C.E.C.C.A.R.

Filiala IALOMITA, tel 0243 213297,0243235015

e-mail ceccarialomita@ceccarialomita.ro
Nume si prenume stagiar Georgiana Serban
Categ. Profesionala EC An de stagiu II
I. L U C R A R E

P R A C T I CA nr. 4 / 2015

Tema 1: Elaborarea situatiilor financiare anuale

13. O societate comerciala, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza in anul 2011 un imobil,
in scopul desfasurarii de operatiuni care dau drept de deducere, pentru care deduce integral taxa
pe valoarea adaugata aferenta achizitiei, in valoare de 161.500 lei, durata de amortizare 20 ani. In
anul 2013 se inchiriaza unei banci 40% din suprafata imobilului, in regim de scutire de taxa,
conform prevederilor art. 141, alin. (2), lit. e) din Codul fiscal. Activitatea de inchiriere a
imobilelor este scutita fara drept de deducere, prin urmare este necesara ajustarea taxei deduse
initial, proportional cu suprafata inchiriata in regim de scutire.
Pentru anii 2011 si 2012, nu se ajusteaza taxa dedusa initial, avandu-se in vedere faptul ca
societatea a desfasurat numai operatiuni care dau drept de deducere.
Calculati:
- taxa dedusa aferenta anilor 2011 si 2012
- taxa de ajustare pentru urmatorii 18 ani
- taxa nedeductibila aferenta celor 18 ani.
Explicati reflectarea calculelor in decontul de TVA
Rezolvare:
Taxa aferenta anilor 2011 si 2012 :
161.500 / 20 ani = 8.075 lei/an x 2 ani = 16.150 lei
Pentru perioada ramasa de 18 ani din cei 20 in care potrivit prevederilor legale, trebuie efectuata
ajustarea, se procedeaza astfel:
Taxa ramasa de ajustat = 161.500 16.150 = 145.350 lei
Taxa nedeductibila aferenta celor 18 ani de ajustare ramasi = 145.350 x 40% = 58.140 lei
Taxa nedeductibila in valoare de 58.140 lei se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata ,
aferent perioadei in care apare modificarea destinatiei, la randul ajustari la finele anului
conform pro-rata / ajustari pentru bunuri de capital.
15. Societatea Comerciala C constituie in anul curent N un provizion pentru garantii in suma
de 48.000 u.m.n. In anul urmator N + 1 se efectueaza lucrari de reparatii la bunurile aflate in
perioada de garantie, constand in: cheltuieli cu materiile prime 20.000 u.m.n, cheltuieli cu piese
de schimb 13.000 si cheltuieli cu salariile 8.000 u.m.n.

Rezolvare:

Inregistrari contabile anul "N"

4111

%
707
Venituri din vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata

Clienti

Evidentierea garantiei :
2678
Alte creante imobilizate

4111
Clienti

48.000

Inregistrare contabila:
6812
Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele

1512
Provizioane pentru garantii
acordate clientilor

48.000

Inregistrari contabile anul N+1:

41.000

1512
Provizioane pentru garantii
acordate clientilor

%
601
20.000
Ch cu materiile prime
6024
13.000
Ch privind piesele de schimb
641
8.000
Ch cu salariile personalului

Finalizarea perioadei de garantie si incasarea diferentei:

7.000

1512
Provizioane pentru garantii
acordate clientilor

7812
Venituri din provizioane

7.000

16. Societatea Comerciala D are ca obiect de activitate producerea si comercializarea de

agregate frigorifice. Pentru eventualele defectiuni constatate de clienti in perioada de garantie se
constituie, pornind de la defectiunile din anii precedenti, provizioane pentru garantii in suma de
300.000 u.m.n. In anul urmator se efectueaza cheltuieli cu reparatiile in perioada de garantie
astfel: 80.000 u.m.n. materiale consumabile si salarii achitate personalului de intretinere si
reparatii 50.000 u.m.n.
Rezolvare:
Constituire provision:
6812 = 151 300.000
2

 Cheltuieli efectuate in perioada de garantie

6028 = 3028 80.000
641 = 421
50.000
Desfiintarea provizionului
151 = 782
50.000
17. Societatea Comerciala A contracteaza un imprumut pe termen lung (5 ani) in suma de
300.000 u.m.n, cu o dobanda anuala de 10%. Dobanda se plateste anual, iar creditul se
ramburseaza proportional (constant) in fiecare an.
In anul III datorita unor dificultati financiare nu poate fi rambursata rata scadenta si nici dobanda
aferenta.
In anul IV situatia financiara a firmei se imbunatateste rambursandu-se rata scadenta si dobanda
aferenta anului III cat si anului IV.
Pentru anul III se percepe o dobanda penalizatoare de 20%.
In anul V se ramburseaza in conditii normale rata scadenta si dobanda.
Rezolvare:
a) Incasarea creditului in contul de disponibil:
5121 = 1621 300.000
b) Calculul graficului de rambursare:
valoare rata anuala de rambursare: 300.000 : 5 ani = 60.000
valoare dobanda anuala : 300.000 x 10% = 30.000
Anul
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Anul V

Calculul
dobanzii
300.000*10%
240.000*10%
180.000*10%
120.000*10%
60.000*10%

Dobanda anuala
30.000
24.000
18.000
12.000
6.000

Rata credit
anuala
60.000
60.000
60.000
60.000
60.000

Valoarea ramasa
credit
240.000
180.000
120.000
60.000
-

Anul I
Inregistrarea si plata dobanzii:
666 = 1682 30.000
1682 = 5121 30.000
Rambursarea ratei anuale:
1621 = 5121 60.000
Anul II
Inregistrarea si plata dobanzii:
666 = 1682 24.000
1682 = 5121 24.000

 Rambursarea ratei anuale:

1621 = 5121 60.000
Anul III
Inregistrarea dobanzii
666 = 1682 18.000
Inregistrarea ratei restante
1621 = 1622 60.000
Anul IV
Inregistrarea dobanzii si plata dobanzii aferente celor doi ani
666 = 1682 12.000
1682 = 5121 30.000
Inregistrarea si plata dobanzii penalizatoare ( 40.000 x 20% = 8.000)
666 = 1682 8.000
1682 = 5121 8.000
Achitarea ratei restante si a celei anuale
1622 = 5121 60.000
1621 = 5121 60.000
Anul V Inregistrarea si plata dobanzii:
666 = 1682 6.000
1682 = 5121 6.000
Rambursarea ratei anuale:
1621 = 5121 60.000
21.Unui furnizor, executant de lucrari de reparatii, i se achita conform extrasului de cont, un
avans de 3.000 lei, TVA 24 %. Se primeste factura reprezentand contravaloarea lucrarilor
executate in valoare de 8.000 lei, TVA 24%. Decontarea facturii se realizeaza prin bilet la ordin.
Rezolvare:

Factura de avans
3720
%

3000

471
Cheltuieli in avansi

720

4426
TVA deductibil

401

3720
Furnizori de imobilizari

Plata avansului
3720
401
Furnizori
9.200
%
8.000
1.200

5121
3720
Conturi la banci
401
9.200
Furnizori

611
Cheltuile cu amenajarea
4426
TVA deductibil

Retinerea avansului
3.000
401
Furnizori
Inregistrarea biletului la ordin
401
Furnizori
403
Efecte de platit

=
=

471
Cheltuieli in avans

403
Efecte de platit
5121
Conturi la banci

3.000

6200
6200

23. Pentru aprovizionarea cu materiale auxiliare, un salariat al societatii este delegat sa se

deplaseze la un furnizor din alta localitate. La plecare primeste un avans de trezorerie in suma de
6.000 lei. La intoarcerea din delegatie, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele sume
utilizate: bilet transport 120 lei, diurna deplasare 150 lei, materiale auxiliare achizitionate in
valoare de 3.500 lei, TVA 24%, achitate din avansul de trezorerie. Sumele neutilizate se restituie
catre casierie.
Rezolvare:

Acordarea avansului
542
=
Avansuri de trezorerie
Inregistrarea cheltuielilor
625
=
Ch cu deplasari
624
=
Ch transport

5311
Casa in lei

6.000

542
150
Avansuri de trezorerie
542
120
Avansuri de trezorerie

Inregistrare materiale cumparate

3.500
6021
=
401
4.340
Ch cu materialele auxiliare
Furnizori
840
4426
TVA deductibila
5

4.340

401
=
542
4.340
Furnizori
Avansuri de trezorerie
Restituirea avansului neutilizat
5311
=
542
1.390
Casa in lei
Avansuri de trezorerie

24. Se deschide un acreditiv in lei, la dispozitia unui furnizor intern, in valoare de 50.000 lei. Se
primesc facturi pentru materii prime aprovizionate in valoare de 38.500 lei, inclusiv TVA 24%,
care se achita din acreditiv. Se lichideaza partea neutilizata din acreditiv.
Rezolvare:

Deschiderea acreditivului:
581
=
Viramente interne
5411
=
Acreditive in lei
Achitarea datoriei din acreditiv:
401
=
Furnizori
Retragerea acreditivului neutilizat:
581
=
Viramente interne
5121
=
Conturi la banca in lei

5121
Conturi la banca in lei
581
Viramente interne

50.000
50.000

5411
Acreditive in lei
5411
Acreditive in lei
581
Viramente interne

38.500

11.500
11.500

Tema 2: Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

66. Prin prag de semnificatie, la elaborarea situatiilor financiare, se intelege:
a) nivelul cunoasterii profesionistului, peste care acesta considera ca o eroare, o inexactitate sau
o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului;
b) nivelul, marimea unei sume peste care profesionistul contabil considera ca o eroare, o
inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a
rezultatului;
c) o limita a unei informatii financiare, stabilita pe baza normelor profesionale.
Rezolvare: raspuns c)
Prag de semnificatie inseamna statutul informatiilor in cazul in care se poate anticipa in mod
rezonabil ca omiterea sau prezentarea eronata a acestora influenteaza deciziile pe care
utilizatorii le adopta pe baza situatiilor financiare ale entitatii.

Pragul de semnificatie al elementelor individuale se evalueaza in contextul altor elemente

similare.
67. Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs
de executie reprezinta:
a) o cheltuiala;
b) crearea unei rezerve legale;
c) crearea unui fond cu destinatie special
Rezolvare: raspuns a)
Provizionul: se constituie pe seama cheltuielilor si sunt destinate sa acopere anumite pierderi sau
cheltuieli a caror cauza este precisa si asupra carora exista o incertitudine in ceea ce priveste
marimea sau data producerii lor.
68. Controlul de calitate asupra lucrarilor de audit se organizeaza si se exercita:
a) de Ministerul Finantelor Publice, potrivit legii;
b) de organele cu atributii de control financiar;
c) de regula, de organismul profesional.
Rezolvare: raspuns c)
Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care
vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de
aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de
aceste organisme. Obiectivele urmarite prin controlul de calitate se refera la:
oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi,
aproprierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
69. Raportul, in cazul unei misiuni de audit de baza, trebuie sa precizeze ca auditul a fost
planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca in conturile anuale nu sunt
anomalii semnificative, in urmatoarele situatii:
a) cand se cere expres prin Normele profesionale;
b) cand se cere expres prin dispozitii legale;
c) in orice misiune de acest gen.
Rezolvare: raspuns c)
Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste pro-cedurile si principiile fundamentale si
modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului auditorului independent emis pe
baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza).
7

Cele mai multe din prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoarte emise si in cazul unor
misiuni de audit diferite de misiunea de baza.
70. In evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achizitie este egal cu:
a) pretul de cumparare + taxele nerecuperabile + cheltuieli de transport
aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate
sau intrare a bunului;
b) pretul de cumparare + cheltuieli de transport aprovizionare + cheltuielile
generale de administratie + cheltuielile financiare;
c) pretul de cumparare + cheltuielile de incarcare-descarcare + taxele nedeductibile
+ cheltuielile financiare.
Rezolvare: raspuns a)
Costul de achizitie sau costul de aprovizionare a unui bun se aplica pentru bunurile procurate cu
titlu oneros si se compune din doua elemente, respectiv pretul convenit, adica suma in lei care
rezulta din acordul partilor la data operatiei de cumparare a bunului si cheltuielile accesorii, sau
externe adica cheltuielile legate direct sau indirect de achizitie, pentru punerea in stare de
utilizare sau pentru intrarea in depozit a bunului aprovizionat (cheltuieli de transport, de
incarcare-descarcare, taxele vamale pentru bunurile importate, cheltuielile de instalare si de
montare a unui utilaj etc.).
Tema 3: Evaluarea intreprinderilor
1. Se cunosc urmatoarele date din bilantul contabil al unei intreprinderi pe care-l vom folosi
pentru a determina diferitele valori patrimoniale:
Sold la
Nr.
crt.
1
2
3
I
4
5
II
III
IV
V
6
7
8

Posturile
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3)
Stocuri si productie in curs de executie
Alte active circulante (creante, casa si banca in lei)
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5)
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
DE PANA LA UN AN
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Capital
Rezerve
Rezultatul exercitiului financia

N0
17.000
2.295.642
32.960
2.345.602
603.178
943.300
1.564.478
1.224.052

N1
30.000
1.868.716
40.864
1.939.400
1.666.680
1.453.686
3.120.366
1.524.400

500.400

1.000.054

47.680
2.000.000
119.948
295.904

50.240
2.000.000
485.072
375.550
8

9 Repartizarea profitului
VI TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)
VII TOTAL CAPITALURI

295.904
2.119.948
2.119.948

375.550
2.485.072
2.485.072

Pentru exercitiul financiar precedent, in urma diagnosticului financiar, bilantului i se aplica

urmatoarele corectii:
la
terenuri s-a constatat o subevaluare in suma de 100.000 lei;
constructiile

trebuie reevaluate in minus cu 50.000 lei;

amortizarea

imobilizarilor corporale a fost subevaluata cu 10.000 lei;

materii

prime in suma de 20.000 lei au devenit inutilizabile din cauza degradarii;

in
productia in curs de executie, este inregistrata ca pierdere suma de 40.000 lei datorita
rezilierii unui contract de catre un beneficiar.
Sa se determine ACTIVUL NET CORECTAT.
Rezolvare:
Activului net corectat se obtine prin reevaluarea activului net contabil, transformand valorile
contabile in valori economice si corectand anomaliile contabile constatate.
Formula de calcul este:
ANC = ACC DC unde ANC= activul net corectat, ACC= activul contabil corectat,
DC=datorii totale contabile corectate.
N0
Imobilizari corporale =2.295.642-100.000-50.000+10.000=2.155.642
Stocuri =603.178-20.000-40.000=543.178
Alte active circulante N=943.300-40.000=903.300
ACC=2.205.602+1.446.478=3.652.080
DC=1.224.052+500.400=1.724.452
ANC=4.319.980-1.724.452=2.595.528
N1
Imobilizari corporale =1.868.716-100.000-50.000+10.000=1.728.716
Stocuri =1.666.680-20.000-40.000=1.606.680
Alte active circulante =1.453.686-40.000=1.413.686
ACC=1.799.580+3.020.366=4.819.946
DC=1.524.400+1.000.054=2.524.454
ANC=4.319.980-1.724.452=2.595.528
Sold la
Nr.
crt.
1
2
3
I

Posturile
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3)

N0
17.000
2.155.642
32.960
2.205.602

N1
30.000
1.728.716
40.864
1.799.580
9

Sold la
Nr.
crt.
4
5
II
III

Posturile

Stocuri si productie in curs de executie

Alte active circulante (creante, casa si banca in lei)
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5)
DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
DE PANA LA UN AN
IV DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN
V Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
6 Capital
7 Rezerve
8 Rezultatul exercitiului financia
9 Repartizarea profitului
VI TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)
VII TOTAL CAPITALURI

N0
543.178
903.300
1.446.478
1.224.052

N1
1.606.680
1.413.686
3.020.366
1.524.400

500.400

1.000.054

47.680
2.000.000
119.948
295.904
295.904
2.711.756
2.711.756

50.240
2.000.000
485.072
375.550
375.550
3.236.172
3.236.172

Tema 4: Fuziuni si divizari de intreprinderi

29. Dispuneti de urmatoarele informatii despre doua societati comerciale care fuzioneaza:
Societatea A: active diverse 57.000 lei, datorii 30.000 lei, numar de actiuni 150 titluri. Societatea
B: active diverse 31.500 lei, datorii 18.000 lei, numar de actiuni 90 titluri. Determinati cate
actiuni trebuie sa primeasca un actionar care detine 30 de actiuni in cazul in care societatea B
absoarbe societatea A.
Rezolvare:

Active
Datorii
Nr. actiuni
Activ Net
Contabil
Valoare
matematica

Societatea A
57 000 lei
30 000 lei
150 titluri
27 000 lei
180 lei

Societatea B
31 500 lei
18 000 lei
90 titluri
13 500 lei
150 lei

Nr. actiuni de emis de B = 27000/150= 180 titluri

Nr. actiuni primite de actionar = 30 / Raport de paritate = 36 actiuni
Raport de paritate = 150/180 = 5/6.
60. Din bilantul celor 2 societati intrate in fuziune rezulta:
Soc A: activ real evaluat 80.000 lei, datorii 7.700 lei, nr de actiuni 6.250, valoare nominala 5
lei/actiune.
Soc.B: activ real evaluat 152.500 lei, datorii 26.500 lei, nr de actiuni 12.500, valoare nominala 5
lei/actiune.
10

A detine la B 2.500 actiuni achizitionate cu 22,5 lei/actiune.

Care este numarul de actiuni ce trebuie emis?
Rezolvare:
2.500 actiuni x 22,5 lei/actiune = 56.250 lei
A
Active diverse
+ Titluri detinute neincluse in
activ
= Total activ
- Datorii
=
+Plusvaloare din detinere titluri
2.500 actiuni (22,5 lei/actiune
5 lei/actiune)
Activ net contabil
Numar actiuni
VMCA= 103.350/6.250

80.000 lei
56.250 lei
136.250 lei
7.700 lei
128.550

B
Active diverse
- Datorii
Activ net contabil
Numar actiuni
VMCB=
126.500/12.500

152.500 lei
26.500 lei
126.000 lei
12.500 actiuni
10,08 lei/actiune

43.750 lei
172.300 lei
6.250 actiuni
25,54 lei/actiune

Societatea A detine 50% din actiunile societatii B

Numar de actiuni ce trebuie emise: (172.300/10,08lei)= 17.093,25 actiuni
Tema 5: Organizarea auditului intern si controlul intern
4. Care sunt particularitatile inventarierii stocurilor de produse si productie in curs de
executie?
Rezolvare:
Inventarierea stocurilor de marfuri si materiale
Inventarierea stocurilor de marfuri si materiale se efectueaza conform aranjarii lor in
incaperea data. Se interzice in timpul inventarierii trecerea haotica de la un fel de marfuri si
materiale la altele.
In cazul pastrarii stocurilor de marfuri si materiale in diferite incaperi izolate de unul si
acelasi gestionar, inventarierea se efectueaza in mod succesiv, dupa locul de depozitare. Dupa
efectuarea inventarierii unei incaperi, intrarea in ea se sigileaza si comisia trece in urmatoarea.
Stocurile de marfuri si materiale se inregistreaza in listele de inventariere pe fiecare denumire
separat, cu indicarea codului sau numarului de inventar, calitatii si cantitatii.
Membrii comisiei in prezenta sefului de depozit (magazie) si altor gestionari controleaza
existenta efectiva a marfurilor si materialelor prin metoda numararii obligatorii, cintaririi sau

11

masurarii. Se interzice categoric de a introduce date despre stocurile de marfuri si materiale din
spusele gestionarilor sau conform datelor evidentei, fara verificarea existentei efective a acestora.
Marfurile si materialele, intrate in gestiune in timpul efectuarii inventarierii, se primesc de
gestionari in prezenta membrilor comisiei de inventariere. Aceste stocuri de marfuri si materiale
se trec intr-o lista de inventariere separata. In lista se indica data primirii acestora, de la cine au
fost primite, data si numarul documentului de intrare, denumirea, cantitatea, pretul si valoarea.
Totodata, pe documentul de intrare, dupa semnatura presedintelui comisiei de inventariere, se
face mentiunea "Primite in timpul inventarierii".
La depozitele mari, in cazul efectuarii inventarierii pe parcursul unui timp indelungat, in
cazuri exceptionale si numai cu permisiunea in scris a conducatorului si a contabilului-sef al
intreprinderii, pot fi eliberate bunuri de catre gestionari numai in prezenta membrilor comisiei
de inventariere. Aceste bunuri se trec intr-o lista de inventariere separata cu mentiunea
"Eliberate in timpul inventarierii". In documentele de iesire se face aceeasi mentiune
contrasemnata de presedintele comisiei de inventariere.
Stocurile de marfuri si materiale care apartin altor intreprinderi (in custodie, la vinzarea in
consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza concomitent cu stocurile de marfuri si materiale
proprii. Pentru acestea se intocmesc liste de inventariere separate, care contin informatii cu
privire la numarul si data actului de custodie, a contractului de consignatie si documentului de
livrare (facturii), cantitatea, valoarea si alte informatii utile.
In cazul neinregistrarii stocurilor de marfuri si materiale intrate se solicita explicatii in
scris de la persoanele care le-au primit, in caz contrar, cazul se transmite organelor de ancheta.
Stocurile efective de marfuri si materiale eterogene se inventariaza prin numarare, cintarire
sau cubare.
Bunurile aflate in ambalaje intacte se desfac selectiv. In cazul cind desigilarea lor conduce
la scaderea calitatii sau la deteriorarea lor, atunci acestea nu se desfac.
Lichidele, a caror cantitate efectiva nu poate fi determinata prin transvazare sau masurare,
cantitatea vaselor se stabileste in functie de volum, densitate, compozitie etc. si se verifica prin
scoatere de probe din vase; prin masurare sau probe de laborator atunci cand se constata
densitatea, compozitia si alte caracteristici ale lichidelor.
Materialele de volum (ciment, otel, beton, produse de cariera si balastiera, materiale si
produse agricole etc.), a caror inventariere prin cintarire si masurare necesita cheltuieli
considerabile sau conduce la degradarea bunurilor, pot fi inventariate pe baza de calcule tehnice
sau matematice (Anexa 1).
In listele de inventariere a materialelor mentionate mai sus se indica modul de efectuare a
inventarierii, precum si datele tehnice care au stat la baza calculelor.
Mai intai se inventariaza bunurile cu un grad mare de perisabilitate naturala.
Greutatea furajelor voluminoase (finului in stoguri, paielor in clai, radacinoaselor din
gramezi sau din gropi in pamint, silozului din turn etc.) se determina conform calculelor de
stabilire a greutatii pe baza volumului in conformitate cu instructiunile de ramura.
Pentru griu (graminee) si concentratele de nutret se procedeaza la o verificare efectiva atit
a cantitatii, cit si a calitatii (tip, calitate, categorie). Nivelul calitatii se stabileste in conformitate
cu cerintele standardelor de calitate.
Ambalajul se inregistreaza in lista dupa tipuri, destinatie speciala si starea calitativa (nou,
in uz, care necesita reparatie etc.).
12

Pentru ambalajul deteriorat comisia de inventariere intocmeste un act cu indicarea

motivelor si persoanelor responsabile de ambalaj.
Cantitatea de materiale si marfuri pastrate in ambalajele sigilate ale furnizorului, poate fi
stabilita ca exceptie, in baza documentelor sau prin verificarea selectiva a unei parti din aceste
bunuri. Greutatea sau volumul materialelor in baloturi se admite sa se determine in baza
masurarilor si calculelor tehnice.
Situatiile de masura si calcul se anexeaza la listele de inventariere. La inventarierea unor
cantitati mari de marfuri si materiale prin cintarire, situatia de calculare se completeaza de
catre un membru al comisiei de inventariere si gestionar. La sfirsitul zilei de lucru (sau dupa
terminarea cintaririi) datele acestor situatii se verifica si totalul se introduce in lista de
inventariere.
Obiectele de mica valoare si scurta durata, care se afla in exploatare, se inventariaza la
locul aflarii lor si se trec in liste separate, cu specificarea persoanelor responsabile de pastrarea
acestora.
Inventarierea se efectueaza prin metoda examinarii fiecarui obiect.
Pentru obiectele de mica valoare si scurta durata deteriorate comisia de inventariere
intocmeste acte dupa modelele stabilite, cu indicarea perioadei de exploatare, cauzelor
deteriorarii, posibilitatilor utilizarii acestor obiecte in scopuri gospodaresti.
Inventarierea activelor in curs de executie
Productia in curs de executie
Inventarierea productiei in curs de executie are ca scop sa constate:
- stocul efectiv de produse care nu au trecut prin toate fazele (stadiile) prelucrarii
impuse de procesul tehnologic de productie;
- stocul efectiv de produse care, desi au fost terminate, nu au trecut toate probele de
receptionare tehnica sau nu au fost completate cu toate piesele si accesoriile necesare;
- volumul si costul efectiv al lucrarilor si serviciilor in curs de executie.
La intreprinderile industriale este necesar de determinat:
- existenta efectiva a stocurilor de semifabricate (piese, agregate) si a articolelor care se
afla in proces de confectionare si asamblare;
- rebutul care nu a fost trecut in evidenta;
- productia in curs de executie conform comenzilor anulate, precum si a comenzilor,
executarea carora este suspendata;
- costul efectiv al semifabricatelor (pieselor, agregatelor), care se afla in productie in proces
de confectionare sau asamblare.
La intreprinderile de constructii-montaj in listele de inventariere a productiei in curs de
executie se includ:
- categoriile de lucrari si elementele de constructii, la care nu a fost executat intregul volum
de lucrari prevazute in indicatoarele normelor de deviz;
- lucrarile executate (terminate), dar nereceptionate de beneficiar.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate
la locurile de munca, nu se considera productie in curs de executie. Acestea se inventariaza
separat si se trec in conturile de stocuri, diminuindu-se cheltuielile respective, iar dupa
terminarea inventarierii se inregistreaza in conturile initiale de cheltuieli.

13

La intreprinderile agricole in categoria productiei (lucrarilor) in curs de executie se

includ: aratura de toamna, ingrasamintele, semanaturile de toamna, semanaturile multianuale,
destelinirea pamintului, pregatirea serelor pentru roada anului viitor, alte semanaturi de iarna (in
sere, pepeniere) etc.; in avicultura consumurile aferente incubarii oualor puse la incubare dupa
11 decembrie a anului de gestiune; in piscicultura costul pestilor de vara din iazurile de iernare
care trec pe anul urmator; in apicultura costul mierii lasate pe iarna in stupi in calitate de
hrana pentru familiile de albine.
In productia finita a serelor se include materialul saditor (butasii, puietii, rasadul) care au
atins virsta de plantare in pamint sau sint destinate vinzarii.
Inainte de inceperea inventarierii este necesar sa se predea la magazii si depozite toate
piesele, ansamblurile si agregatele, a caror prelucrare a fost terminata; sa se colecteze din sectii
sau ateliere toate produsele reziduale si deseurile, intocmindu-se documente de constatare, si sa
se prezinte la control semifabricatele, utilizarea carora nu corespunde standardelor.
Semifabricatele productiei in curs de executie si semifabricatele aflate in sectii urmeaza sa
fie aranjate in ordine pentru asigurarea corectitudinii si usurintei la numararea cantitatii acestora.
Verificarea stocurilor de semifabricate ale productiei in curs de executie (piese,
subansambluri, agregate) se efectueaza prin metoda numararii, cintaririi si masurarii efective.
Listele de inventariere se intocmesc separat pentru fiecare sectie (sector, gestiune), cu
indicarea denumirii semifabricatelor, etapei sau gradului de pregatire, cantitatii sau volumului
acestora.
Rebuturile definitive nu se includ in componenta productiei in curs de executie si se
inregistreaza separat.
Pentru productia neterminata, care reprezinta o masa neomogena sau un amestec (in
ramurile corespunzatoare ale economiei), in listele de inventariere, precum si in situatia de
comparatie se reflecta doi indicatori cantitativi: cantitatea acestei mase sau amestec si cantitatea
materiei prime sau a materialelor (pe denumiri distincte) ce intra in componenta ei. Cantitatea
materiilor prime sau a materialelor se determina conform calculelor tehnice stabilite prin
instructiunile de ramura.
In listele de inventariere a activelor pe termen lung in curs de executie se indica pentru
fiecare obiect in parte, pe baza constatarii la fata locului, denumirea obiectului, descrierea
amanuntita a stadiului in care se afla acesta, pe baza valorii din documentatia existenta (devize),
precum si in functie de volumul lucrarilor executate la data inventarierii.
Constructii capitale in curs de executie
Comisia de inventariere trebuie sa verifice:
a) daca in componenta constructiei capitale in curs de executie nu figureaza utilajele de
constructie date in montaj, dar efectiv montajul acestora nu a fost executat. Materialele si
utilajele primite de la beneficiari pentru montaj si neincluse in lucrarile de constructie se
inventariaza separat;
b) starea constructiilor conservate si a celor care o perioada oarecare nu vor functiona.
Pentru obiectele nominalizate este necesar a depista motivele si temeiul conservarii lor.
Liste de inventariere separate se intocmesc pentru obiectele finalizate care din diferite
motive nu au fost date in exploatare. In actele respective este absolut necesar de indicat motivele
de retinere a darii in exploatare a obiectelor in cauza.
14

Pentru constructiile in curs de executie, precum si lucrarile de proiectare - cercetare la

constructiile in curs de executie, supuse lichidarii din bilant, se intocmesc acte, care reflecta
caracterul lucrarilor executate si valoarea lor, indicindu-se motivele sistarii constructiei. In acest
scop va fi utilizata documentatia tehnica respectiva (planuri, devize, decontari si devize
financiare), actele privind punerea in functiune, etapele, registrele de evidenta a lucrarilor
executate la obiectele de constructie etc.
Lucrari de reparatii capitale in curs de executie
Inventarierea reparatiilor capitale in curs de executie se efectueaza prin metoda verificarii
lucrarilor executate.
Lucrarile de reparatii capitale in curs de executie ale cladirilor, instalatiilor, masinilor,
utilajelor, mijloacelor de transport si altor obiecte, in cazul in care are loc majorarea valorii
acestora sau cresterea duratei de functionare, se consemneaza in liste de inventariere separate,
in care se indica denumirea obiectului supus reparatiei, gradul de executare a reparatiei, costul
de deviz si cel efectiv al lucrarilor executate.
Obiectele date in exploatare total sau partial, pentru care nu au fost intocmite formele de
inregistrare ca mijloace fixe, se inscriu in liste de inventariere separate.
Obiectele la care lucrarile de investitii nu se mai executa, se inscriu in liste de inventariere
separate, indicindu-se cauzele sistarii sau incetarii lucrarilor, confirmarea lucrarilor privind
sistarea si masurile propuse.
7. Care sunt particularitatile inventarierii disponibilitatilor din conturile la banci si decontarilor
cu tertii?
Rezolvare:
Inventarierea mijloacelor banesti si a formularelor cu regim special
La inventarierea mijloacelor banesti se utilizeaza Procesul-verbal de inventariere a
numerarului (Anexa 9), iar a formularelor si documentelor cu regim special Lista de
inventariere a valorilor si a formularelor cu regim special (Anexa 8).
La inventarierea casieriei se verifica numerarul efectiv de mijloace banesti si alte valori
existente in casierie. Similar se verifica si formularele cu regim special.
Mijloacele banesti in lei si in valuta din casieria intreprinderii se inventariaza inopinat.
Mijloacele banesti reale existente in casierie cuprind insemnele monetare, marcile postale,
timbrele fiscale etc.
Marcile postale si timbrele fiscale se inscriu in listele de inventariere la valoarea nominala,
cu exceptia marcilor cu valoare filatelica.
Controlul efectiv al documentelor banesti (bilete de tratament si odihna, marci postale si
timbre fiscale) presupune determinarea valorii, autenticitatii fiecarui document in parte si
corectitudinii perfectarii lui. Controlul se efectueaza pe tipuri de documente, indicindu-se in lista
denumirea, numarul, seria si suma totala a acestora.
Formularele cu regim special se inscriu in listele de inventariere dupa coduri, serii, numere
pentru a stabili cu usurinta integritatea acestora, conform actelor normative.

15

Hirtiile de valoare (actiunile, obligatiunile etc.) se inregistreaza in listele de inventariere,

indicindu-se denumirea, numarul, codul, seria, tipul, cantitatea si valoarea acestora. In mod
obligatoriu se inscrie primul si ultimul numar al pachetului respectiv.
Inventarierea mijloacelor banesti se efectueaza prin metoda verificarii sumelor existente in
contul respectiv:
a) incasarile cu datele din extrasul de cont al institutiei financiare, oficiului postal,
copiile documentelor de insotire a incasarilor in casierie s. a.;
b) sumele transferate de partile legate cu datele obtinute din avizele lor (avizo),
indicindu-se data, numarul dispozitiei de plata, suma si denumirea institutiei financiare sau
oficiului postal, care a primit transferul.
Inventarierea mijloacelor banesti, care se afla in conturile de decontare, valutar si curent,
in acreditive speciale si alte conturi, se efectueaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de
cont emise de institutiile financiare cu cele din contabilitate.
Inventarierea creantelor si datoriilor
Inventarierea decontarilor cu fondatorii, institutiile financiare, bugetul, cumparatorii,
furnizorii, partile legate, salariatii proprii, deponentii si alti debitori si creditori consta in
depistarea, conform documentelor respective, a soldurilor si controlului riguros al justificarii
sumelor existente in aceste conturi. Comisia stabileste termenul inregistrarii creantelor si
datoriilor, realitatea existentei acestora si persoanele vinovate de trecerea termenului de
prescriptie in cazul existentei ei.
Tuturor debitorilor, cu care decontarile nu se efectueaza prin sistemul "incaso",
intreprinderile creditoare le expediaza extrase din conturile analitice privind datoriile acestora.
Extrasele de cont (Anexa 11) confirmate se prezinta comisiei de inventariere pentru
confirmarea existentei datoriilor.
Intreprinderile debitoare sint obligate sa confirme in decurs de 5 zile din ziua primirii
extraselor soldul creantelor si/sau sa comunice obiectiile lor.
Sumele reflectate in conturile de datorii si creante cu cumparatorii, partile legate si
furnizorii, cu alti debitori si creditori trebuie sa fie confirmate.
In cazul cind pina la sfirsitul perioadei de gestiune nu s-a reusit a se lichida toate
contradictiile sau divergentele neclarificate, decontarile cu debitorii si creditorii se reflecta
asupra fiecarui post din bilant ce reiese din inregistrarile contabile.
Partea interesata poate apela la organele competente, prezentind materialele justificative
privind divergentele in vederea solutionarii acestora.
In cadrul decontarilor cu salariatii proprii se verifica suma salariilor necerute, precum si
sumele si motivele aparitiei platii in plus efectuata salariatilor.
La inventarierea avansurilor se verifica rapoartele titularilor privind eliberarea avansurilor,
tinind cont de utilizarea lor cu destinatie speciala, precum si sumele avansurilor eliberate
fiecarui titular, data eliberarii si destinatia utilizarii.
Comisia de inventariere stabileste prin metoda verificarii documentare:
a) veridicitatea decontarilor cu institutiile financiare, partile legate care intocmesc de sine
statator bilantul contabil si cu organele ierarhic superioare;
16

b) corectitudinea si justetea sumei datoriilor privind lipsurile si delapidarile existente in

bilant, masurile intreprinse pentru reducerea acestor datorii;
c) corectitudinea si justetea sumelor datoriilor si creantelor, precum si masurile luate
pentru perceperea fortata a creantelor, neincasate prin intermediul institutiei financiare.
Pentru creantele la care a expirat termenul de prescriptie, se intocmeste o nota in care se
indica persoanele vinovate de omiterea acestor termene.
Pentru tipurile indicate de creante si/sau datorii, in Lista de inventariere a creantelor si
datoriilor (Anexa 10) se anexeaza o nota informativa, in care se indica denumirea si adresa
debitorilor si creditorilor, suma creantelor si/sau datoriilor, motivele, momentul aparitiei si in
temeiul caror documente au aparut aceste creante si/sau datorii.
Rezultatele inventarierii creantelor si datoriilor se inscriu in Lista de inventariere a
creantelor si datoriilor in baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitori sau creditori,
iar in caz de neconfirmare in baza documentelor justificative.
9. In ce consta pregatirea operatiunii de inventariere?
Rezolvare:
Pregatirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise. In cadrul
acestei etape etape se iau o serie de masuri organizatorice si se executa unele lucrari contabile.
Printre lucrarile de natura organizatorica se pot mentiona:
se constituie prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii o comisie centrala de
inventariere si mai multe subcomisii in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi
inventariate;
se sigileaza caile de acces in gestiuni, cu exceptia locului in care incepe inventarierea;
se cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are in gestiunea
sa bunuri nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii; daca are documente de
predare-primire a bunurilor care nu au fost operate in evidenta sa operativa sau nu au fost
predate la contabilitate; daca a primit sau predate bunuri fara sa se intocmeasca
documentele necesare; daca are cunostinta de avidenta unor plusuri sau minusuri in
gestiune;
se sisteaza operatiunile de intrare-iesire a bunurilor din gestiune;
se identifica locurile in care ar putea fi depozitate bunurile care se inventariaza si se
sigileaza;
se grupeaza bunurile ce urmeaza a se inventaria pe sortimente si pe categorii de preturi.
Se aranjeaza separate bunurile degradate, bunurile primate in custodie, spre reparare sau
pastrare;
se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare.
Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind:
se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in
evidenta operative condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazine, rapoarte de gestiune,
etc);

17

se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu

cele din evidenta operative si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;
se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune
(benzi de la casele de marcat, fise de magazine, rapoarte de gestiune, etc).

Inventarierea propriu-zisa
Consta in constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale si se face la
locurile de depozitare a bunurilor respective, costatarile trecandu-se in listele de inventariere.
Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de
bunuri si pe personae responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de
inventariere separate pentru: bunurile necorespunzatoare calitativ, bunurile fara miscare si de
prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu.
Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului,
unitatii de masura, indicilor calitativi, pretului unitar de evidenta. Listele de inventariere se
completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari de randuri. Spatiile libere se bareaza, iar
eventualele corecturi se certifica de catre persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau calcule
tehnice. Bunurile aflate in ambalaje originale se verifica prin sondaj, stivele formate din saci,
lazi, cutii, containere etc. se desfac si se verifica separate, bunurile de volum mare (de masa) cum
ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de benzina sau de vin de inventariaza pe baza de calcule
tehnice si pe baza analizelor de laborator.
Elementele patrimoniale de activ si de pasiv, a caror existenta nu poate fi costatata prin
inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaza in
cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care se afla in afara acesteia (mijloace fixe date in chirie,
materiale lasate in pastrarea furnizorului, produsele expediate catre clienti si refuzate de catre
acestia, bunuri trimise spre prelucrare la terti, etc). Tot prin acest procedeu, al constatarilor
indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de
cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in
contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).
In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele patrimoniale se
evalueaza la valoarea de intrare in patrimoniu devenita valoare contabila.
Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale se face astfel:
bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea actuala, denumita
si valoare de inventar;
bunurile depreciate se evalueaza la valoare de utilitate a fiecarui element, stabilita in
functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei;
creantele si datoriile se evalueaza la valoarea lor nominala;
creantele si datoriile incerte si in litigiu se evalueaza la valoarea lor de utilitate, stabilita
in functie de valoarea lor probabila de incasat, respective de plata;
disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din
ultima zi a exercitiului;
titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta pentru
unitatea patrimoniala, iar investitiile financiare pe termen scurt se evalueaza la cursul
mediu al ultimei luni a exercitiului sau la valoarea probabila de negociere, dupa caz.

18

In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate (Vc) cu valoarea de

inventar (Vi) a elemetelor patrimoniale. Pot aparea urmatoarele situatii:
a) daca Vi > Vc, atunci in listete de inventariere se trec valorile din contabilitate;
b) daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferenta
reprezentand deprecierea bunurilor respective.
Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, care
cuprinde:
perioada si gestiunile inventariate;
persoanele care au participat la inventariere;
plusurile si minusurile constatate;
bunurile depreciate;
creantele si datoriile incerte sau in litigiu;
concluziile si propunerile comisiei privind cauzele diferentelor de la inventar si
persoanele vinovate;
propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar si de casare a
mijloacelor fixe.
In termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din procesul verbal de
inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor masuri in vederea solutionarii
situatiilor aparute. Administratorul, cu avizul compartimentului financiar-contabil si a
compartimentului juridic, va decide in termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute de
comisie.
Listele de inventariere, impreuna cu o copie dupa procesul verbal de inventariere, vor fi
trimise compartimentului financiar-contabil si rezultatele inventarierii vor fi inregistrate in
evidenta operativa (fise de magazine, raport de gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul
numerelor de inventar, registru de casa, fisa obiectelor de inventar, etc) si in evidenta contabila
(fisa de cont), in termen de 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere.
Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar, completat anual
intr-un singur exemplar.
Tema 6: Expertiza contabila
3.Andreea este expert contabil judiciar debutant. Examinand specializarile cuprinse in fisa de
optiuni, a ajuns la concluzia ca pentru a avea un numar cat mai mare de lucrari, cel mai indicat ar
fi sa marcheze toate specializarile. Obtinerea titlului profesional de expert contabil nu eun lucru
deloc usor iar pregatirea pe parcursul stagiului este pana la urma, multidisciplinara. Dilema ei a
fost de ce filiala teritoriala i-a recomandat sa-si ajusteze optiunile in concordanta cu pregatirea
functionala. Argumentati raspunsul.
Rezolvare:
Expertizele contabile sunt lucrari care trebuie executate cu competenta si cu
responsabilitate pentru a fi utile celor care le-au comandat. Pentru a evita refuzul sau
tergiversarea executarii lucrarilor din lipsa cunostintelor profesionale la nivelul necesar, se
recomanda expertilor contabili judiciari sa completeze Fisa de optiuni pe specializare la care
considera ca au cunostinte solide pentru a le efectua cu competenta si calitate.
19

8.Andrei este expert contabil judiciar debutant. El primeste oferta de a participa in calitate de
expert consilier al uneia dintre parti intr-o cauza civila. Dilema lui in formularea unui raspuns,
este legata de forma juridica prin care va putea exercita profesia si rolul sau in calitate de expert
nominalizat de parte si incuviintat de organul indreptatit sa dispuna expertiza
contabila.Argumentati raspunsul.
Rezolvare:
De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apar la expertizele contabile dispuse
in procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor.
Atat codul de procedura civila (art. 210) cat si codul de procedura penala (art. 122)
reglementeaza modul de exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de
expertiza sau intr-o anexa la acesta. Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti
din oficiu cat si de cei recomandati de partile din proces. ndiferent de modalitatea de consemnare
a opiniei diferite de catre unul din experti (in cadrul raportului de expertiza contabila, punctual,
la fiecare obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de
expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza
opinia separata, care face parte integranta din raport), aceasta trebuie sa fie temienic
fundamentata. Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie
depusa spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu
raportul de expertiza contabila judiciara.
17. Ce fapte pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili?
Rezolvare:
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului
Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de
conducere si control ale Corpului;
b) absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta
nationala;
c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a
normelor Corpului referitoare la publicitate;
d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate
prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara
contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea
profesionala a celui care il incheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata
cotizatiei prevazute in prezentul regulament sau a impozitelor;

20

h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenele stabilite, la filiala de care

apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui
consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz;
i) incalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesionala;
k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, in relatiile cu
Corpul sau cu tertii;
Tema 7: STUDII DE FEZABILITATE
9. Care este continutul unui plan de afaceri?
Rezolvare:
Planul de afaceri este un document care descrie afacerea, resursele de care dispun
proprietarii acesteia, piata, rezultatele vizate. Reprezinta o planificare de ansamblu a tuturor
elementelor ce contribuie la reusita unei afaceri.Etapele elaborarii:
- documentarea, culegerea informatiilor
- planificarea efectiva a activitatii firmei
- redactarea propriu-zisa a planului.Termenul de afacere se refera in acest context la
- activitatea propriu-zisa ce o va derula un agent economic nou infiintat
- o noua activitate, un nou produs in cazul agentilor economici care deja functioneaza
Continutul unui plan de afaceri:
1.Prezentarea generala
a.Agentul economic: denumire, forma juridica, adresa, scurt istoric, proprietari,valoare CS,
principalul obiect de activitate etc
b.Afacerea: scurta descriere, data demararii afacerii, stadiul actual, actiuni intreprinse, necesarul
de surse de finantare, dimensiunea afacerii, obiectiveconcrete pe 2-5 ani etc.
2.Analiza pietei:
a.Produsul nou: descriere exacta, parametrii economic
b.Segmentul de piata: localizare, tendinte, tip client, concurenti
c.Strategia de comercializare: politica de produs, pret, distributie, modalitati de vanzare, mijloace
de promovare
3.Organizarea activitatii:
a.Organizare: echipamente, utilaje, materiale, marfuri, asigurarea calitatii,manipulare, transport
etc.
b.Conducere: responsabilitati, organigrama, monitorizarea personalului
c.Personal: numar angajati, pregatire profesionala, salarizare, securitatea muncii
4.Informatii financiare:
a.Situatia financiara curenta
b.Proiectii financiare: bilant previzionat, prognoza profitului, cash-flow previzionat,riscuri ce
influenteaza prognoza

21

10. Care este modul de calcul si continutul indicatorului termenul de recuperare, Unul din
indicatorii utilizati in evaluarea bazata pe actualizare a proiectelor investitionale.
Rezolvare:
Termenul de recuperare a investitiei reprezinta termenul in care se recupereaza
investitia.Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre
investitia totala si cash flow-ul mediu anual.
R = IT / CF mediu anual
Unde : TR =termenul de recuperare investitie nereactualizat
IT =investitia totala
CF =cash-flow-ul
Daca Durata de recuperare<Durata de exploatare atunci investitia este fezabila.
Daca Durata de recuperare>Durat de exploatare atunci investitia este nefezabila.
Tema 8: Analiza diagnostic a intreprinderii
57. Sa se calculeze fluxul de numerar generat de intreprinderea B in exercitiul n+1 si sa se
interpreteze fluxurile de numerar aferente activitatilor operationale, financiare si de investitii,
cunoscanduse urmatoarele informatii din situatiile financiare:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
Datorii financiare
Furnizori
Datorii salariale si fiscale
Credite de trezorerie
Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale si sociale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobanda
Impozit pe profit

N
1000
300
400
100
1800
500
600
600
450
50

N+1
1100
350
430
70
1960
600
650
650
390
10
u.m.
1000
300
400
50
100
5025

Rezolvare:
22

Standardul International de Contabilitate IAS 7 defineste fluxurile de trezorerie

(denumite si fluxuri de numerar sau cash-flow in unele lucrari) drept intrari sau iesiri de numerar
si echivalente de numerar.
In cadrul situatiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordarii functionale a activitatilor
intreprinderii, fluxurile sunt grupate in trei categorii:
- fluxuri provenite din activitatile de exploatare (operationale);
- fluxuri provenite din activitati de investitii;
- fluxuri provenite din activitati de finantare.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activitati este utila pentru:
corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activitatilor care implica numerar de cele
care nu implica numerar.
Metoda indirecta
Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare
Rezultatul inainte de impozit si elemente extraordinare
+ Cheltuieli cu amortizarea
+ Cheltuiala cu dobanda
Variatia stocurilor
Variatia creantelor
Variatia datoriilor din exploatare
Variatia datoriilor salariale
-Impozit pe profit

Flux Net de trezorerie din Exploatare

Profit brut = Venituri Cheltuieli
Profit brut =1000-300-400-50-100-50=100

100
100
50
(50)
(30)
100
(50)
(25)
195

Fluxurile de numerar generate de activitatile de exploatare sunt consecinta principalelor

activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Marimea acestora reprezinta un indicator
cheie de apreciere a capacitatii intreprinderii de a genera, prin exploatarea sa, suficiente
lichiditati pt alte activitati.
Fluxuri de numerar din activitatea de investitii
+Vanzarile de imobilizari(necorporale, corporale, financiare)
Achizitii de imobilizari(necorporale, corporale, financiare) (100)
+ Alte incasari extraordinare
Alte plati extraordinare
Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii
(100)
Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii ofera informatii privind modul in care
intreprinderea isi asigura cresterea reflectand masura in care platile au fost effectuate pt achizitia
de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie in viitor.
Fluxurile de numerar din activitati de finantare
+ Cresterea creditelor pe termen lung si scurt
50
Rambursarea creditelor pe termen lung si scurt
(40)
+ Cresterea capitalului social
23

 Retragerea capitalului social

Plati pentru dividende
+ Venituri financiare incasate(dobanzi, dividende)
Cheltuieli financiare platite(dobanzi, dividende)
+Subventii pentru investitii primite
+Alte incasari financiare
-Alte plati financiare

Fluxurile de numerar generate de activitatile de finantare

10
Fluxurile de numerar din activitati de finantare sunt generate de acele activitati care antreneaza
schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii si permit
estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.
Fluxurile de numerar
Flux act exploatare
195
+ Flux act investitii
(100)
+ Flux act financiara
10
+ Numerar si echivalente de numerar la finele perioadei
80
Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei
( 100)
Rezultat = 85
Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie
Dobanzi si dividende
Fluxurile de trezorerie, care provin din dobanzi si dividende incasate, trebuie sa fie
prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata, ele
trebuie sa fie determinate pe cele trei categorii de activitati, iar apartenenta lor la una sau alta
dintre categorii trebuie sa fie pastrata de la un exercitiu la altul.
Pentru institutiile financiare, dobanzile si dividendele incasate si varsate constituie fluxuri
de exploatare. Pentru ceilalti agenti economici, solutia delimitarii este mai putin evidenta.
In cazul dobanzilor si dividendelor platite(varsate) exista doua interpretari posibile. Unii
le considera o consecinta a politicii de finantare alese si le clasifica, deci, in categoria fluxurilor
de finantare. Altii estimeaza ca, de fapt, cel mai important lucru este sa se puna in evidenta
capacitatea intreprinderii de a degaja, prin activitatea sa, activele necesare finantarii sale. Ca
atare, aceste plati sunt catalogate in categoria fluxurilor de exploatare.
Aceeasi problema apare si in cazul dobanzilor si dividendelor incasate. Gazandu-se pe
faptul ca este vorba despre remunerarea plasamentelor efectuate, unii le considera fluxuri de
investitii. Altii, in schimb, le catalogheaza in categoria fluxurilor de exploatare. IASC nu s-a
pronuntat in favoarea unei solutii sau alta.
Impozitul asupra rezultatului
Cum impozitul se calculeaza asupra rezultatului intreprinderii, rezultat care provine atat
din operatii de exploatare cat si din activitatile de investitii si finantare, in mod ideal ar fi ca acest
impozit sa fie delimitat pe cele trei componente. Deoarece este dificil sa se identifice fluxurile de
trezorerie generate de impozitare pe cele trei categorii de activitati, fluxurile de trezorerie
generate de plata impozitului pe profit sunt incluse in categoria activitatilor de exploatare,
exceptand situatia cand ele ar putea sa fie clar identificabile in activitatile de investitii sau de
finantare.

24

A >0 Fluxul de numerar din activitati de exploatare trebuie sa fie pozitiv cu o valoare cat
mai mare. Marimea indica performantele operationale ale intreprinderii.
B<0 Fluxul de numerar din activitati de investitii este negative aceasta semnifica
realizarea de investitii a caror poate fi partial compensate de incasarile din vanzarea de
imibilizari.
C>0 Fluxul de numerar din activitati de finantare este pozitiv aceasta indica apelul la
surse de finantare externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare.

58. Sa se calculeze fluxul de numerar generat de intreprinderea D in exercitiul n si sa se

interpreteze fluxurile de numerar aferente activitatilor operationale, financiare si de investitii,
cunoscanduse urmatoarele informatii din situatiile financiare:
Indicator
Imobilizari
Stocuri
Creante
Disponibilitati
TOTAL ACTIV
Capitaluri proprii
Datorii financiare
Furnizori
Datorii salariale si fiscale
Credite de trezorerie
Indicator
Cifra de afaceri
Cheltuieli materiale
Cheltuieli salariale
Cheltuieli fiscale si sociale
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu dobanda
Impozit pe profit

N 1
18000
5000
2000
200
25200
10000
8000
3000
4000
200

N
18000
4000
2200
250
24350
10000
7000
3500
3700
150
u.m.
10000
2000
4000
1500
1000
200
200

Rezolvare:
METODA INDIRECTA
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
Elemente
Profitul brut / Pierdere bruta
(+) ch cu amortizarea
(-) ven din dobanzi si asimilate
(+) ch cu dobanzile si asimilate
Profit din exploatare inaintea modificarii capitalului circulant
Crestera / Descresterea creantelor

Ajustari
1300
1000
0
200
2500
-200
25

Elemente
Crestera / Descresterea stocurilor
Crestera / Descresterea furnizorilor
FLUX DE NUMERAR GENERAT DIN ACTIVITATEA
EXPLOATARE
Impozit pe profit platit
Diminuarea datoriilor fiscale si sociale
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA
EXPLOATARE
Achizitie terenuri si mijloace fixe
Dobanda si dividente incasate
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA
INVESTITIE
(+) Cresterea creditelor pe termen lung si scurt
() Rambursarea creditelor pe termen lung si scurt
(-) Dobanzi platite (creditori)
FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA
FINANTARE
FLUX DE NUMERAR GENERAL

DE

Ajustari
1000
-500
2800

DE

200
-300
2700

DE

0
0
0

DE

-1000
-50
-200
-1250
4250

Profit brut = Venituri Cheltuieli

Profit brut / Pierdere bruta =10000-2000-4000-1500-1000-200 = 1300
Fluxurile de numerar generate de activitatile de exploatare sunt consecinta principalelor
activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Marimea acestora reprezinta un indicator
cheie de apreciere a capacitatii intreprinderii de a genera, prin exploatarea sa, suficiente
lichiditati pt alte activitati.
Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 2800 lei,
deci putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a desfasurat in conditii de eficienta.
Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii
0
Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii ofera informatii privind modul
in care intreprinderea isi asigura cresterea reflectand masura in care platile au fost efectuate pt
achizitia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie in viitor.
Activitatea de investitii nu s-a desfasurat. Situatia este normala si explicabila atunci cand
managementul decide aplicarea unei politici de recuperare investitionale accentuate la nivelul
perioadei de analiza respective.
Fluxurile de numerar generate de activitatile de finantare
4250
Fluxurile de numerar din activitati de finantare sunt generate de acele activitati care
antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale
intreprinderii si permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor
intreprinderii.
Activitatea de finantare genereaza un excedent de trezorerie de 4250 lei, indicand apelul
la surse de finantare externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare.
Tema 9: Administrarea si lichidarea intreprinderilor

26

3. Societatea comerciala X nu mai face fata datoriilor sale exigibile. Societatea intra in
faliment avand la baza cerea introdusa la tribunal de catre unul dintre creditori.
Situatia patrimoniului ,conform bilantului contabile de incepere a lichidarii se prezinta dupa
cum urmeaza:
I. Bilantul contabil de incepere a lichidarii
N
A. Active imobilizate
Echipamente tehnologice (valoare bruta)
(2131)
- Amortizarea echipamentelor tehnologice
(2813)
= valoare neta
Total active imobilizate (valoare neta)
B. Active circulante
Materii (valoare bruta) (371)
- Ajustari pentru deprecierea materiilor (397)
= valoare neta
Conturi la banci in lei (5121)
Total active circulante
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii ce trebuie platite in mai putin de un an
Furnizori (401)
E. Active circulante (obligatii curente) nete (B+C-D-I)
F. Total active minus obligatii curente (A+E)
G. Datorii ce trebuie platite in mai mult de un an
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (151)
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
Capital subscris varsat (1012)
Rezerve legale (1061)
Alte rezerve (1068)
Rezultatul raportat (1171)
Total capital si rezerve

30.000
(15.000)
15.000
15.000
900
(100)
800
2.000
2.800
1.000
12.000
(9.450)
5.500
0
0
1.250
2.500
200
4.000
(1.150)
5.550

Aportul asociatilor la capitalul social in baza statutului si contractului se societate se prezinta

dupa cum urmeaza:
asociatul

A: 1.750 lei (70% din capitalul social)

asociatul

B: 750 lei (30% din capitalul social)

Sa se inregistreze:
Vanzarea

echipamentelor tehnologice la pretul de 7.000 lei, TVA 24%

Vanzarea

marfurilor la pretul de 1.200 lei, TVA 24%

Incasarea

chiriei platite in avans in suma de 1.000 lei

Restituirea

chiriei incasate anticipat in suma de 1.250 lei

Stabilirea

sumelor de acoperit de catre cei doi asociati pentru plata datoriei fata de furnizori
Achitarea

datoriei fata de furnizori.

27

Sa se intocmeasca bilantul de partaj.

Rezolvare:
Inregistrari contabile aferente lichidarii:
Vanzarea echipamentului
7000 x 24% = 1 680 TVA
7000 + 1680 = 8 680
461

%
7583
4427

8 680
7 000
1 680

scoaterea din evidenta a echipamentului:

%
=
2813
6583

213

30000
15000
15000

incasarea contravalorii echipamentului:

5121
=

461

8680

inchiderea contului 7583:

7583

121

7000

inchiderea contului 6583:

121

6583

15000

vanzarea marfurilor:
411

%
707
4427

1488
1200
288

incasarea contravalorii marfurilor:

5121
=

411

1488

scaderea din gestiune a marfurilor vandute:

607
=
378
=

371
371

800
100

inchiderea contului 707:

707

121

1200

inchiderea contului 607:

121

607

800
28

incasarea chiriei platite in avans:

5121
=
restituirea chiriei incasate anticipat:
472
=
inregistrarea TVA si achitarea acestuia:
4427
=
4423
=

4423
5121

471

1000

5121

1250

1968 ( 1680 lei-288 lei)

1968

-situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

121= sold debitor = 15.000+800-7.000-1.200 = 7.600
sold 5121 = sold debitor = (2.000+8.680+1.488+1.000-1.250-1.968= 9.950
________________________________________________________________________
Datorii furnizori 12.000
Disponibilitati 9.950
Diferenta de acoperit de asociati 2050
Din care,
Asociatul A (70%) 1435
Asociatul B (30%) 615
Intocmirea bilantului inainte de partaj :
Active circulante
Casa si conturi la banci
9.950
Active circulante totale
9.950
Datorii<1an
12.000
Active circulante nete
-2050
Capital
Capital subscris varsat
2.500
Rezerve
4.200
Rezultatul exerct(ct 121)
-din exercitiul curent
1.150
- Din lichidare
7.600
Total capital proprii
-2050
Total capital
-2.050
Determinarea capitalului propriu ( activul net):
CP (AN) = 9950 12000 = - 2050
Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu ( activul
net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la procedura de
executare silita impotriva asociatilor.
In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe
dividende:
-Decontarea rezervelor legale
29

1061
=
456
200
Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
456
=
441
32
441
=
5121
32
- Decontarea altor rezerve:
1068
=
456
4000
- Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417
456
446

=
=

446
5121

417
417

- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:

Capitalul propriu (activul net) repartizat , Pierderi si furnizori
0 Asociat A(70%)
Asociat
B Total
(30%)
Capital social
1
1750
750
2500
Rezerve
2
140
60
200
Alte rezerve
3
2800
1200
4000
Total rd(1+2+3)
4
4690
2010
6700
Pierderea din exercitiul curent
5
805
345
1150
Pierderea din lichidare
6
5320
2280
7600
Furnizori
7
8400
3600
12000
Total rd(5+6+7)
8
14525
6225
20750
Diferenta rd(8-4)
9
9832
4215
14050
Inregistrarile contabile aferente operatiilor de partaj la asociati:
Inregistrari privind partajul capitalului propriu ( activul net) si a sumelor depuse de
asociati pentru plata furnizorilor:

capitalul social de restituit asociatilor:

1012
=

456

2500

pierderea curenta si pierderea din lichidare:

456
=

121

8750

depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor, ct.456 (D-C):

9199 6700 = 2499

5121
Asociatul A (70%) 1749
Asociatul B (30%) 750

achitarea furnizorilor:
401

456

2499

5121

12000
30

 situatia conturilor 456 si 5121 dupa lichidare:

Sold 456=32+417+8750-200-4000-2500-2499=0
Sold 5121= 9950+2499-32-417

Tema 10: Fiscalitatea intreprinderii

197. Ce tipuri de operatiuni intra in sfera de aplicare a TVA?
Rezolvare:
In sfera de aplicare a TVA, in Romania intra: livrarea de bunuri, prestarea de servicii,
schimbul de bunuri sau servicii, achizitiile intracomunitare de bunuri si importul de bunuri.
Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii
Codul fiscal prevede: faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data
prestarii serviciilor
Exigibilitatea taxei pentru livrari de bunuri si prestari de servicii intervine la data la care
are loc faptul generator.
Prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans effectuate inainte de data la
care intervine faptul generator. Avansurile reprezinta plata pariala sau integral a contravalorii
bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii ori prestarii acestora;
c) la data extragerii numeralului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii
realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare
198. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita de TVA
cu drept de deducere.
Rezolvare:
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a
dispune de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru
in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de
catre o alta persoana in contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere
este stabilit prin alte doua texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de
bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de
TVA, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru;
31

art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt

operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa
deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.
199. Care este locul livrarii de bunuri in cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al
TVA.
Rezolvare:
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), in cazul unei vanzari la distanta care se
efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca
livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica
neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana
neimpozabila si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se
realizeaza de catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta,
inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste
plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin
norme; sau
b) furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea
vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania,
ca avand loc in Romania.
(3) Locul livrarii este intotdeauna in Romania, in cazul vanzarilor la distanta de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat
persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).
204. Ce documente, registre, declaratii se completeaza in cazul unei livrari intracomunitare de
bunuri?
Rezolvare:

In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :

Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
Lista de coletaj (PACKING LIST)
Documentul de transport (CMR)

Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii

pentru luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au
fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari.

32