Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dreptul Familiei C4+C5
Dreptul Familiei C4+C5
1.Prezumtia de comunitate
-art 30 cod fam-calitatea de bun comun nu trebuie dovedita; orice bun
dobandit in timpul casatoriei,daca nu se face dovada ca e bun
propriu(respectiv daca se incadreaza in art 31 cod fam),se considera bun
comun;
-astfel creditorul comun nu trebuie sa faca dovada unui bun ca fiind
comun,deoarece acest lucru se prezuma,iar partea care sustine ca bunul e
propriu trebuie sa faca dovada in acest sens;
a.in relatiile dintre soti-dovada de bun propriu se poate face prin orice mijloc
de proba;principiul libertatii probatiunii nu se aplica si actelor pentru care
forma scrisa este ad validitatem;
-donatiile sub forma darurilor manuale, se dovedesc prin simplul fapt al
predarii lor;
-dovada datei dobandirii bunului anterioara casatoriei,poate fi dovedita prin
orice mijloc de proba,fata de celalt sot,fara a fri insa necesara preconstituirea
de data certa;
-intre soti exista principiul libertatii probatiunii caracterului prorpiu al unui
bun,chiar daca rezulta dintr-un act juridic;(se poate face si prin
martori,prezumtii etc. Desi valoarea depaseste 250 lei);daca actul s-a
intocmit in forma scrisa ad validitatem,atunci nu se mai aplica acest
principiu;
-sunt situatii cum ar fi :dobandirea bunurilor proprii s-a facut prin acte
juridice solemne (testament,donatie,forma ceruta de lege nu poate fi
suplinita prin alte probe;);
-oricare din soti poate dovedi,prin orice mijloc de proba, chiar impotriva sau
peste continutul unui act scris,ca anume bunuri sunt comune,nu proprii;(este
posibil,ca in realitate, s-a platit un pret mai mare decat cel indicat in
inscris,sau ca pretul nu a fost platit de soti,ci fusese platit inainte ,de parintii
unuia dintre ei,care au inteles sa l gratifice pe copilul lor);
-marturisirea extrajudiciara orala,chiar cu privire la un act juridic cu o
valoare de peste 250 lei,va putea fi dovadita intre soti prin orice mijloc de
proba;
-marturisirea judiciara este valabila de asemenea daca constituie un mijloc d
eproba pentru dovedirea calitatii de bun propriu(daca este o renuntare
partiala la comunitate,este nula desigur,inadmisibila);de regula aceste
marturisiri trebuie coroborate cu alte mijloace de proba,pentru a evita frauda
la lege sau lezarea dr partilor;
-intra in conflict art 482 cod civ, cu art 30 cod fam-doua prezumtii legale
relative;indiferent care din soti e proprietarul terenului,daca edificarea
constructiei a avut loc in timpul casatoriei,aceasta va deveni obiectul
dreptului de proprietate devalmasa al sotilor;asupra terenului,sotul
neproprietar dobandeste un dr de superficie;
-deci,daca unul din soti construieste cu mijloace comune pe terenul
proprietatea celuilalt sot,avand acordul acestuia,constructia devine bun
comun in devalmasie(dei propr terenului nu devine si proprietarul exclusiv
al constructiei,prin dr de accesiune);dr sau de propr va fi grevat de dr de
folosinta al celuilalt sot;
-sotul constructor dobandeste un dr de proprietate devalmasa asupra
constructiilor ridicate,alaturate,invecinate sau suprapuse;
-noua constructie devine propr devalmasa a sotilor,iar cea veche,la fel ca si
terenul,raman in continuare in propr sotului titular ab initio al dr de
propr,drept ce va fi grevat de un dr dde folosinta al celuilalt sot;
-art 35 cod fam-in virtutea unei depline egalitati in dr intre barbat si femeie-
dispune ca sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si
dispun tot astfel de ele;oricare din soti exercitand singur aceste dr este
socotit ca are si consimtamantul celuilalt sot;cu toate acestea nici unul din
soti nu poate instraina sau greva un teren/constructie ce face parte din
bunurile comune,daca nu are consimtamantul expres al celuilalt sot;
-legiuitorul prezuma existenta unui mandat tacit intre soti(ptr actele de
dispozitie,administrare,folosinta),astfel cand un sot exercita oricare din dr ce
ii sunt conferite de lege asupra bunurilor comune,se presupune ca are si
acordul tacit al celuilalt sot;,adica si-au dat tacit un mandat de
reprezentare;prin instituirea acestei prezumtii,sotul este scutit de dovada
acordului intre soti cu privire la actul juridic respectiv;exista doar doua
exceptii de la aplicarea acestor reguli legale;
-aceasta prezumtie functioneaza pe toata durata existentei casatoriei,astfel
incat in cazul realizarii unor astfel de actiuni in timpul separarii in fapt ,este
permisa,cu anumite precizari: sub rezerva inlaturarii prezumtiei prin proba
contrara;(astfel prezumtia nu mai opereaza cu aceeasi forta juridica);
-art129,147 cod fam;
-izvorul acestei prezumtii se afla in lege;nu poate fi extins sau restrans
domeniul ei de aplicare,are caracter imperativ,deci sotii nu ii pot inlatura
incidenta;are caracter realtiv,permitand oricaruia din soti sa se opuna in
concreto la exercitarea dr de reprezentare ,invederand pe calea opunerii ca
actul incheiat de celalalt sot nu are si consimtamantul sau;insa tagaduirea in
abstracto si in intregime a mandatului nu este posibila,chiar daca exista
acordul comun al sotilor;
-dr de opunere rezulta din art35,nefiind expres prevazut;opunerea insa chiar
dovedita,nu va produce efecte fata de tertul de buna-credinta(pana la proba
contrara orice tert e considerat de buna credinta-art 1899 cod civ);astfel
pentru a obtine anularea actului jur incheiat astfel intre sot si un tert,este
necesara dovedirea atat a lipsei consimtamantului cat si a relei-credinte a
tertului;lipsa consimtamantului poate fi data nu doar de o manifestare
expresa a sotului in acest sens ci si din fapte ,imprejurari din care sa rezulte
aceasta-ex in cursul procesului de divort;separatia in fapt etc.; de asemenea
reaua credinta a tertului poate fi dovedita prin imprejurari;
-tertul se va putea prevala de prezumtia mandatului tacit reciproc doar daca
este de buna credinta;
-este posibil ca opunerea unuia din soti sa imbrace forma abuzului de
drept,in sensul ca actul incheiat ar fi in interesul si ar profita comunitatii,dar
totusi sotul se opune vehement; instantele pot recunoaste valabilitatea
actului incheiat de sot,in pofida opozitiei celulalt(dr civile ale pers fizice,jur
pot fi exercitate doar conform scopurilor lor economice si sociale)
Domeniul de aplicare a prezumtiei
-cele care prin natura lor urmaresc valorificarea bunurilor fara a se ajunge la
instrainarea lor ,astfel incat acestea sa fie intretinute in bune stare si sa
produca efectele,veniturile,productele pe care sunt susceptibile sa le
procure,in opozitie cu maniera in care ar fi definite actele de
dispozitie,avand ca finalitate transmisiunea cu titlu definitiv a unor bunuri
sau constituirea asupra acestora de drepturi reale in favoarea tertelor
persoane;
-contr de inchiriere de ex este de dispozitie daca s-a incheiat pe o durata
excesiva;(peeste 3 sau 5 ani,in functie de opinii diferite)
-instrainarea bunurilor supuse stricaciunii,pieirii-acte de administrare;
2.Actele de folosinta
-dr sotilor de a folosi impreuna bunurile comune semnifica pe de o parte
recunoasterea uzului-usus-a intrebuintarii in natura,iar pe de alta parte
indreptatirea de a le culege si percepe fructele si veniturile;
-in timpul casatoriei este inadmisibila impartirea folosintei bunurilor
comune,fiindca masura ar echivala cu inlaturarea pe cale conventionala a
dispozitiilor legale privind comunitatea de bunuri;
-unul din soti poate cere instantei sechestrul judiciar cu privire la un bun care
face obiectul litigiului,dezacordului,pentru a face sa inceteze grabnic abuzul
savarsit de catre sotul parat;este si o garantie a faptului ca bunul nu va mai fi
folosit pana la ridicarea sechestrului;in cazul sotilor despartiti in fapt,daca
unul isi asigura folosinta exclusiva a anumitor bunuri,impiedicand folosinta
lor de catre celalt sot,instanta va dispune masura extrema a impartirii
bunurilor comune in timpul casatoriei;
3.Actele de dispozitie
-de dispozitie juridica-instrainarea,grevarea unui bun, renuntarea la un dr
patrimonial etc si de dispozitie mareriala-distrugerea,consumarea bunului;
-se recunoaste prezumtia art 35 doar pentru actele de dispozitie care au ca
obiect bunuri mobile,indiferent de valoarea lor;
-actul jur prin care un bun mobil este adus aport la capitalul social al unei
societati este act de dispozitie;
-actele de dispozitie cu titlu gratuit necesita consimtamanul ambilor soti,desi
nu este precizat acest lucru in terminis;dr de comunitate nu poate fi exercitat
decat in interesul comunitatii,deci prezumtia se intinde doar asupra actelor
juridice cu titlu oneros;consimtamantul se cere doar pentru actele inter
vivos,nu si ptr cele mortis causa-au caracter personal-,pentru care nu este
permisa posibilitatea incheierii lor prin reprezentant;
-prin exceptie,oricare din soti poate face singur acte de dispozitie sub forma
darului manual sau acte de binefacere,valoric rezonabile,ptr ca nu vor lasa
urme notabile asupra patrimoniului comun; actele dezinteresate-prin care se
procura unei terte persoane un folos,fara micsorarea patrimoniului comun
(imprumut de folosinta,fara dobanda),si care alaturi de liberalitati,fac parte
din categoria actelor jur cu titlu gratuit,se apreciaza ca vor putea fi incheiate
in temeiul mandatului de reprezentare;
-fapta unui sot de a lua din posesia sau detentia legitima a celuilalt sot ,fara
consimtamantul acestuia,unul sau mai multe bunuri comune,cu scopul
neindoielnic stabilit al insusirii lor pe nedrept,constituie infr de furt;
-fapta unuia din soti de a-si insusi pe nedrept sau de a dispune pe nedrept de
unul sau mai multe bunuri comune,aflate in detentia exclusiva a sa,savarsita
cu intentie,constituie infr e abuz de incredere;se poate anula actul de
dispozitie,cu dovada relei credinte a tertului dobanditor;
-contr de v-c este interzis intre soti-art 1307 cod civil;donatiile intre soti sunt
revocabile oricand prin simpla manifestare de vointa a sotului donator art
937 cod civil ;
-este permisa actiunea in revendicarea bunului propriu;(daca s-a facut
partajul,este permisa si actiunea in revendicarea bunului comun)