Sub acest titlu generic ne-am obisnuit sa asezam toate productiile literare create, transmise si pastrate de masele populare, prin

indivizi inzestrati iesiti din rindul acestora, din cele mai vechi timpuri pina astazi. Literatura populara este in fond o componenta a ansamblului de fapte de cultura pe care il numim cu un cuvint de circulatie internationala folclor (de la engl. folk-lore= „intelepciune populara"). Considerat ca o secventa constitutiva a culturii populare, folclorul cuprinde literatura, muzica, dansul si teatrul popular, deci toate manifestarile artistice datorate creatorilor populari si destinate poporului. Spre deosebire de arta culta, de literatura, muzica, teatrul create de autori cunoscuti si pastrate in scris, in manuscrise sau carti tiparite - folclorul a fost creat, transmis si perpetuat timp de multe secole pe cale orala, prin viu erai, direct, de la interpret la ascultatori, fara mijlocirea paginii tiparite,-sau, mai recent, a discului ori a benzii de magnetofon Din aceasta trasatura fundamentala a sa, numita oralitate, decurg alte caracteristici, definitorii ale folclorului si, implicit, ale literaturii populare. Este vorba, mai intii, de caracterul colectiv, prin care intelegem ca la producerea unui bun folcloric au contribuit, in timp (mai rar si simultan) mai multi creatori; in circulatia lor orala textele folclorice sufera modificari, transformari, fiecare interpret adaugind ceva de la sine sau lasind ceva deoparte, contribuind dupa puterile sale, dupa talent, la infrumusetarea piesei respective sau, dimpotriva, la degradarea ei. S-ar putea spune ca fiecare interpret este, intr-un fel, si creatorul bucatii respective, creatia unuia nesemanind niciodata perfect cu a altuia. Mai mult, acelasi cintec sau acelasi basm spus de mai multe ori, de acelasi interpret, va prezenta, de fiecare data, deosebiri rezultate din omisiuni, adaosuri, modificari etc. Fiecare noua creatie, deosebita intr-un grad mai mare sau mai mic de celelalte, poarta numele de varianta. Textele folclorice vietuiesc prin variante, a caror valoare este inegala, a caror soarta este greu previzibila: unele au sansa de a fi culese, transcrise si editate in colectii, altele dispar indata dupa ce au fost zise, cele mai multe se transforma, se innoiesc, devin cu totul altceva decit au fost mai inainte. in acest proces de creatie si transmitere orala, prin variante, a faptelor de folclor, numele creatorilor au fost rareori pastrate, mentionate in vreun fel. De aici rezulta caracterul anonim al creatiilor populare, faptul, deci, ca de cele mai multe ori nu putem sti cu certitudine (si nici nu intereseaza prea mult) cine a fost „au-toruj" unei doine, al unui basm sau al unei ghicitori. In transmiterea lor orala cele mai multe dintre productiile folclorice prezinta o impletire a mai multor moduri de expresie artistica, o simbioza a mai multor arte: versul se ingemaneaza cu melodia, itneori cu tactul jocului, cu gestica si cu mimica celui care il zice. insotirea aceasta a mai multor modalitati artistice in producerea unui singur bun folcloric poarta numele de sincretism. intelegerea naturii sincretice a faptelor de folclor este foarte importanta pentru aprecierea corecta a unor fenomene care altfel ar fi greu de explicat, ca de exemplu limitarea lungimii versului popular cintat la 5-6 sau 7-8 silabe, impartirea versului in picioare metrice bisilabice cu accentul pe prima silaba, absenta strofei, natura specifica a rimei, dispunerea acesteia in perechi (aa, bb, ce.) sau in lungi perioade monorimice (aaaa...) etc. Toate aceste particularitati ale versului popular cintat, datorate tocmai insotirii sale cu melodia, il fac de neconfundat, il diferentiaza net de versul poeziei culte, ne permit sa-1 recunoastem cu usurinta orieind. Desigur, in manualele scolare, in colectiile si antologiile de literatura populara textele sint publicate cel mai adesea fara partea lor muzicala si noi le studiem, le comentam si le apreciem ca opere literare* faeind abstractie de sincretismul lor firesc, desi chiar in denumirile unora dintre ele latura muzicala este implicata: „cintec liric", „cintec de haiducie", „cintece epice sau cintece batrinesti" etc. Sint productii folclorice carora le lipseste componenta muzicala, melodica (basme, legende, snoave etc), dar si aici textul literar propriu-zis este insotit in timpul spunerii de gestica, de mimica si de intonatia povestitorului. Fara indoiala, interpretarea literara a textelor folclorice nu pierde foarte mult daca nu se tine seama^in masura cuvenita de partea muzicala, gestuala etc. a acestora. „in poezia populara, textul (spre a fi judecat esteticeste) - spunea G. Calinescu - nu numai ca se dispenseaza de melodie dar, eliberat de ea, apare in toata plenitudinea, cu o ritmica, cu o leganare proprie si pe

intr-atit folclorul depaseste . dar impreuna cu ajutoarele . si se diversifica m spatiu. epic. uriasi. zisa. nu exista in sine si pentru sine. ghicitonle . avind . in timp. desein-tec. personal. exista. in sfirsit. Basmul. in folclorul literar s-au cautat (si s-au gasit. furnici. casatoria (oratia de nunta).gustul unor anume grupuri umane spre a interesa pe toti iubitorii de literatura chiar refractari compromisurilor cu muzica. aducind pina la noi ecouri ale unor stari de fapt si de mentalitate de mult trecute. totusi. S-a conturat." Este aici. reprezentat dcFatFru-mos. merele de qur. naratiunea. de vietatile (albine. pui de vulpe. balauri. In sfirsit. pratie de nunta). alcatuind ceea ce se numeste epica populara. in acelasi timp.masura ce prin mijlocirea cartii ne obisnuim a recita versuri populare.la petreceri etc. furca. basmul. Ochila. Muma Padurii si alte fiinte monstruoase. trebuie. Greuceanu. intre cele dintii se poate opera distinctia dintre poezia cintata. opinia unui literat. bocete). recitata (plugusor. basmul este o naratiune ampla. bucatar). plugusor. Unele dintre temele si motivele lui vin din cele mai indepartate timpuri. snoava in proza pun in prim plan povestirea. create de autori cunoscuti. astfel. pasari. este prigonit de falsul erou (tigan. expunerea faptelor. Trebuie spus ca asemenea similitudini intre literatura populara si literatura culta au fost cautate si la nivelul speciilor. Cintecele epice se ziceau la nunta. Prislea cel voinic. vizitiu. spusa. intr-o masura) suprapuneri cu genurile literare invatate la scoala: genul liric. dramatic. de o imprejurare prielnica. doina de jale din poezia populara co-respunzind elegiei din literatura culta. de sarbatori sau evenimente deosebite. a unui mare critic si istoric literar care a scris pagini admirabile despre folclorul romanesc. sorcova). pesti. in afara acestei impartiri a productiilor folclorice in functie de ocazia sau imprejurarea zicerii lor. unele manifestari precum Jienii. eroul este ajutat de tovarasii nazdravani (Gerila. de lup. doina. geniului dramatic si alcatuind ceea ce numim teatrul popular.de muncile de peste an (cintecele de seceris. pe de alta parte. dupa modelul speciilor populare respective. Irozii. Dragan Cenusa etc. basmul a continuat sa fle povestit si ascultat cu interes de generatii si generatii de oameni. ca specie a prozei populare. de pe un tarim pe altul. moartea (cintecul bradului. altele . Soarele si Luna furate de raufacatori si duse pe tarimul celalalt. strigaturile se zic la joc. de urs) tratate de el cu blindete si omenie. doine. cinteculzorilor. Obiectul disputei il constituie felele de imparat. apartinind. cinteculpro-priu-zts. reconstituirea spectacolului muzical ni se pare de domeniul arheologiei. cintecul de leagan. balada sau cintecul batrinesc din folclorul versificat. sint zise in sezatori sau la claca. basmele se spuneau in serile lungi de iarna.nasterea. desigur. Fenomen vechi si nou. strigatura epigramei etc. de un anumit public. deci. si rau reprezentat de zmei. balade. La rindul lor. Adesea eroul este tradat chiar de fratii sai. Setila. sa aratam ca un „plugusor" citit este mult mai putin exprexiv decit un „plugusor" ascultat si vazut in desfasurarea vie a obiceiului.meditatiei. conflictul dintre bine. strigatura prin caracterul lor individual. cintecele despre soarta si noroc . In linii generale. Dragaica) sau de momentele cele mai importante ale existentei omului . balade) si poezia neeintata. din aceasta sumara discutie in legatura cu genurile si speciile (mai corect spus categoriile) literaturii populare romanesti imaginea de ansamblu a extraodinarei sale bogatii si varietati. dintr-o imparatie in alta. infatisind. insotita de melodie (colinde. El este adesea insotit si sfatuit de calul sau nazdravan care il poarta in zbor „ca vintul si ca gindul".toate -nevoie de un cadru adecvat. cum este Anul Nou (colinde. la alta particularitate a creatiilor folclorice: de cele mai multe ori ele nu au o existenta independenta. in ceasuri de tihna sau in clipe de tulburare. nu sint totusi „spuse" orirind si oriunde. ci sint inglobate in obiceiuri si datini. legenda. Ileana Cosinzeana. Fugila etc. cea mai simpla si mai vizibtja diferenta fiind aceea dintre textele in versuri si textele in proza.). alcatuiesc ceea ce se cheama lirica populara. Unele sint legate de anumite date fixe. Chiar acetepro-ductii folclorice a caror zicere nu este intru totul dependenta sau conditionata de asemenea ocazii. Tugulea. In ciuda vechimii sale considerabile. pluri-episodica. cunoscute in mare masura tuturor pqparelor lumii. textele de literatura populara pot fi clasificate si dupa modalitatea lor specifica de realizare artistica. folclorul se schimba o data cu oamenii. legende si basme culte. Capra. de regula. trateaza teme de o extra-ordinata arhaicitate.la seza|ori. Brezaia au un pronuntat caracter spectacular. In lupta lui. Ajungem. in mare. snoavele .

doina. de asemenea. Finalul basmului este de regula optimist. Anumite ocupatii (agricultura. de bucurie si tristete. un luptator. de artistica. in eventualitatea mortii. Miorita are atingere eu bocetele si cu dnte-cele ceremoniale de inmormintare. Prevenit de mioara nazdravana ca tovarasii lui au hotarit sa—1 o-moare. Adversarii lor pot fi fiinte supranaturale.toate sferele vietii individuale si colective. spunindu-i-Se aceeasi poveste a casatoriei sale cu „o fata de crai". este inscaunat imparat. de data aceasta. sa-i pedepseasca pe dusmani. sau fiinte umane supradimensionate (arapul buzat) sau reprezentati ai claselor suprapuse (domnitor. metamorfoze spectaculoase^ viteze ametitoare. generozitate. Sadoyeanu sa scrie: „In toata. ducindu-i la indeplinire. pasto-ritul). fiind in cele din urma recompensat cum se cuvine. Un alt personaj plin de semnificatie propune balada Mesterul Manole. balauri. plina de o simtire asa de inalta pentru natura eterna. Frumusetea fara de seaman a . careia ar vrea sa i se ascunda adevarul mortii. in mijlocul naturii protectoare. in final. de supranatural. md egoismul domnului feudal. pe de o parte. eroul intruchipind trasaturile fizice si morale celejnai pretuite de popor: frumusete. razboiul). sa elibereze fetele de imparat. in numele idealului sau de artist. Doicin bolnavul. inrudita cu basmul prin epicitate. dar eroismul sau nu este mai putin emotionant dedt al altor eroi ai checului batrinesc. inclusiv nunta la care tinarul doban nu ajunsese inca. ca mesterul Manole. Erou baladelor lupta singuri sau ajutati de tovarasi. anumite evenimente (catania. Cel mai aproape de eroul din basme sta Toma Alimos. in cazul ca va fi omorit. si dorinta de a-si desavarsi creatia. ca in basme (zmei. reuseste sa invinga toate piedicile. intre sentimentul mesterului. copilul abia nascut si. cu iminenta sau cu posibilitatea de a fi ucis. anumite stari soda-le (haiducia. dobindeste mari bogatii. Emotionanta este. dntic dulce/ Ond te-aud nu m-as mai duce! / /Doina. d un creator. in primul rind) sa-i faca toate cele de cuvinta in astfel de cazuri. sotia credindoasa. sub forma acelei prea frumoase alegorii. • . argint sau arama etc. Dupa cum se vede. palate care la o pocnitura de bici se transforma in nuci sau mere de aur." Prin lirismul sau. aducind eroului fericirea: el se casatoreste cu fata cea mai frumoasa. de ceata de haiduci. In sfirsit. lumi subpamintene. tinarul cioban se gindeste. Miu haiducul. Ce importanta au avut dntecele in viata oamenilor se vede chiar din asa-numitele dntece ^despre dntec": „Doina. ultimele dorinte. Nici el nu infrunta cruzimea. doina. in ciuda numeroaselor elemente care tin de fantastic. de nadejde si de jale. Protagonistul nu mai este. viers cu foc / / Cind rasuni eu stau in loc!". pe de alta parte. ca o nunta cosmica. „Cine-a zis dainu. rascoalele) au generat cintece speciale. Manole nu ezita sa—si sacrifice. . basmului nu-i lipsesc notele realiste si sociale: saracia unora dintre personaje. precum si cu cintecele lirice propriu-zise. serpi). structura ei. Pintea si multi altii. potera). Lupta e aid mai mult o lupta interioara. dupa savirsirea sa din viata.Mioritei eterne" il facea pe marele scriitor M. multe dintre ele avind pentru noi astazi valoarea unor adevarate documente. perfidia sau pofta de marire a adversarilor din baladele eroice. ci el se confrunta cu amenintarea mortii. Moartea lui apare. Dupa G. sa se jertfeasca pe sine insusi. in testamentul pe care il lasa mioritei. omenia eroului etc. Calul. dragostea fraterna sau materna. sa readuca Soarele si Luna pe cer. dragostea lui pentru maicuta batrina. basmul propune un model uman ideal. tovaras nedespartit. daina / / Arsa i-a fost inima" etc. Badiul. De o varietate extraedinara. il ajuta pe Corbea sa iasa din captivitate si il poarta pe Toma Alimos in urmarirea perfidului Manea. universul liricii populare acopera . Radu Iu Anghel. lumea pe care o infatiseaza basmul este o lume deosebita. o oglindire in orice caz a viejii in moduri fabuloase". In fond. astfel. in primul rind la destinul sau. balada este o naratiune versificata in care se povestesc faptele de vitejie ale unor personaje emblematice pentru spiritualitatea romaneasca. intre eroii baladelor romanesti se distinge efigia luminoasa a ciobanului mioritic. boieri. de fabulos. dar asemanatori cu el sint si Iovan Iorgovan. aceasta balada este asa. care iese din limitele realului: animale vorbitoare. „basmul este o opera de creatie literara cu o geneza^ speciala. incit eu o socotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru. vitejie. Corbea. El se ingrijeste ca. cei ramasi (oaia nazdravana. prin cin tec oamenii dind glas sentimentelor de dragoste si de ura.sale. intre dragostea lui fata de sotie si copil. Calinescu.

fenomene ale naturii.proverbele si ghicitorile. In proverbe. ca sursa inepuizabila de inspiratie creatia de veacuri a nestiutilor fauritori de frumos de pe aceasta „gura de rai" care este pamintul romanesc. acelasi text poetic se poate cinta in unele zone pe o melodie de doina. Cintecul liric se afla. cu precadere in Transilvania. intre care metaforele pentru dor ocupa un loc principal. cel putin din punct de vedere muzical. „Servetel vargat peste mare aruncat" (Curcubeul). Scriitorii nostri au descoperit de la inceput acest „izvor pururea reintineritor" (M. asocierilor sporesc dificultatea ghicitului. Ca texte literare.. povestile lui Creanga fara basmul popular. Ineditul combinatiilor. de la acestia la Eminescu. un loc aparte in literatura noastra orala il ocupa asa-numitele „specii scurte" sau „genul aforistic si enigmatic .la Arghezi si Blaga. o expresie de viata. intr-o formula lapidara. pe atit de dificila. In sfirsit. fie pentru a-i da mai multa culoare. fiinte. de instrainare etc. ghicitorile inci-freaza in metafora obiecte. prqpunind ascultatorilor un joc de inteligenta: descoperirea sensului care se afla in spatele unor matafore precum „Curelusa unsa sub pamint ascunsa* (Sarpele). Mai mult. Literatura romana nu ar fi atins piscurile pe care a ajuns daca nu ar fi avut ca punct de plecare. El se innoieste o data cu oa-menji care il creaza si il perpetueaza. cantecele de ciobanie si cintecele de haiducie. La rindul lor. Nostalgia dupa locurile natale. mai ales. pentru a ne limita doar la citeva exemple simple. fie prin casatoria in alte sate. din care se degaja o invatatura: „Buturuga mica rastoarna carul mare". in colectii si manuale scolare se foloseste adesea termenul „doina". astfel. stari sufletesti etc. „Caciula nrtatului in mijlocuFsatului" (Soarele).. Asemenea sentinte pot fi aplicate in varii imprejurari de viata. Sentimentul naturii il degaja cu o egala vigoare. cu starile de suflet generate de evenimentele si intimplarile vietir zilnice. Luceafarul lui Eminescu fara Fata in emtina de aur. fie prin plecarea la lucru prin oras. pentru a o innoi si a o invigora. o cugetare cu valoare generalizatoare. Ce ar fi fost. care a devenit sinonim cu „dntec". dupa gradinile cu flori. pina la cei mai reprezentativi poeti si prozatori contemporani. in codru. Dar nu toate cintecele (lirice) sint. Cosbuc fara obiceiurile populare ele la nunta si inmormintare? Toti marii nostri scriitori au casit in folclor un filon nepretuit pentru imbogatirea si innoirea propriilor lor creatii. in catanie. dar dau o satisfactie si mai mare celor care izbutesc sa patrunda sensul acestei poezii pe cit de simpla. sl mai departe. fie. Emiriescu) care este literatura populara si au recurs adesea la undele lui cristaline pentru a-si improspata propria creatie. uneori chiar pe o melodie de joc. in altele pe o melodie de cintec propriu-zis. adesea metaforica. intr-o relatie directa cu realitatea imediata. mama noastra" este asteptata cu nerabdare de plugar si de pastor. . expresivitate. dupa fetele din sezatori domina cintecele de instrainare zamislite de cei plecati in straini. „Meseria e bratara de aur". „Cine se scoala de dimineata departe ajunge". de despartire. de singuratate. la Sadoveanu si Rebreanu. ca si de haiduc. in gradina. prin luarea la oaste. scurta. dupa sat. cantecele lirice au dezvoltat imagini poetice de o mare frumusete. ca model original. fie pentru a sintetiza situatia respectiva. cum se vede. pe cimp. la izvor. Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger de G. fie pentru a comenta. „Corb la corb nu^si scoate ochii". „Nu iese fum fara foc" etc. de la cronicari la Alecsandri si Ne-gruzzi. „Primavara.Desi in popor productiile lirice de acest tip sint cunoscute mai mult sub numele de „dntec" sau „cintare". dojne. Omul isi gaseste alinarea in mijlocul naturii protectoare. Dorul este provocat de dragoste. Creanga si Cosbuc. creatorii populari concentreaza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful