Sub acest titlu generic ne-am obisnuit sa asezam toate productiile literare create, transmise si pastrate de masele populare, prin

indivizi inzestrati iesiti din rindul acestora, din cele mai vechi timpuri pina astazi. Literatura populara este in fond o componenta a ansamblului de fapte de cultura pe care il numim cu un cuvint de circulatie internationala folclor (de la engl. folk-lore= „intelepciune populara"). Considerat ca o secventa constitutiva a culturii populare, folclorul cuprinde literatura, muzica, dansul si teatrul popular, deci toate manifestarile artistice datorate creatorilor populari si destinate poporului. Spre deosebire de arta culta, de literatura, muzica, teatrul create de autori cunoscuti si pastrate in scris, in manuscrise sau carti tiparite - folclorul a fost creat, transmis si perpetuat timp de multe secole pe cale orala, prin viu erai, direct, de la interpret la ascultatori, fara mijlocirea paginii tiparite,-sau, mai recent, a discului ori a benzii de magnetofon Din aceasta trasatura fundamentala a sa, numita oralitate, decurg alte caracteristici, definitorii ale folclorului si, implicit, ale literaturii populare. Este vorba, mai intii, de caracterul colectiv, prin care intelegem ca la producerea unui bun folcloric au contribuit, in timp (mai rar si simultan) mai multi creatori; in circulatia lor orala textele folclorice sufera modificari, transformari, fiecare interpret adaugind ceva de la sine sau lasind ceva deoparte, contribuind dupa puterile sale, dupa talent, la infrumusetarea piesei respective sau, dimpotriva, la degradarea ei. S-ar putea spune ca fiecare interpret este, intr-un fel, si creatorul bucatii respective, creatia unuia nesemanind niciodata perfect cu a altuia. Mai mult, acelasi cintec sau acelasi basm spus de mai multe ori, de acelasi interpret, va prezenta, de fiecare data, deosebiri rezultate din omisiuni, adaosuri, modificari etc. Fiecare noua creatie, deosebita intr-un grad mai mare sau mai mic de celelalte, poarta numele de varianta. Textele folclorice vietuiesc prin variante, a caror valoare este inegala, a caror soarta este greu previzibila: unele au sansa de a fi culese, transcrise si editate in colectii, altele dispar indata dupa ce au fost zise, cele mai multe se transforma, se innoiesc, devin cu totul altceva decit au fost mai inainte. in acest proces de creatie si transmitere orala, prin variante, a faptelor de folclor, numele creatorilor au fost rareori pastrate, mentionate in vreun fel. De aici rezulta caracterul anonim al creatiilor populare, faptul, deci, ca de cele mai multe ori nu putem sti cu certitudine (si nici nu intereseaza prea mult) cine a fost „au-toruj" unei doine, al unui basm sau al unei ghicitori. In transmiterea lor orala cele mai multe dintre productiile folclorice prezinta o impletire a mai multor moduri de expresie artistica, o simbioza a mai multor arte: versul se ingemaneaza cu melodia, itneori cu tactul jocului, cu gestica si cu mimica celui care il zice. insotirea aceasta a mai multor modalitati artistice in producerea unui singur bun folcloric poarta numele de sincretism. intelegerea naturii sincretice a faptelor de folclor este foarte importanta pentru aprecierea corecta a unor fenomene care altfel ar fi greu de explicat, ca de exemplu limitarea lungimii versului popular cintat la 5-6 sau 7-8 silabe, impartirea versului in picioare metrice bisilabice cu accentul pe prima silaba, absenta strofei, natura specifica a rimei, dispunerea acesteia in perechi (aa, bb, ce.) sau in lungi perioade monorimice (aaaa...) etc. Toate aceste particularitati ale versului popular cintat, datorate tocmai insotirii sale cu melodia, il fac de neconfundat, il diferentiaza net de versul poeziei culte, ne permit sa-1 recunoastem cu usurinta orieind. Desigur, in manualele scolare, in colectiile si antologiile de literatura populara textele sint publicate cel mai adesea fara partea lor muzicala si noi le studiem, le comentam si le apreciem ca opere literare* faeind abstractie de sincretismul lor firesc, desi chiar in denumirile unora dintre ele latura muzicala este implicata: „cintec liric", „cintec de haiducie", „cintece epice sau cintece batrinesti" etc. Sint productii folclorice carora le lipseste componenta muzicala, melodica (basme, legende, snoave etc), dar si aici textul literar propriu-zis este insotit in timpul spunerii de gestica, de mimica si de intonatia povestitorului. Fara indoiala, interpretarea literara a textelor folclorice nu pierde foarte mult daca nu se tine seama^in masura cuvenita de partea muzicala, gestuala etc. a acestora. „in poezia populara, textul (spre a fi judecat esteticeste) - spunea G. Calinescu - nu numai ca se dispenseaza de melodie dar, eliberat de ea, apare in toata plenitudinea, cu o ritmica, cu o leganare proprie si pe

la alta particularitate a creatiilor folclorice: de cele mai multe ori ele nu au o existenta independenta. Trebuie spus ca asemenea similitudini intre literatura populara si literatura culta au fost cautate si la nivelul speciilor. pluri-episodica. In lupta lui. basmul a continuat sa fle povestit si ascultat cu interes de generatii si generatii de oameni. Fugila etc. intr-atit folclorul depaseste . Ajungem. Adesea eroul este tradat chiar de fratii sai. conflictul dintre bine. Soarele si Luna furate de raufacatori si duse pe tarimul celalalt. opinia unui literat. in mare. alcatuind ceea ce se numeste epica populara. merele de qur. Dragan Cenusa etc. basmul este o naratiune ampla. cum este Anul Nou (colinde. in timp. Muma Padurii si alte fiinte monstruoase. snoavele . Brezaia au un pronuntat caracter spectacular.de muncile de peste an (cintecele de seceris. sint zise in sezatori sau la claca. de sarbatori sau evenimente deosebite. S-a conturat. desein-tec. intr-o masura) suprapuneri cu genurile literare invatate la scoala: genul liric. in sfirsit. El este adesea insotit si sfatuit de calul sau nazdravan care il poarta in zbor „ca vintul si ca gindul". in acelasi timp. uriasi.masura ce prin mijlocirea cartii ne obisnuim a recita versuri populare. Obiectul disputei il constituie felele de imparat.nasterea. de un anumit public. naratiunea. strigatura prin caracterul lor individual. Capra. Setila. bocete).toate -nevoie de un cadru adecvat. Prislea cel voinic. plugusor. balauri. pasari. casatoria (oratia de nunta). Basmul. nu sint totusi „spuse" orirind si oriunde. zisa. cinteculzorilor. in folclorul literar s-au cautat (si s-au gasit. pui de vulpe. altele . dar impreuna cu ajutoarele . in afara acestei impartiri a productiilor folclorice in functie de ocazia sau imprejurarea zicerii lor. pesti. epic. basmele se spuneau in serile lungi de iarna. cinteculpro-priu-zts. Dragaica) sau de momentele cele mai importante ale existentei omului . balade) si poezia neeintata. Irozii. personal. dupa modelul speciilor populare respective. totusi. doine. astfel. ci sint inglobate in obiceiuri si datini. create de autori cunoscuti. expunerea faptelor. legenda. doina. trebuie. Cintecele epice se ziceau la nunta.la petreceri etc.gustul unor anume grupuri umane spre a interesa pe toti iubitorii de literatura chiar refractari compromisurilor cu muzica. sa aratam ca un „plugusor" citit este mult mai putin exprexiv decit un „plugusor" ascultat si vazut in desfasurarea vie a obiceiului. Ileana Cosinzeana. basmul. Ochila. Greuceanu. Unele sint legate de anumite date fixe. intre cele dintii se poate opera distinctia dintre poezia cintata. bucatar). Unele dintre temele si motivele lui vin din cele mai indepartate timpuri. In linii generale. strigatura epigramei etc. La rindul lor. de vietatile (albine. de o imprejurare prielnica. este prigonit de falsul erou (tigan. din aceasta sumara discutie in legatura cu genurile si speciile (mai corect spus categoriile) literaturii populare romanesti imaginea de ansamblu a extraodinarei sale bogatii si varietati. desigur. nu exista in sine si pentru sine. ghicitonle . spusa. recitata (plugusor. exista. infatisind. de regula. cunoscute in mare masura tuturor pqparelor lumii. eroul este ajutat de tovarasii nazdravani (Gerila. textele de literatura populara pot fi clasificate si dupa modalitatea lor specifica de realizare artistica. insotita de melodie (colinde. dintr-o imparatie in alta. sorcova). si se diversifica m spatiu. furnici. snoava in proza pun in prim plan povestirea. a unui mare critic si istoric literar care a scris pagini admirabile despre folclorul romanesc. cintecele despre soarta si noroc . avind . moartea (cintecul bradului. trateaza teme de o extra-ordinata arhaicitate. in ceasuri de tihna sau in clipe de tulburare. legende si basme culte. balade.la seza|ori. Chiar acetepro-ductii folclorice a caror zicere nu este intru totul dependenta sau conditionata de asemenea ocazii. de lup. strigaturile se zic la joc. furca." Este aici. ca specie a prozei populare. doina de jale din poezia populara co-respunzind elegiei din literatura culta.meditatiei. unele manifestari precum Jienii. reconstituirea spectacolului muzical ni se pare de domeniul arheologiei.). de urs) tratate de el cu blindete si omenie. Tugulea. alcatuiesc ceea ce se cheama lirica populara. deci. balada sau cintecul batrinesc din folclorul versificat. vizitiu. cea mai simpla si mai vizibtja diferenta fiind aceea dintre textele in versuri si textele in proza. geniului dramatic si alcatuind ceea ce numim teatrul popular. reprezentat dcFatFru-mos. pratie de nunta). cintecul de leagan. Fenomen vechi si nou. pe de alta parte. de pe un tarim pe altul. dramatic. apartinind. In sfirsit. folclorul se schimba o data cu oamenii. In ciuda vechimii sale considerabile. si rau reprezentat de zmei. aducind pina la noi ecouri ale unor stari de fapt si de mentalitate de mult trecute.

potera). inrudita cu basmul prin epicitate. de artistica.toate sferele vietii individuale si colective. reuseste sa invinga toate piedicile. balauri. boieri. in primul rind la destinul sau. Doicin bolnavul. intre eroii baladelor romanesti se distinge efigia luminoasa a ciobanului mioritic. in numele idealului sau de artist. generozitate. Moartea lui apare. perfidia sau pofta de marire a adversarilor din baladele eroice. astfel. Miorita are atingere eu bocetele si cu dnte-cele ceremoniale de inmormintare. eroul intruchipind trasaturile fizice si morale celejnai pretuite de popor: frumusete. structura ei. de nadejde si de jale. Corbea. omenia eroului etc. in ciuda numeroaselor elemente care tin de fantastic. inclusiv nunta la care tinarul doban nu ajunsese inca. dragostea lui pentru maicuta batrina. In sfirsit. sau fiinte umane supradimensionate (arapul buzat) sau reprezentati ai claselor suprapuse (domnitor. de supranatural. argint sau arama etc. intre dragostea lui fata de sotie si copil. Radu Iu Anghel. Lupta e aid mai mult o lupta interioara. de data aceasta. metamorfoze spectaculoase^ viteze ametitoare. Manole nu ezita sa—si sacrifice. dntic dulce/ Ond te-aud nu m-as mai duce! / /Doina. Nici el nu infrunta cruzimea. anumite evenimente (catania. De o varietate extraedinara. fiind in cele din urma recompensat cum se cuvine. ducindu-i la indeplinire. dar eroismul sau nu este mai putin emotionant dedt al altor eroi ai checului batrinesc. „Cine-a zis dainu. in mijlocul naturii protectoare. Finalul basmului este de regula optimist. Calinescu. basmul propune un model uman ideal.sale. „basmul este o opera de creatie literara cu o geneza^ speciala. Cel mai aproape de eroul din basme sta Toma Alimos. Dupa cum se vede. . o oglindire in orice caz a viejii in moduri fabuloase". basmului nu-i lipsesc notele realiste si sociale: saracia unora dintre personaje. de ceata de haiduci. in testamentul pe care il lasa mioritei. Prevenit de mioara nazdravana ca tovarasii lui au hotarit sa—1 o-moare. intre sentimentul mesterului. cu iminenta sau cu posibilitatea de a fi ucis. sa elibereze fetele de imparat. care iese din limitele realului: animale vorbitoare. Frumusetea fara de seaman a . ca mesterul Manole. ultimele dorinte. d un creator. dupa savirsirea sa din viata. Sadoyeanu sa scrie: „In toata. dobindeste mari bogatii. Protagonistul nu mai este. sub forma acelei prea frumoase alegorii. dragostea fraterna sau materna. de bucurie si tristete. un luptator. rascoalele) au generat cintece speciale. Pintea si multi altii. ci el se confrunta cu amenintarea mortii. lumi subpamintene. in final. sa-i pedepseasca pe dusmani. multe dintre ele avind pentru noi astazi valoarea unor adevarate documente. in eventualitatea mortii. Ce importanta au avut dntecele in viata oamenilor se vede chiar din asa-numitele dntece ^despre dntec": „Doina." Prin lirismul sau. lumea pe care o infatiseaza basmul este o lume deosebita. serpi). Dupa G. in cazul ca va fi omorit. El se ingrijeste ca. prin cin tec oamenii dind glas sentimentelor de dragoste si de ura. spunindu-i-Se aceeasi poveste a casatoriei sale cu „o fata de crai". dar asemanatori cu el sint si Iovan Iorgovan. pe de o parte. universul liricii populare acopera .Mioritei eterne" il facea pe marele scriitor M. plina de o simtire asa de inalta pentru natura eterna. in primul rind) sa-i faca toate cele de cuvinta in astfel de cazuri. tinarul cioban se gindeste. pasto-ritul). • . Emotionanta este. doina. si dorinta de a-si desavarsi creatia. careia ar vrea sa i se ascunda adevarul mortii. incit eu o socotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru. Badiul. precum si cu cintecele lirice propriu-zise. daina / / Arsa i-a fost inima" etc. Adversarii lor pot fi fiinte supranaturale. sotia credindoasa. aceasta balada este asa. aducind eroului fericirea: el se casatoreste cu fata cea mai frumoasa. Miu haiducul. copilul abia nascut si. este inscaunat imparat. il ajuta pe Corbea sa iasa din captivitate si il poarta pe Toma Alimos in urmarirea perfidului Manea. Anumite ocupatii (agricultura. de fabulos. cei ramasi (oaia nazdravana. razboiul). Un alt personaj plin de semnificatie propune balada Mesterul Manole. ca o nunta cosmica. Erou baladelor lupta singuri sau ajutati de tovarasi. sa readuca Soarele si Luna pe cer. viers cu foc / / Cind rasuni eu stau in loc!". Calul. vitejie. palate care la o pocnitura de bici se transforma in nuci sau mere de aur. doina. sa se jertfeasca pe sine insusi. de asemenea. ca in basme (zmei. md egoismul domnului feudal. In fond. balada este o naratiune versificata in care se povestesc faptele de vitejie ale unor personaje emblematice pentru spiritualitatea romaneasca. anumite stari soda-le (haiducia. pe de alta parte. tovaras nedespartit.

pe atit de dificila. „Meseria e bratara de aur". adesea metaforica. scurta. fie pentru a sintetiza situatia respectiva. fie. de instrainare etc. cantecele de ciobanie si cintecele de haiducie.. intr-o formula lapidara. Literatura romana nu ar fi atins piscurile pe care a ajuns daca nu ar fi avut ca punct de plecare. o expresie de viata. . asocierilor sporesc dificultatea ghicitului. stari sufletesti etc. dupa fetele din sezatori domina cintecele de instrainare zamislite de cei plecati in straini. povestile lui Creanga fara basmul popular. Ce ar fi fost. Dorul este provocat de dragoste.la Arghezi si Blaga. sl mai departe. „Primavara. in gradina. Dar nu toate cintecele (lirice) sint. in altele pe o melodie de cintec propriu-zis. Emiriescu) care este literatura populara si au recurs adesea la undele lui cristaline pentru a-si improspata propria creatie. Sentimentul naturii il degaja cu o egala vigoare. prin luarea la oaste.. Mai mult. Cosbuc fara obiceiurile populare ele la nunta si inmormintare? Toti marii nostri scriitori au casit in folclor un filon nepretuit pentru imbogatirea si innoirea propriilor lor creatii. fiinte. Creanga si Cosbuc. creatorii populari concentreaza. Omul isi gaseste alinarea in mijlocul naturii protectoare. fie prin plecarea la lucru prin oras. „Servetel vargat peste mare aruncat" (Curcubeul). in colectii si manuale scolare se foloseste adesea termenul „doina". dupa sat. cu starile de suflet generate de evenimentele si intimplarile vietir zilnice. dupa gradinile cu flori. in codru.Desi in popor productiile lirice de acest tip sint cunoscute mai mult sub numele de „dntec" sau „cintare". „Corb la corb nu^si scoate ochii". la Sadoveanu si Rebreanu. dar dau o satisfactie si mai mare celor care izbutesc sa patrunda sensul acestei poezii pe cit de simpla. intre care metaforele pentru dor ocupa un loc principal. pe cimp. fenomene ale naturii. uneori chiar pe o melodie de joc. prqpunind ascultatorilor un joc de inteligenta: descoperirea sensului care se afla in spatele unor matafore precum „Curelusa unsa sub pamint ascunsa* (Sarpele). ca model original. „Cine se scoala de dimineata departe ajunge". Ca texte literare. Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger de G. Ineditul combinatiilor. cum se vede. Cintecul liric se afla. Asemenea sentinte pot fi aplicate in varii imprejurari de viata. expresivitate. pentru a o innoi si a o invigora. din care se degaja o invatatura: „Buturuga mica rastoarna carul mare". ca sursa inepuizabila de inspiratie creatia de veacuri a nestiutilor fauritori de frumos de pe aceasta „gura de rai" care este pamintul romanesc. La rindul lor. cantecele lirice au dezvoltat imagini poetice de o mare frumusete. cel putin din punct de vedere muzical. ghicitorile inci-freaza in metafora obiecte. fie prin casatoria in alte sate.proverbele si ghicitorile. la izvor. In proverbe. In sfirsit. un loc aparte in literatura noastra orala il ocupa asa-numitele „specii scurte" sau „genul aforistic si enigmatic . de despartire. „Nu iese fum fara foc" etc. astfel. pina la cei mai reprezentativi poeti si prozatori contemporani. de la cronicari la Alecsandri si Ne-gruzzi. Scriitorii nostri au descoperit de la inceput acest „izvor pururea reintineritor" (M. „Caciula nrtatului in mijlocuFsatului" (Soarele). fie pentru a comenta. o cugetare cu valoare generalizatoare. acelasi text poetic se poate cinta in unele zone pe o melodie de doina. intr-o relatie directa cu realitatea imediata. care a devenit sinonim cu „dntec". dojne. mama noastra" este asteptata cu nerabdare de plugar si de pastor. fie pentru a-i da mai multa culoare. de singuratate. El se innoieste o data cu oa-menji care il creaza si il perpetueaza. in catanie. de la acestia la Eminescu. Nostalgia dupa locurile natale. cu precadere in Transilvania. pentru a ne limita doar la citeva exemple simple. ca si de haiduc. Luceafarul lui Eminescu fara Fata in emtina de aur. mai ales.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful