Sunteți pe pagina 1din 4

MACROLIDELE

Prezentarea pe scurt a grupei


Primul reprezentant al seriei Eritromicina (1952)
Se numesc macrolide deoarece cuprind in structura un inel alifatic lactonic de dimensiuni mari.
Clasificare
Dupa origine:
substante naturale: eritromicina, oleandromicina, josamicina, spiramicina.
Substante de semisinteza: roxitromicina, claritromicina, azitromicina.
Dupa ordinea introducerii in terapie:
generatia I: eritromicina, oleandomicina, josamicina,spiramicina.
generatia a II-a: roxitromicina, diritromicina, claritromicina, azitromicina,
telitromicina.
Vechea generatie: Eritromicina, Spiramicina Spiramycin, Josamicina - Josamycin
Noua generatie: Roxitromicina Rulid,
Claritromicina - Klacid
Exemple de medicamente
1.Eritromicina - primul reprezentant
este produsa de Streptomyces erithreus
Principii de administrare:
se administreaza numai sub forme enterosolubile (esterii sai: succinat, propionat, stearat,
lactobionat) datorita instabilitatii sale in mediu acid gastric
este medicatia de alternativa la pacientii cu alergie la penicilina
provoaca fenomene de iritatie digestiva de tipul greata, voma, diaree, durere epigastrica
inhiba citocromul P450 provocand inhibitie enzimatica asupra altor medicamente administrate
concomitent: teofilina, anticoagulantele orale, digoxina crescand riscul reactiilor toxice ale
acestora
Dintre noile macrolide ultimele doua s-au impus in practica clinica.
2.Roxitromicina - Rulid - cp. 150 mg
Caracteristici si principii de administrare:
are absorbtie rapida si realizeaza concentratii plasmatice mari la doze mici avand o actiune
bactericida pe durata de 24 h
penetrabilitate tisulara si celulara mare (macrofage si leucocite) comparativ cu eritromicina
este stabila la acidul clorhidric putandu-se administra ca atare
se poate administra in doza unica 300 mg/zi cu aceeasi eficienta clinica si bacteriologica cu
ritmul 2 x 150 mg/zi in infectii de cai respiratorii superioare si inferioare
prezinta rare efecte adverse digestive
3.Claritromicina - Klacid - cp 250 mg si 500 mg
- suspensie 60 mg/100ml; 125 mg/5 ml
- i.v. 500 mg/flacon
Caracteristici si principii de administrare:
absorbtia nu este influentata de mese
realizeaza concentratii eficace la toate nivelele tractului respirator (nazal, amigdalian, pulmonar,
alveolar)
penetrabilitate ridicata atat intra cat si extracelular
metabolitul activ (14 - OH Claritromicina) potenteaza efectele Claritromicinei
poate creste nivelele plasmatice ale Carbamazepinei si Teofilinei necesitand monitorizarea clinca
a pacientilor respectivi
are actiune antibacteriana si pe Helicobacter pylori, intrand astfel in schema triplei si quadruplei
terapii de eradicare a infectiei cu acest germene la pacientii cu ulcer duodenal.
4. Azitromicina (Sumamed)
Biodisponibilitatea orala este medie, scazuta in prezenta alimentelor. Se acumuleaza in
tesuturi si se elibereaza lent, avand un T1/2 de 60 ore. Se acumuleaza in eritrocite si
macroface. Realizeaza concentratii plasmatice mari in sputa, plamani, amigale, sinusuri,
stomac, organe genitale feminine si prostata.
Spectrul este asemanator eritromicinei dar este activa si pe unele bacterii G-: Haemophillus
influenzae, Moraxella catarrhalis, Legionella, Neisseria, Bordetella.
Doze: prima zi 500mg in priza unica, apoi 250 mg/zi 4 zile sau 500 mg/zi 3 zile
Poate interactiona cu medicamente
biotransformate de sistemul
oxidazic microzomial
dependent de citocrom P450 ( warfarina, teofilina ,midazolam).

Spectrul antimicrobian:
asemanator penicilinei G
coci G+, streptococ inclusiv stafilococii penicilinazo-secretori ,mai putin sensibili
bacili G+: bacilul difteric foarte sensibil, Lysteria monocitogenes,
coci G-;
mycoplasme;
Chlamydii;
Rickettsii;
Treponeme;
Actinomicete.
Referat gata facut

MACROLIDELE
Macrolidele cuprind in molecula lor un ciclu lactonic ( de dimensiuni mari )- un inel
lactonic legat prin legaturi glicozidice de structuri zaharidice si/sau aminozaharidice.
Clasificare
Dupa origine:
- substante naturale: eritromicina, oleandromicina, josamicina, spiramicina.
- Substante de semisinteza: roxitromicina, claritromicina, azitromicina.
Dupa ordinea introducerii in terapie:
- generatia I: eritromicina, oleandomicina, josamicina,spiramicina.
- generatia a II-a: roxitromicina, diritromicina, claritromicina, azitromicina, telitromicina.
Spectrul antimicrobian:
asemanator penicilinei G
- coci G+, streptococ inclusiv stafilococii penicilinazo-secretori ,mai putin sensibili
- bacili G+: bacilul difteric foarte sensibil, Lysteria monocitogenes,
- coci G-;
- mycoplasme;
- Chlamydii;
- Rickettsii;
- Treponeme;
- Actinomicete.
Mecanismul de actiune- consta in inhibarea sintezei proteice ribozomale, prin fixare de
subunitatile ribozomale 50 S, blocand reactiile de transpeptidare si/sau translocatie. La concentratii
terapeutice obisnuite, efectul este bacteriostatic, iar la concentratii mari este bactericid..
Eritromicina
Este un antibiotic natural din culturile de Streptomyces erythreus, cu caracter bazic.
Are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece este inactivata de sucul gastric. Se
administreaza ca preparate enterosolubile cu biodisponisilitate variabila. Alimentele reduc absorbtia
eritromicinei, se administreaza cu cel putin o ora inainte de mancare. Se fixeaza de proteinele
plasmatice in proportie de 84 %, realizand concentratii active care se mentin 6 ore. Difuzeaza bine
in tesuturi, cu exceptia LCR. Trece placenta si prin laptele matern. Se concentraza in ficat unde se
metabolizeaza partial prin demetilare si se elimina prin bila in concentratii mari. Eliminarea se face
prin bila , fecale (2/3) si renal (1/3).
Are efect bacteriostatic sau bactericid in functie de concentratia antibioticului,
microorganism si faza de crestere a microorganismului.
Intoxicarea microorganismelor este datorata fixarii pe subunitatea ribozomala 50 S si
impiedicarea sintezei proteinelor bacteriene. Legarea de ribozomi este reversibila si competitiva cu
clindamicina si clorafenicolul.
Antibioticul patrunde in bacteriile G+ in concentratii mai mari decat in cele G-. Activitatea
este maxima la pH alcalin deoarece concentratia formei este mai mare si patrunde mai usor prin
peretele bacterian. Este activa pe germeni intracelulari deoarece realizeaza concentratii mari in
macrofage si leucocite polimorfonucleare.

Spectrul antimirobian este specific grupei fiind activ pe:


- coci G+: pneumococ, streptococ, stafilococ pnicilinazosecretor;
- coci G-: Neisseria ghonoreae, N. Meningitidis;
- bacili G+: bacilul difteric (de electie), Clostridium perfringens, Clostridium tetani, Lysteria
monocytogenes,
- Mycoplasma pneumoniae;
- Treponema palidum;
- Rickettsii;
- Chlamidii.
Rezistenta apare prin:
- mutatii ale receptorului specific de la nivelul ribozomilor 50 S;
- scaderea permeabilitatii membranelor celulare bacteriene;
- inactivarea antibioticului sub actiunea unei esteraze mediate plasmidic.
Reactii adverse:
- digestive: greata, voma, diaree, anorexie;
- rar fenomne alergice: eruptii cutanate, febra, eozinofilie;
- rar aritmii cardiace;
- la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie.
- Folosirea esterilor pentru o perioada mai mare de 2 saptamani duce la dezvoltarea
icterului colestatic.
Contraidicatii: in insuficienta renala si hepatica.
Utilizari:
Este antibiotic de electie in:
- pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae;
- difterie;
- tuse convulsiva.
- Pneumonia cu Clamydia trachomatis la sugari;
- Forme grave de enterocolita cu Campilobacter pilori
Reprezinta medicatia de alternativa la bolnavii alergici la peiciline deoarece au acelasi spectru
antimicrobian.
- in infectii streptococice: faringita, scarlatina, otita medie;
- infectii pneumococice: pneumonii, otita medie;
- prostatita bacteriana, infectii biliare;
- acneea vulgaris in aplicare topica.
Preparate sub forma de comprimate:Eritromicina propionat,Eritromicina stearat,Eritromicina
estolat.Eritromicina etil succinat,
Preparate parenterale: Eritromicina lactobionat, utilizata doar in infectii grave.
Josamicina
Absorbtia orala este superioara eritomicinei, rezistenta la antibiotic se instaleaza mai greu, actiunea
este de tip bacteriostatic.
Doze: 1,5-2,g/zi in 3-4 prize
Spiramicina se utilizeaza in infectii stafilococice rezistente sau asupra unor coci G-, bacili Gasupra carora eritromicina are eficacitate redusa.
Macrolide noi: au T1/ 2 mai lung (aprox 10 ore ), de aceea se administreaza de doua ori pe zi.
Roxitromicina
Este o macrolida semisintetica, stabila la actiunea sucului gastric si cu absorbtie crescuta din
intestin. Difuziunea in tesuturi si lichidele biologice este mai buna comparativ cu eritromicina.
Particularitatea este penetrabilitatea ridicata in macrofage si leucocite, ceea ce ii sporeste
eficacitatea pe germenii intracelulari. Utilizari: infectii ale aparatului respirator, urinar, genital,
piodermite si alte infectii cutanate cu germeni sensibili.
Diritromicina
Biodisponibilitatea orala este redusa, scazuta in prezenta alimentelor. Prin hidroliza neenzimatica
se transforma in eritromicilamina activa.Indicatii: in exacerbari acute ale bronsitelor suprainfectate

cu Moraxella catarrhalis, in pneumonii cu Legionella, Mycoplasma, faringite streptococice, in


infectii cutanate cu stafilococi sensibili la meticilina.
Claritromicina
Are biodisponibilitatea superioara eritromicinei. Se concentreaza in tesuturi, realizand concentratii
mai mari decat cele plasmatice. Metabolizarea este hepatica, cu formarea unui metabolit activ mai
ales pe Haemophilus. T1/2 este de aproximativ 5 ore.
Spectrul este asemanator eritromicinei dar este activa si pe: Mycobacterium avium, Helicobacter
pylori. Este mai activa pe Haemophilus de 2 ori fata de eritomicina.
Doze: 250-500 mg la 12 ore
.Azitromicina (Sumamed)
Biodisponibilitatea orala este medie, scazuta in prezenta alimentelor. Se acumuleaza in tesuturi si
se elibereaza lent, avand un T1/2 de 60 ore. Se acumuleaza in eritrocite si macroface. Realizeaza
concentratii plasmatice mari in sputa, plamani, amigale, sinusuri, stomac, organe genitale feminine
si prostata.
Spectrul este asemanator eritromicinei dar este activa si pe unele bacterii G-: Haemophillus
influenzae, Moraxella catarrhalis, Legionella, Neisseria, Bordetella.
Doze: prima zi 500mg in priza unica, apoi 250 mg/zi 4 zile sau 500 mg/zi 3 zile
Poate interactiona cu medicamente biotransformate de sistemul oxidazic microzomial dependent
de citocrom P450 ( warfarina, teofilina ,midazolam).

S-ar putea să vă placă și