P. 1
Pornirea Si Inversarea Sensului de Rotatie La Un Motor Asincron Trifazat

Pornirea Si Inversarea Sensului de Rotatie La Un Motor Asincron Trifazat

|Views: 2,805|Likes:
Published by Paul Alexandru

More info:

Published by: Paul Alexandru on Sep 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/01/2013

pdf

text

original

TEMA PROECTULUI Pornirea si inversarea sensului de rotatie la un motor asincron trifazat

Cuprins

Argument 1. Pornirea si inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat 2. Maşina asincronă 3. Contactoare cu relee 4. Siguranţele fuzibile 5. Buton de comandă 6. NORME DE PROTECTIA MUNCII Bibliografie Anexe

2

Datorită mecanizării s-a redus considerabil efortul fizic depus de om în cazul proceselor de producţie. capabile să 3 .Argument Descoperirea şi studierea legilor şi teoremelor electromagnetismului în urmă cu un secol şi jumătate au deschis o eră noua a civilizaţiei. Pe de altă parte unele procese tehnice se desfăşoară rapid. întrucât maşinile motoare asigură transformarea diferitelor forme de energie din natură în alte forme de energie direct utilizabile pentru acţionarea maşinilor. Operaţiile de conducere necesită un efort fizic neglijabil. Această etapă presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile să asigure evoluţia proceselor întrun sens prestabilit. in schimb necesită un efort intelectual important. Prin automatizarea proceselor de producţie se urmăreşte asigurarea tuturor condiţiilor de desfăşurare a acestora fără intervenţia operatorului uman. reprezentând echipamente şi aparate de automatizare. După etapa mecanizării. Mecanizarea proceselor de producţie a constituit o etapă esenţială în dezvoltarea tehnică a proceselor respective şi a condus la uriaşe creşteri ale productivităţii muncii. asigurându-se producţia de bunuri materiale la parametri doriţi. încât viteza de reacţie a unui operator uman este insuficientă pentru a transmite o comandă necesară în timp util. Etapa automatizării presupune existenţa proceselor de producţie astfel concepute încât să permită implementarea mijloacelor de automatizare. Se constată astfel că la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producţie devine necesar ca o parte din funcţiile de conducere să fie transferate unor echipamente şi aparate destinate special acestui scop. uneltelor care execută operaţiile de prelucrare a materialelor prime şi a semifabricatelor. omul îndeplineşte în principal funcţia de conducere a proceselor tehnologice de producţie. Omul rămâne însă cu supravegherea generală a funcţionării instalaţiilor automatizate şi cu adoptarea deciziilor şi soluţiilor de perfecţionare şi optimizare.

Electronică digitală’’.Bazele automatizării’’ .intervină într-un sens dorit asupra proceselor asigurând condiţiile de evoluţie a acestora în deplină concordanţă cu cerinţele optime.Electronică analogică’’ . Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite.. În acest fel am corelat cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul şcolii cu cele întâlnite în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a lucrării de diplomă. Doresc să fac dovada cunoştinţelor dobandite în cadrul disciplinelor de învăţământ: . Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum şi alte lucrări ştiinţifice cum ar fi: cărţi şi reviste de specialitate. 4 . STAS-ul... consider că se încadrează în contextul celor exprimate mai sus. Lucrarea de faţă realizată la sfârşitul perioadei de perfecţionare profesională în cadrul liceului.

4): . .buton de oprire si pornie Bp1. .e3. 5 .releu termic e4. 2C pentru pornirea si inversarea sensului de rotaţie. Bo.aparate de comandă .e2. Bp2.2. .aparate de protecţie . Pornirea si inversarea sensului de rotaţie la un motor asincron trifazat Elementele principale ale schemei (fig.sigurantele fuzibile e1.e5 .contactor 1C.1.motor de current alternative trifazat-asincron-m.

. atunci vom apasa pe butonul Bp2 din circuitul 5 când: .d.Pornirea motorului se realizează prin apăsarea butonului de pornire Bp1 din circuitul 3.(contactul principal) porneşte motorul “m”.d. deci nu ar exista condiţii pentru fenomenul de inducţie prin mişcare. este o masina electrica rotativa de curent alternativ care. într-un sens.prin c.prin c. 6 .prin C. numită si transformator generalizat. Daca dorim să pornim motorul în sensul succesiunii fazelor T. .din circuitul 1. . Oprirea motorului este posibilă prin apăsarea butonului B0 din circuitul 3 când: . cât şi secundar 4) şi va deschide toate contactele normal închise din circuitul 5. .S.T.(contactul auxiliar normal deschis-circ.a. Maşina asincronă Maşina asincronă. 2.prin C. căci dacă vitezele ar fie egale.(contactu principal-circ.a.P. cuplul motor la arborele maşinii nu poate exista.6) se autoreţine .S. Denumirea de asincronă provine de la faptul că viteza rotorului diferă de viteza câmpului magnetic inductor creat de stator:altfel.4) se autoreţine.(contact auxiliar normal deschis .n. functionează cu o turaţie variabilă cu sarcina.n. ar însemna ca între cele doua armături viteza relativă ar fi nulă. la frecvenţa dată a reţelei.declanşază 2C din circuitul 3 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercari de apăsare accidentala a butonului Bp1 din circuitul 3.R. Contactul 1C alimentează motorul cu succesiuneanormala a fazelor R.anclaşează 2C care: .2) porneşte motorul “m”.circ. moment în care bobina contactorului 1C este sub tensiune şi va închide toate contactele normal deschise atât principale . în celalălt sens.declansază 1C din circuitul 5 asigurând protecţia motorului în cazul unei încercări de apasare accidentală a butonului Bp2 din circuitul 5.P.anclanţarea 1C care: .bobinele contactoarelor1C si 2C nu vor fi alimentate.

iar cele trei cânpuri elementare au ca rezultantă un câmp constant ca valoare care se roteşte cu viteze constanta (w=2pi f) (frecvenţa tensiunii de alimentare a bobinelor). . masina asincronă modifică numărul de faze al energiei primite (trifazată. In aceste condiţii. de unde o primă justificare a denumiri de transformator generalizat). 7 .se obţine. maşina asincronă are un circuit magnetic compus din două părţi: .Ca şi celelalte maşini electrice rotative.o parte fixă (stator) pe care poate să fie înfăşurare trifazata alimentata cu current alternative. Infăşurarea în colivie are tot atâtea faze câte bare are colivia:deci. Cele trei bobine ale înfăşurări statorice trifazate sunt repartizate în crestături astfel încât între ele să existe un decalaj spaţial de 120 de grade.parte mobilă (rotorul) care are şi ia o înfăşurare. fiecare bobină generează un câmp radial. deci un câmp învârtitor pe cale mecanică (prin mijloace statice). cea mai simplă este alcătuita din două inele conducatoare unite prin bare drepte de asemenea conductoare: inelele şi barele formeaza o “colivie de veverită” (cazul maşinilor cu rotor în scurtcircuit).

cu cât frecvenţa curentului este mai mare. Densitatea de curent este mica la baza crestăturii şi din ce în ce mai mare spre periferia circuitului magnetic. din aluminiu prin turnare).4. din alamă (cu rezistenţă electrică mare pentru a limita curentul la pornire) şi cele din interior. funcţionând în campuri magnetice variabile. din cupru (cu rezistenţă electrică mică pentru funcţionare de durată). Ambele miezuri magnetice. Infasurarea polarizata (in scurt circuit)se realizeaza.2. trifazată (cazul maşinilor cu inele sau cu rotor bobinat) similară celei statorice: capetele bobinelor rotorice (conectate în stea) sunt conectate la trei inele conductoare pe care alunecă trei perii legate la cutia de borne. Curentul alternativ nu se distribuie uniform în sectiunea unui conductor plasat într-o crestătură din material magnetic: neuniformitatea este cu atât mai puternică. din tole de otel electrotehnic (fig. La colivia dublă. alamă. Ele poate fi compacte sau cu canale de ventilaţie (radiale sau axiale) necesare pentru a asigura răcirea corespunzatoare în timpul funcţionării. bumbac. cupru. barele exterioare au rezistenţă electrică marită pentru ai limita curentul la pornire care se distribuie preponderent prin acesta. Infăşurările rotorice trifazate (ca şi cea statorica) se realizează din cupru izolat cu email. fibră de sticlă etc.). de obicei. se realizează lamelar. 8 . curenţii induşi au frecvenţă mare. Colivia poate fi simplă (la puteri mici) sau dubla (la puteri mari) realizată din doua rânduri de bare: cele de la exterior.Pe rotor însa se poate plasa şi o înfăşurare repartizată. deoarece rotorul având viteză mică. Repartiţia neuniformă este accentuată la pornire.

f2: n2=f2/p rezultă: f2=p* n2=p*s*n1=s*f1 p . Se presupune deci că înfăşurarea statorică are Prin (rot / min ). palierele pentru susţinerea si ghidarea rotorului. Pentru a carecteriza diferenţa între n1 si n a fost introdusă notiunea de alunecare: s=n1 – n/n1. m1=3 faze statice (cu axele decalate cu (2π /3) radiani şi cu acelaşi număr de spire). comform legi inducţiei electromagnetice. arbore.In afarăăa elementelor magnetice şi electrice enumerate.s) Cu ajutorul relaţiei se poate scrie releţia de calcul a turaţiei câmpului învârtitor statoric fata de rotor.m. Acestor forţe le corespunde un cuplu obţinut prin însumarea tuturor cuplurilor determinate de forţele ce acţionează asupra conductoarelor rotorice. acest câmp va induce în fazele înfăşurării rotorice. maşina asincronă conţine şi elemente mecanice: o carcasă care sustine parţile fixe. tensiuni electromotoare. în sensul câmpului învârtitor statoric.n=s n1. alimentarea acestuia cu un sintem sinusoidal simetric de tensiuni cu frecvenţa f1. ventilatorului etc. turaţia rotorului se paote scrie sub forma: n=n1(1. Prin urmare. Se consideră o maşină asincronă trifazată (cazul cel mai des întâlnit în practica) care funcţionează în regim de motor. induse în circuitul rotoric. În cazul îin care înfăşurarea rotorică este scurtcircuitată sau se racordează pe o impedeanţă trifazată simetrică. cu turaţia n. n2. n2=n1.fiind numărul de perechi de poli ai maşini. aceste tensiuni electromotoare vor determina apariţia unor curenţi induşi. care determină punerea în mişcare a rotorului. în maşina va lua naştere un câmp magnetic învartitor de turaţie (n1= f1/p) 9 . Dacă rotorul este în repaus. repartizate sinusoidal. Prin interacţiunea câmpului magnetic statoric cu aceşti curenţi induşi vor lua naştere forţe electromagnetice care se vor exercita asupra fiecărui conductor rotoric.e. Această deplasare relativă a câmpului învârtitor statoric faţă de rotor determină frecvenţa t.

în sens contrar câmpului statoric (n<0). În cazul regimului de frână electromagnetică. este mai mică decât turaţia sincronică (n<n1). o a doua justificare a denumirii ce i s-a dat. cu o turaţie (n>n1).pentru regim de generator (n>n1 rez. s<0). deci. putem acum să stabilim urmatoarele domenii de valori ale turaţiei şi alunecării corespunzatoare celor trei regimuri de functionare: . Ea primeşte astfel putere mecanică pe la arbore. în sensul de miscare. şi furnizează. fiind disipată pe înfăşurări. de transformator generalizat. 0<s<1).pentru regim de motor (n>n1 rez. Regim de motor maşina absoarbe puterea alectrică din reţea. la arbore. 10 . Turaţia rotorului. determinând astfel încălzirea acestora. În această situaţie maşina primeşte putere mecanică pe la arbore (de la motorul auxiliar) şi cedează putere electric pe la bornele înfăşurări statorice. întreaga putere rezultată. -regim de frână electromagnetică. Dacă însă masina este antrenată.pentru regim de frână (n<0 rez. maşina este antrenată. Spunem că maşina functionează în regin de generator. Concluzionând cele spuse anterior. în acest caz. al cuplului. din exterior. respectiv al curentului indus. pe la bornele înfăşurării statorice. puterea mecanică.De aici rezultă ca maşina asincronă modifică şi frecvenţa energiei primite şi. Prin urmare se va schimba şi sensul tensiunii electromotoare induse. -regim de generator. s>1). putere pe la bornele înfăşurării statorice. implicit. cu ajutorul unui motor auxiliar. Maşina asincronă poate functiona în 3 regimuri: -regim de motor. .ţse schimbă sensul de deplasare a rotorului faţa de câmpul inductor statoric. Acesta este cel mai utilizat regim de funcţionare a maşinii asincrone. după acoperirea pierderilor. .

se obişnuieşte să se asocieze în acelaşi ansamblu (fig.3. Contactoare cu relee În funcşionarea motoarelor electrice apar frecvent situaţii în care motorul este supra încarcat se mentine. .un contactor.4) . . 11 . poate provoca arderea temperaturilor admise în bobinaj. frecvenţa prea mare de conectare. blocarea mecanică a rotorului. întreruperea unei faze.trei relee elecromagnetice (câte unul pe fază).3. Fiecare dintre acestea preluând o anumita funcţie. Astfel de supra încălziri periculoase pot fi provocate de: supra încarcarea mecanică a agregatului antrenat de electromotor.doua sau trei relee termice. tensiunea de alimentare sub cea nominala. motorului prin depăşirea Pentru a se rezolva cât mai multe condiţii atât comanda cât şi protecţia motorului electric.

Când în instalaţia protejată se produce ceva anormal. cât şi de protecţie a instalaţiei.Releele termice asigură protecţia instalaţiei împotriva suprasarcinilor.) un singur grup de relee protejeză un circuit deservit de mai multe contactoare.Contactorul îndeplineşte funcţia de aparat de manevra. Se obtine. de un releu. În practica. iar protecţia împotriva scurtcircuitelor prin relee electromagnetice. comandând deschiderea contactorului când curentul depaşeşte valoarea normală un timp îndelungat. stabilită iniţial. în felul acesta. . la comanda voită a unui operator. deschiderea sa poate fi provocată şi în mod automat.. Această posibilitate de separare spaţiala a contactorului de blocul său de relee este avantajos prin faptul că. Relee termice au rol de a deschide un contact îndata ce a atis o anumita temperetură.5.4. Pentru a se realiza montejul corespunzator se înseriaza aparate conform schemei din figura 3.3. De obicei protecţia motoarelor termice împotriva supras-sarcinilor este asigurată prin relee termice. un ansamblu cu care se poate realiza atât operaţiile de manevră. cât şi releu termic se pot găsi ca si unităţi distincte. în anumite scheme de acţionari (fig. închizând sau deschizând circuitul principal. Releele termice sunt folosite pentru a semnaliza sau a scoare din funcţie o anumită parte a unei instalaţii la care temperetura a crescut peste o anumita limită. 12 . atât contactorul.

a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Siguranţele fuzibile Siguranţele fuzibile sunt aparate de protectie împotiva scurtcircuitelor care întrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir de bandă subtire. blocurile de relee cuprind câte un mecanism prin intermediul căruia releele provoaca deschiderea unui contact electric. Releele termice nu acţionează imediat ce valoare acestuia creste. normale cu filet si cu furci. mignon. cu atât intervalul de timp este mai mic. Reglajele protecţei la releul termic se face în limita: IRT=(0. 13 . În afara de releele propriu-zise. cu sectiunea corelată cu curentul de întrerupt şi cu timpul în care trebuie să se topească). ci dupa o anumită perioadă de timp care este invers proportională cu curentul.6-1)Ir. cu cât valoarea acestuia este mai mare. Din punct de vedere constructive. Releele termice se grupează în blocuri. Siguranţele fuzibile obişnuite folosite foarte mult în instalaţiile electrice sunt aparate de protecţie cele mai simple şi în general cele mai eficace. creat în urma unui defect. 4. cuprinzând atâtea relee câte circuite trebuie protejate. Sigurantele cu filet sunt construite în doua variante: cu legatură spate LS şi cu legatură faţă LF (FIG.Folosirea releelor termice si electromagnetice pentru întreruperea circuitului urmareşte limitarea efectelor dăunătoare ale curentului mărit.4). Sigurantele fuzibile sunt alcătuite din trei parţi distincte: soclu capacul si patronul fuzibil propriu-zis. siguranţele pot fi: auto.2.

pentru a evita o supraîncălzire a bornelor şi prin aceasta şi influenţarea caracteristicii de fuziune a patronului fuzibil. inel de siguranţă. cum sunt rezistentele.La montarea siguranţelor LS succesiunea corectă a elementelor pe piciorul unui soclu este: şaiba. instalaţii de iluminat cuptoare etc. deoarece ele permit închiderea şi deschidera circuitelor. Siguranţele fuzibile cu mare putere de rupere se vor monta în plan vertical. Contactoarele sunt cele mai raspândite aparate din instalaţiile de comandă şi automatizare. Practic. Trebuie avută o grijă deosebită ca strângerea conductoarelor la bornele de legatură să se facă bine. Contactorul este un aparat de comutaţie cu o singura poziţie stabile.. inclusiv curent de suprasarcină. la fel ca pentru alte receptoare. condensatoarele. capabil să stabilească. 14 . piuliţă Am-şaibă alamă-conductor-şaibă plată-inel de siguranţă-piuliţă. pentru conectarea şi deconectarea fiecărui motor electric. La montare trebuie avut în vedere ca firul conductorului să aibă ochi în jurul bornei. introducerea şi scoaterea siguranţei din furcii se face cu ajutorul unui mâner izolat care asigură manipularea fără pericol de electrocutare. se folosesc contactoare. sau în cazul secţiunilor mari. să suporte şi să interpună curenţi în condiţii normale de exploatere. O siguranţă fuzibilă corect dimensionată şi montată efectuează o protectie sigură şi ieftină împotriva scurtcircuitelor. papuc. Capacul filetat al siguranţei trebuie să fie bine înşurubat pentru a asigura forta de apăsare cerută de contact.

în contacte normal-închise sau contacte normal-deschise. dupa nevoi de exploatare. Butoanele de comandă (fig. Se caracterizează printr-un mare număr de manevre mecanice şi electrice. respectiv scade sub valoarea minimă. acţionând când mărimea controlată depăşeşte o valoare maximă. în current alternativ sau in curent continuu si alternativ. Aparatele se construiesc într-o mare varietate de tipodimensiuni. Buton de comandă Aceste aparate servesc la echiparea instalaţiilor de automatizare cu comandă secvenţială. asemanator celor folosite la contactoare şi 610 perechi de contacte acţionate de armatura mobilă a electromagnetului. Releele maximale şi minimale se utilizează pentru proecţia instalaţilor electrice.) se utilizeaza în instalaţiile elctrice pentru comanda aparatelor de acţionare. Contactele pot fi madificate. Ele sunt prevăzute a funcţiona în curent continuu. cât şi ca principiu de funcţionare. 5.Releele intermediare sunt aparate de conectare foarte asemănătoare contactoarelor. 15 .5. dar sunt dimensionaţi pentru curenti nominali mici (2-10 A) Sunt formate dintr-un electromagnet.4. atât ca solutie.

fiind folosite îndeosebi pe masini-unelte. să comande mai multe circuite. printro sigura apăsare. Butoanele ciuperca . Acelaş buton de comandă poate fi însă prevazut cu mai multe conatcte astfel încât. masini de ridicat. la care revin îndată ce butonul nu mai este acţionat. Din punct de vedere ai numărului de butoane de pe placă se deosebesc: 1. folosite pentru închiderea şi deschiderea unui circuit de comandă sau semnalizare. In general. Rolul butonului de comandă este de a închide sau de a întrerupe un circuit electric. Bornele acestor contacte sunt marcate cu cifre: pare pentru ND şi impare pentru NI. butoane de comandă simple. pupitre de comandă etc. În carcasă aparatului se afla un buton ND şi un buton NI cu un pol comun care poate fi separate la nevoie de către beneficiar. pe unele închizându-le şi pe altele dezchizându-le.de avarie). Butonul dublu de acţionare se utilizează pentru comanda de pornire şi oprire în instalaţiile electrice de automatizare. Butoanele de comandă sunt acţionate numai manual. de accea. 16 . ascensoare.Butoanele sunt prevazute cu unul sau mai multe grupuri de contacte ND si NI. ele au o sigură poziţie stabilă. Există însă şi butoane cu reţinere care se mentin în poziţia comandată (de ex. Butoanele de comandă servesc în special pentru comanda voită de la distantă a contactoarelor. prin butoanele de comandă se dau numai comenzi de scurtă dutară.

4. 3.1 17 . butoane de comandă duble.) fig.4. ele putând cumula şi funcţii diferite: semnalizare.2. Aceste lampi de semnalizare. butoane de comandă triple. respectiv semanlizare si vizualizare (fig. folosite în deosebi pentru comanda de la distanţă a motoarelor cu doua sensuri de rotatie sau a agregatelor de ridicat 4. incluse în butoane de comandă.1. au forme constructive diferite. butoane de comandă multiple. În instalaţiile electrice sunt utilizate butoane de comandă cu lămpi de semanlizare care permit operatorului vizualizarea semanlului pentru circuitul comandat. folosite în deosebi pentru comanda la distanţă a motoarelor electrice normale.

4. • Durata de acţiune a curentului electric. 3. 18 . să verifice lipsa defectelor exterioare. Cablurile mobile de legătură se vor controla înainte de punerea sub tensiune. marcarea tensiunii la care este permisă utilizarea precum şi dacă nu s-a depăşit termenul de menţinere a caracteristicilor electrice. curăţenia lor. 7.000Hz excitaţiile nu sunt periculoase chiar pentru intensităţi mai mari ale curentului electric. Este interzisă modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune. La exploatarea băilor cu conţinut acid se va evita contactul soluţiilor cu pielea. • Frecvenţa curentului electric. Dacă durata de acţiune a curentului electric este mai mică de 0. 6. Rezistenţa medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 Ω şi poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200 Ω) pentru o piele udă sau rănită. Se interzice atingerea legăturilor neizolate chiar dacă acestea sunt alimentate la tensiuni joase. Gravitatea electrocutării depinde de o serie de factori: • Rezistenţa electrică a corpului omenesc. În toate atelierele şi locurile de muncă în care se foloseşte energia electrică se asigură protecţia împotriva electrocutării. Amestecul acizilor se face turnând pe cel mai concentrat în cel mai diluat. Comenzile de pornire şi oprire a lucrărilor se vor face de către şeful de lucrare. NORME DE PROTECTIA MUNCII 1.. 5. Curentul alternativ cu frecvenţe între 10-100Hz este cel mai periculos. Fiecare om al muncii este obligat ca. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numită tensiune de atingere.6. 2. Prin electrocutare se înţelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. înainte de folosirea mijloacelor individuale de protecţie.01 efectul nu este periculos. La frecvenţe de circa 500. şi tot el va conduce probele.

• Calea de trecere a curentului prin corp. contracţiile muşchilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune să se facă greu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilaţia inimii şi oprirea respiraţiei. • Valorile curenţilor care produc electrocutarea. Când valoarea intensităţii curentului electric este mai mică de 1mA. Este interzisă modificarea montajelor electrice sub tensiune Aparatele electrice şi dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunzătoare şi să aibă prize cu împământare. Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V. arsuri. Acestea se pot calcula simplu cu legea lui Ohm: I = U R unde R este suma rezistenţelor din circuit. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comoţii nervoase în membre. nu se simte efectul şocului electric. Cositorirea şi lipirea se fac în locuri special amenajate şi prevăzute cu sisteme de ventilaţie corespunzătoare. Locurile de muncă la care se execută operaţii de lipire vor fi prevăzute cu un sistem de ventilaţie locală pentru absorbirea nocivităţilor din zona ciocanului de lipit. Băile de cositor pot fi izolate termic astfel încât temperatura elementelor exterioare să nu depăşească 35 grade Celsius Se interzice introducerea în baia de cositor a unor piese umede. este interzisă introducerea în bai fără să fi fost în prealabil şters şi uscat. tâmpla etc). Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa în: Electroşocuri şi electrotraumatisme. iar în locurile periculoase din punct de vedere al electrocutării alimentarea se va face la 12V. -valoarea limită a curenţilor nepericuloşi sunt 10mA curent alternativ şi 50mA curent continuu. 19 . Cele mai periculoase situaţii sunt cele în care curentul electric trece printr-un circuit în care intră şi inima sau locuri de mare sensibilitate nervoasă (ceafa. Electrotraumatismele se datorează efectului termic al curentului electric şi pot provoca orbirea. metalizarea pielii.

P. Masurarea electrica a marimilor electrice . Referat de doctorat . Iasi 1973 20 . Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sisteme de reglare automată • Manolescu .. Masurari electrice. I. Editura Tehnica . 1966 • Barbulescu . 1 . partea I . P. D. Masurari electrice . Lito I. Electronica industriala . • Ponner .Bibliografie • Mareş F. D. N. Editura Tehnica 1977 • Dragomir . I. Stadiul actual al masurarii parametrilor semnalelor deformate. Aparate electrice si electronice de masurat . P. Vol. Fetecău G. Iasi 1975.

Anexe 21 .

Schema de pornire şi inversare a sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat 22 .

Utilizarea contactoarelor în scheme de comandă a – pornirea directă. automată a unui motor asincron trifazat 23 .

b – pornirea şi inversarea sensului de rotaţie a unui motor asincron trifazat cu rotorul în scurt circuit 24 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->