Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VOINTA
VOINTA
1.1.
-indicatori de constiinta si vointa: interactiunea sociala intre animal si/sau om; cultura
oamenilor.
Teoria evolutiei si vointa: de la materia anorganica, la materia vie-celule uniceorganisme complexe- om.
Psihologia si vointa: multi psihologi considera vointa o caracteristica a personalitatii
in actiune, altii o simpla componenta a personalitatii, amalgamata cu celelalte, sau
functie ce rezulta din integritatea si unitatea personalitatii (Zorgo)
1.2.
Nivelul voluntar:
-subordonat structural functiei reglatoare a constiintei.
-subordonat instrumental subsistemului motivational.
Reglarea voluntara este dominanta in structura si dinamica activitatii psihice umane, dar
nu elimina definitiv reglarea involuntara.
1.3.
Domeniile existentei: fizic(material)
mental(imaginar)
GENEZA VOINTEI
Categoriile experientei: perceptii
senzoriale
mentale
spiritual(sfera
sufletului)
proiectii
intuitii ale
sinelui
Subiectiv, influentele produc un camp de forta in suflet, din punctul in care sunt
constientizate si pana la locul in care vointa erupe, facilitand sau ingreunand tinta
finala a vointei.
C) Auto-pozitionarea subiectiva-preliminarii la vointa:
Inainte de lansarea actului principal al vointei, exista o anumita pregatire, care poate fi
rapida si usoara, sau poate necesita timp si efort.
Activitatea anterioara de recunoastere/ cercetare/ strangere de informatii are
o potentiala relevanta pentru actiune.
D) Valorizarea
Rolul emotiei in vointa nu trebuie supraestimat. Emotia se refera la ceva pasiv, care a
aparut in domenii fizice si/sau mentale.
Valorizarea este o expresie interioara a sinelui necesara pentru o entitate cu
liber-arbitru. Este un primar act de vointa interior.
Sentimentele sunt obiective (in afara sufletului), iar valorizarile sunt subiective (acte
ale sufletului)
Vointa se dezvolta de-a lungul timpului, sub influenta: -stimulilor externi,
-a particularitatilor psihoindividuale
1. Reflexul circular
2. Schema obiectului permanent
3. Formarea praxiei
4. Mersul biped
5. Controlul asupra sfincterelor
6. Formarea si consolidarea structurilor operatorii ale intelectului
7. Dezvoltarea limbajului
8. Constiinta de sine.
1.4.
Vointa- relatie cauzala intre un agent si anumite evenimente din jurul sau.
LIBERUL ARBITRU: subiectul isi face propriile legi dupa care se ghideaza. Dar multe
din regulile adoptate de oameni sunt colective.
Gradul de libertate ~ liberul arbitru nu este absolut, ci variaza in functie de diferite
aspecte.
DECIZIE SI ALEGERE: constientizarea variaza in intensitate si sfera.
A.Sion: puterea vointei diferitelor organisme este proportionala cu puterea lor de
constientizare.
Alegerea ~ aspectul logic al deciziei.
Dar decizia si vointa sunt complet diferite.
SCOP SI MIJLOACE:
Scopul este valoarea cautata prin actiunea declansata de vointa.
Mijloacele sunt identificate de constientizare si executate de actiunile declansate de
vointa.
EFORT VOLUNTAR, INFLUENTA SI LIBERTATE:
-s-a considerat ca momentul fiat este esenta caracterului voluntar; dar acest moment
se produce corelat cu efortul voluntar.
James: efortul voluntar consta in capacitatea atentiei de a mentine energic
reprezentarile sub privirea constiintei.
Un obiect influenteaza actiunile cuiva, daca aparitia sa afecteaza /conditioneaza direct
sau indirect actiunea.
Influenta poate fi:
-Directa (apare doar la perceperea obiectului)
-Indirecta (apare dupa procesarea mentala a imaginii obiectului)
2.1 STRUCTURA SI FAZELE ACTULUI VOLUNTAR
1. Aparitia impulsului, intentiei sau dorintei, ca urmare a actualizarii unor motive.
Pentru declansarea actului propriu-zis de vointa, intervine si conditionarea (stabilirea
raportului dintre dorinte si scopuri prestabilite, si posibilitatile de realizare)
Dorinta act de vointa incipient.
Dorintele constituie instrument pentru comunicarile interioare.
La baza actiunii voluntare se afla intotdeauna o tensiune.
Motivul este evaluat, se stabileste un scop si un proiect
2. Lupta motivelor: apare datorita existentei mai multor motive.
In urma analizei (luptei) motivelor se prefigureaza rezultatul scontat. Dorinta se
transforma in intentie; prin aceasta motivul se leaga de scop, si se stabileste un
proiect.
3. Luarea hotararii presupune asigurarea corespondentei clare intre motiv si scop. Se
evalueaza consecintele ce decurg din optiunea facuta.
Hotararea marcheaza o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii,
orientandu-l spre scop.
Hotararea poate insemna: -trecerea ferma la actiune
-oprirea actului voluntary
*** Nu toate fazele sunt acceptate in structura actului voluntar (se contesta
deliberarea).
Fazele actului voluntar nu parcurg mereu ordinea din schema clasica.
Intr-o relatie de influenta reciproca dintre doua persoane, poate exista: -cooperare
-competitie
c) valorizarea: pozitii voluntare sau atitudini ale sinelui (sunt diferentiate de emotii)
-valorizarea in cadrul sinelui este un act cognitiv dar si unul de vointa
-se produce in raport cu un anumit subiect si un mediu, care trebuie sa fie cunoscute
Valorizarea apare relativ la actele cognitive.
Este implicata in toate/cele mai multe acte de vointa.
~Cuvintele: -in contexte cognitive ajuta la inregistrare/ordonare/comunicare de
informatii; sunt contra-productive cand ne blocam in modelele lor simbolice
Scrisul si cititul: sunt formate dintr-o serie complexa de acte de perceptie si vointa
(fizice si psihice)
OBICEIURILE
Atunci cand autoreglajul voluntar nu mai intervine in mare masura, apar obiceiuri,
obsesii si constrangeri.
Obiceiul orice comportament de tip volitional (raspuns la stimuli) care, datorita
performantelor sale repetate in trecut, a devenit mai usor de a fi facut.
-
Pare sa fie datorat fenomenului de completare: orice act volitional creste usurinta
pentru a da un raspuns similar in circumstante similare.
-obicei de activitate
-obicei de pasivitate
OBSESII SI CONSTRANGERI
Obsesia- orice emotie/gand persistent si recurent (mai ales ganduri nedorite, ce nu pot
fi oprite dupa dorinta)
Constrangerea un impuls aparent irezistibil sau un indemn de a actiona intr-un
anumit mod (mai ales nedorit)
~in cazul comportamentului compulsiv, vointa este aici condusa mai mult indirect
negativ decat direct pozitiv.
~existenta comportamentului compulsiv nu trebuie sa fie considerata ca o punere la
indoiala a liberului arbitru (ceea ce influenteaza vointa este relativ ascuns)
-conlucreaza cu adoptarea unei atitudini critice sau autocritice fata de altii si sine
-opusul ei:sugestibilitatea