New Microsoft Word Document 2

ALTE DOCUMENTE
MINISTERUL
EDUCAIEI
MINISTERUL
NAIONALE
SNTII
Noi tehnici de detectare a cancerului

BULETIN DE ANALIZA NR. 1 - - EMISII DE
POLUANTI IN ATMOSFERA
Risc genetic
Hipertensiunea arteriala
Tuberculoza pulmonara
BETI APA PE STOMACUL GOL
Situatia copiilor cu autism care au depasit virsta
educatiei elementare
Acupunctura in spondiloza cervicala
ELECTROCARDIOGRAFIA
Folosirea AEGA
Cautare
INSPECTORATUL sCOLAR NEAM
LUCRARE DE
DIPLOM
PLANURI DE NURSING
N
ECLAMPSIE
Coordonator: As. medical
Candidat,
PAsPARUG PAULA SAVIN MIHAELA
sCOALA POSTLICEAL
SANITAR
PIATRA NEAM
SPECIALITATEA: ASISTENT
MEDICAL
PROMOIA 2000
MOTTO:
nvatam pentru viata, nu

pentru scoala.
= SENECA=
INTRODUCERE
Starea
de
sanatate
reprezinta
echilibrul, trairea fireasca a vietii din
perspectiva biologica, psihologica si
sociala si depinde de tot ceea ce ne
nconjoara
de
toate
relatiile
si
conjuncturile n care ne gasim la un
moment dat si care pot fi normale,
firesti sau nu. De aceea, n spitale,
ngrijirea medicala nu trebuie sa se
rezume la actul internarii si al
administrarii medicatiei, ci este de
preferat sa devina mediul educativ, locul
n care putem ntelege posibilitatea
existentei si adevaratul sens al vietii,
unde deosebim mijloacele de mentinere
si revalorizare a sanatatii.
Lund n considerare premisele
mentionate mai sus,
putem spune ca
profesia de nursa implica multe cerinte,
calitati fara de care ceea ce facem noi
ca nurse, nu poate fi numit nursing.
n aceasta lucrare, voi prezenta
Eclampsia, deoarece am considerat ca
este un diagnostic foarte important
pentru femeia gravida si pentru evolutia
sarcinii. Exista om mai nevinovat dect
copilul nenascut? Pentru geneticienii

crestini, viata ncepe n momentul
fecundatiei. Nimic nu deosebeste calitativ
un ou de copil.
Robert Debre spune: aportul recent
al biologiei ne-a nvatat ca adevarata
nastere corespunde fecundatiei. Noi
consideram ca fiinta umana pe cale de
dezvoltare, sufera un proces continuu si
ca nu exista nici un moment n care sa
se poata spune ca nu este un om n
devenire. Orice fiinta ncepe cu o celula
mica. Viata umana ncepe cu celula
fecundata. Nu exista nici o etapa n care
sa ai dreptul sa o opresti.
Dintre manifestarile patologice ale
sarcinii n trimestrul
al III-lea, se
remarca eclampsia ca o complicatie
materna a disgravidiei tardive, foarte
periculoasa.
Caracterizata de specialisti ca un
fulger pe cerul senin, eclampsia are un
prognostic matern foarte grav, avnd o
mortalitate de 15 %, iar prognosticul
fetal este si mai
grav - moartea
fatului n uter, n timpul crizei fiind de
50 %. Am mentionat toate aceste aspecte
n
introducere
pentru
a
sublinia
importanta interventiilor si rapiditatea cu
care acestea trebuie aplicate, pentru a

nu periclita viata mamei sau a fatului.
Lucrarea pe care o voi realiza va
avea structura: un prim capitol destinat
gestatiei, un al II-lea capitol de
fiziopatologie este o denumire clinica a
eclampsiei, un al III-lea capitol destinat
planurilor de ngrijire, n care voi
prezenta trei cazuri de eclampsie cu
aspecte diferite si un ultim capitol
destinat tehnicilor de ngrijire aplicate
gravidelor eclamptice.
Concluziile referitoare la aceasta
lucrare vor ncheia ncercarea mea de
a prezenta acest caz de urgenta, daca
putem spune asa; de rapiditatea si
eficienta masurilor aplicate
depinde
viata mamei si viitorului nou nascut. De
aceea, noi ca viitoare nurse trebuie sa
ne nsusim tehnicile de nursing si toate
informatiile referitoare la boala, pentru a
putea ajuta la venirea pe lume a unei
vieti noi si nu pentru a distruge
sperantele unei viitoare mame.
Cine omoara un om care nu a
savrsit nici o crima, nici un alt pacat
greu, este ca si cum ar fi omort
omenirea ntreaga si cine salveaza viata
unui nevinovat este ca si cum ar salva
ntreaga omenire.
NEVOILE FUNDAMENTALE
ALE
VIRGINIEI HENDERSON
1. Nevoia de a respira si a avea o buna
circulatie.
2. Nevoia de a bea si de a mnca.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se misca si de avea o
buna postura.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
6. Nevoia de a se mbraca si a se
dezbraca.
7. Nevoia de a-si mentine temperatura
corpului n limite normale.
8. Nevoia de a mentine tegumentele
curate si integre.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a actiona conform
propriilor credinte si valori.
12. Nevoia de a fi ocupat si a se
realiza.
13. Nevoia de a se recrea.
14. Nevoia de a nvata sa-ti pastrezi
sanatatea.
PROCESUL DE NGRIJIRE
II
III
IV
CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE
n aceasta parte se va prezenta

anatomia uterului, organ musculo-cavitar
care primeste oul n cavitatea sa, , l
retine, l protejeaza si l nutreste,
dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 zile,
dupa care uterul devine agentul principal
n expulzia fatului la termen. Alaturi de
aceasta vor fi prezentate si cteva

aspecte ale dezvoltarii intrauterine a
produsului de conceptie.
Uterul
Este un organ musculos, cavitar n
care se dezvolta oul. El este situat
median, nepereche, iar dimensiunile sale
variaza n functie de vrsta si femeie,
diferite stari functionale, graviditate.
La
nivelul
uterului
au
loc
modificari importante - periodice, care
realizeaza menstruatia. Situat n pelvis,
deasupra vaginului, ntre vezica, anterior
si rect posterior, lateral avnd regiunile
anexiale, uterul are forma de trunchi de
con sau para usor turtita ventro-dorsal,
cu
partea
caudala
inclodata
de
extremitatea craniala a vaginului. ntre
fata dorsala a uterului si peretele ventral
al rectului se delimiteaza excavatia
recto-colp
o-uterina, reces peritoneal descris
de Douglas si cunoscut sub numele de
fundul de sac al lui Douglas. Este
punctul cel mai decliv al cavitatii
peritoneale. Aici, normal se gasesc
ansele intestinale, iar patologic se aduna
colectiile
purulente
sau
revarsatul
sanguin, sesizate la tractul vaginal sau
rectal si evacuate prin colpotomie.
Dimensiunile uterului la femeia

nulipara sunt de 6 cm lungime, 4 cm
latime si 2 cm grosime; la multipare 7
cm
lungime, 5 cm latime si 3 cm
grosime.
Raportul dintre corp si col este la
fetite: colul mai mare dect corpul;
nulipare: colul si corpul aproximativ
egale, iar la multipare: corpul reprezinta
aproximativ 2/3 din lungimea totala a
uterului.
Consistenta uterului este ferm
elastica, iar n sarcina devine moale,
pastos. Greutatea uterului este de 50 70
g. Directia sa variaza n raport cu
pozitia femeii si starea de plenitudine a
organelor
din
jur.
Astfel,
axul
longitudinal al corpului si cel al colului,
fac un unghi cu vrful la nivelul
istmului, care n mod normal este de
140 170 - unghiul de flexie. n functie
de acest unghi, uterul se afla n mod
normal ntr-o pozitie de antiflexie. Axul
longitudinal al colului formeaza cu cel
al vaginului un unghi de 90 - 110 unghiul de versiune - fata de care uterul
se afla anteversie. n excavatia pelvina
uterul este nclinat de sus n jos si
dinainte napoi, axul sau corespunznd
cu axul excavatiei, care este curb, cu
cavitatea orientata anterior. Fata de

aceasta directie normala, n conditii
patologice, uterul se poate deplasa
napoi: retroflexie, retroversie sau lateral:
lateroflexie, lateroversie.
Normal la nulipare, fundul uterin,
scheletotopic, corespunde peretilor ososi
ai micului bazin, nefiind posibila
perceperea sa prin palpare abdominala.
n timpul gestatiei, uterul creste n
volum, superior, deoarece caudal este
oprit n expanxiunea sa de planseul
pelvin. Dar uterul poate deveni organ
abdominal nu numai n cursul sarcinii,
ci si datorita unor tumori uterine
(fibrom, cancer) cnd poate creste n
volum n sens cranio-caudal, transversal,
putnd
determina
tumori
prin
compresiunea organelor vecine (vezica
urinara, uretera, rect).
Clasic
uterul
negravid
are
urmatoarele portiuni de sus
n jos:
Fundul uterin - partea craniala
a uterului, mai nalta, ce prezinta
dinainte napoi insertia celor doua tube
uterine, ligamentele utero-ovariene si
ligamentele rotunde.
Corpul uterin - usor turtit
antero-posterior, cu o fata ventrala plana
(fata vezicala) si o fata dorsala (fata

intestinala).
Istmul uterin - este partea care
n sarcina desparte corpul de colul
uterin. Deschis n a II-a jumatate a
sarcinii sub denumirea de segment
reprezinta
un
reper
important
n
efectuarea inciziei operatiei cezariene.
Colul uterin - este lung de 3
cm; el se submparte n doua portiuni:
una superioara, supravaginala si alta
caudala,
proeminnd
n
vagin,
reprezentnd partea vaginala a colului.
Cavitatea uterina, destul de redusa
la uterul negravid, este mai larga n
partea superioara, reducndu-se spre col
unde da nastere canalului cervical, ce
comunica cu vaginul. La cele doua
unghiuri superioare si laterale ale
cavitatii corpului uterin se deschid tubele
uterine, iar inferior cavitatea este
depasita de canalul vaginal prin orificiul
uterin intern.
Canalul cervical comunica cu
vaginul prin orificiul uterin extern,
punctiform la nulipare si transversal, cu
margini
neregulate,
cicatriciale
la
multipare. Lungimea canalului cervical
este de 2,8 cm la nulipare, micsornduse progresiv la multipare, dar fiind n
raport invers proportional cu dimensiunile

cavitatii uterine, care creste de la
nulipare la multipare.
Mucoasa uterina (endometrul) este
supusa unor modificari ciclice lunare
coordonate hormonal, ce se elimina prin
menstruatie.
Ca structura uterul are trei tunici:
seroasa, musculara si mucoasa.
tunica seroasa este reprezentata
de peritoneul visceral, adica peritoneul
ce acopera toate organele abdominale.
tunica musculara = miometrul
este un muschi specific format din fibre
musculare netede dispuse n 3 straturi:
- un strat subseros format din
fibre musculare longitudinale.
- un
strat
muscular
subendometrial
format
din
fibre musculare circulare.
- un strat intermediar numit
strat plexiform format din
fibre musculare longitudinale
ce alterneaza cu cele circulare
crend
o
retea
cu
rol
important
n
hemostaza
fiziologica a uterului.
tunica mucoasa = endometrul,
captuseste la interior cavitatea uterina si
e format din doua straturi:
- un strat bazal aderent de

miometru,
foarte
bine
vascularizat.
- un strat functional care n
timpul ciclului
menstrual,
sarcina si stari patologice
sufera modificari importante.
Fiziologic,
uterul
participa
la
realizarea celor 3 functii particulare ale
aparatului genito-mamar:
- menstruala;
- sexuala;
- de reproducere.
Functia de reproducere este posibila
datorita structurii specifice a uterului
(endo si miometru) cu rol n grefarea
produsului de conceptie si dezvoltarea si
evolutia ulterioara a acestuia. Aceste
roluri sunt ndeplinite datorita a doua
fenomene importante ale miometrului:
hiperplazia (nmultirea) si hipertrofia
fibrelor musculare, ceea ce duce la
cresterea de volum a uterului de cteva
zeci de ori.
Alaturi de prezentarea anatomiei
uterului este necesara, n cazul acestei
lucrari prezentarea ctorva aspecte legate
de organogeneza, respectiv oul uman la
diferite vrste de sarcina:
La sfrsitul primei luni de

sarcina (4 saptamni) embrionul are o
lungime de 1 cm si cntareste 1 gram,
este curbat, membrele sunt schitate sub
forma de mugur, inima este proeminenta.
Oul este nconjurat de trofoblast (celule
asezate la periferia oului din care se va
forma corionul), prezentnd vilozitati n
ntreaga suprafata, iar vezicula ombilicala
este bine dezvoltata.
La sfrsitul lunii a doua
(saptamna 8 9) embrionul are o
lungime de 4 cm si cntareste 10 12 g,
prezentnd extremitatea cefalica bine
dezvoltata; ncepe diferentierea organelor
genitale interne, ficatul ocupa o mare
parte din cavitatea abdominala, rinichii
sunt
n
plina
formare.
ncepe
diferentierea lamei cavitale, se dezvolta
n special vilozitatile din regiunea
pediculului de fixatie, cavitatea amniotica
ncepe sa creasca.
La trei luni, sfrsitul lunii a
treia (saptamna 11 - 13), oul are
placenta formata, att anatomic, ct si
functional. Vezicula alantoidiana si cea
ombilicala
sunt
atrofiate,
lichidul
amniotic si membranele oului sunt
evidente. Fatul masoara 9 cm si are o
greutate de 50 55 g, capul este bine
format, degetele sunt formate, se

diferentiaza organele genitale externe
pentru fiecare sex.
La sfrsitul lunii a patra
(saptamna 16 17), placenta este
complet dezvoltata, fatul masoara 16 cm
si are o greutate de 270 g. Partile
corpului
fetal
sunt
foarte
bine
diferentiate, fatul ncepe sa schiteze
miscari, fiind acoperit cu o piele subtire,
pe suprafata caruia se gasesc firisoare
de lanugo.
La sfrsitul lunii a cincia
(saptamna 21 22), fatul are o lungime
de 25 cm si cntareste 650 g. Glandele
sebacee ncep sa secrete, pielea fiind
acoperita cu vernix caseosa. Bataile
cordului fetal se percep, miscarile
membrelor devin active si mai puternice.
Intestinul contine meconiu, rezultat al
secretiilor intestinale, rinichiul si ncepe
functiile, n vezica gasindu-se urina.
La sfrsitul lunii a sasea
(saptamna 26), fatul are o lungime de
35 cm si greutate de 1000 g. Toate
organele sunt n stare sa functioneze, dar
sunt imperfecte. Sistemul nervos este
insuficient
dezvoltat,
circumvolutiile
cerebrale sunt incomplete. Fatul este
considerat viabil, dar cu un grad mare
de imaturitate, adaptarea la viata

extrauterina fiind foarte dificila.
La sfrsitul lunii a saptea
(saptamna 30 31), fatul cntareste
1400 g si masoara 40 cm, fiind viabil
dar imatur. El are aspect de batrn, cu
pielea rosie, la baieti testiculele coboara
spre canalul inghinal, iar la fetite
clitorisul si labiile mici proiemina ntre
labiile mari.
La sfrsitul lunii a opta
(saptamna 36), fatul are o lungime de
45 cm si o greutate de 2500 g. Aspectul
pielii se apropie de acela a nou
nascutului, ncepe osificarea n epifize.
Fatul se adapteaza mai bine la viata
extrauterina, nu mai este socotit imatur
ci supraponderal.
La sfrsitul lunii a noua
(saptamna 40), fatul prezinta toate
caracteristicile cunoscute la nasterea
efectuata la termen, are o lungime de
48-50 cm si cntareste 3000 3200 g, cu
lanugo pe corp, testiculele coborte n
scrot, labiile mari la fetite acopera
labiile mici, unghiile depasesc pulpa
degetelor, iar insertia cordonului este la
jumatatea
distantei dintre
apendicele
xifoid si pubis.
CAPITOLUL II
FIZIOPATOLOGIE
Disgravidia
tardiva
(de
ultim
trimestru) cunoscuta si sub denumirea de
SVR (sindrom vasculo-renal gravidic)
are drept complicatii materne: preclamsia
si eclampsia.
Preclamsia
este
un
sindrom
vasculo-nervos de alarma cnd pe fondul
triadei simptomatice: albuminurie (A),
edeme (E) si hipertensiune arteriala
(HTA) la o gravida de ultim trimestru
apar urmatoarele tulburari nervoase:
gravida este somnolenta, apare cefaleea
asociata cu tulburari senzoriale (acufene,
displopie). La aceasta se asociaza
varsaturi explozive si durere n epigastru
sub forma de bara, stari de agitatie,
polipnee, uneori.
Cunoasterea
acestor
semne
premergatoare este importanta pentru a
putea aplica o terapie profilactica.
Uneori manifestarile preclamptice sunt
att de mici, nct nu le observam,
accesul eclamptic survenind fara cauza
evidenta aparnd ca un fulger pe cerul
senin. n mecanismul fiziopatologic
elementele de baza sunt vasoconstrictia
generalizata
si
edemul
cerebral
(convulsiile
apar
datorita
edemului
cerebral,
consecinta
a
disgravidiei
netratate). Eclampsia poate surveni n
cursul sarcinii, mai frecvent n travaliu,
mai rar n primele zile dupa nastere.
Eclampsia este definita ca o
modificare de tip grand mal, fiind
forma
majora
a
sindromului
preeclamptic si se traduce prin convulsii
si stare comatoasa. De fapt este un
acces convulsiv generalizat, foarte analog
cu criza de epilepsie. Criza de eclampsie
survine la o femeie gravida prezentnd
o preclampsie, fiind determinata de
aceasta.
Diagnosticul este evocat n fata
unei femei gravide hipertensive si cu
proteinurie. Cifrele tensionale nu sunt
obligatoriu foarte mari, edemele pot fi
sau nu prezente, dar proteinuria este
totdeauna prezenta.
Descrisa ca un acces convulsiv
generalizat, eclampsia cuprinde patru
faze:
1. Faza de invazie, care dureaza
30 secunde 1 minut, este caracterizata
prin:
- convulsii mici, localizate la fata
(faza
grimaselor),
fruntea
nvinetita, pleoapele se nchid si
se deschid n contractii mici
involuntare
ale
membrelor
superioare,
care
sunt
n
hiperpronatie (miscari de rasucire
a minii spre interior);
- proiectarea limbii n afara, prin
gura ntredeschisa care prezinta
miscari de propulsie si retragere;
- globii oculari privesc n sus si
n afara;
capul
executa
miscari
de
lateralitate.
2. Faza de convulsii tonice,
urmeaza rapid dupa prima si dureaza 30
50 secunde si se caracterizeaza prin:
- contractiile mici ale fetei sunt
nlocuite cu contractura ntregului
corp, capul este n extensie
fortata, coloana n extensie
externa, adica capul este rigid n
opistotonus
sau
cocos
de
pusca;
respiratia
se
opreste
prin
contractia diafragmului si a
intercostalilor, fata se cianozeaza;
- maseterii se contracta cu putere,
maxilarul inferior este puternic
apropiat
de
cel
superior
(trismus).
Daca
limba
este
cuprinsa ntre dinti, ea poate fi
sectionata
(evitarea
acestui
accident putndu-se face prin
introducerea unei spatule de
lemn sau a unei pipete de
cauciuc ntre dinti);
- apare o sputa sanghinolenta la
comisura buzelor;
- TA se ridica foarte mult pna la
250 270 mmHg, cea maxima.
3. Faza de convulsii clonice,
dureaza 3 4 minute si se caracterizeaza
prin:
- ncepe cu o respiratie profunda si zgomotoasa, urmata de o expiratie lunga si se caracterizeaza prin
miscari involuntare si dezordonate;
- musculatura se destinde dar apoi aproape toti muschii sunt animati de contractii clonice, localizate
mai ales la cap si membre descriind o miscare caracteristica de tolosar (membrele superioare) iar cele
inferioare o miscare de not;
capul executa miscari de

lateralitate;
- gravida executa salturi n sus si
lateral, putnd chiar sa cada din
pat;
- globii oculari prezinta nistagmus,
la nivelul fetei se constat
grimase;
- contractiile clonice devin din ce
n ce mai lente, pna dispar
complet.
4. Faza comatoasa poate sa dureze
de la cteva ore pna la 1 2 zile, se
caracterizeaza prin:
pierderea totala a sensibilitatii si

a cunostintei;
- fata violacee, congestionata, cu
midriaza si reflex cornean abolit;
respiratie
stertoroasa
(zgomotoasa);
- musculatura este total relaxata,
flasca;
- reflexele tendinoase abolite;
Faza comatoasa poate fi superficiala
(frecvent) sau profunda, cu respiratie
stertoroasa, variind ca intensitate, de la
o stare de obnubilare pna la coma
completa, cu insensibilitate totala si
rezolutie musculara completa. n aceasta
perioada accesele eclamptice se pot
repeta la intervale variabile, de la cteva
minute pna la cteva ore.
De obicei, sub tratament, crizele se
raresc si devin din ce n ce mai slabe.
Uneori coma se poate termina cu exitus,
datorita unei hemoragii cerebrale. Modul
de desfasurare al comei are valoare de
prognostic.
Daca este profunda si chiar daca
crizele convulsive reapar, prognosticul
este favorabil. Daca nsa n timpul
comei bolnava este agitata, prognosticul
este grav. Daca coma dureaza peste 24
ore,
prognosticul
este
rezervat.
Prognosticul matern al eclampsiei este
foarte grav avnd o mortalitate de 15
%, iar cel fetal este cel mai grav.
Moartea fatului n uter n timpul crizei
este de 50 %.
Dintre examenele de laborator
trebuie mentionate:
examenul
de
urina,
cu
albuminurie si cilindrurie;
acidoza,
scaderea
rezervei
alcaline;
- hipoproteinurie;
- cresterea ureei si acidului uric;
- modificari de EKG si EEG.
Exista nsa si o forma particulara
deosebit de grava: eclampsia din
postpartum, care poate surveni n
perioada de delivrenta sau n primele 48
ore
din
postpartum.
Aceasta
se
caracterizeaza prin frecventa accidentelor
vasculare si cerebrale, punnd n joc
prognosticul vital, uneori si prin
rezistenta acestor forme la tratamentul
clasic. n aceste cazuri se va cerceta
sistematic,
o
eventuala
afectiune
neurologica, fie vasculara, fie tumorala.
n
stabilirea
diagnosticului
diferential, crizele de eclampsie se vor
diferentia de:
epilepsii, n care se produce o

emisiune involuntara de urina,
iar semnele de disgravidie sunt
absente;
- coma uremica, n care ureea
este crescuta, iar respiratia are
un miros de acetona;
- tumori cerebrale sau meningita,
care prezinta semnele neurologice
corespunzatoare;
- come de alta origine (alcoolica,
diabetica,
prin
hemoragie
cerebrala) n care o anamneza
atenta, examenele de laborator si
examenul genital se pun pe
calea diagnosticului.
stiind ca eclampsia apare pe fondul
unei disgravidii, evolutive cu accentuarea
triadei simptomatice (HTA, proteinurie,
edeme) rolul asistentei medicale din
ambulator este deosebit de important n
urmarirea gravidei pentru prevenirea
trecerii disgravidiei n eclampsie. Poate
ca nici o boala nu se preteaza mai
evident la profilaxie ca disgravidia
tardiva.
La consultatia prenatala vor fi
facute:
- testul postural (roll-aver-test);
urmarirea TA, competenta si

atenta n trimestrul II de sarcina,
semnalnd gravidele cu tensiune
diastolica egala sau mai mare de
90 mmHg;
recoltarea
sngelui
pentru
dozarea acidului uric (cresterea
acestuia
precede
aparitia
sindromului hipertensiv).
La consultatia prenatala se poate
depista stadiul preclinic (cazurile de
risc).
Acesta se poate exterioriza sub:
forma usoara (TA de 140/90
mmHg), proteinuria peste 0,30 g n
24 ore (se determina cantitativ cu
albuminometrul).
forma medie (TA peste 140/90
mmHg, proteinuria
4 5 g n 24
ore, modificari ale fundului de ochi,
cresterea tensiunii arteriale retiniene;
edem papilar retinian.
Tratamentul
eclampsiei
are
3
aspecte: profilactic, curativ si chirurgical.
Conduita profilactica - stadiul preclinic
dispensarizare ce consta n
controlul la 2 saptamni al T.A.,
cel al greutatii, examen sumar
de urina, proteinemie, ureinemie
(dozarea acidului uric n snge)
si controlul
evolutiei fatului;
BCF, circumferinta abdominala,

naltimea fundului uterin;
- se recomanda regim normosodat, normo-caloric si bogat n
vitamine;
- se recomanda regim de viata si
munca de protectie (evitarea
oboselii fizice si psihice, a
frigului, a umezelii).
Cum am mai spus stadiul preclinic
se poate exterioriza sub trei forme:
forme usoare ce se urmaresc si
se asigura protectia n ambulator si se
efectueaza:
dispensarizare
(control
saptamnal, repaus la domiciliu);
- regim normo-caloric, normosodat, bogat n proteine si
vitamine;
- sedative.
formele medii necesita internare n
spital cu repaus la pat si ngrijirile
constau n monitorizare materna:
- TA masurata de 4 ori pe zi
(atentie la presiunea diastolica
peste 100 mmHg;
- masurarea greutatii (cresterea
rapida este semn de agravare;
evaluarea semnelor clinice de

agravare
(cefalee,
tulburari
vizuale, dureri epigastrice);
- diureza cel putin 30 ml /ora;
- proteinurie;
explorari
sanguine
(uremie,
creatinemie, uree, ionograma);
monitorizare
fetala:
BCF,
miscari;
regim
bogat
n
proteine,
vitamine, normo-caloric, normosodat;
- sedative;
- diuretice (daca sunt edeme
importante, care nu cedeaza la
repaus),
n
regim
blnd:
hidrocloratrizide (Nefrix) 25 mg
x 2 /zi (1 la 12 h)
- hipotensoare cnd repausul nu
scade
TA:
Hidralazin
(Hipopresol) 25 100 mg/24 h.
Tensiunea diastolica nu trebuie
scazuta sub 90 mmHg.
forme severe se interneaza n
spital interesnd doua aspecte: n sarcina
si n travaliu.
1. n sarcina se recomanda repaus
la pat n decubit lateral stng. Este
necesara
monitorizarea
materna
si
fetala prezentata la formele usoare;
regim hipo-caloric,
hipo-sodat (3 g
NaCl / 24 h), bogat n proteine (sub
controlul functiei renale). n caz de
insuficienta
ratia
calorica
va
fi
completata cu glucide; grasimi usor
asimilabile; sedative; diuretice n caz de
edeme rezistente, cresterea brutala n
greutate, oligurie functionala sau cazuri
critice (insuficienta cardiaca, EPA);
MgSO4 administrat intramuscular 5 g/4h
(sub controlul reflexelor osteotendinoase
rotuliene, al respiratiei); hipotensoare
(Hidralazin) 50 200 mg /24 h n functie
de TA; ntreruperea sarcinii cnd nu se
amelioreaza
sau
fenomenele
se
agraveaza, ori daca se deterioreaza starea
fatului.
2. n travaliu se administreaza:
- MgSO4 i.m.;
- Hidralazin 5 10 mg i.v. daca
TA trece de
160/110 mmHg
(repetata la 15 20 minute la
nevoie);
- Analgezice (Mialgin 50 100 mg
repetat la 3 ore);
- Scurtarea expulziei prin aplicarea
de forceps (anestezie locala)
Trebuie avuta atentie la posibilul
colaps vasomotor postpartum: la fel
scaderea TA va fi corelata si cu
eventuala pierdere sanguina crescuta si

nu considerata doar ca o revenire la
normal.
Tratamentul curativ
Trebuie subliniate trei directii

importante ale terapeuticii moderne n
HTA indusa de sarcina:
1. Regimul
normosodat,
care
trebuie apreciat ca n disgravidia
tardiva: aproape toti autorii sunt
de acord ca regimul desodat
trebuie
prescris,
datorita
hiponatremiei relative, a fugii
sodiului n spatiul interstitial.
2. Prohibitia diureticelor, studii
recente
demonstrnd
ca
hipovolemia,
hiponatremia
eventuala, hipoperfuzia
uteroplacentara sunt accentuate de
diuretice. Totusi
nu se poate
trece peste experienta clinica,
administrarea diureticelor nu se
face
de
rutina
n
preclampsie - eclampsie, nu
exista contraindicatii absolute,
fiind permisa si chiar indicata
n:
edemele
generalizate sau
edeme
mari,
care nu cedeaza
la repaus fiind
doar un mijloc
de a controla
excesele
volemice;
prevenirea
si
tratamentul
insuficientei
cardiace
congestive
sau
edemului
pulmonar;
- oligurie;
hipertensiune
esentiala
si
sarcina.
3. Administrarea de hipotensoare,
care se adreseaza vasospasmului,
cel mai important factor n
hipertensiunea indusa de sarcina.
Trebuie avut n vedere a nu se
scadea foarte mult sau foarte
repede TA, deoarece aceasta
poate determina scaderea fluxului
sanguin
utero-placentar
si
consecutiv suferinta fetala. Cel
mai utilizat dar nu singurul
antihipertensiv
indicat
(medicament
de
electie
n
tratamentul de scurta durata)
este Hidralazina (Hipopresolul)

50 100 200 mg/24 h n regim
cronic (per os) sau intravenos, 5
10 mg, daca TA trece de
160/110 mmHg, repetat la 20
minute la nevoie. Amestecul
litic,
deconexiunea
neurovegetativa prin cocktail litic
(Plegomazin, Fenergan) sunt n
prezent abandonate, deoarece
sunt greu tolerate si lipsite de
eficienta.
Neuroleptnalgezia,
varianta moderna a acestui
coktail litic prin Droperidol si
fentanil, este de asemenea putin
eficace.
Terapia anticonvulsivanta
Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4

este medicamentul de electie (datorita
eficacitatii sale si mortalitatii neonatale
scazute)
n
profilaxia
cazurilor
eclamptice, att intravenos ct si
intramuscular. Profilactic se administreaza
5 g i.m., n fiecare fesa la 4 ore, iar i.v.
1 2 g /ora.
Efectele MgSO4 sunt:
- anticonvulsivant, probabil prin
efect
cortical
sau
blocaj
neuromuscular;
hipotensiv,
producnd
vasodilatatie
periferica
si
scaderea debitului cardiac;
- diuretic.
Hipermagnezinemia, depistat clinic
prin disparitia reflexului rotulian, poate
produce
paralizia
respiratorie
sau
miocardica, medicatia antagonista, n
aceste situatii, fiind Calciul gluconic i.v.
lent 10 ml / 10%.
Tratamentul eclampsiei
Se va face n sectia ATI sau n

colaborare cu aceasta, n sali izolate, cu
minimum de zgomot si lumina. Masurile
terapeutice constau n:
- introducerea unui departator de
gura, limba mentinndu-se cu o
pensa
de
limba
(pericolul
sectionarii limbii);
- dezobstruarea
cailor
aeriene
superioare
prin
aspiratie
si
administrare de oxigen;
- prinderea unei vene pentru
recoltarea
de
snge
si
administrarea de medicamente n
perfuzie (solutie glucozata 5 %
doar pentru a nlocui excretia
urinara);
- montarea unei sonde urinare
permanente pentru monitorizarea
diurezei.
Tratamentul medicamentos vizeaza:

1. oprirea convulsiilor
2. scaderea TA.
1. Pentru oprirea convulsiilor se
administreaza:
- MgSO4 4 g i.v. n ritm de 1 g /
minut urmat imediat de 10 g i.m.
(n fiecare fesa);
- MgSO4 5 g / 4 ore sub controlul
ROT, respiratiei si diurezei; la
24 ore dupa nastere se ntrerupe
tratamentul.
2. Pentru
scaderea
TA
se
administreaza:
- Hidralazina i.v. 5 10 mg n
primele 15 20 minute;
- Hidergin 1 2 mg /24 ore;
- MgSO4 (care are si efect
hipotensiv);
- Diuretice n oligurie, insuficienta
renala: Furosemid 20 mg i.v. sau
pna la 5 6 fiole /24 ore.
Conduita obstetricala
Nasterea pe cai naturale daca este

posibil sau operatia cezariana n caz de
travaliu care nu se declanseaza sau n
indicatii obstetricale, dar totdeauna n
afara convulsiilor sau comei, este
conduita acceptata n obstetrica moderna.
Aceasta conduita este dictata de faptul
ca evacuarea uterului amelioreaza starea
materna, iar pe de alta parte si de

pericolul de moarte intrauterina.
n practica, prezenta semnelor de
suferinta fetala, chiar daca fatul este
lipotrofic, constituie un argument pentru
o atitudine interventionala, o atitudine de
nastere prematura, fie prin declansarea
travaliului (rar posibil si de multe ori la
un fat cu suferinta fetala) fie cel mai
frecvent, prin operatie cezariana.
CAPITOLUL III
PROCES DE NGRIJIRE
CAZUL NR. I
Date generale:
Nume si prenume: D.R.
Vrsta: 20 ani
Sex: feminin
Stare civila: casatorita
Numar copii: 0
Ocupatia:
profesor
de
limba
engleza
Domiciliu: Piatra Neamt
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romna
Limba vorbita: limba romna
Nivel de instruire: studii superioare
Datele spitalizarii: - data internarii:
20.10.1999
- data externarii:
27.10.1999
Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul

ntr-un apartament cu
doua camere
- venitul lunar este de
1500000 lei
Obisnuinte de viata:
- alcool - nu;
- cafea - 1 ceasca / zi;
- tutun - nu;
- nu consuma droguri.
Diagnostic la internare: sarcina 34
saptamni, Rh
+, eclampsie
faza
de
convulsii
clonice
Motivul internarii:
- dispnee
- HTA (180/140 mmHg), tahicardie
100 bat/minut
- membrele superioare si inferioare
contractate
executnd
miscari
caracteristice
- edeme
Anamneza:
AHC - mama hipertensiva 180 /130
mmHg, diabetica
Antecedente personale:
- a fost dispensarizata si ncadrata
n grupa gravidelor cu ROC (din
luna a VII-a), datorita edemelor

si
albuminuriei
crescute.
Dispensarizarea s-a facut din
luna a III-a, dar edemele au
devenit mai accentuate din luna
a VII-a, cnd au aparut si HTA
si albuminuria (peste 0,3 g /24
ore. A fost diagnosticata cu
disgravidie
tardiva
trisimptomatica.
- Greutatea = 50 Kg
- naltimea = 1,70
- Menstra la 13 ani
- Nasteri = 0, avorturi = 0
- Nu a
suferit boli infectocontagioase
- TA = 180/140 mmHg, puls = 100
bat /minut, T = 38C
Istoricul bolii:
Bolnava a fost adusa de urgenta la
S.J.N. cu stare generala alterata, cu
musculatura destinsa, care apoi s-a
contractat brusc cu miscari convulsive
sacadate, frecvente, cu o respiratie
stertoroasa. Gravida a fost diagnosticata
n luna
a VII-a cu disgravidie
tardiva trisimptomatica, fiind inclusa n
grupa gravidelor cu ROC. A fost
internata de urgenta pe sectia Obstetrica
efectundu-se tratament curativ.
Analize recoltate:
Valori
Valori
obtinute
normale
Sumar
urina: Sumar
urina:
glucoza
absent, glucoza
absent,
albumina prezent
albumina absent.
Sediment:
rare Sediment:
rare
leucocite,
1 2 leucocite,
1 2
hematii,
celule hematii,
celule
epiteliale,
corpi epiteliale,
corpi
cetonici absenti
cetonici absenti
Proteinurie = 6 g / Proteinurie = pna la
24 h
5 g /24 h
Hb = 11 g %
Hb = 12 - 14 g %
L = 4400 / mm
L = 4000 - 8000 / mm
Ht = 38 %
Ht = 39 - 51 %
Acid uric = 6 mg %
Acid uric = 2,4 5,7 mg %
Tratament efectuat
s-a imobilizat gravida (i s-a pus

un departator de gura si o pipa
orofaringiana;
s-au aspirat
secretiile
din
cavitatea bucala;
oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pe
sonda;
s-a prins linie venoasa, s-a
montat sonda urinara;
s-au administrat:
- MgSO4 4g i.v. n ritm
de 1 g /minut si 10g i.m.
- Diazepam 10 mg i.v.
Hidralazin 5 10 mg la
15 20 minute i.v.
- Furosemid 1 fiola la
internare si 3 f/24 h
- HHC 200 mg/24 h
Adrenostazin
2f,
Etamsilat 2f,
Calciu
gluconic 1f, Furosemid 1f
- ntr-o glucoza de 5 %
500 ml
- Ser fiziologic 1000ml
Analiznd
datele
prezentate
anterior am considerat ca pacienta
necesita
ngrijiri
la
nivelul
urmatoarelor nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a respira si avea o
buna circulatie
3. Nevoia de a comunica
4. Nevoia de a se misca si avea o
buna postura
5. Nevoia de a elimina
6. Nevoia
de
a-si
mentine
tegumentele curate si integre
7. Nevoia de a se alimenta si
hidrata
8. Nevoia
de
a-si
mentine
temperatura corpului constanta
9. Nevoia de a dormi si a se
odihni
10. Nevoia de a se recrea

11. Nevoia de a nvata
1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema1 durere
Etiologia stare convulsiva, sarcina
patologica
Simptome convulsii clonice ce
declanseaza
contracturi
musculare dureroase
Problema2 risc de complicatii si
infectii nosocomiale
Etiologia mediu
spitalicesc,
sarcina, eclampsia
Simptome edeme, prurit
Obiective: Pacienta sa prezinte o
diminuare a durerii
Pacienta sa nu devina
sursa de infectii nosocomiale.
Interventii cu rol propriu
am supravegheat atent pacienta,

urmarindu-i la intervale regulate
TA,
pulsul,
temperatura
si
durerea;
- am ncercat sa linistesc pacienta
ncercnd sa-i obtin ncrederea n
mine si n restul echipei
medicale;
- am creat un mediu care sa-i
creeze pacientei un sentiment de
siguranta;
am luat masuri de prevenire a

infectiilor nosocomiale;
am efectuat masaje ale spatelui,
minilor, picioarelor;
am
educat
pacienta
sa-si
exteriorizeze
gndurile,
sentimentele, temerile pentru a le
constientiza si a le face fata;
am
ncercat
sa-i
explic
necesitatea de a avea ncredere
n fortele proprii pentru a putea
depasi momentul;
am asigurat lenjerie curata de
pat si de corp;
am sfatuit pacienta sa evite
scarpinatul;
pentru
prevenirea
infectiilor
nosocomiale am supravegheat
daca sunt respectate normele de
igiena, dezinfectie, dezinsectie,
deratizare.
Interventii cu rol delegat
la indicatia medicului am
administrat:
- 1f Mialgin n dilutie cu
10 ml ser fiziologic i.v.
- Algocalmin 2 f
- Furosemid 20 mg i.v.
EVALUARE
n
ciuda
medicamentelor
administrate durerea persista, se observa
o diminuare temporara a durerii la
intervale de 30 minute, dar datorita
convulsiilor ea persista. n momentul
ncetarii convulsiilor durerea a diminuat
din intensitate. Pacienta nu reprezinta
2. NEVOIA DE A RESPIRA sI A AVEA
O BUN CIRCULAIE
Problema1 circulatie inadecvata
Etiologia disgravidie tardiva
Simptome HTA,
edeme,
albuminurie
Problema2 dispnee
Etiologia stare convulsiva
Simptome respiratie stertoroasa,
cianoza
Problema3 obstructia
cailor
respiratorii
Etiologia situatia de criza
Simptome respiratie dificila pe
nas, cornaj
circulatie adecvata, sa respire liber pe
nas.
- am nvatat pacienta:
sa ntrerupa consumul
de cafea;
- sa aiba o alimentatie
bogata n proteine si
vitamine
(fructe
si
zarzavaturi proaspete);
- sa reduca grasimile si
NaCl din alimentatie;
am cerat un mediu ambiant,
linistitor: salon aerisit, fara
curenti
de aer, temperatura
optima de 18 - 20C, umiditate
de 60X, care sa o linisteasca si
sa o ncurajeze;
i-am recomandat pacientei repaus
la pat n decubit lateral;
am
sustinut
necesitatea
respectarii tratamentului prescris
de
medic
si
importanta
colaborarii cu echipa medicala;
am ndepartat secretiile nazale
cu un tampon steril si prin
aspirarea acestora;
am facut bilantul ingesta-excreta
pentru a putea asigura un aport
hidric necesar pe 24 ore;
am asigurat toaleta riguroasa a
cavitatii bucale si a caii nazale
aspirnd secretiile si umezind
mucoasele;
am educat pacienta sa
mprastie secretiile nazale.
nu
administrat:
- Hydergine 1 2 mg /24 h
- Hidralazin i.v. 5 10 mg
/ 15 20
- MgSO4 4 g i.v.
- Furosemid 1f
- HHC 200 mg
- Aerosoli:
- 1 f acetat de
hidrocortizon
- 4 6 picaturi de
brofimen
- 1 f Miofilin, apa
distilata
- oxigen pe sonda n ritm de
2 3 l / minut
EVALUARE
Starea pacientei se mentine grava
n primele 20 minute de la internare.
Dupa
administrarea
tratamentului
medicamentos si n urma interventiilor
cu rol propriu starea pacientei s-a
mbunatatit.
Odata
cu
ncetarea
convulsiilor
dispneea
diminua
din
intensitate, ajungnd ca dupa criza
respiratia sa se reia normal. Pacienta nu
a devenit sursa de infectie si nici nu a

contactat vreuna.
3. NEVOIA DE A COMUNICA
Problema1 comunicare ineficace la
nivel senzorial si motor
Etiologia starea de criza
Simptome anxietate, neliniste
nivel afectiv
Etiologia - boala
Simptome percepere inadecvata de
sine
Obiective:
Pacienta
sa
fie
echilibrata psihic si sa foloseasca
mijloacele de comunicare adecvate starii
sale.
Pacienta sa se poata
afirma, sa aiba perceptie pozitiva de
sine.
am creat un mediu de siguranta

care sa linisteasca pacienta;
- am linistit pacienta cu privire la
boala sa si la stadiul n care se
afla, explicndu-i scopul si
natura interventiilor si ncercnd
sa-i cstig ncrederea;
- am familiarizat pacienta cu
mediul sau ambiant si cu
celelalte colege ale sale de
salon;
am cercetat posibilitatile de
comunicare
ale
pacientei,
prezentndu-i toate modalitatile
de comunicare;
- am nvatat-o sa utilizeze aceste
moduri de comunicare conform
posibilitatilor sale;
- am pus n valoare capacitatile,
talentele si realizarile anterioare
ale pacientei;
- i-am dat posibilitatea de a-si
exprima nevoile, sentimentele,
ideile si dorintele sale;
- i-am dat posibilitatea de a lua
singura decizii;
- tehnici de afirmare de
sine;
- tehnici de comunicare;
- tehnici de relaxare;
- am antrenat pacienta n diferite
activitati,
care
sa-i
dea
sentimentul de utilitate;
- am
supravegheat
permanent
pacienta.
EVALUARE
ncepnd cu a III-a zi pacienta se
simte mai bine, au aparut dificultati de
comunicare la nivel afectiv, care din
pacate s-au mentinut pna n momentul

externarii si dupa.
4. NEVOIA DE A SE MIsCA
Problema1 postura inadecvata
Etiologia stare convulsiva
Simptome pozitie patognomonica,
opistotonus, torticolis
Problema necoordonarea miscarilor
Etiologia afectarea SNC
Simptome convulsii clonice
Obiective: Pacienta sa aiba o
pozitie adecvata care sa-i favorizeze
respiratia, circulatia sngelui.
Pacienta
sa
fie
echilibrata psihic si sa aiba tonusul
muscular adecvat.
am instalat pacienta n pat,

respectndu-i pozitiile anatomice
ale diferitelor segmente ale
corpului;
am ncercat sa-i asigur un
confort ct mai ridicat;
datorita dispneei, am ncercat sai ridic capul pentru a nu
favoriza aspirarea secretiilor;
i-am explicat necesitatea de a
ncerca sa-si corecteze pozitia;
am
stabilit
o
comunicare
adecvata a pacientei cu echipa
medicala pentru a asigura reusita
tehnicilor medicale ce vor fi

efectuate;
- am sustinut n fata gravidei
importanta efectuarii exercitiilor
fizice;
- am sfatuit-o sa faca dusuri calde
care sa-i favorizeze circulatia;
am
efectuat
masaj
ale
membrelor
superioare
si
inferioare.
administrat:
- Diazepam 10 20 mg
i.v., apoi n perfuzie
100 mg /zi + MgSO4 10
g i.m.
EVALUARE
Dupa ncetarea convulsiilor, gravida
revine la o pozitie normala. Tonusul
muscular este afectat dar datorita
programului de masaje si exercitii, el
revine aproape de normal n momentul
externarii.
5. NEVOIA DE A ELIMINA
Problema eliminare
urinara
inadecvata calitativ si cantitativ
Etiologia consum de NaCl ridicat
Simptome oligurie, edeme
Obiective:
Pacienta
sa
fie
echilibrata hidro-electrolitic si
acido-
bazic, sa prezinte un tranzit intestinal

fiziologic.
am facut bilantul ingesta-excreta,

pentru a calcula aportul hidric
necesar gravidei pe 24 ore;
am cntarit zilnic pacienta;
am corectat dezechilibrul hidric,
prin cresterea sau scaderea
aportului de electroliti n functie
ionograma serica si uremie;
am asigurat o riguroasa igiena
corporala a gravidei efectundu-i
toaleta pe regiuni;
i recomand ca dupa fiecare
eliminare trebuie sa fie efectuata
toaleta vulvo-perineala pastrnd o
igiena riguroasa a organelor
genitale externe;
am schimbat lenjeria de pat si
de corp ori de cte ori a fost
nevoie;
pentru a stimula eliminarea de
urina am pus bazinetul cald sub
pacienta sau am lasat apa de la
robinet sa curga;
am
colectat
urina
emisa
destinata
diverselor
examene
clinice si bacteriologice;
am nvatat pacienta sa consume
o alimentatie cu un aport redus
de NaCl pentru ca
produce retentie de apa.
acesta
administrat:
- Furosemid 2 f
s-a
montat
sonda
vezicala
- Ser fiziologic 1500 ml
- Glucoza 5 % 1500 ml
EVALUARE
Datorita
disgravidiei
tardive
edemele se mentin. n urma administrarii
a 2 fiole de Furosemid cantitatea de
urina emisa pe 24 ore a crescut de la
500 ml la 900 ml, cantitate care a
crescut din ziua a II-a de internare
datorita aportului crescut de lichide
administrate.
6. NEVOIA DE A-sI MENINE
TEGUMENTELE sI MUCOASELE
CURATE sI INTEGRE
Problema dificultate de a-si acorda
ngrijiri de igiena
Etiologia sarcina, dificultate de a
se deplasa
Simptome edeme, aspect nengrijit
Obiective: Pacienta sa aiba o igiena
corespunzatoare.
am efectuat o riguroasa toaleta

corporala a pacientei pe regiuni
respectnd pudoarea gravidei prin
instalarea unui paravan;
- am schimbat lenjeria de pat si
nevoie;
- am cerat un mediu ambiant,
curenti
de aer, temperatura
sa o ncurajeze;
- am nvatat-o sa-si schimbe n
mod regulat pozitia;
- am avut grija sa nu se formeze
cute ale lenjeriei de pat si de
corp sub pacienta, cute care ar
favoriza aparitia escarelor;
- constientizez pacienta n legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
mbolnavirilor;
- am educat pacienta privind un
regim alimentar adecvat desodat
pentru reducerea edemelor.
EVALUARE
Datorita graviditatii, pacienta se
deplaseaza
dificil,
acest
lucru
ngreunndu-i
posibilitatea
de
a-si
efectua igiena. Pe parcursul sederii n

spital am sustinut-o n efectuarea
toaletei.
n momentul externarii, tegumentele
si mucoasele se prezinta integre, dar
edemele se mentin datorita sarcinii.
7. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI
HIDRATA
Problema alimentatie inadecvata
calitativ si cantitativ
Etiologia - greata
Simptome inapetenta, ingestie de
alimente ce nu satisfac
nevoile organismului
Obiective: Asigurarea echilibrului
nutritional respectnd regimul alimentar.
- am explorat preferintele pacientei

asupra alimentelor permise si
interzise, lasnd-o sa aleaga
alimentele
preferate
conform
prescriptiilor medicului;
- am constientizat pacienta asupra
importantei regimului alimentar;
- am servit pacienta cu alimente
la o temperatura moderata, la
ore regulate, prezentate atragator;
mesele
le-am
administrat
fractional
n
cantitati
mici,
asigurnd necesarul minim de
calorii;

alimentele ce produc gaze sau
ntrzie tranzitul intestinal;
- am informat pacienta privind
valoarea nutritiva a alimentelor, a
continutului lor n proteine,
glucide si lipide;
am
ncurajat
pacienta
sa
mannce;
- am urmarit apetitul, cantitatea si
calitatea alimentelor si lichidelor
ingerate.
administrat:
- Vitamina B1, B6, C 1f/zi
- Torecan 1f/zi
- Ser glucozat 5 % 1500 ml
EVALUARE
n urma interventiilor efectuate, a
supravegherii atente
raportul dintre
alimentele
ingerate
si
nevoile
organismului s-a echilibrat treptat.
Ingerarea alimentelor s-a facut fara
dificultate.
TEMPERATURA
CORPULUI CONSTANT
Problema - hipertermie
Etiologia sistemul de termoreglare

Simptome frison, febra moderata
(38C)
Obiective: Pacienta sa-si mentina
temperatura corpului n limite normale.
Pacienta
sa
fie
echilibrata hidro-electrolitic.

curenti
de aer, temperatura
sa o ncurajeze;
am nvelit pacienta cu paturi si
I-am pus sticle cu apa calda n
jur pentru a o ncalzi (frisoane);
i-am aplicat comprese cu apa
rece pe frunte;
i-am facut frectie;
i-am asigurat pacientei haine
lejere care sa-i confere o stare
de bine;
asigurnd corectarea tulburarilor
hidro-electrolitice si a pierderilor
de lichide;
i-am explicat cu rabdare toate
masurile, interventiile medicale
pe care i le-am efectuat si rolul
lor pentru a obtine si consolida
ncrederea pacientei n persoana

mea.
administrat:
- Paracetamol 2 tb /zi
Penicilina
2 x
1000000 /zi
EVALUARE
Febra moderata (38C) prezentata
la internare si care s-a mentinut n
primele 2 zile a nregistrat o ascensiune
pna la 38,9C dar a III-a zi a scazut la
37,2C, temperatura pe care a avut-o
pna la externare.
9. NEVOIA DE A DORMI sI A SE
ODIHNI
Problema1 dificultate de a dormi
si a se odihni
Etiologia sarcina, mediu spitalicesc
Simptome insomnie,
oboseala,
iritabilitate
Problema2 disconfort
Etiologia - sarcina
Simptome indispozitie, iritabilitate
Obiective: Pacienta sa aiba un
somn corespunzator calitativ si cantitativ.
Pacienta sa beneficieze de
confort fizic si psihic.
am nvatat pacienta sa efectueze

tehnici de relaxare, inspiratii
adnci nainte de culcare n fata
geamului deschis;
i-am aerisit salonul n fiecare zi
(dimineata si seara) crend o
atmosfera placuta;
am oferit pacientei un pahar cu
lapte cald seara nainte de
culcare;
am discutat cu pacienta pentru a
determina cauzele disconfortului
(teama);
am ncercat sa nlatur sursele
care
genereaza
starea
de
disconfort
si
iritabilitate
a
pacientei;
am observat si notat atitudinea
pacientei;
am facilitat contactul cu alte
paciente cu afectiuni diferite.
administrat:
- Diazepam 1 f seara
EVALUARE
Din a III-a zi cnd starea pacientei
a nceput sa se amelioreze, numarul
orelor de somn a crescut, pacienta
simtindu-se dimineata odihnita.
10. NEVOIA DE A SE RECREA
Problema neplacerea de a efectua

activitati recreative
Etiologia sarcina, anxietate
Simptome - tristete
Obiective: Pacienta sa prezinte stare
de buna dispozitie.
am
explorat
gusturile
si
preferintele pacientei n ceea ce
priveste activitatile recreative;
- am analizat si stabilit daca
acestea sunt n concordanta cu
starea de spirit si cea fizica a
pacientei;
- am planificat activitati recreative
cu pacienta pentru a-i strni
interesul;
- am asigurat un mediu de
siguranta si liniste;
- am avut grija ca activitatile
recreative sa nu solicite pacienta,
sa nu o oboseasca;
- am urmarit si notat reactiile si
manifestarile pacientei cu privire
la:
starea
de
tristete
si
colaborarea cu celelalte paciente.
EVALUARE
n ciuda ncercarilor mele de a
ajuta pacienta sa se recreeze si sa
ncerce sa se desprinda de sentimentul
de tristete ce o domina, starea psihica a
pacientei se mentine nesatisfacatoare

datorita
n mare parte apropierii
momentului
nasterii frica
de
necunoscut.
11. NEVOIA DE A NVA
Problema cunostinte insuficiente
Etiologia lipsa de informare a
pacientei
Simptome nesiguranta, frica de
necunoscut
Obiective: Pacienta sa acumuleze
cunostinte noi.
am
explorat
nivelul
de
cunoastere al pacientei privind
boala, modul de manifestare,
masurile preventive si curative;
am identificat manifestarile de
dependenta, sursele de dificultate,
interactiunile lor cu alte nevoi;
am
stimulat
dorinta
de
cunoastere
a
pacientei,
stimulndu-i interesul;
am
motivat
importanta
acumularii de noi cunostinte;
am organizat activitati educative
folosind
urmatoarele
metode:
expunerea,
conversatia,
demonstratia
am verificat daca pacienta a
nteles corect mesajul pe care l-
am transmis si daca l-a nsusit

corect.
EVALUARE
Pacienta se dovedeste a fi foarte
interesata de informatiile prezentate si
receptiva.
Evaluare finala
Pacienta D.R., internata n sectia

Obstetrica pentru starea generala alterata
n care se afla: disgravidie tardiva
trisimptomatica. Dupa 6 zile de internare,
diagnosticata cu eclampsie - faza de
convulsii clonice, gratie tratamentului
corect si rapid a fost externata ntr-o
stare ameliorata.
La externare, starea pacientei este
satisfacatoare dar mentinndu-se sub o
stricta supraveghere.
Se mentine disgravidia tardiva
trisimptomatica:
HTA,
edeme,
albuminurie.
Nevoi fundamentale nesatisfacute:
1. Nevoia de a avea o buna
circulatie si respirati
3. Nevoia de a avea tegumente si
mucoase integre
4. Nevoia de a se dormi si odihni
5. Nevoia de a se misca
PROCES DE NGRIJIRE
CAZUL NR. II
Date generale:
Nume si prenume: P.V.
Vrsta: 30 ani
Sex: feminin
Numar copii: 1
Ocupatia: casnica
Domiciliu: Roznov
Religie: ortodoxa
Nivel de instruire: studii medii
2.04.2000
- data externarii:
8.04.2000
si copilul ntr-o casa
cu trei camere
- sotul este sofer auto
- alcool - nu;
- cafea - 1 ceasca / zi;
- tutun - 4 tigari /zi;
saptamni, Rh
+,
preeclampsie
anemie
secundara
Motivul internarii:
- cefalee intensa
- dureri epigastrice
- varsaturi
- ameteli
- tulburari senzoriale: acufene,
diplopie
Anamneza:
AHC - nesemnificative
- a suferit apendicectomie la 12
ani
- Nasteri = 1, avorturi = 2,
- Menstra la 14 ani
- TA = 160/110 mmHg, puls = 120
bat /minut
- Greutatea = 50 Kg
- naltimea = 1,75
- A fost diagnosticata cu anemie
secundara din luna a VII-a de
sarcina,
gravida
a
fost
dispensarizata din luna a III-a, de
sarcina, iar din luna a VII-a, cu
diagnosticul disgravidie tardiva
trisimptomatica - SVR fiind
ncadrata n grupa gravidelor cu
ROC.
Istoricul bolii:

S.J.N. persistnd o
stare generala
alterata, cu semne ce indica intrarea n
criza preeclamptica. Datorita posibilitatii
mari de aparitie a eclampsiei, gravida a
fost internata de urgenta pe sectia
Obstetrica efectundu-se
tratament
curativ.
Analize recoltate:
Valori
Valori
obtinute
normale
Sumar
urina: Sumar
urina:
glucoza
absent, glucoza
absent,
albumina prezent
albumina absent.
24 h
5 g /24 h
Hb = 11 g %
Hb = 12 - 14 g %
L = 3000 / mm
L = 4000 - 8000 / mm
Ht = 39 %
Ht = 39 - 51 %
Tratament efectuat
sonda;
- s-a prins linie venoasa, s-a
montat sonda urinara;
- s-au administrat:
Adrenostazin
2f,
Etamsilat 2f,
Calciu
gluconic 1f,
- Hidralazin 5 10 mg la
15 20 minute i.v.
Furosemid 1 fiola la
- Furosemid 1f - ntr-o
glucoza de 5 % 500 ml
- Ser fiziologic 1000ml
Analiznd
datele
prezentate
necesita
ngrijiri
la
nivelul
buna circulatie
4. Nevoia
de
a-si
mentine
buna postura
7. Nevoia de a dormi si a se
odihni
8. Nevoia de a se alimenta si
hidrata
9. Nevoia de a se recrea
Problema1 durere
Etiologia stare de criza
Simptome cefalee intensa, dureri
epigastrice
Problema2 risc de complicatii si

infectii nosocomiale
Etiologia afectiunea de baza,
mediu spitalicesc
Simptome edeme, tegumente si
mucoase pigmentate de
sarcina prurit
diminuare a durerii si sa fie echilibrata
fizic si psihic.

curenti
de aer, temperatura
sa o ncurajeze;
am ncercat sa linistesc pacienta
ncercnd sa-i obtin ncrederea n
mine si n restul echipei
medicale;
am aplicat comprese reci pe
frunte si punga cu gheata pe
regiunea epigastrica;
am sfatuit pacienta sa adopte o
pozitie confortabila, care sa-i
nlature durerea;
i-am explicat tehnicile care vor
fi aplicate;
am instalat pacienta ntr-o

rezerva
datorita
pericolului
transmiterii infectiilor - are
imunitate scazuta;
am supravegheat atent pacienta,
urmarindu-i la intervale regulate
TA,
pulsul,
temperatura
si
durerea;
pat si de corp;
scarpinatul;
pentru
prevenirea
infectiilor
nosocomiale am supravegheat
daca sunt respectate normele de
igiena, dezinfectie, dezinsectie,
deratizare;
am
nvatat
pacienta
sa
foloseasca
mijloace
de
autoaparare,
sa
pastreze
tegumentele si mucoasele n
stare perfecta de curatenie, sa
evite scarpinatul.
administrat:
- Glucoza 5 % 1500 ml
- Algocalmin 2 f
- Adrenostazin 1 f
EVALUARE
n urma medicatiei administrate

durerea a diminuat din intensitate.
Tegumentele si mucoasele sunt datorita
graviditatii patologice pigmentate de
sarcina, dar nu reprezinta sursa de
infectii nosocomiale.
Pacienta este echilibrata psihic.
O BUN CIRCULAIE
Etiologia disgravidie tardiva
Simptome HTA, tahicardie
Problema2 dificultate n a respira
Etiologia proces inflamator
Simptome dispnee
circulatie adecvata.
Pacienta sa prezinte o
buna respiratie.
Combaterea edemelor.
am masat pacienta pe membrele

superioare si inferioare;
- am ridicat temperatura n salon,
am ncalzit pacienta nvelind-o
cu paturi;
- am sfatuit pacienta asupra
regimului de viata, insistnd
asupra
importantei
repausului
fizic, a dozarii efortului, a
respectarii
unei
alimentatii
adecvate starii sale;
am supravegheat permanent TA,
puls,
temperatura,
durere,
caracterele lor;
am monitorizat functiile vitale;
i-am recomandat pacientei repaus
la pat;
am umezit aerul din ncapere cu
apa alcoolizata;
curenti
de aer, temperatura
sa o ncurajeze;
exercitii respiratorii seara sau de
cte ori a fost nevoie;
am redus la maximum efortul
fizic prin deservirea la pat a
pacientei, pentru a-i conserva
energia.
administrat:
- Hidralazin i.v. 100 mg /
zi
- Furosemid 1f
- Aerosoli:
1 f acetat de
hidrocortizon
- 4 6 picaturi de
brofimen
- 1 f Miofilin, apa
distilata
2 3 l / minut
- HHC 200 mg.
EVALUARE
n urma repausului prelungit la pat,
a interventiilor acordate, edemele au mai
diminuat. Respiratia s-a mai mbunatatit
dar TA se mentine ridicata peste valori
normale.
Problema1 varsaturi
Etiologia sarcina patologica
Simptome varsaturi aproape n
cantitate moderata
Problema2 constipatie
Etiologia alimentatie inadecvata
Simptome scaune rare la 2 4 zile,
tenesme, ileus
Obiective: Pacienta sa nu mai
prezinte varsaturi si sa aiba o stare de
bine fizic si psihic.
Pacienta sa prezinte un
tranzit intestinal fiziologic.
am ajutat pacienta sa-si mentina

tegumentele si mucoasele curate;
de corp pentru a nlatura mirosul
neplacut;
- n timpul varsaturii am asezat
pacienta n decubit dorsal cu
capul ntr-o parte sau semiseznd;
- i-am oferit un pahar cu apa
pentru a-si clati gura dupa
eliminarea varsaturii;
-
am efectuat toaleta cavitatii

bucale;
pentru a calcula aportul hidric
necesar gravidei pe 24 ore;
am monitorizat functiile vitale;
am cntarit zilnic pacienta;
pentru combaterea constipatiei
am sfatuit pacienta sa bea
dimineata
ceai
caldut,
sa
consume alimente bogate n
reziduuri;
am stabilit cu pacienta un
program de eliminare;
am respectat pudoarea pacientei
protejnd-o cu un paravan;
i recomand ca dupa fiecare
eliminare trebuie sa fie efectuata
toaleta vulvo-perineala pastrnd o

igiena riguroasa a organelor
genitale externe;
- am urmarit si notat n FO
consistenta si frecventa scaunelor.
administrat:
- supozitoare cu glicerina
2 /zi
- Plegomazin 1 f
s-a
efectuat
clisma
evacuatoare
EVALUARE
Varsaturile s-au mentinut n primele
2 zile, fiind apoase si n cantitate
neadecvata, dar n urma tratamentului
efectuat au ncetat.
Materiile fecale au lipsit n primele
3 4 zile, dar n urma clismei pacienta a
avut scaun la 1 2 zile de consistenta
normala.
CURATE sI INTEGRE
Problema1 alterarea tegumentelor
si mucoaselor
Etiologia dificultate de a se
deplasa
Simptome edeme
Problema2 carente de igiena
Etiologia lipsa de cunostinte

Simptome unghii netaiate, halena
fetida
Obiective: Pacienta sa nu devina
sursa de infectii nosocomiale
Pacienta sa aiba o igiena
corespunzatoare.
am explicat pacientei necesitatea

pastrarii unei bune stari generale
a unei stari de sanatate;
- am nvatat-o sa-si efectueze
toaleta pe regiuni;
nevoie;
- am educat pacienta privind un
regim alimentar adecvat desodat
pentru reducerea edemelor.
- am ajutat pacienta sa-si taie
unghiile, sa le curete;
- constientizez pacienta n legatura
cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor pentru prevenirea
mbolnavirilor.
EVALUARE
n
ciuda
ngrijirilor
acordate
edemele datorate SUR se mentin, dar
carentele de igiena au fost nlaturate,
pacienta nsusindu-si corect tehnicile de
efectuare a igienei corporale.
Etiologia starea de criza
Simptome acufene, diplopie
nivel afectiv
Etiologia insuficienta cunoastere de
sine si a bolii
Simptome percepere inadecvata de
sine
Obiective:
Pacienta
sa
fie
echilibrata psihic si sa foloseasca
mijloacele de comunicare adecvate starii
sale.
Pacienta sa se poata
afirma, sa aiba perceptie pozitiva de
sine.
am linistit pacienta cu privire la

boala sa si la stadiul n care se
afla, explicndu-i scopul si
natura interventiilor si ncercnd
sa-i cstig ncrederea;
- am familiarizat pacienta cu
mediul sau ambiant si cu
celelalte colege ale sale de
salon;
- am cercetat posibilitatile de
comunicare
ale
pacientei,
prezentndu-i toate modalitatile

de comunicare;
- am nvatat-o sa utilizeze aceste
moduri de comunicare conform
posibilitatilor sale;
curenti
de aer, temperatura
optima de 18 - 20C;
- am pus n valoare capacitatile,
talentele si realizarile anterioare
ale pacientei;
- i-am dat posibilitatea de a lua
singura decizii;
- tehnici de afirmare de
sine;
- tehnici de comunicare;
- tehnici de relaxare;
am
ajutat
pacienta
sa-si
identifice posibilitatile de a
asculta, de a schimba idei cu
altii,
de
a
avea
legaturi
semnificative.
EVALUARE
Am suplinit zilnic pacienta n
satisfacerea nevoilor afectate, iar dupa
iesirea din criza aceste simptome dispar,
pacienta prezentnd o
comunicare
adecvata senzoro-motor.
Problema1 imobilitate
Etiologia sarcina, durere
Simptome oboseala, neliniste
Problema2 dificultate de a se
misca si a-si mentine o
buna postura
Etiologia circulatie
inadecvata,
slabiciune, oboseala
Simptome restrictia mobilitatii
Obiective: Pacienta sa aiba tonusul
muscular si forta musculara pastrata.
Pacienta sa-si mentina
integritatea tegumentelor si a activitatii
articulare.
am stabilit un program de
exercitii n functie de starea
pacientei, nvatnd-o sa execute
gimnastica;
- am redat ncrederea pacientei ca
imobilitatea sa e o stare
trecatoare si ca si va reveni
dupa nastere;
am
suplinit
pacienta
n
satisfacerea
nevoilor
sale,
servind-o
la
pat
cu
cele
necesare;
- am schimbat pozitia pacientei la
fiecare 2 ore;
am
efectuat
masaj
ale
membrelor
superioare
si
inferioare;
- am nvatat pacienta sa efectueze
exercitii pasive la fiecare 2 ore;
- datorita dispneei, am ncercat sai ridic capul pentru a nu
favoriza aspirarea secretiilor;
- am asigurat lenjerie curata de
pat si de corp;
- am nlaturat resturile alimentare
ramase n pat, prevenind astfel
escarele.
EVALUARE
Amplitudinea miscarilor: initial au
fost reduse, treptat s-au n mod
fiziologic. Datorita sarcinii avansate si a
edemelor
prezente
deplasarea
se
efectueaza cu dificultate. Echilibrul n
starea de criza a predominat o usoara
stare de oboseala, slabiciune dar care a
disparut odata cu instalarea programului
de repaus la pat.
7. NEVOIA DE A DORMI sI A SE
ODIHNI
Problema dificultate de a dormi si
a se odihni
Etiologia anxietate, durere
Simptome lipsa
partiala
a
somnului noaptea
Obiective: Pacienta sa aiba un

somn corespunzator calitativ si cantitativ.

curenti
de aer, temperatura
sa o ncurajeze;
nu am permis vizitele de lunga
durata;
am solicitat familia, prietenii
pentru a o sustine pe plan
moral;
tehnici de relaxare, inspiratii
adnci nainte de culcare n fata
geamului deschis;
am oferit pacientei un pahar cu
lapte cald seara nainte de
culcare;
am evitat zgomotul n timpul
interventiilor
facute
celorlalte
bolnave;
am urmarit somnul pacientei si
starea ei la trezirea din somn
aducndu-i
la
cunostinta
medicului rezultatele obtinute.
la indicatia
administrat:
medicului
am
- Diazepam 1 f seara
- Fenobarbital 1 f seara
EVALUARE
Durata somnului pacienta prezinta
o stare de veghe prelungita pna la
instalarea somnului astfel nct durata lui
este de 4 6 ore.
Calitatea somnului somn linistit,
odihnitor.
n
urma
interventiilor,
problemele de la aceasta nevoie au fost
mbunatatite, avnd un rezultat pozitiv
asupra pacientei.
8. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sI
HIDRATA
Problema alimentatie inadecvata
calitativ si cantitativ
Etiologia inapetenta, greata
Simptome ingestie de alimente
care nu satisfac nevoile
organismului
Obiective: Pacienta sa se alimenteze
corespunzator calitativ si cantitativ si sa
respectnd regimul alimentar.
- am explorat preferintele pacientei

asupra alimentelor permise si
interzise, lasnd-o sa aleaga
alimentele
preferate
conform
prescriptiilor medicului;
- i-am adus la cunostinta regimul
alimentar permis;
am constientizat pacienta asupra

importantei regimului alimentar;
am servit pacienta cu alimente
la o temperatura moderata, la
ore regulate, prezentate atragator;
mesele
le-am
administrat
fractional
n
cantitati
mici,
asigurnd necesarul minim de
calorii;
alimentele ce produc gaze sau
ntrzie tranzitul intestinal;
am informat pacienta privind
valoarea nutritiva a alimentelor, a
continutului lor n proteine,
glucide si lipide;
am urmarit apetitul, cantitatea si
calitatea alimentelor si lichidelor
ingerate.
administrat:
- Torecan 1f/zi
- Vitamina B1, B6, C 1f/zi
- Ser glucozat 5 % 1500 ml
EVALUARE
n urma interventiilor efectuate, a
supravegherii atente
raportul dintre
alimentele
ingerate
si
nevoile
organismului s-a echilibrat treptat.
9. NEVOIA DE A SE RECREA
Problema dezinteres de a efectua
activitati recreative
Etiologia anxietate, stare depresiva
Simptome neparticipare la activitati
recreative
Obiective: Pacienta sa desfasoare
activitati recreative adaptate posibilitatilor
sale.
am
explorat
gusturile
si
preferintele pacientei n ceea ce
priveste activitatile recreative;
- am planificat activitati recreative
cu pacienta;
- am analizat si stabilit daca
acestea sunt n concordanta cu
starea de spirit si cea fizica a
pacientei;
- am avut grija ca activitatile
recreative sa nu solicite pacienta,
sa nu o oboseasca;
- i-am recomandat plimbari n aer
liber pentru a se bine dispune;
- am observat si notat orice
schimbare
n comportamentul
pacientei (depresie, satisfactie).
EVALUARE
La externare pacienta utilizeaza la

maxim capacitatile proprii de a se
destinde chiar daca n primele 4 zile de
internare, ea nu a prezentat nici un
interes pentru a se recrea.
10. NEVOIA DE A NVA
Problema dezinteres de a nvata si
descoperi
Etiologia lipsa de motivatie
Simptome insuficienta cunoastere a
bolii, a masurilor de
prevenire,
a
tratamentului medical, a
regimului dietetic, a
satisfacerii nevoilor sale
cunostinte noi.
i-am dat explicatii privind boala

si tratamentul medical, ngrijirile
necesare, masurile preventive,
regimul dietetic;
am
explorat
nivelul
de
am
stimulat
dorinta
de
cunoastere a pacientei;
- am constientizat pacienta asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea;
am verificat daca pacienta a

nteles corect mesajul pe care lam transmis si daca l-a nsusit
corect;
- am identificat obiceiurile si
deprinderile gresite ale pacientei
si le-am corectat pe cele
daunatoare sanatatii;
i-am
explicat
importanta
regimului dietetic.
EVALUARE
Pacienta
cunoaste
notiunile
elementare despre boala sa si cauta sa
se informeze n continuare.
Evaluare finala
Pacienta P.O., internata de urgenta

n sectia Obstetrica cu diagnosticul
preeclampsie, a fost externata dupa 7 zile
de tratament si supraveghere atenta. TA
a revenit la valori mai scazute: 145/95
mmHg, pulsul 82 bat/minut, temperatura
36,8C si 17 resp/minut. Respiratia este
greoaie datorita sarcinii, efortului pe
care-l face.
La
externare, gravida
prezinta
urmatoarele nevoi nesatisfacute:
1. Nevoia de a avea o buna
circulatie si respirati
2. Nevoia de a se misca
4. Nevoia de a avea tegumente si

mucoase integre
PROCES DE NGRIJIRE
CAZUL NR. III
Date generale:
Nume si prenume: G.M.
Vrsta: 36 ani
Sex: feminin
Numar copii: 2
Ocupatia: economista
Domiciliu: Piatra Neamt
Religie: ortodoxa
Nivel de instruire: studii superioare
10.04.2000
- data externarii:
17.04.2000
si
copii
ntr-un
apartament cu patru
camere
- venitul lunar este de
3000000 lei
- alimentatia - bogata n sare;
- alcool - nu;
- cafea - nu;
- somn - 3 4 ore;
- tutun - nu;
saptamni, Rh
+, eclampsie
faza
comatoasa
Motivul internarii:
- gravida inconstienta
- lipsa totala a sensibilitatii
- fata cianozata, congestionata
- pupile midriatice, reflex cornean
abolit
- reflexe tendinoase abolite
- respiratie stertoroasa
- musculatura relaxata, flasca
Anamneza:
AHC - nesemnificative
- gravida dispensarizata din luna a
IV-a, a prezenta edeme si HTA
pe tot parcursul sarcinii, pna
acum fiind ncadrata n grupa
gravidelor cu ROC si supusa
unui
riguros
control
si
supravegheata atent. A mai fost
diagnosticata
cu
anemie
secundara, pentru care a facut
tratament.
Greutatea = 70 Kg
naltimea = 1,60
Menstra la 14 ani
Nasteri = 2, avorturi = 1
Nu a
suferit boli infectocontagioase
- TA = 160/110 mmHg, puls = 110
bat /minut, T = 36,8C
Istoricul bolii:
S.J.N. n stare de coma cu pupile
midriatice, fara reflex cornean, fara
reflexe tendinoase, cu musculatura flasca,
relaxata. Datorita starii grave a pacientei
s-a decis internarea pe sectia ATI, unde
i s-au acordat urmatoarele ngrijiri:
- a fost monitorizata urmarindu-se
TA, puls, respiratie;
- s-a montat sonda vezicala pentru
urmarirea diurezei;
- s-a montat linie venoasa cu: Ser
glucozat 500 ml, Etamsilat 2f,
Adrenostazin 2f, Vitamina C 5 ml
1f, Vitamina B1 100 mg 1f,
Vitamina B6 250 mg 1f
Analize recoltate:
Valori
Valori
obtinute
normale
Sumar
urina: Sumar
urina:
glucoza
absent, glucoza
absent,
albumina prezent
albumina absent.
24 h
5 g /24 h
Hb = 7,5 g %
Hb = 12 - 14 g %
L = 3500 / mm
L = 4000 - 8000 / mm
Ht = 35 %
Ht = 39 - 51 %
Tr = 160000 /mm de Tr = 150000 - 400000
snge
/mm de snge
Tratament efectuat
sonda;
- s-au administrat:
- MgSO4 4g i.v. n ritm
de 1 g /minut si 10g i.m.
- Hidralazin 5 10 mg la
15 20 minute i.v.
- Furosemid 1 fiola la
- Ser glucozat 1500 ml,
- Calciu gluconic 1f
Analiznd
datele
prezentate
necesita
ngrijiri
la
nivelul
buna postura
buna circulatie
5. Nevoia
de
a-si
mentine
Etiologia coma
Simptome gravida inconstienta
- reflex cornean abolit
lipsa
totala
a
sensibilitatii
nivel intelectual
Etiologia - coma
Simptome pacienta inconstienta
Obiective:
Pacienta sa
devina
constienta si sa poata comunica eficace
la nivel senzoro-motor n functie de
posibilitati.
Pacienta
sa
comunice
adecvat la nivel intelectual, fiind
orientata temporo-spatial.
am creat un mediu de siguranta

care sa linisteasca pacienta;
curenti
de aer, temperatura

sa o ncurajeze;
am
monitorizat
pacienta,
supraveghind la intervale regulate
de timp TA, puls, respiratia;
- am ncercat sa suplinesc nevoile
deficitare
ale
pacientei
asigurndu-i o toaleta riguroasa a
corpului, lenjerie curata de pat si
de corp;
- am efectuat masaje ale spatelui,
minilor, picioarelor;
- desi nu era constienta am purtat
discutii cu ea pentru a-mi auzi
glasul si a se simti n siguranta;
- am
mentinut
si
continuat
masurile aplicate mai sus.
EVALUARE
n ciuda ngrijirilor primite dat
fiind starea grava, pacienta inconstienta,
fara reflexe: tendinoase, cornean, nu a
mai putut reveni la starea de constienta
si implicit nu a mai putut comunica
adecvat la nivel senzoro-motor si
intelectual.
Problema dificultate n a se misca
Etiologia coma
Simptome musculatura
flasca,
relaxata
- reflexe tendinoase
abolite
Obiective: Pacienta sa se poata
misca n mod adecvat, pastrndu-si forta
musculara si tonusul muscular.
am asigurat o pozitie adecvata

pacientei, conform cu starea sa:
decubit dorsal care sa permita
monitorizarea
functiilor
sale
vegetative;
am avut grija sa nu se formeze
am nvatat-o sa-si schimbe n
mod regulat pozitia;
pat si de corp;
am
efectuat
masaj
ale
membrelor
superioare
si
inferioare;
am urmarit permanent reflexele
tendinoase, precum si starea
musculaturii;
am efectuat toaleta tegumentelor
si mucoaselor de cte ori a fost
nevoie, mentinndu-le ntr-o stare
acceptabila.
administrat:
- Diazepam 10 20 mg
i.v., apoi n perfuzie
100 mg /zi + MgSO4 10
g i.m.
EVALUARE
Starea alterata a tegumentelor
musculatura flasca, precum si lipsa
reflexelor
tendinoase
s-a
mentinut,
pacienta decednd.
O BUN CIRCULAIE
Problema1 dificultate de a respira
liber pe nas
Etiologia stare de coma
Simptome respiratie stertoroasa,
dispnee
Etiologia disgravidie
Simptome HTA, tahicardie
Obiective: Pacienta sa respire liber
pe nas.
Pacienta sa prezinte o
circulatie adecvata.
am ndepartat secretiile nazale

cu un tampon steril si prin
aspirarea
acestora,
asigurnd
permeabilitatea cailor respiratorii;

curenti
de aer, temperatura
sa o ncurajeze;
am
facut bilantul ingestaexcreta;
am
asigurat
o
pozitie
semiseznd, pentru a favoriza
respiratia;
am efectuat exercitii pasive,
masaje ale membrelor inferioare
si superioare pentru a favoriza
circulatia;
am interzis vizitatorilor prezenta
n salon;
am crescut concentratia n
oxigen a aerului inspirat, pentru
a influenta frecventa pulsului;
am crescut putin temperatura n
salon
pentru
a
determina
vasodilatatia si aceasta sa duca
la o scadere a TA.
administrat:
- Hidralazin i.v. 5 10 mg
/ 15 20
- Furosemid 1f
- HHC 200 mg
- Aerosoli:
-
1 f acetat de
hidrocortizon
- 4 6 picaturi de
brofimen
- 1 f Miofilin, apa
distilata
2 3 l / minut
EVALUARE
Respiratia a continuat sa se
efectueze dificil pe nas, dispnee, iar
HTA si tahicardia s-a mentinut fara sa
nregistreze scaderi importante: TA =
155/100, puls = 110 bat/minut, frecventa
respiratorie = 23 resp/minut.
Problema1 constipatie
Etiologia
diminuarea
peristaltismului intestinal
Simptome scaune rare la 2 4 zile,
tenesme, fecalom
Problema2 diaforeza
Etiologia pierderea de caldura
Simptome transpiratii abundente
600 ml /24 h, tegumente
umede
Obiective: Pacienta sa prezinte un
tranzit intestinal fiziologic.
Pacienta sa aiba o stare de bine,

de confort fizic.
am facut zilnic bilantul ingestaexcreta,

calculnd
pierderile
hidrice ale gravidei;
am asigurat aportul hidric
necesar pe 24 h;
am efectuat exercitii pasive,
masaje ale membrelor inferioare
si superioare pentru a favoriza
circulatia;
am asigurat o riguroasa igiena
corporala a gravidei efectundu-i
toaleta pe regiuni;
am schimbat lenjeria de pat si
nevoie;
atunci cnd am facut toaleta
anusului, l-am dezinfectat cu
acid boric 2 3 %;
am monitorizat functiile vitale si
vegetative si le-am notat n FO;
am mentinut zilnic tegumentele
pacientei curate si uscate;
am spalat tegumentele de cte
ori a fost nevoie;
am ajutat pacienta sa se spele
dat fiind starea sa comatoasa,
am efectuat toaleta corpului pe
regiuni.
administrat:
- supozitoare cu glicerina
2 /zi
s-a
efectuat
clisma
evacuatoare
EVALUARE
Scaunele pacientei se mentin rare:
unul la 2 3 zile de consistenta normala.
Transpiratia abundenta de 600 ml/zi a
nceput
sa
scada
la
300 ml/zi
mentinndu-se
constanta
datorita
pierderilor de caldura.
CURATE sI INTEGRE
Problema atingerea
integritatii
tegumentelor
Etiologia incapacitate de a se
misca
Simptome musculatura relaxata,
flasca, tegumente umede
Obiective: Pacienta sa prezinte
tegumente si mucoase integre.
am facut zilnic bilantul ingestaexcreta,

calculnd
pierderile
hidrice ale gravidei;
- am asigurat aportul hidric
necesar pe 24 h;

curenti
de aer, temperatura
sa o ncurajeze;
- am efectuat o riguroasa toaleta
corporala a pacientei pe regiuni
respectnd pudoarea gravidei prin
instalarea unui paravan;
nevoie;
- am avut grija sa nu se formeze
- am schimbat pozitia pacientei la
fiecare 2 ore;
am
masat
regiunile
cu
proeminente osoase;
- am asezat pacienta ntr-o pozitie
adecvata care sa-i favorizeze
respiratia
si
circulatia
semiseznd.
EVALUARE
Musculatura se mentine relaxata si
flaxa fiind n continuare inconstienta n
stare de coma. ngrijirile acordate duc
nsa la prevenirea escarelor si la

nrautatirea starii tegumentelor.
Problema probabilitatea atingerii
integritatii psihice
Etiologia stare de coma
Simptome HTA,
tahicardie,
transpiratii,
lipsa
de
raspuns
Obiective:
Pacienta
sa
fie
echilibrata psihic.
am creat un mediu care sa-i

creeze pacientei un sentiment de
siguranta;
am asigurat un mediu de
protectie psihica, adecvat starii
de boala a pacientei, prin
nlaturarea excitantilor psihici;
am ajutat si suplinit pacienta n
satisfacerea
nevoilor
organismului;
am folosit metode de relaxare
pasiva: meloterapie, masaj;
am aplicat masuri de prevenire
a complicatiilor septice.
administrat:
- Oxacilina 3 g /24 ore
- Gentamicina 2f
EVALUARE
Pentru ca se afla n continuare n
coma pacienta nu poate fi examinata
pentru a stabili gradul integritatii psihice.
7. NEVOIA DE A NVA
Problema lipsa de cunostinte
Etiologia dezinteres
Simptome cunostinte putine despre
boala
cunostinte noi.
am
explorat
nivelul
de
- am discutat cu familia ei despre
dorintele, sentimentele si ideile
ei;
- am identificat manifestarile de
dependenta,
sursele
lor
de
dificultate, interactiunile lor cu
alte nevoi;
- am organizat activitati educative,
folosind metode de nvatamnt
cunoscute: expunerea, conversatia,
demonstratia.
Evaluare finala
Pacienta G.M., n vrsta de 36 ani,

adusa cu o zi n urma la SJN de
urgenta n coma, diagnosticata pe sectia

ATI cu eclampsie - faza comatoasa, a
decedat la ora 10, dupa o evolutie
defavorabila. Pe tot timpul sederii sale
n spital sectia ATI starea generala a
pacientei a fost grava: tahicardie, HTA,
dispnee, lipsa
reflexelor
(tendinoase,
cornean),
pacienta
inconstienta,
musculatura relaxata, flasca.
Toate masurile de ngrijire luate de
personalul medical al sectiei au fost n
zadar, pacienta decednd.
CAPITOLUL IV
TEHNICI UTILIZATE N
PROCESUL DE NURSING
1. INJECIA INTRAMUSCULAR
Locul
injectiei
l
constituie
muschii
voluminosi,
lipsiti de
trunchiuri importante de vase si nervi,
a caror lezare
ar putea provoca
accidente. n muschi se evita lezarea
nervului sciatic:
- cadranul superoextern
fesier rezulta din ntretaierea unei linii
orizontale, care
trece
prin
marginea superioara a marelui
trohanter, pna deasupra
santului
interfesier,
cu
alta
verticala
perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale;
- cnd pacientul e culcat, se cauta

ca repere punctele Smirnov si
Barthelmy ( punctul Smirnov la un
lat de deget deasupra si napoia
marelui trohanter; punctul Bartelmy
este situat la unirea
treimii
externe cu cele
doua
treimi
interne a unei linii care uneste
splina iliaca anterosuperioara cu
extremitatea santului interfesier );
- cnd pacientul este n pozitie
seznd, injectia se poate face pe
toata regiunea fesiera, deasupra
liniei de sprijin.
Materiale necesare:
- ace si siringi sterile;
- tampoane sterile de vata si tifon;
- solutie dezinfectanta si alcool;
- pile pentru deschiderea fiolelor;
- medicamentul de administrat;
- tavita renala.
Pregatirea psihica a bolnavului
- se informeaza privind scopul si
locul
injectiei
si
eventualele
reactii pe care le va prezenta n
timpul injectiei.
Pregatirea fizica
- se aseaza n pozitie confortabila decubit ventral;

- se dezbraca regiunea.
Tehnica
- asistenta si spala
minile,
ncarca siringa, dezinfecteaza locul
injectiei;
- se ntinde pielea ntre indexul
si policele minii stngi si se
nteapa perpendicular
pielea cu
rapiditate si siguranta, cu acul
montat la seringa;
- se verifica pozitia acului prin
aspiratie, se injecteaza lent solutia;
se retrage brusc acul cu seringa si
se dezinfecteaza locul;
- se maseaza usor locul injectiei
pentru
a
activa
circulatia,
favoriznd resorbtia;
- bolnavul se aseaza n pozitie
comoda, ramnnd n repaus fizic
5-10 minute;
- reorganizarea locului de munca.
Accidente si incidente:
- durere vie, prin atingerea
nervului sciatic;
paralizia
prin
lezarea
nervului sciatic;
- hematom prin lezarea unui
vas;
- ruperea acului;
- supuratie aseptica;
- embolie, prin injectarea
accidentala ntr-un vas a
solutiilor uleioase.
2. INJECIA INTRAVENOAS
Materiale necesare:
- ace si seringi sterile;
- tampoane de vata;
- garou;
- musama, aleza;
- tavita renala;
- solutie de injectat.
Pregatirea psihica a pacientului:
- i se explica n ce consta tehnica
si eventualele reactii adverse ce
le poate prezenta n timpul
injectiei.
Pregatirea fizica:
- se aseaza bolnavul
confortabila;
- se dezbraca regiunea.
pozitie
Tehnica:
- spalare pe mini cu apa si sapun;
- asistenta
ncarca seringa apoi
monteaza
garoul cu
10 cm
deasupra plicii cotului;
- se dezinfecteaza zona prin miscari

longitudinale cu tamponul;
- se fixeaza vena astfel: policele
se plaseaza sub locul punctiei la
4-5 cm efectund o compresiune pe
tesuturi si tractionarea lor n jos;
- se introduce acul pe directia
fluxului sanguin;
- se perforeaza tegumentele oblic
apoi se introduce acul usor de-a
lungul
peretelui venos ctiva
mm, apoi se patrunde n lumenul
venos naintnd longitudinal 1-3 cm
cu grija pentru a nu perfora
peretele posterior al venei;
- punctia se face cu acul la seringa;
- dupa ce se intra n vena se
desface garoul si se injecteaza n
vena medicamentul;
- tamponul mbibat n alcool se
plaseaza pe
vena
punctionata
chiar n locul punctiei, apasnd cu
o miscare brusca se scoate acul;
- se mentine tamponul comprimat
1-3 minute.
- injectarea paravenoasa;
- perforarea venei,
formarea de
hematom;
- durerea pe traiectul venei se

datoreaza
unei substante iritante
care
se
administreaza
sau
injectarii cu prea mare viteza.
3. PERFUZIA INTRAVENOAS
Introducerea lenta si
continua,
picatura
cu
picatura
a
unei
substante medicamentoase n vena.
Materiale necesare
- trusa de perfuzat sterila;
- ace sterile pentru punctia venoasa;
- tampon de vata;
- alcool;
- garou;
- comprese sterile;
- benzi de leucoplast;
- tavita renala;
- musama;
- aleza;
- lichidul de perfuzat ncalzit la
temperatura corpului;
- o perna tare.
Pregatirea psihica a pacientului
- informarea bolnavului n ce
consta tehnica si care este rolul
lui n timpul tehnicii.
Pregatirea fizica
- asigura pozitia corespunzatoare decubit dorsal

Tehnica
- spalare pe mini cu apa si sapun;
- asistenta mbraca manusi de
cauciuc sterile;
- se examineaza calitatea si starea
venelor;
- se aseaza bratul pe pernuta si
musama
n abductie si extensie
maxima;
- se adapteaza trusa de perfuzat la
flaconul cu solutie de perfuzat, la
care s-a ndepartat garnitura si s-a
dezinfectat dopul;
- se evacueaza aerul de pe tubulatura
perfuzorului, apoi se ntrerupe
curgerea lichidului
cu
ajutorul
prestubului, se adapteaza acul la
perfuzor;
- se monteaza garoul;
- se dezinfecteaza tegumentele si se
efectueaza punctia venoasa;
- se ndeparteaza garoul apoi se
deschide prestubul pentru a putea
permite scurgerea lichidului;
- se verifica daca perfuzia se face
n vena, se aplica o compresa
sterila peste
zona de insertie
a acului care va fi fixat cu o banda

de leucoplast;
- tubul perfuzorului se
fixeaza
n zona subadiacenta acului pe
tegumente
cu
benzi
de
leucoplast;
- ritmul de administrare a perfuziei
se
regleaza
cu
ajutorul
prestubului n functie de prescriptia
medicului.
- modificarea
pozitiei
acului si
administrarea paravenoasa;
- administrarea
rapida a
unei
cantitati
mari
de lichide
determina suprancarcarea inimii;
- frisoane si stari febrile prin
nerespectarea
regulilor de asepsie
prin administrarea unor lichide reci;
- embolie gazoasa.
4. TRANSFUZIA DE SNGE
Administrarea
sngelui
de
la
donator la primitor, att direct ct si
dupa o faza intermediara de conservare
ntr-o punga de plastic.
Materiale necesare
- trusa de perfuzat snge;
- snge izogrup, izoRh
- materiale necesare controlului

grupei sanguine;
- aparat de oxigen;
- ace pentru punctia venoasa;
- tampon de vata;
- alcool;
- garou;
- comprese sterile;
- benzi de leucoplast;
- tavita renala;
- musama si aleza;
- o perna tare.
Pregatirea psihica a pacientului
- i se explica necesitatea si riscul
transfuziei;
- se explica bolnavului n ce consta
tehnica;
Pregatirea fizica
- pacientul nu va mnca;
- se aseaza n decubit dorsal, cu
bratul n extensie;
- i se administreaza Romergan
(daca este alergic);
Tehnica
- spalarea pe mini cu apa si
sapun;
- se examineaza calitatea si starea
venelor;
- se aseaza bratul pe pernita si

musamaua n abductie si extensie
maxima;
- se adapteaza trusa de perfuzat la
flaconul cu snge la care s-a
ndepartat
garnitura
si
s-a
dezinfectat dopul;
- se evacueaza
aerul
de
pe
tubulatura
perfuzorului, apoi se
ntrerupe curgerea sngelui cu
ajutorul prestubului, se adapteaza
acul la perfuzor;
- se
monteaza
garoul,
se
dezinfecteaza tegumentele si se
efectueaza
punctia venoasa, se
ndeparteaza
garoul
apoi
se
deschide prestubul pentru a putea
permite scurgerea
sngelui,
se
verifica daca perfuzia se face n
vena, se aplica o compresa sterila
peste zona de insertie a acului
care va fi
fixat cu o banda de romplast. Tubul
perfuzorului se fixeaza n zona
subadiacenta acului pe tegumente
cu benzi de leucoplast. Ritmul de
administrare a perfuziei se regleaza
cu ajutorul prestubului n functie de
prescriptia medicului.
- se supravegheaza pacientul pe toata

durata transfuziei;
- modificarea
pozitiei
acului
si
administrarea paravenoasa;
- administrarea
rapida a unei
cantitati mari de snge determina
suprancarcarea inimii;
- frisoane
si stari febrile prin
nerespectarea regulilor de asepsie
prin administrarea unor lichide reci;
- embolie pulmonara;
- nfundarea acului cu un cheag de
snge.
5. CLISMA EVACUATOARE
Materiale necesare:
- paravan,
musama,
aleza,
nvelitoare;
- canula rectala, irigator si tub de
cauciuc;
- casoleta cu comprese;
- stativ pentru irigator;
- manusi sterile;
- tavita renala, bazinet;
- apa calda 35 -37 C, 1 litru;
- sapun ( 1 lingurita rasa la 1 litru );
- substanta lubrefianta.
Pregatirea psihica a bolnavului:
- i se explica n ce consta tehnica.
Pregatirea fizica:
- se izoleaza patul cu paravanul si

se protejeaza cu musamaua si
aleza;
- se aseaza bolnavul n pozitie
decubit
dorsal, cu
membrele
inferioare usor flectate.
Tehnica:
- se fixeaza canula la tubul
irigatorului si se nchide robinetul;
- se verifica temperatura apei;
- se umple irigatorul;
- se evacueaza aerul si prima
coloana de apa;
- se lubrefiaza canula cu o
compresa de tifon;
- se fixeaza irigatorul pe stativ;
- asistenta se spala pe mini si se
dezinfecteaza;
- ndeparteaza fesele pacientului cu
mna stnga;
- introduce canula prin anus n
rect, perpendicular pe suprafata
subadiacenta, cu vrful
ndreptat
nainte n directia vezicii urinare;
- dupa
ce
vrful
canulei
a
trecut
prin sfincter se ridica
extremitatea externa si se ndreapta
vrful n axa ampulei rectale;
- se introduce canula 10 - 12 cm;
- se
deschide
robinetul
sau
pensa si se regleaza viteza de
scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la aproximativ 50 cm
deasupra patului pacientului;
- pacientul este rugat sa respire
adnc, sa-si relaxeze musculatura
abdominala, retine solutia 10 - 15
minute;
- se nchide robinetul nainte ca
nivelul apei sa se apropie de
nivelul tubului de scurgere;
- se ndeparteaza canula si se
aseaza n tavita renala;
- pacientul este adus n pozitie de
decubit
lateral drept, apoi
n
decubit dorsal pentru a
usura
patrunderea apei la o adncime
mai mare;
- se capteaza scaunul la pat sau la
toaleta;
- reorganizarea locului de munca.
6. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL
Sondajul vezical se executa la pat,
separat de restul salonului prin paravan.
Se pregateste tava cu materialele
necesare si se transporta lnga patul
bolnavei, care a fost anuntata
n
prealabil de necesitatea tehnicii.
Materiale necesare
Sonda vezicala sau cateter, paravan,

musama, traversa, comprese, apa, sapun
sau solutie antiseptica, tavita renala,
manusi.
Tehnica
Se ndeparteaza perna de sub capul
bolnavei si n regiunea fesiera se aseaza
o musama sau traversa. Pozitia va fi
decubit dorsal cu genunchii ridicati si
coapsele departate. Se acopera bolnava,
ramnnd descoperita numai regiunea
vulvara,
iar tavita se aseaza ntre
coapse. Se face toaleta regiunii vulvare
cu
solutie dezinfectanta, apoi se
lubrefiaza sonda cu ulei steril pentru a
patrunde cu usurinta n uretra.
Asistenta mbraca
manusile
de
cauciuc si tine sonda n mna dreapta
ca pe un creion, cu ciocul n sus.
Cu mna stnga
ndeparteaza
labiile pentru a face cale libera sondei.
Prezenta ei n vezica se verifica prin
prezenta urinii la capatul liber al sondei
care se afla n eprubeta pregatita pentru
recoltat.
7. OXIGENOTERAPIA
Reprezinta administrarea de oxigen
pe cale respiratorie. Oxigenul se
nmagazineaza n rezervoare tubulare de
otel cu peretii grosi, rezistenti, n care
este comprimat la o presiune de 120 atm.

Cnd presiunea indicata de manometru
scade de la 120 la 10 - 20 atm trebuie
luate
masuri
pentru
schimbarea
rezervorului, pentru ca la aceasta
presiune este aproape golit. Oxigenul are
o actiune iritanta asupra mucoaselor
respiratorii, de aceea pentru a scadea
aceasta actiune se obisnuieste sa fie
umidificat trecndu-l prin apa.
CONCLUZII
Ajunsi
la sfrsitul acestei lucrari

intitulata ECLAMPSIA, tin sa subliniez
nca o data importanta rolului asistentei
medicale, a nursei n ngrijirea bolnavei.
Numai o pregatire desavrsita, care sa
poata asigura o sesizare precoce a
simptomelor si semnelor prezentate de
gravida, o tehnica riguroasa care sa
asigure o buna evolutie a bolii poate
ajuta pacienta sa evolueze spre o star
mai buna. Pe lnga aceste masuri de
urgenta aplicate n spital, un rol foarte
important l joaca si profilaxia din
timpul sarcinii, depistarea semnelor n
stadiul preclinic, deoarece prin masuri
chiar obisnuite, instituite precoce, bazate
pe regim igieno-dietetic, repaus, sedative
si spasmolitice pot fi obtinute ameliorari,
nlaturndu-se complicatiile. Daca nursa
nu
recunoaste
manifestarile
preeclamptice, se ntrzie aplicarea
masurilor corespunzatoare, diminundu-se
n acest fel sansele unei evolutii
favorabile.
nchei aceasta lucrare aducnd,
daca pot spune asa, un elogiu profesiei
de asistenta medicala, de nursa, elogiu
dedicat tuturor acelora care prin munca
si profesionalism ajuta la salvarea de
vieti omenesti: nursingul, o activitate
deosebita, o profesie deosebita, care ti
ofera posibilitatea sa faci bine, sa faci
ceva pentru semenii n suferinta.
Acordarea de grija si afectiune celor
suferinzi, nu reprezinta doar o atitudine
umana, ci o obligatie iar aceasta acordare
de grija si daruire nu trebuie sa ne
epuizeze deoarece acest efort ne este
compensat de satisfactia care ti-o
daruieste multumirea de a face bine.
A ajuta pe cineva, a face bine
cuiva sau a fi lnga cineva n anumite
momente dificile pe care trebuie sa le
depaseasca, nseamna a-ti face tie nsuti
un bine, caci binefacerea este obligatia
noastra de a face bine si de a evita
orice prejudiciu adus celuilalt. Aceasta
presupune obligatia noastra de a-i ajuta
pe cei suferinzi sa obtina ceea ce este
benefic pentru ei, si nu ceea

consideram noi ca ar fi bine.
ce
& BIBLIOGRAFIE
Gheorghe Mogos - "Compediu de

anatomie si fiziologie"
Alex. Ianculescu
V. Nitescu
- Obstetrica si
ginecologie
George Popa
- Vademecum de
urgente medicale
Petrache Vrtej
- "Obstetrica
fiziologica si patologica"
Lucretia Titirca
- "Urgente Medicochirurgicale"
Lucretia Titirca
- "Tehnici
de
evaluare
si
ngrijire acordate
de
asistentii
medicali"
Lucretia Titirca
- "Ghid de
nursing"
Virginia
Henderson
- "Principii
fundamentale
ale
ngrijirii
bolnavului"
CUPRINS
Capitolul I Notiuni de
anatomie..............pag 7
Capitolul II
Fiziopatologie........................................pag
13
Capitolul III Proces de
ngrijire................................pag 23
Capitolul IV
Tehnici
de
ngrijire......................
..........pag 68
Concluzii
....................................
...........................pag 78
Bibliografie ....................................
...........................pag 79
Cuprins
.....................................
..........................pag 80
PLANURI DE NGRIJIRE ALE PACIENILOR I

TEHNICI DE LUCRU
CAZUL I
PLAN DE NGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniiale: H.S.;
Vrsta: 56 ani;
Sex: F;
Stare civil: cstorit;
Nr. copii: 3;
Religie: ortodox;
Naionalitate: romn;
Lb. vorbit: romn;
Ocupaia: pensionar;
Domiciliul: localitatea Oneti; locuiete cu soul i cu copiii.
DIAGNOSTICUL: HTA ESENIAL stadiul III

OBINUINE DE VIA I MUNC:
alcool, tutun, cafea: nu consum
greutate: 72 kg; nlime: 1,52 cm; TA = 240 / 130; puls = 77 bti / min.;
resp. = 20 r / min.; t = 36,5 C.
COMPORTARE FA DE MEDIU: orientat temporo-spaial.
MOTIVELE INTERNRII:
- valori tensionale = 230 / 130 mm Hg;
- cefalee (predominant occipital);
- vertij;
- dureri precordiale.
ANAMNEZA:
Antecedente heredo-colaterale: mama = HTA;
Antecedente personale:- PM = 14 ani, UM = 51 ani, S = 5, A = 2, N = 3
- 1954 (9 ani): HVA (hepatit viral acut)
- 1982 (37 ani): astm bronic alergic;
- 1987 (42 ani): HTA ESENIAL.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta cunoscut cu antecedente de HTA ESENIAL de aproximativ 15 ani (TA max
= 240 / 140 mm Hg).
n urm cu trei ani este internat la Spitalul Oneti i primete tratament cu ENAP,
NIFEDIPIN, CAPTOPRIL (pe care l urmeaz).
De aproximativ 5 zile relateaz apariia unor episoade de durere precordial nsoit de
cefalee occipital, vertij, valori tensionate crescute (200 / 140 mm Hg); de asemenea,
menioneaz apariia unei dureri subscapular dr. cu iradiere stng.
Se interneaz pentru diagnostic i conduit terapeutic.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
- stare general relativ bun. Afebril;
- tegumente i mucoase normal colorate;
- esut celular subcutanat: bine reprezentat;
(T = 1,52 cm; G = 72 kg: OBEZITATE gr.II)
Pacienta: HS, 56 de ani
Diagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul III
ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat c aceasta are perturbate
urmtoarele nevoi:
Nr.
crt. Nevoi perturbate Probleme rezultate din nevoile perturbate Manifestri
1.
A respira i a avea o bun circulaie - circulaie i respiraie inadecvat Valori crescute ale
tensiunii arteriale
2.
A se mica i a avea o bun postur - poziie antalgic Dificultate n a se deplasa i n
modificri de postur
3. Nevoia de a dormi i a se odihni - dificultatea de a se odihni - ore insuficiente de somn
4 5ore /noapte
4. Nevoia de a nva - cunotine insuficiente - cunotine insuficiente asupra bolii.

Surse de dificultate:
- de ordin biofizic: vrsta, sexul, organismul predispus, alimentaie;
- de ordin psihologic: stres, nelinite fa de diagnostic;
- de ordin sociologic: schimbarea modului de via, imposibilitatea de a urma dieta;
- lipsa cunoaterii: cunotine insuficiente despre boal i complicaiile n cazul
nerespectrii regimului igieno-dietetic.
Diagnostic de nursing:
1. HTA manifestat prin dureri precordiale, dispnee, cefalee, palpitaii. Pericol de AVC
dac nu se intervine pentru scderea tensiunii arteriale;
2. Pacienta prezint circulaie i respiraie deficitar cauzat de vrst, motenire
genetic;
3. Dificultatea de a se odihni, cauzat de dureri precordiale, manifestat prin ore
insuficiente de somn 4-5 ore /noapte.
Diagnostic posibil:
Dac pacienta nu respect regimul i tratamentul medicamentos boala poate avea
complicaii grave (AVC).

FUNCII VITALE I VEGETATIVE
Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respira-ia
d. s. Tensiunea
Arterial
d. s. Diurez Scaun Greutatea
23.01 36,5 36,7
C 72 74
p/min. 16 18
resp/min 23/13 22/12
mmHg 2100 ml 0 72 kg
24.01 36,2 36,6
C 76 72
p/min. 16 16
resp/min 18/11 18/11
mmHg 2000 ml 1 | 71 kg
25.01
36,7 37
C 70 74
p/min. 17 16
resp/min 17/10 16/11
26.01
36,5 37
C 76 74
p/min. 16 15
resp/min 17/9 17/9
mmHg 1800 ml 1 / 70 kg
27.01
36,5 36,6
C 96 76
p/min. 15 18
resp/min 16/9 16/8
mmHg 1700 ml
1 | 70 kg

GRAFIC
Ziua 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01
Zile de boal
1
2
3
4
5
Resp. T.A. Puls Temp.
D
S
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36
EXAMENE PARACLINICE I DE LABORATOR
Data Analize solicitate Valorile analizelor pacientei Valori normale
ale analizelor
24.01 TGP
Glicemie
Uree
Creatinin
Colesterol
HDL col
LDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
Hemocultur:
Reacie
Albumin
Sediment
E.K.G.
EX. F.O.
EX. radiologic cardiopulmonar
Ecografie cardiac i renal.
11 UI
1,02 g
590 mg %
1,4 mg/100mL
204 mg/100mL
44 mg %
138,2 mg %
4.650.000/mm3
41%
22 mm / 1 h
210.000
acid
absent
Sub 10.000 0-40 UI
70 120 mg/100mL
20 140 mg/100mL
0,6 1,1 mg/100mL
120 200 mg/100mL
8,5 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 12/h
150.000 300.000/mm3
absent
25.01 Uree
Creatinina
Na 490 mg %
1,35 mg %
4,48 m moli / l

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data Medicaia Doza /24 h
i / priz Calea de
administrare Aciunea
medicamentului
23.01.
1.ASPACARDIN
2. NIFEDIPIN
II cp. 1+1+1
III cp. 1+1+1 -per os cu un pahar de ap
-per os cu ap 1.scade excitabilitatea crescut a inimii
2. betablocant, antihipertensiv
24.01. 1, 2,
3. Diazepam
1 tb ora 20
- per os
3. sedativ
25.01. 27.01.
1,2,3
4.Piafen
1 fiol
inj. i.m.
4.analgezic

ALIMENTAIA
Data Regimul alimentar Alimentaia pacientului Aportul de calorii/zi Modul de servire
23.01
Regim hiposodat P: O felie pine prjit
100gr. Carne de vit slab
150gr. Morcov fiert la abur

1 ou fiert moale
ora 16: 100gr. iaurt
2 biscuii
C: 250 ciorb de zarzavat
o felie de pine graham
50 gr. budinc
1920
Pacienta servete masa activ la sala de mese.
24.01
Regim hiposodat D: 200 ml lapte

o felie de pine integral
50 gr. unt
ora10:budinc de vanilie100g
P:200ml sup de carne,
felie de pine
100 gr. orez fiert
1432
Pacienta servete masa activ la sala de mese.
25.0126.01
Regim hiposodat Ora 10: 4 biscuii

100ml iaurt
P: 250 ml sup de perioare
o felie de pine neagr,

un ou fiert.
Ora 16: felie de pine prjit
50 gr unt, 100 ml ceai
C:100 gr. brnz de vaci
o felie pine prjit
un mr fr coaj.
Pentru noapte i se pregtesc pe noptier 2 felii de pine prjit.
1978
Pacienta servete masa activ la sala de mese, iar seara n salon.
Data Nevoia perturbat Probleme i manifestri Obiective
Intervenii autonome i delegate Evaluare parial
23.01 - 24.01
Nevoia de a avea o bun circulaie i respiraie
Nevoia de a se odihni Pacienta nu respir corespunztor, prezint dispnee, polipnee,

circulie sangvin perturbat, dureri precordiale, palpitaii, sufocri, cefalee, tulburri de
vedere i de echilibru.
Pacienta prezint durere in regiunea retrosternal, cefalee, disconfort, este anxioas.
Pacienta s respire normal, s nu mai prezinte sete de aer, s nu mai aib dureri
precordiale, palpitaii, cefalee, ameeli, s prezinte TA in limite normale. Asigur repaos in
poziie semieznd, nregistrez funciile vitale, administrez tratament medicamentos
(Aspacardin,Nifedipin), asigur confortul fizic i psihic, o pregtesc pt EKG.
Fac toaleta cavitii bucale, tratez rnile de la nivelul gingiilor, ajut pacienta s se
alimenteze, nregistrez funciile vitale, administrez tratamentul medicamentos, fac
educaie sanitar cu pacienta. n urma administrrii tratamentului, TA a mai sczut. Nu
mai prezint dureri i palpitaii.
25.01
-
26.01
Nevoia de a se alimenta i hidrata
Nevoia de a comunica
Pacienta prezint inapeten, are anumite leziuni la nivelul gingiilor. E irascibil,
anxioas, nu dorete s se alimenteze.
Pacienta s fie echilibrat hidroelectrolitic, s nu mai prezinte rni la nivelul cavitii
bucale. Pacienta a neles importana informaiilor n ceea ce privete alimentaia i
urmeaz cu strictee regimul alimentar.
EVALUARE FINAL
Pacienta H.S. n vrsta de 56 de ani cu domiciliul n Oneti, s-a prezentat pe data de
23.01.2006 la Serviciul de Urgen din cadrul Spitalului Oneti, unde, n urma
consultului, s-a decis internarea n Secia Cardiologie cu diagnosticul clinic: HTA
ESENIAL stadiul III, prezentnd urmtoarele manifestri de dependen: valori
tensionale = 230 / 130 mm Hg, cefalee (predominant occipital), vertij, dureri
precordiale.
Dup investigaiile efectuate i s-a administrat tratamentul medicamentos constnd n:
antihipertensive, analgezice, sedative precum i regim de hiposodat; starea pacientei s-a
mbuntit, tensiunea arterial a revenit la normal, respect regimul alimentar
neconsumnd alimentele interzise; anxietatea pacientei s-a diminuat.
Pacienta rmne n continuare internat urmnd tratamentul prescris.
APORTUL PERSONAL am recoltat snge pentru examenele de laborator,
urin, am nregistrat funciile vitale i vegetative;
- am comunicat cu pacienta ajutnd-o s se acomodeze la mediul spitalicesc;
- am pregtit pacienta fizic i psihic n vederea efectuarii examenului endoscopic;
- am administrat delegat medicaia prescris de medic;
- am ajutat pacienta s-i nving teama, s nu mai fie anxioas i nelinitit, s respecte
regimul alimentar de cruare gastric.
- am creat un microclimat favorabil prin aerisirea salonului i schimbarea lenjeriei de pat.
Tehnic de lucru: NREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
Definiie: Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de sngele circulant
asupra pereilor arteriali.
Valori normale: 20 50 ani: 115 140/ 75 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare, sistolice (maxima) i diastolice (minima)
Pregtirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

de vat, alcool, pix albastru, foaia de temperatur a pacientei.
Pregtirea psihic a pacientei: - anun pacienta i i explic tehnica, i cer acordul.
Pregtirea fizic a pacientei: - repaus de 15 minute nainte de msurare, o rog s se aeze
n decubit dorsal, cu braul stng n extensie, verific integritatea tegumentului.
Tehnic:
- m spl pe mini cu ap i spun;
- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului cu un tampon de vat mbibat n alcool
sanitar, aplic maneta tensiometrului pe braul pacientei, fixez membrana stetoscopului pe
artera humeral sub marginea inferioar a manetei, introduc olivele stetoscopului n
urechi, pompez aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc, pn la dispariia
zgomotelor pulsatile;
- decomprim progresiv aerul din manet, prin deschiderea supapei, pn cnd percep
zgomotul arterial (TA maxim), rein valoarea indicat de acul manometrului, n
momentul cnd zgomotele dispar, acestea reprezint TA minim;
- m ocup de pacient i o nvelesc.
Reorganizarea locului de munc:
- notez pe foaia de temperatur valoarea obinut 115/70mmHg;
- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului dup care m spl pe mini.
Accidente i incidente: - ntreruperea circulaiei prin strngerea prea tare a manetei;
- dac pacienta este agitat i nu st n repaus duce la modificarea real a valorii.
Tehnic de lucru: RECOLTAREA SNGELUI PENTRU VSH
Definiie: sedimentarea reprezint aezarea progresiv a elementelor figurate din sngele
necoagulabil lsat in repaos (fenomen fizic).
Scop: explorator.
Materiale necesare:
sterile: - sering de 2 ml;
- ace pentru puncia venoas;
- soluie de citrat de Na 3,8%;
- mnui i tampoane de vat;
- alcool sanitar.
nesterile: - garou;
- scaun cu sptar i pernu;
- recipient de colectare a sangelui (sticlu).
Pregtirea psihic a pacientului: aduc la cunotin pacientului de aceast tehnic, i

explic necesitatea ei i i cer acceptul.
Pregtirea fizic a pacientului: poziionez pacientul n ezut pe scaunul cu spatar,
ndeprtez pijamaua de pe braul stng i l aez n extensie pe sptarul scaunului.
Urmresc integritatea tegumentelor.
Tehnic: m spl pe mini i mbrac mnuile sterile. Pregtesc seringa de 2 ml i un ac
steril. Fac staz venoas cu garoul i dezinfectez locul de elecie. Rog pacientul s strng
pumnul i puncionez vena. Desfac garoul, rog pacientul s desfac pumnul aspir 1,6 ml
snge (fr staz venoas), aplic tamponul cu soluie dezinfectant i scot acul. Introduc
sngele n flaconul cu 0,4 ml citrat de Na i agit uor.
Reorganzarea locului de munc: etichetez sticlua i o trimit la laborator.
Accidente i incidente:
1. Agitarea excesiv a recipientului duce la distrugerea hematiilor;
2. Nerespectarea raportului dintre snge i substana coagulant duce la obinerea de
rezultate eronate.

Tehnic de lucru: PREGTIREA PACIENTEI HS PENTRU EKG
Scop: explorator. Ajut bolnava n vederea efecturii electrocardiogramei. i cer
permisiunea i i explic necesitatea efecturii acestei nregistrri. Conduc bolnava cu
cruciorul rulant n camera unde se fac explorarile funcionale cu 15 minute nainte
pentru a se acomoda cu sala de nregistrare.
Pregtesc bolnava din punct de vedere psihic pentru a-i nltura factorii emoionali.
Pacienta a mai fcut EKG i cunoate etapele tehnicii. Ajut bolnava s se dezbrace, s se
aeze n decubit dorsal pe pat i o rog s stea relaxat.
Dup terminarea examenului electrocardiografic, ajut pacienta s se mbrace i o conduc
napoi la salon pe cruciorul rulant.
- eventuala stare de nelinite sau anxietate a pacientei poate avea ca rezultat vicierea
rezultatelor
CAZUL II
PLAN DE NGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniiale: U.E. ;
Vrsta: 72 ani;
Sex: M;
Stare civil: cstorit;
Nr. copii: 1;
Religie: ortodox;
Naionalitate: romn;
Lb. vorbit: romn;
Ocupaia: pensionar;
Domiciliul: localitatea Oneti; locuiete cu soia.
Gr. Sangvin AII, RH (+). Alergic la penicilin.
Data internrii: 7.04.2006 (prin Urgen)
Diagnostic: HTA stadiul III
Motivele internrii: dureri precordiale, vertij, cefalee, dispnee.
Stabilirea legturii cu pacientul: n prima zi de stagiu i a doua zi de la internarea
pacientului.
Mod de comunicare: comunicare verbal eficient. Poate da toate relaiile necesare.
Semne subiective: dureri precordiale, sufocare, ameeli, cefalee.
Semne obiective: TA=180/100 mmHg, stare general alterat, tegumente palide, edeme
gambiere.
HTA din 1977
Angor instalat din 1995
Bypass coronarian 1996
Diabet zaharat tip II 1995 (tratament cu insulin din 2002)
Fibrilaie atrial 2000
AVC embolic 2000
Antecedente heredocolaterale
Mama decedat la 55 ani de cancer gastric.
Tatl decedat la 42 de ani.
Condiii de via: locuiete la bloc ntr-un apartament cu 2 camere cu soia n condiii
bune.
Comportament: nu a fumat niciodat. Consum cafea i a renunat acum 8 ani la alcool.

Obinuine alimentare: regim hipoglucidic i hiposodat.
Aspect fizic: T=1,67m, G=80kg
ISTORICUL BOLII:
Pacientul sufer de HTA din 1997, este anginos, diabetic i cu obstrucie obliterant din
1995 cu bypass aorto-coronarian, n fibrilaie atrial cronic din 2000 cu un AVC emolic
din 2002 cu severe decompensri cardiace n ultimii 2 ani, cu crize anginoase prelungite.
Se interneaz n 7.04.2006 prezentnd dispnee de decubit, durere precordial, ameeli,
cefalee. Are i o viroz respiratorie.
Pacientul: UE, 72 de ani
ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientului am constatat c acesta are perturbate
urmtoarele nevoi:
Nr.
1.
De a evita pericolele Circulaie i respiraie inadecvat Valori crescute ale TA, glicemiei
2.
De a avea o bun respiraie i circulaie Circulaie deficitar, HTA Vertij, cefalee,
oboseal, dispnee
3. De a elimina Eliminare deficitar Edeme ale gambelor
4. De a se deplasa i a avea o bun postur Circulaie inadecvat Dureri la nivelul
membrelor inferioare, deplasare ngreunat
5. De a se alimenta Regim hiposdat Inapeten
- de ordin biofizic: vrsta, sexul, organism predispus, efort fizic, alimentaie, boli
preexistente, retenie de ap n organism;
- de ordin socio-cultural: lipsa cunoaterii;
- de ordin psihologic: stress, situaie de criz.
= Diagnostic de nursing =
1. a.Actual
HTA cauzat de efortul fizic manifestat prin dureri precordiale, dispnee, cefalee,
palpitaii.
b.Potenial
Pericol de oc respirator, AVC dac nu se intervine pentru scderea TA.
2. a.Actual
Dificultatea de a-i pstra sntatea cauzat de cresterea glicemiei peste valorile normale
i HTA manifestate prin vertij, cefalee, oboseal, hiperglicemie.
b.Potenial
Pericol de com diabetic dac nu se intervine pentru scderea glicemiei.


Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respira-ia
d. s. Tensiunea
arterial Diurez Scaun Greutatea
8.04 36,8 36,3
C 75 72
p/min. 17 18
resp/min 18/10 17/10
mmHg 2100 ml 1 | 72 kg
9.04 36,5 36,8
C 77 77
p/min. 16 17
resp/min 15/8 14/8
mmHg 2000 ml 1 | 71 kg
10.04
36,7 37
C 74 70
p/min. 19 17
resp/min 13/7 13/8

11.04
36,8 37
C 73 74
p/min. 19 16
resp/min 13/8 13/7
mmHg 1800 ml 1 / 70 kg

GRAFIC
Ziua
8.04 9.04 10.04 11.04
Zile de boal
1
2
3
4
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36
ale analizelor
8-11.04 Glicemie
Ionogram seric
Na
K
TGP
Uree
Creatinin
Colesterol
HDL col
LDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
Hemocultur:
Reacie
Albumin
Sediment
E.K.G.
EX. F.O. 216 g
135,4
6,41
11 UI
590 mg %
1,9 mg/100mL
204 mg/100mL
43 mg %
129,2 mg %
4.890.000/mm3
27%
21 mm / 1 h
160.000
acid
absent
Sub 10.000 70 120 mg/100mL
137-152 mg/100ml
3,8-5,44 mg/100mL
0-40 UI
20 140 mg/100mL
0,6 1,1 mg/100mL
120 200 mg/100mL
8,5 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 12/h
150.000 300.000/mm3
absent

i / priz Calea de
medicamentului
8 11.04 1.FUROSEMID
2. DIGOXIN
3.TROMBOSTOP
4. PIAFEN 1 f
1+1+0
1tb
1+0+0
tb
3tb
1+1+1 intravenos
oral
oral
oral
1.diuretic
2. tonicardiac
3. anticoagulant
4. analgezic

ALIMENTAIA
8.04
Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O can cu ceai, dou felii de pine cu margarin
13: Sup de legume cu fidea, sarmale de post
16: 250 ciorb de zarzavat
50 gr. budinc dietetic
1920
Pacientul servete masa activ la sala de mese
9.04
Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O can cu ceai, dou felii de pine cu margarin
12: Sup de zarzavat cu fidea, pilaf cu carne de pui
1432
10.04 Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O can cu ceai, o felie de pine cu margarin
1130 Sup de zarzavat, varz
1100
11.04 Regim hiposodat, hipoglucidic 730: O can cu ceai, o felie de pine cu margarin
13: Ciorb de fasole
1200

8.04 9.04
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a elimina Circulaie deficitar, HTA manifestat prin cefalee, vertij, dureri
precordiale, palpitaii.
Dificultatea de a-i pstra sntatea manifestat prin valori crescute ale TA i glicemiei.
Eliminare deficitar manifestat prin edeme, dureri la nivelul membrelor inferioare.
Pacientul s prezinte TA n limite normale. Pacientul s aiba o respiraie normal.
Pacientul s prezinte glicemia in limite normale
Pacientul s nu mai prezinte edeme i dureri Asigur repaos in poziie semieznd,
nregistrez funciile vitale, administrez tratament medicamentos, asigur confortul fizic i
psihic, o pregtesc pt examenele fiziologice
Tratez rnile de la nivelul gambelor, ajut pacientul s se alimenteze, ajut la crearea unui
regim corespunztor, nregistrez funciile vitale, administrez tratamentul medicamentos,
fac educaie sanitar cu pacientul. n urma administrrii tratamentului, TA a mai sczut.
Nu mai prezint dureri i palpitaii, pacientul st n poziie semieznd. Persist
edemele.
10.04
11.04
Nevoia de a se alimenta i hidrata
Nevoia de a avea o bun postur Dificultate n a se alimenta manifestat prin inapeten.
Circulaie inadecvat manifestat prin edeme i dureri ale membrelor inferioare.
Pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic, s nu mai prezinte rni la nivelul gambelor.
Pacientul a neles importana informaiilor n ceea ce privete alimentaia i urmeaz cu
strictee regimul alimentar. Prezint FV n limite normale. TA=13/8, P=66, R=17
EVALUARE FINAL
Pacientul UE n vrst de 72 de ani a fost internat in 8.04.2006 prin serviciul Urgen
prezentnd cefalee, ameeli, TA=180/100.
Este cunoscut cu afeciuni cardiace, cu operaie de bypass aortocoronarian, HTA esenial
stadiul III, AVC embolic, diabet zaharat tip I.
Pe parcursul stagiului practic am urmrit evoluia pacientului ncepnd din data de
8.04.2006 pn pe 11.04.2006. n urma tratamentului medicamentos i a interveniilor
specifice pacientul prezint stare ameliorat stabil. Edemele s-au diminuat, durerile s-au
estompat.
Pacientul ramne internat pentru tratament i supraveghere medical.
Aport personal:
- nregistrarea funciilor vitale;
- administrarea tratamentului medicamentos;
- nsoirea pacientului la examene paraclinice;

- recoltarea sngelui pentru examene de laborator;
- educaia sanitar a pacientului;
- alimentaia pacientului;
- supravegherea pacientului.
Tehnic de lucru: INSTRUIREA PACIENTULUI PRIVIND
REGIMUL HIPOSODAT
Definiie: Reprezint modul de tratare al pacientului prin alimente corespunztoare, care
favorizeaz procesul de vindecare i cu rol n prevenirea complicaiilor.
Scop: - alimentarea pacientului activ la sala de mese, cu regim corespunztor bolii.
Pregtirea materialelor: - halat de protecie, bonet;
- fa de mas, erveele, tav, tacmuri, farfurie, alimentele: pacheel de 50 gr margarin
vegetal, 2 felii de pine prjit 100gr; can cu ceai 250ml.
Pregtirea psihic a pacientului: - anun pacientul s vin la sala de mase dup ce l-am
ntrebat de preferinele alimentare i explicndu-i totodat alimentele permise.
Pregtirea fizic a pacientului: invit pacientul s se spele pe mini.
Tehnic:
- m spl pe mini cu ap i spun, pregtesc masa la sala de mese, pe care aez faa de
mas, la mijlocul mesei o vaz n care am pus o floare; aez farfuria cu 2 felii de pine,
cuita, linguri, can cu ceai, pacheelul cu margarin, dulcea aezndu-le ct mai
estetic i plcut;
- dup ce pacientul a terminat de servit i recomand s se spele pe mini i s fac puin
micare, plimbndu-se pe hol.
- observ alimentele pe care pacientul le-a consumat i notez n foaia de alimentaie
cantitatea ingerat; transport vesela la oficiu, aerisesc i cur sala de mese.
Accidente i incidente
- servirea alimentelor prea reci sau prea fierbini creeaz refuzul pacienteului;
- nerespectarea condiiilor de igien prin servirea mesei de ctre pacient cu minile
murdare poate duce la hepatit sau alte boli digestive.
Tehnic de lucru: NREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALE
Definiie: Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de sngele circulant
asupra pereilor arteriali.
Valori normale: 20 50 ani: 115 140/ 75 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare, sistolice (maxima) i diastolice (minima).
Pregtirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tampon

de vat, alcool, pix albastru, foaia de temperatur a pacientului.
Pregtirea psihic a pacientului: - anun pacientul i i explic tehnica, i cer acordul.
Pregtirea fizic a pacientuli: - repaus de 15 minute nainte de msurare, l rog s se aeze
n decubit dorsal, cu braul stng n extensie, verific integritatea tegumentului.
Tehnic:
- m spl pe mini cu ap i spun;
- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului cu un tampon de vat mbibat n alcool
sanitar, aplic maneta tensiometrului pe braul pacientului, fixez membrana stetoscopului
pe artera humeral sub marginea inferioar a manetei, introduc olivele stetoscopului n
urechi, pompez aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc, pn la dispariia
zgomotelor pulsatile;
- decomprim progresiv aerul din manet, prin deschiderea supapei, pn cnd percep
zgomotul arterial (TA maxim), rein valoarea indicat de acul manometrului, n
momentul cnd zgomotele dispar, acestea reprezint TA minim;
- m ocup de pacient i o nvelesc.
- notez pe foaia de temperatur valoarea obinut 115/70mmHg;
- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului dup care m spl pe mini.
Accidente i incidente: - ntreruperea circulaiei prin strngerea prea tare a manetei;
- dac pacienta este agitat i nu st n repaus duce la modificarea real a valorii.
Tehnic de lucru: INJECIA INTRAVENOAS
Definiie: Injecia intravenoas const n introducerea soluiilor cristaline, izotonice sau
hipertonice n circulaia venoas.
Materiale necesare: manui sterile, tavi renal, seringi sterile, ace sterile, tampon de
vat cu alcool.
Pregatesc pacientul psihic, explicndu-i tehnica i scopul acesteia i fizic rugndu-l s se
aeze pe un scaun.
Tehnica: pentru alegerea locului n efectuarea punciei venoase examinez atent ambele
brae ale pacientului pentru a observa calitatea i starea anatomic a venelor; evit
regiunile care prezint procese recuperative, dermite, eczeme, nevralgii. Aspir
medicamentul din fiol dup care schimbm acul cu unul de lumen mai mic i aplicm
garoul; aleg locul punciei i il dezinfectez; menin braul pacientului nclinat in jos;
patrund cu acul montat la sering in lumenul vasului; dup ce am patruns cu acul in
lumenul vasului, schiez o uoar micare de aspirare pentru a verifica poziia acului;
desfac garoul cu mna stang.- menin seringa cu mna dreapt fixnd indexul i
medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele aps pistonul, introducnd soluia lent.
Complicatii posibile
- durere = la neparea pielii, am grij ca pacientul s nu mite braul;
- embolie gazoas = introducerea de aer n cantitate mare duce la decesul pacientului;
- hematom i revrsri sanguine = prin strpungerea venei sau retragerea acului
meninnd staza venoas datorit garoului nedesfcut;
- interzis a se punciona vena din nou dup formarea hematomului;
- tumefierea brusc a tesutului perivenos i paravenos= revrsarea substanei in afara
venei; pot rezulta necroze n regiunea injectrii;
- flebalgia=injectarea rapid sau efectul iritativ al soluiei injectate asupra endovenei; se
manifest prin durere vie;
CAZUL III
PLAN DE NGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR
DATE GENERALE
Iniiale: N.C.; Vrsta: 79 ani; Sex: F;
Stare civil: cstorit; Nr. copii: 2;
Religie: ortodox; Naionalitate: romn;
Lb. vorbit: romn; Ocupaia: pensionar; Domiciliul: localitatea Oneti; locuiete cu
soul
DIAGNOSTICUL: HTA ESENIAL stadiul II
OBINUINE DE VIA I MUNC:
- alcool: neag consumul de alcool;
- cafea: nu consum;
- tutun: nefumtoare.
greutate: 85 kg; nlime: 1,51 cm; TA = 160 / 120; puls = 74 bti / min.;
resp. = 18 r / min.; t = 36,6 C
MOTIVELE INTERNRII:
- dispnee la eforturi mici;
- ortopnee;
- tuse seac;
- durere la nivelul membrelor inferioare;
- ameeal.
Antecedente heredo-colaterale:
mama = decedat la 90 ani nu tie cauza;
tata = decedat la 62 ani afeciuni cardiace ;

o sor: 66 ani afeciuni cardiace ;
2 copii aparent sntoi.
Antecedente personale:- PM = 14 ani, UM = 46 ani, S = 3, A = 1, N = 2
- 1938 (16 ani): apendicectomie
- 1962 (40 ani): HTA
- 1985 (63 ani): varice membrele inferioare
- 1990 (68 ani): HTA ESENIAL, angin pectoral
- 2000 (79 ani): HTA ESENIAL hipercolesterolemie, obezitate gr.III
ISTORICUL BOLII:
Pacienta n vrst de 79 ani cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologice
i diagnosticat cu HTA de aproximativ 40 ani; n ultima vreme prezint dispnee la
eforturi mici, ortopnee, tuse seac, durere la nivelul membrelor inferioare i ameeli pn
la pierderea cunotinei, motiv pentru care a solicitat consultaia medical.
Pacienta: NC, 79 de ani

Diagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul II
ANALIZA DATELOR
Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat c aceasta are perturbate
urmtoarele nevoi:
Nr.
1.
A respira i a avea o bun circulaie - circulaie i respiraie deficitar, HTA Valori
crescute ale tensiunii arteriale
2.
De a evita pericolele - dificultatea de a-i pstra sntatea Posibilitatea apariiei
complicaiilor
3. Nevoia de a dormi i a se odihni - insomnie, agitaie, nelinite - Odihna insuficient
calitativ i cantitativ
4. Nevoia de a nva - cunotine insuficiente - Cunotine insuficiente asupra bolii.
- de ordin biofizic: vrsta, sexul, organismul predispus, alimentaie;
- de ordin psihologic: stres, nelinite situaia material, familia;

- de ordin sociologic: schimbarea modului de via, imposibilitatea de a urma dieta;
- lipsa cunoaterii: cunotine insuficiente despre boal i complicaiile ei.

Data Tempera-tura
d. s. Puls
d. s. Respiraia
d. s. Tensiunea
arterial Diurez Scaun Greutatea
8.05 36,8 36,5
C 60 61
p/min. 18 18
resp/min 18/10 17/10
mmHg 1500 ml 1 /1 | 85 kg
9.05 36,9 36,3
C 60 65
p/min. 19 17
resp/min 17/9 15/8
10.05
36,4 37
C 65 62
p/min. 18 16
resp/min 13/8 14/7
mmHg 1500 ml 1 | 84 kg
11.05
36,5 36,2
C 64 63
p/min. 18 1
resp/min 15/8 13/7
mmHg 1800 ml 1 | 85 kg

GRAFIC
Ziua
8.04 9.04 10.04 11.04
Zile de boal
1
2
3
4
D
S
D
S
D
S
D
S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
5
60
36

ale analizelor
8-11.05 Glicemie
Ionogram seric
Na
K
TGP
Uree
Creatinin
Colesterol
HDL col
calcemie
Hematocrit
VSH
Trombocite
E.K.G.
EX. F.O. 110 g
115,4
5,42
28 UI
180 mg %
0,8 mg/100mL
210 mg/100mL
42 mg %
5,010.000/mm3
39%
20 mm / 1 h
1850.000
70 120 mg/100mL
137-152 mg/100ml
3,8-5,44 mg/100mL
0-40 UI
20 140 mg/100mL
0,6 1,1 mg/100mL
120 200 mg/100mL
8,5 10,5 mg/100mL
4.200.000-5.000.000./mm3
41+5%
2 12/h
150.000 300.000/mm3

i / priz Calea de
medicamentului
8 11.05 1.FAMOTIDIN
2. TERTENSIF
3. CRADIL
4. ATENOLOL 1 cp
0+0+0
1tb
1+0+0
3tb
1+1+1
2tb
1+0+1 oral
oral
oral
oral
1. inhiba secretia acida gastrica
2. antihipertensiv
3. antianginos
4. antihipertensiv betablocant

ALIMENTAIA
8.05
Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O can cu ceai, dou felii de pine cu margarin
13: ciorb de legume
16: iaurt dietetic
1450
Pacienta servete masa activ la sala de mese
9.05
Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O can cu ceai, dou felii de pine cu margarin
12: sup de zarzavat , pete slab
1500
10.05 Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O can cu lapte, o felie de pine cu margarin
1130 Sup cu glute. Fructe (un mr) 1200
11.05 Regim hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic 730: O can cu ceai, o felie de pine cu margarin
13: carne fiart cu cartofi natur
1600

8.05 9.05
Nevoia de a evita pericolele
Circulaie deficitar, HTA manifestat prin ameeli, dureri precordiale.
Dificultatea de a-i pstra sntatea manifestat prin valori crescute ale TA i obezitate.
Pacienta s prezinte TA n limite normale. Pacienta s aib o respiraie normal. Pacienta
s prezinte glicemia in limite normale.
Pacienta s nu mai prezinte edeme i dureri. nregistrez funciile vitale. Administrez
medicaia prescris famotidin, tertensif, cradil, atenolol). Pregtesc pacienta pentru
efectuarea EKG-ului. nsoesc pacienta la plimbari, la sala de mese, urmresc modul de
alimentare i respectarea regimului.
Sftuiesc pacienta s se acomodeze cu mediul spitalicesc, ajut la crearea unui mediu de
siguran.
Alctuiesc un regim adecvat afeciunii. n urma tratamentului medicamentos tensiunea
arterial a pacientei a revenit n limite normale.
10.05
11.05 Nevoia de a se deplasa i a avea o bun postur
Nevoia de a fi curat i ngrijit Deplasare greoaie i postur inadecvat manifestat prin
dureri la nivelul gambelor.
Pacienta s ncerce s mai slbeasc i s-i respecte regimul pentru a avea o deplasare
mai bun Pacientul a neles informaiile cu privire la alimentaie i prezint interes
pentru sfaturile primite.

EVALUARE FINAL
Pacienta NC n vrst de 79 de ani a fost internat in 7.05.2006 prin serviciul Urgen
prezentnd dispnee, ortopnee, tuse seac, durere la nivelul membrelor inferioare i
ameeli.
Este cunoscut cu cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologice i
diagnosticat cu HTA de aproximativ 40 ani.
Pe parcursul stagiului practic am urmrit evoluia pacientei ncepnd din data de
8.05.2006 pn pe 10.05.2006. n urma tratamentului medicamentos i a interveniilor
specifice starea pacientei s-a mbuntit. Pacienta se externeaz urmnd s se prezinte la
control dup 21 de zile timp n care ea va urma tratament i regim igieno-dietetic.
Aport personal:
- nregistrarea funciilor vitale;
- adminstrarea tratamentului medicamentos;
- nsoirea pacientei la examenele paraclinice;
- recoltarea sngelui pentru examene de laborator;
- educaia sanitar a pacientei;
- alimentaia pacientei;
- supravegherea pacientei;
,
Tehnic de lucru: NREGISTRAREA NR DE RESPIRAII PE MINUT
Scop: evaluarea funciei respiratorii a pacientei.
Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaia de temperatur.
Pregtirea psihic a pacientei: nu o ntiinez de aceast tehnic deoarece respiraia este
un proces controlat contient.
Pregtirea fizic a pacientei: poziionez pacienta ct mai confortabil n pat, o las n repaos
fizic i psihic i i sugerez s ncerce s adoarm.
Tehnic: Cnd pacienta este foarte linistit, m aez pe un scaun n apropierea patului.
Pregtesc ceasul cu secundar i numr respiraiile timp de 1 minut (numr inspiraiile,
micrile de ridicare a peretelui toracic).
Notez valoarea obinut n foaia de temperatur cu pix verde, fiecare csu reprezentnd
doua respiraii.
Reorganizarea locului de munc: aez foia de temperatur n foia de observaie.
M spl pe mini.
Supraveghez n continuare pacienta.
Dac informez pacienta despre tehnic aceasta i-ar putea modifica numrul de respiraii.
Dac pacienta nu este linitit sau dac nregistrez numrul de respiraii dup ce pacienta
a fcut un efort numrul de respiraii pe minut va fi mai mare dect valoarea real.
Dac nu cronometrez exact un minut, valoarea obinut va fi eronat.
Tehnic de lucru: NREGISTRAREA TEMPERATURII CORPORALE
Scop: aflarea temperaturii corporale a pacientului comprataiv cu valoarea normal a
temperaturii.
Materiale necesare: termometru maximal, casolet cu tampon de vat i comprese sterile,
alcool sanitar, tvi renal, foaie de temperatur i pix albastru.
Pregtirea pacientului: psihic: i explic scopul i necesitatea tehnicii i i cer acceptul.
fizic: poziionez pacienta n decubit dorsal, urmresc integritatea tegumentelor.
Tehnic: m spl pe mini, iau termometrul din borcanul cu cloramin, l sterg cu o
compres steril, l scutur i verific nivelul mercurului. terg axila pacientei cu prosopul
personal i aez termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele.
Rog pacienta s menin termometrul 5 minute apoi citesc gradaia la care a ajuns
mercurul pe care o notez n foaia de temperatur.
Reorganizarea locului de munc: spl termometrul cu ap i spun, l cltesc la jet de ap,
l terg cu o compres i l aez n borcanul cu soluie de cloramin 5%.
Prezena unui proces inflamator local (flegmon) poate da o hipertermie local.
Spargerea termometrului dac pacientul se ridic sau adoarme.
Dac nu se verific nivelul mercurului nainte de tehnic, poate da valori eronate.

Tehnic de lucru: MASURAREA I NOTAREA DIUREZEI
Definite: Diureza este cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, cu valori cuprinse ntre
1200-1800 ml. Peste 1800 ml se numeste poliurie.
Se va urmri: aspectul, culoarea, cantitatea, densitatea, pH, numrul de miciuni.
Scopul: -determinarea cantitii de urin din 24 ore pentru a vedea dac pacienta este
echilibrat hidroelectrolitic.
Materiale necasare: -materiale pentru toaleta organelor genitale: ap i spun, vase
cilindrice gradate, cu gt larg, foaie de temperatura, pix cu culoare albastr. Pregatirea
pacientei: -psihic: o informez despre scopul recoltrii, manevrele de execuie i ii cer
acceptul.
-fizic: toaleta organelor genitale nainte i dup micionare.
Tehnica propriu-zis: - m spl pe maini !
-ncep colectarea urinei dup un program fix-ora 8 dimineata. Dup ce pacienta i

efectueaz toaleta organelor genitale o invit sa urineze, msor cantitatea obinut dup
care arunc produsul acestei emisii.
-ncepand cu a II-a miciune o colectez n vasul cilindric gradat incluznd i prima emisie
din ziua urmatoare.
-citesc gradaia cilindrului=950 ml, culoarea inchis, numrul de mictiuni-8
Notarea diurezei: -notarea grafica: pentru fiecare linie orizontal a foii de temperatur; se
socotesc 100 ml urin.
-se noteaz grafic cu pixul cu albastru sub form de coloan ce are haurat numai partea
superioar ce corespunde cantitii de urin a zilei respective.
Reorganizarea locului de munc: -vasele n care se recolteaza urin se depoziteaz n
ncperi rcoroase pentru a preveni descompunerea urinei.
-la urin recoltata se adaug cateva picturi de Tymol pentru a mpiedica procesele de
fermentaie, dar nu modific reacia chimic.
Accidente i incidente: -citirea greit a gradaiei care indic urin din 24 de ore.
-colectarea urinei folosind o tehnic greit d valori eronate ale cantitii.
-spargerea vasului colector prin lovire.
BIBLIOGRAFIE

New Microsoft Word Document 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

New Microsoft Word Document 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALTE DOCUMENTE

Noi tehnici de detectare a cancerului

INSPECTORATUL sCOLAR NEAM

nvatam pentru viata, nu

copilul nenascut? Pentru geneticienii

care acestea trebuie aplicate, pentru a

n aceasta parte se va prezenta

aceasta vor fi prezentate si cteva

Dimensiunile uterului la femeia

cavitatea orientata anterior. Fata de

(fata vezicala) si o fata dorsala (fata

raport invers proportional cu dimensiunile

- un strat bazal aderent de

La sfrsitul primei luni de

format, degetele sunt formate, se

de imaturitate, adaptarea la viata

capul executa miscari de

pierderea totala a sensibilitatii si

epilepsii, n care se produce o

urmarirea TA, competenta si

BCF, circumferinta abdominala,

evaluarea semnelor clinice de

eventuala pierdere sanguina crescuta si

Trebuie subliniate trei directii

este Hidralazina (Hipopresolul)

Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4

Se va face n sectia ATI sau n

Tratamentul medicamentos vizeaza:

Nasterea pe cai naturale daca este

materna, iar pe de alta parte si de

Resursele bolnavei: - locuieste cu sotul

luna a VII-a), datorita edemelor

s-a imobilizat gravida (i s-a pus

10. Nevoia de a se recrea

am supravegheat atent pacienta,

am luat masuri de prevenire a

Interventii cu rol delegat

a devenit sursa de infectie si nici nu a

am creat un mediu de siguranta

pacate s-au mentinut pna n momentul

am instalat pacienta n pat,

tehnicilor medicale ce vor fi

bazic, sa prezinte un tranzit intestinal

am facut bilantul ingesta-excreta,

Interventii cu rol delegat

am efectuat o riguroasa toaleta

efectua igiena. Pe parcursul sederii n

- am explorat preferintele pacientei

am sfatuit pacienta sa evite

Etiologia sistemul de termoreglare

am cerat un mediu ambiant,

ncrederea pacientei n persoana

am nvatat pacienta sa efectueze

Problema neplacerea de a efectua

pacientei se mentine nesatisfacatoare

am transmis si daca l-a nsusit

Pacienta D.R., internata n sectia

Bolnava a fost adusa de urgenta la

Problema2 risc de complicatii si

am cerat un mediu ambiant,

am instalat pacienta ntr-o

n urma medicatiei administrate

am masat pacienta pe membrele