PINTILIE DESAN'U

•

NICOLAE BEJAN

150 de circuite practice

Redactor N. Pasternacov

Recenzenti: candidat in stiinte teh~ice V. Nastas candidat in stimte fiz.-mat. V. Chiosev

"-

Desanu P.intilie R., Bejan Nicolae P.

D 46 Relee electronice, 150 de circuite practice. - O1i-: sinau: Delfin, 1993 - 301 p.

Acsasta . carte este un tndreptar de te.hn~ca a c\rcuttelor relee l or' elecrtonice. In ea stnt selectate $1 sistematizate schernele (ctr-cuttele) dlspozitivelor de uz casnic pe baza releelor electronice. Majoritatea scheme lor au rost publicate anterior in lite-

ratura soviettca Iii str-atna. .

Releele se claslfica. In fond. dupa tipul de ,,!em~al la I..ntrarea releulul care pr-ovoaca actlonarea acestula. ClrcUitele stnt amplasate rdupa gradul de complexitate :;.1 de pe:fectlonare.a performan tel or fiecarei catcgcrf t de relee electromce. 0 ~tentle ~e.ose bf ta se acor da soluttl lor care stau la baza CI:.cUlt~l?r SI.lllter-schtmbabtlttattt pleselor. Slnt date recomandatu pr lvtnd a]UStare a dispozitivelor cu relee de uz casnic.

Car-tea de fata este destinata unut cerc larg de electroni$ti amatort.

2402020000-046

D 40-91

M751(10)-,91

ISBN 5-86892-043-0

eBB 32.96-04

© P. De:;;anu, N. Beian, 1900 ® Prezentare grafica V. Buiev, 1993

INTRODUCERE

In urma aplicarii largi a tehnicii electronice in toate domeniile de activitate umana, anual se elaboreaza mii de diferite circuite electronice, analogice si digitale. 0 mare parte din ele 0 constituie circuitele dispozitivelor automate pe baza releelor electronice.Aceste dispozitive sint utilizate In viata de toate zilele, in industrie, agricultura, Inforrnatia privind tehnica circuitelor acestor dispozitive este concentrata, de regula, in publicatiile periodice sl in diverse manuals universale. Adeseori electronistilor amatori (mai ales celor incepatori), Ie vine greu sa se orienteze in acest to rent de informatie, care creste pe zi oe trece. In legatura cuaceasta este nevoie de un manual de specialitate in care sa fie adunate si sistematizate cele mai tipice circuite de relee electronice de toate categori-

ile. .

Termenul «releu» provine de la cuvintul francez «relayer», ceea ce inseamna «a inlocui, a substitui». Releul este un dispozitiv care reactioneaza la modificarea parametrilor unui proces fizic (temperatura, presiune, curent, flux Iuminos etc.), Atunci cind parametrulatinge valoarea prestabilita, releul efeetueaza 0 actionare prin salt a mecanismului de executie, aceasta schimbare a starii mecanismului fiind reversibila. Daca pentru functionarea releului se utilizeaza electricitatea, el este numit releu electric.

Denumirea de releu a fost utilizata pentru prima data in comunicatiile telegrafice, in care se folsea un electromagnet cucontacte electrice fixate pe armatura lui - releul electromagnetic, care era destinat amplificarii sernnalelor electrice, atenuate la trecerea prin linii telegrafice destul de lungi, aducindu-Ie la niveluri suficiente pentru functionarea aparatelor telegrafice,

Releud este un dispozitiv cu prag, adica el actioneaza la depasirea de catre semnalul de comandaa unui anumit

3

t, '-; <::>

/fisferez.i5

L~~ ~~

!

\/ L /\ C-Cl ~

Fig. 1. Caracteristica tip a releului.

nivel, numit prag de actionare. Caracteristica generala a releului este prezentata in fig. 1, unde X este parametrul de intrare, iar Y - parametrul de iesire. Dupa cum se vede din desen, releul actioneaza la un anumit nivel al semnalului de comanda Xac] si revine in pozitia initiala la un alt nivel Xrev. Difererita dintre aceste doua nivel uri poarta denumirea de histerezis a releului si caracterizeaza calitatea re1eului. De obicei, cu cit histerezisul este mai mic,cu atit calitatea releului se considera mai buna.

In general, schema structurala a unui releu electric consta din doua blocuri: blocul cu prag si eel de executie (fig. 2).

sRINAL DE TI~TRARE

lILOC au PRAG

BLOC I SPIRE C IRCtllTU

DE ~,C'::!M~~A~'_~

EXECU'l'IE __ J

4

Fig. 2. Schema strueturala tip a releului,

BLOC

CIHCUITUL

BLCC DE JMAN,DA'l'

~ EXECUr IE ------.---

~----

cu

PRAG

Fig. 3. Schema structurala tip a releului electronic.

In releele electronice ambele blocuri sintalcatuite din elemente electronice. Daca semnalul de comanda nu este un semnal electric, la intrarea releului se prevede un traductor a semnalului de intrare, care-I transtorma in semnal electric. Daca nivelul pragului de actionare a releului electronic trebuie redus, in Iata bloc~lui cu prag se conecteaza un amplificator electronic. In acest caz scherna structurala a releului electronic este cea prezentata in fig. 3.

Adeseori in calitate de bloc cu prag se utilizeaza un circuit basculant bistabil sau un tiristor, care joaca concomitent si rolul de bloc de executie. In circuitul de executie, in loc de comunicatoare electronice tara contacte (tranzistoare, tiristoare) se f'olosesc uneori relee electromagnetice obisnuite, Aceasta simpl ifica circuitul electric al releului electronic, desi scade intrucitva siguranta in Junctionare,

In cartea de fata sint propuse cititorului circuits practice ale dispozitivelor cu relee electronice, utilizate in viata de to ate zilele. Clasificarea lor a fost ef'ectuata in conformitate cu natura fizica a semnalului de intrare care provoaca actionarca releului.

Autorii spera ca aceste circuite va VOl' permite sa petreceti multe ore studiindu-Ie si repetindu-le cu pla cere si va vor servi ca baza pentr u experimentele proprii originale In activit ate a dv. de electronist amator.

Inainte de a Incepe mont area si reglarea oricarui dispozitiv descris mai jos, autorii va recomanda insistent sa studiati mai irrtii de toate capitolul XI «Tehnica securitatii Ia mont are a, reglarea si utilizarea dispozitive1or cu r clee electronice».

Consideram de datoria no astra sa-i exprimam recunostinta inginerului coordonator Valeriu Alexandru Kosiak pentru obiectiile pretioase si pentru ajutorul acordat la pregatirea cartii,

5

NlP _

CAPITOLUL I

RELEE SENZORIALE sr CAPACITIVE

Releele senzoriale actioneaza la atingerr-n .. mil npropierea degetului de niste elemente speciale II I., dlPq,lozitivului, denumitesenzori. 'I'ermenu] «senzorial. pruvlne de la cuvintul latin «sensus» - simt, senzatie,

Dupa principiul de functionaro se deoseb: 'St.: douli categorii de relee senzoriale: galvanice si induc-tlv-eupucitive, Releele senzoriale cu comanda galvanica actioneazs atunci cind curentul lor de intrare cr este prin scurtcircuitarea senzorilor cu degetul, datorita rezistentei active a acestuia (fig. 1. 1.). Releele cu cornanda inductiv-capacitiva sint actionate de forta electrornotoare (f. e. m.) alternativa aplicata pe senzor si indusa in corpul omenesc de conductoarele parcurse de curent si alte surse de unde electromagnetice, care inconjoara omul. Aceasta f. e. m. deterrnina curentul de intrare a releului care parcurge circuitul: degetul omului, senzorul, rezistenta de intrare a releului, conductorul de punere la pamint a releului, re-

Fig.!.!. Schema echivalenta a uDui releu senzorral eu eomanda galvanica. Rd - rezisten ta degetului

Rill - reizstenja de intrare a releului lin - curentul de intrare a releului (cerculetele indica senzorii) ..

6

Fig. 1. 2. Schema echivalentii a unui releu senzoriILl eu comanda inductiv-capacitiva.

Hom - rezistenta corpului ornenesc;

Hill - rezistenta de intrare a releului;

Z". - impedanta de scurj({'re mtre corpul omen esc :,1 masa releului;

""llI - f. e. m. indusa in corpul omenesc.

zistenta de scurgere intre acestconductor si corpul omenesc (care in majoritateacazurilor este 0 impedanta cu caracter capacitiv bine pronuntat), rezistenta corpului (Jig. 1. 2.). Pentru ca releul sa nu se deconteze, cind se ia degetul de pe elementul sensibil, in traductorul sernnalului de intrare a releului se utilizcaza elemente de memorie, cel mai des - circuite basculante bistabile (triggere). Releele senzoriale cu memorie de circuite basculante bistabile se impart in relee cu comenzi separatesi relee cu comanda simetrica (in functie de tipul circuitului basculant bistabil utilizat).

In fig. 1. 3 [1] este prezentata schema unui releu senzorial simplu, fara memorie, care face parte din categoria de rel ee cu comanda inductiv-capacitativa, El poate fi utilizat pentru comanda 1a distanta a dispozitivelor electromagnetice pentru aprinderea si stingerea luminii, in sisteme de semnalizare de diverse tipuri etc. In calitate de senzorul eCl se utilizeaza un contact metalic, care este conectat prin rezistorul Rl la electrodul de comanda al tiratronului VLl. La .atinger ea contactului CLl degetul, tiratronul se aprinde si pe rezistorul R2 apare un dmpuls de tensiune care prin condensatorul C1 deschide trinistoI'u1 VS1, ceea ce face sa treaca curent prin sarcina Rs. 'I'ensiunea anodic a a tiratronului este stabilita de un stabilizator parametric cu diodele Zener VDl si VD2, conec-

7

Fig. I. :t Rl'leu sell.','oriaI slmplu fara memorte.

III t'f'zist.ol' lOOk!!. n2 1B Jc!,!, It. --, sarcina, Cl - condonS;l 1.0 1', 0,1 'tV, (':~ O,:'"i,d<'X100V, VDl, VD2 -- diode Zener

1(('1;:10:\, VSI Ll'ini~:t.OI' J<Y:~02.1\., VLl -- tiratron MTX-90.

l.ate in sensuri opuse, Rolul rezistorului de balastil indeplineste condensatorul C2. Paz-tea circuitului evidentiata prin linii punctate, poate fi amplasata la d distanta de pina la 10 m de la dispozitivul actionat.

Atentie! La elementele circuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montare si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Intrucit nu este prevazut un dispozitiv de memorie sarcina ramine conectata doar atit timp cit degetul este tinut pe senzor, ceea ce limiteaza considerabil posibilitatea utilizarii practice a unui astfel de releu. Aceasta deficienta lipseste in schema prezentata in fig. 1. 4. [2]. In acest dispozitiv se foloseste in calitate de element de mernorie un bistabil in regim de actionare simetr ica, utiIizind tipatroanele VL1 si VL2. Pe tiratronul VL3 este montat un oscilator de rel.axare eu fr ecventri de repetitie a impulsurilor de circa 0,5 Hz. Acest oscil ator genereaza impulsuri numai cind este atins senzorul CCl, conectat prinj-ezistorul R7 la electrodul de cornand.i al tiratronului. In acest caz tiratronul se aprinde :;;i condonsatorul

8

Fig, 1. 4. Releu senzorial cu eomanda snnetrtea.

Rl, R4 - rezistor 5,1 kf.l, R2, R3 - 3,9Q, R5 - 910f.l, R6 - 10 J~n, R7 --:_ 200 kf.l, R8 - 1,5 Mf.l, R9 - 4,7kf.l, RIO - 8,2kQ; Cl~()ndensa,or 200 pC, C2 - 200 pF, C3 - 0,1 I-tF, C4 - 1,0I-tF; C5- 20 I-tFX160 V; VDI - VD5 - dioda ,ll;226' VSl - t . ist

KY202H; VLI-VL3- triatron MTX _ 90.' rims or

C4 se descarca prin tiratronul deblocat si rezistorul R9. Ace,a?t~ duce la aparitia pe R9 a unui impuls de polaritate rJOzltIva~ care este transmis prin condensatoarele Cl si C2 «lectrozilor de comanda al tiratroanelor circuitului basculant, Acest impuls basculeaza bistabilul. Daca degetul nu 11 fo?t luat de pe senzor, atunci peste un timp oarecare I.(·ns~unea pe :onde~satorul C4, care descarca, scade sub 1 ('nsl~nea ?e intretinere a descarcarii in tiratron, acesta )-;(' stinge, rar condensatorul C4 in cepe sa se incarce din lInt!. Cind te~siunea pe C4 atinge tensiunea de aprindere It hr~tronu~Ul, acesta se aprinde si pe rezistorul R9 apare u,r~a~o:'~l ~mpuls pozitiv care basculeaza triggerul in po- 1.Itl,~ initiala. Acest proces dureaza tit timp cit degetul se Il,Cla pe sen.zorul CCl. Tensiunea de pe sarcina catodica a tiratronului VL2 este aplicata pe electrodul de comanda H trinistorului VSl, care functioneaza in calitate de bloc de executie al releului, si 11 deblocheaza at unci cind tirutronul conduce. Deblocindu-se, trinistorul VS1 inchide diagonala puntii cu. diodele VD2-VD5, conectind astfel snrcina (lampa cu incandescenta ELl). Cind circuitul bnsculeaza din nou, tiratronul VL2 inceteaza sa conduca

9

si pe rezistorul R5 nu mai are loe caderea de tensiune eeea ee duee la bloc area trinistorului VSl si 1a deconec~ tarea sarcinii. Sarcina va fi conectata l?i deconectata atita timp cit dureaza actionarea asupra senzorului eCl, cu alte cuvinte, eomanda releului se face in regim de numarare. Cind se obtine starea dorita a sarcinii (coneetata sau deconectata), se ia degetul de pe senzor. Releul memorizeaza aceasta stare pina Ia urmatoarea atingere a senzorului.

Pentru alimentarea schemei de 1a reteaua electrica, se foloseste redresorul monoalternanta, realizateu aiutorul diodei VDl sl condensatorului C5. Rezistoarele R6 si RIO sint rezistoare de stingere a tensiunii. La ajustarea dispozitivului, valoarea rezistorului RIO se alege astfel incit tensiunea pe eondensatorulC5 sa fie de + 130 V. Dupa aeeasta, prin ajustarea valorii rezistorului R6, se obtine tensiunea + 75 V pentru alimentarea tiratroanelor circuitului baseulant. Apoi, atingind eu degetul senzorul CCl, se aduee circuitul basculant in starea in care tiratronul VL2eonduee si se mascara tensiunea alternativa pe sarcina releului. Daca aceasta tensiune este mai joasa decit eea din retea eu peste 5V, atunei trebuie micsorata rezistenta rezistorului R4 si stabilita din nou tensiunea continua + 75 V. Pentru a obtine fucntionarea simetrica a cireuitului basculant, el este eomutat sa conduca tiratronul VLl si, modificind nominalul rezistorului Rl, se stabileste din nou tensiunea + 75 V. Aceasta asigura un regim mai stabil de function are a cireuitului basculant.

Atentiel La elementele circuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

In fig. 1. 5. este prezentata schema unui releu senzorial eu eomenzi separate [3]. Dispozitivul este destinat comenzii regimului de functionare a aparatelor de uz casnie eu 0 putere de pina la 600 W. El poate fi montat ca un bloc separat de comanda, conectat la reteaua de iluminat si dotat eu 0 priza bipolara pentru eoneetarea aparatajului eomandat. Sa examinam mai amanuntit functionarea dispozitivului.

Tiratroanele VLl si VL2 eonstituie niste circuite bascul ante monostabile, eare servese ea elemente de memorie. 'I'rinistorul VSl 9i tranzistorul VTl [oaca rolul unor eomutatoare eleetronice de 'mica putere, eare inehid cireuitul de comanda al trinistorului VS2 - bloeul de executie a1 re-

10

Fig.!. 5. Releu senzorfal cu comenzi separate.

Rj, R7 - rezistor 2,2MQ, R2 - 220 kQ R3 - 390Q R4 - 24MQ :R5 - 4,7 kQ, R6 - 3,9 kQ, R8-2l,5 kQ, R9, RIO '- 120 kQ;' , Cj - eon~en~tor 0,05 ~F, C2 - 1,0 ~F; VTl - tranzistor MII26B V~~ - dioda D226A, VD2-)J;211, VD3-VD6 - K)J;202K; VSl _ trtnistor KY!OlE, VS2 - KY202H; VLI-VL2 - tiratron TX5B' ELI - lampa eu neon TJIO-l-l, EL2-TJI3-2-1. '

].eul~i. La anclasarea releu~ui se inehide diagonal a puntii cu diodele (VD3-VD6), prm care este aliment at a sarcina comandata, Lampile eu neon ELI si EL2 semnalizeaza H~:area sarcinii (conectata ori deconectatg), Contaetele CCI foll CC2 eoneetate prin rezistoarele Rl si R7 la eleetrozii de comanda ai tiratroanelor servesc aici drept senzoare, La blansaroa dispozitivului la rete a, eondensatorul Cl se incarca pina la tensiunea de pe divizorul R2, R4. Tensiunea r-ste a'leasa astfel Incit ambele tiratroane sa nu conduca Tn aeest c~z trinistorul VS2 este bloeat, iar sarcina est~ (il:coneetata. Acest lucru 11 semnalizeaza lampa EL2. La IItmgerea eu degetul a senzorului Cel tiratronul VLI incepe s~ conducasl treee in regimul de osoilaro. Freeventa 'h' oscilars depinde de valorile rezistorului R2 si ale con(,'l'nsatorului C1. .Impulsurile yozitive (in raport eu rnasa), care apar pe rezistorul R3, smt transmise electrodului de

11

comanda a trinistorului VSl. Primul impuls deblocheaza trinistorul, Tranzistorul VTl este deblocat de asemenea de 0 tensiune negativa fata de emitor, aplicata la baza tranzistorului prin rezistorul R6. In acest caz prin electrodul de comanda a trinistorului VS2 incepe sa treaca curentul. Trinistorul se deblocheaza si conecteaza sarcina. Acest Iapt este semnalizat de lampa ELL

Pentru a deconecta sarcina, trebuie atins senzor ul CC2.

Tiratronul VL2 incepe saconducasi trece in regimul de generare, iar VLl se blocheaza. Impulsurile pozitive apar de acum pe rezistorurl R6. Primul impuls blocheaza tranzistorul VTl. Aproape simultan sint blocate trinistoarele VSl si VS2. Acesta din urrna deconecteaza sarcina. Lampa EL2 ~emnalizeaza acest lucru. Condensatorul Cl tip MBM se utilizeaza pentru 0 tensiune de minimum 250 V, C2 tip MBrO-2 -- pentru 0 tensiune de 400 V. Rezistorul R3 este alcatuit din doua rezistoare paralele de tip M.ITT-2, fiecare cu 0 rezistenta de 43 kQ. Dispozitivele serniconductoare pot fi inlocuite prin altele cu parametri similari:

Pentru a regIa dispozitivul ca sarcina poate servi 0 Iampa de masa, Daca dupa introducerea stecarului de ali: mentare al dispozitivului in priza si atingerea senzor ului CCI lampa VLl nu se aprinde, atunci trebuie inversata oozitia stecarului in priza, Aceasta se explica prin faptul ~a functionarea dispozitivului este mai sigura at unci cind faza retelei este conectata la fuzibilul FUl. La atingerea .senzon{lui CC2 trebuie sa se aprinda larnpa VL2, iar VL! se stinge. Daca functionarea dispozitivului nu este neta suficient trebuie ales alt nominal al rezistorului R2. Pentru 0 deblocare mai precisa a trinistorului VS2 se reeo: manda alegerea valorilor nominale ale rez~stoarelor R6 si R8. R6 se alege astfel in cit tensiunea emlt~r-colector a traznistorului VTl sa nu depaseasca 0,6. V~ iar va~o~rea lui R8 trebuie sa asigure tensiunea maxima pe sarcina,

Atentie! La elementele cireuitului este aplieata 0 tensiune periculoasa pentru viata. Monta:rea ~i reglarea se efedueaza numai dupa studierea capitohrlui XI.

In fig. 1. 6 este prezentata schema unui .r.eleu ~senzo: rial cu circuits integrate (Cl). In releu se utIhz.eaza .d_oua CI de tip Cl\,10S, seria K176, K56l si K564. DISPoZltn_'ul poate fi folosit pentru a comanda diverse aparate electrlc~ de uz casnic cu tensiunea de alimentare de 0,5-15 V ~l cur eritul consumat de maximum 0,5 A.

Releul face parte din categoria de releecu comanda

n

La burna 14 a lui DDt. !JJJ2

-------.--.--~ .. ,_. __ ._ ------~,~ f·

Eal~5+!5 V 10 borno 7 a /UI PDf, J]D2

~-t-~-

_j_

Fig. 1.S. Releu senzortal eu elreuite integrate.

Cl, 02 - condensator 1000 pF; VTl - tranzistor KT626; VT2 - KT350A, R, R2 - rezistor 2,4 MO, R3,R4 - 6,8 MO, R5 - 3kO, R6-2kO; DDI - circuit integrat K561 JIII2, DD2 - K561 JIA7; IlLl - dioda electroluminescenta AJI 307.

inductiv-capacitiva cu cornenzi separate de actionare. Senzorul eel serveste Ia ianclasarea releului, CC2 - la declansarea acestuia. Senzoarele sint conectate la borne- 1e 2 si 5 ale elementelor DD 1.1. si DD 1.2. Aceste elemente executa Iunctia Iogica SAU~SAU ori SAU EXCLUSIV, i ar atunci cind sirrt conectate cu una din intrari la bara comuna, indepl.inesc functia de amplificatoare fara inversarea polaritatii, cu un coeficient mare de amplificare. Condensatoarele Cl~i C2 asigura reactia necesara pentru r-xcluderea impulsurilor, provocate de tensiunea de retea indusa la atingerea senzorului CCI sau CC2. Rezistoarele H;~ ~1i R4, care conecteaza intrarile la linia de alimentare, sint necesare pentru obtinerea la iesiri a unitatii logice in abserita unei atingeri a senzoarelor eCl si CC2.

Cu ajutorul elernerrtelor DD 2.1. si DD 2.2. este alcatuit circuitul basculant bistabil cu comenzi separate, care este elementul de memorie al releului. Blocul de executie utiIizeaza tranzistoarele VTl~i VT2. Dioda Iuminescenta ELI este indicatorul conectarii sarcinii Rs. Sa incepem descrierea functionarii releului cu presupunerea ca la ie-

13

sirea 4a elementului DD 2.1 avem nivelul «L» logic, circuitul basculant bistabil aflindu-se ~n starea «1». Tranzistoarele VTl si VT2 sint blocate si sarcina este deconectata. La atingerea senzorului CCI tensiunea indusa de la retea trece prin rezistorul limitator de curent Rl spre intrarea elementului DD 1.1. Dupa 0 amplificare inalt&_ln DD 1.1. aceasta tensiune se aplica 'Sub forma de impulsuri pe borna 1 .a elementului DD 2.1. (intrarea circuitului basculant bistabil). Primul front negativ a impulsurilor basculeaza circuitul in starea«O», care Ia rindul sau deblocheaza tranzistorul VT2. Acesta deblocheaza tranzistorul VTl~i conecteaza sarcina. Acum ise poate Iua degetul de pe senzor, intruclt circultul bistabil «memorizeaza». aceasta stare pina Iaatingerea senzorului CC2, care prm procese similare reintoarce circuitul basculant in starea «1» si deconeeteaza sarcina.

Schema descrisa mai sus poate fi simplificata daca excludern circuitul integrat DDl, realizind blocul senzoarelor asa cum este aratat in fig. 1. 7.

Fig. 1. 'I. Releu senzorial simpltf'leat ell etrculto integrate.

IU R2 - rezistor 10 MO R3; R4 - 2,4 MO

Cl C2 - condensator 100 pF DI:h - circuit intcgrat K561JIA 7.

14

In acestcaz se face uz de faptul ca. in circuitul Integrat K561JIA7 sintj patru elemente logice 2 ~;n..,NU, dintre care .doua n-au fast folosite in varianta anterioara a sche ... rnei, Rezistoarele Rl ~;i R2 asigura la bornele de iesire 1 ¢ respec1Jiv 6 starea «0» logic. Condensatoarele Cl~i C2 maresc stabilitatea la perturbatii a releului pe seama blocarii perturbatiilor de radiofrecventa si reducerii efectului de ,ant en a a senzoarelor eCl si CC2.

Sa incepem analiza functionarii schemei, presupunind c2l sarcina este deconectata ~i oircuitul basculant cu elementele DD1.3, DD1.4 se gaseste in starea «1». Atingerea senzorului Cal cu degetul face ca intre acestea sa apara o rezistenta de 10 ... 100 kQ, ceea ce duce la trecerea ambelor intrart ale elementului DD1.1 in starea «L» logic Dinaceastacauza iesirea lui trece in starea «0» logic, iar circuitul basculant i~i schimba starea. Sarcina se CO-i necteaza, La atingerea contactelor senzorului CC2, ie¢rea elementului DD1.2 trece de data aceasta in starea «0» Iii circuitul basculeaza din nou in starea «1 », Sarcina in acest caz se deconecteaza,

Dupa cum ati observat deja, releul a devenit cu comanda galvanica. Aceasta s-a intimplat dincauza di in regimul inductiv-capacitiv, aplicind elementele "2 ~I-NU

iiI

Fig'. 1. 8. Senzor pentru releu eu oomandil galvanica, utilWnd un element logic multifunctional.

m, R2 - rezistor 5,6 MO

DDI - circuit integrat KI76JIITl.

15

de tipul K561JIA 7, releull ,a function at dnstabi.l, Aplicarea senzorului galvanic este incomoda, intrucit estc necesar ca degetul sa atinga simultan am~ele contac~e ale senzorului. Aceasta deficienta a schemei este. m~l ~1Ult decit compensata de economisirea unui micro:lrcmt mte~ grato Blocul de senzoare al rel:~lui. galvanic poate fi

rsalizat si dupa schema prezentata an fig, 1.8.. .

Microcircuitul K176JIII1 este un element Iogic multifunctional. Fiind conectat ca in fig. 1.8, el joaca rolul de circuit basculant bistabil. Circuitul basculant este asamblat din elementul 2 ~I-NU, ca intrari serves; b?~nele 6 si 3 ale microcircuitului si el:me~tulv ~U, a carun m~rare este borna 10. Aceste borne smt intrarile de comanda ale circuitului basculant bistabil. Legatura intre eleme!ltele acestui circuit este efectuata prin rezistoarele R1~1 R2. Intrucit bornele de intrare 6 si 1 sint conectate la s.enzoarele CC1 si CC2" atingerea .conta~telor acestora ~c~lval~za cu aplicarea lui «0» lOgIC la mtrare~ rospectiva a. Clrcuitului b ascul ant. A:tingerea senzorulm eel aduce Cllrc~itul 'basculant in starea «0», iar sarcin~ s~ conecteaza. Imediat cum se atinge senzorul CC2, circuitul hasculea-

eel

R3

l.o bomo l» U ,,1' ODI ~

----, -----;: -

La borna 7" 001

----:c--- l2f

Fig. 1. 9. Senzor eu etreuue integrate pentru relee eu eomanda stmetrica.

R1, R3 - rezistor 10 MQ R2 - 1 MQ

C1 - condensator 1000pF C2 - 0,1f.LF

DDI - circuit integrat K561 JIA7.

16

zii In starea «1» si sarcina se deconecteaza, Aceasta are Ioc din cauza ca rezistenta portiunii de piele a degetului (la atingerea senzorului) intre contactele senzorului este cu mult mai mica decit cea a rezistoarelor R1 si R2. Condensatoarele C1 ~i C2 joaca acelasi rol casi condensatoarele similare din fig. 1. 7. Totusi in circuitul din fig, L 8, daca conductoarele de conexiune intre intrarile microcircuitului si senzoarelo CC1~i C02 sint scurte, iar nivelul perturbatiilorelectromagnetice este scazut, condensatoa.rele C1 si C2 pot lipsi. In cazul cind ole sint totusi utilizate, capacitatea lor este aleasa astfel incit sa nu alba loc conectarea spontana a releului.

In fig. 1. 9 este prezentat blocul de senzoare al releului cu comenzi simetrice. Acest bloc foloseste patru elemente 2~I-NU~i apartine oategoriei de relee cu comanda galvanica. Elementele DD1.3~i DDl.4 constituio un circuit vbascudant bistabil. Conectarea elementelor DDL 1, DD1.2 dupa cum este aratat in schema, asigura declansarea acestuia in regimul de numarare,

Analiza functionarii schemei 0 incepem cu stare a in care iesirea elernentului DD1.4 este «1» logic. In acest caz sarcinaeste deconectata. Daca nu sint atinse contactele senzorului CC1, rezistoarele R1 si R2 asigura nivelul ((0» logic Ia intrarile elementelor DD1.1~i DD1.2, ceea ce corespundo starii logice «1» la iesirile acestora. Aceasta Inseamna ca ambele intrari ale circuitului basculantHS sint de asemeneain stares «1». Sarcinile electrice acumulate pe condensatorul C2 tree prin rezistorul R3, rleoarece la iesirea elementului DD1.3 avem nivelul «0". Astfel cea de-a doua intrare a elementului DD1.2 se gasj~$te in starea «0» logic. A doua intrare a elementului DDl.1 este ill starea .« 1», intrucit el este conectat la iesirea elernentului DDl.2, care se afla in aceasta stare. Atingerea senzorul ui cu degetul duce la stabi lirea istarti «1» pe intrareaelementelor DD1.1 si DD1.2, conectate la sr-nzor. Intrucit ambele intrari ale elementului DDL1 nfnt la nivelul «1», la iesirea acestui element apare nivelui «0» logic, iar circuitul basculant i~i schirnba starea, udicii iesir'ea elementului DD1.4 se afla in starea «0» logic. Daca luam iacum degetul de pe placile de contact 1I11' senzorului, atunci la iesirea elementului DD1.1 apare din nou starea «1» logic. Circuitul basculant nu-si mo(UCidi starea, iar condensatorul C2, incarcindu-se prin rezlstorul R3, aplica peste un timp nivel ul «1» logic Ia

."

\

RIA

~ ffJ-tc41 R2

Fig. 1.10. Releu senzorial cu patru eanale,

kQ R2 R4 R6 R8 R14 - 1 MQ na, R5, R7, RI-=- re~~to~I~7_ R13 :_ 330 Q;' Cl '_ condensator' 2200 J.tFX35V, R9 1 _' 47 F VDI-VD4 _ dioda BY179, VD5-VD8 - ;~41~: HLl'-~L4 - dioda electroluminescenta CQYll; VSl - VS4 __:_ simistor BTW11400; DAI _ circuit Integrat SAS560.

intrarea elementului DD1.2. Urmatoarea atingere a s~n= zorului face sa apara nivelul«h .la, cea de-a ~oU8; in

t elementului DD1.2 iar la iesrrea acestUla mvel~

rare a ' v" 1 I iesl-

devine «0». Aceasta duce la mentinerea staru « » a -r-

18

rea elementului DB1.1, iar circuitul basculant revine lin stare a init~aliL In acest caz sarcina releului este deconectata,

Schema nu necesita 0 reglare speciala, Insa are 0 particularitate: daca degetul este tinut prea mult pe contactele senzorului, schema poate trece in regim de generare. Pentru a evita aceasta, degetul se tine pe senzor maximum o secunda (dad valoarea condensatorului C2 este cea indlcata in schema). Acest interval de timp poate fi marit pe seama capacitatii condensatorului C2, insa se va mari si intervalul de timpadmisibil intre doua comutari consecutive. Din aceasta cauza capacitatea C2 se alege pentru fiecare aplicatie practica concreta a releului. Particularitatea releului de acest tip, amintita mai sus, per-. mite utilizarea lui in calitate de generator de impulsuri - - pentru aceasta este suficient sa scurtcircuitam bornele senzorului, sudindu-Ie cu 0 bareta conductoare. Un astfel de releu poate fi montat in luminile de stationare, instalate in cazul unei pane pe autostrada, sau poate fi utilizat pentru «animarea» [ucariilor.

In fig. 1.10 este prezentata schema unui releu senzorial cu patru canale [4], care indeplineste rolul de cornutator dependent pentru patru sarcini. El este executat pe baza unui circuit integrat specializat de tip SAS560 (analogul sovietic - KI003KHl), care reprezinta un dispozitiv senzorial galvanic cu patru canale. Contactele senzorului sint unite cu Intrarile circuitului prin intermediul unor rezistoare cu 0 rezistenta de 1 MQ, iar la pamtnt - prin intermediul rezistorului R14 (1 MQ), ceea ce asigul'li izolarea necesara pe retea. Fiecare iesire este dotata ell un circuit constituit dintr-o dioda Iuminescenta indicntoare si un rezistor de 1 kQ. De pe aceasta se ia semnulul de comanda al blocului de executica releului, reallzat cu ajutorul tiristoarelor simetrice (simistoarelor) Vf)l- VS4. Condensatoarele C2-C5 suprima semnalele purazite, marind siguranta in functionare a releului. PuIr-rca comutata pe un canal, utilizind, de exemplu, simi,;Io['ul sovietic TCI 12-10, poate depasi lkW. Tensiunea Ii" aliment are a schemei (pe condensatorul Cl ) poate varill de la 17,5 Ia 26 V. La ajustarea releului se aleg vaIlJI'ile nominale ale rezistoarelor R10-R13 pentru ,a delr-rmina valoarea lor maxima atunci cind simistorul inca Nt' rnai deblocheaza.

Incheind descrierea releelor senzori ale cu circuite in-

D, Com. 4051

+

eel rHl. c " LJ" On.

CC2

I " lJ8Wf7, ,.

Fig. 1. 11. Releu senzorlal eu tranzistoare.

R1 - rezistor 12 kg, R2 - 10 kg, R3, R5 - 13 kg, R4 - 680 kg; CI, C2 - condensator 1000 pF; VTl - tranzistor KT626B, V'l'2 - -:- KT3107 A, VT3, VT4 - KT3102A, VT5 - KT209A.

tegrate dn seria K561, K564 cu K176 duce la reducerea tensiunii de aliment are a dispozitivelor comandate, ea fiind de 7-11 V.

Chiar dad. cititorul nu dispune de toate circuitele integrate mentonate mai sus, asamblarea releului senzorial poate fi realizata numai cu tranzistoare, conform schemei prezentats in fig. 1. 11. Releul senzorial eu tr anzistoare face parte din categoria de relee galvanice cu comenzi separate. Tr anzistoarele VTl, VT2~i VT3, VT4 sint conectate cite doua, formind doua circuite Darlington (tranzistor compus). Pentru eonectarea sarcinii este suficient sa atingem cu degetul senzorul CC1. In iacest caz baza tranzistorului VT4 va fi conectata rezistorul R3 si rezistenta suprafetei pielii degetului la polul pozitiv al sursei de alimentare. Tranzistorul compus VT3, VT4 se de.blocheaza, iar dupa elf,li tranzistorul VTl, VT2. Tensiunea de alimentare este aplicata prin jonctiunea colectoreinitor a tranzistorului VTl sarcinn si, in consecinta, rezistorului R4. Intrucit acest rezistor este conectat la baza tranzistorului VT4, ehiar si dupa incetarea atingerii senzorului CCI tranzistorul compus VT3, VT4 continua :sa conduca .. Prin urmare, releul trece in regimul de autoblocare.

20

Pentru deconectarea sarcinn trebuie atins senzorul CC2. Atunci baza tranzistorului VT5 este conectata Ia polul negativ al sursei de aliment are prin intermediul re~istorul,:i R59i al rezistentei suprafetei pielii degetulUI. Tranzistorul VT5 se deblocheaza, punind la masa baza tranzistorului VT4. Tranzistoarele compuse ineetea .. za soB, conduca si tensiunea nu se mai aplica sarcindi. Aceasta stare se men tine pina la urmatoarea atingere a senzorului de conectare CC1.

Tranzistoarele VTI-VT4 trebuie sa aiba un coeficient de transfer in curent cit mai mare; coeficientul de transfer all lui VT5 trebuie sa fie 40-60. VT3 ¢ VT4 pot fi !'irilocuite cu tranzistoarc de tip KT315 eu indexul B I' E, m. Tranzistorul VT5 de tip KT209 poate fi InlocUit c~ KT361 cu orice index, dar cu respectarea cerintei privind

coeficientul de transfer in curent. '

In cazul unor perturbatii electromagnetic€ puternice este posibila ancl ansarea si declansaraa spontana a releului. In acest caz sint necesare condensatoarele suprirnatoare de perturbatii Cl si C2. Capacitatea acestora se nllege astfel ea sa se gaseasca valoarea optima in care releul functioneaza stabil. Pentru a mari siguranta in Iunctionars la comutare, este de dorit de asemenea ca distanta dintre contactele senzoarelor sa nu depaseasca

1 mm. .

In fig. 1.12 [5] este prezentata schema unui releu senzorial cu senzor fara contacte, care face parte din categoria de relee inductiv-capacitive cu comanda separate, Deosebir ea principal a intre acest releu ~i cele descrise mai sus, consta in faptul ca in calitate de senzoare se utilizeaza lampi cu neon; in afara de aceasta, puterea consumata de sarcina poate fi reglata cu ajutorul unui rezistor variabil R5 (fig. 1.12).

Releul se compune din urmatoarele blocuri: redresorul (VDI-VD4, VD9, Rl, R2, en, circuitul basculant bistabil (VLl, VL2, R3, R6, R8, C2, C4), blocul de executie (VD5-VD8, VSl), generatorul de relaxare, care comanda trinistorul VSl, (VS2, R4, R5, R7, C3 si tr ansformatorul Tl). In acest releu circuitul basculant bistahi! contine de asemenea senzorul de conectare si eel de deconectare, traductorul senzorial, discriminatorul de prag, el ernentul de memorie, Din aceasta cauza descrierea schemei releului 0 incepem cu principiul de .functionare a circuitului basculant, care consta din doua brate,

21

Primul ?rat contine lampa cu neon VLl, rezistorul R6 conec;at. m paralelcu condensatorul C2. Al doilea brat consta din lampa cu neon VL2, rezistorul R6~i condensatoruI C4. Rezistorul R3 este sarcina anodica comuna a celor doua brate, Catozii lampilor sint conectati unul cu altul (daca neglijam rezistenta activa mica a i~£a~urarii I a transformatorului T1) la polul negativ al redresorului. In acest caz este necesar sa ne amintirrrca tensiunea de aprindere a Iampilor cu neon este cu mult mai mare de~t cea de ~de~e; i~ laf~ra d~ aceasta, tensiunea de aprmdere la diferite lampi, chiar de unul ~i acelasi tip poate sa varieze cu citiva volti, In releul de fat a lamp~ VL1 se alege astfel mcit tensiunea ei de aprindere sa fie mai mica decit tensiunea de aprindere a lampii VL2, din

PI

R2

R6

RJ

R!J

III ·jl

_-4-_-./' ~

Fig. 1. 12. Releu senzortal cu senzor fara eontaete (releu capacitiv).

Rl, R3 - rezistor 12 kf~, R2, R6, R8 - 9,1 kQ, R4 - 43 kQ, R5 - 750 kQ, R7 - 100 Q; Cl - condensator 2,0 I1FX160 V; C2, C4 - 5,0 /clFX12V, C3 - O,l,uF; VDl - VD4 - dioda .n;226B, VD5- VDS - K,lJ;202JI; VD9 - dioda Zener ,lJ;S17 B; VSl - trinistor KY202M; VS2 - dinistor KH102A; VLl - VL2 - lampa eli neon TH - 0,2.

22

care cauza la bransarea dispozitivului la rete a se aprinde mai intii lampa VL1, semnalizind despre existent a t€nsi-. unii in dispozitiv si deconectarea sarcinii. Prin Iampa VL1 trece un curent de circa 1 rnA. Tensiunoa pe anodul lampii VL2 este cu circa 10 V mad. inalta decit tensiunea de ardere a lampii VLl (aceasta diferentafiind egala cu caderea de tensiune pe rezistorul R6) ceea ce este vadit insuficient pentru aprinderea lampii VL2. Prin urmare, prin infasurarea I a transforrnatorului nu trece curent, Pentru transferarea circuitului basculant in alta stare este necesar sa se amorseze descarcarea in gaze in lampa VL2, ca sa Inceapa procesul de aprindere a ei in avalansa, In tiratronul, care reprezinta un tub cu gaze (vezi, de exemplu, fig. 1.5), aceasta se realizeaza prin aplicarea unei tensiuni pozitive (fata de catod) pe electrodul de comanda, situ at in vecinatataa catodului. In cazul nostru, rolul electrodului de comanda n [oaca degetul omului. In acest scop trebuie atins balonul Iampii VL2. Intre catodul lampii si deget se Iormeaza 0 capacitate mica, prin care trece un curent extrem de mic (pe seama tensiunii alternative induse in corpul omenesc),care amorseaza in lampa descarcarea in gaze. Lampa VL2 se aprinde, Intrucit condensatorul C4 este descarcat, el sunteaza rezistorul R8 si Iasa sa treacaun impuls de curent, Curentul prin rezistorul R3 creste brusc, si tensiunea pe .anodul lampii VL1 devine mai [oasa decit tensuinea de ardere. Lampa VL1 se stinge, iar condensatorul C2 se descarca prin rezistorul R6. Procese similare au loe Ia atingerea balonului lampii VL1, care aprinzindu-se creaza l.ID impuls de curent in rezistorul R3 cu ajutorul condensaterului C2, ceea ce duce la stingerea Iampii VL2.

Sa examinam acum functionarea circuitului de comanda al trinistorului VS1. 'I'ensiunea continua care este Iurmzata de puntea redresoare VD5- VD8 este aplicata prin intermediul rezistoarelor R4 si R5 la condensatorul C3, care incepe sa se incarce. Cind tensiunea pe acest condensator atinge 0 anumita valoare, are loe strapungerea dinistorului VS2~i condensatorul se descarca prin in- 1'ii.I;;urarea III a transformatorului. Aceasta se repeta Ia I'eicare semiperioada a tensiunii de retea, adica cu frecvent a de 100 Hz. Intrucit miezul transformatorului are un ciclu de histerezis dreptunghiular, in infasurarea II se vor induce impulsuri cu 0 amplitudine suficienta pentru deblocarea trinistorului VS1, numai in cazul cind prin

2i

Infasurarea I trece un curent de magnetizare. Aceasta va avea Ioc la aprinderea lampii VL2. Cu ajutorul rezistorului variabil R5 se poate varia durata de incarcare a condensatorului C3 pina la tensiunea de strapungcre a dinistorului, adica si durata intervalului de timp de Ia Inceputul fiecarei altern ante a tensiunii de 'retea pina la momentul cind dinistorul lncepe sa conduca. De durata acestui interval depinde curentul rnediu prin sarcina si puterea degajata pe aceasta,

Transformatorul Tl are un rniez toroidal cu diametrul interior de 10 mm, confectionat din opt spire de banda de permalloy (rnarca 79HM) cu grosimea de 10 urn, Infasurarea I are 250 de spire, infasurarrle ]I si III - cite 70 de spire de conductor email at II8B-2 cu un diarnetru de 0,17 mm. Daca se utilizeaza un alt miez (de asemenea cu 0 bucla de histerezis dreptunghiulara), numarul de spire al infasurarii I trebuie sa fie suficient pentru saturarea rniezului Ia un curent de magnetizare de 1 m.A. Diodele pot fiinlocuite cu altele cu pararnetri similari. In loc de trinistorul KY202M pot fi utilizate KY202JI sau. KY202H. Daca aveti Ia dispozitie un simistor, de exemplu TC112-10, se poate renunta la puntea de diode VD5- VD8, iar blocul de executie poate avea schema prezentata in fig. 1.13. Daca puterea consumata de sarcina depaseste 400 W, trinistorul se monteaza pe un radiator cu 0 suprafata de 50-100 ern".

Aiustarea releului incepe cu alegerea Iampilor en neon. Pentru aceasta ea se deconecteaza si in loc de lampa VLl se cupleaza un voltmetru de curent continuu. Conectind in paralel cu voltmetrul pe rind citeva Iampi, se mascara tensiunea lor de ardere. Dupa ce se aleg doua lampi, ale carer tensiune de ardere difera cu 1-2 V, in loc de VLl se conecteaza 0 lampa cu tensiunea de ardere rnai mica, deoarece, de obicei, Ia aceasta larnpa si tensiunea de aprindere este mai mica. Dupa aceea, alegind rezistoarele R6 si R8 se stabileste in fiecare brat 0.1 circuitului basculant un curent de 1 mA. Daca l a aprinderea lampii VL2 sarcina nu se deconecteaza, atunci trebuie sa verificam daca infasuratile de transformator sint cuplate cored.

Atentie! La elementele eircnitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studier ea capitolului XI.

Releul ell senzor fara contacte (fig. 1. 12) actioneaza:

24

Ia schimbarea capacitatii intre catodul larnpii cu neon si degetul miinii, De aceea el poate fi consider at releu capacitiv, Relee capacitive se numesc relee1e, care actioll'eaz3 atunoicind se schimba (de obicei crestercapacita; tea intre traductorul lor si masa. Drept traductor serveste 0 antena in forma de tija sau de placa, Capacitatea se schimba at unci cind variaza distant a intre tija-antena si masa sau cind intre acestea se introduce un corp conductor. Deci, catodul lampii cu neon in ultimul re1eu senzorial poate fi considerat echivalentul antenei-traductor, iar releul capacitiv - un releu senzoria1 inductiv-capacitiv. Din aceasta cauza in publicatiile strains se utili'l,eazi:i ~li un alt tennen - «senzor de prezenta»,

Sint cunoscute doua principii de function are a re1eelor, capacitive. Prirnul este realizat atunci cind antenatraductor serveste pentru receptie, iar in corpul conductor este indus a 0 forta. electromotoare, care provine de 1a nnumito surse de unde electromagnetice. Daca, de exempin, capacitatea intre corp si antena creste, curentul care trece prin ea duce Ia action area blocului cu prag, Acest principiu este, prin urmare, similar cu principiulde func[Ionare a releelor senzoriale cu senzor inductiv-capacitiv .. Al doilea principiu - antena-traductor este 0 antena

La barn 0 .,+" u punt" VlJ!-VlJ4

,-" '"

":::-:;. s:

)

, J

, )

,"h;. 1. 13. Blocul de executie al unui releu cu slmistor. H'1 - rezistor 4,3 kQ

Itt·, -- 750 kQ

It 7 .".""- 100!J

C:I·- condensator 0,1 I1F

VI") - simistor TCl12 ~ 10, KY20Sr VoS2 -"- dinistor KHI02A.

25

de ermsie. In acest caz cresterea capacitatii Intre corpul conductor si antena-traductor duce la cresterea cureI?-tului prin antena, insa de acum pe seama generatorului d:; oscilatii electrice ale releului capacitiv. Aceas~a p!'ovoaca modificarea frecventei generatorului sau chiar intreruperea degenerarii pe seama nerespee~ari~ . conditulor ei (adica conditia de faze si cea de ampl.it udirri}, ceea ce du-

ce la action area releului. . ..

In fig. 1.14 este prezerrtata schema de prmcI_PlU a unui releu capacitiv cu antena-tr'aductor de receptie [6], care functioneaza in modul urrnator, La aprople:-ea de antena a unei persoane, intre poarta si sursa traI?-z:_storuItn cu efect de cimp VT1 apare q f.e.m. altern~tIv:a, care blocheaza tranzistorulcu alternantele sale negative. Ca rezultatcre9te rezistenta sursa-drena (care pm~ la blocare a constituit 100-200 Q) si se mareste .tens1U?ea pe condensatorul C1, conectat la baza CUplU~Ul Darlmgton, alcatuit din tranzistoarele VT2, VT3. Cu crt ?:rsoa~a se apropie mai mult de antenavcu atit est: mal.malta ~ensiunea pe condensatorul Cl. Cind aceasta tensiune atinge pragul de debLocarea cuplul ui, Dar1ington, lampa HLl se apsindesi releul se anclanseaza. Un astfe~ de releu p<;>ate fi utilizat intr-o midi magazie sau deI?ozlt pentru aprmderea automata a 1 uminii , cind intra :ll~eva,f?: stingerea automata a acesteia, cind persoana parasef?te mcaperea.

GBt 3\/

Fig. 1. 14. Releu capacitiv, dotat cu anten!&-traductor de reeeptie, RI - rezistor 5,1 kO

CI - condensator 20 IlFX6V.

VTI - tranzistor BF245, BF256, TIS34 VT2, VT3 - BCI70 ... BC173.

26

Daca In locul Iampii HL1seconecteaza un releu electromagnetic (de exernplu P3C55A· eu reztstenjabobtnet 30±3,5 Q), dispozitivul poate fi. montat in Interiorul unor judirii, poate fi folosit Ia deschiderea automata a u~i1or, semnahzarea f?i protectia diverselor obiecte, ineaperi ~i

cladiri etc. .

Antena-traductor este 0 tija dintr-un conductor de cupru eu diametrul de 1-2 mm si 0 1 ungime de pina la 0,5 m, in functie de sensibilitatea necesara. 'I'ranzistorul VTl poate fi orice tranzistor de tipul KII103 (este de dorit sa aiba 0 tensiune redusa de blocare a curentului de drena), Tranzistoarele VT2, VT3 pot fi onicare din seriile KT315, KT3102. Lampa HL1 - orice larnpa eu incandescenta pentru 2,5 V eu un consum de curent de maximum 0,1 A. Bateria GB1 este alcatuita din doua elemente galvanice de tip 373.

Ajustarea dispozitivului automat consta practic doar in alegerea lungimii antenei pentru asigurarea sensibilitatii dorite. Iricazul unei pante line a caracteristicii sau atunci cind tensiunea de blocare a circuitului de drena a tranzistorului cu efect de cimp este lnalta, oind cuplul Darlington asigura doar un factor de amplificare redus etc., sensibilitatea dispozitivului poate fi marita, prelungind firul de punere la rnasa cu 0 bucata de conductor de eupru (in fig. 1. 14. este indicat cu linie punctate).

Urmatorul releueapacitiv (fig. 1. 15.) [7] Iunctioneaza de asemenea dupa principiul antenei de receptie si este destinat comenzii automate a sistemului de iluminare intr-o tncapere. Releul aprinde lumina atunci cind cineva se upropie de antena WAlla intrarea in incapere. Datoritii elementului de memorie, dispozitivul rnemorizeaza uceasta stare si stinge lumina cind persoana se apropie de antena WA2 la iesirea din incapere. Pentru aceasta WA1 se amplaseaza la intrare pe partea dreapta a toeului de usa, iar W A2 - de partea stings.

Automatul consta dintr-un circuit basculant bistabil, utllizind elementele DD1.1 si DD1.2, un cuplu Darlington cu tranzistoarele VT3, VT4, al doilea cuplu Darlington cu tranzistoarele VT5, VT6, un amplificator de putere de curent eontinuu eu tranzistoarele VT1, VT2, comutatorul f'i1ra contaete al lampilor de iluminat ELI, EL2, uuliz1nd trinistorul VS1, doua stabilizatoare parametr ice eu diodele Zener VD5 si VD6, destinate alimentarii amp(lificatoru-. lui de putere si, respeetiv, a circuitului basculant, 0 punte

27

Fig 1. IS. Releu cu comanda eapaeitiva eu doua antene-traductor de receptte pentru comenzl separate.

R1 - rezistor 1,5 kQ, R2, R3 - 5,1 kg, R4, R5 - 24 kg, Ro, R7 - 51 kQ; Cl - condensator 150 IlFX16V; VD1 - VD4 - dioda K,L(202:iK; VD5 - dioda Zener ,L(814A, VD6 - KC156A; VTl VT6 - tranzistor KT315B; DD1 - circuit integrat K134 JIA1.

redresoare cu diode (VD1-VD4), care alimenteaza mtregul circuit. Diodele VD8, VD9 protejeaza intrarile cuplurilor Dralington contra supratensiunii.

La intr area unei persoane in incapere, creste capacitatea dintre corpul ei si ant en a WA1, prin care va trece un curent considerabil care constituie in acelasi timp curentul de intrare a cuplului Darlington cu tranzistoarele VT3, VT4~i, obtinind 0 anumita valoare de prag, deblocheaza tranzistorul compus. Pe borna 3 a elementului DD1 apare nivelul «0» logic, datorita caruia circuitul basculant trece in stare a aceasta, cind Ia iesirea 7 a elernentului DD1.2 apare acelasi nivel. In aceasta stare tranzistorul VT2 este blocat, iar VT1 conduce. Curentul care tr ece prin rezistorul R4, tranzistorul VT1 si circuitul electrodului de comanda deblocheaza trinistorul VS1 10. inceputul fiecarei semiperioade. Lampile de iluminat sint bransate la tensiunea de retea ei ele se aprind. Cind persoana iese din incapere, ea se apropie mai mult de antena Vl A2, ceea ce provoaca comutarea circuitului oasculant - RS in stare a opusa, cind la borna de iesire 7 a elementului DD1.2 este nivelul «1» logic. Aceasta duce la deblocarea tranzistorului VT2, blocarea lui VTl si deconectarea circui tul ui de dirij are al trinistorul ui. Acesta din urrna ramine blocat si lampil e se sting.

Antenele reprezinta niste portiuni de cablu coaxial de

28

tip PK-75 sau MKM-2, ale carer ecrane la un capat sint s~ate 1a vemitoare1e tranzistoarelor VT4, VT6, iar 'la ce.., lalalt capat sint scoase la 0 distanta de 0,2-0,5 m de la

,capete. Circuitul integratK134JIA1 poate fi inlocuit eu n?crocircuitu.l .d~ tip K555JIA3. Pot fi aplicate orice 'tra~-o zistoare cu siliciu cu un factor de transfer in curent : de peste 50. Diodele VD7-VD9, de asernenea, pot fi 'ori~e fel de doide cu siliciu cu un curent direct de minimum 10 mAo La montarea automatului tranzistoarele VT3+yT6~ circuitul i~tegrat se amplaseaza pe placa cu cablaj lmprimat la 0 distanta de 2-3 em de amplificatorul de putere si de trinistor, ecranindu-Ie cu un ecran de tabla cositorita. Ecranul este conectat la masa in punctul de unire a emitoarelor tranzistoarelor VT4, VT6. Capetele impletiturilor de ecrane si ale conductoarelor centrale ale antenelor se izoleaza trainic, La ajustarea dispozitivului, lungimea capetelor neecranate ale antenelor se alege astfel ca sa se obtina comutarea sigura a circuitului basculant, in cazul cind omul se afla la 0 distanta de 10-

15 cm. ' ,

Atentiel La elementele cricuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata. Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Unul din avantajele releelor capacitive cu antena-traductor de receptie este absenta absoluta a perturbatiilor contra aparatajului radioelectronic de telecomunicatii si radiodifuziune. Deficienta lor consta in stabilitatea redu-" Ra la perturbatii in cazul unei sensibilitati inalte. Re1eul capacitiv poate action a in cazul descarcarilor electrice atrnosferice si al scinteierii in colectoarele de curent ale mijloacelor electrice de transport urban.

Releele capacitive cu antena-traductor de emisie conlin un generator de oscilatii electrice (de regula, de ioalta lrecventa). Aceasta circumstanta restringe domeniul lor do aplicare, deoarece desi sensibilitatea si stabilitatea b. perturbatii sint inalte, nivelul perturbatiilor create de ele r-ste ridicat. Din aceasta cauza se reduce pe cit e posi hil Irecventa generatorului. In fig. 1. 16 a este prezentata schema unui releu capacitiv cu antena de emisie [8], ca- 1'(' Iunctioneaza la 0 fr ecventa acustica. In acest caz rele- 111 capacitiv aproape ca nu creeaza perturbatii receptiei rudio. Este adevarat ca acest fel de releu este mai putin Iwnsibil decit releul de lnalta f'recventa, lnsa el se ajustaaza cu mult mai usor. Releul capacitiv utilizeaza un

29

c}

Fi~. ,I. 16. Releu eu eomanda eapaeitiva cu 0 antena-traduetor de ennsie.

RI, R3 - rezistor 1 MO, R2 - 6,2 MO, R4 - 5,lkO, R5, R6 _ 100 n, Cl - condensator 560 pF, C2 - 10 pF, C3 - 5 ... 30pF, C4 _ 680 pF, C5 - 0,01 JlF, C6 - 6,8 JlFX15 V· V'PI - tranzistor KT36lB; VD1 - dioda K,lJ;522B; VSl - trinfstor KY202K· DDI _

circuit integrat K561JIA7. '

singur microcircuit integrat si nu are bobine, necesare la confectionaroa dispozitivelor cu generatoar.e deinaltii frecventa, Generatorul este asamblat din elementele DD1.I, DD1.2, Irecventa oscilatiiloi- fiind de circa 1 kHz. Semnalul de iesire al generatorului este aplicat la circuitul de diferentiera C2-C3-R2, conectat la elementul DD1.3, care joaca rolul de discriminator de prag al releului capacitiv. La Iesirea discriminatorului este conectat blocul de executie cu elementul DD1.4, care comanda difuzoru] electrodinamic BF1. Daca trebuie comandata 0 sarcina de putere ma:i mare (de exemplu uscator electric Iampa de iluminat, sirena etc.), atunci blocul de executi~ al releului se executa dupa schema prezentata in fig. 1. 16 b. Antena se conecteaza in jacul XS1, iar [acul XS2 se folosests pentru a introduce prelungitorul de punere la masa, Atita timp cit capacitatea intre antena si masa este mica, pe rezistorul R2, adica La intrarea elementului DD1.3, se produc irnpulsuri pozdtive de scurta durata, Iar la iesirea elementului apar impulsuri negative. In consecinta, tensiunea la iesirea elementului este ap-. roape tot tmipul la nivelul «1» logic, iar un interval foarte scurt - la nivelul «0». Condensatorul C5 se Incarca lent in mtervalul de timp Intre impulsuri prin rezis-: tenia mare a rezistorului R3 si se descarca rapid, in timpul actiunii impulsului negativ, prin rezistenta directa mica a diodei VD1. Deaceea, nivelul tensiunii la pri-

30

ma intrare a elementului DD1.4 (borna 1) nu depaseste nivelul «0» logic, si elementul esteblocat pentru semnalele de Irecventa acustica, care sint transmise celei de-a doua intr ari (borna 2) de la iesirea generatorului. Daca omul se apropie de antena, capacitatea acesteia fata de masa cre~e~i pe seama maririi curentului de scurgere prin aceasta capacitate amplitudinea impulsurilor pe re-, zistorul R2 se miosoreaza. Cind amplitudinea scade sub pragul de actionare al elementului DD1.3, Ia iesirea acestuia se va mentine nivelul «1» logic. Condensatorul C5 semcarca pina Iaacest nivel, elernentul DD1.4 incepe sa transmita semnalul a:custic si difuzorul electrodinamic BF1 emite un sunet. Releul capacitiv este anclasat,

Circuitul integrat DD1 poate fii de tipul K176, K564.

Dioda VD1 este orice dioda de inalta frecventa cu siliciu, Condensatorul ajustabil C3 este de tip KITB, KPTlK, - MD, KIIK-l. Rotorul condensatorului trebuie cuplat la iesirea elementului DD1.2. Rezistorul R2 poateavea 0 rezistenta intre 5~i 16 MQ. Daca releul capacitiv este utiIizat incalitate de semnalizator acustic, este preferabil ca in loc de difuzoru1 electrodinamic sa se Ioloseasca un difuzor eu rezistenta mare de tipul 0,1 r,I(-17 (poate fi folosita si capsula castii telefonice TOH-2). Dispozitivul functioneaza normal ~i in cazul oind difuzorul, chiar daeu are 0 rezistenta electrica redusa, este conectat in circuitul blocului de executie (fig. 1.16 b) in locul rezistoarelor H5, R6. Atit aceste rezistoare, cit I~i trinistorul trebuie excluse. Daca releul capacitiv este utiIizat pentru comanda altor sarcini cu ajutorul blocului de executie prezentat 1n fig. 1.16 b, trinistorul VS1 poate fi inlocuit cu un simistor de tip KY208.

Antena-traductor este 0 retea sau 0 placa metalica cu dimensiunile de cca, 200X200 mm,in functie de sensibilltatea necesara, Odatacu marirea suprafetei antenei ere~te respectiv sensibilitatea releului capacitiv. Reglarea nutomatului se reduce la ajustarea sensibilitatii necesare til ajutorul condensatorului ajustabil C3. Daca limitele de schimbarea capacitatii lui sint insuficiente, se alege .1t~ valoare a condensatorului C2.

31

CAP]TOLUL II

REILEE FOTOELECTRICE

releele descrise in capitolul precedent rolul traductorului sernnalu lui de comanda 11 joaca un senzor, complectat in majonitatea cazurilor cu un element de memorie. Acesta deseori este un circuit basculant bistabil in regim de comenzi separate sau simetrice (de numarar~), care constituie in acelasi timpsi un bloc cu pr ag al dispozitivului, Acestea sint in fond relee cu auto bloc are.

Intr-un releu fotoelectric in calitate de traductoare .ale semnalului de comanda pot fi utilizate Iotorezistoare, fotodiode, fototranzistoare, fototiristoare sau optoane c.u canalul optic deschis. Prin urmare, r eleul fotoelectnc (f'otoreleul) este un dispozitiv, care i~i schimba in saltmi starea de Iesir e atunci cind fluxul luminos pe trad_uctorul Iui de intrare atinge oanumita valoare. Cea mal larga raspindire au capatat releele fotoe1ectrice far a autoblocare, adica fara elementul care ii memorizeaza starea, Intrucrt valoarea fluxului de action are (de exemplu conectarea sarciniitei cea a fluxului de revenire (deconec...: tare-a sarcinii) de obicei nu coincid, se spune ca in releu are Joe efectul de histerezis. Atunci cind acest efect nu este -dorit se iau masuri speciale pentru a reduce Iatimea buciei de' histerezis. Aceste masuri privesc in fond blocul 'cuprag al releului,

In circuitele rel eelor fotoelectrice pentru aparatele de uz casnic, destinate amatorilor, cele m~i preferate. traductoare sint fotorezistoarele, deoarece In comparayle cu fotodiodele ,~i fototranzistoarele ele se deos~besc A prin r~portul mai mare intre curentii de lumina si de In.tunenc si au 0 inalta stabilitate terrnica. Ultimul avantal .a1 fotorezistoarelor si utilizarea r eleelor electromagnetice ca bloc de execute al dispozitivul ui permite. sa se reahzeze circurte simple de relee fotoelectrice. In fig, 2.1. este prezentata cea mai simpla schema a unui astfel de releu.

+

~ KI.!

277-33 V

Fig, 2. 1. Releu fotoelectric simplu, R1 - fotorezistor CPC,lJ;-l

R2 - rezistor 15 ... 22 kQ

VTl - tranzistor KT315r (.n;), VD1- dioda K.n;522B.

Inamplificatorul de curent continuu este utilizat tranzistorul VTl. In cricuitul de col ector a1 tranzistorului este conectat releul electromagnetic K1, care [oaca rolul de bloc cu prag, cit-si de bloc de executie. Fotorezistorul H.1~i rezistorul variabil H.2 formeaza un divizor, care furnizeaza 0 tensiune pozitiva de polarizare pe baza tranzistorului VTl. Cind fotorezistorul se afla la Intuneric, rezistenta lui este foarte mare si tranzistorul este blocat. In acest caz, prin bobina releului nu trece curent. Odatil cu marir ea fluxului Iuminos incident pe fotorezistor, rezistenta iacestuia scade, tensiunea pe baza tranzistorului VT1 si curentul de colector al acestuia cresc.Atunci cindcurentul de colector este suficient pentru anclansarea releului electromagnetic, acesta actioneaza,conectind SHU deconectind sarcina, in Iunctie de destinatia concreta u releului Iotoelectric. Pragul de actionare al releului f'otoelectric se regleaza cu ajutorul rezistorului variabil H2. Dioda VD1 protejeaza tranzistorul VT1 contra supral.onsiunilor periculoase, care apar in bobina releului elec- _ l.romagnetic la declansarea acestuia.

Releul electromagnetic de tip MKY -48 Iunctioneaza lu 0 tensiune alternativa de 127 V. Acest releu se anclateazEl l a 0 tensiune continua de 24-26 V~ichiar la pulIlUtH considerabile ale tensiunii de alimentare contactele lui nuvibreaza, Aceasta perrnite caalimentarea releului

••

33

+

+-

VD3

Rl ~220 V

Cf

VDf

33 V

Fig. 2. 2. Redresor stabiIizat simplu pentru ahmentarea releelor fotoelectrice.

R1 - rezistor 100-200 kg

C1 - condensator 50,...,FX50V C2 - 411FX600V

VD1 - dioda Zener ,D;816B VD2, VD3 - dioda ,D;226.B.

fotoelectric sa se efectueze de la redresoarele monoalter-: narrta simple. Schema unui astfel de redresor este prezentata in fig. 2.2. El este asamblat dupa circuitul fara transforrnator cu stabilizarea parametrica a tensiunii cu ajutorul diodei Zener VDl. Condensatorul C2 serveste la reducerea tensiunii si [oaca rolul de rezistor de balast in stabilizatorul parametric. Condensatorul C2 trebuie sa suporte tensiunea de minimum 50 V. Una din caplicatii le practice ale acestui releu poate fi utilizarea lui ca dispozitiv automat pentru blansarea Iluminarii cind se intu .... neca.

Trebuie mentionat ca schema fotoreleului examinata mai sus are un. neajuns important - sensibilitatea lui depinde in mare masura de factorul de transfer in curent al tranzistorului VTl. In consecinta, in loc de tranzistorul ieftin si larg raspindit de tip KT315 vom fi nevoiti sa folosim tranzistoare mai scumpe iii deficitare de tip KT345, KT3102, KT3107 (ceea ce cere inversarea polaritatii de conectare a sursei de aliment are si a diodei VDI si ' altele care fac parte din categoria «super - ~» in caz contrar, in zilele intunecoase de iarna sonsibilitatea releului poate fi insuficienta pentru stingerea lampilor de iluminat. Din aceasta cauza amplificatorul de curent continuu al releului poate fi realizat dupa circuitul cu tranzistoare compuse sau eel in cascade multiple,

34

Fig. 2. 3. Releu fotoelectric cu tranzistor compus (cuplu Darling ton). -

R1.- rezistor 330 kg, R2 - 5,1 kg, R4, R5 _- 3 kg; R3 _ £otorezlstor Ccf>2-2; {::1 - condensator 50 llFX15V, C2-1 I-tFX400 V' V.T1,~ VT2 - t.ranzlstoj- KT361; V,D;3-VD6 - diodii ,D;226B' VD1 ~ dioda Zener KC113A, VD2 - ,D;814r; VS1 - trinistor K:fz02H.

. Atenti~! La elementejs circuitului este apIicata 0 tensrune per~culoasa pentru viata, Montarea si reglarea se efectue~za numai dupa studierea capitolului XI.

In. fig, 2. 3. este prezentata schema unui releu fotoelectric cu tranzistorcompus Darlington [9]. Acest releu s~ .deosebe~~e de cel precedent nu numai prin schema: arrll~hficatorulUl decurent continuu, ci ~i prin faptul ca seanclan~eaza atunci cind fluxul luminos scade dar nu cind creste, datorita conectarii fotorezistorului R3 in brat~l de [os al divizorului de tensiune RI, R2, R3. In afara de aceasta releul electromagnetic realizeaza functia de. tr'eapta pr.elliminara a bloculu] de executio al rele'u-: 'lUI fo~o~le~tnc. Rolul blocului cu prag al releulu] totoe,lectnc 11 Joaca. dioda Zener VDl. Daca fluxul luminos hps.e~te, fotorezll~torul R3 are 0 rezistenta foarte mare (ciilVa megaohrni), de aceea pe el se inregistreaza 0 C~der~ mare de tensiune. Aceasta duce la strapungeroa diodei Zener VDI, deblocarea tranzistoarelor VTI VT2 ,1 anc1an~are~ r~leului electromagnstjo Kl. Sarcina' (lam~ pa HLI sau mea 0 lampa de acelasi fe1, conectata In pa-

, ralel 1a aceasta) se bran~eaza. Marirea Iluminarj] fotore-

1 I. Corn. 4051

1.1

35

zistorului R3 micsoreaza rezistenta lui, ceea ce duce Ia scaderea caderii de tensiune pe R3. Cind tensiunea pe fotorezistor atinge 0 anumita valoare, dioda Zener Y01 ,se blocheaza, prin bazele tranzistoarelor VT1~i VT2, inceteaza sa mai treaca curent, 'I'rarssistoarele se blocheaza, eontactele K1.1. ale releului K1 revin in pozitieiniti111a, intrerupind legatura intre anodul tiristorului VS1 si electrodul de comanda, Blocindu-se, tiristorul intrerupe diagonals puntii VD5- VD6 ~i debranseaza astfel'sarcina, Redresorul de alirnentare a circuitelor este similar eu eel prezentat dn fig. 2.2. Intrerupatorul Q1 permite d!iI1ijarea manuala a sarcinii. Releul K1 poate fi de tip P8C-10 (certificat PC.254.303), P8C-15 (certificat PC4.591.003) sau de alt tip cu tensiunea de anclansare de 6-9 V. Fotorezistorul CcI>2-2 poate fi inlocuit cu rezistoare de tip CcI>..,3, CcI>2-5, cPCK-1, cI>CK-2, iar diodu Z('fll'J' VD1 de tip KC1l3A - eu dioda Zener tip KCI J :IA. Dacii puterea consumata de sarcina depaseste ~;o W, rl'iodc-lc- puntii VD5-VD8 de tip ,I:I;226B trebuie iniOCllit.t' ell diode de putere mai mare de tip K,I:I;202K, KJ~20(jI>, s, a. La puteri consumate de sarcina de peste :100 W, puntea de diode VD5-VD8I?i trinistorul VS1 se instaleaza pe un radiator cu 0 suprafata de 50-100 cm'',

Atentie, La elementele cireuitului este aplicata 0 tensiune perlculoasa jrentru viata, Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Noaptea il1!tilnim tot mai des automobile pe parbrizuldin f,ataal carora Iumineaza un bee deculoare albastra ori violeta, Acesta-i becul dispozitivului ee atenueaza efectul de orbire a conducatorului auto de catre farurile vehiculelor care circula in sens opus. Conducatorul auto cupleaza acest dispozitiv in mod manual ce-i provoaca incomoditati, Pentru dirijarea automata a dispozitivului indicat mai sus se poate Iolosi releul Iotoelectric din fig. 2.4. [10]. El reprezinta inca un circuit care utilizeaza tranzistoare compuse. In schema primul trainzistor compus (VT1, VT2) este un amplificator de curent continuu, iar al doilea (VT3, VT4) este blocul de executie ,al releului fotoelectric, care cupleaza sau decupleaza becul ELI la reteaua de bord a automobilului. Fotorezistorul RI estern'ontat astfel incit sa fie iluminat liber de farurile masinilor care circula in directie opusa. Cind lurninacade pe fotorezistor, toate tranzistoarele dispozitivului automat se deblocheaza, si pe becul ELI se aplica

36

+12 V

VT4 I .

fELl '

I

Fig. 2. 4. Dispozitiv automat de atenuare a

conducatorului auto. efectului de orbire a

HI - fotorezistor ¢CK I: R2 .

H4 - 1 MQ R5 - , - rezistor 10 kQ R3 - 220 kQ

, - 11 kQ R6 - 8 2 kQ' VT1 VT '

KT315B, VT3 - II214r, VT4 _ rT308B.' - 2 - tranzistor

tensiunea reteli de bord Cind lumi di .

to 1 bl h v' rna ispare, tranzts-

are e se o~ eaza si becul se stinge. Pragul de actio-

nare al becului E.L1 s~ .ajusteaza cu ajutorul rezistorului R. 3. Conectarea dlSPOZltivului la reteaua de bord t b .

'fc'fectuata ri hei d ' re uie

. p.rn c . e:a e contact si intrerupatorul manual

~l, altfe: dlSPO:-:ttivul va conecta automat becul ELI inainte de lasarea rntunericului.

. Fotorezistorul R1 este de tip cI>CK":l sau de . It

tip cu . t tV d ' . oncare fc).,

. 0 rezis en a e rntuneric de 20-60 kO T'

torul VT3.poate fi oricare din seriile KT314 KT8[:~ZlS-

:;; poa.te fi mont at far a radiator, deoarece' function!~z~ '. regim d~ comutare. Pentru asigurarea unui a'stfel de 1 egrm tl1anzlstoarele VT1, VT2 si VT4 trebuie sa ib v

factor de transfer in curent de minimum 100 0 fal at_un nare bun v t . v . unc lO-

a es e asigurata de t_ranzistoarele'din seriile KT3102 si KT3107.

Dispo21itivul de comanda al Iumini] [11] (fig 2 1) t dot~t vc~ un am~lif!cator de curent continuu, c~re' es:: ~ ~enga intermediarji intre amplificatoarele cu tranzistoare «_>mp_use si cele cu multe etaje. Ca si in cazul circuitului din f~g: 2.3., releul fotoelectric cupleaza lumina, cind fotoreZlsw::ul R3 .este iluminat mai putin, deoarece se deblocheaza tranzlstoarele VT1 si VT2. Circuitul decolecto:al acestuia, !n afa~a. de dioda VD1, cuprinde [onctiunca de comanda a tr'inistor-uluj VS1; cind trinistorul se

L 37

Fig. 2. 5. Dispozrtiv automat de comanda a Iluminarff.

RI - rezistor 470 kG, R2 - 2 kG; R3 - fotorezistor C<P2-2; R4 - rezistor 30 kG, R5 - 5,6 kG, R6 - 22 kg, R 7 - 3 kG, R8 - 300 kg; C1 - eondensator 20 I-lFX15 V, C2 - 0,31-lFX400 V, C3 - 0,5 I-lFX160 V; VTl, VT2 - tranzistor MII26; VD1, VD6 - diodii ~9,lJ;, VD3, VD5 - K,lJ; 106; VD2 - dioda Zener ,lJ;814B; VS1, VS2 - trmistor KY202H; VL1 - lampa eu neon TH - 0,2.

deblocheaza pe sarcina apare alternanta negativa a tensiunii de retea, iar pe jonctiunea de comanda a trinistorului VS2 apare un impuls de tensiune transmis de la VS1 prin circuitul R7, C3, VD6, ceea ce deblocheaza trinistorul VS2. Prin sarcina trececurentul ambelor ialter-, nanteale tensiunii de retea. Cind creste intensitatea LIu ... xului Iuminos incident pe fotorezistorul R3, rezistenta acestuia scade pina la 1-2 kQ; curentul decolector al tranzistorului VT2 scade pina la 1-2 mA, trinistoarele VS1, VS2 se blocheaza:;;i lampile sisternului de iluminare se sting. Condensatorul C3 se descarca prin dioda VD6, rezistorul R 7 si jonctiunea de comanda a trinistorului VS2.

Alimentarea dispozitivului este asigurata de un redresor dupa schema cunoscuta (fig. 2.2.). 0 trasatura caracteristica a blocului de executie al acestui releu este faptulca prin sarcina trec ambele alternante ale tensiunii de retea, fara utilizarea puntii redrsoare traditionale sau a simistoarelor deficit are. Dad dispozitivul este asamblat corect si din elemente in stare buna, el incepe sa functioneze odata eu cuplarea lui la retea. In unele calzuri este necesara alegerea valorilor rezistoarelor R5-R7 pentru a obtine deblocarea sigura a trinistorului VS2.

Electromistii amatori folosesc foarte des in cali tate de

38

+

9;12 V

Fig. 2. 6. Releu fotoelectric simplu cu fototranzistoare de fabricatie proprie.

RI - rezistor 10kG, R2 - 15-22kU VT1 - tranzistor MII42 VT2 - KT361 VD1 - dioda K,lJ;522B. ' ,

tra?~ct?r fotoe~ectric fototranZistoare confect-ion ate de ei inj:;;l:;;l din tranzistoarr- obisnuite, la careIi se inlaturj; capaculcapsulei, pentru a le expune luminii, Cel mai sim~:u releu ~otoe~e.c~ric de Iaoricatte proprio (fig. 2. 6) poate £1 construit utilizind un fototranzistor confection at din tr~nzistorul MIT 42 de tip p-n-p. Comparind schema acestui releu cu cea din fig. 2. 1., obser vam ca dispozitivul dat se deosebeste prin faptul ca in locul fotorezistorului este veon~ctat ,:n fototranzistor, a carui baza este pusa la masa prm rezistorul RI. Aceasta asigura blocarea fototranzistbrului in regim de intooeric. Inafara de aceasta din cauza valorii [oase admisibile a tensiunii intro colectorul.:;;i emitorul tranzistol't1Jlui MIT42, se recornanda ca circuitul sa fie aliment at la 0 tensiune de maximum 12 V. Tn acest caz releul K1 trebuie sa fie de tipul P8C-15 (certifieatele PC4.591.003, PC2.591.006; XIT4.59I.013) sau P3C-55A (certificat PC4.569.600.10).

Atentie! La elementelo circuitului este aplicata 0 tenalune periculoasa pentru viata. Montarea ljIi reglarea se &1fcctueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Robinetul fotoelectronic pentru lavoar [12J utilizeaII~ de asernenea un circuit de releu fotoelectric cu fototrunzistoare de fabr'icatio proprie (fig. 2.7). Raza de lumina intersecteaza spatiul dedeasupra lavoarului sicade po un traductor fotosensibil. Cind apropiem miinflo de

39

Fig. 2. 7. Releu fotoelectric pentru lavoar,

RI, R2 - rezistor 30 kg, R3 - 2 kg, R4 -8,2 kg; CI - condensator 200 I-lFX25 V; VTI - VT5 - tranzistor Mll4IB; VDI VD5 - dioda )];226)];; HLI - Iampa eu Incandescenta MH6,3- 0,3; Y Al - supapa electromagnctica CKH-2 (220 V).

robinetul de lavoar, raza de lumina este barata. Releul fotoelectric incepe sa functionezo si anclanseaza 0 supapa electromagnetica -apa incepe sa curga, Traductorul fotoelectric principal este fototranzistorul VT3. Atita timp cit pe acesta cade lumina lampii HLl, rezistenta colector-emitor este joasa, tranzistoarele VT4, VT5 sint blocate, releul Kl are armatura declansatasi apa nu curge, Dad intrerupem raza de Iumina care cade pe fototranzistorul VT3, rezistenta colector-emitor creste brusc, ceea ce duce la deblocarea tranzistoarelor VT4, VT5 si la actionarea releului K1. Acesta prin contactele sale K1.1, K1.2 aplicaalimentarea la supapa electromagnetica YAl, care incepe sa functioneze si debiteaza apaIn robinetul lavoarului. Daca acesta a fost in prealabil deschis cu mi-: na, apa incepe sa curga.

Fototranzistorul VTl este instalat alaturi de l ampa HLI astfel incit sa fie tot timpul iluminat. VTl impreuna cu VT2 formeaza un dispozitiv de protectie in cazul cind iese din functiune Iampa HL1. In caz contrar, daca raza de lumina care ilumineaza fototranzistorul VT3 lipseste apa va curge intruna. In circuitul propus acest Iucru este esxclus, deoarece arderea Iampii duce la mari rea rezisteritei colector-ernitor a fototranzistorului VTl si la deblocarea tranzistorului VT2. Intrucit acesta este conectat in paralel cu traductorul fotoelectric principal, deblocarea lui este ochivalenta cu iluminarea fototranzistorului VT3 si in acest caz apa nu va curge,

40

Intr.erupatorul Ql~erve~te pentru comanda manuala a ~up~pel electromagnetjco YA1. In af'ara de tranzistoarele lndlcate in schema, pot fi utilizate oricare alte tr anzistoa-, r~ p-n-p cu. factorul static de transfer in curent de min~mum 30 ~l P tensiune admisibila colector-emitor de mirnmum 15 V.

, vTransformatorul ~n dispozitiv trebuie saasigure pe mfa~urarea secundara 0 tensiuns de 9 V. Poate fi utiliz~t transformatorul de iesire de baleiaj cadre din televlzoa;-ele cu. tuburi electronice in care se asigura urn unghi de deviatie de. 7?O (tr~nsformatorul TBK-70), sau tI1aI~.sformato:ul de iesir e dintr-un radioreceptor cu tubun electronice, Lampa HLI este de tip MH6 3-0 3 supapa electromagnetic a - de tip CKM-2 (cu 0 tensiune de 220 V), care. se foloseste la mal~inj_le de spalat vesela,

Fo~ot:anzlsto~u~ VT3 se monteaza intr-o carcasaIde preferinta erm.ehca) cu ferestruica ampl asatg intr-o part: a Iavoarului, toate celelate circuite - pe partea opusa ". Ajustarea schernei se reduce la alegerea valorilor rezistoarelor Rl si R2, astfel inert atunci cind fototranzistoare~e s~nt. Iluminate, tranzistoarele VT2, VT4 si VT5 trebuio s~ fIE: bloc ate, iar releul Kl - declansat. Releul nu trebuio sa se anclanseze nici atunci cind este stinsa larnpa HLl. Cind raza este barata cu mina releul se anclanseaza si apa incepe sa curga din robinet.

Precizia de iactionare a releului electronic depinde in fond de panta pragului in blocul cu prag, Aplicarea releelor electromagnetice si a diodelor Zener in cali tate de bloc cuprag s~mp1ifica circuital, dar concomitent pragul poate flmstabll, «sters». In releele fotoelectrice acest fenomen are loc de obicei La schimbarea Iina a fluxului lurninos care cade pe fototraductor. Una din metodele de eombatere a instabilitatil in action area releului este uti[lzarea in blocul cu prag a unui circuit basculant bistabil eu cuplaj intre emitoare, asa-numitul trigger Schmitt ai c:llrui principiu de Iunctionare este descris amanuniit' de

Clxemplu, in lucrarea [13]. '

In fig. 2.8 este prezentata schema unu releu fotoeleclrlc foarte simplu cu circuit basculant Schmitt. In acesta It' ut:i1lize~za tra.nzistoar;le VTl, VT2, iar bratuldrept al aircUltulUl contine bobina releului electromagnetic Kl Care indeplineste functia de bloc de executie, In starea !n.ltiala tranzistorul VTl este blocat, iar VT2 deblocat: blocul de executio este actionat, Tensiunea la intrarea

41

P2

-~-

Fig. 2. 8. Releu fotoelectric simplu ca circuit baseulant bistabil Schmitt.

Rl - fotorezistor <PC)l;-'l R2 ~ rezistor 10-22 kg R3 - 5,6 kg

R4 - 30Q, VTl, VT2 - tranzistor lVIIT25A, VDl - diodii K)l; 522B.

crrcuitului basculant depinde de rezistenta fotorezistorului R1. Odata cu manirea Intensitatii fluxului luminos incident pe Rlvaceasta tensiunccreste, in cele din urma atingind valoarea pragului de actionare al circuitului Schmitt. Atunci tranzistorul VT1 trece imediat in starea de conductie, iar VT2 se blocheaza si blocul deexecutie declanseaza. Cu ajutorul rezistor ului variabil R2 poate fi modificata valoarea pragului de iactionare a releului fotoelectric, Dioda VD1 indepline~te acelasi rol de protectie, ca si in circuitul prezentat m fig. 2.1. Rele~l K1 este de dorit sa fie de tipul MKY -48 pentru 0 tensiune alternativa de 127 V. Fireste ca se poate utiliza si alt tip de releu la 0 tensiune de 20-27 V, avind un curent de actionare de 30-70 rnA. Tranzistoarele VT1, VT2 pot. fi inlocuitecu KT502E, MII26 sau KT315B, KT503E, eu m~ versarea obligatorie a polaritatii sursei de alimentare~l a diodei VD1. Pragul de actionare al releului fotoelectric se stabileste de obicei astfel incit acesta sa depaseasca nivelul fondului de lumina i~ sa fie mai scazut decit semnalul luminos maxim astepta, Inacest caz cu cit este mai

42

HLf

-22 V

Fig. 2. 9. Releu fotoelectric cu stabilizarea pragulul de actlonare. Rl - rezi~tor 160 kQ, R3 - 13 kQ, R4 - 910 n, R5 - 47 kQ; R2- - fotorezistnr <PCK - 2; VTl - tranzistor lVIITlO1 VT2- MII37; VD1 - dioda K)l;522; VD2 - dioda Zener )l;808. '

scazut nivelul de prag, cu atit este mai inlta siguranta in fl;llctionare a releului. Daca pragul este prea aproape de nivelul Iurninozitatii mediului inconjurator, apare primejdia actionarfi eronate in cazul varlatiei temperaturii me.., diuhzi ambiant sau a tensiundi de aliment are care due la modificarea pragului de actionaro a releului fotoelectric. Aceasta inseamnacg pragul de actionars trebuie sa fie stabilizat in masura posibilitatilor. Unul din procedeele de stabilizare a nivelului de prag este inlocuirea rezistorului R4 (fig. 2.8) printr-o dioda Zener.

In fig. 2.9 este prezentata schema unui releu fotoelectric cu stabilizarea pragului de actionaro [14]. Dispozitivul este utilizat pentru oprirea in raza directa a benzii la magnetofon (autostop). Banda, trecind intre Iampa cu incandescenta HL1 ~i fotorezistorul R2, nu lasa sa treaca razela directe de lumina spre fotorezistor. Rezistenta acestuia este mare si, in consecinta, caderea de tensiune pe rezistor este de asemenea mare. Tranzistorul VT1 conduce, VT2 este blocat, iar prin bobina releului electro-

• magnetic K1 nu trececurent. Daca banda se rupe sau se termina, lumina becului HL1 cade pe fotorezistor ~i rezistenta acestuia soade brusc.La rindul sau, acesta face

43

sa scadasi caderea de tensiune pe fotorezistor. Daca tensiunea este cu mult mai mica decit pragul de comutare al circuitului basculant Schmitt care utilizeaza tranzistoarele VTl, VT2, acesta basculeaza si releul Kl se ancl anseaza debransind cu contactele sale magnetofonul de la retea sautrimittnd sernnalul ide stopare la blocull logic de comanda al mecanismului magnetofonului.

Releul electromagnetic, poate fi de tip P3C-lO (certificat PC4.524.302) sau P3C-15 (certificat PC4.591.004, XIl591.011). La tensiuni de alimentare mai scazute, el trebuie Inlocuit printr-un releu cu 0 tensiune de actionare mai mica, de exemplu P3C-lO (certificat PC4.524.303) sau P3C-15 (certificat PC591.002), iar in loc de dioda Zener ,D;808 trebuie sa fie folosite diodele Zener KC165A, KC147 A, KC133A. Tranzistorul MIllOl poate fi inlocuib cu orice tranzistor n-p-n cu siliciu de mica putere, iar eel de tip MIl37 - cu orice tranzistor cu germaniude aceeasi putere si structura, Pragul de anclansare al releul ui fotoelectric poate fi modificat prin alegerea rezistorului Rl.

Adesea, in cazuri concrete de aplicare a releelor fotoelectrice cu circuit basculant Schmitt, fotosernnalul poate fi atit de slab, incit nivelul tensiunii la intrarea circuitului nu este suficient pentru a atinge pragul de actionare al acestuia, Ca exemplu de astfel de aplicatii pot servi: oprirea automata in raza reflectata Ia magnetofon, dispozitivul automat de aprindere a luminii pe palierul scar ii, automatul de comutare a luminii farurilor automobilului etc. In aceste cazuri intre traductorul fotoelectric ~i circuitul basculant Schmitt scconecteaza un amplificator de curent continuu sau se iau masuri de reducere a nivelului pragului de actionare al circuitului Schmitt.

In schema opririi automate in raze reflectate Ia magnetofon [15], prezentata in fig. 2.10, in f'ata circuitului Schmitt asamblat din tranzistoarele VT3, VT4 (schema €ste cunoscuta deja), se conecteaza un amplificator de curent continuu cu doua etaje cu tr anzistoarele VTl si VT2. Aceasta permite amplificarea sernnalului de pe rezistorul R3 care este sarcina fotodiodei VDl, aducindu-l Ia un riivel, care poate actiona circuitul basculant. Acest semnal apare in urma caderii razelor de lumi~a de la be:u~ ~L1 pe Iotodioda VDl, dupa ce se reflect a pe 0 bucatica de hirtie alba sau de staniol, lipita pe banda de magnetofon

44

PI ili R2

I

$HU

I

i

L~ __ 4--_-4-

Fig. 2. 10. Dispozitiv automat de stopare (autostop) eu rag refIeetata,

RI -:- rezistor 62 Q. R2 - 3 kg, R3 - 100 kU, R4 -20 kll, RS ~ 10 kO, R6 - 820 Q, R7 - 2,7 kil, R8 - 33 il, R9 - 12 kQ; VTl _ V:T4 v- tranzistor KT315B; VDl - fotodioda <t>,l( - 3; VD2 dioda KT509A; HLI - Iampa eu incandescenta CMHfi,3-20-2.

in Iocul dorit, Avantajulacestui autostopconsta 'in faptul ca el poate fi folosit si in casetofoane, in care oprirea automata in raze directe intimpina dificultati, Dupa dorinta, oprireaautomata in raze reflectate poate fi utilizata ~ la oprirea automata programata, deoarece reperele reflectante pot fi instalate in orice loc pe banda magnetica.

In dispozitivul descris pot fi folosite :;;i alte tranzistoare cu un factor static de transfer incurent de peste 40. Releul electromagnetic tr ebuie sa aiba 0 tensiuno de actionarc de 10-11 V si un curent consumat de maximum 60 rnA, adica sa fie, de exemplu, de tipul P3C-6 (certificat Pct>0.452.l35), in care sa fie cel putin 0 grupa de contacte de anclan~are:;;i alta - de declansare, Ca traductor fotoelectric se pot utiliza fotodiode de alte tip uri, de asemenea - fototranzistoare sau optroane cu canal deschis. Regl area dispozitivului se reduce la aiustarea pragului de actionare cu ajutorul rezistorului de ajustare R2, in timp ce traductorul fotoelectric este iluminat cu lumina reflectata,

45

Un exemplu caracteristic de dispozitiv automat pentru stingerea luminii pe palier este cireuitul prezentat ill fiu. 2.11. [16]. In acest releu fotoelectric sensibllitatea la actiunea luminii este marita cu ajutorul repetorului pe emitor care utilizeaza tranzistorul VTl. In afara de faptul caamplifica puterea semnalului de intrare, acest repetor contribuie la 0 mai buna adaptare a rezistentei de intrare a circuitului basculant Schmitt si a rezistentei interne a traductorului fotoelectric, executat pe fotorezistorul Rl. In circuitul Schmitt 'se utilizeaza tranzistoarele VT2 ~i VT3. Tranzistorul VT4 este amplificatorul semnalului de comanda aplicat la blocul de executie al releului, care contine trinistorul VSl~i lasa sa treaca in sarcina doar una din alternantele tensiunii de rete a, ceea ce este sufident pentru beculcare ilumineaza palierul.

Dispozitivul este alimentat de la reteaua de 220 V prin intermediul unui redresor la care se uti'lizeaza diodele VD2 VD3 conform circuitului asernanator cu eel din fig. 2:2. Cind lumina de zi este destul de puternica, tensiunea la intrarea repetorului pe emitor are nivelul careasigura 0 stare stabila. a circuitului basculant Schmitt - tranzistorul VT2conduce, iar VT3 este blocat. Este blocat~i tranzistorul VT4, in consecinta, la intrarea tr'inistorului VSl curentul Iipseste si el va fi de asernenea blocat. In acest caz prin sarcina nu trece cu-

~t:

RI

. VTl

R2

Fig. 2. U. Dispozlt iv automat de anelasare a Iluminarfi.

RI _ fotorezistor <t>C-K1; Rl2 - rezistor 33 'kg; R3 -110 kO, R4 - 820 g, R5, R9 - 2,4 kO, R6 - 33 0, R7 - 4,7 kg, R8, RIO - 330 Q; CI - condensator 500 IlFX25 V; C2 - 1 f.tFX600. V;~ VT1 ~ VT3 - tranzistor MIl20; VT4 - MIl37; VD2, VD3 - dioda )J;7/K, VDI - dioda Zener ,D;S14)J;; VS1 - trinistor KY201K.

46.

r

rent. Daca intensitatea luminii scade, rezistenta fotore-s zistorului creste, iar tensiunea deintrare se micsoreaza, Cind aceasta tensiune atings valoarea de prag, circuitul bistabil basculeaza, ceea ce inseamna ca acum VT2 este blocat, in timp ce VT3 conduce. Deblocarea tranzistorului VT3 duce la deblocarea tranzistorului VT4, prin care trece curentul de intrare a trinistorului VSl. Trinistorul VSl se deblocheaza, conectind sarcina.

In calitate de traductor fotoelectric (in :afara de <I>CK -1, care este indicat in schema) poate fi utilizat oriee fotorezistor similar. Tranzistorul MIT 20A poate fi Inlocuit cu orice tranzistor p-n-p, avind un factor da amplificare incurent de minimum 50, iar MII37 - cu orice alt tranzistor n-p-n cu un factor de transfer al curentului de baza de minimum 30. In loc de dioda Zener ,ll;814,l( poate fi utilizata dioda Zener ,IJ;813. Puterea consumata de sarcina (lampa ELI) nu trebuie sa depaseasca 100 W.

Atentie! La elementele circultului este aplicata 0 tensiune perieuloasa pentru viata. Montarea ~ reglarea se .efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Una din masurile de reducere .a_ nliveluluide prag de actionare al circuitului Schmitt este utilizarea in bratul lui deIntrare a unui tranzistor compus, Un astfel . de circuit Schmitt intra in component a comutatorului automat al farurilor de automobil (schema este prezentata in fig. 2. 12) [17]. Conducerea automobilului noaptea este complicata din cauza vizibilitatii redusea carosabilului ~ia'!ambiantei. In atara de aceasta fluxul de masini care vin din directia opusa 11 . obliga pe conducatorul auto sa comute des lumina farurilor de la faza lunga la cea scurta, ceea ce distrage atentia soferului si i1 oboseste, Din aceasta cauza foarte des sof'erul uita sa comute faza farurilor Ia aparitia masinilor din sensul opus. In cazul acesta se creeaza conditii propice unui accident. Releul fotoelectric din fig. 2.12 conecteaza in mod automat farurile la faza scurta at unci cind masinile se apropie la 0 distanta de 150-200 m ¢ Ie comuta la faza Tunga dupa indepart area lor. Dispozitivul automat se instaleaza in masinile lacare polul negativ al bateriei de acumulator este pus Ia masa (Ia caroserie), iar pentru comutarea farurilor se utilizeaza un releu electromagnetic intermediar (de exemplu, BA3-2103).

'I'ranzistorul compus din etajul de intrare al circuitu-: lui basculant Schmitt contine tranzistoarele _ VTl si VT2.

47

IR;~fT.;

I

Fig. 2.12. Dispozitiv de comutare automata a fazelor farurilar de a..wmobUe.

Rl - rezistor 91 kQ; R2 - fotorezistor C<l>2 -6; R3 - rezistor 4,7 kO, R4 -:- 330 kg, R5 - 18 Q, R6 -130 Q; Cl - condensator 5 ",FX15 V. C2 - 50 ",FXI5 V; VTl, VT2 - tranzistor KT312A VT3 - KT312B; V,D) - dioda Zener KC133A; VD2 - .lI:814B. '

In etajul de iesire este utilizat tranzistorul VT3, a carui sarcina este releul electromagnetic Kl. Pentru stabilizarea pragului de actionare al circuitului Schmitt, in circuitul de emitor al tranzistorului VT3 este prevazuta dioda Zener VDl). Rezistorul R2 este un traductor fotoelectric. La intuneric rezistenta lui este mare ~ tranzistorul compus este blocat, in timp ce VT3 conduce. Prin lroa~urarea releului electromagnetic Kl trece curent, ~i contactele Kl.l normal deschise sint inchise, Ele sint incluse in circuitul releului intermediar al automobilului in asa mod Incit in acest caz arde lumina defaza lung-a: a farurilor. Cind pe traductorul fotoelectric cade lumina farurilor masinii din directie opusa, rezistenta R2 scade cu mult, si tensiunea la intrarea circuitului Schmitt creste brusc, depasind pragul de f'unctionare, la care acesta basculeaza, Tranzistorul compus se deblocheaza, iar VT3 inceteaza sa conduca, prin bobina releului Kl nu mai trece eurent,contactele Kl.l se des chid. Releul intermediar al automobilului comuta in acest caz farurile la faza scurta.

48

Pentru stahilizarea tensiunii retelei de bord a automobilului este prevazut un stabilizator parametric care utilizeaza dioda Zener VD2, rezistorul R6 si conde~atorul C2. Cu ajutorul Iritrerupatorului SAl dispozdtivul poate fi trecut in regimul de comanda manuala a luminii farurilor. Se recomanda ca automatul sa fie instalat jri salonul automobilului pe spatele tabloului de bord, iarmtreupatorul SAl - pe acest tablou. Fotorezistorul C<P2 -6 ~u (Cc:I>2-5) se fixeaza sub capota masinii in stinga dupa reteaua radiatorului, astfel incit axa optica a. traductorului sa fie paralela cu drumul. Pentru conectarea traductorului la dispozitivul automat trebuie utilizat un cablu bifilar ecranat. Dupa mont area dispozitivului, ace-sta se regleaza tn asa fel inch releul sa actioneze sigur Imitind lumina farurilor masinilor care yin din directi~ opusa cu ajutorul unei larnpi de masa, Apoi dispozitivul se instaleaza pe automobil, si se alege sensibilltatea optima (cu rezistorul R4). Aceasta operatic trebuie sa se fuca noaptea pe 0 portiune de drum drept, cu trafic redus. Cel de-al doilea automobil (din directia opusa) I'ste amplasat la 0 distanta de 150-200 m. In ambele automobile se conecteaza faza scurta si cu ajutorul tumblerului SAl dispozitivul se branseaza la .reteaua de bordo Rotind axul rezistorului variabil R4, se ajusteaza sensibiIitatea astfel inoit la aprinderea farurilor in masina care vine din directie opusa, dispoziti vul sa actioneze sigur,

trecind farurile la faza scurta, Dad sensibiltatea nu poate fi ajustata, Iasind cursorul rezistorudui R4 intr-o pozitie lntermediara, se alege 0 alta valoare arezistorului Rl [lnlocuindu-I provizoriu cu un rezistor variabil) dupa acelasi criteriu casi incazul lui R4. Dupa ajustarea dispozitivului, placa seacopera cu lac protector.

Circuitele Schmitt au 0 panta abrupta a carcteristicilor de actionare si de revenire, datorita careia releele fotoelectrice care utilizeaza astfel de circuite au 0 Iunctioflare sigura la anclansarea si declansarea sarcinii.v'I'otusi IiIceste circuite au si 0 deficients serioasa: tensiunea de revenire este intotdeauna mai [oasa decit cea de actionarl',adica se manitesta fenomenul de histerezis. Latimea buclei de histerezis este de citeva zecimi de volt. Aceasta tuce, de exemplu,ca dispozitivul automat de bransare a [luminarii (fig. 2.11) sa stinga lumina pe palier dimineata III un nivel de iluminare mai ridieat decit seara, cind se

., Com. 4051

49

aprinde lumina, ceea ce duce la un consum nejustificat de energie electrica.

Exista diferite procedee de Ingustare a bucleide his-s terezis, astfel incit ea sa aiba doar oiteva sutimi de volt in latime (vezi, de exemplu, [13]), ins a aceasta necesita complicarea schemei circuitului Schmitt. De aici rezulta c.a trebuie. gasitcalte elemente de prag pentru a le utiliza in calitate de bloc cu prag al releului, Un astfel de element esteelementul de prag Turcenkov [18]. Schema unui releu fotoelectric cu elementul Turcenkov [19] es-s te prezentata In fig. 2.130'

Elementul Turcenkov propriu-zis utilizeaza tranzistoarele VT2, VT3 si dioda VD4, rezistoarele R5 si R6. Diodele Zener VDl~i VD2, ca si rezistoarele ni ~i R2, intra incomponenta stabilizatoarelor parametrice- 6 8 V si, respectiv, +6,8 V. In cali tate de traductor fotoelectric se-utilizeaza fotodioda VD3,conectata cu polarizare inversa intre emitorul si baza tranzistorului VTl.Clnd fotodioda este iluminata, rezistenta sa inversa mica sunteaza intrarea tranzistorului VTl, blocindu-l. Curentul de intrare al elementului Turcenkov este foarte mic. Tranzistorul VT3 este saturat de curentul care curge prin i jonctiunea lui de emitor, rezistorul R5 si [onctiunea de emit or al tranzistorului VT2, iar tensiunea de iesire este practic nula. La incetarea iluminarii fotodiodei VD3, re-, zistenta inversa a acesteia creste, reducind efectul de suntare a intrarii tranzistorului VTl. Aceasta duce la cresterea curentului prin tranzistorul VT1 si, mxionsecinta, curentul de intrare al elementului Turcenkov lncepe de asemenea sa creasca. Cind curentul de intrare al elernentului Turcenkov atinge 0 valoare aproximativ egala cu cea a curentului de emit or al-tranzistoarelorV'I'z ~i VT3, tranzistorul VT2 incepe sa conduca si prin dioda

, VD4 incepe sa treaca un curent care reduce curentul de baza al tranzistorului VT3 si, prin urmare, si curentul lui de 'ernitor. Procesul decurge in avalansaei ca rezultat tranzistorul VT3 se blocheaza. Tensiunea de iesire creste rapid la nivelul tensiunii sursei de alimentare - 6,8 V. Aceasta tensiune poate fi utilizata pentru comanda blocului de executie al releului fotoelectric. Pragurile de action are si de revenire al elementului Turcenkov sint determinate de raportul marimilor rezistentelor R5~i R6. Aceste valori pot fi variate in limite Iargi, ceea ce inseamna ca pot fi apropiate la maximum. In felul aces-

50

r

I

le~lre

VD2

C2

VDf

CI

I

VD3

+f2V R2 ~----------~---+---+~

Fig. 2. 13. Bloc cu prag cu elementul Turcenkov.

Rl, R2 - rezistor 300 n. R3 - 220 kQ, R4, R5 - 51 kQ, R:6- 0,6 kQ; ci, C2- condensator 68 ltFX15 V; VTl, VT3 - tranztstoril416A, VT2 - MII38A; VDl, VD2 - dioda Zener KC168A; VD3 - fotodioda <p~-3; VD4 - dioda ~219A.

ta poate fi redusa bucla de histerezis al elementului de prag, In practica acesta se realizeaza prin alegerea rezistorului R5. Cu ajutorul rezistorului R3 se poate modifica nivelu de iluminare al fototraductorului lacare basculeaza elementul de prag Turcenkov. Releul fotoelectric descris mai sus se caracterizeaza, in atara de faptul ca aproape nu are histerezis, printr-o inalta sensibil.itate isi o rapiditate mare de function are. Deficientele circuitului constituie utilizarea a doua surse de alfmentareei Ioloaireaincompleta a posjbilitatilor elementului de prag Turcenkov. Nivelul praguri.lor de action are si de revenire ale elementului de prag Turcenkov depinde nu numai de curentul de intrare (de .la 0 sursa exterioara), ci si de nominalul rezistenterRf din circuitul de colector al tranZistorului VT2 (fig. 2.13). Prin urmare, un releu fotoelectric simplucu perforrnante bune poate fi realizat far a 0 i.ursa exterioara de curent de intr are prin inlocuirea re-

listorului R5 cu un fotorezistor cu 0 rezistenta de intuneric mare.

51

j

I

(Q)Rf

I

P3

VT2

! .

:97 VD1 :~I_-

VTf

-5(9) V

;Fig. 2. 14. Bloc eu prag simplifieat eu elementul deprag Tur.cenkov.

Rl ~ fotorezistor ct>CK-2, R2 - rezistor 22 kO R3 - 12 kQ VTl - tranzistor MII41A, VT2 - MII38A, VDl ~ dioda ,lJ;220. '

in fig. 2.14 este prezentata schema unui releu fotoelectronic simplu, realizat pe baza elementului de prag Turcenkov [20], in care s-a tinut cont de observatiile de mai sus. Cind fotorezistorul R1 este iluminat si rezistenta lui este midi, curenturl care 11 parcurge mentine tranzistorul VT2 deblocat in stare de saturatie si tensiunea de iesire este aproape nula, Clnd pe fotorezistor nu mal cade lumina, rezistenta lui creste, curentul care trece prin rezistor se micsoreaza, si in consecinta scade si tensiunea pozitiva aplicata pe baza tranzistorului VT2, si curentul bazei acestuia, ceea ce duce la reducerea curentului lud de ernitor. Intrucit procesul are loc in avalansa, tranzistorul

52

VT2 se blocheaza, iar tensiunea de iesire creste brusc pina la nivelul tensiunii sursei de alimentare. Releul fotoelectric actioneaza cind scade fluxul luminos incident pe traductorul fotoelectric. Pragul de actionare sicel de revenire se regleaza cu ajutorul rezistorului variabil R2. Rotind axul acestui rezistor, in timp ce fotorezistorul Rl este iluminat, se stabileste la iesire 0 tensiune de eel mult 0,3 V.

La circuitele prezentate i11. fig. 2. 13 si 2. 14, avind in vedere valoarea mare a rezistentei lor de iesire, pot fi conectate doar blocuri de executie cu rezistenta de intrare mare, sau trebuie utilizate etaje'suplimentare 'de adaptare. Un astfel de etaj este circuitul din fig. 2.15, care permite adaptarea circuitului din fig. 2.14 la intrarile elementelor Iogicc ale circuitelor integrate si la trinistoare, In incheiere trebuie mentionat cii in locul tranzistoarelor cu germaniu in elementul de prag Turcenkov pot fi utilizate si :tranzistoare cu siliciu de polaritatea respectiva, In acest

+5 V

- -.----.- ----- -.---4>------------

!?! ->-----[§J- --La colectorut. Lui VT2 (Fig 2.14)

La intr orite eire. logic integrat

L --{)t- - -'ioo-

La electro de com. a tr{nisroruilJi.

La cotoaot trinistowLui ,-----

Fig. 2. 15. Etaj de adantare II' intrarfle elementelor logice ale elroultelor mtegratesl trinistoarelor.

Rl - rezistor 1 kQ, R2 - 1,3 kQ, VTl - tranzistor KT315B. 63

· caz in loc de dioda VD4 (fig. 2.13) sau VD1 (fig. 2.14) trebuie cuplate doua diode cu siliciu conectato in serie,

o alta posibilitate de a atenua efectul de histerezis al releului fotoeleclric 0 constituie utilizarea in calitate de bloc cu prag a unui generator de impulsurt si anrumea unui multivibr.atorautooscilant, in alcarui circuit de reactie este conectat fotorezistorul, folositca traductor al sernnalubui luminos. Acest circuit este realizat in releul fotoelectriccu efect redus de histerzis din fig. 2.16 [21]. Multivibratorul este un amplificator 'cu doua etaje,eu tranzistoarele VT1 si VT2 conectate in circuit eu emitor comun, in circuitul de reactie se gaseste fotorezlstorul Rl. Dupacum se stie, pentru stabilirea regimului autooscilant trebulie sa fie respectate cerintele de. faze (adica reactia trebuie ,sa fie pozitlva) si fata de amplitudini. Conditiile fazelor in cazul de fata sint respectate, deoarece fiecare etajcu emitor comun intoarce faza semnalului amplificat cu 180°; conditiile de amplitudini depinde de rezistenta fotorezistorului Rl. Cind nivelul de iluminare a fotorezistorului R1 este scazut, rezistenta acestuia este mare, reactia pozitiva de pe colectorul lui VT2 pe baza lui

KU

VD7-V(llU >-

~i ~

I

Fig. 2.16. Releu fotoelectric cu efect redus de histerezis.

Rl - fotorezistor <I>CK-l; R2 ---' rezistor6,8 kg, R3 - 10 kg,. R4 - 68 kg, R5 - 10 kg, R6, RIO - 4,7 kg, R7 - 470 n, R8 -

1,2 kn, R9 - 470 g, Rll - 30 n, R,12 - 200 D, R13 - 470 kQ; Ccondensator 0,047 I-lF, C2 - 200 I-tFXIO V, C3 - 500 I-lFX50 V, C4 - '1 I-lFX400 V, VTl - VT3 - tranzistor MII40A, VT4~· MII25B; VD1 - diodii Zener ,ll;S 14,IJ; , VD4 -VD6 - ,IJ;814A; VD2 ~. diodii II9A, VD3 - K,ll;103, VD7 - VDIO - ,IJ;226B.

M

r

VT1 este mica, raportul Intra amplitudini este nefavora-, bH pentru amorsarea oscilatiilor. La iluminarea fotorezistorului, rezistenta lui scade, ceea ce modifica raportul dintre amplitudini si duce la autoamorsarea multivibratorului. Oscilatiile mceteaza odata cu micsorarea intensitatii iluminarir fotorezistorului, Intrucit marimea reactiei la amorsarea oscilatiilor si la incetarea acestora este aproxirnativ aceeasi, fluxul luminos la care are Joe autoamorsarea oscilatiilor este aproape egal cu eel in care oscilatiile sint suprimate (cind scade iluminarea fotorezistorudui). Fotorezistorul R1 si rezistorul variabil R2 eonstituie divizorul tensiuni.i de reactie, Cu aiutorul rezistorului R2 se poate ajusta aceasta tensiune, adica pragul de amorsare sau de Intrerupere' al oscilatiilor. Tranzisto.rul VT3 functioneaza ca element deampilificare in etajulcu intrarea din circuitul de emitor al tranzistorului VT2 pentru a reduce la minimum instabilitatea functtonarU multivibratorului, Tensiunea de pe infasurarea secundara a transformatorului T1, dupa redresarea cu dioda VD2 se utilizeaza pentru comanda etaiului de cornutatie pe' tranzistorul VT4. Acest mod de realizare a circuitului asigura 0 deblocare.isi 0 bloc are siguraa tranzistorului VT4 la iluminarea si, respectiv, la umbrirea fotorezistorului. In circuitul de colector al tranzistorului VT4 se gaseste bobina releului electromagnetic K1, ale carui eontacte Kl.1 servesc la comanda sarcina, Condensatorul C4 trebuie sa aiba 0 tensiune norninala de minimum 400 V. Releul electromagnetic K1 este de tip P3C-10 (certificat PC4.524.302) sau de oricare alt tip cu o tensiune de lucru de 24 V si un curent de actionare de maximum 25 rnA. Fotorezistorul R1 este de tip cI>CK-1 sau de oricarealt tip si poate fi conectat Ia blocul principal cu un fir cu lungimea de maximum 1,2-2,5~. Tranzistoarele VT1-VT3 pot fi inlocuite cu tranzistoare cu siliciu de tip KT361, iar VT4 - cu orice tranzistor cu siliciu cu 0 tensiune colector-emitor maximum admisibila de 50-100 V. Utilizarea tranzistoarelor cu siliciu in dispozitiv mareste stabilitatea. terrnica de functionare a releului fotoelectric. Ajustarea releului fotoelectric se reduce la alegerea valorii rezistoruluui R5 in timp ce fotorezistorul R1 este iluminat, pentru a obtine marimea maxima a tensiunii de deblocare pe baza tran-

- zistorului VT4, ,~i la reglarea pragului de action are cu aiutorul rezistorului R2.

55

Atentie! La elementele circuitului este aplieata 0 tensiune periculoasa pentru viata. Montarea ~ reglarea se efeetueaza numai dupa studierea capitolului XI.

In prezent se manifests interes fata de relee fotoelectrics cu circuits integrate. Cel mai simplu relau fotoeIectric C1J_ circuite integrate (fig. 2.17) [22] contine un singur element logic DDI si 2$I-NU, conectat in regim de invertor. La intrarea acestuia se gaseste un divizor de tensiune, format din rezistoarele R1, R3 si fotorezistorul R2. Cind nivelul de iluminare a fotorezistorului este scazut, reztstenta partii de sus (in schema) a divizorului este mare, si tensiunea la intrarrle elementului DDt este mai joasa decit nivelul de prag (<<1» logic). Din aceasta cauza, la iesirea elementului avem nivelul «1» logic. Curentul care trece pr in bobina releului electromagnetic Kl nu este suficient pentru anclansarea lui. Cind nivelul de

R3

}'ig. 2. 17. Releu fotoelectric simplu cu circuite integrate. Rl - rezistor 3,3 kg

R2 - fotorezistor <l>C,n:-l

R:~ - rezistor 10 kQ .

DDI - circuit integrat K155JIA3.

56

r

iluminare a fotorezistorului creste, rezistenja partii de sus a dispozitivului scade si la intrarile elementului apare nivelul «1» logic, iar la iesirea lui - nivelul ,,0» logic. Curentul prin releul Kl devine suficient pentru actionarea acestuia, In cali tate de releu electromagnetic k.i este de dorit sa fie utilizat un releu cu contacts ermetice, de exemplu P3C-55A (certificat PC4.569.600.03 sau PC4.569.600-04).

I • In cazul cind sensibilitatea releului fotoelectric este prea joasa, ea poate fi marita deconectind 0 intrare a elementului DDI de la divizorul de tensiune Rl, R2, R3 si conectind-o la plusul sursei de aliment are prin inter~e(Hul unui rezistor cu rezistenta de 10 kQ. In acest caz consumul curentului furnizat de divizor scade de doua ori. Aceasta duce la cresterea tensiunii la intrarea activa a

. elementului DDl,:;;i pragul de actionare ial releului fotoelectric este atins la un nivel mai scazut de iluminare a fotorezistorului R2.

Releul fotoelectric simplu deserts mai sus are 0 panta tina de actionare si revenire, un histerezis considerabil si 0 sensibilitate relativ joasa. Un releu fotoelectric mai perfectionat, care utilizeaza un circuit Schmitt integrat si un . amplificator de curent continuu, este prezentat in fig, 2.18 [20]. Etajul cu emit or comun cu tranzistorul VT1 este un amplificator de curent continuu, care mare:;;-: te sensibilitatea releului fotoelectricsi de asemenea rnareste panta frontului semnalului livrat de fotorezistor, In blocul de nivel de prag . al releului fotoelectric este utilizat circuitul basculant Schmitt din circuitul irite.grat DDI (seria KI55), cu 0 panta abrupta a caracteristicii de comutatie, Aceasta . circumstanta imbunatateste finetea de actionare a releului. La intuneric rezistenta fotorezistorului este mare, si pe baza tr anzistorului VTl €ste aplicata doar 0 tensiune pozitiva de cca. 0,7 V, 'c~re 1:1 mentine in stare de conductie. In acelasi timp tensiunea lui pe colector este sub pragul de actioriare al circuitului basculant Schmit de aceea la iesirea acestuia avern semnal ul «1» logic. 'La iluminarea fotorezistorului, rczistenta lui scade si pe baza tranzistorului VTl se-apIica o tensiune negativa de blocare de la sursa de- 17 V. Tensiunea pe baza tr anzistorului scade pina la minus 0,8-1,6 V. Aceasta duce la blocarea tranzistorului din care cauza tensiunea pe colectorul lui creste la 0 valoare care depaseste pr agul . de actionare al circuitu-

57

s lesire

/(3

"Sensi8. "

. - II V

--~ +5V

Fig. 2. 18. Releu fotoelectric cu circuit integrat baseulant Schmitt. RI - fotorezistor <pCK - 2; R2 - rezistor 75 kQ R3 - 22 kQ R4 - 4,7 kQ, R5 - 3 kQ, R6 - 1 ItQ, R7 - 6,8 k,Q; V'T1 ~ tranzistor KT3I5B; DDI - circujt irrtegrat K I55TJII

KT3I5B; DDI - circuit integrat K155TJIl. .

lui basculant Schmittsi la iesirea acestuia apare nivelul «{)» logic. La iesirea circuitului basculant Schmitt poate fi conectat orice fel de bloc de executie cu intrarea in 10- gica TTL. Daca in blocul de executie se utilizeaza trinistoare, intreacestea si circuitul Schmitt DD1 trebuie conectat un etaj de adaptare (fig. 2. 17). Aceasta realizare a releului fotoelectric descris mai sus poate fi utilizata in diverse dispozitive de oprire automata, de paza etc.

In cazul cind sarcina trebuie anclansata la camuflarea Iumimii care cade pe fotorezistor (de exemplu in dispozitivul de bransare a iluminarii la caderea intunericului), releul poate fi simplificat mtructtva, montindu-l conform circuitului indicat in fig. 2.19. Circuitul functioneaza in modul urrnator. La reducerea nivelului de iluminare, tensiunea pe baza tranzistorului creste aproxirnativ pina Ia 2 V. In acest caz tranzistorul conduce si tensiunea pe emitorul Iui de asemenea se apropie de 2 V', ceea ce depaseste pragul de actionarc al circuitului basculant bistabil DDl. Cind acesta basculeaza, Ia iesirea lui apare potentialul de «0» logic, sl sarcina se anclanseaza, Pragul de actionare al circuitului Schmitt in schema din

58

a v

,_-----------

~

~\

@RI

r---+17V ...,J". -.5V

jlpJ

j,

~

I

+5V

Fig. 2. 19. Releu fotoelectric cu circuit integrat basculant Schmitt, care aettoneaza la reducerea fluxului Iuminos.

RI - fotorezistor <pCK - 2; R2 - rezistor 75 kQ R3 - 22 kQ R4 - 820 Q, R5 - 750Q; VTI - tranzistor KT3I5:B; DDI - cir~ cuit integrat KI55TJIl.

fig. 2.18 se ajusteaza cu ajutorul rezistorului R7, iar in circuitul din fig. 2.19. - cu ajutorul rezistorului R5. La scaderea nominalul ui rezistentei R5 (fig. 2.19) sub 750Q, este necesar sa se urmareasca ca sa nu apara autoexcitatia circuitului Schmitt. Tensiunea negativa a sursei de aliment are a divizorului de intrare a fost aleasa de - 17 V din considerentul ca impreuna cu tensiunea de +5 V va alcatui 22 V. Aceasta tensiune se considera optima pentru fotorezistorul cpCK-2.

La sfirsitul anilor saptezeci - Inceputul ani lor optzeci iII' str ainatate a capatat 0 Iarga raspindire microcircuitul temporizator de tip 555 I~i variant a cu dublu tem-: porizator 556. In functie de firma producatoare in f'ata numarului sint plasate literele NE, LM ~.a. Datorita unei structuri adecvate si a universitatii temporizatorului acesta a fost utilizat la elaborarea a zeci de circuite cu diverse destinatii, In fig. 2.20 este prezentata schema functionala a temporizatorului 555 [23]. In schema se pot evidentia sase blocuri principale: circuitul basculant bistabU de comanda T,etajul de iesire cu tranzistoarele VT26 sl VT28,comparatorul nivelului de sus CS si eel

y al nivelului de jos CJ, divizorul rezistival tensiunilor de prag (rezistoarele R, R4 si R5) si tranzistorul de readu-.

Control

It Aducere lo zero

{j O--=-_::___:c:'-----4-----J hog sus

7

lJescorcore

~~-4----------~~~

2 Prag jos Nose "

Fig. 2. 2fi. Schema functionalg a circuitului integrat555.

cer: in pozitia Initala VT14. Intrucit R3 R4 si R5 • t rezlstoare de precizie (.ce.l .putin 2%) 19i' coeficientii s~~r de te~p.era~u:a sint rrurumi, tensiunea de alimentare V+ este divizata !nt?t?eauna ~u r:;ar: exactitate in trei parti egale. Aceasta dlvlzare_ asigura .nivelurile de prag pentru comparat?rul de ~us 91 eel de JOS. La borna 5 «Control» a temp?r~zatorulUl apare nivelul pragului de sus (2 V+ /3). Aphcm_? Ia aceasta bor.na 0 tensiune de modulatie sau de :oman?~, pragul de actionaro al temporizatorului poate fi modlflcat. Temporizatorul se declanseaza aplicind Ia bornau 2 (<<pr.a~ Jos») un front negativ de impuls eu 0 d.ur~t~.de u mmlmu:n:, l Ous. Impulsulde reveniro in pozitda Imtlala se ap~lca la bo~na 4 (<<Aducere la zero»), In a:est .caz ufr?ntul ImpulsulUl <;Ie r:venire in pozitia initiala tr ebuie sa fie de asemenea negahv. Tensiunea de alimentare a temporizatorujuj de born a 8 «V+» poate sa aiba 0 valoare mtre 4,5-20 V. Cind tensiunea de aliment are este V+= 5 V, temporizatorul estecompatibil cu circuitele TTL .. Regimul de functionaro a temporizatorului este det:rm~nat de c?nexiunile blocurilor lui function ale cu circuitela extenoare. Functionaroa tempoI1izatorului in regim de dispozitiv cu prag se asigura intr-un mod foarte simplu, Tinind cont de faptul ca de vreo citiva ani exista analogul sovi.etic al microcircuitului 555, si anume !<-P1006BJ11, 9'1 sperind ca acest circuit integrat va apare III corner], prezentam mai [os unele scheme de relee in care el este utilizat.

60

In fig. 2.21 este prezentata schema unui dispozitiv de oprire automata cu raze reflectate eu circuitul integr/ilt 555 [23], in care temporizatorul functioneaza ca bloc de prag.

'I'raductorul Iotoelectric in acest circuit este microcircuitul integrat DA1, care reprezinta un optron cu canal optic deschis, Lumina emisa de dioda luminescent a este reflectata de un reper de pe banda magnetica sau,dacii banda se rupe - de un eeran reflector 19i ajunge Ia tran.., zistorul Iotoelectric compus (e foto-Dardington» ),caI"e se deblocheaza, Potentialul la bornele 2 si 6 scade sub V+/3 (fig. 2.20.), de aceea la iesirea temporizatorului apare un potential pozitiv. Acest semnal este aplicat Ia blocul de executie al releului si simultan aprinde dioda electroluminescenta HL1, care este indicatorul deanclansare a atJ.tostopului. Cu ajutorul rezistentei de aiustare R2 se regIeaza sensibilitatea dispozitivului, iar cu R3 - nivelul de manifestare a histerezisului blocului cu prag. Valorile rezistentelor R4 si R5 depind de tipul diodei Iuminescente HLl. Astfel, de exemplu, pentru dioda de tip AJl307 rezistenta rezistorului R5 trebuie sa fie de 390-510 Q,. Rezistorul R4 serveste la aliment area suplimentara a diodei electroluminescente si poate lipsi sau rezistenta lui

+5 V

4 8

de

Fig. 2.21. Dispozitiv de stopare automata (autostop) cu raza refIectata,

R1, R4 - rezistor 2 kg, R2 - 68 kg, R3 - 100 kg, R5 - 39() Q; HL1 - dioda electroluminescenta AJI307; DAI - circuit integrat OPB730, DA2 - 555.

61

este aleasa astfel, Incit cind circuitul R4, HLl, R5 este deeonectat de la iesirea temporizatorului, dioda sa fie amplasata mai jos de pragul de Iuminescenta, Microcir-, cuitul integrat DAI nu are analogi sovietici. Dioda Iumineseenta din acest circuit poate fi Inlocuita eu un bee miniatura cu terisiune de 6,3 V si uncurent de 20 rnA

. ,

rar foto-Darlingtonul poate fi .compus din tranzistoare

fotoelectrice de tip <pT-l, <PT-2 :;;i tranzistorul KT31(}2. Dispozitivul descris mai sus poate fi utilizat, bineinteles, ,:;;i in alte dispozitive automate fotoelectrice - in intreru.., patoare de iluminat, dispozitive de citire a Informatiei de pe benzle perforate, con to are fotoelectrice etc.

In fig. 2.22, este prezentata schema altlui releu fotoelectric cu circuit integrat; acest releu este un dispozitiv .automat, care actioneaza la oprirea mecanismului de derulare a benzii sau al celui de receptie a magnetofonului atunci cind banda se terrnina [24]. Releul constadin traductorul de rotatie a mecanismului de derulare sau a ce-;

La bomo 14 [jJ] / , J]J]2

pg

+12(15) V

Int

I

Fig. 2. 22. Dispozrtlv automat (autostop) care actioneaza Ia oprtrea bobinei de derulare sau a celei receptoare.

Rl ~ rezistor 33 kQ, R2 - 1,3 kQ, R3 - 2,2 kQ, R, R5,- 2;4 kg, R6 - 5l0Q, R7 - 5,lkQ, R8, RIO - 3kQ, R9 - l50Q, Rll - 100 Q; Cl, C3 - condensator 0,1 l1F, C2 - 100 l1FX6 V; VTl ~ tranzistor KT3l5B, VT2 - KT203A; VDl - fotodioda <I>.lI: - 3; VD2 - dioda Zener KC156A; VSl - trtnistor K"Y'lOlr, ELlIampa cu incandescenta CMH-9-60; DDI - circuit integrat K155JIA3, DD2 -:- K155I1El.

62

lui receptor (becul miniaturizat ELI si dioda electroluminescenta VDl), circuitul de formarea impulsului de .readucere in pozitia initiala (tranzistorul VTl ,~i elementele DDl.l si DD1.2 ale circuitului integrat DDl, conectate ca elemente deinversare), generatorul de impulsuri (DD1.3, :;;1 DD1.4)), numaratorul acestor impulsuri (DD2), amplificatorul de curent continuu cu tranzistorul VT2 si releul electromagnetic Kl cu trinistorul VSl in circuitul de aliment are al bobinei releului, Dispozitivul este alimentat de la sursa de aliment are a magnetofonului +12 (15) V; releul electromagnetic Kl si becul ELI - direct, iar tranz'istoarele VTl, VT2 si circuitele integrate DDl, DD2 - prin stabilizatorul parametric cu dioda Zener VD2 si rezistorul R9.

Traductorul de rotatie al mecanismului controlat este realizat caun disc instal at pe acesta, avind opt orificii; de 0 parte a discului este instalat becul ELI, iar de alta parte - fotodioda VDl. Intrucit in majoritatea casetofoanelor suporturile casetelor ambelor mecanisme sint niste role' cu frictiune sau niste roti dintate cu un diametru de 25-30 mm, orificiile pot fi sfredelite in rola sau in roata dintata.' Unul din elementele cuplului optronic (ELI, VDl) poate fi instalat pe sasiul mecanismului de rulare a benzii, in timp ce pentru eel de-al doilea se confectioneaza un suport special. Elementele DD1.3 si DD1.4 conectateca inversoare, f'ormeaza schemaunui multivibrator asimetric. Rezistoarele R3 si R6 asigura reactia negativa Iocalasi regimul Iiniar de function are aelementelor. Con-, densatorul C2 asigura reactiapozitivasi impreuna cu rezistoarele R3 si R6 deterrnina frecventa autooscilatiilor (impulsurilor) produse de multivibrator. In cazul oind vaIorile rezistoarelor R3, R6!?i a condensatorului C2 .sint cele indicate in fig. 2.22, frecventa generatorului po ate fi variata de la 3 la 6 Hz eu ajutorul rezistorului R3.

Dispozitivul f'unctioneaza in felul urrnator, La trecerea in orice regim de Iucru al magnetofonului, pe dispozitiv se aplica tensiunea de aliment are (12-15 V),~i generatorul format din elernentele DD1.3:;;i DD1.4 incepe sa debiteze irnpulsul, care se aplica la intrarile, legate im-. preuna ale numartorului DD2. Cind bobina respectiva a magnetofonului nu se roteste, la intrarile R ale numara-

~ torului DD2 exista nivelul «0» logic, necesar pentru fun, ctionarea- lui norrnala. Acest nivel se Iorrneaza la iesirea eiementului DD1.2 prin inversarea nivelului «1» logic pro-

63

venit de 1a divizorul de tensiune R4, R5. In aeesse eondiiii, numaratorul DD2 incepe sa numere (sa insumeze) impulsurile generatorului. Cind bobina controlata incepe sa se roteasca, fluxul luminos a1 becului ELI, care cade pe dioda fotoelectrica VDI, este intrerupt de perforarea traductorului. Din aceasta cauza rezistenta inversa a diodei ,~i odata cu aceasta curentul bazei 'tranzistorului VTI cresc si descres periodic, deblocind si blocind tranzistorut Tensiunea la intrari le elementului DD1.1 creste pe-: rrodic pina la tensiunea de alimentare (cca. 5 V) si scade Ia zero. In consecinta, la iesirea elementul ui DD1.lapar irnpulsuri dreptunghiulare, care dupa tree era prin condensatorul de dif'erentiere si elernentul DD1.2 se transforrna in impulsuri pozitive de scurta durata. Aceste impulsuri aduc periodic numaratorul in starea initiala.

_ Aceasta are loc destul de des, chiar la viteza minima de rotatie a bobinei, ~i numaratorul nu reuseste sa acumuleze - zece impulsuri ale generatorului pentru a ajunge la stare a rezultata dupa eel de-al zecela impuls, cind la iesirea lui (borria 5) apare nivelul «0» logic. Din iaceasta cauza, Ia aceasta iesire se mentine tot timpul nivelul «1» logic, tranzistorul VT2 este blocat, iar releul electromagnetic Kl nu este aliment at cu curent electric.

La oprirea bobinei fluxul luminos al becului ELI nu mai este modulat, si la intrarea inversorului DD1.2 apare tensiunea cu nivel «1» logic, iar la iesirea lui si, prin urmare, la intr arile R ale numaratorului DD2 apare niveIul ,(0) logic. Peste un timp (care depinde de frecventa generatorului de impulsuri) numaratorul ajunge la starea rezultata dupa eel de-al zecelea impuls, si la iesirea lui apare un impuls de polaritate negativa, care deblocheaza tranzistorul VT2. In acelasi timppe rezistorul R8 apare 0 cadere pozitiva de tensiune, care se aplica prin inter-: mediul rezistorului RIO la electrodul de comanda al trinistorului VSl. Trinistorul VSI se deblocheaza, lnchizind circuitul de comanda al releului electromagnetic KI, care, anclansind actioneaza prin contactele sale electromagnetul ca;e t~ece' magnetofonul in regimul «STOP».

, Releul electromagnetic poate fi de or ice tip cu 0 tensiune de action are de 10-15 V, un curent de lucru de 60 mA si avind eel putin 0 grupa de contacte pentru anclansar~ ~au comutare. Ajustarea dispozitivului fotoelectric de onr ire automata se reduce la alegerea f'recventei generatorului de impulsurf, cu ajutorul rezistorului R3,

64

pentru a obtine iIntirzierea necesara, la anclansarea dispozitivului dupa oprirea bobinei control ate.

Probabil, cititorul atent a observat deja ea schema releului fotoelectric descris mai sus se deosebeste considerabil de cele anterioare. Deosebirea consta in urmatoarele, In primul rind, drept criteriu de actionare a releului fotoelectric este Iipsa variatiei Iluxului luminos, dar nu lipsa unei [luminarl permanents a diodei fotoelectrice VDI, adica absenta componentei alternative a fluxului luminos, In af'ara de aceasta, nivelul componentei alternative a fluxului luminos trebuie sa fie suficient pentru cemutarea elementului DD1.I, care joaca rolul de dispozitiv cu prag pentru a preveni action area releului totoelectric. In al doilea rind, deosebirea consta in uti lizarea dispozitivului digital cu prag, care este realizat pe numaratorul DD2 si generatorul de impulsuri (elementele DD1.3, DD1.4). Aceasta asigura actionarea releului numai in cazul lipsei unui anum it numar de perioade ale variatiei fluxului luminos, a carer durata total a trebuie sa depaseasca durata de timp in care generatorul livreaza zece impulsuri, Cu alte cuvinte, releul fotoelectrlcactioneaza dupa ce numaratorul a inregistrat noua impulsuri,

.- ceea ce constituie valoarea de prag ~i la care el trece in stares a zecea (prima stare a numaratorului este zero). Din cele montionate mai sus rezulta Ca blocul eu prag al rel eului fotoelectric din fig. 2.22 consta dintr-undispozitiv analogic cu prag cu elementul DD1.1 :;;i tranzistorul VTI, care actioneaza la variatia nivelului semnalului de Intrare, si dintr-un dispozitiv digital cu prag, al carui nivel de prag depinde de numarul de variatii ale semnalului de intrare.

Pe baza releului fotoelectric prezentat in fig. 2.22 pot fi asarnblate si alte dispozitive fotoelect:rice. Astfel, de exemplu, fara schimbarile schemei de principiu, el poate fi utilizat ca dispozitiv de protectie a motoarelor trifazate in cazul lipsei unei faze. _ In acest caz discul traductorul ui de rotatie poate fi mont at pe axul motorului sau pe un ax 211 unui mecanism actionat de acesta. In acest caz, daca rotorul motorului la demarare nu atinge viteza de ro...; tatie necesara in decursul unui interval de timp egal cu zece perioade ale f'recvente] generatoruluide impulsuri (eeea ce se intimpla in cazul lipsei uneia din faze), releul fotoelectric anclanseaza mtrerupind cu contactele releului electromagnetic KI circuitul bobinei demarorului

.5. €om. 4051

65

electromagnetic al motorului, care deconecteaza motorul

&fu~~ "

Releul fotoelectric poate fi utilizat si in calitate de «paznic fotoelectric». Pentru acesta becul ELI si rezistorul Rll sint excluse din schema, deoarece nu maieste nevoie de traductorul de rotatie, In acest caz, daca pe dioda fotoelectrica VDI cade 0 raza de lumina rnodulata in amplitudine, de la 0 sursa optica externa, releul fotoelectric nu actioneaza. Daca insa cineva va bara raza de lumina, la: intrarile «R» ale numaratorului se aplica tot timpul nivelul «0» logic si releul anclanseaza sernnaul de alarma,

Trebuie remarcat ca, alegind raportul intre Irecventa de modulare a razei de lumina si frecventa generatorului de impulsuri, se poate face «paznicul fotoelectric» selectiv. Astfel, daca instalam acest dispozitiv, de exemplu, la intrarea in cotet, el poate fi ajustat astfel Inctt sa reactioneze la intrarea in cotet doar a arrimalelor de prada. Aceasta se explica prin faptulca aceste animale sintrnai lungi decit gainileei numaratorul reuseste sa acumuleze cele zece impulsuri necesare pentru action area releului fotoelectric. Acest dispozitiv poate fi utilizat de asemenea in productia industrial a pentru clasificarea produselor dupa lungime.

Releul fotoelectric (fig. 2.22) poate fi utilizat ca robinet fotoelectric pentru Iavoar, similar cu eel prezentat in fig. 2. 7. Deosebirea consta in faptul ca raza de lumina, care intersecteaza spatiul de deasupra Iavoarului.v.este modulata. Datorita modulatiei razei luminoase se exclude dnfluenta Iondului luminos continuu asupra tunctionarii releului fotoelectric si se mareste stabilitatea acestuia la psrturbatii. In calitate de sursa de lumina modulata tr ebuie utilizate diodele electroluminescente cu radiatie tnfrarosie, comandate de multivibrator. Ca multivibrator se poate utiliza temporizatorul din circuitul integratde tipul 555,despre care s-a vorbit mai sus. In fig. 2.23. este prezentata schema unei surse de lumina modulata, utilizind temporizatorul 555 in regim de multivibrator. Frecventa multivibratorului este invers proportionala rCU capacitatea condensatorului Cl.. Pentru .vaIoarea lui CI, indicata in fig. 2.23., fr-ecventa impulsurilor luminoase emise de dioda luminescenta HLI, este de cca. lO Hz. Fr'ecventa poate fi reglata cu ajutorul rezistoru-

lui aiustabil R2.

66

+J2 \/ ~---------r-----r------------

~. ,

.V; Rf

T

7

4 DD!

{j

~ 2---,j

6

i

, I , '

___l_ ,!~r,

-,-,~v

f

Fig. 2.23. Sursa de lumina lnfrarosle

tegrat 555 (KPI006BHI). 'i modulata cu circuitul in-

RI -rezistor 3,9 kQ, R2 - 68 kQ R3' - 36!~' '

1 p,F C2 - 01 "F' HLI di d~ , CI - condensator

DDI' . .'. 1"'" - 10 a electroluminesce t" AJIIO'

-- CIrcUIt Integrat KPI006BJ11. ,n a 7,

D, ispozitivul automat intelectual [251 d ands

'1 . '- .. . e coman a a

1 um.ma~ll aprmde automat lumina la intrarea in A _

a prrrnei persoane si 0 stings numai du a ce . ~nc~pere

~~=l ~Jti~~ per~~ana .. In fig. 2.24. este d~ta SChd~~~fc:~~~=

_. . af a lSpOZlbvulul~ Aceasta contino 0 sursa de lumina in rarosn- modulata, doua receptoare identice de unde

I----------------~

i BURsA DE LUMINA

L_ DlH.ARG~IE MODULATA

BLOC DE DErEBN. 1- NARE A DIREGPEI DE DEPL.ASARE

NUMAruTCR

I BLGC D, E ~EGUPE I

F' "

19, ,2. 25 Schema functional" d' '"

de coplantJa a iIuminarii a a ISPOZlhvului automat intelectua!

6'7

luminoase un bloc de determinare a directiei de deplasare a perso'anelor in spatiul control at de dispozitiv, ';In nu: mara tor reversibil, si un bloc de executie, care aprinde si stinge sursa (sursele) de iluminat ELL Schema surst ... de lumina modulata este prezentata in fig. 2.25. Ea este.alcatuita dintr-un generator de impulsuri de [oasa frecventa cu microcircuitul DDI ~i un amplificator de curent c? tranzistorul VTl a carui sarcina este dioda electroluml-· nescenta VDl, c~re emite impulsuri inlfrar~ii, a caro~ frecventa de repetitie este egala cu cea a generatofulUl

de impulsuri. .. '.

Schema de principiu a unuia din receptoar~le de ra-

diatie infrarosie este prezentata i~ fig. 2.26. ?i,oda fo~oelectrica VDl transforma impulsunle mfr~r~ll 10 tensI~ne de freeventa [oasa, 'care apare pe rezistorul Rl.. Prm filtrulRC eli elementele R2, R3, Cl, C2 semnalul ajunge la intrarea neinversoare a amplificatorului operational DAI, care asigura amplificarea acestuia pi~a !a 3 V. nopa. amplificare, oscilatiile de [oasa fr~ecventa sm~ redresate de dioda VD2. Tensiunea continua de pe rezistorul R5 este aplicata prin rezistorul R6' bazei tranzistorulm VTl~

La borne 14 a lui JJlJ1 +5

; RI ilL! iff ~*J .

ffiTl VT/ ~

! I . I ts . \

DlJ fA . --:L.

r·_r&1

ti~~/--------~

IJlJU

J)J)1.3

Fig. 2. 25. Sursa de lumina Infraroste modulata.

Rl - rezistor 2,2 kg, R2 -1 kg, R3 - 1? OJ C1 - con~ensatoro 05F' VT1 - tranzistor KT315B; ELI - d ioda electrolumm~scent~ AJr107; DDl - circuit integrat KI55JIAB.

6B

Fi~. 2. 26. Receptor de radiajie Intraroste,

RI-R3 - reeistor 510 kg, R4- 1 kg, R5 - 100 kg, R6 ~ 1,5 kO, R7·~ 240 kg, RB - 2 kg; C1, C2 - condensator 240 pF C3 - 0,1 pF; VDl - fotodiodii <P,ll; - 3A; VD2 - dioda ,ll;223B:

DA1 - circuit integrat KI40Y,ll;B; DD1 - K155TJIl. '

deblocindu-L Din aeeasta cauza, atita timp cit eade Iumina pe fotodioda VDl, la intrarea circuitului basculant Schmitt DD1.l. nivelul tensiunii este sub eel de prag iar la iesirea aeestuia se mentine nivelul« l » logic. Atunei dnd raza rnodulata, care cade pe fotodioda VDl, este intreupta pe intrarea sau iesirea unei persoane,· pe rezistorul Rl dispar oscilatiile de tensiune de joasa fr ecventa. Din aceasta cauza dispare tensiunea continua pe rezistorul R5, tranzistorul VTI se blocheaza, nivelul tensiunii la intrarea circuitului basculant Shmitt depaseste pragul de actionare, si la iesirea circuitului apare nivelul «0» logic. Aici trebuie remareat ca pe rezistorul Rl se va mentine tot timpul tensiunea Iondului luminos, al carui nivel este de obicei constant sau variaza lent si de aceeaaceasHi tensiune nu trece prin filtrul R2, R3, Cl, C2, adi ... di nu influenteaza asupra functionarii releului fotoeleetric,

Blocul de executie al releului fotoelectric in acest dispozitiv este separat de restul schernei prin blocul de deterrnin are a directiei de deplasare a oamendlor si prin numaratorul reversibil. Schema acestor circuite este prezentata in fig. 2.27. Blocul de deterrninare a directiei de deplasare utilizeaza circuitele integrate DDl-DD3. In starea initiala, la intrarea inversoarelor DD1.1 si DD1.2 se aplica nivelul «I» logic. Cind omul intra in incapere, el intrerupe mai intii lumina care cade pe fotodioda receptorului 1, apoi pe cea care cade pe fotodioda receptorului 2. In aceeasi succesiune apare nivelul «0» la intrarea in-,

69

L. 'IItn. /4 JlBI- JIB,,: bomo 16 004.005

La batno 7 PDI-lJO.3: to b.rno {jJ)D4 • 005

005,..

Fig. 2. 27. Numaratorul reversibil ~i blocul de executie.

RI, R2 - rezistor I kQ, R3 - 820 Q. R4 - 30 kQ, R5 - 10 kQ;

C'l - condensator 500 I-lFXl5 V; VTI - tranzistor KT315B; VDI-VD8. - dioda ,n;223E; VD9 - ,n;808; VSI, VS2 --:. trlnistor KY202H; DDl - circuit integrat K155JIA3; DD2, DD3.,.- KI55

TM2, DD4, DD5 - K155YIE6. .

versoarelor DDLI si DD1.2 a blocului de deterrninare a directiei de deplasare. In acest caz la iesir ea elementului DD1.3 se forrneaza 0 cadere negativa de tensiune, care se aplica la intrarea de insumare· «+1» a numarator ului reversibil DD4. Iesirea elementul.ui DD1.4 ramine lanivelul «1» logic. Ca rezultat, 1'3. iesirea 1 (borna 3) a numaratorului DD4 va apare nivelul «1» logic. La intrarea ce'" lei de-a doua persoane nivelul «1» logic va apare la ie9irea 2 (borna 2) a numaratorului DD4. La intrarea celei de-a zecea persoane nivelul «1» logic apare la iesirea 1 (born a 3) a numartorului DD5, conectat in cascada cu numaratorul DD4, si asa mai departe; la intrarea urrnatoarelor persoane nivelul «1» logic va apare la iesirea nu-, mariitotarelor DD4, DD5, in cod binar-zecimal. Iesirile numaraoarelor DD4, DD5 sint conectate la elementul logic 8SAU, realizat cu diodele VD1-VD8 si de aceea aparitia lui «1» logic la oricare din iesiri duce la aparitia nivelului «1» logic pe baza tranzistorului VTl. Acesta din urma lmpreuna cu trinistoarele VS1, VS2, dioda VD9, dioda Zener VD10, condensatorul C1 si rezistoarele R3,

70

R4 Iormeaza blocul de executie aldispozitivului automat care asigura conectarea in doua trepte a Iampii de· iluminat, .

Aparitia nivelului «1» logic pe baza tranzistorului VT1 duce Ia deblocarea lui si aparitia curentului de intrareal trinistorului VSI, care de asemenea se deblocheaza. Lampa ELI se aprinde si arde cu jumatate de putere deoarece i se aplica doar una din altern antel e tensiunii de re-. tea. In acelasi timp incepe sa se incarce condensatorul C1 (prin dioda VD9, rezistorul R4 si trinistorul VS1 acum deschis), Peste 2-3 secunde, cind tensiunea de pe condensator atinge pragul de deblocare al trinistorului VS2 acesta incepe sa conduca, si lampa ELI arde cu toata puterea. Dioda Zener VD10 limitsaza tensiunea pe condensatorul Cl. La iesirea oamenilor din incaper e mai intU se intrerupe lumina care ~ade pe Iotodioda 2, apoi cea care cade pe fotodioda 1. In aceeasi succesiune apare rrivel ul «0» logic la intrarea inversoarelor DD1.1- DD1.2. Iri-consecinta, caderile negative de tensiune apar acum la esirea elementului DD.14, conectat la intrarea de scadere «-I» a numaratorului DD4. Fiecare persoana care iese reduce continutul numaratorului cu 0 unitate, sicind iese ultima persoana numaratorul trece in pozitia initiala, cind toate iesirile lui se afla in starea n-p-n «0» logic. Aceasta duce la blocarea tranzistorului VT1 si a trinistorului VS1. Lampa trece in regimul de ardere cu [umatate de putere. Peste citeva secunde condensatorul CI se descarca, trinistorul VS2 ,se blocheaza si lampa EL2 se stinge.

Atentie! La elementele circuitului este aplicata 0 tensiune per'iculoasa pentru viata, Montarea!li reglarea se . efectueaza numai dupa studierea capitolulni XI.

Dioda electroluminescent a a sursei de lumina infrarosie modulata se instal eaza pe tocul usiii la 0 distant a de 70 - 80 cm de podea. Fotodiodele am'belor receptoare se monteaza pe usorul opus al tocului usii, la 0 distanta de 6~10 ern unul de altul, neaparat pe 0 linie orizontala, perpendicular a directiei spre ernitatorul inf'rarosu. Dioda fotoreceptorului I se instaleaza pe marginea usorului din afara incaperii, iar dioda fotoreceptorului 2 - pe cea dinauntru. In acest caz dioda electrolurninescenta trebuie sa iluminezeambele fotodiode in mod egal. Dispozitivul automat poate fi completat cu un panou indicator, care indica numarul de persoane care se afla in incapere, Da-

71

case stie ca acest numar nu poate depasi nouapersoane, numaratorul DD5 si diodele VD5- VD8 pot fi excluse, In loeul Iotodiodei (P,Il;-3A sia; diodei luminescente AJI - 107 B pot ii utilizate fotadiodele <p,l{-8K, <p,l{K-155, diodele Iuminescente din ser iile AJII06, AJI1l5, AJI118, AJI 119. In locul tranzistorului KT 315B se poaee lua ori-

'ce tranzistor n-p-n cu silicu, Circuitele integrate din seria K155 pot fi indocurte cucircuite din seria K555. Diodele ,n209 pot fi inlocuite cu ,Il;226, diodele ,l{233B - cu

K,n;509A. . .

Reglarea sursei de lumina modulate. consta in aiustarea curentului nominal prin dioda luminescenta pe calea alegerti corespunzatoare a rezistorului R3 (vezi fig. 2.25) si in alegerea Irecventei optime a impulsurilor de lumina prin alegereacapacitatii condensatorului Cl , Ultima operatie se efectueaza astfel ca semnalul la iesirea amplificatorului operational al unui din receptoare (vezi fig.

+30+50 V

r---------------~------ __

r) RI

P2

i

I OV

L .. __ ~~-- __ ~~ _

Fig. 2. 28. Releu fotoelectric cu autebloeare, marrrea fluxului lumines,

care actioneazi la

Rl - rezlstor 560 0, H2 - 91 0;

VTl - fototranzistor BPX25 (<I>Tr - 3; <I>TIK); VT2 - tranzistor BFY34 (KT630r);

VSl - trinistor BTY91/100R (KY201E, KY202E).

'1')

2.26) sa fie maxim. La ajustarea receptoarelor se aleg valorile rezistaarelor R5, R6 si valoarea capacitatifcondensatorului C3 in receptor, obtinind 0 filtrare optima a semnalului redresat. Trebuie remarcat ca in calitate de sursa de lumina modulata poate fi utilizat si circuitul din fig. 2.25, in care caz trebuie alese valorile lui Cl si Rl conform criteriului mentionat mai sus.

In inceiere vom prezenta doua scheme simple cu. re:1ee fotoelectrice cu autoblocare [26]. Circuitul din fig. 2.28 actioneaza la iluminarea fototranzistorului VTl. Curentul de colector al acestuia este in acelasi timp si curentul de baza al tranzistoru lui VT2, care, deblocindu-se, face sa conduca trinistorul. Acesta se va afla in aceasta stare, alimentind sarcina R, cucurent atita timp cit este aplicata tensiunea de aliment are. Releul se autoblocheaza,

Circuitul prezentat in fig. 2.29 actioneaza la incetarea iluminarii fototranzistorului VTl. In acest caz se blocheaza tranzistorul VT2, care a suntat pinaatunci circuitul electrodului de comanda al trinistorului, Prin rezistorul

+:JD+5UV

" Rt ~ Il Rs

,,~-- T

--t/ ) VTr . ./

!

I 0 V

:..--- .. -------~

Fig. 2. 29. Releu fotoelectric cu autobloeare, care actioneaza la reducerea fl.uxului Iumlnos.

Rl - rezistor 510 Q; R2 - 51 0; VTl - fototranzistor BPX25; VT2 - tranzistor BFY34; VSl - trinistor BTY91/100R.

73

R2 trece curentul electrodului de con:anda a~ trinistoru:lui VS1, care duce la deblocarea lui. ~nnv sarcl~a n, cure~tul va trece atita timp cit este aplicata tensmnea de cilh-

mentare. Releul este autoblocat. . . .

Circuitul din fig. 2.28, poate f~ uhhza.t c~ «p~zmc elec~ tronic» intr-o in dip ere intunecta sau m. lTIt:norul u~':: safeu. In acest caz la aprinderea nea~tonzata a lummn in 'incapere sau la deschdderea safeulm, .:el~eul fotoelE!ctronic ariclan~eaza semnalizarea de alarma. In, a~elea~l. scopuri pote fi irtil izata si schema din fig. 2.29. ~ntruclt Iototranzistorul VT1 trebuie sa fie i luminat tot tlI~p~l, ~supr a lui se indreapta 0 raza de lumina (?e prefer.mla - infraro~ie). In acest caz camuflare~ r~zel de ,lumma duce la actionarea releului fotoelect71c ?l anclan~area sem= nalizarii, Sint posibile si alte aplicatii ale releelor foto

electrice cu auto bloc are.

CAPITOLUL III

RELEE ACUSTICE

Relee acustice sint acele relee, care sint comandate de catre sunet. In releele acustice electronice ca traductoare ale semnalelor de intrare se utilizeaza microfoane cu diverse principii, de Iunctionare, Sa remarcam ca 0 caracteristicacomuna a tuturor microfoanelor este transforrnarea semnalului acustic (sonor) in semnal electric.

Cel mai simplu releu acustic (fig. 3.1.) [271 poate fi folosit la executarea comenzilor date de voce. El poate sa fie un bun ajutor atunci cind nu este posibila comanda manuals a aparatajului si echipamentului electric. Releul poate fi instalat linga patul unui gr av bolnav, poate fi montat in interiorul diferitelor [ucarii, numere de atractie etc. El reactioneaza la un sunet de 0 anumita frecventao De exemplu, sunetul «0» are frecventa de 150-300 Hz, iar sunetul «A» - 700-110 Hz. Citeva dispozitive automate, acordate pe diverse Irecvente sonore, pot aprinde lumina, pot face sa sune soneria si alte comenzi. Microfonul BM1 are ca sarcina infasurarea primara a transformatorului ridicator de tensiune Tl. Infasurarea secundara a acestuia Iorrneaza impreuna cu condensaterul C2 un circuit oscilant, acordat pe frecventa sonora a comenzii. Blocul cu prag al acestui releu electronic este lampa cu neon VLl. Pe electrozii acesteia se stabileste o tensiune aproximativ egala cu pragul de aprindere, cu ajutorul rezistorului variabil R3. In acest caz, cind microfonul capteaza sunetul comenzii, pe infasurarea secundara a transformatorului apare 0 tensiune alternativa, una din altern ante Ie careia se insumeaza cu tensiunea continua pe elect~ozii lampii VLL Daca suma mentionstil va fi egala sau va depasi tensiunea de aprindere a Iarnpii VL1, aceasta se aprinde si prin ea trece curent. Releul electromagnetic K1 joaca rolul de bloc de execu-

75

Kf. ! --~-

At [-0---------

, +I·~

~----I

(~VL1

-100 V

RJ

+ tDt) V

R2

I

8M! . I

t---Q--_J

Pig, 3. 1. Releu acustie simplll. Rl - rezistor 33 k(!,

RZ - 470 g.

R3 -- 3,9 kQ,

R4 - 6,2 kQ;

Cl - condensator 10 IJFXIOO V, C2 - se alege experimental; BLI - larnpa MH-3.

tie al releului electronic si este conectat in eerie cu Iarnpa VLl. De aceea la aprinderea acesteia releul electromagnetic actioneaza, Inchizind cu contactele sale circuitul sarcinii. Aceasta stare se mentine pina la intreruperea circuitului releului K1 cu ajutorul intrerupatorului SAl, adica releul acustic este dotat cu autoblocare, Rl este un rezistor de balast. EI limiteaza curentul Iampii cu neon la aprinderea acesteia. Sensibilitatea dispozitivului automat este reglata de rezistorul variabil R2.

Reglarea dispozitivului incepe cu stabilirea marimii

76

t:nsiun_ii continue pe electrozii lampii, astf'el incit aceasta tensiune sa fie putin mai midi decit nivelul aprinderii lampii, .?up~ aceasta se efectueaza acordul pe £recventa co~enzll prm alegerea capacitatii condensatorului C2. Microfriul BMl este electromagnetic, de tip M,[(44 ins a poate fi utilizat si un difuzor electrodinamic. Este ~ationala de asemenea si utilizarea unui difuzor de abonat al retelii de radiodifuziune. In acest caz capul velectrodinamic alacestuia [oaca rolul microfonului BMl, iar transformatorul - rolul lui Tl. In locul regulatorului de vo .. : lum poate fi montat regulatorul de sensibilitate R2 co ... n~ctin?~-lconform schemei din fig. 3.1. In plus, int;egul dlSPOZltIV automat poate fi asambIat in carcasa difuzorului de abonat. In calitate de VLl poate fi folosita orice Iampa cu neon cu 0 tensiune de aprindere de maximum 80 V si un curent de ardere de minimum 1 rnAMH-3, MH-4, MH-7 etc. Releul de tip PII-4 este regIat astfeI ca 0 pereche de contacte sa fie normal Inchise si sa aiba un curent de actionare de 1-2 mAo Transformatorul Tl poate fi orice transformator de iesire din orice tip de radioreceptor.

Atentiel La elementele cireuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea §ire"'larease efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Avantajul principal al releului descris mai-sus consta in simplitatea circuitului. Dezavantajele lui constau in sensibilitatea lui relativ [oasa si instabilitateain funcf;iO-o nare, eel de-al doilea dezavantaj se manifesta in necesitatea unei ajustari frecvente a tensiunii continue, aplicate pe electrozii lampii VLI (cu ajutorul rezistorului R3), din cauza degradarii parametrilor ei in timp, ceea ce este o tn'isatura caracteristica a tuturor dispozitivelor ionice. Din aceasta cauza in prezent releele acustice sint realizate utilizind dispozitivele semiconductoare - 'tranzistoare si circuite integrate cu amplificarea prelirninara a semnalului sonor. In acelasi timp se iautoate masurile necesare pentru a stabili regimul de functionare a dispozitivelor semiconductoare.

Circuitul unui releu acustic eli tranzistoare {28} este prezentat in fig. 3.2. Circuitul functioneaza in modul urmat or. Sernnalul de frccventa sonora provenit de la microfonul EM1 prin transformatorul ridicator de tensiune Tl, condensatorul Cl, rezistorul Rl este aplicat bazei tranzistorului VT1, care este conectat dupa schema repe-

'f'I'

117

I)KU 'I

Fig. 3. 2. Releu acustle cu tranzistoare.

R1 - rezistor 10 ldJ, R2 '- 82 kg, R3 - 100 g, R4, R5, R9- 2,2 kg, R6 - 1,8 kg, R7, RIO - 1 kg, R8 - 3,9 kg; C1 - C4 - condensator 10 r.tFX10 V, C5 - 200 r.tFX6 V; VT1 - tranzistor BC109, VT2 - AC125, VT3 - BC107, VT4 - BC178; VDl - diodii AA118.

torului pe emit or. Acest circuit, avind 0 impedanta mare de intrare sl incarcind minimum transformatorul T1, am .... plifica puterea semnalului sonor. Semnalul amplificat este transmis de pe sarcina repertorului pe emitor, rezistorului R4, bazei etajului de amp1ificare, dupa circuitul cu emitor comun cu tranzistorul VT2. De pe sarcina de colector a tranzistorului VT2, sernnalul, amplificat in tensiune, este aplicat bazei repetorului pe emitor cu tranzistorul VT3. Tensiunea alternativa de pe sarcina de emit or a acestuia este transmisa prin condensatorul C4 redresorului reaIizat din dioda VD1 si condensatorul C5. In calitate de bloc cu prag si in acelasi timp ca bloc de executie este uti lizat releul electromagnetic K1, conectat in circuitul de colector al tranzistorului VT4. Acesta functioneaza ca amplificator de curent continuu, baza tranzistorului fiind conectata la redresor, Din aceasta cauza, atunci cind curentul care parcurge infasurarea releului electromagnetic atingenivelul de anclansare a acestuia, releul inchide cu contactele sale K1.1 circuitul de sarcina. Aceasta stare se pastreaza pina cind nivelul sunetului emis in rata microfonului va depasi nivelul de declansare a releului acustic. Trebuie mentionat ca nivelul de declansare este mai scazut decit c~l de anclansare din cauza efectului puternic de histerezis al releului electromagnetic, utilizat ca bloc de executie a releului acustic.

78

Cuialte cuvinte, acest releu acustic nu este dotat eu autoblocare.

Rolul microfonului BMI poate sa-l indeplineasca un difuzor mic, T1 este un transformator de iesiredin orice radioreceptor, cu raportul de transformare de 1:10-1:20. Este posibila si conectarea la puncte'le l~i 2 a oricarui difuzor de abonat far a nici 0 modificare. Cel mai petrivit releu K1 este de tipul P3C55A (certificat PC4.569.600 -01, PC4.569.600-10) sau de alt tipcu 0 tensiune de actionare de 6-"-8 V si un curent maxim de lucru de 80 rnA, care are eel putin 0 grupa de contacte de comutare.

Releul aeustic cu circuitul bistabil realizat cu relee electromagnetice (fig. 3.3) [29jconecteaza sarcina la reteautunci cind rasuna primul semnal acustic (de exemplu la 0 bataie dinpalme), iar la urrnatorul semnal deconecteaza sarcina. Pauzele intre bataile din pal me pot fi oricit de indelungate, in acest interval de tirnp sarcina va fireonectata ori deconectata, Prin urrnare, acest releu electronic Iunctioneaza in regim de numarare (cu coman-

da simetrica a circuitului .bistabil). '

Semnalul acustic actioneaza asupra microtonului BM1, a carui sarcina este rezistorul variabil Rl. De aici semnalul electric de frecventa sonora prin intermediul condensatorului de separare C1 este transmis amplificatorului de curent alternativ cu doua etaje, care este asamblat

Sarcil70 ~ 220 V .

Fig. 3. 3. Releu acnsrle cu circuit basculant bistabil realizat cu relee electromagnetice.

R1 - rezistor 8,2 kO, R2 - 220 kO, R3, R8 - 3,3 kg, R4- 9,1 kg, R5 - 360 kg, R6, RIO - 10 kg, R7 - 620 kg, R9 - 1,3 kg; C1, C3-C5 - condensator 0,1 r.tF, C6-C7 - 10 r.tFX30 V; VT1, VT2 - tranzistor II416B, VT3 - MII25A; VDl, VD2 - diodii ,IJ;9B, VD3-VD6 - ,IJ;226A; FUl - fuzibil O,5A.

79

«in tr~nzistoarele VTl si VT2. Ambele etaje de amp;1ificar: smt pr~vaz~te cu reactie negativa de tensiune,aplicata. ~espechv pn? r:z~~toarele ~2 si R5, ceea ce mareste st~blhtatea. functl:marll lor. Dm aceleasi considerente, prirnul etaj se alimenteaza prin circuitul de filtnare R4C2. De la iesirea amplificatorului decurent alternativ (co~ectorul tranzistorului VT2), semnalul amplif'icat este aplicat la asa-numitul «amplificator reflex» care utilizeaza tranzistorul VT3 si amplifica simultan atit curentul alternativ citei eel continuu, datorita unei conectari in~~nioase . a?iodelor .redresoare VDl si VD2, rezistentei :nl!Cl a bobinei r~leulm la curent continuu si a rezistentei malte a releului Ia curent alternativ. Semnalul amp/lificat al cornponentei alternative a curentului de colector al tranzistorului VT3 este transmis printr-un condensator de separare la diodele redresoare VDl si VD2, iar curentul continuu trece prin bobina releului Kl. Alternanta pozitiva a componentei alternative trece la masa prin dioda VD2, .iar cea negativa este aplicata bazei tranzistorului, debloctndu-l ~i provocind anclansarea releului electromagnetic Kl , Releul Kl rarnine in aceasta stare atita timp cit nivelul sunetului produs in Iata microfonului este suficient pentru a mentine curentul in bobina releului La 0 valoare care depaseste nivelul de declansare a acestuia, Inainte de actionarea releului Kl , condensatorul C6 se Incarca prin intermediul contactelor normal inchise K2.1 :¢ a rezistorului R8 ptna la tensiunea sursei de aliment are (19 V). Actionind, releul Kl conecteaza condensatorul incarcat C6 fa bobina releului K2, care actioneaza si se autoblocheaza prin contactele K2.1, iarcu grupa a doua de contacte K2.2 cupleaza sarcina. Cind la intrarea releuluiacustic nivelul sunetului scade -sub nivelul de revenire, releul Kl se declanseaza, deconectind condensatorul C6 de la bobina releului K2. Aceastaduce l a descarcarea lui C6 prin rezistoarele R8 si RIO. Urrnatoarea aparitie a semnalului sonor face sa actioneze din nou releul Kl, iar contactele K1.1 conecteaza condensatorul descarcat C6 la bobina releului K2. In acest caz prin circuitul R9C6 trece eurentul de incavcarea condensatorului. Tensiunea pe bobina releului K2 scade brusc,:;;i releul, revenind in pozitia initiala, deschide contactele K2.1, deblocind releul K2~ Se deschid de asemenea si contactele K2.2, deconectind sarcina. In acest caz circuitul revine instarea Initiala. Astfel, releul elec-

80

tromagnetic K:2 actioneaza laun semnal sonor si conecteaza sarcina, iar la urmatorul semnal revine si 0 deconecteaza.

Pentru aliment area releului acustic se utilizeaza un bloc, . care consta din transformatorul de retea Tl, puntea cu diode VD3-VD6:;;i condensatorul de filtrare C7. Tensiunea la iesirea blocului de aliment are este de 19 V.

Citeva cuvinte desprecomponentele releului acustic, In calitate de microfon EMI poate fi utilizata orice capsula telefonica TOR-I, TOR-2 etc. Tranzistoarele VTL VT2 pot fi~i de tip KT3107, VT3 - de tip KT502. Dio~ dele puntii de redresor pot fi inlocuite cu orieare altele cu 0 tensiune inversa de minimum 100 V si un curent de minimum 100 mA. Releul Kl este de tip P3C-6 (certificat P<l>0.452.143), cu rezistenta infasurarii de 550 Q, curentul de actionare 22 mA si eel de reven:ire 10 rnA. Releul K2 este de tip P3C-9 (certificat PC4.524.200) cu rezistenta infasurarr; de 500 Q, curentul de actionare de 28 mA si' eel de revenire de 7 m.A, Pot fi utilizate sialte relee, Ia alegerea acestora trebuie avut in vedere ca releal Kl trebuie sa actioneze la un curent de maximum 25 mA :;;i sa revina la un curent de minimum 8 mA, iar releul K2 trebuie sa actioneze la un curent de maximum 40 rnA !j>i sa revina La 6-15 mA.

Ajustarea dispozitivului incepe cu verificarea tensiunii de alimentare ::;;1 stabilirea marimii curentilor de colector ai tranzistoarelor VTl si VT2 prin alegerea valorilor rezistoarelor R2 si R5 respectiv. Dupa aceasta cursorul' rezistorului de reglareRI se fixeaza in pozitia de sus(din schema), se acopera microfonul cu palma si, alegind valoarea rezistorului R7, se stabileste curentul de colector al tranzistorului VT3 eu 1-2 m.A sub eel de revenire a releului Kl. Lasind microfonul deschis si depasind tin cursorul din pozitia de jos (din schema) in cea de sus, batem din palme sl observam cum creste curentul de colector al tranzistorului VT3. Aceasta operatie se repeta pina' se gaseste pozitia in care acest curent creste la bataia din palme Ia nivelul curentului de actionare al releului Kl , iar dupa incetarea sunetului scade sub curentul de revenire. Apoi se introduce in priza XSI fisa lampii de birou si se verif'ica functionarea releului acustic. Daca la baterea din palme lampa se aprinde, iar apoi se stinge imediat, trebuie micsorata valoarea nominal a a, rezistorului R9, pina cind curentul care trece prin 'in-

j ? 6, Com,~{)51

81

fasurarea releului K2 va ff putin mai mare decit curentul de reveni re al reului. Daca lnsa Lampa se aprinde, dar nu se stinge, trebuie marita valoarea nominal a a rezistentei R8astfe1 inert curentul care trece prin aceasta sa fie putin mai mic decit curentul de revenireal releului K2 .. Dupa aceasta, sensibilitatea automatului se regleaza astf'el incit lampa sa se aprinda La 0 bataie din palme la 0 distants de 4-5 m. Precizam ca puterea consumata de sarcina nu trebuie sa depaseasca 100 W.

.In fig. 3. 4. este prezentat circuitul unui releu acustic perfectionat, cu circuit bistabil format din relee electromagnetice [30]. Au fost perfectionate in fond circuitul bistabil si sursa de alimentare. In afara de aceasta, circuitul per mite sa fie utilizate tranzistoare mai ieftine §i mai accesibile. In circuitul bistabil se foloseste inca un tranzistor VT4, in lail carui circuit de emitor se gase~te bobina releului K2. Aceasta duce la bascularea precisa a circuitului bistabil 19i la posibilitatea utilizarii condensatorului 06 cu 0 capacitate de cinci ori mai mica decit in circuitul prezentat in fig. 3.3. In blocul de aliment are filtrarea tensiumi redresate este ameliorata prin introducerea condensatorului C8 ~i este realizata stabilizarea cu ajutorul diodei Zener VD3. Aceste masuri maresc si-

Fig. 3. 4. Releu acustic perfeetlonat cu circuit blstabil, format din relee electromagnetice.

Rl - rezistor 390 kg; R2 - 1,5 1&, R3 - 820 Q, R4 - 390 1&,

R5 - 4,3 kQ, R6 - 330kQ, R7, R8, RlO- 7,5 kQ, R9 - 15 kQ, Rll - 100 Q, R12 - 470 kQ; Cl - condensator.l0 ftFXlO V, C2 - 50 IlFX25 V. C3 - 20 ftFX25 V, C7, C8 - 200 ftFX25 V; VTl-VT4 - tranzistor Mll42; VDl, VD2 - dioda ~9B; VD3 - dioda Zener ~8l5; VD4 - VD7 -. dioda ~226~; VLl - lampa TH - 0,2: FUI - fuzibil 0,25A.

6·

82

guranta in functionare a releului acustic, cind tensiunea de retea este instabila, Lampa HL1 indica conectarea releului acustic in circuit. In schema mentionata reLeele electromagnetice K1 si K2 sint de tip P3C-9( certificat PC4.524.200) sau de alt tip, care se anclanseaza la 0 tensiune de maximum 11 V. Metodica ajustarii acestui releu acustic este similara cu circuitul din fig. 3.3.

Utilizarea circuitelor basculante bistabile cu relee electromagnetice pentru asigurarea regimului cu comanda simetrica simplifica schema releului acustic. Totusi utilizare.a in circuitul basculant bistabil a doua relee eleotromagnetice duce la reducerea sigurantei in function are si la scumpirea intregului dispozitiv. Pentru a iichida aceste def'iciente ,~i pentru a face ca actionarea releului acustic sa fie neta, se utilizeaza circuite basculante bistabile electronice cu comanda sirnetrica, cu tranzistoare sau circuite integrate.

Circuitul unui releu acustic cu circuit bistabil electronic cu comanda simetrica este prezentat in fig. 3.5 (31). Acest releu trece dintr-o stare in alta doar cind se produc sunete cum sint bataile din palme sau pocnetele, si poa -c te fi utuilizat pentru conectarea si deconectarea aparatelor de iluminat, a radioreceptoarelor 1;>i televizoarelor,

VlJ2

Fig, 3. 5. Releu acustic cu circuit bistabil electronic cu comanda simetrtca.

Rl - rczistor 2,0 kQ (300 kQ), R2 - IMQ, R3, RIO, R14 - 1,5 H!,R4, R7, R9 - 2,,2 MQ, 'R5 - 220 kQ, R6 - 3,3 kQ, R8, R13 - 22 kQ, Rll, R12 - 10 kQ, R15 - 33 kQ, R16 - W Q. Cl - condensator 820 pF, C2, C3 - 47 nF; VTI-VT4 - tra~zistor BClO?·

VDI-VD3 - dioda IN4148. ' .

83

pentru comanda dispozitivelor electromecanice de inchidere, pentru «animarea» jucariilor etc. In acest circuit incalitata de traductor de actiune de intrare se utilizeaza microfonu1 cu electret de inalta sensibi1itate BM1, ceea ce permits folosirea doar lOt unui etaj amplificator de tensiune cu tranzistorul VTl. Prin interrnediul rezistorului R1, microfonului se aplica 0 tensiune continua de polarizare. Tranzistoarele VT2, VT3 forrneaza un circuit basculant bistabil cu comanda simetrica, conform schemei clasice, care joaca in acel asi timp si rolul de bloc cu prag al releului acustic. Rezistoarele ,RIO si R14 sintsarciniIe de colector ale tranzistoarelor, iar rezistoarele Rll si R12 sint rezistoare de reactie. Blocul de executie al releului acustic contine tranzistorul VT4 cu releul electromagnetic K1 in ~ircuitul de colector. Contactele K1.1 comanda sarcina (lampa HL1). Cind rasuna pocnetul, semnalul electric de fr'ecventa sonora este aplicat de la microton pe baza tranzistorului VT1 prin intermediul condensatorului Cl. Acesta.vavind 0 capacitate midi, formeaza impreuna cu rezisterrta de intrare a etajului de amplificare un filtru trece-sus, In consecinta, sint amplificate numai frecvente relativ inalte, jn care abunda sune1ele de tipul bata! din palme si pocnete. He colectorul tranzistorului VT1 apar impulsuri negative, care trec pe bazele tranzistoarelor VT2 si VT3 ale circuitului bistabil prin intermediul condensatoarelor de separare C2, C3 ~i al diodelor VD1 si VD2. Semnalul vine la tranzistorul care la momentul respectiv este bloeat, Daca amplitudinea impulsurilor atinge nivelul de blocare a tranzistorului acestase blocheaza, tensiunea pe colectorul lui creste, ceea ce duce la deblocarea celui de-al doilea tranzistor. Circuitul bistabil se mentine in aceasta stare pina 1a urrnatoarea bataie din palme, care Il readuce in starea initiala. Astfel, fiecare bataie din palme reverseaza starea circuitului basculant bistabil. Cind tranzistorul VT3 este blocat, Ia iesirea circuitului bistabil nivelul tensiunii este «1» logic. Tensiunea malta pe colectorul tranzistorului se : aplica prin intermediu1 diodei

VD4 !ili al rezistorului R15 pe baza tranzistorului VT4, care este deblocat. Prin infasur area releului electromagnetic K1 trece curent, releul se anclanseaza, bransind eu contactele sale sarcina. $i dimpotriva, cind tranzistorul VT3 conduce, VT4 este bloc at, releul K1 este declansat,

84

contactele lui sint deschise, iar sarcina este deconectata

de la retea, .

In acest dispozitiv ca microfon poateservi orice microfon cu, electret sovietic, de exemplu MK3-3, utilizat in easetofoanele portative. Daca se Ioloseste MK3-3 trebuie avut in vedere ca tensiunea de polarizare9 V poate fi excesiva, Din aceasta cauza, nu este exclus .ca trebuie mont at un divizor de tensiune CRl, R2) cu rezistente mari, pentru a obtine 0 tensiune optima de polarizare a microfonului, dupa cum se indica in fig. 3.5. (vaIoarea norninala a rezistorului R1 luata in parantezeeste dsstinata cazurilor, de function are a lui R1 in divizor). Tr anzistoarele pot fi orice structuri de siliciu n-p-n cu un factor static de transfer in curent de minimum 100. Tranzistorul VT4 trebuie sa aiba curontul continuu de colector maxim admisibil de minimum 100 rnA. Diodele VDI-VD4 sint orice diode de malta f'recventa (KJJ;503, K,ll;509 etc.). Releul K1 este de tipP3C-9 cu rezistenta

bobinei de 720 Q. ..

Releul acustic cu aliment are fara transformator f32] ,

prezentat in fig. 3.6, este destinat :nontarii. .~ carcasa prizei electrice de perete in locul sistemului ei de con-

Fig. 3. 6. Releu acustie ell alfmentare fii.ra transrormator,

R1 - rezistor 220 kQ, R2. R9, Rll - 4,7 kQ, R3 -_ 1,2 kQ,R4 - 100Q, R5 - 9,1 kQ, R6 - 8,2 kQ, R7, R12, R14 - 30 kil, RB- 8,2 kQ, RIO - 100 kQ, R13 - 56 Q; C1 - condensator 1 p,Fx '15 V, C2 - 0,033 IlF, C3 - 10 ,tFXI5 V, C4 - 5 p,FX15 V, C5 - 30 MFX15 V, C6 - 5600 pF, C7, ClO, - 100 pF, C8, C9 - 3300 pF, ell - 10,0 I1FX25 V. C12 - 0,05 p,FX400 V, C13 - om J1FX 400 V; VT1 - tranzistor Mll42B; VT2, VT3 - Mll42A, VT4, VT5,

, - MII42; VD1, VD2 - dioda ,n;9i'K, VD3, VD4 - ,n;nK

~

1 85.

tacte. Blocul de alimentare se compune dintr-un redresor cu diodele VD3, VD4f;>i condensatorul Cl l, alimentat direct de la retea prin intermediul condensatorului C12 pe. reactanta caruia se suprima excesul de tensiune. Circuitul releului acustic cupninde urmatoarole bloeuri: amplificatorul de tensiune cu tranzistorul VTl, circuitul ?asc~lant monostabi1 cu tranzistoarele VT2 If;>i VT3 (care roaca rolul de bloc cu prag al releului), circuitul care formeaza impulsuri ascutite negative alcatuit din condensatorul C6 si circuitul paralel RIO VDl circuitul basculant bistabi1 cu comanda simetrica, c~ tranzistoarele VT4 If;>i VT5. In unul din bratele circuitului bistabil este conectata infa;mrarea releului electromagnetic Kl I ale carui contacte comanda sarcina. Releul acustic f~nctioneaza In modul urmator, Cind rasuna bataia din palme, semnalul provenit de 1a microfonul BMI este amptificat de tranzistorul VTl si de Ia rezistorul de sarcina' R2 este aplicat prin intermediul condensatorului C2 Ia intrarea circuitului basculant monostabil. Acesta are tranzistorul VT2 blocat, in timp ce VT3conduce. Tensiunea pe colectorul lui VT2 esteaproape de cea a sursei dealimentare, cea de pecolectorul lui VT3 este aproape de zero. Cind la intrarea circuitului basculant monostabi1 se apIica tensiunea semnalului, prima ialternanta riegativa a acesteia deblocheaza tranzistorul VT2 If;>i in circuit incepe procesul de basculare de avala:Qf;>a.Tensiunea pe-colectorul tranzistorului VT2 devine aproape zero; intimp ce tranzistorul VT3, al carui baza este conectata la colectorul tranzistorului VT2, se .blocheaza imediat. In 'acest caz tensiunea pe colectorul acestuia devine aproape egala cu cea a sursei dealimentare. Condensatorul C4 incepe sa se incarce prin interrnediul rezistoarclor R8, R6f;>i jonctiunea de emitor deschisa a tranzistorului VT2. Spre sfirsitul ciclului de incarcaro valoareacurentuluiprin jonctiunea de emitor a tranzistorului VT2 se apropie de zero,f;>i tranzistorul se blocheaza, Pe masura blocarii tranzistorului VT2, tensiunea pe colectorul acestuia creste, ceea ce duce la deblocarea tranzistorului VT3f;>i declansarea procesului de descarcare prin rezistoarele R4 si 'R6 a condensatorului C4. Caderea de tensiune pe R'6 are «plusul» aplicat la baza tranzistorului VT2, iar «minusul» (prin tranzistorul VT3) - la emitorul acestuia. Aceasta duce la blocarea mai sigura a tranzistorului VT2 i~i la deblocarea mai rapid a a tranzistorului VT3, adica

86

are Toe procesul de revenire in avalansa a eircuitului basculant monostabil in stare a initiala. Intrucit. trecerea tranzistoarelor VT2 si VT3 dintr-o stare in alta are loc instantaneu, pe colectorul lui VT3 apare un impuls de tensiune dreptunghiular negativ (vezi oscilogr ama II), a carui . durata este determinata de capacitatea condensatorului C4f;>i de valoarea nominala a .rezistoarelor R8 si R6. Durata acestui impuls trebuie sa fie de citeva ori mai mare decit cea a vibratiilor sonore amortizate ale bataii din palme (vezi oscilograma I), pentrua exclude aparitia citorva impulsuri provocate de 0 bataie din palme. Impulsul dreptunghiular negativ de pe colectorul lui VT3 este aplieat circuitului de diferentiere C6 RIO VDl, care gener eaza un impuls negativ ascutit, ce coincide in timp cu frontul anterior al impulsului dreptunghiular ¢care are 0 durata cu mult mai scurta decit acesta. Aceasta asigur,a bascularea neta a circuitului basculant, 1a intrarea caruia se aplica acest impuls, Prin urrnare, fiecare bataie din palme face sa apara la intrarea circuituluibasculant cu tranzistoarele VT4, VT5 un impuls negativ de scurta durata, care 11 basculeaza dintr-o stare malta. Odata cu aceasta, releul Klconecteaza sau deconecteaza sarcina. Trebuie subliniat ca procedeul de comutare se efectueaza eu 0 definitie inalta datorita utilizarii circuitului basculant monostabil cu bloc cu prag a1 releului acustic ¢ a diferentienii semnalului de iesire al acestuia,

Microfonul BMI este 0 casca de dimensiuni mici de la proteza auditiva. Este mai bine ca aceste tranzistoare sa fie i inlocuite cu tranzistoarecu siliciu mai perfectionate, avind aceeasi structura (KT361, KT3107, KT502). DiodeIe :pot fi inlocuite cu diode de siliciu de tip K,IJ;52.2 sau cu altele de racelasi. tip. Releul Kl este de tip P3~10, eu rezistenta boinei de 120 Q, sau de tip P3G---49', cu. rezistenta bobinei de 270 Q. Condensatorul C12 trebuie :sa suporte 0 tensiune de lucru de minimum 300 V.

Reglarea circuitului trebuie Inceputa cu stabilirea regimurilor de lucru al tr anzistoarelor VTl si VT3prin alegerea valorilor nominale respective ale rezistoarelor Rl :;;i .R7. Inacest timp dispozitivul trebuie alimentat de la o sursa exterioara de alimentare cu 0 tensiune de - 24 V. Dupa aceasta se alege capacitatea condensatorului C12 pentru a obtine tensiunea de alimentre de 24 V. Daca electronistul amator dispune de un osciloscop, e1 poate verifica oscil ogramele tensiunii in punctele indicate in

87

schema. In incheiere trebuie sa ne convingem, daca puterea consumata de sarcina mi depaseste 60 W, apoi ea se conecteaza xl se verifies functionarea dispozitivului in intregime.

Atentie! La elementele circuitului este aplicata 0 ten$iune periculoasapentru viata, Montarea ~i reglarea se efectueaza numai dupastudierea capitolului XI.

In fig. 3.7 este prezentat circuitul unui releu acustic, asamblat complet din trinistoare [33j.Excluderea elementelor amplificatoars din circuit a devenit posibila datorita folosirii microfonului cu carbune, care la 0 tensiune de alimentare destul de malta are un randament cu mult rnai mare decitalte tipuri de microfoane. Dispozitivul este alcatuit din circuitul basculant bistabil, care utilizeaza trinistoarele VS1, VS2 si care [oaca in acelasi tirnp rolul de bloc eu prag si de bloc cu memorizare a starii, din blocul de executie cu trinistorul VS3 si dintr-o punte de diode (VD2~VD5). Sarcina (lampa HLl) este conectata in serie cu puntea de diode. Intrarea de numarare a circuitului basculant bistabil este conectata la microfonul

Fig. 3. 7. Releu acustrc cu trinistori.

Rl, R6 - rezistor 1,8 H!, R2, R4 - 10 kg, R, R5 - 3,9 kg, R7_ - 3 kQ, R8 - 2,4 kg, R9, RIO - 18 kg, C1 - condensator 200 f.tFX 15 V. C2, C8 - 20 f.tFX 12 V, C3, C4 - 0,1 ~tF, C5 - 1 f.tF, C7 - 5 f.tFX350 V; VDl - dioda Zener ,Il;813; VD2-VD5 - dioda K,Il;202K, VD6 - K,Il;105B; VS1, VS2 - tr inistor KYI0IA; VS3 - KY202K.

88

BIvl1care, la rindul sau, este unul din bratele divizorului de tensiune R8-BMl.

Circuitul basculant bistabil este alimentat de la un redresor monoalternanta cu dioda VD6. Excesul de tensiune de retea cadepe rezistoarele R9 si RIO. Condensatorul C7 reduce pulsatiilc tensiunii redresate, Pentru ca sensibilitatea releului acustic sa nu depinda de variatiile

. tensiunii de retea este utilizat un stabilizator parametric de tensiune cu dioda Zener VDl. Rezistenta de balast a stabailiztorului este constituita din rezistorul R8 si microfonul cu carbune BMl.

La conectarea automatului la retea unul din trinistoarele circuitul ui bistabil conduce, iar celalalt este bloc at. Circuitul bistabil se gaseste intr-una din: startle sale stabile. Crud rasuna 0 bataie din palme, rezistenta microfonului eu carbune se schimba brusc, si iriacelasi timp se schirnba si tensiunea in punctul de conexiune a microfonului cu rezistorul R8. Prdn urmare, [a intrarea circuitului bistabil apare un impuls care basculeaza in cealalta stare stabila, Urmatoarea bataie din palme transfera circuitul bistabil in starea stabila initiala. Daca trinistorul VS2 conduce, pe rezistorul R7 se inreglstreaza 0 cadere de tensiune, care deblocheaza trinistorul VS3. El scurteircuiteaza diagonala puntii I~i sarcina, adica lampa HL1, se conecteaza, Blocarea trinistorului VS2 Ia trecerea circuitului bistabil in alta stare stabila duce Ia disparitia caderii de tensiune pe rezistorul R7~i la blocarea trinistorului VS3. In acest caz sarcina se deconecteaza.

Pentru a mari sensibilitatea releului acustie peelectrozii de comanda ai trinistoarelor VS1, VS2 se aplica un curent mic de polarizare prin intermediul rezistoarelor R2, R3 si, respectiv, R4, R5. Din aceasta cauza, la reglarea dispozitivul ui se aleg valorile nominale ale rezistoarelor R2 si R4, care asigura sensibilitatea necesara. Sen~bilitatea dispozitivului creste odata cu micsorarea acestor valori. Insa cresterea sensibilitatii este Iimitata de Iaptul ca dispozitivul poate actiona si datorita altor sUnete parazite, nu numai a batai! din palme.

.Micr ofonul este un microfon cu carbune de tip MK- 10 sau de oricare alt tip. Trinistoarele KY101A pot fi inIocuite cn oricare trinistor din aceasta serie, iar KY202K _ cu KY202JI - KY202H. Daca puterea consumata de sarcina depaseste 100 W, atunci diodele puntii VD2- VD5 trebuie inlocuite-cu diode de putere mai mare. C1nd

89

puterea consurnata de sarcina este de 300-400 W, diodele puntiicasi trinistorul VS3, vor fi instal ate pe radiatoare.

Atentiel La elementele circuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata. Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Microfonul cu carbune si microcircuitele integrate permit construirea unor circuite simple de relee acustice. In fig. 3.8 este prezentat circuitul unui releu acustic cu circuite 'integrate [34]. Dispozitivul este .alcatuit din microfonul eu carbune BMl, etajul de amplificare cu tranzistorul VTl, multivibratorul monostabil pe baza circuitului basculant dinamic DDl.l, circuitul bistabil de numararc pe baza circuitului basculant bistabil dinamic DD1.2, etajul de amp!lificare cu tranzistorul VT2 si releul electromagnetic Kl. Necesitatea etajului de amplificare dupa microf'onul: cu carbune se ex plica prin faptul ca acesta este alimentat la 0 tensiune joasa (5 V) si poseda, prin urmare 0 sensibilitate mai mica decit cea din schema precedentd, prezentata in fig. 3.7. La conectarea alimenta~ii, condensatorul Cl este descarcat, de aceea el va mentine inca un timp intrarea R a circuitului basculant monostabil la nivelul «0» logic. Prien urmare, la iesirea directa a circuitului basculant monostabil (borna 5) se stabileste

~-5 V

Ri.

fFig. 3. 8. Releu aeustic eu cireuite integrate,

Rl - rezistor 18 k(!, R2 - 5,1 kQ, R3 - 2 kQ, R4 - 1 kn; Cl - condensator 0,033 flF; VTl - tranzistor KT3,15A; VT2 - KT503A; VDl - dioda K,lJ;522B; DDI - circuit integrat K155TM2.

90

nivelul «0» logic, Iar 1a cea inversa - nivelul «1» logic. Aceasta stare a circuitului basculant monostabil este stabila. paca batem din palme in fata microfonu1uisau pro~ nunta~ c.eva .cu voce tare, prima alternanta negativa bas .. culeaza circuitul basculant stabil, trecindu-l in starea nestabila, in care la tesirsa lui inversa se gaseste niveluI «0» logic, iar la cea directa - nivelul «1» logic. In aceast~ stare circuitul basculant monostabil se mentino pin a ~m.d cor:densa;orul Cl se descarca prin rezistorul R3~i leliareal~versa, (borna 6) ajunsa la nivelul «0» logic. Cu alte cuvinte, la .iesirea dir ecta a multivibratorului la fiecare pocnet apare un impuls pozitiv, care va schimba sta .. rea circuitului bistabil de numararo DD1.2. Regimul de numarars a circuitului bistabil DD1.2 este asigurat de conexiunea iesirii sale inverse cu intr ar ea D. Rezistorul R4 asigura un nivel constantal urritatii logice la Intrarfls R si S ~le circuitului bistabil, ceea ceeste riecesar pentru functionarea normal a a acestuia. Cind Iesiraa directa a circuitului bistabil de numarare segasesto Ia nivelul «1» logic, tranzistorul VT2 conduce,~i curentul lui de emit or face sa actionezo releul electromagnetic Kl. Acesta poate comanda sarcina prin intermediul contactalor sale.

Reglarea dispozitivului automat se reducaIa alegerea valorii nominale a rezistorului Rl pentru a asigura sensibilitatea maxima. Microfonul BMI poate fi orice microfon cu carbune, Tranzistorul VTl poate fi orice tranzistor n-p-n cu siliciu, cu un factor de transferIncurent de minimum 80. Tranzistorul VT2 poate fi orice tranzistor n-p-n cu siliciu cu un curent de col ector maxim admisibil de minimum 10 rnA. Microcircuitul K155TM2poate fi irilocuit cu K555TM2. Releul este de tipul P3G---;55A, eu rezistenta infasurarn de 32-77 Q.

Utilizarea microcircuitelor integrate, fabricate dupa tehnologia CMOS, da posibilitate sa fieconstruite relee electronice compacte si eu un consum redus de energie, Aceste relee sint deosebit de avantajoase, cind sint incorporate in dispozitivele miniatura cu alimentare autonoma, precum lsi atunci cind sint alimentate de la retea si functioneaza,' adica se afla in regim de serviciu. Cir~uitul unui releu acustic cu consum redus de energie utili-

~ zind microcircuite integrate este prezentat in fig. 3,9 [35] . . ~ El cuprinde un etaj deamplificare cu tranzistorul VTl, un circuit basculant bistabil, asigurat de circuitul integ:t. rat DDl, si un etaj de amplificare in curent continuu cu

91

Fi~. 3. 9. Re.leu aeustie eficace eu circuite integrate.

Rl, R4, RG - rezistor 1 MU, R2 - 4,7 MU, R3 - 30 kG, R5- 10 !to R7 - 10 MO R8 _' 150 0; Cl ,- condensator 0,01 p,F, C2-C4- 0,1 !JF. C5 - 470 IlFX10 V; VT1, VT2 - tranzistor B0184:L- VOl VD2 - dioda . IN4007; DDl - circuit Integrat

C,lI;40UB; VSl - sirriistor TIC206,Zl;.

tranzistorul V12, care comanda simistorul VSl. Circuitul hasculant bi:stabil in regim de numarare [oaca ro1ul de element de memorie si de bloc cu prag al dispozitivului. Pragul de aciionare este stabilit cu ajutorul rezistorului variabil R6. .Daca amplitudinea alternantei pozitive a semnalulliifurnizat de pe colectorul tranzistorului VTl depaseste tensiunea de prag la intrarea circuitului bistabil de numarare acesta basculeaza. Blocul de executie al releului acusti~ este al catuit din tranzistorul VT2, rezistorul R7 si simistorul VS1. Cind iesirea circuitului bistabil se afla in stare a de unitate logka,tranzistorul VT2 incepe saconduca si deblocheaza simistorul VSl prin c.ure~tul sau de emitor. Sarcina se conecteaza. Comutarea circuitului bistabil in stare de «0» logic duce la blocarea tranzistorului VT2 si la disparitia curentului de intrare al .simistorului VSl care se Inchide la prima trecere a tensiunii" de retea prin valoare zero. Sarcina se deconecteaza.

Circuitele de intr are ale releului acustic presupun utiliz area unui microfon cu cristal. Acesta poate fi microfonul sovietic de tip MK3-3, iar dad sensibilitatea este insuficienta microfonului i se aplica 0 tensiune de pol arizare, dup5 cum s-a recomandat deja la descrierea sche-

92

mei d.in fig. 3,5. D~ca' elAect!,onistul amator nu dispune de un rnicrofon cucristal, msa are un microfoncu carbune acesta P?~t: !i con~ctat asa cum se arata in fig. 3.B. r~ ca~ul ~hl~~ru unui astfel de microfon, rezistorul R2 treb~ll; sa. aaba ° re~i~~enta de .oca. 47~lOO Q (se precizeaza in timpul reglarii releului acustic): In acest caz rezistorul Rl~i..c?ndensatorul Cl se exclud din circuit. Dad nu avem simistor, se poate folosi un trinistor asimetric KY202-KY202H eu 0 punte cu diode, la fel ca in circuitul prezentat .in fig. 3.7. In cazul cind releul acustic este realizat cu ahmentare de la baterie, in circuitul de emitor al tranzistorului VT2 poate fi conectat un releu electromagnetic, de exemplu P3C-55A, cu rezistentabobinei de 320--440 Q, la fel ca in circuitul din fig. 3.8.

. Atenti~! La e!ementele cireuitulul este aplieata 0 tensiune pertcaloasa . pentru viata. Montarea ~i reglarea se

efectueaza numai dupa studierea capitolului XI. .

Rele~. a~ust.ic serv~9te de asemenea pentru semnalizarea de~a~rn ~lVt~lul~l Aadmisibil de. zgomot in Incapere. Deosebir ea principala mtre sernnalizatorul de nivel de zgomot .'ill dispozltivele de comanda actionate de voce este banda larga de frecvents a semnalelor acustica la care e.l trebuie sa reactioneze, De obicei, Ia actionarea sernna~lzat~ar~lor de zgomot se aprinde un tablou Iuminos cu ~nscr~pJla. «LINI$TE». Pe Iinga aceasta, informatia este msotita 91 de un semnal sonor intermitent de 0 anumita frec'y~nia, ~are se. distinge pe fondul de zgomot, Dad depasirea nivelului admisibil de zgomot este cauzata de funct~onarea mal~in~lor electromagnetice si a aparatajului

_ (ventilatoare, televizoare, radioreceptore etc.), sernnaliz~torul poate fi co~pletat cu un dispozitiv care micsoreaza automat intensitatea f'unctionarii surselor de zzcmot

sau care le deconecteaza complet de la retea. ""

. A Semnalliz~t?r~l niv:el~lui de zgomot (fig. 3.10) [36], In cazul depasirii unui nivel stabilit de zgomot, aprinde tabolul luminos «LINI$TE» si 11 stinge atunci cind zgomotu~l Ascadepina la ~nivelul admisibil. Circuitul functioneaza m modul urmator. Cind zgomotul in incapere are un n~v:l sub c~l admisibil sau cind este lirsiste, la iesirea amplificatorului cu banda de trecere larga cu microcircuitul DAl, nivelul semnalului este insuficient pentru bloca-

rea diodei VD3 si aceasta conduce. Cit timp conduce dioda VD3, atita timp conduce si tranzistorul VTl caruia i 5e I aplica tensiunea de la divizorul R2R3. Curentul de emi.., !

I ro

Rf

~[I!l

G

T! --

I

~220 V

Fig. 3. 10. Semnali.zator de. zgomot,

Rl - rezistor 430 a, R2 __",- 6,8 ldl, R3 -2,2 ka, R4 - 150 g, R5- 3 kOiR6 - i51 ka, R7 -11 kg, R8 -2kn, R9 .,-- 20 kP, RIO ~ 1,1 kia, R11 - 51 g;Cl, G3 - G8 - condensator 20.I1FX15 Y. C2-3300 pF; VTl, VT2 - tranzistor KT315B, VT3 - KT,zo3B. VT4 \....:..rT403A; VDl - diodaZener KCI62A; VD2 - VD7 ~ dupa ,n;220; VD8 - VDn - ,n;7A; DAI _:_ circuit integrat KI22YHIB; ClJl ~ .. fuzibil - O,5A.

toral tranzistorului VTl duce la aparitia pe rezistorulRd a . unei rcaderi de tensiune,care se aplica jonctiunii de emitor al tranzistorului VT2(prin intermediul rezistorului Ri) siIl .mentine in stare blocata. Intrucit pe rezistorut R5 nu exist a 0 cadere de tensiuno si tr anzistorul VT3 este de asemenea blocat, nivelul ridicat de tensiune -intre colectorul si emitorul lui mentine in stare de conductie tranzistorul VT4. Prin bobina releului Kl trececurentul si de aceea contactele Kl.l ale releului sint deschise, iar lampile cu mcandescenta HL1-HL20 ale tabloului luminos sint stinse. In af'ara de aceasta, caderea de tensiune de pe bobina releului Kl si resistorul Rll esto aplicata prin irrterrnediul rezistorului R9 si al jonctiunii de emitor altranzistorului VTl la condensatorul C8, mentinindu-l incarcat. Cind zgomotul din incapere atinge nivelul prestabilit, alternanta negativa a semnalului de la iesirea amphficatorului cu banda de trecere Iarga depaseste tensiuneadedeblocare a diodei VD3 si 0 blocheaza, Aceasta provoaca blocarea tranzistorului VT1, deblocarea tranzis-: toarelor VT2 si VT3, blocarea tranzistorului VT4, reveni-

94

rea rel eului Kl si aprinderea Iampilor de pe tabloul luminos. Cind circuitul se gaseste in aceasta stare, are loc descarcarea condensatorului C8 prin circuitul format din dioda VD5, rezistoarele Rl0 si Rll bobina releului electromagnetic Kl , dioda VD4. AUt timp cit dureaza descarcarea, tabloul Iurrrinos arde, chiar daca intre timp in incapere s-a Iacut Iiniste. Daca dupa temporizarea determinata de descarcarea condensatorului C8 nivelul de zgomota scazut, incepe sa conduca doida VD3 si tabloul lurninos se stinge. Pragul de actionare al semnalizatorului este stabilit cu ajutorul rezistorului R3.

In .semnalizator este utilizat releul electromagnetic P3C-IO (certificat PC4.524.303). Tranformatorul de alimentare de tipul TB3-1-2 este celde iesire al canaIului de sunet al televizorului cu tuburi electronice. Lampile cu incandescenta Iunctioneaza la 0 tensiune de 12 V. Dioda Zener KC162A poate fi inlocuita cu KC156 sau KC168. Microfonul este de tip M,IJ;-47 sau oricai'e alt microfon electrodinamic.

Semnalizatorul portativ de zgomot (fig. 3.11) [37] are alimentare autonoma (doua baterii conectate in serie); ceea ce da posibilitatea sa fie amplasat in orice punct .al incaperii, unde se presupune ca nivelul de zgomot H depaseste pe eel stabilit de normele sanitare sau tehnice. Dispozitivul actioneaza doar daca semnalele sonoredureaza mai mult de cinci secunde, tara sa reactioneze 'Ia semnale tsporadice. Circuitul semnalizatorului se compune din amplificatorul de [oasa frecventa cu tranzistoarele VT3- VT6, redresorul VD2, C8, amplificatorul de eurent eontinuu cu selector de durata cu tranzistoarele VT7, VT8, VT10, VT12, multivibratorul simetric cu tranzistoarele VT2, VT4, circuitul de realizare a Iunctiei «$I»cu elementele DDl.l si DD1.2; multivibratorul cu elementele DD1.3, DD1.4 amplificatorul de putere cu tranzistorul VT9, a carui sarcina este difuzorul dinamic, circuitul de eomutare de put ere cu tranzistorul VTll, ale carui sarcini sint Iampile HLl si HL2, stabilizatorul de tensiune +5 V, in care este utilizat tranzistorul VTl.

Cit timp amplitudinea zgomotului este infer ioara nivelului prestabilit (cu ajutorul rezistorului R2), tranzistoarele VT7 si VT10 sint blocate, VT8~i VT12 - de bloc ateo Pe borna 2 a circuitului «Sl » (elementul DDl.l) . se apldca nivelul «0» logic, pe borna 10 a elementului DDl este acel asi potential. Multivibratorul nu genereaza, si

I •

i.

95

Fllg. 3. 11. Semnalziator portativ de zgomot,

Rl. _ rezistor 510 Q R2 _ 4 7 kfi R3 .

ii:o k~2~~ R571'0~5 R '68 ldl, R6, Rll' _ 2,2 k~~ R8 3~ 1fitfi R:12

, M', 10 _ 220 kg, R13· R23 _ 10 kQ R "

RIg _ 300 g, R16 _ 360 kg. R18 R22 '__ 30 kg. C ' 14, R17, tor 68 uFX 16 V C2 _ 220 ' FX16 V ' 1 _ condensa-

C4, C5 .; 4,7 p..tFXI6 V, C8 ~ 5600 pF C~9 C6, lC~F---: Ji~ p..tFX16 V, 16,V; VDl _ dioda Zener KC 156A; VD2 _ diod.l K 1 -~3p..tFX V'I9, VTll _ tranzistor KT80IB; VT2 _ VT8 VT~ 03~:['1~Tl. l{T315B; DDI _ circuit integrat Kr155JIA3. ' , -t-'

li3m?ile HvL1 si H.L2 nu ard. Cind amplitudinea zgomot':llm depa,,?e~t~ mvelul prestabilit, se deblocheaza tran~1ston~1 V!7 ~1 .se blocheaza VT8. Condensatorul C10 se incarca prm rezistor ul R20. Peste cinci secunde tensiunea pe I acest condensator atinge valoarea la care tranzistorul VT10 ~e deblocheaza,. iar VT12 inceteaza sa conduca.· Pe b?ma ~ a elementului DD1.1 se stabilesto nivelul 1 1-

. 111[ It' . b '. " , « » 0

grc. "\ U IVI rator~l simetric oscileaza cu 0 frecventa

d: cca. 2Hz. Odata cu bascularea lui in starea cind tra~zistorul VT~ veste. blocat, pe intrarea 10 a elementului DD1.3 se plica umtatea logica, mu1tivibratorul cu elementele I?D1.3 1~1 DD1.4 intra in regim de autoexcitatie, iar tranZlst.orul .de c~mutare VTll incepe sa conduea, Difu-

zorul dinamic emits un semnal sonor ·cu 0 f tV d

recven,ae

96

cea. 1kHz, iar lampile HL1 si HL2 se aprind, Cind tran-s zistorul VT4 conduce, oscilatiile multivibratorului eu elementele DD1.3 si DD1 se intrerup, semnalul sonor inceteaza si Iampile se sting. Aceste procese au loc numai in cazul cind semnalul de zgomot dureaza mai mult de cincl secunde. Daca zgomotul este intermitent si durata pauzelor este mai mare de 0,1 secunde, iar intervalul de timp dirrtre acestea nu depaseste 5 secunde, condensatorul ClO nu reusesto sa se incarce pin a 1a tensiunea de deblocare a tranzistorului VT10 si semnalizatorul nu actioneaza,

Tranzistoarele utilizate in semnalizator pot fi oricare, din seriile indicate, daca au factorul de transfer in curent de minimum 50-60. Microcircuitul K155JIA3 poate fi mlocuit cu microcircuitul mai eficace K555JlA3, alegindu-se ulterior valoarea norninala a rezistor ului R14 (rnarind-o) si a condensator ului C9 (micsorind-o), pentru ca multivibrtorul sa genereze in mod stabil un semnal CLl frecventa de cca. 1kHz. Ca microfon poate fi utilizata orice capsula telefonica cu rezistenta mare, de exemplu TOH-2. Condensatorul C10 trebuie sa aiba un curent de scurger e mic, ca de exemplu condensatorul de tip K52---1, K53-1. Celelalte condensatoarepot fi de oriee tip. Difuzorul dinamie B1 are 0 putere de 0,25-0,5 W si poate fi de tipul 0,5r,n;-30. Lampile HLl, HL2 pot fi orice beeuri cu otensiune nominala de 9-12 V si un curent consum at de maximum 120 mA (r espectiv se ia si la valoarea tensiunii sursei GEl).

Reglarea dispozitivului in cepe cu deconectarea colectorului tranzistorului VT12. Daca toate piesele sint in stare de Iunctionare si montajul este corect, difuzorul trebuie sa emita un semnal sonor cu 0 dur ata de 0,5s si cu pauze tot de 0,5 s. Odata cu semnaIul sonor trebuie sa se aprinda becurile HL1, HL2. In caz contrar trebuie gasita eroarea din montaj sau pies a defectata, Dupa aceasta se sudeaza colectorul tranzistorului VT12 si se regleaza amplificatorul de joasa frccventa. Prin alegerea rezistorului R4 se asigura functionarea stabila a amplificatorului la or ice nivel de zgomot. Temporizarea actionarii dispoziti-: vului se face prin alegerea valorii nominale a rezistorului R21 sau a condensatorului CIO.

Toate circuitele releelor electronice prezentate mad sus sint clasificate ca circuite bipozitionale, adica cu doua pozith stabile: eonectat ~ deconectat. Prezinta un mare interes si releele electronice multipozitionale. Reamintirn

7. Com. 4051

97

cii rcleel e multipozitionale sint acelea care~i schimba starea la fiecare impulsal actiunii de intrare. In acest caz fr_:,ecventa impulsurilor de intrare nu trebuie sa depaseasca f'recventa maximum admisibi la de comutare a releului.

Releele multipozitionale se folosesc pentru a comanda. citeva sarcini. Cu ajutorul acestor relee se potcomuta ghirlandele pe pomul de Anul Nou,becurile din lustre, s.e pot conecta pe rind luminile din incaperi, televizorul si a1te aparate si dispozitive electrice, pot .fi animate standurile de expozitie, diagramele expuse in salile . de studii, jucariile etc. Circuitul f'unctional tal unui - releu electronic acustic multipozitional este prezentat in fig: 3.12. Circuitul functioneaza in modul urmator. Cind in f'ata microfonului se produce un impuls acustic la intrarea amplif~catorului de .joasa frecventa se aplica un semnal electric vcorespunzator. Dupa amplificare si redresare, acesta ajunge la intrarea blocului cu prag. Daca nivelul semnalului redresat este egal sau depaseste niveIul de action are a blocului cu prag, la ie~irea' blocului apare un impuls. Fiecare impuls basculeaza contorul (dispozitiv de numarare) in starea urmatoare activizind iesirea care corespunde starii respective. ' Iesirile contorului inelar ,sauale decodificatorului . sint cuplate la intrarile blocului de executie cu mai multe canale, care conecteaza acea sarcina pentru care intrarea in momentul dat este activa. La unele cazuri in canalele blocului de executie sint prevazute elemente de memori-s zare.

BLOC

811/

AMPLIFICATOR DE JOAsA FRBJVEllrl

CU

l

REffiE80R

PRAG

RSl -,
CONTOR CU DBJODI n
SURal
nCATOR SAU CON- DE ALD<ENTARJ:
TOR INELAR DE
DlPULSURI Rsn Fig. 3. 12. Schema funclionala a unui multipozitional.

relcu electronic acustic

7'

98

Schema de principiu a unui releu acustic multipozitional, in care este realizat circuitul descris mai sus ~i care este destin at in primul rind pentru .animarea [ucarii-: lor, este prezentata in fig. 3.13 [38]. Amplificatorul . de joaisa frecventa are doua etaje cu tranzistoarele vrr ~i VT2. Redresarea este ef'ectuata de tranzistorul VT3 si condensatorul de filtrare CIO. Elocul cu prag cuprinde releulelectromagnetic Kl si amplificatorul de curent continuu cu tranzistoarele VT4 si VT5. Contorul inelar de impulsuri are patru celule si este realizat cu trinistoarele VS1-VS4. Intrucit acestea au 0 putere suficient de mare nu mai este necesar un bloc de executie separat. In consecinta, contorul inelar [oaca simultan si rolul de

Fig. 3. 13. Schema de prmcipiu a unui releu acustie multipozitional.

R1, >R4, R8, R12, R2, R5, Rll, R14 - rezistor 1,2 kg, R3, R7 - 150 kil, R6, R9 - 3,9 kg, RIO - 6,8 kn, R13 - 2,0 kg, R15 - 51 k!l, R16- 43 g, H17 - 100 g, C1, C5, C7, au - condensator 3 p.tFX15 V, C2, 108, C9.e12 - 10 flFX 15 V, C3, C4, C10 - 10 JliFX 10 V. C8 - 0,1 flF; VT3 - tranzistor KT3:L5B,· VT1, VT2, VT4, VT5 - MII42B; VD1 - VD5 - dioda .n;223A, VS1 - VS-l - tiristcr KY201A.

I

~

99

bloc de executie cu patru canale. Circuitul este alimentat de doua baterii cu tensiunea de 4,5 V fiecare.

Daca cricuitul amplificatorului de joasa Irecventa nu are particularitati deosebite, apoi eel al redresorului de oscilatii de [oasa frecventa difera esential de circuitele cu diode descrise mai sus. El functioneaza in modul urmater. La aplicarea tensiunii de aliment are (cu ajutorul mtrerupatorului SAl), incepe sa se incarcs condensatorul CIO prin rezistorul Rl3 si jonctiunile de emitor ale tranzistoarelor VT4, VT5. Curentul de incarcare deblocheaza tranzistoarele 9i releul KI 5e anclanseaza, Dupa incarcarea condensatorului, releul se declanseaza, Daca acum batem din palme, semnalul electric de la iesir ea arnprificatorului de joasa frecventa se aplica bazei tranzistorului VT3. Alternantels pozitive ale- semnalului f'ac ca tr anzistorul sa conduca, si prin intermediul acestuia se descarca condensatorul CIO. In acelasi timp prin tranzistorul deblocat VT3 trece curentul jonctiunilor de emitor ale tranzistoarelor VT4 si VT5 prin rezistorul R13. Releul Kl se anclanseaza si princontactele sale K1.1 aplica la intrarea controlului inelar potentialul pozitiv al sursei GB2. Dupa ce a rasunat bataia din palme, condensatorul CIO incepe sa se incarce si releul KI illi mentine contacte1e conectate pina la incarcarea definitiva, dupa care contactele se deschid. Prin urmare, durata impulsului la intrarea controlului inelar depinde de capacitatea condensaterului CIO.

Celulele contorului sint identice si isint conectate in bucla inchisa (in inel), adica impulsul ultimei celule pregateste prima celula, ca aceasta sa actioneze la producerea urrnatorului impuls, La aplicarea tensiunii de alimentare (care este inf'erioara celei de actionare a trinistoarelor), toate trinistoarele sint blocate, si pe anozii acestora este aplicata intreaga tensiune de aliment are. Intrucit pe toti anozii trinistoarelor potentialul este acelasi; condensatoarele C2, C6, C9, Cl2 sint descarcate, Condensatoarele CI, C5, C7, ell incep sa se incarce prin rezistoarele respective RI, R4, R8, Rl2 si R2, R5, Rl1, R14, precum si prin [onctiuni Ie de intrare respective ale trinistoarelor. insa capacitatea condensatoarelor CI, C5, C7, CII este aleasa astfel, inert curenatul lor de indircare sa fie insuficient pentru a debloca trinistoarele. Diodele VDI-VD4 sint blocate de tensiunile pozitive de pe condensatoarele CI, C5, C7, C11, de aceea impulsurile pozi-

100

Eve de pe condensatoarele CI, C5, C7, Cll, de aceea impulsumlo pozi tivs la actionarea releului KI nu tree la electrozii de cornanda ai trinistoarelor, si acestea ramin bloc ate ca si mai inainte, Pentru functionarea eontorului este necesara conectarea unui trinistor. in acest scop eu ajutorul butonului SBI, se aplica un impuls pozitiv direct pe electrodul de comanda al trinistorului VS4. 'I'rinistorul se deblocheaza, si potentialul pe anodul lui scade aproape la zero. Din acest moment incepe incarcarea condensatoarelor C2, Cl2 prin trinistorul VS4 :;;i becurile HLI, HL3 ~i HL4, respectiv, pina la tensiunea de aliment are. in acelasi timp condensatorul CI se descarca prin rezistoarele RI, R2 si trinistorul VS4, iar dioda VDI se deblocheaza. Diodele VD2-VD4 ramin blocate, ca si mai inainte. Acum la actionarea releului KI, impulsul pozitiv trece prin dioda VDI pe electrodul de comanda a'l trinistorului VSI, deblocindu-l.

Becul HLI se aprinde. in acelasi timp condensatorul C2 va fi conectat in paralel cu trinistorul VS4, prin intermediul trinistorului VSI, cu plusul la catodul acestuia si cu minusul la anod. Aceasta duee la bloearea trinisto:rului VS4 ~i la incarcarea Inversa a condensatorului C2 prin rezistorul Rl6 si trinistorul VS 1. Condensatorul C12 se descarca prin becurile HL3, HL4 si rezistorul R16. Condensatorul C6 se incarca pina vapr oape de tensiunea de alimentare, iar CII se incarca pina la tensiunea de alimentare si dioda VD4 este blocata. in acelasi timpcondensator-ul C5 se descarca prin rezistoarele R, R5 si trinistorul deblocat VSI, dioda VD2 se deblocheaza si urrnatorul impuls deintrare trece prin aceasta la electrodulde eomandii a trinistorului VS2. Deblocarea acestui trinistor duce Ia aprinderea becului HL2 si stingerea becului HLI deoarece in dispozitiv se repeta procesele simil are cu cele descrise mai sus. Contorul este pregatit pentru receptia urrnatorului irnpuls pozitiv de comanda, care de data aceasta ajunge pe el ectrodul de comanda al tr inistorului VS3 si asa mai departe, Vom remarca ca in caz de necesitate in locul rezistorului Rl6 poate fi conectata de asemenea 0 sarcina utila.

Citeva date despre piesele dispozitivului. Microfonul este 0 capsula tel efondca de tip TOH-I, TOH-2~. a. Tranzistoarele pot fi din seriile KT361, KT502, KT3107. Diodele pot fi arice diode cu siliciu. Trinistoarele - din seriile KY201, KY202, ,n:235, ,U238. Condensatoarele C2,

101

C6, C9, C12 sint condensatoars nepolarizate de tip K50- 6. Fiecare condensator nepolarizat poate fi inlocurt cu doua condensatoare polarizate cu 0 capacitate de doua ori mai mare, conectate in serie si in opozitie, Releul K1 este de tip PII7 (certificat PC4.521.010), in care se ufilizeaza inf~urarea 1, care are cea mai mica rezistenta. Becurile HL1, HL2 sint de tipJIH6, 3~0,22; HL3, HL4 - sint de tip MH3,5-0,26.

Releul acustic multipozitional cu alimentare de la re..., tea [39 J, a carui schema de principiu este prezentata in . fig. 3.14, are multe trasaturi comune cu releul aeustic din fig. 3.13. Deosebirile dintre aceste dispozitive constau in urrnatoarele. In primul rind, este excl us rel eul electromagnetic din circuitul de col ector al tranzistorului VT5 (fig. 3.14), .iar rolul de bloc cu prag al releului, acustic il joaca Insesi trinistoarele V81- V83, mai bine zis acel trinistor caruia i-a venit rindul sa conduca, In aldoilea rind, celulele contorului inelar au ca sarcinaJnfasurari.le releelor electromagnetice K1~i K2, pentru ca sarcinile sa

RIO RI4 VL'J Rig WP, R2!

Fig. 3. 14. Releu acustic muluipozitfonal ell alimentare de Ia retea. R1, R3 - rerzUstor 330 kg, R2 - .4,7 kg, R4 - 6,8 W, R5, R7 - 1,5 klD, R13, R14, R1B - R21 - 1,2 kU, R15 - 3 Ml, R16- 18 kg, R6 -150 kg, R8, R11 - 100 U, RlO - 2 kU, R12-i 160 kg, R17 - 470 g; C1, C2, C4 - condensator 31-OFX15 V; C3 - 0,1 )!F, C5 - 50 ,uFX50 V; C6, C.8, ClO - 10 I1FX15 V; C7, 09, C11 -1 f.tF; C12 - 1 f.tFX600 V; VT1, VT2, V'D4 - tranzistor MTI42B, VT3 - KT315B, VT5 - MTI25B; VD1 - dioda Zener ,n;814r; VD2 - VD6 - dioda ,n;223; VD7 - puncte cu diode KIJ;402JK; VS1 - VS3 - trinistor KY101.

102

fie decuplate galvanic de retea. Contorul inelar este alciituit din trei celule identice, insa numarul lor poate fi rnarit atit Cit este nevoie. Dispozitivul este alimentat de 1a un redresor far a transformator, care contine .puntea cu diode VD7 si filtrul de netezire Rll, R8, C5 (contorul este almentat direct, restul releului acustic -prin intermediul stabilizatorului parametric cu dioda Zener VD1). Circuitul paralel R16C12 serveste Ia reducerea excesului de tensiune de retea.

Microf'onul Bin este de tip M,IJ;-47 sau oricare capsula telefonica, Tranzistoarele sint cu si1iciu, cu structura respectiva si cu factorul de transfer in curent de minimum 50. Puntea de diode VD7 poate fi inlocuita cu oricare patru diode cu 0 tensiune inversa admisibila de minimum 300 V si cu un curent direct de minimum 300 mA. Condensatorul C12 trebuie sa fie neapar at de hlirtie. Butonul 81 este de orice tip. Releele K1, K2 sint de tipul P3C-9 (certificat PC4.524.500).

Atentie! La elementele circuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Utilizarea contoarelor inel are cu trinistoare in circuitele rel eelor acustice multipozitionale cu elemente discrete (fig. 3.13~i 3.14) le simplifica considerabil In com- . paratie eu cele .cu tranzistoare. In afara de aceasta, sarcina de joasa tensiune poate fi conectata direct in circuitul nodic al trmistorului, Daca sarcina necesita 0 tensiune in alta, contorul trebuie sa se a1imenteze la tensiunea corcspunzatoare. Aceasta impune uti1izarea in circuit a unor transtorrnatoare de malta tensiune, cu dimensiuni mari si cu masa mare. Acest neajuns se face simtit mai ales in cazul cind releul acustic comanda mai mu1te sarcini. Pentru a simplifica si mai mult circuitele multipozitionale, pentru a reduce dimensiunile si masa releului, ele pot fi realizate cu circuite integrate.

In rel eul acustic prezentat in schema din fig. 3.15 [401, circuitele integrate intra in componenta nu numai acontorului de impulsuri, ci si a blocului cu prag. Acesta este un circuit basculant monostabi1 cu elemente.le DD1.1 si DD1.2. Atunci cind amplitudinea componentei alternative la iesirea microfonului EM1 depaseste ni:v:lu~ de prag, multivibratorul bascu.leaza din. stare.a stabIla'~1 genereaza un impuls.Durata Impu~sulUl depmd€ de re-. zistenta rezistorului R4 si de capacitate» condensatoru-

103

I,

I

I

I

Fig". 3. 15. Releu acusttc cu cireutte integrate CMOS.

R~ - r ozistor 3 M~, R2, ns, R7 -- 100 kfl, Ft:3- 330 kQ, TV!- 4,7 MQ, R8, R9 ' - 10 kQ, (';1, C2, C4 - condensator 0,047 ,,\F, C3 - 2,2 ~tF. C5 - 30 I1FXlO V. C6 - 0,1 Il-F; VD1, VD2 - dioda ,Il;223E; DD1 - circuit intcgrat K176JIA7; DD2, DD~-K176TM1.

lui C2, si trebuie sa fie mai mare deeit durata impulsului acustic, adica a bataii din palme. Aceasta conditie trebuie respectata pentru a exclude actonarea releului de citeva ori de .la una si aceeasi bataie din palme. Nivelul pragului de actionare a multivibratorului se ajusteaza cu rezistorul de .reglare R3. Semnalul de iesire a multivibr atorului se aplica la .intrarea C a circuitului bistabil DD2.1, care impreuna cu circuitul bistabil DD2.2 constituie un contor de impulsuri binar cu doi biti. Concomitent acest semnal se aplica la intrarea celui de-al doilea multivibrator monostabil realizat cu elementele DD1.3, DD1.4. Durata impulsului acestuia depaseste cu mult durata impulsului produs de primul ' multivibrator - de regula

ea trebuie sa fie mai mare decit produsul dintre durata impulsulud primului multivibrator rsi factorul de demultiplicare a contorului de impulsuri (in cazul de fata Iactorul de demultip1icare este egal cu patru), La esir ea elementului DD1.3 polaritatea impulsului este pozitiva, in timp ce la iesirea DD1.4 ea este negativa. Circuitele bistabile dinamice DD3.1, DD3.2, alciituiesc un registru de memorie. Acesta este necesar pentru a decupla iesirile contorulni de intr ar ile blocului de executie cu doua canals care utilizeaza elementele VT1K1 si VT2K2 in timpul nurnararii impulsurilor. In circuitele precedente (vezi fig. 3.13 si 3.14) nu era prevazut un astfel de registru, de aceea in timpul numararii sarcinile se bransau

104

I'

!

pe rind datorita fiecarui pocnet, ceea ce uneori este inadmisibil. Intrarile R a circuitelor bistabile ale registrului sint conectate la sursa prin intermediul circuitului de diferentiere C5R7. Acesta instaleaza automat registrul lin. starea «0» la cuplarea alimentarii. La prima bataie din palme primul multivibrator genereazii un impuls negativ (la iesirea elementului DD1.2), al carui front anterior basculeaza eel de-al doilea multivibrator. Frontul impulsului pozitiv al acestuia prin intermediul condensaterului C4 readuce in starea initiala contorul, in timp ce impudsul negativ interzice inregistrarea starii controlului in registul de memorie. Frontul posterior all impulsului primului multivibrator aduce circuitul DD2.1 al contoruIui in starea «1». La intrarea circuitului bistabil dinamic DD3.1 apare nivelul «1» logic, care este inregistr at in registru dupa terminarea impulsului negativ al celui de-al doilea multivibrator. Nivelul inalt de potential de la iesirea registrului, aplicat prin intermediul rezistorului Re, deblocheaza tranzistorul VTl, ceea ce face ca releul Kl sa actioneze, si se conecteaza prima sarcina. Dad imediat dupa prima bataie din palme rasuna inca una, nivelul «1» llogic apare deja la intr area D a circuitului bistabil DD3. 2, si in nnomentul corespunzator frontului posterior a1 impulsului negativ produs de cel de-al doilea multivibrator se conecteaza cea de-a doua sarcina. La a treia bataie din pal me se conecteaza concomitent ambele sarclni, la a patra - toate sarcirrile se deconecteaza, intrucit contorul revine in star ea initiala (nula). Prin urmare, producind un numar diferit de semnale acustice, sarcinile pot fi bransate isau debransate in orice succesiune, ceea ce era imposibil uti lizind circuitele multipozitionale pre-_ cedente.

In dispozitiv se pot Iolosi circuitele integrate cu destinatie analocica din seriile K561, K564. Tranzistoarele trebule sa aib.; factorul de transfer in curent de minimum 50. Releele Kl si K2 pot fi orice relee cu tensiunea de actionare de 7-8 V si cu contacte, care pot comanda sarcinile respective. Microfonul poate fi orice microfon cu carbune. Un circuit cu montajul efectuat corect nu necesita reglare, cu exceptia stabilirii nivelului de actionare cu ajutorul rezistorului de reglare R3.

Dad electrnnistul amator nu dispune de circuite integrate din seriile CMOS, Insa are Ia dispozitie circuite integrate din seria TTL (K115, K555), atunci releul acus-

105

Fig. 3. 16. R.eleu aeustle cu eireuite intregate TTL.

RI -rezistor 18kQ, R2 .~ 6,8 kO, R3 - 5,1 kg, R4 --' 4700, R5 - 27kg, R6 - 10kg, R7, R8, RIO - lk!J, R9, Rll - 3900; C1 - condensator 0,033JLF, C2 - 50JLFXIOV, C3, C4 - l00JLXlOV, C5 - 0,1 JLF; VTI - tranzistor KT315B, VT2, VT3 - MP25B, VT4, VT5 - KT603A; DDI - circuit Integrat K155JIA3, DD2 _ K155TM2; VD1 _ VD3 - diodii ,1l;9B, BLl, HL2 - diodii electro- '

lumlnescenta AJII02A. '

tic poate fi mont at conform schernei din fig. 3.16. (40]). Principiul de Iunctionare este similar cu eel al circuitului din fig. 3.15. Si aici sint prevazute .doua multivibratoare rnonostabile, cu singura diferenta ca in eel de-al doilea pentru a obtine un impuls de lunga durata cu un condensator cu 0 capacitate acceptabila C3, inainte de elementul DD1.4 este conectat tranzistorul VT2, care mareste rezistenta lui de intrare. Se utilizeaza de asemenea un contor binar de doi biti, ins a nu este prevazut registrul de memoTie. In Iocul acestui registru, eel de-al doilea .multivibrator comanda tranzistorul VT3. In circuitul de colector al acestuia este eonectata bobina releului electromagnetic Kl care prin contactele sale K.11 intrerupe aliment area sarcinilor 'in timpul numararii impulsurilor, Microfonul cu carbuns este conectat la intrarea primului multivibrator prin intermediul etajului de amplificare cu tranzistorul VTl, ceea ce reduce cerintele fata de calitatea acestuia.

106

Fig. 3. 17. Releu acustlc eu Interorare automata a eanalelor bloeului de executfe

Rl _ rezlstor 10 kg, R3 - 36 kg, R4, R6 _ 8,2 kg, R5 _ 100 kg, R7 _ R9 _ 43 g, RIO - 510 Q; C1 - condensator O,o1I1F, C2 _ C4. C7 _ 4,7 ~IFX6,3V, C5 _' 0,33/-lF, C6 _ 15/-lFX15V, C8 200I1FXS,3V, C9 _ 0,047 I1F, ClO _ 500/-lFX25V; VTl - tranzistar KT312B; VT2 - KII303B; VT3 -- VT5 _ KT208B; VT6 _ VT8 _ KT608B; VT9 _ KT815B; VDl, VD2 _ diod ,1l;9B, VD3 - VD5 _ ,n;226B, VD7 _ VD10 _ ,1l;226,1l;; VD6 _ dloda Zener KC156A, DD1 _ circuit lntegrat K155JIA4, DD2, DD3 - K155TM2, DD4, DDS, DD7 - K155JIA3, DD5 _ K155~1E2, DAr _ K122

iTHIB. '

Diodele electroluminescente HL1, HL2 indica stare a sarci-

nilor

I·

~" •.•.. '

t

"

Releul Kl poate fi orice releu care actioneaza la 0 tensiune de 2--4V si consuma un curent de maximum 60mA. Releele K2, K3 trebuie sa aiba 0' tensiune de actionare de 9-11 V, un curent de maximum 200 mA si sisteme de contacte care corespund puterii in sarcini.

107

-~----~------ -

In fig. 3.17 este prezentat circuitul unui releu acustic multipozitional cu interogare automata a canalelor blocului de executie [4J. Dispozitivul functioneaza in modul urmator. Prima bataie din palme (primul impuls acustic) conecteaza semnalizarea luminoasa si declanseaza procesul de interogare a intrari] blocului de executie. A doua bataie din palme conecteaza sau deconecteaza sarcina necesara. Semnalul electric provenit de la microfonul BM1 prin intermodiu] rezistorului de reglare R1 si condensatorul C2 este aplicat la intrarea amplificatorului de [oa-

sa Irecventa, care utilizeaza microcircuitul DAl. De Ia ie~irea microoircuitului semnalul amplificat este aplicat redresorului (diodele VD1, VD2), care produce un impuls de curent continuu. In continuare, acest impuls este aplicat la ci.rcuitul de formare a impulsurilor de polaritate pozitiva - irnpuls de comanda, asamblat din tranzistorul VT2 si elementele DD4.3 si DD4.4. Durata irnpulsului de comanda este aproximativ egala cu durata impulsului acustic. Impulsul de comanda se aplica simultan la intrarea de aducere la zero a oontrolului s1 la decodificatorul cu poarta de curent care utilizeaza ele;nentele DD6.1-DD6.2, DD1.1-DD1.3. Elementele DD7.2-DD7.4 impreuna cu elementele DD6.1 si DD6.2 formeaza de asemenea un decodifi cator, insa fara poarta de curent. Intaririle ambelor decodificatoare sint conectate la iesirile contorului integ-

rat de impulsuri DD5. Intrarea C1 a acestuia este conectata la iesirea generatorului de impulsuri de tact cu elementele DD4.1, DD4.2 si tranzistorul VTl. Iesirile decodificatorului fara poarta de curent eomanda Iampile indicatoare HL-1-HL3 prin intermediul circuitelor de cornutatie cu tranzistoarele VT3-VT5. Iesirila decodificatoru-

-lui cu poarta de curent comanda intrarile circuitelor bistabile cu comanda simetrica. DD2.1, DD2.2. DD3.1, care alcatuiesc registrul de memorie. Iesirile acestor circuite bistabile comandii releele electromagnetice K1-K3 prin intermediul circuitelor de comutatie cu tranzistoarele VT6 -VT8. La rindul sau ,aceste rel ee comanda prin contactele lor (K1.1, K2.1, K3.1) sarcinile conectate la conectoarele XS1-XS3. Cireuitela de comutatie cu relee electromagnetice sint alimentate direct de la puntea cu diode VD7-VD10, restul circuitului - de Ia stabilizatorul cu tranzistorul VT9 .si dioda Zener VD6. Cind rasuna prima bataie din palme, impulsul de eomanda aduce contorul in starea initiala, In acelasi timp Ia iesirea elementului

108

DD7.1 apare nivelul «1» logic care, fiind aplicat Ia intrarea 2 a elementului DD4.1, permite functlor:ar~a generatorului de impulsuri de tact. Semnalul de le~~re a acestuia modifies starea contorului siLa iesirtle Iui apare un semnal in cod binar. Astfel, un impuls de intrare face c~ nivelul «1» logicsii apara la iesirea 1 ~borna 1,2),. doua impulsuri - la iesirea 2 (borna 9), tre~ - Ia le91re~ 1 si 2 etc. In acelasi timp nivelul «0» lOgIC apare p~ r~n.d Ia iesirile decodificatorului fara poarta de cur;nt (l.e!;llr~le elernentelor DD7.2, DD7.3, DD7.4), comandmd Cl~CUltele de comutatie corespunzatoare. Se aprind pe r~nd ~1 be-

curile HL-1-HL3,care semnalizeaza ca a .v:mt umpul de a comanda prima sarcina, a doua sarcina etc. . ~ste usor de vazut ca daca in acest timp la intrarea portii de eurent a decodificatorului (intrarile unite 1 a ele~entului DD1.1, 3 a elementului DD1.2 si 9 a eleme~t.ulUl DD~ 3) ar fi fost nivelul « I.» logic, Ia ~e9irile deco?Iflcator~lu; ar apare pe rind nivelul «0» logic. Aceasta msea!llnav ca daca, de exemplu, dnd. se aprinde ?~cul HL2 ras~ma a doua bataie din palme, irnpulsul pozitiv de c?manda deschide decodificatorul si la iesirea elementulUl DD1.2 apare nivelul «0» logic. Circuitul bistabil DD2.2 basculeaza. Dad el se afla in starea ({O», in care tranzistorul VTE este bloeat acum trece in starea «h si tranzistorul VT7 conduce. 'Aceasta duce 1a aetionarea releului ele_ct!omag: netic K2 91 la conectarea celei. de-a doua sarciru. Daca anterior sarcina a fost conectata, acum ea este deeonectata. La fel sint comandate :;;i celelalte sarcini, batindv din palme, dnd se aprind becurile HL1 svau HL3. Inafara de aoeasta al doilea impuls de comanda readuce de asemenea co~torul la zero. Functionarea generatorului eomandat de impulsuri de tact continua :;;i dupa ce contorul ajunge in starea «8». La iesirea legata cu ?orna 11 apare nivelul «1» logic, iar la cea a elementulul'DD7.1 - ruvelul «0» logic. Aceasta intrerupe functionarea generatorului de impulsuri de tact. Daca tnsa nu riisuna a doua bataie de palme, atunci cind contorul ajunge in starea «8» generatorul de impulsuri ,de ~ct 19i intrerupe d~ as:menea Iunctionarea. Toate becunle se sting, :'$1 indicatia momentelor de cornanda a sarcinilor mceteaza pina cind rasuna urmatoarea bataie din palme. Readucerea la zero a circuitelor bistabile din registrul de memorie, atunci cind se aplicaalimentarea, se face prin. circuitu~ R6C?

In ealitate de circuite integrate numence pot fifolosi-

10:)

II

,

It

'I I

te si cele din seriile K133, K555, iar ca microcircuitul analogic DAI din seria K118 (K118 YHIA, K118YHIB). Este de dorit ca tranzistorul VT2 sa aiba 0 tensiune redusa de taiere. VT9 trebuie instalat pe un radiator de dimensiuni nu prea mario Lampile de semnalizare sint de tipul MH2.5-0,68. Releele sint de tipul P3C-9 (certificat PC4.524.200). Transformatorul este de mica putere (de cel putin 5W). Microfonul este 0 capsula de casca telefonica TOH-l, TOH-2.t

La reglarea dispozitivului automat se alege cu ajutorul rezistorului R5 durata pauzei intre impulsurile de tact (cu alte cuvinte, durata luminescentei becurilor HLI -HL3), astfel incit sa asiguram timpul necesar ca prin bataile din palrne sa comandam sarcina. Sensibilitatea releului acustic se alege eu aiutorul rezistorului Rl, astfel ca acesta sa reactioneze Ia 0 bataie din palme de intensitate acustica medie la 0 distanta de 3-5 m.

Utilizarea microcircuitelor cu diferit grad de integrare da posibilitatea unei simplificari considerabile a circuitelor releelor multipozitionale, marind concomitent numarul de sarcini comandate. In fig. 3. 18 este prezentat circuitul unui releu acustic cu contor-decodificator integrat [42], care comanda patru sarcini. Principiul de functionare al circuitulUi este similar cu eel al circurtului precedent. Deosebirea consta infaptul ca interogarea canalelor blocului de executie si indicarea momentului de cornanda a sarcinii se fac neintrerupt. Prin urmare, comanda fiecarei sarcini din cele patru se face printr-o singur a bataie din palme, mtrucit nu este necesara bataia din palme de declansare.

Ssmnalul electric obtinut de la microfonul cu carbune EM1, din semnalul sonor receptionat, este amplificat de etajul cu tranzistorul VTl si este aplicat la intrarea circuitului basculant monostabil, care utilizeaza elementele DDl,3 si DD1.4. Acesta comanda intrarile de impulsuri de tact ale circuitelor basculante bistabile DD3.1, DD3.2,. DD4.1 si DD4.2, care alcatuiesc registrul de memorie. Int.rarile JK ale acestor circuite bistabile sint cuplate l.a iesirile contorului-dacodificator DD2, Ia-a-carui intrare Tp se aplica impulsurile de tact livrate de generatorul cu elementele DD1.1, DD1.2. La iesirile contorului-decodificator sintconectate si schemele de comutatie cu tranzistoarele VT-2-VT4, care comanda anozii indicatorului lu-

110

Fig. 3. 18. Releu acustle cu contor-deeodificator integrat.

~l - reztstor 510 kfl, R2, R4 - 10 ~, R3, R9, RH, R13 - 6,2 k~~, R5 _ 330 kO, R6, R8, RIO, R12 - 18 kO, R7 -- 2 MO, R14 -:- R17 ....... 1.5 kO, C1! - condensator 0,63 I-lF. C2 - 2 IlFX 16V, C3 - O,0221-lF, C4 - 0,047IlF; VTl ~ tranzistor KT315r, VT2 - VT8 - KT315B' DDI -circuit Integrat K176JIE5, DD2 - KI76J1E8, ~D3, DD4, Ki76TBl; VDl - VD4 - dioda ;r(9E; HGI, - tub tndtca-

tar J1B-26.

mines cent HG 1. Acesta indica momentele c~nd s~ co_muti~ sarcinile. Atunci cind la iesirea «0» a rmcroc:rcUltulu~ DD2 apare nivelul «L» logic, tranzisto.rul VT2. m.cepe sa oonduca si se stinge primul punet lurr:m?S pe mdlcato:,111 HG 1. Cind nivelul «1» logic apare la iesirea 1 a. ac~luI"ei microcircuit se atinge al doilea punct de pe indicator ~tc. pina dnd' la iesirea 3 a microcircuitulul DD2 apa re~ 1» logic. In acest eaz ard to ate cele trei pun~e. P(:n

tru ca la fiecare patru impulsuri de tact .contorul ~a ::evln:1 la zero, este prevazuta buda de reactie de la resirea -1 (borna 10) a decodificatorului la intrarea ~ a co~t~rulltl Daca, de exemplu, trebuie comutata a tr~la sarcma, t~·(,· buie sa asteptam pina cind se stinge al treilea punet pc 1111 dicatorul HGl, si atunci sa batem din palme. Ir: acest .C:l'f, la intrarile C ale circuitelor bistabile ale registrului r lrmemorie apare impulsul gene rat de circu~tul. basc~l;lIlt. monostabil.Acest impuls basculeaza doar Clr:Ultul bista bil DD4.1, deoarece numai Ia intrarile lui J :;;1 ~ se inn',. gistreaza semnalul «1» logic. Prin urmare, se mverscaza

111

numai starea celei de-a. treia sarcini. In dispozitiv pot fi utilizate si microcircuitele integrate similare din seriile K561, K564. Tranzistoarele pot fi oricare tranzistoare cu siliciu, CU un curent de col ector de minimum 100 mA, 0

tensiune maximum admisibila colector-emitor de minimum 30V si cu un factor de transfer in curent cit mai mare. Releele sint de tipul P8C-6 (certificat, PcI:>0.452.103), Insa mai bine utilizati releele de tip MKY4B, P8C22. Microfonul poate fi oricare, insa neaparat cu carbune.

Reglarea dispozitivului eonsta in stabilirea ipragului de actionare cu ajutorul rezistorului de reglare R5, cMauzindu-ne deaceleasi criterii ca si in cazul releeloracustice precedente, Trebuie sa mentionam ca in caz de necesitate numarul de sarcini' poate fi marit. Intrucit indicaterul HG 1 are sapte anozi-puncte, iar contorul-decodificator are chiar zece iesiri, numarul de sarcini poate fi' egal cu opt dupa acelasi principiu de indicare a momentului de comutatie a sarcinilor (cind este comutata ultima sarcina ard toate punctele indicatorului), Bineinteles, pentru aceasta trebuie marif in mod corespunzator numarul de canale ale blocului de executis si numarul de circuite de comutatio similare cu cele ~ar~ utilizcaza tranzistoarele VT2-VT4. In afara de 'aceasta, borna 15 a microcircuitului DD2 trebuie deconectata de la borna 10 si conectata la borna 9 a .acestui microcircuit.

Pentru cititorii care si-au montat deja un releu bipozitional, prezentam schema unui dispozitiv (fig. 3.19) [42] care, fiind conectat la un releu acustic bipozitional, 11 transforma in releu multipozitional. Sa presupunem di dispunem de releul acustic ilustrat, de exemplu, in fig. 3. 2. In acest caz pentru a-I conecta la dispozitivul suplirnentar, contactele releu:lui electromagnetic Kl trebuie deconectate de la sarcina :'1i conectate la irrtrarile circuitului bistabil RS cu elementele DD1.1, DD1.2, dupa cum se arata in fig. 3.19. Circuitul bistabil RS joaca rolul de circuit de formare a impulsurilor de nivel TTL, care se aplioa simultan Ia intrarea Cl acontorului DD3 si la intrarile inversorului de mare putere cu colector deschis DD2.1. Acesta, impreunacu circuitele basculante Schmitt DD4.1, DD4.2 si tranzistorul VTl, constituie un distribuitor de impulsuri. La contorul de impulsuri DD3 este conectat decodificatorul DD5. 0 parte din bornele lui de iesire (in total 16) sint cuplate Ia canalele blocului de executie, Fiecare din aceste canale contine un element de memorie, in

112

I« born. 14 DDt, D!J2.DD4.D86. DJJ? '.rno 5l1lJJ; horo.24 OD5

T'C4 C5 ::r:

Fig. 3. 19. Dispovitiv care transrorma releul bipozitfonal in releu: mnlttpoztticnal.

RI, R2, H8 - rezistor 1 kR, R3 - 39 kQ, R4 - 1,5 kQ, R5 - 560Q. R6, R7 - 680R, R9 - 5100; CI, C4 - condensator 2Op.Fl( lOV, C2, C3, C5 - O,lIlF, C6 - 0,047IlF, C7 - 20IlFX15V; VTl - tranzistor KT315E, VT2 - VT5 - KT315liI, VD1 - dioda ,n;223E:

DDl - circuit integrat K155JIA3, DD2 - K155JIA7, DD3 K155liIE5, DD4- K155TJI'1, DD5 - K155M,n;3, DD6, DD7 - K155TM2.

form,ii de circuit basculant bistabil cu intrare simetrica. un circuit tranzistorizat de comutare ~i un releu electromagnetic.

Dispozitivul suplimentar functioneaza in modul urmator. La aplicarea tensiunii de aliment are circuitul R8C7 aduce in starea «0» circuitel e bistabile din canalele blocului de executie. Pina la prima bataie din palrne, la iesirea circuitului bistabil RS avem nivelul «0» logic, iar Ia iesirea inversorului DD2.1 _ nivelul «1». Condensatorul Cl este incarcat, iar tranzistorul VTl conduce, la iesirea circuitulud basculant Schmitt DD4.1 avem nivelul «0» logic, iar Ia iesi rea circuitului basculant Schmitt DD4.2- - nivelul «1» logic. In aceasta stare decodificatorul DD5 nu poate Iunctiona. La prima bataie din palme, impulsul pozitiv de la iesirea elementului DD1.1, dupa inversarea lui de catre elementul DD2.1, descarca aproape instantaneu condensatorul Cl. Aceasta provoaca blocarea tranzistoru-

8. Com. 0;1051

113

lui VTl, ceea ce duce la aparitia la iesirea circuitului basculant Schmitt a unui impuls pozitiv care cu frontul sau anterior readuce contoru1 la zero. Impulsul pozitiv de Ia iesirea el ementului DDl.l inregistreaza prin frontul sau posteror in contor 0 unitate,~i blocheaza tranzistorui de iesire al inversorului DD2.1. Condensatorul Cl incepe sa seincaree prin intermediul rezistorului R3. Peste 2-3 s tensiunea pe condensator atingemivelul de deblocare a 'trarizistorulul VT1, si pe rezistorul R5 apare 0 tensiune care declanseaza circuitul Schmitt DD4.1. Nivelul «0» logic

aparut la iesirea lui, fiind inversat deelementul DD1.3. provoaca bascularea celui de-al doilea circuit Schmitt DD4.? La iesirea acestuia apare nivelul «0» logic, care se mentirie la incarcarea condensatorului C3. Atit timp cit Ia iesirea circuitului Schmitt DD4.2 exista nivelul «0» 10.., gic, intrarile de poarta WO si Wl ale decodificatorului sint actionate si decodificatorul poate functiona. La borna de iesire 2 apare semnalul «0» logic si se branseaza prima

. sarcina. Daca in cursul incarcarii condensatorului Cl dupa prima bataie din palme mai rasuna citeva (lnS~ nu mai rnult de trei), atunci se bran~eaza sarcina a1 carei numar corespundo numarului de batiii din pal me (inclusiv prima).Pentru deconectarea unei anumite sarcini, peste 2- 3 s de la ultima bataio din palme, este necesar un numar de batai din palme care corespunde numarului sardnii. '

Vom mention a ca numarul de canale in blocul de executie poate fi si mai mare - maximum 16. Pentru aceasta, canalele se conecteaza la iesrrile libere ale decodificatorului. In afara de aceasta, trebuie marita capacitatea condensatorului Cl si rezistenta rezistorului R3, deoarece in acest caz intervalul de 2-3 s dupa prima bataie din palme poate fi insuficient pentru a comanda sarcinile cu un numar de ordine mare.

Releele K2-K5 pot fi de orice tip care actioneaza la 0 tensiune de pina la l5V si la un curent de maximum 50 rnA. Contactele releelor trebuie sa functioneze 1a tensiunea de 220 V, I a curentii consumati de sa~cinile respective.

La regla rea dispozitivului cu aiutorul rezistorului R3 se stabileste durata de incarcare a condensatorului Cl ne-

cesara pentru numarul de sarcini dorit. '

CAPITOL'YL IV

RELEELE TERMOELECTRONICE

114

Releul electronic pentru care semnalul de intrare este variatia de temperatura, se numeste releu termoelectronic sau termoreleu, Ca traductoare ale semnalelor de intrare in ter~orel.ee se utili~eaza termorezistoare, termocuplurl metalice, diode, tranzistoare si alte elemente, care i~i variaza parametrii odata cu schimbarea temperaturii mediului ambiant.

Dupa de.sti~atie, term~releele pot fi imparfita in doua categorii principale. In prima categoric intra termoreleele de protectie, utilizate la semnalizarea incendiilor si la deconectarea de urgent a aznotoarelor electrice aparatelor electroterrnice de uz casnic, redresoarelor de putere mare amplificatoarelor etc. Aceasta categorie de termorelee va fi analizata in capitolul VIII. In categoria a doua intra reg,:latoareleautomate cu relee, utilizate la mentinerea unei temperaturi constante in incaperile de Iocuit uscatorii: depozitele pentru pastrarea legumelor, incubatoare, in .ch1Uvet.~ fotografice la copiere si in solutiile chimice ale instalatiilor tehnologice. In acest capitol vorn examina termoregulatoarele automate.

_ In regulatoarele termice automate sarcina termoreleului constituie sursa semnalului de intrare, adica aceasta este legata prin iriterrnediul unei anumite rezisterite termiceo cu traductorul termic. Cu alte cuvinte, regulatorul ter~l~ cu re~ee este un termoreleu cu reactie termica negativa, Sarcma acestor termorelee sint incalzitoarele si ril ..

citoarele electrice, '

Schema structurala a regulatorului termic este prezentaHi in fig. 4.1. Circuitul functioneaza in modul urmat?r., Daca ~n vurma functionarii sarcinii variatia ternperaturn In ~e.elvnatatea termotraductorului depaseste valoarea prestabilita, parametrul variabil al traductorului atinge

115

-------~~,-------.

teratura camerei este de 10 kQ fiind coriectat intre vbaza si emitorul unui tranzistor, care impreuna cu rezistoarele RI si R2 formeaza un divizor al tensiunii bazei tranzistorUltii. Tranzistoarele VT1 si VT2 alcatuiesc un amplificator de curent continuu, a carui sarcina este bobina releului electromagnetic Kl. In starea initiala, cind temperatura

nu a atins valoarea data, prin infasurarea releului K1 trece curent si incalzitorul functioneaza. Cind temperatura, crescind, atinge nivelul dat, rezistenta traductorului R2 scade, ceea ce face ca releul K1 sa revina, .debransind cu contactele sale incalzitorul. Temperatura la care actioneaza termoreleul se stabileste cu ajutorul rezistorului de reglare R3 .

Dispozitivul automat este alimentat de Ia redresorul monoalternanta fara transformator VD2R5C1C2 s,i de Ia stabilizatorul parametric VD1R4. Termorezistorul poate fi de orice tip (MMT-1, MMT--.:9, MMT-13, KMT-12) cu o rezistenta de 1-10kQ. Pentru a-I izola din punct de vedere electric de lichidele care conduc curentul electric, el trebuie acoperit cu un strat de rii~ina epoxidica sau afundat intr-o eprubeta cu ulei de transformator, care se introduce in lichidul a carui temperatura trebuie stabilizata. Re1eul K1 este de tip P8C-15 (certificat PC4.591.003). Intrucit contactele acestui releu pot comuta sarcini .eu o 'putere de citeva zeci de watt, in cazul utilizarii unor incalzitoare cu 0 putere mai mare, trebuie folosite rek"€ intermediare de putere, de exemplu, MKY-48.

Atentie! La elementele eircuifului este aphcata I) tensiun» periculoasa pentru via!a. Montal'ea ~ reglarea se efectueaza numai dupa studiereaeapitolului XI.

Dezavantajul principal a1 releului descris mai sus il constituie precizia midi de mentinerc a temperaturii, ceea ce se explica prin stabilitatea insuficienta a pragului de actionare al releului electromagnetic si prin coeficientul scazut de amplificaro al amplificatorului de curent COlltinuu. Pentru a stabiliza pragul de actionare al termoreIeului, uneori ca bloc cu prag se utilizeaza circuitul bascuIant Schmitt. In fig. 4.3 este prezentata una din schemeIe de termoreleu cu circuit Schmitt £44J, in care precizia temperaturii este de doua ori mai mare decit in eircuitul precedent.

Fig. 4. 1. Schema structurala a unui termoregulator eu releu,

valoarea de prag, si blocul cu prag a1 releului pune in functiuns blocul de executie al acestuia care, la rindul sau, debranseaza sarcina. Aceasta riimine debransata pina cind in vecinatatea termotraductorului temperatura atinge . nivel.ul prestabilit, dupa care procesul se repeta,

In termoreleu, ca si in alte releeelectronice descrise mai sus, utilizarea releelor electromagnetice in calitate de blocuri cu prag si de executie dues la 0 simplificare substantiala a circuitelor dispoziitivelor. In aeest caz struc-

tura termoreleelor este urmatoarea: termotraductor - amplificator - releu electromagnetic - sarcina. Schema de principiu a acestui termoreleu simplu este prezentata in fig. 4.2 [431. Dispozitivul este destinat mentinerii unei temperaturi prestabilite a apei intr-un aevariu sau intr-o cuva totografica, cu 0 precizie de ±2°C. Ca termotraductor este utilizat termorezistorul D2, .a carui rezistenta Ia tem-

RJ

R4

R5

VDl [UI

Pig, 4. 2. 'I'ermnreleu slmplu,

Rl - rezistor 2kQ; R2 - termorezistor 10kO; R3 - rezistor 6,8kO, R4 - 5600, R5 - 36kQ; Cl - condensator 20 ILFXaOV. C2 - 10/-1F+400V; VTl - tranzlstor KT315B, VT2 _" MII25B; VDl - ,dioda Zener ,ll;SI4B; VD2 - dioda ,1l;226B; FUI - fuzibil O,5A.

116

117

Termoreleul este alcatuit dintr-un traductor de temperatura, care este termorezistorul RI, un amplificator de curent continuu cu un etaj cu tranzistorul VTl, circuitul basculant Schmitt cu tranzistoarele VT2, VT3, releul electromagnetic Kl, in al carui circuit de contacte Klfl se gaseste incalzttorul electric (a doua pereche de contacte branseaza Iampa de semnalizare RLl). Traductorul termic este conectat in circuitul de polarizare al tranzistorului VTl. Regimul de functionare a tranzistoarelor din circuitul Schmitt este ales astfel Incit la atingerea temperaturii prestabilite tranzistorul VT2 se blocheaza, iar VT3 conduce, ceea ce face sa actioneze releul electromagnetic Kl, care se atla in circuitul de colector al acestuia. Contactele KIll se deschid, debransind elementul, tncalzitor. Atita timp cit acesta este debransat, temperatura scade. Cind ea. atinge cca. 1°C sub nivelul prestabilit, circuitul Schmitt basculeaza, revenind in starea initiala, releul KI declanseaza si branseaza elementul Incalzitor, rezistoarele de putere R9 si RIO si lampa de semnalizare HLl.

In termoreleu poate fi utilizat orice releu electromagnetic de fabricatie sovietica cu doua grupe de. contacte de deschidere sau comutare, la un curent de actionare de 20 -25 mA~ 0 tensiune de actionare de 9_.:._10V. In calitate de transformator al sursei de aliment are Tl poate servi transformatorul utilizat in receptoarele radio CU tuburi electronice sau un transformator unificat din seria TAR,

care are eel putin doua infasurari la 6,3V si una (inffu;;urarea III) la 210-230 V. Tranzistoarele pot fd. inlocuite ell tranzistoarele sovietice p-n-p cu siliciu din seriile KT502 KT3107. Daca nu dispunem de aceste tranzistoare, putem folosi tranzistoare cu germaniu de tip vechi, MII39-MII41 (VTl) si MII26 (VT-VT3) sau tranzistoare n-p-n din seriile KT315, KT503, KT3102. etc. In cazul utiIizarii trannzistoarelor n-p-n, trebuie inversata neaparat polaritatea oonectarii circuitului la Bursa de alimentare in conectoarele X3 si X4, si de asemenea, polaritatea diodei VDl.Aceasta poate fi orice dioda din seria sovietica D9. .Precizia functionarii circuitului poate fi maritasi prin utiIizarea montajelor in punte cu amplificatoare diferentiale de curent continuu.

In fig. 4.4 este prezentata schema de principiu a unui terrnoreleu cuamplificator diferential de curent continuu [451, in care se folosesc tranzistoarele VTI-VT3; amplificatorul este conectat, in diagonalapuntii de masurat, a1- catuita din rezistoarele R3-R5, RlO, si termorezistorul Rl l; Sarcina tranzistorului VT3 este bobina releului electromagnetic Kl , ale carui contacte comanda incalzitorul electric EKl. 'I'ranzistorul VT2 ~i dioda Zener VD2 con-

~220 v

RlI~' r~ t·

----j

i

L~

,

I ~=~

'I . !

L. O'j I C<" rl 1 ",,{

I[",;J·'

I

Fig', 4. 3. Termoreleu ell circuit baseman! Schmitt.

RI - termor ezrstor TNM 100Id~; H2 _.:, rezistor 5100, R3 -- 4,7kL?, R4 - 8200, H5 ,- 820, R6 - 2,7 kn, R7 -- 470n. RS - 200n, R9, RIO - 2,2kQ; CI - condensator 5011FX15V, C2 - 200IJoF)<~ 25\1, VTl - tranzistor SFT352, VT2, VT3 _, SFT323; VDI - diodci SFD 110, VD3 -, VD6 - lJ,7A; VD2 - dioda Zener .n;814,~; ELI - Iampa :0;220-7 (10); FUI - fuzibil O,5A.

118

Fig. 4. 4. Termoreleu eu amplifieatol' diferential de eurent continuu.

RI ~ rezistor 1,2kQ, R2 - 3kO, R3, RIO -- 20kO, R4 - 2kO, R5 -" 1,3kO, R6 - 5,6 kg, R7 - 3 kg; R8, R9 - I kg; R11 - termorezistor KMT - 3,3kg; R12 - rezistor 300; Cl - condensator 10JlF +,350V; C2 - 20JlF+100V; VTI - VT3 tranzistor MII40B; VDI - dloda )];211; VD2 - dloda Zener )];808; HLI -- lampa MH6,a-:-o,3.

119

xtituie stabilizatorul de curent de emitor al tranzistoarelorVTl si VT2, care asigura stabilitatea functionarii amplificatorului diferential de curent continuu.

Tensiunea pe diagonal a puntii de masura variaza in Iunctio de rezistenta termorezistorului Rll si de pozitia cursorului rezistorului variabil R4. Cu ajutorul acestui rezistor se poate prestabili valoarea temperaturii stabilizate.

Circuitul este aliment at de la redresorul monalternanta fara transforrnator cu dioda VDI si filtrul de netezire C1R2C2. Dispozitivul functioneaza in inodul urmator. Atita timp cit temperatura mediului in vecinatatea termorezistorului Rll este mai [oasa decit cea necesara, rezistenta lui este mare. In consecinta, caderea de tensiune pe acest rezistor este mai mare decit ceea de pe rezistoarele R4 si R5. Din cauza acestui dezechilibru al puntii R3--'---R5, RIORll, cea mai mare parte a curentului de col ector al tranzistorului VT3 trece prin tranzistorul VT2, mentinind releul electromagnetic K1 in starea in care contaetele acestuia KIll sint inchise si prin incalzitorul electric treee curent. In cazul cind in urma Iunctionarii incalzitorului, temperatura mediului ambiant in vecinatatea termorezistorului Rll atinge nivelul prestabilit, in puntea de masurat se stabileste echilibrul. Aceasta este consecinta micsorari; rezistentei termorezistorului Ril. Ca urmare tensiunea pe diagonala puntii, un de sint conectate bazele tranzistoarelor VT1 :;;i VT3, devine aproape zero, ceea ce face ca releul K1 sa declanseze. Contactele KIll se deschid si incalzitorul inceteaza sa tunctioneze. Termorezistorul incepe sa se raceasca. Cind temperatura lui ajunge la cca. o.s'c sub cea prestabilita, dezechilibrul, puntii face ca reIeul Kl sa actioneze, si procesulse repeta, Puterea incalzitorului se alege astfel inch durata unui ciclu sa fie 30 s -1 min. In acelasi timp trebuie sa tinem eont de puterea maxim admisibila de comutare a eontacte1or releului KL

Sa examinam componentele dispozitivului, Releul KI poate fi orice releu eu un curent de actionare de 5-10 mA~i cu rezistenta bobinei de 1-2kQ.' Termorezistorul este de tip KMT-1 sau MMT-l. 'I'ranzistoarele MIT40B pot fi inlocuite cu orice tranzistoare p-ri-p cu siliciu moderne, din seriile KT361, KT502, KT3I07 etc. Pot ill utilizate de asemenea si tranzistoare n-p-n, irisa in acest caz trebuie inversata polaritatea diodei VDl, a diodei Zener VD2 ~i a condensatoarelor Cl , C2.

120

Atentie! La elementele circuitului este apjicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montareaai reglarea se efeetueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Dupa cum s-a convins cititorul, circuitele termorele-

elor cu relee electromagnetice sint foarte simple. Insa, spre deosebire de alte relee electronice, in regulatoarele termi~e care utilizeaza termorelee frecventa actionarii este cu mutt mai mare, si depinde de gradul de schimb de energie intre volumul in care trebuie mentinuta temperatura constanta cu mediul ambiant, precum si de puterea incalzitorului sau a racitorului. Prin urmare, fiabilitatea acestor termorelee seade eonsiderabil. Din aceasta cauza ele sint utilizate atunci cind volumul termostabilizat este bine Izolat termic de mediul ambiant.

Pentru a mari fiabilitatea termoregulatoarelor, blocurHe lor de executie se realizeaza fara eontaete, eu tranzistoare si tiristoare. Schema unui astfel de releu eu bloc de executie fara eontaete este prezentata in fig, 4.5 [46]. Dispozitivul poate comanda 0 sarcina de 1 kW si poate mentine temperatura cu 0 precizie de ±O,2°C in intervalul -10 -+100'C (functionarea in domeniul temperaturilor negative poate fi asigurata numai la temperatura rnediului

XI X2

Y

V[)j

:ri;::, 4. 5. Tennoreleu en bloc de exeeutle tara contaete,

Rl -- rezistor 1,5kQ, R2 - 24kQ, R3 - 30kQ, R4 - 5,6kQ, R5 7!'i:l!Q; R6 - termorezistor MMT, KMT CT 51-200 kO' R7 - rezlstor 20 kQ; VT1 - VT3 - tranzistor'l\.T312B: VD1-VD4 - diod~ _K,lJ;202H; VD5 - dioda Zener ,n;814A, VD6 - ,n;814,n;; VSl - trinistor KY202K; FU1 - fuzibil 5A.

121

ambiantmai [oasa de -10°C). Daca vtermoreleulreste utilizat ca regulator terrnic intr-o lada pentru pastrarea Iegumelor in timpul iernii in afara Incaperii sau pentru a mentine 0 temperatura constanta intr-un incubator din gospodarie, ca sarcina pot servi becurile de iluminat. Dispozitivul consta dintr-un termotraductor, care este termorezistorul R6, amplificatorul de curent continuu cu trei etaje utilizind tranzistoarele VTl-VT3, trinistorul VSl, puntea redresoare cu diode VDl-VD4, stabilizatorul parametric de tensiune (pentru alimentarea primului etaj al amplificatorului) cu dioda Zener VD6,. si stabilizatorul parametric cu dioda Zener VD5 pentru alimentarea celui de-al doilea si al treilea etaj al amplificatorului). Sarcina se conecteaza la bornele XI si X2. Atita timp cit curentul care parcurge termorezistorul produce pe rezistorul de reglare R70 cadere de tensiune suficienta pentru a mentine tranzistoarele VT2 si VT3 in stare de conductie (cca. 1,2 V), tranzistorul VT1 si trinistorul VSl sint blocate. Prin incalzitor nu trece curent. La scaderea temperaturii tormorezistorului, rezistenta acestuia creste. Aceasta duce la micsorarea caderii de tensiune pe rezistorul de reglare R7. Cind se blocheaza tranzistoarele VT2 si VT3, in cepe sa conduca tranzistorul VTl, prin care trece curentul de intrare al trinistorului VSl, care 11 deblocheaza. Prin incalzutor trece curent. Cind temperatura creste, rezistenta termorezistorului se mareste, si incalzi-

torul este de bransat. .

Termoreleul poate utiliza tranzistoare n-p-n cu siliciu de mica putere din orice serie, cu un factor de transfer in curent de minimum 50. Trinistorul VS1 poate fi din aceeasi serie (KY202), cu literele L, M, H. Diodele VD1 - VD4 de asemenea pot fi inlocuite cu oricare altele, cu 0 tensiune inversa maxim admisibil a de 400-600 V si cu un curent direct de minimum 3 A. La 0 putere consumata de peste 300 W, puntea cu diode si trinistorul trebuie instalate pe radiatoare cu 0 suprafata de 50-100 cm2 pentru fiecare dispozitiv semiconductor. Termorezistorul po ate fi din seriile MMT, KMT, CT,cu 0 rezistenta la temperatura camerei de 50-200 kQ. in f'unctie de termorezistorul utilizat se alege valoarea nominala a rezistorului de reglare R7, cu ajutorul caruia se stabileste nivel ul temperaturii care trebuie sa fie stabilizata, Rezistenta acestui rezistor trebuie sa fie aproximativ de doua ori mai mica decit cea a termorezistorului. la temperatura camerei. Cu-

132

rentul Iimita de topire a fuzibi lului se ia de 1,5 ori mal mare decit curentul nominal al incalzitorului.

Atentiel La elementele eircuitului este apficata 0 tensiune periculoasa pentru viat~i. Montarea vsi reglarea se efeetueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Termoreleul, a carui schema este reprezentata in fig. 4.6 [47), se deosebeste de eel precedent mai Intii de toate prin blocul de executie, care Iasa sa treaca prin lncalzitor ambele alternants ale curentului de retea, ceea ce se obtine prin conectarea in paralel a doua tiristoare cu polaritate opusa, Alta deosebire consta in introducerea termotraductorului (termorezistorul R3) in puntea de masura, Aceasta a permisca in amplificator sa fie utilizate cu 0 pierdere mica de precizie doar doua etaje.

Puntea de masura este realizata din rezistoarele RlR5. La una din diagonalele puntii (la punctele de conexiune a .rezistoarelor RlR4 si R3R5) este aplicata tensiunea de aliment are de la redresorul constituit din dioda VDl ~i condensatorul Cl. in alta diagonala este conectata intrareaprimului etaj al amplificatorului de curent eontinuu ell tranzistorul VTl. Cind temperatura termorezistorului R3 este mai [oasa decit valoarea necesara, tensiunea intre

VJJ! R6

-220 V

Fig. 4. 6. Termoreleu eu bloc de exeeutie perfectionat eu trlnlstori

HI, R7, R3 - rezistor lkQ, R2 - lOkQ; R3 - termoreztstor lOOkO; R4, R5 - rezistor 47kQ, R6 - 12kQ; Cl - condensator 5JlF X 50V1,. C2-. O,47JlFX400V, C3 - lJlFXI400V; VDl, VD3 - dloda IN4005, VD2 ~ BA170; VS1, VS2 - trmistor BRY43; VTl - tran.zlstor BC 251B, VT2 - VSY52.

123

baza si emitorul tranzistorului VTl il blocheaza pe acesta. In acest caz nu conduce nici tranzistorul VT2 si prin incalzitor trece curentul alternativ asigurat de trinistoarele VSl si VS2. In timpul alternantei pozitive a ten~~unii de retea este deschis trinistorul VSl PE; contu~ tr:cer~1 curentului de incarcare al condensatorului C2 prm circuitul con-

stituit din rezistorul R6 condensatorul C2 sl [onctiunea de comanda (intrare) a tri~istorului VSl. In acest timp p~n dioda VD3 rezistorul R7 si trinistorul deschis VSl se incarca cond~nsatorul C3. In timpul alternantei negative, a tensiunii de retea este deschis trinistorul VS2, intrucit l~ inceputul acestei alternante condensatorul C3 s~ ?escarc~ prin rezistorul R8 si [onctiunea de. iJ!-trare a ~ru:I~toru:Ul VS2 deblooind acest tiristor. Datonta f'aptului ca In acest tim~ dioda VD3 nu conduce, condensatorul C3 nu se reincar~a in alternanta negativa, pe cind condensatorul C?2 se reincarca prin interrnediul diodei VD2 si rezistorului R6.

_ 'I'recerea curentului prin incalzitor provoaca cresterea temperaturii si, prin urmare, scaderea rezistentei ~emlO-:rezistorului R3. Aceasta duce la reducerea potentialului bazei tranzistorului VTl fata de emitorul acestuia. Cind tensiunea intre baza si emitorul tranzistorului VT4 ati.nge valoarsa la care acesta incepe sa conduca, curentul lui de colector deblocheaza tranzistorul VT2. Acesta face ca .in

timpul alterriantelor pozitive ale tensiunii de rete~ condensatorul C2 sa se incarce nu prin jonctiunea de intrare a trinistorului VSl, ci prin tranzistorul VT2 in regim de saturatie, 'I'rinistorul VSl nu se deschide, si eondensatorul C3 nu se incarca, Prin urmare, trtnistorul VS2 ramine blocat in .tirnpul alternantelor negative si prin Incalzitor nu trece curent. Temperatura volumului termostatat rscade. La scaderea temperaturii sub valoarea prestabilita (cu eca; O,3°C), tranzistorul VTl se blocheaza din nou, ~I procesui

se repeta, . v • '. •

Este preferabil ca tranzistorul VTl sa fie de f~bflcatie sovietica din seriile KT3107, KT349, rT321 sau oricare alt tranzistor p-n-p cu 0 tensiune maxim admisibil a _colectoremitor de minimum 50 V si un factor de transfer In curent de minimum 50. Tranzistorul VT2 poate fi unul din seriile KT602 KT604 KT605. Diodele utilizate pot fi KD202C (VD3) , si .D:226B (VDl, VD2). Trinistoarele pot fi dir;. seriile KY201 KY202 cu literele K, JI, M, H, Termorezistorul ~ din ~eriile MMT, KMT, CT s. a. cu 0 rezistenta de 10-150 kQ la temperatura camerei.

124

Atentie! La elementele circuitulul este aplicatii 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea ,~i reglarea ise efectueaza numai dupa studierea capitolului XL

Un dezavantaj esential al terrnoreleelor cu bloc de executie cu tiristoare 11 constituie cuplajul galvanic intre circu{tUI de comanda al blocului si sarcina, care in majoritatea cazurilor se alimenteaza de la retea. Aceasta reduce nivelul de securitate al persoanei care regleaza sau repara dispozitivul. De aceea este necesara decuplarea optica sau iriductiva a circuitelor mentionato mai sus. Decuplarea optica se realizeaza cu ajutorul unor optroane cu tiristoare de mare putere, care se utilizeaza in practica electronistilor amatori foarte rar, deoarece sint scumpe si deficitareo Cel mai-raspindit decupaj - eel inductiv _:_ necesitji un amplificator suplimentar de impulsuri dot at cu transformator si un generator de impulsuri comandat. Intrtrcit circuitele cu tranzistoare ale acestor termorelee sint complicate, ele trebuie sa fie realizate cu circuite integrate.

Schema de principiu a unui termoreleu cu bloc de executis comandat in impulsurj si utilizind circuite integrate este prezentata in fig. 4.7 [481. Acest dispozitiv asigura mentinerea temperaturii cu 0 precizie de +O,5°C. Ca termotraductor servests termorezistorul R2, conectat in circuitul de polarizare a tranzistorului VTl, care joaca rolui

'~---------,--L_~ __ ._ .. L 0 borne ff, DDt

+9V

VT2

\ I R5

L ~ __ t--~- La borno ? ]JlJf

Fig'. 4. 7. Termoreleu cu bloc de executte, comandat in Impulsurt, Rl - rezistor 2,2kQ; R2 - termorezistor 15kQ; R3 - rezistor 2;01rQ, R4 - lOOQ R5 - 820Q R6 - 300kQ, R7 -,- 5,6kQ; Cl - condensator 510 pF, C2 - O,OI~tF; VTl - tranzistor. K?,361B, ":T2 - KT 603E; VDI-VD3 ~ dioda K,ll;521B; VS1- simlstor K~ 20Sr;DDl ._ circuit integral K176JIA7:

125

de amplificator de curent continuu. Elementul DDI) functioneaza ca bloc cu prag, Elementele DD.2-DDI.4 constituie un generator comandat de impulsuri dreptunghiulareo Amplificatorul de impulsuri cu cupl aj prin trans formator care alimenteaza circuitul de intrareal simistorului VSI, utilizeaza tranzistorul VT2. Pentru indicatia tempe .... raturii se utilizeaza microampermetrul PAL

Cind temperatura depaseste nivelul prestabilit de rezistorul variabilR5, tranzistorul VTI conduce si la intrarea. elernentului DDI.I se aplica nivelul «I» logic, ceea ce face ca la iesirea elementului sa se stabileasca nivelul «0» logic, In acest caz generatorul de impulsuri nu Iunctioneaza si simistorul VSI este blocat. Sarcina este debransata, Odata cu scaderea temperaturii, rezistenta termorezistorului R2 creste :;;i tranzistorul VTI incepe sa se inchida, Tensiunea la iesirea amplificatorului de curent continuu scade. La atingerea nivelului prestabilit de temperatura reglata tensiunea pe cursorul rezistorului R5 atinge nivelul de prag si la iesirea elementul ui DDI.Iapare nivelul «1» logic. Aceasta permite functionarea generatorului de impulsuri dreptunghiulare, Sernnalele lui de iesire sint difcrentiate de circuitul C2R7 si se -apltca la intrarea amplificatorului de impulsuri cu cupla] prin transformator. Impulsurile amplificate se apli ca la intrarea simistorului VSI, si-l deblocheaza la inceputul vfiecarei alternante, a tensiunii de retea, Prin sarcina trece curentul nominal. Pentru deblocarea simistorului La mceputul fiecarei alternante a tensiunii de retea, Irecventa generatorului de impulsuri este aleasa cu mult mai mare decit Irocventa de retea,' flind egala cu cit iva kiloherti. Daca temperatura nu trebuie masurata, circuitul poate fi simpliflcat. Pentru aceasta se exclud din schema rezlstoarele RI, R3, R4, tranzistorul VTI si diodele VDI-VD3, iar termorezistorul se conecteaza intre borna « +» a sursei de alimentare 1;1i borna de sus a rezistorului variabil R5, Ca sursa de alimentare pot fi folosite doua baterii de Ianterna de buzunar de tip «Planeta», deoarece cireuitul consuma un curent de cca, 10 rnA.

Termorezistorul R2 poate fi de orice tip cu 0 rezistenta de 10-20 kQ Ia temperatura camerei. In variant a fara indicatia temperaturii, rezistenta lui poate fi de citeva sute de kiloohmi la temperatura came rei. Transformatorul TI este bobinat pe un tor de tipodimensiunea KIOX6X5 din ferita de maroa 2000 HH. Infasurarfle I si II ale tran-

1~6

sformatorului au cite 50 de spire cu conductorulllSJI:'" IIIO--'-0,2. Pentru sporirea fiabilitatli decuplarii galvanice intre retea si circuitul de comanda a simistorului VSl intre lnfasurari trebuie prevazute 2-3 straturi de tesatura Iacuita. Microampermetrul trebuie sa aiba 0 scara de 100 JlA. Circultul integrat po ate fi si de tipul K56IJIA 7sau K564JIA 7. Daca electronistul amator nu dispune de un simistor, blocul de executie al termoreleului poate fi realizat cu ajutorul unui t'iristor, de exemplu, conform circuitului prezentat in fig. 4.8.

Releul de precizie (fig. 4.8) [49] are ca termotraductor tranzistorul VT2, iar blocul cu prag este un comparator cu amplificatorul operational de precizie DAI. Datorita utilizarii ,unui amplificator operational cu un factor de amplificarecare atinge 105 cu 0 tensiune redusa de deriva a valorii zero se asigura 0 Inalta precizie de comparare 'in consecinta si 0 precizie de stabilizare de eel putin 0 1 DC'

Sursa tensiunii etalon este constituita din dioda Z~ne~ VDI si tranzistorul VTI. Ea alimenteaza divizorul de tensiune R2, R3, R4, R5 traductorul de temperatura. Dela divizor (cursorul rezistorului variabil R4) tensiunea de comparatie, care este echivalentul electric al temperatu-

Fig. 4. 8. 'I'ermoreleu de preclzle.

Rl, RIO - rezistor 68kQ, R2 - 2~OQ, R3 - 1kQ, R~, R12 - 100Q, 115 - 33):;:J1, R6, R7 - 470 1&, R8, - 36kQ, R9 - 4,7kQ, Rll, R13 -, 3,3kQ, R14 - 5IQ; VTl - tranzistor KTII03JI, VT2 - KT3102B, VT3 - KII303:tK, VT4 - KT315A, VT5 - rT321B; Cl - condensat or 0,015 !J,F, C2, C3 - 100~FX25V, C4 - 0,25!J,F, C5 - 1500pF; VD1 -"- dioda Zener KC147A; VD2 - dloda electroluminescent a AJJ 307AM; V.D:3 - dioda K;IJ;503A, VD4 - .D:18; VD5 - punte cu diode KU;405M; VSl - trinistor KY202H; RAI - circuit interrat KI53Y;IJ;5.

127

l'ii prestabilite, se aplica prin rezistorul R7 intrarii directe a amplificatorului operational. La intrarea de inversare a amplificatorului operational prin irrtermediul rezistorului R6, se aplica tensiunea de pe sarcina traductorului de temperatura (rezistorul R1). Rezistoarele R5 si R4 sint destinate respectiv pentru reglarea aproximativa ~i pre cis a a temperaturii. Rezistoarele R6, R7 si eondensatorul C1 formeaza un filtru care suprima perturbatiile induse in conductoarels care unesc traductorul cu blocul electronic, Generatorul de impulsuri utilizeaza tranzistoarele VT4 si VT5 in forma de multivibrator asimetric. Condensatorul C5 joaca rolul unui element de reactie pozitiva, Tranzistorul CU efect de cimp VT3 functioneaza in regim de repetor pe sursa, care in acclasi timp indeplineste rolul de sursa comandata de polarizare a tranzistorului VT4. Iesirea comparatorului este legata de intrarea repetorului pe sursa printr-o dioda elcctroluminescenta, care indica regimul de conectare a sarcinii termoreleului, prin filtrul R8 C3, care suprima parazitii cu frecventa de retea si exclude oscilatiile frecvente ale releului linga temperatura de prag, si prin condensatorul de separare C4.

Termoreleul functioneaza in modul urmator, Cind tensiunea pe sarcina termotraductorului (rezistorul R1) in urrna scaderii temperaturii va fi mai [oasa decit tensiunea de comparatie de pe cursorul rezistorului variabil R4, la iesirea comparatorului (borna 6 a circuitului integrat DA1) va apare nivelul «1» logic, Aceasta face ca dioda electroIuminescenta VD2 sa se aprinda si, in acelasi timp,sa apaTa nivelul «1» logic pe poarta tranzistorului cu-efect de clmp VT3 (deoarece condensatorul C4 este 'descarcat). In consecinta, VT3 Incepe sa conduca si pe sarcina de sursa (rezistorul Rll) apare nivelul «I» logic. Ca rezultat punctul de functionare a tranzistorului VT4 trece in domeniul de valori ridicate ale factorului de transfer in curent si in multivibrator incepe sa fie realizata conditia de amplitudini. Multivibratorul trece in regimul de generare si prin tnfasurarea primara a transformatorului T1 trece eu curent de impulsuri. In infasurarea secundara a transfermatorului apare un curent care parcurge circuitul electrodului de comanda al trinistorului VSl. Sarcina termoreleuluieste bransata. Frecventa de generare a multivibratorului (deterrninata de condensatorul C5 si rezistorul RIO) este luata cu mult mai mare decit cea de retea, ~i este de cca. 10 kHz, din aceleasi considerente ca :;;i in ter-

128

moreleul din fig. 4.7. Cind tensi unea pe rezistorul R1 in urma ridicarii temperaturii creste pina la tensiunea de comparare, la iesirea comparatorului nivelul tensiurrii scade, Dioda Iuminescenta VD2 se stinge, iar condensaterul C4 care a acumulat anterior 0 anumita sarcina, se de:<;car~a prin circuitul complicat R8R9 C3 si dioda VD3. Aceasta duce la blocarea tranzistorului VT3 si intreruperea generarii impulsurilor, Curentul de intrare al trinistorului VS1 Iipseste, si aceasta se va afla in regim de deconectare. Prin sarcina termoreleului nu trece curent, temperatura incepc sa scada si procesul de reglare se repets.

Probabil di cititorul atent si-a pus deja 'intrebarea despre necesitatea condensatorului C4, fara de care termoregulatorul, fireste, poate Iunctiona? Acest condensator insa este el ementul de protectie al dispozitivului, in cazul Iesirii din functiuno a unei parti din blocul electronic care precede condensatorul. Def'ectiunea poate consta in ruperea firelor de coneciune a traductorului, iesirea din Iunctiune, defectarea amplifi catorului operational etc, In acest caz nivelul «1» logic la iesirea comparatorului continua sa se mentina mai mult de ~O minute. Intre timp, condensaterul C4' rcuseste sa se incarce la tensiunea maxima prin rezistenta irrversa a diodei VD3 si rezistenta de scurgere a electrodului-poarta al transformatorului VT3. In acest caz tenshmea la poarta tranzistorului cu efect de cimp scade pina aproape de zero, ceea ce duce la intreruperea oscilatiilcr generatorului de impulsuri si la debransarea sarcinii.

Ca sursa de aliment are a termoreleului poate servi un stabi.Iizator simplu de tensiune de retea, care asigura un curent consumat de minimum 100 rnA. Dispozitivul poate fun ctiona la orice tensiune stabila de alimentare intre 12 -24' V. Puterea sarcinii aplicate este limi tata de parametrii puntii VD5, care fiind de tipul KU;405J1, asigura functionarea unei sarcini de maximum 200 W. Daca in locul acestora se utilizeaza patru diode de 10 A fiecare, de exernplu, din seria K~206, po ate fi folosita 0 sarcina cu 0 putere de pina la 2kW. In cazul cind electronistul amator dispune de un simistor, blocul de executie poate fi realizat conform circuitului prezentat in fig. 4.7. Dioda electroluminescenta VD2 poate fi exclusa dindispozitiv, daca nu este necesara indicatia starii dispozitivului. Condensatorul C4 trebuie sa aiba un curent de scurgere mic.

1), Com. 4051

129

Transformatorul Tl este confectionat la fel ca !?i 111 ca-

zul releului precedent (fig. 4.7). . .. .

Cu ajutorul rezistorului Rl se stabileste curentul optim prin tranzistorul VT2. La 0 rezistenta a rezistorului R4 de 100Q, valoarea temperaturii stabilizate po ate fi schimbata lin intr-o gama de SoC. Cu ajutorul rezistorului R5, care are rezistenta de 33 kQ, valoarea temperaturii stabilizate poate varia in limitele a citorva zed de grade. Daca gama de reglare precisa a temperaturii trebuie marita, rezistorul R4 este inlocuit cu altul, cu 0 rezistenta mai mare.

Avantajele comenzii prin impulsuri a blocului de executie al tcrmoreleului se Iac simtite mai ales in cazul rele~lor cu mai multe canal e, In 'fig. 4.9. este prezentata schema de principiu a unui termoreleu de mare putere cu trei canal e [50], destinat pentru utilarea etuvelor si dulapurilor de uscare de mare capacitate, a serelor etc., cu o put ere a incalzitorului de pina Ia l2kW. Dispozitivul asigura mentinerea temperaturii cu 0 precizie de +0,1 'c in limitele de la 30 pina Ia 100°C.

Traductorul de temperatura este termorezistorul R9.

Acesta este conectat in puntea rezistiva de masura R7RS R12R13, care este alirnentata de la stabilizatorul parametric cu dioda Zener VD5. in cealal ta diagonala a puntii de masura este conectat amplificatorul operational DAl. Iesirea acestuia, prin intermediul rezistorului R14 si a diodei VDIO, este Iegata cu intrarea elementului DD2.1 care impreunacu elementul DD2.2 forrneaza Ia iesirea blocului cu prag al terrnoreleului semnale cu nivele logice TTL. Generatorul de impulsuri utilizeaza elementele DDl.l si DD1.2. Semnalul de iesi re al acestuia este aplicat la una din intrarile el ementului DD1.3, care realizeaza functia logica 2 ~I-NU. La cea de-a doua intrare se aplica semnalul livrat de iesirea blocului cu prag (iesirea elementului DD2.2), care perrnite sau interzice trecerea impulsurilor. Ampl.ificatorul de putere al irnpulsurilor este tranzistorul VTl, al carui sarcina este transtormatorul Tl. Inf'asurarile secundare ale acestui a alimeriteaza circuitele de intrare ale trinistoarelor VSl, VS2. Dioda VDl contribuie Ia 0 blocare mai sigura a tranzistorului VTl, i ar dioda VD2 il protejeaza contra tensiuriii de autoinductie a Infasurarii primare a transformatorului Tl. Diodele VD7 si VDS protejeaza i ntrari le amplificatorului operational in cazul ruperii Iirelor termotraductorul ui sau dete-

130

rl--_,__~--A-l '<>

wi1

. _. _. __ • __ . _ .. _. _. ~r------t----+t-r-+--' fl

__ -+f--..-=C~: '

._._--.-.-.- .. -.-.-.-.-_. - .. _j-

+5 V 112

---r'~R;l

=l C8_[; ~

..L I VIJ19

FUI

Ftg, 4. 9. Termoreleu de putere cu trei canale,

Rl, R2, Rl7 - rezistar 2kQ, R3 -200, R4, R5, R6 - 470kO, R7 ~ 2,2kQ, R8 - 22kQ, R9 - termorezistor MMT4 22kQ; RlO - rezistar 680Q, Rll, Rl5 - l,5kQ,' Rl2 - 33kQ, Rl3 - lkQ, Rl4 --'l 6200, RI6 - 1,3kQ; Cl, C7, Cll - condcnsator O.1~F, C2, C4, C5, CI0 - 100~FXI16V, C3, C6, C9 - lOO~FX25V, ca, - 100~FX6V; VTl - tranzistor KT805A, VT2 - KT801A; VDl - dioda K,ll;202r, V,ll;2 - VD4 - ,ll;226B; VD5 - dioda Zener KC168A, VD6, VD9 - ,ll;818E; VDlO - dioda ,ll;220, VDll -- VD18 - ,ll;226,ll;; VD19 - dioda Zener KCI56A; VD20-VD23 - dioda ,ll;202r; VSl" VS2 - trinistor T,ll; 320, DDI - DD2 - circuit lntegrat K155JIA3, DAI - K284"Y,ll;IB; HLI - HL3 - lampa TH-0,2, HL4, HL5 - MH6,3- 0,28; FUI-FU3 _- fuzibil 0,5A.

131

riorarii dispozitivului. Cit timp temperatura termorezistorului se gaseste sub valoarea prestabilita Ia iesirea amplificatorului operational se men tine nivelul «1» logic. In acest caz la iesirea elementului DD2.1 este nivelul «0» logic, iar la iesirea invertorului DD2.2 - nivelul «1» logic. Prin urmare, la intrarea de comanda a elementului 2~I-NU (DD1.3) este aplicat nivelul care Ii permite functionarea, si impulsurile generatorului trec prin intermediul invertorului DD1.4 si al rezlstorului R3 la baza tranzistorului VT1 al amplificatorului de putere. Impulsurile amplificate sint aplicate de la intasurarile secundare ale transformatorului T1 Ia jonctiurrile de intrare ale tristoarelor VS1, VS2, deschizind unul din tiristoare la inceputul fiecarei alternante a tensiunii de retea, Sarcina este bransata.

Cind temperatura termorezistorului atinge valoarea prestabilita, nivelul tensiunii la iesirea amplificatorului operational scade brusc, ajungind nivelul la care elementul DD2.1 basculeaza, si Ia iesirea acestuia apare nivelul «1» logic. In acest caz, dupa invertorul DD2.2, la intrarea de comanda a elemsntului DD1.3 se aplica nivelul «0» logic, care blocheaza elementul si interzice trecerea impulsurilor Ia amplificatorul de putere. Incalzitorul se debranseaza si temperatura Incepe sa scada. Cind ea scade cu cea. O,l°C sub valoarea prestabilita, la iesirea elementului DD2.2 apare din nou nivelul «1» logic si procesul se repeta.

Alimentarea dispozitivului se efectueaza in felul ur-

mat or. Amplificatorul operational DA1 si stabilizatorul parametric al puntii de masura - de la transformatorul T2, prin interrnediul rsdresorului cu diode VDll-VD14 ~i stabilizatoarele parametrice cu diodele Zener VD6 si VD9. Microcircuitele integrate Iogice de Ia transformatorul T3 prin interrnediul redresorului cu diodele VD15-VD18 si stabilizatorul cu dioda Zener VD19 si tranzistorul VT2. Amplificatorul de putere este aliment at de la transformatorul T3 prin intermediul redresorului cu diodele VD20- VD23.

In pozitia 1 a baretei XS1 dispozitivul este alimentat de la retea la 0 tensiune de 220 V. Pentru alimentarea de la 0 retea trif'azata cu tensiunea de 380 V, fisa comutatorului XS1 este pusa in pozitia 2. Transformatoarele T1 sint identice in toate canalele si sint bobinate cu conductor II8B2-0,41 pe toruri de Ierita 2000HH de tip K31)(i

18,5X7. Infasurarea primara are 30 de spire, iar cele secundare au cite 80 de spire. Transformatorul T2 este bobinatpe miezul I1120X28. Infasurarea pri.ma:a ~re ~4.~0 de spire de conductor II8.JI sau IJ8B 0,18, tar Infa~~ranle secundare II si III au respectiv 2X29 si 29 de spire de conductor II8Jr sau II8B 0,35. Transformatorul T3 poate fi [uat din seria de transformatoare unificate, cu 0 putere de minimum 30 W. Infasurarea lui prirnara functioneaza Ia 0 tensiune de 200 V. Inf'asurarea II trebuie sa dea 6,5 V la un curent de 0,3 A, III - 7,5 V (3A), IV - 6,3 V (O,3A). Tranzistorul KT805 (VT1) poate fi inlocui~ cu KTB02, KT803, KT808, KT817 cu orice index literal, KT801 - cu KT602A (B).

In caz de necesitate dispozitivul poate functiona si de la reteaua monofazata 'de Iluminat. Pentru aceasta,infa~urarile primare ale transformatoarelor T2 si T~ trebuie conectate in paralel, dupa care Ii saaplica tensiunea d: retea de 220 V. In acest caz tiristoarele T,ll;-320 pot fl iniocuite cu KY 202H, reducind numarul de spire al infasurarilor secundare ale transformatorului T1 (in to ate canalele) pin a Ia 25. Numarul de canale poate fi de asemenea redus fara a schimba restul oircuitului.

Insa un avantaj al comenzii prin impulsuri a blocul ui de executie este posibilitatea ouplarii electrice a termotraductorul~i cu sarcina. Aceasta permite sa se utilizeze 0 singura pereche de fire atit pentru a aplica tensiunea de alimentare la sarcina, cit si pentru a re cept'iona semnalul de abatere a temperaturii de la termotraductor. Aceasta variant a este preferabila mai ales in cazul cind distanta intre termoregulator si volumul termostatat este mare (comanda sirnultana a citorva sere etc. de la un panou central de cornand a). Schema unui astfel de releu cu cupl aj electric intre termotraductor si sarcina este prezentat~ in fig. 4.10 [51J. Releul este destinat stabilizarii temperaturii virfu'lui ciocanului electric de Iipit miniaturizat. Utilizarea acestui circuit este dictata de dificultatea amplasarii termotraductorului pe tija ciocanului in apropierea virfului si a amplasarii f'irelor care due la traductor. Din aceasta cauza termotraductorul, in acest caz termocuplul, este situat intr-un orificiu gaurit in partea in:erioara a tijei ciocanului si este conectat in sene cu spiral a de incalzire.

Functionarea unor astfel de oircuite este bazata pe conect.area'termotraductorului prin intermediul sarcinii l a

133

circuitul de masura in intervalele de timp intre impulsuri. Circuitul din fig. 4.10 se compune din generatorul de impulsuri cu circuitele integrate DD1-DD3, amplificatorul de curent cu tranzistoarele VT1 si VT2, amplificatorul de tensiune, utilizind amplificatorul operational DAl si comparatorul pe baza amplificatorului operational DA2. Generatorul de impulsuri comandat consta din generatorul de exicitatis cu elementele DD1.1-DD1.4, care are 0 f'recventa de cca. 2kHz, circuitul bascul ant bistabilDD2 care functioneaza in regim de numarare si Iormeaza fronturile anterioare si postericare ale impulsurilor, circuitul comandat de reducere a duratei impulsurilor cu elementele DD3.1, DD3.3 care [oaca rolul de regulator al raportului perioada-durata a impulsurilor si elementullogic 2~I-NU DD3.2. Cind la intrarea de c~manda a generatorului comandat (borna 5 a elementului DD3.2) se aplica sernnalul «1» logic, este permisa trecerea impulsurilor la intrarea amplificatorului de curent. Aceste .impulsuri deblocheaza periodic tranzistoarele, si tranzistorul de putere VT2 permite trecerea impulsurilor de curent la incalzitorul EK1, care este conectat in serie cu termocuplul BKl. La circuitul EK1, BK1 este cuplata intrarea amplificatorului de tensiune prin intermediul rezistorului, R7. in timpul actiunii impulsului de curent in circuitul

I<'ig. 4. 10. Termoreleu cu termotraductor euplat electric cu sarcina. RI - rezistor lOkQ, R2 - 2,4kQ, R3 - 5,6kO, R4 - 2kO, R5-R7, R13-R15 - IkQ, R8 - 200kn, R9 - 680 kQ, RIO -- 51kO, RllIOOkQ, Rl2 - 20kO, Rl6 - 2000; CI, C2 - condensator O,lp,~, C3 - 50ItF+10V, C4, C6 - 100pF; C5 - 1000 pF; VTl - tranzlstor KT315r, VT2 - KT817B; VDI-VD4 - dloda )J;311A; VD5 - diod a Zener KC147A; DAl, DAE - circuit integrat K140Y,lJ,lB, DDl, DD3 - K155JIA3, DD2 - K155TlVI2; HLI -- lampa lVIH26-0,12.

134

el ementului de in calzi re , dioda VD2 conduce si limiteaza tonsiunea de intrare a amplificatorului, ins a din cauza Iactorului mare de amplificare, amplificatorul operational intra in regim de saturatie si tensiunea lui de iesire devine negativa, In absenta impulsului de curent, adica cind tranzistorul VT2 este blocat, 10. intrarea ampl ifi catorului operational, se aplica 0 tensiune foarte scazuta, egala cu diferenta intre f.e.m, a termocuplului si caderea de tensiune pe element ul de incalzire, produsa de curentul rezidat al tranzistorului blocat. La iesi rea amplif'icatorului apare tensiunea de intrare amplifi cata cu polaritate pozitiva. In consecinta, la iesirea amplificatorului operational DA1 exista 0 succesivitate de lmpulsuri, in care amplitudinea impulsurilor pozitive creste odata cu marirea

temperaturii. Comparatorul DA2 compara nivelul impulsurilor pozitive cu tensiunea etalon, obtinuta de la divizorul de tensiune R10RllR12. Cind impulsul depaseste valoarea tensiunii etalon, polaritatea tensiurrii la iesirea comparatorului se inverseaza si devine negativa in loc de pozitiva. Sernnalul de la circuit.ul cu diode VD3, VD4 cu nivelul «0» logic nu lasa sa treaca impulsurile prin elementul DD3.2. In consecinta, tranzistorul VT2 nu se mai deschide si incalzirea inceteaza. Aceasta duce la micsorarea amplitudinii tensiunii impulsuril or. care devine mai mica decit tensiunea etalon, si comparator ul revine in starea initiala. Temperatura elementului de incalzire, creste din nou, si procesul se repeta. Ajustind tensiunea etalon la intrarea comparatorului cu ajutorul rezistorului variabil Rl l , putern varia temperatura virful ui ciocanului de Iipit, Cu ajutorul rezistorului variabil R9 se stabileste precizia necesara de mentinere a terhperaturii.

Conform legii lui Joules-Lenz, cantitatea de caldur a degajata de el.emerrtul de incalzire este proportional a cu intervalul de timp in care curentul trece prin acesta. De aceea pentru a mari viteza de mcalzire a ciocanului de lipit, trebuie redus raportul perioada-impuls a succesiunii de impulsuri produse de generatorul de comanda. Acest raport poate fi variat lin in gama de valori 2-10 cu ajutorul rezislorului variabil R3.

Elementul de incalzire al ciocanului de Iipit este bobin at cu fir de nicrom cu diametrul de 0,1 mm pe un tub ceramicsi are o-rozistenta de 10ft Unul din capetele spiral ei este sudat Ia un conductor de nicrom cu un diametru de 3-5 ori mai mare decit eel al firului spiralei. Celalalt

135

capat al spiralei este sudat Ia un conductor de nichel cu un diametru egal cu eel al firului spiralei, .formin? as.tfel jonctiunea fierbinte a term~c_u~lul,?-l. .J on.c.tiur~ea ilerb~nte se amplaseaza pe fundul onilClulUl din tija c~o~anuIUl de Iipit. Pentru ca termocuplul sa functioneze eficient, practic este suficienta 0 lungime a conductoarelor de 6-8 crr:-. In acest caz temperatura extremitatilor termocuplului, scoase in minerul ciocanului de Iipit, nu depinde de re-

gimul termic al spiralei elementul.ui de incalzire. .

Lampa indicatoare HL1 serveste 'pent.n~ cont:olul.V1~U: al al functionarii termoregulatorului. Clipirea ei periodica corespund~ rogimului de stabilizare a ~emp:~aturi~ prestabilite. Daca dupa prima bransare a dlSPOZltIvulUl lampa indicatoare arde fara sa clipeasca, trebuie inversate conductoarele de I a ciocanul de Iipit. Diodele VD1,-VD4 trebuie sa fie neaparat cu germaniu, avind in vedere caderea redusa de tensiune pe acestea in sensul direct. Este de dorit ca tranzistorul VT2 sa fie montat pe un radiator nu prea mare.

136

CAPITOLUL V

RELEE DE TIMP

Releul, al carui semnal de intrare este durata de desfa:;mrare a unui proces, de la inceputul acestuia pina la nivelul pre:stabilit (pragul de actionare), se numeste releu de timp, Mar'imea intervalului de timp in care releul actioneaza (temporizarea) poate fi variata schimbind viteza de desf'asurare a procesului sau deplasind valoarea de prag. Daca procesul are un caracter continuu, un astfel de releu se numests analogic. Daca procesul se destasoara discontinuu, pe trepte, releul de timp se numeste discret. In acest caz, pragul lui de actionare este atins dupa acumularea unui anumit numar de trepte. La rindul lor, releele discrete de timp se impart in relee de impulsuri si relee numerice. In releele electronice analogice de timp se utilizeaza procesul de incarcare sau descarcare a unui condensator electric prin intermediul unui rezistor pina la 0 anumita tensiune, la care actioneaza blocul cu prag al rel eul ui electronic. In releele electronice numerice de timp se utilizeaza procesul de numarare a unor impulsuri electrice care sosesc unul dupa altul la intervale egale de timp, pina Ia atingerea unui anumit numar. Releele de impulsuri ocupa 0 pozitie i ntermediara intre cele analogice si cele numerice. In releele analogice sarcina electrica in condensator variaza coritinuu, iar in cele de impulsuri sarcina variaza in portii separate si egale, adica procesul de variatie a sarcinii condensatorului este discontinuu. Reglarea ternporizarii in releele de impulsuri se efectueaza prin modificarea impulsurilor de incarcare (durata, frecventa de repetitie,amplitudinea).

In fig. 5.1 este prezentata schema Iunctionala a unui releu de tip analogic. La apasarea butonului, condensaterul C se incarca rapid de la sursa de alimentare la tensiunea Ea, a carei valoare este cu mult mai mare decit

137

S8! "Por n i r e " .~--~! . ~_

R BLOC ,I BLOC •

~~~. ~ au U DE EIECU'rIE n I?s

g r-CRAG I . ~

11

1 Schema func"ionala a unui releu de timp analcgie.

Fig. 5. . ~

cea de prag, Sarcina Rs se anclan~~aza (declanll?€aza). Dupa eliberarea butonului 'in cepe descc:rcarea condensato~ rului prin rezistorul R si c~r<;.uitele d~ mtrare. ale ?loculm cu pragal releului. Atunei cmd tensmnea, !m~o~ndvu:se, atinge valoarea de prag, . blocul cu prag actlOvneaza, facmd ca blocul de executie sa declanseze .(sau ,sa anclanseze) sarcina Rs. Intrucit temporizarea depinde m fond d: v~Iorile elementelor R ~i C, circuitul RC se numeste circuit

de temporizare. . IV

Dispozitivul, in care este rcalizata s~hen~a functlOn~ a

prezentata mai sus, este automatul ?e .ll~mmare a palierelor. de scara, a carui schema de principru este .prez~ntata in fig. 5.2 [52]. El consta din. doua rele.e de timp identice cu temporizari diferite. Primul corrtine circui'tul de temporizare R2C2, blocul cu prag cu tranzistoarele VTl,

Ii'ig. 5. 2. Releu de tlmp - disK)ozitie automat de Iluminare a paIierelor.

Rl R4 - rezistor 4,7kn, R2 - 300 l;:Q, R3 -- 240 kQ; CI-C3 - co~densator 500 f.tF+12V; VTI-VT4 - tranzlstor KT315B; ynl - VD8 - dioda ,Il;226,lJ,; VD9- )J;248B; HL1-HLN lamp a . elVIH

6,3-20-2.

VT2, si blocul de executie cu releul electromagnetic Kl, care aprinde becurile de la scara ELI-ELN cu ajutorul contactelor Kl.l prin intermediul diodei VD9. Al doilea contine circuitul de temporizare R3C3, blocul cu prag cu tranzistoarele VT3, VT4 si blocul de executie cu releul K2, care aprinde Iampile de iluminare ale palierelor, bransindu-lo direct la retea cu ajutorul contactelor K2.1. Lampile HLl...HLN pozitia butoanelor SBl...SBN. Ambele relee de timp sint alimentate de la puntea cu diodele VD5-V,IJ;8 cu condensatorul de filtrare Cl.

In starea initial a condensatoarele de temporizare C2 si C3 sint descarcate, toate tranzi.stoarele dispozitivului sint blocate, prin infasurarile ambelor relee electromagnetice nu trece curent, contactele Kl.l si K2.1 sint deschise si pe palier lumina nu arde. La apasarea oricarui buton SBl...SBN, condensatoarele de temporizare C2 si C3 se lncarca instantaneu pina la valoarea tensiunii de alimentare prin intermediul diodelor VD2 si VD3 respectiv. Tensiunea de pe condensatorul C2 se aplica prin intermediul rezistorului R2 pe baza tranzistorului VT2, deblocindu-l, rar tranzistorul VT2 deblccheaza VTl. Releul electromagnetic Kl se anclanseaza. Aproape simultan se anclanseaza si releul electromagnetic K2. Contactele Kl.l si lampile de iluminare a palierelor ard cu toata puterea. Cind butonul apasat este eliberat, diodele VD2, VD3 inceteaza sa mai conduca, si condensatoarele C2 si C3 se descarca fiecare separat. Condensatorul C2 se descarca prin rezistorul R2 si jonctiunile baza-ernitor ale tranzistoarelor VTl, VT2, iar condensatorul C3 ~ prin rezistorul R3 si jonctiunile baza-emitor ale tranzistoarelor VT3, VT4. Condensatorul C3 se descarca mai repede, deoarece rezistorul R3 are 0 rezistenta mai mica decit R2. De aceea aproximativ peste doua minute releul K2 revine primul si contactele K2.1 se deschid. Intrucit contactele Kl.l sint tndl inchise, Iampile de iluminat nu se sting, lnsa stralucesc aproximativ cu [umatats de putere, deoarece prin ele trece curent doar in decursul unei alternante prin dioda V,Il;9. Aceasta serveste drept semnal ca in curind lumina pe scara se va stinge. Peste un timp condensatorul C2 se descarca pina Ia pragul de blocare al tranzistoarelor VTl, VT2, si rel.eul Kl deconecteaza complet becurile. Declanseaza si al doilea releu de timp. Daca dupa micsorarea luminozitatii beCUI'Uor ELl...ELN este apasat din nou, unul din butoaneIe SBI... SVN, becurile se aprind din nou cu toata pute-

139

rea, deoarece releul K2 se anclanseaza din nou si inchide contactele K2.1.

La alegerea pieselor pentru dispozitiv 0 atentie deosebita trebuie acordata releelor electromagnetice -- contactele acestora trebuie sa asigure comutarea a N becuri Ia N etaje ale scarri, iar curentul de actionare nu trebuis-sa depaseasca 80 mA .la 0 tensiune de 10-12V. Cele mai bune rezultate sint asigurate de releul de tip MKY -48. Pot fi utilizate de asemeneasi releele de la releele-regula.toare electronice de autoturisme, fabricate in serie, daca se garanteaza 0 buna izolare a carcasei releului de celelalte elemente ale circuitului, Se pot Iolosi ca re1ee intermediare si releele MKY -48 de 220 V. Lampile de semnalizare HLl...HLN pot avea 0 tensiunede 2,5-6,3 V . . Pentru a marl durata de serviciu al aeestor Iampi, tensiunea aplicata lor de pe infasurarea III a transforrnatorujui este aproximativ de doua ori mai mica decit eea nominalao Tensiunea Iivrata de infasurarea II trebuie sa fie 12- 13 V. Daca renuntam la semnalizarea terminarii temporizarii, pot fi excluse toate elementele indicate in schema in sting a de dioda VD3, cu excepti a condensatorului Cl. in acest caz se exclude si dioda VD9.

Urmatorul dispozitiv este un releu de timp cu temperizare calibrata [53], al carui circuit este prezentat in fig. 5.3. Spre deosebire de eel precedent, in acest circuit condensatorul de temporizare se descarca nu numai prin rezistorul R26 si [onctiunile baza-ernitor ale tranzistoarelor VT3, VT4, ci si prin rezistoarele calibrate (de inalta precizie) R1-R18, eomutate cu ajutorul comutatoarelor SAl.l si SA2.1. Comutatorul SA1.1 prestabileste unitatile de secunde, iar SA2.1 - zecile de secunde. Asadar, gama de valori de temporizare incepe cu 0 secunda si se termina cu 99 secunde. in acelasi timp sint comutate si cifrele in tuburile indicatoare cugaze HG 1 si HG2, care indica valoarea prestabilita de temporizare. Acest fapt este foarte util, tinind seama ca releul de timp este destinat Iucrului in laboratoarele foto, adica mai ales in incaperi intunecate sau slab luminate. in acest scop, in dispozitiv este prevazuta 0 serie de intrerupatoare :;;i jacuri. De exemplu, intrcrupatorul SA3 stings indicatia numerics a ternporizari! si indicatorul bransarii Ia retea atunci cind se copiaza fotografii in culori, Intrerupatorul SA4 comanda becul de iluminare a laboratorului Ioto (IL). Cu ajutorul cornutatorului SA5 se poate apri.nde si stings becul aparatului

140

Fig. 5. 3. Releu de timp ell durata de tempor izare calibrata RI-R9 - rezistor560Q, R10-Rl~ -- 5,6kQ, R19-R22 - 82kn ~23 - 6,3k~!, R24 - 5100, R25 - 3,3kQ. R26 -- 2.20kQ, R2? _:_ 150kQ; Cj ::- condensator 200!1FX 5OV,. C2 - 30,uFX15V, C3 _ ~~o p.F+ ~5V ~ VTl, ~T4 - tranzi_sto: II201, VT2, VT3 - MII41; '.01 v- d loda ,D;226B, - V,D;2 - dioda Zener ,lJ;81O; VD3 - VD6- dtoda ,IT,226B: HG1-HG2 - Iarnpa indicatoare numeric a MH - 4' HLI - lampa cu neon TH - 0,3; FUI - fuzibil lA. '

de marit .(LM) :;;i eel al Iampii inactinice (ca regula de culoare rosie) (~l). Releul se pune in functiuno prin apasarea butonului SEl, ceea ce duce la incarcarea condensaterului. C3 ~a. tensiunea de aliment are a circuitului (-9V).

~spozltIv~l este al~e~tat de 1a un redresor cu punte cu ~lOdele VD3-VD6 prin intermediul stabilizatorului cu dioda Zener VD2 si cu amplificatorul de curent continuu, utilizind tranzistoarele VT1, VT2. Tranzistoarele MII41 pot fi inlocuite cu oricare alte tranzistoare eu siIiciu :din seriile mod erne KT502, KT3107 etc. in Ioc de tra~zlstoarele II201 pot fi luate tranzistoare cu siliciu din S;~lle KT814, KT816. Releul K1 este de tip P3C-9 (certif!.cat PC4.52~.20~). Lampils indicatoare numeriee pot fi oncare alte Iampi cu un singur anod (MIl-1, MH-2 MH-12 etc.). Reglarea releului de timp se reduce la ale-

141

gerea rezistentelor R1-R18 astfel ca temporizarile sa aiba valori multiple de 0 secunda si 10 secunde.

In releul de timp cu stabilirea automata a duratei temporizarii (fig. 5.4) [54] temporizarea este determinata de incarcarea condensatorului C2 prin tranzistorul VT3 si rezistoarele variabile R4 si R5. Dispozitivul automat ca si eel precedent este destinat lucrarilor in laboratorul foto. In el este prevazuta posibilitatea inlocuirii rezistoarelor de temporizare R4 si R6 prin fotorezistorul R5 pentru stabilirea automata a valorii temporizarii in functie de iluminarea celei mai import ante zone din cadru, 'in acest scop, atunci cind se copiaza fotografiile, fotorezistorul R5 se amplaseaza de obicei sub hirtia fotosensibila din rama de copiere sau pe acest fotorezistor se proiecteaza imagine a zonei dorite cu ajutorul unui obiectiv cu distanta focala.rnica,

Rezistenta infasurarii releului K1, care comanda prin contactele K1.2 becul aparatului de marit joaca rolul unei parti a rezistentei de sarcina a stabilizatorului paramet-

F~g:. 5. 4. Releu de tlmp cu stabihre automata a duratet temporlzarn,

Bl - l'ezistor.22 kn, R2, RS - 2,4kn, R3 - lOOn, R4 - 300k!J; R5 - Iotorezlstor <pCK-I11; R6 - rezistor 3,3MQ; R7 - lOkQ; Cl - condensator 5I-tFX350V, C2 - 151-tFX6V; VT1-VT3 - tranzl.sto~re KT315B; VD1 - diodi.i K,D;102B, VD2 - K,D;102A; VD3 - dioda Zener )J;S14B; VD4 - trinistor KYIOIE- HLI - dioda elec-

troluminescenta AJI307. '

142

riccu dioda Zener VD3.0 alta parte este rezistenta dirccta a diodei electroluminescente HL1 ~i rezistenta rezistorului Rl. Aceasta cuplare a releuluipermite scaderea eonsumului de energie a releului de timp, care consuma de la retea un eurent de 10-15 rnA. La inceput, condensatorul . (:2 este descarcat prin rezistorul R3, intrucit contactele grupei K1.1 sint normal inchise. Tensiunea pe dioda Zener VD3 este egala, cu zero, deoareee Iegatura intre anodul acesteia si redresorul cu dioda V,IU si condensaterul Cl este intrerupta de eontactele normal deschise ale butonului SBl. 0 scurta apasare pe aceasta face ca stabiIizatorul sa fie alimentat si prin infasurarea releului trece ;curent. Releul se anclanseaza, aprinde cu contactele saIe K1.2 becul dinaparatul de marit, iar eu eontactele K1.1 blocheaza butonul SB1, incarcind in acelasi timp eondensatorul C2. Prin urrnare, releul de timp mcepe sa func ... tioneze, Atunci cind tensiunea pe condensator atinge nivelul de deblocars a cuplului Darlington (tranzistoarele VTl, VT2), acesta incepe sa conduca si pe rezistorul R2 apare 0 cadere de tensiune care este aplicata intre electrodul de comanda si catodul trinistorului VSl. Trinistorul se deschide sisunteaza infasur area releului Kl. Acest r~le~, declansind, stinge. becul aparatului de marit cu ajut~ruI contactelor K2.1, iar cu contactele Kl.l deblocheaza butonul SBI si descarca condensatorul C2 prin rezistorul R3. Releul de timp inceteaza functioriarea, reve-

nind in starea initiala. .

In dispozitiv se pot utiliza releele electromagnetico de Up P3C-10 (certificat PC4.524.301), P8C-9 (certificat PC4J524.004) sau de alte tipuri, cu un curent de actionare de 8-10 rnA si eu 0 rezistenta mare a bobinei (5-10kQ). In .locul rezistoarelor varia bile R4 si R6 poate fi conectat ~~ bloc de rezistoare fixe CD. comutatoaro cu muIte pozi)1\

. Cu valorile elementelor de temporizare indicate in figtidi, releul de timp asigura temporizari de Ia fractiuni de secunda pina Ia 110 s. Mariraa rezistentei totale ~ rezistoarelor R4 si R6 pina Ia 10 MQ permite Iargirea considerabila a gamei de valori de temporizare. Valoarea maxima este stabilita cu ajutorul rezistorului de reglare R7 care modifica rezistenta tranzistorului VT3 din. circuitul de temporizare. Daca R7 este compus din mai mults rezistoare:_ comutate_ cu un com~tator, putern imparti intreaga garna de valori de temporizars in citeva subgame. StabiIita-

143

tea pragului de actionare ~i, prin urrnare, precizia fiecarui releu de timp analizat mai sus depinde intr-o mare masura de stabilitatea tensiunii sursei de alimentare.

Atentie! La elemenrele circuitulur este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata. Montarea ~i reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

In fig. 5.5 este prezentata schema unui releu de timp, similara cu cea precedenta, insa cu un bloc en prag, mai precis construit dupa un circuit diferenti al. Aceastaasigura reproductibilitatea intervalelor de timp chiar dad variaza tensiunea de alimentare. Baza blocului cu prag este perechea diferenti ala de tranzistoare, incorporata in micromodulul At Circuitul de temporizare C2R6R7 este conectat Ia baza tranzistorului din dreapta. Acest tranzistor alcatuieste impreuna cu tranzistorul VT3 un cuplu complimentar Darlington, care asigura 0 inalta rezistenta de intrare a bratului drept al etajul.ui diferential. Ultima circumstanta permite sa fie obtinuto valori ridicate ale +emporizarii, intrucit rezistenta totala a rezistoarelor R6 si E7 poate atinge 40 MQ. Celalalt brat al etajului diferenti.al este constituit din tranzistorul sting (in figura) al micromodului At si de tranzistorul VT2. Aceasta pereche al catuieste echivalentul bitranzistorizat al unui trinistor comandat de caderea de tensiune pe rezistorul R5, aplicata bazei tranzistorului sting al cuplul ui dif'ererrtial prin in-

!l"ig. 5. 5. Releu de timn ell bloc ell prag diferentlal.

R1 - rezistor 22kQ, R2, R3 - 2,4kQ, R4, R5 - 15kQ, R6- 2,2MQ, R7 - 220kQ; C'I - condensator 51l<PX350V, C2 - 10IlFX 6V; VTI-VT3 - tranzistor KT361B; VDl - dioda K,lJ)02B, VD2- K,n;102A; VD3 - dioda Zener ,n;S14B, VD4 - tiristor KYI01E; A1-modul tranztstor izat K159HTIE.

termediul rezistorului variabil R4. Baza tranzistorului sting al micromodulul ui Al [oaca rolul electrodului de comanda al echivalentul ui trinistorului. Prin urmare, pragul de deblocare al acestuia poate fi variat prin schim-

barea poziti ei cursorului rezistorului variabil R4. .

Stare a initial a a circuitului este similara cu cea a errcuitului precedent. Apasind un timp scurt butonul SEI «Pornire» se aplica tensiunea de aliment are a rel eul.ui de timp, si releul electromagnetic KI se ancl anseaza, Contactele lui K1.2, aprind becul din aparatul de marit, iar contactele Kl.l permit condensatorului C2 sa inceapa sa se incarce 91i blocheaza butonul SBl. Releul de timp iincepe sa functioneze. Condensatorul C2 se incarca prin rezistoarele va~iabile R6, R7. Imediat dupa aplicarea tensiunii de aliment are Ia circuit, cind condensatorul C2 inceteaza sa fie scurtcircuitat, tensiunea pe el este egala cu zero. Bratul din dreapta al etajului dif'erential este blocat, iar eel din stinga (echivalentul trinistorului) conduce. Atunci cind tensiunea pe condensatorul C2 atinge pragul de deblocare al bratului drept, caderea de tensiune pe rezistorul R5 creste brusc, ceea ce duce Ia blocarea instantanee a bratului sting. Tranzistorul VT2 inceteaza sa mai scurtcircuiteze intrarea etaiului de amplificare cu tranzistorul VTI din care cauza creste caderea de tensiune pe sarcina de c~lector a acestuia, i~ care intra si rezistorul R2. Cresterea tensiunii pe R2 face sa conduea trinistorul VSI si sa reviria releul electromagnetic Kl. Astfel ia sfirsit temposizarea si releul de timp revine in starea intiala, in care becul din aparatul de marit este stins, iar becul din felinarul inactinic arde.

In acest releu de timp gama de valori de temporizare se stabileste cu ajutorul rezistorului variabil R4. Utilizarea tranzistoarelor bipol are in blocul cu prag este cauzata de raspindirea lor Iarga, Totusi, din eauza rezistentelor reduse ale jonctiurrilor p-n ale acestor tranzistoare este complicata obtinerea de intervale mari de temporizare, chiar daca tranzistoarele bipolare sint conectate in cupluri Darlington si in circui tul cu colector comun. Mult mai simplu se pot realiza valori mad de temporizare, dad in releul de tirnp blocul cu prag utilizeaza tranzistoare cu efect de drop.

Atentiel La elementcle circuitului este aplrcata 0 tensiune periculoasa pentru via1ii. Montarea si reglarea se efeetueaza inumai dupa studierea capitolului XI.

10. Com. <1051

145

• ~ j

P3 r

" 31

GBf : 4,5 V

I CAl! T

l~ J I. -1~ C1 VT2 5M2 I + .

'-'---'-'-'--"'---~-' -~ -----4---1.---1,-/2

.Decoo.: .. Con."

Fig. 5. 6. Utifizarea tranalstorului cu efect decimp in blocul cu IIrag al releului de timll

" " .

R1 -r-r- rezistor 470Q, R2 ~ 200kQ, R3 ~ 2,2Q, R4 -2,.2kQ, .R5 - 9,lk~, R6 ~ 4705.1; C1 ~ condensator 100l-tF><6V, C2 ~ O.ll!iF';

V1'l - tranzistor KII303,n;, VT2 ~ MII39. .

In fig. 5.6 este prezentata schema de principiu a unui releu de timp, in al carui bloc cu prag estefolosit un tranzisior cu efect de cimp [551. Acest releu poate fiutilizat pentru semnalizarea acustioa a terminarii unui proces,: de pilda, a developarii sau a fixarii peliculei fotografice, Ceasul sau cronometrul in acest caz nu-scomode deoarece uitam sa Ie consult am la timp. Releulpoate ft

utili si in timpul prepararii mincarii etc. .

Releul de timp consta dintr-un generator de frecventa sonora cu reactie prin autotransformator, utilizind un tranzistor bipolar VT2, care alirnenteaza prin transiormator difuzorul VAL ·Generatorul este com and at prin tranzistorul cu efect de cimp VTl, care [oaca rolul de bloc cu prag al releului de tirnp. Cind tranzistorul VTl conduce rezistenta lui mica (100-300Q) sunteaza rezistoarele R5 si R6, din care cauza bazei tranzistorului VT2 nu i se aplica tensiunea de polarizare, si generatorul nu oscileaza. Si myers,. cind tranzistorul VTl este blocat, tensiunea de polarizars pe baza tranzistorului VT2 deplaseaza punctul de.lucru al acestuia pe portiunea caracteristicii de intrare unde este respectata conditia de generare.

In starea irritial a alimentarea dispozitivului este intrerupta de contactele 1-2 ale tumblerului cu doua perechi de contacte SAl, iar condensatorul Cl este descarcat prin

146

rezistorul Rl si contactele normal inchise 3-4 ale aceluiasi tumbler. La bascularea tumblerului prin contactele 1-2 se asigura aliment area circuitul ui, iar prin corrtacteIe 3-4 se inlatura suntarea condensatorului Cl de catre rezistorul Rl. Intrucit atunci cind condensatorul este descarcat impedanta lui este mica, in primul moment, dllipa bascularea tumblerului poarta tranzistorului VTl este scurtcircuitata Ia drena, si prin tranzistor trece curentul maxim. Odata cu incarcarca condensatorului, curentul prin tranzistorul cu efect de cimp scade, rezistenta lui creste, si in acelasi timp creste si tensiunea pe baza tranzistorului VT2. Cind aceasta tensiune atinge nivelul Ia care este satisf'acuta conditia de amorsare a oscilatiilor, generatorul incepe sa oscileze si din difuzor rasuna un semnal sonor. Pentru valorile nominale indicate ale elernentelor de temporizare, intervalul de timp (de la bascuIarea tumblerului pina la aparitia semnalul ui sonor) poate fi reglat de Ia 1 min (la rezistenta minima a rezistorului R3) pina la 10-15 min (la rezistenta maxima a rezistorului R3). Pentru obtinerea de valori mai mari ale temporizarii, se poate mari capacitate a condensatorului Cl si rezistenta rezistorului R3. Frecventa semnaltilui sonor depinde ' de capacitatea condensator~lui C2. Odata cu cresterea capacitatii scade Irecventa oscilatiilor.

In generator poate fi utilizat si un tranzistor de tip p-n-p. Transformatorul Tl este un transformator de iesire din orice radioreceptor cu tranzistoare; infasurarea I trebuie saaiba 0 rezistenta mai mare decit tntasurarea II. Divizorul poate fi de ori~e tip, cu 0 putere de O,l-l,OW. Tumblerul - de tip TB2 sau MT-2, sursa de alimentare - 0 baterie plata de tip 3336JI.

Analiza comparativa a valorilor elementelor circuitelor de temporizare ale releelor de timp din fig. 5.2 si 5Ji, arata ca la 0 capacitate a condensatorului din circuitul fig. 5.6 de cinci ori mai mica decit cea din fig. 5.2 temporizarea este de citeva ori mai mare. Prin urmare, utilizarea tranzistorului cu efect de cimp da posibilitatea sa reducem dimensiunile releului de timp si costul acestuia, intrucit condensatoarele de mare capacitate sint mai scumpe. In afara de aceasta, datorita stabilitatii terrnice mai bune a tranzistorului cu efect de cimp, creste si precizia temporizarii releului,

Prezentam mai jos doua scheme a unor relee de timp care au aceeasi destinatie functional a ca si circuitul din

10*

147

+I .

____________ ' __ .J

~ 220 \!

FiF. 5. 7. Dispozitiv automat de comanda a Iluminarii palierelor CU tranzrstor cu efect de cimp.

Rh ... RN! - rezistor 510kQ, Rl, R2 .- lkQ, R3 - 62k:O, R4 51kU, R5 - 5,lkQ, R,6 - 2,4MQ, R7 - 10kQ, Cl - condensator 33!l,:!fX20V; VTl - tranzistor KT940A, V~ - KII303T; VDl, VD4, VDI! .. VDNl - diodii K,l.l;I05A; VD2, VD3 - diodii Zener, ,Il814B; VSl - trinistor KU202H; HLl.. .HLN - Iampi indicatoare J1HC -1; ELl...ELN - becuri de iluminat

fig. 5.2., insa care utilizeaza un tranzistor cu efect de cimp, In dispozitivul din fig. 5.7. [56] circuitul de temporizare este constituit din condensatorul C'l si rezistorul R6. Pina 1a apasarea vreunui buton, condensatorul Cl este descarcat si ard numai Iarnpil e de senmalizare cu neon HLl... HLN. Curentii care tree prin aceste Iampi se insumeaza, producind .o cadere de tensiune pe rezistorul R5 a1 divizorului R4R5. In timpul ialternantelor de tensiune, in conductorul de retea din stinga (in figura) rezistorul R5 este suntat de diodele Zener VD2 si VD3, care oonduc, din care cauza caderea de tensiune pe rezistor este mica. Dioda VD4 este blocata si condensatorul Cl ramine descarcat, In timpul alternantelor negative, caderea de tensiune pe rezistorul R5 este ceva mai mare, dar totusi insuficienta pentru strapungerea diodei Zener VD2. Tensiunea pe dioda Zener VD3 este aproape zero - condensatorul nu-si schimba starea, adica tensiunea intre poarta si sursa tranzistorului VT2 este zero, si tranzistorul conduce. 'I'rinistorul VS1, care [oaca rolul blocului de executie ramine blocat, din care cauza becurile ELl...ELN sint'su'nse. Da-

148

.ca se apasa unul din butoanele SBl...SBN, curentul prin di vizorul R4R5 oreste brusc. In decursul alternantelor negative caderea de tensiune pe rezistorul R5 este suficienta pentru strjipungerea diodelor VD2, VD3 si pe ultima diodi3. apare tensiunea negativa stabilizata (cca. 10 V). Condensatorul CI se incarca rapid prin dioda deschisa VD4 aproape pina la aceasta tensiune. Tranzistorul VT2 se blocheaza, iar VTl incepe sa conduca. In timpul fiecarei alternants pozitive a tensiunii de retea, pe rezistorul R2 apare 0 cadere de tensiune, suficienta pentru a asigura curentul de deblocare al electrodului de comanda al trinistorului VSl. Curentul care trece prin trinistor in decursul fiecarei alternante pozitive de tensiune face sa se aprinda becurile ELL.ELN. Releul l~i mentine aceasta stare si dupa eliberarea butonului, pina cind condensatorul Cl ;se descarca prin rezistorul R6 si rezistenta de scurgere a portii tranzistorului cu efect de cimp (adica vreo 5 min.) Dupa aceasta dispoziti vul revine in stare initiala, in care continua sa ramina pina la urmatoarea apasare a unuia din butoanele SBl...SBN. Trebuie sa mai mentionam d. temporizarea incepe chiar daca apasam pc unul din butoane, cind becurile sint aprinse.

In circuitul reprezentat in fig. 5.8 [56] rolul blocului de executie il joaca simistorul VSl care asiguraalimentarea becului de ilurninare de pe palierul scarii cu ambele

alternante ale tensiunii de retea. Pe electrodul de comanda al simistor-ului se aplica tensiunea de deblocare, prin contactele releului electromagnetic Kl.l si circuitul de defazare R4C3. Parametrii acestui circuit sint alesi astfel ca simistorul sa conduca numai in decursul unei f~actiuni din Iiecare alternanta, In rnodul acesta este asigurat asa-numitul regim de serviciu, in care dupa terminarea intervalului de temporizare becurile nu se sting complet, ci ard cu 0 lumina palida, Aceasta permite sa nu utilizam lampi de semnalizare, In plus, durata de serviciu a becurilor ere~te cu mult, deoarece acum filamentul lor este inealzit inainte de a arde cu toata puterea si are 0 rezistenta mai mare deeit filamentul rece. Temperatura filamentului in regimul de serviciu se regl eaza cu ajutorul rezistorului de reglare R4. Circuitul de temporizare este constituit din rezistorul Rl si condensatorul Cl , Acesta este descarcat in momentul initial. La apasarea oricaruia din butoane1e SBL.SBN, prin divizorul de tensiune R3R6R7 trece un curent care produce pe rezistorul R3 0 cadere de tensiune.

149

;---------------------;____, --I 58r 5BN ! i---c--r---:Ti'--L_l_U--:--=-r- ~ I

~! t------I~~-~ -}-i

i I VP2 ~r- [2 1:/ os i [ i

I I L\J "v 01 "I I I

, I VDI r+i ~-.J,_ /' _::_ Con__" I "

~ I t I ,- I C3 l:: "l/ccon "II I E~: I EUI

~, I' P2[?'] VIM LI +1~-rS-Jj-~+I:? i{)

I I IT! l--~ .! K I VEl, I I I

+ LlI~ I~ ~11 I

iTl:r: I _:j_~~V~_L

l_ ~~--- __ ---1

Fig. 5. 8. Dispozttiv automat de eomanda a Iluminartt palieretoreu bloc de executie nerfectionat.

RI -- rezistor 3 MO, R2 - 27 kQ, R3 - 1 kQ, R4 - 10 kg, R5" R8 -_ 5100, R6, R7 - 10 kQ; Cl -- condensator 100!lFX50V, C2 - 20",FX300V; C3 - 30I1FXI5V; VTl .- tranzistor KII303E' VDldioda K,n:522B, VD4 - ,n:226B, VD3 - dloda Zener RC51SA' VSl - simistor KY208f. '

Al ternantele negative alr-acestei caderi de tensiune (prin intermediul rezistentei mici a diodei VDl) sint aplicate pe condensatorul Cl, ceea ce il face sa se incarce intr-un tirnp scurt. Tranzistorul cu efect de cimp VTl se blocheaza si inceteaza sa mai sunteze bobina releului electromagnetic Kl si, in consecinta, acesta actioneaza, Contactele Kl.l deconecteaza circuitul de def'azare de la electrodul de comanda al simistorului si se conecteaza rezistorul R8. In aeest caz simistorul conduce in decursul aproape a intregii alternante a tensiunii de retea si becurile de iluminat se aprind cu toata puterea. Timpul, in decursul caruia becurile ramin aprinse dupa ce butonul inceteaza sa fie apasat, depinde de marirnea rezistentei Rl. Aceasta este aleasa in timpul reglarii dispozitivului, astfel ca temporizarea sa fie cca. 3 min. Dupa terminarea acestui interval de timp tranzistorul VTl incepe sa conduca din nou, releul electromagnetic Kl declanseaza si circuitul revine in starea initiala. Intrerupatorul Ql in pozitia «Decoriectat» scurtcircuiteaza simistorul, si regimul automat de coman-

150

da este sistat (becurileELl...ELN ard permanent cu toata,puterea). Acesta este regimul necesar, de exemplu, cind se face curatenie pe scara.

: In acest dispozitiv se utilizeaza tranzistorul cu efect de cimp Kl1303E, care este mai ieftin decit KII303r, utiIizat in dispozitivul precedent. Deoarece curentii de scurgere ai acestui tranzistor sint mai mari aproximativ cu un ordin de marirne fata de cei ai tranzistorului IUI303r, a fost necesar sa se mareasca de citeva ori capacitatea condensatorului de temporizareCl. Releul Kl este de tip P8C-15 (certificat PC4.591.001).

,Atentie! La elemenrele circuitului este aplrcata 0 tensiune perrculoasa pentru viata. Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

,Pentru a mari precizia temporizarii in circuitul releuIuir sint folosite diverse moduri de stabilizarea pragului de actionare, de realizare a unei basculari nete, atit a blocului cu prag cit si al celui de executie. In releul de tirnp reprezentat in fig. 5.9 [57],. pentru stabilizareapragului de action are este utilizata dioda Zener VD6, conectata in drcuitul de poarta al tranzistorului cu efect de cimp VTl.

Aceasta a permis obtirierea unei precizii de temporizare de eel putin +5% in intervalul de 1 s -:-- 60 min. Intreaga gama de valori de temporizare este impartita in

Fig. 5. 9. Utilizarea in blocul en prag al releului a unel diode _Zener pentru stabflizarea pragului de actionare,

Rl _ reztstor 200kQ, R2, R3 - lOOQ, R4, R7 - lk!~, R5 4,7MQ, R6 - 5,6M!; VTl -- tranzistor KII103K, VT2 - fT403iK; VDl - VD4 ~ dioda ,n:226B; VD5 -- dloda Zener ,Ll;815.n;: VD6 - dtoda Zener KC133A; VD7-VD9 -- dloda K)J;509A; Cl - condensator ]~tFX400V, C2 --, 150/-tFX25V; C3 - 200~tF><125V. C4 - 4,7f.l.FX25V. J

151

doua subgame.) 1-60 s si 1-60 min. Valori le red use de ternporizare sint utilizate la lucrul cu aparatul de marit si cu alte dispozitivs cu acti une rapida, iar cele ridicate - pentru debransarea dispozitivelor de incalzire si de

iluminat, a aparaturii radio si video. '

Dispozitivul functioneazaIn modul urmator. In starea initials tranzistorul VT1 conduce, VT2 este blocat, releul electromagnetic K1 este declansat, Sarcina conectata Ia priza XI este bransata l a retea prin irrterrnediul contactelor normal inchise K1.1 ale releului electromagnetic Kl, iar cea eonectata la priza X2, este debransata prin contactele normal deschise K1.2 ale rel'eului. La apasarea butonului SE1 condensatorul de temporizare C3 (sau C4, in functie de pozitia comutatorului SAl) se incarca repede prin intermediul diodei deschise VD7 pin a la nivelul tensiunii sursei de alimentare, care utilizeaza diodele VD1- VD4 ~i dioda Zener VD5. In acest caz tranzistorul VT1 continua sa conduca, deoarece la poarta lui. chiar si in timpul incarcarii condensatorului de temporizare, se' ap)ica un potential nu prea mare, care depaseste totusi nivelul de deblocare, Acest potential este produs de caderea de tensiune pe dioda VD7. Dupa ce butonul inceteaza sa mai fie apasat, condensatorul se descarca prin rezistoarele R4 si R5. Curentul de descarcare a condensatorului produce pe rezistorul R5 0 cadere de tensiune, care polarizeaza in sens invers dioda VD7 si dioda Zener VD6 Acesta duce Ia blocarea diodei si striipungerea diodei Zener (care intra in regimul de strapungere reversibila). Tensiunea pozitiva de pe rezistorul R5 este aplicata pcrtii tranzistorului VT1 si 11 blocheaza. Atunci tranzistorul VT2 se deschide, releul K1 se anclanseaza, sarcina conectata la priza XI se deconecteaza si ~e branseaza sarcina conectata Ia priza X2 sau cea comandata de contactele 1\::1.2. Cind tensiunea de pe condensatorul de temporizare, care se descarca, atinge nivelul la care se restabileste (adica se blocheaza) dioda VD6, tranzistorul VT1 in cepe sa conduca, VT2 se blocheaza si releul K1 se declanseaza Releul de timp isi termina ci~lul de Iunctionare. Circuitul revine in stare a initial a si intrucit tensiunea de restabilire a diodei Zener VD6 este destul de stabila, aceasta are loc intotdeauna dupa unul si acel asi interval de timp, In afara. de aceasta, temporizarea se terrnina atunci cind tensiunea pe condensatorul de temporizare devine in timpul descarcarii acestuia, putin mai midi decit tensiunea de sta-

152

bilizare a diodei Zener (pentru KC133A U«, =3,3 V). Astfel se utilizeaza cea mai liniara portiuna a caracteristicii de descarcare, care reprezinta 0 exponentiala care descreste, ceea ce duce l a cresterea preciziei de stabilire a temporizarii cu ajutorul rezistorului variabil R5.

in releul de timp se pot folosi si alte tranzistoare din seria KII103 (VT1) si orice tranzistoare din seriile fT403, KT814, KT816 (VT2). La alegerea diodei VD7 trebuie avut in vedere ca rezistenta ei inversa sa fie maxima, VD8 si VD9 pot fi orice diode cu sil iciu, insa ele pot fi €xcluse din circuit (ele sint uti lizate pentru 0 blocare mai sigura a tranzistorului VT2). Dioda Zener VD6 poate fi si. de tipu1 KC139A, KC147A, KC156A KC168A Releul Kl este de tip P3C-10 (certificat PC4.524.303) sau P3C-22 (cerfificat P<t>4.500.129).

La reglarea dispoziti vul ui se alege valoarea rezistorului R6 astfel ca atunci cind VT1 este blocat, curentul prin Gallina rel eului electromagnetic K1 sa fie putin mai mare decit curentul de actionare al acestuia. Condensatoarele C3 si C4 se aleg astfel incit atunci cind cursorul rezistorului variabil R5 se gaseste in partea de sus (in figura), temporizarea sa fie egala cu un minut $i respectiv cu 0 secunda. Pentru ca gradatiilo scarilor subgamelor sa coincida. ambele condensatoare de temporizare trebuie sa fie de aeelasi tip si sa suporte aceeasi tensiune de lueru, In aIara de aceasta, este de dorit ca ele sa aiba curenti de

scurgere cit mai mici. '

Atentie! La elemerrtele circuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea si reglarea se efedueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Dupa cum se stie, tensiunea directs a unei diode semiconductoare este 0 marime destul de stabil a si depinde de tipul de semiconductor din care este confectionata, Prin urmare, dioda Zener in circuitul de poarta al tranzistorului cu efect de cimp poate fi inlocuita (cu toate ca precizia temporizarii .scade intrucitva) cu un lant de diode sl chiar cu 0 singura diod a. In fig, 5.10 [58] este prezeritata schema de principiu a unui releu de timp cu dioda obisnu:ta in circuitul de poarta al tranzistorului cu efect de cimp 'in llocul diodei Zener. Blocul de executie al acestui releu de timp este constituit din trinistorul VSl, inclus in diagonala puntii cu ddodele VD1-VD4. Limitele temporizarti sint analogice cu cele din circuitul precedent. In starea initiala tranzistoarele VT2 si VT3 conduc, VT1 este blocat,

153

R2 VIJ6

Fig. 5. 10. Releu de timp cu dioda in circuitul portii tranzistorului ell efeet de cimp (in loeul dlodei Zener).

Rl _ rezistor 1,5kQ,R2 - 24kQ, R3 - 20kQ, R4 - 36kD, R5 - 18kn, R6 - 4,7MQ, R7 - 10kQ; Cl - condensator 221LFX16V, C2 6,8,_.FXI6V, C3 - 400 ,_.FXI5V, C4 - 150ILFX 15V; VTl, VT2 - _ tranzrstor KT312B, VT3 - KIII03K; VTI--V'T4 - dioda K,ll; 202P, VD6-V,ll;8 K,ll;509A; VSl - trinistor KY202K; VD5 - dio-

.dii Zener ,ll;SI4,IJ;.

eurentul electrodului de comanda al trinistorului VSI este aproape de zero si acesta nu conduce. Cind se apasa pentru un timp scurt butonul SBI si este actionat releul, t:r-anzistoarele VT3 si VT2 sint blocate, VTl conduce, si peste un timp dupa inceputul fiecarei alternantea tensiunii de retea curentul electrodului de comanda al trinistorului creste pina la nivelul de deblocare. Deblodndu-se, trinistorul mentine diagonala puntii inchisa pin a Ia .trecerea tensiunii de retea prin zero. In consecinta; sarcinii (conectate la jacurile Xl si X2) i se aplidi aproape irrtreaga tensiune de retea. La terminatea intervalului de temporizare, circuitul revine in starea initiala. Condensatorul Cl exclude schimbarea brusca a curentului in sarcinii Ia

debran~areaei.

Cerintele fa'~a de piese sint simil are cu cele puse fatii

de elementele circuitului precedent. T'ranzistorul KT312E (VTl, VT2) poate fi inlocuit cu orice tranzistor cu siliciu,

cu tensiune colector-emitor maxim admisibila de minimum 15 V. Tnnistorul VSI poate fi mlocuit cu oricare din aceeasi serie cu indexul literal Jl, IVI sau H. Diodele VDI - VD4 se pot inlocui cu diode K)J,206 ell orice index literal.

Ate:ntie! La elementele cb:cuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru vi,ati'a. J'Vllonta.rea si regX:<u'ca se efedueaza numai dupa stuuierea capitolului XI.

Uneori dioda Zener este conectata dupa tranzistorul cu

154

efect:de cimp, pentru a-i asigura regimul de lucru in dorneniul unor valori mai mari ale curerrtul ui de stabilizareo Aceasta pe~mite .utilizarea unor exemplare de diode ~el!er cu valonI?an ale. curentului de scurgere, care se l::tlln~sc a~esea in :practIca e~ectroni~tilor amatori, fiind c:~mparate m. magazmele de piese, care nu corespund cenntel~r tehmce sau dupa ce-au fost Iipite si dezlinite din ~ontaJe d.e ne~umarate ori. Un astfel de circuit ~ste rec.(lmanda~l~ mal ~ales atunci cind se utilizeaza tranzistoare cu poarta izolata, care au curentii de scurgere extrem de mici,

. I In fig. 5: 11 [5,9] este prezentata schema circuitului unui reLeu. de timp, In care dioda Zener este conectata dupa ~ranzlstorul cu efect de cimp. Releul po ate fi utilizat la o')ra~~area pentru un anumit interval de timp a unui dispO~lbv, d.e, ex~mplu a radioreceptorului sau a televizoru- 1111 .numa! m timpul buletinului de stiri. Circuitul de tem-· ~onz~re este ~lcatuit din condensatorul ci si rezistoarele T~1--H5. ?up~ bascularea tumblerului SA2, contactele SA2.2 se inchid si branseaza automatul la ret ea. Practic

_, 'I

+ ''';
~
CJ
C\i
VjJ4 <:"
t La circoiiol. ==::C. Kf.2

comondot ~.

Fig. 5.11. Coneetarea diodei Zener in cireuitul releului dupa tranzistontl ell efect de cimp.

Rl - rezlstor 220kQ, R2 - 820.0, R3 - IMQ, R4 - 2MO R5 - 2,2M!l, R6 - 33Q, R7 - 6,2kQ, R8 - 130n, R9 -- 3,3kD, Cl - condensator 300 ,_.FX25V, C2 - 33!-lFX30V, C3 - 10,_.,FX300V, ~4 .. - 1,_.FX400V; VT1 - tranzistor KII301B; VD1 - dioda Zener Y,C 133A, VD2 - ,n:814,n:; VD3, VD4 - dloda ,n:226B; VSl - trinistor KY101E.

155

in acelasi timp se deschid contactele SA2.1 ~~ incepe incarcarea condensatorului Cl prin unul din rezistoarele se- 1 ectate de comutatorul SAL Curcntul de ind'trcare provine de la sursa de alimentare stabilizata, in care se utilizeaza diodel e VD3, VD4 si dioda Zener VD2. Curentu~ tranzistorului VTl creste din ee in ce mai multo Atunci cind caderea de tensiune pe rezistorul R7 devine egala cu tensiunea de stabilizare a diodei Zener VDl, aceasta este strapunsa, Incepe sa coriduca trinistorul VS1, se anclanseaza releul electromagnetic Kl si cu contactele sale K1.2 ~omanda sarcina. La bascularea tumblerului in pozitia opusa, contactele K2.l sunteaza condensatorul C1 cu re·· zistorul R6 si-1 descarca. Relenl de timp este gata pentru urmatorul ciclu de lucru. In locul trinistorului KYIOlE poate fi utilizat KYI03A KYI03r. Releul Kl este de tipul P3C-22 (certificat Pc:D4.500.131f112).

Atenfie! La elementele circuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea si reglarea se efedueaza numai dupa studierea eaprtolului XI.

Schema de principiu a unui alt releu de ti~p c~ destinatie similari:i cu eel precedent este prezentata 111. fig. 5.12. Releul este utilizat pentru comanda echipamentului cu aliment are autonoma [60]. In acest releu, spre deosebire de eele precedente, este prevazuta 0 dioda Zene.r si .in circuitul sursei tranzistorului cu efect de cimp, Circuitul de temporizare consta din condensatorul C1 .i,li rezi~to~ul R!. In starea initiala releul de tirnp nu functlOneaza ~l sarcina este alim~ntata direct de la sursa GBI (vezi schema). Pentru a pune in functiune dispozitivul, comutat.orul SAl este pus in a doua pozitie, in care contactul mob.ll alv gl:Upei SA1.1 atinge contactul imobil de [os din flgur~, iar grupa SA1.2 deconecteaza condensatorul de temporizare. In fiecare dispozitiv electronic este prevaz~t un con;Iensator de filtru, pe care tensiunea se mentine un t1mp:

Aceasta este sufici ent pentru ea prin infa~urarea releului electromagnetic Kl si condonsatorul descarcat C2 .sa t.n:aea un curent suficient pentru actionarea re1eulm ~l inehiderea eontactelor Kl.1. Aceasta conecteaza rel eul de timp, impr euna cu sarcina, la sursa de alimentare. Peste citeva seeunde eondensatorul C2 se incarca, iar eurentu~ de incarcare ineeteaza sa cir cule prin infa~urarea releului Kl. Releul irisa nu revine, deoareee tensiunea pe conderisatorul Cl este inca midi si tranzistorul \{"T1 este blocat. Tensiunea pe drena tranzistorului este suficienta pentru

156

+ ~
SAt.! I
't::; RI*0
t::: I
"~
,j I VT!
c._
tl I
'.J) SA. 1.2
0
-.......! n
l \

I --L....

Fig. 5. 12. Coneetarea diodei Zener in circuitul sursei transister ului ell e:fect de cimp.

Rl - reztstor 2,7MQ, R2 - 2kQ, R3 - 51OQ; Cl - condeusator 200ILFX50V, C2 - lOILFX10V; VT1 - tranztstor KII303A; VT2 - I<I1303E, VT3 - KT315B; VD1 - dloda Zener KC155A, VDz- KC 168A.

strapungerea diodei Zener VD2 si aparitia curentuluiprin jonctiunea de emitor a tranzistorului VT3. VT3 incepe sa conduca i?i prin infasura rea releului Kl treee curentul de mentinere, asigurat de stabilizatorul eu tranzistorul cu efect de dmp VT2. Atunci cind tensiunea pe condensaterul Cl, care se incarca prin rezistorul R1, devine mai mare decit tensiunea de stabilizare a diodei Zener VDl, aceasta este strapunsa si tranzistorul VTl se deblocheaza. Tensiunea pe drena lui soade brusc, ceea ee duee la restabilirea diodei Zener VD2, si, dupa aeeasta, la deconectarea bazei tranzistorului VT3 de la rezistorul R2 si la revenirea releului K1. Contactele K1.l se desehid. Pentru a initia 0 noua temporizare este suficient sa punern eomutatorul'SAl pentru scurt timp in pozitia initiala.

Releul Kl trebuie sa aiba un curent de mentiriere redus, pentru asigurarea unei eficiente inalte a r~leuluj_ de timp. Cel mai potrivit releu este eel de tip P3C-64 (certificat PC4.569.726). Poate fi folosit si P3C-42 (certificat PC4.569.151). Reglarea releului Incepe eu ajustarea curentului de mcntinere al releului utilizat prin alegerea

157

valcrii rezistorului R3. Dupa aceasta prin alegerea rezistorului Rl si a condensatorului Cl se stabileste temporizarea dorita.

Adeseori pentru a mari finetea de amorsare a blocului cu prag al releului de timp sint folosite tiristoare si echivalentele lor, constituite din cupluri de tranzistoare. Schema de principiu a releului de timp cu un echivalent de tiristor campus din tranzistoare in blocul cu prag este prezerrtata in fig. 5.13 [611. Releul are doua subgame de vaIori de temporizare: 1-60 s si 1-60 min. Eroarea de semnalizare a temporizarii Ia temperatura camerei este de maximum +5% din valoarea stabilita, In dispozitiv este prevazuta posibilitatea unei reglart line a intensitatii curentului in sarcina (cu 0 putere de maximum 600W) de la 10 pin a Ia 98% de la cea nominata.

Circuitul de temporizare este constituit din condensatorul C3 (sau C4) si rezistorul variabil R9. La intrarea blocului cu prag se gaseste tranzistorul cu efect de cimp si dioda Zener, conectata in circuitul portii acestuia, La iesirea blocului este situat echivalentul de trinistor blocabil (care se blocheaza la trecerea curentului prin electrodul de comanda), al catuit din tranzistoarele VT3, VT4. Elementul de regl.are a curentului in sarcina prin variatia Iazei impulsurilor utilizeaza echivalentul unui dinistor (dioda tiristoare, alcatuita din tranzistoarele VTl, VT2), condensatorul C2 si rezistorul varia:bil R4.In blocul de

F'ig, 5.13. Releu de timp in care se .utlllzeaza un echlvalent tranzistori:zat de trinistor in blocul cu prag,

Rl - rezistor m, R2 - 560Q, R3 - l~kQ, R4 - 1.0 kg, R5 --' 2,2kQ, R6- 56kQ, R7 - 8,2kg, R8 - 7,5kQ, R9 - 4,7Mg; Cl - condensator O,047~FX600V, C2 - O,5~F, C3 -- 6,8~FX15V, C4 - 400I-lFX15V; VTl - tranzistor MITU2, VT2, VT3 - MII1l6, VT4 - KT315B, VT5 - KHI03K; VDI-VD4 - dioda K,ll;202P' VD5 VDG -, diodii Zener ,ll;S14B; VD7 - KC'133A; VDS - ,ll;SI4B; v'SI ---' tmistor KY202H, HJIl - lampa cu lncandescenta MH3,5-0,2.

15S

e.~ecuti~intra trinistorul VSl, conectat in diagonala puntl~ c~ dl~dele VDI-V?4 prinintermediul circuitului CGnstituit din lampa cu incandescenta HLI si rezistorulRl ~u 0 rezistenta de H~. Puntea este bran:;;ata la retea prin

intermediul filtrului antiperturbator LICl. '

In starea initiala, daca la jacurile Xl si X2 este conect~ta sarcina, tensiunea de retea, redresata de punteacu d.lOde, este aplicata stabilizatorului parametric de tensiune VD5~I?6R? ~ensiune~ de pe diodele Zener VD5 ~i VD6 se aplica prm iriterrnediul rezistorului R4 la condensatorul C2 si divizorul R5, R3, care determina tensiunea de d~blocare a echivalentului de dinistor, constituit din tranz~stoarele VTl, VT2. Echivalentul trinistorului (cu tranzistoarele VT3, VT4) conduce. Din aceasta cauza condensatorul C2 este descarcat si pe echivalentul dinistorului nu este apli cata vreo tensiune - acesta este blocat Impulsurile de curent lipsesc pe el ectrodul de comanda al trinistorului, si trinistoru] de asemenea este blocat Prin sarcina nu trece curent .

Releulde timp este pu~ in functiuno prin apasa~ea b~tonului SBl. Atunci tensiunea redresata de retea incarca condensatorul de temporizare pina la tensiunea de stabilizare a diodei Zener VD8 prin intermediul rezistorului R~, .contactele inchise ale butonului si echivalentului de tnmstor VT3, VT4, care conduce, incarca condensatorulde temporizare la tensiunea de stabilizare a diodei Zener VD8. Cind butonul revine in starea Initiala condensatorul de ten~.poriza.re in cepe sa se descarce prin rezistorul .R9. Intrucit tensiunea de stabilizare adiodei Zener VD7 este ~ai joasa decit cea de pe condensatorul de temporizare dioda ~ste strap.u~1s~, si ~e poarta tranzistorului VT5 apar~ o tensiuns pozitiva fata de sursa acestuia. Tranzistorul V~5 si .tranzistoarele care intra in componenta trinistoruIui echivalent VT3 si VT4 inceteaza sa conduca, Inaceste conditii, atunci cind in cepe urmatoarea alternanta a tensiunii de retea, incepe si incarcarea condensatorului C2 prin rezis~orul variabil R4. In functie de pozitia cursoruIui acestuia, condensatorul se incarca pina la tensiunea de deb.locare a analogului de dinistor VTl, VT2, cu 0 viteza n:a~ mare sau mai mica. Cind tensiunea pe analogul de dmlsto: atinge pragul de deblocare al acestuia, prin el incepe sa circule curentul electrodului de comanda al trinis~orului ~Sl. 'I'rinistorul se deblocheaza si branseaza sarcina. Dupa deblocarea analogului de dinistor, condensato-

159

1 C2 se descarca prin acesta ~i prin rezistorul R2. Atunc~ ~~~d tensiunea de retea trece prin zero, t:?-nisto~ul VSl ~l analogul de dinistor mceteaza sa con~uca. I? timpul urmatoarei aIternante procesel ese repeta~ Daca pozitia cur: sorului rezistorului variabil R4 se afla ~e dreapta (ve;l figur a}, tensiunea pe condensator~l C2 .a~mge ma~ :epe e

1, de deblocare al analogulm de dinistor. Trlmstoru1

p:ragu . ~ , . ~ parte

VS1 se deblocheaza si lasa sa treaca m sa!,cma 0 . ~

" mare din alternanta tensiunii de retea. In eonsecmta,

mal . D ~ I ~ orul re

curentul mediu in sarcina creste, aca.p asam eur~ -

zistorulul variabil R4 in sting a (vezi figura), tensiunea pe condensatorul C2 atinge tensiunea de debloea:-e a analogului de dinistor mai tirziu. Asadar, par yea dm a.It:rnant~ tensi.unii de rete a care este consumata de s~rcma v~a f: mai mica de cit .in cazul preeede~t. A.cea~ta mse~amna ca si curentul mediu in sarcina va ri J?aI. mic. Dupa cum s; ~ede, eu ajutorud rezistoru~ui va~la~bll ~4 se e~ectueaza reglarea Iiria a eurentului in sarcma. Cm? tenslUnea pe condensatorul de temporizare scade sub mvel~l de mentinere a strapungerii diodei .Zen,er VD7, t:a~~ls~orul VT5 se (1eschide, si cireuitul revme m st~rea Imtlal~.

In releul de timp pot fi utilizate :;;1 alte tranZlstoare .cu siliciu eu 0 eonduetibilitate corespu~zatoare, cu 0 tensiune de lucru de minimum 20 V. TenslUnea de lueru a tra~zistorului cu efect de cimp poate fi si de 15 V. I~ loe.ul diod~lor Zener ND7, VD8 pot fi .utilizate si alte t~purl cu ~ tensiune de stabilizare de maximum 15~ V: Este ~~portan. ea tensiunea de stabilizare a lui VD7 sa fie cu Cl~lva ~Oltl mai mica decit a lui VD8. Rezistorul R1 se bobmeaza cu fir de manganina cu un diametru de cca. 0,4 mm pe corpul unui rezistor de tip .B~C-1 ~auMJIT-2. D_roseul este bobinat pe un tor de fenta e~ ~dlame~rul exterlOr de 40---:- 45 mm .sau pe 0 bara de Ierlta cu dl.a~etr~l de 8 mm !il Iungimea de 40-45 mm, Daca se u!ll:zeaza ~orul,. acesta se rupe in doua si se lipeste la loe, lasmd ~n .mtrefler .ne: magnetic, la care se intrebuinte.aza 0 placa mtermedl~ra din textolit de sti cl a cu 0 grosime de 3-5 mm, Bobma droselului are 150-200 de spire cu conductorul IISB-

0,8. Reglarea dispozitivului se incepe de la regulatorul de faza a impulsurilor in sarcina. Pentru .ac:asta ~e conecteaza un ampermetru de cur.ent aIte.rnatIv m se,neA eu sarcina si se alege valoarea reztstorulut R3 astfel m<;:It la rotirea ' cursorului rezistorului R4 de la 0 extremltate la

Ie]

eealalta indieatiile ampermetrului sa varieze intre 10~ 98% din curentul nominal a1 sarcinii, Reg1area eircuitului de temporizare se ef'ectueaza la fel ca in circuitul prezentat ~n fig. 5.9.

Atentie! La elementele circuitului este aphcata 0 ten .. siune periculoasa pentru viata. Montarea si reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Daca releul de timp trebuie sa asigure 0 precizie de formare a intervalelor de timp mai mare de +5%, se recurge la un procedeu mai radical de a obtine 0 basculare mai neta a blocului cu prag, realizindu-d ca un multi vibrator monostabil. La punerea in functiune a releului de tirnp, multivibratorul este basculat din stare a stabila, si la iesirea lui se produce un impuls, a carui durata este egala cu temporizarea prestabilita. Datorita rcactiei pozitive, frontul posterior al impulsului este format de procesul in avalansa de revenire a multivibratorului in starea initiaHi. Aceasta contribuie la marirea preciziei tempcrizaril, deoarece in acest caz stabilitatea functionarii releului depinde .in fond de stabilitatea parametrilor circuitul ui de temporizare.

In fig. 5.14 este data schema de prineipiu a unui releu de timp, in al carui bloc de executie este privazut un multivibrator [62]. Releul poate fi folosit la copierea fotografiilor in culori, Dispozitivul asigura temporizari in gama 0,5-30 s cu 0 precizie mai mare de +2%. Multivibratorul este un amplificator de curent continuu eu tranzistoarele VT1, VT2, cuprins de bucla de reactie pozitiva prin condensatorul C1, care impreuna cu rezistoarele R6-R18, conectate cu eomutatoarele SAl si SA2, constituie circuitul de temporizare.

In starea initiala releul electromagnetic K2 este declansat, si prin contactele inchise K2.1 se aplica 1a poarta tranzistorului cu efect de cimp VT1 0 tensiune de polarizare, care blocheaza tranzistorul (valoarea acestei tensiuni depinde de pozitia cursorului rezistorului de reglare R2). In acest vcaz este blocat~i tranzistorul VT2. Lampa aparatului de marit (LAM), conectat Ia priza XS1, nu arde atunci cind intrerupatorul SA3 se gaseste in pozitia Indicata in schema. Condensatorul C1 este descarcat. Punerea in f'unctiune a releului de timp se efectueaza prin apasarea de scurta durata a butonului SBI. In acest caz actioneaza releul K2, care cu contactele sale K2.3 aprinde LAM, se autoblocheaza prin contactele K2.2, iar K2.1 de-

ll. Com. 11051 161

1 .

VlJ2-VJJ5

~ ..

-220 V

Fig. 5. 14. Releu de timp cu muItivibrator monostabil ca bloc cu prag.

RI __ rezistor 560Q, R2 - 330Q, R3 - 180Q, R4 - rezistor 360Q. R5 _ 560kQ, R6, R7 - 2,2MQ, R8 - llOkQ, R9 - Q20kQ, RIO - RI8 - 220kQ' CI - condensator 41-1F, C2 - 21-1FX25V, C3 - 200 ~tF+25V; VTi - tranzistor KII103JK, VT2 - MII38A; VD1 - dloda K,21)03A; VD2- VD5 - ,21;226,21;; FU1 - fuzibil O,5A.

conecteaza poarta tranzistorului cu efect de cimp de la circuitulrie polarizare. Condensatorul C1 incepe sa se incarce prin intermediul unui sau mai multor rezistoare R6 ... R18 (in functie de valoarea prestabUWi a temporizarii) din care cauza tranzistorul cu efect de cimp ramine blocat. Insa multivibratorul basculeaza din starea stabiliL Pe masura incercarii condensatorului de temporizare, tensiunea pe el create, si cind sum a dintre tensiunea aplicata pe acesta si tensiunea de polarizare, care cade pe rezistoarele R1 si R2 atinge valoarea tensiunii de taiere a tranzistorului cu efect de cimp, tranzistorul in cepe sa conduca, Pe rezistorul R4apare 0 cadere de tensiune, eeea ce duce la deblocarea tranzistorului VT2. Datorita reactiei

162

pozitive, tranzistoarele se deschid in avalansa, Releul electromagnetic K1 se anclanseaza si intrerupe cu contactele sale K1.1 circuitul releului K2. Acesta se declanseaza~i eircuitul revine in starea initiala, Forrnarea inter-s valului de temporizare ia sfirsit,

Intrerupatorul SA3 este folosit la aprinderea becului BAM pentru un timp mai indelungat, atunci cind se pune la punct c1aritatea imaginii ~i cadrul, Releul K1 este de tip PCM-2 (certificat PcI>.4.500.021) sau. un alt releu de midi putere, care actioneaza la 0 tensiune de 12-15 V. Releul K2 este de tip P8C-22 (certifi cat PcI>4.500.131). 'I'ransformatorul T1 este un transformator de midi putere cu 0 tensiune in infasurarea secundara de 13-16 V. Po at~ fi utilizat si transformatorul unificat de filament (seria TH) cu doua inf asurari secundaro legate in serie livrind 6,3 V fiecare, deoarece in realitate la 0 sarcina 'mica tensiunea pe aceste infasurari este de 6,5-7,0 V.

Reglarea releului de timp se efectueaza cu ajutorul unui eronometru de precizie. La inceput comutatorul SAl se pu?e in pozitia «Os», comutatorul SA2 - in pozitia «~s», rar cursorul rezistorul ui R9 _:_ in pozitia medie. Cu ajutorul rezistorului de reglare R2 se ajusteaza temporizarea 'releului pentru acest caz, facind-o egala exact cu 1 s. Dupa aceasta comutatoarele SAl si SA2 se pun pe r~nd 'in diverse pozitii si se verifica temporizarile respectrve, Daca sint abateri de la valorile necesare se efectueazaajustarea prin alegerea rezistentelor corespunzatoare.

. ~ent:u a mari gama de valori de temporizare, se pot utiliza crteva eondensatoare de temporizare comutindu-le cu un comutator, dupa cum s-a aratat mai sus (vezi fig, 5.13). Trebuie avut in vedere ca in cazul valorilor mari de temporizare asupra preciziei releului detimp .incepe sa influenteze instabilitatea sursei de alimentare.

In fig. 5.15 este prezentata schema de principiu a unui releu de timp cu blocul cu prag in forma de multivibrator, care asigura valori mari ale temporizarii - intre 2~ 70. min. !63J. Precizia producerii temporizarii (+2 %) este asigurata pe seama stabilizarii tensiunii de aliment are cu ajutorul unui stabilizator de tensiune compensat utilizind t:anzistoar~le VT3, VT4 si diodele Zener VD2, VD3. TenslUnea. ~e Intrar~ a aeestui stabilizator este cea de iesire a stabilizatorului parametric de tensiune cu dioda Zener de mare put ere VD4. Impedanta de sarcina a stabilizatorului parametric este reactanta condensatorului C7. Re-

163

[(I

I

-221) V

Fig 5. 15 Releu de timp pentru durate mari de temperteare eu muitivibrator monostabil ca bloc eu prag,

Rl - rezistor 20 1&, R2 - 4,7MO, R3 _. 150, R4 - 1,5kU, R5 -- 6800, R6 ~ 1300, R7 -. 200kO, R8 - IMO; Cl, C3 - condensator 0,01 IlF , C2 - 100IlFXI2V, 04 - 4OOIlFXI5V, C5 - 200llFX 12V, C6 - 500l-tFX12V, C7 - condensator 4IlF+400V. VTl -- tranzistor KnlG3E, VT2 - KT315, VT3 - KT807B. VT4 - MIl41>A; VD5-V.n;a - dioda ,A 226B, VDl - K.n;522B, VD2 - dioda Zener, KC133A; VD3 - KC156A. VD4 - ,A815,A; HLI - lampa eli neon TH - 0,2; FU1 - fuzibU O,5A.

zistorul R7 serveste la descarcarea condensatorului atunci cind dispozitivul se debranseaza de la retea si nu influenteaza in fond parametrii stabilizatorului parametric. 0 astfel destabilizare in doua etaje asigura in blocul de alimentare fara transformator 0 inalta stabilitate a tensiunii de iesire si exclude defectarea componentelor blocului atunci cind sarcina este deconectata (mersul in gol al blocului de alimentare), adica atunci cind comutatorul SAl se afla in pozitia indicata in schema, iar dispozitivul este bransat la retea, In acest caz releul de timp este ali mentat de la bateria GBl. Aceasta permits largirea domeniului de utilizare a releului, insa trebuie avut in vedere, ca la reducerea tensiunii bateriei cu un volt, durata temporizarii se micsoreaza cu mai mult de 5%.

Functionarea acestui releu de timp aproape nu se decsebeste de functionarea cetui precedent. Circuitul de temporizare este al catuit din condensatorul C4 si rezistoarele R1 si R2. In starea initiala, tranzistoarele VT1 si VT2 condue, iar condensatorul de temporizare este incarcat prin

164

jonctiunea deschisa poarta-drena a tranzistorului cu efect de cimp VT1 si rezistoarele R1, R2, pina aproape de tensiunea sursei de aliment are. Releul electromagnetic K1 este de cl ans at , iar R2 este anclansat. Prin sarcina conectata la priza XS1 nu trece curent.Lampa de semnalizare cu neon HL1 nu arde. Semnalizatorul sonor'de terminare a intervalului de temporizare HAl nu functioneaza, intrucit circuitul este intrerupt de contactele normal deschise K1.2. In aceasta stare releul de timp poate sa se gaseasca 0 perioada indelungata. Pentru a-l pune in functiune, apasam pentru scurt timp butonul SB1; contactele acestuia SBl.l anclanseaza releul K1, iar contactele SB1.2 basculeaza multivibratorul monostabil. La anclansare, releul K1 se autoblocheaza prin contactele K1.1 si prin contactele butonului de revenire in pozitia initial a SB2.l. Inchiderea grupei de contacte SB1.2 duce la blocarea tranzistorului VT2, si releul K2 revine. Contactele K2.1 se deschid, iar K2.2 se inchid si branseaza sarcina. Incepe interval ul de temporizare. Arrnatura negativa a condensatorului C4 este cuplata la sursa tranzistorului cu efectde eimp prin interrnediul infasurari! releului K2, iar cea pozitiva - la poarta tranzistorului, Aceasta duce la blocarea lui VTl. Condensatorul de temporizare incepe sa se descarce prin rezistoarele R1, R2 si rezistenta de scurgere a portii tranzistorului VTl. Cind tensiunea pe condensator scade pina la valoarea tensiunii de tiiiere a tranzistorului eu efect de cimp, acesta incepe sa conduca, curentul lui de drena deschizind tranzistorul VT2. Datorita reactiei pozitive multvibratorul trece instantaneu in starestabilao Releul K2 actioneaza, debransind cu contactele sale K.2.2 sarcina - intervalul de temporizare ia sfirsit. Aceasta situatie este semnalizata de semnalizatorul senor HAl pus in functiuns de contactele K2.1 prin contactele K1.2: care au Iost inchise la punerea in functiuns a releului de timp, Semnalul este oprit prin apasarea butonului SB2. Releul de timp revine in stare a initiala,

Releele K1 si K2 sint de tip P3C-6, P3C-9, P3C22 etc., cu 0 tensiune de actionare de 6-8 V si cu eel putin doua grupe de contacte de comutare. Semnalizatorul sonor HAl poate fi orice emit or de semnale acustice (sonerie, generator de [oasa f'recventa etc.), carsfunctioneaza la 0 tensiune de 8-9 V si consuma un curent de maximum 170 mA. Butoanele SB1, SB2 pot fi de orice tip, dar cele mai potrivite sint totusi KM-2.

165

La regla rea dispozitivului butonul SB1 poate fi ajustat in doua f'eluri, Daca inceputul intervalului de temporizare trebuie indicat printr-un scurt sernnal sonor, se face astfel incit grupa de contacte SB1.1 sa se inchida inainte de grupa SB1.2. Dad acest lucru nu este necesar, la reglare grupa 8;B1.2 este ajustata astfel ca sa se i~chida prima. In butoanel e de tip KM-2 aceasta operatie se efectueaza cu ajutorul unei pensete, deformind putin placuta elastica spre grupa de contacte care trebuie sa se inchida mai inainte. Limita inferioara a gamei de valori de ternporizare se stabileste prin alegerea rezistorului Rl. Daca la bransarea dispozitivului la retea la iesi.rea sursei de alimentare nu anare tensiunea de 9V (cind montajul este corect si elem~ntele sint in stare buna), trebuie micsorata putin rezistenta rezistorului R5. Totusi este mai bine, daca montam in Iocul rezistorului un circuit constituit dintr-o dioda Zener de tip ,Il;S14A si un rezistor MJIT-0,5 (200-300Q) conectate in serie. Anodul diodei Zener se conecteaza Ia emitorul tranzistorului VT3.

Atentie! La elementcle circuitului este aphcata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea~i reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

Pnintre dispozitivele semiconductoare exista un elementde prag care datorita insusirilor sale. (nivelul stabil de actionare consumul mic de curent in circuitul de comanda, reproductibilitatea buna a caracteristicilor si a parametrilor la orice exemplar, posibllitatea. Iorrnarii unor impuisuri de curent relativ puterriice) asigura realizarea de reles de timp simple si precise. Este vorba despre tranzistorul cu unijonctiune fvezi 64].

In fig. 5.16 este reprezentata schema unui releu de timp simplu cu tranzistor cu unijonctiune [651, care joaca rolul de ruptor in circuitul motorului electric al stergatorului de parbriz din autoturisme. Schema de conectare in circuitul stergatorului este prezentata in fig. 5.16 a, iar cea de principiu - in fig. 5.16b.

Cind tumblerul SAl (vezi fig. 5.16a) este pus in pozitia «Intermitent», aproape intreaga tensiune a retelei de bord este aplicata releului de timp. In acest timp lamele stergatoru lui de parbriz se afla in pozitia initiala, iar contactele intreruptorului terminal SA2, care comanda motorul electric Ml, sint deschise. Prin rezistoarele R2 si R3 (vezi figura 5.16b) incepe sa se incarce condensatorul de temporizare Cl. Viteza de incarcare depinde de pozitia

166

1--'- - -.-

I

I VlJf R2 Rft

I I I

-_ -- -_. -

, ,

M I

" Contil7uU"

0)

I -------:___}

Fig. 5.16. Releu de timp simpfu cu tranzistor unifonctiune. a) conectarea releului de timp in circuitul motorului de actlonare a ~tergatoarelor de parbriz; b) schema de pl'incipiu a releului de thnp.

R1, R5 - rezistor 5IQ, R2 - 68kQ, R3 - 16kQ, R4 - 390Q, R6- 200Q; Cl - condensator 68f.1FX15V, C2 - 6,8f.1FX15V; VT1 - tranzistor KTll'lA; VD1 - diodii ,Il;219; VS1 - trinistor KY201A.

cursorului rezistorului R2. Dupa 0 pauza de durata prestabilita, tensiunea pe condensatorul C1 atinge nivelul cind se deschide tranzistorul VTl. Impulsul de curent care apare in circuitul emitor-baza 1 a lui VT1 se iaplica electrodului de comanda al trinistorului VS1 deblocindu-l. Motorul electric in cepe sa se roteasca si inchids, con-

tactele intrerupatorului terminal SA2. Condensatorul C1 se descarca (prin rezistorul R1, dioda VD1, contactele SA2), iar trinistorul VS1 se blocheaza. Insa motorul electric, fiind aliment at prin contactele intr'eruptorujui terminal, continua sa se roteasca, pina cind lamele stergatorului VOl' efectua un ciclu de Iucru complet si vor reveni in pozitia initiala, Contactele SA2 se deschid, si intregul ciclu se repeta,

Urrnatorul releu de timp este destinat copierii fotografiilor si asigura temporizari de Ia 0,5 pinzi la 100 s cu 0 precizie mai mare de + 1 %. Schema lui de principiu este prezentata in fig. 5.17 [661. In dispozitiv este prevazut circuitul de temporizare (C1R5Rfr), blocul de prag cu tranzistorul cu unijonctiunr, VTl si circuitul basculant bista-

16'1

..------------

R?

•

I

•

!

•

I

I

I

________ 1

SAl

Fir. 5. 17. Releu de timp pentru lucrart fotografiee, eu tranzlstor UlIlijoncti une.

R1i R3, R13 - rezistor lkQ; R2, R9 - rezistor 390n, R4 - 680n, R5, Rll - IOOkQ, R6 - IMQ, R7 - 1,2kQ, R8 - IOkQ, RIO - 300Q, R12 - 2kHQ; Cl - eondensator lOO,tFX50V, C2, C3 - 10J-lFX50V, C4 - 500J-lFX50V, VTl - tranzistor KTll?E;. VDlVD3 - dioda Zener ,lJ;814,lJ;; VD4 - dloda ,lJ;223; VD5 - VD8 - ,lJ;Z26; HLI, HL2 --- lamp a eu ineandescenta MH2,5-0,15; FUI

fuzibil O,5A.

bil ell trinistoarele VSl si VS2, blocul de executie cu reIeul electromagnetic Kl, redresorul cu punte pentru ambele altern ante cu diodele VD5-VD8 ale tensiunii de retea si cu stabilizatorul parametric cu doua etaje cu diodele Zener VDl-VD3.

In starea initial a intreruptorul SA2 se gaseste in pozitia din dreapta (in frgura), adica dispozitivul este bransat la retea, polul negativ al redresorului este izolat de circuit din cauza contactelor deschise ale butonului SEl, releul electromagnetic Kl este decl ansat, condensatorul de temporizare este descarcat prin contactele normal inchise

168

Kl.l, prin sarcina (Iampa aparatului de marit este bran!$ata la priza XSl) nu trece curent. Pentru a pune in functiune re1eul de timp, se apasa pentru seurt timp butonul SBl. Aceasta restabileste Iegatura polului negativ al redresorului cu masa releului de timp. In circuitul C3Rl2Rl3 apare un impuls, care deschide trinistorul VS2 (eircuitul basculant bistabil trece in pozitia «1»). Cendensatorul C2 'se tncarca rapid prin rezistorul R8 si trinistorul VS2. Releul Kl se anclanseaza, blocind cu 'contactele ~ale Kl.l butonul SBl si desunteaza condensatorul cr. rar contactele K1.2 branseaza sarcina. Condensatorul Cl -se incarca prin rezistoarele de temporizare R5 si R6. Cin.d tensiunea pe Cl atinge pragul de deschidere a tranzistorului cu unijonctiune VTl, acesta incepe sa conduca, si cendensatorul se descarca prin circuitul constituit din jonctiunea emitor baza 1 a tranzistoruluiVTl sirezistorul R~. Pe acesta apare un impuls, care se aplica electrodului de comanda al trinistorului VSl prin dioda VD4. Trinistorul VSl conduce, circuitul bistabil basculeaza in pozitia {(O». Releul Kl decl anseaza si circuitul revine in starea initial.ii. ~entru punerea la punct a claritatii imaginii :;;i a cad:a]u.lUl, ~omutatorul SAl este pus in pozitia din dreapta (in figura). In acest caz becul aparatului de marit arde continuu, Felinarul inactinic este conectat la priza XS2.

I~ !eleul de timp poate fi utilizat releul de tip P8C-9 (certificat PC4.524.200) sau alt releu cu doua grupe de contacte de comutare si cu 0 tensiune de actionare de 24- 29 V. Transformatorul Tl poate fi orice transformator cu tensiunea pe infasurarea care se conecteaza la redresor de cca. 30 V, in timp ce pe tntasurarea care alimenteaz~ becurile HLl, HL2 de illumina~e a caJdr~lor gradate ina:cind val?rile temporizarii, tensiunea trebuie sa fie egala cu tensiunea nommala a acestor becuri. Daca transfermatorul este confectionat de electronistul amator este de dOritvca in infasurarea de aliment are a redresorului sa fie pre.vazute rarnificatii peste fiecare volt. (in figura bornel e 5 ~ 6). Aceasta permite alegerea tensiunii de alimentare a circuitului basculant bistabil in conformitate cu tipul de releu Kl utilizat.

.AvJ:nd 'in, vedere ina~ta precizie a releului de timp, este ratlO:n~l ca in ~ocul rezistoarelor R5 si R6 sa fie montate blocuri de rezistoare cu comutatoare, cum s-a procedat de exemplu, in ci.rcuitul. din fig. 5.14. In acest caz se pot alege precis valorile de temporizare necesare.

lie

· Releul de timp pentru lucrarile de laborator Iotografir::,.al carui circuit este prezentat in fig. 5.18 [67J, aproape .nu se deosebeste de eel precedent. Deosebirea consta in 'faptul ca blocul de executie 'in acest releu este fara· contacte. El este realizat eu trinistorul VS2, conectat in diagonala puntii cu diode VD4-VD7. Ca sarcina serveste becul aparatului de marit EL2, care eu ajutorul comutatorului SAl se branseaza Ia retea fie direct, fie prin intermediu1 puntii cu diode cu trinistoru1 VS2. Circuitu1 de temporizare este constituit din condensatorul C2 si rezistoarele R2-R4. Blocul eu prag este realizat din tranzistorul VTl si circuitul bistabil cu trinistorul VS3, VS4. Ali"!

Fig. 5.18. Releu de timp pentru lucrari fotogra,fice eu bloc de executie farli. contaete,

Rl _ rezistor L2kn, R2 - 68kn, R3 - 470kn, R4 -- 3,9kQ. R5 - 1,8kO, R6 _ 5ln, R7 - l.lkO, R8 - 6800, R9 - lkO; Cl - condensator 200I-lFX50V, C2 - 100I-lFX15V, C3 - 0,25I-lF; YTI - tranzistor KT117A; VDl - dloda .n226B; VD2, VD3 - dloda Zener .n8l8A' VD4- VD7 - dioda K2,IJ;02B, VD8 - ,n:3l0; VSl, VS3, VS4 _ tri~istor K¥lOlA, VS2 - KY201H; FUI -- fuzibil 0,15A.

170

mentarea dispozitivului se face dela retea prin intermediul transformatorului Tl si redresor ului monoalternanta cu dioda VDl. Iesirea redresoru1ui este conectata 1a stabilizatorul parametric cu diodele Zener VD2, VD3 prin intermediul trinistorului VSl. Acesta deconecteaza blocul cu prag ~i lichideaza eroarea 1a produce rea primului interval de temporizare dupa punerea releu1ui de timn in Iunctiune. Intervalul de tirnp incepe sa fie format doar dupa deblocarea lui VSl. Releul de timp este pus in functiune prin apasarea de scurta durata a butonului SBl. In acest caz in infasuraraa prirnara 1 a transformatorului de impulsuri T2 apare un impuls de curent dupa transfermarea in infasuraril e II si III, deschide trinistoare1e VSl si VS4. Astfel se face aliment area blocului cu prag a1 releului si circuitul bas cul ant bistabil ocupa pozitia «1». Deblocarea trinistorului VS4 duce la deschiderea trinistorului VS2 din blocul de executis al rel eului, Se aprin~e vbecul aparatului de marit. Aproape simultan in cepe mcarcarea condensatorului C2 prin rezistoarele R2-R4 adi ca incepe desfasurarea intervalului de temporizare:

Cind se termina acest interval, determinat de valorile rezistoarelor R2 si R3 (R2 - unitati de secunde, R3 - zeci de secunde), se deschide tranzistorul VT1, basculind circuitul bistabil in pozitia «Q» in care trinistorul VS3 conduce, iar VS4 este blocat. Aceasta blocheaza trinistoru1 VS2 si intrerupe curentul prin sarcina EL2. Condensateru1 de temporizare se descarca prin joncti unea emitorbaza I a tranzistorului VTl si ramine descarcat deoarece trinistorul deschis VS3 sunteaza alimentarea biocului cu prag al rel eului. La urmatoarea apasare a butonului SBl p~ electrod,:l de comanda al trinistoru1ui VS4 se aplic~ din nou un impuls, care 11 face sa conduca, Se aprinde din nou becul aparatului dernari t, i ar trinistorul VS3 blocindu-se, permite incarcaraa condensatorului de temporizare C2. Formarea intervalului de temporizare se repeta.

Dupa cum se vede din cele spuse mai sus, dupa formarea primului interval de temporizare, trinistorul VSl nu mai par ticipa l a functionarea releului de timp, de aceea el r.oate fi inlocuit eu 0 bareta de scurtcircuitare, iar dioda 'IDS poate fi exclusa din circuit, In acest caz trebuie

122, nu se 'l=~recizi8_ primei ternportzari

bransarea releujui Ia retea, acesta se uti lizeaza dear "."-c",,,'.'. cu cea de-a doua ternporizare.

'I'ransformatorul de aliment are Tl poate fi mice tran-

171

sformator de mica putere cu tensiunea pe infasurarea secundara de cca. 30 V. Poate fi utilizat transformatorul de putere de la releul de tip industrial «Corrtrast», Trasformatorul de impulsuri. T2 este orice transtormator industrial de serie cu dimensiuni mici cu treiInfasurari CU raportul de transformare 1:1:1 (de exemplu TJ1-5). T2 poate fi confectionat si de catre electronistul amator pe un tor de ferita 2000HM cu un diametru exterior de 10-12 mm. Pe acestase bobineaza trei Infasurari a cite 50 de spire fiecare, cu conductor II8B-1 (0,15 mm), In acest caz este necesar sa se marcheze inceputul si sfirsitul fiecarei infasurar! (in schema inceputul fiecarei infa:;;urari este marcat printr-un punet).

La ajustare se determina valorile maxime ale rezistentelor rezistoarelor R8 si R9, in care releul de timp functioneaza in mod sigur. Prin alegerea rezistorului R5 se cauta ca atunci cind rezistorul R2 are valoarea maxima, far R3 - cea minima, marimea temporizarii releului sa fie de lOs. Valoarea maxima a .temporizarii este determinata de marirnea rezistentei lui R3; daca aceasta .rezistenta este de 470 kg, valoarea maxima a temporlzarii este de cca. 70 s.

Atentiel La elementele cireuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata. Montal'ea liiregla:rea se efeetueaza numai dupa stu die rea eapitolului Xl.

In fig. 5.10 este prezentata schema de principiu inca a unui releu de timp pentru aparatul de marit [68] I care asigura obtinerea de intervale de temporizare cu durata intre 0,5-100 s eli 0 eroare de maximum ±2%. Releul de timp dispune de 24 temporizari, ale carer numar de or dine este afisat de doua indicatoare cu gaze HG 1, HG2, Valorile temporizarii se aleg, in confonnitate cu recomandarile din [69], astfel ca peste trei pozitii ale comutatorului SAl temporizarea sa creasca de doua ori, ~ tn fie care pozitie ulterioara temporizarea sa se schimbe de 1,26 ori.

Blocul cu prag al releului de timp utilizeaza un trinistor hibrid cu prag (VI) de tip KY1106B, care reprezinta un trinistor eli unijonctiune si un trinistor de [oasa tensiune, amplasate intr-o singurfi capsula. Circuitul de temporizare este alcatuit dincondensatorul C'l si rezistoarele R9 ... R:~2, 'Care sint cornutate cu ajutorul comutatorului SA1.3. A1imentarea blocului cu prag si a circuitului de temporizare :se efectueaza de la un redresor monoaltemanta eli dioda

17]

I !
-
-
-




-
- rl-r-- '
- L+~
=.



,/
~
__; I .:1/
-- ,I Fig.S.19. Releu de timp eu tr . to 'f

iutr-un trinistor hibrid. . ,anus run. unetiune incorporat

RI - rezistor 180, R2 - 9100, R3, R4 - 680 R5 2200 R6 R1: R29 - 1001&, R8 - 9101.1, R9, RIa -- 5,lka, 910 - 1.3ldl, Rll__' I,skO, R12 - 2kO, R13 ---, 2,7kO, R14 - S.3ka, R15 - 3,90, R17 _

6,8kQ, RIa - 8.2kO, R19 - lOka, R20 - l3kf.!, R2l - 16kf.!, R22- 20kQ, R23 - 27kO, R24 - 33kU, R25 - S9k!.1, R26 - 5,lkf.!. R27- 611kf.!, R28 - 82k!.1, R30 ~ l30kU. R3l - IBOkf.! R32 - 200kf.! R33, R34 - l60kO; Cl - condensator 80IlFX6V, C2 - 200J,I.FXlOV' C3 - lIlFX400V; VTl, VT2 - t:a~istor KT940; VI element hibrid de prag K¥106B; VDl - dioda Zener ,ll;814B' VD2- dl da K,ZJ; I03B; VD3 - bloc cu diode KIJ;504J1; V,ll;4 - 'dioM K,n;lO~Ba ~.l - optron 03II-12; HGl, HG2 - tampa tndtcatoarr- numeric a: ..... H-16; FUI - fuzibil O,lA.

L

VD2 si ~e ~a s~abiHzatoru~ parametric ell VDl. Condensatorul <? Jo~a rolul de irnpedanta de sarcina a stabiliz~toru~Ul. ~~torul R5 descarca condensatorul C3 atunci 'ClnddlSpozltlvul este debransat de Ia ret ea.

173

Blocul de executie utilizeaza trinistorul VSl si puntea cu diode VD3, si este comandat de blocul cu prag prin interrnediul optronului U'l si al tr'anzistor ului VTI, VT2. Acestea sintconeetate in serie, intruoit valoar ea tensiunii pe trinistorul blocat VS:l poate atinge 340V.

In starea initiala trinistorul modulului VI conduce,

. Iampa optronului UI arde, si rezistenta optronului este mica. 'I'ranzistoarels VT'l si VT2 sint blocate, trinistorul VSl este de asernenea blocat, comutatorul SA2 se afla in pozitia de jos (vezi figura), becul aparatului de marit este stins. iPentru a pune releul de timp [n Iunctiune se apa,sa pe scturt timp butonul SBl. 0 pereche de contaote ale butonului descarca complet condensatorul 01 prin rezistorul RI, iar a dona pereche sunteaza trinistorul modulului VI, blooindu-l. Lampa optronului Ul se stinge, rezistenta rezistorului optronului creste, tranzistoarele VTl, VT2 mcep sa conduca, si prin acestea trece curentul eleotrodului de cornanda al trmistorului VSl. Acesta.xleblocindu-se, aprinda becul aparatului de marit. Aproximativ inacelasi timp incepe incarcarea condensatorului CI printr-o pa!te din rezistoarele R9 ... R32 (sau prin toate rezistoarele). Incepe intervalul de temporizare. La terminarea intervalului de~ timp prestabilit, tranzistorul modulului VI, deschizindu-se deblocheaza trinistorul aceluiasi modul. Lampa optronului UI se aprinde ~i releul de timp revine in starea initiala, Temporizarea ia sfirsit, Precizia fixarii temporizarii depinde de precizia rezistoarelor R9 ... R32. Pentru clasa de precizie a acestora de ± 5 %, releul de timp asi-

gura 0 precizie de fixare de ± 10.

Tranzistoarele VTl, VT2 pot fi inlocuite cu oricare altele din seriile KT604, KT605 sau printr-un tranzlstor KT704 (A, B). Pentru ultimul caz este mentinut nUIHLli unul din a ezistoarele R6, R7, care S2 alege in ,procesul .ie ajustare a dispozitivului astfel ca SEt ,se gaseasca valoarea maxima Ia care trinistorul 'lSI S2 deblocheaza singur atunci eind rezistorul optronului V2 11U este Ilumin at, 1.n locul trinistorului hibrid eu pr ag poate fi mont at un tr anzistor din seria KTll 7, cuplat cu un trinistor din seria KYlOl. Totusi ,11U este exclus ea unele tranzistor-trinistor pot necesita modificarea parametrilor cir-

cuitului de

Ad:en1ie! La elementele dJrC~,nitVllVlit este

XlL

174

SM

~-'~-;~-;-r--~

Il!

ELl @1

@-/.-

J

} i

t

_h

....

{5V : GB!

---L

Fig": 5. 20. Releu de timp - dispozitiv automat de comanda a. Iluminarii palierelor, cu seeuritate marita.

RI, _:_ rezistor 4700, R2 - 1,5k!l; H3 - rezistor 150kQ, R4 --,lOkQ, R5 - 300Q, H6 R7 - 3,9kQ, R8 - 51Q; Cl condensator 100/J-FXIOV; Vtl - tranzistor KT 117B; VDI-VD4 - dioda KP202K; VSl - trimstor K¥lOliA, VS2 - K¥202H.

.Pentru a Incheia seria de relee de timp eu tranzistoare cuuinijonctiune, propunem schema unui dispozitiv automat de cornanda pentru iluminarea palierelor (fig. 5.20) [70]. Acest releu se deosebeste de cele precedenta prin fafptul ca, desi este alimentat far a transforrnator, cablajul la hutonul SBI (si Ia alte butoane de La alte etaje, conectate in paralel cu acesta) poate fi realizat chiar si cu fir telefonlc, Aceasta este posibil datorita consumului seazut al blocului cu prag cu tranzistor unijonctiune, care poate fi alimentatcu terisiunea joasa a bateriei GEL Pentru decuplarea galvanica de la retea a b1ocu1ui cu prag, se utilizeaza optronul 'CU tieistor Ul. Tiristorul optronubi este conectat in circuitul electrodului de comanda a1 tiristoru1ui de putere din blocul de executie V:S2. Dioda elec.troluminescenta intra in circuitul anodic al trinistorului V:Sl. Electrodul de comanda alacestuia este cuplat la butonul SBl.

In starea initiala mtreruptor-ul Ql este anclansat si tensiunea de retea este aplicata prin irrterrnediul becului de i1uminat ELI (sacrina releului de timp) la puntea cu diode VD\l-VD4. Trinisrtorul VS2 este blocat si becul ELI IIi celelalte becuri conectate in para1e1 sint stinse. Trinistoru1 VSl este si el blocat ~i dioda electroluminescenta a optronului UI nu lumineaza, iar tiristorul vacestuia este

175

blocat, din care cauza nici trinistorul V182 nu conduce,

La ap4sa!rea ere scurta durarta a butonului de punere ~n fuoctiune a SBI (sau a oricarui alt buton conectat in paralel 'cu acesta), in circuitul bornei pozitive a bateriei GBI trece curent (spre borna negativa) prin rezistorul It] si [onctiunea de comanda a trinistorului VSI, ceea.ce deblocheaza trinistorul VSI. Dioda electroluminescenta lit optronului se aprinde si deschide trinistorul optronului 'care, la rindul sau, deblocheaza trinistorul V82. Se aprirrde becul ELI. In acelasi timp incepe sa se incarce condensatorul de temporizare R3, R4 si trinistorul VSl, care conduce. Incepe temporizarea. La terminarea acestuia, se deblocheaza tranzistorul VTI, si trinistorul VSI este pus sub tensiunea inversa de pe condensatorul Cl. Blocinduse, trinistorul VS 1 Intrerupe curentul prin dioda electroIuminescenta a optronului, care blocheaza tiristorul acestuia la prima trecere a tensiunii de retea iprin zero. Aceasta duce Ia blocarea trinistorului VS2 si la revenirea 1'e1(>ului in stares initiala, Temporizarea ia sfirsit,

Bateria de alimentare este de tip 3336 sau este constituita din anumite elernente, de exernplu de tip 373. Un circuit mont at corect nu necesita ajustare si poate functiona de la prima iinchidere a contactelor intreruptorul ui SAl.

In incheiere vom rernarca ca rel eul de timp descris mai sus ,poate sa fie utilizat si in alte scopuri fadi a modifica circuitul: incorporarea in uscatoarele erleetrice, temporizarea intrarii in functiune a dispozitivelor de !paza a i'ncaperilor si cladirilor, in procesul de preparare a bucatelor la masinhle electrice de gatit etc. Intrucit in aceste cazuri precizia tomporizarh nu trebuie sa fie prea mare, circuitul de ternporizare RC poate fi intercalat direct in circuitul electrodului de comanda al trinistorului, care joaca ~i rolul de bloc (element) cu pr ag. Aceasta sirnpl ificacumult circuitul releul ui.

In fig. 5.211 este reprezerrtata schema de principiu a unui dispozitiv automat de comanda all iluminarii palierului [52J, care utilizeaza un tiristor care joaca rolul atit de bloc cu pr ag, cit si de bloc de executie al releului de .timp. La apasarea de scurta durata a unuia din butoanele SBl...SBN, condensatorul CI se descarca prin rezistorul R'l ~i incepe sa se incarce prin electrodul de comanda al trinistorului VSI, dablocindu-l. Becurjle de iluminaIre E1J1...ELN se aprind, Condensator'ul se incarca doar In

176

fLN

~

ELI I I

S8t

Rt

Ql

I .

~220 V

Fig. 5. 21. Dispozitiv automat de comanda a Ilumlnarft palierelor, cu trinistop.

RI - rezistor 510n, R2 ... RN - 200kQ; CI - condensator 400V; 4J1FXVDl - diod1l D226B; HLl...HLN - lampa eu neon TH-{),2; VSl - trrndstor KY202H; ELL.ELN - bee de iluminare.

timpul alternantelor pozitive ale tensiunii de retea pe anodul tiristoruiui. Pe masurace se incarca. CI, amplitudinea curentului electrodului de cornanda scade, si cind ea devine Insuflcienta pentru a mentina trinistorul in stare de conductie, in timpul urmatoarei alternants becurjle se sting. Temporizarea ia sfirsit. Daca inainte de stingcrea becurilor se apasa unul din butoane, 'temporizarea incepe din nou. Pentru 0 capacitate a condensatorului de 4~lF, terrrporizarea constituie cca. 3 min.

Avantaiele circuitului descris sint simplitatea lui, dimensiunile reduse si greutatea mica. Insa el are si ne1:l.junsuri. Cel mai important este faiPtu:1 cii prin sarcina trece doar una din alternantele curentului de ret ea. Un a1t

12. CeJill. 4051

177

neajuns este amplitudinea excesiva a curentului in circuitul electrodului de comanda a trinistorului in timpul primelor alternante ale tensiunii de retea, care apar imediat dupa ce butonul inceteaza sa mai fie apasat, Aceasta poate duce la strapungerea jonctiunii de comanda a trinistorului, Pentru lichidarea acestor neajunsuri, tiristorul se conecteaza in diagonal a unei punti cu diode, iar curentul electrodului de comanda este limitat cu ajutorul unui rezistorconectat in serie cu condensatorul de ternporizare in tirnpul incarcarii acestuia.

Atentie! La elementele eircuitului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru via1a. Montarea ~i reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

In fig. 5.22 [71] este prezentata schema de principiu a unui releu de tirnp, in care au fost luate masurile mentionate mai sus cu privire: la Iichidairea neajunsuriilor releului din fig. 5.21. Releul se conecteaza lin serie cu sarcina. Rezistorul de Iimitare este rezistorul RI, care se alege dupa valoarea maxima in conditiile cind releul functioneaza eficient. In acest.treleu condensatorul de temporizare CI se incarca in timpul ambelor alternante ale tensiunii de retea, de aceea pentru aceleasi valori de temporizare, capacitatea lui este mai mare, ceea ce constituie neajunsul acestui circuit. Daca sarcina este alimentata in

SA!

R.2

VJJ2 VlJ4

t (J sarcina ,s'; reteo

t---+----

VJJ3 VIJ5

Fig. 5. 22. Relet! de timp perfecttonat en tiristor. Rl - rezistor 16kQ,

R2 - 1 kQ;

C1 - condensator 20 I1FX300V; VDl - dioda ,ll;226B,

VD2 - VD5 - KD202K;

VSl - trinistor KY201K.

178

curent continuu, circuitul rele ului se Lvmplicii intrucitva, deoarece in acest caz trebuie prevazut un 'circuit de blocare a trinistorului de fort a dupa terrninarea, intervalului ,de temporizare. Cind sarcina este alimentata in curent alternativ, aceasta se blocheaza in mod automat dupa torminarea adterriantei curente,aind tensiunea de reteatrccea prin zero. IDin aceasta cauza, in majoritatea cazurilor aceste relee de timp se realizeaza pe baza unui circuit basculant rnonostahil cu trinistor.

. Atenti~! La elementele circuitulut este aplicata 0 tensrune pel'!culoas? pe~tru v~ata. M:ontarea ~i reglarea se efectueaza numar dupa sf.udiorea capitolulut XI.

vS~heT?a de principiu !l u~ui astfel de releu este prezent~ta lr_; fL~. :>.23. [72] .Cl:rcUltul basculant monostabil utih.zeaza tnmstoarel,e V:~H, YIS2, avind drcuitul de temponzare C?2R~R5R6 in circuitul electrodului de comanda .<)1 bratulUl. sting, In momentul initial trinistorul VS:l este blocat, iar V8I2conduce. Prin sarcina nu trece curent, Cond,er:satoru~ C2 este descarcat prin dioda VD2, rezistenta nuca a reztstorutur :R3 si trinistorul deschis VS2. Cond~n~atorul CI este Irrcarcat prin intermediul sarcinii si trinistorul VS2 pina la tensiunea sursei de alimentttr! !Pentru punerea in fUllictiune a releului, se apasa butonul

2c1 "

Fig. 5. ZiL m.eleu d.e tiI!1l1p pentru CCl!UB .. nCJ21 unei sa1~cini aHmenta,~.~~ in ctl.:u_'enit ceK~:~;irRU1U.

~11~~r' r~~;-~~_e~~~~;i:i~;l!~;, R3c;;;-d!~~~t;;: -

VDl _,,, diod;2~ Zener

,

'<ID3 - dioda

j_:;~_;)rlOlr\.

l

179

SBI sau se aplica intrarii un impuls pozitiv eu 0 amplitudine de cca. 2V. Impulsul de curent care trece prin rezistorul Rl si jonctiunea de comanda a trinistorului VSl, deblocheaza trinistorul. Prin sarcina treee curent. Condensatorul Cl prin iritermediud trinistorului VSl este conectat in paralel eu trinistorul VS2. Polaritatea tensiunii pe condensator asigura bloearea instantanee a trinistorului v!S2. Fe anodul acestuia tensiuneacreste brusc si condensatorul C2 irrcepe sa se incarce prin rezistoarele R3, R5, R6. Circuitul basculant iese din starea stabila. Cind tensiunea pe condensatorul C2 atinge nivelul de stabilizare a diodei Zener VDl, aeeasta este strapunsa, si prin electrodu'l de com and a al trinistorului VS2 trece curent, VS2 incepe sa conduca, iar V1S1 se blocheaza. Prin sarcina nu trece eurent. Circuitul basculant revine in starea stabila, care este pentru releui de tim[> 0 stare initiala, lPentru 0 .rezistenta a rezistorului R6 de 5ilkQ si 0 capacitate a e011- densatorului 02 de 501lF, releul asigura 0 temporlzare de cca. Is. Pentru aobtine temporizari de durata mai indelungata trebuie marite valorile parametrilor acestor elemente. Pentru stabilizarea pragului de actionare a releului, tensiunea pe bratul - drept (m figural al circuitului basculant este stabulizata eu dioda Zener VD!3.

In releul de timp pot fi utilizate orice tranzistoare de joasa tensiune de Iabricatie sovietica. Dioda Zener VD3 poate fi compusa din doua diode Zener tip .n; 814~ s~u ,n; 810,conectate in serie. Dioda Zener VDl este de tip KC !168A. Dioda VD2 poate fi orice dioda eu silrciu cu un cu-rent invers mic, In calitate de condensator Cl se utilizeaza un condensator eu hirtie, insa acesta poate fi compus si din doua vondensatoare electrolitice de 15/-,.F fiecare, conectate in serie si in opozitie. ..

Reglarea dispozitivului consta in alegerea unel. valor! dit mai marl a rezistorului Rl, astfel ca releul de limp SU functioneze normal. Cu aceasta inchelem d~rierea releelor de timp .realizate in fondcu elemente discrete.

Ca si la alte categorii de relee electronice, utsilizarea dI1cuit:lor integrate in releele de timp simplifica circuitele acestora, mentinrnd sau chiar imbunatfitind parametrii

principali. .

In fig. 5.24. [73] este prezentata schema unui releu de timp cu circuite integrate, care constituie '!11 .ana~og functional al releului din fig. 5.1.2. Cu toa~e ca circuitul este alcatuit doar din sase elemente, temporizarea pentru R2,=

180

:Fig. 5.24. Releu de ttmp en circuit integra-i. Rl ~ rezistor 1~3kn,

R2 ~ ,,~» lOMO;

Cl - condensator 220f,tFX16V; VTl ~ tranzistor 2N222?;

DDI '--c. circuit Integr at CD4011.

lOMQ si 01 = 220j.iF este de cca, 30 min, iar curentul caTe circula prin sarcina poate atinge 400 rnA. In stare a jrnitialii curentulconsumat de dispozitiv este aproape nul, Aceasta se datoreste utilizarii unui circuit irrtegr at, eonfectionat dupa tehnologia CMOS.

In starea initiala butonul nu este apasat, condensaterul Cl este incarcat pina la tensiunea sursei de alimentare. In consecinta, Ia Intrarile circuitelor integrate (elementele DDl), care sint eonectate in paralel, este aplicat nivelul «11» logic, 1a iesirile acestora - nivelul «0» logic :~i tra:nzistorul VTl este blocat. Prin sarcina nu trece curent. Releul este pus in functiune printr-o 3IPasare de scur ta durata a butonului SBl. Ca rezultat eondensatorul Cl se decsraca capid prin rezistorul Rl , ~i incepe sa se in-

181

carce prin rezistorul R2. La intrarea circuitelor DDl apare niyelul «0» logic, iar la iesire i- nivelul «1» logic, Tranzistorul 5e deblocheaza si prin sarcina incep« sacircule curentul. Aceasta situatie se mentirie pina Ia atingcrea de catre tensiunea pe condensator al nivelului «h logic. Atunci Ia iesire apare «0» logic si releul de timp revine in starea initiala,

Analogul sovietic al vcir cuutului integrat indicat in figura este KM1JIA 7 (K564JIA7), insa poate fi utilizat si crrcurtul Ki176JIA 7. In ultirnul caz se ingusteaza dorneniul de tensiuni posibile pentru alimentJarea sarcinii (6___JlOV). 'I'ranzistorul VT:l este un tranzistor KT3,ll17 A (de fabricatie sovietica) sau orico tranzistor din seria KT60B.

Releul de timp, a carui schema este prezentata in fig. 5.25 [74], este destinat deconectarii unui dispozitiv de redare a sunetului, dad Ia intrarea acestuia Iipseste semnalul sonor timp de 1...60 secunda (releu de pauza), si de asemenea pentru deplasarea automata a cadrelor in aparatul de proiectie (de exemplu intr-un filmoscop), atuncicind se incheie fonogr ama cu comentar.ii.

Releul de timp functioneaza in modul urmator, La aplicarea tensiunii de alimentare, condensatorul C2 este descarcat, si la iesirea elementului DD1.2 apare nivelul «1» logic. 'I'ranzistorul VT2 incepe sa conduca si releul elac-

~r~J .. f{,4 -~- I"e;~~stor 1IVT[,;,l? B-2 - 200k!], R3 --- ItS ---

ci - coridcnsator 10;.~,F><16V, - 100pJ!"')(16"\1; _ - tl',9'}_}_~:::_;s~fn::

Krr315B, 'VT2 .--' KT7603B; VDl -~ dioda I-()J,503AJ "l]~2 - I\:),\,i") 22)); (B) DDI - circuit Integrat K.176JIA7.

182

r

tromagnetic Kj se anolanseaza, Contactele Kl.l autoblocheaea contactele intreruptorului SAl de ap1icare a alimerrtarii, si, incepind eu acest moment, intreruptorul poate fi deconectat. Prin sarcina trece curent prin grupa de contacte Kl.l, daca sarcina este alimentata de 131 aceeasi sursa casi releul de timpsau prin grupa K1.2, daca sardna este alimentata de la alta sursa, de exemplu de la retea. Daca la intrare nu este aplicat semnaluli sonor, tr.anzistorul VTl este deschis (pr,].n curentul de polarizare care trece prin Rl,?i tensiunea pecol ector ul tranzistorului este putin mai joasa decit nivelul «1» logic al elementului DD1.1 (cca 2V). In acest caz la iesirea elementului apare nivelul de tensiunevL» logic, iar condensatorul C2 111- cepe sa se incarce prin rezistorul R4. Dupa intervalul de timp prestabilit cu ajutorul rezistorului R4, tensiunea pe condensatorul C2 atinge nivelul «1» logic (aproximativ 2,4V), iar Ia iesirea elementului DD1.2 apare niveJ.ul «0» logic. T'ranzistorul VT2 se blocheaza si releul Kl declanseaza. Se deblocheaza si intrerupatorul SAl, lntrerupind circuitul de sarcina. Daca pin a la terminarea intervalului de temporizare la intrarea dispozitivului apare un semnal de frecventa SMOra cu 0 amplitudine de eel putin 100 mV, fronturile negative ale acestuia blocheaza tranzistorul VTl. La iesirea elernentului DDl.,l apare in acest timp nivelu logic inferior si dioda VDl, deblocindu-se, descarca condensatorul· C2 prin impedanta de iesire a e1ementului.. In consecinta, condensatorul C2 nu reuseste sa se incarce pina Ia nivelul de prag, pina nu apare 0 pauza in semnailul de intrare cu 0 durata mai mare decit temporizarea data.

Releul Kl este de tip PSG---9 (certificat PC4.525;202) sau de orice alt tip, cu doua grupe de contacts la inchidere sau comutare ~i cu tensiune de actionare de 6----3,5 V.

Reglarea dispozitivului consta im alegerea rezistentei rezistorului R'2 astfel ca pe colectorul tranzistorului VTl tensiunea sa fie de cca. 2V in absent a semnalului de intrare.

Incheind seria de relee de timp analogice, prezentam doua circuite care uti'lizeaza temporizatorul electronic - -crrcuitul integrat 555 (KPI0006BI11) (vezi fig. 2.,20.). Reieul rle timp al carui schema este prezentata in fig. 5.26 [75], este analogul functional al releul ui de timp din fig. 5.24. Rezistorul Rl si condensatorul 01 constituie circuitul de temporizare. Condensatorul C2 suprima pertur-

183

Fig. 5. 26. Releu de timp cu temporlzater electronic eu eircuiutuj iintegrat 555.

:t;l - rez~sor: 4,7MQ; Cl - condensator 200J.!FX15V, C2 - O,lIlF; \ Dl - dioda K,I(52 'A (B); DAI - circuit integrat BE555.

batiile. Dioda VDl protejeaza iesirea circuitului DAl contra supratensiunilor care apar pe infasurarea releului electromagnetic. Kl la intreruperea curentului, Perrtru 0 capacitate C1 de 200f-tF si 0 rezistenta HI de 4,7 MQ se 00- tine 0 temporizare de cca 60 min.

ReleuI este pus in functiuno prin bascularea tumblerului SAL In consecinta, contactele lui SA!..l se deshid, iar contactele SA1.2 se inchid. Contatele SA1.1 intrerup suntarea condensatorului Ct ;' contactele SA1.2 furnizeaza tensiunea de alimentare releului de timp. Condensatorul 01 incepe sir se incarce. La iesirea microcircuitului. DAI apare 0 tensiune aproape egala cu tensiunea de aliraentare, Releul Kl actioneaza si asigura prin contactele sale K1.l alimentarea sarcmu. Cind tensiunea pe eondensatorul Clatinge 2/3 din tensiunea de alimentare, intra in actiune comparatorul temporizatoru}u.i. electronic din circuitul integrat, si la iesirea acestuia (borna 3) tensiunea scade la 0 valoare apropiata de zero. Re.leul Kl revine si intrerUipecircuitul sarcinii.

Releul KI poate fi orice releu cu un cure:nt de maximum 100 mA, care actioneaza la 0 tensiune cu O,5 ... 1,OV mai joasa decit tensiunea sursei de alimentare. Dioda VDl

114

poate :fii'v oric~ dioda cu siliciu de exemplu KJJI 5:22. Sa n:entwnam'ca daca rezistorul R1 este inlocuit eu dona reZi'st.oare --:- un trl variabil cu 0 rezistenta de 4,7 MQ, si un rezistor vflx de 10 kQ, temporizarea poate fi reglata.

Urmatorul releu de timp este destin at lucrarrlor de £0- tolab~rator i;>~ are trei game de valori de temporizare: 10 s ?O s ,~1 ~O min, Schema lui de principiu este prezentad ill fig, ;).,2? [76]. Gamele valorilor detem,porizare sint a~e:,e. cu aiutorul comutatorului SA2, care cormrta capacitatile C1...C3 si pragurile de actionaro ale comparator ului inclusiv incipcuitul integrat T)Al prin modificarea niv~lul~i te~siunii la intrarea de ,comanda (borna 5) a mi-crocircuittrlui DAI (vezi fig. 2.20.). In limitele fiecarei gdme, temporizarea variaza in trepte cu cornutatorul SAl -prin eomutarea rezistoarelor de temporizare R1...Rll la intrarea «valoarea de prag» (borna 6). In limitele fieca,rei trepte temporizarea este reglata lin cu ajutorul rezistorului variabil Rl1. Condensatorul de temporizare este c?nectat la iesirea «descarcare» (borna 7) prin Interrned~ul eomutato~ului SA2.1. Butonul SBI este conectat prin d.lOda, VD~ la mtrarea «pornirc» (borna 2). Iesirea microe~rclutulu! (borna 3) este conectata prin intermediul rf~zistorului R13 si al diodei VD3 la electrodul de comanda al simist~rul_ui :VS1. Intrarea «aducerea la zero» (borna 4) cone-data prm mtermediul rezistorului R12 la borna «+-» a sursei de alimentare. Cireuitul C4R17 protejeaza simistor~l I,n timpul blocarii acestuia contra supratensiunilor pen~u}oase produse de inductanta Ll, care este destinata suprrmarn perturbatiilor de tnadta frecventa, Lampa ELI este becul aparatul ui de manit. Pentru semnalizarea soTI?ri'l I;0.ate fi conectat in paralel cu iaceasta lampa orice .dispozitjv de semnalizare cu 0 tensiune de 220 V 150Hz: generator acustic, sonerie etc.

In starea initiala icondensatorud de temporizaro este descarcat, tensiunea pe borna 3 a microcircuitului DAI este aproape de zero, trinistorul VSl este blocat, iar 'lampa ELI nu arde, La 0 apasare de scurta durata a butonului SB1, releul iritra in functiune, La iesirea microcircuitului (borna 3) apare nivelul «1» logie, simistorul YSI se _desvchide si lampa ELI se aprinde. In acclasi timp H~cepe mcarcarea condensatorului de temporizare, unul din condensatoarele C1. .. C3) prin unul din rezistoarele Rl...Rll sau prin toate. Atunci (lind tensiunea pe born a 6 a microcircuitului atinge valoarea de prag, comparatorul

185

I R7

R8

I

I P10

I

VOlt RII i 5A2.!

R2

,'<3

R4

R5

R6

R9

-220 V

C1 C2 C.3

Rf4 Rf5

Fig. 5. 27. Releu de tjmp pentru lucrart rotogrartce cu temportzator electronic din serta 555.

R1 - rezistor 1kQ; R2-Rll - 1M~J,R12, R16 - 10kQ, R13 -~ 200Q, R14, R15 - 220kQ, R17 - 100Q; C1 - condensator 1~tFX16V, C' - lOIlFX16V, C3 - 100I-lFX16V, 64 - O,1I-lFX600V; V,lJ) .dioda Zener ZP012; VD2 - dioda IN4148, VD3 - IN4001; VS1 - simistor TIC206; DA1 - circuit intcgrat NE555.

186

din microcircuit actioneaza si pe borna 3 niveJul tensiunii scade aproape la zero. Simistorul se blocheaza la prima trecere a tensiunii de retea prin valoarea zero. Releul de tirnp revine in starea initials.

Pentru contectionarea releului de timp se pot utiliza urrnatoarel e analoguri de elements de Iabricatie SOVi2tica: dioda Zener VDI--KC512A, KC52,2A; dioda VD2-K,IJ;522A; dioda VD3-K,IJ;103, ,IJ;226A; simistorul VSlKY20Sf, KY60lf. Inductanta Ll se confectioneaza dupa 'tehnologia prezentata la descrierea circuitu lui din fig. 5.13. Ea poate fi Iuata si din productia de serie .cu 0 inductanta de 2-3 mH la un curent maxim admisibil de l A. Comutatoarele SAl si SA2 pot fi cu galeti de cer amica, C'2- ea ce mareste stabilitatea Iunctionarii releului,

La ajustarea dispozitivului cu ajutorul rezistoarelor de reglare R14-R16 se stabilesc limitele necesare ale gamelor de valori de temporizare.

Atentie! La elementele circuitului este laplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea si reglarea ise efectueaza numai dupa studierea eapitnlului XI.

Cu aceasta incheiem descrierea releelor de timp ana] 0- gice si trecem 1a cele discrete.

Dupa cum s-a mentionat l a inceputul acestui capitol, releele de timp discrete se impart in releecu impulsuri si releenumerice. Schema f'unctionala a unui releu de timp cu impulsuri este prezentata in fig. 5.28.

In starea initialacondensatorul de sumare Csum. este incareat, l a iesir ea blocului cu prag este un nive1 de tensiune (de obicei, aproape de zero) care mentin blocate generatorul de impulsuri si blocul de executie al releului. Prin sarcina RS nu treoe curent, Pentru punerea in Iunctiune a rele ului de tirnp, se apasa pe scurt tirnp butonul «Pornire», eeea ee duce la descarcarea capacitatii Csum. La iesirea bloculuicu prag apare un nivel de tensiune ca-

I

I '

LJ GElJERATOR

hEl&L.ABIL DE , :J~lLSUql

S8! Tc

,. PQrntre'~ Sum

Fig. 5, 2ft Schema tunctionala a unui releu de timp ell impulsuri.

137

I

q-e deolocheaza generatorul de impulsuri si blocul de executie. Prin sarcina trece curent si incepe insumarea sarcinilor irnpulsuriior de iesire ale generatorului in capacitatea condensatorului Csum, Din aceasta cauza tensiunea rpe condensator creste in trepte. Un irnpuls genereaza 0 trealp+'i. Cu Cit sint mai mari durarta si amplitudinea irniPU1suftii, cu atit este rna] malta treapta de tensiune, Atunci cind generatorul livreaza impulsul corespunzator treptei de tensiune care depaseste valoarea de prag, actioneaza bloculcu prag, La iesirea acestuia apare un semnal de blocare a Iunctionarii generatorului de impulsuri, care concomitent intrerupe curentul in sarcina prin interrnadiul blocului de executie. Releul de timp revine in star ea initiala. Datorita incarcarii prin impulsuri a condensaterului Csum se pot obtine temporizari de mare durata la o 'capacitate mica a acestuia,

Schema de principiu a unui releu de timp cu impulsuri, in care sint realizate principiile circuitului functional descris mai sus, este prezentata in fig. 5.29 [77]. Releul asigura 0 temporizare de ladteva secunde pina la citeva minute. Generatorul de impulsuri utilizeaza e18- mentcle DDl.l si DD1.2. Cu ajutorul rezistorului variabil R3se regleaza durata impulsurilor si, prin urrnare, si temporizarea. Impulsurile slnt livrate prin interrnediul rezistorului P5 si al diodei V1D2 condensatorului de 'in-

Fig. 5. 29. Releu de timp eu Impulsur i.

Rl - rezistor lOMQ, R2 - 2,2k!:1, R3, R7, R8 - lOkfl, R4 - 330kQ, R5 - lMQ; R6 - rezistor 4,7 MQ; Cl-C3 - condensator Iu.F, C4 - 470IlFXlOV; VTl - tranzistor BC214L, VT2 - BFX:!'9; VDl-V,u;4 - d ioda lN9l4; DDI - circuit integrat CD401lB.

188

r

sumare C2 conectat la intrarile elementului, DD1.3,care [oaca rol ul de bloc cu prag at releului de timp. Dioda VD2 nu perrnite condensatorului C2 sa se descarce prm rezistenta de iesire a elementului DD1.1 in intervalela dintre impulsuri, Blocul de executie este constituit din elementul DD1.4 cuplul Darlington VTl, VT2, si releul electromagnetic Kl.

In releul de timp poate fi utilizat un circuit integrat din seriile K561JIA 7 sau K176JIA 7. Tranzistorul VT 1 poate fi oricare din seria KT3107. Tranzistorul VT2 poate fi KT933B, KTM4A, KT608B. Diodele VDl...VD4 sint de tip K,ll;521A. Releul xr poate fi orice releu electromagnetic care actioneaza la 0 tensiune de 7-8V.

In fig. 5.30 este prezentata schema de principiu a unui releu de timp cu 0 functionare analoga vcu a celui din fig. 5.29, insa dotat cu 0 sernnalizare sonora de actionars [781. La iesirea blocului cu prag (elementul DD1.3) sint conectate doua generatoare de frecventa sonora. Primul utilizeaza elernentele DD2.1 si DD2.2 :;;idnd la iesirea blocului eli prag apare nivelul «l» logic, el geriereaza U'.) semnal cu frecventa de 2Hz. Cel de-al doilea generator u1UJizeaza elemente DD1.4, DD2.3, DD2.4 si genereaza un sernnal de cca, lkHzatunci cind la iesirile elernentuIui DD1.4 apare nivelul «1» logic. Semnal ele de iesire a

Rlf

Fig. 5. 30. Releu de timp eu impulsuri, dotat eu semnalrzare SrOlM>ra. Rl, R7 - rezistor lOMQ, R2 - 2,,2kQ, R3, R9, RU - lOk~~, R4·- 470kQ, R5, R6, R8 - lMn, RIO, Rll - 4,7MQ, R13 -- 220kn, Rl1- lOOkQ, R15 - 33kQ, R16 - 8,2Q; Cl-C3 - condensator IIJ,F, C4 - O,lIlF, C5 - O,OlIlF, C6 - 470IlFXMV; VTl - tranziator BC184L; VDl-VD4 - dioda IN9l4; DDl, DD2 - circuit integ rat; CD4011B.

189

ambelor generatoare sint conectate prin intermediul sumatorului cu rezistoarele R14~i R15 la etajul final cu ;tranzi:storul VTl.

lPentru punerea releului de timp in f'unctiune, se apasa pentru scurt timp butonul SBl, ceea ce descarca condensatorul de insurnare C2. La intrarils elementuluj DD1.3 apare nivelul «0» logic, iar 1a iesire - nivelul «1» logic, Aceasta duce 1a deblocarea generatorului de impulsuri cu elementele DD1.l, DD1.2 si la incarcarea condensaterului C2, cit si la deblocarea primului generator sonor. Difuzorul dinamic BAI emite un sunet intermitent. Incope ternporizarea, Atunci cind tensiunea pe condensatorul de insumare atirige nivelul de pr ag, Ia iesirea elementului DD1.3 apare nivelul «0» logic. Primul generator sonor inceteaza functioriarea, iar al doilea se conecteaza in decurs de cca. 5 s, pinacrnd condensatorul C3 se descarca, semnalizind ca intervalul de temporizare a luat sfirsit,

Componentele acestui releu sint aceleasi ca si in eel precedent. Tranzistorul VTl este de tip KT3102,D;. Difuzorul este de fabricatie sovietica de or ice tip cu 0 rezistenta a infasurarii de'minimum SQ.

Trebuie mentionat ca in unele relee de timp, examinate mai sus si calificate ca analogice, incarcarea condensatorului de ternporizare se facea de asemenea in impulsuri (de exemplu, in circuitul din fig. 5.21) - cu impulsud de forma sinusoidala cu 0 frecventa de repetitie de 50Hz, iar in circuitul din fig. 5.22 - eu 0 Irecvsnta de repetitie de 100 Hz, ins a in aceste relee nu era prevazuta posibilitatea modificari! parametrilor lor pentru comanda temporizarii. In toate circuitele releelor de timp analizate mai sus, pentru a obtine 0 precizie de citeva zecimi de procent la prestabilirea si realizarea ternporizarii, sint necesare condensatoare costisitoare cu un factor de calitate £naltii si rezistoare de precizie, Pe Hnga aceasta trebuie asigurata 0 inalta stabilitate a surselor de alimentare. In releele de tirnp numerice problema preciziei se rezolva mai simpl u.

In fig. 5.31 este data schema functionala tip a unui releu de tjmp numeric. Baza de timp este asigurata de un generator de impulsuri cu un divizor de Irecventa la iesireo La iesirile dispozitivului este prevazut comutatorul SAl, care stabileste Iactorul de divizare. De la comutitorul SAl impulsurile, care sint impulsuri de marcare Ii tirnpului, se aplica intrarii de numarare a contoruiui. De-

190

Fig. 5. 31. Schema func\ionala a unui releu de timp numeric.

oarece contoarele lucreaza, de regula, in mod binar _sau binar-zecimal pentru descif'rarea indicatiei contorului se utilizeaza un'decodifkator. Contorul de impulsuri ~i decodlficatorul f'ormeaza blocul numeric de prag al releului de timp, eu ajutorud comutatorudui SA2 se stabile9te. pragul de actionare al releului. In acest fel se 'P,resta?11e~te numarul de impulsuri prod use de generator, incepind cu pornrrea releului pin a' la aparitia la ie9i:-ea bloculu~ de executie a semnalelor de actionare, Pornirea re~eulUl. ~e timp se ofectueaza prin aducerea contorului lao st.area imtiala (de regula, la zero). Aceasta face ca la le~lr':Ja bl~cului eu prag sa apara un semnal, care conecteaza sarc;na si debloeheaza genenatorul de irnpulsuri. Cind ~~unarul de impul suri din contor este eg8!lcu celpres!aotht, Ia iesirea blocului cu prag apare un semnal, care mtrerupe curentul prin sarcina si blocheaza generatorul (<<Stop»). Prin modificarea famorului de divizare a contorului se schimba subgamel e valorilor de temporizare.

Utilizind in generator stabilizarea cu cuart a Irecventei de repetitie a impulsurilor, p~t~~. obtin,e 0 precizie in prestabilirea si realizarea temporizarn de citeva murm de procent (fara a termostata rezonatorulcu cuart), Cornutarea subgamelor de valori de temporizare s~ poate"e'f,:ctua si prin variatia f'recventei generatorulUl,. da~a sint prevazute rezonatoare cu cuart cu Irecvente ?l~ef1t:- S8.U coridensatoare de diferite capacitati. Sint posibi le ~1 alte vartante, de exemprlu, cind in releu nu se utilizeazad;codificatorul si comutatorul SA2, iar intrarea bloc~lu~ ~e executie all releului de timp este conectata Ia una din le!?l'r~le contorului. In acest caz valoarea temporiz.arii ~ste reglata prin sehimbarea f recverrtei generatorului v d.~ Impulsuri, In fig. 5.,31 or:,ganul .de reglar~ a temponzaru este notat cu Iinie punctata ca 0 impedanta Z.

181

l

.g
...
41
§
1=1
I'.lo
.§
....
41
"C
:=
41
Ql
~
~ N
.1)
V) .Q
t>i.
r;:; 182

r

Schema de principiu a unui releu de timp care realizeaza schema Iunctionala din fig. 5.31 este prezentata in fig. 5.32 [79]. Circuitul asigura temporizarea in trei subgame; 0,1-9,9:;;i 1-99 s si 1-99 min. Generatorul de irn-

pulsuri este cu excitatie externa, a carei sursa este reteaua de iluminat. 0 parte din tensiunea retelei este aplicata puntii cu diodele VDl...VD4 de la infasur area secundar a a transforrnatorului coborrtor de tensiune al

blocului de alirnentare. Tensiunea pulsatorie cu frecventa de 100 Hz se aplica intrarilor elementului DD1.1 prin intermediul rezistorului R3. La borna 10 a elementului DD1.3 sint create impulsuri dreptunghiulare cu 0 frecventa de repetitie de 100 Hz, care sint livrate divizorului de frecventa doar in cazul cind la intrarea de comanda a elementului (borna 9) este aplicat nivelul «L» logic. Divizorul de f recventa este realizat cu contoarele DD2-DD5, contoarele DD2-DD4, avind un factor de divizare ega.1 cu 10, iar DD5 - un factor de divizare egal eu 6. Astfel, la iesirile divizorului apar impulsuri cu perioadele 0,1 s, 1 s :;;i 1 min, livrate la contactele fixe ale comutatorului SA'3. Contactul mobil al acestuia este cupl at la intrarea C1 a primei decade a contorului de impulsuri cucircuitul lntegrat DD6. A doua decada acontorului de impuisud utflizeaza microcircuitul integrat DDS, iar decodificatorul - microcircuitele DD7, si DD9, ale carer iesiri sint conectate la contadele fixe ale comutatoarelor SAl si, respectiv, SA2. Contactele mobile ale acestor comutatoare sint conectate prin interrnediul inversoarelor DD10.1 si DD10.2, la intrari le elementului logic 2~I-NU DD10.3. Iesirea acestuia este cuplata la intrarea de comanda a gencratorului de impulsuri (borna 9 a elementului DD1.3) si Ia una din intr arile circuitului basculant bistabil din blocul de executie in care intra elementele DD11.3, DD11.4. A doua intrare a acestui circuit bistabil (borna 12 a elementului DD11.4)este conectata prin intermediul condensatorului C1 la butonul SB1 «PORNIPE». Iesi rea circuitului bistabil (borna 11 a elementului DD11.4) c()manda prin inrtermediul tranzistorului VT1 trinistorul VSl. Acesta este conectat la diagonala puntii cu diode VD5- VDS. In starea initiala, in care releul de timp revine imedi at dupa terminarea ultimului interval de temporizare, pe contactele mobile ale comutatoarelor SAI-SA2 este aplicat nivelul «0» logic, Acest nivel este inversat de catre inversoarele DD10.1 si DD10.2. In con-

193

secinta, la ambele intrari ale elementului DD10.3 apars nivel ul «1» logic, iar la iesirea elementului apare nivelul «0» logic, care blocheaza-trecerea impulsurilor prin elementul DD1.3. La iesirea circuitului basculant bistabil (borna 11 a elementului DD1I.4) apare nivelul «0» logic. 'I'ranzistorul VT1 si trinistorul V:S1 sint blocate. Prin sarcina conectata la priza XS1 nu trece curent.

Pentru punerea in functiune a releului de timp, dupa stabilirea temporizari i necesare cu ajutorul comutatoarelor SAl...SA3, se apasa butonul SBI. Condensatorul descarcat C1 este conectat La intrarea de punere a circuitului bistabil in poziti a «1» (borna 12 a elementului DDI.4) si la intrarea el ementului DD1.4, ceea ce duce la aparitia la aceste intrari a unui impuls negativ scurt, Circuitul bistabil basculeaza, deschizind tranzistorul VT1 si trinistorul VSI. Prin sarcina incepe sa eircule curentul, Aproapeconcamitent la lesirea elementului DDI.4 apare 11n scurt impuls pozitiv, care pune contoarele divizorului de f'recventa in pozitia 9, iar contorul de impulsuri - in pozitia «0». Dupa aceea, pe contactele mobile ale comutatoarelor SA1-1SA'2 apare nivelul «1» logic, iar La intrarile elementului DD10.3 - «0» logic. Aceasta face ca la iesir ea elementului DDIO.3 sa apara nivelul «1» logic, care permite trecerea impulsurilor prin elementul DDI.3. Pe contactul mobil al comutatorului SA3 incep sa apara impulsuri le de marcare a timpului si, oind numarul acestora devine egal cu valoarea prestabilita, pe contactele mobile ale comutatoarelor SA1-SA2 apare nivelul «O» 10- gic, Acesta face ca si la iesirea elementului DD10.3 sa fie acelasi nivel. Circuitul basculant bistabil din blocul de executie este adus la zero si curentul nu trece prin sarcina. Odatscu bascularea circuitului bistabil este blocata si trecerea impulsurilor prin elementul DDI.3. Circuitul revine in starea initiala, Pentru semnalizarea sfirsitului ternporizarii se utilizeaza generatorul de fr ecventa S0I10- racu elementele DD10.4, DD1I.1, DDH.2 cu difuzorul dinamic VAL Intrucit generatorul dupa terminarea temporizarii incepo sa oscileze si functioneaza pina 10. inceperea unui nou interval de temponizare, in circuitul dituzoruluiriinamic este prevazut intrerupatorul SA4.

'I'ranzistorul VT1 trebuie sa aiba un factor de transfer in curent cit mai mare. Daca blocul de executie nu actioneaza destul de net, trebuie utilizat un tranzistor din seria KT3102. Difuzorul dinamic poate fi orice difuzor de

194

r

midi putere cu rezistenta bobinei de sunet de rrurumum 8Q. Blocul de aliment are trebuie sa asigure 0 tensiune continua (de preferinta, stabilizata) de 5V, 1a un curent de sarcina de minimum 0,5 A si 0 tensiune alternativa de 3-5 V ila uncurent de sarcina mica (10-20 mA). Schema de aliment are poate fi realizata si conform fig. 5.33. In acest caz puntea cu diodele VDl...VD4 si rezistorul R3 (fig. 5.32) sint excluse din circuit, iar rezistorul R1 (fig. 5.33) este conectat la intrarile elementului DD 1.1 (fig. 5.32). Daca montajul releului este efectuat corect si toate piesele sint in stare buna, atunci dispozitivu1 nu trebuie sa fie ajustat.

Atentle! 'La elementele cireuitului jeste aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea ~ reglarea se efectueaza numai dupa studierea eapitolului XI.

Releul de timp, a careui schema de principiu este prezentata in fig. 5.33 [80] asigura temporizari de la 0,1 la 99 s in doua subgame: 0,1-9,9 ¢ 1-99 s. Releul este utilizat pentru coma:nda lampii aparatului de marit (LAl'"J) in timpul copierii fotografiilor. Pentru aceasta in dispozitiv sint prevazute indicatoare numerice ale valorilor de temporizare. Aceasta permite modificarea temporizarit fara a aprinde lumina

Impulsurile la intrarea divizorului de frecventa, Ia fel Ica si in circuitul precedent .sint formate din tensiunea pulsatorie cu Irecventa de 100 Hz si amplitudinea de cca. 11 V, livrata de puntea cu diode VD4. Pentru a evita netezirea impulsurilor de catre condensatorul C3 si C4,' acesteasint despartite de plusul puntii cu dioda VD5. Divizorul de Irecventa este realizat cu contoare binar-zecirnale DD3.DD4. Gamele de valori de temporizare sint comutate de comutatorul SA2. In acest circuit comanda formarii irnpulsurilor de marcare a timpului se face prin intrarjle de aducere la zero (Ro) ale divizorului de frecventa direct decatre circuitul basculant bistabil din blocul de executie. Acestcircuit este constituit din elementele DD1.3 si DD1.4. Elementul DD2.1 joaca rolul unui circuit decoincidenia si este analogul el ementului DDIO.3 din circuitul precedent. 'I'ranzistoar ele VTl .si VT2 j oaca rolul de invertoare logice, -Elementele DD2.2 si DD2.3 CO)lstituie un generator de inailta Irecventa, comandat prin trei intrari: de 1a circuitul bistabi1 al blocului de executile prin intermediul diodei VD7; de la circuitul de coinci-

196

denta (iesirea elementului DD2.1); de la divizorul de freevenia prin interrnediul invertorului DD2.4.

In starea initiala Ia iesirea circuitului basculant bistabil (borna 3) a elementului DD1.4 este nivelul «1». 'I'ranzistorul VT3 conduce, trinistorul VS1 este blocat si prin sarcina (LAM) nu tr ece curent. Imtrari le Ro ale divizorului de f'recventa sint de asernenea mentinute la nivelul «1» logic, de aceea divizarea nu se efectueaza, Iesirfle divizorului de f'recventa se gasesc in starea «0» logic, din care cauza la iesirea invertorului DD2.4 este nivelul «1» logic. Contorul de impulsuri cu circuitele integrate DD5, DDt) este pus la valoarea do rita a duratei ternporizarii cu ajutorul comutatoarelor SA3 si SA4, De aceea pe contactele mobile ale comutatoarelor SA3 si SA4 este nivelul «0» logic,care fiind inversat de tranzistoarels VTl ~i VT2 aduce iesirea elementului DD2.1 in starea «0» logic. In aceasta situatie orice schimbare a pozitiei comutatoarelor SA3, SA4 duce la aparitia nivelului «1» logic la iesirea elementului DD2.1 si la punerea in functiune a gener.itorului de Inalta f'recventa, Acesta aduce rapid contorul de impulsuri la starea care corespunds noilor pozitii ale comutatoarelor si starea initial a a circuitu1ui este mentinuta,

Pentru punerea in f'unctiune a releului de timp se apasa pentru un scurt timp butonul SBl. Aceasta basculeaza circuitul bistabil, ceea ce bee ca la iesirea elernentului DD1.4 sa apara nivelul «0» logic, care blocheaza tranzistorul VT3, deblocheaza divizorul de f'recventa si contribute la eparitia nivelului «1» logic la iesir ea elementului DD2.2. Blocarea tranzistorului VT3 duce la deblocarca trinistorului VSl si aprinderea becului aparatului de rnarit. Deblocarea divizorului de frecventa duce la aparitia impulsurilor de marcare a tirnpului la intranea de sus (in figura) a el emeritului DD2.3. Datorita faptul ui ca a doua intrarea elementului DD2.3 este conectata 1a iesirea elr--

, mentulut DD2.3 este xonectata la iesirea elementului DD2.2, impulsurfle de marcare a timpului sint aplicate intrarii c!l a contorului DD5. In acelasi timp, la a doua iesire a circuitului bistabil (iesirea elementului DD1.3)

.~ apare nivelul «1» logic care genereaza un scurt impuls I pozitiv Ia intra rile R, ale contoarelor DD5, DD6. Acest irnpuls qpucecontoarel'e la starea initialii. Prin urmare,

numarar~a impulsurilor de marcare a timpului incepe de la zero. Cind starea contoarelor DD5, DD6 corespunde po-

197

zitiei comutatoarelor SA3, SA4, la ambeleintrari ale elemcntului DD2.1 apare nivelul «1» logic, iar Ia iesirea lui - t<O» logic. Acesta face sa basculeze circuitul bistabil si Intregul circuit .revine in starea initiala, LAM se stinge.

Sursa de alimentare + 5V este un stabilizator parametric cu dioda Zener VD6 /?i eu un amplif'icator de curent cu tranzistorul VT4. Acesta se instaleaza pe un radiator cu 0 supraf'ata de cca. 50 ,cm2• Transformatorul de retea ponte fi orice tr ansf'orrnator cu puterea de 8-.10 W, care asigura

pe infasurarea secundara 0 tensiune de 7-9 V. .

Reglarea dispozitivului incepe cu ajustarea eurentului de stabilizare a diodei Zener VD6 la eea. 8-10 IIL.t\, prin aleger ea rezistorului Ri12. Dupa aceasta, alegind valoarea rezistorului R1, se regleaza, utilizind un osciloscop, amplitudinea impulsurilor pe rezistorul R2 la nivelul de 4--,- 5 V. Fr ecventa generatorului de inalta frecventa eu el ementele DD2.2 si DD2.3 poate fi in gama de 10 ... 100 kHz. Aceasta poate fi corectata prin alegerea elementelorRll si cs. Mai departe, in starea initiala a re'leului de timp se verifica tensiunea colector-emitor a tl1anzistoarelor. VT1, VT2, si dad aceasta depaseste 0,4 V, se modifica ;talorile r ezistoarelor R7, R8. In eazul unui nivel ridicat ide perturbatii, ,carre tree prin retea si due la der anjamente 'in Iunctionarea dispozitivului, se mareste capacitatea con:" densatorului C10 sau se instaleaza un filtru do jirotectle

lla .intr area tensiunii de r etea. ..' .

Atentie! La elementcle circurtului este aplicata 0 tensiune periculoasa pentru viata, Montarea ~i reglarea se efectueaza numai dupa studierea capitolului XI.

In fig. 5.34 este prezentata schema unuireleu.de timp pentru obtinerea de temporizari la eopierea Iotografiilor [79], cu valori in tr ei subgame: 0,1-9,9 s, 1-99 s si 1- 99 min. Precizia de prestabilire si de formare a irrterv alelor de teporizare atinge in acest dispozitiv citeva miirni de procent.

Deosebir ea Iundamentala a acestui releu de cele precedenteeste utilizarea de eireuite CMOS eu un grad ridicat de integr ar e. Astfel, baza de timp utilizeaza miorocircuitul DD1, elaborat special pentru ceasuri olectronice. In component a acestui microcircuit intra un generator care Iunctioneaza cu un rezonator externeu cuart ZQl cu Irecventa de 32768 Hz si doua divizoare de fre~ventaeu factorii de divizare 215 (32768) si, respectiv, 60. Ca rezultat, de la iesirea Sl (born a 4) se pot obtine impulsuri de mar-

198

r

Fig. 5.34. Releu de timp numeric de mare eficacitate ~i precizie. ~1, ~4 -- rezistor1MQ, R2 - IOMQ, R3, R8, R9- IOOkQ, R5, RIO,

7 lOkQ, R6 - 390Q, Rll - 390Q C1 - condensator 47pF C')

5 ~ 20pF; C3 - O,04?1-tF, C4 - lOOOpF; VT1 - tranzistor KT361B VT, -. KT940A; VDI-VD4 - d ioda KTT105B' HL1 _ ,. lV I" trolum tV AJI 0 B ,u" OIOOa e ec-

. ' .• mescen :;. 3 7 ; VS1 - trinistor KY202E; DDI - micro-

CIrcUIt K176lifb12, DD2, DD8 - KI76JIA7, DD3 - K176TIVI2, DD4 DD5 - K176ME4, DD6, DD7 - KI76J1E8' ZQ1 - re'7onator c~

cuart 32768Hz. ,~

~are a in~elrvalelor de 1 s, jar de la iesirea M (borria 10)Imp ulsurt d~ r~larcare a inteJrV'alelor de 1 min. Tn afara de aeeasta, lav le91rea F' (borna 11) sint livrate irnp ulsurj cu o fJ_'ecventa de v1024 Hz, care pot fi uti1izate pentru sernll1ahzarea sonora.

Pentru .~ obtine impulsuri de marc are a intervaleio,r d~ 0".1 s se folosesc contoarele DD4, DD5,conectate in sene 91 cuplate la iesir ea F a microcircuitului DD1 i--.L u-

it 1 . . . _I.er

Cl. a resirea Sl a mircrocircuitului DDI Irontul impulsu-.

lUI de ~arcare a secu~delor aparrev imediat dupa punerea in fu~(yune a rele~lUl (cu toate ca nu a inceput lncii int~rValU'l de temporizare), acest impuls este «lichidat , cu ajutorul elemen~elor DD2:1-DD2.3 si DD3.1. Impulsuril~ de marc are a mmutelor sint aplieate nemijloeit pe cornu~atorul subgamclor SAL De la eontorul mobil al acestuia Impulsunle de marCilire a tirnpului sint aplicata intrarii

198