UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE

I MEDICIN VETERINAR - IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

TITLUL PROIECTULUI

ANALIZA PIETEI, POTENTIALULUI INTERN si

A CHELTUIELILOR LA S.C.
.....................

CUPRINS
CAP. 1 - Baza de informatii
1.1. Prezentarea societatii
1.2. Obiectul de activitate al societatii
1.3. Prezentarea activelor si a pasivelor societatii
1.4. Principalii clienti ai societatii

CAP. 2 - Analiza pietei

2.1. Prezentarea sectorului in care activeaza societatea
2.2. Principalii concurenti
2.3. Analiza mediului concurential
2.4. Analiza structurii concurentiale
2.5. Analiza pozitiei concurentiale
2.6. Modelul Boston Consulting Group

CAP. 3 - Analiza potentialului intern

3.1. Analiza resurselor umane
3.2. Analiza mijloacelor fixe
3.3. Analiza mijloacelor circulante

CAP. 4 - ANALIZA CHELTUIELILOR

4.1. Analiza costurilor de producie. Metoda indicelui cost unitar
4.2. Metoda costului obiectiv

CAP. 5 - Concluzii si recomandari

CAPITOLUL 1

1.1

BAZA DE INFORMAII

Prezentarea societii
Societatea comercial ..(data constituirii societii)
Capitalul social este ..

Exemplu
Conducerea societii.
Structura acionariat..grafic

1.2

Obiectul de activitate al societii

Conform actului constitutiv, S.C..are ca obiect de activitate principal

conform CAEN 1071 Fabricarea pinii, fabricarea prjiturilor i a produselor proaspete de
patiserie. (exemplu).
Activitatea secundar

1.3. Prezentarea activelor si a pasivelor societatii

ACTIVUL PATRIMONIAL
Conform Raportului de activitate pe anul financiar ., S.C .. S.A. detinea in
proprietate, la data de .., imobilizarile corporale nete in valoare de lei, din
care cea mai mare pondere o au ..(exemplu..cladirile si
terenurile, de peste 60%.
Activele corporale de natura cladirilor sunt reprezentate de spatiile n care functioneaza
sucursalele/agentiile din: Iai.Restul sediilor, in care isi desfasoara activitatea unitatile
SC.SA, sunt sedii inchiriate.

Imobilizarile corporale de natura mijloace de transport si aparatura de birou sunt in procent de

%, respectiv au o valoare totala de . lei.
Imobilizarile necorporale ale SC..
Imobilizarile financiare existente in cadrul SC..
Obligatiuni si alte titluri cu venit fix ..lei
Actiuni si alte titluri cu venit variabil ..lei
Parti n cadrul societatilor comerciale legate ..lei
Active circulante..
Casa, disponibilitati la banci centrale .lei);
.
.
.
.
Cheltuieli nregistrate n avans.. sunt o categorie speciala de active i
reprezint cheltuieli efectuate n perioada curent dar care privete perioadele sau exerciiile
urmtoare.

PASIVUL PATRIMONIAL
Capitaluri proprii..
Datorii.

1.4 Principalii clieni

Aspecte generale privind importana clienilor (1/2 pag.)
Tabel cu principalii CLIENTI
Ponderea in

Clienti

31.12.2014

total (2014)
(%)

31.12.2015

Ponderea in

Indicele de

total (2015)

dinamica

(%)

2015/2014

Interpretare

CAPITOLUL 2

ANALIZA PIEEI

Prezentarea sectorului n care activeaz societatea

2.1

Societatea S.C.) isi desfasoara activitatea in domeniul

(dezvoltai).
Structura

unitilor

de

profil.

active

din

Romania,

in

, este prezentata in Tabelul .

pagin privind piaa PRODUSULUI , CONSUM.

Produsele obinute de S.C..tabel (grafic):
Nr.crt.

Denumirea produsului

1.

Batoane (exemplu)

2.

Franzela

Principalii concureni

2.2

Aspecte generale privind sistemul relaiilor de concuren, manifestarea concurenei,

conceptul de concureni.
Aspecte specifice privind concurena n sectorul de activitate al SC.
(1 PAG.)
Descrierea concurenilor principali ai SC. (grafic) :
-

Descriere general (nfiinare, centre de producie)

Cifra de afaceri

Nr. de angajai

Nr.de uniti deinute

Cot de pia

investiii

2.3. Analiza mediului concurential

perioada

Mediul concurential desemneaza relatiile care se formeaza intre intreprindere si terti, care pot fi in
cadrul pietei sau inafara pietei

Relatiile intreprinderii cu tertii

Analiza mediului concurential are ca punct de plecare analiza cotei de piata, indicator care imbraca
trei forme distincte prin mod de calcul, valoare obtinuta si interpretare, respectiv:
a) Cota de piata absoluta (Pi%);
b) Cota de piata relativa (Pir%);
c) Cota de piata specifica (Pis%).

a)

Nr.
crt

Cota de piata absoluta (Pi%)calcule pe toi anii analizai

Indici de dinamica

An
Indicator

2013
1.

CAi

lei

2.

CAt

lei

3.

Pi

b)

(%)

UM
2014

Cota de piata relativa (Pir%)..calcule

Tabel..

2015

2015/2013 2015/2014

Nr.
crt

Indici de dinamica

An
Indicator

2013
1.

lei

2.

lei

3.

c)

(%)

UM
2014

2015

2015/2013 2015/2014

Cota de piata specifica (Pis%)..calcule

Tabel.

Interpretarea tabelelor!!!!!!

In analiza mediului concurential se folosesc alaturi de cota de piata si doi indici care tin de
caracteristicile clientelei, respectiv:
-

indicele de fidelitate (rata de fidelitate) a consumatorilor (If);

indicele de atractie (rata de atractie) a firmei (Ia).

Indicele de fidelitate se calculeaza ca raport procentual intre numarul clientilor vechi si

numarul total de clienti din anul analizat.

If - indicele de fidelitate;

Cv - numar clienti vechi;

Ct - numar total clienti.

unde,

Indicele de atractie a firmei (Ia) raspunde la intrebarea: Care este puterea firmei analizate de a atrage
clientela firmelor concurente? Atractia firmei se datoreaza in special competitivitatii produselor
oferite, gradului de noutate al acestora, functiilor acestora, care actioneaza asupra iratiunii
consumatorului.

Indicele de atractie a firmei se calculeaza ca raport procentual dintre numarul de clienti noi
care achizitionau in trecut produsul x de la firmele concurente si in prezent sunt clienti ai firmei
analizate si numarul total de clienti ai firmelor concurente.

unde,
Ia - indicele de atractie;
Cna - numar clienti atrasi (care achizitionau in trecut produsul x de la firmele concurente);
Ctc - numar total de clienti ai firmelor concurente.
Se va analiza indicele de atractie a SC, luand in considerare clientii primelor
10 societi active pe piata romaneasca, clasate in functie de numarul clientilor in anul
..
Topul primelor 10 societi.., dupa numarul total de clienti ..anul

Pozitia
1.
2.
3
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Total

Societatea
Societatea

Numar de
clienti

2.4. Analiza structurii concurentiale

Structura concurentiala ne indica gradul de concentrare a pietei studiate, prin analizarea numarului
total de firme existente pe piata si o cotelor de piata detinute de acestea.
Structura concurentiala se analizeaza prin prisma urmatorilor indicatori:
a) Indicele partial de concentrare a pietei (Ipc);
b) Indicele Herfindahl - Hirschmann (IH-H);
c) Indicele Hall - Tideman (IH-T).

Indicele partial de concentrare a pietei (Ipc)

Indicele partial de concentrare a pietei se calculeaza prin adunarea cotelor de piata ale primelor 4,8
sau 12 firme.
unde,
Ipc - indicele partial de concentrare;
n = {4,8,12} - numarul de firme analizate;
Pi - cota de piata a firmei i.
Pentru analiza indicelui partial de concentrare pe piata sau luat in calcul cotele de piata ale primelor 8 firme concurente, din anul
Tabel.
Firma

Cota de pia (%)

SC
SC
SC
SC
SC

Indicele Herfindahl - Hirschmann (IH-H)

Acest indice se foloseste pentru analiza structurii concurentiale existente pe piata, prin gasirea
raspunsului la intrebarea: Cat la suta din piata totala este detinut in medie de o firma?
Daca indicele partial de concentrare a pietei lua in calcul un numar limitat de intreprinderi
concurente (4, 8 sau 12), indicele H-H ia in considerare toate firmele existente pe piata.
Indicele H-H este egal cu suma patratelor cotelor de piata detinute de toate firmele care isi
desfasoara activitatea in domeniul analizat.

unde,

IH-H - indicele Herfindahl - Hirschmann;

n - numarul tuturor firmelor de pe piata analizata;
Pi - cota de piata a firmei i.
Indicele Herfindahl - Hirschmann pe piata (ex:panificatie, vinificaie,
lactate.) din Romania

Pozitia

Societatea

Valoare activelor in
anul ..

Cota de piata
absoluta

Pi2

(Pi)
SC A Societatea LIDER

1.
2.
3.
4.

SCanalizata

5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Total

Interpretare..

Indicele Hall-Tideman (IH-T)

Indicele Hall-Tideman exprima la fel ca si in cazul IH-H, ponderea medie detinuta de o firma
pe piata, luand in calcul insa si pozitia firmei pe piata. Sunt analizate toate firmele de pe piata.
Cotele de piata ale firmelor se pondereaza in functie de locul acestora pe piata.
unde,

IH-T - indicele Hall-Tideman;

n - numarul tuturor firmelor de pe piata analizata;
Pi - cota de piata a firmei i;
I - pozitia firmei I in raport cu marimea cotei sale de piata.
Tabelul
Indicele Hall-Tideman pe piata din Romania

Pozitia
(I)

Societatea analizata

Valoare activelor
in anul

Cota de
piata
absoluta

I Pi/100

(Pi) (%)
1.

SCA

2.
3.
4.
5.

SC analizata

6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Total

2.5. Analiza pozitiei concurentiale

Pozitia concurentiala a firmelor pe piata este determinata de o serie de factori, pe care literatura de
specialitate ii numeste factori cheie ai succesului.

Acestia sunt in general in numar redus (3-5), dar influenteaza rezultatele firmei in proportii
foarte mari (peste 80%)
Metoda grilelor de evaluare presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
I.

Identificarea factorilor cheie ai succesului

Pentru a caracteriza pozitia concurentiala a societatii analizate, au fost identificati urmatorii factori
cheie ai succesului:
mixul de marketing;
produse noi;
productivitatea muncii;
extinderea teritoriala;
cota de piata.

II.

Ponderarea factorilor cheie in functie de importanta

III.

Ponderea factorilor cheie ai succesului

Factor cheie
imaginea

30

produse noi

10

productivitatea
muncii

20

extinderea teritoriala

10

cota de piata

30

Total

III.

Pondere (%)

100,00

Notarea factorilor

Pentru fiecare firma analizata in parte, se dau note factorilor cheie ai succesului, pe o scala de
la 1 la 10.
Stabilirea notelor se face in functie de starea concreta in care se afla factorii analizati la nivel
de firma.
Imaginea firmei: Factorul CHEIE nr.1

SC
analizata

SC

LIDER

..
SC analizata :
Produsele noi Factorul CHEIE nr.2
SC A..

Productivitatea muncii: Factorul CHEIE nr.3

Productivitatea muncii reprezinta bogatia realizata pe unitate de munca folosita.
Acest indicator a fost calculat prin raportarea activului total al bancii, la numarul total de
angajati.
unde,
W - productivitatea muncii;
AT - activ total / Cifra de afaceri (CA)
N - numar de salariati.

SC analizata

SC A - LIDER

Productivitatea

muncii

masurata

prin

considerarea

ca

bogatie,

activul

total

SOCIETATII., este de 2,13 ori mai mare in cadrul SCA n raport cu SC analizata. (EX)

Extinderea teritoriala: Factorul CHEIE nr.4

SCanalizata
SC A
Cota de pia : Factorul CHEIE nr.5
SC ..analizat
SC A

al

Notele acordate fiecarui factor cheie ales sunt inscrise in Tabelul.

Tabelul
Notarea factorilor cheiei ai succesului
Nota

Factor cheie
SC A

SC analizat

imaginea firmei

produse noi

productivitatea
muncii
extinderea teritoriala
cota de piata

IV Calcularea notelor medii ponderate

Nota medie ponderata este egala cu suma produselor dintre nota obtinuta pe fiecare factor si
ponderea acestuia in total.

unde,

Nmp - nota medie ponderata;

pi - ponderea factorului cheie al succesului i;
Ni - nota factorului i.
Np -nota ponderata
Tabelul ..

Nota medie ponderata a SC analizata i SCA

Ni

Factor cheie i

pi (%)

SC
analizata

Nota ponderata
SC

SCA

analizata

SCA

5=(2*3)/100 6=(2*4)/100

imaginea firmei
produse noi
productivitatea
muncii
extinderea
teritoriala
cota de piata
100,00

Total

Factorii care influenteaza in cea mai mare masura asupra pozitiei concurentiale pe piata in
cazul liderului SCA.. sunt ..

2.6. Modelul Boston Consulting Group (BCG)

Contextul concurential este dat de relatiile intre intreprindere si terti, in termeni de forte care
actioneaza pe piata.
Fortele care caracterizeaza contextul concurential pot fi sintetizate prin urmatoarele concepte:

rivalitatea dintre firme;

forta de negociere;

produse noi;

noii veniti;

bariere de intrare sau de iesire.

Modelul imparte, in functie de rata de crestere a pietei si de cota de piata relativa, portofoliul de
produse al firmei analizate in 4 cadrane (Figura ...), respectiv:
- Cadranul 1 - (Staruri) (rata de crestere a pietei > 10%, pozitia de lider);
- Cadranul 2 - (Vaca de muls) (rata de crestere a pietei < 10%, pozitia de lider);
- Cadranul 3 - (Dilema) (rata de crestere a pietei > 10%, pozitie sub lider);
- Cadranul 4 - (Povara) (rata de crestere a pietei < 10%, pozitie sub lider).

Modelul BCG presupune desfasurarea urmatoarele etape:

I.
II.
III.

Identificarea segmentelor strategice (a DAS-rilor);

Pozitionarea firmei pe segmentele strategice;
Formularea strategiilor.

Identificarea segmentelor strategice

Segmentele strategice reprezinta grupari de produse omogene din punct de vedere tehnologic,
comercial si concurential.

Pentru caracterizarea contextului concurential pe piata produselor ., au

fost analizate urmatoarele DAS-uri identificate in cadrul SC analizate.:
DAS 1 exemplu.vinuri cu indicatie geografica (Premiant de Moldova.).;
DAS 2 - ex: vinuri de masa .;
DAS 3 ex: bauturi fermentate;
DAS 4 - ..

Pozitionarea firmei pe segmentele strategice:

Pentru a pozitiona firme pe DAS-urile alese este necesara cunoasterea gradului de maturitate a
gamei de produse, pentru a exprima rata de crestere a pietei, precum si cifra de afaceri pe fiecare
segment strategic a SC analizate, precum si a liderului pietei..SCA.
Cifra de afaceri este exprimata in domeniul prin valoarea activului net.

Modelul de analiza BCG - S.C. analizat

DAS

Nr.
crt.

Indicator

1.

Cifra

de

CA2013
100.000

2013
Cifra

de

CA2014

afaceri totala
2014
3.

Cifra

de

afaceri

SC

CAi

analizat
4.

Cifra

de

CAl

afaceri SC A
LIDER
5.

Cota de piata

Pir

relativa
6.

Rata

DAS 2

Simbol

afaceri totala

2.

DAS 1

de

Rcp

28000

DAS 3

DAS 4

crestere

pietei
Interpretri

CAPITOLUL 3
Analiza potentialului intern

3.1. Analiza resurselor umane

Resursa umana desemneaza..
I.

Analiza resurselor umane din punct de vedere a gradului de aprovizionare a intreprinderii

cu forta de munca
Analiza fortei de munca din punct de vedere cantitativ
Dimensiunea fortei de munca se apreciaza prin indicatorii:
Numar total de salariati (Ns) - reprezinta totalitatea contractelor de munca existente la
un moment dat (la momentul prezent).
La

sfarsitul

anului

2014,

la

nivelul

societatii

analizate...

exista

un

numar

decontracte de munca (salariati) care isi desfasurau activitatea in de unitati.

Numar total de personal (Np) - reprezinta suma dintre numarul contractele de munca
existente la nivel de intreprindere (salariati) si numarul contractelor de colaborare
existente intre intreprindere si terti.
Personalul la nivelul intreprinderii analizate. era format la sfarsitul anului 2014 din
salariati (Ns) si colaboratori (Nc). Numarul contractelor de colaborare era de contracte.

I.

Numar mediu de salariati (Nms) - reprezinta media aritmetica a salariatilor dintr-un

an financiar.

unde,
Nms - numar mediu de salariati;
Ns - numar de salariati la un moment dat;
n = 12 - numar de luni calendaristice dintr-un an.

Numarul mediu de salariati din anul 2013 a fost de .. salariati.

Tabelul
Salariatii SC analizate in anul 2014
Variatia lunara
Luna

Numar de salariati (Ns)

(Nsn-Nsn-1)

100

103

+3

102

-1

4
5
6
7
8
9
10
11
12
Total

I.

Numarul mediu de personal (Nmp) - reprezinta media aritmetica a personalului dintrun an financiar.

unde,
Nmp - numar mediu de personal;
Ns - numar de salariati la un moment dat;

Nc - numar de colaboratori la un moment dat;

Np - numar de personal;
n = 12 - numar de luni calendaristice dintr-un an.
Numarul mediu de personal a fost de .. salariati si colaboratori. Pentru anul 2014, numarul
mediu de personal este calculat in Tabelul 3.2.

Tabelul 3.2
Personalul SC analizatein anul 2014

Luna

Numar de

Variatia

Numar de

Variatia

Numar de

Variatia

salariati

lunara

colaboratori

lunara

personal

lunara

(Ns)

(Nsn-Nsn-1)

(Nc)

(Ncn-Ncn-1)

(Np)

(Npn-Npn-1)

6.088

115

6.203

6.122

+34

112

-3

6.234

+31

6.230

+108

132

+20

6.362

+128

6.575

-3

152

+6

6.727

+3

+487

+37

+524

4
5
6
7
8
9
10
11
12
Total

6.518

Din Tabelul ..se observa ca numarul mediu de personal

Structura fortei de munca se apreciaza grupand salariatii intreprinderii pe diverse categorii

omogene.
Salariatii din cadrul SC Analizata au fost structurati in functie de urmatoarele criterii:
dupa vechimea in munca;
dupa varsta;
dupa sex;
dupa modul de participare la activitatea de productie.
Tabelul 3.3
Structura fortei de munca la SC analizata pe anul 2014

Nr.

Criteriu

crt.

Categorii de

Numar de

incadrare

salariati

sub 1 an
1 - 5 ani
1.

Dupa vechimea in munca

5 - 10 ani
peste 10 ani
Total 1
sub 30 ani
Dupa varsta

30 - 40 ani

2.
peste 40 ani
Total 2
femei
Dupa sex
3.

barbati
Total 3

Pondere in
total categorie
(%)

direct productivi

Dupa modul de
participare la activitatea
de productie

indirect
productivi

Total 4

Conform Tabelului cea mai mare parte a salariatiilor SC analizate se incadreaza in

urmatoarele tipuri:
isi desfasoara activitatea in cadrul SC analizate de 5 - 10 ani (45,40%);
au o varsta cuprinsa intre 30 - 40 de ani (45,00%);
sunt de sex feminin (75,89%);
participa direct la activitatea operationala (73,34%).

Mobilitatea fortei de munca

Circulatia fortei de munca se exprima prin urmatorii indicatori:

coeficientul intrarilor (Ci)

coeficientul iesirilor (Ce) - reprezinta raportul dintre numarul de iesiri (demisii

amiabile) si numarul total de salariati.

mobilitatea totala a fortei de munca (M) - reprezinta raportul dintre numarul total
de intrari si iesiri legale si numarul total de salariati.

Fluctuatia fortei de munca (F)..

Stabilitatea fortei de munca exprima timpul de munca mediu lucrat de o persoana intr-o unitate.

Stabilitatea fortei de munca se calculeaza ca diferenta intre 1 si miscarea totala a fortei de

munca.

Mobilitatea si stabilitatea fortei de munca

in cadrul SC analizate

Nr.
crt.

1.

Denumire indicator

Numar total salariati la

sfarsitul anului

Simbol

Numar intrari legale

3.

Numar iesiri legale

4.

Numar iesiri nelegale

En

5.

Coeficientul intrarilor

Ci

6.

Coeficientul iesirilor

Ce

8.
9.
10.

Mobilitatea totala a fortei de

munca
Fluctuatia fortei de munca
Miscarea totala a fortei de
munca
Stabilitatea fortei de munca

2014

Abaterea

de

absoluta

dinamica

(2014-

(%)

2013)

Ns

2.

7.

2013

Indicele

M
F
Mt
S

Conform datelor din Tabelul .. coeficientii care exprima mobilitatea fortei de munca au valori
.., iar stabilitatea este ..

In ceea ce priveste variatia indicatorilor de la un an la altul, se remarca urmatoarele fenomene:

.
..
Analiza resurselor umane din punct de vedere calitativ
Gradul de calificare a fortei de munca se apreciaza raportand competentele
salariatului la tipul de activitati realizate.
Conflictualitatea la nivel de intreprindere se apreciaza prin doi indicatori:
- numarul total de greve (Ng);
- gradul de importanta al grevei.
Gradul de importanta a grevei se calculeaza ca raport intre numarul de salariati aflati in
greva si numarul total de salariati existent la acel moment.

II.

Analiza resurselor umane din punct de vedere a modului de utilizare a fortei de munca
(timpului de munca)

Aprecierea modului de utilizare a timpului de munca se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

timp de munca total (T);
timp de munca nelucrat (Tn);
timp de munca lucrat (Tl);
timp de munca disponibil (Td).
Dinamica modului de utilizare a fortei de munca (timpului de munca) in cadrul
sc Analizat

Indicele de
Nr.
crt.

Denumire
indicator

dinamica
Simbol

2013

2014

(%)
2014/2013

1.

Numar mediu de
salariati

Nms

Numar total de zile

2.

calendaristice
legale

pentru

Abaterea
absoluta
2014-2013

munca
3.

4.

5.

6.

Timp

de

munca

total (h)
Timp

de

munca

nelucrat (h)
Timp

de

munca

lucrat (h)
Timp

de

munca

disponibil (h)

Tn

Tl

Td

Interpretare..

III.

Analiza resurselor de munca din punct de vedere a eficientei utilizarii muncii in

procesul de productie

Productivitatea muncii se analizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

productivitatea anuala (Wa);
productivatea zilnica (Wz);
productivitatea orara (Wh);
productivitatea marginala (Wmg);
elasticitatea productivitatii (Ew).

Analiza productivitatii muncii in anul 2014

Productivitatea anuala se calculeaza ca raport intre activul total si numarul total de angajati
din intreprindere.
unde,
Wa - productivitatea anuala;
AT - activul total (cifra de afaceri)
Nms - numar mediu de salariati.

Productivitatea zilnica se calculeaza ca raport intre activul total si timpul lucrat, exprimat prin
numarul total de zile om lucrate.

Productivitatea orara se calculeaza ca raport intre activul total si timpul lucrat, exprimat prin numarul
total de ore om lucrate.

Productivitatea marginala exprima plusul de efect, in cazul de fata, plusul de activ, la cresterea cu o
unitate a timpului de munca (masurat in salariati, ore om, zile om).

Elasticitatea productivitatii anuale exprima raspunsul la intrebarea: Cu cat creste procentual rezultatul
(activ total, cifra de afaceri, venit total sau profit) la cresterea cu o unitate a numarului de salariati?

Evolutia indicatorilor de productivitate a muncii in perioada 2013 - 2014

Nr.
crt.

Denumire
indicator

Simbol

2013

2014

Indicele
de
dinamica
(%)

Abaterea
absoluta

(2014/

(2014-2013)

2013)
1.

Activ total (lei)

AT

2.

Numar mediu de
salariati

Nms

3.

Numar zile om

zo

4.

Numar ore om

ho

5.

Productivitatea
anuala
(lei/salariat)

Wa

6.

Productivitatea
zilnica
(lei/zi

Wz

om)

7.

Productivitatea
orara
(lei/ora
om)

8.

Productivitatea
anuala
marginala
(lei/salariat)

Wmg

9.

Elasticitatea
productivitatii
anuale

Ew

Wo

Interpretareexemplu La o crestere a activului total cu 10,87% si a numarului mediu de salariati cu

3,96%, productivitatea anuala a crescut cu 5,18%, in anul 2014 fata de anul precedent. In valoare
absoluta productivitatea anuala a crescut in perioada luata in analiza cu 210.873,26 lei pe salariat.
3.2. Analiza mijloacelor fixe
Analiza mijloacelor fixe se compune din urmatoarele analize:
I. Analiza valorii mijloacelor fixe;
II. Analiza structurii mijloacelor fixe;
III. Analiza mobilitati mijloacelor fixe;
IV. Analiza mijloacelor fixe din punct de vedere a efectului in productie.
I.

Analiza valorii mijloacelor fixe

Duratele de viata estimate pe categorii sunt prezentate in Tabelul

Duratele de viata estimate pe categorie de imobilizare corporala
Ex:

Categorie
Cladiri
Amenajari cladiri inchiriate
(medie)
Calculatoare
Mobila si echipamente
Vehicule

Durata de viata
50 ani
7 ani
3 ani
3 20 ani
4 5 ani

Conform Raportului de activitate pe anul financiar 2014, S.C ANALIZATA detinea in proprietate, la
data de 31.12.2014, imobilizarile corporale nete in valoare de lei.
Imobilizarile necorporale in valoare de..
Imobilizarile financiare existente in cadrul SC Analizate la data de 31.12.2014 erau in
valoare totala de lei si erau constituite din urmatoarele tipuri de imobilizari:

obligatiuni si alte titluri cu venit fix, actiuni si alte titluri cu venit variabil, parti n cadrul societatilor
comerciale legate.
Mijloacele fixe mai pot fi analizate si ca stoc mediu, prin calcularea stocului mediu anual de
active imobilizate, folosind relatia intrari-iesiri.

Valoarea bruta a activelor imobilizate reprezinta valoarea la pretul de achizitie, fara TVA.
Valoarea medie a activelor imobilizate brute dintr-un an este egala cu media aritmetica a
valorilor lunare a activelor imobilizate brute.

Valoarea medie a activelor imobilizate nete dintr-un an este egala cu media aritmetica a valorilor
lunare a activelor imobilizate nete.

Analiza structurii mijloacelor fixe

Analiza structurii presupune calcularea coeficientilor de structura ca raport procentual intre
valoarea neta a unei categorii de mijloc fix si valoarea neta totala a mijloacelor fixe.

Imobilizarile corporale au caracter tangibil si sunt formate din: cladiri, terenuri, instalatii tehnice si
masini, alte instalatii, utilaje si mobilier, avansuri si imobilizari corporale in curs.

Valoarea imobilizarilor corporale in cadrul SC Analizate era la sfarsitul anului 2014 de

lei.
La nivelul societatii analizate, exista la sfarsitul anului 2014 urmatoarea structura a
imobilizarilor corporale, analizata prin coeficientii de structura (Exemplu):
cladiri si terenuri: 67,12%
calculatoare si echipamente birotice: 22,09%
mijloace de transport: 8,51%
imobilizari in curs: 2,28%
Imobilizarile necorporale au un caracter intangibil, ele fiind formate din cheltuielile de nfiintare a
firmei, cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de restructurare a personalului si capitalului, concesiunile,

locatiile de gestiune, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, fondul comercial,

programele informatice etc..
Imobilizarile necorporale nete ale SC Analizata la data de 31.12.2014 erau in valoare de
lei, ele avand urmatoarea structura:
aplicatii informatice: 85,38%
fond comercial: 14,62%
Imobilizarile financiare ale unei intreprinderi sunt reprezentate de actiunile detinute la entitatile
afiliate, interese de participare, titluri puse n echivalent, alte titluri imobilizate, creante imobilizate.

Imobilizarile financiare existente in cadrul SC Analizata la data de 31.12.2014 erau in

valoare totala . lei si erau constituite din urmatoarele tipuri de
imobilizari:
Obligatiuni si alte titluri cu venit fix - 56,52%
Actiuni si alte titluri cu venit variabil - 19,90%
Parti n cadrul societatilor comerciale legate - 23,58%
Analiza mobilitati mijloacelor fixe
Analiza mobilitatii mijloacelor fixe se realizeaza prin calcularea urmatorilor coeficienti:

Coeficientul intrarilor (Ci) - reprezinta ponderea intrarilor de mijloace fixe in total

mijloace fixe la un moment dat.

Coeficientul iesirilor (Ce) - reprezinta ponderea iesirilor de mijloace fixe in total

mijloace fixe la un moment dat.

Mobilitatea totala a mijloacelor fixe (M) - reprezinta ponderea totala a intrarilor si a

iesirilor in total mijloace fixe la un moment dat.

Gradul de uzura a mijloacelor fixe (Gu) - reprezinta ponderea amortizarilor calculate

pana la acea data in total mijloace fixe.

Gradul de modernizare a mijloacelor fixe (Md) - reprezinta ponderea modernizarilor

de mijloace fixe in total mijloace fixe.

Gradul de reinnoire a mijloacelor fixe (Gr) - reprezinta ponderea achizitiilor noi de

mijloace fixe in total mijloace fixe.

Analiza mobilitatii mijloacelor fixe la nivelul SC Analizata. s-a realizat luand in calcul doar
mijloacele fixe corporale.
Rezultatele calcului coeficientilor de mobilitate sunt centralizate in cadrul Tabel.
Tabelul..
Mobilitatea mijloacelor fixe corporale in cadrul SC Analizata (2013-2014)

Nr.
crt.

Indicator

Simbol

U.M.

2013

2014

Indicele
de
dinamica
(2014/201
3
-%-

1.

Mijloace fixe brute

totale

AI

lei

2.

Intrari de mijloace
fixe

lei

3.

Iesiri de mijloace
fixe

lei

4.

Amortizari calculate

Amo

lei

5.

Modernizari de
mijloace fixe

Md

lei

6.

Achizitii noi
(inlocuiri)

An

lei

Abaterea
absoluta
(2014-2013)

7.

Coeficientul
intrarilor

Ci

8.

Coeficientul iesirilor

Ce

9.

Mobilitatea totala a
mijloacelor fixe

lei

10.

Gradul de uzura a
mijloacelor fixe

Gu

11.

Gradul de
modernizare a
mijloacelor fixe

Md

12.

Gradul de reinnoire

Gr

Rezultatele din Tabelulindica urmatoarele fenomene in ceea ce priveste mobilitatea

mijloacelor fixe corporale din perioada 2013-2014.

Analiza mijloacelor fixe din punct de vedere a efectului in productie

Efectele in productie ale mijloacelor fixe sunt in legatura directa cu factorul uman, respectiv depind
de gradul de aprovizionare a intreprinderii cu factor uman si cu modul de folosire a timpului de
munca.
Efectele in productie ale mijloacelor fixe se cuantifica prin urmatorii indicatori:

Gradul de utilizare a capacitatii de productie (U) - reprezinta raportul procentual

dintre productia efectiv obtinuta si productia potentiala ce poate fi obtinuta in
intreprindere.

Gradul de utilizare a timpului de munca pe fiecare grupa de mijloace fixe (Ut) reprezinta raportul procentual intre timpul efectiv lucrat cu mijloacele fixe si timpul
maxim care poate fi lucrat cu acestea.

Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) - reprezinta cantitatea de produse obtinute in

unitate de timp lucrata cu mijlocul fix.

Economicitatea mijloacelor fixe (Ec) - reprezinta consumul de energie, munca si de

piese de schimb pe unitate de timp lucrata cu mijlocul fix.

3.3. Analiza mijloacelor circulante

In sens general, mijloacele circulante numite in literatura de specialitate si capital de lucru,
reprezinta acele bunuri care se consuma la prima utilizare (la primul ciclu economic).
Activele circulante sunt formate din urmatoarele categorii de active:
stocuri (materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar,
semifabricate, produse finite, marfuri, productia in curs de executie etc.);
creante (creante comerciale, sume de incasat de la entitati afiliate si de care compania este
legata in virtutea intereselor de participare, capital subscris si nevarsat etc.);
investitii pe termen scurt;
casa si conturi la banci.
Analiza mijloacelor circulante este o analiza pe termen scurt si vizeaza in principal stocurile.
In activitatea bancara, mijloacele circulante sunt reprezentate de moneda.
Analiza mijloacelor circulante existente la nivelul SC Analizate.. presupune analiza stocurilor
de moneda, existente sub forma de solduri.
La sfarsitul anului 2014, SC Analizata detinea active circulante in valoare totala de ..,
formate din:
Casa, disponibilitati la banci centrale
Efecte publice si alte titluri acceptate pentru refinantare la bancile centrale
Creante asupra institutiilor de credit
Creante asupra clientelei
Alte active circulante

CAPITOLUL 4 - ANALIZA CHELTUIELILOR

4.1. Analiza costurilor de producie. Metoda indicelui cost unitar
Costul unitar reprezinta costul de productie al unui produs si raspunde la intrebarea:
care este efortul economic efectuat de intreprindere pt a obtine o bucata sau 1 lg dintr-un
produs?
Costul unitar este exprimat prin lei/bucata, lei/kg, se compara cu pretul de vanzare
mediu si se ia o decizie de a produce sau a nu produce.
Daca diferenta dintre pretul de vanzare si costul unitar este mai mica de 10% decizia
este de a nu produce. Productia vanduta este evaluata prin pretul de vanzare.
Indicatorul are valoare subiectiva si este putin utilizat in analizele economice.
Metoda consta in analiza costului de productie pe costuri variabile si costuri fixe.
Metoda are la baza analiza costurilor din cadrul teoriei productiei situate pe termen
scurt si pe termen lung.
Pe termen scurt cand cel putin un factor este variabil si are sens de consum specific
constant, profitul este infuentat de costul fix mediu.
Practic atunci cand costul fix mediu scade, pe masura ce productia creste, iar celelalte
costuri fuund constate, are loc o crestere a profitului.
CT= CfF+Cv;
Cv= CF1=....=CFn;
Cv <---> Q (productie);
Cf=

Cf cost fix mediu;

In economie, aceasta situatie se masoara cu indicele de crestere a costurilor variabile

in raport cu cifra de afaceri.
Astfel exista 3 situatii:
1)

Daca indicele de crestere al costului variabil este egal cu indicele de crestere a

cifrei de afaceri, rezulta ca in joc ramane doar costul fix si acesta influenteaza
profitul (aceasta situatie are loc la intreprinderile mici care nu pot influenta piata in
nici un fel si o accepta asa cum este.

2)

Indicele de crestere a costelor variabile este mai mic decat indicele de crestere
a cifrei de afaceri; in jocul rentabilitatii intrea atat costurile fixe cat si costurile

variabile.

Situatia este specifica intreprinderilor mari care realizeaza economie de

scala respectiv inregistreaza avantaj de experienta.

Practic este situatia evolutiei costurilor pe termen lung prin cresterea randamentelor
diminuandu-se atat costurile variabile cat si cele fixe.
Pe termen lung intreprinderea se comporta conform legii veniturilor in crestere
(intreprinzatorul va considera costurile ca fiind neinteresante atunci cand veniturile sunt mari.
3) Indicele de costurilor variabile este mai mare decat indicele cifrei de afaceri, rezultand
dezechilibre de scara si intra in joc atat costul fix cat si costul variabil.
Aceste dezechilibre sunt date de costurile ascunde ( non-calitatea, costul
pierderii de piata, costul pierderii clientilor,etc) si de cele organizationale fiind
specifica intreprinderilor mari.

a) Costurile fixe totale (CF)

CF2014=.....................

CF2015= .......................

b) Cheltuieli variabile totale (Cv)

CV2014= ..................

CV2015=..................................

c) Total cheltuieli de exploatare (CT)

CT= CF+CV, unde

CF chetuieli fixe totale;

CV cheltuieli variabile totale;

CT2014= CF2014+CV2014= ...........................

CT2015= CF2015+CV2015= ...........................

d) Costul fix unitar (Cf)

Cf=

, unde

CF cheltuieli fixe totale;

QT productia totala;

Cf2014=

Cf2015=

..........

= ........ lei / bucata

...............

= ..................lei / bucata

e) Costul variabil unitar (Cv)

Cv=

, unde

CF cheltuieli variabile totale;

QT productia totala;

Cv2011=

Cv2012=

......................

.....................

= ...................... lei / bucata

= ....................... lei / bucata

f) Costul unitar total (Cu)

Cu= Cf+Cv, unde

Cf costul fix unitar;
Cv costul variabil unitar;

Cu2011= Cf2011+Cv2011= .........................

Cu2011= Cf2011+Cv2011= ....................................

Tabelul 4.1.
Analiza cheltuielilor la S.C. .................. S.R.L.
Indicele de crestere %
Nr.crt.

Indicator

u.m.

2014 2015
2015/2014

Alte cheltuielor materiale

lei

Alte cheltuieli externe

lei

Ajustari de val. privind

lei
Imobilizarie
Ch. privind prestatii
4

lei
externe

Ch. cu alte taxe/impzite

lei

Ch. cu salarii/indemnizatii

lei

Asigurari si protectie
7

lei
Sociala 20%

Ch. fixe totale - CF

lei

Ch. cu materii prime/materiale

lei

10

Ch. cu marfurile

lei

11

Ch. cu salarii/indemnizatii

lei

12

Asigurari si protectie

lei

Sociala 20%
13

Alte cheltuieli

lei

14

Ch. variabile totale - CV

lei

TOTAL cheltuieli
15

lei
de exploatare - CT

16

Cifra de afaceri CA

17

Productia totala QT

buc

18

Cost fix unitar Cf

lei/buc

19

Cost variabil unitar Cv

lei/buc

20

Costul unitar total Cu

lei/buc

Cheltuielile cu personalul au fost impartite in cheltuieli fixe (personal neproductiv)

.................... si cheltuieli variabile (personal productiv) ..........................
In urma analizei rezulta ca Indicele de crestere a cheltuielilor variabile (267%) este
mai mare fata de Indicele de crestere a cifrei de afaceri, ceea ce rezulta ca S.C.
.................................... S.R.L. prezinta dezechilibre de scara si intra in joc atat costul fix cat si
costul variabil.
Aceste dezechilibre sunt date de costurile ascunse ( non-calitatea, costul pierderii de
piata, costul pierderii clientilor,etc) si de cele organizationale.
Intreprinderea trebuie sa-si evalueze situatia si sa gaseasca o cale de inbunatatire a
cifrei de afaceri si de scadere a cheltuielilor variabile.
Se observa o crestere dinamica a cheltuielilor variabile din anul 2014 pana in anul
2015.

4.2. Metoda costului obiectiv

Se utilizeaza in general in indutria alimentara si in industria de masini si consta in

stabilirea unui cost maximal spre exemplu 100 u.m. dupa care se proiecteaza
produsul.Aceasta metoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Se

stabilileste

puterea

de

cumparare

sedimentului

de

consumatori;
2. Se stabileste pretul de vanzare al produsului;
3. Se stabileste profitul intreprinderii;
4. Se calculeaza costul maximal;
5. Se proiecteaza produsul;
Metoda costului obiectiv a fost construita ca un set de instrumente referitoare la
planificarea costurilor, managementul costului si controlul costului. Metoda are ca obiectiv

reducerea costurilor printr-un proces continuu de imbunatatire a tehnologiilor si a proceselor

de fabricatie.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv se impune cunoasterea diferitelor faze ale vietii
unui produs precum si analiza costurilor fiecarei faze in functie de caracteristicile ei si de
preturile previzibile.
Aceasta metoda cauta un raspuns la intrebarea: Care este raportul dintre costul maxim
acceptat de intreprindere si pretul maxim acceptat de piata?
Astfel intreprinderea isi fixeaza mai intai pretul de vanzare in functie de nisa
identificata, apoi marja de profit iar diferenta dintre acestea doua il constituie costul obiectiv.
Pretul de piata previzibil este fixat la un nivel care sa permita intreprinderilor
obtinerea unui segment de piata dorit si un volum de vanzari propus.
Din acest pret se va deduce o marja de profit tinta cu scopul de a se determina costul
tinta. Odata identificat costul obiectiv, firma isi proiecteaza produsul astfel incat sa se
incadreze in limitele costului si sa aloce resursele inspre acele functii ale produsului dorite de
clientii tinta.
Costurile tinta implica lucrul in sens invers de la un pret de piata previzibil,
competitiv, spre un cost tinta la un nivel specificat al cererii care devine apoi un obiectiv de
indeplinit.
Principalii factori care sunt luati in considerare la formarea costului tinta sunt factorii
externi de piata.
Astfel se efectueaza studii de piata dupa care este stabilit pretul de vanzare al
produsului in fucntie de gradul de atractivitate pentru cumparator si pretul aplicat de
concurenta.
Ulterior este analizat fiecare element de cost :proiectare, prelucrare, productie,
vanzare.
La determinarea costului obiectiv constribuie designeri, ingineri, specialisti in
marketing si productie, contabili si economisti.
Daca costurile prognozate ale produselor sunt peste costurile tinta, proiectantii se vor
concentra asupra modificarii designului produselor, pentru costul de fabricatie si aducecea lui
catre obiectivul stabilit.
Intreprinderea S.C. ..................................... S.R.L. isi propune sa scoata pe piata un
nou produs ...............................................................................
Segmentul de piata a fost identificat printr-un studiu de piata realizat de catre o firma
specializata. Din acest studiu au rezultat urmatoarele:

Puterea de cumparare a clientilor este de .............. lei / luna, cu un grad de indatorare

de maxim ...............;

Durata medie a creditului ........... ani;

Pretul de vanzare practicat de principalul concurent este ..................% mai redus decat
pretul de piata determinat de puterea de cumparare a clientului;

Cantitatea vanduta de principalul concurent este de ........... bucati pe an;

Pentru competitivitate S.C. ....................... S.R.L. isi propune sa practice un pret cu

10% mai redus fata de concurenta si o marja a profitului de ................%;

Firma isi propune o cota de piata relativa de ...........% pentru noul produs auto
traditional;

Costurile de proiectare a noului produs sunt de ..................... lei;

Cheltuielile generale ale intreprinderii sunt de ............... lei;

Costurile standard pentru un produs sunt de .......... ore / om si ........... unitati

materiale;

Costul unei ore / om este de ........... lei, costul unei unitati materiale este de .......... lei;

Primele 3 calitati cerute de clientela sunt : bancheta piele ......... %, coviltir ........%,
hamuri profesionale ..........%;
Din punct de vedere tehnic bancheta din piele necesita un consum suplimentar de 3

ore/ om si 10 unitati materiale, productia si montarea coviltirului 2 ore/ om si 6 unitati

materiale, si montarea hamurilor profesionale 1 ora / om si 2 unitati materiale.

a) Pretul de vanzare al concurentului ( Pc)

Pc= Pp 8% Pp= ................... RON

b) Cifra da afaceri principalul concurent (CAc)

CAc= Pc*Qc, unde

Pc pretul de vanzare al principalului concurent;
Qc Cantitatea vanduta de principalul concurent;

CAc= Pc*Qc = ..................... RON

c) Pretul de vanzare final (Pf)

Pf=Pc- 10% Pc

Pf=Pc- 10% Pc= ..................... lei / buc

d) Marja profitului (Mp)

Mp = ......................... lei/ buc

e) Costul obiectiv (Co)

Co= Pf-Mp
Co= ................... lei / buc
f) Costul total (CT)

CT= ................................ lei

g) Costul unitar (Cu)

Cu= CT (Cp+Cg) = ............................... lei / buc

h) Costul variabil (Cv)

Cv =

= Cv = ............................ lei/ buc

i) Costul variabil standard (Cvs)

Cvs = ....................................................... lei / buc

j) Costuri variabile functii suplimentare (Cvfs)

Cost bancheta piele= .................................................. lei /buc

Cost coviltir= ....................................................... lei / buc
Cost hamuri = ................................................. lei / buc
Tabelul 4.2.
Costul obiectiv al S.C. ..................... S.R.L.
Nr.crt.

Denumire indicator

Simbol

u.m.

Venitul mediu lunar

Vm

Lei

Valoarea

Grad maxim indatorare /an

Gi

Pretul de vanzare previzibil

Pp

lei/buc

Pretul de vanzare princ. concurent

Pc

lei/buc

Cantitatea vanduta princ.concurent

Qc

Buc

Cifra de afaceri princ. Concurent

Cac

Lei

Pret vanzare final

Pf

Lei/buc

Cantitatea vanduta

Buc

Cifra de afaceri previzionata

Cap

Lei

10

Marja de profit unitara

Mp

Lei/buc

11

Costul obiectiv

Co

Lei/buc

12

Costuri totale:

CT

Lei

13

a)costuri proiectare

Cp

Lei

14

b)costuri generale

Cg

Lei

15

c)costuri variabile

Cv

Lei/buc

16

Cost variabil unitar

Cu

Lei/buc

17

Cost variabil standard

Cus

Lei/buc

18

Cost variabil functii:

Cvf

Lei/buc

19

Cost bancheta

Caf

Lei/buc

20

Cost coviltir

Cmat

Lei/buc

21

Cost hamuri profi

Ccond

Lei/buc

INTERPRETAREA???

CAPITOLUL 4
Concluzii si recomandari