Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In 1877 a fost sintetizata pt prima data o substanta colorata –crisoidina.Pe baza si , in 1908 Gelmo a obtinut pt
prima data sulfamilamida.In 1932- se sintetizeaza silfamida rosie ( prontosil).
In 1935 Domag K foloseste pt prima data sulfamidele in streptococia experimentala la sobolan .
Pt ca a demo prima data -> primeste premiul Nobel pe cr il refuza
Astazi pt uzul terapeutic se folosesc cam 25 sulfamide, la noi cam 10
CAP I. SULFAMIDE
Ulterior , prin substituirea unui atom de H2 din grupa amino.pozitia para =>sulfamida acetilata
Formula
De la grupa mama prin substitutia cu diversi radicali s-a obtinut o gama de sulfamide
Formula
Rezistenta la sulfamide e posibila si se datoreaza fie unor doza prea mici fie unor pauze prea mari a
intreruperii devreme a tratamentului , bacteria facand diferenta intre sulfamida si A.P.A.B. Exista bacterii care
sunt rezistente pentru ca isi sintetizeaza singure APAB.
Ciclul biologic
-se pot administra pe cale orala si parenterala
-se absorb bine . iar la niv.sangelui se cupleaza cu proteinele plasmatice intr-ul procentdiferit
-sulfamide ce se cupleaza 30-40%: actioneaza rapid , efect de scurta durata
-sulfamide ce se cupleaza 70-90%:actioneaza timp indelungat –sulfamide RETARD ( de depozit)
-acetilarea sulfamidelor ;sub aceeasi forma se elimina ulterior in cea mai mare parte in rinichi
-pt. A grabi eliminarea sulfamidelor se poate proceda la alcalinizarea urinei prin administratea de bicarbonat
de Na . Specia sensibila :cainele
1
CLASIFICAREA SULFAMIDELOR
2.Sulfamide care se absorb bine, actioneaza in timp mai indelungat si se elimina lent din organism.
-se cupleaza cu prot. plasmatice 70-90% avand un efect mai mult sau mai putin retard
-se administreaza o data pe zi
ex:sulfametin( bayrena, dulana )
sulfadoxin
sulfametoxazol
sulfafenazol( kinex, fanasil )
3.Sulfamide care administrate pe cale orala nu se absorb , actioneaza predominant local si se elimina
netransformate.
-se folosesc in infectii digestive in principal
Ex:ftalilsulfatiazol (talazol)
sulfaquinoxalina-in coccidioza
formosulfatiazol
Borqal
Sultrin } sulfadoxin potentat
bigram
trisulfan
trizolvet
optiprim
trifadoxin
trimoxin
triprim
2
Indicatii terapeutice ale sulfamidelor
-se folosesc in infectii digestive , bronhopneumonii, infectii urinare, mamite, pododermatite, metrite, precum
si unele boli parazitare(coccidioza) , unele in fascioloza.
1. NITROFURANUL
Pulbere de culoare galbena , insolubila in apa .In structura sa prezinta un nucleu furanic si grupare
nitro.Gruparea nitro fiind responsabila de act. antibacteriana a nitrofuranului .Mecanismul de actiune al
nitrofuranului consta in perturbarea metabolismului bacterian insotita de fracturi.
Spectrul de actiune este larg cuprinzand gram+; - ; acidorezistenti; precum si unele protozoare .Se
administreaza pe cale orala situatie in care se absoarbe f putin cca 10% , actionand in gastroenterite .Cand
mucoasa prezinta leziuni absorbtia este mai buna.
Datorita toxiciatii nitrofuranului si a remanentei sale in produsele de origine animala atat nitrofuranul cat si
derivatii sai sunt interzisi la animalele de renta.Sunt foarte toxici mai ales pt palmipede ai cancerigen la om.
Se pot administra in doze de 3-4g/kg aminale de companie pe cale orala sau sub forma unor preparate pt uzul
topic. Ex: Manis –pulbere cicatrizanta
Enteroguard-tub. Digestiv
Oxifuran
Metrosept
Pododermin
Dermoguard
2. FURAZOLIDONA
Similar nitrofuranului
Se utilizeaza pt. Pasarele si animalele de companie
Ex: Clorovit
Anfuridon } in tub digestiv
Azovit
Nitrofurantoina-produs de uz uman in infectii urinare
Caine 3-5 mg/kg –in infectii urinare
3
Clasificarea antibioticelor:
1.Gr. antibioticelor betalactonice /betalactamide- penicilinele mat, penicilinele de semisinteza, penicilinele
retard , cefalosporinele
2.Gr. aminoglicozidelor
3.Gr.macrolide
4.Gr. falselor macrolide
5.Gr. pertoridelor
6.Gr. polipeptidelor ciclice
7.Gr.fenicolelor
8.Gr.tetraciclinelor
9.Gr. altor antibiotice( antibiotice citostatice, antibioticele furajelor )
I.GRUPA BETALACTAMIDELOR
1.PENICILINELE NATURALE:
4
-se poate intalni socul alergic la bovine tradus prin : hipersalivatie, edem al botului si pleoapelor, dispnee,
nu se administreaza la cobai , hamsteri si chinchila , provoaca un dismicrob. grav.
Administrarea din 6 in 6 ore : la animalele mari 2000-5000 U.I / kg
la animale mijlocii 5000-6000U.I/kg
la animalele mici 25000 U.I /kg
la pasari 10 000-20 000 U.I/ kg
Se admin. intraperitoneal 200 000 -400 000 UI pe animal – animale mari solubilizata in 20-50 ml ser
fiziologic .
Aniimalele mici si mijlocii 50 000 -200 000 UI pe animal -intraarticular se solubilizeaza in 3-5 ml ser
fiziologic.
2.PENICILINE DE SINTEZA
Dupa izolarea acidului 6-amino-penicilamic , prin grefarea a diverzi radicali incepand c anul 1956 s-a obtinut
penicilina de semisinteza .
Avantaje: -se pot adm. pe cale orala fara a fi inactivate de sucul gastric
-sunt active si fata de unii germeni producatori de beta lactamaze care inactiveaza penicilinele
laturale.
-unele dintre ele au spectru larg, similar cu cele naturale
a) Ampicilina
- se prezinta sub forma de sara sodica pt administrare pe cai parenterale si sub forma de trihidrat capsule pt
cale orala .
-ezistenta la act. sucului gastric , dar e inactivata de penicilinoza safilococica .Se absoarbe bine si are o
biodisponibilitate de 60-70 % .
-se elimina pe cale renala si partial prin bila .
-concentratia urinara este activa dpdv terapeutic , spectrul de actiune este larg.
Doze : animale –mari 5-10 mg/kg
-mijocii 2-3 cg/kg
-mici 3-5 cg /kg
Exista preparate in care ampicilina este asociata cu o substanta bulbactam prin aceasta asociere prep. rezultat
este activ si fata de bacteriile produse de catre betalactamaze ( se largeste spectrul de actiune)
Ex :Ambipen
Ampicol
Ampisur
Ampiclox
Mamfort
Chinomast
Ampistrepto
b) Amoxicilina -se caract printr-o biodisponibilitate > decat cea a ambicilinei cca 90%
Are o difuzare mai buna in tesut , iar eliminarea se face pe cale renala sub forma activa .
Singura activa pe cale orala dar inactivata de catre unele beta lactamine .Se practica asocierea cu acidul
clavulamic astfel largindu-se spectrul de actiune .Aprox. aceleasi doze cu ambicilina.\
5
Ex: Augmentin
Amoxilrom
Amoxiclav
Amoxi-Vet
Amoxicolistin
Rimox
Verimaxin
c) Oxacilina
- sub forma de capsule si pulberi injectabile
-nu este inactiva la nivelul tubului digestiv
-este activa si fata de germeni producatori de beta-lactamaza
-are un spectru de actiune mai ingust activa fata de coci
Ex:Totociclin-o asociere cu ambicilina
Meticilina-sub pulbere injectabila
Activitate antibacteriana mai slaba decat cea a penicilinei G
e) Carbeniciline (Pyopen)
Se elimina in mare parte netransformata prin rinichi , putandu-se folosi cu bune rezultate in infectii urinare
Este activa fata de germeni rezistenti : pseudomonas & proteus
3. PENICILINELE RETARD
*Benzatin benzil penicilina :produs de condensare a 2 mol. de penicilina G legate intre ele prin dibenzil-
metil-diamina.
Actiunea retard se explica prin eliberarea lenta de cantitati mici de penicilina la nivelul organismului.Se
administreaza pe cai parenterale in doza:animale mari 10000U.I/kg
mijlocii 15 000U.I/kg }la interval 24-48h
mici 20000U.I/kg
6
Ex:Moldamin
Efitard
Tripedin
4. CEPHALOSPORINE
3.De generatia a III –a au spectru larg de actiune care include in plus fata de generatia anterioara
ENTEROBACRERIACEAE
Ex:Ceftriaxona
Cefotaxina
Cefoperazona
Cefazitina
4.De generatia a IV- sunt active fata de cele de generatia III si fata de o gama larga de gram +
Ex: Cefepima
Cefpiroma
Cefquinoma
Dupa calea de administrate –orala –ex:Cefaclor Cefaxima Cefetamed
-parenteral
Preparate comerciale de uz veterinar Ex: Cefa Cure
Excenel
Pethazone
Cobactam->contine cefalosporina de ultima generatie cefaquinoma
II.GRUPA AMINOGLICOZIDE
7
Rezistenta la antibioticele din aceasta grupe e cauzata de scaderea capacitatii medicamentelor de catre
sistemul transportor .
Mutatii care modifica locul de legare al aminoglicozidelor
Sinteza mediata plasmatic a unor enzime care pot inactiva aceste antibiotice.
Modificarea structurii membranei celulare bacteriene care va modifica patrunderea antibioticelor in celula.
CLASIFICARE AMINOGLICOZIDELOR
1.Dupa structura – derivati de 3 aminohexoza ex:Gentamicina
Togramicina
Amicacina
Canamicina
-derivati compusi din 2aminozaharuri: Streptomicina
-derivati compusi 3aminozaharuri : Neomicina
Paronomicina
2.Dupa momantul aparitiei
-de generatia I ex:Streptomicina
Canamicina
Spectinomicina
-de generatiaIII ex:Gentamicina
Tobramicina
-de generatia III ex:Amicaina
1.STREPTOMICINA