Sub acest titlu generic ne-am obisnuit sa asezam toate productiile literare create, transmise si pastrate de masele populare, prin

indivizi inzestrati iesiti din rindul acestora, din cele mai vechi timpuri pina astazi. Literatura populara este in fond o componenta a ansamblului de fapte de cultura pe care il numim cu un cuvint de circulatie internationala folclor (de la engl. folk-lore= „intelepciune populara"). Considerat ca o secventa constitutiva a culturii populare, folclorul cuprinde literatura, muzica, dansul si teatrul popular, deci toate manifestarile artistice datorate creatorilor populari si destinate poporului. Spre deosebire de arta culta, de literatura, muzica, teatrul create de autori cunoscuti si pastrate in scris, in manuscrise sau carti tiparite - folclorul a fost creat, transmis si perpetuat timp de multe secole pe cale orala, prin viu erai, direct, de la interpret la ascultatori, fara mijlocirea paginii tiparite,-sau, mai recent, a discului ori a benzii de magnetofon Din aceasta trasatura fundamentala a sa, numita oralitate, decurg alte caracteristici, definitorii ale folclorului si, implicit, ale literaturii populare. Este vorba, mai intii, de caracterul colectiv, prin care intelegem ca la producerea unui bun folcloric au contribuit, in timp (mai rar si simultan) mai multi creatori; in circulatia lor orala textele folclorice sufera modificari, transformari, fiecare interpret adaugind ceva de la sine sau lasind ceva deoparte, contribuind dupa puterile sale, dupa talent, la infrumusetarea piesei respective sau, dimpotriva, la degradarea ei. S-ar putea spune ca fiecare interpret este, intr-un fel, si creatorul bucatii respective, creatia unuia nesemanind niciodata perfect cu a altuia. Mai mult, acelasi cintec sau acelasi basm spus de mai multe ori, de acelasi interpret, va prezenta, de fiecare data, deosebiri rezultate din omisiuni, adaosuri, modificari etc. Fiecare noua creatie, deosebita intr-un grad mai mare sau mai mic de celelalte, poarta numele de varianta. Textele folclorice vietuiesc prin variante, a caror valoare este inegala, a caror soarta este greu previzibila: unele au sansa de a fi culese, transcrise si editate in colectii, altele dispar indata dupa ce au fost zise, cele mai multe se transforma, se innoiesc, devin cu totul altceva decit au fost mai inainte. in acest proces de creatie si transmitere orala, prin variante, a faptelor de folclor, numele creatorilor au fost rareori pastrate, mentionate in vreun fel. De aici rezulta caracterul anonim al creatiilor populare, faptul, deci, ca de cele mai multe ori nu putem sti cu certitudine (si nici nu intereseaza prea mult) cine a fost „au-toruj" unei doine, al unui basm sau al unei ghicitori. In transmiterea lor orala cele mai multe dintre productiile folclorice prezinta o impletire a mai multor moduri de expresie artistica, o simbioza a mai multor arte: versul se ingemaneaza cu melodia, itneori cu tactul jocului, cu gestica si cu mimica celui care il zice. insotirea aceasta a mai multor modalitati artistice in producerea unui singur bun folcloric poarta numele de sincretism. intelegerea naturii sincretice a faptelor de folclor este foarte importanta pentru aprecierea corecta a unor fenomene care altfel ar fi greu de explicat, ca de exemplu limitarea lungimii versului popular cintat la 5-6 sau 7-8 silabe, impartirea versului in picioare metrice bisilabice cu accentul pe prima silaba, absenta strofei, natura specifica a rimei, dispunerea acesteia in perechi (aa, bb, ce.) sau in lungi perioade monorimice (aaaa...) etc. Toate aceste particularitati ale versului popular cintat, datorate tocmai insotirii sale cu melodia, il fac de neconfundat, il diferentiaza net de versul poeziei culte, ne permit sa-1 recunoastem cu usurinta orieind. Desigur, in manualele scolare, in colectiile si antologiile de literatura populara textele sint publicate cel mai adesea fara partea lor muzicala si noi le studiem, le comentam si le apreciem ca opere literare* faeind abstractie de sincretismul lor firesc, desi chiar in denumirile unora dintre ele latura muzicala este implicata: „cintec liric", „cintec de haiducie", „cintece epice sau cintece batrinesti" etc. Sint productii folclorice carora le lipseste componenta muzicala, melodica (basme, legende, snoave etc), dar si aici textul literar propriu-zis este insotit in timpul spunerii de gestica, de mimica si de intonatia povestitorului. Fara indoiala, interpretarea literara a textelor folclorice nu pierde foarte mult daca nu se tine seama^in masura cuvenita de partea muzicala, gestuala etc. a acestora. „in poezia populara, textul (spre a fi judecat esteticeste) - spunea G. Calinescu - nu numai ca se dispenseaza de melodie dar, eliberat de ea, apare in toata plenitudinea, cu o ritmica, cu o leganare proprie si pe

folclorul se schimba o data cu oamenii. El este adesea insotit si sfatuit de calul sau nazdravan care il poarta in zbor „ca vintul si ca gindul". Unele sint legate de anumite date fixe. in folclorul literar s-au cautat (si s-au gasit. balauri. dintr-o imparatie in alta. nu sint totusi „spuse" orirind si oriunde. intre cele dintii se poate opera distinctia dintre poezia cintata. merele de qur. doina de jale din poezia populara co-respunzind elegiei din literatura culta. de regula. sorcova).la petreceri etc. si se diversifica m spatiu. balade. pluri-episodica. in acelasi timp. epic. basmul este o naratiune ampla.la seza|ori. este prigonit de falsul erou (tigan. sint zise in sezatori sau la claca. de vietatile (albine. doina. La rindul lor. strigaturile se zic la joc. in afara acestei impartiri a productiilor folclorice in functie de ocazia sau imprejurarea zicerii lor. reconstituirea spectacolului muzical ni se pare de domeniul arheologiei. intr-atit folclorul depaseste . nu exista in sine si pentru sine. plugusor. desein-tec. cinteculpro-priu-zts. create de autori cunoscuti. in ceasuri de tihna sau in clipe de tulburare. cum este Anul Nou (colinde. trebuie. Dragan Cenusa etc. dar impreuna cu ajutoarele . pesti. legenda. de sarbatori sau evenimente deosebite. pe de alta parte. de lup. a unui mare critic si istoric literar care a scris pagini admirabile despre folclorul romanesc. furnici. basmele se spuneau in serile lungi de iarna. Adesea eroul este tradat chiar de fratii sai. cea mai simpla si mai vizibtja diferenta fiind aceea dintre textele in versuri si textele in proza. Unele dintre temele si motivele lui vin din cele mai indepartate timpuri. cintecul de leagan. legende si basme culte. infatisind. snoava in proza pun in prim plan povestirea. reprezentat dcFatFru-mos. strigatura epigramei etc. totusi. alcatuiesc ceea ce se cheama lirica populara. deci. Greuceanu.gustul unor anume grupuri umane spre a interesa pe toti iubitorii de literatura chiar refractari compromisurilor cu muzica. Fenomen vechi si nou. Fugila etc. din aceasta sumara discutie in legatura cu genurile si speciile (mai corect spus categoriile) literaturii populare romanesti imaginea de ansamblu a extraodinarei sale bogatii si varietati. pasari.masura ce prin mijlocirea cartii ne obisnuim a recita versuri populare. desigur. Obiectul disputei il constituie felele de imparat. strigatura prin caracterul lor individual. cunoscute in mare masura tuturor pqparelor lumii. Prislea cel voinic. in timp. textele de literatura populara pot fi clasificate si dupa modalitatea lor specifica de realizare artistica. astfel. Cintecele epice se ziceau la nunta. Basmul. unele manifestari precum Jienii. conflictul dintre bine. geniului dramatic si alcatuind ceea ce numim teatrul popular.de muncile de peste an (cintecele de seceris. snoavele . In ciuda vechimii sale considerabile. Trebuie spus ca asemenea similitudini intre literatura populara si literatura culta au fost cautate si la nivelul speciilor. intr-o masura) suprapuneri cu genurile literare invatate la scoala: genul liric. pratie de nunta). aducind pina la noi ecouri ale unor stari de fapt si de mentalitate de mult trecute. personal. naratiunea. Dragaica) sau de momentele cele mai importante ale existentei omului . dramatic. opinia unui literat. Chiar acetepro-ductii folclorice a caror zicere nu este intru totul dependenta sau conditionata de asemenea ocazii. Tugulea. balada sau cintecul batrinesc din folclorul versificat. spusa. expunerea faptelor.meditatiei. furca. ci sint inglobate in obiceiuri si datini. apartinind. insotita de melodie (colinde. Setila. recitata (plugusor. alcatuind ceea ce se numeste epica populara. eroul este ajutat de tovarasii nazdravani (Gerila. In linii generale. in mare. Irozii. balade) si poezia neeintata. Capra. bucatar).toate -nevoie de un cadru adecvat. basmul. la alta particularitate a creatiilor folclorice: de cele mai multe ori ele nu au o existenta independenta. uriasi. exista. Soarele si Luna furate de raufacatori si duse pe tarimul celalalt. zisa. Brezaia au un pronuntat caracter spectacular. de un anumit public. altele . pui de vulpe. moartea (cintecul bradului. sa aratam ca un „plugusor" citit este mult mai putin exprexiv decit un „plugusor" ascultat si vazut in desfasurarea vie a obiceiului. cinteculzorilor. in sfirsit. si rau reprezentat de zmei. de o imprejurare prielnica. avind . bocete)." Este aici. Ajungem. Ileana Cosinzeana. In sfirsit. dupa modelul speciilor populare respective. casatoria (oratia de nunta). doine. Ochila. cintecele despre soarta si noroc . de pe un tarim pe altul. ghicitonle . trateaza teme de o extra-ordinata arhaicitate. de urs) tratate de el cu blindete si omenie.). S-a conturat. In lupta lui.nasterea. basmul a continuat sa fle povestit si ascultat cu interes de generatii si generatii de oameni. vizitiu. ca specie a prozei populare. Muma Padurii si alte fiinte monstruoase.

balada este o naratiune versificata in care se povestesc faptele de vitejie ale unor personaje emblematice pentru spiritualitatea romaneasca. Calinescu. argint sau arama etc. Anumite ocupatii (agricultura. in ciuda numeroaselor elemente care tin de fantastic. In sfirsit. Frumusetea fara de seaman a . de data aceasta. sa elibereze fetele de imparat. viers cu foc / / Cind rasuni eu stau in loc!". daina / / Arsa i-a fost inima" etc. il ajuta pe Corbea sa iasa din captivitate si il poarta pe Toma Alimos in urmarirea perfidului Manea. Lupta e aid mai mult o lupta interioara. Nici el nu infrunta cruzimea.sale. Adversarii lor pot fi fiinte supranaturale. serpi). universul liricii populare acopera . de asemenea. pe de o parte. Finalul basmului este de regula optimist. dntic dulce/ Ond te-aud nu m-as mai duce! / /Doina. intre eroii baladelor romanesti se distinge efigia luminoasa a ciobanului mioritic. Un alt personaj plin de semnificatie propune balada Mesterul Manole. • . doina. cu iminenta sau cu posibilitatea de a fi ucis. multe dintre ele avind pentru noi astazi valoarea unor adevarate documente.toate sferele vietii individuale si colective. boieri. structura ei. anumite evenimente (catania. De o varietate extraedinara. incit eu o socotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru. si dorinta de a-si desavarsi creatia. un luptator. In fond. aducind eroului fericirea: el se casatoreste cu fata cea mai frumoasa. perfidia sau pofta de marire a adversarilor din baladele eroice. Pintea si multi altii. ca o nunta cosmica. metamorfoze spectaculoase^ viteze ametitoare. Sadoyeanu sa scrie: „In toata. Calul. Corbea. ca in basme (zmei. in eventualitatea mortii. . basmului nu-i lipsesc notele realiste si sociale: saracia unora dintre personaje. potera). Erou baladelor lupta singuri sau ajutati de tovarasi. in primul rind) sa-i faca toate cele de cuvinta in astfel de cazuri. dragostea lui pentru maicuta batrina. Emotionanta este. careia ar vrea sa i se ascunda adevarul mortii. cei ramasi (oaia nazdravana. Prevenit de mioara nazdravana ca tovarasii lui au hotarit sa—1 o-moare. palate care la o pocnitura de bici se transforma in nuci sau mere de aur. „basmul este o opera de creatie literara cu o geneza^ speciala. spunindu-i-Se aceeasi poveste a casatoriei sale cu „o fata de crai". lumea pe care o infatiseaza basmul este o lume deosebita. intre dragostea lui fata de sotie si copil. inclusiv nunta la care tinarul doban nu ajunsese inca. ultimele dorinte. in final. de bucurie si tristete. tovaras nedespartit. pasto-ritul). lumi subpamintene. in cazul ca va fi omorit. razboiul). anumite stari soda-le (haiducia. dupa savirsirea sa din viata. plina de o simtire asa de inalta pentru natura eterna. eroul intruchipind trasaturile fizice si morale celejnai pretuite de popor: frumusete. sub forma acelei prea frumoase alegorii. vitejie. Radu Iu Anghel. intre sentimentul mesterului. d un creator. de supranatural. balauri. fiind in cele din urma recompensat cum se cuvine. sotia credindoasa. Badiul. rascoalele) au generat cintece speciale. de nadejde si de jale. ca mesterul Manole. Dupa G. o oglindire in orice caz a viejii in moduri fabuloase". Manole nu ezita sa—si sacrifice. Ce importanta au avut dntecele in viata oamenilor se vede chiar din asa-numitele dntece ^despre dntec": „Doina. dar asemanatori cu el sint si Iovan Iorgovan. astfel. de fabulos. copilul abia nascut si. ci el se confrunta cu amenintarea mortii. sa readuca Soarele si Luna pe cer. inrudita cu basmul prin epicitate. generozitate. pe de alta parte. reuseste sa invinga toate piedicile. Dupa cum se vede. „Cine-a zis dainu. de ceata de haiduci. tinarul cioban se gindeste. dragostea fraterna sau materna. este inscaunat imparat.Mioritei eterne" il facea pe marele scriitor M. dar eroismul sau nu este mai putin emotionant dedt al altor eroi ai checului batrinesc. Protagonistul nu mai este." Prin lirismul sau. ducindu-i la indeplinire. doina. sau fiinte umane supradimensionate (arapul buzat) sau reprezentati ai claselor suprapuse (domnitor. prin cin tec oamenii dind glas sentimentelor de dragoste si de ura. md egoismul domnului feudal. Moartea lui apare. Cel mai aproape de eroul din basme sta Toma Alimos. precum si cu cintecele lirice propriu-zise. care iese din limitele realului: animale vorbitoare. omenia eroului etc. Doicin bolnavul. in numele idealului sau de artist. sa se jertfeasca pe sine insusi. aceasta balada este asa. El se ingrijeste ca. sa-i pedepseasca pe dusmani. de artistica. in testamentul pe care il lasa mioritei. in primul rind la destinul sau. Miorita are atingere eu bocetele si cu dnte-cele ceremoniale de inmormintare. basmul propune un model uman ideal. dobindeste mari bogatii. Miu haiducul. in mijlocul naturii protectoare.

de instrainare etc. acelasi text poetic se poate cinta in unele zone pe o melodie de doina. dupa sat.proverbele si ghicitorile. de singuratate. de la acestia la Eminescu. pe cimp. Cosbuc fara obiceiurile populare ele la nunta si inmormintare? Toti marii nostri scriitori au casit in folclor un filon nepretuit pentru imbogatirea si innoirea propriilor lor creatii. pina la cei mai reprezentativi poeti si prozatori contemporani. asocierilor sporesc dificultatea ghicitului. Cintecul liric se afla. ca si de haiduc. „Primavara. fie pentru a comenta. dupa gradinile cu flori. intre care metaforele pentru dor ocupa un loc principal. cel putin din punct de vedere muzical. in altele pe o melodie de cintec propriu-zis. sl mai departe. fie prin casatoria in alte sate. Omul isi gaseste alinarea in mijlocul naturii protectoare. In sfirsit.. fie prin plecarea la lucru prin oras. in colectii si manuale scolare se foloseste adesea termenul „doina". Ineditul combinatiilor. Sentimentul naturii il degaja cu o egala vigoare. dar dau o satisfactie si mai mare celor care izbutesc sa patrunda sensul acestei poezii pe cit de simpla. fie pentru a sintetiza situatia respectiva. ghicitorile inci-freaza in metafora obiecte. la izvor. Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger de G. cu precadere in Transilvania. intr-o formula lapidara. cum se vede. Asemenea sentinte pot fi aplicate in varii imprejurari de viata. cantecele lirice au dezvoltat imagini poetice de o mare frumusete. Literatura romana nu ar fi atins piscurile pe care a ajuns daca nu ar fi avut ca punct de plecare. „Corb la corb nu^si scoate ochii". expresivitate. Creanga si Cosbuc. Nostalgia dupa locurile natale. La rindul lor. fiinte. fie pentru a-i da mai multa culoare. cu starile de suflet generate de evenimentele si intimplarile vietir zilnice. care a devenit sinonim cu „dntec". astfel. Dorul este provocat de dragoste. „Caciula nrtatului in mijlocuFsatului" (Soarele). in catanie. creatorii populari concentreaza. ca model original. o cugetare cu valoare generalizatoare. Ce ar fi fost. Emiriescu) care este literatura populara si au recurs adesea la undele lui cristaline pentru a-si improspata propria creatie. fenomene ale naturii. de despartire. pentru a ne limita doar la citeva exemple simple. pe atit de dificila. povestile lui Creanga fara basmul popular. „Cine se scoala de dimineata departe ajunge".Desi in popor productiile lirice de acest tip sint cunoscute mai mult sub numele de „dntec" sau „cintare". uneori chiar pe o melodie de joc. „Meseria e bratara de aur". mama noastra" este asteptata cu nerabdare de plugar si de pastor. de la cronicari la Alecsandri si Ne-gruzzi.la Arghezi si Blaga. in gradina. . un loc aparte in literatura noastra orala il ocupa asa-numitele „specii scurte" sau „genul aforistic si enigmatic . fie. Ca texte literare. pentru a o innoi si a o invigora. adesea metaforica. dojne. cantecele de ciobanie si cintecele de haiducie. intr-o relatie directa cu realitatea imediata. Mai mult. ca sursa inepuizabila de inspiratie creatia de veacuri a nestiutilor fauritori de frumos de pe aceasta „gura de rai" care este pamintul romanesc. in codru. scurta. din care se degaja o invatatura: „Buturuga mica rastoarna carul mare". „Nu iese fum fara foc" etc. Scriitorii nostri au descoperit de la inceput acest „izvor pururea reintineritor" (M. o expresie de viata.. dupa fetele din sezatori domina cintecele de instrainare zamislite de cei plecati in straini. Luceafarul lui Eminescu fara Fata in emtina de aur. mai ales. prqpunind ascultatorilor un joc de inteligenta: descoperirea sensului care se afla in spatele unor matafore precum „Curelusa unsa sub pamint ascunsa* (Sarpele). „Servetel vargat peste mare aruncat" (Curcubeul). Dar nu toate cintecele (lirice) sint. prin luarea la oaste. la Sadoveanu si Rebreanu. In proverbe. stari sufletesti etc. El se innoieste o data cu oa-menji care il creaza si il perpetueaza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful