Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pedagogie PDF
Pedagogie PDF
Curs
Lect.univ.drd.Claudia Hanga
Continut:
Introducere:
In acest capitol sunt evidentiate importanta celor trei factori ai devenirii umane: ereditatea, mediul si
educatia. Acesti trei factori amprenteaza in mod diferit fiinta umana, conferind unicitate fiecareia
dintre acestea.De asemenea sunt ilustrate cateva dintre cele mai semnificative abordari ale
stadialitatii, respectiv cea piagetiana, cea din perspectiva lui Kohlberg, si cea dintr-o perspectiva
generala. Nu in ultimul rand, sunt creionate cateva dintre cele mai relevante trasaturi ale varstelor
pubertatii si adolescentei, etape de varsta de maxim interes pentru majoritatea viitoarelor cadrelor
didactice.
Dezvoltarea psihologica a fiinei umane este o rezultant a interaciunii mai multor factori:
a) interni:
b) externi:
-ereditatea
-mediul
-intern
-extern
-educaia
ponderea lor fiind diferit atat de la un individ la altul cat i de la un stadiu la altul.
Gradul de
implicare a acestor factori a fost abordat in mod diferit de literatura de specialitate , constituindu-se
cateva paradigme:
Paradigma sceptic sau organicist, avandu-i ca reprezentani de seama pe Platon, Aristotel,
Galton, Stanley Hall, Thorndike, accentueaz rolul factorilor ereditari , susinand c dezvoltarea
copiilor se produce aproape in totalitate ca rezultat al influenelor genetice, celorlali doi factori
revenindu-le un rol redus.Esena acestei paradigme s-ar putea concentra in urmatoarea afirmaie
Paradigma optimist sau mecanicista are drept exponeni pe J.Locke, Helvetius, Rosenzweig,
Watson, Skinner, Bandura, i promoveaz un optimism naiv, accentuand in mod exagerat rolul
mediului in ansamblul celor trei factori. Ideea ei conducatoare se poate rezuma astfel (cit.
Introducere in psihologia contemporana, N.Hayes, S.Orrell, 1997) :Cu o duzin de copii
sanatoi(..)garantez c iau pe oricine la intamplare i il pregtesc s devina orice fel de specialist,
doctor, avocat, i da ,chiar i un ceretor sau ho, fr s tin cont de talentul sau, de inclinaii, de
afinitati, de capacitate, de vocatii i de rasa predecesorilor si.
Paradigma interacionist sau realist reueste s concilieze cele doua paradigme anterioare, i
are drept reprezentani principali pe: Freud, Wallon, Vigotski, etc.Acest curent acorda o pondere
insemnat tuturor celor trei factori mai sus menionai, rezervand totui educaiei
un rol
conducator.
Modele
explicative
ale
dezvoltrii
(L.Iacob,
A.Cosmovici,1998)
Ereditate-Mediu
Educaie
Educaie
Educaie-Mediu-Ereditate
MediuEreditate
Fiinele
total),jumatate mosteniti pe linie paterna. Exist situaii in care apare un cromozom in momentul
concepiei, ca de exemplu in sindromul Down. Hayes i Orrel (op.cit.)precizeaz c in urma unei
cercetari recente s-a sugerat c aproximativ 60% dintre copiii cu sindromul Down ntampin doar
dificultai uoare de invaare, numeroase dificultai in acest sens fiind in mare msur depaibile
dac inc din primul an din via se intervine cu o instruire special. Rezultatele slabe ale acestor
copii(susin aceiai autori) s-ar datora expectanelor sczute ale adulilor, i a unei insuficiente
stimulri intelectuale i fizice din partea acestora.
In acest context se impune i precizarea c genotipul presupune cantitatea de informaie
stocat intr-o celul neactivat in timp ce fenotipul este rezultatul interaciunii dintre genotip i
mediu. Psihicul aparine fenotipului intrucat presupune interaciunea dintre genotip i
mediu.(Allport, 1981). Deci, in momentul conceperii sunt implicate atat jumtate din materialul
cromozomiam de la mam, cat i jumtate de la tat, i printr-un mechanism de de selectie a
genelor, unele dintre ele sunt dominante, iar altele sunt recesive.(poteniale). Acestea din urm se
pot reactualiza la succesori. Cu alte cuvinte, genotipul reprezint programul informaional al unui
individ, iar actualizarea lui n contextual social se refera la fenotip.
Problematica ereditii include anumite caracteristici dintre care cele mai de seama sunt:
6.Experienele pe maimue ale unor oameni de tiina care au studiat msura in care antropoidele
sunt capabile s achiziioneze limbajul specific uman. Rezultatele au demonstrat c ereditatea nu
poate fi depaita,iar limitele ei pot fi doar extinse (ca i in cazul prezentat), dar nici mcar primatele
nu au putut fi umanizate.
Dr.F.Patterson (cit. de S.Orrell, 197)a reusit printr-un experiment extins pe durata a 14 ani s invee o
gorila s posede un limbaj de 500 de cuvinte, plus 500 de semne n limbajul surdo-muilor. Ea reuise
chiar s elaboreze scurte propoziii dar performanele obinute in acest caz au fost singular.
7. Expresiile faciale la om sunt universale, indiferent de cultura creia persoana ii aparine,
indiferent de timpul n care triete (rasul, plansul).
8. Aportul ereditii in dezvoltarea personalitii se constat permanent in:
necesitati, modificarile de maturizare pot fi afectate. Un exemplu in acest sens este anorexia care,
conform unor teorii presupune ncercarea subcontient a adolescentelor de a amana transformarile
corporale pe care maturitatea le implic i de a-i pstra trsturile infantile cat mai mult timp
posibil. Acest lucru demonstreaz c schimbarile genetice pot fi afectate de influenele mediului.
Adam i Eva erau inteligeni? Se intreab pe bun dreptate Alain Lieury. Intr-adevr
cercetrile(Washburn 1960, Holloway 1974), susin c acum 50000 de ani homo sapiens avea
aceeai capacitate creativ ca i cea a noastr, astfel incat perfomanele intelectuale ale
exponenilor umani ai civilizatiei actuale se datoreaza mediului (limbaj, cunostine literare, stiinifice,
etc)fiind produsul unor invri ce se extinde de-a lungul mileniilor.
Cosmovici (1998) arta c aciunea mediului este multipl : direct (referindu-se aici la alimentaie i
clim), i indirect (nivel de trai, grad de cultur i civilizaie).Aceste influene pot proveni din
mediul proximal(din imediata apropiere a omului), sau din mediul distal (aflat la distan).
Cu toate c unii autori definesc mediul ca fiind totalitatea influenelor postnatale care se exercit
asupra individului, ali specialiti extind sfera acestor influene nu doar la perioada postnatal ci i la
cea prenatal.
Astfel, cercetri tiinifice renumite acord i mediului o pondere nsemnat n dezvoltarea fiiniei
umane.Din aceast perspectiv o clasificare a tipurilor de mediu ar arta astfel:
b)------extern :b1)-------fizic
b2)-------social
Mediul intern
Munteanu este unul dintre autorii romani de specialitate care subliniaz importana acestui tip de
mediu. Ea arat ins, c dei vechile civilizaii au acceptat aceast importan, totui oamenii de
tiin ai secolului nostru au avut nevoie de mult timp pentru a o accepta .
Astfel, in uter copilul este o fiina activ care incepand din saptamana a VI-a a existenei sale
intrauterinei pune bazele propriului su alfabet psihologic.In al III-lea trimestru de via
penatal copilul poate deja reaciona senzorial, are deja un sistem amplu de invare, afectivitate,
memorie, inelegere.
De asemenea, tonusul psihologic al mamei este capabil s influeneze copilul; in privina
alcoolului, tutunului, drogurilor ingerate de mam n perioada graviditii lucrurile sunt extreme de
bine cunoscute, astfel ncat a devenit aproape un truism luarea lor in discutie.
Stresul emoional al mamei are drept rezultat producerea adrenalinei, care determin o
vasoconstricie care micoreaza cantitatea de sange din placent i uter, ceea ce duce la o mai slab
oxigenare a ftului.
Oricum, ntre mam i prunc se creeaz o legatur extrem de puternic inc din aceast etap,
legatur care ns depinde de afeciunea materna, capabila s creeze un adevarat scut pentru copil
impotriva agresiunilor externe.
Mediul extern
Mediul fizic
Este repezentat de factori de clim, relief, flora, faun, alimentaie, care contribuie la
dezvoltarea somatic i psihic.Se cunosc astfel diferenele care exist ntre popoarele care triesc
ntr-o clim ca ld i umed fa de cele care triesc n zonele nordice i reci.
De asemenea o
alimentaie deficitar influeneaz nefast atat dezvoltarea fizica cat i cea intelectual.Studiile au
demonstrat c in Africa dezvoltarea intelectual a copiilor este mult ncetinit din cauza malnutriiei,
ntrucat proteinele(care conin aminoacizi care la randul lor sunt precursorii neurotransmitorilor),
lipsesc intr-o mare masur.
Mediul social
Cuprinde totalitatea condiiilor economice, politice,culturale care amprenteaz dezvoltarea
psihic.Exist dou mari direcii prin care mediul social i exercit influenele:
asigur pstrarea achiziiilor umane care s-au realizat de-a lungul istoriei, constituind un
adevarat depozit pentru experiena uman
aceste produse ale culturii concentreaz n ele i capacitile psihice pe care le-au generat,
facilitand astfel transmiterea lor de la o generaie la alta, susine I.Nicola(1992) referinduse la cel de-al doilea tip de influene pe care mediul social il exercit asupra
omului.Influenele care se exercit in timp asupra speciei umane vizeaza deci nu numai
modificari organice, cci influenele culturale au drept urmare i o permanent evoluie n
privina dezvoltrii capacitilor psihice umane.
Referindu-se la o partajare a factorilor ce alctuiesc mediul social, A.Munteanu afirm c atunci cand
punem in discuie sintagma de mediu social, trebuie s ne gandim la mai multe direcii:
Condiii socio-economice, sau cu alte cuvinte aspecte legate de confortul material pe care
familia il poate asigura copilului
Condiii socio-profesionale se refer la profesiunea parintilor i la msura n care acest lucru l
influeneaza pe copil
Condiiile socio-igenice vizeaz msura n care ritualurile zilnice de igien sunt respectate
Condiii socio-culturale care evoc atmosfera cultural in care copilul i dezvolt
personalitatea
Condiii socio-comunicative i socio-afective, carecuprind climatul afectiv in care traieste
copilul, cat i diversitatea relaiilor pe care le angajeaz cu cei din jur, susine autoarea mai sus
menionat.
Msura n care mediul social se constituie ntr-un factor determinant al devenirii umane este
probat i de existena asa ziilor copii slbatici izolai din varii motive de comunitatea uman. Au
existat astfel copii-leopard, babuin, panter, gazel, precum i copiii lup. Un astfel de caz celebru este
cel al fetielor botezate ulterior Amala i Kabala, descoperite in India la 9 octombrie 1921.
n momentul descoperirii acestora (avand varsta de 1 an i respectiv 8 ani i jumatate), ele
triau alturi de 3 lupi aduli i 2 pui, i aveau un comportament asemntor cu cel al familiei
adoptive.Mai exact, ele nu achiziionaser mersul biped, ci umblau pe coate i genunchi, aveau
calozitile groase pe podul palmelor, pe coate i pe genunchi. Lsau s le atarne limba i gafaiau,
lipiau lichidele, dezgropau mortciunile, se temeau de lumin. n timp ce ziua stteau mai mult
tolnite, noaptea se agitau, gemand i urland.
Cea mai mica dintre fetie a murit in acelai an in care a fost descoperit iar cealalt a trait
pan la varsta de 17 ani;in cei 8 ani petrecui in tovria animalelor, ea a ajuns s dobandeasc noi
comportamente:dupa 10 luni ntindea mana cand solicita ceva, dupa 16 luni se ridica in genunchi,
dar doar dupa 6 ani a achiziionat mersul biped. In ceea ce privete limbajul, la 17 ani vocabularul su
cuprindea 50 de cuvinte.
Un caz asemnator s-a petrecut tot in India unde s-a descoperit un copil de aproximativ 9 ani
crescut in compania animalelor, care dobandise i el, la fel c i in cazul mai sus menionat, un
comportament tipic animal:mersul in patru labe, reacia negativ in faa luminii, lipsa limbajului. Dei
specialitii au incercat timp de 14 ani sa-l umanizeze, acest lucru a fost practic imposibil.
Exemplele acestea(dar i altele care nu sunt expuse aici)vin toate in sprijinul ideii c n lips unui
mediu specific uman, nici atributele specifice ale umanitatii nu pot fi dobandite.
Un argument interesant favorabil importanei mediului social se refer la structura i modul
de organizare a proceselor psihologice, care sunt dependente de tipul de organizare social din care
individul face parte.
Astfel, M.Mead(Papalia, 1986)arat c in insula Samoa rolurile sociale sunt inversate:femeile
catiga hrana, in timp ce barbaii se ocupa de sevituile casnice. n aceste condiii femeile dobandesc
acolo trsturi psihologice comparabile cu cele ale brbailor din tipul nostru de civilizaie. Asistam in
acest caz la o hiperdezvoltare a agresivitii feminine, ceea ce demonstreaza c mediul este
responsabil de acest fapt, sic a ne insusim(sub influenta lui)inca din copilarie anumite roluri sociale
pe care ni le mentinem apoi pe parcursul vietii.
Discutand despre mediu trebuie subliniat c influenele care se exercita asupra individului
sunt cu atat mai pregnante cu cat se manifest la o varst mai fraged. Perioada de maxim
influen din acest punct de vedere este cuprins intre 2 i 8 ani.
Studiile asupra deprivarii senzoriale (la om i animal) confirm i ele importana factorului pus
in discuie.
Astfel inc din 1949 au existat studii (reconfirmate in 1968 precum i ulterior) susin c in
condiii de internare pe perioade mai lungi in spital, copiii prezentau o apatie generala i o anumit
intarziere in dezvoltare (caracteristici cunoscute sub denumirea de hospitalism), datorate lipsei de
stimulare care ar trebui s vina din partea mediului. (stimulri importante sunt cele care vizeaz sfera
afectivitaii , varietatea cromatic, etc.)
Deprivarea senzorial influeneaz negativ nu doar fiinele umane, ci i pe animale. De
exemplu deprivarea senzorial total, temporar la pisic (pleoape cusute) degenerescene
nervoase ireversibile in urma crora pisicile rman oarbe (pentru vedere perioada in care influena
mediului este maxim, deci perioada critic se situeaza n a treia saptaman i a treia luna.)
Se considera c scopul educaiei are ca produs final fiina uman autonom n raport cu
propriul su destin i propria sa personalitate, dei aa cum afirma Debesse educaia nu-l creeaz
pe om, ea il ajuta s se creeze( cit. C. Cucos, 1998).
Cu alte cuvinte - aa cum a reieit din cele expuse anterior - dei extrem de important in
devenirea fiinei umane, educaia nu este totui singurul factor determinant in acest sens.
Una dintre numeroasele definiii ale educaiei
precizeaz c aceasta este activitatea
sistematic pe care adulii o desfaoar asupra copiilor i adolescenilor, din dorina de a-i pregti
pentru via, intr-un mediu determinat (Planchard, 1976).
Potenialul ereditar al fiecrui individ nu favorizeaz in mod egal toate componentele
personalitii, i tocmai aici intervine pregnant rolul educaiei : acela de a aciona asupra tuturor
acestor componente, asigurand un echilibru optim intre ele.
In realizarea educaiei , nvmantului i revine un rol de seam, dar el nu este singurul factor
in realizarea acestui deziderat; prin urmare s-a impus ideea conform creia, pe lang acest tip de
educaie oferit de sistemele instituionalizate, exist i alte tipuri de educaie care amprenteaz
individul intr-o manier tot atat de important ca i primul tip .
Se contureaza astfel trei tipuri de educaie :
Dintr-o perspectiva generala, principalele perioade ale dezvoltarii psihice sunt urmatoarele:
0-1 an, perioada noului nascut
1-3 ani,perioada anteprescolara
3-7 ani, perioada prescolara
7-11 ani,perioada scolara mica
11-15 ani, perioada pubertatii
15-19 ani perioada adolescentei
Desigur aceste limite de varsta sunt flexibile si orientative, intrucat se stie ca ritmurile de
dezvoltare difera de la un copil la altul.
Kohlberg a stabilit existenta urmatoarelor stadii ale dezvoltarii psihice, folosind drept
criteriu al stadializarii dezvoltarea morala:
4-10 ani nivelul premoral, in care copilul respecta regula morala din doua motive
in principal:teama de pedeapsa sau dorinta de a obtine simpatia cuiva.
10-13 ani nivelul moralitatii conventionale:unele pesoane raman intreaga viata
cantonate in acest stadiu, in care regula morala se respecta pentru ca pur si
simpluasa e frumos, asa se cuvine, asa se face,etc, fara a se mai
trece regula morala prin filtrul judecatii personale.
13- pana la sfarsitul vietii ( acest stadiu poate sa nu fie atins niciodata ), nivelul
autonomiei morale in care exista doua substadii:primul in care omul tece printrun filtru personal regula morala, si o respecta in masura in care crede ca asa este
mai bine , mai corect si mai democratic pentru sine si pentru ceilalti. Al doilea
substadiu este cxel in care individul isi alcatuieste propriul sau cod de reguli
morale, din care unele pot chiuar intra in contradicti cu regulile moale unanim
acceptate de catre societate, dar fara a fi totusi imorale.
Perioada pubertatii, numita si varsta ingrata, are in opinia lui Rose Vincent urmatoarele
caracteristici:
Intrebari de autoevaluare:
1. Definiti
ereditatea.........................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
2. Definiti
mediul..............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
3. Stabiliti
rolul
lor
in
dezvoltarea
ontogenetica....................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
4. Care este clasificarea propusa de Piaget in domeniul stadiilor dezvoltarii
psihice?............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
5. Dar
cea
a
lui
Kohlberg?.........................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
6. Prezentati asemanari si deosebiri intre cele doua paradigme, cea piagetiana si cea
kohlbergiana
in
dezvoltarea
omului..............................................................................................................................
.........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Sarcini de lucru
Organizati-va in doua grupuri, primul constituit din membri care s aduca argumente etice
favorabile clonarii, cel de al doilea care s aduca argumente care s demonstreze c in c zul
clonarii etica este incalcata. Confruntati-va parerile.
Comentati urmatoarele afirmatii:
o Nu e totuna sa-ti plamadesti trupul sau mintea pe inaltimi sau intr-o vagauna.
o A educa inseamna a instrui.
o Un suflet de copil poate fi ridat de toate erorile de educaie ale unui batran.
o A educa inseamna a dresa.
Evidentiati actiunea educaiei asupra celorlalti factori ai dezvoltarii.
SISTEMUL DE PERSONALITATE
Cuprins:
1. Personalitatea, delimitari conceptuale;tipologia lui Kretschmer
2. Scoala psihometrica a lui Eysenck
3. Scoala psihometrica a lui Freud
4. Scoala umanista a lui Rogers
5. Dimensiuni ale personalitatii: temperament, character, aptitudini
6. Personalitatea profesorului
7. Rolul expectantelor in dezvoltarea personalitatii
Introducere:
Azi este evident ca toate acestea sunt simplificari deoarece fiinta umana este prea
complexa pentru a putea fi cuprinsa intre aceste limite exacte si oarecum
reductioniste.
Perspectivele asupra personalitatii au fost diferite in timp;dintre aceste ne-am oprit
aici asupra urmatoarelor:
Scoala psihometrica a lui Eysenck:din punctual sau de vedere, personalitatea are
doua dimensiuni:introversiunea/extroversiunea, si stabilitatea/instabilitatea.
Trasaturile introvertitului sunt urmatoarele:este tentat a se inchide in sine,
contemplative, tendinte de izolare sociala, romantic, fin , imaginative, timid.
Extravertitul pe de alta parte este orientat spre lumea exterioara, deschis,
comunicativ, usor adaptabil, evita singuratatea, cauta initiative, optimist, neatent.
Modelul de personalitate al lui Eysenck cuprinde:
Scoala psihanalitica a lui Freud.Freud este cel care sustine ca psihicul este alcatuit din trei
instante:
Constient
Subconstient
Inconstient
Mintea omului este asemanata cu un iceberg, din care partea vizibila este similara
constientului, in timp ce partea ce nu se vede (deci cea mai mare parte a icebergului)este
similara inconstientului. Deci, partea vizibila este cea controlabila, in timp ce inconstientul
scapa controlului nostrum, fiind o zona a psihicului in care sunt ascunse conflictele si
traumele acumulate ; Freud considera ca in mare parte comportamentul nostrum este
determinat de inconstient. Pe langa acestea, mai exista o sfera a psihicului numita
subconstient, care adaposteste ganduri si amintiri ce sunt temporar uitate , dar care, dupa
caz, pot fi reactualizate.
Pe langa studiul psihicului, Freu s-a ocupat si de studiul personalitatii, care in viziunea lui
cuprinde componentele: Sinele
Eul
Supraeul
Sinele este prima instanta care se dezvolta, si este dominat de principiul placerii, fiind egoist
si urmarind satisfacerea placerii si a impulsurilor.Pe masura ce inainteaza in varsta , si odata
cu interactiunile sociale, cu educatia, individual incepe sa dobandeasca eul, care este
dominat de principiul realitatii.Acesta incearca sa satisfaca solicitarile sinelui, dar intr-o
maniera rezonabila, dezirabila in raport cu regulile sociale.In fine, ultima instant care apare
este supraeul, care propune standardele pe care individual doreste sa le atinga;supraeul
cuprinde toate responsabilitatile si indatoririle subiectului uman. Si aceasta instant trebuie
sa fie controlata de catre eu, pentru ca nici exagerarile supraeului nu sunt dezirabile.
In concluzie, o personalitate echilibrata trebuie sa aiba un eu puternic.
Eul, pentru a-si indeplini sarcinile, trebuie sa puna in functie niste mecanisme de aparare
care ii permit sa se protejeze de exagerarile inspre care tind celelalte doua instante. Iata
cateva exemple in acest sens:
Proiectia-presupune a ne proiecta propriile noastre idei sau stari neplacute asupra
altei persoane
Refularea-sau reprimarea unei experiente , de exemplu pentru ca este prea penibila,
rusinoasa, stanjenitoare pentru a o avea mereu in sfera constiintei
Rationalizarea-presupune gasirea de scuze in proprii nostril ochi pentru o fapta deloc
onorabila comisa de catre noi
Teoria umanista a personalitatii il are drept reprezentant pe Carl Rogers, si isi centreaza
esenta pe ideeasineluicare poate fi unul real sau unul ideal. Sinele se refera la acea
latura a fiintei umane care o defineste asa cum este ea in mod efectiv,, in timp ce sinele ideal
se refera la persoana asa cum si-ar dori ea sa fie. Este evident ca pentru o personalitate
echilibrata si armonioasa discrepanta dintre cele doua tipuri de sine ar trebui sa fie cat mai
mica.Dupa Rogers, dezvoltarea unei personalitai armonioase presupune acordarea de catre
cineva apropiat(de obicei parinti), a unei pretuiri neconditionate. In masura in care ii este
acordata aceasta pretuire, persoana se simte apreciata si iubita indifferent de calitatile si
defectele sale. Ea elibereaza individual de necesitatea de a cauta mereu aprobare sociala la
cei din jur, si de a-si explora aptitudinile si talentele.In cazul in care aceasta pretuire nu este
acordata, iar iubirea este conditionata(de ex.de note bune obtinute la scoala, sau de un
comportament frumos), copilul primeste mesajul ca si-ar dori un copil ideal. Acest copil
creste incercand sa intre in modelul pe car parintii il preconizeaza pentru el, neglijandu-si
propria fiinta intima. Ulterior aceste persoane tind sa aiba standard foarte ridicate, chiar
uneori nerealiste, distanta dintre sinele real sic el ideal fiind foarte mare.
Echilibru
Mobilitate
Forta se exprima in rezistenta la solicitari a sistemului nervos
Echilibrul se exprima in raportul existent intre excitatie si inhibitie
Mobilitatea este dependenta de viteza cu care se consuma si regenereaza substantele
constitutive ale neuronului(se constata de exemplu in diferite aspect exterioare, observabile,
cum ar fi modificarea unei deprinderi).
In functie de cum se combina aceste trei insusiri intre ele, rezulta urmatoarele tipuri:
Sanguinicul-puternic, echilibrat, mobil
Flegmaticul-puternic, echilibrat, inert
Colericul-puternic, neechilibrat, mobil
Melancolicul-hipoton(are un tonus scazut)
Din punctual de vedere al lui Eysenck , temperamentele sunt tot acestea patru expuse
anterior, cu caracteristicile mentionate la paragraful referitor la paradigme ale
personalitatii(perspectiva lui Eysenck).
O alta perspectiva este cea a lui Le Senne, care stabileste existenta a opt tipuri
temperamentale, in functie de urmatoarele criterii:
Emotivitate
Activitate
Rasunet(Ecou)
In functie de acesti factori omul poate fi:Emotiv(E) sau Nonemotiv(nE)
Activ(A) sau Inactiv(nA)
Primar(P), -care are terndinta de a trai puternic prezentul, implica extroversiunea-,sau
Secundar(S)-care are tendinta de a ramane sub influenta impresiilor trecute, implica
introversiuneaCele opt tipuri temperamentale pe care le stabileste Le Senne sunt:
-Pasionat(EAS)
-Coleric(EAP)
-Sentimental(EnAS)
-Nervos(EnAP)
-Flegmatic(nEAS)
-Sanguinic(nEAP)
-Apatic(nEnAS)
-Amorf(nEnAP)
IQ VERSUS
EQ(EQ=inteligenta emotionala)
Este foarte interesant c, dei au diplome echivalente ca valoare, unii se trsc n slujbe umile, n
timp ce alii fac salturi impresionante n drumul lor ctre succes.
Cum se explic faptul c unii care dovedeau n copilrie o inteligen vie i promiteau foarte mult, au
euat pn la urm n mediocritate, iar alii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reuit n
via?
De ce snt cupluri care se ceart i apoi se despart, i perechi care, dei se mai confrunt cu tensiuni,
nu se destram i chiar snt fericite?
Rspunsul la toate aceste ntrebri ine cont de faptul c noi "decidem i gndim sub influena
sentimentelor", dup cum ne sugereaz Daniel Goleman, psiholog la Harvard.
Adevrata msur a inteligenei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoional.
"Marea revoluie a anilor 2000 const n revana sentimentelor asupra inteligenei", ne asigur Daniel
Goleman n cartea sa celebr deja n Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence".
n prezent, cnd ne referim la inteligen, nelegem cel puin dou lucruri:
intelectul (IQ) i
inteligena emoional (EQ).
"n mod tradiional, puterea creierului este dat de IQ, ns cu ct lumea devine mai complex,
inteligena emoional trece pe primul plan" (Daniel Goleman).
O persoan inteligent emoional este abilitat n patru domenii: identificarea emoiilor, nelegerea
emoiilor, reglarea emoiilor i folosirea emoiilor.
n viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligena emoional este format din cinci factori:
cunoaterea propriilor emoii, managementul emoiilor, motivare, recunoaterea emoiilor la alii
(empatie) i relaiile interpersonale.
Iat o comparaie ntre IQ i EQ.
Intelectul - IQ
Inteligena emoional - EQ
Dezavantajele intelectului
Avantajele EQ
diplome dintre cele mai prestigioase. Erau ns persoane foarte echilibrate din punct de
vedere emoional, capabile s fac fa cu succes momentelor de criz.
Cercetarile au artat c succesul nostru la locul de munc sau n via depinde 80% de inteligena
emoional i doar 20% de intelect.
n cazul liderilor, inteligena emoional contribuie cu pn la 90% la succes. Asta nu nseamn c
rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continu s fie important, dar nu cel mai important.
De altfel, viaa i experiena fiecrui individ arat c, spre deosebire de IQ, care nu se schimb mai
deloc dup adolescen, inteligena emoional este, n mare parte, nvat, i continu s se
dezvolte pe msur ce naintm n varst i nvm s cunoatem emoiile i sentimentele i s le
utilizam pozitiv.(dr.Cherechianu Aurel)
Cuprins:
1.Delimitari conceptuale
2. Etapele procesului creator
3. Factorii creativitatii
4. Cultivarea creativitatii la elevi
Introducere:
Dezvoltarea creativitatii este un domeniu intrat nu foarte demult in atentia psihologilor, cu
toate acestea studiul ei prinde actualmente tot mai mult teren, intrucat se constata ca
societatea actuala are din ce in ce mai multa nevoie nu doar de indivizi inteligenti si instruiti,
ci si de indivizi creative, capabili sa gaseasca solutii inedite si eficiente la problemele
complexe cu care lumea de azi se confrunta.
Discutand despre factorii intelectuali, in primul rand facem referiri la gandire.Aceasta poate fi
convergenta sau divergenta.Cea convergenta este mai degraba o gandire algoritmica, ce merge
pe drumul cel mai scurt si mai uzual pentru rezolvarea unei probleme.
Gandirea divergenta presupune un mod nou, neuzual de rezolvare a problemelor.Factorii care
alcatuiesc gandirea divergenta sunt urmatorii:
Fluiditatea-capacitatea de a da un numar de raspunsuri cat mai mare la o anumita
problema
Flexibilitatea-capacitatea gandirii de a-si schimba prompt cursul gandirii daca este cazul
Originalitatea-capacitatea de a da raspunsuri noi si neuzuale la o problema
Elaborarea-punerea in practica a celor gandite;presupune effort volitiv
Sensibilitatea fata de probleme-capacitatea de a sesiza probleme acolo unde aparent ele
nu exista
Redefinirea- capacitatea de a folosi un obiect sau o parte a unui obiect in alt scop decat
cel pentru care a fost creat
In privinta raportului dintre inteligenta si creativitate specialistii sustin ca nu se poate discuta
despre creativitate in lipsa unei inteligente aflata macar la un nivel mediu.Dincolo de acest nivel
orice combinatie este posibila intre cei doi factori:un nivel inalt de inteligenta si o creativitate
medie, un nivel mediocre de inteligenta si o creativitate inalta, ambele inalte, ambele medii.
Cativa dintre factorii nonintelectuali ai creativitatii sunt urmatorii:
Motivatia(intrinseca este mai degraba favorabila creativitatii decat cea extrinseca;o importanta
mare au si celelalte tipuri de motivatii:cognitive, afectiva,pozitiva..Un alt factor este caracterul,
cel putin in ceea ce priveste tenacitatea , perseverenta de a pune in practica cele
1.
Evaluarea-stiindu-se notat, cel mai adfesea elevul nu-si mai permite alte
abordari ale problemei decat cea uzuala, caci a incerca ceva nou implica si riscul de a
gresi, ori daca doreste o nota buna, elevul nu-si asuma acest risc.Se propune ca
atunci cand acest lucu este posibil, evaluarea sa fie amanita.
2.
3.
Amanarea judecatii
2.
1.
2.
3.
4.
Comunicarea
Cuprins:
1.
2.
3.
Comunicarea verbala:
3.a) Principalele caracteristici ale comunicarii defectuoase
3.b) Principiile de baza ale unei bune comunicari
Introducere:
Lipsa comunicarii este o tar a perioadei actuale, accentuandu-se parca mai mult ca
oricand datorita a ceea ce numimvitezaacestor timpuri.Lipsa comunicarii, sau
deficientele ei amprenteaza atat relatia perinte copil, cat sip e cea profesor elev.
Tocmai de aceea sunt abordate cateva dintre aspectele considerate mai interesante
si mai relevante ale problematicii comunicarii.
Proximitatea
Imbracamintea
A-I cere precizari sau informatii in plus cu privire la subiectul pus in discutie
2.
Legea Yerkes-Dodson
3.
Introducere:
Cunoasterea structurilor motivationale care determina cea mai dezirabila conduita a
elevului(atat in planul scolar cat si extrascolar), este necesara in intregul proces
didactic.Astfel, aflarea unui optimum motivational, adica a unui echilibru optim intre
performanta elevului si nivelul motivatiei sale, cere in primul rand cunoasterea temeinica a
elevului cu toate particularitatile sale de varsta.
-idealuri
In privinta trebuintelor Maslow a alcatuit o piramida a acestora, situand la baza sa trebuinte
fiziologice(foame, sete, sex, odihna),apoi umeaza trebuinte de securitate, dragoste si afiliere,
de stima si statut ,de cunoastere, estetice si de autorealizare.Pe masura ce o trebuinta de la
baza se realizeaza, omul poate sa acorde atentie realizarii urmatoarei trebuinte.Este evident
de exemplu ca, in lipsa satisfacerii trebuintelor de securitate(in conditii dramatice, de razboi
de pilda) ,omul nu este interesat de trebuintele estetice, ci mult mai curand de a-si pastra
viata, de a o continua in circumstante sigure, ferite de primejdii.
Formele motivatiei sunt:
Pozitiva si negativa
De exemplu un elev invata din placer(si este motivat deci pozitiv), sau din teama de a nu fi
pedepsit, de a nu ramane coregent (si deci e motivat negativ)
Cognitiva si afectiva
De exemplu un elev invata din dorinta de a sti ori din dorinta de a obtine simpatia cuiva drag
Intrinseca si extrinseca
De exemplu elevul invata pentru ca el doreste astfel, dorinta este a sa si o face din pasiune,
in timp ce fiind motivat extrinsic, el invata pentru o nota buna, pentru o bursa, etc
Mai exact , in cazul unei motivatii slabe, performanta este pe masura.Daca persoana este
supramotivata, performanta este afectata in mod negative, pentru ca, aflata sub stress,
persoana va fi inhibata, iar performantele sale nu vor fi pe masura capacitatilor sale.
De aceea este de dorit ca persoana sa fie bine(si nu supra)motivate, pentru ca eficienta sa sa
fie reala.
-ocolirea barierei:ex.unul dintre elevi se simte persecutat la scoala din cauza ca acesta a
dezvoltat o antipatie nestavilita fata de el. Deci, fiindca nu poate elimina bariera, o va ocoli, de
exemplu transferandu-se la o alta scoala.
-reactii compensatorii: 1.Substituirea motivului:un liceean se indragosteste de o colega a sa,
dar intrucat aceasta va allege un alt baiat, cel dintai isi va intensifica si reorinta eforturile in
alta directive, inspre invatatura, sport, etc
2. substituirea obiectului reactiei:un functionar este certat la serviciu
de catre seful sau, dar neputand riposta isi va revarsa furia acasa, asupra sotiei.
-reactii de aparare a eului: 1.refularea sau reprimarea unor amintiri care sunt prea penibile
pentru a putea fi pastrate in sfera constiintei
2.compensarea prin fantezie:un elev mentinut la nivelul marginal
al clasei de catre colegii sai din diverse motive, poate sa compenseze acest neajuns prin visare,
prin imaginarea a diferite ipostaze avantajoase pentru el, si al caror protagosnist principal
este.
3.identificarea:un individ care si-a dorit o viata intreaga sa devina
medic, de exemplu, si din anumite motive nu a reusit acest lucru, poate depune toate
eforturile pentru ca fiul sau fiica sa sa devina ceea ce n-a reusit, identificandu-se astfel cu
el(ea).
4.rationalizarea:un evreu in timpul celui de-al doilea razboi mondial
isi denunta fratele pentru ca acesta din urma complota impotriva Statului Major al SSului.Motivul pe care primul il invoca era respectarea legalitatii si a regulamentelor;in fapt intre
ei exista o veche rivalitate si gelozie inca din copilarie.
Cuprins:
1.
Delimitari conceptuale
2.
3.
4.
5.
Introducere:
Profesorul diriginte indeplineste adesea, pe langa celelalte roluri asumate in institutia de
invatamant, sip e cel de consilier. In acest scop, acest capitol-ce nu se doreste a fi exhaustiv-,
prezinta o introducere in acest domeniu, subliniind ca rolul cadrului didactic este si Acela de
a contribui la dezvoltarea personala a elevului, de a sensibiliza specialistul (psiholog cel mai
adesea)atunci cand exista o situatie de criza care depaseste atributiile sale.
Caracteristicile consilierului
Pozitive:
rabdare, ascultare activa, comunicare eficienta, empatie, respect, acceptare neconditionata,
toleranta, caldura, confidentialitate
Negative:
Tendinte de dominare, tendinte de superioritate sau de inferioritate fata de consiliat,
precum si reversul fiecareia dintre caracteristicile positive mai sus mentionate
Ce presupune consilierea?
Cu alte cuvinte, Berne considea ca fiecare persoana include in fiinta sa trei tipuri de ego: ego
de copil, ego de adult si ego de parinte.
-Egoul de copil implica anumite trasaturi cum ar fi:comportament emotional, creative,
nesupus rigorilor disciplinei
-Egoul de adult implica un comportament realist, logic, rational,neafectiv
-Egoul de parinte presupune asumarea valorilor preluate de la parinti (morala, atitudini,
credinte), empatie, grija si ocotire fata de ceilalti.
Unui copil nu-I este characteristic in fiecare moment doar egoul de copil, ci si alte tipuri de
egode exemplu ego de parinte in atitudinea fata de un animal, fata de o papusa, etc), dupa
cum si un adult poate pune in functie la un moment dat un ego de copil.
Copil
Copil
Adult
Adult
AAaa
Parinte
Parinte
Beck sustine deci ca noi acodam situatiilor problematice pe care le traversam anumite
semnificatii(mai mult sau mai putin grave), si ca tocmai acest lucu este de natura sa ne
influenteze comportamentul, si nu situatia in sine.De pilda, raportandu-ne la activitatea
didactica, o nota de sapte poate constitui o sursa de mare stress pentru un elev, in timp ce
pentru altul poate constitui o mare usurare.
Confruntandu-se cu situatii problematice, persoana are nu o data de infruntat invazia
gandurilor automate depresive.Iata cateva exemple de acest tip de ganduri:
-Nu sunt bun de nimic
-Nu reusesc niciodata nimic
-Nimeni nu ma intelege
-Mi-ar placea atat de mult sa fiu altfel
-Nimic nu merge cum vreau eu
-Ceva nu e in regula cu mine
-Sunt un ghinionist
De fapt, spune Beck, in momentul in care o persoana care se adreseaza consilierului(un elev
de pilda care traverseaza o situatie dificila, adresandu-se dirigintelui sau, in conditiile in care
in scoala nu exista un psiholog scolar), el trebuie sa fie consiliat de asa maniera incat sa fie
capabil sa-si stavileasca avalansa gandurilor depresive, si sa constientizeze ca practic, el se
afla in miezul unor deformari de rationament. Iata cateva exemple dintre principalele tipuri
de deformare a rationamentului:
1.Imprejurarile indispozitiei mele:----------------------------------------------------------------------------------------aveam pentru prima oara intalnire cu o fata, am asteptat o ora, dare a nu a venit---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2.Sentimentele mele negative, si intensitatea lor pe o scala de la 1 (minim) la1oo (maxim)------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ma simt:-----trist, nelinistit, neincrezator in mine, etc------------------------------------------------Ma simt:
Trist
70%
50%
nelinistit
Neincrezator
in mine
40%
80%
1%
etc
etc
40%
Intensitatea sentimentelor a fost initial completata la inceputul elaboraii jurnalului. Daca va fi corect
executata activitatea, la sfarsitul ei, ne asteptam ca intensitatea sentimentelor negative sa se
diminueze.
Exemplu:
Gandurile
negative
mele
Alternative rationale
Intensitatea lor pe o scala de
la 1 la 100
Autodeprecierea
80%
etc
etc
etc
etc
etc
etc
In concluzie: intr-o prima faza persoana descrie situatia care l-a facut sa se simta atat de
neplacut. Apoi ce simte exact fata de aceasta situatie, plus intensitatea trairilor, pe o scala de
la 1 la 100. La fiecare gand automat depresiv trecut in tabel, I se gaseste ce tip de deformare
a rationamentului ii corespunde. Ulterior, in ultima rubrica se gasesc si se noteaza
alternative rationale (cu intensitatea lor).
In finalul demersului, se revine cu aprecierea intensitatii sentimentelor negative, (in tabel
cifra apare ingrosat), si cum am mai precizat, ne asteptam ca aceasta intensitate sa scada, si
persoana sa se simta mai bine.
In ceea ce piveste etapele consilierii , acestea pot fi analizate din doua puncte de
vedere:
Etapele consilierii dupa scopul urmarit:
a. Etapa initiala= stabilirea primului contact, presupune explorarea situatiei,
ascultarea active, identificarea problemei, stabilirea strategiei
b. Etapa de actiune=implica aplicarea strategiilor de actiune, metodele propriu
zise