NURSING STUDIU CAZ CLINIC

Nursingul este diagnosticul si tratamentul raspunsului uman la problemele actuale sau

potentiale de sanatate
CAPITOLUL I.
PROCESUL DE NURSING
Notiuni introductive.
Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan cadru de acordare a
ingrijirilor atat pacientului, cat si familiilor, grupurilor sau comunitatii. Este un proces organizat si
planificat, o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul
obtinerii unei mai bune stari de sanatate.
Procesul de nursing este:

Un mod de a gandi ca nursa

Modalitate dea corela activitatile ce conduc la ingrijiri competente de nursing
Un ciclu dinamic
Orientare stiintifica de abordare a problemei de ingrijire

Etapele procesului de nursing:

1. Culegerea datelor Aprecierea. Cuprinde:
colectarea datelor
validarea datelor
organizarea datelor
stabilirea profilului de sanatate
2. Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing
analiza si interpretarea datelor
identificarea problemelor
enuntul diagnosticului de nursing
3. Planificarea ingrijirilor
stabilirea prioritatilor
stabilirea obiectivelor
alegerea strategiilor
4. Implementarea. Cuprinde:
culegerea de date noi
efectuarea interventiilor
5. Evaluarea
stabilirea criteriilor de evaluare
evaluarea atingerilor obiectivelor
1

identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor

Procesul de nursing are urmtoarele avantaje , beneficii pentru:

- cel care ofera asistenta medicala (asistentul medical):
permite luarea deciziilor
evidentiaza legalitatea actiunilor
creste profesionalismul
creste responsabilitatea, competenta
posibilitatea de a cistiga incredere
da satisfactie muncii
- cel care primeste ingrijiri (pacientul):
participarea pacientului la propria ingrijire si sa se preocupe de obtinerea unei
mai bune stari de sanatate
beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi
continuitate in ingrijiri

CAPITOLUL II.
CALITATILE VIETI IN MEDICINA
Calitatea vieii este dat de percepiile indivizilor asupra situailor lor sociale, n contextul
sistemelor de valori culturale n care triesc i n dependen de propriile trebuine, standarde i
aspiraii (OMS, 1998). Mai specific, prin calitatea vieii n medicina se nelege bunstarea fizic,
psihic i social, precum i capacitatea pacienilor de a-i ndeplini sarcinile obinuite, n existena
lor cotidian. O definiie utilitarist este propus de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vieii reflect
preferinele pentru anumite stri ale sntii ce permit ameliorri ale morbiditii i mortalitii. Este
vorba de urmtoarele dimensiuni ale calitii vieii:
Bunstarea emoionala sau psihic, ilustrat prin indicatori precum: fericirea, mulumirea de
sine, sentimentul identitii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine (self-esteem), bogia
vieii spirituale, sentimentul de siguran.
Relaiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afeciune,
prieteni i prietenii, contacte sociale, suport social.
Bunstarea materiala, ilustrat prin indicatori precum: proprietate, sigurana locului de
munc, venituri adecvate, hran potrivit, loc de munc, posesie de bunuri (mobile imobile),
locuine, status social.
Afirmarea personala, care nsemn: competen profesional, promovare profesional,
activiti intelectuale captivante, abiliti/deprinderi profesionale solide, mplinire profesional,
niveluri de educaie adecvat profesiei.
Bunstarea fizica, concretizat n sntate, mobilitate fizic, alimentaie adecvat,
disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistenei medicale de bun calitate, asigurri de sntate,
activiti preferate interesante n timpul liber, form fizic optim sau fitness, concretizat n cei
patru S, Strenght for fizic, Stamina vigoare sau rezisten fizic, Suppleness suplee fizic i
Skills ndemnare sau abilitate fizica.
Independenta, care nsemn autonomie n via, posibilitatea de a face alegeri personale,
capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezena unor valori i scopuri clar definite, autoconducerea n via.
Integrarea sociala, care se refer la prezena unui status i rol social, acceptarea n diferite
grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de munc stimulativ, participarea la activiti
comunitare, activitatea n organizaii ne guvernamentale, apartenena la o comunitatea spiritualreligioas.
Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la
proprietate, la intimitate, accesul la nvtur i cultur, dreptul la un proces rapid i echitabil etc. n
contextul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru
msurarea calitii vieii pacienilor.
Printre modelele existente, se pot aminti: modulul celor 14 nevoi fundamentale ale
pacientului, sistematizate de Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) i cele12 activiti
cotidiene Roper Nancy (1990) eseniale pentru un pacient (meninerea unui mediu de via sigur i
sntos, comunicarea cu semenii, respiraia, hrana i butura / satisfacerea minimului de hran i ap,
eliminarea excreiilor, imbrcarea i curenia corporal, controlul temperaturii corporale, mobilitatea
corporal, munca i jocul, exprimarea sexualitii, somnul, moartea/decesul).

CAPITOLUL III.
CAZ CLINIC
Date generale despre pacient.
Nume Prenume: R. C.
Vrsta:38 ani
Sex: masculin
Starea civila: necstorit
Ocupaie: desenator artistic
Obisnuinte: fumeaz 3-4 igri pe zi, cafea consuma 1/ zi
Nu este alergic la nici un medicament
Nu are proteze
Grupa sanguina: A II, Rh -
Antecedente personale:
Diagnostic de internare: Limfomul non-Hodgkin difuz cu celula mare B
APLICAREA PROCESULUI DE NURSING
Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaie
Pacientul prezint ci respiratorii superioare libere i integre, toracele este normal conformat,
sonoritate pulmonara, murmur vezicular, respiraie normala, ampla, cu o frecventa de 16 respiraii/
minut. Mucoasa respiratorie este umeda cu secreii reduse.
Zgomote cardiace egale, ritmice, bine btute, 75 pulsaii/ minut, tensiunea arteriala este de:
TA=110/60 mmHg.
Tegumentele sunt calde, prezint o coloraie roza.
2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta
Bolnavul nu servete mesele, apetitul este sczut. Prezint mucoase de culoare roza, fara
ulceraii, gingiile sunt aderente la dini.
3. Nevoia de a elimina
Pacientul micioneaz normal, avind culoare galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de
1300-1400 ml pe 24 de ore.
Tranzitul intestinal este normal.
4. Nevoia de a se mica si a avea o buna postura
Pacientul nu se poate deplasa dect n fotoliu rulant, fiind paralizat de la bru n jos. De
asemenea mna dreapt prezint o semi-parez.
5. Nevoia de a se odihni si a dormi
Pacientul doarme 6-7 ore pe noapte, mai aipete i ziua.
4

6. Nevoia de a se mbrac si a se dezbrac

Datorita paraliziei pacientul nu se poate mbrca i dezbrca singur, are nevoie de ajutor. De
obicei are o rud lng el.
7. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Este o persoana curata, ngrijita, face dus aproape zilnic, ajutat. Pielea este curata, unghiile
sunt curate.
8. Nevoia de a menine temperatura corpului in limite normale
Pacientul prezint tegumente caldute cu transpiraii minime. Afirma ca ii place anotimpul
vara. Temperatura lui este puin ridicat, se ncadreaz intre valorile 36,9-38,5 C .
9. Nevoia de a evita pericolele
Pentru a evita pericolele este tot timpul nsoit de unul dintre membrii familiei sau prieteni.
10. Nevoia de a comunica
Pacientul prezint dificulti n concentrarea i mobilizarea ateniei voluntare, important
deficit mnezic de fixare-evocare (ndeosebi la nivelul memoriei de scurt durat), diminuarea
capacitilor operaionale ale gndirii, calculul mintal dificil, fatigabilitate mintal, ritm de activitate
ncetinit, dezorientare temporal.
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia
Nu se las aa de uor convins n luarea unor decizii.
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizrii
Dorete s poat pleca acas ct mai repede, deoarece nu i place n spital.
13. Nevoia de a se recrea
Ii plac emisiunile informative la TV, i place s asculte muzic.
14. Nevoia de a nva cum sa-ti pstrezi sntatea
Pacientul se intereseaz de boala lui, se adreseaz cu ncredere, pentru informaii personalului
medical care se ocupa de ngrijirea sa.
In urma culegeri datelor chiar din ziua internrii, am stabilit urmtoarele nevoi alterate:
1.
2.
3.
4.
5.

Nevoia de a se mica si a avea o buna postura

Nevoia de a se hidrata si a se alimenta
Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Nevoia de a comunica.
Nevoia de a se mbrca i dezbrca

S-au gsit urmtoarele probleme de dependenta:

1. Paralizie
2. Apatie
3. Alterarea tegumentelor si a fanerelor

Planul de nursing
Este etapa finala a procesului de nursing. Constituie un ghid care organizeaz informaiile
despre starea de sntate a pacientului si a aciunilor asistentei acordate.
Are ca si scop:

Orientarea spre ngrijiri individualizate

Promovarea continuitatii ngrijirilor

Evaluarea activitatii asistentei

Nr.
crt.

Problema
identificata

1.

Disconfort

2.

Durere

Obiective

Intervenii

- Pacienta sa beneficieze de un Intervenii autonome

confort psihic si fizic adecvat.
- se asigura condiii de microclimat (lumina
de veghe, salon aerisit, etc.)
- se discuta cu pacienta in vederea
identificrii cauzelor, crend astfel o senzaie
de bine pacientei
- se faciliteaz contactul cu alte paciente
avind acelai diagnostic si cu membrii
familiei
Intervenii delegate
- administrez tratamentul prescris de medic,
anxiolitice (alprazolam) tablete, sedative
(midazolam) injectabil.
- Pacienta sa resimt scderea Intervenii autonome
intensitatii dureri in urmtoarele - se ncurajeaz pacienta in descrierea durerii
1-2 zile .
si sa sesiseze momentul de remisei sau de
exacerbare
- se manifeste totodat intelegere fata de
suferina pacientei
- asigur confortul pacientei prin aezarea ei
intr-o poziie confortabila , poziie antalgica
care sa nu deranjeze operaia
Intervenii delegate
- administrez medicaia prescrisa cu
respectarea orarului si a dozei prescrise,
medicaie antalgica (Tramadol, Algifen
metamizol) pe cale injectabila

Evaluare
- Pacienta este linitita in
cursul zilei.
- Dup 5 zile post operator se
sisteaz
administrarea
de
sedative i.m. .
- Adoarme linitit, repede, are
un somn odihnitor.

- Pacienta declara ameliorarea

durerii in decursul a 24 de ore.

Nr.
crt.

3.

Problema
identificata

Alterarea
tegumentelor si
a fanerelor

Obiective

Intervenii

- Pacienta sa nu acuze dureri la Intervenii autonome

mobilizare in vederea efecturi - explic pacientei ca durerea este temporara
unor necesitai fiziologice.
si cer putina rbdare, curaj si intelegere din
partea ei
- pentru asigurarea confortului este rugata sa
susine locul inciziei chirurgicale in timpul
tusei, a exerciiilor respiratorii efectuate sau
la ridicarea din pat
- aplic metode de stimulare locala, cutanate,
prin aplicarea de ageni fizici local
(gheata).
- Pacienta sa prezinte tegumente Intervenii autonome
intacte si plaga chirurgicala sa fie - pansez plaga chirurgicala in condiii de
curata.
asepsie
- Pacienta sa fie capabila sa - aplic comprese sterile pe plaga
efectueze ngrijiri personale, - ajut pacienta in efectuarea igienei personale
igiena personala.
- ncurajez pacienta in progresele obinute
- golesc zilnic, la nevoie punga colectoare de
la cateterizarea vezicala, notez cantitatea
urinei in foaia de observaie a pacientei, la
fel si aspectul, cantitatea zilnica este de 500800 ml in primele 2 zile
Intervenii autonome
- ajut pacienta in vederea recoltrii urinii, se
cere colaborarea ei
- Pacienta sa nu prezinte - ajut pacienta in efectuarea toaletei in
complicaii cutanate, urinare.
vederea asigurri unui grad de igiena riguros
atit local cit si general

Evaluare
- Pacienta nu acuza dureri
locale in urmtoarele 2-3 zile.

- Plaga chirurgicala este curata,

nu prezint semne de focar
infecios
- Pacienta efectueaz singur
igiena personala dup 2-3 zile

Pacienta
complicaii.

nu

prezint

Nr.
crt.

4.

Problema
identificata

Refuz de a se
mobiliza

Obiective

Intervenii

- Pacienta sa prezinte o stare de Intervenii autonome

echilibru fizic si psihic.
- asigurarea unei atmosfere plcute , se cere
acceptul pacientei in vederea efecturii
oricrei tehnici de ngrijire
- se explica necesitatea tubului de dren si a
altor manopere efectuate
- ajut pacientul in alimentaia sa explicind
rolul alimentaiei sntoase in vindecarea
boli,
asigurind
o
reechilibrare
hidroelectrolitica normala, bogata in
minerale si vitamine
Intervenii delegate
- la indicaia medicul se face reechilibrarea
hidroelectrolitica a pacientei pe cale
parenterala (i. v.), in primele doua zile
dup operaie. Astfel se monteaz
perfuzii glucozate
cu adugare de
vitamine si in mod preventiv antibiotice
- Pacienta sa se mobilizeze cat Intervenii autonome
mai repede posibil.
- ajut pacienta la schimbarea poziiei in pat
- masez uor regiunile predispuse la escare
- efectuez exerciii active si pasive la nivelul
articulaiilor
- ncurajez pacienta sa se ridice la marginea
patului, si sa fac citeva pai
- Pacienta sa fie capabila sa fac Intervenii autonome
plimbri, singura in salon.
- explic pacientei necesitatea mobilizri
- invat pacienta cum sa tuseasca, sa protejeze
cu mina plaga
- ajut pacienta sa se ridice din pat si sa
efectueze citiva pai
9

Evaluare
- Pacienta prezint o stare de
echilibru fizic si psihic dup
efectuarea
interveniilor
propuse.

- Pacienta se ridica singura la

marginea patului.

- Pacienta se plimba singura in

salon la un interval de 2-3 zile
de la stabilirea interveniilor.

Nr.
crt.

5.

Problema
identificata

Gastrita
varsaturi,
greturi, dureri
retrosternale

Obiective

- Diminuarea simptomatologiei.
- Respectarea dietei prescrise.

Intervenii
- ncurajez pacienta in progresele fcute
Intervenii delegate
- pacienta va primi antalgice, la nevoie
Intervenii autonome
- se instituie regim alimentar
- se recomanda mese mici la intervale scurte
- asigurarea unei atmosfere calme in timpul
serviri meselor
- pacientul va fi informa t de nesesitatea
respecteri regimului si a medicaiei prescrise
- sustin fruntea pacientului in timpul
vrsturilor
- educaie pentru sntate
Intervenii delegate
- sa efectuat bariupasaj naintea operaiei
- administrez medicaia indicata de medic,
antiacide, inhibitori ai enzimei protonice
antisecretolitice,
pansamente
gastrice,
antiemetice, etc.

10

Evaluare

- Pacienta nu mai prezint

dureri abdominale, greuri,
arsuri retrosternale.
- Respecta cu strictee regimul
dietetic indicat.

BIBLIOGRAFIE

1.

LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical
Romneasc

2.

LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa Medical Romneasc

3.

GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic, Bucuresti

4.

C. MOZES: TEHNICA NGRIJIRI BOLNAVULUI - Editura Medical, Bucuresti

11