P. 1
17 riscuri si amenintari

17 riscuri si amenintari

|Views: 921|Likes:
Published by nelup

More info:

Published by: nelup on Oct 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2013

pdf

text

original

TEMA NR. 17 RISCURI ŞI AMENINŢĂRI VERSUS OPORTUNITĂŢI DE CONTRACARARE ÎN NOUL CONTEXT DE SECURITATE Planul temei nr. 17 17.1.

Amploarea evenimentelor la nivel global 17.2. Rusia şi China - două puteri majore din spaţiul euro-asiatic - factori cheie pentru statele membre NATO 17.3. Riscuri şi ameninţări din mediul de securitate internaţional 17.3.1. Globalizarea surselor de ameninţare 17.3.2. Terorismul contemporan 17.3.3. Ameninţări de natură politică 17.3.4. Ameninţările sociale 17.3.5. Ameninţări economice 17.3.6. Ameninţări militare 17.3.7. Ameninţări transfrontaliere 17.4. Riscuri şi ameninţări în ecuaţia securităţii naţionale a României 17.4.1. Riscurile şi ameninţările în plan militar 17.4.2. Riscuri şi ameninţări non-militare 17.4.3. Riscuri şi ameninţări asimetrice nonclasice 17.4.4. Riscuri şi ameninţări determinate de situaţia internă 17.5. Concluzii Bibliografie - Boncu, Simion, Securitatea europeană în schimbare. Provocări şi soluţii, Editura Amco Press., 2005; - Carta albă a securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti, 2004; - Chiriţă, Mihai, Dificultăţile globalizării - Aspecte politico- militare şi financiare, Ed. Academiei Forţelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009; - Chiriţă, Mihai, Duţă, Paul Dănuţ şi Panait, Ion Globalizarea şi continentul African- Aspecte de securitate din colecţia Politică şi apărare naţională, Ed. Tehno Media, Sibiu, 2008; - Claval, Paul, Geopolitică şi geostrategie, Editura Corint, Bucureşti, 2001 - Dolghin, Nicolae, dr., Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României Actualitate şi perspectivă, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004; - Département de l'informations des Nations Unies, ECOSOC, DPI/l736/POV (\Vww.un.org/french/ecosocdev/geninfo/poverty/dpi I 736f.htm, 27.12.2000); - Etat de la population mondiale 1999.6 milliards. L'heure du choix, FNUAP, Fonds des Nations Unies pour la population, 1999; - Fontaine, Andre, Istoria războiului rece, vol.I, Editura Militară Bucureşti, 1992; - Frunzeti, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale, Editura Institutul European, 2006;
1

Lester. la Summit-ul NATO de la Bucureşti. 2007. care generează mereu instabilitate. Bucureşti. şi mulţimea de provocări la adresa securităţii. pentru majoritatea analiştilor. am constatat. în "Probleme globale ale omenirii. cheltuielile militare. creând. .un. o redimensionare de rol. În acest cadru extrem de dinamic şi fluid. cauzate de împuţinarea resurselor. încălzirea îngrijorătoare a climei etc. Centrându-ne analiza pe organizaţiile internaţionale de securitate. 1999. previzibilă. 2 . ca: terorismul. până la atingerea. poluarea mediului. În privinţa organizaţiei euro-atlantice.controlului rutelor de transport al hidrocarburilor caspice şi dorinţa Federaţiei. o politică ce aduce în prim plan inclusiv forţa armată şi creşte masiv. O nouă economie pentru un secol nou. Editura Tehnică.Pauvreté et développement.2000).Strategia de securitate naţională a României. Amploarea evenimentelor la nivel global Complexitatea mediului de securitate al ultimilor ani ai primului deceniu este pe larg etalată de mulţimea şi amploarea dimensională a evenimentelor ce au loc la nivel global. Persistance des déséquilibres à l'échelle mondiale.elementelor noii politici ruse. Parteneriatele strategice pe probleme de securitate – dezvoltate. noi oportunităţi pentru realizarea unei păci durabile.12. în perioada de referinţă. unde s-au înregistrat apariţia şi dezvoltarea unor fenomene noi. traficul de persoane. de marii actori şi adversari ai perioadei Războiului Rece – nu au putut împiedica multiplicarea tensiunilor economice. o puternică deteriorare a legăturilor bilaterale. Brown şi Cristofer Flavin.conflictului dintre Rusia şi Georgia. . De aici. de materiale strategice. R. într-un moment în care multe naţiuni ale lumii îmbrăţişează valorile democraţi reprezentative şi ale economiei de piaţă. aprobată prin Hotărârea Parlamentului României.1. sociale şi de mediu. . în care instabilitatea şi rata mare a schimbărilor este tot mai evidentă. cât şi global. raporturile cu Federaţia Rusă relevă continua tensionare a relaţiilor stabilite între cei doi actori internaţionali. O asemenea stare s-a acutizat şi mai mult în urma: . la nivelul acestora. atât pe plan naţional şi regional.Strategia naţională de apărare a ţării. Ruse de a-şi recâştiga statutul pierdut prin destrămarea Uniunii Sovietice.. nr. în prezent. de criza economică mondială. . DPI/l779IPOV (www. analiştii politici remarcă transformări profunde în toate domeniile existenţei sociale. Rapports sur les développement humain 1992-1995. . recentă. Starea lumii 1999". scăderea drastică a resurselor naturale. inclusiv în planul mediului de securitate. a problemelor etnice. Bucureşti. cu accent pe dimensiunea globală a securităţii. dar. Département de l'informations des Nations Unies. 17. htm. migraţia. ca o posibilă candidată la aderare. a celui mai scăzut nivel al lor de la încheierea Războiului Rece.30 din 4 noiembrie 2008. Este o evoluţie surprinzătoare.org/french/ecosocdev/ geninfo/poverty/dpi I 779f. 24. care trimite unităţi ale forţei nuclear-strategice sau strategice ruse de la Polul Nord până în America Latină. ţară care a fost menţionată. în ultimul timp.

Deşi confruntarea cu o asemenea stare de lucruri trebuia s-o facă mai coezivă. Rusia şi China .2. Cum Rusia a pledat mult timp pentru o importanţă sporită dată Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă şi Organizaţiei de Cooperare din Shanghai.ameninţării cu instalarea de sisteme antirachetă în zona Kaliningrad. CSTO care IJ. care ar putea permite deschiderea unor rute alternative pe teritoriul său pentru aprovizionarea forţelor NATO din Afganistan. . Uzbekistan şi Tadjikistan dezvoltă. neagă drepturile omului. Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă (CSTO). drepturi care sunt de la sine înţelese în democraţiile occidentale. .în misiuni de exerciţiu comune sau în comun cu armatele unor state de pe alte continente. capabilă să acţioneze imediat în orice colţ al spaţiului CSI. proiectat pentru ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente~ este reactivată în paralel cu dezvoltarea Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO). a hotărât să trimită în Georgia o comisie de anchetă asupra originilor şi derulării conflictului. China şi Rusia. încercând o îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova. Kazahstan. Statele din Caucaz şi din Asia Centrală formate în urma dezmembrării Uniunii Sovietice rămân o potenţială sursă de instabilitate şi incertitudine.eforturilor de a-şi spori influenţa şi controlul asupra unor state foste sovietice din Europa de Est şi Asia.două puteri majore din spaţiul euro-asiatic . care. mai angajată. piaţa sa de desfacere. 17. este posibil ca procesul să fie lent.întreruperii furnizării de energie către unii din vecini. O poziţie asemănătoare a adoptat şi UE. grupează fostele ţări sovietice Armenia. ambele grupări par să întărească legăturile dintre ele. la fel ca NATO. iar instabilitatea să ridice probleme care ar putea crea tensiuni în Europa. Totuşi. Instabilitatea din Ucraina sau restrângerea suveranităţii sale ar putea readuce în discuţie securitatea şi interesele tuturor statelor din zonă. Tadjikistan şi Uzbekistan au fondat în 2001 Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (SCO). ca replică la acceptul unor state europene membre NATO de a găzdui pe teritoriile lor elemente ale scutului american antirachetă. largă şi în continuă creştere. Chiar dacă statele din această regiune au capacitatea de a face reformă şi a se democratiza. Kirgizstan. . care. 3 .factori cheie pentru statele membre NATO Rusia îşi reconfigurează dispunerea strategică a forţelor. Chinei îi revine un rol major în sistemul economic internaţional. Belarus. Kirghiztan. o forţă de reacţie rapidă. statele membre NATO au ajuns la un acord privind reluarea "condiţionată" şi "progresivă" a contactelor cu Rusia. împreuna cu Kazahstan. se află în opoziţie cu sistemul său politic relativ Închis. pentru a determina ansamblul de cauze posibile care au stat la baza războiului de 6 zile ruso-georgian. Rusia. aşa cum se susţine.

iar pe de altă parte. spaţii şi regiuni încă instabile şi nesigure. reprezentând prelungirea bazinului mediteranean către Marea Baltică şi. pe de o parte. încredere şi siguranţă în plan regional. alături de România şi Turcia europeană. Egee şi Mediteraneană şi incluzând Albania. că ori de câte ori coerenţa securităţii acestei zone a fost afectă au fost sădite seminţele unui viitor conflict. perspectiva unui Iran nuclearizat ce poate să transfere o astfel de capabilitate grupărilor teroriste din Orientul Mijlociu devine inacceptabilă nu numai pentru interesele vitale ale Statelor Unite dar şi pentru pacea şi securitatea internaţională. Marmara. către Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Europa Centrală reprezintă un spaţiu coerent. Bazinul Mării Negre. Sursele de tensiuni nu au fost încă dezamorsate. are principalele caracteristici politice şi de securitate asemănătoare zonei Balcanilor. cum sunt India şi Pakistanul. Conflictul recent din Fâşia Gaza. păstrându-se legătura transatlantică. Peninsula Balcanică. entităţi statale aflate în diferite stadii ale procesului de tranziţie către democraţie şi economia de piaţă. Aici se reunesc. şi în exteriorul lui. insuficient soluţionate. pe cât de multiple şi individualizate. ca şi cele dintre unele din noile centre de putere la nivel regional. În acest context. religii. ideologii şi sfere de influenţă. statele formate în urma dezmembrării Iugoslaviei. În acest context.Orientul Mijlociu este un foc nestins. limitată de mările Neagră.S. Ţările arabe şi Israelul sunt departe de a ajunge la o convieţuire în deplină securitate. pe atât de diversificate şi intercondiţionate. Grecia.D.I. Formula constituirii Identităţii Europene de Securitate şi Apărare (E. mai departe. Ele nu se află numai În Golf şi în interiorul acestui spaţiu. duc la evoluţii imprevizibile şi la finalităţi incerte. Tensiunile din Peninsula Coreeană. capabile să genereze noi ameninţări şi provocări la adresa securităţii regionale şi globale.completează fizionomia mediului de securitate actual.) în cadrul NATO vizează reconcilierea unei noi mari autonom ii europene pe probleme de secuntat' I apărare. Regimurile radicale din Libia şi Iran ar putea pune în pericol stabilitatea regională. având niveluri de dezvoltare extrem de diferenţiate şi cu statute deosebite faţă de instituţiile euroatlantice integratoare. precum şi accesul internaţional la sursele vitale de energie. dând credibilitate eforturilor de edificare a noii arhitecturi de securitate în condiţii de stabilitate. din nefericire. supuse unor crize şi conflicte aflate în derulare sau în stare latentă. Nu din întâmplare fragmentarea Europei Centrale a dus la tensiuni majore şi la conflicte în Europa. mentalităţi. Bulgaria. dar 4 . poziţiile foarte diferite ale comunităţii internaţionale precum şi urmările dramatice pentru locuitorii din zonă exprimă foarte clar complexitatea situaţiei. Istoria a demonstrat. ci. în special cel de-Al Doilea Război Mondial urmat de războiul rece. reprezintă o graniţă între culturi. gata oricând să fie reactivate. procesele de extindere ale celor două mari organisme integratoare – NATO şi UE . Dacă analizăm Orientul Mijlociu în ultimii ani putem observa cu uşurinţă cum dinamica sa este în mod fundamental influenţată de competiţia pentru putere regională dintre Iran şi Statele Unite. Din punctul de vedere al securităţii. În acelaşi mod se prezintă şi Orientul Apropiat.

foarte exacte. nu se mai suprapune în mod automat cu cea de acţiunii militare.3. fragilitatea spiritului civic şi a solidarităţii civice. acţiuni informatice ostilie agresiuni economico-financiare. imensul potenţial economic. Armenia. într-un moment în care multe naţiuni ale lumii îmbrăţişează valorile democraţiei reprezentative şi ale economiei de piaţă. nivelul ridicat al stării de insecuritate socială. care. Este o evoluţie surprinzătoare. care nu se mai suprapune în toate cazurile cu cea de conflict. militar şi demografic. tendinţele negative persistente în plan demografic şi migraţia masivă. China. dar. Astfel. cât şi global. şi mulţimea de provocări la adresa securităţii. Republica Moldova. pot fi amplificate de existenţa unor vulnerabilităţi şi disfuncţionalităţi. acţiuni psihologice. Rusia. Riscuri şi ameninţări din mediul de securitate internaţional Aprecierile privind transformarea societăţii la nivel global. persistenţa stării de sărăcie cronică şi accentuarea diferenţelor sociale. între care următoarele fenomene sunt generatoare de preocupări sau pericole: dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile. influenţare culturală. culegere de informaţii şi dezinformare. pentru majoritatea analiştilor. fenomenul cel mai interesant îl constituie evoluţia sferei de cuprindere a noţiunii de război. În momentul de fată. stabilitatea şi securitatea. ţările UE). cum ar fi: presiuni politico diplomatice şi tehnologice. precum şi rolul acestei zone ca element de legătură între Asia Centrală şi Orientul Mijlociu în jocul intereselor politice şi economice globale. sau ale principalilor actori pretendenţi la topul ierarhiei mondiale (SUA. carenţele organizatorice. Ucraina. nu pot fi. din contră. implicit a României. Riscurile. bazinului Mării Negre şi în proximitatea acesteia: Georgia. 17. India. Multitudinea factorilor care determină acest fenomen confirmă complexitatea unei asemenea analize. Azerbaidjan etc. starea precară şi eficienţa redusă a sistemului de asigurare a sănătăţii populaţiei. insuficienţa resurselor şi dificultăţile de adaptare a sistemului de învăţământ la cerinţele societăţii. întotdeauna. atât pe plan naţional şi regional. la rândul ei. creând noi oportunităţi pentru realizarea unei păci durabile. se poate susţine că cele mai profunde ameninţări la adresa securităţii actuale se manifestă în domeniul nonmilitar. previzibilă.. se consideră că pacea. agresiuni informaţionale. organizarea inadecvată şi precaritatea resurselor alocate pentru managementul situaţiilor de criză. simultan cu apariţia altora. Japonia. al Balcanilor. De aici. atât de separate şi dorite. Rusia. infrastructura slab dezvoltată şi insuficient protejată. ci. generând noi puncte de tensiune şi insecuritate în întregul areal. dar studierea lor 5 . angajarea insuficientă a societăţii civile în dezbaterea şi soluţionarea problemelor de securitate. proporţia redusă. Aceste puncte completează zonele nesigure ale Europei reprezentate de Caucaz şi Balcani.şi caracteristici proprii. ce influenţează în mod direct securitatea şi stabilitatea zonală şi regională. ameninţările şi pericolul la adresa securităţii statelor. Pornind de la aceste elemente. pe termen mediu sau lung. fragmentarea şi rolul încă insuficient al clasei de mijloc în organizarea vieţii economico-sociale. aici sau reactivat unele conflicte aflate în stare latentă. precum interesele ţărilor riverane. încă nu s-au generalizat în aceste zone. migraţiune cu efecte destabilizatoare.

creşterea resentimentelor şi a violenţei este un rezultat direct al globalizării. Pakistan. creşterea nevoilor de energie. alte state ca Bangladesh. mărirea cererii de energie în condiţiile epuizării resurselor c1asice pot fi tot atâtea cauze care pot conduce la situaţii grave de criză. pentru tânăra generaţie. schimbarea situaţiei demografice. lipsa hrană. cât şi a apariţiei diferitelor oportunităţi. accelerată a populaţiei va necesita.A. 6 . acolo unde sistemele politice şi economice nu au reuşit să îndeplinească aşteptările populaţiei. posibile elemente de dispută.3. În ceea ce priveşte procesul de globalizare. În acest mediu. accentuată de deşertificare şi de lipsa apei. apa sau hrana vor constitui. de următoarele tendinţe majore: accelerarea procesului de globalizare. la nivel global. Istoria a demonstrat că aşteptările neîmplinite au constituit o forţă care a condus politici. a măsurilor care impun pentru asigurarea securităţii. Apreciem că mediul de securitate va fi influenţat. în principal. Dezvoltarea economică şi tehnologică reprezintă un factor important care determină evoluţia la nivel global. săraci. Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de o mare parte a ţărilor în curs de dezvoltare. India. Rusia. specialiştii prevăd o redresare a acestora şi reluarea trendului ascendent. la nivelul majorităţii ţărilor dezvoltate este agreată părerea conform căreia continuarea acestuia este una din mizele majore pentru asigurarea progresului umanităţii. atât în ceea ce priveşte geneza noilor riscuri şi ameninţări. la timp. nici un stat nu se poate izola sau rămâne neutru. şi ele. Dacă dezvoltarea economică va asigura numărul de locuri de muncă necesare va permite reducerea tensiunilor internaţionale şi a tulburărilor sociale inerente. a terenului arabil. Energia. nici un stat nu este la adăpost şi nici unul nu trebuie să rămână în afara proceselor globale.. China. haos. Ei susţin că.sprijină identificarea punctelor de reper necesare pentru a înţelege direcţia pe care se îndreaptă lumea spre viitor şi luarea. în mod aproape invariabil. Dacă la această dată pot fi enumerate ca ţări cu o populaţie de peste 100 milioane de locuitori şi un PIB de cel puţin 100 miliarde de dolari S. Brazilia şi Mexic. acestui grup. înfiinţarea de noi locuri de muncă. Creşterea. 17. Indonezia.U. a generat războaie sau a ameninţat pacea.1. în următorii 20-25 de ani. Filipine şi Vietnam se vor alătura probabil. colaps sau incapacitate a unor guverne de a gestiona situaţiile create şi vor trebui avute în vedere pentru a fi soluţionate. La celălalt pol se situează criticii globalizării care văd în aceasta imaginea inechităţii dintre bogaţi. apă şi hrană. Globalizarea surselor de ameninţare Reprezintă principalul fenomen care influenţează mediul de securitate contemporan. Deci vor fi 11-12 state a căror populaţie şi putere economică 1e· vor permite săşi constituie forţe armate cu capacităţi semnificative de a-şi proiecta forţa cel puţin în regiunea în care se găsesc. pot constitui riscuri şi ameninţări. Nigeria. Creşterea populaţiei globului. Chiar dacă la această dată criza mai afectează economiile lumii pe termen mediu şi lung. dezvoltarea economică şi tehnologică diferenţiată şi nu în ultimul rând. Probleme serioase au apărut.

desfiinţarea organismului de securitate ş. Ceea ce s-a întâmplat din punct de vedere demografic astăzi permite exprimarea unor aprecieri destul de corecte asupra consecinţelor asupra populaţiei la nivel de state sau regiuni.. structurat în reţele transnaţionale. O economie slab dezvoltată. decăzută este prevestitoare de colaps social şi anarhie sau dictaturi nemiloase. Terorismul contemporan În această lume complexă. 2007. economic.2. dispoziţia unor indivizi asociali capacităţi distructive care. flagelul terorist constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii. 17.Chiar şi cele mai optimiste scenarii prevăd că o serie de state vor rămâne. Armamentul folosit este un amestec de cibernetică. împotriva statelor democratice şi a forţelor politice raţionale din statele angajate în procesul democratizării. uneori spectaculoase desfăşurate în prezenţa şi cu sacrificiul populaţiei paşnice. Progresul tehnic a pus la.3. Cu ajutorul mijloacelor militare şi bazându-se pe elementele de război psihologic terorismul urmăreşte obţinerea unor avantaje exclusiv sectare..a. caută să oprească cursul firesc al societăţii omeneşti spre libertate şi prosperitate. Astfel. Deşi este greu de acceptat de către lumea civilizată. răsturnarea guvernului dintr-un stat sau a organelor de conducere colectivă ale unui organism internaţional.12 7 . între democraţie şi totalitarism şi este determinată de agresiunea majoră a terorismului internaţional de sorginte extremist-religioasă. creează îngrijorări justificate1. Ameninţări de natură politică Majoritatea ameninţărilor. izolarea politică. Tendinţele majore ce guvernează evoluţiile globale generează noi riscuri şi provocări la adresa valorilor şi intereselor naţionale şi comune. dinamică şi conflictuală. loc între valori.3. în fond sloganuri scoase din tenebrele istoriei. Bucureşti. El nu se mai prezintă doar ca un gest criminal mărunt produs în disperare de cauză la o anumită evoluţie a sistemului social. 17. p. altădată erau destinate doar guvernelor şi armatelor. prevalându-se de aşa-zise percepte religioase. distrugerea structurii politice. Acum el s-a consacrat ca o acţiune îndreptată împotriva ordinii de drept. Deşi nu este de dorit. suspendarea sau excluderea din structurile de securitate.3. Aceasta se poate realiza prin: presiuni asupra organelor de decizie în favoarea unei anumite politici. Multe din acestea vor fi în Africa sub-sahariană şi Orientul mijlociu. confruntarea principală are. desfăşurată în afara şi contra normelor internaţionale. high-tech şi mijloace artizanale. favorizarea şi impunerea secesionismului. fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicaţii globale greu de prevenit şi gestionat. 1 Strategia de securitate naţională a României. deosebit de violentă. credinţe şi percepţii fundamental diferite. ceea ce va însemna pierderi de vieţi omeneşti de ambele părţi precum şi cheltuieli uriaşe. în urmă. Ciocnirile dintre terorişti şi forţele de ordine sunt sporadice. este posibil ca la decizia comunităţii internaţionale să se impună intervenţia într-o asemenea situaţie. politice sunt îndreptate împotriva ordinii de drept dintr-un stat sau a statutului unui organism internaţional.

în domeniul politic. La nivelul relaţiilor dintre state. în istoria omenirii. extrateritorialitatea legislativă. fundamentalist). ameninţările externe de natură socială au degenerat până la atacuri la adresa identităţii naţionale. Gama ameninţărilor de natură politică se completează permanent cu noi forme şi tehnici. din exteriorul statului. cultură. Ele se produc pe fondul nemulţumirilor sociale de orice natură. identitate etnică şi religioasă. într-un context în care nu îşi pot ignora existenţa reciprocă. a conflictelor interetnice sau interconfesionale constituie tot atâtea surse de ameninţare la adresa securităţii naţionale. ostile statului naţional. pregătirea terenului pentru anexarea de către statul' vecin a unor teritorii. încurajarea secesionismului. Ameninţările politice pot avea caracter ideologic sau naţional şi pot fi intenţionale şi structurale. implicându-le. generată de competiţia care asigură progresul şi prosperitatea naţională. Ameninţările sociale Aspectul ameninţărilor sociale şi obiectivele acestora se apropie de cele politice. Nu de puţine ori. crearea de grupări interne. putând fi folosite şi căi interioare.4. în cea mai mare parte. influenţarea elaborării unor recomandări şi rezoluţii ale unor organisme internaţionale defavorabile pentru statul vizat. sprijinul multilateral acordat unor grupări politice antistatale. Nerezolvarea sau tergiversarea soluţionării conflictelor de muncă. 17. creşterea numărului de conflicte de natură etnico-religioasă a determinat abordarea mai atentă a acestui domeniu. în cadrul relaţiilor dintre state. 17. Mai nou. suspendarea sau excluderea din diferite organisme de securitate. în mod direct. intervenţiile politice specifice din partea unui stat în afacerile interne ale altui stat. majoritatea ameninţărilor sociale au sursa în interiorul statelor. ameninţările acestor valori provin. Ameninţările structurale derivă din evoluţia sistemului social global în care anumite entităţi pot deveni anacronice în ansamblul relaţiilor bilaterale. Scopul propus ar putea fi sporirea dificultăţilor guvernului statului-ţintă de a guverna.Ameninţările la adresa identităţii naţionale implică încercările unui stat „mamă" de a întări identităţile similare etno-culturale de pe teritoriul statelor vizate pentru a ieşi din contextul naţional specific acestora. nerecunoaşterea diplomatică a statului respectiv. Din categoria ameninţărilor intenţionale se disting cele generate de natura regimului politic (dictatorial.3. propagandă ostilă.5.3. ameninţările de ordin structural pot viza: cosuveranitatea asupra unor teritorii subordonarea unor partide organizate pe criterii etnice de pe teritoriul altor state. 8 . În condiţiile în care securitatea socială depinde de capacitatea statelor de susţinere a structurilor tradiţionale de limbă. Ameninţări economice Într-o economie de piaţă situaţia normală a participanţilor este una de risc şi nesiguranţă. ameninţările structurale pot avea la bază unele incompatibilităţi dintre diferite structuri supranaţionale şi statele din compunerea acestora. federalizarea împotriva voinţei naţionale. Ele apar atunci când principiile organizatoare a două state se contrazic între ele. Înţeleasă drept o caracteristică a mediului actual de securitate. Totuşi.

situaţie care poate afecta securitatea naţională. Efectul multiplu. În felul acesta nesiguranţa generată de jocul pieţii este terenul fertil al unui pachet substanţial de ameninţări economice. piaţa elimină actorii ineficienţi. Ele pot îmbrăca diferite forme din care cele mai multe dintre ele nu pot fi considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale. care pot conduce la conflicte nu numai de natură economică. chiar şi în statele în care controlul civil asupra armatei este efectiv. Gravitatea conţinutului ameninţărilor de natură economică şi momentul când acestea devin factori perturbatori ai securităţii nu pot fi stabilite decât de factorii de decizie politică. economic şi social este înlocuită de competiţia militară cu finalităţi dramatice. producţiei. expansiunea economică relativă a unei puteri rivale poate fi percepută ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Relaţia de dependenţă a capacităţii militare de cea economică decurge din legile şi principiile luptei armate. în condiţiile menţinerii unor ritmuri ridicate de creştere demografică şi a unor creşteri economice modeste va determina mari fluxuri migratoare. Ameninţările directe au diferite modalităţi de manifestare: de la hărţuirea persoanelor şi bunurilor care aparţin unor state aflate în afara frontierelor naţionale la raiduri şi incursiuni pe teritoriul acestuia. Competitivitatea obişnuită în sectoarele politic. pot apărea din monopolul asupra unor resurse. Ameninţările. de la blocadă şi zone de interdicţie aeriană 9 . chiar şi în perioada actuală în care ameninţările din alte sectoare prezintă pericole mai mari şi mai apropiate.6. Ameninţări militare Până nu demult. de pericole mari la adresa stabilităţii şi păcii la nivel global. ameninţările militare au fost percepute ca principalul tip de ameninţare la adresa securităţii. în situaţia în care materiile prime strategice depind de import.3.Cu toate imperfecţiunile sale. Epuizarea resurselor de către naţiunile sărace. ameninţarea securităţii aprovizionării poate fi clasificată drept o problemă a securităţii naţionale a statului implicat. Folosirea forţei rupe relaţiile paşnice dintre actorii internaţionali şi pune capăt recunoaşterii diplomatice. Prin implicaţiile politice şi militare. Situaţia este uşor de înţeles deoarece acţiunea de forţă este singura care putea determina pierderi ireparabile atât pentru baza organizaţională a statelor vizate. distribuţiei şi consumului. Ameninţările economice pot fi considerate ca un atac la adresa securităţii în condiţiile în care acţiunea externă conştient dirijată duce la pierderi materiale. presiuni asupra diferitelor instituţii şi chiar prejudicii substanţiale asupra sănătăţii şi longevităţii populaţiei statului ţintă. Sectorul militar are o dinamică independentă de dezvoltare. cât şi pentru existenţa . Ameninţările de natură economică. generatoare de noi surse de tensiuni şi stări conflictuale. devin riscuri prin politici inadecvate. 17. Pentru realizarea acestora. Canalizarea acumulărilor militare către rezolvarea problemelor istorice dintre state explică accentul disproporţionat pus pe componenta militară a securităţii. piaţa este deocamdată cel mai eficient mecanism prin care se obţine în mod sigur creşterea productivităţii. Din această perspectivă.populaţiei acestora. distructiv şi de cele mai multe ori ireparabil al consecinţelor ameninţărilor militare le-am situat în centrul preocupărilor specialiştilor în securitate.

corupţia şi economia subterană. deşi pericolul unei confruntări armate directe majore a dispărut. la nivelul întregii lumi. criminalitatea transnaţională organizată. dar vor avea o natură mult mai complexă. în ecuaţia securităţii naţionale sunt menţinute suficiente alte riscuri tradiţionale de securitate. 10 . sunt identificate aproximativ aceleaşi riscuri şi ameninţări. terorismul internaţional structurat în reţele transfrontaliere. datorită vitezei mari de schimbare şi inovaţie şi datorită existenţei disparate şi indistincte a parametrilor de predictibilitate. la nivelul strategiilor de securitate. evoluţia mediului de securitate pe termen mediu şi lung. Ameninţări transfrontaliere Gama ameninţărilor transfrontaliere este surprinzător de mare. capabile să pună în pericol securitatea naţională a României: instabilitatea regională. Principalele ameninţări transfrontaliere existente în acest moment sunt: terorismul. droguri şi materiale strategice. îşi vor menţine actualitatea. guvernarea ineficientă. Elementele menţionate anterior au detaliat doar câteva din riscurile şi ameninţările majore care vor influenţa. economice sau de altă natură. fie că vor evolua conform previziunilor sau nu. SIDA.7. iar ordinea de importanţă nu poate fi stabilită decât pentru o perioadă scurtă de timp.3. diseminarea armelor de distrugere în masă şi a tehnologiilor de producţie aferente. al cooperării euroatlantice şi al evoluţiilor globale. ca domenii de manifestare. ea are ca domeniu de referinţă valorile. 17. Riscuri şi ameninţări în ecuaţia securităţii naţionale a României Securitatea naţională reprezintă condiţia fundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi un obiectiv fundamental al guvernării. generate de procesul de tranziţie sau de criza care se manifestă la nivel mondial. proliferarea armelor de distrugere în masă. La această dată. în zonele de interes pentru România. rezultat al schimbărilor din mediul de securitate ce vor avea loc pe fondul evoluţiei economice. În perspectiva următorilor 20-25 de ani sursele de ameninţare la adresa securităţii. la nivel global. ameninţări la adresa informaţiilor. politice. socială şi militară. În acest context. Caracteristic pentru evoluţia acestora va fi apariţia. sociale. crima organizată traficul de persoane. economică. interesele şi obiectivele naţionale. de natură politică. Acestea. Securitatea naţională este un drept imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului. a altora noi. militare etc. precum conflictele interetnice izbucnite în spaţiul exiugoslav sau şi-au făcut apariţia o serie de dificultăţi politice. mobilizări de trupe la frontiere. 17. se vor combina în diverse modalităţi şi vor genera un mediu şi situaţii specifice mult mai complexe care vor defini lumea şi securitatea în viitor. se fundamentează pe ordinea constituţională şi se înfăptuieşte în contextul construcţiei europene. acţiuni ale forţelor speciale şi a celor de cercetare-diversiune în interiorul statului ţintă sau asupra unor aliaţi. ameninţări de natură ecologică.sau navală la demonstraţii de forţă. alături de formele de manifestare deja cunoscute.4.

secvenţe ale războiului electronic etc.4.posibile evoluţii negative în plan subregional în domeniul democratizării. în ultima perioadă. ar contribui la proiectarea şi menţinerea imaginii adversarului cu urmări mult mai grave pe termen îndelungat. materiale radioactive şi strategice. a tehnologiilor şi materialelor nucleare. 17. 11 . sunt posibile distorsiuni caracteristice unor relaţii de putere inflamate: radicalizări ale demersului politic. gesturi diplomatice de reavoinţă. trageri. a crimei organizate transnaţionale. şicane de natură economică interpretări forţate ale unor acorduri şi tratate internaţionale (tratatele politice bilaterale. oferă avantaje multiple. În acelaşi cadru. România şi-a concentrat. a traficului ilegal de persoane.proliferarea şi de zvoltarea reţel elor teroriste . ca şi ale NATO. principalii actori din spaţiul postsovietic. . Situarea României la frontiera unui spaţiu euro-atlantic. riscurile şi ameninţările militare au fost percepute ca fiind principalul tip de ameninţare la adresa securităţii. în cadrul politicii europene de securitate şi apărare.2.proliferarea ANM.). Avantajele vor fi. reglementările privind fluviul Dunărea.Din această perspectivă pot fi identificate principalele schimbări şi tendinţe de evoluţie pentru cele mai probabile riscuri şi ameninţări luate în calcul în ecuaţia securităţii naţionale. de natură economică. . . încet-încet. dar nu vor putea fi operaţionalizate decât prin dialog politic. în primul rând. Situaţia este uşor de înţeles deoarece acţiunea de forţă era singura care putea determina pierderi ireparabile atât pentru baza organizaţională a statelor vizate. 17. lansări de rachete etc.4. unde capătă contur tot mai evident componenta politico-militară. În condiţiile unui mediu intern stabil. droguri. ONU şi ale forumurilor/ iniţiativelor subregionale. acţiuni militare demonstrative (exerciţii militare. s-ar putea înscrie şi unii factori de risc de natură militară care n-ar putea fi incluşi în atacuri armate sau pregătiri pentru acţiuni care să necesite invocarea Articolului 5 al Tratatului de la Washington ori alte mecanisme de consultaţii în cadrul Alianţei. pe lângă cea economică deja existentă. politico-militar şi a celui european. Riscuri şi ameninţări non-militare: .1. M. armamentelor şi mijloacelor letale neconvenţionale. programe de modernizare a înzestrării şi echipării acestora. respectării drepturilor omului şi dezvoltării economice care ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare pe o arie extinsă. Totodată. eforturile din domeniul militar în direcţia reformării sistemului militar care include şi "operaţionalizarea forţelor destinate participării la misiuni ale Uniunii Europene.) cu alte frecvenţe decât cele obişnuite. Neagră etc. activarea unor baze militare pe teritoriul românesc. cât şi pentru existenţa populaţiei acestora. Asemenea gesturi ar putea declanşa campanii de presă care. al relaţiilor de putere. Riscurile şi ameninţările în plan militar Până nu demult. armamente şi muniţie. dificultăţi în accesul la resurse etc.migraţia c1andestină şi apariţia unor fluxuri masive de refugiaţi.

4.provocarea deliberată de catastrofe ecologice.4.acţiuni destinate afectării imaginii României în plan internaţional. intensificarea cooperării la nivel intern între instituţiile cu atribuţiuni în domeniu. importante pentru realizarea intereselor naţionale.3. iar. pe de altă parte. . intoleranţă. .deficienţa în protecţia informaţiilor clasificate.nivelul scăzut al infrastructurii informaţionale. . . . În acest sens.scăderea nivelului de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului. Riscuri şi ameninţări determinate de situaţia internă: . . . 17.acţiuni individuale sau colective de accesare ilegală a sistemelor informatice. .5.4.slăbiciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate. 12 .acţiuni ce pot atenta la siguranţa sistemelor de transport.limitarea accesului statului român la unele resurse şi oportunităţi regionale.persistenţa problemelor de natură economică. . separatism sau xenofobie care pot afecta statul român şi promovarea valorilor democratice. 17.decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradului de stabilitate ale statelor din proximitatea României. Oportunităţi de contracarare a factorilor de risc şi ameninţare la adresa securităţii naţionale a României În contextul transformării mediului internaţional de securitate. se au în vedere două dimensiuni majore pe de o parte. .. intern şi internaţional. .agresiunea economico-financiară. 17. financiară şi socială.nerespectarea normelor ecologice. .accentuarea fenomenelor de corupţie şi de administraţie deficitară a resurselor publice care produc adâncirea inechităţilor sociale şi proliferarea economiei subterane. . . . România a acordat o atenţie sporită asigurării securităţii naţionale prin identificarea şi dezvoltarea unor mijloace şi instrumente coerente de combatere şi contracarare a acestora.menţinerea unor surse şi cauze de potenţiale conflicte sociale cu efecte asupra stării de linişte a populaţiei.terorismul politic transnaţional şi internaţional.4.acţiunile de incitare la extremism. inclusiv sub formele sale biologice şi informatice.reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului în faţa nerespectării legislaţiei.menţinerea unor decalaje de dezvoltare între regiunile ţării. precum şi dezvoltarea unor căi de acţiune specifice. . în primul rând prin apariţia şi multiplicarea noilor tipuri de riscuri şi ameninţări prezentate anterior. Riscuri şi ameninţări asimetrice nonclasice: . cooperarea permanentă cu structurile şi instituţiile internaţionale specializate în sensul eficientizării eforturilor de combatere a unui spectru larg de riscuri şi ameninţări.

participarea responsabilă la activităţile şi procesele decizionale ale Alianţei Nord-Atlantice.susţinerea diplomatică a participării la operaţiunile de pace ale ONU şi la alte acţiuni vizând asigurarea stabilităţii şi întărirea încrederii la nivel regional şi global. prin diminuarea vulnerabilităţilor şi reducerea riscurilor şi ameninţărilor inerente perioadei de tranziţie. sunt următoarele: . . tehnologice şi comerciale. ca forum de dialog în domeniul securităţii şi dezvoltarea capacităţii de acţiune pentru prevenirea conflictelor.reforma sistemului de securitate socială şi diminuarea deficitului de finanţare a protecţiei sociale. în contracararea efectelor negative ale procesului de tranziţie şi evoluţiilor economiei de piaţă. principalele modalităţi de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale. . . . 13 . precum şi a Parteneriatului Strategic cu SUA. .realizarea unui sistem economico-financiar modern fundamentat pe o economie de piaţă. În ceea ce priveşte domeniul social.accelerarea procesului de armonizare legislativă în domeniul financiar şi de implementare a standardelor europene.susţinerea dimensiunii pan-europene a OSCE. . .asigurarea resurselor financiare pentru consolidarea sistemelor de apărare.dezvoltarea de relaţii privilegiate cu ţările UE. . legislativ şi instituţional.descentralizarea deciziei administrative în domeniul raporturilor de muncă. .În domeniul politicii externe. construită pe baza principiilor eficienţei. gestionarea crizelor şi reconstrucţia post-conflict. . ca factor de echilibru.asigurarea stabilităţii funcţionale a economiei naţionale. precum şi la misiunile internaţionale sub egida NATO având ca scop combaterea terorismului şi proliferarea armelor de distrugere în masă.participarea României la procesul de realizare a identităţii Europene de Securitate şi Apărare. În domeniul economico-financiar. Acţiunile promovate în acest domeniu au în vedere: . În domeniul economic relansarea economică trebuie consolidată prin crearea unui mediu de afaceri atractiv şi stabil şi prin racordarea adecvată la marile fluxuri economico-finaciare. .corelarea politicilor economice naţionale cu procesul realizării uniunii economice şi monetare europene.promovarea dialogului şi coeziunii sociale prin implicarea statului. ordine publică şi siguranţă naţională. pot fi identificate o serie de modalităţi de acţiune şi căi de diminuare a vulnerabilităţilor şi creşterii gradului de securitate naţională: . justiţiei şi solidarităţii sociale. se pune accent pe realizarea unor modalităţi de stimulare a solidarităţii naţionale şi a responsabilităţii civice. Accelerarea creşterii economice vizează în primul rând asigurarea prosperităţii cetăţenilor şi sprijinirea procesului democratic intern.susţinerea iniţiativei private prin perfecţionarea cadrului economico-financiar.

informarea promptă şi corectă a factorilor de decizie ai statului. astfel. se are în vedere asigurarea capacităţii ana1itice şi operaţionale a serviciilor de informaţii. să contribuie la apărarea şi promovarea intereselor naţionale ale ţării. . mobile. în domeniul apărării naţionale. armata română se află într-un proces de redefinire. valorificare şi protejare a informaţiilor secrete în condiţiile respectării dreptului la informare a cetăţenilor. Principalele modalităţi în acest sens sunt: . Principalele măsuri vizate. capabilă să desfăşoare o gamă largă de misiuni.instituţionalizarea unor forme de cooperare permanentă între structurile care contribuie la realizarea siguranţei naţionale şi ordinii publice. prin măsurile adoptate.constituirea în cadrul forţelor armate a instrumentelor operaţionale moderne. încât. gestionarea crizelor şi apărarea colectivă. prevenirea conflictelor. Acestea vor acţiona pentru anticiparea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.ocuparea forţei de muncă în concordanţă cu orientările UE. acţiuni vizând reglementarea diferendelor internaţionale. prin realizarea şi menţinerea unei forţe militare moderne şi credibile. dotată cu tehnică şi echipament militar modern şi deservită de personal profesionalizat. instituirea unui sistem eficient de gestionare. alături de ceilalţi aliaţi. gestionarea crizelor şi apărarea colectivă. evaluarea complexă a dinamicii acestora.consolidarea lanţului instituţional de acţiune (Poliţie. cu o pregătire adecvată. sunt: . prevenirea conflictelor.dezvoltarea şi perfecţionarea modalităţilor de cunoaştere şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. a proprietăţii private şi publice. Acţiunile specifice în domeniul menţinerii ordinii publice vizează. desfăşurate în perioada disponibilizării. la eforturile Alianţei Nord-Atlantice şi ale organismelor internaţionale care vizează reglementarea diferendelor internaţionale. capabile să permită României să ia parte activ.întărirea capacităţii de descurajare. Ca membru NATO. Justiţie) şi intensificarea activităţilor desfăşurate de acestea împotriva corupţiei şi crimei organizate .asigurarea controlului civil asupra instituţiilor din domeniul siguranţei naţionale şi ordinii publice. care să poată desfăşura. împreună cu celelalte instituţii ale statului. protejarea cetăţenilor. . prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional. redimensionare şi restructurare care are ca scop final crearea unei armate de dimensiuni mici. precum şi participarea la operaţiuni militare multinaţionale în sprijinul păcii. în ceea ce priveşte combaterea riscurilor şi ameninţărilor. diminuarea şomajului şi asigurarea unei protecţii sociale reale a şomajului inclusiv prin atragerea şi implicarea acestora în activităţi de utilitate publică. . ca membru cu drepturi depline. la întărirea încrederii şi stabilităţii în Europa Centrală şi de Sud-Est. . În domeniul siguranţei naţionale şi ordinii publice. . Servicii de Informaţii. În ceea ce priveşte domeniul apărării naţionale. la acţiuni cu caracter umanitar şi alte activităţi militare. cu prioritate. România va trebui să dispună de o armată modernă şi bine instruită. 14 .

în mod clar.. Serviciul de Informaţii Externe) care trebuie să fie capabile să răspundă noilor provocări şi ameninţări. Iniţierea şi coordonarea acţiunilor naţionale în domeniul securităţii se bazează pe un ansamblu de legi şi documente fundamentale care formulează. Strategia Militară. al populaţiei şi a obiectivelor româneşti din interior şi exterior de activităţile asociate terorismului. de a participa în cadrul unor operaţiuni de menţinere a păcii. principalele căi şi mijloace de acţiune în acest domeniu: Constituţia României. respectiv a vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale care pot contribui la apariţia şi dezvoltarea terorismului. Serviciul Român de Informaţii.identificarea. de salvare. . Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale etc.constituirea şi consolidarea capacităţilor necesare pentru îndeplinirea performantă a obligaţiilor asumate de România. a fost adoptată Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului care îşi propune ca obiective majore: .prevenirea implicării cetăţenilor români şi rezidenţilor străini din România în activităţi subsumate terorismului internaţional. 17. de răspuns la crize. Strategia de Securitate Naţională. la nivel subregional şi regional. de combatere a terorismului şi de asistenţă umanitară. . In domeniul contracarării ameninţării teroriste. Concluzii Există o strânsă conexiune între cele două dimensiuni – internă şi externă –·iar o strategie coerentă pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii depinde de buna funcţionare a acesteia.5. 15 . Sistemul legislativ românesc este racordat la imperativul apărării intereselor naţionale şi la asigurarea securităţii în toate dimensiunile sale.protejarea teritoriului naţional. monitorizarea şi evaluarea constantă a tuturor riscurilor şi ameninţărilor. Noile riscuri apărute la adresa securităţii şi a valorilor societăţii româneşti determină schimbări în structura şi modul de funcţionare a principalelor instituţii cu atribuţiuni în domeniu (Ministerul de Interne.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->