P. 1
Introduce Re in Studiul Regimul Juridic Al Parcului National Retezat

Introduce Re in Studiul Regimul Juridic Al Parcului National Retezat

|Views: 100|Likes:
Published by svlaic2006601

More info:

Published by: svlaic2006601 on Nov 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/17/2011

pdf

text

original

MIRCEA DUŢU Prof. Univ. Dr.

VLAIC P. IOAN dr. in drept

DUMITRU DINU

INTRODUCERE IN STUDIUL REGIMULUI JURIDIC AL PARCULUI NAŢIONAL RETEZAT

BUCURESTI, NOIEMBRIE 2010

1

care trebuie să vină şi sub ocrotirea unui Oficiu central. prin faptul că prin crearea acestor „protectorate”. care răspundea „intereselor superioare ale ţării”. Casa Centrală a Cooperaţiei şi Împroprietăririi Sătenilor „în chestiunea extrem de importantă din punct de vedere culturalştiinţific.Borza se adresează. Rusia) şi a statelor din apus şi din ambele Americi. Al. parcuri naturale şi monumente ale naturii puse sub protecţia unei legi speciale.6) păstrarea unui „teren mare” în zonă. În acest context.Borza. dar chiar şi politic a protecţiunii naturii prin crearea de rezervaţii naturale şi parcuri naţionale”. prezentându-se şi „punctele cele mai importante din Ardeal. Direcţia aderă. semnată de directorul său. Instituirea acestor prime măsuri de protecţie a naturii era considerată de savant drept un „suprem postulat cultural al timpului”. univ. iar la sugestia directorului său. în vederea proclamării sale ca parc naţional. Ungaria. se sublinia şi dimensiunea internaţională a proiectului. consilierilor agricoli judeţeni să refere asupra situaţiei de drept şi de fapt a terenurilor vizate. unde există de mult astfel de rezervaţii admirabil organizate şi studiate”. în atari condiţii. unde pe cale de legislaţiune sau de măsuri administrative ar trebui create de urgenţă rezervaţiuni şi parcuri”. 2 . care ne întreabă cu îngrijorare. prof. special. se propunea extinderea proiectului şi în alte provincii ale ţării astfel „ca în legătură cu Reforma Agrară. prin care se solicită Direcţiei Generale pentru Reformă Agrară din Cluj (pct. totodată.15 din 24 ianuarie 1924.1. Cehoslovacia. în principiu. cerând în acest scop. cu consilieri din toate provinciile ţării şi cu epitropia înţelegătoare a Ligii naţionale pentru protecţiunea monumentelor naturii”. Totodată. sub nr. să alcătuim acum o întreagă reţea de rezervaţiuni. prof. ce face România în aceste clipe prielnice şi hotărâtoare pentru păstrarea în viitor a monumentelor naturii”. printr-o circulară. univ. Grădina botanică putea proceda la „organizarea proiectelor grădini alpine. Al. „aziluri” de comori vegetale „vom putea sta cu fruntea ridicată în faţa vecinilor noştri (Polonia.310/1932 din 15 decembrie 1923. la ideie. dar din nefericire şi ultima ocazie de a mai salva din comorile botanice ale ţării – formaţiuni vegetale caracteristice şi specii rare sau unice – ce nu au fost devastate sau alterate încă de mâna omenească”. în legătură cu rezervaţiile de munte. se considera că „Reformarea agrară ce se înfăptuieşte acum este cel mai fericit prilej. Petrini. Procesul de declarare a „Parcului Naţional Retezat” Primul act oficial prin care se preconizează înfiinţarea unei rezervaţii naturale în Retezat este adresa Grădinii Botanice din Cluj nr. cu un memoriu Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Totodată. „vom putea da un răspuns liniştitor şi „Ligi internaţionale pentru protecţia naturii” şi prietenilor din Apus.

comorile lumii vegetale”. Elveţia. pe judeţe.3673/18. etc. Dar repede au apărut şi complicaţiile legate mai ales de situaţia juridică a imobilelor vizate. Australia. deoarece parte din acest munte s-a rezervat proprietarilor vechi. La scurt timp. A fost prilejul pentru Al. pentru a li se da destinaţia respectivă. că măsura luată „este prea tardivă. sens în care a anexat şi o „schiţă de proiect”. 6 s-au grăbit să răspundă. la 18 decembrie 1924 Consilierul Agricol al judeţului Hunedoara comunica „cu părere de rău”. de vânat. o rezervaţie ştiinţifică importantă prin adăpostirea şi apărarea de orice stricăciune a vegetaţiei şi a lumii sale naturale. aşa cum există în ţările Apusului: Franţa.02.220/21. iar din rapoartele întocmite rezulta că unele exproprieri şi înfiinţări de rezervaţii nu se puteau înfăptui în baza legilor existente pentru reforma agrară şi nici pe cale administrativă. iar partea ce s-a expropriat s-a atribuit în mod definitiv încă din anul trecut. etc. O evaluare a situaţiei din partea Institutului de Botanică.09. ecologic. întrucât parcul naţional din muntele Retezatului nu-l mai putem înfiinţa prin facerea rezervelor. fapt care l-a întărit şi Comitetul Agrar Bucureşti prin hotărârea sa cu nr. de a studia din punct de vedere sistematic. pentru a putea împăca interesele superioare ale ştiinţei şi culturii cu interesele juste 3 . Casa Centrală a Cooperaţiei şi Împroprietării Sătenilor (adresa nr. în mod comparativ şi experimental. cu rugămintea de a fi înaintat corpurilor legiuitoare. Casa Centrală a Cooperativei şi Împroprietării Sătenilor anunţa că a luat măsuri „ca terenurile cerute a fi transformate în parcuri naţionale de interes ştiinţific să fie rezervate în mâinile statului”. poliţieneşti. În faţa dificultăţilor concrete şi complexităţii situaţiilor juridicoadministrative create. trimisă ministerului de resort arăta că. din cele 11 consilierate vizate. spre a statua asupra rezervării acestora. directorul Institutului botanic recomanda „a proceda în aceste chestiuni cu energia şi cu prudenţa şi echitatea necesară. neputându-se expropria. din 9 februarie 1925. cerând promotorului proiectului să precizeze suprafeţele necesare şi aşezarea lor.împlinindu-şi misiunea ce o are. pescuit. Textul relativ la Retezat. Rezervaţia ar cuprinde terenul dintre piscurile şi crestele de munte Zănoaga-SlăveniRetezat-Stânişoara-Pelaga-Bucura şi se mărgineşte spre Sud de Valea Lăpuşnicului. Astfel. însoţit de o schiţă şi o hartă propunea următoarele: „Regiunea superioară a Retezatului trebuie transformată într-un grandios Parc Naţional. spre adoptare. Borza şi echipa sa de a lansa propunerea adoptării „unei legi speciale pentru protecţia naturii. Răspunsul venea câteva luni mai târziu prin adresa nr.1924) răspundea pozitiv iniţiativei.1924 a Institutului de Botanică sistematică şi Grădinii Botanice a Universităţii din Cluj în care se precizau.”.293/1924”. în baza legilor silvice. terenurile care să fie rezervate. anexându-i-se şi micul masiv calcaros „Paltină” din stânga Lăpuşnicului Mare”. pentru întreaga ţară. pentru întreaga ţară. comunelor ca păşune comunală. La rândul său.

Al. se efectuează estimări ale cheltuielilor necesare şi se formulează promisiuni de definitivate a lucrărilor în 1929. .Racoviţă. respectiv preda . întocmită în urma unei deplasării pe teren.. Bineînţeles. menţionându-se că terenul prevăzut în schiţa nr. la 1 iunie 1929. teren agricol ori pădure. Paralel cu acţiunea de lămurire a opiniei publice şi de angajare a tuturor naturaliştilor ţării la cererea de înfăptuire a acestui proiect.economice ale populaţiei. univ. făcând rezervele ştiinţifice pentru viitorime. Nyarady menţiona. ca să zicem „veşnicie”. care sunt cele care afirmativ sunt comune în părţi egale între Stat şi între Kendeffy şi pe urmă care sunt acele care s-au lăsat definitiv în posesiunea lui Kendeffy”. pe cât e posibil. precum şi problemele tehnice de organizare a ariei protejate. naturalistul E. că: „G.1 „nu se poate rezerva. Racoviţă. Demersul constituirii Parcului naţional Retezat a fost consolidat şi prin moţiunea specială adoptată în acest sens de Congresul naţional al naturaliştilor din România. După mai multe schimburi de scrisori. Borza şi a rapoartelor Consilieratului Agricol. consemna un document al Congresului naturaliştilor. ca secretar 4 .. Terenul este pădure exploatată”.Borza. ca să reclame libera păşunare pe tot masivul”. Preluarea terenurilor disponibile din Retezat spre studiu şi conservare de către Institutul de Botanică Sistematică se va face în vara anului 1927 (proces-verbal din 17 iulie 1927). Dar „uneltirile” potrivnicilor proiectului generează noi amânări şi presupun alte intervenţii la conducerea ministerului. Pe baza concluziilor Congresului Naturaliştilor prezentate de profesorii E. printre altele. Numirea prof. Nu puţine şi nici dezinteresate au fost şi împotrivirile la această generoasă iniţiativă.290) Consilierul Agricol al Judeţului Hunedoara comunica marcarea pe harta a terenurilor care putea fi cuprinse în viitorul parc naţional botanic Retezat. sub preşedenţia lui E.Popovici-Bâznoşanu şi Al. neatribuite încă pentru păşuni sau păduri comunelor. în august 1928. la 1 februarie 1926 (adresa nr... ministrul agriculturii C. În special cred că expropriind sau rezervând un teritoriu declarat monument al naturii trebuie să ne îngrijim de o recompensă echivalentă – ca păşune.Argetoianu aprobă înfiinţarea parcului naţional. iar într-o informare din august 1928. A. căci aici Statul numai în jumătate este proprietar.în parte. trebuie să cadă”. întrunit în zilele de 18-21 aprilie 1928 la Cluj. cealaltă jumătate formând proprietatea în indiviziune. interesele momentane ale unuia sau altuia trebuie să cedeze. s-a desfăşurat o activitate stăruitoare de a clarifica stările de proprietate şi folosinţă economică a Retezatului. deplasări la faţa locului din partea reprezentanţilor Institutului şi discuţii între persoanele implicate. „politicieni demagogi stârnesc pe locuitorii din vecinătatea Retezatului.I.Kendeffy se poartă duşmănos contra acestui Parc şi lucrează la Minister în înţelesul ca să se strice ce s-a făcut până acum” şi propunea „Să fie stabilit precis care sunt teritoriile care sunt expropriate definitiv.

Danciu). I. care ar urma să fie defrişată şi dată comunelor drept păşune. ieşirea din indiviziune şi accelerarea judecării liniei de defalcare. acest teritoriu „aflându-se de drept în proprietatea Statului în indiviziune cu Gavril Kendeffy. directorul Serviciului agricol al judeţului şi deputat Emil Şelariu au precizat că „acest teritoriu este proprietatea indiviză a lui Kendeffy Gavrilă şi a statului prin exproprierea absenteistului Kendeffy Ludovic. Comunele ar putea fi recompensate prin exproprierea unei porţiuni de pădure a proprietarului Thoroczkay. din 7 iulie 1930. Al. Printre altele. Din acest teritoriu s-a atribuit comunelor mărginaşe prin Reforma Agrară golurile de munte ca păşuni. 213. reprezentanţii parlamentarilor şi ai diferitelor societăţi. a considerat că o condiţie principală o reprezintă. tot atunci administraţia munţilor a trecut asupra Casei Autonome a Pădurilor Statului.Borza de a se convoca o „conferinţă cu participarea tuturor celor interesaţi în chestiunea înfiinţării Parcului Naţional al Retezatului (autorităţi. la 1 iunie 1933 s-a constituit Comisia regională pentru Ardeal a Comisiunii Monumentelor Naturii.148. în care să se caute a se armoniza interesele tuturor acestora şi să se stabilească în linii generale proiectul de lege. astfel că toate problemele desăvârşirii proiectului parcului naţional Retezat sunt preluate de aceasta. apoi particularii interesaţi”. când Comisia regională pentru Ardeal adoptă rezoluţia de a propune Comisiei Monumentelor Naturii (CMN) declararea oficială a Parcului Naţional al Retezatului. prin care se va înfiinţa Parcul Naţional al României” în munţii Retezat. se intensifică adoptarea proiectului de lege privind protecţia monumentelor naturii. a publicului a avut loc în ziua de 13 noiembrie 1933. însuşit de noul ministru al agriculturii şi domeniilor naţional – ţărănistul Ion Mihalache. Această consultare. în schimbul golurilor de munte mai sus amintite”. particulari). referitor la situaţia juridică a terenurilor afectate proiectului. Apoi. precum şi atribuit prin 5 . CMN adoptă propunerea şi „avizează să se declare ca monument al naturii în limitele şi condiţiile propuse. în Monitorul Oficial nr. ţinând seamă de situaţia juridică a întinderii declarate de Parc Naţional”. prin Decretul Regal nr.general al Ministerului Instrucţiunilor Publice încetinează şi mai mult procesul de înfiinţare a parcului. în schimb. În baza sa. astfel că este aprobat de ambele camere. la sediul prefecturii judeţului Hunedoara şi au participat „toţi şefii autorităţilor din Deva. Un alt participant (ing. univ. Procedura propriu-zisă de înfiinţare a parcului avea să se declanşeze la 29 ianuarie 1934.1301 din 8 aprilie 1931 a fost numită Comisia Monumentelor Naturii. în sens modern. instituţii. în acest context. la 3 mai acelaşi an. legea e promulgată de rege şi publicată sub nr. căreia i-a revenit responsabilitatea „pregătirii tehnice şi administrative a lucrărilor pentru declararea monumentelor naturii” şi care la 19 octombrie 1933 a aprobat propunerea prof. În spiritul unei concepţii moderne. numai astfel putându-se efectua delimitările teritoriale necesare.

monumentele naturii cu o suprafaţă mai mare de 10 ha nu pot fi păstrate de proprietar.C.Reforma Agrară mai multor comune ca păşune de munte. de 1630 ha. Implicaţiile juridice al declarării Parcului Naţional Retezat Potrivit art. iar din punct de vedere legal se preciza că: „Fiind proprietatea Statului în indiviziune cu particulari. chestiunea juridică rămâne neatinsă”. Tot aici se află şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele (categoria I – I. vârful Gruniul 2.866 ha) şi o zonă-tampon de 19. O.U. De asemenea. Demersurile administrative au început. „Monumentele naturii sunt bunuri 6 . înglobând vârful Stănulet (cota 2050). 7 din Legea nr. iar un teritoriu alpin atribuit ca rezervaţiune ştiinţifică Institutului Botanic din Cluj şi în partea de Nord fiind proprietatea Statului şi a unor particulari” s-a stabilit un regim de protecţie diferenţiat.P.U. El este o arie protejată de interes naţional şi internaţional. Legea nr. precum şi a păşunatului într-o zonă bine delimitată. în următoarele limite: valea Râul Mare. structurată într-o zonă centrală (în suprafaţă de 16. 5 alin. (1) din Decretul nr. pe culmea vârful Buţii.N. prin adresa nr. nr. 5 alin. 5/2000. 137/1995. care prevedea interzicerea defrişării pădurilor. 2.593 din 22 martie 1935. tăierii copacilor. vârful Custura.U. Legea nr. în restul acestuia fiind supus aprobării curatorului şi numai cu titlu temporar. 237/1950 pentru ocrotirea monumentelor naturii în R. 213/1930.302.551 ha. trecând la vârful Retezatului (2484) şi pe scoaba Retezatului la râul Zlătuia până la Gura Zlata. distrugerii jepilor pe întreg teritoriul parcului. Legea nr. 9/1973. În cele din urmă masivul Retezat a fost confirmat ca monument al naturii prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. cuprinzând văile superioare ale râului Nucşorului până la cota 1367. urmând culmea Păpuşii. conform clasificării I.N. 237/1950. urmând valea Lăpuşnicului. Suprafaţa era de circa 100 km2. trecând. vârful Mare 2456. „oricui ar aparţine de drept şi de fapt acele păduri”. iar din 1980 face parte integrantă din reţeaua internaţională a rezervaţiilor Biosferei ‚. potrivit art.G. aferentă programului UNESCO „Omul şi Biosfera”.C.). continuând. 173/14 iunie 1939. suprapus celui de proprietate. pe Lăpuşnicul Mare în sus. Parcul Naţional Retezat şi-a păstrat calitatea de arie protejată în condiţiile actelor normative care s-au succedat în materie (Decretul nr.R.. începând cu punctul Gura Zlăţii. fapt pentru care. de la punctul 1413. Comisia Monumentelor Naturii solicita Ministerului Agriculturii şi Domeniilor să procedeze la exproprierea pentru cauză de utilitate publică a întregului teren pe care se afla parcul naţional. dar au fost complicate de procesul judiciar de ieşire din indiviziune şi stabilire exactă a limitelor proprietăţilor în discuţie. fiind încadrat. spre Nord cota 1563. în categoria II (Parc naţional). 195/2005). la cota 1977.

Kendeffy Lajos”. Prin aceeaşi hotărâre. Proprietatea numitului Gavril Kendeffy. Poieni. Săcel. în baza art. în întindere de 7. în conformitate cu datele din Cartea funciară existenta la data de 1 decembrie 1928.933 jugăre şi 974 stânjeni pătraţi. 2 şi 22 din Legea pentru reformă agrară din Transilvania. Din Hotărârea 752/16 decembrie 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. Valea Dăljii. Nalaţvad. proprietatea sa exclusivă. exproprierea trebuie efectuată pe întreaga moşie. Kendeffy Gabor de-o parte pe întreaga suprafaţă de moşie ce se cuvine acestuia. în aceeaşi hotărâre se reţine că: „urmează a se calcula exproprierea proprietatea persoanei D-lui. Crişana şi Maramureş din 1921 a părţii numitului Lajos Kendeffy. Ciopea. în comuna Sântămărie. şi a prevederilor art. rămasă definitivă. în persoana ambilor proprietari. libere de orice sarcini şi servituţi. potrivit dispoziţiilor art. s-a stabilit că. pag. Hunedoara. pământ cultivabil. Hunedoara. Sântămărie. Jud. 6 lit. Banat. în comuna Sântămărie.ale întregului popor. Prin Hotărârea 752/16 decembrie 1922 a Comisiunii I de ocol pentru expropriere şi împroprietărire Haţeg. prin Hotărârea Comitetului Agrar nr. situată în hotarul comunelor Clopotiva. c din Legea pentru reforma agrară din Transilvania. Subcetate. fără să ţină cont de starea de diviziune sau indiviziune a părţilor din moşie. iar restul moşiei. fâneţe. Crişana şi Maramureş. s-a expropiat în folosul Statului Român o suprafaţă de 6516 jugăre şi 1232 stânjeni pătraţi din moşia proprietarului Gavril Kendeffy. a fost expropriată pentru cauză de utilitate publică.282 jugăre se găseşte în hotarul comunei Râu de Mori şi se afla în indiviziune între fraţii Kendeffy Gabor şi Kendeffy Lajos. pronunţată la sediul moşiei proprietarului Gavril Kendeffy. păşune şi 7 .571. 2 şi 22 din aceeaşi lege a părţii de proprietate a numitului Gavril Kendeffy. din care suprafaţa de 29. cât şi cota sa parte din moşia în indiviziune cu fratele său. întreaga moşie Kendeffy era de 36. în suprafaţă de 7651 jugăre şi 622 stânjeni pătraţi. socotindu-i-se în masa expropriabilă atât moşia. a fraţilor Ludovic (Lajos.3 ha (Domeniul Retezat) a fost proprietatea în devălmăşie.060 jugăre şi 218 stânjeni pătraţi. respectiv avut obştesc. respectiv a art. 1. rezultă că. 8 din Legea agrară din 1921. Banat. 293 din 15 aprilie 1924. Unciuc. Jud. în cote egale. arător. cu despagubire. pronunţată la sediul moşiei proprietarului Gavril Kendeffy. în virtutea legii.” Toate aceste evoluţii arată că întregul teritoriu al Parcului naţional Retezat reprezintă proprietatea publică a statului. Suprafaţa de 10. aparţine exclusiv proprietarului Kendeffy Gabor. În consecinţă. Louis) Kendeffy şi Gavril (Gabor) Kendeffy şi a trecut în proprietatea Statului Român (dobândită prin expropriere.

300 lei. 725 din 1926. iar din proprietatea lui Gavril Kendeffy a fost exproprieată suprafaţa de 10. la 1 noiembrie 1927 şi la 28 octombrie 1927. după Cartea funduară şi amenajamentul silvic. din totalul preţului fixat pentru expropriere. certificat de către Consiliul Agricol şi şeful de cadastru. 725/11 februarie 1926. a naturii terenurilor. suma acestor suprafeţe conducând la aceeaşi cotă de 14. emis de Ministerul Agriculturi.goluri de munte păşunabile. s-a expropriat din proprietatea lui Ludovic Kendeffy. Situaţia terenurilor expropriate cu plată de la Gavril şi Ludovic Kendeffy. rezultă din Borderoul de evaluare a terenurilor expropriate de la Ludovic şi Gavril Kendeffy din hotarul comunei Râu de Mori. Subcetate. reprezentând 80% din preţul exproprierii.219. suma de 851. Gavril Kendeffy a primit.799. Secţia a II-a. pentru suprafaţa de 7. Prin hotărârea Curţii de Apel Cluj. Din din Borderoul de evaluare a terenurilor expropriate de la Ludovic şi Gavril Kendeffy din hotarul comunei Râu de Mori. în proprietatea acestuia rămânând doar 4655 jugăre şi 63 stânjeni pătraţi. a numerelor topografice. suprafaţa de 14. nr. Statul Român urma să plătească. iar pentru restul de 20% din preţul de expropirere. Sântămărie. se află efectiv în stăpânirea Statului. Poieni şi Râu de Mori. certificat de către Consiliul Agricol şi şeful de cadastru.01 lei. Conform certificatului oficial cu nr. Ludovic şi Gavril Kendeffy. fără a fi retrocedat nimic foştilor proprietari. a suprafeţelor şi a preţului exproprierii. rămasă definitivă. Prezentul s’a eliberat spre a fi ataşat referatului de plată respectiv” (Referatul sus-menţionat este întocmit de Casa Centrală a Împroprietăririi – Consiliul Agricol Jud. conform hotărârii Curţii de Apel Cluj. 4569 din 24 noiembrie 1927.527 din 11 aprilie 1928. a denumirilor.060 jugăre şi 218 stânjeni pătraţi s-a fixat preţul de expropriere la 1. rezultă că.001 jugăre şi 1359 stânjeni pătraţi.656 jugări şi 1423 stânjeni pătraţi. dela Dnii.313 jugăre şi 1245 stânjeni pătraţi. Hunedoara. o dobândă de 5% pe an. de 1. situată pe hotarul comunei Râu de Mori. situate în hotarele comunelor Clopotiva. s-au fixat preţurile terenurilor expropriate. după Cartea funduară şi amenajamentul silvic.064. Hunedoara). Ciopeia. la 28 octombrie 1927.656 jugăre şi 1423 stânjeni pătraţi ce ar fi reprezentat cota indiviză de ½ a proprietarului Gavril Kendeffy. aşa cum rezultă din Referatul întocmit de Casa Centrală a Împroprietăririi – Consiliul Agricol Jud. Prin hotărârea Curţii de Apel Cluj nr.919.65 lei. conform hotărârii Curţii de Apel Cluj.064. anume pentru suma de 212. agrar No. până la măsurarea definitivă a terenului expropriat. 293/924. întocmit la Deva. Consilieratul agricol. cu indicare numărului cărţii funciare. din suprafaţa de 29. Nalaţvad. 8 .01 lei. rezultă că: „întreaga suprafaţă de teren cultivabil şi neproductiv expropriată prin hotărârea Com. cu numărul 12. întocmit la Deva.

lasă proprietarului Gavril Kendeffy 200 (două sute) jugăre cultivabile. 293/15. într-o primă fază. c din Legea Agrară.12. 4029-4032. Banat. 3949. conform procedurii speciale stabilită de lege. 4085-4088. partea acestuia.6 lit. art. pe baza art. născută Banffy. Louis) Kendeffy. 3888.1924 a Comitetului Agrar – Secţia Transilvaniei.1) a Comisiei de ocol pentru expropriere Haţeg.s-au respins ca neîntemeiate cererile de revizuire ale proprietarilor Gavril şi Ludovic Kendeffy. 3782-3788. a fraţilor Ludovic şi Gabriel Kendeffy. nr. 3836. 3963-3972. . s-a expropriat definitiv pentru cauză de utilitate naţională pe seama statului român. 3917. 382. prin care au fost soluţionate cererile de revizuire introduse de Comitetul Agrar – Secţia Transilvaniei.04. 4047. 3937-3992. 4057. Crişana şi Maramureş (1921).Dovada faptului că statul român a plătit valoarea terenurilor expropriate de la Gavril Kendeffy şi Susana (Suzana) Kendeffy. rezultă din cererea acestora. no. 3910. prin hotărârea nr. c. art. 24 lit. 3069/30. 32. 3897. 34 şi 14 din Legea Agrară. 3 şi 4 din 2 ianuarie 1924 ale Comisiunii Judeţene Hunedoara rezulta ca : . 2. art. respectiv se expropriează în folosul statului o suprafaţă de 14. Pentru a se ajunge aici. înregistrată sub nr. 4177.c din Legea pentru reformă agrară din Transilvania. prin hotărârea Comitetului Agrar nr.614 jugăre 1068 stânjeni pătraţi din moşia indiviză a coproprietarilor Kendeffy Gabor şi Lajos. fost proprietatea Ludovic (Lajos. jumătatea indiviză. topo 3916. c.293 din 13 aprilie 1924. a. în suprafaţa ce formează cota-parte din proprietatea. 4058. s-a expropriat cota parte din proprietatea în indiviziune aparţinând lui Ludovic Kendeffy. . 3781/1. art. art. 1010. cu privire la Hotărârile nr. 6 pct.752/18 decembrie 1922 (anexa nr. 3870-3880. 1009. 3781/2. în baza disp. 24 lit. 3958. 3868. 3790-3803. 4 pct. Ludovic Kendeffy fiind declarat absenteist. 3974-3983. pe temeiul prevederilor art. semnată olograf. 39939 . 3898. proprietatea în devălmăşie în cote egale. 3780. 3906.s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire a proprietarea Susana Kendeffy. topo 396. 4014-4017. a proprietarului Kendeffy Lajos.1944. plus 148 (una sută patru zeci şi opt) jugăre drenate şi irigate. 402. cuprinsă în CF a comunei Râu de Mori no. Pui ori Petroşani. CF 474. în această moşie. şi se expropriază tot pământul cultivabil ce proprietarul mai posedă peste aceste cote de mai sus în vreuna din comunele din circumscripţiile Comisiilor de Ocol Haţeg. 3861-3865. Cu privire la imobilul teren. nr. situaţia se prezintă astfel: Domeniul Retezat a fost. la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor – Direcţia aplicării reformei agrare – Serviciul lichidărilor financiare. 8 lit. 75 (şapte zeci şi cinci) jugăre păşune. 62. cu aşezarea stabilită de Comisiunea de Ocol Haţeg. 3789. Prin Hotărârea nr. iniţial.

4002. la 21 iunie 1924 s-a stabilit „hotarul de despărţire între proprietatea indiviză şi restul proprietarilor”. no. s-a propus defalcarea din domeniul indiviz „Statul român şi G. în sensul desfiinţării sale. 3814. 3867. 4004-4018-4027. absenteist. sau respins ca neîntemeiate cererile de revizuire formulate de proprietara Suzana Kendeffy. Banffy (Kendeffy) de domeniul indiviz „Statul Român şi Gavril Kendeffy din Retezatul” este creasta topografică a Dâlmei Gorganului şi s-a 10 . 4072. fie indivize ale absenteistului L. De asemenea. admiţându-se partajul făcut de cei doi fraţi în 1919 şi.86/26 iunie 1925 a Comisiei judeţene de exproprieri s-a luat act de aceste lucrări. 3893-3896.stat şi Gavril Kendeffy .01. 752/18 decembrie 1922. 4074. 3986. nr. 4033. partea din domeniu care îi aparţinu-se absenteistului Ludovic Kendeffy. s-a reformat hotărârea primei comisii. Prin aceeaşi hotărâre s-au declarat expropriate toate părţile divize sau indivize aparţinând proprietarului Ludovic Kendeffy. 3885-3887. S-a hotărât că partea indiviză cuvenită statului de la absenteistul Ludovic Kendeffy intră în patrimoniul statului liberă de orice constituire de drepturi de orice natură. cu nr. care a reformat Hotărârea Comisiei judeţene. prin hotărârea nr. după ce se satisfăceau cererile comunelor învecinate pentru păduri şi păşuni. în indiviziune cu proprietarii respectivi. care s-a ataşat la proprietatea Susanei Banffy (căsătorită Kendeffy). suprafeţele rămase fie în indiviziune. 3908. respingerii apelului şi menţinerii ca temeinică şi legală a Hotărârii Comisiei de Ocol pentru expropriere Haţeg. 4034. 4037-4046. 3889-3891. 3959. inclusiv curţile conacelor şi clădirilor. 4059-4063. de asemenea. 4222-4092. în consecinţă. 3985. topo 3922-3946. 3815. astfel expropriindu-se definitiv pe seama statului. Pui şi Haţeg. 4075. cât şi cererile de revizuire formulate de proprietarii Gavril şi Ludovic Kendeffy. în cuprinderea lor totală din toate proprietăţile rurale. 4049. astfel cum au fost constatate că-i aparţin prin hotărârile comisiilor de ocol Petroşani. 3516.şi s-au predat pe seama şefului de ocol silvic Haţeg”. Kendeffy constituie patrimoniul statului. În urma apelului părţilor interesate. s-a decis că linia despărţitoare a proprietăţii S. Cererea de revizuire a Casei Pădurilor a fost admisă prin Hotărârea nr. 3881-3884. pe teren. 3834. 4071. În urma acestei constatări. 3835. 4084. Kendeffy din Retezatul” o porţiune de pădure în suprafaţă de circa 357 ha. 293/15 aprilie 1924 a Comitetului Agrar. inclusiv în privinţa pădurii Retezat. s-a stabilit că. 3869.3/2. prin aceeaşi hotărâre. Prin hotărârea nr. 4035. Prin procesul-verbal din 28 mai 1925. reprezentanţii Casei Pădurilor „au descris amănunţit proprietăţile indivize . întreaga moşie din hotarul comunei Râu de Mori a fost declarată ca aparţinând în întregime lui Gavril Kendeffy. CF 315.1923 a Comisiei judeţene Hunedoara (Deva). Totodată. 3908.

86/1925 a Comisiei judeţene şi pe baza Procesului-verbal de punere în posesie faptică luat la 12 decembrie 1931 şi intabularea dreptului de proprietate a suprafeţei astfel rezultate. s-a ordonat executarea acesteia fără luarea în considerare a hotărârii nr. Recursurile lui G.86/1925 a Comisiei judeţene şi potrivit dispoziţiilor hotărârii nr. cea formulată de Ministerul Agriculturii şi Domeniilor.dispus intabularea de defalcare. pe numele G. având în vedere lucrările de estimare şi măsurătorile. Cu această ocazie. prin încheierea nr. Kendeffy şi S. a provocat o serie de contestaţii din partea interesaţilor.Kendeffy.1935 a Curţii de Apel Cluj. astfel că problema a ajuns în faţa justiţiei. baza formând-o măsurătoarea şi estimarea propriu-zisă.86/1925 a Comisiei judeţene pentru expropriere. cât şi Kendeffy Gavril. s-au comis greşeli grave. ca inadmisibile şi tardive prin decizia nr. Contestaţia acestuia din urmă a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. Inspectoratul cadastral Arad. cât şi încheierea nr. şi L. de comun acord.2826/1931 a judecătoriei Haţeg – secţia de carte funciară nu au fost apelate în termen. 2826/12 decembrie 1931 a Judecătoriei mixte Haţeg.449/935 civ/26.Kendeffy şi L. Împotriva lucrărilor de defalcare efectuate de inginerul delegat al cadastrului au introdus contestaţie atât reprezentanţii statului. Secţia III-a.293/1924.494/1 mai 1934 au fost respinse. ţinând seamă de exproprierile confirmate prin hotărârea Comitetului Agrar nr. Banffy (căs.494/1934. Prin încheierea nr. în favoarea Susanei Kendeffy (Banffy). Kendeffi) împotriva încheierii Tribunalului Hunedoara nr. cu ocazia defalcării. fiind admisă. procedând la ridicarea în plan a moşiei expropriate.293/1924 şi de lămurirea dispozitivului încheierii Tribunalului Hunedoara nr.237/23 mai 1934. aceasta din urmă solicitând ca ieşirea din indiviziune să nu se facă pe suprafeţe egale.1259/1935 al Curţii de Apel Cluj. Atât hotărârea nr. secţia a II-a. în vederea executării hotărârii Comitetului Agrar nr. ar fi fost mult mai sigură şi mai rapidă decât cea pe cale judecătorească. în schimb. rectificare de carte funciară. şi în consecinţă. Era o atitudine întemeiată pe considerentul că ieşirea din indiviziune „pe cale paşnică”. dar şi Casa Pădurilor. reprezentanţii părţilor au cerut. În cadrul procesului ce a format obiectul dosarului nr. în cadrul căreia sentinţa tribunalului nu era 11 . s-a dispus notificarea înscrierilor în cartea funduară a comunei Râul-de-Mori potrivit dispoziţiilor hotărârii nr. secţia Cartea Funduară.03.494/1 mai 1934 a Tribunalului Hunedoara – secţia I-a s-a constatat că. sub titlul de drept. ci pe valoare egală. Contra acestei sentinţe civile au declarat recurs în primul rând proprietarii contestatori. Între timp. dispunându-se o nouă defalcare a terenului expropriat. amânarea dezbaterii în vederea încheierii unei tranzacţii extraprocesuale.293 din 15 aprilie 1924 a Comitetului Agrar.

intabularea nu avea caracter constitutiv.1926 a Curţii de Apel Cluj. după clasa de fertilităţi. ieşirea din indiviziune a fost amânată sine die. potrivit legislaţiei speciale. Lucrările au trenat şi evoluţia ulterioară a evenimentelor istorice a făcut ca procesul judiciar de ieşire din indiviziune şi partaj să nu se termine niciodată. La sfârşitul anului 1942 Casa Pădurilor a cerut repunerea pe rol a dosarului şi a solicitat. Crişana şi Maramureş. În consecinţă. în absenţa sa. În paralel.1148 stânjeni pătraţi. titularul “nu putea însă dispune de ele prin carte funciară. rămasă definitivă s-a fixat preţul de expropriere pe jugăr de pădure şi de păşune. prin decizii ale instanţelor judecătoreşti competente (judecătoriile de ocol) s-au seriat creanţele. respectiv potrivit art. se solicitau despăgubiri din partea statului român. pe calea partajului voluntar. acesta fiind dobândit prin expropriere. 26 din Decretul-Lege nr. După acordarea mai multor termene la cererea de amânare comună şi în cele din urmă. ci doar. din care pădure – 8173 jugere . În realitate însă. care optaseră pentru cetăţenia maghiară şi fiind declaraţi absenteişti fuseseră expropriaţi pentru cauză de utilitate naţională. Banat. decât după ce s-a făcut înscrierea”. Kendeffy” recalcularea valorii pădurilor în baza unei noi împărţiri a suprafeţelor. Cele două părţi – Statul. dar nici una nu a fost acceptată pe deplin. ceea ce ar fi însemnat o serie de procese interminabile . la solicitarea lui Ludovic (Lajos) Kendeffi s-a declanşat procedura internă de acordare a despăgubirilor pentru suprafaţa totală expropriată de 13. „în bună înţelegere cu G. prin Casa Pădurilor şi contele G. indiferent dacă dreptul de proprietate al Statului Român a fost sau nu intabulat. şi la cererea de comun acord a recurenţilor instanţa a dispus suspendarea procesului.777 jugare şi 150 stânjeni pătraţi. Titulescu şi din cea a Ungariei de contele Aponny. După mai multe negocieri purtate din partea României de către N.725/11. depozitele de rentă constituite în ţară la Casa de Depuneri şi 12 . După ce prin hotărârea nr. Totodată. Kendeffy – au propus mai multe formule de a sista comunitatea de avere dintre ei. în cadrul căruia foştii proprietari funciari din Transilvania. în plan internaţional s-a declanşat aşa-numitul „proces al optanţilor unguri”. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare. în virtutea legii.definitivă şi care dispunea o nouă defalcare. iar apoi tot prin hotărâri judecătoreşti s-au eliberat recipisele şi s-a ordonat Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni să achite contravaloarea proprietăţii expropriate. în sensul că optanţii unguri expropriaţi în Ardeal să fie despăgubiţi de către Fondul Agrar din Basel (Elveţia). scop în care statul român plătea o anumită anuitate direct la Fondul A. în cele din urmă s-a ajuns la un Acord încheiat şi semnat la Haga şi Paris. formulându-se numeroase obiecţii la expertizele realizate în cauză. Este de menţionat că. la rândul său posibilă de contestare.02. astfel.

Consemnaţiuni urmau a fi anulate. varful Custura . trecand la varful Retezatului (2484) si pe scoaba Retezatului la raul Zlatuia pana la Gura Zlata. Fondul era obligat să plătească şi 10% din suma de 148. Nevărsând tribunalului taxa cuvenită. unde se precizeaza :„Confirma ca monument al Naturii masivul Retezat din jud.050). de asemenea. paginile 2710-2711. varful Gruniul 2302. precum şi cheltuieli judiciare. Hunedoara si are o intindere de circa 100 kilometri patrati. Actul normativ prin care s-a decis constituirea Parcului National al Retezatului este Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 13 .439. ceea ce s-a întâmplat şi în cazul lui L. ingloband varful Stanulet (cota 2. la 12 iulie 1933. urmand culmea Papusii . incepand cu punctul Gura Zlatii. data medie a exproprierii şi aceasta cu titlu de indemnizare pentru privare de folosinţă. pe fond. afirmaţiile reclamantului conţinute în suplimentul la Memoriu complementar. prin autorităţile române competente. chestiunea juridica ramane neatinsa .5% pe an începând cu 1 ianuarie 1923. tribunalul arbitral. Kendeffy a sumei de 856. după satisfacerea respectivei cerinţe şi în condiţiile evoluţiilor judiciare care avuseseră loc între timp! Drept urmare. in indiviziune cu particulari. condamnarea Fondului agrar la plata către L. 85 din 10 aprilie 1935.211. Kendeffy. Hunedoara . in urmatoarele limite : valea Râului Mare. a hotărât. solicitând acordarea unei indemnizaţii pentru prejudiciul suferit prin faptul exproprierii bunurilor sale din Transilvania. publicat in Monitorul Oficial nr.50 de coroane – aur cu titlu de reparaţie a prejudiciului principal suferit.124) L. varful Mare 2456. 593 din 22 martie 1935 . Kendeffy a introdus acţiune contra Statului român. Totodata se va elabora un regulament care sa prevada regimul de protectie de functionare „. urmand valea Lapusnicului. procedura nu s-a declanşat imediat. spre Nord cota 1563. însoţită de un memoriu suplimentar. trecand pe culmea varful Butii la cota 1977. pe Lapusnicul Mare in sus. suma respectivă producând dobândă de 4. astfel că Statului român i s-a notificat cerea abia la 14 aprilie 1932.50 coroane aur cu titlu de indemnizare pentru daunele ocazionate prin dezorganizarea exploatării sale. în aplicarea legilor româneşti privind reforma agrară. cuprinzand vaile superioare ale paraului Nucsorului pana la cota 1367. continuand dela punctul 1413. Fiind proprietatea Statului . Printr-o cerere înregistrată la Tribunalul arbitral mixt româno-maghiar din Paris la 24 iunie 1924 (cauza nr. Acest teritoriu este cuprins in cartile funduare ale mai multor comune din jud. după ce la 8 aprilie 1933 a declarat cererea admisibilă şi a invitat Fondul agrar să verifice.

01 – Parcul Naţional Rezetat 10. publicata in Monitorul Oficial nr.000 ha. 22 (2) Zonele cu protectie stricta sunt zonele din ariile naturale protejate. publicata in Monitorul Oficial nr. Hunedoara .F. Rezervaţie ştiinţifică.050). si Jurnalul Consiliului de Ministri nr. ART. in care se prevede imperativ : „ART. Parcul National Retezat are din anul 1935 un regim juridic special :” Fiind proprietatea Statului .Hotărârea Guvernului nr. 593 din 22 martie 1935 . ce cuprind zone salbatice în care nu au existat interventii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. 442 din 29 iunie 2007 .01 – Parcul Naţional Rezetat 10. 190/26 martie 2003 –Anexa 2.Anexa 16. 23 (1) În rezervatiile stiintifice sunt interzise orice activitati umane. 38319 – Cod clasificare – 08. M. In prezent. publicata in Monitorul Oficial nr.12.000 haaflat in administrarea ACADEMIEI ROMÂNE este tocmai monumentul Naturii masivul Retezat din jud. control. ingloband varful Stanulet (cota 2. control. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului .Asadar . in urmatoarele limite :” valea Râului Mare.1. trebuie facuta o legatura directa si imediata.F. punct de cercetare. publicat in Monitorul Oficial nr. deoarece imobilul cu nr. 85 din 10 aprilie 1935.a -. M. 10.07. cu acordul Academiei Romane si al administratorului. cu limitarile descrise în planurile de management. de mare importanta stiintifica.. 1705/2006. punct de cercetare.000 ha-aflat in administrarea ACADEMIEI ROMÂNE . pag. paginile 2710-2711. Hotărârea Guvernului nr. „. In studiul regimului juridic al Parcului National Retezat trebuiesc analizate mai multe acte normative . in indiviziune cu particulari.1. dintre care amintim doar cateva: ORDONANTA DE URGENTA nr. Intre acest act normativ . incepand cu punctul Gura Zlatii. conservarea habitatelor naturale. 10. cu exceptia activitatilor de cercetare. observaţie. 230/ din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei .2006 – evidentiaza imobilul cu nr.6.07. pe 14 . educatie si de ecoturism. continuand dela punctul 1413.000 ha. observaţie. chestiunea juridica ramane neatinsa”. urmand valea Lapusnicului. Rezervaţie ştiinţifică. 38319 – Cod clasificare – 08. 3 Anexa 17. limitele Parcului National Retezat sunt descrise in Hotarirea de Guvern nr. 1020/21. a florei si faunei salbatice. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate.

În continuare limita urmăreşte amunte malul drept al pârâului Gârlii până la borna silvică 46 UP V. În continuare.117. OS Pui). până în borna silvică 1 UP V.F. cuprinzand vaile superioare ale paraului Nucsorului pana la cota 1367. OS Pui). până pe culmea care coboară din Vf.8] (borna silvică 51 UP I. pe versantul stâng al Lănciţului. Sec (borna silvică 34 UP I.3 m) şi se continuă spre SV până în Vf. UP V.0 m) din care coboară pe o culme secundară la confluenţa Lolaia (Pietrile)/Obârşia Nucşoarei (prin bornele silvice 320.117. De la confluenţă.a sunt urmatoarele : “ PARCUL NAŢIONAL RETEZAT Parcul Naţional Retezat este desemnat internaţional de către Comitetul MAB UNESCO ca Rezervaţie a Biosferei. 24. Lolăii (1532. 461. 468.14]. până la confluenţa Râuşor/Stevea. Pecuiu (1827.0 m). De aici coboară la limita fondului forestier (borna silvică 19 UP V.Lapusnicul Mare in sus. situată pe culmea Lolaia . Hunedoara si are o intindere de circa 100 kilometri patrati. Porneşte din valea Râului Mare [IV-1. OS Retezat. 45. OS Retezat). 230/2003 –Anexa 2. OS Retezat. 262. OS Pui. pe culmea Secului. din care urcă pe un afluent al acesteia până în Vf. De aici se orientează spre SE. trece prin Vf. apoi se orientează din nou pe limita fondului forestier cu proprietăţile comunei Râu de Mori (bornele silvice 51. pe limita fondului forestier (borna silvică 4 UP VI. OS Retezat. după care urmează avale malul stâng al pârâului. varful Gruniul 2302. limita urcă pe o culme secundară prin bornele silvice 260. în Vf. 321. M.1. 44. OS Retezat). UP VI. Retezatu spre Vf. apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului. 458.14. OS Retezat). varful Custura .000 ha ale imobilul cu nr. până sub cota 1683. Aceasta legatura directa si imediata deriva din faptul ca 100 kilometri patrati sunt egali in suprafata cu cele 10. 49.6. varful Mare 2456.”. OS Retezat). Poienii (1736. UP VI. limita urmăreşte traseul drumului forestier până la confluenţa Râuşor/pr. amunte de Casa Verde. trecand la varful Retezatului (2484) si pe scoaba Retezatului la raul Zlatuia pana la Gura Zlata. OS Retezat). De aici limita coboară în valea Râuşor [IV-1. prin bornele silvice 20. de la care coboară în Valea Mălăieştilor (borna silvică 224 UP VI. Limitele Parcului National Retezat descrise in Hotarirea de Guvern nr. trecand pe culmea varful Butii la cota 1977. OS Retezat. 459.Rucşorii. şi continuă pe aceasta până la confluenţa pâraielor Lănciţu/Gârlii.0 m (borna silvică 31 UP I. Acest teritoriu este cuprins in cartile funduare ale mai multor comune din jud.07. OS Pui la borna silvică 258 UP VI. 38319 – Cod clasificare – 08. UP V. spre Nord cota 1563.01 – Parcul Naţional Rezetat. OS Retezat). Limita nordică. Pecuiu (în borna silvică 47 UP V. 256. urmand culmea Papusii . 15 .1.

OS Lupeni. apoi urcă pe un afluent de dreapta al acestuia până la liziera pădurii (borna silvică 100 UP V. Morii (2279. OS Pui). începe la ieşirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V.5 m). trecând prin cotele 1862. după care urmăreşte interfluviul dintre Râu Alb şi Râu Bărbat [IV-1. În continuare urcă culmea Pilugu Mare. OS Lupeni până în valea Jiului de Vest (borna silvică 303 din UP IV. OS Lupeni. în pârâul Păros (borna silvică 185 UP VI. De la aceasta. Brădetului (1861.7]. apoi urmăreşte aval malul stâng al acestuia până la borna 160 UP VI. 323. urcă pe un bot de deal la borna silvică 159 UP VI.1 m) pe Culmea 16 .10] şi Pârâul Poienii. OS Pui). trecând prin bornele silvice 372. Porneşte din Culmea Coroeştilor (borna silvică 79 UP VI.0 m. coboară pe o culme secundară în Râul Bărbat. apoi urcă pe Culmea Coroeştilor (borna silvică 79 UP VI.117. 324. 309.0 m) şi 242 UP IV.0 m). prin locul numit Coliba Iancului (borna silvică 185 UP VI. Din acest punct. OS Lupeni. OS Lupeni (cota 1376.Mic (1634. OS Pui. prin bornele silvice 219 şi 218 UP V. OS Lupeni până în interfluviul Cerna/Jiu de Vest (borna silvică 453 UP IV.3 m) şi cota 1862. Morii. după care urcă în culmea Întâlnicioara (borna silvică 137 UP VI. pe malul stâng până la ieşirea din Cheile Butei (borna silvică 3 UP V. Paltina (2149.117. pe care îl urmează aval prin bornele silvice 101 şi 98 UP V. toate din UP IV.0 m) şi Vf.0 m). limita coboară pe un interfluviu secundar. Din Vf. Capu Găierului (1846.0 m) şi se menţine până în Vf. OS Lupeni) urcă în Culmea Negrişar prin borna silvică 6 UP V.7 m şi 1834. OS Pui). În continuare. până la confluenţa Scocu Sec (Jara)/Jiu de Vest (borna 198 UP IV. şi urmăreşte amunte (circa 2 km) malul drept al Râului Bărbat. OS Pui). De aici urmăreşte amunte malul drept al Jiului de Vest. trecând prin bornele silvice 244 UP IV.0 m). OS Lupeni). Gruniu (2219. 325. OS Pui). Limita sudică. OS Pui. OS Lupeni). OS Lupeni). până în Vf. OS Lupeni). În continuare urmăreşte limita fondului forestier (pe sub culmea Străunile). până la borna silvică 38 UP V.Valea Cernei. OS Lupeni). Custurii şi Vf.7 m. OS Pui). OS Pui. până în şaua dintre Vf. urmăreşte amunte pârâul până la borna silvică 146 UP VI. OS Lupeni. trecând prin vârfurile Lazărului (2282. prin bornele silvice 236 şi 235 UP IV. Limita estică. În continuare limita de nord coboară în valea Râu Alb (borna 134 UP. OS Lupeni) pe care o urmează aval. 317. Morii (2383. trece prin Vf. din care coboară în Pârâul Mc (borna silvică 157 UP VI.5 m). Din acest punct coboară spre S în pârâul Morii. Capu Găierului (1846. situată pe interfluviul dintre Râu Alb [IV-1. până la borna silvică 162 UP V. OS Pui. limita Parcului National Retezat este comună cu cea a a Parcului Naţional Domogled . din care coboară pe o culme secundară în valea Buta (borna silvică 39 UP V. de la care urmăreşte limita nordică a unor enclave din UP IV (E9 şi E3). Limita se continuă spre S pe marginea fondului forestier. apoi se continuă pe un interfluviu secundar (Culmea Piatra Soarbele) până la limita jnepenişului cu golul alpin (borna silvică 241 UP IV Lupeni). până în Vf. OS Pui). OS Pui.

Prislop (1838. Din Vf. “.6 m). OS Retezat). OS Retezat. urmăreşte malul de NV al lacului de acumulare. 17 . 173. limita coboară pe la obârşia pârâului Morii până la intrarea acestuia în pădure (borna 351 UP III. Vf. OS Retezat). OS Retezat). limita trece pe interfluviul Cerna/Mureş [IV-1] pe care îl urmează prin Vf. 158. unde se întâlneşte cu limita de N (borna 4 UP V. 193 UP III.0 m. În continuare limita urmăreşte aval malul stâng al pârâului Corciova până la acumularea Gura Apei (borna silvică 204 UP III.0 m şi 2113. Din Vf. Paltina (2149. până în dreptul barajului. Scărişoara (2211. urmăreşte limita fondului forestier până în valea Râu Şes (borna 121 UP III. 154. Galbena (2161. Bulzului (2245. OS Retezat). 119 UP III. OS Retezat). trecând prin bornele 149. Mai departe limita urmăreşte limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului.Soarbele (interfluviul Cerna [VI-2]/Jiu[VII]). Micuşa (2179. prin culmea care coboară din Vf. 150.0 m). 114. Soju (1961. Morii (2279. 112. OS Retezat). cotele 2174. 117.1 m). Limita vestică.4 m). Evolutia legislatiei in Romania dupa anul 1989 a avut si are implicatii majore asupra regimului proprietatii si asupra regimului juridic al Parcului National Retezat si aceasta evolutie urmeaza a fi analizata in capitolul urmator. OS Retezat). OS Retezat) urmează limita fondului forestier până în pârâul Corciova (borna silvică 205 UP III. Din valea Râu Şes (borna 121 UP III. 156. 187. OS Retezat.0 m). pârâul Şcheiu (borna 146 şi 352 UP III.8 m) şi Vf. 166.5 m). 115.0 m). pe care îl traversează către malul drept al Râului Mare (borna silvică 339 UP III. Vf. 151. 104. prin bornele silvice 102. 116. OS Retezat). Soju (borna silvică 134 UP III. 179. 106. şi Vf. 110. pe sub Vf. 108.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->