Senzatiile – PROPRIETATI

1. Calitatea: este data de multitudinea elementelor care o compun, dar mai ales de
complexul sincretic al acestor elemente. Calitatea senzatiilor consta in capacitatea lor de
a fi olfactive, vizuale, auditive, gustative, avand importanta in identificarea obiectelor si
persoanelor insa rolul lor primordial este ghidarea comportamentului. Senzatiile sunt cele
cu ajutorul carora putem atribui anumite savori unor alimente, distinge voci, mirosuri,
etc. Acesta este unul din motivele pentru care descoperirea mecanismelor carora le poate
fi atribuita calitatea experientei senzoriale umane a constituit o preocupare primordiala
pentru cercetatori.
Psihologul Clifford T. Morgan, reuseste sa sintetizeze in “Psihologie fiziologica”
aceste mecanisme. Explica cel putin 3 mecanisme care explica adecvat calitatea
senzatiilor:
I. Selectivitatea receptorilor consta in specificitatea diferentiata a
receptorilor in raport cu diverse specii de stimulti. Aceasta selectivitate se explica prin
mai multe aspecte:
a) localizarea receptorilor;
b) structurale associate receptorilor;
c) caracterele chimice si structurale ale receptorilor;
d) characteristicile functionale ale receptorilor.
II. Energia specifica a organelor de simt, mecanism, care in opinia unor
scriitori explica calitatea senzatiei. Johannes Muller (1801 - 1858) lanseaza si
experimenteaza ideea potrivit careia fiecare organ de simt poseda o energie specifica,
proprie lui, care transimite impulsuri creierului. Herman von Helmholtz, a considerat ca
nu doar receptorul dispune de o energie specifica, si fiecare fibra in parte, astfel fiind
formulate teoria fibrelor specifice.
III. Energia specifica centrala, se datoreaza nu numai unor mecanisme
periferice, ci si unor mecanisme centrale, corticale. Aduce argumente de ordin anatomo-
fiziologic sau de ordin neurologic.
Calitatea senzatiilor este diferita deoarece ele suscita comportamente diferite,
comportamente dependente la randul lor, tocmai de calitatea conexiunilor nervoase.

2. Intensitatea proprietate legata, in principal de intensitata fizica a stimulilor care

le provoaca. Intensitatea senzatiei nu depinde exclusiv de intensitatea stimului si de o
multitudine de variabile. Aceste variabile sunt impartie in 3 categorii. Una dintre ele face
referire la alte caracteristici ale stimulului, cum ar fi durata aplicarii lui. Pieron, obisnuia
sa numasca “timp util” actiunea repetata a unui stimul.
Alte variabile ale intensitatii senzatiilor fac referire la modul de aplicare a
stimulului. se presupune ca aplicarea intermitenta a unui stimul este mai productiva decat
aplicarea lui continua.
Ultima categorie de variabile o reprezinta particularitatile mecanismelor
anatomo-fiziologie ale senzatiei.
Intensitatea unei senzatii este reglata nu numai de intensitatea stimulului, ci si de
amplitudinea influxului nervos.
 La toti acesti factori trebuie adaugati si altii cum ar fi: conditiile concrete in care
are loc reactia; gradul de excitabilitate a stimuluilui nervos; existenta sau nonexistenta
unor dominante organice.

3. Durata senzatilor, face referire la intinderea in timp a senzatiei. In mod

obisnuit senzatia persista atata vreme cat actioneaza si stimulul. Nu intotdeauna senzatia
dispare dupa incetarea actiunii stimuluilui; un gust amar se mentine chiar daca gura a fost
clatita cu apa. Imaginile care se pastreaza si dupa incetarea actiunii stimuluilui, se
numesc imagini consecutive, clasificate in imagini consecutive pozitive si imagini
consecutive negative. Analiza acestor evidentiaza prezenta a doua aspecte:
- efectele consecutive sunt intotdeauna opuse sau complementare rezultand astfel
prezenta a doua sisteme antagoniste;
- efectele consecutive necesita stimularea prelungita.

4. Tonul afectiv al senzatiilor este prioritatea generala a senzatiilor de a produce

stari afective placute sau neplacute, de apropiere sau de respingere a realitatii pe care o
reflectam. Tonalitatea afectiva a senzatiilor depinde de gradul de satisfacere sau
nesatisfacere a trebuintelor. Este proprietatea care specifica si individualizeaza senzatiile
in general, dar si pe unele in raport cu celalalte.