Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pag. 1 / 136
PROIECTAREA,CONFECIONAREA I
MONTAREA INSTALAIEI DE STINS
INCENDIU CU SPUM
CUPRINS
CAP. I .TEMA GENERAL........................................................................................................4
1.1.DESCRIEREA GENERALA A NAVEI...................................................................................4
1.2.DOCUMENTARE ................................................................................................................6
1.3.DETERMINAREA SI VERIFICAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE..............................21
1.4. FORMELE NAVEI.......41
1.5.DETERMINAREA DEPLASAMENTULUI NAVEI...............................................................47
1.6.DETERMINAREA PRELIMINAR A REZISTENEI LA NAINTARE.................................55
1.7.CALCULUL COEFICIENTILOR DE PROPULSIE.... 68
1.8.PROIECTAREA PRELIMINARA A ELICEI........................................................................ 71
1.9.CALCULUL PRELIMINAR AL PUTERII DE PROPULSIE..................................................73
CAP.II.TEMA SPECIAL.........................................................................................................78
2.1.GENERALITATI PRIVIND INSTALATIA DE STINS INCENDIU CU SPUMA.....................78
2.2.CALCULUL HIDRAULIC AL INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM................ 93
CAP.III.CONFECIONAREA I MONTAREA INSTALAIEI
DE STINS INCENDIU CU SPUM.........................................................................................103
3.1.CONFECIONAREA TUBULATURII INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU
SPUM....................................................................................................................................103
3.2.MONTAREA TUBULATURII I A AGREGATELOR.........................................................108
POZE TEHNOLOGICE CU ELEMENTE ALE INSTALAIEI DE STINS
INCENDIU CU
SPUM....111
CAP.IV. FUNCIONAREA INSTALATIEI..............................................................................115
4.1.FUNCIONAREA INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM................................115
4.2.POBAREA INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM...........................................116
CAP.V.MANAGEMENTUL DE PROIECT............................................................................118
5.1.TRATAREA INSTALATIEI DE STINS INCENDIU CU SPUMA DIN PUNC DE VEDERE
MANAGERIAL.........................................................................................................................118
5.2.PLANIFICAREA ACTIVITATILOR....................................................................................121
5.3.COSTUL INSTALATIEI.....................................................................................................123
CAP .VI.CALITATEA CONFECIONARII , MONTARII I PROBRII
INSTALAIEI DE STINS INCENDIU CU SPUM129
6.1. GENERALITATI PRIVIND CALITATEA INSTALATIEI DE STINS
INCENDIU CU SPUMA...129
6.2.STANDERDE DE CALITATE............................................................................................130
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................136
grele)
construit
sub
supraveghere
vor corespunde cu
Internaional
pentru
liniile
de
ncrcare
1966
cu
1981;
Convenia Internaional pentru telecomunicaii 1979;
Reguli pentru navigaie pe Canalul de Suez, 1081;
-Reguli pentru navigaie pe Canalul Panama, 1977;
Convenia Conferinei Internaionale a muncii privind amenajrile
1.2.DOCUMENTARE
1.CIELO DI SALERNO
Dimensiuni principale:
DWT= 36.023 tons
LOA=
183,06 m
LPP=
174,48 m
B=
27,40 m
D=
17,61 m
T=
11,00 m
V=
14,0 knots
fig.1.2.1
2.CIELO DI LONDRA
Dimensiuni principale:
DWT = 36.032 [tons]
LOA =
183,05 [m]
LPP
174,5 [m]
27,40
[m]
17,60
[m]
9,65
[m]
= 14,0
[knots]
fig.1.2.2
3.OMEGA PRINCE
Dimensiuni principale:
DWT = 36.144
[tons]
LOA =
184,02 [m]
LPP
176,00 [m]
27,40 [m]
17,20 [m]
11.30 [m]
= 14,0
[knots]
fig.1.2.3.
4.OMEGA PRINCE
Dimensiuni principale:
DWT = 36.660 [tons]
LOA =
184,02 [m]
LPP
176,00 [m]
27,40 [m]
17,20 [m]
11.30 [m]
= 14,5
[knots]
fig.1.2.4.
5.MAERSK RHONE
Dimensiuni principale:
171.2 [m]
LPP
162 [m]
27,4 [m]
17,30 [m]
11.79 [m]
14,5 [knots]
fig.1.2.5
6.MONTREUX
Dimensiuni principale:
DWT = 35.953 [tons]
LOA =
183
[m]
LPP =
172.5 [m]
27,40 [m]
17,60 [m]
11.00 [m]
14,00 [knots]
fig.1.2.6.
7.NICOS TOMASOS
Dimensiuni principale:
= 182.5 [m]
LPP
= 175
[m]
= 27,34
[m]
= 16,70
[m]
= 11.22
[m]
= 14,5
[knots]
fig.1.2.7.
8.FREJA POLARIS
Dimensiuni principale:
=182.5
[m]
LPP
=175
[m]
=27,34
[m]
= 16,70 [m]
=11.21
[m]
= 14,5
[knots]
fig.1.2.8.
9.BALTIC COMMANDER I
Dimensiuni principale:
= 182.6 [m]
LPP
175
27,34 [m]
16,70 [m]
11.20 [m]
14,5 [knots]
[m]
6S50MC-C
fig.1.2.9.
10.CARRY
Dimensiuni principale:
185 [m]
LPP
176 [m]
27,34 [m ]
16,70 [m]
11.20[m]
15 [knots]
fig.1.2.10.
11.LOBELIA
Dimensiuni principale:
= 182.5
[m]
LPP
= 175
[m]
27,4
[m]
16,70 [m]
11.21
15.3
[m]
[knots]
fig.1.2.11.
162
[m]
27,4 [m]
16,70 [m]
1.82 [m]
14
[knots]
5S50MC-C
fig.1.2.12
13.MAERSK KALEA
Dimensiuni principale:
DWT =38.850 [tons]
LOA =
174 [m]
28,34 [m]
18.4 [m]
.31 [m]
14,5[knot
fig.1.2.13.
14.ROSA MAERSK
Dimensiuni principale:
DWT = 35.190
[tons]
LOA =
171.1 [m]
LPP =
162
27,39 [m]
17.3 [m]
11.95 [m]
14,5 [knots]
[m]
6S46MC-C
fig.1.2.14.
15.MOUNT MCKINNEY
Dimensiuni principale:
DWT =40.007 [tons]
LOA
= 8178 [m]
LPP
173 [m]
= 27,42 [m]
16.9 [m]
11.97 [m]
14,5 [knots]
fig.1.2.15.
1.3.1BAZA DE DATE
Lpp [m]
B[m]
D[m]
T[m]
Lmax[m]
Viteza
36650
176.00
27.40
17.2
11.30
184.00
14.50
34800
162.00
27.40
17.3
11.30
171.20
14.00
35953
174.50
27.30
17.6
11.02
183.00
14.00
36023
174.50
27.40
17.6
11.00
183.00
14.00
37260
175.00
27.34
16.7
10.85
182.56
14.50
37255
175.00
27.38
16.7
11.20
182.55
14.50
38554
174.50
27.43
16.8
12.30
182.86
14.00
37418
175.00
27.34
16.7
11.20
182.60
14.50
37847
176.00
27.34
16.7
11.20
185.00
15.00
36000
174.50
27.40
17.6
10.80
183.00
14.00
37338
175.00
28.00
17.7
10.98
182.00
15.30
34801
162.00
27.40
16.3
11.82
171.20
14.00
38850
165.40
28.50
18.4
12.30
174.00
14.50
35190
162.00
28.00
17.3
11.95
172.00
14.50
36680
176.00
27.40
17.2
11.30
184.02
15.00
40007
173.00
28.00
17.9
11.97
181.78
14.50
tabel 1.3.1.
LOA=180.4 m
fig.1.3.1
Lpp=172 m
fig1.3.2
Determinarea laimii:
B=27.6 m
fig.1.3.3
D=17.2 m
fig.1.3.4
Determinarea pescajului
T=11.4 m
fig.1.3.5
Determinarea vitezei
v=14.4 Nd
fig.1.3.6
Loa
Lpp
B
D
T
V
180,4
172
27,6
17,2
11,4
14,4
[m]
[m]
[m]
[m]
[m]
[m]
tabel1.3.2
+ DW
Unde :
Dw
Dw
Unde:
DW-deadweight-ul navei;
Dw- coeficent de utilizare al deplasamentului ;
Se adopta :
Dw = 0.6 0.84 = 0,84 coeficient de utilizare a deplasamentului admis in
prim aproximaie in urma analizei mai multor nave de acelai tip i dimensiuni
apropiate ;
Valorile informative sunt date n tabelul de mai jos:
Dw
0,60 0,84
Tipul navei
Petrolier
u
0,56 0,80
tabel.1.3.3
37000
0.84
=44047,6 [t]
Mu
u
Mu
M u 35357,6[t ]
0 .8
i asupra consumului
v 2
L pp c
1 / 3
unde :
C = 7,17 pentru nave cu o singur elice i v = 11 16,5 [Nd];
v = 14.4 [Nd] ;
= densitatea apei de mare ;
= 1025 [kg/ m 3] ;
= volumul real al carenei;
44047
1.025
42972 [m3]
L pp
15.1
7.17
15.1 2
429721 / 3
L= 213.97 [m]
2)Dupa Jager avem relaia :
L pp 3 p q 3 p q
unde :
1
3
p bv ;
b
5
, pentru nave obinuite (petroliere, cargouri ,etc..) ;
6
q b v2 2 3 2 3
p=408;
q=342.6;
L pp 3 408 342.6 3 408 342.6
Lpp=171.6 [m]
3 )Metoda Pozdiunin :
L pp l 1 / 3 5.63 42972 1 / 3 196.49[ m]
l 7, 2
v
v4
l 7 .2
14.4
5.63
14.4 4
l=5.63 [m];
Lpp=196.49 [m];
unde:
4) Metoda Noghid :
L = 2,3 (v )
1/ 3
v = 14,4 Nd
= Dw / Dw
Dw= 37000
Dw = 0,84
= Dw / Dw = 37000/ 0,84
= 44047[t]
LPP = 196.73 [m]
1/ 3
5)Metoda Ayre:
L pp l 1 / 3 5,185 429721 / 3 175.26 m
l 3,34 10,25 Fn 3,34 10,25 0,18 5,185
Fn
g L pp
7.4
9.81 172
g = 9,81 [m/s2]
v = 7.4 [m/s]
Fn = 0,1802
unde:
0.1802
l= 5,185
Fn = numrul Froude;
l = lungimea relativ;
LPP = 175.26 m
ADOPTAM :
1)Watson :
Pentru petroliere:
1
B = 7,5
Lpp+2 = 7,5
172+2
B = 24,93[m];
B=
1
9
Lpp+3,66 =
1
9
172+3,66
B = 22,77 [m];
L pp
B = 28,966[m];
Pentru B minim:
B=
L pp
2,06 * L pp
1/ 4
172
2,06 * 1721 / 4
B = 23,05 [m] ;
L pp
B = 26,46 [m] ;
6,5
5)Metoda Parson:
B=
L pp
B = 27,52[m];
6,25
ADOPTAM: B = 27.6[m]
1.3.5.Calculul coeficienilor de finee CB, CM, CW, CP
L WL B T
Fn
v
g L pp
7.4
9.81 172
0.1802
g = 9,81
0,28 0,1802
+0,11
Cb max =0,9;
Cbmin=0,48+ 0,28 Fr -0,11=0,48+
Cb min = 0,686;
Fr = 1,05-1,68 0,1802
Cb = 0,748
b).
C B 1.08
0.536 v
L pp
1.08
Cb = 0,777;
3)Metoda lui Alexander:
0.536 7.4
172
0.777
0,28 0,1802
-0,11
C B 1.01
0.5 v
L pp
1.01
0.5 7.4
172
0.73
Cb =0,73;
4)Metoda Dawson si Silverleaf:
C B 1.214
0.714 v
L pp
1.214
0.714 7.4
172
0.814
Cb =0,814;
5)Metoda Watson si Gilfillan:
23 100 Fr
= 0,7 + 0,125 arctang1,245
4
Cb =0,805;
b). Cb = -4,22 + 27,8
Cb = -4,22 + 27,8
3
Fr - 39,1 Fr + 46,6 Fr ;
0,1802
Cb =0,675;
Cb
42972
L pp B T
172 27.6 11.4
Cb =0,8;
Adoptm: Cb =0,8;
b)Coeficientul suprafeei plutirii (Cw):
Coeficientul suprafeei plutirii (C W ) reprezint raportul dintre aria plutirii AWL
i aria dreptunghiului circumscris de dimensiunile L WL i B:
CW
A WL
L WL B
1 2 Cb
1 2 0,8
=
3
3
Cw = 0,866;
2)Metoda Lyndbladom:
Pentru Cw maxim:
Cw max = 0,98
Cb
+ 0,06 = 0,98
0,8
+ 0,06 ;
Cw max = 0,936;
Pentru Cw minim:
Cw min =0,98
Cb
- 0,06 =0,98
0,8
- 0,06;
Cw min= 0,816;
Formula de calcul:
Cw = 0,82 Cb + 0,247=0.82 0.8 + 0.247
Cw = 0,903;
Se mai pot utiliza si urmatoarele relatii:
-pentru nave cu bulb:
Cw = 0,82 Cb + 0,24;
Cw = 0,896;
-pentru navele cu forma Udupa Henschke:
Cw = 0,778 Cb + 0,248;
Cw = 0,8704;
-pentru navele cu forma V dupa Henschke:
Cb
0,8
= 0,471 0,551 0,8
0,471 0,551 C b
Cw =0,878;
5)Metoda Jeleazkov:
a). Pentru Cw max si Cw min
Cw max = 0,75 Cb+0,275+0,01;
Cw max = 0,885;
Cw min= 0,75 Cb + 0,275 - 0,01;
Cw min = 0,865;
b). Pentru Cw max si Cw min
Cw max=1,015 Cb2/3 + 0,01 ;
Cw max=0,885;
Cw min=1,015 Cb2/3 - 0,01 ;
Cw min=0,866;
Adoptm:Cw =0,885;
CM
AM
BT
1,16 C b
1,16 0,8
- 0,12 =
- 0,12;
0,885
CW
CM = 0,928;
0,08
;
Cb
CM =0,997;
Adoptm: CM =0,998;
B
L WL A M C M
CP
B 0,802
A M L WL C M
a). CP =
0,32
Fr
CP =0,754;
Fr = 0,1802;
CP =0,796;
d). pentru nave cu poriune cilindric mare, cu C B 0,74 :
CP =1,2 - 2,1 Fr ;
Fr = 0,1802;
CP =0,822;
Adoptm:CP =0,822;
1.3.6 RAPOARTE NTRE DIMENSIUNI
L
- alungirea relative a navei;
B
L
=6,23;
B
2)Metoda Galin:
a).Maxim
L
=7,5;
B
b).Minim
L
=6;
B
b)Raportul
B
- stabilitatea navei
T
B
=2,42;
T
B
=2,8;
T
b).Minim
B
=2,4;
T
2)Metoda Sanders:
B
=5.93 - 3,33 CM;
T
B
=2,606;
T
3)Metoda Sname:
CM =0,998;
B
=9,625 - 7,5 Cb;
T
Cb =0,8;
B
=3,625;
T
c) Raportul
D
-n corelaie cu bordul liber;
T
D
=1,508;
T
Lpp=172m;
D
=1,470;
T
d)Raportul
L pp
D
L pp
=10;
=17;
=15;
L pp
D
32 3
=14,619 (maxim)
Dw1 / 12
32 3
=12,11 (minim)
Dw1 / 12
Dw=37000
172
[m]
27,6
[m]
naltimea de constuctie
17,2
[m]
Pescajul navei
11,4
[m]
Deadweight-ul navei
37000 [tdw]
Viteza navei
Coeficientul bloc
0,8
tabel.1.3.4
aceasta vedere sunt reprezentate pozitiile cuplelor teoretice ,sunt linii verticale ,
iar sectiunile longitudinale sunt drepte orizontale.
Transversalul planului de forme ,se obtine prin intersectia corpului navei
cu plane paralele cu planul cuplului maestru ,curbele obtinute poarta numele de
cuple teoretice.Aceasta vedere se amplaseaza pe planul de forme din partea
dreapta sus ,sau se suprapune cu vederea longitudinal ape zona cilindrica a
navei.Cele doua vederi se pot suprapune doar daca nava prezinta zona cilindrica
suficient de extinsa .Astfel se face reprezentarea la o scara mai mica a planului
de forme pe acelasi format de hartie .Pe langa fascicolul de curbe ce se sprijina
pe suprafata navei,in aceasta vedere sunt reprezentate pozitiile liniilor de apa si
ale sectiunilor longitudinale .In aceasta vedere liniile de apa sunt linii orizontale ,
iar sectiunile longitudinale sunt drepte verticale.
1.4.2Trasarea planului de forme:
Planul de forme se realizeaza cu ajutorul softului TRIBON M3 si se realizeaz
astfel:
a)se deschide Tribon M3 Form bifandu-se HullDes
d) Se introduce CB=0,8:
e)
g)
i)
Dw
Dw
D
37000
w
44047 t
Dw
0.84
=44047 [t]
Deplasamentul navei reprezint masa fluidului dezlocuit de carena navei.
Legtura dintre deplasament i deadweight este dat de relaia:
g Dw
unde:
g
Dw deadweight ;
Deplasamentul se calculeaz prin nsumarea urmtoarelor grupe principale de
mase:
M c M m M ai M cm M u M e M re M b M
unde:
M c - masa corpului navei;
echipamentele aferente;
M cm - masa combustibilului, uleiului i apei aferente instalaiei de propulsie;
M u - masa ncrcturii utile;
M - rezerva de deplasament.
g M c M m M ai M
unde:
Mc masa corpului navei;
M - rezerva de deplasament;
a) Masa corpului :
Masa corpului (MC ) navei include:
-
tancurile
structurale,
chile
de
ruliu,
suprastructuri,rufuri,extremitati,etc) ;
-
balustrade,
antene,etc.) ;
parapei
greement
(catarge,arboreti,suporti
pentru
accesorii (usi,ferestre,hublouri,scari,etc.) ;
urma
construciei,
modernizrii
navei;
mbuntirea
MC k E
1, 36
M C max 5587,66 kg
1 0.5 C B 0.7 M C int erm 5249,01 kg
M
C min 4910,37 kg
k 0.031 0.002 ;
=0,033
interm
=0,031
min
k =0,029
E E corp E s E ruf L B T 0.85 L D T 0.85 i hi 0.75 j h j
i
0 .8 D T
0.801 ;
3T
C B C B 1 C B
1/ 2
Mm=749,486 [t]
c)Masa amenajrilor i instalaiilor de corp i punte:
Grupa maselor amenajrilor i instalaiilor de corp i punte (M ai) se compune din
urmatoarele subgrupe:
-
Mai=1210,53 [t]
unde:
C 0 f tip, L pp 0.25
d)Rezerva de deplasament:
M=177,20 [t]
1.5.2 Deadweight-ul
Deadweight-ul nsumeaz masa ncrcturii utile (M u ), rezervele de combustibil
(Mcm), ulei i ap pentru mainile principale i auxiliare (M ai) , masa echipajului
(Me) , rezervele necesare echipajului (M re), precum i masa balastului
(M b)
necesar.
D w M cm M u M e M re M b
M comb k M bc N
A
8 000
1,3 0,16 8495
981,75 t
v
14,4
Mu
M u u 44047 0.8 35238,09 t
Mu=35238,09 [t]
unde:
ne- nr.de persoane;
mb masa bagajului unei persoane.
Me=6.08 [t]
d)Masa rezervelor echipajului:
Masa rezervelor echipajului cuprinde rezervele de hran, ap potabil, ap
sanitar, materiale de igien, materiale de salvare n caz de avarie, etc.
M re m re ne d 105 38 14,6 36842,1 kg 36,84 t
Mre=36,84 [t]
unde:
mre masa rezervei [ kg / pers.zi] cuprinde:
Mb=680,47 [t]
Deplasamentul navei rezult din nsumarea deplasamentului navei goale
i a deadweightului astfel:
g Dw 7047 37000 44047 t
M c M m M ai M cm M u M e M re M b M
masele
Simbol
Masa corpului
Masa
Mc
instalaiei de
Mm
deplasamentul
propulsie
Masa
navei goale
amenajrilor i
instalaiilor de
corp i punte
Rezerva de
deplasament
Masa
combustibil,
ap, ulei
Valoarea [t]
4910,3
749,4
Mai
1210,5
M
Mcm
177,2
1040,7
Masa
35238,09
ncrcturii
masele
deadweight-ul
Mu
utile
Masa
6.08
echipajului i a
Me
bagajelor
Masa
rezervelor
Mre
echipajului
Masa balast
Mb
lichid
36,84
680,4
tabel 1.5.1.
v
g 1 / 3
Rezistena la naintare, R
(hidrodinamic)
Rezistena rezidu, Rr
Efectul de form al
rezistenei de frecare
Rezistena de presiune, Rp
Rezistena de val
(propriu),
RW
Rezistena valurilor
generate de caren, RWM
Rezistena de presiune
vscoas, RPV
Rezistena de
spargere a valurilor,
RWB
Rezistena la naintare, R
(hidrodinamic)
Rezistena de
vscozitate,
RV
Unde:
- RF este rezistena de frecare calculat conform formulei ITTC-1957, (1+k 1) este
factorul de form al carenei fr apendici;
- RAPP este rezistena apendicilor;
-RW este rezistena de val propriu;
-RB este rezistena de presiune adiional a bulbului prova n apropierea
suprafeei libere;
nava
studiat
domeniile
de
aplicabilitate
sunt
urmtoarele:
petroliere,vrachiere: - Fn 0,24
- 0,73 C p
0,85
- 5,1 L WL / B 7,1
- 2,4 B / T 3,2
Numarul Froude este:
Fn
v
g L pp
7.4
9.81 172
g = 9,81 [m/s2]
v = 7.4 [m/s]
Fn
v
g
0.1802
1/ 3
7,4
0,406
9,81 33,8
Calculam parametrul :
=1,446 Cp - (0,03
Lwl
)
B
6,35
B
27,6
B 27,6
2,42
T
11,4
1
R F C F v 2 S [KN]
2
Unde:
0,075
[log( Re 10) 2] 2
CF =1.13 10-3
Unde: Re este numrul Reynolds.
Re
1,191 10 6
Re= 1090050378
v viteza navei [m/s]
LWL-lungimea la plutire a navei [m]
1,191 10 6 [m 2 / s ] .
Unde:
ABT este aria seciunii transversale a bulbului;
AM este aria seciunii maestre;
AM 314,01[m 2 ]
ABT
0,105 ABT 0.105 314,01 32,97[m 2 ]
AM
ABT=32,97 [m]
Calculm aria suprafeei udate a corpului navei:
S 175,44 2 11,4 27,6 0.998 (0,453 0,4425 0.8 0,2862 0.998 0,003467
2,38
27,6
0,3696 0.885)
11,4
32,97
7455,05[ m 2 ]
0.8
S=7455,05 [m2];
RF C F
1
1
v 2 S 1,13 10 3 1,025 7,4 2 7455,05 555,52 KN
2
2
RF = 236,42 [KN];
1.06806
T
LWL
0.46106
LWL
LR
0.121563
L3WL
0.36486
1 C P
cpp
- 10
0
10
Mrimea LR din relaia urmtoare este
- 25
pupa la zona din care ncepe partea cilindric a
0.604247
l cb
LR LWL 1 C P 0,06 C P
4 C P 1
x
l cb cb
LPP
Xb=
LWL
175,44
91,86
2 100
2 100 2,35 m
LWL
175,44
xB
L pp
2
+5,86
Xb=91,86
lcb=-2,35 [m]
Se calculeaz LR:
2,35 22,45[m]
LR 175,44 1 0,822 0,06 0,822
4 0,822 1
LR=22,45 [m]
Calculm factorul de form al corpului fr apendici:
B
1 k1 0.93 0.487118 C14
LWL
1.06806
27,6
175
,44
T
LWL
1.06806
1 k1 0.93 0.487118 1
1 k1 1,328
3)Rezistena apendicilor:
1.06806
0.46106
0.064
11,4
175
,44
L3
WL
0.46106
175,44
22,45
0.46106
0.121563
L
WL
LR
7,81
0.36486
0.121563
0.121563
125,66
0.604247
0.36486
175,44 3
0.36486
1 C P
42972
0.178
0.604247
1 0.822
1,328
v2
S APP 1 k 2
2
LPP T
c
c 50...70
Adoptm c=60.
S APP
172 11,4
60
32,68[m 2 ]
SAPP=32,68 [m]
R APP 1,13 10 3
1,025 7,4 2
32,68 1,5
2
RAPP=1,554 [KN] ;
4)Rezistena de val (propriu) :
Se determin cu urmtoarea expresie, valabil pentru numere Froude Fn 0,24:
RW c1 c 2 c5 g e m1 Fn
m4 cos Fn 2
1, 07961
90 i E
11,4
27,6
C1=4,44
1, 07961
1, 37565
90 47,55
1, 37565
2,431
c7
B
27,6
0,157
LWL 175,44
C7=0,157
iE
i E 1 89 exp[(
(
22,45 0,34574
)
27,6
iE=47,55
1, 5
c3 0,56 ABT
/[ B T (0,31
c3
ABT TF hB )]
0,56 32,971,5
[ 27,6 11,4 (0,31
32,97
11,4 3,59 )]
106,01
0.0351
3017,399
TF T 11,4[ m]
C3=0,0531
Mrimea hB reprezint cota centrului suprafeei seciunii transversale a bulbului
(de arie ABT), msurat de la planul de baz, iar TF este pescajul prova al navei.
Parametrul c2 ine cont de reducerea rezistenei de val datorit prezenei bulbului
prova.
c2 e
1,89 c3
c 2 e 1,89
0 , 0531
0,64
C2=0,64
Coeficientul c5 exprim influena pupei oglind asupra rezistenei de val.
c5 1 0,8
AT
B T CM
c5 1 0,8
AT
0
1
1
B T CM
27,6 11,4 0.998
C5=1
LWL
B
LWL 175,44
6,35
B
27,6
1,446 C P 0,03
LWL
L
, pentru WL 12
B
B
175,44
0,998
27,6
d 0,9
LWL
1 3
B
1.75254
4.79323
c16
T
LWL
LWL
m1 0.0140407
175,44
429721 3
27,6
1.75254
4.79323
1.16 1,866
11,4
175,44
175,44
m =-1,866
c15 se calculeaz funcie de raportul
c15 1,69385
c15 1,693
m4 f Fn LWL
pentru
3 , 29
175,44 3
L3WL
L3
512 WL
125,66
42972
LWL
.
3 , 29
RW c1 c2 c5 g e m1Fn
e 1,8660.1802
0.9
m4 cos Fn 2
RW=70,85
5)Rezistena de presiune adiional datorat prezenei bulbului:
Rezistena de presiune adiional datorat prezenei bulbului n apropierea
suprafeei libere a apei se calculeaz cu relaia:
1, 5
0,11 e 3 p B Fni3 ABT
g
RB
0.057[ KN ]
2
1 Fni
2
RB
12
0,56 ABT
TF 1,5 hB
0,56 32,971 2
g T
0,533
v
12
7,4
0,11 e
30.533
2
1 1,09
2
2 12
1,09
0.089[ KN ]
RB=0,089 [KN]
6) Rezistena de presiune adiional :
Rezistena de presiune adiional datorat imersrii pupei oglind se poate
calcula cu relaia:
RTR c6
v2
AT =0
2
Fn T
2 g AT / B B CW
12
7, 4
v2
S S APP 82,36[ KN ] ,
2
0 ,16
LWL
7,5
0,00205 0,003
0 ,16
12
C B4 c 2 0,04 c 4
175,44
7,5
0,00205 0,003
12
C A 0.000392
TF
n care: c 4 f
LWL
TF
11,4
0,064
LWL 175,44
pentru
TF
0.04; c4 0.04
LWL
c4= 0.04
RA C A
v2
1.025 7,4 2
S S APP 0.000392
7455,05 32,68 82,36[ KN ]
2
2
RA=82,36 [KN]
Rezistena total la naintare a navei:
RT RF 1 k1 R APP RW RB RTR R A
RT 236,42 1.328 1,554 70,85 0.089 0 82,36 468,818[ KN ]
Componentele
RT
Rezistena de frecare
Factorul de form al carenei fr
apendici
Rezistena apendicilor;
Rezistena de val propriu;
Rezistena de presiune adiional
bulbului
Rezistena de corelare model-nav
Rezistena total
Simbol
Valoarea
Calculat [KN]
RF
236,42
(1+k1)
1,328
R APP
1,554
Rw
70,85
RB
0,089
RA
82,36
RT
468,818
tabel
1.6.1.
w c9 c20 CV
LWL
TA
CV
0.050776 0.93405 c11
(1 CP1 )
B
0.27915 c20
LWL (1 CP1 )
1/ 2
c19 c20
Unde:
c8
32 - 16/(c 8 - 24)
c9
pentru c 8 28
pentru c 8 28
c9 c 8 12,89
B S/(L WL D e TA )
c8
pentru B/T 5
A
pentru B/TA 5
B 27,6
BS
27,6 7455,05
2.42 c8
12,89
T 11,4
(L WL D e TA ) (175,44 7,98 11,4)
D e 0.7 T 0.7 11,4 7,98
C8=12,89
c20 1 0,015 c pp
C20=0,85
TA /D e
3
0,0833333 (TA /D e ) 1.33333
c11
T
T 11,4
pentru TA / De 2
pentru TA / De 2
0.12997/(0.95 - C B ) - 0.11056/(0,95 - C p )
0.18567/(1.3571 - C M ) 0.71276 0,38648 C P
c19
c19
pentru C P 0.7
pentru C P 0.7
0.18567
0.18567
0.71276 0.38648 C P
0.71276 0.38648 0.822 0.121
(1.3571 - C M )
(1.3571 - 0.998)
C19=0,121
Cv=0,001
w 12,89 0.85 0.001
175,44
0.001
0.050776 0.93405 1.42
11,4
(1 0.928)
27,6
175,44 (1 0.928)
1/ 2
0.27915 0.85
W=0,146
Factorul de form al corpului navei cu apendici se determin cu
relaia :
1 k (1 k1 ) [(1 k 2 ) eq (1 k1 )] S APP /( S S APP )
=1,328
t 0,25014 ( 27,6 / 175,44) 0, 28956 ( 27,6 11,4 / 7,98) 0, 2624 /[1 0,822 0,0225 ( 2,35)]0, 01762 0,0015 (
t k t w =0,85 0,146=0,124;
1 t
;
1 w
1 0,124
;
1 0,146
H=1,02
v a= 7,4(1 0,146) ;
va=6,81 [m/s] ;
Randamentul relativ rotativ R :
R 0,9922 0,05908 A E / A 0 0,07424 (C P 0,0225 l cb )
unde:
AE / A0 0,7 raportul de disc expandat ;
Coeficientul de
propulsie
Coeficientul de siaj
Coeficientul de suciune
Randamentul relativ
rotativ
Viteza de avans
Coeficientul influenei
corpului
w
t
Valoarea
calculat
0,146
0,124
1.01
vA
6,81
1.02
Simbol
R=1,01
tabel 1.7.1
fig1.7.1.
k d De v A
; 7,98 6,81
T
kd=2,35
1,025
2,35 ;
535,18
unde: T
RT
468,818
535,18 kN
1 t 1 0,124
Jopt 0,89
noptim
kn
vA
6,81
1/ 4
6,81 1,025
0,95 535,18
1/ 4
1,46 ;
J II 0,91
De optim
vA
6,81
7,91 m ;
J II noptim 0,91 0,95
kT
2
optim
T
535,18
0,18
4
De optim pupa 1,025 0,95 2 7,52 4
Caracteristicile
preliminare ale elicei
Diametrul elicei
Numr de pale
Raport de disc expandat
Raport de pas
Randament relativ rotativ
Coeficientul influenei
corpului
Randamentul elicei n ap
liber
Avans relativ
Coeficientul de mpingere
Valorile
rezultate
7,52
4
0,7
1,15
1.01
1.02
0,72
J
kT
0,89
0,180
Simbol
De
z
AE / A0
P/De
tabel 1.8.1
1.9.Calculul preliminar al puterii de propulsie
PD
PE
3503,94
4728,66 kW ;
0,741 1
D n prop
PD 4728,66 kW ;
PB
PD
4728,66
5766,65 kW
ax SR 0,97 0,85
Denumirea motorului
MAN DIESEL S46 MC-C7
Nr.cilindri
5
n [rot/min n[rot/s]
129
2,15
Putere [KW]
6550
tabel 1.7.
Nr.crt
denumire
rel
calcul
13.4
14.4
15.4
6.89296
7.40736
7.92176
viteza navei
viteza de avans
5.886588
6.325885
6.765183
avans relativ
0.383251
0.411852
0.440453
raport de pas
p/d
1.1
1.15
1.2
randament elice
0=
0.71
0.72
0.73
kt
0.17
0.18
0.185
inpingerea elicei
2324.707
2461.455
2187.96
randament corp
H =
1.02
1.02
1.02
10
randament cvasipropulsor
d=
0.7242
0.7344
0.7446
11
Pe
3554.637
3819.909
4085.18
12
puterea disponibila
Pd
4908.364
5201.401
5486.409
Ae
k
1.27 1.025 f c
A0
PS
D
0,5
2
ha
=T-
ha
=7.14
Pd=2335
nD
N
m2
- presiunea atmosferica
N
p 0 101300 2
m
D
Ps 137747.3
vA
6.81
0.92 m
n D 0.95 7.52
Ae
2
1.27 1025 1,3
2,15 7,52 2
A0
137747,3
Ae
0.642
A0
elicea nu caviteaza
0.70 0.642
ha
Kc-caracteristica cavitatiaonala
f=1.31.6 coeficient empiric
n-turatia elicei in rot /sec
D-diametrul elicei
Ps-presiunea hidrostatica
Pd-presiunea vaporilor saturati
1.9.2.Geometria elicei
Ae/A0
r0
7.520
3.760
0.7
1.504
7.2944
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
x1
1.662
1.882
2.05
2.152
2.187
2.144
1.98
1.582
br
2.281
2.583
2.813
2.953
3.001
2.942
2.717
2.171
0.000
x2
0.617
0.613
0.601
0.586
0.561
0.524
0.463
0.351
0.000
bri
1.407
1.583
1.691
1.731
1.684
1.542
1.258
0.762
0.000
bre
0.874
1.000
1.123
1.223
1.318
1.401
1.459
1.409
0.000
x3
0.350
0.350
0.350
0.350
0.389
0.443
0.479
0.500
cr
0.798
0.904
0.985
1.034
1.168
1.303
1.302
1.086
0.000
x4
0.0366
0.0324
0.0282
0.0240
0.0198
0.0156
0.0114
0.0072
0.0035
er
0.275
0.244
0.212
0.180
0.149
0.117
0.086
0.054
0.026
br-cr
1.483
1.679
1.829
1.920
1.834
1.639
1.416
1.086
0.000
tabel 1.9.2
CAP.II.TEMA SPECIAL
avarie
la
depozite
si
instalaii
tehnologice
(tancuri
de
combustibil,santine,separatoare,etc.).
Spuma reprezint o structur alveolar-peliculaa dispersat, alctuit printr-o
aglomerare de bule de gaz, separate ntre ele prin pelicule relativ subiri de lichid
i poate fi considerat ca o emulsie concentarat de gaz intr-un lichid.Ea poate fi
obinut in urma unei reacii chimice sau prin introducerea mecanic a unui gaz
ntr-un lichid. Pentru obinerea unei structuri alveolar-peliculare stabile n timp, n
lichide se introduc n cantitai mici substane spumogene.
Substanele spumogene, atat n cazul reaciei chimice, cat i in cazul
introducerii mecanice n lichid a unui gaz, permit stabilizarea structurii alveaolarpeliculare i ntarzierea distrugerii ei. Introducerea substanelor spumogene
micoreaza tensiunea superficiala a lichidului, ceea ce ncetinete subierea si
ruperea peliculelor lichide. Substanele spumogene folosite n instalaiile navale
permit obinerea spumei de maxim stabilitate numai pentru o anumit
concentraie, stabilitatea spumei fiind mai redus pentru alte concentraii.La
stingerea incendiilor se folosesc substane spumogene pentru concentartii n
raport cu apa de (3.5)%.
Ca marime de calcul a concentraiei de substana spumogen pentru spumele
aeromecanice, se adopta 4% n raport cu volumul apei.
spume chimice ;
b)
spume aeromecanice.
2.
20
= 1,15 kg/dm 3 ,
echipament
electric,
pentru
ca
jetul
de
spuma
sa
nu
fie
a volumului incaperii
protejate, trebuie sa fie pastrate la statie intr-un rezervor. Restul apei poate fi
preluat din rezervele navei.Pompele, armaturile care asigura completarea
rezervorului cu apa dulce, trebuie sa fie amplasate in afara incaperii de protejat,
iar actionarea lor se va asigura de la diesel-generatorul de avarie.
fig.2.1 Schema unei instalaii de stins incendiu cu spum cu formare interioar a spumei
Elemente componente:
1)tanc de amestec apa cu substanta spumogena;
2)butelie de aer comprimat;
3)reductor de presiune;
4)supapa de sigurana;
5)robinet de golire;
6)ramificaii cu furtun flexibil;
Principiul de funcionare:
Pentru evacuarea amestecului de ap i substana spumogen din tanc si
pentru formarea spumei,se trimite aer comprimat din butelia 2 racordat la
magistrala de aer comprimat.Presiunea aerului comprimat necesar formrii i
antrenrii spumei nu depaete 10 bar,fiind determinat de configuraia
instalaiei.Pentru reducerea presiunii aerului pn la cea necesar n instalaie
este montat un reductor 3.Procesul de formare al spumei incepe in punctul P
unde se realizeaz amestecul complet substana spumant+ap+aer i se
continu pn la ieirea amestecului in atmosfer.
Instalaiii cu formare exterioar a spumei:
Aceste instalaii sunt utilizate de obicei la navele de tip petrolier pentru stingerea
incendiilor n tancurile de marf. Specific pentru aceast instalaie este c
substana spumogen se pstreaz separat, neamestecat cu a
Elemente componente:
1)rezervor substana spumogen;
2)dozator;
3)amestecator ap+cubstana spumogen;
4)amestector apa +substana spumogen+aer;
Principiul de funcionare:
Substana spumogen este pastrat in rezervorul 1.Prin intermediul dozatorului 2
se regleaza cantitatea de substana spumogen ce urmeay a fi trimis in
amestecarorul 3 unde se amestec cu apa.Aceasta emulsie de ap i substana
spumogen este dirijat ctre amestectorul 4 care prin efect de ejecie antreneaz
aerul necesar formrii.
aceste ramificatii trebuie sa fie montati cate doi hidranti pentru racordarea
furtunurilor de incendiu cu tevi de refulare pentru aerospuma sau cu generatoare
de spuma.
Pe navele la care este folosita spuma aeromecanica cu coeficient de
spumare mijlociu,se recomanda sa se prevada racordarea tubulaturii de amestec
cu magistrala de stisn incendiu cu apa,in vederea folosirii spumei mentionate la
stingerea incendiilor in incaperile de locuit si de serviciu prin magistrala de stins
incendiu cu apa.In acest scop,langa hidrantii din incaperile de locuit si de serviciu
este necesar sa fie prevazut numarul corespunzator de generatoare de spuma
portative.
Instalatia de stins incendiul cu spuma cu coeficient mare de spumare
In incaperile protejate de o instalatie de stins incendiu cu spuma cu
coeficientul mare de spumare,trebuie prevazute,in partea de sus opusa refularii
spumei,orificii pentru iesirea aerului in timpul refularii spumei.
Sectiunea tubulaturii pentru spuma nu trebuie sa fie mai mica decat
sectiunea orificiilor de refulare ale generatoarelor de spuma.Tubulatura pentru
spuma trebuie sa fie astfel montata,incat scaderea presiunii sa fie minima,iar
orificiile de refulare sa fie astfel amplasate,incat nimic sa nu inpiedice
patrunderea libera a spumei in incaperea protejata.
Generatorul de spuma trebuie sa fie de o constructie aprobata de GL,care
sa asigure producerea din amestec de apa si substanta spumogene a unei
spume aeromecanice cu coeficient mare de spumare.
Orificiul de refulare al generatorului de spuma sau tubulatura pentru
spuma,inaintea iesirii din statie,trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de
inchidere.Acest dispozitiv trebuie sa se deschida automat simultan cu refularea
spumei.De asemenea,trebuie sa fie prevazuta o comanda manuala a acestui
dispozitiv si indicatoarele de pozitia inchis si deschis.
In scopul incercarii functionarii generatorului de spuma trebuie prevazut
un dispozitiv de comutare pentru debitarea spumei pe puntea deschisa in loc de
incaperea protejata.Acest dispozitiv trebuie sa se afle in permanenta intr-o
in stingatoare se indreapata
prin
tubulaturi rigide spre incaperea protejata, unde prin racorduri cu tevi perforate se
scurge la suprafata substantei arzande. Pentru a nu distruge spuma la iesirea ei
prin orificiile tevii perforate, acestea trebuie sa aiba diametre minime(2030)mm
si pasul(100150)mm.
Pentru evitarea distrugerii spumei, tubulatura trebuie sa fie cu cat mai
putine coturi sau vibratii bruste de sectiune si, in general, trebuie reduse cat mai
multe rezistente locale. Tubulatura magistrala de emulsie se monteaza de-a
lungul
si se protejeaza
DENUMIREA
INCAPERILOR
TANCURILE DE MARFA
ALE PETROLIERELOR
SI PUNTILE LOR
INTESITATEA DE DEBITARE
qFUNCTIE DE COEFICIENTUL DE
SPUMARE l/min m2
10:1
10::1
1000:1
TANCURILE PENTRU
PRODUSE PETROLIERE
CU PUNCTUL DE
INFLAMABILITATE
MINIMUM
600C(TANCURI DE
COMBUSTIBIL)
MAGAZIILE DE
MARFURI
USCATE
COMPARTIMENTELE
DE MASINI SI CALDARI
SI ALTE INCAPERI ALE
CAROR ECHIPAMENTE
FUNCTIONEAZA CU
COMBUSTIBIL
6.0;0.6
3.0(1)
6.0
30(2)
20
4.0
45
6.0
4.5
Timpul de
calcul in
functionare
continua
X(8)
tabel 2.1
Observatii :
1)Intensitatea de debitare a amestecului trebuie sa fie minimum 6 l/ min pentru
fiecare m al ariei sectiunii orizontale al celui mai mare compartiment ;0,6 l/ min
pentru fiecare m al ariei puntii tancurilor de marfa sau 3 l/ min pentru fiecare m
de punte situata in prova tunului ce o protejeaza, dar min. 1250 l/ min sau 1,8
l/min pentru fiecare m2 de punte in cazul existentei instalatiei de gaz inert.
2)Timpul de functionare continua se poate reduce la 20 min daca tancurile de
marfa sunt protejate suplimentar cu o instalatie de gaze inerte.
3)Durata de functionare trebuie sa fie suficienta pentru umplerea de 5 ori a
volumului incaperii protejate.
NOTA : Fiecare tun trebuie sa debiteze 50% din debitul prescris.
Se consider debitul specific q S [l/min m 2 ] care este dat de registru funcie
de coeficientul de spumare (i) i de distana ncperilor, se determin debitul de
[l]
unde:
Sistemul trebuie proiectat n aa fel ncat suprafaa cea mai mare peste
care este impratiata spuma trebuie sa fie acoperit n mai puin de cinci minute
cu o grosime a stratului de spuma de 150 mm.
Rata ncarcaturii de spuma se calculeaza:
Q= 0.6 L B
Q=6 l b
Q= 3 B
0.75
fi amplasati in pozitii potrivite in asa fel incat sa nu fie intrerupti, scosi din uz, de
un incendiu din interiorul spumei protejate.
Spuma din sistemul de spumare fix este descarcata prin aplicatoarele de
spuma. Fiecare aplicator trebuie sa aiba cel putin 50% din volumul de spuma
cerut. Rata de descarcare a fiecarui aplicator nu trebuie sa fie mai mica de 1250
l/min.Capacitatea fiecarui aplicator in l/min trebuie sa fie cel putin tripla fata de
suprafata puntii protejate de acesta, aceasta suprafata fiind situata in intregime in
fata acestui aplicator.
Distanta dintre aplicator si extremitatea cea mai indepartata a zonei
situata in fata acestuia nu trebuie sa fie mai mare decat 75% din capacitatea de
aruncare a aplicatorului in conditii normale de mediu.
M= 3 B 0.75 l1
[l/min]
pompe autoamorsabile ;
valvule ;
hidranti ;
furtunuri ;
tunuri de refulare ;
SPUM:
Stabilirea parametrilor initiali de calcul :
Calculul debitului de spuma functie de suprafata celei mai mari incaperi
protejate si de debitul specific :
0.5Q
Dimensionarea tubulaturii
a)Diametru magistralei :
Dimensionarea tubulaturii :
D
4Q
4 147.28
= 0,161 m => Dstandardizat = 0,161 m(diametru exterior)
3.14 2 3600
4Q
4 147.28
0.161m
3.14 2 3600
v = 2 [m/s]
Adoptam D=168 mm
b)Diametru ramificaiei:
Se determina debitul pe fiecare ramificatie a tubulaturii in functie de numarul
suprafetelor protejate (in acest caz 6)
q= Q/6 = 24.51 [m3/h]
d int
4q
4 24.51
0.065m
3.14 2 3600
exterior)
dstandardizat = 0,057 m (diametru interior)
Adoptam D= 76 mm
Cu ajutorul lui D si d, se alege din tabelul A1.1, (cartea: Proiectarea
instalatiilor navale cu tubulaturi asistata de calculator) tipul de eava folosit in
construcia instalatiei navale :
Denumire
Magistrala - Teava A 168x10
Ramificatii - Teava A 76x8
PIERDERILE HIDRAULICE:
Stas dimensional
DIN 404/1-98
DIN 404/1-98
Material
OLT 45
OLT 35
h h1 h2
unde : h1 - pierderile liniare de sarcina ;
h2 - pierderile locale de sarcina.
l v2
d
2
vd
2 0.168
0.25 10 6
6
1.3 10
64
64
25610 6
6
Re 0.25 10
k
1 d 168
1120 .0
d
k 0.15
5.02
22
N
1025
692.19 2
0.168
2
m
Tronsonul 2-3
l = 9.93 m, d = 0.168 m
h1 0.0113
9.93
22
N
1025
1369.21 2
0.168
2
m
Tronsonul 3-4
l= 91.78 m, d = 0.168 m
h1 0.0113
91.78
22
N
1025
12655.26 2
0.168
2
m
Tronsonul 4-5
l = 12.95 m, d = 0.168 m
h1 0.113
12.95
22
N
1025
1785.63 2
0.168
2
m
Tronsonul 5-6
l = 3.43 m, d = 0.168 m
h1 0.0113
3.43
22
N
1025
472.95 2
0.168
2
m
Tronsonul 6-7
l = 1.8 m, d = 0.076 m
d
(Re, )
k
Re
2 0.076
0.116 10 6
6
1.31 10
64
64
0.551 10 6
Re 0.116 10 6
k
1 d
76
506.66
d
k 0.15
Am adoptat
= 0.0232
1.8
22
N
h1 0.0232
1025
1126 .42 2
0.076
2
m
v2
h2
2
unde:
= 1025 [kg/m3] - densitatea apei de mare
g = 9,81- acceleraia gravitaional
v = 2 m/s - viteza fluidului prin conducte;
- coeficientul pierderilor locale
22 N
[ ]
2 m2
h2 = 42127.75 N/m2
h2 = 0.42 bari
h = 0.60 bari
SARCINA POMPEI
Aceasta este data de relatia :
H gz pH h
unde :
gz sarcina geodezica ,n care :
- densitatea apei de mare ;
= 1025 [kg/m3]
g = acceleratia gravitationala ;
g = 9,81
N
m2
gz 0.98bari
H I = 0.98+2.8+0.60
H I = 4.38 bari
TRASEUL II :
CALCULUL PIERDERILOR LINIARE DE SARCINA
hl
l v2
d 2
Tronsonul 1-2
l = 5.02 m, d = 0.168 m
=0.0113
h1 0.0113
5.02
22
N
1025
692.19 2
0.168
2
m
Tronsonul 2-8
l = 14.51m, d = 0.168 m
=0.0113
h1 0.0113
14.51
22
N
1025
2000.73 2
0.168
2
m
Tronsonul 8-9
l = 9.71 m, d = 0.168 m
=0.0113
9.71
22
N
h1 0.0113
1025
1338.88 2
0.168
2
m
Tronsonul 9-10
l = 16.54m, d = 0.168 m
=0.0113
h1 0.0113
16.54
22
N
1025
2280.64 2
0.168
2
m
v2
h2
2
Traseul II este compus din:
h h1 h2
h 0.063 0.113
h = 0.176bari
SARCINA POMPEI
Aceasta este data de relatia :
H gz pH h
N
m2
gz 1.77bari
H II = 1.77+2.8+0.168
H II = 4.73 bari
Hpompa = max (H I , H II ) Hpompa = 4.73bari
Alegerea pompelor
Avand debitul la pompa si sarcina pompei se alege pompa:
Vmin=147.28 [m3/h]
Hpompa = 4.73 [bari]
INSTALAIEI
DE STINS
INCENDIU CU SPUM:
Traseul de tubulatur al instalatiei de stins incendiu cu spuma este caracterizat
de doi parametri:
diametrul nominal al evii, ca dimensiune caracteristic a seciunii
interioare a evii: DN
[mm]
[bari]
realizeaza
in
vederea
imbinarii
tronsoanelor
de
tubulatura,a
de
sudare
se
alege
in
funcie
de:dimensiunile
indepartarea
impuritatilor:bravuri,vopsea,grasimi,etc.In
vederea
a)ndoirea evilor la cald se face atunci cand este nevoie de raze de curbura
mici la diametre mari.Acest proces al ndoirii tevilor instalaiei de stins incendiu
cu spuma la cald are o serie de dezavantaje cum ar fi:
-este un proces tehnologic scump, datorit consumurilor mari de manoper i
energie
-necesit spaii mari pentru realizarea operaiilor tehnologice.
Aceste dezavantaje dispar dac se utilizeaz:coturile prefabricate sau coturile
confecionate din felii.
b)ndoirea evilor la rece se face atunci cand nu apar restrictii cu privire la
razele de curbura. Se realizeaz prin deformarea plastic a materialului. Aceasta
implic anumite limite ale procedeului.Pentru ca ndoirea s reueasc se
impune ca oelul din care este confecionat eava s aib o alungire mare. Prin
ndoire, peretele aflat spre interiorul arcului de cerc dup care se realizeaz
ndoirea, se va ngroa, iar peretele exterior se va subia.
Prin urmare, la interior eava se onduleaz iar la exterior apare pericolul fisurii.
Pe partea exterioar a zonei de curbur, alungirea relativ este:
l1 l R r R R r R r
l
R
R
R
r
admisibil
DEPOZITUL DE
EVI
DEBITAREA
TUBULATIRII
INSTALAIEI
NDOIREA
SUDAREA
COTURILOR
INSTALAIEI
EVILOR
INSTALAIE
I
SUDAREA
FLANELOR
SUDAREA
FLANELOR
Fig.3.1.
3.1.4.PROTEJAREA TUBULATURII
Tubulatura instalatiei de stins incendiu cu spum este supus aciunii
corozive a mediului care circul prin ea respectiv apa de mare ,substana
spumogen , aer precum si mediul extern,ceea ce poate poate avea drept urmri
corodarea n timp a tubulaturii i scoaterea ei din funciune.
Putem avea coroziune electrolitica cauzat de circulaia prin tubulatur
a unui mediu electrolitic (apa de mare) , coroziune chimica in cazul transferului
unor
substante
active
chimic
faa
de
metalul
evilor
(substana
Montarea tubulaturilor:
Clasificare:
1)Tehnologie clasic
Operaii :
extragerea abloanelor la nava, pentru fiecare tronson de tubulatur in
parte;
ndoirea n atelier a tuburilor, folosind ablonul extras de la nav
ajustarea tubului, la nav, n funcie de poziia real de montaj
sudarea final n atelier a flanelor de cuplare
zincarea tubului pentru protecie mpotriva coroziunii
montarea tubului la nav
verificarea etanietii instalaiei.
plan de amplasare;
plan de funcionare n instalaie;
tehnologia de montare;
instruciuni tehnologice;
INCENDIU CU
2)TIPURI DE PROPORIONER(DOZATOR):
Proporioner de spum ce se
bazeaz pe principiul Venturi
Rezervor substan
spumogen
3)mbinari i
prinderi ale
evilor:
mbinare cu flane
prindere cu braar
mbinare cu flae
Modul de funcionare:
Substana spumogen este pastrat separat in tancul 5.Apa este aspirata cu
ajutorul pompei centrifuge 2 de la chesonul de apa de mare 1.Apa de mare este
folosit pentru formarea emulsiei spumogene.Pompa centrifug numarul 4
aspir substana spumogena din tancul numarul 5.Substana spumogen este
dozat cu ajutorul proporionerului (dozatorului) numarul 3. Spuma se formeaz
la intrarea amestecului n tunul de evacuare a spumei, care este prevzut cu un
ajutaj de emulsie care antreneaz aerul de spumare pe eava de evacuare.
CAP.V.MANAGEMENTUL DE PROIECT
5.1.Proiectarea, confectionarea si montarea instalatiei de stins incendiu cu
spuma din punct de vedere managerial
CONCEPTUL DE MANAGEMENT:
Definiie:
Managementul instalatiei de stins incendiu cu spuma
scopului organizational printr-o conducere efectiva
reprezinta atingerea
si eficienta ca urmare a
Funciile managementului
Planificare:
Obiectivul principal este de a se proiecta ,confectiona si monta instalatia de stins
incendiu cu spuma intr-o perioada de timp cat mai scurta si la un pret cat mai
mic.Pentru aceasta trebuie implementat un plan de management .
Organizare
Presupune mentinerea resurselor santierului adecvate desfasurarii eficiente a
activitatilor de proiectare,confectionare si montare a instalatiei de stins incendiu
cu spuma.
Conducere
Aceasta functie are scopul de a influenta personalul pentru antrenare la actiune
in vederea realizarii obiectivului stabilit.
Control
Controlul
reprezinta
mentinerea
cursului
actiunilor
spre
obiectivul
Rolul managerului
Rolul managerului de proiect este acela de a concepe procesul de conversie i
de a urmri realizarea sa cu eficen, pentru obinerea instalatiei de stins
incendiu cu spuma.
Procesul de conversie este o succesiune de activiti care transform resursele
n rezultate (produse) .
fig.5.1
Resursele:
-oamenii (resursele umane munca)
vor fi un numar de 20
Definiie:
Proiectul instalatiei de stins incendiu cu spuma reprezint un grup de activiti
care trebuie realizate ntr-o secven logic, pentru a atinge un set de obiective
prestabilite, formulate de armator.
respectat
desfurarea unor lucrri cu caracter complex i eterogen;
tehnologie;
rareori eueaz ;
echipamente
DENUMIREA ACTIVITATII
1.
A1
7.
8
9.
10.
11.
2.
3.
4.
5.
6.
SIMBOL
ACTIVITATI
DIRECT
PRECEDENTE
DURATA IN ZILE
15
A2
A3
A4
A1
A1
A1,A3
10
3
5
A5
A2
A6
A5
A7
A6
20
A8
A9
A10
A7
A8
A9
30
5
1
Verificarea calitatii
instalatiei si predarea
A11
A10
fiecare
bar
ncepnd
din
momentul
nceperii
activitii
fig.5.2.1-diagrama gantt
Dscriere
Material
Cantitate
Greutate
Greutate
totala
Pret
bucata[
ron]
Pret
total[ron]
Del.
Butterfly valve
CI/ALBZ/
NBR
11,9
11,9
200
200
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
7,8
62,4
150
1200
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
2,8
19,6
150
1050
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
2,2
2,2
100
100
Ferrostaal
CI/ALBZ/
NBR
2,2
4,4
100
100
Ferrostaal
BZ/NBR
200
200
Ferrostaal
CI/BZ
12,2
36,6
200
600
Ferrostaal
ST 37.2
0,97
4,85
60
300
DSG
10
60
DSG
100
DSG
100
DSG
0,3
DSG
Valvula fluture
2
Butterfly valve
Valvula fluture
Butterfly valve
Valvula fluture
Butterfly valve
Valvula fluture
5
6
7
7A
7B
Butterfly valve
Valvula fluture
Sandwich-type
check valve
Clapet retinere
Shut-off valve
Valvula de
inchidere
Flange
Flansa
Gasket
Garnitura
7C
7D
7E
7F
7G
7H
7I
7J
7K
Screw
Surub
Spring washer
N12
Saiba Grower
Nut
Piulita
Elbow 90
Cot
Sleeve
Manson
Sleeve
Manson
Flange
Flansa
Screw
Surub
Spring washer
N16
Saiba Grower
Asbestos
free
Fara
azbest
Gr5.6
20
OLC55A
20
Gr5
20
OLT35
0,66
1,98
70
100
0
210
OLT35
1,7
10,2
60
360
DSG
OLT35
1,8
3,6
60
120
DSG
OLT35
2,48
9,92
60
240
DSG
Gr5.6
40
DSG
OLC55A
40
DSG
1,18
DSG
Pos
Dscriere
Material
Cantitate
7L
Nut
Piulita
Gr 5
7M
Gasket
Garnitura
7N
Blank flange
Flansa oarba
Compensator
Asbestos
free
Fara
azbest
OL37.2
Greutate
Greutate
totala
Pret
bucata[
ron]
Pret
total[ron]
Del.
0,26
40
DSG
10
40
DSG
1,62
1,62
50
50
DSG
rubber/St
galvanize
d
3,9
3,9
50
50
Ferrostaal
Aluminiu
m
bronze/
stainless
steel
50
100
Ferrostaal
CI/BZ
5,4
5,4
200
200
Ferrostaal
Brass
0,7
0,7
50
50
Ferrostaal
stainless
steel
0,64
0,64
60
60
Ferrostaal
OL37.2
60
60
DSG
10
10
DSG
40
40
Ferrostaal
100
100
Ferrostaal
150
300
Ferrostaal
Compensator
9
10
11
12
12
D
Swing check
valve
Clapet retinere
Shut-off valve
Valvula de
inchidere
Pressure relief
valve
Supapa de
siguranta
Pressure/vacuu
m relief valve
Supapa de
siguranta
Flange
Flansa
12
E
Gasket
Garnitura
13
14
15
15
A
15
Drain tap
lockable type
Robinet
drenare
Magnetic level
indicator
Indicator de
nivel
Ball valve
Valvula cu bila
Straight male
coupling
Cuplare de
capat filet
exterior
Pipe
Asbestos
free
Fara
azbest
BZ
0,7
SS/Makr.
SS/PTFE
Brass
100
500
Ferrostaal
CU
80
480
Ferrostaal
0,7
Pos
Pret
bucata[
ron]
Pret
total[ron]
Del.
10
30
Ferrostaal
CU
10
50
Ferrostaal
Brass
10
60
Ferrostaal
St.St316
L
11
0,25
2,75
55
Ferrostaal
SS/BZ
100
100
Ferrostaal
SS/BZ
120
120
Ferrostaal
Brass/
stainless
steel
0,6
0,6
100
100
Ferrostaal
Brass/
stainless
steel
200
200
Ferrostaal
Brass
10
10
Ferrostaal
Dscriere
Material
Cantitate
15
C
Teava
Copper profile
ring
Garnitura
CU
15
D
Gasket
Greutate
Greutate
totala
Garnitura
15
E
15
F
16
17
18
Reinforcing ring
Inel de intarire
Connecting
pieceG1/2"
Niplu adaotor
Pressure gauge
Vacuumetru
Pressure gauge
Manometru
pressure gauge
Manometru
18
A
18
B
19
20
21
22
23
Gauge valve
Valvula
manometru
Female stud
coupling
Cuplare de
capat
filet interior
Fire valve angle
Hidrant de colt
flat steel
Platbanda
Socket female
coupling
Mfa filetata
interior
Gauges panel
Panou
manomeru
Gauges panel
Panou
manomeru
Brass
BZ/BR
7,5
60
150
1200
Ferrostaal
9.42
kg/m
14,13
15
30
DSG
OL35
0,3
0,3
20
20
DSG
OL37
100
100
DSG
Ol37
100
100
DSG
DIN
Lungime
otel
404/1
290
14500
Remarca
Producator
galvanizata INTFOR
50
Ron
c)Costul agregatelor
:
Denumire
Tun spuma
Tanc spuma
concentrata
Pompa spuma
concentrata
Pompa pentru spuma
Bucati
6
Producator
SKUM
Pret
bucata
[ron]
5000
SKUM
15000
15000
1
1
DANFOSS
DANFOSS
20000
20000
20000
20000
85000
Pret total[ron]
30000
Ron
d)Costul materialelor
auxiliare:
Denumire
Vopsea
Motorina
Curent electric
Produse curatare
Consumabile
Cantitate
300
200
15000
100
Unitate
masur
L
L
KW
KG
Pre
bucat
[ron]
20
4
1
10
Pre total[ron]
6000
800
15000
15000
2000
Denumirea functiei
Inginer sisteme si
echipamente navale
Manager proiect
Inginer proiectant
Magazioner
Montator instalatii
Confectioner instalatii
Vopsitor
SEN
PM
IP
AA
MI
MC
VP
Denumire functie
Inginer sist. si
echipamente
navale
Manager proiect
Proiectant
Magazioner
Montator instalatii
Confectioner
instalatii
Vopsitor
Salariu pe 20 de zile
lucratoare[ron]
2000
3000
2500
1500
1200
1200
1000
Nr.pers.
Salariu pe o ora de
persoana [ron]
2
1
2
2
6
12,5
18,75
15,625
9,375
7,5
25
18,75
31,25
18,75
45
5
2
7,5
6,25
37,5
12,5
Denumirea functiei
Inginer sist. si
echipamente navale
Manager proiect
Proiectant
Magazioner
Montator instalatii
Confectioner
instalatii
Vopsitor
Nr .
pers.
2
1
2
2
6
5
2
Numarul de
ore realizat
de
o
persoana
464
Salariul total
Numarul total de
ore
realizate de
personal
760
120
144
240
2128
1552
400
640
6480
11600
14250
3660
2808
10800
160
40
2000
160
6000
500
Costuri totale
Suma [RON]
38800
49618
136033
47615
calitatii
totale
este
strategie
organizaional
accentueaza
bucla
de
feed-back.Managementul
calitatii
totale
Defecte pe tubulaturi:
Interiorul i exteriorul evii trebuie s fie netede, fr fisuri, suprapuneri de
materiale sau alte defecte , detectabile prin examinarea vizual.
Micile defecte de suprafa rezultate din prelucrri mecanice, cum ar fi:rizuri
uor crescute sau gauri foarte mici sunt permise cu conditia ca marimea lor sa fie
in conformitate cu tolerantele admisibile.
Suprafeele defecte pot fi reparate, prelucrate, prin frezare, cu condiia ca
grosimea peretelui reparat sa fie in limite admisibile.
Tolerane:
Tolerantele de diametru exterior sunt prezentate n tabelul 1, n conformitate cu
SR ISO 5252:
Tolerana de
Tolerana
clas
D0
2%, min 1 mm
50 219
D1
D2
Toate diametrele
D3
50 ..219
50
tabel.6.2.1
Tolerana de clas
toleran T,%
T2
T1
T2
ndoirea tevilor:
Tevile din oel nesudate sunt indoite doar la rece cu ajutorul utilajelor de
indoit.Raza de ndoire la evi se va face in funcie de capacitatea de ndoit a
mainii.
Spirala de incalzire este realizat din evi cu diametru exterior :34,38,42,45,48 si
grosimea peretelui evii 2,5-5m,diametru exterior intre 350 si 600mm.
Rezult c ovalitatea evii indoite nu trebuie sa depeasca valorile:
-pentru evi de clasa I si II :E=8%
-pentru alte tipuri de tevi: E=10%
E=
a-b
dext
x 100
a
fig.6.2.1.
fig.6.2.2
D <150mm 10 ;
D 150mm 1,50;
Garniturile :
Garnituri pentru uz general sunt fcute din materiale non-azbest, rezistente la
temperaturi termice ridicate.
Ramificaiile:
n general ramificaiile instalaiei de stins incendiu cu spum se formeaz cu
ajutorul T-urilor prin sudura de conductele principale la un unghi de cel putin
45 ,in cazul in care nu se specifica in documentatia de executie.Aceste
ramificaii trebuie sa reziste la temperaturi si presiuni ridicate si sa aib un
diametru nominal de 25mm.
Reduciile:
Sunt folosite pentru conectarea la conducte cu diametre diferite.
Standardele sudurilor:
Toate sudurile trebuie s efectueze o bun patrundere a materialului.
Patrunderea sudurii nu trebuie sa treaca dincolo de suprafaa interioara a tevii
cu mai mult de 1mm pentru o teava cu diametrul mai mic de 50mm i nu mai
examinare cu ultrasunete;
examinare radiografic;
Curatarea tubulaturilor:
Toate evile vor fi curate n mod corespunztor nainte de amenajare,
curarea se face prin mijloace adecvate impotriva ruginii, de praf, grsime sau
impuritati mecanice n funcie de istructiunile din documentatie.
- curare chimic (decapare)
n conformitate cu documentaia tehnica, dup executarea evilor din oel i
nainte de amenajare la bordul navei, urmtoarele sisteme vor fi curatate:
- Sistemul de lubrifiere ulei;
- instalatia de combustibil;
-evile din oel pentru sistemele hidraulice
Dup curarea
trebuie s fie
BIBLIOGRAFIE
[1]Teodor Florin
[2]Amoraritei Mihaela
[3]D.Obreja,
L. Manolache,
G. Popescu
Galai, 2003
[4]Catana Doina
[5]V. Ceanga
C. Paraschivescu
A. Lungu
R. Bidoae
[6]Internet:
-http://articole.famouswhy.ro
-http://odely.com
-http://www.rs-head.spb.ru
-www.veseeltracker.com
-www.e-ships.net