Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cura de Slabire CumSlabesc 2.0
Cura de Slabire CumSlabesc 2.0
Cuprins:
1. Cura de Slabire "CumSlabesc"
2. Cand, unde si cum incep o dieta
3. Alimentatie corecta alimentatie incorecta
4. Frumusete si Sanatate
INDICELE GLICEMIC
Pentru a ntelege secretele dietei este timpul sa introducem un concept de baza: indicele
glicemic. De ntelegerea acestui concept depinde reusita dietei.
Indicele glicemic reprezinta gradul n care consumul unui anumit aliment mareste cantitatea
de zahar si grasime din snge si, ca urmare, favorizeaza ngrasarea.
Sa explicam conceptul.
n momentul n care mncam, n functie de alimentele pe care le ngurcitam, nivelul zaharului si
a grasimilor din snge creste. Functie de acest nivel, organismul secreta insulina, care are rolul
de a le prelucra.
Cantitatea de insulina secretata este direct proportionala cu cantitatea de zahar si grasimi din
snge si se face n urma unui proces de evaluare pe care organismul l face ntr-o anumita
perioada de timp.
Cu ct timpul acordat procesului de evaluare este mai mare, cu att organismul va aprecia mai
corect cantitatea de insulina necesara prelucrarii. Cu ct acest timp este mai mic cu att creste
gradul de aproximare a cantitatii de insulina secretata.
Pe de alta parte, cu ct cantitatea de zahar si grasimi din snge creste brusc, cu att scade si
capacitatea organismului de a secreta insulina necesara prelucrarii lui. Ca urmare, n snge va
ramne o cantitate de zahar si grasimi neprelucrata care va duce la ngrasare sau chiar la aparit ia
bolii numite diabet.
Timpul de analiza precum si capacitatea de a secreta brusc o cantitate mai mare sau mai mica de
insulina, sunt specifice fiecarui organism. De aceea unii dintre noi se ngrasa iar altii nu, desi
mannca la fel.
De aceea, dupa 40 ani cnd organismul ncepe sa oboseasca, de regula, ne ngrasam.
n functie de timpul introducerii n snge si cantitatea de zahar si grasimi pe care o contin,
alimentele au primit un indice glicemic . Acest indice, mparte alimentele n alimente bune si
alimente rele.
Tabelul cu indicele glicemic al principalelor alimente sunt prezentate n bonusul electronic
numarul #1.
Concluzii importante:
- nu conteaza cantitatea de zahar si grasimi pe care o introducem n snge, ci, mai mult conteaza
timpul n care acestea intra n snge;
- cu ct indicele glicemic al unui aliment este mai mare, cu att alimental respectiv este mai
rau si va fi evitat sau consumul sau se va face ct mai rar;
- daca consumam un aliment din categoria celor rele (n aceasta dieta se poate) este absolut
necesar sa-l combinam cu unul sau mai multe alimente din categoria celor bune .
Indicele glicemic al unui aliment variaza n functie de modul de preparare .
Iata o constatare care usureaza foarte mult efortul de respectare a dietei.
Sa dam un exemplu: cartoful. Cartoful este o leguma multilaterala. Poti face din el o sumedenie
de lucruri: de la supa la vodca. Dar ceea ce faceti din el determina ct de mult va ngrasati.
Sa presupunem ca doriti sa mncati cartofi copti. Este cea mai nefericita metoda de preparare a
cartofului, deoarece prin coacere, amidonul din cartof se aduce n forma cea mai accesibila
sistemului digestiv. Ce facem? Renuntam la placerea de a mnca un cartof copt?
Nici pomeneala! Cartoful copt ngrasa mai putin daca l consumam mpreuna cu unt, brnza sau
smntna degresata. Numarul de calorii va fi mai mare, dar grasimea din brnza sau smntna va
ncetini procesul de digestie, ceea ce va micsora cantitatea de insulina secretata.
(Cu toate acestea, cartoful copt nu este cea mai sanatoasa alegere. Mai bine mncati o nghetata
mica sau o tableta de ciocolata amaruie.)
Cum este mai bine sa preparam cartoful?
Raspuns: fiert sau piure, datorita metodei diferite de preparare dar si datorita faptului ca este
consumat cu put in unt sau smntna. Chiar si cartofii prajiti sunt mai buni dect cei copti,
datorita grasimii n care sunt preparati.
Soiul de cartof este si el foarte important. Cartoful cu coaja alba este mai bun dect cel cu coaja
rosie datorita continutului mai redus de carbohidranti. De asemenea, cartoful nou este preferabil.
n general, acest lucru este valabil pentru toate legumele si fructele: cu ct sunt culese mai tinere,
cu att continutul lor de carbohidranti este mai redus.
Dar sa ne ntelegem bine! Cartoful nu este recomandat celor care urmeaza aceasta dieta. Daca
doriti sa mncati cartofi, faceti-o ct mai rar.
PRINCIPIILE DIETEI
Dieta se bazeaza pe principiul ca oamenii sunt fiinte practice.
Regimurile bazate pe meniuri complexe sau mese luate la ore fixe sunt greu de respectat pe
termen lung si, de regula, dau gres.
Viata este si asa foarte complicata, nu trebuie sa o mai complicam si noi cu combinatii de
alimente sofisticate, cu pachete de alimente enorme si carti cu reguli ce trebuiesc respectate pe
care trebuie sa le caram tot timpul dupa noi, cu ceasuri care suna din doua n doua ore pentru a
ne aminti ca trebuie sa facem un drum pna la frigider....
Aceasta dieta este extrem de simpla.
Nu trebuie sa numeri caloriile si nici nu trebuie sa micsorezi portiile. Mannci att ct sa te
saturi, dar nu mai mult. Ideea de baza a acestei diete este sa mannci bine .
Mncarea este una din placerile vietii si trebuie respectata, chiar daca nu ne va fi indiferent si
vom fi putin mai atenti la ceea ce bagam n gura.
Dieta nu are plan meniu fix, nu are retete, nu are ore fixe de servit masa. Are doar principii ce
trebuiesc respectate, alimente permise si alimente interzise sau recomandate a se consuma ct
mai rar.
Vom mnca de trei ori pe zi. Vom lua cte o gustare ntre cele trei mese. Dupa cina ne vom
delecta cu desert. Deci, nu vom muri de foame n timp ce vom slabi.
Nu va trebui sa renuntam la cafeaua de dimineata. Singurul lucru care trebuie sa ne preocupe este
sa mncam alimente bune si sa evitam sau sa mncam ct mai rar alimentele rele.
Regimul va functiona chiar daca faci sau nu gimnastica. Este recunoscut ca exercitiile fizice
accelereaza metabolismul si grabeste slabirea, dar, n aceasta dieta nu sunt necesare. NU SUNT
NECESARE, sa nu ntelegeti ca nu sunt recomandate sau ca sunt contraindicate. Daca vei face
miscare n mod regulat, vei slabi mai mult si mai repede, dar vei slabi si daca nu faci miscare.
Exista totusi o restrictie.
Zaharul .
Zaharul este un aliment foarte periculos pentru digestie, datorita vitezei foarte mari cu care intra
n snge. Din acesta cauza, cred ca pe pachetele de zahar ar trebui sa scrie dauneaza grav
sanatatii, ca si pe pachetele de tigari. Este indicat sa renunti la el.
Exista, n comert, o sumedenie de produse care nlocuiesc zaharul si au acelasi gust, dar au un
efect benefic asupra organismului deoarece nu declanseaza secretia unei cantitati foarte mari de
insulina ntr-un timp foarte scurt. Este eronat faptul ca nlocuitorii de zahar ar fi cancerigeni.
Daca ar fi asa, Organizatia Mondiala a Sanatatii ar interzice fabricarea nlocuitorilor de zahar,
sau, n cel mai rau caz, ar atentiona foarte serios asupra efectelor cancerigene ale acestor
produse.
Deocamdata, efectul cancerigen al nlocuitorilor de zahar este trmbitat doar de marii
producatori de zahar, din considerente legate de interese economice si mai putin de grija pe care
pretind ca o manifesta fata de sanatatea oamenilor.
Si ar mai fi ceva.
Uleiul.
Uleiul consumat n starea n care l procuram de la magazin nu afecteaza digestia.
Este chiar indicat sa l folosim n mncare si salate. Dar, uleiul fiert sau prajit devine o bomba
digestiva. Este indicat sa l evitam.
Iata cum procedez eu.
Prepar carnea doar la gratar sau fiarta. Mncarea preparata la cuptor o gatesc fara ulei. O fierb
mai nti, apoi o dau la cuptor, mpreuna cu carnea fiarta sau fripta, pentru a se rumeni. Adaug
uleiul direct din sticla din care l-am cumparat, atunci cnd pun mncarea n farfurie alaturi de
celelalte condimente.
Vei avea surpriza sa constatati ca mncarea astfel preparata are gustul la fel de bun si nu este
daunatoare sanatatii.
Nu ti se impune sa faci socoteli n grame, calorii sau alte unitati de masura. Portiile trebuie sa fie
normale, suficient de mari ca sa-t i potoleasca foamea, dar nu mai mult de att.
Planul de meniu zilnic este orientativ. El poate fi alcatuit dupa dorinta ta, dar este obigatoriu sa
fie alcatuit doar din alimentele permise.
Alimente permise:
- Carne de vita slaba (muschi, file);
- Carne de pasare fara piele piept de pui si de curcan;
- Peste, fructe de mare;
- Carne de porc (sunca fiarta, costita cu putina grasime, muschi, carne din conserva fara
grasime);
- Carne de vitel (cotlet, muschi);
- Brnza dietetica cu cont inut redus de grasime (de vaci, telemea, mozzarela, parmezan,
urda dulce, brnza cedar, brza feta);
- Unt de arahide ( maxim 1 lingurita pe zi);
- Arahide (maxim 20 bucati pe zi);
- Fistic (maxim 30 bucati pe zi);
- Oua;
- Tofu (brnza de soia) cu continut redus de grasime;
- Legume si verdeturi (anghinare, sparanghel, fasole boabe, naut, linte, soia, fasole verde,
mazare, broccoli, varza, conopida, telina, castraveti, vinete, salata verde, ciuperci, spanac, napi,
gulii, castane comestibile, dovlecei, maxim 1 tomata pe zi);
- Ulei;
- Condimente fara zahar, esente, hrean, piper;
- Bomboane cu ndulcitori, ciocolata fara zahar, cacao pudra pentru prajituri, gelatina fara
zahar, guma de mestecat fara zahar, ndulcitori fara zahar);
Alimente interzise:
- Carne de vita (piept, ficat, alte bucati grase);
- Carne de pasare (aripi si pulpe de pui, rata, gsca, produse semipreparate din carne de
pasare);
- Porc (sunca afumata sau prajita);
- Carne de vitel (piept);
- Brnza cu cont inut integral de grasimi;
- Legume (sfecla, morcovi, porumb, cartofi);
- Fructe de orice fel;
- Paste fain oese si cereale;
- Pine de orice fel;
- Orez (toate tipurile);
- Paste (toate tipurile);
ZIUA 1
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
2 buseuri de legume;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 felie de brnza cu continut redus de grasime.
Prnz
Piept de pui la gratar cu salata verde;
2 linguri de sos pentru salata fara zahar;
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.
Cina
Somon la gratar cu rozmarin;
Sparanghel fiert la abur;
Salata mixta;
Ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Crema de urda cu vanilie.
ZIUA 2
Mic dejun
250 ml. suc de tomate;
1 ou fiert;
2 felii de costita;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1-2 rulouri de curcan;
2 linguri de maioneza cu verdeata.
Prnz
Salata cu ton;
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.
Cina
Piept de pui la cuptor;
Vinete si ardei la cuptor;
Salata mixta.
Desert
Crema de urda cu ciocolata.
ZIUA 3
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
Omleta simpla cu sparanghel si ciuperci;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 felie de brnza telemea cu continut redus de grasime.
Prnz
Salata de crevete cu sos de marar ;
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
1-2 rulouri cu sunca ;
2 linguri de maioneza cu verdeata .
Cina
Friptura din muschi de vita;
Broccoli fiert la abur;
Tomate le gratar ;
Piure .
Desert
Crema de urda cu migdale .
ZIUA 4
Mic dejun
250 ml. suc de tomate;
1 Ou-ochi fiert n apa si servit cu jumatate cana de spanac calit n ulei;
2 felii de costita;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.
Prnz
Salata de sunca, curcan si brnza degresata amestecate cu verdeturi, ulei si otet dupa gust sau 2
linguri de sos pentru salata fara zahar;
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
1-2 tomate umplute cu jumatate cana de brnza de vaci dietetica.
Cina
Peste oceanic cu sos fara zahar;
Mazare fiarta la abur;
Varza calita n ulei.
Desert
Crema de urda cu ciocolata .
ZIUA 5
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
Omleta din albusuri ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1-2 rulouri de curcan ;
2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prnz
Gazpacho ;
Hamburgher din muschi de vita, la gratar, fara chifla;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar;
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Rondele de castraveti cu pasta de somon.
Cina
Pui cu ot et balsamic ;
Sote de tomate si ceapa ;
Spanac fiert la abur;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Crema de urda cu migdale .
ZIUA 6
Mic dejun
250 ml. suc de tomate;
Oua-jumari cu verdeasta si ciuperci;
2 felii de costita;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 felie debrnza mozzarela cu continut redus de grasime.
Prnz
Salata de pui fara crutoane cu 2 linguri de sos Caesar.
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Jumatate de cana de brnza de vaci degresata cu jumatate cana de tomate si castraveti taiati
marunt.
Cina
Peste la gratar ;
Legume la cuptor ;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Crema de urda cu coaja de lamie .
ZIUA 7
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
ZIUA 8
Mic dejun
Frittata cu spanac si sos de tomate ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 felie debrnza mozzarela cu continut redus de grasime.
Prnz
Friptura felii cu verdeata;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Humus cu legume crude .
Cina
Sote de pui aromat ;
Piure ;
Fasole verde fiarta la abur;
Salata de laptuci cu arahide cu ulei si otet dupa gust.
Desert
Crema de urda cu vanilie .
ZIUA 9
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
2 buseuri cu legume ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prnz
Salata greceasca ;
Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Telina umplta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime..
Cina
Frigarui de peste ;
Legume la cuptor ;
Rondele de castraveti cu ulei.
Desert
Crema de urda cu co aja de lamie .
ZIUA 10
Mic dejun
250 ml. suc de tomate;
Omleta din albusuri cu costita si ciuperci;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.
Prnz
Salata Nioise .
Gustare de dupa-amiaza
Jumatate de cana de brnza de vaci dietetica.
Cina
Friptura cu piper zdrobit ;
Rosii la gratar cu sos ;
Broccoli fiert la abur;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Crema de urda cu migdale .
ZIUA 11
Mic dejun
250 ml. suc de tomate;
Frittata cu brnza ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1-2 rulouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prnz
Gazpacho ;
Hamburgher din muschi de vita la gratar, fara chifla;
Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Brnza mozzarella proaspata sub forma de bulgari.
Cina
Piept de pui cu ghimbir ;
Mazare fiarta la abur;
Salata orientala de varza .
Desert
Crema de urda cu migdale .
ZIUA 12
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
Frittata cu broccoli si sunca ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
ZIUA 13
Mic dejun
Oua-ochiuri cu costita;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
Telina umpluta cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.
Prnz
Salata de somon nabusit cu spanac cu 2 linguri de sos pentru salata fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Humus cu legume crude.
Cina
Friptura la gratar cu tomate aromate .
Desert
Crema de urda cu ciocolata .
ZIUA 14
Mic dejun
Anghinare Benedict ;
Sos olandez ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1-2 rolouri de curcan cu 2 linguri de maioneza cu verdeata .
Prnz
Ardei umpluti cu brnza de vaci dietetica si legume tocate.
Gustare de dupa-amiaza
Humus cu legume crude.
Cina
Piept de pui si legume la gratar cu andive.
Desert
Desert aromat pe baza de gelatina, fara zahar, cu o lingura de nghetata degresata sau frisca cu
ndulcitor de zahar.
ZIUA 1
Mic dejun
1 cana de capsuni proaspete;
Terci de ovaz (jumatate cana fulgi de ovaz amestecat i cu 1 cana lapte degresat, fierti la foc mic
si presarati cu scortisoara si 1 lingurita de nuci maruntite);
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
Salata mediteraneana de pui .
Gustare de dupa-amiaza
1 para proaspata si 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.
Cina
File de somon umplut cu spanac ;
Ghiveci de legume ;
Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri
de sos de salata fara zahar.
Desert
Capsuni n ciocolata .
ZIUA 2
Mic dejun
Crema de fructe (250 gr. iaurt degresat, jumatate de cana de fructe proaspete si jumatate de cana
gheta zdrobita amestecate pna se omogenizeaza);
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
Pui cu cuscus si lamie ;
Tomate si castraveti taiati felii.
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Budinca de carne ;
Sparanghel fiert la abur;
Ciuperci calite n ulei;
Ceapa si tomate taiate felii si stropite cu ulei.
Desert
Pepene galben taiat felii cu 2 linguri de urda.
ZIUA 3
Mic dejun
1 cana de cereale cu trei sferturi cana lapte degresat;
1 cana de capsuni proaspete;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 mar cu o lingura de de unt.
Prnz
Salata greceasca ;
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar;
Cina
Pui aromat cu ierburi;
Salata ideala ;
Dovlecei taiati felii si fierti la abur.
Desert
1 para proaspata cu urda si nuci.
ZIUA 4
Mic dejun
Jumatate grapefruit proaspat;
Sandwich cald cu brnza de vaci dietetica;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
125 g iaurt degresat fara zahar.
Prnz
Salata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brnza de vaci cu continut redus de grasime,
amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar).
Gustare de dupa-amiaza
1 mar si 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime..
Cina
Pui cu legume ;
Salata de varza .
Desert
Crema de urda cu migdale .
ZIUA 5
Mic dejun
Crema de fructe (vezi ziua 2);
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
Friptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1 felie de pine
integrala.
Gustare de dupa-amiaza
125 g iaurt degresat fara zahar.
Cina
Pui cu legume ;
Salata de ardei, castravet i, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Jumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsuni feliate.
ZIUA 6
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
1 ou-ochi fiert n apa;
1 chifla din faina integrala;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 mar cu 1 lingura de unt.
Prnz
3 sferturi cana brnza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii;
4 biscuit i din faina integrala;
Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Humus cu legume crude.
Cina
Pui cu sos de vin ;
Dovlecel italienesc ;
Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Scoarta de fistic .
ZIUA 7
Mic dejun
1 sfert pepene galben;
1 sandwich din pine integrala prajita si brnza de vaci dietetica;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Prnz
1 tomata umpluta cu ton n suc propriu (conserva), 1 lingura de telina rasa si salata verde cu 1
lingura maioneza.
Gustare de dupa-amiaza
Salata orientala de vinete cu legume crude.
Cina
Antricot marinat ;
Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite n ulei;
Piure ;
Salata mixta cu ulei si otet, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Pepene galben cu 1 felie de lamie.
ZIUA 8
Mic dejun
Parfe ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
Salata de pui cu mere si nuci .
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Peste n sos dietetic de smntna ;
Tomate la gratar ;
Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Crema de urda cu co aja de lamie .
ZIUA 9
Mic dejun
1 ou-ochi fiert n apa cu jumatate cana de spanac calit n ulei;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 mar cu 1 lingura de unt.
Prnz
Salata de cuscus cu tomate si busuioc .
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Pui cu sos picant de tomate ;
Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata fara
zahar (otet).
Desert
Budinca cu frisca si ciocolata .
ZIUA 10
Mic dejun
Clatita din fulgi de ovaz ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 mar cu 1 lingura de unt.
Prnz
Salata de spanac cu pu i si zmeura .
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Budinca de carne ;
Dovlecel italienesc.
Desert
Capsuni cu nlocuitor de zahar sau frisca degresata.
ZIUA 11
Mic dejun
1 cana capsuni proaspete;
1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate de cana de salata
verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Fundite de cod ;
Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
1 mar copt.
ZIUA 12
Mic dejun
Jumatate grapefruit;
1 ou, preparat dupa dorinta;
1 felie pine muticereale;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime.
Prnz
Supa de tomate ;
Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipie din faina
integrala.
Gustare de dupa-amiaza
Salata de vinete , cu legume crude sau mpachetata ntr-o foaie de salata verde.
Cina
Salata de pui la gratar cu sos ;
Sparanghel la gratar stropit cu ulei;;
Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara
zahar.
Desert
1 para proaspata cu urda si nuci.
ZIUA 13
Mic dejun
1 cana de afine;
1 ou-jumari cu sos de tomate;
Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate
cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
125 gr. de iaurt degresat fara zahar.
Prnz
Salata de ton (conserva de ton n suc propriu, 1 lingura de telina rasa, 1 lingura de maioneza fara
zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) ntr-o lipie din faina integrala.
Gustare de dupa-amiaza
1 felie de brnza mozzarella cu continut redus de grasime.
Cina
Friptura cu ceapa la tigaie ;
Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi.
Desert
Capsuni n ciocolata .
ZIUA 14
Mic dejun
250 ml suc de legume;
Oua si costita la cuptor;
1 felie de pine multicereale prajita;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Prnz
Pizza .
Gustare de dupa-amiaza
1 mar cu 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime.
Cina
Peste la gratar;
Cuscus ;
Salata de sparanghel .
Desert
Capsuni proaspete si crema de urda si coaja de lamie .
ZIUA 1
Mic dejun
Jumatate grapefruit;
2 buseuri cu legume ;
Jumatate cana fulgi de ovaz, amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate cu
scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci tocate;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Prnz
Rulouri cu friptura de vita .
1 mar.
Cina
Friptura de pui la gratar;
Sparanghel fiert la abur;
Salata mixta (ardei, castraveti, tomate si diverse verdeturi) cu ulei si otet dupa gust, sau 2 linguri
de sos de salata fara zahar.
Desert
Capsuni cu iaurt degresat si vanilie .
ZIUA 2
Mic dejun
1 portocala;
2 oua fierte;
2 felii de costita;
1 felie pine integrala;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Prnz
Salata cu ton ;
Desert pe baza de gelatina, fara zahar.
Cina
Pui cu legume ;
Salata de varza.
Desert
Crema de urda cu co aja de lamie .
ZIUA 3
Mic dejun
Jumatate grapefruit;
Omleta din albusuri cu sos picant fara zahar;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Prnz
Tartina din pine de secara, sunca si cascaval;
1 mar.
Cina
Cotlet de vita la gratar;
Spanac cu smntna ;
Salata de brnza cu tomate.
Desert
Caise n ciocolata.
ZIUA 4
Mic dejun
Jumatate grapefruit proaspat;
Sandwich cald cu brnza de vaci dietetica;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
125 iaurt degresat fara zahar.
Prnz
Salata de curcan (carne de curcan si vita fierte, brnza de vaci cu continut redus de grasime,
amestecate cu verdeturi si sos de salata fara zahar).
Gustare de dupa-amiaza
1 mar si 1 triunghi de brnza topita cu continut redus de grasime..
Cina
Pui cu legume ;
Salata de varza .
Desert
Crema de urda cu migdale .
ZIUA 5
Mic dejun
Crema de fructe (vezi ziua 2);
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
Friptura de vita la gratar cu salata verde, tomate, ceapa, mustar fara zahar si 1 felie de pine
integrala.
Gustare de dupa-amiaza
125 iaurt degresat fara zahar.
Cina
Pui cu legume ;
Salata de ardei, castraveti, tomate si verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Jumatate de cana de budinca de vanilie fara grasime si fara zahar, cu capsuni feliate.
ZIUA 6
Mic dejun
250 ml. suc de legume;
1 ou-ochi fiert n apa;
1 chifla din faina integrala;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 mar cu 1 lingura de unt.
Prnz
3 sferturi cana brnza de vaci dietetica cu 1 sfert cana pepene galben taiat felii;
4 biscuiti din faina integrala;
Desert aromat pe baza de gelatina fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
Humus cu legume crude.
Cina
Pui cu sos de vin ;
Dovlecel italienesc ;
Salata laptuci, spanac si nuci cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Scoarta de fistic .
ZIUA 7
Mic dejun
1 sfert pepene galben;
1 sandwich din pine integrala prajita si brnza de vaci dietetica;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Prnz
1 tomata umpluta cu ton n suc propriu (conserva), 1 lingura de telina rasa si salata verde cu 1
lingura maioneza.
Gustare de dupa-amiaza
Salata orientala de vinete cu legume crude.
Cina
Antricot marinat ;
Fasole verde (galbena) cu ardei capia calite n ulei;
Piure ;
Salata mixta cu ulei si ot et, dupa gust, sau 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Pepene galben cu 1 felie de lamie.
ZIUA 8
Mic dejun
Parfe ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
Salata de pui cu mere si nuci .
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Peste n sos dietetic de smntna ;
Tomate la gratar ;
Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
Crema de urda cu coaja de lamie .
ZIUA 9
Mic dejun
1 ou-ochi fiert n apa cu jumatate cana de spanac calit n ulei;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 mar cu 1 lingura de unt.
Prnz
Salata de cuscus cu tomate si busuioc .
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Pui cu sos picant de tomate ;
Salata de ardei, castravet i si tomate cu verdeturi si 2 linguri de sos de salata fara zahar (otet).
Desert
Budinca cu frisca si ciocolata .
ZIUA 10
Mic dejun
Clatita din fulgi de ovaz ;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 mar cu 1 lingura de unt.
Prnz
Salata de spanac cu pui si zmeura .
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Budinca de carne ;
Dovlecel italienesc.
Desert
Capsuni cu nlocuitor de zahar sau frisca degresata.
ZIUA 11
Mic dejun
1 cana capsuni proaspete;
1 cana cereale cu 3 sferturi cana lapte degresat;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 ou fiert tare.
Prnz
1 lipie din faina integrala umpluta cu piept de curcan fiert, 1 tomata, jumatate de cana de salata
verde taiata marunt si 1 lingura de mustar fara zahar.
Gustare de dupa-amiaza
125 gr. iaurt degresat fara zahar.
Cina
Fundite de cod ;
Salata verde cu 2 linguri de sos de salata fara zahar.
Desert
1 mar copt.
ZIUA 12
Mic dejun
Jumatate grapefruit;
1 ou, preparat dupa dorinta;
1 felie pine muticereale;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime.
Prnz
Supa de tomate ;
Pateu de vita cu 1 felie de tomata si 1 felie de ceapa, servite cu jumatate de lipie din faina
integrala.
Gustare de dupa-amiaza
Salata de vinete , cu legume crude sau mpachetata ntr-o foaie de salata verde.
Cina
Salata de pui la gratar cu sos ;
Sparanghel la gratar stropit cu ulei;
Salata de tomate, castravet i, ardei gras si diverse verdeturi cu 2 linguri de sos de salata fara
zahar.
Desert
1 para proaspata cu urda si nuci.
ZIUA 13
Mic dejun
1 cana de afine;
1 ou-jumari cu sos de tomate;
Jumatate de cana fulgi de ovaz amestecati cu 1 cana lapte degresat, fierte la foc mic si presarate
cu scortisoara dupa gust si 1 lingura de nuci macinate;
Cafea sau ceai cu lapte degresat si nlocuitor de zahar.
Gustare de dimineata
125 gr. de iaurt degresat fara zahar.
Prnz
Salata de ton (conserva de ton n suc propriu, 1 lingura de t elina rasa, 1 lingura de maioneza fara
zahar, 3 felii de tomate si 3 felii de ceapa) ntr-o lipie din faina integrala.
Gustare de dupa-amiaza
1 felie de brnza mozzarella cu cont inut redus de grasime.
Cina
Friptura cu ceapa la tigaie ;
Salata de tomate, castraveti, ardei gras si diverse verdeturi.
Desert
Capsuni n ciocolata .
ZIUA 14
Mic dejun
250 ml suc de legume;
Oua si costita la cuptor;
1 felie de pine multicereale prajita;
Adevarata amenintare
Celulele adipoase normale sunt relativ inofensive in ceea ce priveste greutatea corporala.
Amenintarea vine din alta parte: de la asa numitele celule pre-adipoase. Acestea sunt saci de
grasime goi.
Natura ne-a dotat organismul cu astfel de celule pentru a putea inmagazina rezerve indestulatoare
de grasime. In cazul unei hraniri sanatoase dublata de multa miscare, aceste celule pre-adipoase
raman aproape goale toata viata.
Ce ne facem cu grasimile?
Grasimile animale si vegetale soldificate sau uleiul industrial astupa arterele si provoaca
hipertensiunea arteriala, pe cand uleiurile obtinute prin presarea la rece le curata de depuneri.
Cele mai mari prejudicii le sufera grasimile si uleiurile nu numai la fierbere, ci chiar in timpul
procesului de fabricatie prin presarea la cald.
Atentie! : Mancarurile gatite sunt consumate in cantitatii de 3-4 ori mai mari decat cele crude si
asta pentru ca volumul alimentelor scade mult la fierbere. Astfel crestem in greutate si foarte
greu vom putea da inapoi kg.
Femeile sunt mai afectate decat barbatii, deoarece depozitele lor de glicogen sunt mai mici cu un
sfert pana la o treime decat ale barbatilor.
Rezultatul: glucoza usor solubila din aceste depozite se elibereaza rapid in intestin ca sa fie
transmisa sangelui. Creierul si celulele nervoase sunt alimentate pentru scurt timp cu energie
dar imediat nivelul de zahar din sange scade si mai mult decat inainte.
Lantul slabiciunilor se declanseaza fiind nevoie din ce in ce mai mult de mai multe dulciuri sau
bauturi dulci.
Creierul si celulele nervoase vor sa fie alimentate cu o cantitate constanta de glucoza , iar
surplusul nu poate fi inmagazinat de catre ele. Acest surplus este inmagazinat in trigliceride.
Acesta este motivul pentru care dulciurule ingrasa. Mai exista un motiv pentru care ar trebui sa
renuntam la dulciuri si la produse de patiserie: practic, in timp ce mancam aceste alimente ,
pancreasul produce hormonul insulina care introduce glucoza libera, proteinele si grasimile in
celulele corpului. Insulina este un hormon de crestere a tesuturilor.
De aceea, la un nivel crescut de insulina nu pot eliberate grasimi din depozite. In acest fel
insulina, devine un factor important al ingrasarii, atata timp cat ne hranim gresit.
Adaptarea dietei la tipul constitutional
Daca vrem sa ne pastram silueta obisnuita sau sa scadem in greutate, trebuie sa stim sa alegem
dieta potrivita. Pentru ca alegerea noastra sa aiba rezultatele dorite, trebuie sa ne cunoastem
tipul constitutional. Fiecare om are un anumit tip constitutinal, cu care s-a nascut, care este
inscris genetic si nu poate fi schimbat.
Exista femei favorizate care pot avea o alimentatie diversa si pe care metabolismul le ajuta sasi pastreze silueta fara prea mari eforturi. In cele mai multe alte cazuri, insa, aspectul nostru fizic
cere multa atentie si o anumita rigoare alimentara.
Daca lucrurile au scapat deja usor de sub control incepem sa cautam dieta dieta potrivita pentru a
ajunge sa aratam asa cum ne dorim.
Individualizarea dietei pe tipuri constitutionale este foarte importanta. Daca dieta aleasa
nu va corspunde tipului nostru constitutional si stilului nostru de viata nu vom obtine
rezultatele dorite, oricat de mult ne-am stradui.
Dieta va trebui sa se poata pila pe programul nostru zilnic, mai ales profesional. Ea trebuie sa ne
ofere necesarul de energie pentru a nu ne produce dereglari energetice bruste si majore.
La finalizarea cu succes a unei diete contribuie deasemenea si o serie de factori psihologici:
trebuie sa ne placa noua noastra imagine (mai mult decat cea veche), trebuie sa fim incantati de
reactiile celor din jur si sa ne creasca considerabil respectul de sine.
Vitamina D
Tot in perioada menopauzei este indicata suplimentarea vitaminei D. aceasta ajuta la absorbtia
calciului si a fosforului in organism si joaca un rol important in anorexie, insuficienta renala si
calificari metastatice. De altfel, medicii recomanda femeilor aflate la menopauza sa ia zilnic
suplimente de vitamina D 10 (mcg) si calciu (1-1,5 gr).Deficitul de vitamina D duce la rahitism
(uneori la tetanie) si osteomalacie. In carenta primara se recomanda vitamina D3, timp de trei
saptamani.
De unde poti sa iei vitamina D?
Sursele principale sunt expunerea pielii la radiatii ultraviolet (sursa principala), laptele imbogatit
(sursa principala din dieta), uleiul din ficat de peste, untul, galbenusul de ou si ficatul.
Zincul
Ultimele studii cu privire la zinc au relevat ca acest mineral este util in menopauza. El este un
component al enzimelor, contribuie la vindecarea plagilor, la integritatea tegumentelor, asa ca
este necesar sa fie inclus in dieta zilnica. Tot el este responsabil de activitatea mentala si de
imunitate.
Unde gasesti zinc?
In carne, ficat, oua, stridii, akune, cereale integrale. Dar cantitatile sunt destul de mici, prin
urmare trebuie sa apelezi si la suplimente pentru a-ti asigura necesarul zilnic. In caz contrar te
vei lupta cu carentele de zinc si afectiunile date de deficitul acestuia: hipogonadism, ciroza, si
acrodermita enteropatica. In astfel de carente se indica sulfat dde zinc, administrat timp de sase
luni.
Desi nu-ti place sa ti se apuna ca ai imbatranit, dupa o anumita varsta organismul are grija sa te
tradeze. Vrei, nu vrei, ar fi bine sa accepti ca au trecut destui ani peste tine si acum nu-ti ramane
decat sa incerci sa te mentii.
Pentru asta nu-ti strica sa inveti cateva secrete!
vitamina B12 si acidul folic nu se absorb foarte bine in aceasta peroada a vietii, asa ca nu
pedala in mod excesiv pe ele.
gaseste o cale sa-ti mentii greutatea optima, fara sa mananci mai putin. Risti sa te anemiezi si
asta nu face.
Ai mai multa nevoie de ea decat ti-ai putea inchipui. De ce?
Pentru ca trebuie sa-ti intaresti sistemul imunitar, ca sa poti lupta impotriva racelilor, infectiilor,
care altfel ar putea fi fatale pentru tine. Vitamina C este esentiala in formarea colagenului, in
functia vasculara, respiratia tisulara si vindecarea ranilor. Acidul ascorbic contribuie la
mentinerea in stare buna a capilarelor.
De unde iei vitamina C?
O gasesti in citrice, rosii, cartofi, varza, ardei iute, aredei gras, broccoli, spanac. Nu ignora nici
fructele (kiwi, afine, mere, papaya, capsuni, coacaze) care sunt sunt surse bogate de acid
ascorbic. Carenta duce la scorbut (hemoragii, caderea dintilor, gingivita, boala osoasa). In
carenta primara se recomanda 100-500 mg, pe zi, timp de doua saptamani. Cand stai prost cu
vitamina C, pofta de mancare dispare, oasele devin mai slabe, apar ametelile si sangerarile
nazale.
Magneziu
Contrinuie la conducerea nervoasa, contractia musculara si activitatea enzimatica. Te fereste de
stres si oboseala. Carentele duc la hipomagneziemie, excitabilitate neuromusculara, de aceea in
astfel de situatii se prescrie de catre un medic sulfat de magneziu intramuscular.
Unde gasesti magneziu ?
In frunze verzi, nuci, boabe de cereale, fructe de mare.
Vitamina B2
Are multiple implicatii in metabolismul energetic si proteic, in integritatea membranelor
mucoaselor. Carenta duce la chelita, stomatita angulara, vascularizatia corneei, ambliopie,
dermatita seboreica. In carenta primara se recomanda 10-30 mg pe zi, tmp de doua saptamani.
Unde gasesti vitamina B2
In lapte, branza, ficat, carne, oua. Daca aceste produse nu-ti plac, incearca cerealele imbunatatite,
inclusiv taratele si drojdia de bere, bogate in vitamina B2.
Fier
Deficientele dde fier sunt foare frecvente la persoanele in varsta, de aceea pentru a evita anemia,
scaderea capacitatii de munca, scaderea capacitatii de memorare, apeleaza la fier.daca ai deja
carente, medicul iti poate recomanda administrarea de sulfat sau gluconat feros, timp de patru
saptamani. Fierul contribuie la formarea hemoglobinei si a mioglobinei, asa ca el este principalul
vinovat de aparitia anemiilor, a strilor de oboseala.
De unde iei fier
Din faina de soia, din carne de vita, rinichi, ficat, fasole, scoici, piersicici. Trebuie sa ti cont de
faptul ca fierul existent in carne este mai bine absorbit (10-30%) decat cel din vegetale (1-10%)
De ce trebuie sa-ti modifici regimul alimentar
O data cu inaintarea in varsta mirosul si gustul se diminueaza, asa ca nu mai savurezi mancarea
cu aceiasi palcere de altadata.
Daca mai esti si singur, imobilizat ori suferi de o boala cronica ce necesita regim, apetitul
dispare. Si totusi, daca nu vrei ca obiceiurile alimentare proaste sa te imbolnaveasca si mai tare
trebuie sa ti cont de cateva aspecte:
absorbtia la varstnici este redusa, determinand astfel la carenta de fier, de calciu (osteoporoza),
de vitamina D (osteomalacie).
batranii pierd progresiv masa slaba, ceea ce duce la scaderea greutatii corporale totale, cu 20
pana la 30%. modificarile survenite odata cu inaintarea in varsta, precum si scaderea activitatii
fizice determina un necesar de energie si proteine mai mic, comparabil cu cel al adultilor tineri.
Nutritia persoanelor in varsta
Aportul alimentar al varstnicului se caracterizeaza prin energetic redus, datorita unei activitati
fizice scazute. In timpul maladiilor, care sunt crescute ca pondere la varstnici, este necesar un
aport caloric crescut de calorii si proteine. Este de asemenea necesara o alimentati bogata in
legume, paste, ulei de masline, fructe.
Personelor le lipsesc o serie de microelemente datorita unui aport caloric scazut. Ele au o masa
musculara redusa, o cantitate totala de apa in organism scazuta, o densitate osoasa scazuta si
uneori o crestere a masei grase a corpului. De asemenea, au un risc cardiovascular crescut.
Adaptarea dietei dupa anotimp
Spectrul energetic al planetei noastre se modifica in decursul in decursul unui an in functie de
pozitia acesteia in sistemul solar.
Aceste modificari se manifesta sub forma anotimpurilor, care influenteaza atat materia vie cat si
pe cea inerta.
Lumea occidentala cunoaste patru anotimpuri care isi reiau in fiecare ciclu cam acelasi mod.
Aceste patru anotimpuri sunt delimitate de cele doua echinoxuri, cel de primavara si cel de
toamna si de cele doua solstitii, cel de vara si cel de iarna.
Primavara
Primavara este anotimpul trezirii, al dezintoxicarii, al curatirii.
Peste iarna corpul se incaraca cu toxine si o data cu inceperea primaverii corpul se innoieste,
inmugureste, renaste. Apare nevoia de a elimina reziduurile si se recurge deseori la perioade de
post sau de limitari nutritionale.
Acest anotimp este marcat in principal de limfa si focul digestiv este redus. De aceea, alimente
precum, graul, soia,mazarea, lintea, orezul, boabele de mustar, vinetele, dovlecieii, bananele,
ghimbirul, mierea, roscovele, seminte de oregano, de chimion, ridichiile, castravetii, merele,
perele, sunt recomandate.
Deoarece organismul este slabit, este de evitat folosirea mancarurilor grele, bogate in grasime,
prea acide sau acre. De aceea este recomandata o cantitate nu foarte ridicata de sare.
Acum, ceea ce trebuie urmarit este eliberarea de toxine si balast si refacerea echilibrului natural
vitaminic si energetic.
O reteta eficace pentru eliminarea substantelor moarte din organism (la adulti) este
urmatoarea:
- dimineata se va bea un pahar de apa cu sulfat de magneziu (sare amara). Astfel, toate toxinele
din organism si reziduurile ajung in intestine si sunt eliminate prin scaun.
Pentru prevenirea deshidratarii, se va consuma suc de cicatrice diluat cu apa. Cantitatea finala
este de 2 l de suc diluat cu 2 l de apa si se consuma din jumatate in jumatate de ora, fara a se
consuma altceva pe parcursul zile.
Spre seara, daca vi se face foame, se pot consuma cateva portocale, grapefruit sau putina telina.
Aceasta reteta se va aplica timp de trei zile consecutive. In urma acestui tratament, se elimina
cca 12 l de limfa cu toxine, care este inlocuita cu tot atata suc alcalin.
Din a patra zi se vor bea sucuri de legume si fructe, dupa urmatorul retetar zilnic:
- dimineata 3 sau 4 fructe de sezon, taiate felli sau rase, indulcite cu miere si presarate cu nuci
sau migdale, insotite de doua pahare de suc proaspat:
- pranz: fructe si 0,5 l suc natural de legume si fructe
- seara: o combinatie din mai multe sucuri.
Dupa aceasta cura, initial va veti simti usor slabiti. Nu va alarmati, pentru ca in zilele urmatoare
va veti simti plini de vitalitate.
Vara
Vara este anotimpul actiunii, al dinamismului, al miscarii, dupa ce in anotimpul iernii corpul
nostru acumuleaza in mod consecvent si natural clorii, sub forma de grasime, pentru a se apara
de frig.
Aceasta grasime va fi eliminata in timpul verii. Corpul acumuleaza mai multa caldura, ceea ce
conduce, inevitabil la cresterea cantitatii de apa pe care organismul uman o elimina.
In sange creste continutul de glucoza, pentru ca, prin ardere, grasimile se transforma in glucoza
si amoniac, care sunt assimilate de corp si transformate in energie. Astfel ne simtim mai plini de
viata si de putere. Dar in acelasi timp arderea grasimilor conduce la ingrosarea sangelui si la
deshidratarea acestuia, iar circulatia sanguina devine defectuoasa.
Din aceasta cauza este foarte importanta hidratarea continua si suficienta pe timpul verii si
mentinerea necesarului glucidic. Ce poate fi mai potrivit decat un suc proaspat de fructe sau de
legume pentru a ne potoli setea si a ne simti in forma?
Vara se intensifica gusturile, amar, iute si astringent, focul digestiei scade si in consecinta si
puterea de digestie este redusa.
Deoarece transpiratia este abundenta, se pierd multe saruri minerale, glucoza, iar organismul
trebuie sa fie ajutat cu suplimente pe cat posibil naturale.
Pentru aceasta, castravetii, pepenii galbeni si verzi, fructele de padure, piersicile, caisele, perele,
prunele, anasonul, portocalele, ananasul, sunt foarte racoritoare si deosebit de utile in timpul
verii.
De asemenea orezul, graul, laptele, sucul de lamaie, dovleceii, verdeata, salatele, spanacul,
ridichiile, iaurtul imbogatit cu menta sau castravete sunt hrana cea mai indicata pe timpul verii.
Menta de astfel, este foarte utila in acest anotimp, sub forma de infuzie, aprand organismul de
sete si racorindu-l. Ar trebui sa evitam alimentele acre, sarate si astringente, deoarece
deshidrateaza organismul si irita mucoasa stomacala si intestinala. Foarte placuta este apa de
trandafiri si de migdale, ca si laptele de cocos.
Toamna
Toamna este un anotimp placut. Bila este stimulata in aceasta perioada a anului. Ca si primavara,
toamna este un anotimp al curatirii si purificarii, un anotimp al pregatirii. Corpul incepe sa
acumuleze caldura si energie, treptat ia alimente reci si racoritoare.
In schimb trebuie sa introduca in alimentatia zilnica orezul, graul, porumbul, pastaile, vinetele,
varza, conopida, rosiile.
Nu trebuie sa neglijam produsele lactate, in cantitati moderate, care mentin starea de echilibru de
minerale si proteine. De asemenea smochinele, bananele, caisele uscate, mango, prunele, pepenii,
nucile si migdalele sunt o sursa de energie deosebita si in acelasi timp o placere gustativa.
Toamna este un anotimp dinamic, trebuie sa continuam sa facem exercitii fizice in aer liber, atata
timp cat clima ne este favorabila.
Iarna
Iarna este anotimpul rece, cu precipitatii bogate, cu vant taios. Energia aerului este predominanta
si din acest motiv corpul se usuca, astfel ca avem nevoie de o hrana preponderent uleioasa.
Pentru ca organismul nostru trebuie sa lupte exterioare scazute, consuma mai multe calorii pentru
a mentine o temperatura optima a corpului.
Chiar si mancarurile grele sunt mai usor de digerat iarna. Simtim nevoia de multa energie si este
remarcabil sa consumam cereale, fasole, naut, linte, cartofi, ciuperci, soia, sfecla.
In general este bine sa se evite alimentele care produc racirea corpului. Laptele cald, diverse
preparate pe baza de branzeturi si lactate, smantana, fructe ca merele, mango, rodiile, papaya,
mierea trebuie sa faca parte din meniul nostru invernal.
Focul digestiv iarna este puternic, de aceea trebuie sa ne alimentam suficient. Ceaiul de ghimbir
ajuta la ridicarea temperaturii corporale. Un mic dejun consistent si o masa de seara sunt cu
adevarat savuroase numai in lunile de iarna.
Vitamina E se gaseste in special in ulei vegetal, margarina, legume, spanac, salata, boabe de
cereale, galbenus, unt, ficat.
Functia sa este antioxidanta. Ea protejeaza lipidele polinesaturate si alte lipide din structura
membranelor celulare impotriva oxidarii de catre radicalii liberi. Are rol structural pentru
mentinerea membranei celulare si efect antiiimflamator.
Vitamina K sursele de vitamina K sunt reprezentate de spanac, varza, urzici, broccoli,
margarina, uleiuri vegetale. Vitamina K intervine in procesul de coagulare a sangelui.
Vitamina C se gaseste in legume si fructe: spanac, tomate, broccoli, cartofi, capsuni, lamai,
kiwi, salata verde, ardei gras. Are rol in cresterea oaselor, a dintiilor si a cartilagiilor. Creste
rezistenta la infectie si vindeca plagile.
Vitamina B1 se gaseste in carne de porc, ficat, legume, cereale, nuci, alune, leguminoase uscate,
drojdie de bere. Are rol de coagulare in metabolism a glucidelor si protinelor, contribuie la buna
desfasurare a sistemului nervos.
Vitamina B2 se gaseste in ficat, carne, produse lactate, albusu de ou, peste, drojdie de bere, in
legume verzi, caise si nuci. Are rol in reglarea sistemui nervos central, a aparatului vizual si in
asigurarea integritatii tegumentelor.
Vitamina B6 se gaseste in special in carne, peste, legume, cereale, spanac, struguri. Functia sa
preponderenta este de coenzima in metabolismul aminoacizilor si al proteinelor.
Vitamina B12 se gaseste in carne, peste, lapte, produse lactate, ficat, creier, ou. Ea indeplineste
in metabolism o functie de coenzima in metabolismul aminoacizilor, asigura cresterea, buna
functionare a sistemului nervos, de asemenea are rol in procesul de maturare a hematiilor.
Substante minerale
Analiza chimica a corpului uman a aratat ca 96 % din greutatea sa este reprezentata de compusii
carbonului, hidrogenului, oxigenului si azotatului.
Restul de 4% este dat de prezenta substantelor chimice oncluse in categoria mineralelor. Exista
50/60 din cele 87 elemente chimice. Acestea sunt substantele macrominerale, puse in evidenta
de corpul uman, ce necesita un aport mai mare de 100 mg/zi.
Cele esentiale pentru organismul uman sunt:
- calciu, fosfor, sulf, sodiu, clor, magneziu, potasiu.
Acestea au un rol structural, gasindu-se in oase si conferindu-le acestora duritatea naturala.
Mineralele se gasesc sub forma ionizata in lichidele organismului, conferindu-le acestora un
substrat important pentru indeplinirea unor functii celulare.
Unii ioni, cum sunt cei de potasiu, magneziu, fosfor se gasesc in cantitate mai mare in interiorul
celulei, alti, cum sunt sodiu si clorul se gasesc mai ales in exteriorul ceulelor.
Principalele surse de substante macrominerale sunt:
- pentru calciu : laptele si produsele lactate necesar zilnic 800mg.
- pentru fosfor: produsele animale (peste) si unele vegetale necesar zilnic 800 mg
- pentru magneziu: produse vegetale necesar zilnic 300-500 mg
- pentru sulf: produsele animale si vegetale necesar zilnic 3-5 g, exprimat in clorura de potasiu
- pentru clor: produse animale si vegetale necesar zilnic 3-5 g exprimat in clorura de potasiu.
Fibrele alimentare
Sub termenul de fibre alimentare sunt incluse unele component ca: gumele, gelurile, mucilagiile,
care nu au o structura fibrilara. O prima categorie a fibrelor alimentare este cea a fibrelor
insolubile in acizi si baze. Ele se mai numesc si fibre brute.
Aceasta categorie include aproximativ1/2 din fibrele existente vegetale. Cel mai putin digestibil
component al plantelor se gaseste in special in cereale, dar si in legume si fructe. O alta categorie
este cea a fbrelor solubile ce cuprind pectinele, unele hemiceluloze, gumele, mucilagiile,
polizaharidele din alge.
Rolul fibrelor alimentare
Fibrele insolubile sunt necesare unei bune functionari a colonului, in timp ce fibrele mai solubile
din legume si fructe cum sunt pectinele, au rol in scaderea colesterolemiei. Fibrele solubile
incetinesc evacuarea stomacului si scad nivelul concentratiei zaharului in sange dupa masa. Ele
absorb apa prin retinere in ochiurile retelei de fibre.
Cantitatea optima necesara de fibre alimentare este de 30g/zi. Aportul de fibre alimentare nu
trebuie sa depaseasca 50g/zi, deorece se pot pierde astfel principii nutritive si substante minerale
cum sunt calciu, fierul, magneziul, zincul sau pot aparea tulburari in ultilizarea unor vitamine
cum sunt: vitamina C, B6 si B12.
Un aport insuficient de fibre alimentare pe termen lung poate provoca aparitia unor afectiuni,
unele grave, printre care cancerul de colon, diverticulita, colonul iritabil, constipatia, diabetul
zaharat, obezitatea, dislipidemiile, cardiopatia ischemica cronica.
Cariile dentare au fost puse in legatura cu inlaturarea din alimentatie a elementului texturat care
reclama o masticatie prelungita si o stimulare permanenta a stratului extern al dintelui.
Proteinele
Aproape 75% din substantele solide ale organismului sunt proteine: structurale, enzime,
proteinele musculare, etc.
Proteinele sunt macromolecule alcatuite din lanturi lungi de aminoacizi. Dintre aminoacizi, 20
sunt prezenti in organism in cantitati semnificative si sintetizeaza proteine si alti compusi azotati.
Dintre acestia, 9 sunt esentiali (nu sunt sintetizati in organism). In cazul in care alimentatia
furnizeaza cantitatii suficiente de aminoacizi sunt economisiti si ceilalti 20.
Proteinele au un rol plastic, fiind necesare atat bunei functionary a celulelor, cat si petru
asigurarea reinoirii tisulare, a sintezei de enzime si anticorpi si pentru asigurarea echilibrului
hidroelectrolitic.
Pentru a mentine o stare de echilibru metabolic, proteinele din alimentatie trebuie sa inlocuiasca
aminoacizi esentiali pierduti de organism in cadrul proceselor metabolice.Pentru calculul necesar
zilnic de proteine se tine cont de greutatea corporala.
Anumite conditii particulare (sarcina sau lactatie, copii in crestere, pacienti aflati in covalescenta,
activitatii fizice intense) necesita suplimentarea cantitatii de proteine.
In cele mai multe situatii este recomandata o cantitate de proteine care sa acopere 12-15% din
aportul total. Ratia de proteine recomandata depinde de 3 factori majori:
-calitatea proteinelor;
-aportul energetic (caloric) total;
-activitatea fizica
Lipidele
Necesarul de lipide.
Se recomanda ca lipidele sa reprezinte 30% din valoarea calorica a dietei, ceea ce reprezinta
aproximativ 1-2g/kg corp/zi. Lipidele se impart in 3 grupe mari: lipide simple, complexe si
derivatii lipidici.
Rolul acizilor grasi:
Corpul nostru are neaparata nevoie de grasime pentru protectia organelor, pentru productia de
hormoni, pentru a mentine pielea fina si catifelata, petru transportul vitaminelor A, D, E si K
solubile in grasimi, ca si pentru multe alte functii.
Nu degeaba unele alimente naturale contin o anumita concentratie de grasimi. De o importanta
deosebita pentru metabolismul nostru sunt acizi grasi nesaturati.
Acizi pe care in gasim in masline, uleiuri vegetale, coji de plante sau pesti de apa dulce. Fructele
de avocado ne livreaza acizi grasi nesaturati care la randul lor au o influenta pozitiva asupra
continutului de grasimi din sange.
Acestia au drept rol ca in urma ingurgitarii se realizeaza rezervele de grasimi in depozite si prin
aceasta sa acumuleze material de ardere triglicerid pentru extragerea de energie necesara
celulelor musculare.
Problema colesterolului
In principiu, colesterolul nu este daunator. Colesterolul este intodeauna un element hranitor, util
si necesar vietii.
Cele aproximativ 70 miliarde de celule ale corpului au nevoie de el pentru a-si realiza mantaua
de protectie.Colesterolul este necesar si pentru producerea vitaminei D. El este si materia prima
pentru producerea de hormoni steroizi, ca de exemplu hormonii sexuali.
Grasimea, impreuna cu trigliceridele sunt impachetate in ficat intr-o camasa de proteine si sunt
trimise pe calea sangelui, sub numele de lipoproteine, catre celule.Este interesant de stiut ca
femeile si barbati au de obicei probleme diferite de colesterol.
Marele pacate ale colesterolului
Metabolismul produce colesterin propriu corpului. Obezii au nivelul de colesterol crescut
deoarece grasimile (animale) din hrana contin in cele mai multe cazuri mult colesterol.
Cu toate acestea grasimea din friptura de porc sau cea din friptura de vita nu sunt neaparat
nesanatoase. In fond organismul nostrum foloseste si acizi grasi continuti in aceste grasimi.
Adesea se vorbeste ca ouale, galbenusul lor ar contine mult colesterin, ca ar fi nesanatoase si ca
ar creste nivelul de cholesterol din sange.
Studii noi au aratat ca putem manca linistiti de 3-4 ori pe saptamana, dimineata, cate un ou, daca
in rest ne hranim sanatos. Evitati combinatia de grasimi, dulcuri si produse de patiserie.
Neaparat sa evitati pielea de pui la gratar. Celulele pieli pasarilor contin o cantitate enorma de
colesterol. Multe alimente vegetale, precum legumele fructele si painea din cereale, sunt cea mai
buna protectie impotriva aterosclerozei.
Trecerea la produse in graunte integrale
Atentie: Consumand dimineata paine alba, cu unt si cu branza sau marmelada, creste nivelul de
insulina din sange si inchide celulele de grasime.
Dimineata trebuie sa mnacati paine integrala. In timpul zilei schimbati taieteii obisnuiti cu cei
produsi din faina integrala, schimbati orezul prelucrat cu cel natural, neprelucrat sau cu cel
salbatic. Seara puteti sa va rasfatati cu cateva felii de paine cu ceapa, alaturi de platoul cu
produse naturale sau cu cocteilul de creveti.
Glucoza usor solubila din painea alba sau din paste ajunge rapid in sange, creste nivelul
zaharului din sange, dar acesta scade dupa aceea rapid. In schimb, hidratii de carbon din
produsele integrale se descompun in intestin intr-o ora, iar glucoza este cedata treptat catre
sange.
Rezultatul: nivelul zaharului din sange ramane constant. Acest lucru se intampla de-a lungul
intregii zile.Dependenta de dulce scade, iar fazele de vlaguire, de nervozitate, de oboseala, care
ne chinuie inainte si dupa pranz, raman o amintire neplacuta.
Laptele si produsele din lapte.
Laptele are ca rolinitial alimentarea copiilor si a puilor de animale cu cubstante hranitoare,
neaparat necesare nidarii rapide a celulelor, astfel spus cresterii. Prin aceasta laptele devine un
lichid deosebit de sanatos.
El reprezinta si baza unor bauturi revitalizante mixate. Branza si cascavalul sunt adaosuri
excelente de gust pentru o multitudine de mancaruri, plecand de la simpla chifla integrala cu
branza, pana la Mozzarella cu felii de rosi.
Branza si cascavalul contin concentratii diferite de zahar din lapte, grasimi si proteine din lapte.
Cu cat branza sau cascavalul sunt mai dulci, cu atat contin mai multa lactoza, ca de exemplu
parmezanul sau Emmentaler.
Atunci cand sunt maturate si cremoase, au un gust irezistibil de bun, dar ele nu se numara
neaparat printre alimentele ce duc la pierderea in greutate.
Branza slaba, branza cu mirodenii si celelalte tipuri de branze slabe sunt baza ideala pentru un
mic-dejun. Fiecare tip de branza este de fapt, un concentrat din trei minerale necesare in
formarea osaturii.
Laptele, branza si cascavalul sunt donatori foarte buni de calciu, dar multe soiuri contin
destul de multa grasime. Fiti atenti la continutul de grasimi de pe eticheta.
Carne sau peste?
Carnea : contine aminoacizi din belsug si muschii nostri sunt compusi mai ales din particele de
proteine. Greseala pe care o fac foarte multi dintre noi este de a pune un semn de egalitate intre
consumul de proteine si fitness.
Graul incoltit
Doza: 1 lingura pe zi, dimineata, intr-un iaurt. Contine vitaminele: B2, B6, C, E, F.
Efecte: ajuta metabolismul grasimilor si proteinelor, tonic celular, favorizeaza functiile sexuale,
metabolismul celular si procesele de oxidare celulara.
In conceptia naturistilor, cele mai indicate surse de protein sunt: lactatele, ouale, pestele slab,
cerealele, leguminoasele, vegetalele, consumul acestora putand asigura aportul optim de
aminocizi esentiali.
Continutul mediu de proteine al alimentelor de origine animal chiar si a celor mai bogate, nu
depasesc 20%, iar o parte din acestea se degradeaza si prin prelucrarea termica.
Cartofi
Ei sunt si raman piesa de baza in alimentatia noastra zilnica. Daca este posibil consumati cartofi
cu tot cu coaja.
Coaja contine o mare parte din vitamine si o mare concentratie de microelemente. Pulpa
cartofului este bogata in minerale ca magneziu, sodiu, calciu si fosfor si toate astea exact in
amestecul necesar metabolismului nostru.
Nici un alt aliment nu te tine in forma si nu te satura cum o face cartoful.
Tuberculul intareste tesuturile, stimuleaza productia de hormone si cresterea, are rol de
detoxifiere si elibereaza apa din corp.
In ansamblu are rolul de a neutraliza acizi si de a regla intregul metabolism, echilibrand raportul
dintre continutul de apa si acizii din stomac, mecanisme importante corpului nostru daca este sa
vorbim despre A fi in forma.
Continutul mare de potasiu elimina apa din corp, iar continutul foarte mare de vitamina C
accelereaza multe procese lipolitice ( procese care elibereaza grasimile din corp).
Coaja contine practic intreg complexul de vitamine B, fiind excelenta pentru sistemul nervos.
Fructele si legumele ar trebui sa ocupe un loc primordial in alimentatia noastra. Despre fructe
este necesar sa intelegem ca, daca le consumam ca desert sunt greu digerabile. Fructele zamoase
si acide trebuie sa fie consumate inainte de masa si daca este posibil, in afara meselor, sau sa
constituie ele o singura masa.
Toate fructele zemoase sunt purificate pentru corpul nostru. Cele dulci si oleanginoase sunt
deosebit de hranitoare. Asadar trebuie sa l folosim in alimentatia de ficare zi, in functie de
necesitatii si de carente.
Fructele ne asigura elemente care vitalizeaza organismul: fier, calciu, iod, sulf, sodiu, arsenic si
astfel constituie remedii simple si eficinte impotriva bolilor.
Un aparat digestiv bun, sanatos, tolereaza toate fructele. Va sfatuim insa ca fructele acide sa le
consumati la primele ore ale diminetii, separat de orice aliment pentru a evita alimentatia.
De asemenea, este bine sa nu adaugati zahar, mai cu seama zahar rafinat, pe care este bine sa-l
inlocuiti nu cu indulcitori chimici, ci cu miere dupa gust.
4. Frumusete si Sanatate
Secretele unui trup frumos si sanatos .
Fiecare om modern ravneste la un trup fumos si sanatos, pentru el si pentru cei apropiati.
Esteticul dublat de sanatate este, de milenii un deziderat. Un deziderat pentru care astazi lupta
oameni de pe intreg mapamondul, insotiti de echipe de specialisti, constienti de importanta
revenirii la o viata sanatoasa.
Din pacate, dezechilibrele s-au instalat o data cu asa numita comprimare a timpului si cu
industrializarea furibunda, care a transformat fiinta umana intr-un robot.. A devenit deja banal sa
vorbim depsre ritmul accelerat al existentei contemporane, despre avatarurile acestui tip de
existenta.
Ce trebuie facut? Studiile de specialitate insista asupra pericolelor la care suntem supusi zi de zi,
prin abandonarea unui comportament natural, care ar asigura o viata sanatoasa si echilibrata.
Este limpede ca un trup sanatos va deveni, automat, si unul frumos, plin de vigoare, in stare sa
lupte cu inamicii care apar la tot pasul.
Ideea ca aceste preocupari reprezinta un apanaj aproape exclusiv al feminitatii este combatuta
chiar in contemporanietate, de interesul specialistilor pentru sanatate si frumusetea barbatilor, si
de succesul tratamentelor propuse acestui segment.
Sanatatea si frumusetea nu focalizeaza pe masculinitate, feminitate, pe bogatie sau saracie, ci pe
grija pe care fiecare om trebuie sa o aiba pentru sine, asigurandu-si protectia fata de agresiunile
generate de viata moderna.
In capitolul acesta va vom prezenta istorii, cauze si solutii cu alte cuvinte cateva secrete bine
pastrate ale unui trup frumos si sanatos.
Frumusetea si sanatatea
Ritm modern de viata
O viata moderna presupune, de cele mai multe ori un ritm trepidant. Timpul se comprima iar
obiceiurile sanatoase sunt lasate in plan secundar sau chiar uitate complet. Orele in sir petrecute
ziua la birou si seara in fata televizorului ne determina sa abandonam stilul de viata sanatos care
presupune, in linii mari o alimentatie echilibrata si miscare in mijlocul naturii.
Mesele devin obiceiuri la care nu mai suntem atenti iar exercitiile fizice nu isi mai gasesc loc in
agenda noastra.
O data cu folosire la scara larga a calculatorului, a internetului, telefonului mobil, viteza de lucru
a crescut de trei ori. Paradoxal, insa timpul de lucru a crescut si el, in loc sa cada sau sa ramana
constant.
Este si vina celor care au reusit sa munceasca fara pauza, uneori, in doua sau chiar trei locuri,
uitand de iei insisi.
Chiar daca tehnologia ne-a ajutat sa castigam ceva timp, acesta nu ni-l acordam noua , fiintei
noastre umane, ci tot jobului. Timpul liber este consumat, in buna masura, prin informare si
suprainformare. Suntem expusi unui flux international care, prost gestionat, poate deveni
coplesitor.
Sindromul dependentei de munca a fost definit de specialistii japonezi drept Karoshi. Cercetarile
au demonstrat ca aceasta se manifesta prin tulburari neurovegetative grave.
Exista oameni care realmente au ajuns sa fuga de concedii, iar atunci cand se intorc din vacante
sa resimta acut lipsa de activitate.
Efortul de adaptare la cerintele personale este continuu in cazul unei persoane hiperactive.
Aceasta nu se poate detasa, se gandeste tot timpul la problemele de serviciu.
Treptat relaxarea mintala dispare. Din punct de vedere biochimic, fiziologic, in organismul unei
persoane stresate se produc descarcari in exces de adrenalina si noradrenalina, carora li se
raspunde cu supraproductii de serotonina hormon care induce linistea, somnul.
O vreme acest mecanism poate functiona, in sensul ca omul adoarme dupa o zi grea. Dupa un
timp, insa, se epuizeaza si rezervele de serotonina, iar respectivul nu mai poate sa se relaxeze.
Toate demonstratiile si obseravtiile specialistilor ar trebui sa reprezinte un serios semnal de
alarma pentru lumea robotizata a marilor aglomerari urbane, care mai are inca o sansa de a fugi
din fata pericolelor din fiecare zi.
www.CumSlabesc.com