Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Kiss Recuperare Neurologica PDF
Kiss Recuperare Neurologica PDF
CAIET DOCUMENTAR
RECUPERAREA
NEURO-MOTO-RIE
FRIN MIJLOACE
F'IZTCAL-ISINETICE
!
or. IARosLAv
KISS
PARTEA a II-a
EDII]URA MDDICAI..A
Bucuregtl, 1989
CUPRINS
Pag,
nervos
5
to
J'
44
49
67
-!
KI|\E"IOTERAPI,A
iN
ITEEDUCAREA NEULO-MOTOIUE
gI CENTRAL
hnportan{a deosebita a miscdrii in tratamentul gi recuperarea deficitului motor ce apare in diferite afec{iuni ale sistemului nervos central
;i periferic este cunoscutA din cele mai vechi timpuri. Sugestivd, in acest
sens,-este urmdrirea in tirr-rp a felului in care a fost privit tratamentul prin
:"::iscare in recuperarea sechelelor irrotorii din hemiplegie.
Hipocra'te ;i m-ulti care i-ar-r unnat au utiiizat exercifiul {izic pen'tru
ionifierea rnuschilor slabi.
caeiius Arrrelianr"rs (sec. v) foloseqte in tratarnentul parezelor miqcarea activir gi miqcarea asistatS, in ap5 si pe uscat.
in anul 1760, Joseph Clem,ent Tissot, deqi'incearcd si ar:gumenteze
-;tiin{ific modul in care trebuie inleles rolul exerciliului fizic in recirpe-
In urmdtorii 30 de ani nu a mai a,pdrut nimic nou in recuperarea moiorie a hemiplegicilor. observatiile unui bolnav care s-a autorecuperat,
Heinrich Sebastian Frenkel, duc Ia sistematizarea unei nietodclogii de
recuperare in suferin.tele neurologice cronice. Frenkel rec,omandd gedinle
frecvente de exerciliu fizic in timpul cirora bolnavul tre,buie sd incerce
activ sd-Ei corecteze funcliile motorii alterate. pind la reciqtigarea functiei norn:raie, furic{ie pe care o va fixa prin repetifii. Prin rezulta,tele deo-
Ior
sdi.
fizic la
boald, in
ritm _de doud gedinfe zilnic). El spunea : ,,piimbafi bolnavul. si determina{i-l sd-qi foloseasca rnembrul su,perior cu'scop bine definit(..
Drgu..primul.rdzboi mondial apar foarte pu{ine noutd{i in dorneniul
recuperdrii motorii a hemiplegicilor. ln s.u.A., Tiiney uttlizeaza atele cu
dublu lcop i men{inerea- segnientelor paralizate in frzitii funclionale qi
prevenirea instaldrii redorilor articulare. in Germania,'Hoffa
utilizeazl
atele cu bandd elasticd .pentru a reduce deficitul de flexie al genunchiului. De, asemenea, recomandd posturi cu sdculete ae niiip i"tr-"
pentru a preveni retraclia adductorilor. Recomandd reluarea cit s-";"[i
irai pre-
ta!
6{
'!n
rii
ser
ter
piil
der
sin
ralr
loar
tori
defi
;)eci
coce a tnersului.
tera
care
contracturi rnuscular.e.
Astfel, pind in deceniile II gi chiar II;I al secolului nostru recuperarea prin miqcare a hemiplegicilor este consideratd in intreaga lurne ca
,,inadecvatd(..
In anul
i.'otn
cafe
tice
1936, samuel
c?ea
netice.
'I
{l
{.
l,
!
r. Tf,
*orrn
torat
boiilc
rm:lt
,reffirp
dener
educe
tradir
se dfr{
lgesir
mmuwu[r
Valoarea terapeutici a kitretoterapiei ce utilizeazd tehnici de facilitare proprioceptiva degi a fost demonstrat6 ciinic qi electromiografic nu
esle unanim recunoscutE nici in .prezetlt. 1\'Iu1!i au,tori nu-i recunosc nici
in avantaj fala de tehnicile clasice de kinetoterapie in rea ce priveqte
'.-iitorul func{ional al bolnavului.
Ar.ind in vedere faptul cA in ultimii ani au apdrut Ia noi in lar5 o
serie de lucrAri referitoare la biomecanica aparatului locomotor, kinetoterapie, culturir fizici n-redicald etc., o sutnar6 trecere in revisti a principiilor fundar-nentale a1e kinetoterapiei este justificati din punctttl de vedere al econotliei cle spaliu a cerietului documentar. I)iite sultlit'r-rentare
sirt accesibile tuturor celor care doresc sd aprofundeze problerlele generrrle ale lii netoterirl)ie'.
Exista la ora actuala o unanintitate de pireri in ceea ce lrriveqte vaicarea kinetoterapiei aplicate cu discerndmint in rect-lperarea neuro-moiu1
t.rri
cu
e.
;i
rzit
iu-
chi
aca
iui
)nt6
ca
:ilor
nu
OS
in
in
ale
ilirovavoanivi
:r:
-i
1rltl-T
I t:
:':r::
' :-1
:i
f.-,,t=
'
t"a
:.:
-'- :Nr''-
"::. - -t
A MI$CARTI
eon'suln
energetic rninim.
J:
-l
Entd
s-lb-
gcrt
nent
evjot,td-
m:at.
rtn
ra1SII
aJ
:ior
o
a
Obiec:tivul principai ai kinetoterapiei pasive in recu,perarea neuro-,mo;orie il reprezinti profilaxia contracturii musculare, a retractiilor capsuloiigamentare cu cons,ervarea unor articulafii suple, mobiie in arnplitudini
:l':rmale. Acest gen de terapie este de maximd utiiitate in stadiile de
paraiizie muscularA qi stadiile inrediat unrrAtoare de recuperare cind for{a
de cont.racfie muscu]ari nu depiqeste valoarea L
Mobilizarea pasir'f, este simpl6, accesibilS pacientului qi membrilor
iamiliei care trebuie sf, participe activ la recuperarea bolnavului. in toatl
simplitatea ei, trebuie respectate insi unele per:cepte fir6"de care rir.
::rine inoperanti sau poate duce la leziuni traumatice nedorite. Aceste
percepte sint :
articula{iei proximale qi sus{inrea segmn.fului distal ;
- stabiiizarea
pragului durerii ce apare fie in cursul mobiiizdrii. fie
- respectarea
incetarea ei ;
- efectuarea mobilizdrii lent, in amplitudine completS, cu tensio:-ari la sfirqitul cursei iliqcArii.
Efectele rnobilizSbii pasive sint bine cunoscute : previne instalarea
clntracturilor musculare qi a retrac{iilor capsulo-iigamentare, intdre,,ste
::iformalia pro,prioceiptivS, stimnrleazA reflexele de flexie-extensie, pre.eiegte terenul vascular $i meiabolic pentrq kinetoterapla activi,
r,ul
carea.
crctiud.
Kinetoterapia activi se poate traduce prin termenul de exercitii libere. B'olnavul poate actiona complet farr ajutor. Este unndtorul pas in
recuFrar,ea neuro-rnotorie gi este de dorit ca perioada de exerci{iu activ
sa fie cit inai scurtd pentru a ajunge la miscdriie actlve impotriva unei
rezisten{e.
$i in
de bsz,5
10
't
I
$
\letocla
Roocl
corect.
;'*1t;::iderente,
-.
'
"""t.iir"".
N;;;;ul
si-
";;;";;;;
fi pi.J;ti; ;lre'masura
11 i
o c.a
1 ri intarit
ji:1ll9j.':^::::1111:,ry"
prin,,acsr_
pr pentru intild;;;' ;;' ;;;;;;.'iiaJ'maximurn
:1i#ffi i'll,#XTr!.
darsaP,l"*::
lr re qept oril
13
activitS{ii antagoni,5tilor.
l*1'
,i
;il'.{lntl9;l
fi
--l
i\l[etatla, Bobath
Tehnicile specifice de stirnulare influen!,eazA reactivitatee negrornusculara a bolnavului prin o ac{iune dubli : negativa si pozitivi. Tehniciie
negative stnt acelea care le foloseste liinetoteraper:iul in incercarea de
biocare sau reducerea a influentei centrilor de reglare inferiori, pe cind
tehniciie pozitive incearci punerea in ioc gi reconcli{ionarea reac{iilor autonrirte ;i de integrare superioare. Practic, programul Bobath se bazeaza pe
doua principi i
inhibi{ia sau sr:primarea activitAlii tonice reflexe anormale, clr
rezr,rltatul
reducerii si reglarii tanu"sr,rlui muscular ;
facilita'rea integrarii reacfiilor superioare de ridicare sj. echiiibru,
in secvenfa
dezvoltirrii lor adecvat, Llrmate de un progranl de activitili
:
elemeniare.
Autorii subiiniazii ca scopul tratamentr-rlui nu trebuie sA fie intarirea unei mlrsculat.r-trii (c;ire nu este par:rlizata) printr-un efort care nu
filce decit si creasca tonr-rsul normal si implicit, spasticitatea. Este esential ca in timpr-rl tr:it:rmentr-tlui sa dim bolnavului cit mai rntrlte senz,afii
1:csibile asupra tonusulr-ti. postr-trii si n-riscarii.
lnhibllia activitAtii tonice reflere se face
de
rlasa.
Er,aluarea bolnavr:ltti constituie
; -lil:l
:*
t
I'
us*
ile
de
Pentru inhibitia spasticititii flexorilor trunchiului si nembrului superior, se plaseaza bolnavul in lrozitie de extensie a cefei gi trunchiului,
rotalie externi a umarului qi extensie completi a cotului cr: antebralul
!n supinalie. Pumnul si degetele in extensie cu policele in abdr_rcfie masim5. Mis,clriie de rota{ie lenta a trunchiului cu bazinul fixat se folosesc
;n acelasi scop.
Pentru contracararea spasticitafii membrului inferior se utilizeaza
lirmdtoarea posturd : ;oidul in abduclie ;i rotalie extern5 combinat cu
extensia simultana a Eoidului si genunchiului. se poate miri eficien{a
posturii adaugind flexia dorsalS a piciorului qi abduclia.halucelui.
In perioada de flacciditate tratamentul se axeazi pe pczilionarea gi
niEcarea in pat a bolnavul.ui. Bolnavul va fi stimutat qi aJutat sd foioseascd membrele paralizate ca sprijin, cit mai p{'ecoce, deoarece forla gravitafionala exercita un efect facilitator asupra extensorilor. Se vor schimba
foarte des pozitiile in pat nu numai pentru profilaxia atitudlnilor vi*
cioase ci si datorita faptului ci presiunile ce se exercita pe diferitele
segmente au o valoare de stimuli ce aduc inforrnalii pre{ioase sistemului
nervos central.
;i
15
..::--.'-,".*
Mai tirziu, este incurajat gi ajutat s5 reia pozi{ia aqezat intii sprijinit pasiv, apoi cu sprijin pe aitetiralul de partea afectatd, iar in cele
din urmd cu sprijin
-de pe mini, cotul fiind extins.
spasticitate care este caracterizata de creEterea conin perioada
stantd a tonusului, in diferite grupe musc'ulare 9i miqcSri de mas6, sincinelice, fdrd pos,ibilitatea izolarii unor miqc6ri -elementare, bolnavul este
asistat sd-gi schirlbe voluntar pozilia din decubit dorsal in decubit ventral cu.priiitr pe coate, apoi se pdstreazi-pozilia a;ezat cr-r repartilia greucu
tilli trunchiutui pe arn6ele fese ;i in final ri'dicarea in ortostatismeste
de
cyadrupedie
Pozili'a
inferioare.
memble
rp"ilin egal pe ambele
foarie iriportanta pentr'u pl'egirtirea. ortostatismului corect. Urmeazi ;lozilia de aqezat p* genun.hi cl-r trtrnchiul redresat dupir care se trece la
pozi{ia as;ezat gi c1e aici la ortostatisrn.
' il toate etapele sc. u.tilizeaza din plin :posttrile reflex inhi'bitorii pe
crlre le-am amintit mai inainte
i; stacliile avansate de recuperare cind -spasticitatea
.a sc[zt-it mult,
distale'
extremitSlilor
aie
izolate
nTigb[rile
inspre
orienteaza
se
terapia
Folosind !n continttare postitrile reflex inhibitorii, boinavul inva{I Erasir-gi rnobiiizeze ."tii' p,,,rnrr.rt gi degetele ln dif,erite pozilii. In ordine,
dat'."".rp"."a24
n-rai intji fiexia globalf a degetelor cu posibilitatea 'de a
*
prinde cbiecte cn r-olr-un -a.e !i grgqlate rnica gi mai tirziu extensia
b*g*t"lo. cu posibilitatea de a prinde qi lasa obiectul'
-llcrodc Brurtstt'ont
Faptui ci o serie de activitali reflexe sint trecute progresiv sub control voluntar constituie ideea de baza de Ia care a pornit Brunstrom in
dezvolttrrea unei metode de recuperare a herniplegicilor'
. DupA o perioadd de fiaccidiiate, apare, de cele mai multe ori, o activitate tonicd-a musculaturii somatice a membrelor atectate. Bolnavul nu
po"t" moclifica voluntar aceast5 activitate, dar este 'posibil sd se producd
modificdri importante daci anumite reaclii reflexe sini declanEate prin
i ntermediul aferentatiei periferice.
Activitatea tonica este organizaG in principai, in jurul a citorva
scirerne de miscare ,primitive nu,mite sinergii de.- flexie qi extensie a
mernbielor. Brunstroni considerd cd cel mai bqn pijlg" de a favoriza r."p*u."u miqcarilor voluntare il reprezint[ evidenlierea qi dezvoltarea
cit mai mare ;i rrai precoce a activitA{ii refiexe $i a reactiilor primltive
dupd strdiui de flacciditate. in al doilea timp, este poce apar progresiv
"boru primelor
senzalii de migcare recunoscute de bOlnav si
p"
slbil ea
voluntara cresclttS'
sugerdm
---i* o participare
r."umat, iehnica Brunstrom utillzeaza o conbinafie de facilitare
central!, stinulare proprioceptivS 9i stimulare periferica cutanatS' pendq na9.5
tru a trece bolnavu^l Ae ta itadiul ini{ial de reaclii sinergice
sinergii'
de
dorninati
I'oluntari
miEcare
;;;r;'un-slaai,-r intermediar de
miqc[rilor
oblinerea
incearca
se
progresiv
slnergii,
la
fr-, fr.rot, renunlinrd
r oluntere cit mei f in coordonate'
elernentare
n.;tr""ele tonice ;i reacliile asociate utilizate in metoda Brunstrom
sint descrise 1n primui volum al caietului documentar, motiv pentru care
16
Tl t
_ a';i
; ,llT
' I
, :*
-,'t TT
il*r.i ir- 1,...r
. rt J ,.t:-
con-
5tncleste
vengrucu
este
pola
mult,
tale.
gra"
['
dea
nsla
con.
rn
actinu
prrn
tea
relrea
tive
po-
rsi
re
penInasa
ll.
Ior
:r.'r volr'l prezenia decit principaiele sinergii oblinute de partea hemiplegicd in tirnpul efectuSrii migcdrilor active contra rezistenld maximald
cie partea sindtoas5.
La membrul supet'ior sinergia de flerie asociazd urmdto'arele miEcSri :
retraclia scapulei gi/sau ridicarea ei, abductia gi rotafia externi a umdruiui, flexia cotului, supinatia antebrafului, flexia pumnului qi degetelor'
Cea mai puternicA componenta este fleda cotului, iar ceLe mai slabe
abducfia qi rotalia externd a umdruiui.
Sinergia cle extensie asociazit urmdtoarele migciri : protriclia scapuiei, adductia qi rotalia internA a umdrului, extensia cotului, prona{ia antebrafuiui, extensia i:umnului gi degetelot sau, cum se intimpli mai des,
extensia pumnului gi flexia degetelor. Pectoral'ul nlare rellrezintd companenta cea ntui puternicd, urmatd de prana{ia antebralului. Extensia cotului este o componenti slabi.
La membrul inferior, sinergia de flexie asociazS urmdtoarele miqcdri : flexie, abductie gi rotalie externd a qoldr:lui, flexia genunchiului,
d,orsiflexia gi inversia piciorr-rlui qi dorsiflexia degetelor.
Sinergia de extensie asociazd trei cornponente puternice : adductia
goldului, extensia genunchiului si flexia plantara cu inversia piciorului'
Celelaite componente sint slai:e qi constau din extensia gi rotalia internA
a goldului, fiexia plantara a piciorului qi degetelor. De notat 'c5 inversia
picioruiui apare in ambele sinergii.
Utila pentru urmdrireir evoluliei recuperdrii rreuromotorii a hemiplegicr-rlui, stadializarea propusd de Brunstrom prezintd avantajul simpliti{ii gi deci a foiosirii in practica ziinicS.
P'entru membrul superior, deosebeEte doui segmente diferite, ale
cdror posibilititi motorii ,trebuie urmbrite separat. Este justificat acest
mod ,<le evaluar.e deoarece se Etie cf, in marea majoritate a cazurilor recuperarea proximalS este net mai bund decit cea distali. Astfel, pentru
umdr, bra!, antebra{, stadiile de recuperare sint :
* stadiul I : musculatura flasc6, nici o tniqcare voluntard ;
II : se dezvoltd sinergiile, inilial cea de flexle, apoi cea de
- stadiul
qi se dezvolti spasticitatea ;
extensie
stadiul IlI : sinergiile sint realizate voluntar, creEte spasticitatea
- stadiul IV : apar unele migcdri ce se indepdrteazd de schemele;
Astfel, bolnavnl iroate ciuce mina la spate, bralul in antepulsie
sinergice.
pini la orizontald, pronalia-sr:pinafia antebrafrtlui cu cotul in flexie. Spasticitatea descregte;
stadiul V : se cigtigA itrclependenlA fala de sinergiile de baz6 ;
- poate
bralul
fi dus in abduc{ie pind Ia orizon-tal6, in antepuisie qi retropulsie, pronatia-supinalia antebralului se realizeazi cll cotul extins complet. Spasticitatea este in descregtere ;
stadiul VI : bolnavul poate realiza migcdri active izolate cu coor- aproape
donare
normald. Nu exi:std spasticitate.
Pentru recuperarea miinii vom LlrmAri modul in care este r,eciEtigatd
capacitatea de prehensiune :
stadiul I : flacciditate, nici o migcare v.oluntard ;
- stadiul
II : flexie activd foarte slabd a degetelor ;
17
2-
eaiet
doeuneotar .-
ed'
860
- -i-<-!_(_
pe sol
--- -.!
de
Ei face
;i
invers.
-:
_ -_
- - a:l c::
teior.
!-\
------- :-'*'
_-_
;
]
i
I
:
*
t
s
ji
-=
r-ri.
In
19
Pronalia antebrafnlr-ri c-n cotul flectat se va aslsta prln exersarea pronaliei contrarezistenlA cu cotr-rl in extensie ;i trecerear progresir,'a la pronalie contrarezistenli la diferite grade de flexie a cotului.
' Twitchel afir'rla ca bolnavii.care ating sttrdiul 3 sau 4 de recuperare
in primele zece z.l\e vor reclrpera total. La bolnavi la care lipseqte raspunsul la facilitarea proprioceptirri nLr se va ob{ine nicioclatir recllperarea totala a mi;cAriior voluntare.
Cu cit este mai lunga perioada ce reclani facilitarea in realizarea
voluntard a miqc6rilor, cu atit recuperare.r motorie este n-r'ai slaba.
Pentru recuperarea rniinii, sarcind extrem de dificilii gi uneori impcsibil de ,atins, se folosesc diferite n-]iiioace cie facilitare a miqcarii active in
vederea oblinerii r-rnei ,prehensiuni r-rtile. Daca bolnavul este incapabil sir
initieze migcarea de ailucare, rispunsul la tracfiunea gi intinderea adductorilor umanrlui provoaci flexia ::eflexa :r degetelor evocind apucarea ;i
asista efortr,rl I'oluntar. Flexia pr-rmnr-rlui se asociazi de obicei miqcirii de
apucare, avind cer rezr-rltat linritarea forlei de prehensittne. Este necesar sit
dezvoltan stabili.zarea ext,ensiei pr-rrnnului pentru a conferi forla necesara
actr,rlui prehensiunii. Stabiliz,area pi,rrnnului in extensie se realizeazti reltrtiv
uqor in cazul in care cotul este extins. Cu cotul extius qi ltumnul ;sprijinit,
percu{ia tendoane,Ior extensorilor efectuata odatA cu cor-ntrnda de a stringe
degetele va produce contraclia sinergicir a extensorilor pumnr-tlui conco*
mitent cu contracfia flexorilor degetelor. Dupa citeva stringeri sii relaxAri
repetate alterntrtiv, sprijinr,rl pumnillui este inloouit cr-t cotnanda verb;tiil
,,{ine'(. Percu{ia tendoaneior rluq'chilor extensori ai purnnultii faciliteazit
menlinerea activi a prtmnrtltti in extensie. Odata cr-r extensi;t pun'rnului qi
apucarea sint cis,'tigate, ln pozilia cu cotul extins, s,e nerge mai departe
exersind pozilionarea gi menlinerea extmiei ptt'mnuh-ti in condilii de cregtere,progresivi ;r graduh-ii de fiexie al cotuir-ri. Relaxarea flexorilol degete*
lor ;i extensia volnntarir trebuie permanent incurniate. Relaxarea fiexori1or este facititata de supinalia antebralului si in-rpingerea policelui de abduclie forlata. I)eci. se va exersa rlttlt aceasti rnilc:rre de supinalie a antebra-tului gi abdr-rcfie a policetrlui. Stirnularea clltanatil a fetei dorsale a
miinii ;i antebrarl;ului, ct-t antebra{r-r1 in supinalie, conlbinat cu manipularile
policelui reiaxeazii tensilrnea flexorilor. Progresiunea const5 din reciqtigarea relaxarii flexorilor din pozi\li ce includ pronalia antebra{ului qi aniepulsia la orizontalA a bratului. ln recullrarea relaxirrii tensir-rnii flexorilor nu se soiicitA nici un efort voluntar de contraclie a extensorilor i:entru a erritir fenonenul de difr,rzir,rn'e care are ca rezultat cresterea torrusr:iui
flexorilor spastici. Dr,rpa ce degetele au fost extinse volutttar din pozilia cu
braful ridicat (pozilie de facilitare a extensiei degetelor cunoscutd sub nllmele de fenon-ien Sonque), se contintr.A reclrperilr.r cu coborirea progresivi
a bra{ului. DacA apare cres-terea tensiunii flexorilor concomitent cu sc6derea forlei extensorilor este nevoie sa retrxtam tranevrele de inhibifie a
flexorilor gi stimulare a activitiilii extensorilor.
lntr-o etapd ulterioarA se incurajeazA recuperarea prehensillnii latel,ale. Bolnavul este invalat si-gi mobilizeze policele de-a lungul indexului
qi mediusului pentru a realiza prehensiunea laterai5 si apoi sd invele tehnica relaxirii prehensir-rnii. Perculia sau fricliunea apiica'te pe lungimea
tendonului lungul'ui abductor al policelui faciliteazd aceast[ migcare de
relaxere.
20
"Ietr"t'.:
3i
:r,:\ir.li,r-:
i--!E
:,i
-;_.:.i-,P
_:*or
,_
\
n:-
_4.
-::iia:le:i
_3tr
-on4a-il,- -
-.:
_-ie
:i.'s.-arii,::
--:- ^-,_*
_fa
JIetotla Rabut
po-
:in
>(t
rli
de
'sI
ari
rtiv
:tit,
jge
.1
lir
si
te
]te-
ri-
ab-
en-
ea
rile
Eti-
5n50EnI
CLl
nLt-
rir-i
;i
22
berS
24
.';ietocla.
-\l:-l!'l
p:utica i
^argi de
-i-c1unt.a:*t
Ace:
criccepii
-:-iiscari,e
ir care ::
ie ni:ri,'
Rzcuper;
hletoda Ktzott
p^l
Voss
Margareth Knoft Ei Dorothy voss au aprofundat tehnica l<inetoterapeuti,cd imaginata de Kabat Ei au extins,o la trata,mentul unei gane
mai
Iargi de afec{ir-rni neurologice soldate cu dezordini ale activita{ii motorii
voluntare.
Aceastd rnetodd cle
uiilizeazi nrai r:nrlt stirnrrlarea pro-kiletoterapie
prioc-epliei Ei incearcd sd
focalizeze contracfiile musculare de tip sGili"
Miqcdrile se executd activ pe diagonali suu i.t spirald pornind oe ta pozllj"
in oare muqchiul de facilitat este in intindere maxirne Ei ajunge in poziiie
de maximi scurtare (ea qi in metoda l{abat).
Re
uper
ar
n e r Lr o
- nloto r. i e pr in
bioJee
clbr t cl ;
lr
i
il
rlasca'aferenfe
Er nu po'ate
,c
il
irl:
rii
fI
kinestezici.
In acest context. este posibil ca efecteLe favorabile ale stimularii periferice sd fie, in parte, reiultatul facilitirii senzoriaG gi nu a activitalii
motorii propriu-zise.
.Masajul Ei manip;r-ridrile pasive pot fi eficiente prin creqterea infornratiei s'enzitive de la membrul afectit. Suplirnentul de sti;iii
de la'piele, mugchi gi-alli r,eceptori kinestezici poate sd rra.""."a "diti.*ri
i";,u"'6ilitatea cd membnui afectat sd fie utilizat rnai tine prin o mai bund
constientizare a- pozi{iei sale in spa{iu si a activjtatii lui. Kinetotenapia pasiv6
Poqle cgntri,bui, de asem,enea, Ia men{inerea sensrbilitd{ii normal; ; ;;ptorilor de intindere (prin prezervarea eiasticita{ii normale a fibrelor intrafuzale p care sint conectali recepto,rii la intinder,el
lilr"* a:utd bolnavul si
?6
stabileasca
(rezultate
brului.
Pe::
r.e{e bolnar
iorie.
ReeC
bileascd o
gi senzaliilr
pczifia arti
lului tactil
por{iunea
bra{ului.
Rezult.
liie bolnarr'rigcarea sr
l.-eut in ccr
Feedce
tea nruscuf
permit inv
motorie.
feedback.-;.
De fap
utilizabila !
metode stil
portamenta
unor tehniq
cirora se p
gamd larg;
'cardiac.
Biofee'(
Santa i\fon
acestei soci
special in o
Tema
aniior
1960
ziologice in
pozitive elt
asupra acti
nivelul res:
ierii,fie in
Implic:
in schimb
neuro-moio
inca de
zgomotului
fost u,tilizar
cularS
in m
1\4arina
folosirii
in
inJ
recupera
diferite
afer
vele bolnavul ca in tirnpul migc5rii s5 urmirea,scir viznal perfonnan{a moicrie. Reeducarea neuro-mo'torie poate fi realizata aiutind bolnavul sa stabileascd o noud rel,alie intre pozilia qi miqcare,a seglrentari pe de o parte
9i senza{iile reziduale tarctile si lrinestezice, pe de alta parte. De exemplu :
pczilia articulafiei cotuiui p'oate fi strict monitoriz,ata in termenii controluiui tactil qi senzaliilor termice care vin Cin .ariile cutanate ce acoperd
porliunea distaia a bicepsului qi partea proxirn.ala ai flerorilor antebratr tlui.
Rezultaiul reeduc:frii tnotorii depinde in mare mAsurii de posibilitAliie bolnavului de a se concel-rtra astipra senzaliilor cferite de pozitia qi
miqcarea s'egr-n'entulni afe,ctat, senzatii suplimentare. oferite de kinetoterapeut in cornpensalie pentru senzaliile normale pier.dute 'p'rin boaid.
free'dback-ul electromiografic al semnalelor electrice ce traduc activitate'a musculari, monitorizate vizual pe osailoscop sau au'ditiv prin difuzor.
permit invdtarea controlului voluntar, chiar la nivel ultrafin de unitate
motorie. Basmaiian a intro,dus tehnica de automonltorizare utilizrinC
fecdblck-ui re,prezentet dc activitltee rriotorie I bolrravtiLrri.
De fapt, biofeedback-ul este considerat astazi ca o tehnic[ gtiinlifica
u,tilizabila in re'cr:perarea funclionald. Conceptele fundamentale ale ac'estei
rnetode stimuleazd treLce,rea la i,rn nou gen de r-nedicini __ nedicina comportamentali. Reeducarea comportam,entala pune accentul pe utilizarea
unor tehnici comportamentale (printre care -ci biofeedback-ul) cu ajutorui
cdrora se pot influenla favorabil modificariie comportament'ale ce includ o
garna larga de periurbari. de la obezi,tate pind Ia tulburArile de ritll
cardiac.
antagonistilr.ir flexori nu a
arnplitudinea extensiei actirre a pumnului a
crescut mult n-r'ai mult falir de creqterile obfinute prin rnijlo,acele clasice.
Acest lucru se explica nut-nai prin creqteretr forfei de contraclie voluntard
a extensorilor deoarece nu s*au folosit nici un fel de rnijloace'de reducere
a spasticitS{ii fiexorilor.
Perforrnarea testului func{ional (prinderea si }isarea unei mingi de
tenis) se datoreazd in prirnul rlnd reducerii sinergiei exagerate de extensie
a prrmnului qi fiexia degeteior. Deci s-a oblinr-rt un control superior al
activitalilor motorii distale.
$i in ceea ce priveste forfa cJe contracfie voluntara a extensorilor
pumnului gi degetelor se observi cd toli boinavii au cistigat un plus de
for!5 de contracfie r,oluntard.
\-aloaree functioriata r t'resterj i fol.iei cle contrr(.tie a extensorilor
pumnului si degetelor nu poate fr discr-rtata .Jeclt in core'latie strinsS cu
reducerea slnsticitatii flexorilor. Fara a cor.:.stitui o reg,,il5 generala., autoantrenatnentul prin biofeedback EI.IG irsociat cu stim,r-itaiea eieciricd a
extensorilor pumnilh-ti gi degetelor are ca lezultat ledncerea spasticitalii
flexorilor. AceastA reducere a spastirltSlii este de cele mai multe ori limitata ca durat5. dar permite institi-iirea uncr programe de kinetoterapie
ce pot prelungi durar:l recr-rcerii -rpasticititii si l;ermit exersarea rlnor
:itiscAri funclionlrle.
ao
TERAPIA
NEURO..}
In c:.:.i'
rlotorie. :e
l'ea nLiir-,kinetoter-,;
autoserv:re
Prlnc:r
prisirra '.ir:
r-
tuati de i:i
vului)
l-t''
rirsl:undi
a) re::
servirii si .
aieasA in f'*
b)'ab:r
c) an::
erp
citul -motcr
-_.
-+.-;
:ii,-
EVALUARLI
Datori;.
sistemului :
iionale pe ;
ir-ri rnotor g
in
lrolului
cazu
n:o:
..lor senzitir-
In cadrul programului complex pe car'e it implica recuperarea neuromotorie, terapiei ocr,rpafionale ii revine sarcina de ,a perfecfiona coordonarea neuro-muscularti, de a ,,netezi(( mi_scirile voluntlre recirytigate prin
kinetoterapie si de a le ingloba in activitati gestuale r-rtile bolnivului i1
autoservire sall xersarea unei activitati sociale.
Principiile de aplicar.e a terapiei ocupalionale trelruie
prin
frrisrlrl urmitoarelor asltecte practice :
_- Evaluarea deficitr-rlui nenro-rnotor (evalLrare segrratl de cea efectuati de kinetoterapeut, urmirind in sp,ecial stadlul funclional a} bolna*
vului)
si
functional si sli
a) restabilirea funcliei neuro-motolii in raport cu necesitdfile autoservirii si- a ex.r'serii meseriei {aceeaqi ca inaintea imbolndvirii s,au alta,
aleasi in func{ie de capaeitatea fr_rnclionald restanta) ;
b)'abordarea terapeutica a disfr-rncfiilor senzitivo-motorii ;
c) antrenamentul ritilizdrii ortezelor in activitate gmtua.l6 zilnicA ;
explorarea prevocalional5 a bolnavuh-ri in raport strins cu deficitul-motor restant ;
stabilirea progratntrlr-ri de activitate zilnicA la dorniciliLrl bolnevr-rluj.
EVALUAREA DEFICITULUT NEURO.MOTOR
ce mdsurd deficitul motor se interfereazd cu interesare,a func[iitor de integrare. strudiul acestor.observa{ii va perrni,te stabilirea prograrrului c,or,ect
de terapie- ocupalionaia
Fisa test folosita de Institutul de recuperare medicala New-york este
foarte complexa gi poaie servi drept modet ,celor ,care ao"u.o ,a
serios problema recriperarii neuro-motorii utilizind ralional terapiE
"uo"a--"o
oi"pi!ionali.
o prirna parte a fisei tbst se a,dneseazd clatelor pers,onale ale b,olnavului'qi r-rnor a,specte generale Legate de starea rui senzitivo-motorie.
Nume
Pl'enume
Virsta
Adresa
Sinerr
Ocupa!ia
Nr. figei
Da,ta
Pr-og.rarnurl rec,omandat
In
;i
pr.o.[uncle
- irnediat
- in viitor
(dln pun.
de vedere neuro-motor)
Dreapta
FurTc$ia n'totorie
Stinga
Data
Spasticitate
X{obil.
N{i$oare
artic.
activd
Spasticitate
I. Stabilitate trunchi
Pozitie agezat
Echilibru
II. Mobilizare
artic.
pasivd/spasticitate
Subluxa{ii
Edeme
30
MobiI
artiic.
,Migcare
activd
---
III.
Migcare activd
Sinerfii.
ridicare
retraetie
protraclie
B. Migcdri actirre
For!5.
Amp1.
globale
Ampl.
Fortd.
Sinergii
retropulsia
abductia
hiperextensia
Rota{ia ext,
flexie cot
supinatie
Extensie : adductielrot. int.
extensie cot
pronatie
4. Miqcdri' ce se inderpdrteazd de sinergii;
mlna la gurd
Q1
mina la spate
independen!d fa{d de sinergii
flexie
extensie
stabili'zare
g1oba15
prehensiune laterald
extensie voluntard globaiS a degetelor
prehensiune de finele
E. Forta prehensiunij
globald
laterald
palmard
Evaluarea sensibilitSlii qi funcliilor de percep{ie
Dreapto
Dota
Sttnga
2t
3 -
Cqiet dt
c|uce, hexagon
D. Sensibilitatea kinestezicd
grosierd (0-6)
umdr/abd/add
Cot flexiext
prona!ie/supina{ie
Sensibilitatea kinestezicd
find : (0-4) pumn flex/ext
V. Perceplia vizuald
{.
$emianopsie,corlpe,nsaltd/neoompensatd
B. Acuitate vizualE
C. Coordonare motorie
,oeru,lard
ventioald,,orizontald,
diag,onaLd
D. Fund de ochi
disparate
C. Fraxiiie tridimensionale Benton
ea
3 - caiet documentar -
cd"
860
ner
ii::i
!!r
bili,
sini
pcsi
sistemuh-ri nervos
].
imbunitalirea forlei
cle
li'
34
fisn;
tar ai rniqcdrii ;
2. cresterea mobilitatii articulare qi nrenlinerea suplefei erticulatiilor
seg,rnentelor afectate ;
3. imbunatdlinea rniqcdrilor manuare de fine{e, sub control vizual
permanent:
i.i
cr_rlo.
func!
intoc
schirr
_cuta l
capab
m'etrir
neutn
ruaril
A
cronol
tentei
navi s:
*iriti;;ir;;;;lijr"
;',lH?TIiL:",1;l.J:,"'
ocupalionir;,-;;i;i;;ili;;;,ll
',,Bn"o.i-chiar
im-
sa'
.tutiutitea' articulirJ
i''timp;f ;id".'
J-i,i?i"tizeazd
Apreci,eri asupra activi,ti{ii nervoase superioare
:
r'vsrlll
nivelul .coeficientului
aoerlclenturur interectual,.virsta
intelectual, virsta m,entala
m,entald
in raport cu virsta
cronologicd, ,capacitatea de concentru"u ql
d. il";i;;;;* "'^'
ta nevoite psihologice gi ,la defi,citete de
tente,*:*pl"le
ori'entarea 6*;;;""'-*p;rj;i;';i;=",n"&;H:f'J:i.#,:r
il?T*figil
iiii?tj1:,
:*:
,u,,i*,,.if
sau 9e fk;*;$i:i:*:'ffi
izoTeazl qi es'te refractar la orice rcolaborare.
35
;
L
il
\-ALUAIIEA PREVO'CATIONALA
oR'
n-ius,
ii110t
lrart:
STABILIREA PROGRAMULUI DE ACI]IVITATE LA DOMICIL,IUL BOLNAVULUI
Este evident cir ori,cit de l,uneA ar fi spitalizareil. in cazurile neurologi,ce ce reclarni r,e'cuperare funclionald, a,ceastei perioada este insuficientir
pentru oblinerea m,aximului de ci;tlg functional. Programul de recuperare
neuro-rnotorie amorsat in spital si urmat o perioarda cle timp, vri trebr_ri continuat ia don,iciliu. lMembrilor familiei bolnavului le revine sarcina de a
continr:a asistarea mig'carilor deficitare, intretinerea cistigr-irilor furx{ionale o'blinute in spital. in acest scop, instr,uirea meir-rbriloi familiei este o
sarcini ,obligatorie atit a kinetotera,per,itului 'cit r-nai ales a specialistului
in terapie ocupalionali.
Acersta va stabili programul de activitate zilnicd e bolnrvului si prin
reevaluAri periodice va aduce rrodificdri,le ce se impun in funcfie de progresele pe care le-a inregistrat bolnavul.
^:--^
>llrc
ann asist
pozii
rare;
efecl
reall;
nogt!
ORTEJ
i
l.
trare:
genu:
lTlent.
baza
;oldr"ri
orizoi:
il
realiz.
pe 1i::.
ORTEZAREA
lN
RBCUPETTAREA NEURO-MOTORIE
in ortezarel membrului inferior prirr:r grija trebnie si o constituie pasrelaliilor noruale statice si dinarniie dintre articuialiile soldmlui,
genunchiuhti. qleznei si articr-riafia subastrugalia,n.r. ir"r ,.r.roJ non'nal aliniatrrEntttl articulatiilor membrelor inferioare 'este re:rliznt atunci cind la o
baza de spriji:r cle J-10 centirretri clistlrntiL intre rnlrleolele interne, exele
goldului, genunchiului gi gleznei se proiecteaza in pl,an fronti,rl, pe o linie
orizontaiA perpendicul:rra pe axul rnediosagitaL al corpului.
in plan transversal, aliniarnentul segm'entelor t-nembrului inferior este
realizat ln asa fel incit axele solcluriior gi genunchilor sint perpendiculare
pe linia rledianir (in ortosta,tisr.r-r cu depdrtare de b-l0 crl intre maleolele
tr"area
,7(
tt
ag
ree
nai-t
buir
pla:
a]lr1
ac{i
ort
pa$
pres
tajo
glez
tisn:
cien
plan
rota!
pe fa
Orte.
ptuni
sI lnr
I
tnedir
rul
in urmitoarele cazuri :
deficit de for{5 de ,contraclie al mugchilor eversori qi dorsiflexori
: c"u deviati,a piciorului in pozilie de var-equin ;
spasticitatea tricepsului sural absentd sau moderatS ;
instabilitate medio-latenal5 a piciorului in timpul ortostatismului
traindicaliile sint,cele descrise
1a
F
tr
ORT
t
cirlu
cele
turi
in ir
ginar
rrr.otc
re,ain
fos
func!
insta;
(indir
dEmr:
apoze
princl
sd po.
static
acfion
articu
forma
o
togi
sa
vedere
'nal
de,
Oi
culara.
mi;cAr
confecl
torii
e>
iir
urmdri.
paus: (
inclinai
semilto;
canice
proprie:
gi de rr-r
in
Princil-.:;
cit mai
oRTEzAREA MEMnnrrr
rrr ._,r____
EMBRULUtr
SUPERIOR
Conscrr-rrc.r funcliej
rniinii. prcvenire;r instelArii
::fillf ;ltlllil;iU:l-,*lii',;;'*,,,'
',i".a.ii"
nii'.,iii'i?"octuriIo-nus-
ttitxii'l}:
''1.,'i]Jil
i:*t".rui::i:',tJ,:tx,:r#*f,"d:ltx*'.J:Ji?'.f
,',oa*i"'il
.*".
oqi
"iutll
ffil*
iiil" ixfl f;
Ortezr stati
instur j.ji-j"i;;;i""
r.,
il:fJ
"
:1:t
ffill:
ce
11
:lli;,
ur'lll
Ii;
ua ri al e
.condi{ii
.m,txx{tf
*i
ri'ai.""i
f':!qi'i ;; ;iil,",:LX::":'ff,;:j,l;,,,.-:."q"';,
"=i
:ilff:il
""
1i o
,:i-"#il,^i1re:;-uriri
u, I' ; ; ; ;[",,i1"1,:?ffi
i
"
a"
ii:il;';:1,ii";f1:i
,",,
t',Sr,l1;;
"illIlli.; Il,:1,ffii,l?i;;
* Ji" ".,'.
B::1.
"li;-^.:,loi
H n*,", ffic:rl?
i,il"'il*,,","","
ffi
"onti""ri"",,'u.,"ur",i. prit"'?i
.?#?:?;friiiiil,*iii'**+;l
,
consicrerata
sAni
ort ez ".;*;;.;ij;:jl":lll;,i,i1,1?
ele ror os*e r,, ..
culard, cresterea arnplitudinifo,
",rp".u.; J ;.?ff
"*
i:
*ilt.H
l[L:.:,11l,r""
".r1"l,,*r, asistarea unor
in r,
o"'",'J',, tre bui e
Ju r]robilitate
"^functie
"X"1 ""T:::";if::'.:;;ill.t, parte in
_ifrffi
torii^existente
de condi{iite
si
obiectivul;-;;;";;r;l
In alegerea tilut.ui
il::tlTi,ff,:i,:","t'
i,
mo-
cle orteza."'o*""a
de ra exan_ienur static.r'riinii
pn'inrrltui"u,I"'u,.u.'
i' re;run,i:fi]tii+T,Xtji"ii;'$3'_#"ll**,.'*1iln:J*if
"ur,"? fft;ff'r""i::
o",iii"r-lJnclionare
.
pri'cipii
:
niinii
"- vvL'[1s 5d lre resper:tate
' - *"0.,r".".,r'r,"
or',.*
*Ii:j
;i antebrafului
41
5. forla de tracliune a sistemului dinarnic al ortezei este sau nu perpendiculari pe segmentul a cdrui activitate voluntara este asistatS;
6. forta de tractiune este sau nu bine dozata (asigurd sau nu o arnplitudine ce depdqegte ugor amplittudinea nor.maid a articulaliei in cauzd) ;
7.'forla de trac{iune se distribuie pe c'ea rrrai largd suprafald posibild
Jau este limitata pe o zond resrtrinsd ;
B. modificarea periodica a forlei de tractiune are sau nu influenle
"-it
favorabile in creEterea an-rplitudinii articulare ;
9. prin ortezare se obline sau nu relaxarea miinii in pozilie funcfio.
-
nalS
{iont
PVC
si
ale
rr
ina
t6tii
ade
exter
MASAJUL SI HIDROKINETOTERAPIA
NEURO-J\{OTORIE
tra tat
toate
sajtrlu
L,
iN RECTTPERARBA
Iar si i
Itr
bir
aotive=
sai
mdresl,
citatii.
is
sajr-ri
MASAJUL IN RECUPERARBA
NEURO-MOTORIE
'rasa
cd pri' marfe_
rnuscuiatura'.r" i"*tir"ta
"o,",vi.rgere"
se ?a;i;;';
cere cu insis_
acest trata,'i",.i Ru",p;,";;,r,-lu,i'".,,."u5te
fiilit,,li,i"[ ;t::':
:iift .Ty JiJ,
l'o l?
l'f
efec_
i' l'?:" ;i
:rufl
"" :
:::*
tl:
;iiJ,!; fl:,::[i:i'Ti:l,l:,i'i;f:l,y;l"i;iii"i',','i..,'i,;.#
,ecc,sar).
pri'
;i
sa
;ffi,iill
*ri,,,t,,u.lu'"',.*:'ily;;ll?,?11"";,li:,lriii:-*.fr:::"1.:1.:,.,ili:*Tilx'd}:
ffIffi:
este
:'
il::':: ;T;-il::"::,.1111j.
",,-
;;;i;'";::,isciri,na,ruaie
sau
estetic
I;"",1::::,":"i:::::::11i',_n,etodic
sau igienic_sltortiv.
-{bordaretr sumarA a cfc_.ctelor
faptul cit efectclc acestr-ti trartarmentr.r.rasaiulni lre permite sA remarcdn.r
fiztcal ilu se rezumd la segmentul
'";";;il';;;;1"i:T:,"::#i:'rJ:":,il
44
t\ a-:
jocaie.:
,gi
circu.;
pei rnu.:
masaj.
in
r,
de ncr.,.i
tulburAr:
tehniciir,r
saj, r,ibr_
litarea a::
clasice s:
'Asocierc,a
VA CIES:E
kinetoir:ra:
Dir_i
pe tegu:lc_-:
fi:?,rljit:,:ll:?,,j:.:,:l
Ltl
c,i
tatea:::
lui l3 '-,;
ceea a-:
poate j:
mai ale__
terii
fo;:ci_;,
sint inf.iL;.:-.:
,,A_t:i:.
cubul de :,i] evoca r r,.
in pr.:::
prag crb, :.tlD de qr:.:..
_
lremiDlea;.'l
utila.
ratart
ci
rrrr ,.
J;';;;i;;.i,.1",i ?"ii'l;l;J
,ra, siLo.aJ, cf.
ai ;;;JJi;i:1".
.u,
llli:li"rui sinr
;ff+*Hil'!i{!Ii:i;.:"fi''ffte
r
. irt,s to
t{'gu
ac,t i veaza,_)o"",^,,a_1,..
"" ",t,l,fji
;:jiui",,rnrr'*1,;,t;;:a,;ili:,::ffi
i
"i
ra niver tegum'entar'
muscur 1r
e rr
tc I o r
ikT]:i"":.H.:i3;
;i :?i;n
crc$tcrcu
L:ii[,,:fl
tntrt"tuti';i"il?:i:
Asupru ,.,r-",,,-,],','- .* ,' .c'u
i. scholet i.c
saj trI
parliarr"ci;JJi:i;f;l::il;,::,,rl,ij
"r"lt.l,.J!1i^"'tlt'ri
l:1"," n,u,"',,i,'#ce
r\ra_
asigu'i r'".i,Lju' l,l^,^:ll,rtiprc.
i;';;q;;i-l::i"
m5',
4"
"lfese-ara ".'',s;hi''
poarc "ii"ir;il*r1:?iliii"li'i[:::
fi m.rira te.,,i n fl uerrl";";""JJ],"',,"3,. ;i;;i''"';:ptt
3i i:il r, *. iT ;'ffi
,*;r+*{i
!r;;i; ; *I;l:lir**,1i,'rll'
; ;, [T i," J,
ff ; ":"iljlll *i;::" m pera tu ri i
il.';:#r
iili[:r:,lJ
;;;; L;'i;'TrJ$,1ll,, oil',i;;il:i i","ii',
in. '"';';l:i:'-;l:l,I"T;
"""' "",i ii,i
ff";
stoarcerc po caro
"";fl1:
ii
In
, :l
recupor.rer
re
"",,:"'"::
l}:iii*,ffi lffi
";rjii i:::i:r;
t
ri:.r
:H
*, +rI,,
'tortravi .pricarea
i'll.Jiti:J1,1,,1i1.
,,.'?Ji;lresitrni 'r;"on,l""
i,?.f ,ll:'"i',I'
'u.il,l,,.ll:l
.o
,
o.
"",;;::;il::tJl:il;i'ijji,li::* ;i"dr:',"tr-,'li",,,."^,1::
-'n"*'ilr"
'opiae ni-c fiif:' ii afectati'
y:'T-"J'TJT:i",xt'tt
i{{:iiili,1'{J;T';
r<rnerorerapiei.
"x"iobi,il"i"';Til:ll' "ut "li" -J.n"n"ot
:'
mctoda rc
.rurreDj'
rapeLtticu dt'scrisu
reti'r.a,,
cele
,,uu.o-,n.,,"u.,',Jnl'*
ao,i poil'i,l!'i
,,C- icine.*
'nu1:c,_rrlr5(.rlr..,Jr.#,y1,;J
f*:irii
pc tegurncn?ur
de cubLrr
cc ''jjl*lori"u.e
mur.tr'i l;;l:tl:S.f*t..,tirnp de 3;-5 secuncre
scnziri'c
d,, ,toP"ja
luiisc
;j--i9rf cairc porisi"l',,f,.":"f5 ;iii::l 5:'::;:lij,itimrrram-rib.;i-';:T:
sr,p,:i*iriu:$[iiTif.1:iin-iiti*i,"--,,:*!li.'l'-i
, ,,A_rcing.. -_ r
c'urrur de
;'1"'1"ii;;;;tJ"t'o-musct-tlarc
lotitrrri raoirl.
shpali ,r;"','^'ll,..1l,,.a,piicurca do
i,l evoca rcactia
;;
,.nir..]lcurrrentui
,t!ffi
ffi
";
lifr
,,',';i#l
fr
hriliot"si'1", -'"r,ilJ.ie""'iiii,,"irl!",i,,"i,"
I
H;
:;: :
*illl'lTTXr;llii,liTij[i
45
o menfiune speciala trebuie liicuta pent.r aplicarea vibraqiilor nrecanicc in rccuperarcil tleuro-motorie. in- scnpul itimullrii excitabilititii
rleuro-nllsculare, iri:licarea r-rnor vibratii mecanice cu frccvenla de 50-_
500 ilz care produc clcl'c;rnriri rninimc!, clc cifiva ,milimetri, ceclanqeazir
reflexul ronic viblator. cu aparilia contracliei'ia clistanli de 20-80 sec-uhde in mu;chiui noriral inervat si ceva mai tirziu 1a mu;chiul parlial
dcnervat. Aplicarea vibr,altorului pe tendon este mai eficienia decii aplicirreil pe corpul muscular. 1n cazul in care aplicdm vibratorul pe gorpul
nlr-tscular estet itecesar ca amplituclinea vibraiiilor sa fie mai mare decit
in cazul aplicaliilor pe tL.ltdon.
In ceea ce priveSte folosirea tehnicii de masai cunoscutd sub numele
de ,,lletezire't. I{agbarth a clovedit prin ndsLrrarea directa a activitirtir
motoncuronului alfa, cr stimuiarea tactila a tegumentului ce a"op*ia
mugchii flexori qi extensori ai pisicii, faciliteaze - mor-to,-,euronii alf^a ai
grltpr-rlui rntiscular agonist ;i inhiba rmoiloneLrronii alfa ai grupului muscular .antagonist. Extrapolind ciateie obtinute prin erperiment neurofiziolclgic pe ani.mai., cred cd nu gregirl daca folosim aceasti informatie in
recupsrsrea nenro-rmotorie, mai ales la bolnavii spastici, unde stimularea
tttctilii bliitda a arttligonistilor mugchilor spastici ne-ar putea fnrniza o
oarec:irc r':laxaro a agrjnigtilor. In','ers, aceas,tii posibilitate poate fi folosita'in sensuri stirnulirii excitabilitatii neuro-muscultue in grupul muscLrlar deficiterr.
Jt'an .\yre's emite ipo,teza dupii c;u'e ,,stirnularea tacticl contri- -'\.
la
!u]9 generalizare.a integrarii nervo,ase ;i rndre;te perceplia altor modalitati senzitive. Stirnulii tactili constituic sursa prirnard 'a',.input-ului(
formaliei r:eticulate carc prin ciilc ei descendente influenteazri tonusui
muscril:tr si probabil ;i concentratia musculard.
de;i rnasajul clasic nr-r ale contraindicatii (in afara
- Inceconcluzie,
celor
contrainciica in general ,masajul), in recuperarea neuro-motorie
qi mai ales in recuperarea deficitelor neuro-motorii de etioiogie centrali,
masajul trebuie si fie arplicat cL1 narer discerni,mint per-r,tru i ob{ine rezultatele scontate.
CU
cic
Ilu tl
bine
incir
infer
incca
tice
tion:l
rieces
mul
de, gis
rale
d
I
utiliz:
CU ]T].J
CU lllar
1i
vului
ce p3r
pLrrare
mult
ac\rati:
-1I
tudinii
culara
-1Ii
Llscai.
notabii,
HIDII OKINETOTERAPIA
IN
RECUPERA,IiEA NEURO-MOTO RI E
1'ecuperiirca neLrro-moto|ie a afecfiunilor sislemulili nervos periferic, hidroliinetoterai:ia este cle rcal foios, in special in profliaxie Ei
tratare:r cornplicaliilor ortopedice articul:rre. n-rusculo-ligamentare qi tegutnctntare ale segrnenlelor :ifestate de denervare.. Pentru aplicarea acestui gen de t'erapie este riecesar sa dispnnent clc bazine in forrmi de trefli
sau rr-rici bazine de forma rectangulalii cu latura de cinci metri gi adincime de 120 de centimetri, aceste ciimensir-rni sint cele m,ai aclecvate din
nrai muite r;itiuni : perrlit sri tlatamente indivr:dale, dar gi tratarea unor
grupuri mici dr: bolnavi cu afectiuni asenana,ioare. o piscina mai mare
9e,
rrute d,
vului. i
litica c.t
Ltl
perarea
traindic
T'-_u rrt
purtator
ulceragii
Altt
pensate
gravitatt
pentru :
dent po:
stadiu cii
CU
Uo]1-qvuf,
dc .]_::rrgu krnetotcrapcutul
nU ,l?l*:,
:g {epaee3sci 34
Mobitizrilit. oiti".,tu..:
bine crr.^.nrrrn
cunoscute :
fortii hidrostutica,
.
.t;;;;;;
in
"i".li"It"
bazin
;;;;;
ff[:;#,
lil ;f,'
;ff*,ln
::#l""il*::
--
apa ofera
i,.,'
"
;n:*jll;
o^ "",f:l
rezistenfi-ii'irig"u."a
a
" t.".
.* "*
schere_
"
ero r t r-r l u
.,.o r i
..a, 5ss6(,
47
fecente sint contrain,dicate pe cirrd ci:rdiopatiile bine con.pensate, hipertensiunea arteriald simpla nu aLr contrainrdi'catie absoluta, apreicierile gi
dozaiul fiinC erfectuat de Ia cazla cztz.
Ca regulir genererld, se contraindicd ,bolnavii aflati in stadiu de evolutivitate a unei suferinte cronice cvolutive, indiferent cle localizarea ei.
]rirstele avansate (peste 70 cie ani) nu reprezinta o contraindicatie absolirta dac'a nrr sint tarc visceralc scrioase.
Mai rcpcde suspurddnr sedintele de hidrokinetoterapie pentru o perioadi liini,ta,ta sau'definitiv, ia bolnavii tineri, care pr.ezintir leaclii vasomotorii sall lteuro-vegetative intense.
Introducereer bolnavilor epileptici in bazin este contrairedicata absolut.
ELECTR(
Prin
rivat." din
electroni.
poate fi I
Curentui
traclia mr
'vcca
un el
fenornenu.
:intalgicr-.
Contr
rea motar.
iirsuficienr
ales aplica
cu subsirz
vechiul cu
fr,ect'entA.
terea
liei
e>:ae
n:uscu
motor. In
Iosind un
corespunz5
In lezl
neinlocuit
In iezi
mai mcdesi
Pe lin;
cuperarea
element
de
loacele.
4 - eaiet doer
ELEC?ROTERAPIA
TTv
nncupnnAREA NEUR0-MOT0RIE
. prin dcfinit.
mii]oace,e rizioterapice
:il:i.:f,T j:illil,,l[:ij|': ?,ii1,iiifli:,beazA
deelect.ic' adica a rtunrpo]{ui=uiiT
pcate fi fr_,lositaii.-dc1:irsarc *'u"^ol't
f * n, * jj* X :i r,ir,;,, i:" :*, .i.,.ffi1i* a s u di:l
i".ffi
*:t*'''*;
nrrtalgice.
:i'
:H*,1#
m ffit
r
; n{:* r:",,H i;t;
,- cel de catel,ectrotonus oferi.efecte
Coittr'overscje tnari
.pe carc lc_a pr.r.,o.o | ^1^^t
"'
T"
"''
"
i'
:1
:1,
" "
"0
esac,lir a tnc
t jij
neuro-fizioiogice
tioi m.,r.,ui;,.; ;;'"u"tsmeior
ti;;;;ce
mec.nismreior fiziopatologice
**"..-i,-'
losind
"
ale contrac_
g",.";urouru de deficit
un muschi
- 'aJ\/!r'r rlldqecvat sauoi*;"
parametrii de stimulare rone_
"l;';,Jrr"
;; ;;;";;'"*;;'l,i:,:lTJ:::::..-
corespunzatori.
;ffi;_
mcdest ;;;
"ent,ar "";';;;'-,l"i"n,""uoiei este
lingir terapia ete"Irice
exciio_m
cuperarca nuu.o,"-t-;,"^;;r;;:tt:-::t":*'
cea mai importantd
dure.ca
poate consiirui pr.in -,irurur,1u in r,eele':cr.rr ;.: ,;;,;;;;otorie,
c rr_rnr.iicnrla Fi trebuie
ei un
loat,clr,.
;;Hl]"il',:J""'
"*"lr,"ir.f.irl
toutu ,i3_
Caiet docunlen1al._
Reeuper.area neuro-motorie
pt.in nijloaee flzic!_klnetlc
__ ed.
49
g60
r
$
T
t
fl
ELECTROTERAPTA ANTALGICA
Efectul antalgic al cureirl,ilor dc joasir frec'or{i dcpc^dent de efectele poiare ale acestor c'urenJi (hiperpolarizare, inactivaley cu blocaj catodic sau anodic, este folosit in 'cliferite variante tehniJe de aplitare.
Acestor curenli li sc adaugir curentii diadinamici 9i in ultimii ani cur-entii
de medie frecvenlir intcr:fbrentiali.
Pcntru realizarea blocajului catodic snr,r anodic se folosesc curenti
'S'tj
d.e
_j9|sti .frec','ent[ cle foluA rcctarngularir cu frecvettt" variaUil" l"i"500
stin-ruii/secundd. l'rc'cl'enta si intensitatea sinl alese in funclie ae
;i
tehnica folo:ita (Pc punotc dureroase, p(-1 zone dureroase, pe zone rellcxe ctc.). ExistA unele fomc fixe, curn sitrt cur:er-itii 'l-raebert, Leduc,
Adan, a ciror frecvcnti:r este constantd si debitata aulomat de unele aparate de electroterapie. Efectul antalgic cste dc.pendent de iltelsitate
mo-tiv pentru care o vom clegte progr,esiv irr timpui aplicatiei
;i de durata
;edii-rfcj. in fun;fie de toleranta cutar-ratir a forn-rei de cr-rrent, se preferi
durate rlari, peste 30 de rlinutc.
substratul dr,rrerii fiind legat de anr_rmite condilii biologice
- uneori, spasm,
(inflamalie,
contractura etc.) sc va face trata,mentul patogenil al
durerii qi nu sirnptomatic ca mai sus. pentrn aceasta .ro* foiosi alte
forme de inpulsuri (triunghir,rlare, exponentiale) si arte frecvenle.
uncie sr.rbstratul veqetativ este recunoscut se
^ In algon,eurodistrofii
incearca
ganglionara
sau vcgetativir locala cu stimuli exponen_blocarc'a
liaii cu durata de 10 r11 sec., frecvenfir rarir (6-B)/sec., intensitate micir
qi durata dc aplicare cr.csculi 20-30 ninutc.
Reiaxare qi efecte sir-npaticolitice sc' ito't obline prin stimularea optica
folosind curenlii trapezoidali. Prin aplicaiea biocularA ;i ceryicaiA a electrozilor la intensitat,ea prag dc stimr-rlare ilpare fosfena. se s,lie cd repelarea regulatd, cu o annmita frecvenld a unr-ri stimul senzorial, ducc- lir
un procs de inhibitic corticalit activa. l)eci, atur-tci cind nrrrirrinr efec'te
sin-rpaticolitice vorn aplica clectrodul actir.' in formd de ocheiari pe a,rrrbii
ochi iar cel pasirr sub formei de placir, ccrvicerl.
Parametrii cle stimular'e sir-tt urnrAtorii : cr-rrcnli tr.apczoidali cu panta
de.10-20 rnsec., durata impulsului 20-30 rrisec. si frecventA oe g1O/sec. la intensjtatea prag de aparilie a fosfenei. Dnrata Sedintei este
de 20-30 rnrnute.
ElaboriLtA itr luntina datelor moderne de neuro-fiziologie a durerii,
de o larga rzispindire se bucula tehnica stinrularii electiice rlervoase
tratlscutanaie, cuhoscutA sub rrumele de TENS (transcutaneous electrical
nerv stimulzrtion).
Durerea este un fenomen subiectiv greu de cuantificat, variabilA de
la individ la individ. Ecoul siu afectiv, conse:intere reflectate pe mul.tiple planr-rri, riclicd problema ins5gi a senrnificatiei ei functionale.
Nu existi inci o terapie unitari asLrpra 'n-r,ecanisrnuiui cle producere
a durerii.
una din teorii, ceir a 1ui wali qi rlelzacli. degi nu este adrnisr de
to{i speciali;tii, prezir"rta ala,turi de sernnificalii fiziologice interesante, o
-'erie de inlplicatii terapeutice deosebit de eficace in controlul durerii.
Acqti autori atribuie substanlei gelatinoase Rolando, rolul unei
,,por{i de contro}r' (gate control system) asupra impuisurilor dureroase
50
ie
rrir
r-rnei
declai
cep{ia
noase
riabila
de fl.e
L:
tipuri
mielir:
t.:!:.
brelor.
Fibrele
care s:
discrin:
sc.r-rsib.:
Tr
neLiro]l
,,si s te:::
sr,rperi,,
A::
gelatir.
brelp rt
noasa F
ncrnenu
fibrelcr
tul inhi
(deschi::
inhibi::=
cJrl
Pr.r
decit ce
influrul
r\1e-i
vos cstc
prin
ac:i
ternica
liri.
\-a
Pqarta .ri
mrna ai:,
rezultine
acfiune..
Polis
il,^lti'.
?i.
rr lnchie:
Stir:.:
zintd, ur:a
prin ceea
trical ner'.
yl":';i':"aJ::il;:::
ff;;
r *i::l;Htliii
noase Rr.,lrnoo
fi4
"o.1t'Sdulatca-'l-'a;'$':t^t':
*rff*lm'*:ffi
fil**i,rulfi,lffi
l1?el,,i:ii*rqt*rii#it{ii;:f
h"^,jjr l:l.r"li:
i-j",,f
fdi:q+ffi
it#f'l I
Fif;l.?i;
,:ili:':.::H
;1*:x;ij,,*.f;tTiij**,j,:t#*:n
"'"',?j,j;:1:JixTil:x{it,*:lt:ffil*i[,q$ii]lt1i,;h"f, t.f,li
mdduvei spindrii
cu un
;"i::Ti,Xill
:t*.;?rif#;"ll#f
"yr s cs{l Lrll
ra celulere substanlei
::?i'??:::"o""'3i$:"fiyr,* "lit1"'1,11;;,colaterale
.
are acliune oir"riii.'i:il
$rup
oasa Rolando are
.;utl iol ""r" i"uii.ir'e tnacliveazd' substanla^6r;i-
i.:t?
tI
Dl
j:',ilf
tiet
r(.
,,
.l"i^fifl.l..
l"i'oJ:i;"',.IiJ;ilT;i+,. j,#tHJ;**iif
So -^-r;-- ^ se.reaiizeaza
aI
:t"ir,l,l,ffi
-." 11'ru'ur!ld
i"ui"t"iJ
t*it:nixij*:-nitinil*:'?'#*::;f{,m,r""$r{}1,ff
r
,:l,ac{iune
e;te pu_
r. va r.ozurtu ,,,,
utii}in"r*j",;"jj:T:i?"!}
rrbrele groase cit
9i cele sita.ra gi cele ce u"rrn1lli"t".,-11i1 intrc'activiar
in seri-ui';#"',iid#:ii:
t""';fi, Y;liTlJil
?.?.l"tt.,-;i,
uttind a""i ":i;;"Jill-:?-zi pentru cA fibr
groase se epuizeaza
p*tii"",r-'fi"'"
rune(( qi rearjzarea
""u"r#DFri
.""nri,
,,lo--9i*,'u
r fi,:ar
ioc a ,,sistemurui._il
__*-,rJLrLcprrrer
dureroas,e.
Fororsinrr
a,ih..r::
";;;:;pjl"itffJ._&Jl
stimulii
,.Folosind
intensitats
ugr,. acegtia vor
fi ,r"1,^ltt9l
";
t I i p;;;;i -;
inrh i d ere r p",t ii
;
Jh i:' "
""1
r.1,"
-.s...,.1,
Ia
:,T:?"":,;,"";iiffi
i*
;:,fifllli.l:
i ::*:u.o,"'
";t,::r
uiil aii,
: a,
"
l"':.,"JrHfiihT"'ilirillif,
",i
r",i
u.
*:1,+il:"J:,:?*
51
T
ri,.
ri
iil.
c7
D3
D6
DB
D10
D 1i1
D 1,2
racldcina nervoasd
DI
D6
D8
1,0
L7-L2
I) ,)-l)
+
L5-L4
t, 1
L 1-S 2-S 3
S4S5
Petltru controlul dr-trcrii articula{iei cotului plasAm electrozii celui
de al cloilea circuit de excitalie ia nivel paraveriebral C4--C6, pentru
articulallilE pumnului ;i miinii. paravertebral C5-D2, pen,tru Eold L3T,5, pentru genunchi 1112-L3 ;i pentru picior S1-S4.
Zonele ,,trigger(( cel mai ades interceptate prin piasarea electrozilor
in dr'eptul 1or, sint.: fala dorsaia a miinii, fala anterioara a antebralulr-ri,
epicondilii humerali, fata posterioala a bralului pentru ,membrul superior gi fala dorsalir a piciorr,rlui, loia zrntero-externit a gambei, fala pos-
Abor
tului de-
in
foriria
100 Hz
cular.
i:
Efe.-:.
conditiiicr
Acest efe:
culatur.:i i.
nismul o:
7'' ;
catie s:.c:
frecventaplicatie ;.
-
se alege
ir
70-_10f H
T'-.-_
ttt
_ai
{inut p:::r
practica, ;
continui: :
In te.-;_.:
tatnenturu:
mod obi5n-_
variazA .de
pauza de
it
ELECTROTEX
-:i.:...-f.atlirae,=.- ::
{
f'!: r n;
uvlrd
Tr
D
partea cea I
cedeu parti;
farmaccdira
voase
in cee
t5lilor ii:o::r
declangeaz-
pioprietatii::
Fara . i
trebuie sa -r
l'Ierespect:i:
Dlicit pen:r:
O stii::t
numitd se:t:
de diversi fa_
,DUn in
_ felql
ucti{
termot:r;.:i*
9i;i";;;iiGr"ili"i
In c.azul .aplicatiei cu frecvc'fe variabile, efectui anargetic estc ob: prin utiliza'ea
unci varia{ii de frecven![ in pra;a o'--ioO Hz. ln
iicd, dupii u' prirn timp de aplicare a formei ;;'f;n;"";ia ri"a
o"
PIA EXCITO.MOTOBIE
pi
litt:.jtij-?r.+t:';t,:=.i,-:.ji.
*:.a;':==3*,:+:F:=1.rr:
Dumouline qi Bischop,
Bischop,
srvL!i vLsr qlJrd caulL(r_IIloL0rle
y, electroterapia
excito-motorie
constituie
constl
-.*g"r"r
t
a. electroterapiei.' Ea_ constiiui*
pro:::_,T.1i, -i 3:illit?
r11f t1yii. fizice ce nLr' poo,u
ffijt-:1ii
inamici. Aceasti terapie,'nae ia--i; "n-prr"t"",il;;J#;
t:-:::aq,.: glveSte activilatea musculari si p.e,ri,-,e fripolrofiu
notorii active. cu cre;tereer numrrului 'roi,
.",,
ir"^"a"'l" ii.tu, ""i_
,_-,lrit?ti motorii denervate in scopul menlinerii
ii?,plllT|-1,1!
talilor contractiie ale fibrelor ;"r;;1;;;'rtr:Ii"
"f!;;"i;.
i a intra in detarii de neuro-fiziologie a contracfiei
musculare
sd amintirn parametrii de baza ai-3ir'ruurll -elecirice'l"orecte.
rectareq lor poate avea efecte dezastruoas; p;;il;i"ii
qi i*pen,tru funclia motorie.
stimulare electricr simpla provoacr o contraclie muscura.rd
fugace
-inftuentat
secusS. Rdspu'sul muscuiar la sti,mulur electric
este
,xi i f-^f^-:
,.1:.^r-^
-factori din,tre care
relineim pe cei maiimportanli :
muEchiuluii_:. voltt obfine un rdspuns muscular
maj
con ffir
rllre 1r1 care rnuschiur stimurat a fost preincalzit fie prin
papie localai fie prin dia,tertlie sar; ,,,liraio"ol*ropi*
;
ii
;;;;iil;-;";;;ii'fu;
53
si linem seama de fenornenele fiziologice de suma{ie spaq:i tennporald. Dacd apli,cim pe un muqchi sau-rfn nerv itimuli eILctrici distanfali in timp (1 sau 2- pe secundb) Ei rnodificdm intensitatea
lului
liaH
tn cart
secusa
tensi*
a)
ib)
c)
d)
D(
'Fc
mai su
I
+
rite fol
StimuLr
;i
erg,
Im
tere br
gular c
tul
mo
decit
li
reobaza
devine
corttrac
-Da
descrie
truao
ntare
cL
cendent
seama i
1n
fiecvenr
tric
5i
gradulu
Electros
func!ion
sI tinen
-conexiu:
rent bio
rente. ct
t
_t
+.'l
nervai
reobaza)
I{od
denervat
de crestr
de electr
erpttergiald
cl,e
formd rectangulard.
",rr"',,tri;ii'',iiilir*;-ffii;:Hti'"7
de ,trecere
a curentuirli etectric, p.ug,,rt limi,nar
li"?;^S;:*iT1,tt^rl!"1
ne inefi'cient 9i estb necesard o
i;;-Iil;;t*a b5#f;i a induce
rac{ia rmllsculari.
"t"qi"r"
Daca panta de cregte.e.a curentului. i* roc sa fie perpe'dicurard
abscisa,^va,trefui sa meri"ii"i!,r*Jli"t"u
,q Lgq pu,._
u:lla:'-;*1i,:1s:l_j::ll!it-:y
ob{ir-re contrac{ia nrusculari. 'c.ester*u intensitalii
;;t; l,i;titffi;
a stim,utulni este mai ,mare. Deci, panra as_
i.:i_"t_t-,Yf.-q?
enti trebuie 9.*
si :f:lgl".
constituie un p"ii"i"i." ;;-;#';;#;;;
sa tinem
ta in electrostimularea musculaid terapeuticd.
In Sycuperarea reuro-notorie, ur*"iio'sir.r.urarea cu curenli de
ioasi
'-en{:a. trebuie sa porneascr de ta
rarior-rata ce permite
;.;;1;",,ptinri
asupra
:1,.:ti:::f
,.:,rj,e:.u.,,1T-"
lui
"pr"rilri
1i
1ruru,',"'utrirlr
dc
.lez,iunii
electrosti;iiJr-l
.areg-ere,
'osilrmularea ra_tioirald trebuie s5 tind
seama de
anatomo_
iouali. I' cazril u'ei Leziuni complete de tip realitatea ira
trebui
-i'idtFdifr
de. u'natoarere elemente'egative "";;i;;; perea
L:':1,.r-"-1n]u
riunii neuro-mbtorii ce priveazd fibrefe r?rui""f"*'i"'#iutrUinterbiotrofic si functionar qi r.otonenronui periferil a. rilp"i*rile "f"_
afecu urrnAto:rrele consecinle :
ct'eq.ierea
reobazei ;
'
creqterea cronaxiei;
pierdelea capacit6tii de acornodare a muschiului
(mugchiul de_.
este tetanizat de curer-rfii a cdror intensitate depdEeEte
cu pufin
exa-e,rJl""iiii;ilii;,J '#::
).
od
55
I
I
,. '=**
din micfibrile
fati ce.
s6
fr.1
Reiese
succes;_--
l:r
leziu::i
toareie
--.
s'cdzuti.
durai: -:
r,ilor
rle
!.
rapeu!;-.
Sc.l-ii:-c.
gtiind c5 i:-_
intilniti fr-
O al:a
pozltia cea :
cu perfo:::::_
Aceasta i::-=.
in afara fone
in
ldener
+ panta
u, cu
cu]'clrtul
";""
; ;;; ; i
t,t
"
'ap:ut
'1'
:=. in
;1":[;";:
t_nOnfentUlii]]':,:
ir
".iilirl*","u_
rrrusiulara [a
rrllclrbrritle
irrterrsir,r* d.
jrnurare ;
ei sr
StttlUlafe
rir,. corrrrar,lii,
v1a.rr
l::la-i'"'1i""";;
l,,Iitr;*
"l:
-.-o -^--ctre
eragcnra -sd-cr.olgru,,n t;;;;^';,;,:uit.'inrprt.rutui
perttrLt rr
ac la iicalitut'u"i'ntact,'o',Limur(rrii,
iJf"lr''rl!nr','re,ocontractie
p(, r)et.curi.ul
I'ccc* cc privc5lp"],fr,1r'?r'y1 stinrri
liror epricati pr. o geiirirta
sttmula'n, acesta va.fi
dc t.rcc,_
i'i{ial
O-i;.'riqi
f
iu:rcric de rasDu's"t m".".,t'";."i';';",:.irr :o.-lol-"r.",,..r,;ii, :nri
ziici sc apric. j-J scrii
.,;:;ll'i::,
'rulti,
cre
;;
;i
j::.il
o',i,1"
i
rc
-r"iTr
ri
r.carc
sc
ri..
re r' a d::"
e ""* r i,r u r"' rl ; iL, "',",i
j
*,
r],l f i r,* u. u
"
ladjite de- denerva"".ior?Jl -" i"i"r"ii"
": n.li de erecirostimurare
rehnica.
"
Fot'^
Este ^
ic
rr r
erect
ost
ru
ura
ti
permi
l,;t;:hTj;
te,,"i,,ii,,i,i ::1ffili
mutchi denervar
i"*r.""",
".
r.rn i
"l"illli'ff::.Tl
formulei tui
pfliiger esre
c alta
ft
i,:?H"T :n
;,"*",=
E7
LrClgi
inhi:"
ob:in
-j
ut
of
a constiruit de foarte
,. in
-Electr"oterapia
tiv
tratamentul
TEHNICI DE ELECTROSTIMULAR,E
PEICIFER"ICA
58
jurul anului
mecl:
2. Ele
grupu
or,. I
SaLl ri
leg:a
tehnreleci::
rilcr
caite
TRAT.{
.a
tonusr-rlui rnuscr_rlar.
f;:i:;";::?"L!,i:::&:,f:t'canatamuscz,taturiiantasoniste
,inceiln,cl din
Krbat,.eu urilizer
\:l:.si
; "f,i.dlf**:, i rfu
i
* f i,l,ll'
:i' : y;l,t: ": : r i c'r
Ttli:1#n:ir'rrtr#,tr$:i?tl'[#:::"r$"#"::r:
ili.lTf
:trical .timuluii#)Lruqrd r{1 u-t'ilrrlul tlltt (5up numelb d- f;r*ti;;;j
j:l#;,.",.;;'l:*:il:lHiil*r$;ltl*i::,*{#_
ei3;i#li::il
mdsurd qi aparilia'pr'ii"itJrri'fi.,'.i
;:,l"ffli,";"i ixxliff,ffiJer
irrl.^-..^.^r:
:", : 1"
'
'
"
acest
i p a r e t ic
TAMENTUL MUSC'ULATUBII
SPASTXCE ICU CUtrIENT
DE EXCTTATIE
In timp ce autorii p
(pirrd nu de rnulr) adep{ii
'ntului 1;ri'r cure'riT':?:t-]l-au
traeq,,,,vursur.l.fost
aplrca[r pe rrruscuJatura
leziunile
.ezttt'ilo no,,*^..r
nnr*n,riu.
spasticl,
H;,fl 11.",".,f
lucrari
11 T'ij,.?,:^1:'::i:
'j""*f:?,iiil"t'#i,i"j#*:liff
**J1,i1Htj,,:t"t
in clcceniul 5
despre succcsele"t"ro,riJttl"atri pubJica
excirarrli
spas_
._;
;;.d"i;;;,;JJ,J:;H.:H;lli
il;" "
Lri*
i idl.,*. l..':J:xi,'l i*:, *#ri;l
nrusculatura
mcntulrri"T_tS
i'
',
_i,irt".
uc ce s i u n i,
de
spasticA. Durata
i1:::.::'iJJii:;,f-?
:tl."",lu
spas_
59
_3.
(D.
Hufschmidt)
T
;l
a spctsticitdtii
lar ile::s::::
Elec':i,.
se$te pas:a :
,1,',' Pozigia
DpSttcl
'Pozifia 1
:"
rnotron
pldcile
metaiice mici rotunde (tehnicS de excitafie bipolara) ce se aplici pe punctele d,e excitalie musculard, folosindu-s,e pas,ta dc electr-ozi.
terupeiuticd. Electroterapia tulburarilor spastice ale mobili- . Tehnica
tetii
necesitS. in principiu 2 circuite de excitalie separat reglabile.
{.cg1te condi{ie poate fi indeplinita prin cuplarea aparatului de c-icitafie
,,TqR". RS 12 (circuitul I) gi a aparatului de terapie prin curenfi de
ercitalie ,,TUR( RS 10 (circuitul II) cu ajutolul unui cablu special facirrd
parte dirr accesoriile aparatului (br-rcla 15 pe RS 12, bucsa pe partea
60
-t
;
Pozitia 2 :
-:
-.
::
Pozifia
3:
::
|s
l"'.'ifr:1.f.-T.-l l9l
^f":"..:lr:li_t,']i,ri*,""1i_
fi 5'if,,illii:
i:gl*l::,.l*f:J,f:=rfl.a'iei,za
"i"?_i,"ilji'ii
u
;;'';i' ;., ;; i :"' if" ;i;;H'i$
ii fi.: i llffi :;:
: :T:: :lt:.^.-.'''-q{'
1; i;'
*1" aiii,ji' "i;"i,i,; ;;""excitalie r
#l';;["1:1"':]:^:l'l't1o g1o*i-ul
,"u,J"rut,r.ii
pronurr!", J;":i,:'J:t:;.:
?,T:111,:::":ll_g":^.,'*
_b:iryo.r"
itr-rl II deasupra antagonistnf"i
r".p*.ti",
i
"
;il;,li,f
ffi "b,;,"i1-oJ".tl",'j*T
-"i""L"i#"'#;i#rii'
's5.l,?,,":Tt-^rr)"ra111,"g,,-g"rf
a
j j"o:
lL
de
r.recven'
tiil.#i3
"""i
tu-""tui;';
r;;*'
i,"'f1,Y.illilrll
(durata p"l-i ia
a _' i"i,-" t,i J; *r;ffiiff
f ",i,:i.1," l:-':: T i lil
J{.,
"l" d, ri, li"ri;'
J;- d'.#l'i;;i
g"jf?:li,
roo"if#' lli i
3jj"
l'::1,:,
:" i'a i_mputsurilor ,ip.o"i-uu,,
d:ir:.aq
repetifie
"' -iso6'"_il ,;fffti"i;
t"titului dg excitalie II fatd de circuitul I (regulator
(reprlator 3 pe
r-ro R,e
1o\ o"+^
RS 10)
este
general 80.-SC0
LoI,
tq i.?
3:"^.1:: j t,,1 "of
I j'
T,
ca
zul
t.u
_1,
ms.
il:
|;ll
l;ia electrozilot"
I : circuit dc excitatic I
ti1
trl
''
"il"[k
(b-
*
."/
,-
r'
:
e.a
o-"*-1
tt
-''
\*-'l
'.
.,'
.*, )?o:s.*
, {.{- "',i:i{4{*:rr
. .aa'{,!
j
:
eiiiidil'i,j"j:'iti
rrdductori
:
1 ,",,,f*.,
('1' t/W{{"
sau nr. rectus femoris (.-) -,Fi
i'u,{Circuit
--.r.,Ro.m.dc c'xcira{i.,
I
f
:
ca
sus
ipsiiateral
-,!
"/
Ci.:yit dc cxcita[ic II ,
,li,
apoi invcrsare.
, .,.r:l.f
th-*
",
""nirataterat
Atc'iltle : Nr-t se va trata m,uSculattrrer
gambei"
cleoarece se produce
,-ill
^^
ri"{r&
' trec\/ent o accentuare a spasti,cititii
,-Spqsli.gitatee trt+ndhj,iilui;. ,r g
.
!z| a t
=;ftr" {
Circr-rit de ex<'irrtie i :
:',!'
r,,,;,{}{/
'
Extcrisrrrii Corsaii stg.
'i'o* h.-t i'U f*Circuit de cxciratie II .
/.i,dLt{"'t
ivr.
Idcrn dlcapta
fi
ldnibara)
trr
lr
rl
1l
Indicalii
,$
|,|
[i
.^
':._
j;
i[
ii
. ..1-, Spasticiiate i' pareze cerebraie, indeos,ebi pareza cerebrala infantila, spasticitatc datorita traumatismeior la naqtere fari atetozb.
.--P.areze qpastice in caz-ul sclerozei in placi.
_',=. Pareze spastice rlsoare clupa apoplexie indeosebi cind se mentin
st5rile drrreroasr: (de ex. i. articulatia-scapulo-humerala) ri rr"*ipi"gi"i.
,.+= B. Parkii:son
f
ii,,
Cotttraindica!ii
p
*
$r
f"
&
Rezultate terapeutice
t8,:
H
lt'
t:f'
i.
fir
-I1l
n
d
(il
ft
ft
h
s
tr
62
ir
rLlui
-i
,?./+/{
.w.
tetani-
zante.
f:
*i:]::
:::::ll
I,
if n'*U l*, J:
[1ff
metoda
.lT:,,.f"_"*o.]-?,;";;;i;;;;';;,#:T;,
de tratament.
4. Electrostimularea pe pcttru
ccnrcrle,
clulit
Ectet
::
ccntrale.
TEHNICI DE ELECTROSTIMULARE
FUNCTIONALA
El
etr o sti,mul ar
f uncti o naldt
fifi.
63
lliq-.o:e-1 9s -gJlEpfe,'a,Jttu,ll4ului-+L,degcrtel,orin scopu). ameliordrii inctcclt-ti ltrnc{iorta) al rniinii ;i prevenirea contracturilor rnusculare supraadaugate spasticitalii, electrostimularea func{ional6 trebr:ie instituitd
precoce, inaintea instal5rii cornplica!ii1or ortopedice.
Electrostimuiatorul are doua perechi de elec,trozi, o mangeta elasticd,
stimulatorul qi un sis,tem d,e r,egiare gi comandA.
Inainte de a aplica electrostimulatorul funclional trebuie si ne asigurdm asupra urmAtcrilor factori :
de sinitate satisfdcdtoare
---- stare
sislem cardio-vascularr cornpensat
-- piclea anteblaluiui cu trofic'itatea pdstrati
iu{elegerea i:erfcctir de cdtre bolnav a rnodului de func!ionare
a aparatuiui
_- control volun'tar parfial al mugchilcr flexori ai pu,rrrnului qi degeteior 5i el extensorilol si flexorilor cotuliri
lnobilitatc'ro.rnai,i a rrmdrLrLr.ri
de \/r,di'r().
- :ibscrr!.r tlrlburar'iioi'
Pararnetrii
tehnici sint urmS,torii : tensiunea la iegire 120 V, frecvenla impulsuril.or 20-50 llz, durata impulsr-rlui 0,0b-0,T rnsec, durata
t1'c'nului de. irnpulsuri 3 sec, durata pauzei. 3 sec.
. l-recvenl,a. durata impuisului 9i intensitatea minimala vor fi reglate
cie terapeut ;i corectate. de acesta pe parcur.sul evolutiei.
Il-iCicaliile acestei elcctros,timulari funcfi,onale nu se lirniteaza numai
ia henriparlezele spastice cerebrale vasculare, traumatice sau tumorale
operate.ci se extind, cr-r succes lerapeutic crescut, gi la hipotrofii musculare de inactivitate, denerviri periferic, pareze psihogene.
Pentru asistarea clorsiflexici plantare, eiectrostimularea nervului
sciati.c popiiteu exterr-r 'permite c{orsif}exi'd piciorului in timpul fazei
.gscil11tt-"':i rhe,rsului.' Electros'tirnulatorul estb fixat..pg'.garnba, sutr ge.r,
u!-c
TEII\]CI
*r'l
yua --^-:
i-'1 .!-
rice
C=i_:
peutic.
{t4
5 - caiet :r
.-:l1,cQff, eiasticS.;
;;
;#Itil
"l;i
-:
iuucf ionare
1.. Electrosiirilularea
cereirrali
Pentru cazuj.
t''" r,
;. "["t,Tl::Ti ^11ari ale compo rtanrcntu] ui m oror
lccrcbrare
^1u,,*i
"lji".s#'
1rcn",;isc ri.rcciiar, ;;"r"r".rli'l;,J,T,T,i::ulr?,1"t,
"
c-u elcctrczi imnlrnrrri
ventro-mediai)
rL:l*:j-! .:r,:li:.
nicd-a f".t- i;i;;ira cic utu,l""t""i;.';::i',,i1:;:?:
in_pra.ctrca.
aceasri tehAlLr'discr la:t'j oolnavi
ttrmitorre : in 2
spastici cu rezultatele
:;'-.|i. "
lrrl;,-.
".r,i,'i
roo.tu uine.. in
ti.'"#"i,"i1'';i,"'nJ'j;;i1;l-i:.
i"=t nu
t'erspccliva
toarc.
este a"ro.-i,r""r"iuj
2,. Eie^trc. li,nular.
it aorclralr,l,ri
r\ccasta rr-rr'ici u toti
iirtina,ii;,a* cooper in anur
1978 Ia copii
cu
1i !$
;;;r";;;"
" -
; ;i;i
regiate
' . ,-,li
i'iuttlai
----.lurdlc
-.^*.-l
; :: --t =us-
J,xii1$:-,
TEHNICI DE ELECTROSTIM{JLARE
CENTRALA
*:-::iLui si de-
:;,
tre_
f;'ncfionoid tuti.rb'"46;;;";';oiio,.".,ro,-,'or
,r*n?"i.l1re
periferici ;i
" __ rrede.rea
normali
-- posibilit.rlca dc conirol a a
po,..unroirii.
Ce cdtre bolnar,.
tehrii.i cinr +^^^;.peralului
,1,*;t'i:::;!
s i n: u a ri i cs
tfr;, ru?,J;",,1T;Xllnl
te re,gra t{
0--3 sec (acaptata autornrt;9r ;rrf
to,rit'J"u
(]:tl
$g.mers), i,-rtirri"rou dupd rirlicarea
dcrianlarca siiJu-iurui)
30--'s;d";i:: Acest resrai se
ii::il":1;-t
ul, u r *:;,, ;ffi ;, : li' :
i',";;
".,,t
l:;,ff :;ti # ;i
i"ir"i't,l!
i
e a o .,ll'i','' t r,"",." r"ii t" " i"111
r.";*.:"t
rrv pu{i'e. Vom nr:zenta_
i : ;",x
";"
ri::,":L',::
"fl
ca
a"i"'a"'referinla
*ioso,
,;;;r;;i_i; comunicate de:
J. siegfried tn ,il,.l_"|;. -l,r;;:,
spasticiti{ii pi.in stiniulnru,
?.,, !-sa .priuino tratamentut
maduvei
r
"i"JirjcI.a
spindrii.
lffi
#lit:
65
CFIOT
Estr
prezht5
Tra
citdfii. 'l
terapia.
Ace
influen-ti
neuronui
$tjir
excitabii
IQre
lare
in
s:
;i
re
LIrIl
ractrea c{
Efect
induse il
reflexuir.l
tabilitate;
Osva
evolufia
lui
spastir
afectat tir
dupd rdci
B7o/o din c
Refle.
Ei scade
in
Rever
caliile de
:gie si du
Recelr
morfologia
riabila intre 1
ord
CRIO{I'ERAPNA
iN RECUIPERAIiEit NEURO.MOTORID
;=:ebral si gradul
-. prir-l miiloace
, -a undele deci-
-:
o'"'l;=,t'
f*'ll'.rj:
,19-!!
r9cuneratorii
re_
ruo*ln'",:fi :::iliH
*,*i,**:;:T#t:rili#t:}tlff
terapia, eleciroterapia)
au gi ete efectglllli?rIrll""'rtate pind acum (kiner.o-
ffiif
,
o"";riuiiiiu,;;;i*""1?::.1iffiSl',,iuill,ffi
,li,:ff A1",,Ti,?,*::i:
i::: li ;:TJ.1',:;tl,::1',:;;#;;i=,[: cxcitabirit]-1;iT,;;i.i!",
neurornuscu_
,i:nm:*';ru,*X$1*:
;r:i'1itqt#ltirT*l$'F:tlffi
lui sp'astic rr-"pe,'a rerlexului M tt H i'ainte Ei aupallersra membru:1""_t"'_'i-;U"'1i"fr''d"fi,XilX:%??=1,if
#'rfuliH,ii
Ei scade
in amplitudline
,,'g:X5i,il1lr'jif#H:,'i
ilil"l"J;l?"'
pe cind rSspunsul
"o
l\t
"
o*
i.,i"
-i
creqte ca duratd
Revenirea soasiicit5fii
are loc, in medie, dupd
cafiite de 10 n:iiu,r,e,
2g de minu,te in apli_
48 ae minut" iroa ,pri"r;iil
;; 1""" o" 20 de mi_
si dupi 85 de minute t.de
rece
cte B0 de minute.
Recere apricat rocar
"oli""itlil
exercita-JiJ""ir"
infruenfe asupra structur'or
mc'rfc-ogice pe care
re intercepte"rrli" ceea
ce priveEte stretch_reflexur,
S"
67
a pragului str.etch-reflexului la aplicarea mecanic5.a recelui, inaintea scaderii temperaturii intrariruscuiare poate fi
explieatd numai prin s,timulaiea aferenlelor cutanate qi a influenlei lor
secundare asupra activitb{ii mononeuroniior alfa Ei/sau gamma. Trebuie
menfionat cd rdspun"sul oblinut es'te de multe ori contraicelui scontat Ei
depinde in arrar.e masura de modul cle aplicare a excitanrtului termic.
Aplicind cuburi de gheald prin presar.e timp de 3__b sec. pe tegunientul ce acoperd mugchiul de stimulat, metodd. numitd ,,c-icing(, i'or
fi stimulate fibrele de tip c, cr-t prag ridicat de excitabilitate a -cdrir descarcare in caile pclisinaptice este impiicati irr menlinerea posturii qi constitr-ri'e fondul activit5lii efer,enlelor gamma. FusuriLe neuro-musculare
sint influenfa.te indirect prin activitatea sistemului gamma. Efectul de
stimulare s1s fiaxim de eficienta 30-40 de minu,te dupd aplicale. Aplicarea rapida a cubului de gheatd aciiveazd fibrele nervoase cu prag- de
excitabilitate scezut, de ,tip A, declanginC rdspunsuri fazice a1e -musculaturii corcsponden tc.
In practica recuperatorie stimular,ea fibrelor cu prag inalt cle s,ensibilitate prece'di .stirnularea celoi cr-r prag coborit, datorita efectul,ui preiungil al primului tip de stimulare.
Imersia me,mbrului gpastic in apa rece ii 7 gracc Celsius nu aie efecl
prompt asuirra clonustiiui ql nici dupa 10 minule i"iu se obline o ::educere
seinnificativi a spasticitatii. P::elungind cluiata inrer:sici se poate obline
recucerea spasticit[{ii datoriti scaderii temperaturii n:risculare. Cu cit
temperatura intramuscularS. scade, clonusul dispare iar durata contracliei
rnusculare voluntare cregte progresiv. Prc,babii acest lucru este posibil
datoritd reducerii excitabilitalii fusurilor i-ieuro-n'Iusculare.
i
I
t
I
t
I
t
I
1
I
I