Teste Grila Var Finala Cu Rezolvari 1

Prof. univ. dr.
Horia Cristea – auditor financiar

Lect. univ. Drd. Ovidiu Bunget – auditor financiar stagiar
Prep. univ. Alin Dumitrescu
TESTE GRILĂ
pentru verificare a cunoştinţelor
în
domeniul financiar-contabil
(pentru accesul la stagiul de auditor financiar)
Timişoara, 2004
Prefaţă
1. Potrivit IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare” politicile contabile reprezintă:
principiile, convenţiile şi metodele specifice adoptate de o întreprindere pentru
întocmirea şi analiza conturilor anuale;
principiile, convenţiile, regulile, metodele şi practicile concrete adoptate de o
întreprindere pentru ţinerea contabilităţii primare;
principiile, conceptele, regulile şi tratamentele contabile de bază şi alternative;
principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice adoptate de o
întreprindere la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare;
opţiunile, metodele şi interesele formulate de întreprindere cu privire la
producţia şi prezentarea informaţiilor contabile destinate utilizatorilor
externi.
Răspuns corect: d)
“Politicile contabile sunt principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice

adoptate de o întreprindere la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.” –
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, IAS 1 Prezentarea situaţiilor
financiare paragraful 21, pag. 84.
2. Atunci când se aplică criteriul “cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă”, termenul
valoare realizabilă netă semnifică:
costul de înlocuire mai puţin costul vânzărilor;
costul iniţial minus deteriorările fizice;
preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii;
preţul stabilit contractual mai puţin deteriorările fizice;
preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut mai puţin costurile estimate de
finisare şi a costurilor necesare vânzării.
Răspuns corect: e)
“Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă
netă.” – Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, IAS 2 Stocuri paragraful 6,
pag. 119.
“Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe

parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile estimate pentru
finalizarea bunului şi a costurilor necesare vânzării.” – Standardele Internaţionale de
Contabilitate 2001, IAS 2 Stocuri paragraful 4, pag. 118.
3. Potrivit Cadrului general IASC şi IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare” informaţiile prezentate în
situaţiile financiare sunt credibile în măsura în care asigură:
comparabilitate, inteligibile, relevanţă, prudenţă, pragul de semnificaţie,
completitudinea;
reprezentare fidelă, prevalenţa economicului asupra juridicului,
comparabilitate, prudenţă, consecvenţa prezentării;
reprezentare fidelă, prevalenţa economicului asupra juridicului, neutralitate,
prudenţă, integralitate;
reprezentare fidelă, oportunitate, integralitate, continuitate, prevalenţa
4
angajamentelor, prevalenţa dreptului de utilizare;
reprezentare fidelă, oportunitate, consecvenţă, compensare, cumulare,
integralitate, prudenţă.
Răspuns corect: c)
“Credibilitate
Pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie credibilă. Informaţia are calitatea de a fi
credibilă atunci când nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii
pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce informaţia şi-a propus să reprezinte sau
ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil să reprezinte.” – Standardele Internaţionale de
Contabilitate 2001, Cadrul general paragraful 31, pag. 50.
“Politicile contabile
Conducerea trebuie să aleagă şi să aplice politicile contabile astfel încât situaţiile
financiare să fie conforme cu toate cerinţele aplicabile ale fiecărui Standard
Internaţional de Contabilitate şi ale fiecărei interpretări a Comitetului Permanent
pentru Interpretări. Atunci când nu există cerinţe specifice, conducerea trebuie să
adopte politici care să asigure furnizarea de informaţii de către situaţiile financiare,
informaţii care să fie:
(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; şi
(b) credibile în sensul că:
(i) reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a întreprinderii;
(ii) reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu
doar forma juridică;
(iii) sunt neutre, adică nepărtinitoare;
(iv) sunt prudente; şi
(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.” – Standardele
Internaţionale de Contabilitate 2001, IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare
paragraful 20, pag. 84.
4. Care din afirmaţiile de mai jos nu este corectă:

o datorie este calificată ca fiind curentă atunci când se aşteaptă să fie decontată
în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;
numerarul şi echivalentele de numerar a căror utilizare este sau nu
restricţionată trebuie tratate ca active curente;
un activ este calificat ca fiind activ curent (circulant) atunci când se aşteaptă a
fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului;
numerarul şi echivalentele de numerar a căror utilizare este restricţionată
trebuie tratate ca active imobilizate;
un activ este clasificat ca activ circulant dacă este deţinut, în principal, în
scopul comercializării.
Răspuns corect: e)
Răspunsul se determină prin metoda “excluderii”, adică identificarea afirmaţiilor

corecte, astfel:
5
i) “Datorii curente
O datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când:
(a) se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al
întreprinderii; sau
(b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung” - Standardele
paragraful 60, pag. 94
ii) Active curente

Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când:
(a) se aşteaptă să fie realizat sau deţinut pentru vânzare sau consum în cursul
normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau
(b) este deţinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se
aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau
(c) reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este
restricţionată.
Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.” - Standardele
paragraful 60, pag. 93
5. Care dintre sintagmele de mai jos poate fi reţinută pentru prevalenţa economicului
asupra juridicului:
informaţiile să reflecte numai substanţa economică a evenimentelor în raport cu forma juridică
a tranzacţiilor;
informaţiile să reflecte numai substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor în raport cu
forma lor juridică;
informaţiile să reflecte substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma
lor juridică;
informaţiile să reflecte cu prevalenţă dreptul de proprietate asupra resurselor în raport cu
determinarea lor juridică;
informaţiile să reflecte cu prioritate substanţa economică a resurselor în raport cu dreptul de
utilizare asupra bunurilor.
Răspuns corect: c)
“Prevalenţa economicului asupra juridicului

Pentru ca informaţia să prezinte credibil evenimentele şi tranzacţiile pe care le
reprezintă, este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu
fondul lor şi cu realitatea economică şi nu doar cu forma lor juridică. Fondul
tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce
transpare din forma juridică sau convenţională.” - – Standardele Internaţionale de
Contabilitate 2001, Cadrul general paragraful 31, pag. 51.
6. În contabilitatea din ţara noastră, în conformitate cu OMFP 94/2001, formaţia

completă a principiilor contabile este:
costul istoric; prudenţa; permanenţa metodelor; necompensarea; imaginea
fidelă;
continuitatea activităţii; permanenţa metodelor; prudenţa; costul istoric;
independenţa exerciţiului; necompensarea;
6
continuitatea activităţii; permanenţa metodelor; prudenţa; independenţa
exerciţiului; intangibilitatea; necompensarea; prevalenţa economicului
asupra juridicului; imaginea fidelă;
evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv; prevalenţa economicului
asupra juridicului; pragul de semnificaţie;
continuitatea activităţii; permanenţa metodelor; prudenţa; independenţa
exerciţiului; evaluarea separată a elementelor de activ şi de pasiv;
intangibilitatea;
necompensarea; prevalenţa economicului asupra juridicului; pragul de
semnificaţie.
Răspuns corect: e)
“Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabile

Principii contabile
5.1. Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie
să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2.-5.10.
5.2. Principiul continuităţii activităţii […].
5.3. Principiul permanenţei metodelor […].
5.4. Principiul prudenţei […].
5.5. Principiul independenţei exerciţiului […].
5.6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv […].
5.7. Principiul intangibilităţii […].
5.8. Principiul noncompensării […].
5.9. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului […].
5.10. Principiul pragului de semnificaţie.”
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 94/2001 (OMFP 94) pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate1
7. Una din modalităţile de mai jos nu poate fi reţinută pentru stingerea unei obligaţii:
înlocuirea unei datorii prin altă datorie;
transferul altor active;
transformarea datoriei în venituri;
transformarea datoriei în cheltuială;
transformarea datoriei în capital propriu.
Răspuns corect: d)
“Stingerea unei obligaţii prezente implică, de obicei, renunţarea întreprinderii la

anumite resurse care încorporează beneficii economice, în scopul satisfacerii cererilor
celeilalte părţi. Stingerea unei obligaţii prezente se poate face în mai multe moduri, de
exemplu, prin:
(a) plata în numerar;
(b) transferul altor active;
(c) prestarea de servicii;
(d) înlocuirea respectivei obligaţii cu o altă obligaţie;
1 Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 85/20 februarie 2001.
7
(e) transformarea obligaţiei în capital propriu.
O obligaţie poate fi stinsă şi prin alte mijloace, cum ar fi renunţarea de către creditor la
drepturile sale.” - Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, Cadrul general
8. Una din valorile enumerate mai jos nu poate fi reţinută ca bază de evaluare a elementelor în situaţiile
financiare:
costul curent;
costul istoric;
valoarea amortizabilă de intrare;
valoarea realizabilă (de decontare);
valoarea actualizată.
Răspuns corect: c)
Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinaţii diferite.

Ele includ următoarele:
a) costul istoric […];
b) costul curent […];
c) valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei) […];
d) valoarea actualizată […]..” - Standardele Internaţionale de Contabilitate
2001, Cadrul general paragraful 100, pag. 68.
9. Unul din principiile enumerate mai jos nu este reţinut în mod explicit de IAS 1
"Prezentarea situaţiilor financiare" pentru a sta la baza întocmirii şi prezentării
situaţiilor financiare:
pragul de semnificaţie şi agregarea;
continuitatea activităţii;
consecvenţa prezentării;
contabilitatea de angajamente;
intangibilitatea bilanţului de deschidere.
Răspuns corect: c)
“Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabile

Principii contabile
5.1. Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei întreprinderi trebuie
să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 5.2.-5.10.
5.2. Principiul continuităţii activităţii […].
5.3. Principiul permanenţei metodelor […].
5.4. Principiul prudenţei […].
5.5. Principiul independenţei exerciţiului […].
5.6. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv […].
5.7. Principiul intangibilităţii […].
5.8. Principiul noncompensării […].
5.9. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului […].
5.10. Principiul pragului de semnificaţie.”
8
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 94/2001 (OMFP 94) pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate2
10. În conformitate cu OMFP 94/2001, analiza rezultatului din exploatare, rezultatul brut aferent cifrei de
afaceri nete este egal cu:
Cifra de afaceri netă - cheltuielile activităţii de bază - cheltuielile activităţilor
auxiliare - cheltuielile indirecte de producţie - cheltuielile de desfacere -
cheltuielile generale de administraţie + alte venituri din exploatare;
Cifra de afaceri netă - cheltuielile activităţii de bază - cheltuielile activităţilor
auxiliare - cheltuielile indirecte de producţie;
Cifra de afaceri netă - cheltuielile activităţii de bază - cheltuielile indirecte de
producţie;
producţie - cheltuielile generale de administraţie;
producţie - cheltuielile generale de administraţie + alte venituri din
exploatare.
Răspuns corect: b)
În exemplele de prezentare a notelor explicative din OMFP 94 la Nota 4 Analiza

rezultatului din exploatare rezultatul brut aferent cifrei de afaceri se determină după
cum urmează:
Cifra de afaceri
Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5)
Cheltuielile activităţii de bază
Cheltuielile activităţilor auxiliare
Cheltuielile indirecte de producţie
Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2)
Cheltuieli generale de administraţie
Alte venituri din exploatare
Rezultatul din exploatare (6-7+8)
11. În concordanţă cu IAS 18 “Venituri” prin valoare justă se înţelege:

suma la care se tranzacţionează un activ sau decontează o datorie, în care preţul
este determinat obiectiv;
suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, între părţi ,
în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv;
suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, între părţi
aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este
determinat obiectiv;
suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de
bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii
în care preţul este determinat obiectiv;
suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie, de
bunăvoie, între părţi în cadrul unei tranzacţii în care preţul este estimat a se
2 Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 85/20 februarie 2001.
9
obţine.
Răspuns corect: b)
“Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o
datorie, de bunăvoie, între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii
în care preţul este determinat obiectiv.” - Standardele Internaţionale de Contabilitate
2001, IAS 18 Venituri paragraful 7, pag. 401.
12. În baza formularului de bilanţ din ţara noastră, conform OMFP 94/2001, subvenţiile
pentru investiţii apar:
în categoria datoriilor ce trebuie plătite într-o perioada mai mică de 1 an;
în categoria capitalurilor proprii;
nu apar în bilanţ ci în contul de profit şi pierdere;
în categoria capitalurilor şi subvenţiilor;
în categoria veniturilor în avans.
Răspuns corect: e)
În conformitate cu modelul de bilanţ din OMFP 94, la rândul nr. 62 se regăseau

veniturile înregistrate în avans împreună cu subvenţiile pentru investiţii. În prezent,
prin OMFP 1827/2003 privind modificarea şi completarea unor reglementări în
domeniul contabilităţii cele două elemente patrimoniale sunt prezentate separat în
cadrul punctului I „Venituri în avans”.
13. Conform OMFP 94/2001 schema contului de profit şi pierdere adoptat în

contabilitatea din ţara noastră este:
diferenţa (lista) bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie
iar în notele explicative se prezintă analiza rezultatului din exploatare în
raport de clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură;
diferenţa (lista) bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură iar
în notele explicative rezultatul curent este analizat pe destinaţii;
diferenţa (lista) bazată pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură iar
în notele explicative se prezintă analiza rezultatului din exploatare în raport
de clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie;
cont (balanţieră) bazat pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după natură iar
în anexă cheltuielile financiare sunt clasificate după destinaţie;
cont (balanţieră) bazat pe clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie
iar în anexă rezultatul net este clasificat pe naturi.
Răspuns corect: c)
În conformitate cu OMFP 94, contul de profit şi pierderi se prezintă sub formă de listă,
iar clasificarea cheltuielilor şi veniturilor în cadrul acestuia se face după natura lor. În
notele explicative, însă, la nota 4 se prezintă analiza rezultatului din exploatare în
raport de clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după destinaţie.
10
Care din următoarele afirmaţii privind reevaluarea, conform IAS 16 "Imobilizări
corporale", este falsă:
în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este majorată ca urmare a unei
reevaluări, această majorare trebuie înregistrată direct în creditul conturilor
de capital propriu sub denumirea de "rezerve din reevaluare";
majorarea constatată din reevaluare trebuie recunoscută ca venit în măsura în
care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ
recunoscută anterior ca o cheltuială;
diminuarea din reevaluare trebuie scăzută din surplusul din reevaluare
corespunzător aceluiaşi activ, în măsura în care diminuarea nu depăşeşte
valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare;
în măsura în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al
unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută ca un venit;
surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în
rezultatul reportat, atunci când acest surplus este realizat.
Răspuns corect: d)
În conformitate cu IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe dacă se diminuează valoarea

contabilă a unui activ în urma unei reevaluări, se folosesc mai întâi rezervele din
reevaluare, iar dacă acestea nu există sau sunt insuficiente, se afectează rezultatul
exerciţiului în sensul înregistrării unei cheltuieli.
Se dau următoarele elemente:

1. imobilizări necorporale;
2. imobilizări corporale;
3. creanţe - clienţi care sunt realizate într-un termen de până la 1 an;
4. creanţe - clienţi care se aşteaptă a fi realizate ca parte a ciclului normal de
exploatare, după un termen mai mare de un an de la data bilanţului;
5. titluri de plasament, dacă operaţia de cesiune are loc în mai puţin de un an;
6. titluri de plasament, dacă operaţia de cesiune are loc după un termen de un
an;
7. imobilizări financiare;
8. lichidităţi şi cvasilichidităţi, dacă utilizarea lor nu este restricţionată.
Conform IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare", activele curente sunt:
3 + 4 + 5 + 6 + 8;
1 + 2 + 4 + 6 + 7;
3 + 4 + 5 + 6;
3 + 4 + 5 + 8;
3 + 5 + 7 + 8.
Răspuns corect d):
Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când:

se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al
ciclului de exploatare al întreprinderii;
sau
este deţinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi
realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului;
11
sau
reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată.
În conformitate cu IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare paragraful 57, pagina 93.
Care din afirmaţiile de mai jos, privind recunoaşterea şi evaluarea veniturilor în situaţiile
financiare, potrivit Cadrului General IASC, nu este corectă:
veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc
o creştere a beneficiilor economice viitoare, aferente creşterii unui activ sau
diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil;
recunoaşterea veniturilor se poate realiza simultan cu recunoaşterea creşterii
activelor;
recunoaşterea veniturilor se poate realiza simultan cu recunoaşterea reducerii
datoriilor;
veniturile sunt evaluate la valoarea justă a mijloacelor de plată sau a creanţelor
de încasat;
recunoaşterea veniturilor se realizează, după caz, simultan cu recunoaşterea
creşterii datoriilor sau a reducerii activelor.
Răspuns corect: e)
Veniturile sunt recunoscute .în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o
creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării
unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil. Cadrul general al IASC,
Cheltuielile, în schimb, sunt recunoscute ca urmare a creşterii datoriilor sau reducerii

activelor.
17. O operaţiune de leasing este calificată ca fiind leasing financiar dacă:

transferă, în mare măsură, toate riscurile şi beneficiile aferente dreptului de
proprietate asupra bunului;
implică plata, de către locatar, a unei sume cel puţin egală cu valoarea justă a
activului care face obiectul leasingului;
durata contractului de leasing este în mod obligatoriu mai mare de un an;
rata implicită a dobânzii din contractul de leasing este mai mare decât rata
dobânzii marginale a locatarului;
transferă dreptul de proprietate de la locatar la locator.
Răspuns corect: a)
Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate
riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de
proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu. IAS 17 Leasing, paragraful 3,
pagina 377.
Unul din criteriile enumerate mai jos nu poate fi reţinut pentru recunoaşterea cheltuielilor
în situaţiile financiare, conform Ordinului 94/2001:
12
recunoaşterea în Contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o reducere,
evaluată în mod credibil, a beneficiilor economice viitoare;
recunoaşterea lor se poate realiza simultan cu recunoaşterea diminuării unor
datorii;
recunoaşterea lor se poate realiza simultan cu recunoaşterea creşterii unor
datorii;
recunoaşterea în Contul de profit şi pierdere conform procesului de conectare a
costurilor la venituri;
recunoaşterea lor se poate realiza simultan cu recunoaşterea reducerii unor
active.
Răspuns corect: b)
În conformitate cu OMF 94, recunoaşterea cheltuielilor în situaţiile financiare se poate

realiza simultan cu recunoaşterea creşterii unor datorii şi nu a diminuării acestora.
OMF 94/2001, Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare,
elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC),
Recunoaşterea structurilor situaţiilor financiare, paragraful 94.
19. Conceptul de menţinere a capitalului fizic presupune obţinerea unui profit numai
atunci când:
valoarea financiară a activelor monetare la sfârşitul anului este mai mare decât
valoarea lor la începutul anului;
capacitatea fizică productivă a întreprinderii la sfârşitul perioadei o depăşeşte
pe cea de la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri către
proprietari sau a oricărui aport de la proprietari;
capacitatea fizică productivă de la sfârşitul anului este mai mare decât cea de la
începutul anului, permiţând efectuarea unor distribuiri în favoarea
proprietarilor;
valoarea activelor exprimate în costuri curente este mai mare decât valoarea
activelor exprimate în costuri istorice;
capacitatea de exploatare la sfârşitul perioadei este mai mare decât capacitatea
de exploatare la începutul perioadei.
Răspuns corect: b)
Conceptul de menţinere a nivelului capitalului fizic şi de determinare a profitului este

prezentat în OMFP 94/2001 în Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor
financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate
(IASC), paragraful 104 b) care prevede că „profitul se obţine doar atunci când
capacitatea fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii (sau
resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul perioadei
depăşeşte capacitatea fizică productivă de la începutul perioadei, după ce s-a exclus
orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor în timpul
perioadei analizate.
20. Baza de evaluare aleasă în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric. O
asemenea bază de evaluare conduce la supraevaluarea rezultatului într-o economie
13
inflaţionistă crescătoare. Pentru a depăşi această limită Ordinul MFP. 94/2001 prevede
următoarele alternative:
1. evaluarea stocurilor pe baza valorii de înlocuire;
2. evaluarea prin metode care sunt destinate să ţină seama de inflaţie pentru elementele
prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii, şi contul de profit şi pierdere;
3. reevaluarea imobilizărilor corporale în conformitate cu reglementările legale emise
în acest scop;
4. reevaluarea imobilizărilor necorporale;
5. folosirea costurilor curente în evaluarea creanţelor şi datoriilor;
Variante de răspuns:
(2) şi (3) ;
(1) şi (4) ;
(4) şi (5) ;
(2) şi (5) ;
(3) şi (5).
Răspuns corect: b)
Pentru depăşirea limitei inflaţioniste, OMFP 94/2001 prevede în Cadrul general de

întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate (IASC), paragraful 101, că „stocurile sunt de obicei
înregistrate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă […], unele întreprinderi
utilizează costul curent ca răspuns la incapacitatea modelului contabil bazat pe costul
istoric de a rezolva problemele legate de efectul modificării preţurilor activelor
nemonetare”.
21. Care din următoarele afirmaţii cu privire la reducerile comerciale şi financiare nu este
corectă?
în cadrul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile apoi remizele
şi risturnurile;
reducerile financiare premerg reducerile comerciale;
reducerile sunt determinate în cascadă, ceea ce înseamnă că procentele sau
sumele absolute ale fiecărei categorii de reducere, se aplică asupra
"netului" anterior;
scontul de decontare se aplică după ultima reducere comercială, adică la netul
comercial;
taxa pe valoare adăugată se aplică la ultimul net determinat şi se adună cu
acesta pentru a obţine totalul "facturii".
Răspuns corect: b)
Reducerile comerciale sunt acelea care premerg reducerile financiare.
Potrivit Cadrului General IASC, costul curent al activelor reprezintă:

suma plătită în numerar sau în echivalente ale numerarului sau valoarea justă
din momentul cumpărării;
valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în
prezent prin vânzarea normală a activelor;
14
valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului, care ar trebui plătită dacă
acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent;
valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută în
prezent prin vânzarea normală a activelor, după deducerea cheltuielilor de
vânzare;
valoarea actualizată a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează să fie
generate în derularea normală a activităţii întreprinderii.
Răspuns corect: c)
Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalente ale numerarului, care
ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent
Cadrul General IASC paragraful 100, punctul b), pagina 68.
Potrivit IAS 36 "Deprecierea activelor", un activ este depreciat atunci când:

valoarea netă contabilă < valoarea de utilizare; preţul net de vânzare < valoarea
de utilizare;
valoarea netă contabilă > preţul net de vânzare; valoarea netă contabilă <
valoarea de utilizare;
valoarea netă contabilă < preţul net de vânzare; preţul net de vânzare <
valoarea de utilizare;
valoarea netă contabilă > valoarea de utilizare; valoarea de utilizare > preţul
net de vânzare;
valoarea netă contabilă < valoarea de utilizare; preţul net de vânzare > valoarea
de utilizare.
Răspuns corect: d)
Dacă preţul de vânzare al unui activ şi valoarea lui de utilitate depăşesc valoarea
contabilă a activului, activul nu este depreciat. Deci, în situaţia inversă activul este
depreciat.
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001 IAS 36 Deprecierea activelor

paragraful 16, pagina 852.
Conform IAS 37 "Provizioane, datorii şi active contingente" un provizion va fi reflectat în

contabilitate în cazurile:
o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un
eveniment anterior;
o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un
eveniment curent;
este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice
să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă;
este probabil ca o intrare de resurse care să afecteze beneficiile economice
să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă;
nu este posibilă estimarea valorii obligaţiei;
poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei.
Variante de răspuns:
15
(1), (2) şi (6);
(2), (4) şi (5);
(1), (3) şi (6);
(1), (3) şi (5);
(2), (3) şi (5).
Răspuns corect: c)
Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment
anterior;
este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară
pentru a onora obligaţia respectivă; şi
poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei. Standardul precizează că numai în
cazuri foarte rare nu este contingentă o bună estimare a acesteia.
Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, IAS 37 Provizioane, datorii şi active
contingente, paragraful 14, pagina 928.
Care dintre elementele de mai jos se încadrează conform IAS 1 "Prezentarea situaţiilor
financiare" în categoria informaţiilor ce trebuie prezentate fie în contul de profit şi
pierdere fie în notele explicative:
1. veniturile;
profitul sau pierderea din activităţi curente;
o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor, fie
pe funcţia lor în cadrul întreprinderii;
interesul minoritar;
valoarea dividendelor pe acţiune declarate sau propuse, pentru perioada la care se
referă situaţiile financiare;
elementele extraordinare;
în cazul clasificării cheltuielilor după funcţie, informaţii suplimentare despre
natura cheltuielilor inclusiv cheltuielile cu amortizarea şi cu personalul
Variante de răspuns.
(1), (2), (3), (5) şi (7);
(1), (2), (4) şi (6);
(1), (2), (3) şi (5);
(2), (4), (5) şi (7);
(3), (5) şi (7).
Răspuns corect: e)
Informaţiile ce trebuie prezentate fie în contul de profit şi pierdere, fie în note:

întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit şi pierdere, fie în note la contul de
profit şi pierdere, o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura
cheltuielilor, fie pe funcţia lor în cadrul întreprinderii;
întreprinderile care clasifică cheltuielile după funcţie, trebuie să prezinte informaţii
suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu amortizarea şi cu
personalul;
întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit şi pierdere, fie în note la contul de
16
profit şi pierdere, valoarea dividendelor pe acţiune declarate sau propuse, pentru
perioada la care se referă situaţiile financiare.
Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, IAS 1 Prezentarea situaţiilor
financiare, paragrafele 77, 83, şi 85 paginile 101, 102 şi 103.
O societate emite un împrumut obligatar cu următoarele caracteristici: numărul de

obligaţiuni 1.000; valoarea nominală 1.000 lei/obligaţiune; preţul de emisiune 990
lei/obligaţiune; durata de rambursare 10 ani; dobânda 13 % anual. În condiţiile în care
rambursarea se face prin metoda anuităţilor constante, anuitatea fiind egală cu 184 290
lei, precizaţi înregistrările contabile privind plata anuităţii în anul al doilea:
61 348 lei 161 = 5121 184 290 lei

122 942 lei 1681
54 290 lei 161 = 5121 184 290 lei

130 000 lei 1681
61 348 lei 161 = 5121 61 348 lei
122 942 lei 161 = 5121 122 942 lei
61 348 lei 169 = 5121 184 290 lei

122 942 lei 1681
Răspuns corect: a)
Anuitate = Rată + Dobândă

Rata = Anuitate - Dobândă
Credit rămas1 = Credit0 – Rata0
Dobânda0 = Credit0 * 13% = 1.000.000 * 13% = 130.000
Rata0 = 184.290 – 130.000 = 54.290
Credit rămas1 = 1.000.000 – 54.290 = 945.710
Dobânda1 = Credit rămas1 * 13% = 945.710 * 13% = 122.942
Rata1 = 184.290 – 122.942 = 61.348
La o societate comercială capitalul social este 5.000.000 lei, rezervele 1.000.000 lei, prime
de capital 1.000.000 lei, numărul de acţiuni 2.000. Se decide reducerea capitalului
social prin răscumpărarea şi anularea a 30 % din numărul acţiunilor emise, preţul de
răscumpărare al unei acţiuni fiind de 2 000 lei/acţiune. Care sunt sumele şi
înregistrările corecte privind anularea acţiunilor:
1 500 000 lei 1012 = 502 1 200 000 lei

1041 300 000 lei
1 500 000 lei 1011 = 503 1 200 000 lei

1041 300 000 lei
17
1 500 000 lei 1011 = 502 1 200 000 lei
1041 300 000 lei
1 500 000 lei 1012 = 502 1 200 000 lei

1068 300 000 lei
1 500 000 lei 1012 = 456 1 200 000 lei

1041 300 000 lei
Răspuns corect: a)
Preţul de emisiune = Valoarea Capitalului social / nr. acţiuni

Preţul de emisiune = Preţul de răscumpărare + Prima per acţiune
Prima per acţiune = Prima de capital / nr. acţiuni
Preţul de emisiune = 5.000.000 / 2.000 = 2.500
Prima per acţiune = 1.000.000 / 2.000 = 500
Nr. de acţiuni răscumpărate = 30% * 2.000 = 600
Diminuarea capitalului se face la valoarea nominală a acţiunilor, diferenţa de la
valoarea de răscumpărarea până la cea nominală se face pe seama primei de capital.
Valoarea de diminuare a capitalului social = 600 * 2.500 = 1.500.000
Valoarea de răscumpărare a acţiunilor = 600 * 2.000 = 1.200.000
Diferenţa suportată din prima de capital = 1.500.000 – 1.200.000 = 300.000
(600*500= 300.000)
Martina S.A. emite la 01.01.02 obligaţiuni în valoare de 100.000 lei, preţ de emisiune
96.149 lei, durata 5 ani, rata nominală a dobânzii 9 %, iar rata de piaţă a dobânzii
10 %. Emisiunea obligaţiunilor se înregistrează prin formula:
96 149 lei 512 = 161 100 000 lei

3 851 lei 169
100 000 lei 512 = 161 96 149 lei

169 3 851 lei
100 000 lei 512 = 161 100 000 lei

3 851 lei 161 = 169 3 851 lei
96 149 lei 512 = 161 96 149 lei

3 851 lei 169 = 512 3 851 lei
100 000 lei 512 = 161 100 000 lei

3 851 lei 169 = 512 3 851 lei
Răspuns corect a):
Valoarea nominală = Valoarea de emisiune + Primă

Prima = 100.000 - 96 149 = 3.851
Valoarea de emisiune se înregistrează în debitul contului de disponibilităţi, valoarea
18
nominală (efectivă) a împrumutului se înregistrează în creditul contului de
împrumuturi obligatare iar prima în debitul contului de prime privind rambursarea
obligaţiunilor.
La o societate comercială capitalul social este 2.000.000 lei, rezervele 500.000 lei,
subvenţiile pentru investiţii 200.000 lei numărul de acţiuni 1.000. Se procedează la
majorarea capitalului social prin emiterea a 1.000 acţiuni noi, la valoarea nominală
2.000 lei/acţiune, egală cu preţul de emisiune. Care este valoarea contabilă a unei
acţiuni înainte şi după majorarea capitalului , mărimea teoretică a DS-ului şi raportul
de paritate între vechile şi noile acţiuni.
VMC veche VMC nouă DS Raport paritate
2 000 lei 2 250 lei 250 lei 2/1 ;
2 000 lei 1 000 lei 1 000 lei 1/1;
2 500 lei 4 500 lei 2 000 lei 1 /2;
2 500 lei 2 250 lei 250 lei 1/1 ;
2 500 lei 1 000 lei 1 500 lei 1/2˝;
Răspuns corect: d)
Capitaluri = Capital social + Rezerve

Capitaluri noi = Capitaluri vechi + valoarea emisiunii
Valoarea emisiunii = Nr. acţiuni emise * valoarea nominală
VMC veche = Capitaluri vechi / Nr .acţiuni vechi
VMC nouă = Capitaluri noi / Nr .acţiuni noi
Ds = [Nr .acţiuni noi / (Nr .acţiuni noi +Nr .acţiuni vechi)] * (Vcv - Pe)
Raport paritate = Nr .acţiuni noi / Nr .acţiuni vechi
Capitaluri = 2.000.000 + 500.000 = 2.500.000

Valoarea emisiunii = 1.000 * 2.000 = 2.000.000
Capitaluri noi = 2.000.000 +500.000 + 2.000.000 = 4.500.000
VMC veche = 2.500.000 / 1.000 = 2.500
VMC nouă = 4.500.000 / 1.000 = 2.250
Ds = [1.000 / (1.000 +1.000)] * (2.500 – 2.000) = 250
Raport de paritate = 1.000/1.000 = 1/1
Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu următoarele caracteristici: numărul

de obligaţiuni 10.000 titluri; valoarea nominală 10.000 lei/obligaţiune; valoarea de
emisiune 9.000 lei/obligaţiune; valoarea de rambursare 12.000 lei/obligaţiune, durata
creditului 10 ani cu rambursare integrală la expirarea scadenţei. După 4 ani
împrumutul este rambursat prin răscumpărare la bursa obligaţiunilor preţul de
răscumpărare 11.500 lei. Care este formula contabilă la rambursare prin anularea
obligaţiunilor:
120 000 000 lei 161 = 505 115 000 000 lei
768 5 000 000 lei
100 000 000 lei 161 = 506 115 000 000 lei
5 000 000 lei 668
19
90 000 000 lei 161 = 505 115 000 000 lei
25 000 000 lei 169
120 000 000 lei 161 = 506 115 000 000 lei
169 5 000 000 lei
120 000 000 lei 161 = 505 115 000 000 lei
1012 5 000 000 lei
Răspuns corect: a)
Contul 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni se debitează cu valoarea totală de

rambursare; Contul 505 se creditează cu valoarea aferentă preţului de răscumpărare iar
diferenţa dintre valoarea de rambursare şi cea de răscumpărare se consideră venit.
Valoarea de rambursare = 12.000 lei/acţ. * 10.000acţ. = 120.000.000 lei
Valoarea de răscumpărare = 11.500 lei/acţ. * 10.000acţ. = 115.000.000 lei
Valoarea ce se consideră venit = 120.000.000 – 115.000.000 = 5.000.000 lei
La o societate comercială capitalul social este de 15.000.000 lei, primele de emisiune

1.000.000 lei, rezervele 2.000.000 lei, subvenţiile pentru investiţii 200.000 lei,
numărul de acţiuni 6.000 bucăţi. Se decide creşterea capitalului social prin
încorporarea unei părţi din rezervele existente în valoare de 2.000.000 lei pentru care
se emit 2.000 de acţiuni. În această situaţie care este valoarea matematică contabilă
veche şi nouă, mărimea teoretică a DA-ului şi formula contabilă:
VMC veche VMC nouă DA
a)
3 000 lei 2 250 lei 750 lei ;
2 000 000 lei 106 = 1012 00 000 lei
b)
3 000 lei 2 250 lei 750 lei ;
2 000 000 lei 106 = 1011 2 000 000 lei
c)
2 500 lei 2 250 lei 250 lei ;
2 000 000 lei 106 = 1011 0 000 lei
d)
2 500 lei 3 000 lei 500 lei ;
2 000 000 lei 106 = 1012 2 000 000 lei
e)
3 000 lei 3 000 lei 0 lei .
2 000 000 lei 106 = 1011 000 000 lei
Răspund corect: a)
VMC veche = Capitaluri proprii / Nr. acţiuni

VMC veche = (15.000.000 + 1.000.000 + 2.000.000) / 6.000 = 3.000 lei
VMC nouă = Capitaluri proprii / Nr. acţiuni

VMC nouă = (15.000.000 + 1.000.000 + 2.000.000) / 8.000 = 2.250 lei
20
Dreptul de atribuire = 3.000 – 2.250 = 750 lei
Majorarea capitalului social se face la valoarea rezervelor anulate (2.000.000), prin

creditarea contului de capital propriu vărsat şi prin debitarea contului de rezerve.
La o societate comercială capitalul social este 24.000.000 lei, rezervele 6.000.000 lei,
subvenţiile pentru investiţii 200.000 lei numărul de acţiuni 3.000. Se procedează la
creşterea capitalului social prin emiterea a 1.500 acţiuni noi, valoarea de emisiune
fiind egală cu valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni. Care este valoarea
matematică contabilă a noilor acţiuni, prima de emisiune unitară şi formula contabilă:
MVC nouă Prima de emisiune
a. 10 000 lei 3 000 000 lei;
15 000 000 lei 456 = 1011 12 000 000 lei
1041 3 000 000 lei
b. 10 000 lei 3 000 000 lei;
15 000 000 lei 456 = 1012 12 000 000 lei
1041 3 000 000 lei
c. 15 000 lei 0 lei;
15 000 000 lei 456 = 1011 15 000 000 lei
d. 15 000 lei 0 lei;
15 000 000 lei 456 = 1012 15 000 000 lei
e. 10 000 lei 12 000 000 lei.
12 000 000 lei 456 = 1012 000 000 lei
Răspuns corect: a)
VMC veche = Capitaluri proprii / Nr. acţiuni

VMC veche = (24.000.000 + 6.000.000) / 3.000 = 10.000 lei
Valoarea nominală = 24.000.000 / 3.000 = 8.000 lei
VMC nouă = Capitaluri proprii după emisiune / Nr. acţiuni după emisiune
VMC nouă = (30.000.000 + 1.500 * 10.000) / 4.500 = 10.000 lei
Prima de emisiune = (10.000 – 8.000) * 1.500 = 3.000.000 lei
Majorarea capitalului social = 8.000 * 1.500 = 12.000.000 lei

Creanţa faţă de acţionari = 10.000 * 1.500 = 15.000.000 lei
33. Se transformă 8.000 de obligaţiuni în 3.000 acţiuni, în condiţiile în care

valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 1.000 lei/obligaţiune iar valoarea
nominală a unei acţiuni 1.700 lei/acţiune. Precizaţi înregistrarea contabilă aferentă
operaţiei de mai sus:
a)
8 000 000 lei 161 = 1011 5 100 000 lei
1044 2 900 000 lei
b)
8 000 000 lei 161 = 1012 5 100 000 lei
1044 2 900 000 lei
21
c)
8 000 000 lei 161 = 1012 5 100 000 lei
169 2 900 000 lei
d)
8 000 000 lei 161 = 1012 8 000 000 lei
e)
8 000 000 lei 161 = 1012 5 100 000 lei
1068 2.900 000 lei
Răspunsul corect este: b)
Împrumutul obligatar se anulează la valoarea nominală a obligaţiunilor 8.000.000 lei

(8.000 * 1000), în contrapartidă cu majorarea capitalului social la valoarea nominală a
acţiunilor emise 5.100.000 (3.000 * 1.700), iar diferenţa favorabilă în valoare de
2.900.000 lei reprezintă “Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”.
34. Dispuneţi de următoarele date: capital social subscris nevărsat 50.000.000 lei; capital social subscris
vărsat 10.000.000 lei; prime de emisiune 2.000.000 lei; prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
1.000.000 lei; rezerve din reevaluare (sold debitor) 9.000.000 lei; rezerve legale 6.000.000 lei; rezultat
reportat (sold debitor) 8.000.000 lei; rezultatul exerciţiului (sold creditor) 5.000.000 lei; repartizarea
profitului 5.000.000 lei; subvenţii pentru investiţii 3.000.000 lei. Conform OMFP 94/2001 mărimea
capitalurilor proprii este:
70 000 000 lei;
52 000 000 lei;
68 000 000 lei;
62 000 000 lei;
55 000 000 lei.
Răspunsul corect: b)
Capitalurile proprii ale societăţii se determină astfel: 50.000.000 (capital social nevărsat) + 10.000.000
(capital social vărsat) + 2.000.000 (prime de emisiune) + 1.000.000 (prime de conversie a acţiunilor în
obligaţiuni) – 9.000.000 (rezervă din reevaluare sold debitor) + 6.000.000 (rezerve legale) – 8.000.000
(pierdere reportată) + 5.000.000 (profit) – 5.000.000 (repartizarea profitului) = 52.000.000 lei.
La o societate comercială capitalul social este 80.000.000 lei, rezervele legale 16.000.000
lei, alte rezerve 4.000.000 lei, numărul de acţiuni 20.000 titluri. Din anii anteriori s-au
reportat pierderi în valoare de 40.000.000 lei. Adunarea generală extraordinară decide
o reducere a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportată. Valoarea
nominală nouă a unei acţiuni stabilită în urma reducerii capitalului nu trebuie să fie
mai mică de 2.800 lei/acţiune. Care este înregistrarea contabilă privind reducerea
capitalului:
a)
4 000 000 lei 1068 = 117 40 000 000 lei
12 000 000 lei 1061
24 000 000 lei 1012
b)
4 000 000 lei 1068 = 117 40 000 000 lei
16 000 000 lei 1061
20 000 000 lei 1012
22
c)
4 000 000 lei 1068 = 121 40 000 000 lei
12 000 000 lei 1061
24 000 000 lei 1012
d)
4 000 000 lei 1068 = 117 40 000 000 lei
12 000 000 lei 1061
24 000 000 lei 1011
e)
40 000 000 lei 1012 = 117 40 000 000 lei
Răspuns corect: a)
Capital social = 80.000.000 lei

Rezerve legale = 16.000.000 lei
Alte rezerve = 4.000.000 lei
Pierdere = 40.000.000 lei
Capitaluri proprii = 60.000.000 lei
VMC a unei acţiuni = 60.000.000 / 20.000 = 3.000 lei
Rezerva legală trebuie menţinută la val. de : 20.000 * (3.000 – 2.800) = 4.000.000 lei
Deci, pierderea se acoperă din:

alte rezerve: 4.000.000 lei
rezerva legală: 16.000.000 – 4.000.000 = 12.000.000 lei
capital social: 24.000.000 lei
36. Se răscumpără şi anulează 1.000 de obligaţiuni în condiţiile: valoare nominală 2.000

lei/obligaţiune; preţ de cumpărare 1.500 lei/obligaţiune. Precizaţi care este formula
contabilă privind anularea obligaţiunilor emise:
a)
2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei
1012 500 000 lei
b)
2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei
768 500 000 lei
c)
2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei
1041 500 000 lei
d)
1 500 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei
e)
2 000 000 lei 161 = 505 1 500 000 lei
169 000 lei
Răspuns corect: b)
Anularea împrumutului obligatar se face la valoarea nominală a obligaţiunilor

2.000.000 lei (1.000 obligaţiuni * 2.000 lei/obligaţiune), în contrapartidă cu
23
“Obligaţiuni emise şi răscumpărate”, cont ce se creditează cu preţul de cumpărare
1.500.000 lei (1.000 obligaţiuni * 1.500 lei/obligaţiune); diferenţa favorabilă de
conversie reprezintă un venit financiar în valoare de 500.000 lei.
37. Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului social se prezintă astfel: capital social
50.000.000 lei împărţit în 10.000 de acţiuni; rezerve 15.000.000 lei. Se decide
creşterea capitalului social prin dubla mărire astfel: faza I aporturi în numerar pentru
care se emit 4.000 acţiuni a 5.450 lei/acţiune - preţ de emisiune iar în faza a II-a
încorporări de rezerve în valoare de 10.000.000 lei, pentru care se emit 2.000 de
acţiuni. Determinaţi mărimile teoretice ale DA-ului şi DS-ului.
DA DS
475 lei 300 lei;
300 lei 775 lei;
775 lei 300 lei;
300 lei 475 lei;
450 lei 0 lei.
Răspuns corect: c)
Capitaluri proprii = 50.000.000 + 15.000.000 = 65.000.000 lei

VMC veche = 65.000.000 / 10.000 = 6.500 lei
Capitaluri proprii noi = 65.000.000 + (4.000 * 5.450) = 86.800.000 lei

VMC nouă = 86.800.000 / (10.000 + 4.000) = 6.200 lei
Dreptul de subscriere = VMC veche – VMC noua = 6.500 – 6.200 = 300 lei
Cea de a doua mărire de capital nu afectează mărimea capitalurilor proprii, astfel că,
VMC după a doua majorare de capital se determină astfel:
VMC = 86.800.000 / (14.000 + 2.000) = 5.425 lei
Dreptul de atribuire = 6.200 – 5.425 = 775 lei.
Societatea comercială PROD S.A. lansează la 1 iulie 2001 un împrumut obligatar prin
emisiunea a 5.000 obligaţiuni, având o valoare nominală de 1.000 lei/ obligaţiune;
valoarea de emisiune de 800 lei/ obligaţiune şi valoarea de rambursare 1.100 lei/
obligaţiune. Durata împrumutului este de 5 ani, dobânda anuală 20%, plata dobânzii se
face la sfârşitul fiecărui serviciu şi prima tranşă de rambursare are loc la sfârşitul celui
de-al doilea serviciu. Precizaţi înregistrările contabile corecte şi complete care trebuie
să intervină în contabilitatea societăţii PROD S.A. la sfârşitul primului serviciu al
împrumutului obligatar:
a)
1.000.000 lei 666 = 1681 1.000.000 lei
1.000.000 lei 1681 = 5121 1.000.000 lei
b)
1.100.000 lei 666 = 1681 1.100.000 lei
1.100.000 lei 1681 = 5121 1.100.000 lei
c)
24
500.000 lei 666 = 1681 500.000 lei
1.000.000 lei 1681 = 5121 1.000.000 lei
d)
800.000 lei 666 = 1681 800.000 lei
800.000 lei 1681 = 5121 800.000 lei
e)
550.000 lei 666 = 1681 550.000 lei
1.100.000 lei 1681 = 5121 1.100.000 lei
Răspuns corect: a)
Valoarea împrumutului obligatar este: 5.000 obligaţiuni * 1.000 lei = 5.000.000 lei;
Dobânda anuală este: 5.000.000 lei * 20% = 1.000.000 lei.
Dobânda aferentă primului serviciu al împrumutului: 1.000.000 lei.
Deci, la finele primului serviciu al împrumutului (la data de 1 iulie 2002), se

înregistrează obligaţia de plată a dobânzii, reprezentând o cheltuială financiară
curentă, şi apoi, plata efectivă din contul de disponibil bancar.
Societatea comercială PROD S.A. lansează la 1 iulie 2001 un împrumut obligatar prin
emisiunea a 5.000 obligaţiuni, având o valoare nominală de 1.000 lei/ obligaţiune;
valoarea de emisiune de 800 lei/ obligaţiune şi valoarea de rambursare 1.100 lei/
obligaţiune. Durata împrumutului este de 5 ani, dobânda anuală 20%, plata dobânzii se
face la sfârşitul fiecărui serviciu şi prima tranşă de rambursare are loc la sfârşitul celui
de-al doilea serviciu. Precizaţi care sunt înregistrările contabile corecte şi complete
care trebuie să intervină în contabilitatea societăţii PROD S.A. la 31.12.2001:
a)
500.000 lei 666 = 1681 500.000 lei
150.000 lei 6868 = 169 150.000 lei
b)
500.000 lei 666 = 1681 500.000 lei
150.000 lei 6868 = 169 150.000 lei
500.000 lei 1681 = 5121 500.000 lei
c)
1.000.000 lei 666 = 1681 1.000.000 lei
300.000 lei 6868 = 169 300.000 lei
d)
550.000 lei 666 = 1681 550.000 lei
100.000 lei 6868 = 169 100.000 lei
e)
550.000 lei 666 = 1681 550.000 lei
100.000 lei 6868 = 169 100.000 lei
550.000 lei 1681 = 5121 550.000 lei
Răspuns corect: a)
Valoarea împrumutului obligatar este: 5.000 obligaţiuni * 1.000 lei = 5.000.000 lei;
Dobânda anuală este: 5.000.000 lei * 20% = 1.000.000 lei.
25
Numărul lunilor de împrumut aferente primului exerciţiu financiar: 6 (jumătate de an);
Dobânda aferentă anului 2001: 1.000.000 lei * 50% = 500.000 lei;
Concomitent se înregistrează amortizarea primelor de emisiune şi de rambursare, la

valoarea de 150.000 lei, care s-a determinat în modul următor:
prima de emisiune / rambursare: (1.100 – 800) * 5.000 = 1.500.000
prima de emisiune ce se amortizeză în primul an: (1.500.000 / 5) / 2 = 150.000 lei.
În cazul unui leasing financiar dispuneţi de următoarele date: preţul echipamentului egal
cu valoarea de bază (intrare) 4.408.316.280 lei; durata leasingului 36 de luni; dobânda
340.264.451 lei; valoarea ratelor 3.646.501.557 lei; avans plătit 661.247.442 lei. Care
este înregistrarea efectuată de locatar la primirea echipamentului în leasing:
a) 4 408 316 280 lei 213 = 167 4 408 316 280 lei
340 264 451 lei 471 = 1687 340 264 451 lei
Debit 8036 4 748 580 731 lei
b) 4 408 316 280 lei 213 = 167 4 408 316 280 lei
340 264 451 lei 666 = 1687 340 264 451 lei
Debit 8036 4 748 580 731 lei
c) 4 408 316 280 lei 213 = 167 4 408 316 280 lei
340 264 451 lei 612 = 1687 340 264 451 lei
Debit 8036 4 408 316 280 lei
d) 4 408 316 280 lei 213 = 167 4 408 316 280 lei
340 264 451 lei 612 = 1687 340 264 451 lei
Debit 8036 3 646 501 557 lei
e) 4 408 316 280 lei 213 = 167 4 408 316 280 lei
3 646 501 557 lei 612 = 1687 3 646 501 557 lei
Debit 8036 3 646 501 557 lei
Rǎspuns corect: a)
Primirea echipamentului în leasing se face prin debitarea contului de imobilizǎri în

contrapartidǎ cu un cont de datorii pe termen lung, la valoarea de bază (de intrare a
bunului), adicǎ 4.408.316.280 lei.
În acelaşi timp, se înregistreazǎ şi dobânda aferentǎ contractului de leasing, ca o

cheltuialǎ în avans, în contrapartidǎ cu “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii
asimilate”, la valoarea de 340.264.451 lei.
În contul din afara bilanţului “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii
asimilate” se înregistreazǎ valoarea de intrare a bunului, plus dobânda de plată.
41. Dispuneţi de următoarele date legate de un utilaj: în urma unei prime reevaluări s-a înregistrat o
diferenţă pozitivă egală cu 9.000.000 lei; în urma celei de a doua reevaluări s-a înregistrat o diferenţă
26
negativă egală cu 11.000.000 lei; în urma celei de a treia reevaluări s-a înregistrat o diferenţă pozitivă
egală cu 6.000.000 lei. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale”, cea de a treia reevaluare
determină:
a) o creştere a rezervei din reevaluare cu 4.000.000 lei;
b) o creştere a rezervei din reevaluare cu 6.000.000 lei;
c) o creştere a rezervei din reevaluare cu 6.000.000 lei şi o cheltuială de
2.000.000 lei;
d) o creştere a rezervei din reevaluare cu 2.000.000 lei;
e) o creştere a rezervei din reevaluare cu 4.000.000 lei şi un venit de
2.000.000 lei care să compenseze descreşterea de valoare înregistrată
anterior.
Rǎspuns corect: e)
Înregistrǎrile contabile aferente operaţiunilor de reevaluare, sunt:
1) 2131 = 105 9.000.000
2) % = 2131 11.000.000
9.000.000
2.000.000
3) 2131 = % 6.000.000
2.000.000
4.000.000
Dupǎ cum se poate observa, ultima reevaluare determinǎ o creştere a rezervei din
reevaluare de 4.000.000 lei, şi apariţia unui venit de 2.000.000 lei, în compensarea
cheltuielii înregistrate anterior.
42. O societate comercială achiziţionează titluri de participare 1.000 de titluri a 10.000 lei
titlul din care eliberate 30 %, restul peste 5 ani. Titlurile de participare sunt cesionate
înainte de achitarea totală, preţul de cesiune al titlurilor 11.000.000 lei, încasarea
directă prin contul curent. Cesiunea se realizează prin intermediul unei bănci care
percepe un comision de 2 % din valoarea tranzacţiei. Precizaţi înregistrările contabile
legate de cesiune:
a)
10 000 000 lei 6583 = 261 10 000 000 lei
4 000 000 lei 5121 = 7583 11 000 000 lei

7 000 000 lei 269
220 000 lei 627 = 5121 220 000 lei

b)
10 000 000 lei 6583 = 261 10 000 000 lei
4 000 000 lei 5121 = 7583 11 000 000 lei

7 000 000 lei 269
27
220 000 lei 622 = 5121 220 000 lei
c)
7 000 000 lei 269 = 261 10 000 000 lei
3 000 000 lei 6583
11 000 000 lei 5121 = 7583 11 000 000 lei
220 000 lei 627 = 5121 220 000 lei

d)
10 000 000 lei 6583 = 261 10 000 000 lei
11 000 000 lei 5121 = 7583 11 000 000 lei
220 000 lei 627 = 5121 220 000 lei

e)
10 000 000 lei 6583 = 261 10 000 000 lei
11 000 000 lei 5121 = 7583 11 000 000 lei
220 000 lei 622 = 5121 220 000 lei
Rǎspuns corect: a)
Intrarea în gestiune a titlurilor se face prin urmǎtorul articol contabil:
261 = % 10.000.000
3.000.000
7.000.000
La vânzarea titlurilor, acestea se scot din gestiune, trecându-se pe cheltuieli cu suma

de 10.000.000.
Prin vânzarea titlurilor se obţin venituri în valoare de 11.000.000 lei, încasându-se în
contul bancar suma de 4.000.000 lei, restul de 7.000.000 reprezentând plata cǎtre
furnizorul de titluri, anulându-se datoria faţǎ de acesta.
Plata comisionului bancar în valoare de 220.000 (2% * 11.000.000), se face direct din
cont, reprezentând o cheltuialǎ cu servciile bancare.
43. O societate comercială achiziţionează o linie de producţie, cheltuielile legate de

achiziţie fiind: preţul de cumpărare 45.000.000 lei; costuri de montaj 20.000.000 lei;
cheltuieli de transport până la locul de montare 10.000.000 lei; onorariile inginerilor
care montează linia 7.000.000 lei. Întreprinderea estimează că la terminarea producţiei
va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea şi restaurarea amplasamentului în valoare
de 18.000.000 lei. Înainte ca activul să atingă parametrii planificaţi s-au înregistrat
pierderi din exploatare în valoare de 6.000.000 lei. În condiţiile aplicării IAS 16
„Imobilizări corporale” care este costul de achiziţie:
a) 106 000 000 lei;
b) 100 000 000 lei;
28
c) 94 000 000 lei;
d) 82 000 000 lei;
e) 76 000 000 lei.
Rǎspuns corect: b)
Conform IAS 16 – “Terenuri şi mijloace fixe”, în costul de achiziţie al unui mijloc fix se includ: preţul
de cumpǎrare, taxe nerecuperabile legate de achiziţie şi alte cheltuieli direct legate de punerea în
funcţiune a actvului, cum ar fi:
costul de amenajare a amplasamentului;
costuri iniţiale de livrare şi manipulare;
costuri de montaj;
onorariile arhitecţilor şi inginerilor etc.;
costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv
costurile de restaurare a amplasamentului, în mǎsura în care costul
este recunoscut ca un provizion, pe baza IAS 37 – “Provizioane,
active şi datorii contingente”
În consecinţǎ, costul mijlocului fix se determinǎ astfel: 45.000.000 + 20.000.000 +
10.000.000 + 7.000.000 + 18.000.000 = 100.000.000 lei.
44. Dispuneţi de următoarele date legate de un utilaj: cost de achiziţie 50.000.000 lei;
durata de viaţă utilă 10 ani; metoda de amortizare liniară. Prima reevaluare are loc
după 3 ani, valoare justă 42.000.000 lei. A doua reevaluare are loc după 3 ani de la
prima, valoare justă 16.000.000 lei. Conform IAS 16 „Imobilizări corporale”, cea de a
doua reevaluare determină:
a) o creştere a rezervei din reevaluare cu 8 000 000 lei şi o cheltuială de 7 000 000 lei;
b) o scădere a rezervei din reevaluare cu 8 000 000 lei;
c) o scădere a rezervei din reevaluare cu 7 000 000 lei şi un venit de 1 000 000 lei;
d) o scădere a rezervei din reevaluare cu 7 000 000 lei şi o cheltuială de 1 000 000 lei;
e) o creştere a rezervei din reevaluare cu 7 000 000 lei.
Rǎspuns corect: d)
1) Amortizarea cumulatǎ dupǎ primii trei ani este: 5.000.000 * 3 ani = 15.000.000 lei,
Rezultǎ cǎ valoarea netă a imobilizǎrii este: 50.000.000 – 15.000.000 = 35.000.000 lei,
Diferenţa din reevaluare este: 42.000.000 – 35.000.000 = 7.000.000 lei
(creditul lui 105)
2) Noua amortizare anuală este: 42.000.000 / 7 = 6.000.000 lei,

Amortizarea cumulatǎ pânǎ la a doua reevaluare este:
6.000.000 * 3 ani = 18.000.000 lei,
Valoarea netă la a doua reevaluare este de: 42.000.000 – 18.000.000 = 24.000.000 lei,
Diferenţǎ nefavorabilǎ din reevaluare: 24.000.000 – 16.000.000 = 8.000.000 lei
Aceastǎ diferenţǎ nefavorabilǎ se acoperǎ prin anularea rezervei din reevaluare

existente, în valoare de 7.000.000, iar diferenţa de 1.000.000 se trece pe cheltuieli.
29
45. O societate comercială a achiziţionat la 1 ianuarie 1999 un utilaj X având un cost de
1.200.000.000 lei. Durata de viaţă este estimată la 4 ani, la sfârşitul căreia se consideră
că se va putea obţine suma de 480.000.000 lei din vânzarea sa. La 1 ianuarie 2001,
utilajul este reevaluat la 900.000.000 lei, iar valoarea reziduală este de 300.000.000
lei. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale” precizaţi care este mărimea
amortizării pentru anul 2001 (metoda de amortizare liniară):
a) 180 000 000 lei;
b) 450 000 000 lei;
c) 300 000 000 lei;
d) 150 000 000 lei;
e) 225 000 000 lei.
Rǎspuns corect: c)
Valoarea reevaluatǎ la 1 ianuarie 2001: 900.000.000 lei

Valoarea rezidualǎ: 300.000.000 lei
Valoarea amortizabilǎ: 600.000.000 lei
Perioada rǎmasǎ de amortizat: 2 ani
Amortizarea pe anul 2001: 600.000.000 / 2 = 300.000.000 lei.
46. O societate comercială importă o instalaţie pentru extracţia gazelor naturale,

cheltuielile legate de achiziţie fiind: preţul de cumpărare 45.000.000 lei; taxa vamală
4.500.000 lei; comision vamal 450.000 lei; cheltuieli legate de punerea în funcţiune
12.000.000 lei; cheltuieli cu reclama 15.000.000 lei. Societatea estimează că la
terminarea extracţiei cheltuielile cu demontarea şi mutarea activului se vor ridica la
16.000.000 lei. În condiţiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale” care este formula
contabilă legată de achiziţie:
a)
77 950 000 lei 213 = 404 57 000 000 lei
446 4 950 000 lei
1513 16 000 000 lei
b)
92 950 000 lei 213 = 404 76 950 000 lei
1513 16 000 000 lei
c)
92 950 000 lei 213 = 404 88 000 000 lei
446 4 950 000 lei
d)
61 950 000 lei 213 = 404 57 000 000 lei
446 4 950 000 lei
e)
61 950 000 lei 213 = 404 61 950 000 lei
4950 000 lei 446 = 404 4 950 000 lei
Rǎspuns corect: a)
În conformitate cu IAS 16 – “Terenuri şi mijloace fixe”, în costul mijlocului fix

achiziţionat se includ:
30
preţul de cumpǎrare: 45.000.000
taxa vamalǎ: 4.500.000
comisionul vamal: 450.000
cheltuieli legate de punerea în funcţiune: 12.000.000
cheltuieli cu demontarea şi mutarea activului: 16.000.000
TOTAL: 77.950.000
Deci, contul de imobilizǎri se debiteazǎ cu 77.950.000, în contrapartidǎ cu: datoria faţǎ

de furnizorul de imobilizǎri – 57.000.000 (45.000.000 + 12.000.000), alte impozite,
taxe şi vǎrsǎminte asimilate – 4.950.000 (4.500.000 + 450.000), provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli – 16.000.000.
47. Dispuneţi de următoarele date legate de un mijloc fix: cost de achiziţie 50.000.000 lei;
durata de viaţă utilă 10 ani; metoda de amortizare liniară. Prima reevaluare are loc
după 3 ani, valoare justă 42.000.000 lei. A doua reevaluare are loc după 3 ani de la
prima, valoare justă 16.000.000 lei. În condiţiile în care, rezerva din reevaluare este
trecută la rezultatul reportat la casarea bunului, precizaţi care este soldul contului 105
după a doua reevaluare:
sold debitor 7 000 000 lei;
sold debitor 1 000 000 lei;
sold creditor 7 000 000 lei;
sold creditor 1 000 000 lei.
0 lei
Rǎspuns corect: e)
1) Amortizare cumulatǎ în trei ani: 3 * 5.000.000 = 15.000.000

Valoarea netǎ: 50.000.000 – 15.000.000 = 35.000.000
Rezervǎ din reevaluare: 42.000.000 – 35.000.000 = 7.000.000
2) Amortizare cumulatǎ pânǎ la a doua reevaluare: 3 * 6.000.000 = 18.000.000

Valoare netǎ: 42.000.000 – 18.000.000 = 24.000.000
Diferenţǎ nefavorabilǎ din reevaluare: 24.000.000 – 16.000.000 = 8.000.000
Diferenţa nefavorabilǎ din reevaluare se acoperǎ prin anularea rezervei existente de 7.000.000, iar
diferenţa reprezintǎ o cheltuialǎ de 1.000.000.
Deci în urma celei de-a doua reevaluǎri, contul 105 – “Rezerve din reevaluare” se soldeazǎ.
48. O societate comercială achiziţionează o clădire în baza facturii: preţ de cumpărare

50.000.000 lei; reducere comercială 10 % (rabat), scontul de decontare 5 %,TVA19 %.
În condiţiile în care clădirea nu se recepţionează şi nu se pune în funcţiune până la
sfârşitul anului, care sunt înregistrările contabile legate de achiziţie:
a)
45 000 000 lei 231 = 404 53 122 500 lei
8 122 500 lei 4426
2 250 000 lei 404 = 767 2 250 000 lei

b)
31
45 000 000 lei 212 = 404 50 872 500 lei
8 122 500 lei 4426 767 2 250 000 lei
c)
42 750 000 lei 231 = 404 53 122 500 lei
8 122 500 lei 4426
d)
50 000 000 lei 212 = 404 59 500 000 lei
9 500 000 lei 4426
2 250 000 lei 404 = 767 2 250 000 lei

e)
45 000 000 lei 231 = 401 53 122 500 lei
8 122 500 lei 4426
Rǎspuns corect: a)
Preţ de cumpărare: 50.000.000 lei

Rabat: 5.000.000 lei, (10% * 50.000.000)
Valoarea de intrare a mijlocului fix: 45.000.000 lei, (50.000.000 – 45.000.000)
Taxa pe valoare adăugată

aferentă achiziţiei este: 8.122.500 (19% * 45.000.000 * 95%)
Datoria totală faţă de furnizor este de: 45.000.000 + 8.122.500 = 53.122.500 lei;
Valoarea scontului: 5% * 45.000.000 = 2.250.000

Scontul obţinut reprezintă un venit financiar si nu afectează valoarea imobilizării, ci
dimiunează datoria faţă de furnizor.
49. O societate achiziţionează în anul 1 un utilaj la preţul de 70.000.000 lei, amortizat în 5

ani. Utilajul este pus în funcţiune pe data de 17 mai anul 1 şi este amortizat degresiv.
Valoarea reziduală estimată la sfârşitul duratei de viaţă utilă este de 15.000.000 lei. În
conformitate cu IAS 16 „Imobilizări corporale” mărimea amortizării în primul an va fi
de:
a) 16 500 000 lei;
b) 12 250 000 lei;
c) 9 625 000 lei;
d) 6 416 667 lei;
e) 11 000 000 lei.
Răspuns corect: c)
Preţul utilajului: 70.000.000 lei

Valoarea reziduală: 15.000.000 lei
Valoarea amortizabilă: 55.000.000 lei (70.000.000 – 15.000.000)
Cota de amortizare liniară: 100 / 5 = 20 %
Cota de amortizare degresivă: 20 % * 1,5 = 30 %
Amortizare anuală conform metodei degresive: 55.000.000 * 30 % = 16.500.000 lei;
Amortizarea pentru primul an: (16.500.000 / 12) * 7 = 9.625.000 lei.
32
50. O societate achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj pe data de 20 august anul X,
durata de viaţă 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: preţ de cumpărare 55.000.000 lei;
rabat 1 %, remiză 2 %. În condiţiile aplicării metodei de amortizare degresive (AD1)
care este valoarea amortizării în primul an şi formula corespunzătoare:
a)
16 335 000 lei 6811 = 2813 16 335 000 lei
b)
16 008 300 lei 6811 = 2813 16 008 300 lei
c)
5 445 000 lei 6811 = 2813 5 445 000 lei
d)
5 336 100 lei 6811 = 2813 5 336 100 lei
e)
4 851 000 lei 6811 = 2813 4 851 000 lei
Răspuns corect: d)
Preţul de cumpărare: 55.000.000 lei

Rabat: 550.000 lei (1% * 55.000.000)
Remiza: 1.089.000 (2% * (55.000.000 – 550.000))
Valoarea de intrare a bunului:53.361.000 (55.000.000 – 550.000 – 1.089.000)
Cota de amortizare liniară: 20% (100 / 5)

Cota de amortizare degresivă:20% * 1,5 = 30%
Amortizarea anuală
după metoda degresivă: 53.361.000 * 30% = 16.008.300
Amortizarea în primul an: (16.008.300 / 12) * 4 = 5.336.100 lei.
O societate comercială deţine un utilaj procurat în anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei,

amortizat liniar in 5 ani. La sfârşitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justă
stabilită 25.000.000 lei. În condiţiile aplicării IAS 16 "Imobilizări corporale", ce
înregistrări se efectueaza în anul 4:
a)
12 500 000 lei 6811 = 2813 12 500 000 lei
2 500 000 lei 105 = 117 2 500 000 lei

b)
12 500 000 lei 6811 = 2813 12 500 000 lei
10 000 000 lei 105 = 117 10 000 000 lei

c)
10 000 000 lei 6811 = 2813 10 000 000 lei
10 000 000 lei 105 = 117 10 000 000 lei
33
d)
12 500 000 lei 6811 = 2813 12 500 000 lei
2 500 000 lei 105 = 106 2 500 000 lei
e)
12 500 000 lei 6811 = 2813 12 500 000 lei
12 500 000 lei 105 = 117 12 500 000 lei
Răspuns corect: a)
La finele celui de-al treilea an de funcţionare, valoarea netă a utilajului era de

20.000.000 lei, suma amortizată fiind de 30.000.000 lei. Întrucât valoarea justă
stabilită în urma reevaluării este 25.000.000 lei, ceea ce reprezintă un surplus de
5.000.000 lei peste valoarea netă. Astfel, pentru determinarea amortizării aferente
celui de-al patrulea an de funcţionare se adaugă la amortizarea anuală în sumă de
10.000.000, suma de 2.500.000 lei, adică rezultatul raportării surplusului rezultat în
urma reevaluării la numărul anilor rămaşi de funcţionare (5.000.000 / 2 ani) -
Standardele Internaţionale de Contabilitate, 2001, IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe,
paragraful 33 (a), pag. 361.
În anul al patrulea se diminuează şi surplusul din reevaluare concomitent cu mărirea

rezultatului reportat cu suma de 2.500.000 lei conform Standardelor Internaţionale de
Contabilitate, 2001, IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe, paragraful 39, pag. 362.
Un utilaj are o valoare de intrare de 36.000.000 lei şi o durată de amortizare de 5 ani, fiind
intrat şi pus în funcţiune pe data de 28.12.N. Aplicându-i regimul de amortizare
degresiv (AD1) în care an se va trece la valori anuale de amortizare egale (liniare) şi la
ce sumă se ridică amortizarea:
a) anul 4 6 000 000 lei;

b) anul 1 10 800 000 lei;
c) anul 5 5 600 000 lei;
d) anul 2 7 200 000 lei;
e) anul 3 5 880 000 lei.
Răspuns corect: e)
În cel de-al treilea an, dacă se utilizează regimul degresiv, amortizarea anuală ar fi de 5.292.000 lei,
valoare care este inferioară sumei rezultate în cazul trecerii la regimul liniar – 5.880.000 lei.
Anul Valoarea de Cota de amortizare Amortizare Valoare rămasă de

intrare anuală amortizat
1 36.000.000 Cd = 30% 10.800.000 25.200.000
(1,5 * 100 / 5)
2 36.000.000 Cd = 30% 7.560.000 17.640.000
3 36.000.000 Cl = 33,33% 5.880.000 11.760.000
4 36.000.000 Cl = 33,33% 5.880.000 5.880.000
5 36.000.000 Cl = 33,33% 5.880.000 0
O societate comercială a achiziţionat la 31.12.N o instalaţie în valoare de 30.000.000 lei,
34
amortizabilă în 4 ani, finanţată 60 % din resurse proprii şi 40 % din subvenţii de la
buget. În condiţiile aplicării metodei de amortizare degresive (AD1) care vor fi sumele
şi operaţiile contabile înregistrate în anul N+3:
a)
5 859 375 lei 6811 = 2813 5 859 375 lei
2 343 750 lei 131 = 7584 2 343 750 lei
b)
4 394 531 lei 6811 = 2813 4 394 531 lei
1 757 812 lei 131 = 7584 1 757 812 lei
c)
5 859 375 lei 6811 = 2813 5 859 375 lei
2 343 750 lei 131 = 741 2 343 750 lei
d)
4 394 531 lei 6811 = 2813 4 394 531 lei
1 757 812 lei 2813 = 7584 1 757 812 lei
e)
4 394 531 lei 6811 = 2813 4 394 531 lei
1 757 812 lei 131 = 6811 1 757 812 lei
Răspuns corect: a)
Anul Valoarea de Cota de amortizare Amortizare Valoare rămasă de

intrare anuală amortizat
1 30.000.000 Cd = 37,5% 11.250.000 18.750.000
(1,5 * 100 / 4)
2 30.000.000 Cd = 37,5% 7.031.250 11.718.750
3 30.000.000 Cl = 50% 5.859.125 5.859.125
4 30.000.000 Cl = 50% 5.859.125 0
Suma care este trecută la venituri în anul N+3 este la un nivel de 40% aplicat asupra
valorii amortizării anuale calculate pentru acel an, adică 2.343.750 lei.
O întreprindere deţine un utilaj "A" al cărui cost istoric (de achiziţie) este de 90.000 mii
lei, amortizat până la data de 31.12.2001 în proporţie de 50%. Valoarea justă la data de
1.01.2002 este de 70.000 mii lei. Utilajul este schimbat la această dată cu un altul "B"
de aceeaşi natură a cărui valoare justă este de 80.000 mii lei, convenindu-se la plata
unei sume compensatorii de 50.000 mii lei la momentul schimbului. Care sunt
înregistrările contabile corecte pentru recunoaşterea în contabilitate a operaţiilor de
mai sus, conform IAS 16?
a. 45.000 lei 281 = 213.A 90.000 lei
80.000 lei 213.B 7583 35.000 lei
b. 45.000 lei 281 = 213.A 90.000 lei

80.000 lei 213.B 5121 50.000 lei
15.000 lei 6583
c. 45.000 lei 281 = 213.A 90.000 lei

15.000 lei 404 5121 50.000 lei
80.000 lei 213.B
35
d. 80.000 lei 213.B = 213.A 90.000 lei
10.000 lei 5121
e. 45.000 lei 213.B = 213.A 50.000 lei

5.000 lei 6583
Răspuns corect: b)
Conform IAS 16, activul primit în schimbul activului A este înregistrat în contabilitate
la valoarea justă de 80.000 mii lei paralel cu scoaterea din gestiune a activului cedat la
valoarea contabilă, precum şi a amortizării aferente acestuia calculată până în acel
moment. Trebuie contabilizată, de asemenea, şi suma plătită în plus în momentul
schimbului. Standardele Internaţionale de Contabilitate, 2001, IAS 16 Terenuri şi
mijloace fixe, paragrafele 21 şi 22, pag 357.
Diferenţa între suma valorii contabile nete şi suma plătită în momentul schimbului
(45.000 mii lei + 50.000 mii lei), pe de o parte şi valoarea justă a activului primit -
80.000 mii lei, adică 15.000 mii lei este recunoscută ca şi cheltuială a exerciţiului în
curs.
Societatea Mara Sa a achiziţionat la 31.12.2001 un echipament la un cost de achiziţie de

3.000.000 lei pentru care a primit o subvenţie guvernamentală de 500.000 lei. Care din
următoarele afirmaţii reprezintă opţiuni posibile pentru reflectarea în bilanţul contabil
întocmit la 31.12.2001 a tranzacţiei:
Tranzacţia determină o creştere a imobilizărilor corporale cu 3.000.000 lei
şi o creştere a venitului amânat cu 500.000 lei;
şi o creştere a rezervelor cu 500.000 lei;
şi o creştere a venitului amânat cu 500.000 lei;
Tranzacţia determină o creştere a imobilizărilor corporale cu 2.500.000 lei.
1 şi 4;
1 şi 2;
2 şi 4;
2 şi 3;
3 şi 4.
Răspuns corect: a)
Fie se majorează valoarea imobilizărilor corporale cu suma de 3.000.000 lei (costul de

achiziţie), iar suma de 500.000 lei va fi trecută la venituri în exerciţiile următoare, pe
măsura amortizării, fie se măreşte valoarea imobilizărilor corporale cu valoarea netă
(suportată de societate) – 2.500.000 lei. – Standardele Internaţionale de Contabilitate,
2001, IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe, paragraful 20, pag.357; IAS 20 Contabilitatea
subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa
guvernamentală, paragraful 24, pag. 509.
36
În exerciţiul N valoarea mărfurilor sosite fără factură este de 4.000.000 lei, TVA 19 %. În
exerciţiul N+1 se primeşte factura din care rezultă că preţul de achitare este 5.500.000
lei, TVA 19 %. Precizaţi înregistrările contabile la primirea facturii:
760 000 lei 4426 = 4428 760 000 lei

4 760 000 lei 408 = 401 6 545 000 lei
285 000 lei 4426
1 500 000 lei 371
b)
1 045 000 lei 4426 = 4428 1 045 000 lei
4 760 000 lei 408 = 401 6 545 000 lei
1 785 000 lei 371
c)
1 500 000 lei 371 = 401 1 500 000 lei
760 000 lei 4426 = 4428 760 000 lei
d)
760 000 lei 4426 = 4428 760 000 lei
4 760 000 lei 408 = 401 4 760 000 lei
e)
760 000 lei 4426 = 4428 760 000 lei
4 760 000 lei 401 = 408 6 545 000 lei
285 000 lei 4426
1 500 000 lei 371
Răspuns corect: a)
Datoria care devine exigibilă în momentul primirii facturii este de 4.760.000 lei, din
care TVA – 760.000 lei. Diferenţa de 1.500.000 este facturată şi înregistrată ca o
achiziţie .
57. O societate comercială achiziţionează de la furnizori mărfuri conform facturii: preţ de

cumpărare 1.000.000 lei, rabat 5 %, remiză 10 % , scont de decontare 2 %, TVA 19 %.
Dacă adaosul comercial practicat este de 20 % care va fi preţul de vânzare şi formula
contabilă corespunzătoare la încasare:
1 220 940 lei 5311 = 707 855 000 lei

4428 194 940 lei
378 171 000 lei
1 220 940 lei 461 = 707 1 026 000 lei

4427 194 940 lei
1 220 940 lei 5311 = 707 1 026 000 lei

4427 194 940 lei
1 196 521 lei 5311 = 707 1 005 480 lei

4427 191 041 lei
37
1 220 940 lei 4111 = 707 1 026 000 lei
4428 194 940 lei
Răspuns corect: c)
PVA = PA + AC +TVA, unde

PVA - preţ de vânzare cu amănuntul
PA - preţ de achiziţie
AC - adaos comercial
Preţul de achiziţie se determină reducând preţul iniţial de cumpărare (1.000.000 lei) cu
rabat-ul şi remiza.
Deci, PA = 1.000.000 * (100% – 5%) * (100%– 10%) = 855.000 lei

AC = 20% * PA = 20% * 855.000 = 171.000 lei
TVA = (PA + AC) * 19% = (855.000 + 171.000) * 19% = 194.940 lei
PVA = 855.000 + 171.000 +194.000 = 1.220.940 lei
Cu suma de 1.220.940 lei se debitează debitul contului 5311 „Casa în lei”, TVA
colectat aferent vânzărilor cu amănuntul este de 194.940 lei. Diferenţa reprezintă
venituri din vânzarea mărfurilor.
O societate comercială achiziţionează mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare

30.000.000 lei, rabat 1 %, TVA 19 %. Ulterior, printr-o factură de reducere se
primeşte un scont de 2 %. Precizaţi înregistrările contabile privind factura ulterioară:
a)
706 860 lei 401 = 767 594 000 lei
4426 112 860 lei
b)
714 000 lei 401 = 767 600 000 lei
4426 114 000 lei
c)
706 860 lei 401 = 371 594 000 lei
4426 112 860 lei
d)
594 000 lei 371 = 767 594 000 lei
e)
594 000 lei 401 = 767 594 000 lei
112 860 lei 371 = 4426 112 860 lei
Răspuns corect: a)
Preţul la care este înregistrată marfa în contabilitate este de 29.700.000 lei (30.000.000
* (100 – 1%)).
Scontul este egal cu 2% * 29.700.000, adică 594.000 lei, sumă care reprezintă pentru
societatea în cauză un venit financiar. Concomitent trebuie anulată şi TVA deductibilă
aferentă scontului primit care este situată la nivelul de 112.860 lei (594.000 * 19%).
38
Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale este: 1.06. stoc iniţial 400 buc. * 1.000 lei/buc;
Intrări: pe 07.06 1.000 buc * 2.000 lei/buc, pe 09.06 500 buc * 3.000 lei/buc, pe 20.06
100 buc. * 3.500 lei/buc, pe 28.06 200 buc * 4.000 lei/buc; Ieşiri: pe 15.06 1.500 buc
şi pe 25.06 300 buc. Care este valoarea ieşirilor din 15.06 şi a stocului final evaluat
prin metodele FIFO şi LIFO:
FIFO LIFO
a. 900 000 lei/650 000 lei 550 000 lei / 1 300 000 lei
b. 2 700 000 lei/900 000 lei 3 500 000 lei/ 550 000 lei
c. 2 700 000 lei/650 000 lei 3 500 000 lei/ 200 000 lei
d. 900 000 lei/ 1 150 000 lei 550 000 lei/ 800 000 lei
e. 2 700 000 lei/ 1 450 000 lei 3 500 000 lei/ 1 000 000 lei
Răspuns corect: e)
FIFO
Data INTRĂRI IEŞIRI STOC

Preţ Preţ Preţ
Q Valoare Q Valoare Q Valoare
unitar unitar unitar
1.06 400 1.000 400.000
7.06 1.000 2.000 2.000.000 400 1.000 400.000
1.000 2.000 2.000.000
9.06 500 3.000 1.500.000 400 1.000 400.000
1.000 2.000 2.000.000
500 3.000 1.500.000
15.06 400 1.000 400.000 400 3.000 1.200.000
1.000 2.000 2.000.000
100 3.000 300.000
1.500 2.700.000
20.06 100 3.500 350.000 400 3.000 1.200.000
100 3.500 350.000
25.06 300 3.000 900.000 100 3.000 300.000
100 3.500 350.000
28.06 200 4.000 800.000 100 3.000 300.000
100 3.500 350.000
200 4.000 800.000
400 1.450.000
În cadrul metodei FIFO, valoarea ieşirilor din data de 15.06 este de 2.700.000 lei, iar
valoarea stocului final este 1.450.000 lei.
39
LIFO

Preţ Preţ Preţ
1.06 400 1.000 400.000
7.06 1.000 2.000 2.000.000 400 1.000 400.000
1.000 2.000 2.000.000
9.06 500 3.000 1.500.000 400 1.000 400.000
1.000 2.000 2.000.000
500 3.000 1.500.000
15.06 500 3.000 1.500.000 400 1.000 400.000
1.000 2.000 2.000.000
1.500 3.500.000
20.06 100 3.500 350.000 400 1.000 400.000
100 3.500 350.000
25.06 100 3.500 350.000 200 1.000 200.000
200 1.000 200.000
28.06 200 4.000 800.000 200 1.000 200.000
200 4.000 800.000
400 1.000.000
În cadrul metodei LIFO, valoarea ieşirilor din data de 15.06 este de 3.500.000 lei, iar
valoarea stocului final este 1.000.000 lei.
60. O societate achiziţionează mărfuri în baza facturii: preţ de cumpărare 10.000.000 lei,
scont de decontare 1 %, TVA 19 %. Ulterior, printr-o factură de reducere se primeşte
un rabat de 2 %. În condiţiile în care scontul de decontare se contabilizează în
momentul facturării, precizaţi înregistrările contabile privind primirea facturii
ulterioare:
a)
235 620 lei 401 = 371 200 000 lei
2 000 lei 767 4426 37 620 lei
b)
236 000 lei 401 = 371 200 000 lei
2 000 lei 767 4426 38 000 lei
c)
237 620 lei 401 = 371 200 000 lei
4426 37 620 lei
d)
233 620 lei 401 = 371 198 000 lei
2 000 lei 767 4426 37 620 lei
e)
198 000 lei 767 = 371 198 000 lei
Răspuns corect: a)
În urma primirii facturii de reducere trebuie redusă valoarea mărfurilor din gestiune cu
200.000 lei (2% * 10.000.000), fapt care este valabil şi pentru TVA deductibilă care se
reduce cu suma de 37.620 (care se obţine din următorul calcul: (200.000 * 19%) *
(100% - 1%)).
40
De asemenea, veniturile financiare din sconturile primite trebuie diminuate cu suma de
2.000 lei (1% * 200.000 lei). Obligaţia netă de plată este diminuată cu 237.620 –
2.000, adică 235.620 lei.
Dispuneţi de următoarele date despre o societate comercială care ţine evidenţa stocurilor
la preţ prestabilit: situaţia iniţială a stocurilor de materii prime: materia primă A 3.000
* 40 lei, materia primă B 1.800 buc * 100 lei, diferenţe de preţ favorabile 60.000 lei.
Operaţiile efectuate în cursul lunii: intrări materii prime A 15.000 buc * 35 lei preţ de
achiziţie şi materii prime B 9.000 buc * 90 lei preţ de achiziţie, cheltuielile de
transport înscrise în factură 45.000 lei, TVA 19 %. Ieşiri: 14.400 buc. Materia primă A
şi 9.600 buc materia primă B. Înregistrarea ieşirilor se efectuează prin formula:
a)
1 536 000 lei 601 = 301 1 536 000 lei
b)
1 382 400 lei 601 = 301 1 536 000 lei
308 153 600 lei
c)
1 382 400 lei 601 = 301 1 382 400 lei
d)
1 689 600 lei 601 = 301 1 536 000 lei
308 153 600 lei
e)
1 536 000 lei 308 = 301 1 536 000 lei
Răspuns corect: b)
Si 301 = 3.000 * 40 + 1.800 * 100 = 300.000 lei

RD 301 = 15.000 * 40 + 9.000 * 100 = 1.500.000 lei
Valoarea materiilor prime consumate, la preţ prestabilit este:
materia primă A = 14.400 * 40 = 576.000 lei
materia primă B = 9.600 * 100 = 960.000 lei
TOTAL = 1.536.000 lei
Si C 308 = 60.000 lei

RD 308.Ch Trans. = 45.000 lei (cheltuieli de transport)
RD 308 Dif pret = 15.000 * (35 - 40) + 9.000 * (90 - 100) = - 165.000
K308 = (Si 308 +RD 308) / (Si 301 + RD 301)
K308 = (-60.000 + 45.000 – 165.000) / (300.000 + 1.500.000)
K308 = -180.000 / 1.800.000 = - 0,1
RC 308 = RC 301 * K308 = 1.536.000 * (- 0,1) = - 153.600
Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale este: 1.03. stoc iniţial 500 buc. * 1.000 lei/buc;
Intrări: pe 05.05 600 buc * 1.200 lei/buc, pe 10.05 400 buc * 1.500 lei/buc, pe 15.05
300 buc. * 1.600 lei/buc, pe 30.05 100 buc * 1.300 lei/buc; Ieşiri: pe 07.05 900 buc şi
pe 18.05 800 buc. Care este valoarea stocului final evaluat prin metodele FIFO şi
LIFO:
FIFO LIFO
41
a. 160 000 lei 100 000 lei
b. 290 000 lei 230 000 lei
c. 130 000 lei 130 000 lei
d. 1 160 000 lei 1 180 000 lei
e. 290 000 lei 130 000 lei
Răspuns corect: b)
FIFO

Preţ Preţ Preţ
1.05 500 1.000 500.000
5.05 600 1.200 720.000 500 1.000 500.000
600 1.200 720.000
7.05 500 1.000 500.000 200 1.200 240.000
400 1.200 480.000
10.05 400 1.500 600.000 200 1.200 240.000
400 1.500 600.000
15.05 300 1.600 480.000 200 1.200 240.000
400 1.500 600.000
300 1.600 480.000
18.05 200 1.200 240.000 100 1.600 160.000
400 1.500 600.000
200 1.600 320.000
30.05 100 1.300 130.000 100 1.600 160.000
100 1.300 130.000
200 290.000
În cadrul metodei FIFO, valoarea stocului final este 290.000 lei.
LIFO

Preţ Preţ Preţ
1.05 500 1.000 500.000
5.05 600 1.200 720.000 500 1.000 500.000
600 1.200 720.000
7.05 600 1.200 720.000 200 1.000 200.000
300 1.200 360.000
10.05 400 1.500 600.000 200 1.000 200.000
400 1.500 600.000
15.05 300 1.600 480.000 200 1.000 200.000
400 1.500 600.000
300 1.600 480.000
18.05 300 1.600 480.000 100 1.000 100.000
400 1.500 600.000
100 1.000 100.000
30.05 100 1.300 130.000 100 1.000 100.000
100 1.300 130.000
200 230.000
În cadrul metodei LIFO, valoarea stocului final este 230.000 lei.
42
Dispuneţi de următoarele date despre o societate comercială care ţine evidenţa stocurilor
la preţ prestabilit: situaţia iniţială a stocurilor de materii prime: materia primă A 1.500
* 50 lei, materia primă B 500 buc * 100 lei, diferenţe de preţ favorabile 10.000 lei.
Operaţiile efectuate în cursul lunii: intrări materii prime A 3.000 buc * 45 lei preţ de
achiziţie şi materii prime B 2.000 buc * 90 lei preţ de achiziţie, cheltuielile de
transport în valoare de 20.000 lei sunt achitate cu cec bancar, TVA 19 %. Care este
formula contabilă privind achiziţia de materii prime în condiţiile înregistrării
diferenţelor de preţ în negru:
a)
350 000 lei 301 = 401 374 850 lei
59 850 lei 4426 308 35 000 lei
20 000 lei 308 = 5121 23 800 lei
3 800 lei 4426
b)
350 000 lei 301 = 401 398 650 lei
63 650 lei 4426 308 15 000 lei
c)
350 000 lei 301 = 401 374 850 lei
59 850 lei 4426 308 35 000 lei
20 000 lei 301 = 5121 23 800 lei
3 800 lei 4426
d)
350 000 lei 301 = 401 374 850 lei
59 850 lei 4426 308 35 000 lei
20 000 lei 624 = 5121 23 800 lei
3 800 lei 4426
e)
350 000 lei 301 = 401 416 500 lei
66 500 lei 4426
20 000 lei 308 = 5121 23 800 lei
3 800 lei 4426
Răspuns corect: a)
Valoarea materiilor prime achiziţionate la preţ prestabilit:

Materia primă A = 3.000 * 50 = 150.000 lei
Materia primă B = 2.000 * 100 = 200.000 lei
Total = 350.000 lei
TVA deductibilă = 19% * (3.000 * 45 + 2.000 * 90) = 19% * 315.000 = 59.850 lei
Diferenţe de preţ = 3.000 * (45-50) + 2.000 * (90-100) = -35.000
Diferenţele de preţ sunt favorabile (preţul de achiziţie este inferior preţului prestabilit),
deci contul 308 se va credita cu suma de 35.000 deoarece evidenţa diferenţelor de preţ
se realizează în negru.
Datoria faţă de furnizor = 315.000 +59.850 = 374.850 lei
43
O societate comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ cu amănuntul, procentul de adaos
comercial 30 %. Ea se aprovizionează cu mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare
inclusiv TVA 19 % 7.735.000 lei, reducere comercială 10 %, scont de decontare 2 %,
TVA 19 %. Preţul de vânzare afişat în magazin va fi:
8 760 024 lei;
10 637 172 lei;
8 868 951 lei;
7 605 000 lei;
9 049 950 lei.
Răspuns corect: e)

PA - preţ de achiziţie
Preţul de achiziţie se determină reducând preţul iniţial de cumpărare cu reducerea

comercială.
PA = (7.735.000 *100 / 119) (100% – 10%) = 5.850.000 lei

AC = 30% * PA = 30% * 5.850.000 = 1.755.000 lei
TVA = (PA + AC) * 19% = (5.850.000 + 1.755.000) * 19% = 1.444.950 lei
PVA = 5.850.000 + 1.755.000 +1.444.950 = 9.049.950 lei
O societate comercială ţine evidenţa stocurilor la preţ prestabilit. Situaţia iniţială a

stocurilor de materii prime este: materia primă A 1.000 buc * 60 lei; materia primă B
500 buc * 100 lei; diferenţe de preţ favorabile 50.000 lei. În cursul lunii au loc achiziţii
astfel: materia primă A 3.000 buc * 50 lei preţ de achiziţie; materia primă B 2.000 buc
* 90 lei preţ de achiziţie; cheltuielile de transport înscrise în factură sunt 200.000 lei,
TVA 19 %. În condiţiile înregistrării diferenţelor de preţ în negru precizaţi formula
contabilă privind intrarea materiilor prime:
a)
380 000 lei 301 = 401 630 700 lei
100 700 lei 4426
150 000 lei 308
b)
380 000 lei 301 = 401 630 700 lei
100 700 lei 4426 308 150 000 lei
c)
380 000 lei 301 = 401 392 700 lei
62 700 lei 4426 308 50 000 lei
200 000 lei 308 = 5121 238 000 lei
38 000 lei 4426
d)
530 000 lei 301 = 401 380 000 lei
100700 lei 4426 308 250 700 lei
e)
44
380 000 lei 301 = 401 530 000 lei
72 200 lei 4426
77 800 lei 308
Răspuns corect: a)
Valoarea materiilor prime achiziţionate = 3.000 * 60 + 2.000 * 100 = 380.000

(la preţ prestabilit)
Diferenţe de preţ la materii prime = 200.000 + (3000 * (50-60) + 2.000 * (90-100))=

= 200.000 + (- 50.000) = 150.000
Contul 308 se debitează cu suma de 150.000 lei.
Valoarea materiilor prime achiziţionate = 3.000 * 50 + 2.000 * 90 = 330.000

TVA deductibilă = 19% * (200.000 + 330.000) = 100.700
Valoarea obligaţiei faţă de furnizor creşte cu 630.700 (530.000 + 100.700).
O societate comercială ţine evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare inclusiv TVA,

practicând o cotă de adaos de 25 %. Considerând că a vândut mărfuri în valoare de
1.487.500 lei preţ de vânzare, care este costul de achiziţie al mărfurilor vândute:
1 190 000 lei;
1 250 000 lei;
1 000 000 lei;
1 487 500 lei;
1 506 093 lei.
Răspuns corect: c)

PA - preţ de achiziţie (cost de achiziţie)
PVA = (PA + AC) * 119%

=> PA + AC = PVA / 119% = 1.487.500 / 1,19 = 1.250.000
AC = 25% * PA
PA + 25% * PA = 1.250.000
PA = 1.000.000 lei
O societate comercială achiziţionează materii prime în baza facturii: preţ de cumpărare

60.000.000 lei, reducere comercială 10 %, scont de decontare 2 %, TVA 19 %. În
condiţiile utilizării metodei inventarului intermitent şi a contabilizării scontului de
decontare ulterior facturării precizaţi care este formula contabilă privind achiziţia:
a)
54 000 000 lei 301 = 401 64 054 800 lei
10 054 800 lei 4426
45
b)
54 000 000 lei 601 = 401 64 054 800 lei
10 054 800 lei 4426
c)
54 000 000 lei 601 = 401 62 974 800 lei
10 054 800 lei 4426 767 1 080 000 lei
d)
52 920 000 lei 601 = 401 62 974 800 lei
10 054 800 lei 4426
e)
52 920 000 lei 301 = 401 62 974 800 lei
10 054 800 lei 4426
Răspuns corect: b)
Valoarea materiilor prime achiziţionate este înregistrată direct pe cheltuieli, în cazul

metodei inventarului intermitent şi se determină scăzând, din preţul de cumpărare,
reducerea comercială de 10% obţinându-se 54.000.000 lei.
TVA deductibilă = 19% * (54.000.000 – 2% * 54.000.000) = 10.054.800 lei
Se dau următoarele informaţii privind stocul de materie primă X, evaluat la cost de

achiziţie standard de 2.500 lei/buc, pentru luna ianuarie: stoc iniţial: 100 buc., cost de
achiziţie efectiv 2.600 lei/buc; cumpărări, 25.01: 300 buc., cost de achiziţie efectiv
2.200 lei/buc, TVA 19 %; consum de materie primă X, în cursul lunii 350 buc. Care
este valoarea la care se va înscrie în bilanţ, la sfârşitul lunii ianuarie, stocul de materie
primă X?
70.000 lei;
115.000 lei;
151.250 lei;
135.000 lei ;
(70.000) lei.
Răspuns corect: b)
Sf 301 = 2.500 * (100 + 300 -350) = 125.000 lei
Si D 308 = 100 * (2.600 – 2.500) = 10.000

RD 308 = 300 * (2.200 – 2.500) = -90.000
K 308 = (10.000 – 90.000) / (100 * 2.500 + 300 * 2.500) =
= (- 80.000) / 1.000.000 = - 0,08
RC 308 = K 308 * RC 301 = (-0,08) * (2.500 * 350) = - 70.000
Sf D 308 = 10.000 + (-90.000) – (-70.000) = - 10.000
Valoarea stocului de materie primă din bilanţ este 125.000 + (-10.000), adică 115.000
lei.
Se dau următoarele informaţii privind stocul de marfă X, pentru luna ianuarie: sold iniţial,
46
01.01: 40 buc.*100 lei/buc.; intrări, 04.01: 300 buc., preţ de cumpărare 110 lei/buc.;
cheltuieli de transport 2.100 lei; ieşiri, 05.01: 240 buc.; preţ de vânzare 150 lei/buc;
intrări, 17.01: 100 buc.; preţ de cumpărare 125 lei/buc.; ieşiri, 28.01: 170 buc.; preţ de
vânzare 150 lei/buc. Care este profitul brut obţinut de întreprindere la sfârşitul lunii
ianuarie, în condiţiile în care societatea utilizează pentru evaluarea stocurilor la ieşire,
metoda costului mediu ponderat după fiecare intrare:
16.170 lei;
13.418 lei;
15.375 lei;
13.500 lei;
15.500 lei.
Răspuns corect: d)
Venituri din vânzarea mărfurilor = 240 * 150 + 170 *150 = 61.500 lei

Preţ Preţ Preţ
1.01 40 100 4.000
4.01 300 110 33.000 40 100 4.000
2.100 300 110 33.000
2.100
340 39.100
5.01 240 115 27.600 100 115 11.500
17.01 100 125 12.500 100 115 11.500
100 125 12.500
200 24.000
28.01 170 120 20.400 30 120 3.600
Cheltuieli privind mărfurile = 27.600 + 20.400 = 48.000 lei

Profit = 61.500 – 48.000 = 13.500 lei
O societate comercială achiziţionează mărfuri pe baza facturii: preţ de cumpărare

15.000.000 lei, rabat 1 %, scont de decontare 2 %, TVA 19 %. În condiţiile în care
scontul de decontare se contabilizează ulterior facturării precizaţi formula contabilă
privind decontarea facturii:
a)
17 615 070 lei 401 = 5121 17 318 070 lei
767 297 000 lei
b)
17 318 070 lei 401 = 5121 17 318 070 lei
c)
17 615 070 lei 401 = 5121 17 615 070 lei
d)
14 850 000 lei 371 = 401 17 318 070 lei
2 765 070 lei 4426 767 297 000 lei
e)
297 000 lei 5121 = 767 297 000 lei
Răspuns corect: a)
47
Obligaţia faţă de furnizori:
Valoare mărfuri: 15.000.000 * (100% - 1%) = 14.850.000 lei
Valoare TVA: 14.850.000 * 19% * (100% - 2%) = 2.765.070 lei
Totalul obligaţiei faţă de furnizori= 14.850.000 + 2.765.070 = 17.615.070
Valoarea scontului = 14.850.000 * 2% = 297.000 lei
Diferenţa rămasă de achitat = 17.615.070 – 297.000 = 17.318.070
La data de 1.10.2001, societatea ALFA emite o cambie având ca beneficiar furnizorul

BETA, în valoare de 20.000 lei, cu scadenţa la 31.12.2001. Societatea BETA decide
remiterea efectului spre scontare la o bancă la data de 20.11.2001. Avizul băncii
soseşte la data de 23.11.2001 şi cuprinde următoarele informaţii: sconturi 200 lei, net
de încasat 19.800 lei. Înregistrările contabile la data de 23.11.2001 în contabilitatea
societăţii ALFA sunt:
a)
20.000 lei 5114 = 413 20.000 lei si
19.800 lei 5121 = 5114 20.000 lei
200 lei 667
b)
19.800 lei 5121 = 5114 20.000 lei
200 lei 667
c)
Nu se efectuează nici o înregistrare contabilă în contabilitatea societăţii ALFA la
această dată;
d)
19.800 lei 5121 = 413 20.000 lei
200 lei 627
e)
19.800 lei 5121 = 5114 20.000 lei
200 lei 627
Răspuns corect: c)
Societatea BETA este cea care remite efectul spre scontare înainte de data scadenţei.
Deci, în contabilitatea societăţii ALFA, la data de 23 noiembrie 2001, nu se efectuează
nici o înregistrare.
La data de 1.10.2001, societatea ALFA emite o cambie având ca beneficiar furnizorul

BETA, în valoare de 20.000 lei, cu scadenţa la 31.12.2001. Societatea BETA decide
remiterea efectului spre scontare la o bancă la data de 20.11.2001. Avizul băncii
soseşte la data de 23.11.2001 şi cuprinde următoarele informaţii: sconturi 200 lei, net
de încasat 19.800 lei. Înregistrările contabile la data de 23.11.2001 în contabilitatea
societăţii BETA sunt:
a)
20.000 5114 = 413 20.000 lei si
lei
48
19.800 5121 = 5114 20.000 lei
lei
200 lei 667
b)
19.800 5121 = 5114 20.000 lei
lei
200 lei 667
c)
nu se efectuează nici o înregistrare contabilă în contabilitatea societăţii ALFA la
această dată;
d)
19.800 5121 = 413 20.000 lei
lei
200 lei 627
e)
19.800 5121 = 5114 20.000 lei
lei
200 lei 627
Răspuns corect: b)
Societatea BETA remite efectul spre scontare la data de 20.11.2004 când se

înregistrează:
5114 = 413 20.000 lei
În data de 23.11.2004, când se primeşte avizul băncii, se înregistrează cheltuiala cu

scontul în valoare de 200 lei şi încasarea sumei de 19.800 lei. Concomitent, se
diminuează şi efectele remise spre scontare cu suma de 20.000 lei.
Pe data de 01.04.N, o societate achiziţionează din import mărfuri în următoarele condiţii:

preţ de cumpărare 1.000 USD, taxa vamală 10%, comision vamal 0,5%, TVA 19%,
cursul dolarului în momentul cumpărării = 35.000 lei/USD, cursul dolarului în
momentul plăţii, pe data de 16.06.N 30.000 lei/USD. Care din următoarele înregistrări
privind plata furnizorilor este corectă?
a)
30.000.000 lei 401 = 5124 30.000.000 lei
b)
38.692.500 lei 401 = 5124 33.165.000 lei
765 5.527.500 lei
c)
35.000.000 lei 401 = 5124 30.000.000 lei
765 5.000.000 lei
d)
33.165.000 lei 401 = 5121 33.165.000 lei
e)
30.000.000 lei 401 = 5124 35.000.000 lei
5.000.000 lei 665
Răspuns corect: c)
49
Obligaţia faţă de furnizor este 1.000 USD. În momentul achitării obligaţiei cursul este
de 30.000 lei, faţă de 35.000 lei - cât se înregistra în momentul naşterii obligaţiei;
astfel se înregistrează un venit din diferenţe de curs valutar de 5.000.000 lei şi o
diminuare a disponibilităţilor bancare în valoare de 30.000.000 lei.
În ziua de 25 martie societatea F reclamă un efect comercial în valoare de 75.000 lei (tras
asupra societăţii S) la banca B care îl deţine spre încasare; cheltuielile privind
recuperarea efectului sunt de 20 lei. Precizaţi care sunt înregistrările contabile corecte
şi complete care se impun în contabilitatea trăgătorului:
a)
75.000 lei 413 = 5113 75.000 lei
20 lei 626 = 5121 20 lei
b)
75.000 lei 413 = 5114 75.000 lei
20 lei 626 = 5121 20 lei
c)
75.000 lei 4111 = 5113 75.000 lei
20 lei 626 = 5121 20 lei
d)
75.000 lei 413 = 5114 75.000 lei
20 lei 626 = 5121 20 lei
75.020 lei 4111 = 413 75.020 lei
e)
75.000 lei 413 = 5113 75.000 lei
20 lei 666 = 5121 20 lei
Răspuns corect: a)
În urma operaţiunii de recuperare a efectului, în contabilitatea trăgătorului, se

înregistrează o scădere a efectelor de încasat concomitent cu naşterea dreptul de
creanţă care constă în efecte de primit de la clienţi în valoare de 75.000 lei.
De asemenea, trebuie reflectată în contabilitate şi cheltuiala cu recuperarea efectului în

valoare de 20 lei.
În ziua de 27 ianuarie 2001 furnizorul F remite spre încasare o cambie de 220.000 lei
(trasă asupra societăţii S) la banca B; cambia nu este plătită de către societatea S la
scadenţă şi ca atare, este returnată lui F de către bancă, cheltuielile de returnare fiind
de 4.000 lei. Precizaţi care sunt înregistrările contabile corecte şi complete care se
impun în contabilitatea trăgătorului:
a)
220.000 lei 5113 = 413 220.000 lei
224.000 lei 4111/S = %
5113 220.000 lei
5121/B 4.000 lei
b)
50
224.000 lei 4111/S = 5121/B 224.000 lei
c)
220.000 lei 5113 = 413 220.000 lei
224.000 lei 413 = %
5113 220.000 lei
5121/B 4.000 lei
d)
224.000 lei 413 = 5121/B 0 lei
e)
în contabilitatea trăgătorului nu se impune nici o înregistrare contabilă.
Răspuns corect: a)
În contabilitatea trăgătorului, remiterea cambiei spre încasare este reflectată prin

creşterea efectelor de încasat, pe de o parte şi scăderea dreptului de creanţă menţionat
pe efectele comerciale, pe de altă parte cu suma de 220.000 lei.
În momentul neachitării cambiei şi returnării acesteia, se înregistrează iarăşi dreptul de

creanţă asupra societăţii S, care de această dată este mărit cu suma de 4.000 lei
(valoarea cheltuielilor de returnare).
Concomitent se înregistrează reducerea efectelor de încasat, precum şi plata sumei de

4.000 lei ocazionată de returnare.
La inventariere întreprinderea furnizoare F constată creanţe ordinare asupra clientului C,

în valoare de 535.500 lei care sunt irecuperabile. Precizaţi setul de înregistrări
contabile care se impun în contabilitatea lui F:
a)
% = 4118 535.500 lei
450.000 lei 654
85.500 lei 4427
b)
% = 4111 535.500 lei
450.000 lei 654
85.500 lei 4427
c)
% = 4111 535.500 lei
450.000 lei 654
85.500 lei 4427
450.000 lei 6814 = 491 450.000 lei
d)
535.500 lei 654 = 4111 535.500 lei
450.000 lei 6814 = 491 450.000 lei
e)
535.500 lei 654 = 4118 535.500 lei
450.000 lei 6814 = 491 450.000 lei
Răspuns corect: b)
51
În momentul constatării faptului că acea creanţă ordinară este irecuperabilă, societatea
înregistrează o pierdere din creanţe la nivelul sumei de 535.500 mai puţin TVA
aferentă, adică 450.000 lei. TVA colectată este anulată concomitent cu reducerea
dreptului de creanţă menţionat în contul 4111 „Clienţi” în sumă totală de 535.500 lei.
Dispuneţi de următoarele informaţii: încasări de la clienţi 200.000 lei; plăţi către furnizori
15.000 lei; plăţi către angajaţi 2.500 lei; dobânzi plătite legate de activitatea de
exploatare 100 lei; impozit pe profit plătit 6.000 lei; achiziţii de terenuri 100.000 lei;
achiziţii instalaţii 400.000 lei; încasări din vânzarea echipamentelor 50.000 lei;
dividende încasate 120.000 lei; venituri din emisiuni de capital social 7.000 lei;
încasări din împrumuturi pe termen lung 1.500 lei. Conform IAS 7 "Situaţiile
fluxurilor de numerar" metoda directă fluxurile de numerar din activităţi de exploatare,
investiţii şi finanţare sunt:
Flux exploatare Flux investiţii Flux finanţare
a. + 226 400 lei - 380 000 lei + 5 500 lei
b. - 176 400 lei + 330 000 lei - 8 500 lei
c. + 176 500 lei - 334 500 lei + 7 000 lei
d. + 176 400 lei - 330 000 lei + 8 500 lei
e. + 226 400 lei + 380 000 lei - 1 500 lei
Răspuns corect: d)
Operaţie Flux Flux Flux

exploatar investiţii finanţare
e
Încasări de la clienţi +200.000 - -
Plăţi către furnizori -15.000 - -
Plăţi către angajaţi -2.500 - -
Dobânzi plătite legate de activitatea de -100 - -
exploatare
Impozit pe profit plătit -6.000 - -
Achiziţii de terenuri - -100.000 -
Achiziţii instalaţii - -400.000 -
Încasări din vânzarea echipamentelor - +50.000 -
Dividende încasate - +120.000 -
Venituri din emisiuni de capital social - - +7.000
Încasări din împrumuturi pe termen lung - - +1.500
TOTAL +176.400 -330.000 +8.500
Dispuneţi de următoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.600

lei. Valorile juste ale activelor achiziţionate şi obligaţiilor preluate sunt următoarele:
stocuri 1.500 lei; creanţe 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri şi clădiri 4.000 lei;
furnizori 1.600 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.500 lei. Au fost
efectuate plăţi în valoare de 4.200 lei pentru achiziţia clădirilor. Conform IAS 7
"Situaţiile fluxurilor de numerar" fluxul de numerar provenit din activităţile de
investiţii este:
+ 6 800 lei;
52
8 800 lei;
1 600 lei;
6 800 lei;
+ 8 800 lei.
Răspuns corect: d)
Fluxul de numerar provenit din activităţile de investiţii este calculat în felul următor:
- achiziţia acţiunilor filialei = -4.600
- numerar aferent activelor preluate = +2.000
- achiziţia clădirilor = -4.200
Fluxul de numerar provenit din activităţile de investiţii = -6.800
Dispuneţi de următoarele informaţii: profit net înainte de impozitare 67.000 lei; amortizare
1.500 lei; clienţi: sold iniţial 4.000 lei - sold final 1.200 lei; stocuri: sold iniţial 6.000
lei - sold final 7.800 lei; furnizori: sold iniţial 12.000 lei - sold final 16.800 lei; impozit
pe profit plătit 600 lei. Cheltuielile cu dobânda au fost de 2.000 lei, din care 850 lei au
fost plătiţi în timpul perioadei. Alţi 500 lei legaţi de cheltuielile cu dobânda ale
perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei. 700 lei au fost
ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 650 lei din împrumuturi pe termen lung. Au fost
efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 5.100 lei şi s-au încasat 4.600
lei din vânzarea unei instalaţii. Conform IAS 7 "Situaţiile fluxurilor de numerar"
aceste operaţii generează:
a. + 72 850 lei flux exploatare - 9 700 lei flux investiţii - 1 350 flux finanţare
b. + 72 850 lei flux exploatare + 9 700 lei flux investiţii - 150 flux finanţare
c. + 73 850 lei flux exploatare + 150 flux finanţare
d. + 75 050 lei flux exploatare + 850 lei flux investiţii
e. + 74 350 lei flux exploatare - 500 lei flux investiţii + 1 350 flux finanţare
Răspuns corect: e)
Flux Flux Flux

e
Profit net înainte de impozitare +67.000
Amortizare +1.500
Cheltuieli privind dobânzile +2.000
Clienţi {– (Sf – Si)} +2.800
Stocuri {– (Sf – Si)} -1.800
Furnizori {+ (Sf – Si)} +4.800
Impozit pe profit plătit -600
Dobânzi aferente perioadei curente plătite -850
Dobânzi aferente perioadei precedente plătite -500
Emisiune de capital +700
Împrumuturi pe termen lung +650
Achiziţie teren -5.100
Vânzare instalaţie +4.600
TOTAL +74.350 -500 +1.350
53
O societate comercială deţine un utilaj în următoarele condiţii: valoarea contabilă =
100.000.000 lei; amortizarea cumulată = 70.000.000 lei; durata rămasă de viaţă = 2
ani; valoarea reziduală = 10.000.000 lei; valoarea fluxurilor viitoare de numerar,
estimate din exploatarea continuă a utilajului = 10.000.000 lei/an; rata de actualizare =
10 %; preţul de vânzare al bunului = 40.000.000 lei; cheltuielile ocazionate de vânzare
= 5.000.000 lei.Conform IAS 36 "Deprecierea activelor", care din următoarele
variante privind reflectarea în contabilitate a deprecierii, este corectă:
a. 6813 = 291 5.000.000 lei
b. 6813 = 291 12.644.628 lei
c. 6813 = 291 4.380.165 lei
d. 6813 = 291 236.664 lei
e. în contabilitate nu se efectuează nici o înregistrare contabilă deoarece activul nu
este depreciat.
Răspuns corect: e)
IAS 36 „Deprecierea activelor” precizează că deprecierea unui activ trebuie să fie

recunoscută ori de câte ori valoarea contabilă netă depăşeşte valoarea recuperabilă,
care este determinată ca fiind maximul dintre preţul net de vânzare şi valoarea de
utilizare (Standardele Internaţionale de Contabilitate, 2001, IAS 36 Deprecierea
activelor, paragrafele 4 şi 5 din „Introducere”, pag. 838 şi 839).
Valoarea contabilă netă (VCN) =100.000.000 – 70.000.000 = 30.000.000 lei

Preţ net de vânzare (PVnet) = 40.000.000 – 5.000.000 = 35.000.000 lei
Valoare de utilizare (VU)= CF1 * (1 + ra) + CF2 * (1 + ra)2 +VR* (1 + ra)2, unde:
CF – cash-flow
ra – rata de actualizare
VR – valoarea reziduală
VU = 10.000.000 / (1+10%) + 10.000.000 / (1+10%)2 + 10.000.000 / (1+10%)2

VU = 9.090.909 + 8.264.463 + 8.264.463 = 25.619.835 lei
MAX (PVnet ; VU) = MAX (35.000.000 ; 25.619.835) = 35.000.000 lei

VCN < MAX (PVnet ; VU) => activul nu este depreciat conform
IAS 36 „Deprecierea activelor”
Societatea Moga SA vinde produse însoţite de certificate de garanţie pentru 12 luni. În

exerciţiul financiar 2001 s-au vândut 30.000 de produse. Experienţa întreprinderii şi
estimările indică pentru anul care urmează că 60% din produsele vândute în 2001 nu
vor înregistra nici un fel de problemă, 36% vor avea nevoie de reparaţii minore cu un
cost mediu de 500 lei/ produs, iar 4% vor avea nevoie de înlocuire completă la un cost
de 3.500 lei /produs. La 1 ianuarie 2001 provizioanele pentru garanţii aferente
produselor vândute în anul 2000 era de 4.600.000 lei. În cursul anului 2001 s-au
înregistrat cheltuieli pentru remedierea produselor vândute în anul 2000 în valoare de
2.500.000 lei, iar provizionul aferent a fost reluat la venituri. Precizaţi care din
următoarele înregistrări trebuie efectuată de Moga Sa, conform IAS 37, la 31.12.2001:
a. 7.500.000 lei 6812 = 1512 7.500.000 lei
54
b. 9.600.000 lei 6812 = 1512 9.600.000 lei
c. 2.100.000 lei 6812 = 1512 2.100.000 lei
d. 7.500.000 lei 1512 = 7812 7.500.000 lei
e. 2.100.000 lei 1512 = 7812 2.100.000 lei
Răspuns corect: a)
Provizionul pentru garanţii acordate clienţilor existent în sold la 31 decembrie 2001

era de 4.600.000 lei, mai puţin 2.500.000 lei (provizionul reluat la venituri în cursul
anului 2001), adică 2.100.000 lei.
Estimarea provizionului se face în funcţie de numărul produselor vândute în anul 2001

la care se aplică procentele de probabilitate ca un anumit număr de produse să
antreneze în anul următor anumite costuri. (Standardele Internaţionale de
Contabilitate, 2001, IAS 37 Provizioane, datorii şi active contingente, paragraful 39
din capitolul „Evaluare”, pag. 933)
Costurile aferente garanţiilor acordate pentru produsele vândute previzionate pentru

anul 2002 se calculează astfel:
30% * 30.000 * 500 + 4% * 30.000 % * 3.500 = 9.600.000 lei
Cum, la 31 decembrie 2001 era constituit şi neutilizat un provizion de 2.100.000 lei,

rezultă necesitatea suplimentării provizionului cu suma de 7.500.000 lei (9.600.000-
2.100.000).
În cursul anului N o societate comercială efectuează următoarele operaţii: achiziţionează o

filială Z cu 1.000 lei din care numerar dobândit 200 lei; a achiziţionat 5 autoturisme la
un cost total de 5.000 lei din care 450 lei au fost obţinuţi prin leasing financiar; au fost
efectuate plăţi în valoare de 4.550 lei pentru achiziţia autoturismelor; a plătit 45 lei
obligaţiile anului din leasingul financiar; a încasat 1.450 lei din vânzarea unei clădiri; a
încasat dobânzi totale de 480 lei, din care 100 lei din activitatea de exploatare şi a
plătit dividende totale de 500 lei din care 150 lei din activitatea de exploatare.
Conform IAS 7 "Situaţia fluxurilor de numerar" fluxurile de numerar provenite din
activităţile de investiţie şi finanţare sunt:
a. - 4 250 lei + 335 lei
b. - 4 450 lei + 335 lei
c. - 3 870 lei - 45 lei
d. - 3 520 lei - 395 lei
e. + 3900 lei - 15 lei
Răspuns corect: d)
Operaţia Activitatea Activitatea
de investiţii de finanţare
Achiziţia filialei -1.000 -
Numerar dobândit din achiziţie +200 -
Achiziţie autoturisme -4.550 -
Plăţi leasing - -45
Vânzare clădire +1.450 -
Dobânzi încasate (480 - 100) +380 -
55
Dividende plătite (500 - 150) - -350
TOTAL -3.520 -390
În cursul anului N o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează 1.500

lei din vânzarea mărfurilor; încasează 4.000 lei din vânzarea unei clădiri; plăteşte
1.200 lei pentru achiziţia unor materii prime; plăteşte 3.700 lei pentru achiziţia unui
autoturism; obţine 2.800 lei din emisiunea de capital social; plăteşte acţionarilor 1.550
lei pentru răscumpărarea acţiunilor întreprinderii; plăteşte o obligaţie din leasing
financiar 550 lei; plăteşte dividende în valoare de 1.700 lei din care 1.000 lei aferente
activităţii de finanţare; încasează dobânzi în valoare de 850 lei din care 50 lei din
activitatea de exploatare şi încasează o asigurare de 400 lei. Conform IAS 7 "Situaţia
fluxurilor de numerar" fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţie şi
finanţare sunt:
a. - 300 lei + 500 lei
b. + 1 100 lei - 300 lei
c. - 450 lei + 1 250 lei
d. - 1 250 lei + 2 050 lei
e. 0 lei + 500 lei
Răspuns corect: b)
Operaţia Activitatea Activitatea

de investiţii de
finanţare
Vânzarea clădirii +4.000 -
Achiziţie autoturism -3.700
Emisiune de capital - +2.800
Răscumpărare acţiuni proprii - -1.550
Plăţi leasing - -550
Dividende plătite - -1.000
Dobânzi încasate +800
TOTAL -1.100 -300
În cursul anului N o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează

contravaloarea unor mărfuri vândute 4.000 lei; încasează 5.500 lei din vânzarea unei
clădiri; plăteşte 4.300 lei materii prime achiziţionate; achiziţionează filiala Z cu 1.800
lei din care numerar dobândit 700 lei; încasează dobânzi 850 lei din care 40 lei din
activitatea de exploatare; încasează o asigurare împotriva cutremurelor 420 lei;
plăteşte 4.100 lei datorii din leasing financiar; plăteşte dividende de 750 lei din care 60
lei din activitatea de exploatare şi plăteşte acţionarilor suma de 800 lei pentru
răscumpărarea acţiunilor întreprinderii. Conform IAS 7 "Situaţia fluxurilor de
numerar" aceste operaţii generează:
Flux de Flux de investiţii Flux de
exploatare finanţare
a. +100 lei +4 520 lei -4 780 lei
b. -320 lei +4 940 lei -4 780 lei
c. +100 lei +5 210 lei -5 590 lei
d. -320 lei +4 520 lei -5 170 lei
56
e. 1120 lei +5 640 lei -3 980 lei
Răspuns corect: c)
Operaţie Flux Flux Flux

e
Încasarea contravalorii mărfurilor vândute +4.000
Vânzarea clădirii +5.500
Plata materiilor prime achiziţionate -4.300
Achiziţia filialei Z -1.800
Numerar dobândit prin achiziţia filialei +700
Dobânzi încasate +40 +810
Încasarea indemnizaţiei de asigurare +420
Achitarea datoriilor aferente leasing-ului -4.100
financiar
Plata dividendelor -60 -690
Răscumpărarea acţiunilor proprii -800
TOTAL +100 +5.210 -5.590
La începutul anului 2001 o întreprindere deţinea 10.000 EURO. Cursul ROL/EURO la

1.1.2001 era de 23.000 lei/. Pe parcursul exerciţiului 2001 au fost înregistrate
următoarele fluxuri monetare: încasări de 30.000 EURO la cursul zilei de 24.000 lei/
şi de 10.000 EURO la cursul zilei de 23.500 lei/ şi plăţi de 20.000 EURO la cursul
zilei de 24.300 lei/ şi de 15.000 EURO la cursul zilei de 23.500 lei/. La 31.12.2001
cursul era de 24.100 lei/. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societăţii şi
diferenţa de curs nerealizată?
Trezoreria netă Diferenţa de curs nerealizată
a. 131.500.000 lei 7.000.000 lei;
b. 116.500.000 lei 7.000.000 lei;
c. 101.500.000 lei 15.000.000 lei;
d. 120.500.000 lei 4.000.000 lei;
e. 131.500.000 lei 15.000.000 lei.
Răspuns corect: e)
TN = T31.12.2001 – T01.01.2001, unde TN = trezoreria netă

T01.01.2001 = disponibilităţi la 1 ianuarie 2001
T31.12.2001 = disponibilităţi la 31 decembrie 2001
T01.01.2001 = 10.000 euro * 23.000 lei/euro = 230.000.000 lei
T31.12.2001 = (10.000 + 30.000 + 10.000 – 20.000 – 15.000) euro * 24.100 lei/euro
= 15.000 euro * 24.100 lei/euro = 361.500.000 lei
TN = 361.500.000 – 230.000.000 = 131.500.000 lei
Situaţia contului de disponibilităţi în valută în anul 2001:

Sold iniţial = 10.000 * 23.000 = 230.000.000 lei
Încasare = 30.000 * 24.000 = 720.000.000 lei
Încasare = 10.000 * 23.500 = 235.000.000 lei
57
Plăţi = 20.000 * 24.300 = (486.000.000) lei
Plăţi = 15.000 * 23.500 = (352.500.000) lei
Sold final = 346.500.000 lei
Diferenţa de curs valutar = 361.500.000 – 346.500.000 = 15.000.000 lei
Dispuneţi de următoarele date: activ imobilizat net 6.000.000 lei; amortizări 4.500.000 lei;
stocuri 15.000.000 lei; provizioane pentru deprecierea stocurilor 1 600.000 lei; clienţi
13.000.000 lei; titluri de plasament 8.200.000 lei; debitori diverşi 16.000.000 lei;
cheltuieli înregistrate în avans 19.000.000 lei, din care legate de exploatare 5.000.000
lei; disponibilităţi 9.600.000 lei; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.000.000 lei;
capital propriu înainte de repartizare 25.000.000 lei; furnizori 6.000.000 lei; impozit
pe salarii 3.000.000 lei; venituri înregistrate în avans 9.000.000 lei din care din
exploatare 4.000.000 lei; creditori diverşi 10.000.000 lei; impozit pe profit 3.000.000
lei; credite bancare pe termen scurt 9.200.000 lei. Care sunt mărimile fondului de
rulment, a necesarului de fond de rulment de exploatare si în afara exploatării:
FR NFR exploatare NFR afara exploatării
a. + 40 600 000 lei + 20 000 000 lei + 20 200 000 lei
b. + 40 600 000 lei - 20 000 000 lei - 20 200 000 lei
c. – 40 600 000 lei + 20 000 000 lei + 20 200 000 lei
d. – 40 600 000 lei - 20 000 000 lei - 20 200 000 lei
e. – 40 600 000 lei - 20 000 000 lei + 20 200 000 lei
Răspuns corect: a)
FR = AC – DTS, unde FR – fond de rulment

AC – active circulante
DTS – datorii pe termen scurt
AC = Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi

Stocuri = 15.000.000 lei
Creanţe = Clienţi + Debitori diverşi + Ch. înregistrate în avans
Creanţe = 13.000.000 + 16.000.000 + 19.000.000 = 48.000.000 lei
Disponibilităţi = Titluri pe termen scurt + Disponibilităţi
Disponibilităţi = 8.200 + 9.600 = 17.800.000 lei
AC = 15.000.000 + 48.000.000 + 17.800.000 = 80.800.000 lei
Datorii pe termen scurt = Furnizori + Impozit pe salarii + Venituri înreg. în avans +

+ Creditori diverşi + Impozit pe profit +
+ Credite bancare pe termen scurt
Datorii pe termen scurt = 6.000.000 + 3.000.000 + 9.000.000 + 10.000.000 +
+ 3.000.000 + 9.200.000 = 40.200.000 lei
FR = 80.800.000 - 40.200.000 = 40.600.000 lei
NFRexpl. = ACexpl.- DTSexpl., unde:

NFRexpl. – necesar de fond de rulment din exploatare
AC expl. – active circulante din exploatare
DTSexpl – datorii pe termen scurt din exploatare
58
ACexpl. = Stocuri + Clienţi + Ch. înregistrate în avans af. exploatării
ACexpl. = 15.000.000 + 13.000.000 + 5.000.000 = 33.000.000 lei
DTSexpl. = Furnizori + Impozit pe salarii + Venituri înreg. în avans af. exploatării
DTS expl. = 6.000.000 + 3.000.000 + 4.000.000 = 13.000.000 lei
NFRexpl. = 33.000.000 – 13.000.000 = 20.000.000 lei
NRFaf.expl. = ACaf.expl. – DTSaf.expl., unde:

NFRexpl. – necesar de fond de rulment în afara exploatării
AC expl. – active circulante în afara exploatării
DTSexpl – datorii pe termen scurt în afara exploatării
ACaf.expl.= Titluri de plasament + Debitori diverşi + Ch. înregistrate în avans în afara

exploatării
ACaf.expl.= 8.200.000 + 16.000.000 + 14.000.000 =38.200.000 lei
DTSaf.expl. = Creditori diverşi + Impozit pe profit + Ven. înreg. în avans din afara
exploatării
DTSaf.expl. = 10.000.000 + 3.000.000 + 5.000.000 = 18.000.000 lei
NRFaf.expl. = 38.200.000 – 18.000.000 = 20.200.000 lei
Dispuneţi de următoarele date: mijloace fixe la valoarea brută 5.600.000 lei; amortizarea
mijloacelor fixe 3.000.000 lei; materii prime 14.000.000 lei; provizioane pentru
deprecierea materiilor prime 1.500.000 lei; clienţi 3.900.000 lei; provizioane pentru
deprecierea creanţelor clienţi 200.000 lei; cheltuieli înregistrate în avans 10.000 000
lei; conturi curente la bănci 15.000.000 lei; capital social subscris vărsat 10.000.000
lei; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 6.000.000 lei; împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni 2.000.000 lei; prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiuni de
obligaţiuni 1.000.000 lei; furnizori 6.000.000 lei; venituri înregistrate în avans
16.000.000 lei; credite bancare pe termen scurt 4.800.000 lei. Care este mărimea
fondului de rulment net global, a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei nete:
FR NFR T
a. + 16 100 000 lei + 5 900 000 lei + 10 200 000 lei
b. + 16 100 000 lei - 5 900 000 lei + 10 200 000 lei
c. + 16 100 000 lei - 5 900 000 lei + 22 000 000 lei
d. – 16 100 000 lei + 5 900 000 lei + 10 200 000 lei
e. – 16 100 000 lei - 5 900 000 lei + 22 000 000 lei
Răspuns corect: a)
FR = NFR + TN , unde FR = fond de rulment

NFR = necesar de fond de rulment
TN = trezorerie netă
NFR = AC – DTS ,unde AC = active circulante

DTS = datorii pe termen scurt
AC = Materii prime + Clienţi + Ch.înregistrate în avans

AC = 14.000.000 + 3.900.000 + 10.000.000 = 27.900.000 lei
59
DTS = Furnizori + Ven. înregistrate în avans
DTS = 6.000.000 + 16.000.000 = 22.000.000 lei
NFR = 27.900.000 – 22.000.000 = 5.900.000 lei
TN = TA – TP, unde TA = trezorerie de activ

TP = trezorerie de pasiv
TA = Conturi curente la bănci = 15.000.000 lei

TP =Credite bancare pe termen scurt = 4.800.000 lei
TN = 15.000.000 – 4.800.000 = 10.200.000 lei
FR = NFR +TN = 5.900.000 + 10.200 000 = 16.100 000 lei
Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client A 14.280.000 lei inclusiv TVA
19 %, probabilitate de încasare 40 %; client B 11.000.000 lei exclusiv TVA,
probabilitatea de neîncasare 80 %; client C 10.710.000 lei inclusiv TVA 19 %,
probabilitatea de încasare 90 %. Care este mărimea provizionului pentru deprecierea
creanţelor clienţi ce trebuie constituit la sfârşitul anului N:
10 300 000 lei
21 700 000 lei
18 439 000 lei
24 151 000 lei
16 900 000 lei
Răspuns corect: e)
Provizioanele care trebuie constituite pentru fiecare client:
Pentru clientul A 60% * (14.280.000 * 100/119) = 7.200.000
Pentru clientul B 80% * 11.000.000 = 8.800.000
Pentru clientul C 10% * (10.710.000 * 100/119) = 900.000
Provizion total pentru deprecierea clienţilor = 16.900.000
Preţul de vânzare propus al produsului AB este de 27 u.m. şi costul variabil unitar

planificat este de 15 u.m. Se estimează o creştere a costurilor fixe cu 197.040 u.m. pe
lună. Pragul de rentabilitate în unităţi fizice şi în unităţi monetare pe lună este de:
a. 16.240 bucăţi 443.430 u.m.
b. 15.590 bucăţi 322.650 u.m.
c. 11.950 bucăţi 312.930 u.m.
d. 16.420 bucăţi 443.340 u.m.
e. 11.590 bucăţi 438.480 u.m.
Răspuns corect: d)
Pragul de rentabilitate în unităţi fizice se stabileşte împărţind creşterea costurilor fixe

la diferenţa între preţul de vânzare şi costul variabil unitar.
Qpr = CF / (pv - cv) = 197.040 / (27 - 15) = 16.420 bucăţi
CApr = pv * Qpr
60
CApr = 27 * 16.420 = 443.340 lei
O societate achiziţionează în anul N 1.000 de acţiuni ca titluri de participare la preţul de

2.000 lei/acţiune. La sfârşitul anului N valoarea la bursă a acţiunilor este de 1.700
lei/acţiune. În anul N+1 acţiunile se vând la preţul de 2 500 lei/acţiune. Care sunt
înregistrările privind provizioanele în anul N+1:
a)
300 000 lei 296 = 7813 300 000 lei
b)
300 000 lei 6863 = 296 300 000 lei
c)
300 000 lei 296 = 7863 300 000 lei
d)
300 000 lei 296 = 764 300 000 lei
e)
300 000 lei 590 = 7863 300 000 lei
Răspuns corect: c)
La finele anului N se înregistrează o depreciere de 300 lei / titlu, iar în anul următor
provizionul trebuie anulat deoarece nu mai are obiect, valoarea de piaţă – 2.500 lei -
fiind superioară preţului de achiziţie de 2.000 lei la care sunt înregistrate titlurile în
contabilitate. Conform principiului prudenţei plus valorile nu se înregistrează în
contabilitate.
O societate achiziţionează în anul N 1.000 de acţiuni ca titluri de participare la preţul de

2.000 lei/acţiune. La sfârşitul anului N cursul la bursă al acţiunilor este 1.600
lei/acţiune, iar la sfârşitul anului N+1 de 1.900 lei/acţiune. Care sunt înregistrările
contabile la sfârşitul anului N+1:
a)
300 000 lei 296 = 7813 300 000 lei
b)
300 000 lei 296 = 7863 300 000 lei
c)
300 000 lei 6863 = 296 300 000 lei
d)
300 000 lei 6813 = 296 300 000 lei
e)
400 000 lei 6863 = 296 400 000 lei
Răspuns corect: b)
La finele anului N, provizionul constituit era la nivelul de 400.000 lei.
Cursul la bursă la finele anului următor este de 1.900 lei/titlu comparativ cu 2.000
lei/titlu care este valoarea din contabilitate, titlurile fiind în continuare depreciate. De
această dată, deprecierea este de 100.000 lei ((2.000-1.900) * 1.000). Astfel
provizionul constituit în anul precedent – 400.000 trebuie diminuat cu 300.000 lei prin
61
reluarea la venituri financiare.
Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile
contabile ale stocurilor sunt: 301 - 1.700.000 lei, 391 - 900.000 lei şi 371 - 2.600.000
lei, 397 - 600.000 lei. La sfârşitul anului N+1 valorile de inventar sunt: 301 -
1.000.000 lei şi 371- 2.600.000 lei. Care sunt înregistrările anului N +1:
a)
700 000 lei 6814 = 391 700 000 lei
600 000 lei 391 = 7814 600 000 lei
b)
200 000 lei 391 = 7814 800 000 lei
600 000 lei 397
c)
700 000 lei 6814 = 391 700 000 lei
d)
200 000 lei 391 = 7814 200 000 lei
e)
700 000 lei 601 = 301 700 000 lei
Răspuns corect: b)
Valoarea netă a materiilor prime era la finele anului N 800.000 lei (1.000.000 lei-
200.000 lei). Valoarea de inventar la sfârşitul anului N+1 este 1.000.000 lei,
superioară valorii nete a materiilor prime cu suma de 200.000 lei astfel că se impune
anularea provizionului pentru suma respectivă.
Valoarea netă a mărfurilor era la finele anului N de 2.000.000 lei, în timp ce valoarea
de inventar la 31.12.N+1 este de 2.600.000 lei. Concluzia care se desprinde este aceea
că provizionul existent la finele anului N în valoare de 600.000 trebuie trecut la finele
anului N+1 la venituri.
Situaţia stocurilor unei societăţi comerciale se prezintă astfel: la sfârşitul anului N valorile
contabile ale stocurilor sunt: 301 - 1.900.000 lei, 391 - 700.000 lei; 345 - 4.000.000
lei. La sfârşitul anului N+1 valorile contabile sunt: 301 - 2.000.000 lei şi 345 -
4.500.000 lei, iar valorile de inventar 301 - 2.000.000 lei şi 345 - 4.000.000. Care sunt
înregistrările la sfârşitul anului N+1:
a)
700 000 lei 391 = 7814 700 000 lei
500 000 lei 394 = 7814 500 000 lei
b)
500 000 lei 6814 = 394 500 000 lei
c)
100 000 lei 6814 = 391 100 000 lei
d)
700 000 lei 6814 = 391 700 000 lei
e)
700 000 lei 391 = 7814 700 000 lei
500 000 lei 6814 = 394 500 000 lei
62
Răspuns corect: e)
Valoarea contabilă netă a materiilor prime la finele anului N era de 1.200.000 lei (1.900.000 lei
-700.000 lei) comparativ cu 2.000.000 lei care este valoarea de inventar la finele anului N+1. Se
impune, deci, anularea provizionului constituit în sumă de 700.000 lei.
Situaţia este diferită în ceea ce priveşte produsele finite care înregistrează o depreciere
în sumă de 500.000 lei, valoarea de inventar fiind inferioară valorii contabile cu suma
respectivă, fapt care implică constituirea unui provizion.
63
Situaţia creanţelor clienţi la sfârşitul anului N este: client B 5.000.000 lei exclusiv TVA 19
%, probabilitate de neîncasare 30 % şi client C 5.950.000 lei inclusiv TVA 19 %,
probabilitatea de neîncasare 70 %. În anul N+1 probabilitatea de încasare pentru
clientul B este de 80 % iar clientul C dă faliment, societatea având certitudinea că nu
va recupera suma. Care sunt înregistrările anului N+1:
a)
5 000 000 lei 654 = 4118 5 950 000 lei
950 000 lei 4427
4 000 000 lei 491 = 7814 4 000 000 lei
b)
5 000 000 lei 654 = 4111 5 950 000 lei
950 000 lei 4427
4 000 000 lei 491 = 7814 4 000 000 lei
c)
5 000 000 lei 654 = 4118 5 950 000 lei
950 000 lei 4427
500 000 lei 6814 = 491 500 000 lei
3 500 000 lei 491 = 7814 3 500 000 lei
d)
5 000 000 lei 654 = 4111 5 950 000 lei
950 000 lei 4427
3 500 000 lei 6814 = 491 3 500 000 lei
e)
5 950 000 lei 654 = 4111 5 950 000 lei
1 500 000 lei 6814 = 491 1 500 000 lei
Răspuns corect: a)
Provizionul constituit la finele anului N:

Pentru clientul B 30% * 5.000.000 = 1.500.000
Pentru clientul C 70% * (5.950.000 * 100/119) = 3.500.000
Provizion total pentru deprecierea clienţilor la 31.12.N = 5.000.000
La finele anului N+1, provizionul necesar pentru acoperirea riscului de neîncasare a

clientului B este în valoare de 1.000.000 lei (20% * 5.000.000 lei). Astfel, pentru
clientul B trebuie reluată la venituri suma de 500.000 lei.
Întrucât se constată falimentul clientului C, se impune anularea provizionului aferent

acestuia paralel cu înregistrarea pierderii din creanţe.
La sfârşitul anului N, societatea X deţine următoarele acţiuni, cu scopul de a exercita un

control în capitalul societăţii emitente: 10 acţiuni ALFA, achiziţionate pe data de
02.04.N, la un cost de 1.000 lei/acţiune; 20 acţiuni ALFA, achiziţionate pe data de
10.08.N, la un cost de 800 lei/acţiune; 40 acţiuni BETA achiziţionate pe data de
18.12.N, la un cost de 1.500 lei/acţiune. La sfârşitul exerciţiului financiar N, valoarea
de inventar a unei acţiuni ALFA, este de 900 lei şi a unei acţiuni BETA de 1.400 lei.
Care din următoarele variante privind aplicarea principiului prudenţei este corectă:
a. 6863 = 296 4.000 lei
b. Rezultă un plus de valoare care nu se înregistrează în contabilitate
64
c. 6864 = 593 5.000 lei
d. 6814 = 593 3.000 lei
e. 593 = 7864 3.000 lei
Răspuns corect: a)
În ceea ce priveşte titlurile de participare deţinute la ALFA, acestea au o valoare

contabilă totală de 26.000 lei, în timp ce valoarea de piaţă este de 27.000 lei. Conform
principiului prudenţei nu se recunosc plusvalorile.
Titlurile de participare deţinute la societatea BETA, în schimb, sunt depreciate cu 100

lei / titlu, provizionul necesar fiind în valoare de 4.000 lei.
Societatea ALFA deţine 300 acţiuni BETA achiziţionate astfel: 100 acţiuni achiziţionate la
data de 1.03.2001 pentru 6.000 lei/acţiune şi 200 acţiuni achiziţionate la data de
30.09.2001 pentru 8.000 lei/ acţiune. La 31.12.2001 se constată că valoarea de piaţă a
acţiunilor BETA este de 7.200 lei/ acţiune. Înregistrările contabile privind
regularizarea la inventar se realizează astfel:
a)
160.000 lei 6863 = 296 160.000 lei
120.000 lei 261 = 761 120.000 lei
b)
40.000 lei 6863 = 261 40.000 lei
c)
40.000 lei 296 = 6863 40.000 lei
d)
160.000 lei 6863 = 296 160.000 lei
Plusul de valoare de 120.000 lei pentru titlurile achiziţionate
la 30.09.2001 nu se înregistrează, conform principiului
prudenţei
e)
40.000 lei 6863 = 296 40.000 lei
Răspuns final: e)
Valoarea contabilă totală a titlurilor este:

100 * 6.000 + 200 * 8.000 = 2.200.000 lei
Valoarea reală a titlurilor = 300 * 7.200 = 2.160.000 lei
Valoarea contabilă este superioară valorii reale cu suma de 40.000 lei, sumă la
nivelul căreia trebuie constituit provizionul pentru depreciere.
Societatea MEGA S.A. deţine la 31.12.2001 un portofoliu de 600 de obligaţiuni cotate ale
societăţii BETA S.A. care au fost achiziţionate după cum urmează: 400 obligaţiuni
achiziţionate la un cost de 12.000 lei/ obligaţiune la 30.03.2001, 200 obligaţiuni
achiziţionate la un cost de 10.000 lei/ obligaţiune la 30.07.2001. Cunoscând: soldul
contului 590 la 01.01.2001 - 90.000 lei; cursul obligaţiunilor la 31.12.2001 - 11.500
lei; în cursul exerciţiului 2001 nu au fost cedate obligaţiuni deţinute, precizaţi care
sunt înregistrările contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în
65
contabilitatea societăţii MEGA S.A. la 31.12.2001:
a. 160.000 lei 590 = 7814 160.000 lei
b. 90.000 lei 590 = 7863 90.000 lei
c. 110.000 lei 6814 = 590 110.000 lei
d. 100.000 lei 6814 = 590 100.000 lei
e. 160.000 lei 590 = 7812 160.000 lei
Răspuns corect: b)
Valoarea reală a titlurilor - 6.900.000 lei (600 * 11.500 lei) – este superioară valorii
contabile care este la nivelul de 6.800.000 lei (400 * 12.000 + 200 * 10.000) şi, prin
urmare, nu se recunoaşte plus valoarea.
Astfel, provizionul constituit anterior, trebuie anulat întrucât nu mai are obiect.
Societatea MEGA S.A. deţine la 31.12.2001 un portofoliu de 600 de obligaţiuni cotate ale
societăţii BETA S.A. care au fost achiziţionate după cum urmează: 400 obligaţiuni
achiziţionate pe 30.03.2001 pentru un cost de achiziţie de 12.500 lei/ obligaţiune, 200
obligaţiuni achiziţionate pe 30.07.2001 pentru un cost de achiziţie de 10.000 lei/
obligaţiune. Se ştie că: soldul contului 590 la 01.01.2001 era de 90.000 lei, cursul
obligaţiunilor BETA la 31.12.2001 este de 11.500 lei. Precizaţi, cunoscând că în
cursul exerciţiului 2001 nu au avut loc vânzări de obligaţiuni, care sunt înregistrările
contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în contabilitatea societăţii
MEGA SA. la 31.12.2001:
a. 40.000 lei 590 = 6814 40.000 lei
b. 50.000 lei 590 = 7814 50.000 lei
c. 310.000 lei 6814 = 590 310.000 lei
d. 10.000 lei 6863 = 590 10.000 lei
e. 90.000 lei 590 = 7814 90.000 lei
Răspuns corect: d)
Valoarea contabilă a obligaţiunilor se determină astfel:

400 * 12.500 = 5.000.000 lei
200 * 10.000 = 2.000.000 lei
Total valoare contabilă = 7.000.000 lei
Valoarea reală la 31 decembrie 2001 = 600 * 11.500 = 6.900.000 lei
Deprecierea aferentă titlurilor = VC – VR = 7.000.000 – 6.900.000 = 100.000 lei
Pentru suma de 90.000 lei fusese constituit un provizion la finele anului N, astfel că, la
finele anului N+1, trebuie suplimentat provizionul cu suma de 10.000 lei.
Cu ocazia inventarului aferent exerciţiului 2001 se dispune prevederea unei cheltuieli

probabile de 17.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai
societăţii. Se precizează că un astfel de litigiu se referă la activitatea de exploatare. În
cursul anului 2002 se plăteşte colaboratorului extern suma de 20.000 lei, ca rezultat al
66
deciziei instanţei de judecată. Precizaţi care din următoarele reflectă înregistrările
contabile corecte şi complete care trebuie să intervină în contabilitatea societăţii în
cursul anului 2002:
a)
20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei
17.000 lei 1511 = 7812 17.000 lei
b)
20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei
20.000 lei 1511 = 7812 20.000 lei
c)
20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei
d)
20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei
17.000 lei 496 = 7814 17.000 lei
e)
20.000 lei 621 = 5121 20.000 lei
17.000 lei 6812 = 1511 17.000 lei
17.000 lei 1511 = 7812 17.000 lei
Răspuns corect: a)
În cursul anului 2002 se înregistrează plata către colaboratorul extern. Astfel,

provizionul pentru litigii, constituit la finele anului anterior, nu mai are obiect şi
trebuie anulat prin trecerea la venituri.
În luna octombrie 2000 un client intentează un proces societăţii PROD S.A. pentru un stoc
de mărfuri livrat de aceasta şi care s-a dovedit a fi de proastă calitate. În contabilitate
se estimează pierderea probabilă a procesului şi condamnarea societăţii la plata unor
despăgubiri de 750.000 lei. Până la 31.12.2001 procesul nu a avut loc şi riscul estimat
este reevaluat la 625.000 lei. Pe data de 31.07.2002 societatea PROD S.A. este
condamnată la plata sumei de 690.000 lei. Precizaţi care din următoarele reprezintă
toate înregistrările contabile corecte care se impun în contabilitatea societăţii PROD
S.A. în exerciţiul 2002:
a)
690.000 lei 6581 = 5121 690.000 lei
625.000 lei 1511 = 7812 625.000 lei
b)
690.000 lei 6581 = 5121 690.000 lei
625.000 lei 491 = 7812 625.000 lei
c)
690.000 lei 6581 = 5121 690.000 lei
690.000 lei 1511 = 7812 690.000 lei
d)
65.000 lei 6814 = 1511 65.000 lei
e)
690.000 lei 6581 = 5121 690.000 lei
65.000 lei 6812 = 491 65.000 lei
67
Răspuns corect: a)
În cursul anului 2002 se înregistrează plata către client în sumă de 690.000 lei. Astfel,
provizionul pentru litigii, ajustat la finele anului anterior şi care avea o valoare de
625.000 lei, nu mai are obiect şi trebuie anulat prin trecerea la venituri.
Situaţia înainte de dubla mărire a capitalului social se prezintă astfel: capital social
10.000.000 lei împărţit în 10.000 de acţiuni; rezerve 8.000.000 lei. Se decide creşterea
capitalului social prin dubla mărire astfel: în faza I noi aporturi în numerar pentru care
se emit 5.000 de acţiuni 1.200 lei/acţiune preţ de emisiune; în faza II încorporare
rezerve în sumă de 1.000.000 lei pentru care se emit 1.000 de acţiuni. Mărimile
distincte ale DS şi DA sunt.
a. 200 lei 100 lei
b. 200 lei 300 lei
c. 200 lei 0 lei
d. 723 lei 100 lei
e. 723 lei 300 lei
Răspuns corect: a)
Determinarea valorii unui drept de subscriere

DS = {Nn / (Nv + Nn)} * (Valoare contabilă veche – Preţ de emisiune), unde
Nn reprezintă numărul acţiunilor nou emise
Nv reprezintă numărul acţiunilor vechi.
Valoarea contabilă veche = (10.000.000 + 8.000.000) / 10.000 = 1.800 lei

DS = {5.000/(10.000 + 5.000)} * (1.800 – 1.200) => DS = 200 lei
Calculul dreptului de atribuire

DA = Valoarea contabilă a vechilor acţiuni – (Nv / (Nn + Nv)) * Valoarea contabilă a
vechilor acţiuni
Valoarea contabilă
a vechilor acţiuni = (10.000.000 + 8.000.000 + 1.200 * 5.000)/15.000 =
= 24.000.000 / 15.000 = 1.600 lei
DA = 1.600 – (15.000/16.000) 1.600 = 1.600 – 1.500 => DA = 100 lei
Situaţia înainte de dubla majorare a capitalului social este: capital social 10.000.000 lei
împărţit în 10.000 de acţiuni; rezerve 5.000.000 lei. Se decide creşterea capitalului
social astfel: în faza I încorporări de rezerve în sumă de 4.000.000 lei pentru care se
emit 2.000 de acţiuni; în faza II prin noi aporturi în numerar pentru care se emit 3.000
de acţiuni la preţ de emisiune egal 1.000 lei/acţiune. Care sunt mărimile distincte ale
DA şi DS:
a. 250 lei 50 lei
b. 0 lei 300 lei
c. 50 lei 250 lei
d. 250 lei 250 lei
e. 300 lei 0 lei
68
Răspuns corect: a)
Calculul dreptului de atribuire

DA = Valoarea contabilă a vechilor acţiuni – (Nv / (Nn + Nv)) * Valoarea contabilă a
vechilor acţiuni
Valoarea contabilă a vechilor acţiuni = (10.000.000 + 5.000.000) / 10.000 = 1.500 lei
DA = 1.500 – (10.000/12.000) 1.500 = 1.500 – 1.250 => DA = 250 lei
Determinarea valorii unui drept de subscriere

DS = {Nn / (Nv + Nn)} * (Valoare contabilă veche – Preţ de emisiune), unde
Nn reprezintă numărul acţiunilor nou emise;
Nv reprezintă numărul acţiunilor vechi.
Valoarea contabilă veche = (10.000.000 + 5.000.000) / 12.000 = 1.250 lei

DS = {3.000/(12.000 + 3.000)} * (1.250 – 1.000) => DS = 50 lei
Dispuneţi de următoarele informaţii din contabilitatea curentă: venituri totale 6.000.000 lei
din care venituri din provizioane nedeductibile fiscal 1.500.000 lei şi venituri din
dividende încasate 500.000 lei; cheltuielile totale sunt în valoare de 2.000.000 lei din
care amenzi 1.800.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare
fiind 25 %:
50 000 lei;
1 950 000 lei;
1 700 000 lei;
1 200 000 lei;
950 000 lei.
Răspuns corect: e)
Impozitul pe profit = 25% * Profit impozabil

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale +
+ Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile
Profitul impozabil = 6.000.000 – 2.000.000 + 1.800.000 – (1.500.000 + 500.000)
Profitul impozabil = 3.800.000 lei
Impozitul pe profit = 25% * 3.800.000 = 950.000 lei
O societate comercială vinde unui client LA 01.01.N mărfuri în valoare de 2.000.000 lei,
condiţiile de plată fiind: 50 % din preţ se plăteşte în momentul vânzării, 20 % din preţ
se va plăti după un an de la vânzare, iar 30 % după 2 ani de la vânzare. Se estimează
că în acel moment clientul ar putea obţine un credit echivalent de pe piaţa financiară la
o rată a dobânzii de 20 %. Care este formula contabilă prin care se va contabiliza
vânzarea conform IAS 18 "Venituri":
a)
2 000 000 lei 4111 = 707 1 750 000 lei
766 250 000 lei
b)
2 000 000 lei 4111 = 707 1 750 000 lei
69
472 250 000 lei
c)
2 000 000 lei 4111 = 707 2 000 000 lei
d)
2 000 000 lei 4111 = 707 1 833 333 lei
766 166 667 lei
e)
1 750 000 lei 4111 = 707 1 750 000 lei
Răspuns corect: b)
Valoarea care se recunoaşte ca venit curent din vânzarea mărfurilor se obţine prin
actualizarea sumelor ce urmează a fi încasate conform unei rate de actualizare care
este reprezentată de rata dobânzii percepută pe piaţa financiară pentru un credit
echivalent:
1.000.000 + 400.000 / (1 + 20%)1 + 600.000 / (1 + 20%)2 = 1.750.000 lei
Diferenţa până la 2.000.000 lei cât reprezintă valoarea totală a mărfurilor facturate - de
250.000 lei – este înregistrată ca şi venit în avans.
Dispuneţi de următoarele informaţii în cursul exerciţiului N: o societate obţine în cursul

anului produse finite la cost producţie 10.000.000 lei; ea vinde 30 % din ele la preţul
de 15.000.000 lei, reducere comercială înscrisă în factură 10 %. Între cheltuielile
ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000.000 lei;
salarii datorate 1.500.000 lei şi plătite 1.800.000 lei; contribuţia unităţii la asigurări
sociale 700.000 lei şi fond şomaj 200.000 lei; dobânzi 400.000 lei; amenzi 600.000 lei.
Care sunt mărimile distincte ale rezultatului fiscal şi excedentului brut de exploatare:
Rezultat fiscal EBE
a. 15 500 000 lei 19 500 000 lei
b. 16 100 000 lei 17 000 000 lei
c. 19 700 000 lei 20 100 000 lei
d. 20 600 000 lei 21 600 000 lei
e. 16 700 000 lei 17 100 000 lei
Răspuns corect: e)
Rezultatul fiscal = Rezultat contabil + Ch. nedeductibile – Venituri neimpozabile

Variaţia stocurilor aferentă obţinerii = 10.000.000
Venituri din vânzarea produselor finite = 13.500.000
Variaţia stocurilor la descărcarea din gestiune = (3.000.000)
Cheltuieli cu materii prime = (1.000.000)
Cheltuieli cu salariile personalului = (1.500.000)
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială = (900.000)
Cheltuieli privind dobânzile = (400.000)
Cheltuieli cu amenzile = (600.000)
Rezultat contabil = 16.100.000
Rezultat fiscal = 16.100.000 + 600.000 = 16.700.000
70
EBE = Rezultatul contabil + Cheltuieli cu amenzile + Cheltuieli priv. Dobânzile
EBE = 16.100.000 + 600.000 + 400.000 = 17.100.000 lei
Chiria se plăteşte trimestrial în avans pe data de 15 februarie, 15 mai, 15 august şi 15

noiembrie. Chiria anuală a fost de 15.000 lei, dar a crescut la 18.000 lei la 15 mai.
Cheltuielile cu chiria în contul 121 pentru exerciţiul încheiat va fi de:
17 625 lei;
17 250 lei;
16 875 lei;
21 375 lei;
16 740 lei.
Răspuns corect: c)
Cheltuiala cu chiria aferentă trim. I = 15.000 / 4 = 3.750 lei

Cheltuiala cu chiria aferentă trim. II = 3750 * 45/90 + (18.000 / 4) * 45/90 = 4.125 lei
Cheltuiala cu chiria aferentă trim. III = 18.000 / 4 = 4.500 lei
Cheltuiala cu chiria aferentă trim. IV = 18.000 / 4 = 4.500 lei
Cheltuiala cu chiria aferentă întregului an = 16.875 lei
Se dau următoarele informaţii aferente anului N: venituri totale = 50.000 lei; cheltuieli totale
= 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit înregistrate până în luna
decembrie); cheltuieli cu impozitul pe profit înregistrate până în luna decembrie =
5.000 lei; impozit pe profit plătit = 2.000 lei; venituri din dividende = 2.000 lei;
venituri din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei; cheltuieli
de protocol =100 lei (limita de deductibilitate 2%); cheltuieli privind amenzile şi
penalităţile datorate statului = 2.000 lei; cota de impozit pe profit = 25%. Care din
următoarele variante privind soldul contului 441 şi înregistrarea impozitului pe profit
în luna decembrie, este corectă:
a. SFC 750 lei; 691 = 441 3.750 lei
b. SFC 750 lei; 441 = 691 2.250 lei
c. SFD 3.750 lei; 691 = 441 1.250 lei
d. SFC 875 lei; 691 = 441 3.875 lei
e. SFD 1.875 lei; 441 = 691 1.125 lei
Răspuns corect: b)
Impozitul pe profit = 25% * Profit impozabil
Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale +

+ Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile
Limita deductibilităţii cheltuielilor de protocol = (Profit brut + Ch. protocol) * 2%
Profit brut = 50.000 – (40.000 – 5.000) = 15.000 lei

Limita deductibilităţii cheltuielilor de protocol = (15.000 + 100) * 2% = 302 lei
Ch. protocol = 100 lei < 302 lei => nu sunt ch. de protocol nedeductibile
71
Ch. nedeductibile = Ch. cu impozitul pe profit + Ch. privind amenzile şi penalităţile
Ch. nedeductibile = 5.000 + 2.000 = 7.000 lei
Venituri neimpozabile = Venituri din dividende + Venituri din reluarea provizioanelor

aferente stocurilor
Venituri neimpozabile = 2.000 + 4.000 = 6.000 lei
Profitul impozabil = 50.000 – 40.000 + 7.000 – 6.000 = 11.000 lei
Impozitul pe profit la decembrie= 25% * 11.000 = 2.750 lei
Având în vedere că suma înregistrată anterior ca şi cheltuială cu impozitul pe profit a

fost de 5.000 lei rezultă faptul că trebuie diminuată cheltuiala cu impozitul pe profit cu
suma de 2.250 lei. Înregistrarea care se impune este:
441 = 691 2.250
D 441 „Impozit pe profit” C

Impozit plătit 2.000 Ch. cu imp/profit 5.000
Diminuarea ch. cu imp/profit 2.250
Rulaj debitor 4.250 Rulaj creditor 5.000
Sold final creditor 750
Valoarea contabilă a unui utilaj este de 1.000.000 lei., durata de utilizare este de 5 ani. Din
punct de vedere contabil, pentru amortizarea utilajului se utilizează metoda liniară. Din
punct de vedere fiscal, pentru amortizarea utilajului se utilizează metoda accelerată.
Veniturile obţinute din înstrăinarea şi exploatarea utilajului vor fi impozabile. Cota de
impozit pe profit este 25%. Conform IAS 12 "Impozitul pe profit", care din
următoarele variante privind înregistrarea impozitului amânat la sfârşitul primului an
de utilizare este corectă:
a. Cheltuieli privind impozitul = Datorii privind impozitul 300.000 u.m.
amânat amânat
b. Cheltuieli privind impozitul = Datorii privind impozitul 18.750 u.m.
amânat amânat
c. Datorii privind impozitul = Venituri din impozitul 300.000 u.m.
amânat amânat
d. Creanţe privind impozitul = Venituri din impozitul 75.000 u.m.
amânat amânat
e. Cheltuieli privind impozitul = Datorii privind impozitul 75.000 u.m.
amânat amânat
Răspuns corect: e)
Amortizare liniară în primul an = 1.000.000 * 1 / 5 = 200.000 lei

Amortizare accelerată în primul an = 1.000.000 * 50% = 500.000 lei
Profitul fiscal este cu 300.000 lei mai mic decât profitul contabil.
Impozitul pe profit amânat = 25% * 300.000 lei = 75.000 lei

Înregistrarea contabilă ce se impune:
72
6911 = 4412 75.000
A se vedea: Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, IAS 12 Impozitul pe

profit - paragraful 16, pag. 239.
Se dau următoarele informaţii privind cheltuielile: cheltuieli cu materiile prime = 100 lei;
despăgubiri, amenzi şi penalităţi = 200 lei; cheltuieli cu energia şi apa = 300 lei;
donaţii şi subvenţii acordate = 100 lei; cheltuieli privind calamităţile naturale = 150
lei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 100 lei; cheltuieli din diferenţe de curs
valutar = 200 lei; cheltuieli privind furajele = 400 lei. Să se determine valoarea la care
cheltuielile de exploatare vor fi înscrise în contul de profit şi pierdere, conform OMF
nr. 94/ 20 februarie 2001:
1200 lei;
800 lei;
1300 lei;
1350 lei;
1400 lei.
Răspuns corect: a)
Cheltuieli cu materiile prime = 100 lei
Despăgubiri, amenzi şi penalităţi = 200 lei
Cheltuieli cu energia şi apa = 300 lei
Donaţii şi subvenţii acordate = 100 lei
Pierderi din creanţe şi debitori diverşi = 100 lei
Cheltuieli privind furajele = 400 lei
Total cheltuieli de exploatare =1.200 lei
Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: vânzări de

produse finite 60.000.000 lei; vânzări de mărfuri 18.000.000 lei; costul mărfurilor
vândute 12.000.000 lei; variaţia stocurilor (sold debitor) 8.000.000 lei; venituri din
subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000.000 lei; producţia
imobilizată 50.000.000 lei. Conform OMFP 94/2001 care este suma ce se va înscrie în
contul de profit şi pierdere la producţia vândută, cifra de afaceri netă şi venituri din
exploatare total:
Producţia vândută Cifra de afaceri netă Venituri din
exploatare total
a. 78 000 000 lei 85 000 000 lei 143 000 000 lei
b. 60 000 000 lei 85 000 000 lei 127 000 000 lei
c. 60 000 000 lei 73 000 000 lei 115 000 000 lei
d. 66 000 000 lei 66 000 000 lei 108 000 000 lei
e. 66 000 000 lei 73 000 000 lei 108 000 000 lei
Răspuns final:b)
Producţia vândută = Ven. din vânzarea produselor finite = 60.000.000 lei
CA netă = + Venituri din vânzarea produselor finite +

+ Venituri din vânzarea mărfurilor +
73
+ Venituri din subvenţii aferente CA nete
CA netă = 60.000.000 + 18.000.000 + 7.000.000 = 85.000.000 lei
Venituri din exploatare = CA netă +/- Variaţia stocurilor + Venituri din producţia
de imobilizări
Venituri din exploatare = 85.000.000 – 8.000.000 + 50.000.000 = 127.000.000 lei
Să se calculeze producţia exerciţiului şi excedentul brut de exploatare în baza datelor:

stocuri iniţiale la începutul perioadei 3.000.000 lei; achiziţie stocuri 10.000.000 lei;
stocuri finale 9.000.000 lei; stocuri iniţiale de produse finite la cost producţie
12.000.000 lei; produse obţinute în cost de producţie 15.000.000 lei; produse vândute
în preţ de vânzare facturate 20.000.000 lei, reducere comercială înscrisă în factură
10 %; stoc final de produse nevândute 3.000.000 lei; amortizare 700.000 lei; salarii
datorate 6.000.000 lei şi plătite 6.500.000 lei; subvenţii de exploatare 2.000.000 lei;
subvenţii pentru investiţii virate la venituri 3.000.000 lei:
Producţia exercitiului EBE
a. 9 000 000 lei 2 000 000 lei
b. 27 000 000 lei 19 000 000 lei
c. 9 000 000 lei 1 000 000 lei
d. 11 000 000 lei 2 500 000 lei
e. 33 000 000 lei 25 000 000 lei
Răspuns corect: c)
Producţia exerciţiului = CA +/- Variaţia stocurilor + Producţia de imobilizări
CA = 20.000.000 * (100% - 10%) = 18.000.000 lei
Variaţia stocurilor aferentă produselor obţinute = 15.000.000

Variaţia stocurilor aferentă produselor scoase din gestiune = Si 345 + RD 345 – Sf
345=
= 12.000.000 + 15.000.000 – 3.000.000 = 24.000.000
Producţia exerciţiului = 18.000.000 + (15.000.000 – 24.000.000) + 0 = 9.000.000 lei
Valoarea adăugată = Producţia exerciţiului + Marja comercială – Ch. materiale
Valoarea stocurilor consumate = Si + Intrări – Sf

= 3.000.000 + 10.000.000 –9.000.000
Valoarea stocurilor consumate = 4.000.000 lei
Marja comercială = 0
Valoarea adăugată = 9.000.000 + 0 – 4.000.000 = 5.000.000 lei
EBE = Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare – Ch. cu impozitele şi taxele –

Ch. cu salariile
EBE = 5.000.000 + 2.000.000 –0 – 6.000.000
74
EBE = 1.000.000 lei
75
Dispuneţi de următoarele informaţii la sfârşitul anului N (soldurile conturilor): mărfuri
5.000.000 lei; provizioane pentru deprecierea mărfurilor 100.000 lei; avansuri pentru
cumpărări de stocuri 1.000.000 lei; clienţi facturi de întocmit 2.500.000 lei; casa şi
conturi la bănci 4.000.000 lei; cheltuieli în avans 1.500.000 lei; venituri în avans
500.000 lei; împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1.800.000 lei din care 700.000
rambursabil pe 01.06.N+1; avansuri încasate în contul comenzilor 600.000 lei;
furnizori facturi nesosite 250.000 lei; instalaţii tehnice şi maşini 10.000.000 lei;
amortizarea instalaţiilor tehnice 2.000.000 lei; avansuri pentru imobilizări corporale
1.800.000 lei; titluri deţinute ca imobilizări 400.000 lei. Conform OMFP 94/201 suma
ce se va înscrie la active curente nete şi total active minus datorii curente este:
Active curente nete Total active – datorii curente
a. 13 400 000 lei 23 200 000 lei
b. 12 350 000 lei 22 550 000 lei
c. 10 850 000 lei 19 250 000 lei
d. 11 850 000 lei 22 050 000 lei
e. 10 350 000 lei 22 550 000 lei
Răspuns corect: d)
Datorii curente nete = Active curente – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă < 1 an
Active curente = Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi + Ch. înregistrate în avans

Active curente = (5.000.000 – 100.000 +1.000.000) +
+ 2.500.000 + 4.000.000 + 1.500.000
Active curente = 13.900.000 lei
Datorii curente = 500.000 + 700.000 + 600.000 + 250.000 = 2.050.000 lei
Active curente nete = 13.900.000 – 2.050.000 = 11.850.000 lei
Total active = Active imobilizate + Active curente

Active imobilizate = 10.000.000 – 2.000.000 + 1.800.000 + 400.000 = 10.200.000 lei
Total active – Datorii curente = (10.200.000 + 13.900.000) – 2.050.000 = =

22.050.000 lei
Dispuneţi de următoarele informaţii la sfârşitul anului N: vânzări de produse finite

60.000.000 lei; lucrări executate şi servicii prestate 25.000.000 lei; venituri din
redevenţe locaţii de gestiune şi chirii 12.000.000 lei; vânzări de mărfuri 8.000.000 lei;
costul mărfurilor vândute 7.000.000 lei; stocuri iniţiale de produse finite 50.000.000
lei, stocuri finale 40.000.000 lei; producţia imobilizată 22.000.000 lei; venituri din
subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 15.000.000 lei; venituri din
exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli 1.500.000 lei; alte venituri
din eploatare 2.500.000 lei. Conform OMFP 94/2001 care e suma ce se va înscrie în
contul de profit şi pierdere la cifra de afaceri netă şi venituri din exploatare - total:
Cifra de afaceri netă Venituri din exploatare total
a. 105 000 000 lei 121 000 000 lei
b. 113 000 000 lei 127 500 000 lei
76
c. 120 000 000 lei 134 500 000 lei
d. 120 000 000 lei 136 000 000 lei
e. 113 000 000 lei 149 000 000 lei
Răspuns corect: c)
CAnetă = + Venituri din vânzarea produselor finite +

+ Venituri din lucrări executate şi servicii prestate +
+ Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii +
+ Venituri din vânzarea mărfurilor +
+ Subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri
CAnetă = 60.000.000 + 25.000.000 + 12.000.000 + 8.000.000 + 15.000.000
CAnetă = 120.000.000 lei
Venituri din exploatare = CAnetă +/- Variaţia stocurilor +

+Venituri din producţia de imobilizări + Alte venituri din exploatare
Venituri din exploatare = 120.000.000 + (40.000.000 – 50.000.000) +
+ 22.000.000 + 2.500.000
Venituri din exploatare = 134.500.000 lei
Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: 161 - 6.000 lei
din care 1.000 lei rambursabil pe data de 01.06.N+1; 169 - 400 lei; 1621 - 450 lei din
care 50 lei rambursabil pe data de 01.03.N+1; 419 - 200 lei; 401 - 600 lei; 409 - 300
lei; 456 (sold debitor) - 60 lei. Conform OMFP 94/2001 care este suma ce se va înscrie
la postul "Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de 1 an":
1 810 lei;
2 250 lei;
1 250 lei;
1 519 lei;
1 450 lei.
Răspuns corect: e)
Datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an sunt în sumă de 1.450 lei
şi se obţin însumând: obligaţia aferentă împrumutului obligatar scadentă la 1.06.N+1 –
1.000 lei diminuată cu prima de rambursare – 400 lei, rata împrumutului pe termen
mediu şi lung scadentă în anul N+1 – 50 lei, avansurile primite de la clienţi – 200 lei,
datoria faţă de furnizori – 600 lei, pentru ca, în final, să fie diminuată.
Dispuneţi de următoarele date: vânzări de mărfuri 2.000 lei; costul mărfurilor vândute 500
lei; vânzări de produse finite 6.000 lei; venituri din redevenţe locaţii de gestiune şi
chirii 800 lei; venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 400
lei; subvenţii de exploatare aferente materiilor prime 100 lei; producţia imobilizată
15.000 lei; producţia obţinută la cost de producţie 20.000 lei; stoc iniţial de produse
finite 2.000; stoc final de produse finite 12.000 lei; alte venituri din exploatare 15.000
lei; venituri din provizioane privind deprecierea materiilor prime 1.000 lei; venituri din
provizioane privind deprecierea creanţelor clienţi 600 lei. Conform OMFP 94/2001
77
care este mărimea producţiei vândute, a cifrei de afaceri nete şi a veniturilor din
exploatare:
a. 6 800 9 200 49 200
b. 6 300 9 200 50 900
c. 6 800 9 300 50 900
d. 8 800 9 300 47 600
e. 6 800 9 300 47 600
Răspuns corect: a)
Producţia vândută = Venituri din vânzarea + Venituri din redevenţe

Produselor finite locaţii de gestiune şi chirii
Producţia vândută = 6.000 + 800 = 6.800 lei
CAnetă = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor +

+ Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri
CAnetă = 6.800 + 2.000 + 400 = 9.200
Venituri din exploatare = CAnetă +/- Variaţia stocurilor +

+Venituri din producţia de imobilizări + Alte venituri din exploatare
Venituri din exploatare = 9.200 + (12.000 – 2.000) + 15.000 + 15.000
Venituri din exploatare = 49.200 lei
Dispuneţi de următoarele date la sfârşitul anului N: materii prime 4.000 lei; mărfuri 6.000
lei; diferenţe de preţ la mărfuri (sold debitor) 1.000 lei; provizioane pentru deprecierea
materiilor prime 500 lei; furnizori debitori pentru cumpărări de stocuri 100 lei;
decontări cu asociaţii privind capitalul (sold debitor) 600 lei; investiţii financiare pe
termen scurt 4.800 lei; conturi curente la bănci 800 lei; cheltuieli înregistrate în avans
2.000 lei; venituri înregistrate în avans 1.500 lei; subvenţii pentru investiţii 600 lei;
împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 6.500 din care plătibile la 01.08.N+1 800 lei;
prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 250 lei;
avansuri încasate în contul comenzilor 500 lei. Conform OMFP 94/2001 care este
mărimea stocurilor şi a activelor circulante:
a. 10 600 lei 15 650 lei
b. 10 600 lei 16 250 lei
c. 10 500 lei 15 650 lei
d. 10 500 lei 16 000 lei
e. 8 600 lei 18 650 lei
Răspuns corect: a)
Stocuri = 4.000 + 6.000 + 1.000 – 500 + 100 = 10.600 lei
Active curente nete = Active curente – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă < 1 an
–
- Subvenţii pentru investiţii – Venituri înregistrate în avans
Active curente = Stocuri + Creanţe + Disponibilităţi + Ch. înregistrate în avans
78
Active curente = 10.600 + 600 + 4.800 + 800 + 2.000 = 18.800 lei
Datorii curente = 800 – 250 + 500 = 1.050 lei
Active curente nete = 18.800 - 1.050 - 1.500 – 600 = 15.650 lei
Societatea A absoarbe societatea B, situaţia patrimonială prezentându-se astfel: Societatea

A: active diverse 319.100 lei, exclusiv 100 de acţiuni B achiziţionate la preţul total de
900 lei; datorii 20.500 lei; număr de acţiuni 6.000 titluri; valoarea nominală a unei
acţiuni 40 lei/bucata; Societatea B: active diverse 100.000 lei; datorii 30 000 lei;
număr de acţiuni 5.000 titluri ; valoarea nominală a unei acţiuni 30 lei bucata. Care
este înregistrarea contabilă privind creşterea capitalului social la societatea absorbantă:
a)
70.000 lei 456 = 1012 54.880 lei
1042 13.720 lei
261 1.400 lei
b)
70.000 lei 456 = 1012 54.880 lei
1042 14.220 lei
261 900 lei
c)
70.000 lei 456 = 1011 54.880 lei
1042 15.120 lei
d)
70.000 lei 456 = 1011 54.880 lei
1042 14.220 lei
502 900 lei
e)
70.000 lei 456 = 1011 54.880 lei
1042 13.720 lei
502 1.400 lei
Răspuns corect: b)
Activ net contabil al societăţii B = Total active ale societăţii B – Datorii ale societăţii
B
ANCB = 100.000 – 30.000 = 70.000 lei
VMC acţ. B = ANCB / Nr. acţiuni ale societăţii B = 70.000 / 5.000 = 14 lei
Activ net contabil al societăţii A = Total active ale societăţii A – Datorii ale societăţii
A
Total active ale societăţii A = 319.100 + 100 * 14 = 320.500 lei
ANCA = 320.500 – 20.500 = 300.000 lei
VMC acţ. A = ANCA / Nr. acţiuni ale societăţii A = 300.000 / 6.000 = 50 lei
Nr. de acţiuni ce trebuie emise
79
de A pentru absorţia societăţii B = Nr. acţ. B * (VMC acţ. B / VMC acţ. A)
Nr. de acţiuni ce ar trebui emise

de A pentru absorţia societăţii B = 5.000 * (14 / 50) = 1.400 acţiuni

de A pentru absorţia societăţii B = 1.400 – 100 * (14 / 50) = 1.372 acţiuni
Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 1.372 * 40 lei/acţiune = 54.880 lei
De asemenea, acţiunile în număr de 100 şi înregistrate la 900 lei în categoria

imobilizărilor financiare, deţinute anterior de societatea A la societatea B trebuie
anulate pentru evitatea autodeţinerii acţiunilor de societatea A în urma fuziunii.
Prima rezultată în = ANCB – Creşterea capitalului societăţii A – Acţiunile deţinute

urma fuziunii de A la B
Prima rezultată în = 70.000 – 54.880 – 900 = 14.220 lei

urma fuziunii

A: active diverse 348.000 lei, exclusiv 1.000 de acţiuni B achiziţionate la preţul total
de 9.500 lei; datorii 150.000 lei; număr de acţiuni 13.000 titluri; valoarea nominală a
unei acţiuni 9,5 lei/bucata. Societatea B: active diverse 110.000 lei; datorii 60.000 lei;
număr de acţiuni 5.000 titluri; valoarea nominală a unei acţiuni 8 lei bucata.
Determinaţi creşterea de capital social la absorbant şi prima de fuziune în urma
fuziunii:
a. 33 250 lei 16 750 lei
b. 50 000 lei 16 250 lei
c. 23 750 lei 26 250 lei
d. 40 000 lei 16 250 lei
e. 23 750 lei 16 750 lei
Răspuns corect: e)
B
ANCB = 110.000 – 60.000 = 50.000 lei
A
Total active ale societăţii A = 348.000 + 1.000 * 10 = 358.000 lei
ANCA = 358.000 – 150.000 = 208.000 lei
80


de A pentru absorţia societăţii B = 3.125 – 1.000 * (10 / 16) = 2.500 acţiuni
Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 2.500 * 9,5 lei/acţiune = 23.750 lei
De asemenea, acţiunile în număr de 1.000 şi înregistrate la 9.500 lei în categoria


Prima rezultată în = 50.000 – 23.750 – 9.500 = 16.750 lei

urma fuziunii

A: active diverse 575.000 lei, exclusiv 1.000 de acţiuni B achiziţionate la preţul total
de 15.000 lei; datorii 200.000 lei; număr de acţiuni 8.000 titluri; valoarea nominală a
unei acţiuni 40 lei/bucata. Societatea B: active diverse 150.000 lei; datorii 50.000 lei;
număr de acţiuni 4.000 titluri ; valoarea nominală a unei acţiuni 50 lei bucata. Care
este înregistrarea contabilă privind creşterea capitalului social la societatea absorbantă:
a)
100 000 lei 456 = 1012 60 000 lei
1042 25 000 lei
261 15 000 lei
b)
100 000 lei 456 = 1012 60 000 lei
1042 10 000 lei
261 30 000 lei
c)
100 000 lei 456 = 1011 60 000 lei
1042 40 000 lei
d)
100 000 lei 456 = 1011 60 000 lei
1042 25 000 lei
502 15 000 lei
e)
100 000 lei 456 = 1011 60 000 lei
1042 10 000 lei
502 30 000 lei
Răspuns corect: a)
B
81
ANCB = 150.000 – 50.000 = 100.000 lei
A
Total active ale societăţii A = 575.000 + 1.000 * 25 = 600.000 lei
ANCA = 600.000 – 200.000 = 400.000 lei



de A pentru absorţia societăţii B = 2.000 – 1.000 * (25 / 50) = 1.500 acţiuni
Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 1.500 * 40 lei/acţiune = 60.000 lei
De asemenea, acţiunile în număr de 1.000 şi înregistrate la 15.000 lei în categoria


Prima rezultată în = 100.000 – 60.000 – 15.000 = 25.000 lei

urma fuziunii
Două societăţi comerciale A (absorbant) şi B (absorbit) care nu au participaţii reciproce

fuzionează. Se cunosc următoarele date: prima de fuziune: 5.600.000 lei; societatea B:
activ real 40.000.000 lei, datorii 12.000.000 lei; societatea A: numărul de acţiuni
10.000 titluri, valoarea nominală 8.000 lei/ acţiune, plusvaloarea din reavaluarea
imobilizărilor 10.000.000 lei. Care este mărimea rezervelor societăţii A:
10.000.000 lei;
100.000.000 lei;
20.000.000 lei;
22.400.000 lei;
28.000.000 lei
Răspuns corect: a)
Prima rezultată în = ANCB – Creşterea capitalului societăţii A

urma fuziunii
Creşterea capitalului societăţii A = ANCB – Prima de fuziune

82
B
ANCB = 40.000.000 – 12.000.000 = 28.000.000 lei
Creşterea capitalului societăţii A = 28.000.000 – 5.600.000 = 22.400.000 lei
Creşterea capitalului = Valoarea nominală a * Nr. de acţiuni ce trebuie emise

vărsat la societatea A acţiunilor soc. A de A pentru absorţia societăţii B
Nr. de acţiuni ce trebuie emise = 22.400.000 / 8.000 = 2.800

de A pentru absorţia societăţii B

de A pentru absorţia societăţii B = Nr. acţ. B * (VMC acţ. B / VMC acţ. A) (1)
VMC acţ. B = ANCB / Nr. acţiuni ale societăţii B (2)
VMC acţ. A = ANCA / Nr. acţiuni ale societăţii A (3)
Din relaţiile (1), (2) şi (3) =>

de A pentru absorţia societăţii B = (ANC B / ANC A) * Nr. acţiuni ale societăţii A
ANC B / ANC A = 2.800 / 10.000

ANC A = ANC B / 0,28 = 28.000.000 / 0,28 = 100.000.000 lei
ANC A = Capital social + Rezerve din reevaluare + Rezerve
Rezerve ale societăţii A = 100.000.000 – (10.000 * 8.000) – 10.000.000

Rezervele societăţii A = 10.000.000 lei
Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce de capital fuzionează. Se

cunosc următoarele date: numărul de acţiuni emise de societatea A pentru remunerarea
aportului 8.000 titluri; Societatea A: capital social format din 10.000 titluri, valoarea
nominală a acţiunilor 3.000 lei/acţiune, rezerve 10.000.000 lei, plusvaloare din
reevaluarea imobilizărilor 20.000.000 lei; Societatea B: activ real 59.000.000 lei. Care
este mărimea datoriilor societăţii B:
11 000 000 lei;
27 000 000 lei;
19 000 000 lei;
21 000 000 le;
0 lei.
Răspuns corect: a)
Datorii B = Activ real B - ANCB
ANCB = Nr. acţiuni emise de A pentru creşterea capitalului * VMCA
VMCA = Capitaluri proprii A / Nr. acţiuni existent al societăţii A
Capitaluri proprii A = Capital social + Rezerve + Rezerve din reevaluare
83
Capitaluri proprii A = 10.000 * 3.000 + 10.000.000 + 20.000.000
Capitaluri proprii A = 60.000.000 lei
VMCA = 60.000.000 / 10.000 = 6.000 lei
ANCB = 8.000 acţiuni * 6.000 lei / acţiune = 48.000.000 lei
Datorii B = 59.000.000 – 48.000.000 = 11.000.000 lei
84
Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă: Societatea A: activ
real evaluat 90.000.000 lei exclusiv 1.000 acţiuni achiziţionate cu 6.000 lei/acţiune
deţinute la B; datorii 17.020.000 lei; număr de acţiuni 16.000 titluri cu valoarea
nominală 2.000 lei/acţiune. Societatea B: activ real evaluat 70.000.000 lei; datorii
13.840.000 lei; număr de acţiuni 8.000 titluri cu valoarea nominală 2.000 lei/acţiune.
Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise şi prima de fuziune:
a. 9 828 acţiuni 30 504 000 lei
b. 11 232 acţiuni 30 504 000 lei
c. 9 828 acţiuni 29 484 000 lei
d. 11 232 acţiuni 29 484 000 lei
e. 9 828 acţiuni 10 200 000 lei
Răspuns corect: a)
B
ANCB = 70.000.000 – 13.840.000 = 56.160.000 lei
VMC acţ. B = ANCB / Nr. acţiuni ale societăţii B = 56.160.000 / 8.000 = 7.020 lei
A
Total active ale societăţii A = 90.000.000 + 1.000 * 7.020 = 97.020.000 lei
ANCA = 97.020.000 – 17.020.000 = 80.000.000 lei
VMC acţ. A = ANCA / Nr. acţiuni ale societăţii A = 80.000.000 / 16.000 = 5.000 lei


de A pentru absorţia societăţii B = 8.000 * (7.020 / 5.000) = 11.232 acţiuni

de A pentru absorţia societăţii B = 11.232 – 1.000 * (7.020 / 5.000) = 9.828
acţiuni
Creşterea capitalului vărsat la societatea A = 9.828 * 2.000 lei/acţiune = 19.656.000

lei
De asemenea, acţiunile în număr de 1.000 şi înregistrate la o valoare totală de 6.000 lei

în categoria imobilizărilor financiare, deţinute anterior de societatea A la societatea B
trebuie anulate pentru evitatea autodeţinerii acţiunilor de societatea A în urma fuziunii.

Prima rezultată în = 56.160.000 – 19.656.000 – 6.000.000 = 30.504.000 lei

urma fuziunii
85
O societate comercială are următorul bilanţ înaintea operaţiei de lichidare: imobilizări
corporale 600.000 lei; amortizarea imobilizărilor 100.000 lei; clienţi 500.000 lei;
conturi curente la bănci 400.000 lei; capital social 500.000 lei; rezerve legale 100.000
lei; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 800.000 lei. Societatea vinde imobilizările
cu 750.000 lei, TVA 19 % şi le încasează; încasează clienţii acordând un scont de 2 %
din valoarea tranzacţiei; cheltuielile efectuate cu lichidarea se ridică la 150.000 lei.
Cota de impozit pe profit 25 %. Care este mărimea impozitului pe profit datorat din
operaţia de lichidare în condiţiile în care toate provizioanele constituite au fost
deductibile fiscal:
22.500 lei;
222.500 lei ;
225.000 lei;
102.500 lei;
25.000 lei.
Răspuns corect: b)
Operaţiunile care au avut loc la lichidare au fost:
Nr. Explicaţie Cont debitor Cont creditor Sume
crt.
1. Vânzarea 461 Debitori diverşi % 892.500
activelor = 7583 Venituri din 750.000
vânzare activelor
TVA colectată 142.500
2. Scoaterea din % = 21X Imobilizări 600.000

gestiune 281 Amortizarea 100.000
imob. corporale
6583 Cheltuieli priv. 500.000
activele cedate
3. Încasarea % = 4111 Clienţi 500.000

clienţilor 5121 Conturi curente 490.000
667 ch. priv. sconturile 10.000
4. Cheltuieli cu 628 Alte ch. cu serv.= 5121 Conturi curente 150.000
lichidările executate de terţi
5. Anularea 151 Provizioane = 7812 Venituri din 800.000
provizionului pentru riscuri şi provizioane
cheltuieli pentru riscuri şi
cheltuieli
6. Închiderea 121 Profit şi profit = % 660.000
conturilor de 6583 500.000
cheltuieli 667 10.000
628 150.000
86
7. Închiderea % = 121 Profit şi profit 1.550.000
conturilor de 7583 750.000
venituri 7812 800.000
În urma operaţiilor de mai sus, rezultatul exerciţiului este de natura profitului fiind în
sumă de 890.000 lei (1.550.000 lei – 660.000 lei).
Impozitul pe profit = 25% * 890.000 lei = 222.500 lei
O societate comercială prezintă următoarele informaţii privind bilanţul de lichidare:

imobilizări corporale 25.000 lei, stocuri 15.000 lei, provizioane pentru deprecierea
stocurilor 4.000 lei, conturi curente la bănci 6.000 lei, capital social 20.000 lei,
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 7.000 lei, datorii 15.000 lei. Activele şi datoriile
societăţii au fost realizate astfel: imobilizările pentru suma de 27.000 lei, stocurile
pentru suma de 12.000 lei; se plătesc cheltuieli de lichidare în valoare de 3.000 lei;
datoriile sunt plătite, obţinându-se un scont de 2.000 lei; se plătesc cheltuieli în valoare
de 8.000 lei care au fost provizionate. Determinaţi rezultatul brut al exerciţiului fără a
lua în considerare incidenţele fiscale.
a) pierdere de 3.000 lei;
profit de 1.000 lei;
pierdere de 2.000 lei;
pierdere de 1.000 lei;
profit de 2.000 lei.
Răspuns corect: b)
Venituri din cedarea activelor = 27.000 lei

Venituri din vânzarea stocurilor = 12.000 lei
Venituri din anularea provizioanelor aferente stocurilor = 4.000 lei
Venituri din sconturi = 2.000 lei
Venituri din provizioane = 7.000 lei
TOTAL VENITURI = 52.000 lei
Cheltuieli cu cedarea activelor = 25.000 lei

Cheltuieli cu stocurile = 15.000 lei
Cheltuieli cu lichidarea = 3.000 lei
Cheltuieli plătite = 8.000 lei
TOTAL CHELTUIELI = 51.000 lei
PROFIT = 52.000 – 51.000 = 1.000 lei
Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două
societăţi se prezintă astfel: Societatea A: valoarea netă de aport 48.000.000 lei, număr
de acţiuni 6.000, valoarea nominală 6.000 lei/acţiune. Societatea B: valoarea netă de
aport 40.000.000 lei, număr de acţiuni 5.000, valoarea nominală 5.000 lei/acţiune.
Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise: I.De societatea A dacă ea absoarbe
87
societatea B; II.De societatea B dacă ea absoarbe A:
a. 5 000 acţiuni 6 000 acţiuni
b. 6 667 acţiuni 9 600 acţiuni
c. 6 000 acţiuni 5 000 acţiuni
d. 8 000 acţiuni 8 000 acţiuni
e. 5 200 acţiuni 6 300 acţiuni
Răspuns corect: a)
VMC acţ. A = ANCA / Nr. acţiuni ale societăţii A = 48.000.000 / 6.000 = 8.000 lei
VMC acţ. B = ANCB / Nr. acţiuni ale societăţii B = 40.000.000 / 5.000 = 8.000 lei
A absoarbe B
Nr. de acţiuni ce trebuie emise = Nr. acţ. B * (VMC acţ. B / VMC acţ. A) =
de A pentru absorţia societăţii B = 5.000 * (8.000 / 8.000) = 5.000 acţiuni
B absoarbe A
Nr. de acţiuni ce trebuie emise = Nr. acţ. A * (VMC acţ. A / VMC acţ. B) =
de B pentru absorţia societăţii A = 6.000 * (8.000 / 8.000) = 6.000 acţiuni
O societate pe acţiuni prezintă următorul bilanţ înainte de lichidare: echipamente

tehnologice 500.000 lei, amortizarea echipamentelor tehnologice 300.000 lei, mărfuri
128.000 lei; provizioane pentru deprecierea mărfurilor 28.000 lei; creanţe clienţi
30.000 lei; conturi la bănci 50.000 lei; capital social 220.000 lei; furnizori 130.000 lei;
credite bancare pe termen scurt 30.000 lei. Imobilizările sunt vândute la preţul de
250.000 lei, TVA 19%, stocurile la preţul de 80.000 lei, TVA 19%, iar pentru
achitarea datoriei faţă de furnizori înaintea scadenţei se primeşte un scont de decontare
de 5%. Rambursarea creditului bancar şi încasarea creanţelor clienţi se efectuează la
valoarea din bilanţ. Care este valoarea profitului brut din lichidare?
22.375 lei;
35.000 lei;
20.400 lei;
27.375 lei;
36.500 lei.
Răspuns corect: e)
Venituri din cedarea activelor = 250.000 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor = 80.000 lei
Venituri din anularea provizioanelor aferente mărfurilor = 28.000 lei
Venituri din sconturi = 6.500 lei
TOTAL VENITURI = 364.500 lei
Cheltuieli cu cedarea activelor = 200.000 lei

Cheltuieli privind mărfurile = 128.000 lei
TOTAL CHELTUIELI = 328.000 lei
88
PROFIT = 364.500 – 328.000 = 36.500 lei
La o societate cu răspundere limitată bilanţul contabil de închidere în vederea partajului la

lichidare prezintă următoarele date: disponibilităţi 34.000.000 lei; capital social
neamortizat 25.000.000 lei; alte rezerve 6.000.000 lei; rezultatul net al lichidării
(profit) 3.000.000 lei. Impozitul pe dividende 5 %. Care sunt mărimile distincte
privind câştigul din lichidare şi dividendele plătite efectiv asociaţilor:
a. 9 000 000 lei 8 550 000 lei
b. 9 000 000 lei 9 000 000 lei
c. 6 000 000 lei 5 700 000 lei
d. 3 000 000 lei 2 850 000 lei
e. 34 000 000 lei 32 300 000 lei
Răspuns corect: e)
Drepturile cuvenite asociaţilor sau câştigul din lichidare se ridică la valoarea

capitalurilor proprii, adică 34.000.000 lei (25.000.000 lei + 6.000.000 lei + 3.000.000
lei).
Dividendele plătite efectiv asociaţilor se determină astfel:

34.000.000 –34.000.000 * 5% = 32.300.000 lei
Să se calculeze costul unitar al produsului principal potrivit datelor: cheltuieli totale

250.000.000 lei; producţia fabricată 1.500 t produs principal şi 610 t produs secundar.
Destinaţia producţiei secundare este: 100 t consumată în întreprindere şi 510 t livrată
terţilor. Preţul de valorificare al producţiei secundare este 30.000 lei/t iar cheltuielile
suplimentare pentru producţia secundară livrată terţilor sunt în valoare de 3.500.000
lei:
158 800 lei/t;
154 467 lei/t;
166 667 lei/t;
156 800 lei/t;
164 667 lei/t.
Răspuns corect: d)
Kpp = [CT – (Val. prod. sec. – Ch. suplimentare aferente prod. sec. livrate)] / Qpp
Unde: - Kpp = costul unitar al produsului principal
Qpp = volumul fizic al producţiei principale
CT = costurile totale
Kpp = [ 250.000.000 – (610 * 30.000 – 3.500.000) ] / 1.500
Kpp = 156.800 lei
Dispuneţi de următoarele date: cheltuieli variabile pe unitate 21.000 lei, costuri fixe totale
1.590.000 lei, preţul unitar de vânzare 47.500 lei. În cursul anului s-au vândut 70
produse. Care este profitul ce s-ar obţine în cazul în care societatea măreşte numărul
89
produselor vândute cu 20 % şi micşorează preţul de vânzare cu 1.000 lei/buc:
552 000 lei;
2 142 000 lei;
636 000 lei;
2 316 000 lei;
600 000 lei.
Răspuns corect: a)
Q1 = Q0 + 20% Q0 = 70 + 14 = 84 produse
pv1 = pv0 – 1.000 = 47.500 – 1.000 = 46.500 lei
CA1 = 84 * 46.500 = 3.906.000 lei
CT1 = CV1 + CF1
CV1 = cvu * Q1 = 21.000 * 84 = 1.764.000 lei
CT1 = 1.764.000 + 1.590.000 = 3.354.000 lei
Profit = CA1 - CT1
Profit = 3.906.000 - 3.354.000 = 552.000 lei
Dispuneţi de următoarele date: într-o întreprindere se produc 2 produse A şi B, cheltuielile

cu materiile prime fiind pentru A 6.000.000 lei şi pentru B 9.000.000 lei, salariile
directe pentru A 20.000.000 lei şi pentru B 15.000.000 lei. Produsul A se fabrică
numai în secţia 1 iar B în secţiile 1 şi 2. Cheltuielile secţiei 1 sunt de 5.250.000 lei iar
cele ale secţiei 2 de 6.000.000 lei. Cheltuielile generale ale întreprinderii sunt de
7.000.000 lei. La produsul A costul producţiei neterminate la începutul perioadei este
1.000.000 lei, iar la sfârşitul perioadei 800.000 lei. La produsul B costul producţiei
neterminate la începutul perioadei este 1.500.000 lei. Baza de repartizare a
cheltuielilor secţiei o reprezintă salariile directe. Care este costul de producţie aferent
produsului finit A şi B:
A B
a. 29 200 000 lei 33 750 000 lei
b. 29 000 000 lei 32 250 000 lei
c. 23 200 000 lei 24 750 000 lei
d. 30 000 000 lei 32 250 000 lei
e. 29 000 000 27 750 000 lei
Răspuns corect: a)
Repartizarea cheltuielilor secţiei I pe cele 2 produse:

Produsul A = 5.250.000 * (20.000.000 / 35.000.000) = 3.000.000 lei
Produsul B = 5.250.000 * (15.000.000 / 35.000.000) = 2.250.000 lei
Cheltuielile secţiei II în sumă de 6.000.000 lei sunt repartizate în întregime produsului

B.
Costul produsului A = 6.000.000 + 20.000.000 +3.000.000 = 29.000.000 lei

Costul produsului B = 9.000.000 + 15.000.000 + 2.250.000 + 6.000.000 = 32.250.000
lei
90
Costul total al produsului A = Si + Costul înregistrat în cursul lunii – Sf
Costul total al produsului A = 1.000.000 + 29.000.000 – 800.000 = 29.200.000 lei
Costul total al produsului B = 1.500.000 + 32.250.000 –0 = 33.750.000 lei
1.590.000 lei, preţul unitar de vânzare 47.500 lei. În cazul în care costurile variabile s-
ar micşora cu 10 % determinaţi numărul de unităţi ce trebuie vândute pentru a obţine
un profit de 640.800 lei:
47 buc;
34 buc;
78 buc;
117 buc;
105 buc.
Răspuns corect: c)
cvu 1 = cvu 0 – 10% * cvu 0 , unde - cvu 0 = cost variabil unitar iniţial
- cvu 1 = cost variabil unitar ulterior modificării
cvu 1 = 21.000 – 10% * 21.000 = 18.900 lei
CA – CT = Profit (1)
CA = pv * Q = 47.500 * Q (2)
CT = CV + CF, unde CV = costuri variabile
CF = costuri fixe
CT = 18.900 * Q + 1.590.000 (3)
Din relaţiile (1), (2) şi (3), se obţine relaţia:

47.500 *Q – 18.900 * Q – 1.590.000 = 640.800 ó
28.600 * Q = 2.230.800 => Q = 78 buc
1.590.000 lei, preţul unitar de vânzare 47.500 lei. Care este pragul de rentabilitate în
unităţi fizice şi profitul realizat ştiind că în cursul anului s-au vândut 325 produse:
Prag de rentabilitate Profit realizat
a. 60 buc 8 612 500 lei
b. 60 buc 7 022 500 lei
c. 33 buc 12 587 500 lei
d. 75 buc 8 612 500 lei
e. 75 buc 5 565 000 lei
Răspuns corect: b)
Pragul de rentabilitate în unităţi fizice se determină împărţinând costurile fixe totale la

diferenţa dintre preţul unitar de vânzare şi costul variabil unitar.
Qpr = 1.590.000 / (47.500 – 21.000) = 60 buc.
Profit = CA – CT = CA – (CV + CF)
91
Profit = 325 * 47.500 – (325 * 21.000 + 1.590.000) =>
Profit = 15.437.500 – (6.825.000 + 1.590.000)
Profit = 7.022.500 lei
Se presupune că într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea următoarelor cantităţi

de produse: A = 20.000 buc, B = 80.000 buc, C = 100.000 buc sunt în sumă de
3.400.000 lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea
produselor care în cazul produsului A este 30 cm, în cazul produsului B 60 cm iar în
cazul produsului C 120 cm. Baza de comparaţie este produsul A. În condiţiile utilizării
indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca invers costul pe unitatea de produs finit
este:
a. 500 lei 1 000 lei 625 lei
b. 5,8 lei 11,6 lei 23,2 lei
c. 40 lei 20 lei 10 lei
d. 17 lei 8,5 lei 4,25 lei
e. 17 lei 20 lei 4,25 lei
Răspuns corect: b)
LA = 30 cm
LB = 60 cm ó LB = 2 * LA
LC = 120 cm ó LC = 4 * LA
Costul total este de 3.400.000 lei şi reprezintă suma produselor între numărul bucăţilor
realizate dintr-un anumit produs şi lungimea acelui produs.
20.000 * LA + 80.000 * 2 LA + 100.000 * 4 LA = 3.400.000 lei

580.000 * LA = 3.400.000 => cost A = 5,8 lei
LB = 2 * LA = 2 * 5,8 => cost B = 11,6 lei
LC = 4 * LA = 4 * 5,8 => cost C = 23,2 lei
Martina S.A. utilizează pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. Produsul "X"
prezintă următoarele costuri unitare: materii prime 4,40 lei, manoperă directă 1,60 lei,
costuri indirecte de producţie variabile 2,30 lei, costuri indirecte de producţie fixe 1,90
lei, costuri de vânzare variabile 3,10 lei şi costuri de vânzare fixe 1,10 lei. Dacă stocul
final de produse finite conţine 1.240 Kg din produsul "X", iar cel iniţial 0 Kg, care va
fi marja totală a contribuţiei la rezultat (marja din vânzări) dacă au fost vândute 10 200
Kg la preţul unitar de 25 lei:
108 120 lei;
138 720 lei;
150 960 lei;
170 340 lei;
170 720 lei.
Răspuns corect: b)
Marja din vânzări = CA – CV
92
CA = Q * pv = 10.200 * 25 = 255.000 lei
CV = Q * pvu = 10.200 * (4,4 + 1,6 + 2,3 + 3,1) = 116.280 lei
Marja din vânzări = 255.000 – 116.280 = 138.720 lei
Se presupune că într-o întreprindere cheltuielile generate de obţinerea următoarelor cantităţi

de produse: A = 10.000 buc, B = 40.000 buc, C = 50.000 buc sunt în sumă de 510.000
lei. Parametrul utilizat pentru calculul indicilor de echivalenţă este lungimea
produselor care în cazul produsului A este 40 cm, în cazul produsului B 80 cm iar în
cazul produsului C 24 cm. Baza de comparaţie este produsul B. În condiţiile utilizării
indicilor de echivalenţă simpli calculaţi ca raport direct, costul pe unitatea de produs
finit este:
a. 4,25 lei 8,5 lei 2,55 lei
b. 4,74 lei 2,37 lei 7,82 lei
c. 2,55 lei 5,1 lei 1,53 lei
d. 85 000 lei 340 000 lei 425 000 lei
e. 4,25 lei 8,5 lei 1,53 lei
Răspuns corect: a)
LA = 40 cm ó LA = 0,5 LB
LB = 80 cm
LC = 24 cm ó LC = 0,3 * LB
Costul total este de 510.000 lei şi reprezintă suma produselor între numărul
bucăţilor realizate dintr-un anumit produs şi lungimea acelui produs.
10.000 * 0,5 LB + 40.000 * LB + 50.000 * 0,3 LB = 510.000 lei
60.000 * LB = 510.000 => cost B = 8,5 lei
LA = 0,5 * LB = 0,5 * 8,5 => cost A = 4,25 lei
LC = 0,3 * LB = 0,3 * 8,5 => cost C = 2,55 lei
Dispuneţi de următoarele date: preţ de vânzare unitar 1.500 lei/buc, cost variabil unitar 800
lei/buc, cheltuieli fixe 5.000.000 lei. Ce cantitate trebuie fabricată şi vândută pentru a
obţine un profit de 5.500.000 lei:
7 000 buc;
714 buc;
15 000 buc;
13 125 buc;
4 565 buc.
Răspuns corect: c)
Profit = CA – CT = CA – (CV + CF)
5.500.000 = Q * pv – (Q * cvu + 5.000.000) ó

Q * (pv - cvu) = 10.500.000 ó Q * (1.500 – 800) = 10.500.000 ó
93
Q = 10.500.000 / 700 ó Q = 15.000 buc
Dispuneţi de următoarele date: din procesul de producţie se obţin 10.000 Kg produs finit la
cost standard de 1.600 lei/Kg, cost efectiv 19.000.000 lei. Precizaţi formula contabilă
de înregistrare a diferenţelor de preţ.
a)
3 000 000 lei 903 = 901 3 000 000 lei
b)
3 000 000 lei 902 = 903 3 000 000 lei
c)
3 000 000 lei 902 = 901 3 000 000 lei
d)
3 000 000 lei 903 = 902 3 000 000 lei
e)
3 000 000 lei 901 = 903 3 000 000 lei
Răspuns corect: d)
Diferenţele de preţ sunt nefavorabile şi se cifrează la suma de 3.000.000 lei, astfel că

înregistrarea se face în negru debitând contul 903 „Decontări interne privind
diferenţele de preţ” şi creditând contul 902 „Decontări interne privind producţia
obţinută” cu suma de 3.000.000 lei.
O întreprindere efectuează pentru obţinerea şi vânzarea a două produse distincte A şi B în

luna mai a anului curent următoarele cheltuieli: consum de materii prime: 25.000 lei
pentru A, 12.000 lei pentru B; salarii directe 2.000 lei pentru A, 1.000 lei pentru B;
cheltuieli indirecte de producţie imputate: 15.000 lei, repartizabile pe produse în
funcţie de totalul cheltuielilor directe. Formula contabilă privind decontarea
cheltuielilor indirecte este:
a)
10.125 lei 921.A = 923 15.000 lei
4.875 lei 921.B
b)
15.000 lei 921 = 923.A 10.125 lei
923.B 4.875 lei
c)
15.000 lei 923 = 901 15.000 lei
d)
15.000 lei 923 = 921 15.000 lei
e)
10.125 lei 921.A = 901.A 10.125 lei
4.875 lei 921.B = 901.B 4.875 lei
Răspuns corect: a)
Costuri directe aferente produsului A = Cost materie primă A + Manoperă A

Costuri directe aferente produsului A = 25.000 + 2.000 = 27.000 lei
94
Costuri directe aferente produsului B = Cost materie primă B + Manoperă B
Costuri directe aferente produsului B = 12.000 + 1.000 = 13.000 lei
Totalul costurilor directe = 27.000 + 13.000 = 40.000 lei
Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 15.000 * (27.000 / 40.000)

Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 10.125 lei
Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 15.000 * (13.000 / 40.000)

Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 4.875 lei
În momentul repartizării costurilor indirecte, se creditează cheltuielile indirecte de

producţie cu suma de 15.000 lei şi sunt acumulate pe debitul analiticelor contului 921
„Cheltuielile activităţii de bază”.
O societate fabrică 2.000 tone produs principal A şi 600.000 metri cubi de produs secundar
B. Cheltuielile totale de producţie au fost de 700.000 lei. Ştiind că o tonă de produs
principal echivalează cu 400 metri cubi de produs secundar şi folosind procedeul
echivalării produsului secundar cu cel principal, care este formula de înregistrare la
închiderea perioadei, în contabilitatea de gestiune, a costului efectiv al producţiei finite
obţinute?
a)
350.000 lei 902/A = 921/A 350.000 lei
350.000 lei 902/B = 921/B 350.000 lei
b)
400.000 lei 931/A = 902/A 400.000 lei
300.000 lei 933/B = 921/B 300.000 lei
c)
400.000 lei 902/A = 921/A 400.000 lei
300.000 lei 902/B = 921/B 300.000 lei
d)
350.000 lei 931/A = 902/A 350.000 lei
350.000 lei 902/B = 921/B 350.000 lei
e)
80.000 lei 931/A = 902/A 80.000 lei
620.000 lei 931/B = 902/B 620.000 lei
Răspuns corect: c)
Prin punerea în echivalenţă, 600.000 m3 de produs secundar B reprezintă

600.000 / 400, adică 1.500 tone de produs principal A.
CT = Cost total A + Cost total B

700.000 = 2.000 * Cost unitar A + 1.500 * Cost unitar A
Cost unitar A = 700.000 / 3.500 = 200 lei
Cost total A = 2.000 * 200 = 400.000 lei

Cost total B = 1.500 * 200 = 300.000 lei
95
La închiderea perioadei, se creditează contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” cu
transferul costurilor efective în debitul contului 902 „Decontări interne privind
producţia obţinută”.
O întreprindere fabrică două produse în două secţii. Dispuneţi de următoarele informaţii

privind cheltuielile indirecte şi baza de repartizare a acestora pe produse: Secţia I:
cheltuieli indirecte 3.650 lei; baza de repartizare: produsul A 6.000 lei, produsul B
1.300 lei; Secţia II: cheltuieli indirecte 1.175 lei; baza de repartizare: produsul A 4.000
lei; produsul B 700 lei.Care este cota de repartizare a cheltuielilor indirecte asupra
produselor şi înregistrările contabile corecte?
a)
3.650 lei 902/A = 923 4.825 lei
1.175 lei 902/B
b)
825 lei 921/A = 923 4.825 lei
4.000 lei 921/B
c)
3.650 lei 901/A = 923 4.825 lei
1.175 lei 901/B
d)
3.650 lei 931/A = 923 4.825 lei
1.175 lei 931/B
e)
4.000 lei 921/A = 923 4.825 lei
825 lei 921/B
Răspuns corect: e)
Repartizarea cheltuielilor indirecte la secţia I

Ch. indirecte aferente produsului A = 3.650 * (6.000 / 7.300) = 3.000 lei
Ch. indirecte aferente produsului B = 3.650 * (1.300 / 7.300) = 650 lei
Repartizarea cheltuielilor indirecte la secţia II

Ch. indirecte aferente produsului A = 1.175 * (4.000 / 4.700) = 1.000 lei
Ch. indirecte aferente produsului B = 1.175 * ( 700 / 4.700) = 175 lei
Total ch. indirecte aferente produsului A = 3.000 + 1.000 = 4.000 lei

Total ch. indirecte aferente produsului B = 650 + 175 = 825 lei
În momentul repartizării costurilor indirecte, se creditează cheltuielile indirecte de

producţie cu suma de 4.825 lei şi sunt acumulate pe debitul analiticelor contului 921
„Cheltuielile activităţii de bază”.
O societate comercială fabrică două produse: A şi B. La produsul A există producţie în curs

de execuţie la începutul lunii de 800 lei. Cheltuielile directe contabilizate sunt: pentru
produsul A 5.000 lei, pentru produsul B 7.000 lei. Cheltuielile indirecte de producţie
totale sunt de 1.200 lei, baza de referinţă cheltuielile directe. La produsul B există
producţie în curs de execuţie la sfârşitul lunii de 3.000 lei. Care este costul producţiei
96
finite la finele lunii pentru produsele A şi B şi cum se înregistrează?
a)
6.300 lei 931/A = 902/A 6.300 lei
4.700 lei 931/B = 902/B 4.700 lei
b)
5.800 lei 902/A = 921/A 5.800 lei
7.700 lei 902/B = 921/B 7.700 lei
c)
6.300 lei 902/A = 931/A 6.300 lei
4.700 lei 902/B = 931/B 4.700 lei
d)
6.300 lei 931/A = 902/A 6.300 lei
7.700 lei 931/B = 902/B 7.700 lei
e)
5.800 lei 902/A = 921/A 5.800 lei
7.700 lei 902/B = 931/B 7.700 lei
Răspuns corect: a)
Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 1.200 * (5.000 / 12.000)

Costuri indirecte repartizate asupra produsului A = 500 lei
Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 1.200 * (7.000 / 12.000)

Costuri indirecte repartizate asupra produsului B = 700 lei
Costul total al produsului A = Si A+ Costul înregistrat în cursul lunii A – Sf A

Costul total al produsului A = 800 + (5.000 + 500) –0 = 6.300 lei
Costul total al produsului B = Si B+ Costul înregistrat în cursul lunii B– Sf B

Costul total al produsului B = 0 + (7.000 + 700) –3.000 = 4.700 lei
La sfârşitul lunii se debitează costul producţiei obţinute pe fiecare produs în parte,

creditându-se contul 902 Decontări interne privind producţia obţinută.
Evidenţele MARTINA S.A. conţin următoarele date privind costurile energiei electrice:
Luna Nivel de activitate Cost total
Aprilie 960 ore maşina 8.978
Mai 940 ore maşina 8.842
Iunie 1.120 ore maşina 10.066
Folosind metoda maxim - minim, costul variabil trimestrial pe oră maşină şi costurile fixe
lunare aferente trimestrului au fost de:
a. 6,80 lei 2.450 lei
b. 8,60 lei 2.230 lei
c. 7,40 lei 2.540 lei
d. 4,70 lei 1.890 lei
e. 8,20 lei 2.200 lei
Răspuns corect: a)
97
Costulul variabil trimestrial pe oră maşină conform metodei maxim – minim se
determină astfel:
Cost total maxim – Cost total minim
Ore maşină maxim – Ore maşină minim
Cost total maxim = 10.066

Cost total minim = 8.842
Ore maşină maxim = 1.120

Ore maşină minim = 940
Cv trim./oră maşină = (10.066 – 8.842) / (1.120 - 940) = 6,8 lei
Pentru determinarea costurilor fixe, se alege o lună oarecare din cele menţionate, luna
aprilie, de exemplu, bazându-ne pe faptul că, într-o perioadă scurtă de timp, costurile
fixe nu fluctuează, costurile variabile totale se determină:
CV = 6,8 * 960 = 6.528 lei
CF = CT – CV
CF = 8.978 – 6.528 => CF = 2.450 lei
143. Dispuneţi de următoarele date: cifra de afaceri 5.000.000 lei, cheltuieli variabile
2.000.000 lei, cheltuieli fixe 900.000 lei. Care este mărimea coeficientului de
siguranţă:
60 %;
70 %;
30 %;
40 %;
50 %.
Răspuns corect: b)
Determinarea coeficientului de siguranţă se face după următoarea formulă:

IS = 100% - [CF / (CA - CV)] * 100
IS = 100% - [900.000 / (5.000.000 – 2.000.000)] * 100
IS = 100% - 30% => IS = 70%
Dispuneţi de următoarele date: consumul specific standard pentru piesa A 0,50 Kg iar
consumul efectiv 0,60 Kg; preţul standard al materiei prime este 100 lei/Kg iar cel
efectiv 90 lei/Kg. Producţia de piese realizată este 3.000.000. Care este valoarea
abaterilor de consum şi a celor de preţ:
Abateri consum Abateri preţ
a. + 30 000 000 lei - 15 000 000 lei
b. - 30 000 000 lei + 18 000 000 lei
c. + 27 000 000 lei - 15 000 000 lei
d. - 27 000 000 lei + 15 000 000 lei
e. + 30 000 000 lei - 18 000 000 lei
98
Răspuns corect: e)
Abaterile de consum se determină astfel:

Δc = Q * (cs1*p0 – cs0*p0), unde cs0 – consum specific standard
cs1 – consum specific efectiv
Q – nivelul producţiei
p0 - preţ standard
Δc = 3.000.000 * (0,6 * 100 – 0,5 * 100) = +30.000.000 lei
Abaterile de preţ se determină astfel:

Δp = Q * (cs1*p1 – cs1*p0), unde cs0 – consum specific standard
cs1 – consum specific efectiv
p0 - preţ standard
p1 – preţ efectiv
Δp = 3.000.000 * (0,6 * 90 – 0,6 * 100) = -18.000.000 lei
Se dau următoarele informaţii: cheltuieli cu impozitele şi taxele 50 lei; cheltuieli privind

materialele consumabile 100 lei; cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi 40
lei; cumpărări de mărfuri 60 lei; venituri din reluarea provizioanelor 30 lei; venituri
din vânzarea mărfurilor 150 lei; venituri din producţia de imobilizări corporale 40 lei.
Informaţii complementare: sold iniţial la mărfuri 30 lei; sold final la mărfuri 80 lei.
Care este excedentul brut din exploatare generat de societate?
- 20 lei;
+ 20 lei;
+ 10 lei;
- 10 lei;
- 100 lei
Răspuns corect: d)
+ venituri din vânzarea mărfurilor = 150 lei

+ venituri din producţia de imobilizări corporale = 40 lei
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE = 190 LEI
cheltuieli privind materialele consumabile = 100 lei
cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi = 40 lei;
cumparări de mărfuri = 60 lei
EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE = - 10 LEI
Dispuneţi de următoarele date: timp unitar standard 4 ore, timp unitar efectiv 1,5 ore; tarif
unitar standard 100 lei; tarif unitar efectiv 150 lei; producţia programată 1.000 buc,
producţia efectivă 800 buc, abaterea de timp (cantitate) şi cea de preţ (tarif ) este:
Abatere timp Abatere de tarif
a. - 300 000 lei + 60 000 lei
b. + 200 000 lei - 160 000 lei
c. - 200 000 lei + 60 000 lei
99
d. + 300 000 lei - 60 000 lei
e. - 250 000 lei + 200 000 lei
Răspuns corect: c)
Abaterile de timp se determină astfel:

Δt = Q1 * (t1*p0 – t0*p0), unde t0 – timp unitar standard
t1 – timp unitar efectiv
Q1 – nivelul producţiei efective
p0 - preţ (tarif) standard
Δt = 800 * (1,5 * 100 – 4 * 100) = - 200.000 lei
Abaterile de tarif (preţ) se determină astfel:

Δp = Q1 * (t1*p1 – t1*p0), unde t0 – consum specific standard
t1 – consum specific efectiv
p0 – tarif (preţ) standard
p1 – tarif (preţ) efectiv
Δp = 800 * (1,5 * 150 – 1,5 * 100) = + 60.000 lei
Se dau următoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N: cheltuieli cu

materii prime 3.500.000 lei; salarii 7.000.000 lei; cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provizioanele 1.000.000 lei; cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi
penalităţi 1.800.000 lei; cheltuieli privind sconturile acordate 500.000 lei; cheltuieli
privind activele cedate şi alte operaţii de capital 8.000.000 lei. Conform OMFP
94/2001 care este suma ce se va înscrie la cheltuieli de exploatare - total :
22 300 000 lei;
25 000 000 lei;
26 800 000 lei;
21 300 000 lei;
19 000 000 lei.
Răspuns corect: d)
Cheltuieli cu materii prime = 3.500.000 lei

Cheltuieli cu salariile = 7.000.000 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele = 1.000.000 lei;
Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi = 1.800.000 lei;
Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital = 8.000.000 lei
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOIATARE = 21.300.000 LEI
Dispuneţi de următoarele informaţii privind operaţiile cu materii prime, în condiţiile

aplicării metodei inventarului intermitent: stoc iniţial de materii prime 600.000 lei
(100 kg * 6.000 lei/kg); cumpărări de materii prime pe 01.03.2001: 50 kg, costul de
achiziţie 6.500 lei/kg; pe 01.07.2001: 10 kg, costul de achiziţie 7.000 lei/kg; pe
01.09.2001: 30 kg, costul de achiziţie 8.000 lei/ kg, stocul final de materii prime,
100
stabilit prin inventar fizic 50 kg. Determinaţi, prin recurs la reglementările contabile
româneşti (metoda ultimului lot intrat), valoarea ieşirilor de materii prime şi efectuaţi
înregistrarea privind stocul final:
a. 835.000 lei; 301 = 601 400.000 lei
b. 860.000 lei; 301 = 711 1.235.000 lei
c. 235.000 lei; 601 = 301 200.000 lei
d. 200.000 lei; 301 = 711 235.000 lei
e. 260.000 lei. 301 = 401 1.325.000 lei
Răspuns corect: a)
Totalul materiilor prime intrate = 50 * 6.500 + 10 * 7.000 + 30 * 8.000 = 635.000 lei
Sold iniţial + Intrări = 600.000 + 635.000 = 1.235.000 lei

Soldul final = 50 * 8.000 = 400.000
Valoarea ieşirilor = 1.235.000 – 400.000 = 835.000 lei
În cadrul metodei inventarului intermitent, stocul existent la finele perioadei se

înregistrează astfel:
301 = 601 400.000 lei
Dispuneţi de următoarele date:

31.12.N-1 31.12.N
Imobilizări reevaluate (valoare 20 000 lei 20 000 lei
contabilă)
Amortizare cumulată reevaluată 12 000 lei 13 000 lei
Imobilizări la cost istoric 32 000 lei 32 000 lei
(valoare contabilă)
Amortizare cumulată la cost 16 000 lei 17 000 lei
istoric
În contul de profit şi pierdere cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor reevaluate,
egale cu cele ale imobilizărilor la cost istoric sunt în sumă de 1.000 lei. Toate
imobilizările au fost achiziţionate la 31.12.N-5, iar reevaluarea a fost efectuată la
închiderea exerciţiului N-3. Evoluţia indicelui general al preţurilor a fost:
31.12.N-5 31.12.N-4 31.12.N-3 31.12.N-2 31.12.N-1 31.12.N
100 110 130 140 180 200
În bilanţul retratat la 31.12.N, valoarea netă contabilă a imobilizărilor
reevaluate şi a celor la cost istoric este:
a. 12 308 lei 32 000 lei
b. 14 000 lei 30 000 lei
c. 10 769 lei 23 077 lei
d. 10 769 lei 30 000 lei
e. 12 308 lei 23 077 lei
Răspuns corect: d)
Valoarea contabilă netă a imobilizărilor

la valoarea reevaluată = 20.000 – 13.000 = 7.000 lei
101
Valoarea contabilă netă a imobilizărilor
la valoarea istorică = 32.000 – 17.000 = 15.000 lei
Valoarea contabilă netă a imobilizărilor la valoarea reevaluată la 31.12.N se determină

actualizând valoarea contabilă netă cifrată la 7.000 lei cu raportul existent între indicii
generali ai preţurilor din 31.12.N şi din 31.12.N-3 deoarece atunci a fost efectuată
ultima reevaluare a imobilizărilor în cauză.
VCN im. reev. 31.12.N = 7.000 * 200 / 130 = 10.769 lei
Valoarea contabilă netă a imobilizărilor la valoarea istorică, la 31.12.N se determină

actualizând valoarea contabilă netă cifrată la 15.000 lei cu raportul existent între
indicii generali ai preţurilor din 31.12.N şi din 31.12.N-5 data intrării în patrimoniu a
imobilizărilor în discuţie.
VCN im. cost istoric 31.12.N = 15.000 * 200 / 100 = 30.000 lei
Într-una din situaţiile de mai jos nu apare impozitul pe profit amânat:

valoarea contabilă a activului este mai mare decât valoarea impozabilă (baza de
impozitare);
valoarea contabilă a datoriei este mai mare decât valoarea impozabilă (baza de
impozitare);
valoarea contabilă a activului este mai mică decât valoarea impozabilă (baza de
impozitare);
există diferenţe dintr-o reevaluare reglementată;
există diferenţe dintr-o reevaluare dereglementată.
Răspuns corect: d)
Reevaluările care au la bază temei legal nu dau naştere la diferenţe între valoarea
contabilă şi valoarea rezultată prin aplicarea reglementărilor fiscale, cheltuielile cu
amortizarea fiind deductibile integral şi, deci, nu se pune problema înregistrării
impozitului pe profit amânat.
S.C. "ALFA" S.A. deţine un teren cu o valoare contabilă de 100.000.000 lei. La sfârşitul
anului N, terenul este reevaluat la valoarea justă de 110.000.000 lei. La sfârşitul
exerciţiului N+3, terenul este reevaluat la valoarea justă de 105.000.000 lei. Care din
următoarele variante privind înregistrarea în contabilitate a reevaluării efectuată la
sfârşitul anului N+3, conform IAS 16 "Imobilizări corporale", este corectă:
a. 6813 = 291 5.000.000 lei
b. 6811 = 281 5.000.000 lei
c. 105 = 211 5.000.000 lei
d. 291 = 7813 5.000.000 lei
e. 211 = 105 5.000.000 lei
Răspuns corect: c)
În cazul în care în urma reevaluării se determină o valoare care este inferioară valorii
existente anterior, se recurge, mai întâi, la diminuarea rezervelor din reevaluare
102
constituite anterior şi care, în situaţia dată, au o valoare de 10.000.000 lei, urmând ca,
în cazul în care valoarea acestora se dovedeşte a fi insuficientă, să se recurgă la
afectarea contului de profit şi pierdere al exerciţiului curent.
Standardele Internaţionale de Contabilitate, 2001, IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe,

paragrafele 37 şi 38, pag. 362
Dacă se utilizează valoarea realizabilă ca bază de evaluare, datoriile sunt înregistrate:

la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar care se aşteaptă să fie
necesare pentru a deconta datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
la valoarea neactualizată în numerar sau echivalent al numerarului care trebuie
plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al afacerilor;
la valoarea neactualizată în numerar sau echivalent al numerarului necesară pentru
a deconta în prezent obligaţia;
la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei;
e) la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în numerar sau echivalent al numerarului
pentru a stinge datoriile potrivit cursului normal al afacerilor.
Răspuns corect: b)
„Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate la

valoarea în numerar sau echivalent al numerarului, care poate fi obţinută până în
prezent prin vânzarea normală a activelor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de
decontare; aceasta reprezintă valoarea neactualizată în numerar sau echivalent al
numerarului, care trebuie plătită pentru a achita datoriile potrivit cursului normal al
afacerilor.”
Standardele Internaţionale de Contabilitate, 2001, Cadrul general pentru întocmirea şi

prezentarea situaţiilor financiare, Evaluarea structurilor situaţiilor financiare,
paragraful 100, alin. c), pag. 68
103
Un magazin ce funcţionează în regim de consignaţie vinde un obiect de artă provenind de
la o persoană fizică, care a cerut pentru acesta suma de 12.000.000 lei. În aceeaşi lună,
magazinul vinde produse electronice aparţinând unei persoane juridice, care a solicitat
pentru acestea suma de 40.000.000 lei. Comisionul practicat de magazinul tip
consignaţie este de 20% pentru vânzarea obiectelor de artă şi 15% pentru produsele
electronice, indiferent de proprietarul acestor categorii de bunuri (persoană fizică sau
juridică). Cota de TVA este de 19%.
Valoarea TVA colectată înregistrată de magazin în urma acestor două operaţiuni este
de :
a) 5.273.000 lei;
b) 3.876.000 lei;
c) 1.596.000 lei;
d) 11.476.000 lei;
9.196.000 lei.
Răspuns corect: e)
În cazul comercializării produselor prin consignaţie de către persoanele fizice, TVA-ul

colectat se calculează numai la valoarea comisionului practicat de consignaţie.
Dacă persoanele juridice sunt acelea care vând prin consignaţie, TVA-ul colectat se
calculează la suma cerută de persoana juridică plus comisionul practicat de
consignaţie.
TVA colectată = Ps * Cc *TVA, unde

Ps - preţ solicitat de persoana fizică/juridică
Cc - comisionul consignaţiei
Deci,
În cazul persoanei fizice

TVA colectată = 12.000.000 * 20% * 19% = 456.000 lei
În cazul persoanei juridice

TVA colectată = 40.000.000 * 115% * 19% =8 740.000 lei
Total TVA colectat = 456.000 +8.740.000 = 9.196.000 lei
O societate producătoare de vinuri vinde în luna mai 2001 o cantitate de 50.000 sticle de
0,75 litri vin nespumos cu concentraţia de 11% în volum şi 10.000 sticle de şampanie de
0,75 litri cu concentraţia de 10% în volum. În aceeaşi lună, societatea acordă ca plată în
natură angajaţilor o cantitate de 2.000 sticle vin nespumos din aceeaşi categorie cu cel
vândut pe piaţă.
Accizele specifice au următoarele valori:
- pentru vin nespumos: 0,55 EURO/hl/grad alcoolic;
- pentru şampanie: 2,75 EURO/hl/grad alcoolic.
Cursul 1 EURO = 25.000 lei
Valoarea accizelor datorate de societate în urma acestor operaţiuni este de:
a) 110.550.000 lei;
104
b) 108.281.250 lei;
c) 87.572.420 lei;
d) 144.375.000 lei;
e) 122.450.750 lei.
Răspuns corect: a)
Formula de calcul este următoarea:

V.A. = N * V*Co *As*Curs, unde
Curs euro = 25.000 lei/euro
VA - valoarea accizei
N - număr de sticle
V - volumul sticlei
Co - concentraţia de alcool
As - acciza specifică
Astfel,
VA1 = 50.000 *0,75 * 0,11 * 0,55 * 25.000 = 56.718.750 lei
VA2 = 10.000 *0,75 * 0,10 * 2,75 * 25.000 = 51.562.500 lei
VA3 = 2.000 * 0,75 * 0,11 * 0,55 * 25.000 = 2.268.750 lei
Total acciză datorată = 56.718.750 + 51.562.500 + 2.268.750 = 110.550.000 lei
Societatea A vinde societăţii B o cantitate de 5.00 kg produse la un preţ negociat de 6.000

lei/kg, TVA 19%. Producătorul A acordă clientului său B, în momentul întocmirii
facturii, o reducere de preţ de 5%. Societatea B vinde marfa unei societăţi C,
practicând un adaos comercial de 10%. La rândul său, comerciantul vinde marfa către
consumatorul final la un preţ cu amănuntul de 8.580 lei/kg.
Cota de adaos comercial practicată de societatea C este de:
a) 15%;
b) 9,24%;
c) 20%;
d) 30%;
e) 20,76%.
Răspuns corect: a)
Preţul cu care A vinde la B:

PV a = 6.000 * (100% - 5%) = 5.700 lei
Preţul cu care B vinde la C:
PV b = 5.700 * 110% = 6.270 lei
Preţul cu care societatea C vinde la consumatorul final este preţ de vânzare cu
amănuntul care se calculează astfel:
PVA = PA + AC + TVA
AC = x% * PA, unde x – cota de adaos comercial
PVA = PA + x% * PA + 19% * (PA + x% * PA)
PVA = 1,19 * (1 + x%) * PA
PVA = 8.580
PA = 6.270
8.580 = 1,19 * (1 + x%) * 6.270
105
1 + x% = 8.580 / 7.461,3
1 + x% = 1,15 => x = 15%
O persoană fizică realizează în luna mai 2001 venituri din salarii, în baza unui contract de
muncă. În luna respectivă, persoana are în întreţinere pe soţia sa care realizează
venituri neimpozabile în valoare de 650.000 lei lunar şi pe fiul său major, student, care
realizează un venit lunar de 1.200.000 lei dintr-o bursă de studii. Angajatul are un
handicap grav.
Deducerea personală de bază este de 1.099.000 lei.
Să se stabilească:
A: persoanele ce pot fi considerate luate în întreţinere;
B: coeficientul total de deducere de care beneficiază angajatul.
a) A: soţia B: 2,5;
b) A: soţia B: 1,6;
c) A:soţia şi fiul B: 2,5;
d) A: nu poate lua persoane în întreţinere B: 2;
e) A: soţia şi fiul B: 1,8.
Răspuns corect: a)
Copilul nu poate fi considerat ca fiind în întreţinere deoarece venitul său lunar din
bursa de studii în sumă de 1.200.000 lei este mai mare decât deducerea personală de
bază care se cifra la nivelul sumei de 1.099.000 lei. Concluzia care se desprinde în
urma celor prezentate în enunţ este că soţia este aceea care se consideră a fi în
întreţinere, veniturile sale în valoare de 650.000 lei fiind inferioare deducerii personale
de bază.
Coeficientul total de deducere este de 2,5 astfel:

1 pentru deducerea personală de bază;
1 pentru persoane cu handicap grav aflate în întreţinere;
0,5 pentru soţia aflată în întreţinere.
O bancă comercială obţine resurse pe parcursul anului la o rată a dobânzii de 30% în

primele trei trimestre şi 40% în trimestrul patru. Urmărind statistic creanţele băncii,
din ultima perioadă, se poate constata că 4% dintre acestea devin litigioase, în
următoarea structură: 2% sunt recuperabile în întregime; 1% sunt recuperabile în
proporţie de 75%, iar 1% sunt total nerecuperabile. Ştiind că rata inflaţiei este de 27%,
să se găsească rata dobânzii minime pentru operaţiunile active ale băncii.
a) 70,41 %;
b) 56,53%;
c) 73,92 %;
d) 5,65 %;
e) 36,95 %.
Răspuns corect: a)
Dobânda medie aferentă resurselor obţinute de bancă se determină astfel:
106
dm = 30% * 3/4 + 40% * 1/4
dm = 32,5%
Riscul aferent clienţilor (r*) se determină astfel:
r* = (1% / 100%) * 25% + (1% / 100%) * 100% = 0,25% + 1%= 1,25%
Dobânda reală este calculată astfel:
dr* = (1 + dm) / (1 - r*) – 1

dr* = (1 + 32,5%) / (1 - 1,25%) – 1 = 34,18%
Dobânda reală se exprimă, în funcţie de rata dobânzii minime pentru operaţiunile

active ale băncii (dmin) şi rata inflaţiei (i), astfel:
dr* = (1 + dmin) / (1 + i) – 1
34,18% = (1 + dmin) / (1 + 27%) – 1 ó
1 + dmin = 1,704086 ó
dmin = 70,41%
În întreprindere informaţia este considerată un element distinct al structurii economice şi

este cuprinsă în “Active necorporale”. Care dintre următoarele active NU sunt
cuprinse în grupa respectivă:
a) cheltuieli cu cercetarea-dezvoltarea;
b) cheltuieli de constituire a fondului de informaţii;
c) brevete, mărci, concesiuni;
d) cheltuieli de investiţii pentru cumpărarea de calculatoare;
e) programe informatice.
Răspuns corect: d)
Investiţiile care au ca şi obiect achiziţia de calculatoare sunt asimilate imobilizărilor

corporale neputând fi considerate active necorporale.
Calculatoarele au substanţă materială.
Managerul financiar al unei firme consideră că poate plăti 632$ pe lună în vederea
cumpărării unui utilaj peste doi ani. Contactând banca, aceasta îi oferă un împrumut cu
o rată a dobânzii de 1% pe lună timp de 48 de luni. În aceste condiţii, care este suma
maximă pe care o poate lua cu împrumut managerul de la bancă?
a) 1.264$;
b) 12.640$;
c) 15.450$;
d) 24.000$;
e) 63.200$.
Răspuns corect: d)
107
Anuitatea care este reprezentată de suma ratei şi a dobânzii se calculează după
următoarea relaţie:
A = (C * i) / [1 – (1 + i)(-n)] , unde A - anuitatea

C - valoarea împrumutului
i - rata lunară a dobânzii
n - numărul de perioade (de luni în acest caz)
C = {A * [1 – (1 + i)(-n)]} / i
C = {632 * [1 – (1 + 0,01)(-48)]} / 0,01
C = 24.000 $
În echilibrul financiar al întreprinderii, regula de gestiune financiară este cea a parităţii

(egalităţii) dintre:
a) scadenţele capitalurilor proprii cu cele ale capitalurilor împrumutate;
b) maturităţile nevoilor de alocare a capitalurilor cu cele ale surselor de procurare a
capitalurilor;
c) duratele de rotaţie a stocurilor şi creanţelor cu cele ale datoriilor de exploatare;
d) ratele de solvabilitate şi ratele de lichiditate;
e) rata de rentabilitate economică (ROA) şi cea financiară (ROE).
Răspuns corect: b)
Societăţile trebuie să realizeze un echilibru între perioada de timp în care trebuie să

aloce resurse în vederea acoperirii nevoilor, pe de o parte şi perioada de timp necesară
procurării acestor resurse, pe de altă parte.
Întreprinderea SOIZA SA cu active comerciale de AE0 = 465, formate din capitaluri

proprii de CPR0 = 365 şi din datorii de DAT0 = 100, a realizat un profit net de PN1 =
66 şi dobânzi de Dob1 = 50. În aceste condiţii, rata rentabilităţii economice este egală
cu:
a) 18,08 %;
b) 50 %;
c) 14,19 %;
d) 10,75 %;
e) 24,95 %.
Răspuns corect: e)
Re = PN1/(Cpr0 – Dat0), unde:

Re – rata rentabilităţii economice
PN1 – profit net în t+1
Cpr0 – Capital propriu în t0
Dat0 – Datorii în t0
Re = 66/(365 - 100)*100 = 24,9%
108
Economia de impozit, realizată prin deductibilitatea dobânzii, conduce la:
creşterea profitului net al întreprinderii;
creşterea ratei de dobândă;
creşterea cotei de impozit pe profit;
reducerea dobânzii de plătit;
diminuarea împrumuturilor de rambursat.
Răspuns corect: a)
Profit net = Profit brut – impozit pe profit

O economie de impozit implică un profit net mai mare.
Contabilul şef al firmei ia în considerare un proiect de investiţii care va genera un flux de

cash-flow-uri viitoare cum urmează:
Anul 1 200.000 $;
Anul 2 400.000 $;
Anul 3 600.000 $;
Anul 4 800.000 $.
Care este costul maxim admisibil al investiţiei pentru realizarea acestui proiect, dacă
rata estimată de rentabilitate este de 12%?
224.000 $;
501.760 $;
842.958 $;
1.432.930 $;
2.000.000 $.
Răspuns corect: d)
Pentru a putea determina costul maxim admisibil al investiţiei este necesară

comparaţia dintre costul existent în prezent şi valoarea rezultată prin actualizarea
fluxurilor de cash-flow-uri viitoare conform ratei de rentabilitate estimată care se
cifrează la 12%.
Valoarea rezultată prin actualizarea fluxurilor de cash-flow-uri viitoare se determină

astfel:
[200.000/(1+0,12)1+400.000/(1+0,12)2+600.000/(1+0,12)3+800.000/(1+0,12)4] =
= 1.432.930
Costul maxim admisibil este situat, deci, la nivelul sumei de 1.432.930 lei, valoare
pentru care profitul generat este 0. Orice valoare sub acest nivel conduce la realizarea
profitului.
Cheltuielile variabile (V) ale întreprinderii SOIZA SA sunt de 731, strâns corelate cu cifra
vânzărilor (CA) în sumă de 920. Cheltuielile fixe (F) cu administraţia generală, cu
amortizarea şi cu dobânzile sunt de 147. În aceste condiţii care se vor regăsi şi în anul
viitor, profitul obtenabil la o creştere planificată a cifrei vânzărilor de 10 %, va fi egal
109
cu:
715,(5);
204,(4);
42;
60,9;
189.
Răspuns corect: d)
Pr0 = CA0 – CT0 ,unde CA0 – cifra de afaceri iniţială
Pr0 – profit iniţial
CT0 – costurile totale iniţiale
CT0 = CV0 + CF ,unde CV0 – costuri variabile iniţiale

CF – costuri fixe
CA1=CA0 +10% ,unde CA1 – cifra de afaceri înregistrată în anul următor

CA1 = 920 * 110% = 1.012
Costurile variabile cresc direct proporţional cu cifra de afaceri în timp ce costurile fixe
rămân la nivelul anterior.
CV1 = 731 * 110% = 804,1

CT1 = CV1 + CF = 804,1 + 147 = 951,1
Pr1 = CA1 – CT1

Pr1 = 1.012 – 951,1 = 60,9
Ratele de îndatorare pot fi exprimate astfel:

1) Capitaluri proprii/Îndatorare la termen;
2) Datorii totale/Activ imobilizat;
3) Active circulante/Datorii pe termen scurt;
4) Datorii totale/Capitaluri proprii;
5) Împrumuturi pe termen lung/Capacitatea de autofinanţare;
6) Capitaluri permanente/Nevoi permanente;
7) Capitaluri proprii/Capitaluri permanente.
1 + 2 + 4 + 6;
1 + 4 + 5 + 7;
2 + 3 + 5 + 6;
3 + 5 + 6 + 7;
4 + 5 + 6 + 7.
Răspuns corect: b)
Ratele de îndatorare se pot determina raportând datoriile pe termen lung sau datorii
totale la surse proprii stabile sau surse permanente. Rapoartele se pot construi şi invers
cu precizarea că este necesară o interpretare economico-financiară adecvată a
raportului.
110
n
Valoarea cuponului Vn
Pp = ∑ +
6
X (1 + r ) 1000 (1 + r ) n
i
1.300 = ∑ i =1
+
i =1 (1 + 0,08) (1 + 0,08) 6
1
6
1 1000
.300 = X
1Alegeţi * ∑ corectă1 dintre
afirmaţia + cele ce urmează:
i =1 (1 + 0 , 08) (1 + 0, 08) 6
data de referinţă este data când se vinde şi se cumpără o acţiune;
data înregistrării în ţara noastră este la o săptămână da la data tranzacţiei;
data tranzacţiei este data când societatea emitentă anunţă rezultatul favorabil al
1.300 = X * 4,62 + 1.000 * 0,63
activităţii sale şi nivelul dividendului;
data de referinţă este data la care societatea emitentă solicită lista acţionarilor
1.300 −îndreptăţiţi
630
X = = 144,să93 primească dividende;
data
4,62 declaraţiei este data până la care acţiunile înregistrate dau drept la dividend.
Răspuns corect: d)
rc
X = Vn *
Data 100
de referinţă este data la care se solicită lista acţionarilor îndreptăţiţi să primească
dividende, fapt care reiese din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, art. 122,
rc =alin.
144,93(3).* 100 = 14,493%
1000
O obligaţiune având valoarea nominală egală cu 1.000 şi scadenţa peste 6 ani are preţul de
piaţă egal cu 1.300. Randamentul la scadenţă este de 8%. Ştiind că plata cuponului se
face anual, rata cuponului este:
14,49%;
12,00%;
12,83%;
8,00%;
13,05%.
Răspuns corect: a)
Pp = preţ de piaţă
Vn = valoare nominală
r = randamentul la scadenţă
n = număr de ani
rc = rata cuponului
O agenţie de turism organizează în luna iunie 2001 o excursie în Delta Dunării cu

autocarul. Cheltuielile ocazionate de excursie şi plătite prestatorilor de servicii se
prezintă astfel:
- cheltuieli cu masa .......................................... 4.500.000 lei;
- cheltuieli cu cazarea ....................................... 3.800.000 lei;
- cheltuieli cu transportul .................................. 2.400.000 lei;
TVA este 19% şi nu este inclus în sumele de mai sus.
Agenţia de turism încasează de la turişti suma de 14.800.000 lei.
Cheltuielile înregistrate de firma cu iluminat, publicitate, telefon, fax etc., în luna iunie
2001, suma de 680.000 lei.
Care este TVA de plată la buget în luna iunie 2001 pentru excursia efectuată?
300.200 lei;
200.817 lei;
220.400 lei;
268.500 lei;
111
300.617 lei.
Răspuns corect: b)
TVA deductibilă = (Ch. cu masa + Ch. cu cazare + Ch. cu transport + Ch. cu

utilităţi)*19%
TVA colectată = Cifra de afaceri * 19 / 119)
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă
TVA deductibilă = (4.500.000 + 3.800.000 + 2.400.000 + 680.000) * 19%= 2.162.200
TVA colectată = 14.800.000 * 19 / 119 = 2.363.025
TVA de plată = 2.363.025 – 2.162.200 = 200.825
Obiect al impozitului pe avere nu poate fi:

trecerea dreptului de proprietate asupra imobilelor de la o persoană fizică
sau juridică la alta;
proprietatea imobiliară;
venitul din închirieri;
circulaţia cu titlu gratuit a averii;
activul net.
Răspuns corect: c)
Venitul din închirieri este asimilat bazei de impozitare pentru determinarea
impozitului pe profit sau pe venit şi nu constituie obiectul impozitului pe avere.
Societatea comercială ANDA SRL a efectuat în trimestrul I 2001, livrări de produse pe

piaţa internă din care a înregistrat venituri totale în valoare de 640.000.000 lei.
Cheltuielile totale efectuate în aceeaşi perioadă a anului au avut următoarele valori:
- cheltuieli materiale ........................................ 162.000.000 lei
- cheltuieli cu servicii prestate de terţi ............... 75.000.000 lei
- cheltuieli cu salarii şi asimilate ........................ 140.000.000 lei
- cheltuieli de protocol ...................................... 10.000.000 lei
- impozit pe profit calculat ................................. 34.200.000 lei
- alte cheltuieli deductibile ................................. 43.000.000 lei
Ce sumă are de plată societatea în contul impozitului pe profit pentru trimestrul I
2001?
54.450.000 lei;
20.250.000 lei;
55.000.000 lei;
52.500.000 lei;
54.535.500 lei.
Răspuns corect: a)
Cu excepţia cheltuielilor de protocol, toate cheltuielile enumerate sunt integral

deductibile. Se impune, deci, determinarea limitei până la care cheltuielile de protocol
sunt deductibile, astfel:
Profit brut = 640.000.000 – (162.000.000 + 75.000.000 + 140.000.000 +
+ 10.000.000 + 43.000.000)
112
Profit brut = 210.000.000 lei
Ch. deductibile de protocol = 1%3 * (Profitul brut + Ch. de protocol)

Ch. deductibile de protocol = 1% * (210.000.000 + 10.000.000) = 2.200.000
Impozit pe profit = 25 % * Profit impozabil
Profit impozabil = Profit brut + Ch. nedeductibile
Ch. nedeductibile de protocol = 10.000.000 – 2.200.000 = 7.800.000
Profit impozabil = 210.000.000 + 7.800.000 = 217.800.000
Impozit pe profit = 25 % * 217.800.000

Impozit pe profit = 54.450.000 lei
O persoană deţine un apartament situat în Timişoara, zona A, într-un bloc cu pereţi de

beton armat, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire, construit în anul
1972. Apartamentul are o suprafaţă de 82 mp, iar terenul aferent, în cotă indiviză, este
de 25 mp. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru acest tip de clădire,
valoarea impozabilă este de 3.000.000 lei/mp, iar cota de impozit este de 0,2 %.
Impozitul pentru teren are valoarea de 2.000 lei/mp.
Pe data de 8 martie 2001, proprietarul vinde apartamentul unei alte persoane fizice. În
aceste condiţii, impozitul pentru clădire şi terenul aferent pe care îl datorează noul
proprietar este în sumă de:
388.050 lei;
129.350 lei;
431.167 lei;
406.500 lei;
451.667 lei.
Răspuns corect: a)
Valoarea clădire = Suprafaţa * Valoarea impozabilă/m2

Valoarea clădire = 82 * 3.000.000 = 246.000.000 lei
Impozit pe clădire annual = Val. clădirii * cota de impozit * reducere pt. plata
impozitului
Pentru plata integrală a impozitului pe clădiri se acordă o reducere de 5%.
Impozit pe clădire anual = 246.000.000 * 0,2 * (1 – 0,05) = 467.400 lei
Impozit pe teren anual = Suprafaţa * Impozitul/m2
Impozit pe teren anual = 25 * 2.000 = 50.000 lei
Impozit total pe clădire şi teren = 467.400 + 50.000 = 517.400 lei
Pentru primele trei luni, impozitul este suportat de către vechiul proprietar urmând ca
de la 1 aprilie, impozitul pe clădire şi teren să fie în sarcina noului proprietar.
Impozitul suportat de noul proprietar = 517.400 * 9/12 = 388.050 lei
3 1% - cota valabilă pentru trim. I al anului 2001 conform Ordonanţei 70/1994 privind impozitul pe
profit şi Legii bugetare a anului 2001. În prezent, cota este de 2% fiind prevăzută în codul fiscal
113
Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenţi, pentru care nu s-au
contractat împrumuturi de stat, se finanţează din:
disponibilităţile temporare din contul Senatului şi Camerei Deputaţilor;
finanţarea directă de către Banca Naţională a României;
emisiune monetară;
disponibilităţile aflate temporar în contul general al trezoreriei statului;
finanţare directă de la Banca Comercială Română.
Care resursă financiară este prevăzută, în acest sens, de Legea finanţelor publice nr.
72/1996?
Răspuns corect: d)
Deficitul bugetului de stat din anul curent şi din anii precedenţi pentru care nu au fost
contractate împrumuturi de stat se finanţează din disponibilităţile aflate temporar în
contul general al trezoreriei statului conform Legii finanţelor publice nr. 72/1996, art.
17, alin. (4).
Care dintre enunţurile de mai jos NU este specific unei bănci centrale ce funcţionează în
cadrul unei economii de piaţă?
asigură gestionarea depozitelor constituite de către băncile din sistem;
asigură organizarea compensării creanţelor reciproce dintre bănci;
este creditor de ultimă instanţă în cadrul sistemului bancar;
este “custode” al băncilor comerciale, în sensul aprobării funcţionării
acestora, dar şi al avizării tuturor operaţiunilor de creditare derulate de
acestea;
elaborează şi aplică politica monetară a statului.
Răspuns corect: d)
În cadrul unei economii de piaţă, banca centrală nu trebuie să avizeze toate

operaţiunile de creditare derulate de băncile centrale. Dacă s-ar întâmpla acest lucru,
sistemul bancar ar funcţiona destul de greoi, centralizarea ar fi cuvântul de ordine, iar
libera iniţiativă ar putea fi estompată încă din faşă, fapt care vine în contradicţie totală
cu principiile după care funcţionează o economie de piaţă.
La sfârşitul exerciţiului N se prezintă următoarea situaţie (mil.lei): imobilizări 1.500;

stocuri materii prime 800; stocuri produse finite 1.000; clienţi 1.100; disponibilităţi
700; datorii către furnizori 1.100; cifra de afaceri 6.000 (se consideră 1 an=360 zile; 1
trimestru= 90 zile).
Perioada viitoare estimează o cifră de afaceri trimestrială în sumă de 1.800. În aceste
condiţii, nevoia de fond de rulment trimestrială previzionată va fi de (mil.lei):
3.000;
1.200;
2.160;
108;
540.
Răspuns corect: c)
114
NFR = (Active circulante – Disponibilităţi) –
- (Datorii pe termen scurt – Împrumuturi pe termen scurt)
Active circulante = 800 + 1.000 + 1.100 + 700 = 3.600 mil. lei
NFR0 = (3.600 - 700) – 1.100 = 1.800 mil. lei
CA1 = 4 * 1.800 = 7.200 mil. lei

Evoluţia necesarului de fond de rulment (NFR) este direct proporţională cu evoluţia
cifrei de afaceri (CA).
NFR1 = NFR0 * CA1 / CA0

NFR1 = 1.800 * 7.200 / 6000 = 2.160 mil. lei
Nivelul NFR de 2.160 trebuie menţinut pe durata întregului an, chiar şi în primul
trimestru, indicatorul fiind obţinut pe baza unor mărimi statice (care reflectă
patrimoniul la un moment dat).
În raport cu amortizarea liniară, amortizarea degresivă a echipamentelor a unui proiect de

investiţii poate determina creşterea VAN ca urmare a:
economiilor fiscale mai mari;
valorii actuale a economiilor fiscale mai mari;
caracterului deductibil al dobânzii;
duratei mai mari a amortizării;
amortizării anuale mai mari.
Răspuns corect: b)
Înregistrarea unei amortizări mai mari în cadrul metodei degresive conduce la

obţinerea unui profit mai mic şi, implicit, la diminuarea în prezent a impozitului pe
profit, impozit care se amână pentru perioadele următoare atunci când amortizarea
degresivă este inferioară celei liniare.
Concluzia care se desprinde este aceea că se realizează economii fiscale în primii ani
de amortizare.
Gestiunea clienţilor cuprinde ansamblul metodelor şi instrumentelor de utilizare cât mai

eficientă a capitalurilor imobilizate în:
credite bancare pe termen lung;
credite bancare pe termen scurt;
datorii de exploatare;
credite comerciale;
credite de trezorerie.
Răspuns corect: d)
Creditele comerciale sunt aferente clienţilor şi constau în imobilizarea unor fonduri pe

o durată de timp determinată între data facturării şi cea a încasării ulterioare. Gestiunea
clienţilor priveşte, deci, relaţionarea capitalurilor imobilizate cu creditele comerciale.
115
Bilanţul unei întreprinderi pune în evidenţă valoarea activului total în sumă de 100.000
mii lei, finanţată în proporţie de 30% din capitaluri proprii, 40% din datorii financiare
pe termen lung şi restul din datorii pe termen scurt. Rata activelor circulante (rata de
structură) este de 55%. În aceste condiţii, rata lichidităţii generale va fi:
1,833;
0,545;
3,333;
0,785;
1,55.
Răspuns corect: a)
RAC = AC / TA
Rl = AC / DTS
DTS = 30% * TA, unde:

RAC – rata de structură a activelor circulante
AC – active circulante
TA – total activ
Rl – rata lichidităţii generale
DTS – datorii pe termen scurt
DTS = 30% * 100.000 = 30.000
RAC = AC/100.000 ⇔ 55% = AC/100.000 ⇔ AC = 55.000

Rl = 55.000 / 30.000 = 1,833
Aporturile noi de capital în numerar mobilizate pentru creşterea capitalului social

reprezintă:
1. surse proprii interne pentru finanţarea pe termen lung;
2. surse proprii externe pentru finanţarea pe termen lung;
3. surse proprii constituite prin emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni;
4. o operaţiune de finanţare directă pe termen lung;
5. o acumulare de capital degajată de întreprindere în cursul exerciţiului contabil.
1+4;
2+5;
3+4;
1+5;
2+4.
Răspuns corect: e)
Aporturile noi de capital în numerar mobilizate pentru creşterea capitalului social

reprezintă surse proprii externe pentru finanţarea nevoilor pe termen lung. Sunt surse
„externe” pentru faptul că nu sunt generate de entitatea însăşi, ci sunt aportate
suplimentar de către acţionari / asociaţi din surse obţinute anterior din alte activităţi
care nu aveau nici o legătură cu societatea în cauză.
116
De asemenea, operaţiunea poate fi considerată ca fiind una de finanţare directă pe
termen lung având în vedere exigibilitatea capitalurilor proprii.
În situaţia în care emisiunea unei obligaţiuni se realizează subparitate, iar rambursarea ei

supraparitate, din punct de vedere contabil, prima de rambursare reflectă diferenţa
pozitivă dintre:
preţul de rambursare şi valoarea nominală;
preţul de rambursare şi preţul de emisiune;
valoarea nominală şi valoarea de emisiune;
preţul de emisiune şi preţul de rambursare;
valoarea nominală şi preţul de rambursare.
Răspuns corect: b)
Dacă emisiunea se realizează subparitate, atunci PE < VN (1)

Dacă rambursarea se realizează la supraparitate, atunci PR > VN (2)
PE – preţ de emisiune
VN – valoare nominală
PR – preţ de rambursare
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că PE < VN < PR.
Diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune reprezintă prima de

rambursare, valoarea împrumutului fiind înregistrată în creditul contului 161 la preţul
de rambursare, iar dreptul de creanţă existent iniţial asupra obligatarilor pentru
achitarea numerarului şi înregistrat în debitul contului 461 este evaluat la preţul de
emisiune.
O societate se împrumută de pe piaţă pentru o perioadă de cinci ani prin emisiunea a

200.00 obligaţiuni, la o valoare nominală de 9.800 u.m./obligaţiune. Rambursarea
împrumutului are loc la finalul anului cinci, dobânda nominală prevăzută fiind de
13%, iar cea la termen de 14,2%. Variaţia dobânzii de piaţă cu 1% determină o variaţie
a cursului obligaţiunii de 3,85%.
Preţul de emisiune al unei obligaţiuni, pe baza legăturii existente între durata de
imunizare şi sensibilitatea împrumutului, va fi:
9.800;
7.560;
10.011;
8.447;
9.312.
Răspuns corect: d)
Sensibilitatea cursului obligaţiunii se exprimă cu ajutorul următoarei formule:
S=[1 / (1+rt)] * {[Σ (At * t) / (1+rt)t)] / PTe} (1) ó
117
S * (1+rt) * PTe = Σ (At * t) / (1+rt)t)(2) unde S – sensibilitatea împrumutului
rt – rata dobânzii la termen
At – anuitatea
t - durata împrumutului
PTe – preţul total de emisiune
At = D + RC, unde D – dobânda anuală

RC – rata de credit (împrumutul care este rambursat la finele
celui de-al cincelea an)
RC = N * VN, unde N – numărul de obligaţiuni

VN – valoarea nominală
RC = 200.000 * 9.800 = 1.960.000.000 lei

D = 13% * 1.960.000.000 = 245.800.000 lei
Anul 1 / (1+rt)t At = D + RC At * [1 / (1+rt)t] At * [1 / (1+rt)t] * t

1 0,875656742 245.800.000 223.117.388 223.117.388
2 0,76677473 245.800.000 195.374.201 390.748.402
3 0,6714331462 245.800.000 171.080.737 513.242.211
4 0,587944961 245.800.000 149.808.376 599.233.404
5 0,514837969 2.214.800.000 1.140.263.133 5.701.315.665
Total 7.427.657.020
Înlocuind datele în formula (2) se obţine:
1,142 * PTe * 3,85 = 7.427.657.020 ó
PTe = 1.689.370.896
Dar, PTe = Pe * N
Pe = 1.689.370.896 / 200.000
Pe = 8.447
Alegeţi din afirmaţiile de mai jos pe cea corectă:

emisiunea de acţiuni se realizează numai în momentul înfiinţării unei societăţi;
la înfiinţare, efectul emisiunii de acţiuni pentru investitor este imediat prin
obţinerea unui dividend;
efectele de diluţie sunt determinate de majorarea capitalului social;
efectul emisiunii de acţiuni pentru emitent are în vedere posibilitatea obţinerii unui
câştig din diferenţa de curs în timp;
efectele negative ale majorării capitalului social afectează numai profitul pe
acţiune şi valoarea acţiunii.
Răspuns corect: c)
118
Prin majorarea capitalului social poate creşte numărul acţiunilor emise, dar
concomitent se reduce puterea de decizie sau dreptul la dividend care revine pe o
acţiune.
Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt:

sunt instrumente ale investiţiilor de capital;
exprimă creanţa deţinătorului asupra ansamblului activelor emitentului;
exprimă angajamentul debitorului faţă de creditorul care îi pune la dispoziţie
fonduri;
emisiunea lor nu este legată de nevoile de finanţare ale emitentului;
permit obţinerea unor venituri viitoare.
Care nu este adevărată?
Răspuns corect: d)
Afirmaţia falsă este aceea care susţine că emisiunea de obligaţiuni nu este legată de
nevoile de finanţare ale emitentului, ori menirea principală o împrumutului obligatar
este tocmai aceea de finanţare a nevoilor emitentului fiind una din căile principale prin
intermediul căreia se atrag fonduri necesare investiţiilor.
Celelalte caracteristici enunţate sunt adevărate: obligaţiunile sunt instrumente

principale ale investiţiilor de capital, exprimă creanţa obligatarului faţă de emitent sau
angajamentul societăţii faţă de deţinătorul obligaţiunii, permit obţinerea unor venituri
viitoare prin intermediul investiţiilor mijlocite de împrumutul obligatar.
Preţul de vânzare propus al produsului X este de 27 u.m. şi costul variabil unitar este de
15 u.m. Se estimează o creştere a costurilor fixe cu 197.040 u.m. pe luna de referinţă.
Pragul lunar de rentabilitate în unităţi monetare din vânzare este:
443.340 u.m.;
322.620 u.m.;
312.930 u.m.;
438.480 u.m.;
324.620 u.m.
Răspuns corect: a)
Prag de rentabilitate = [∆ CF / (PVu – CVu)] * PVu

Unde ∆ CF – variaţia costurilor fixe
PVu – preţ de vânzare unitar
CVu – cost variabil unitar
Prag de rentabilitate = [197.040 / (27 – 15)] * 27 = 443.340
Dispuneţi de următoarele date: rezultatul contabil înainte de impozitare 5.000.000 lei,

cheltuieli de exploatare privind amortizările 2.000.000 lei, cheltuieli cu dobânzile 0,
dobânzi plătite aferente activităţii de exploatare 500.000 lei, creşteri ale creanţelor
119
clienţi 800.000 lei, creşteri ale stocurilor de mărfuri 150.000 lei, creşteri ale datoriilor
faţă de furnizori 400.000 lei, creşteri de datorii faţă de stat (impozit pe profit) 450.000
lei. Care este mărimea fluxului net de trezorerie furnizat de activitatea de exploatare?
6.400.000 lei;
5.500.000 lei;
8.000.000 lei;
8.300.000 lei;
7.400.000 lei.
Răspuns corect: a)
Fluxul net al trezoreriei = Rezultatul contabil brut + cheltuieli de amortizare – dobânzi

plătite aferente exploatării – creşteri creanţe clienţi – creşteri stocuri + creşteri
furnizori + creşteri datorii la stat
Fluxul net al trezoreriei = 5.000.000 +2.000.000 – 500.000 – 800.000 – 150.000 +

+400.000 +450.000 = 6.400.000
Din contabilitatea celor două societăţi A şi B intrate în fuziune rezultă:

Societatea A: activ reevaluat la fuziune 450.000.000 lei exclusiv 1.000 acţiuni
achiziţionate cu 30.000 lei/acţiune deţinute la B, datorii 85.100.000 lei, număr de
acţiuni 16.000 titluri cu valoarea nominală 10.000 lei/acţiune.
Societatea B: activ evaluat la fuziune 350.000.000 lei, datorii 69.200.000 lei, număr de
acţiuni 8.000 titluri cu valoarea nominală 10.000 lei/acţiune.
Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise şi prima de fuziune?
9.828 acţiuni 152.520.000 lei
11.232 acţiuni 152.520.000 lei
9.828 acţiuni 147.420.000 lei
11.232 acţiuni 147.420.000 lei
9.828 acţiuni 51.000.000 lei
Răspuns corect: a)
ANC = Activ – Datorii

VMC = ANC / Nr.acţ.
Nr. acţ. de emis A = (Nr.acţ.B - Nr.acţ. achiz. de la B ) * (VMCB / VMCA)
ANCB = 350.000.000 – 69.200.000 = 280.800.000

VMCB = 280.800.000 / 8.000 = 35.100
ANCA = (450.000.000 + 1.000 *35.100) – 85.100.000 = 400.000.000
VMCA = 400.000.000 /1.000 = 25.000
Nr. acţ. de emis A = (8.000 – 1.000) * (35.100 / 25.000) = 9.828 acţiuni
Prima de fuziune = ANCB – Creşterea capitalui societăţii A – Valoarea acţiunilor B

deţinute de A
Prima de fuziune = 280.800.000 – 9.828 * 10.000 – 1.000 * 30.000
Prima de fuziune = 152.520.000 lei
120
Pe baza următoarelor informaţii să se determine fluxul net de trezorerie generat de
activităţile de exploatare:
- rezultatul contabil înainte de impozitare şi de
elementele extraordinare(pierdere) 2.000.000
- cheltuieli cu amortizarea 500.000
- venituri din provizioane 1.000.000
- preţul de cesiune al imobilizărilor vândute 500.000
- amortizarea aferentă imobilizărilor vândute 1.000.000
- valoarea contabilă brută a imobilizărilor vândute 2.000.000
- stocuri: - sold iniţial 3.000.000
- sold final 1.200.000
- clienţi: - sold iniţial 2.000.000
- furnizori: - sold iniţial 2.500.000
- impozit pe profit (datorie) - sold iniţial 50.000
- sold final 150.000
- cheltuieli cu impozitul pe profit 500.000
1.300.000;
300.000;
– 100.000;
500.000;
100.000.
Răspuns corect: b)
Rezultatul contabil înainte de impozitare şi de

elementele extraordinare(pierdere) (2.000.000)
Cheltuieli cu amortizarea 500.000
Preţul de cesiune al imobilizărilor vândute 500.000
Venituri din provizioane 1.000.000
Profitul din exploatare inante de modificările

capitalului circulant 0
Modificări ale capitalului circulant

Creşterea/Descreşterea stocurilor 1.800.000
Creşterea/Descreşterea creanţelor 1.000.000
Valoerea contabilă brută a imobilizărilor vândut (2.000.000)
Creşterea/Descreşterea datoriilor (100.000)
Impozit pe profit plătit 100.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit (500.000)
Fluxul net de trezorerie generat de activităţile de trezorerie: 300.000
Preţul de vânzare = 50.000 lei/bucata;

Costul unitar = 40.000 lei/bucata;
121
Dacă costul creşte cu 5%, cât trebuie să fie preţul de vânzare pentru a se menţine
nivelul actual de rentabilitate?
60.000 lei/buc.;
52.500 lei/buc.;
52.100 lei/buc.;
64.000 lei/buc.;
48.000 lei/buc.
Răspuns corect: b)
În condiţiile în care se menţine nivelul actual de rentabilitate, preţul trebuie să crească

în aceeaşi proporţie cu costul.
Pr1 = Pr0 * 105%
Pr1 = 50.000 * 105% = 52.500
Indicele veniturilor totale 0 112%

Indicele activelor totale = 110%
Indicele ratei rentabilităţii economice a activului = 106%.
Rezultă că:
s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor şi a scăzut rata rentabilităţii
veniturilor;
s-a accelerat viteza de rotaţie a activelor şi a crescut rata rentabilităţii
veniturilor;
au crescut activele şi rentabilitatea comercială;
s-a încetinit viteza de rotaţie a activelor şi a crescut rata rentabilităţii
veniturilor;
a crescut rentabilitatea comercială şi au scăzut veniturile.
Răspuns corect: b)
Dacă indicii sunt supraunitari înseamnă că tendinţa a fost de creştere a vitezei de

rotaţie a activelor cât şi a ratei rentabilităţii veniturilor deoarece indicele de creştere al
veniturilor este superior indicelui de creştere a ratei rentabilităţii economice a
activului.
Activele circulante au crescut cu 9%, iar cele imobilizate cu 7%, iar indicele cifrei de
afaceri este de 105%. Aceasta înseamnă:
scăderea ponderii activelor circulante şi încetinirea rotaţiei activelor imobilizate;
creşterea ponderii activelor imobilizate şi accelerarea rotaţiei activelor circulante;
ritmuri de modificare diferite şi încetinirea activelor circulante;
acelaşi ritm de creştere şi încetinirea rotaţiei activelor circulante;
reflectă scăderea ponderii activelor ciruclante în total activ.
Răspuns corect: c)
AC1 = 1,09 * AC0, unde AC – active circulante

AI1 = 1,07 * AI0, unde AI – active imobilizate
122
CA1 = 1,05 * CA0, unde CA – cifra de afaceri
VAC1 = CA1 / AC1, unde VAC – viteza de rotaţie a activelor circulante
VAC1 = (1,05 * CA0) / (1,09 * AC0) ó VAC1 = (1,05 / 1,09) * (CA0 / AC0) ó
VAC1 = (1,05 / 1,09) * V AC0 ó VAC1 < VAC0
Ritmurile de modificare a celor 3 mărimi sunt diferite, iar viteza de rotaţie a activelor
circulante, în urma modificărilor menţionate, se reduce.
Indicele capitalului propriu = 105%;

Indicele capitalului permanent = 104%;
Indicele activelor imobilizate = 110%;
Aceasta semnifică:
creşterea ratei rentabilităţii financiare şi scăderea fondului de rulment;
scăderea fondului de rulment şi creşterea ponderii surselor proprii în capitalul
permanent;
reducerea fondului de rulment şi a ponderii surselor proprii în capitalul permanent;
creşterea fondului de rulment şi scăderea ratei rentabilităţii financiare;
creşterea ponderii surselor proprii în capitalul permanent.
Răspuns corect: b)
FR = Cperm – AI , unde FR – fond de rulment

Cperm – capital permanent
AI – active imobilizate
FR1 = Cperm 1 – AI1
Cperm 1 = 1,04 * Cperm 0

AI1 = 1,10 * AI0
FR1 = 1,04 * Cperm 0 – 1,10 AI0 (1)

FR0 = Cperm 0 – AI0 (2)
Din relaţiile (1) şi (2) putem conchide că FR1 < FR0, deci fondul de rulment a scăzut
deoarece ritmul de creştere al capitalurilor permanente, care influenţează în acelaşi
sens mărimea fondului de rulment, este inferior ritmului de creştere al activelor
imobilizate care afectează în sens opus mărimea fondului de rulment.
Cperm = Cpr + DTML , unde Cpr – capitaluri proprii

DTML – datorii pe termen mediu şi lung
Cperm = Cpr + DTML
Cunoscând faptul se înregistrează un ritm de creştere al capitalurilor proprii superior

ritmului de creştere al capitalurilor permanente, putem spune că ponderea surselor
proprii în capitalul permanent creşte.
123
Dispuneţi de următoarele date: Cantitatea de produse fabricată 100 buc.; preţul de vânzare
unitar 2.000 lei; cheltuieli fixe.
Care este mărimea costului variabil unitar pentru a se obţine un profit de 40.000 lei?
1.100 lei;
1.600 lei;
2.100 lei;
2.000 lei;
1.200 lei.
Răspuns corect: a)
O societate comercială înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli: venituri din

vânzarea mărfurilor 10.000.000 lei, venituri din prestări servicii 5.000.000 lei, venituri
din subvenţii pentru exploatare 1.000.000 lei, venituri din cedarea mijloacelor fixe
3.000.000 lei, venituri din subvenţii pentru investiţii 2.000.000 lei, cheltuieli aferente
cifrei de afaceri 8.000.000 lei.
Conform OMF nr. 94/2001, cifra de afaceri netă va fi:
15.000.000 lei;
17.000.000 lei;
8.000.000 lei;
18.000.000 lei;
16.000.000 lei.
Răspuns corect: e)
Conform OMFP 94, dintre elementele enumerate în problemă, în CA sunt incluse:

veniturile din vânzarea mărfurilor,
venituri din prestări servicii,
venituri din subvenţii pentru exploatare.
CA = 10.000.000 + 5.000.000 + 1.000.000 = 16.000.000
Ştiind că o întreprindere deţine la închiderea exerciţiului N un stoc de mărfuri achiziţionat

la un cost de 1.000.000 lei şi pentru care se estimează că poate fi vândut la un preţ de
1.200.000 lei, iar cheltuielile cu vânzarea sunt estimate la 250.000 lei, valoarea netă de
realizare a stocului de mărfuri este :
1.000.000 lei;
1.200.000 lei;
1.250.000. lei;
950.000 lei;
1.450.000 lei.
Răspuns corect: d)
Vnr = Preţ de vânzare – Cost achiziţie – Costuri ocazionate de vânzare,

unde Vnr – valoarea netă de realizare
Vnr = 1.200.000 – 1.000.000 – 250.000 = 950.000
124
Dispuneţi de următoarele informaţii: rezultatul brut al exerciţiului 40.000.000 lei; clienţi –
sold iniţial 5.000.000 lei, sold final 2.000.000 lei; furnizori – sold iniţial 8.000.000 lei,
sold final 6.000.000 lei; stocuri – sold iniţial 3.000.000 lei, sold final 3.800.000 lei;
cheltuieli privind dobânzile 1.500.000 lei, dobânzi şi dividende plătite aferente
activităţii de exploatare 600.000 lei; creşteri de datorii faţă de stat (impozitul pe profit)
500.000 lei. Să se calculeze fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare:
37.600.000 lei;
39.600.000 lei;
40.600.000 lei;
36.600.000 lei;
41.400.000 lei.
Răspuns corect: c)
Cash – flow exploatare = Rezultatul contabil brut + scăderea creanţelor clienţi –

scăderea datoriilor faţă de furnizori – creşteri stocuri + cheltuieli privind dobânzile–
dobânzi şi dividende plătite aferente exploatării - creşteri datorii la stat
Cash – flow exploatare = 40.000.000 + (5.000.000 – 2.000.000) – (8.000.000 –

6.000.000) – (3.800.000 - 3.000.000) + 1.500.000 – 600.000 - 500.000 = 40.600.000
În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informaţii: vânzări de mărfuri

20.000.000 lei la preţ de vânzare exclusiv TVA; costul de cumpărare al mărfurilor
vândute 15.000.000 lei; producţia imobilizată 28.000.000 lei; cheltuieli cu materii
prime 5.000.000 lei; venituri din subvenţii de exploatare 6.000.000 lei; subvenţii
pentru investiţii virate la venituri 8.000.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500.000 lei;
amortizări 15.000.000 lei; amenzi datorate 870.000 lei şi plătite 600.000 lei,
dividendele încasate 1.200.000 lei; dividendele plătite 1.500.000 lei. Impozitul pe
profit datorat este:
7.625.000 lei;
7.707.500 lei;
7.790.000 lei;
7.925.000 lei;
7.407.500 lei.
Răspuns corect: a)
Venituri totale = 20.000.000 + 28.000.000 + 6.000.000 + 8.000.000 + 1.200.000 =

63.200.000
Cheltuieli totale = 15.000.000 + 5.000.000 + 8.500.000 + 15.000.000 + 870.000 =

44.370.000
Profit impozabil = Venituri totale - Cheltuieli totale + Ch. nedeductibile - Deduceri
Cheltuielile nedeductibile sunt considerate cheltuielile cu amenzile, în timp ce

dividendele încasate sunt venituri neimpozabile.
Profit impozabil = 63.200.000 – 44.370.000 + 870.000 – 1.200.000 = 18.500.000
125
Impozit pe profit = 25% * 18.500.000 = 4.625.000
Pentru un produs:
- preţul de vânzare 500.000 lei/tonă;
- costul de producţie 400.000 lei/tonă.
Pentru ca rata rentabilităţii să fie de 28%, costul pe unitate de produs trebuie să fie:
390.625 lei;
350.400 lei;
420.000 lei;
360.500 lei;
370.000 lei.
Răspuns corect: a)
Rr = Profit / cost = (Preţ - Cost) / Cost;

0,28 = (500.000 – Cost) / Cost ⇔ Cost = 500.000 / 1,28 = 390.625
Condiţii de redactare:
- scris cu diacritice;
- stil: Normal, Times New Roman, 12, Justify
- punct şi virgulă după fiecare variantă de răspuns, punct după ultima;
- tabelele: Grind 1, center, cu aceleaşi caracteristici ca şi stil (vezi liniuţa precedentă)
- orice alte caracteristici de redactare trebuie, pentru uniformitate, să le stabilim de
comun acord
126

Teste Grila Var Finala Cu Rezolvari 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Grila Var Finala Cu Rezolvari 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. univ. dr.

Horia Cristea – auditor financiar

“Politicile contabile sunt principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice

“Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe

4. Care din afirmaţiile de mai jos nu este corectă:

Răspunsul se determină prin metoda “excluderii”, adică identificarea afirmaţiilor

ii) Active curente

“Prevalenţa economicului asupra juridicului

6. În contabilitatea din ţara noastră, în conformitate cu OMFP 94/2001, formaţia

“Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabile

“Stingerea unei obligaţii prezente implică, de obicei, renunţarea întreprinderii la

Diverse baze de evaluare sunt utilizate în situaţiile financiare în combinaţii diferite.

“Secţiunea a 5-a Principii şi reguli contabile

În exemplele de prezentare a notelor explicative din OMFP 94 la Nota 4 Analiza

11. În concordanţă cu IAS 18 “Venituri” prin valoare justă se înţelege:

2 Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 85/20 februarie 2001.

În conformitate cu modelul de bilanţ din OMFP 94, la rândul nr. 62 se regăseau

13. Conform OMFP 94/2001 schema contului de profit şi pierdere adoptat în

În conformitate cu IAS 16 Terenuri şi mijloace fixe dacă se diminuează valoarea

Se dau următoarele elemente:

Răspuns corect d):

Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când:

Cheltuielile, în schimb, sunt recunoscute ca urmare a creşterii datoriilor sau reducerii

17. O operaţiune de leasing este calificată ca fiind leasing financiar dacă:

În conformitate cu OMF 94, recunoaşterea cheltuielilor în situaţiile financiare se poate

Conceptul de menţinere a nivelului capitalului fizic şi de determinare a profitului este

Pentru depăşirea limitei inflaţioniste, OMFP 94/2001 prevede în Cadrul general de

Reducerile comerciale sunt acelea care premerg reducerile financiare.

Potrivit Cadrului General IASC, costul curent al activelor reprezintă:

Potrivit IAS 36 "Deprecierea activelor", un activ este depreciat atunci când:

Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001 IAS 36 Deprecierea activelor

Conform IAS 37 "Provizioane, datorii şi active contingente" un provizion va fi reflectat în

Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

Informaţiile ce trebuie prezentate fie în contul de profit şi pierdere, fie în note:

O societate emite un împrumut obligatar cu următoarele caracteristici: numărul de

61 348 lei 161 = 5121 184 290 lei

54 290 lei 161 = 5121 184 290 lei

61 348 lei 161 = 5121 61 348 lei

122 942 lei 161 = 5121 122 942 lei

61 348 lei 169 = 5121 184 290 lei

Anuitate = Rată + Dobândă

1 500 000 lei 1012 = 502 1 200 000 lei

1 500 000 lei 1011 = 503 1 200 000 lei

1 500 000 lei 1012 = 502 1 200 000 lei

1 500 000 lei 1012 = 456 1 200 000 lei

Preţul de emisiune = Valoarea Capitalului social / nr. acţiuni

96 149 lei 512 = 161 100 000 lei

100 000 lei 512 = 161 96 149 lei

100 000 lei 512 = 161 100 000 lei

96 149 lei 512 = 161 96 149 lei

100 000 lei 512 = 161 100 000 lei

Răspuns corect a):

Valoarea nominală = Valoarea de emisiune + Primă

Valoarea de emisiune se înregistrează în debitul contului de disponibilităţi, valoarea

Capitaluri = Capital social + Rezerve

Capitaluri = 2.000.000 + 500.000 = 2.500.000

Întreprinderea ALFA emite un împrumut obligatar cu următoarele caracteristici: numărul

Contul 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni se debitează cu valoarea totală de

La o societate comercială capitalul social este de 15.000.000 lei, primele de emisiune

VMC veche = Capitaluri proprii / Nr. acţiuni

VMC nouă = Capitaluri proprii / Nr. acţiuni

Majorarea capitalului social se face la valoarea rezervelor anulate (2.000.000), prin

VMC veche = Capitaluri proprii / Nr. acţiuni