Dreptul Familiei C3 (tratat pag 50-pag 95)

EFECTELE CASATORIEI

Relatiile personale dintre soti

Aceste relatii formeaza principalul continut al relatiilor dintre soti.In acest

sens exista obligatii juridice si obligatii morale,ceea ce inseamna ca doar o
parte din relatiile din soti sunt reglementate devenind raporturi
juridice.Unele relatii personale de ex acelea care privesc afectiunea si
prietenia dintre soti,membtii familiei sunt reglementate juridic(obl morale
devenite juridice) –art 2 cod fam.
Egalitatea in relatiile personale dintre soti-art 48 Constitutie-sotii au dr si
obligatii egale in ceea ce priveste relatiile dintre ei si exercitiul dr
parintesti;art2,art25 cod fam-barbatul si femeia au drepturi egale in
casatorie;(privind aspectele personale dar si patrimoniale);
Neintelegearea sotilor privind relatiile personale nu poate constitui un raport
juridic in sensul ca in urma acestui tip de neintelegeri personale,nu se pot
adresa instantei sau autoritatii tutelare.
In privinta dezacordului privind locuinta comuna ,refuzul nejustificat al
unuia dintre soti,poate fi un temei pentru divort,ca si divergentele in
exercitarea dr parintesti.

Obligatiile reciproce dintre soti

1.Obligatiile de sprijin reciproc moral- isi datoreaza unul altuia sprijin moral
art 2 cod fam-sprijinul acordat pentru ridicarea nivelului intelectual,in
ingrijirile cu caracter personal,pe care un sot este obligat sa I le acorde
celuilalt daca varsta,infirmitatea, starea sanatatii acestuia le-ar cere.Obiectul
juridic al acestei obligatii il reprezinta sprijinul moral reciproc(288 cod penal
–savarsirea de catre persoana care are obligatia de intretinere a unei persoane
, a faptului de a alunga, parasi sau lasa fara ajutor pe cel indreptatit la
intretinere,constituie abandon de familie).

2.Obligatia de fidelitate-inclacarea ei se considera adulter;prezumtia de

paternitate art 53 cod fam, se intemeiaza pe obl de fidelitate a sotiei;in
virtutea principiului egalitatii intre cele doua sexe,exista pentru femeie,deci
exista si pentru barbat.
1
3.Obligatia de a locui impreuna-finalitatea rel dintre soti impune obl de a
locui impreuna;in privinta locuintei sotii decid de comun acord-art26 cod
fam-dar se pot intelege pentru motive temeinice sa locuiasca separat;doua
cazuri in cazre sotii nu cad de acord in privinta domiciliior separate:
a.cand exista motive temeinice in sensul domiciliilor separate;sunt posibile
domicilii separate
b.cand nu exista asemenea motive;neintelegearea poate fi temei pentru
divort,refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu
celalalt,concluzioneaza ca nu mai poate continua casatoria;
Comportarea necorespunatoare in rel de familie este sanctionata(privarea de
locuinta,izgonirea din locuinta sau neprimirea);o asemenea comportare poate
constitui abandon de familie;art 288 cod pen-cel ce savarseste infr de
abandon de fam si cel ce alunga pers fata de care are obligatia de
intretinere,expunand o la suferinte fizice si morale;art 170 proc pen se arrata
ca org competent poate lua masuri pentru restabilirea situatiei anterioare
savarsirii infr,daca este posibil.
Este contraventie,daca nu este infractiune potrivit legii penale, alungarea din
locuinta comuna a sotlui,sotiei,copiilor si a pers aflate in intretinere.Un sot
nu poate cere evacuarea celuilalt sot pentru comportarea sa.(in caz de divort
evacuarea sotului turbulent e vremelnica daca nu are unde locui ,daca
sanatatea celuilalt sot e in pericol)

4.Indatoririle conjugale-intreruperea vietii conjugale in fapt,prezenta interes

sub aspect penal,cand adulterul era incriminat de legea penala ca infractiune.

5.Numele sotilor-viitori soti declara numele pe care s-au invoit sa l poarte;

astfel:
a.isi pastreaza numele avut inainte de casatorie
b.poarta amandoi un nume comun al unuia dintre ei
c.poarta amandoi ca nume comun numele lor reunite

-sotul supravietuitor ramane cu numele din timpul casatoriei,care a fost al

sotului dcedat,poate,recasatorindu se ,sa il foloseasca ca si nume comun in
noua casatorie sau nume comun format din reuniunea numelor viitorilor soti;
-sotul divortat,ramas cu numele comun din casatoria anterioara, se poate
invoi ,ca la recasatorire,sa poarte acest nume,ca nume comun cu noul sot sau
nume comun prin reuniunea numelor viitorilor soti;
-nu este posibil ca unul din soti sa pastreze numele si celalalt sa adauge la
numele sau si numele celuilalt sot;sau ca ambii soti sau numai unul sa aleaga
2
un nume pe care nici unul din soti nu l-a avut inainte de incheierea
casatoriei;
-numele se poate schimba pe cale administrativa(fara a afecta numele
caluilalt sot);
-numele comun se schimba doar cu incuviintarea celuilalt sot;
-cand numele de familie a fost inregistrat tradus in alta limba decat cea
materna-se poate cere inscrierea numelui retradus;daca efectele acestei
inscrieri produc efecte si pentru celealt sot sau copiii minori,este necesar
consimtamantul ambilor soti;
-art 28 cod fam; sotul casatorit care are nume comun cu celalt sot si acesta
este adoptat pe timpul casatoriei,sotul adoptat ramane cu numele
comun,nedobandind pe cel al adoptatorului,afara de cazul cand doreste acest
lucru si cu consimtamantul sotului;daca intervine ulterior divortul,adoptatul
va relua numele adoptatorului si nu pe cel din rudenia fireasca;
-art40 cod fam-; pag 56 tratat intrebare
Relatiile patrimoniale dintre soti

Regimul juridic al bunurilor sotilor reprezinta regimul matrimonial;

regimurile matrimoniale sunt legale si conventionale. Conventia
matrimoniala este conventia prin care viitorii soti stabilesc regimul
matrimonial caruia I se supun.Aceasta se poate incheia atat inainte de
celebrarea casatoriei,cat si in timpul acesteia.
Regimul matrimonial in dreptul nostru-sunt doua categorii de bunuri:
comune sotilor si proprii fiecaruia dintre acestia;regula este ca bunurile
dobandite de soti in timpul casatoriei sunt comune,iar exceptia este ca
anumite bunuri,limitativ prev de lege art 31 ,30 cod fam de ex,sunt proprii
unuia dintre soti.De lege ferenda se va permite si separatia de bunuri, prin
conventii matrimoniale.

Egalitatea intre soti-femeia are dr egale cu barbatul in toate domeniile vietii

sociale, deci si in relatiile dintre soti sau dintre parinti si copii. Sotii
administreaza,folosesc si dispun impreuna de bunuri,in mod egal, indiferent
de modul de dobandire sau apartenenta(ca principiu).
Acest principiu nu deduce ideea ca bunurile vo fi impartite in parti egale in
momentul incetarii comunitatii de bunuri,criteriul fiind contributia avuta de
fiecare in dobandirea bunurilor si conservarea lor;

Comunitatea de bunuri este o masa de bunuri afectata sarcinilor

casatoriei,sarcini comune ce le revin sotilor.De retinut este faptul ca

3
raporturile patrimoniakle sunt o consecinta a casatoriei(intemeiata pe
afectiune si prietenie)si nu invers.

Temeiurile pentru care munca femeii depusa in gospodarie si pentru

educarea copiilor constituie o contributie la dobandirea bunurilor comune.

a.principiul egalitatii sexelor si cel potrivit caruia membrii familiei sunt

datori sa si acorde sprijin moral si material;astfel sotii sunt obligati sa
contribuie,in raport cu mijloacele fiecaruia la cheltuielile
casatoriei;contributia astfel nu consta doar in aporturi banesti ci si in munca
prestata efectiv in casatorie;

b.regulile de morala care ridica munca femeii depusa in gospodarie si pentru

cresterea copiilor minori,la nivelul oricarei alte munci,caci munca fiecarei
persoane,oriunde ar fi prestata,este demna de aceeasi pretuire.Munca depusa
in gospodarie contribuie la sarcinile casatoriei, la cresterea copiilor si la
dobandirea bunurilor comune.

In legislatia actuala regimul comunitatii de bunuri este un regim matrimonial

legal si obligatoriu-necunoscandu se principiul conventiilor matrimoniale(de
lege ferenda,in scopul aducerii de derogari de la regimul comunitatii de
bunuri sau chiar inlaturarea sa prin regimul separatiei de bunuri);
-regimul actula este obligatoriu pentru ca e o modalitatae de ocrotire legala a
intereselor familiei si bunurilor comune ale sotilor,contra eventualelor
slabiciuni ale sotilor,lipsei d experienta,tendintei de risipa a unuia dintre
ei.acest regim este un reflex al unitatii de interese care sta la baza familiei, si
stimuleaza solidaritatea si spiritul familiei.
-nici unul din soti nu dispune de bunurile comune imobile ale sotilor,fara
consimtamantul celuilalt;
-art 30 cod fam-orice conventie este nula,iar bunurile dobandite in timpul
casatoriei sunt comune la data dobandirii lor;

*nulitatea conventiilor matrimoniale se aplica atat la momentul incheierii lor

in vederea casatoriei cat si daca sunt facute in timpul casatoriei(orice
intelegere conform careia un bun este recunoscut ca fiind in proprietatea
exclusiva aunuia din soti);astfel dispozitii derogatorii de la caracterul
devalmas al bunuriolor dobandite in timpul casatoriei, sunt nule. Ei nu pot
prestabili drepturile lor asupra bunurilor comune sau asupra unor cote parti
in care ar urma sa se imparta aceste bunuri;

4
-deci caracterul devalmas al bunurilor,nu s epoate transforma in proprietate
comuna pe cote parti;
-sotii nu pot inscrie pe cote parti un bun comun,in cartea funciara(incalca
prevederile codului fam);
-nulitatea se aplica si conventiei incheiate de viitorii soti,sau de unul din ei
cu o terta pers,de natura sa aduca atingere comunitatii de bunuri;
Sunt nule conventiile prin care:
-se suprima sau micsoareaza comunitatea de bunuri-de ex regimul separatiei
de bunuri; prin care anumite bunuri,altele decat cele prevazute in art 31 al
cod fam, dobandesc calitatea de bunuri proprii;este nula declaratia prin care
un sot recunoaste ca nu a avut nici o contributie la achizitionarea unor
anumite bunuri in timpul casatoriei;este nula conventia prin care un sot
ridica celuilalt dreptul asupra bunurilor comune;
-mandatul unuia din soti catre celalalt pentru a instraina un bun comun
,trebuia sa fie dat prin imputernicire expresa si speciala;
-nu se poate dispune prin act cu titlu gratuit,care sa si produca efectele in
timpul casatoriei,in favoarea celuilalt sot, de un bun comun(caci ar insemna
o restrangere a comunitatii de bunuri) ;

-s-ar mari domeniul comunitatii de bunuri,s-ar declara ca bunuri comune si

unele bunuri care,potrivit legii, sunt bunuri proprii;regimul juridic al
bunurilor are caracter imperativ atata in privinta bunurilor proprii cat si a
cerlor comune;(pag 60 intrebare)
-art 30“orice conventie contrara este nula”;astfel daca legea nu distinge,nici
interpretul nu trebuie sa distinga;
-nici bunurile proprii nu pot fi marite sau micsorate,pe seama sau in favoarea
bunurilor comune;
-art 1307 cod civ-opreste vanzarea intre soti,pentru ac acestia sa nu si poata
face donatii irevocabile;iar donatiile dintre soti sunt revocabile;
-intre soti se pot face donatii doar asupra bunurilor proprii (revocabile In
baza art 937 cod civ);
Acte permise sotilor-cu exceptia ingradirilor mentionate,sotii pot ne ncheia
intre ei acte juridice privind bunurile comune si cele proprii;
-sotii pot incheia conventii cu privire la bunurile comune prin care sa
concretizeze modul de administrare si cel de folosinta al acestora(sotii
pot,dupa nunta,sa plateasca din darurile de nunta cheltuieloile cu localul,
muzicantii etc. astfel sotii pot conveni ca numai unul din ei sau in ce masura
ambii retin din darurile de nunta cheltuielile facute din banii lor cu nunta);

5
-sotii pot face o imparteala pe ascendent privind bunurile comune in forma
donatieiin folosul copiilor minori comuni,dar nu si o imparteala pe
ascendent,testamentara,oprita de art 857 cod civil;(intrebare)
-un sot poate dona celuilalt bunuri proprii,cu clauza intrarii acestora in
comunitate(prefacerea dr de proprietate exclusiva a sotului donator ,in dr d
epropr devalmasa);
-sotul poate dona,daca donatia isi produce efectele la sfarsitul
casatoriei,celuilalt sot, o parte sau in intregime bunurile comune;

-in anumite cazuri de neintelegere un sot se poate adresa instantei de ex

pentru impartirea unui bun comun, acesta devenind propriu, fiind mijlocul
unic de a ajuta un copil al sau dintr o casatorie anterioara,aflat in nevoie;sau
neintelegeri referitoare la obl dd eintretinere;

Contributia sotilor la cheltuielile casatoriei-art 29 cod fam-sotii sunt obligati

sa contribuie,cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei;munca depusa
de femeie in gospodarie si cu cresterea copiilor se considera aport la
sarcinile casatoriei;
-In cazul in care unul din soti nu si-ar indeplini obligatia de a contribui la
cheltuielile casatoriei,indiferent daca duc sau nu o viata in comun, celalalt
sot se va putea adresa instantei;(e admisibila actiunea introdusa de un sot
pentru a-l obliga pe celalalt sot,pentru a obtine contributia celuilalt,in limite
mijloacelor proprii,la cheltuielile gospodariei,pentru ca sotul face parte din
familie,deci si interesele sale sunt satisfacute);
-obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei(excede sfera obligatiei de
intretinere) cuprinde si :obligatia de intretinere a copilului minor,obligatia de
intretinere intre soti,obligatia de a suporta cheltuielile casatoriei;

Obligatia de sprijin material-art 2 cod fam-se realizeaza prin suportarea

cheltuielilor casatoriei,fara a include pe cele de intretinere a copiilor
minori,si prin diverse forme de asistenta materiala intre soti(ex. cheltuielile
de agrement)

Bunurile comune

Criteriile pentru determinarea bunurilor comune (intrunite cumulativ)-art 30

cod fam:

a.este dobandit de oricare dintre soti in timpul casatoriei

6
b.nu face parte din categoriile de bunuri pe care legea le considera bunuri
proprii(conform art 31 cod fam)
-contributia poate fi directa sau indirecta(prin economisirea de mijloace
comune, cum ar fi cresterea copiilor,munca in gospodarie),indiferent daca
numai unul a contribuit efectiv la achizitionarea lui;
Notiunea de bunuri desemneaza atat bunurile corporale,mobile si imobile,
cat si bunurile incorporale, cum ar fi drepturile de creanta,drepturile reale si
actiunile privind drepturile patrimoniale;
-nu pot deveni bunuri comune cele care nu sunt susceptibile de apropriere
individuala,fiind obiect al dr de propr al statului;
-in categ dobandirii bunurilor comune nu intra doar doabandirea unui drept
ci si dobandirea unei posesii,chiar cu rea-credinta-asupra unui bun,cu titlul
unei “comunitati de fapt”(intrebare)
A dobandi inseamna a deveni titularul unui drept real sau de creanta prin
intermediul unor acte sau fapte juridice,sau in puterea
legii(salariul,veniturile din munca,fructele din bunurile proprii?sunt
comune?);
-bunul devine comun cand a fost dobandit printr un mod originar-
accesiune,uzucapiune, fie printr un mod derivat de dobandire-
contract,traditie,succesiunea testamentara,hot judecatoresti;cele dobandite
prin acte cu titlu gratuit devin comune doar daca dispunatorul a prevazut
expres sau tacit(neindoielnic)acest lucru;
-bunul devine comun fara a deosebi daca in actul de achizitie au fost trecuti
ambii soti sau numai unul dintre ei;
-in ceea ce priveste transcrierea in cartea funciara e o conditie pentru
dobandirea bunului doar,insa nu si pentru atestarea acestuia ca fiind bun
comun;inscrierea si celuilalt sot decat a celui dobanditor in carte funciara se
face doar la cererea ambilor soti;daca sotul ce figureaza in cartea funciara
refuza sa si dea acordul in facvoarea si a celuilalt sot,acesta poate cere
inscrierea pe calea actiunii in prestatie tabulara sau prin notarea pe cartea
funciara a calitatii de bun comun-se poate face si la cereea unuia dintre
soti(vor fi pusi la adapost astfel tertii);
-bunurile dobandite din venitul unuia din soti sau imprumutul facut doarde
unul, se considera bun comun;
-fructele provenite de la bunuri comune sunt bunuri comune;
-uzucapiunea de 30 de ani e mod de dobandire a bunurilor comune doar daca
termenul acesteia a inceput sa curga in timpul casatoriei;
-uzucapiunea de 10-20 de ani conform unei opinii e mod de dobandire a
bunurilor comune doar daca a inceput sa curga in timpul casatoriei;alta

7
opinie sustine ca bunul dobandit prin uzucapiunea de 10 -20 de ani este fara
distinctie,bun comun;

Bunurile trebuie sa fie dobandite in timpul casatoriei.

-calitatea de sot a dobanditorului;
*s-a decis ca un imobil pe numele unia din viitorii soti poate deveni bun
comun la data casatoriei,daca printr o conventie anterioara se stabileste
astfel;

Casatoria inceteaza:

a.prin decesul unuia dintre soti,fizic constatat –bunurile dobandite de sotul

supravietuitor vor fi proprii,deoarece nu sunt dobandite in timpul casatoriei;

b.casatoria inceteaza prin moartea unuia dintre soti,declarata judecatoreste-

bunurile dobandite pana la data fixata prin hotarare ca fiind aceea a
mortii,vor fi comune,iar cele dobandite dupa aceasta data vor fi proprii;

-cand data mortii ,stabilita prin hot jud declarativa de moarte, este
rectificata,bunul este comun daca este dobandit pana la noua data a
mortii(anterioara sau posterioara);
-daca cel declarat mort este in realitate in viata si se anuleaza hotararea delc
de moarte,comunitatea d ebunuri nu a incetat sa existe;
-daca cel declarat mort se reintoarce si fostul sot s-a recasatorit,comunitatea
de bunuri exista pana in momentul incheierii noii casatorii-daca au fost noii
soti de buna credinta; in caz contrar,noua casatorie este lovita de
nulitate,fiind incheiata in frauda legii;

c.casatoria se desface prin divort-bunurile sunt comunca une pana cand

hotararea de divort se considera definitiva;
-daca un bun a fost dobandit de un sot dupa desfacerea casatoriei, cu banii
proveniti de la celalt sot,este bun propriu;celalt sot are doar un drept de
creanta;
-daca in timpul divortului,chiar la recurs,sotul a decedat,casatoria se
considera ca a incetat prin deces;bunurile dobandite dupa pronuntarea
hotararii de divort pana la data decesului unuia din soti sunt
comune,deoarece sunt dobandite in timpul casatoriei;

8
d.casatoria inceteaza prin nulitate sau anulare-casatoria in acest caz se
desfiinteaza cu efect retroactiv,astfel ca sotii considera ca nu au fost
casatoriti intre ei,deci nu au avut bunuri comune;

O situatie particulara exista in cazul casatoriei putative

-daca ambii soti au fost de buna credinta, comunitatea a existat;daca numai
unul a fost de buna-credinta,comunitatea a existat pentru acesta;
Pentru sotul de rea credinta,s-au manifestat pareri :

a)ca beneficiaza de comunitatea de bunuri si sotul de rea credinta (art 23,24

cod fam);
b).beneficiaza de comunitatea d ebunuri numai sotul d ebuna credinta nu si
cel de rea credinta,deoarece fata de acesta nulitatea casatoriei produce efecte
retroactive;(fals-propriet comuna in devalmasie presupune 2 titulari, daca
nu,cu cine este codevalmas cel de buna credinta?)
c.numai sotul de buna credinta se poate prevala de existenta comunitatii de
bunuri-doar in anumite cond;

Bunurile dobandite in timpul separatiei in fapt a sotilor-devin bunuri comune

pentru ca :separarea in fapt a sotilor nu atrage dupa sine desfacerea
casatoriei;sotii ,in caz contrar acestei dispozitii,ar putea sa se separe inainte
de insasi constituirea unor bnuri comune;legea nu face nici o derogare sau
precizare in acest sens;
-traiul separat are importanta in ceea ce priveste intinderea partii care se
cuvine fiecaruia:bunul dobandit in timpul separatiei in fapt a sotilor este
comun,in functie de contributie fiecarui sot la achizitia bunului,in sensul ca
poate fi aportul numai al unuia din soti; astfel,in cazul bunurilor cumparate
in rate,valoarea ratelor platite de un sot,dupa separarea in fapt,nu determina
situatia ca bunul ca fie bun propriu,ci mareste contributia sa la cantitatea
bunurilor comune;de asemenea este bun comun cel dobandit din veniturile
unuia din soti dupa despartirea in fapt; situatia ca o parte din rate au fost
platite doar de un sot, bunurile au fost dobandite pana la hot de divort,nu
micsoreaza contribuitia celuilalt la bunuri,nici nu o mareste pe a
acestuia,deoarece cota de contributie se stabileste in raport de totalitatea
bunurilor nu in raport de fiecare categ de bunuri;

Bunurile dobandite de concubini-se aplica normele de drept comun ce

reglementeaza proprietatea pe cote parti,daca aceasta exista;in functie de
contributia fiecaruia(indiferent pe numele caruia s-a incheiat actul de
cumparare),care poate fi probata si cu martori;
9
-in raport de imprejurarile cauzei,daca doi concubini au trait astfel un timp
indelungat si au construit o casa impreuna,se poate subantelege ca partile au
inteles sa devina coproprietari asupra constructiei;

Momentul dobandirii bunurilor este acela din timpul casatoriei in care unul
din soti devine titularul dreptului respectiv,acest drept intrand in patrimoniul
sau(nu cand intra in posesia bunului sau a dreptului de creanta);astfel de ex
creantele dinainte de casatorie dar executate In timpul casatoriei,nu sunt
bunuri comune,iar cele din casatorie,executate dupa divort,sunt comune.
-in cazul construirii de locuinta cu sprijinul statului, dreptul deproprietate se
dobandeste nu pe data incheierii contr,ci pe data predarii-preluarii locuintei;
(nu devine bun comun data s-a achitat integral anterior casatoriei de unul din
viitorii soti,atunci e propriu)
-la dr de autor,data dobandirii remuneratiei ca drept de creanta ese aceea
cand se naste acest drept-bun propriu, iar ca drept real sub forma unei sume
de bani,bun mobil corporal, cand a fost incasata de autor-bun comun(ca si
retributia din munca);

Bunurile proprii:

Art 31 cod fam

Precizari:
1.sunt o exceptie,derogand de la comunitatea de bunuri;
2.sunt limitativ prevazute de lege(nu se pot face acte juridice derogatorii)
3.exista mai multe criterii dupa care se determina bunurile proprii: art 31 cod
fam; momentul dobandirii unor bunuri,inainte sau dupa incheierea
casatoriei;subrogatia reala;legatura cu persoana sotului dobanditor;
4.exista un circuit intre aceste doua categorii de bunuri-de ex. un bun
cumparat cu banii comuni, poate deveni propriu daca este de uz personal sau
pentru exercitarea unei profesii;bunul propriu al unui sot,cu clauza ca devine
comun,va deveni bun comun al sotilor;

1.Bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei-daca sotii au dobandit

impreuna un bun inaintea casatoriei,nu devine bun comun sotii fiind
coproprietari asupra lui,fiind bun propriu;(s-a admis ca viitorii soti pot
conveni asupra unui imobil construit pe numele unuia dintre ei, cu
contribuita ambilor, sa intre sub rergimul comunitatii bunurilor, la data
casatoriei,acesta fiind o conventie sub conditie);
10
-cand incheierea unui contract de cumparare a unui imobil,s-a facut anterior
incheierii casatoriei si predarea s-a facut tot anterior incheierii casatoriei, cei
doi platind impreuna rate pentru acesta,se dobandeste un drept de creanta
proportional cu partea din pret platita in comun;

2.Bunurile dobandite prin mostenire,legat sau donatie,afara doar daca

dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune-devin proprii datorita
caracterului personal al dobandirii lor si respectarii vointei succesorale-in
ceea ce priveste mostenirea-succesiunea legala;liberalitatile(donatiile si
legatele) sunt acte juridice cu titlu gratuit,intuitu personae(respectand
totodata vointa dispunatorului);
-bunul cumparat de catre unul din soti de la tatal sau,cu rezerva pentru acesta
a dreptului de uzufruct,este bun propriu;(art 845 cod civil creeaza o
prezumtie de liberalitate daca instrainarea s-a facut de ascendent catre
descendent,cu clauza de uzufruct pentru primul);aceasta prezumtie e valabila
doar daca in actul cu titlu oneros se prevede o renta viagera sau rezerva de
uzufruct;prezumtia nu e irefragabila,ci relativa;
-donatiile remuneratorii,rasplatind un serviciu prestat, sunt in parte acte cu
titlu oneros,in aceasta masura intrand in bunuri comune, restul in proprii;
-donatiile facute unui sot sub conditie suspensiva sau cu sarcina,pot fi facute
in interesul celui gratificat sau al unui tert sau al dispunatorului(bun primit
prin legat,conditia fiind ingrijirea testatorului);
-daca o persoana doneaza alteia o suma de bani in vederea construirii unei
locuinte in care va locui si testatorul, si acesta decedeaza inainte de a
locui,bunul e propriu donatarului(nu au drept la succesiune nici rudele
donatorului);
In ceea ce priveste art 31 al b,in partea finala,cum ca dispunetorul nu
prevede ca bunul va fi comun:
-e valabil doar pentru liberalitati-legate si donatii,doar aici fiind vorba de un
dispunator;
-acest drept al dispunatorului,are anumite limite(ex. cand un parinte doneaza
copilului ,clauza prin care se dispune ca bunul ar fi comun este inoperanta);
-vointa ca bunul sa fie comun poate fi expresa sau tacita,dar neindoielnica;-
idee aplicata in cazul darurilor de nunta facute sotilor;
-proba vointei dispunatorului se poate face prin orice mijloace de
proba(prezumtii,martori);daca bunul a fost cumparat pe numele sotilor, in
rate,dar ratele platite de parinti,este un bun propriu;daca la achizitionarea
unui bun d ecatre sot,au contribuit parintii unia dintre ei, daca nu se arata
expres ca gratificarea s-a facut pentru amandoi,se considera ca s-a facut
exclusiv pentru copilul lor;
11
Liberalitatea poate fi facuta:
-ambilor soti cu mentiunea ca bunul va fi comun;
-ambilor soti,fara mentiunea expresa ca va fi comun, va fi totusi comun in
lipsa unei prevederi contrare;
-unuia din soti,cu mentiunea ca bunul e comun, va fi comun;(donatia poate fi
revocata pentru ingratitudine, in cazul in care sotul care a dobandit bunul
prin efectele indirecte ale donatiei a savarsit o asemenea fapta);
-darurile de nunta sunt comune,doar daca nu au o valoare foarte
mare(autoturisme de ex) si fiind facute de parinti,nu se prezuma ideea cum
ca ar fi fost facute pentru amandoi;
-darurile facute de parinti sotilor la nunta-de regula sunt comune, iar cele
facute de parinti in timpul casatoriei, sunt bunuri proprii ale sotului
gratificat, daca nu s-a prevazut altfel;

Bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre

soti
-bunurile devin proprii in temeiul destinatiei lor;
1.Conditii pentru a fi considerate bunuri de uz personal:

a.bunul sa apartina unuia din soti,adica acesta sa-l fi dobandit;obiectele de

imbracaminte,feminine,mostenite de sot,desi le poarta sotia,n sunt bunuri
proprii ale ei,ci ale barbatului;pentru a deveni bunuri proprii ale ei ,trebuie sa
fie facuta o donatie in plina proprietate.Deci depinde de natura juridica a
relatiilor dintre ei : o anume operatiune juridica,imprumut de folosinta etc.

b.bunul devine propriu sotului care il foloseste,fara a deosebi intre modurile

de dobandire in afara de cazurile in care potrivit modului de dobandire,bunul
devine propriu in temeiul altei dispozitii a art 31 cod fam decat cea
privitoare la bunurile de uz personal;bunul folosit pentru uzul personal al
unui sot devine propriu,desi a fost procurat cu bunuri comune,cu conditia ca
bunul sa fi fost procurat in acest scop,nu pentru investirea unor economii
realizate in timpul casatoriei;sotul care a contribuit,are totusi in contra
celuilalt un drept de creanta-imbogatirea fara justa cauza;

c.bunul sa fie afectat in mod efectiv uzului exclusiv si personal al unuia

dintre soti,cum sunt de exemplu imbracamintea si incaltamintea-numai
destinatia bunului nu e suficienta ca el sa fie propriu,trebuie sa fie si folosit
exclusiv de unul din soti;(deci sunt proprii datorita folosirii exclusive a lor
de catre unul dintre soti);uzul personal poate fi fizic-haine sau intelectual-
carti intr-o limba pe care o cunoaste doar unul din soti;
12
-bunurile de lux nu sunt socotite proprii,ci comune, chiar daca sunt folosite
doar de unul din soti;(daca au o valoare disproportionala cu veniturile,apar
ca investitii ale economiilor sotilor);

2.Bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti

-astfel de bunuri sunt proprii daca sunt afectate unei activitati cu titlu
profesional,nu uneia vremelnice si intamplatoare;
-sunt proprii indiferent daca sunt dobandite cu mijloace comune,sau chiar
mijloace bunuri proprii ale celuilalt sot;in acest caz sotul in cauza are doar
un drept de creanta asupra celuilalt-imbogatirea fara just temei;
-daca un sot exercita mai multe profesii,bunurile destinate fiecareia sunt
proprii;
-in cazul parasirii profesiei in orice mod(inclusiv pensionare) bunurile raman
proprii;
-cand sotii au aceeasi profesie,bunurile sunt in coproprietate;

3.Bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele

stiintifice,schitele si proiectele artistice,proiectele de inventii,precum si alte
semenea bunuri

-premiile,recompensele-bunuri proprii aceluia ce a adus un aport exceptional

in munca ce a justificat acordarea distinctiei ;se acorda pentru merite
deosebite,nefacand parte din sistemul de retribuire-contract de munca etc.
-recompensele sunt doar cand se acorda pentru merite deosebite(nu pentru
atingerea unor obiective in cadrul profesiei);

-manuscrisele,schitele,proiectele-drepturile morale de autor nu sunt

bunuri,iar cele patrimoniale au acelasi regim ca si remuneratia; (remuneratia
de autor-bun propriu);
-textul nu se refera insa la dr de autor, ci la obiecte prin care se
exteriorizeaza creatia intelectuala a autorului;astfel textul se refera la
obiectul material amintit, asuprs caruia are dr de proprietate;
-sumele primite cu titlu de remuneratie pentru opera sa-bunuri comune;

4. indemnitatea de asigurare sau despagubire pentru pagubele pricinuite

persoanei

-sumele de bani incasate de unul din soti cu un asemenea titlu sunt bunuri
proprii,destinate sa repare o paguba exclusiv personala;
13
Doua situatii:
a.indemnitatea care presupune contract de asigurare pentru persoane ,nu
bunuri, iar un sot este beneficiarul-bun propriu;
b.pagube pricinuite persoanei unuia dintre soti,ca urmare a faptei ilicite
savarsite de alta persoana-bun propriu;

5.valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a

trecut aceasta valoara –bunul dobandit devine propriu,pentru a nu face
confuzie intre masele de bunuri(de ex un imobil e cumparat de un sot
inaintea casatoriei,si vandut in timpul acesteia in contra unei sume de bani
cu care s-a achizitionat un nou imobil,acesta de pe urma este bun
propriu);subrogatia reala cu titlu universal;

14
15
16
17