Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
K. Ridpet, n anul 1898. Imperiul invizibil, cum era denumit articolul, demonstra faptul
c SUA nu erau conduse n realitate de preedinte, guvern i Congres ci de civa
senatori corupi i foarte influeni.
La sfritul secolului al XIX-lea n SUA apare The McClures, prima publicaie de
investigaie specializat.
n Europa, jurnalismul de investigaie a nceput s ctige teren sub influena celui
american. Anchetele de pres au aprut cu regularitate n primul deceniu al secolului al
XX-lea n paginile ziarelor din Marea Britanie i Suedia. Urmnd exemplul Statelor
Unite, n perioada interbelic i ziarele din Olanda, Elveia, Danemarca au aplicat
investigaia jurnalistic. Totui, n prima jumtate a secolului al XX - lea, n urma
prbuirii democraiilor liberale i instaurrii unor regimuri totalitare sau autoritare n
Germania, Italia, Spania, Portugalia, acest tip de pres nu a reuit s se impun n tot
vestul Europei. Estul continentului nu l-a adoptat dect mult mai trziu, anchetele
jurnalistice n aceast zon fiind considerate extrem de periculoase i n ziua de azi.
3. Metode de analiza
Suportul teoretic in cadrul unei invetsigatii jurnalistice este asigurat de un set de
metode specifice: inductia, deductia, analogia si comparatia, metoda de analiza si
sinteza.
1. Metoda inductiva - se preteaza logicii formale de construire a rationamentelor care se
bazeaza pe evaluarea cunoasterii de la singular la general si unde concluzia exprima
analiza unei sume de cunostinte despre intreg contigentul de informare. Trebuie sa
cunoastem ca inductia chiar daca are loc la baza rationamentelor juste, va generaliza
doar o concluzie generativa. Jurnalismul de cele mai multe ore elaboreaza concluziile
doar pe baza cunoasterii despre un numar limitat de date, fapte, fenomene din aceeasi
categorie, de aceea opereaza cu o metoda inductiva incompleta. Concluzia ar fi ca anume
gradul de veridicitate al deductiei inductive este in raport cu amploarea investigatiei.
2. Metoda deductiva - dezvolta concluziile de la general la particular. Rationamentul
urmeaza forma deductiva, atunci cind analizam fenomenul singular in baza criteriilor
unor reguli generale sau emitem concluziile referitoare la particularitatile unui fenomen
aparte, pornind de la perceptele general acceptate. Metoda deductiva joaca un rol
important in procesul logic, in activitatea practica a oamenilor, rezolvind probleme
concrete si nu numai. Binele si raul - 2 categorii general cunoscute la care jurnalistul ar
putea raporta concluziile sale despre fenomene si fapte concrete ce se preteaza
- Auto-disciplin: Chiar dac lucreaz singur sau n echip, un reporter bun se poate
controla; jurnalistul de investigaie triete permanent un proces de analiz a mediului
su i de auto-analiz.
- Este puternic, din punct de vedere mintal: Este ncpnat i se poate dovedi, pe
parcursul anchetei, mai puternic dect adversarii si, care ncearc s-l conduc pe un
drum greit. n acelai timp, d dovad de un calm oriental, i i atinge elul prin
mijloace ocolitoare, dac abordarea direct nu d rezultate.
- Nu se las distras de alte probleme: Nu este o ntmplare, se pare, c cei doi reporteri
de la Washington Post, care au lansat cazul Watergate (Bob Woodward i Carl
Bernstein) erau amndoi tineri i divorai. Jurnalismul de investigaie este un mare
consumator de timp i de energie.
- Integritate personala: Reporterul de investigaie este probabil printre puinii care
rmne credincios crezului pentru care multe persoane decid s ajung jurnaliti:
Jurnalistul poate schimba lumea. Reporterul de investigaie este dedicat cutrii
adevrului i, prin urmare, i impune anumite standarde pentru propria activitate.
- O minte deschis la nou: Reporterul de investigaie evit s se lase prad ideologiilor;
atunci cnd analizeaz un caz, el caut modelul i deviaiile de la model, poate s-i
apere munca de investigaie i poate s discute cu redactorul su ef i s accepte
deciziile lui.
- Independen n gndire: Este cea mai important trstur a unui jurnalist de
investigaie. Pentru a face o anchet, jurnalistul de investigaie abordeaz probleme de
care nimeni nu vrea s se ating sau la care nimeni nu s-a gndit, i urmeaz ci pe care
nimeni nu le-a urmat pn atunci. Adevratul jurnalist de investigaie este un inovator
n lumea reporterilor care rescriu comunicate de pres i tiri de agenie.
- Spirit haiducesc: Jurnalistul de investigaie este un indignat, hotrt s-l apere pe cel
slab de cel puternic. Dar jurnalistul de investigaie este i auto-disciplinat - nu vneaz
vrjitoare i tie c nu exist oameni ri i oameni buni.
- Bun scriitor: Chiar dac o anchet este mai puin dramatic dect un reportaj despre o
aciune de salvare, jurnalistul de investigaie poate scrie o poveste bine structurat i
uor de citit. Dac textele unui bun investigator au nevoie de o rescriere laborioas,
acesta trebuie s accepte critica i s contientizeze nevoia de continu perfecionare. [3]
Jurnalistul de investigaie este opusul reporterului obinuit. Jurnalistul de investigaie
este un om incomod i sceptic, pe cnd reporterul ncearc s fie cel mai bun prieten al
surselor sale, pentru a afla primul un anun oficial. Reporterul anun c s-a ntmplat
ceva. Investigatorul trebuie s explice de ce s-a ntmplat ceva, i de ce s-ar putea
ntmpla din nou.
Dar voi face un sumar:
1) Oricare ar fi sursele noastre, ne intereseaz s spun adevrul i s fie
competente.
2) Verificm informaiile. Nu tot ce spun sursele noastre e ntotdeauna adevrat.
Poate c intenia lor nu e s ne mint, dar e posibil s fi fost, la rndul lor, prost
informate.
3) Ne protejm sursele! Aa le facem s se simt n siguran, le ctigm ncrederea
pentru viitor. Respectm nelegerile cu sursele. Asta nu nseamn c vom face tot
ce vor sursele. ns, dac le-am fcut o promisiune, avem grij s n-o nclcm.
4) tim cile prin care putem avea acces la informaie.
5) tim c exist nite surse de referin pe care le putem consulta. De exemplu: date
despre companii (www.onrc.ro, www.ccir.ro); date despre achiziii publice (site-urile
ministerelor i ale autoritilor locale); registre ale companiilor care sunt finanate de
stat etc.
6) Suntem ateni la informatori! Ei sunt sursele din interiorul organizaiilor care
fac obiectul anchetei noastre. Au un rol cheie n investigaie, dar, de cele mai multe ori,
informaiile lor nu pot fi folosite dect off the record (nu avem voie s le citm).
Ele sunt valoroase datorit pistelor pe care le ofer. Provocarea este s reuim s
confirmm aceste piste i informaii. Fa de aceste surse trebuie s fim totui foarte
suspicioi. E bine s tim ce motivaii au s ne ofere informaii. Dar, dincolo de
motivaii, important e adevrul spuselor lor.
7) Suntem ateni i la sursele oficiale. ntr-o anchet, jurnalistul de investigaie
trebuie s vad dincolo de declaraiile surselor oficiale (Guvern, Parlament, Poliie,
Parchet, Primrie etc.). Te afli aici ca s spui cum se petrec lucrurile, nu cum afirm
oficialii c se petrec (Paul N. Williams)
8 ) Apelm la specialiti. Trebuie s recunoatem c nu le tim pe toate. Un
economist ne poate explica un mecanism financiar fraudulos. Un avocat ne poate
ndruma ctre legile care au fost nclcate de cineva i ne mai poate ajuta s nu scriem
prostii care ar putea implica nite procese.
9) Interviul i observaia sunt dou tehnici eseniale de colectare a informaiilor.
10) Arhivm informaia. Un document care pare banal poate cpta mult sens dac
peste ceva timp gsim altul cu care putem face conexiuni spectaculoase. Cu o baz de
date bine organizat putem ctiga timp preios. Dac pn s apar computerul aveai
nevoie de dulapuri ntregi s pstrezi informaiile, acum le poi pstra pe toate pe un
server.
6
Realizari
Actualmente CIN realizeaza investigatii jurnalistice pe teme precum coruptia, crima
organizata, contrabanda, delapidari de fonduri, protectionism, implicarea demnitarilor
de stat in activitati de coruptie, averea ilicita a demnitarilor, trafic de fiinte umane etc.
Investigatiile CIN sunt publicate concomitent in 16 ziare locale si cateva de nivel
republican.
Pe parcursul anilor 2002-2003 ziaristii din cadrul CIN au realizat o serie de
investigatii privind coruptia, in cadrul Departamentului de Investigatii al Asociatiei
Presei Independente. Articolele de investigatie privind coruptia au fost apreciate drept
cele mai bune in cadrul concursului anual, organizat la sfarsitul anului 2003 de
organizatia Transparency International, filiala din Moldova.
In octombrie noiembrie 2003 reporterii de investigatie ai CIN au obtinut castig de
cauza in doua procese intentate din numele Asociatiei Presei Independente
Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptie
pentru incalcarea dreptului accesului la informatie. In prezent, la Curtea de Apel, sunt
puse pe rol sase procese pornite din aceleasi motive impotriva Cancelariei de Stat,
Ministerului de Externe, Procuraturii Generale si Centrului pentru Combaterea Crimei
Economice si Coruptiei. De asemenea, la Curtea Suprema de Justitie se afla pe rol un
proces impotriva Guvernului pentru refuzul de a oferi jurnalistilor informatii de interes
public.
De la inceputul anului 2004, reporterii CIN au realizat peste 20 de investigatii
jurnalistice, care au avut ca obiect coruptia, crima organizata, implicarea functionarilor
in activitati dubioase. In urma publicarii investigatiilor, pe marginea datelor dezvaluite
de reporterii CIN, organele de urmarire penala au pornit doua dosare penale si au
reluat cercetarea in cazul unui dosar, scos de pe rol, in anul 2000. In cateva cazuri,
functionarii implicati in fapte de coruptie, despre care a scris CIN, au fost destituiti din
functie.
In mai septembrie 2004, reporterii CIN au realizat, la solicitarea Transparency
International Moldova un studiu privind accesul la informatie in Republica Moldova.
Studiul a fost lansat la 27 septembrie, in cadrul Saptamanii privind dreptul de a sti.
Activitati CIN
scrierea investigatiilor jurnalistice la tema coruptie, crimei organizate, traficului
de fiinte umane etc.;
organizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice asupra fenomenelor
cum ar fi coruptia si crima organizata, traficul de fiinte umane, exploatarea
copiilor, precum si asupra altor fenomene care afecteaza viata si sanatatea
cetatenilor, precum si in cazurile de incalcare a dreptului la informatie si libera
exprimare;
studii privind jurnalismul de investigatii
crearea unei baze de date privind anchetele jurnalistice, clasificate pe domenii.
10
11
12
13
14
15
Subiectul vine la iniiativa jurnalistului prin atitudinea sa, printr-o bun i continu
informare i prin realizarea unor conexiuni aparent fr semnificaie.
Subiectul trebuie s fie de interes general i s fie reprezentativ. Dac nu atrage, nu
creeaz premise scandaloase, nu strnete dorina de-a schimba lucrurile atunci nu este
un subiect pentru o anchet jurnalistic.
Pentru alegerea unui subiect realizabil i adecvat pentru o anchet jurnalistic se
utilizeaz metoda ipotezei. Ipoteza numete cteva probleme specifice care trebuie s-i
gseasc rspunsul, trebuie elucidate. Metoda ipotezei cere verificarea unor supoziii i
nu descoperirea unor secrete, sporete ansele de a descoperi informaii secrete i
faciliteaz gestionarea realizrii subiectului. Ipoteza este un instrument reutilizabil de-a
lungul carierei ce garanteaz c totul se va finaliza cu o anchet i nu doar cu o simpl
mas de date.
16
tirile pe surse
Acestea sunt tirile n care identitatea sursei este protejat. Am vorbit despre aceste
surse ntr-un alt capitol. Important este ca aceste informaii s le verificm foarte atent.
ns tirile de acest fel nu sunt niciodat de neglijat. De multe ori, ele sunt informaii
care se confirm.
Fr a avea pretenia de a fi complei, vom enumera n continuare o serie de surse
poteniale:
- Oamenii simpli
- Conferinele de pres
- Comunicatele de pres
- Rapoartele
- Promo-uri (pliante, brouri, newslettere, publicaii al cror scop este acela de a
promova)
- Publicaiile concurente
- Colegii ziariti
- Ageniile de pres
- Politicienii
- Universiti i instituii care se ocup de cercetare
- Grupuri de presiune
- Poliia i spitalele
- Armata i Biserica
De aceea, unul din cele mai mari pericole ale anchetei este ca ii poate intimida pe
incepatori si, in mod sigur, ca ii provoaca in mod sigur pe jurnalistii experimentati. Si
intr-un caz, si in celalalt, in cazul reusitei, gratificatiile sunt numeroase si inevitabile:
performanta profesionala, recunoasterea profesionala, etc.
Analiza modului de realizare a anchetei este, mai degraba, o chestiune de metoda.
Ancheta are un rol explicativ
Spre deosebire de reportaj, care presupune, dupa cum am mai aratat, elaborarea
unui text al carui scop este sa il faca pe cititor sa vada prin ochii reporterului un anumit
eveniment, ancheta este demersul jurnalitic prin care jurnalistul cauta sa explice, sa
lamureasca, sa analizeze un anumit eveniment. Ceea ce deosebeste in mod fundamental
ancheta de alte demersuri jurnalistice este demontarea mecanimelor unui eveniment,
ale unei situatii considerate importante de catre jurnalist si publicarea aspectelor
obscure, nestiute, cu buna stiinta ascunse, ale acelui eveniment sau ale acelei situatii.
Din cauza ca se bazeaza in principal pe mijloace analitice, iar presa scrisa presupune un
mesaj mai elaborat decat presa audiovizuala, ancheta este un gen publicistic specific
presei scrise, dar acest fapt nu inseamna ca anchetele nu sunt prezente si pe canalele
radio si televiziune.
Orice text redactat pentru a fi publicat in presa raspunde la intrebarile fundamentale:
cine?, ce?, cand?, cum?, de ce?. Ancheta merge putin mai departe, dand raspunsuri
elaborate, argumentate acestor intrebari intr-o maniera incisiva. De exemplu, o ancheta
nu spune doar cine este actorul principal al unui eveniment. Ancheta incearca sa
identifice cu exactitate cine este, intr-adevar, acel personaj, incearca sa reconstituie
datele situatiei pana in cel mai mic detaliu, incearca sa localizeze cat mai precis modul
de desfasurare a faptelor, sa fixeze detaliile temporale, sa descrie contextul in care a avut
loc evenimentul, care este logica acestuia, etc.
Ancheta are rolul de a pune in perspectiva evenimentul
Activitatea jurnalistica in esenta ei nu este spectaculoasa, din contra, este repetitiva.
Ancheta aduce in viata jurnalistilor iesirea din rutina. O amenajare a unei piete, marirea
unei strazi sau conflictul referitor la zgomotul dintr-un anumit cartier sunt aspecte ale
unei teme mai generale, precum politica urbanistica. Ei bine, daca pentru fiecare din
aceste aspecte se poate construi un text informativ de tip stire, relatare sau reportaj,
pentru tema majora se poate face o ancheta care sa le unifice pe toate. Asadar, ancheta
nu este doar actul de a prezenta aspecte radical opuse ale unei problematici, sau ale unui
eveniment. In plus, construirea unei anchete nu presupune prezentarea in alb si negru,
ci, din contra, nuantarea situatiei respective. Un bun realizator de anchete este cel care
sesizeaza ca realitatea nu este niciodata extrem de pozitiva sau extrem de negativa, ci
19
este cel care sesizeaza nuantele de gri si le da acestora o interpretare. Deci, ancheta nu
este doar o punere in text a unor pozitii ale actorilor evenimentului complet opuse, ci
este mai degraba o tentativa de a releva toate nunatele unei situatii, de a crea o
perspectiva prin care evenimentul respectiv poate fi inteles.
Totusi trebuie precizat ca exista si anumite riscuri in realizarea unei anchete, iar cel
mai mare dintre acestea este de a derapa catre abstractiuni, de a trece catre
interpretari filosofice in loc de a reda realitati, de a sustine o anumita teza intelectuala
sub pretextul relatarii unor evenimente. Trebuie facut astfel incat ancheta sa se
hraneasca din fapte concrete, aducandu-le in primul rand in atentia publicului,
confruntandu-le si oferind un mod de intelegere a situatiei. Marile anchete care hranesc
mitologia construita in jurul acestei teme se diferentiaza de toate celelalte prin detaliile
rezultate in urma abordarii evenimentului din toate unghiurile posibile. Daca am lua
drept exemplu de subiect de ancheta modul de privatizare al unei intreprinderi de
produs tevi, intrebarile pe care si le va pune jurnalistul nu trebuie in nici un caz sa fie
generale sau filosofice, ci, punctuale, concrete, legate de cat mai multe aspecte legate de
privatizarea intreprinderii.
Ancheta are un scop informativ
Ancheta este, fara nici un fel de indoiala, un gen informativ, care nu trebuie sa fie
scrisa dupa regulile editorialului sau ale comentariului, desi, fara nici o indoiala ca poate
fi un text care are ca punct de plecare convingerea intima a jurnalistului ca acolo, in
zona in care isi propune sa cerceteze, se intampla ceva. Fapte, nu opinii, aceasta este
deviza dupa care trebuie sa se orienteze jurnalistul atunci cand elaboreaza ancheta.
Desigur, elementele de evaluare calitativa (declaratii, opinii, etc.) au un rol hotarator in
elaborarea textului, dar structura textului trebuie sa se bazeze pe informatia obiectiva,
factuala.
20
21
3) Documentare
Aici st greul anchetei, este etapa de uzur. n acest pas, trecem de la agonie la extaz.
Cnd credem c am descoperit adevrul suprem, aflm c de fapt mergem pe un drum
nfundat. Aici petrecem zile sau chiar luni ntregi scormonind prin documente, fcnd
conexiuni, mergnd pe teren s observm lucruri, fcnd interviuri cu oameni ba prea
amabili, ba prea ostili. n aceast etap, se ucid pistele greite. Aici ni se confirm sau
ni se infirm ipoteze. Apar noi piste. Le investigm. Nu exist deadline-uri. E o etap
care dureaz pn cnd aflm adevrul ascuns. Totui, e important s ne asumm i o
renunare cnd avem suficiente dovezi c investigaia noastr a pornit de la o idee
greit. Altfel, riscm s consumm resursele redaciei pentru ceva care nu se va
concretiza. Dac documentarea noastr este un succes, vom lansa unghiul de abordare.
22
23
24
25
Mita reprezint o sum de bani sau orice alte obiecte date ori promise unei persoane, n
scopul de a o determina pe aceasta s-i ncalce obligaiile de serviciu sau s le
ndeplineasc conform dorinelorilegale ale unui individ. Mita poate fi ntlnit i sub
denumirile de: per, pag sau poate fi redat prin expresii de forma a unge osia, etc.
n aciunea de mituire pot fi identificate dou pri: una care d mit i reprezint darea
de mit i una care primete mit, aceasta din urm putnd fi acuzat de luare de mit.
Prin luarea de mit se nelege fapta unei persone angajat ca funcionar ntr-una din
instituiile publice a unui stat, prin care aceasta cere sau primete bani sau alte foloase,
promisiuni pentru a duce la ndeplinire (sau pentru a ntrzia) activitatea care i revine
prin funcia pe care o ndeplinete.
Fapta funcionarului care, direct sau indirect, pretinde sau primete bani sau alte
foloase care nu i se cuvin, ori accept promisiunea unor astfel de foloase sau nu o
respinge, n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini, ori a ntrzia ndeplinirea unui act
privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor
ndepliniri
articolul 254 Cod penal
Luarea de mit nu trebuie confundat cu: primirea unui baci, un abuz, neglijen,
incompeten sau eroare n luarea unei decizii (frecvent ntlnit mai ales n justiie).
Darea de mit constituie coruperea prin promisiunea, oferirea sau darea unor foloase
materiale n modurile i scopurile artate n articolul 254 din Codul penal , i anume:
oferirea de foloase care nu i se cuvin unui funcionar n vederea ndeplinirii sau
ntrzierea ndeplinirii unor acte privitoare la ndeplinirea actelor de serviciu.
26