3.1.

Organizatia Vlad Tepes II n Regiunea Orasului Stalin (Brasov) (1949-1950)

Organizatia Vlad Tepes II a actionat n trei mari regiuni ale tarii: n Galati, Stal
in (Brasov), Victor Lupsa din Zagon, n judetul Bihor nu s-a gasit o asemenea dova
da. Actionnd mai mult n prima regiune, Victor Lupsa l-a mputernicit, n iunie 1949, p
e Ion Negut din comuna Zagon, sa organizeze n judetele Buzau si Brasov grupuri de
partizani.
n vara anului 1948, Victor Lupsa si Gheorghe Corneliu (Szarvas) nfiintasera organiz
atia anticomunista Vlad Tepes II, cu scopul de a rascula populatia din regiunile
muntoase.
Dupa esecul din Vrancea, Szarvas s-a retras mpreuna cu Lupsa spre Zagon. Fiind nce
rcuiti de trupele de Securitate si fiind bolnav, Szarvas s-a mpuscat n padure, cad
avrul sau fiind gasit la 17 mai 1951. Cu toate acestea, Tribunalul Militar Braso
v l-a judecat la 6 iulie 1951 si l-a condamnat la 25 ani munca silnica, fiind se
ful unui lot de 24 partizani si sprijinitori. n aceeasi zi s-a pronuntat sentint
a n cel de-al doilea lot de 24 sprijinitori n frunte cu Gheorghe Chelemen si Maria
Lupsa (sotia lui Victor Lupsa), ambii nascuti n comuna Sita Buzaului. Au fost 32
condamnati, din care 23 tarani si 7 muncitori, 22 fiind membri de partid.
4. VRANCEA (1947-1958)
4.1. Grupul Paragina (grupul Vrancea ) (1948-1953).
n vara anului 1948, fratii Ion si Cristea Paragina, originari din comuna Crucea d
e Sus, judetul Vrancea, au constituit un grup de rezistenta anticomunista numit V
rancea . Ion, proaspat absolvent al Facultatii de Litere si Filosofie, legionar, f
usese constrns de arestarile din 14/15 mai 1948 sa se refugieze din Bucuresti n pa
durile de pe Dealu Mare, aproape de satul natal. Initial, scopul lor a fost sa o
rganizeze lupta mpotriva comunismului pe plan ideologic. Cum guvernul comunist a
hotart, n martie 1949, sa declanseze campania pentru colectivizarea fortata a agri
culturii, iar pe de alta parte fratii Paragina l-au cunoscut pe Mihai Timaru, tna
r ofiter deblocat din armata si refugiat n padure, s-a schimbat si obiectivul org
anizatiei: grupul de circa 30 de luptatori sa se narmeze si sa fie instruit de Ti
maru, pentru a proteja drepturile taranilor vrnceni asupra pamntului mostenit prin
hrisov de la Stefan cel Mare.
n padure s-au construit doua bordeie, unul pentru tineri si altul pentru vrstnici,
sapate n pamnt, bine aprovizionate si camuflate. Aprovizionarea era asigurata de
satele de munte, o stna, dar mai ales de manastirea Mosinoaia.
Erau necesare legaturi cu reprezentantii satelor. Asa s-a ajuns la capitanul Nic
olae Anghel, invalid de razboi (fara un ochi), fiul nvatatorului din satul Clipic
esti. El lucra cu Securitatea si a reusit sa introduca n grupul de munte doi agen
ti, Usurelu si Vrabie. n noaptea de 17/18 octombrie 1949, Ion Paragina, Timaru si
Vrabie se ntelesesera sa se duca la crama capitanului Anghel. Acolo, Ion Paragin
a si Timaru au cazut n capcana Securitatii din Focsani.
Simultan, trupele de Securitate s-au concentrat n jurul celor doua bordeie ale pa
rtizanilor, la Cmpuri, unde actiona agentul Usurelu. Cristea Paragina si Gheorghi
ta Balan, ambii studenti au scapat printr-o iesire secreta, n timp ce Aurel Condr
ea care le-a acoperit retragerea, a fost prins. Cinci securisti au platit cu vi
ata prinderea unui singur partizan. n schimb, partizanii din bordeiul batrnilor au f
ost surprinsi n somn, complet nepregatiti si arestati. Partizanii prinsi au fost
dusi cu doua camioane la Securitatile din Panciu si Focsani. La perchezitie, asu
pra unuia s-a gasit o lista cu peste 50 de elevi si studenti din Fratie care au fo
st arestati n aceeasi noapte.
n primavara anului 1950, Cristea Paragina si Gheorghita Balan sunt tradati ca se
afla ntr-o moara parasita. Securitatea o nconjoara, Cristea Paragina a fost mpuscat
, iar Gheorghita Balan a fost condamnat la moarte, n contumacie, n procesul judeca
t la 25 octombrie 1950, la Galati. Au fost 64 de inculpati, din care 25 elevi. I
on Paragina si Mihai Timaru au fost condamnati la munca silnica pe viata. Alti 7
partizani din grupul Paragina au fost urmariti si prinsi pe rnd, pna n 1953.
Gheorghita Balan l va ntlni pe Victor Lupsa, alaturi de care va organiza rascoala t

aranilor vrnceni din noaptea de 23/24 iunie 1950, esuata. Prins n 1950, a fost exe
cutat la Jilava la 16 august 1952.
4.2. Grupul Gheorghe Militaru (Dumitresti - Vrancea) (1948-1950).
n partea a doua a anului 1948, nvatatorul Gheorghe Militaru, ofiter de rezerva fos
t prizonier n U.R.S.S. a nfiintat grupuri de rezistenta anticomunista n jurul comun
ei Dumitresti, situata n partea sud-vestica a judetului Vrancea si nordul judetul
ui Rmnicu Sarat. A fost arestat n 1949, dar ceilalti membri ai grupului au scapat,
pentru ca se ascundeau ntr-o regiune extrem de accidentata si n grupuri mici.
Activitatea partizanilor a continuat sub conducerea colonelului Ioan Strmbei, Vic
tor Isofachescu si Ionel Militaru, arestati n 1950. Ultimul grup, compus din frat
ii Grigore Cucu, Constantin Cucu si Ioan Cucu, a fost lichidat la 1 noiembrie 19
50.
4.3. Organizatia Vlad Tepes II n jud. Vrancea (1947-1950).
Ideea de a ridica masele de tarani romni care ajunsesera n pragul disperarii dator
ita masurilor inumane concepute de comunistii maghiari din M.A.D.O.S.Z. pentru a
forta colectivizarea agriculturii (cote, impozite, teroare de stat, etc.) i apar
tine lui Victor Lupsa din com. Zagon, jud. Covasna. Era comerciant cu lemne, av
ea studii 7 clase primare si era reformat, avnd un picior mai scurt. Spre a se im
pune interlocutorilor sai, se prezenta drept colonel si umbla nsotit de Corneliu Gh
eorghe, zis Szarvas, ajutorul sau. n 1948 a redactat manifeste cu caracter antico
munist, pe care le-a multiplicat personal si le-a distribuit sefilor de grupe al
esi spre a-l reprezenta n satele prin care a trecut, din jud. Vrancea. Manifestel
e contin numeroase greseli gramaticale, cu ndemnuri la rezistenta si instructiuni
de organizare, iar fiecare poarta semnatura comandantului si o stampila ovala a
vnd n mijloc o cruce, iar pe margine inscriptia cu denumirea organizatiei Vlad Tepe
s II . A fost un element care a prins la oamenii simpli. Vlad Tepes fusese domnito
rul Tarii Romnesti, cinstit si drept, dar necrutator cu hotii si cu turcii, pe ca
re i tragea n teapa, de unde i-a venit porecla. De aceea, taranii vedeau salvarea
lor si a tarii ntr-un al doilea Vlad Tepes. Lupsa recomandase sa se adune armamen
t si munitie si sa se depoziteze la loc sigur, spre a fi folosit n momentul izbuc
nirii conflictului armat ntre americani si sovietici. Organizatia avea structura
militara, stabilind gradele si modul de recunoastere. n loc de stele, pe epoleti
erau cusute cruciulite verzi pe fond galben. Partizanii erau obligati sa poarte
banderole albe, avnd cusuta cte o cruce neagra.
n primavara anului 1949 contacteaza pe conducatorul miscarii religioase Oastea Do
mnului din fostul judet Putna si cu ajutorul lui viziteaza cteva sate, unde forme
aza nuclee ale organizatiei sale, recrutnd membri dintre tarani si ciobanii din r
egiune. n noiembrie 1949 tine o sedinta n comuna Nereju, unde participantii au dep
us juramntul, iar Lupsa le-a dat indicatii cum sa actioneze. n decembrie, ncearca s
a predea un plic cu un memoriu la legatia S.U.A., dar nu reuseste. ntors n Vrancea
, duce o activitate intensa de organizare. n februarie 1950 tine o alta sedinta n
Nereju, apoi n com. Herastrau. Organizatia ncepe sa se ntinda n judetele Bacau, Rmnic
u Sarat si Buzau. Din Zagon, Lupsa este avertizat ca a fost cautat de autoritati
le locale si de Securitatea din Bucuresti si s-a pus un premiu de 100.000 lei p
entru prinderea sa. mpreuna cu Gheorghe Corneliu (Szarvas), Victor Lupsa a stat a
scuns n bordeie amenajate n diferite locuri n munti, fiind urmariti de Securitate.
Nu stim daca Lupsa sau altcineva a lansat zvonul ca n noaptea de 23/24 iulie 1950
se va primi semnalul pentru nceperea revoltei. Taranii din 19 comune din Vrancea
au asteptat zadarnic semnalul promis si ajutoarele n arme, alimente si echipamen
t, ce urmau sa fie parasutate. Singura comuna care a trecut la actiune a fost Brs
esti. Grupul de tarani narmati a reusit sa aresteze pe militieni si activistii co
munisti, i-au batut si i-au nchis ntr-o pivnita. Cnd au vazut ca alarma a fost fals
a, rasculatii s-au refugiat n paduri, narmati cu arme de foc, topoare si bte, iar S
ecuritatea a nceput sa-i urmareasca, sa-i prinda si dupa ancheta sa-i trimita, n l
oturi, spre a fi judecati de Tribunalul Militar Galati. Al doilea incident a avu
t loc la Tulnici, unde trei militieni deghizati n mocani, calauziti de doi cioban
i, nsoteau 400 de oi, cu misiunea de a trage, fara somatie, ntr-un grup de 3 parti
zani. Acestia au observat pistoalele-mitraliera camuflate sub sumane si au desch

is focul. Un militian a fost ranit usor, dar n cadere i s-a descarcat automatul s
i s-a mpuscat mortal.
n septembrie 1950, erau peste o suta de partizani n Muntii Vrancei. Securitatea a m
puscat 8 tarani, 2 au fost condamnati pe viata si 252 pe diferite termene. Cele
mai greu lovite au fost comunele Nereju, Brsesti si Soveja. Au fost capturate 3 p
usti-mitraliera, 7 pistoale automate, 94 pusti, 7 pistoale si 1310 cartuse.
n iarna 1950/1951, fiind urmariti de Securitate, Gheorghe Corneliu s-a mpuscat n pa
dure, iar Lupsa s-a refugiat n padurile Zagonului. Scapa din cerc si sta ascuns, n
tr-un bordei pe Muntele Giurgiu pna n aprilie 1951, apoi se ndreapta spre Piatra Cr
aiului, la Rucar, unde taranul Iosif Tapu l gazduieste timp de 4 ani si jumatate,
ntr-o groapa sapata sub ieslea vitelor. n 1954 a ngropat 4 lazi cu documente cu ca
racter religios si privind organizatia Vlad Tepes II. La 27 noiembrie 1955 s-a p
redat de bunavoie organelor M.A.I. din Cmpulung Muscel si declara ca nu face recu
rs mpotriva sentintei 694/25 iunie 1951 prin care fusese condamnat la moarte n lip
sa. Victor Lupsa a fost executat n penitenciarul Iasi, la 3 decembrie 1956.