P. 1
Sub Acest Titlu Generic Ne

Sub Acest Titlu Generic Ne

|Views: 57|Likes:
Published by iriluncic

More info:

Published by: iriluncic on Dec 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2011

pdf

text

original

Sub acest titlu generic ne-am obisnuit sa asezam toate productiile literare create, transmise si pastrate de masele populare, prin

indivizi inzestrati iesiti din rindul acestora, din cele mai vechi timpuri pina astazi. Literatura populara este in fond o componenta a ansamblului de fapte de cultura pe care il numim cu un cuvint de circulatie internationala folclor (de la engl. folk-lore= „intelepciune populara"). Considerat ca o secventa constitutiva a culturii populare, folclorul cuprinde literatura, muzica, dansul si teatrul popular, deci toate manifestarile artistice datorate creatorilor populari si destinate poporului. Spre deosebire de arta culta, de literatura, muzica, teatrul create de autori cunoscuti si pastrate in scris, in manuscrise sau carti tiparite - folclorul a fost creat, transmis si perpetuat timp de multe secole pe cale orala, prin viu erai, direct, de la interpret la ascultatori, fara mijlocirea paginii tiparite,-sau, mai recent, a discului ori a benzii de magnetofon Din aceasta trasatura fundamentala a sa, numita oralitate, decurg alte caracteristici, definitorii ale folclorului si, implicit, ale literaturii populare. Este vorba, mai intii, de caracterul colectiv, prin care intelegem ca la producerea unui bun folcloric au contribuit, in timp (mai rar si simultan) mai multi creatori; in circulatia lor orala textele folclorice sufera modificari, transformari, fiecare interpret adaugind ceva de la sine sau lasind ceva deoparte, contribuind dupa puterile sale, dupa talent, la infrumusetarea piesei respective sau, dimpotriva, la degradarea ei. S-ar putea spune ca fiecare interpret este, intr-un fel, si creatorul bucatii respective, creatia unuia nesemanind niciodata perfect cu a altuia. Mai mult, acelasi cintec sau acelasi basm spus de mai multe ori, de acelasi interpret, va prezenta, de fiecare data, deosebiri rezultate din omisiuni, adaosuri, modificari etc. Fiecare noua creatie, deosebita intr-un grad mai mare sau mai mic de celelalte, poarta numele de varianta. Textele folclorice vietuiesc prin variante, a caror valoare este inegala, a caror soarta este greu previzibila: unele au sansa de a fi culese, transcrise si editate in colectii, altele dispar indata dupa ce au fost zise, cele mai multe se transforma, se innoiesc, devin cu totul altceva decit au fost mai inainte. in acest proces de creatie si transmitere orala, prin variante, a faptelor de folclor, numele creatorilor au fost rareori pastrate, mentionate in vreun fel. De aici rezulta caracterul anonim al creatiilor populare, faptul, deci, ca de cele mai multe ori nu putem sti cu certitudine (si nici nu intereseaza prea mult) cine a fost „au-toruj" unei doine, al unui basm sau al unei ghicitori. In transmiterea lor orala cele mai multe dintre productiile folclorice prezinta o impletire a mai multor moduri de expresie artistica, o simbioza a mai multor arte: versul se ingemaneaza cu melodia, itneori cu tactul jocului, cu gestica si cu mimica celui care il zice. insotirea aceasta a mai multor modalitati artistice in producerea unui singur bun folcloric poarta numele de sincretism. intelegerea naturii sincretice a faptelor de folclor este foarte importanta pentru aprecierea corecta a unor fenomene care altfel ar fi greu de explicat, ca de exemplu limitarea lungimii versului popular cintat la 5-6 sau 7-8 silabe, impartirea versului in picioare metrice bisilabice cu accentul pe prima silaba, absenta strofei, natura specifica a rimei, dispunerea acesteia in perechi (aa, bb, ce.) sau in lungi perioade monorimice (aaaa...) etc. Toate aceste particularitati ale versului popular cintat, datorate tocmai insotirii sale cu melodia, il fac de neconfundat, il diferentiaza net de versul poeziei culte, ne permit sa-1 recunoastem cu usurinta orieind. Desigur, in manualele scolare, in colectiile si antologiile de literatura populara textele sint publicate cel mai adesea fara partea lor muzicala si noi le studiem, le comentam si le apreciem ca opere literare* faeind abstractie de sincretismul lor firesc, desi chiar in denumirile unora dintre ele latura muzicala este implicata: „cintec liric", „cintec de haiducie", „cintece epice sau cintece batrinesti" etc. Sint productii folclorice carora le lipseste componenta muzicala, melodica (basme, legende, snoave etc), dar si aici textul literar propriu-zis este insotit in timpul spunerii de gestica, de mimica si de intonatia povestitorului. Fara indoiala, interpretarea literara a textelor folclorice nu pierde foarte mult daca nu se tine seama^in masura cuvenita de partea muzicala, gestuala etc. a acestora. „in poezia populara, textul (spre a fi judecat esteticeste) - spunea G. Calinescu - nu numai ca se dispenseaza de melodie dar, eliberat de ea, apare in toata plenitudinea, cu o ritmica, cu o leganare proprie si pe

meditatiei. nu sint totusi „spuse" orirind si oriunde. Chiar acetepro-ductii folclorice a caror zicere nu este intru totul dependenta sau conditionata de asemenea ocazii. strigatura epigramei etc.nasterea. pasari. Prislea cel voinic. Ajungem. basmele se spuneau in serile lungi de iarna.la petreceri etc. de o imprejurare prielnica. strigatura prin caracterul lor individual. cunoscute in mare masura tuturor pqparelor lumii. casatoria (oratia de nunta). in ceasuri de tihna sau in clipe de tulburare. ca specie a prozei populare. in folclorul literar s-au cautat (si s-au gasit. bocete). de pe un tarim pe altul. folclorul se schimba o data cu oamenii. cea mai simpla si mai vizibtja diferenta fiind aceea dintre textele in versuri si textele in proza. de sarbatori sau evenimente deosebite. Dragan Cenusa etc. In linii generale. alcatuiesc ceea ce se cheama lirica populara. sint zise in sezatori sau la claca. Fugila etc. dramatic. Obiectul disputei il constituie felele de imparat. Unele dintre temele si motivele lui vin din cele mai indepartate timpuri. ci sint inglobate in obiceiuri si datini. de vietatile (albine. personal. intr-atit folclorul depaseste . aducind pina la noi ecouri ale unor stari de fapt si de mentalitate de mult trecute. pratie de nunta). plugusor. create de autori cunoscuti. si rau reprezentat de zmei. sorcova). de lup. reprezentat dcFatFru-mos. conflictul dintre bine. unele manifestari precum Jienii. recitata (plugusor.de muncile de peste an (cintecele de seceris. doine. astfel.la seza|ori. in acelasi timp. epic. merele de qur. trateaza teme de o extra-ordinata arhaicitate. intre cele dintii se poate opera distinctia dintre poezia cintata. Ileana Cosinzeana. doina. In sfirsit. furca. Brezaia au un pronuntat caracter spectacular. Ochila. la alta particularitate a creatiilor folclorice: de cele mai multe ori ele nu au o existenta independenta. reconstituirea spectacolului muzical ni se pare de domeniul arheologiei. pui de vulpe. legende si basme culte. desigur. in mare. textele de literatura populara pot fi clasificate si dupa modalitatea lor specifica de realizare artistica. de urs) tratate de el cu blindete si omenie. a unui mare critic si istoric literar care a scris pagini admirabile despre folclorul romanesc. uriasi. basmul este o naratiune ampla. vizitiu. altele . zisa. Capra. balada sau cintecul batrinesc din folclorul versificat. intr-o masura) suprapuneri cu genurile literare invatate la scoala: genul liric. pe de alta parte. in timp. expunerea faptelor. snoavele . si se diversifica m spatiu. moartea (cintecul bradului.masura ce prin mijlocirea cartii ne obisnuim a recita versuri populare. Soarele si Luna furate de raufacatori si duse pe tarimul celalalt. trebuie. strigaturile se zic la joc. sa aratam ca un „plugusor" citit este mult mai putin exprexiv decit un „plugusor" ascultat si vazut in desfasurarea vie a obiceiului. in afara acestei impartiri a productiilor folclorice in functie de ocazia sau imprejurarea zicerii lor. Fenomen vechi si nou. Tugulea. balauri.gustul unor anume grupuri umane spre a interesa pe toti iubitorii de literatura chiar refractari compromisurilor cu muzica. eroul este ajutat de tovarasii nazdravani (Gerila. furnici. infatisind. Irozii. de un anumit public. cintecele despre soarta si noroc . pluri-episodica. cinteculpro-priu-zts. Adesea eroul este tradat chiar de fratii sai. pesti. El este adesea insotit si sfatuit de calul sau nazdravan care il poarta in zbor „ca vintul si ca gindul". Unele sint legate de anumite date fixe. balade) si poezia neeintata. de regula. Basmul.). Dragaica) sau de momentele cele mai importante ale existentei omului . totusi. snoava in proza pun in prim plan povestirea. deci. din aceasta sumara discutie in legatura cu genurile si speciile (mai corect spus categoriile) literaturii populare romanesti imaginea de ansamblu a extraodinarei sale bogatii si varietati. basmul a continuat sa fle povestit si ascultat cu interes de generatii si generatii de oameni. S-a conturat. insotita de melodie (colinde. cintecul de leagan. Setila. cum este Anul Nou (colinde. La rindul lor." Este aici. apartinind. dar impreuna cu ajutoarele . exista. opinia unui literat. desein-tec. geniului dramatic si alcatuind ceea ce numim teatrul popular. Greuceanu. avind . Cintecele epice se ziceau la nunta. balade. naratiunea. spusa. basmul. nu exista in sine si pentru sine. Muma Padurii si alte fiinte monstruoase. ghicitonle .toate -nevoie de un cadru adecvat. alcatuind ceea ce se numeste epica populara. este prigonit de falsul erou (tigan. In ciuda vechimii sale considerabile. doina de jale din poezia populara co-respunzind elegiei din literatura culta. legenda. dintr-o imparatie in alta. dupa modelul speciilor populare respective. In lupta lui. in sfirsit. bucatar). cinteculzorilor. Trebuie spus ca asemenea similitudini intre literatura populara si literatura culta au fost cautate si la nivelul speciilor.

generozitate. . de ceata de haiduci. Moartea lui apare. precum si cu cintecele lirice propriu-zise. intre eroii baladelor romanesti se distinge efigia luminoasa a ciobanului mioritic. dntic dulce/ Ond te-aud nu m-as mai duce! / /Doina. balauri. md egoismul domnului feudal. basmului nu-i lipsesc notele realiste si sociale: saracia unora dintre personaje. in primul rind la destinul sau. Cel mai aproape de eroul din basme sta Toma Alimos. Frumusetea fara de seaman a . multe dintre ele avind pentru noi astazi valoarea unor adevarate documente. Badiul. prin cin tec oamenii dind glas sentimentelor de dragoste si de ura. anumite stari soda-le (haiducia. ca o nunta cosmica. boieri. inrudita cu basmul prin epicitate. de bucurie si tristete. pe de o parte. cu iminenta sau cu posibilitatea de a fi ucis. o oglindire in orice caz a viejii in moduri fabuloase". Erou baladelor lupta singuri sau ajutati de tovarasi. El se ingrijeste ca. Radu Iu Anghel. astfel. Calul. vitejie. razboiul). rascoalele) au generat cintece speciale. Calinescu. daina / / Arsa i-a fost inima" etc. pasto-ritul). si dorinta de a-si desavarsi creatia. structura ei. eroul intruchipind trasaturile fizice si morale celejnai pretuite de popor: frumusete." Prin lirismul sau. Adversarii lor pot fi fiinte supranaturale. sub forma acelei prea frumoase alegorii. lumea pe care o infatiseaza basmul este o lume deosebita. ca in basme (zmei. anumite evenimente (catania. spunindu-i-Se aceeasi poveste a casatoriei sale cu „o fata de crai". sa-i pedepseasca pe dusmani. Sadoyeanu sa scrie: „In toata. de fabulos.sale. in ciuda numeroaselor elemente care tin de fantastic. in numele idealului sau de artist. basmul propune un model uman ideal. De o varietate extraedinara. Miorita are atingere eu bocetele si cu dnte-cele ceremoniale de inmormintare. doina. ultimele dorinte. pe de alta parte. perfidia sau pofta de marire a adversarilor din baladele eroice. Anumite ocupatii (agricultura. „Cine-a zis dainu. Lupta e aid mai mult o lupta interioara. il ajuta pe Corbea sa iasa din captivitate si il poarta pe Toma Alimos in urmarirea perfidului Manea. in testamentul pe care il lasa mioritei. careia ar vrea sa i se ascunda adevarul mortii. care iese din limitele realului: animale vorbitoare. este inscaunat imparat. metamorfoze spectaculoase^ viteze ametitoare. In fond. in primul rind) sa-i faca toate cele de cuvinta in astfel de cazuri. copilul abia nascut si. Nici el nu infrunta cruzimea. ca mesterul Manole. Ce importanta au avut dntecele in viata oamenilor se vede chiar din asa-numitele dntece ^despre dntec": „Doina. de supranatural. Un alt personaj plin de semnificatie propune balada Mesterul Manole. sa se jertfeasca pe sine insusi. ducindu-i la indeplinire. Emotionanta este. omenia eroului etc. in mijlocul naturii protectoare. dupa savirsirea sa din viata. sotia credindoasa. Pintea si multi altii. in cazul ca va fi omorit. d un creator. Finalul basmului este de regula optimist. de asemenea. dragostea fraterna sau materna. Dupa cum se vede. „basmul este o opera de creatie literara cu o geneza^ speciala. potera). plina de o simtire asa de inalta pentru natura eterna. incit eu o socotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru. Manole nu ezita sa—si sacrifice. reuseste sa invinga toate piedicile. Corbea. tinarul cioban se gindeste. balada este o naratiune versificata in care se povestesc faptele de vitejie ale unor personaje emblematice pentru spiritualitatea romaneasca. Protagonistul nu mai este. lumi subpamintene. Prevenit de mioara nazdravana ca tovarasii lui au hotarit sa—1 o-moare. ci el se confrunta cu amenintarea mortii. de artistica. dar asemanatori cu el sint si Iovan Iorgovan. aducind eroului fericirea: el se casatoreste cu fata cea mai frumoasa. intre sentimentul mesterului.toate sferele vietii individuale si colective. argint sau arama etc. de data aceasta. fiind in cele din urma recompensat cum se cuvine. tovaras nedespartit. Doicin bolnavul. doina. intre dragostea lui fata de sotie si copil. serpi). Dupa G. sa elibereze fetele de imparat. dar eroismul sau nu este mai putin emotionant dedt al altor eroi ai checului batrinesc. in final. inclusiv nunta la care tinarul doban nu ajunsese inca. aceasta balada este asa. cei ramasi (oaia nazdravana. dragostea lui pentru maicuta batrina. In sfirsit. universul liricii populare acopera . dobindeste mari bogatii.Mioritei eterne" il facea pe marele scriitor M. sau fiinte umane supradimensionate (arapul buzat) sau reprezentati ai claselor suprapuse (domnitor. viers cu foc / / Cind rasuni eu stau in loc!". de nadejde si de jale. sa readuca Soarele si Luna pe cer. • . in eventualitatea mortii. un luptator. Miu haiducul. palate care la o pocnitura de bici se transforma in nuci sau mere de aur.

de singuratate. de instrainare etc.la Arghezi si Blaga. Ineditul combinatiilor. dojne. intre care metaforele pentru dor ocupa un loc principal. acelasi text poetic se poate cinta in unele zone pe o melodie de doina. Mai mult. Cosbuc fara obiceiurile populare ele la nunta si inmormintare? Toti marii nostri scriitori au casit in folclor un filon nepretuit pentru imbogatirea si innoirea propriilor lor creatii. sl mai departe. mai ales. intr-o formula lapidara. cu starile de suflet generate de evenimentele si intimplarile vietir zilnice. Creanga si Cosbuc. la Sadoveanu si Rebreanu. cum se vede. „Meseria e bratara de aur". pe atit de dificila. pentru a o innoi si a o invigora. dupa sat. Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger de G. ghicitorile inci-freaza in metafora obiecte. Nostalgia dupa locurile natale. la izvor. in altele pe o melodie de cintec propriu-zis. intr-o relatie directa cu realitatea imediata. asocierilor sporesc dificultatea ghicitului. cantecele de ciobanie si cintecele de haiducie. „Servetel vargat peste mare aruncat" (Curcubeul). in catanie. El se innoieste o data cu oa-menji care il creaza si il perpetueaza. astfel. Scriitorii nostri au descoperit de la inceput acest „izvor pururea reintineritor" (M. „Primavara. Cintecul liric se afla. „Nu iese fum fara foc" etc. fie pentru a sintetiza situatia respectiva. Omul isi gaseste alinarea in mijlocul naturii protectoare. Sentimentul naturii il degaja cu o egala vigoare. uneori chiar pe o melodie de joc. stari sufletesti etc.Desi in popor productiile lirice de acest tip sint cunoscute mai mult sub numele de „dntec" sau „cintare". .. Ce ar fi fost. In proverbe. dupa fetele din sezatori domina cintecele de instrainare zamislite de cei plecati in straini. pina la cei mai reprezentativi poeti si prozatori contemporani. povestile lui Creanga fara basmul popular. creatorii populari concentreaza. scurta. de la cronicari la Alecsandri si Ne-gruzzi. La rindul lor. In sfirsit. de la acestia la Eminescu. Luceafarul lui Eminescu fara Fata in emtina de aur. ca sursa inepuizabila de inspiratie creatia de veacuri a nestiutilor fauritori de frumos de pe aceasta „gura de rai" care este pamintul romanesc. fie prin casatoria in alte sate. un loc aparte in literatura noastra orala il ocupa asa-numitele „specii scurte" sau „genul aforistic si enigmatic .. pe cimp. ca si de haiduc. Ca texte literare. „Cine se scoala de dimineata departe ajunge". in codru. Emiriescu) care este literatura populara si au recurs adesea la undele lui cristaline pentru a-si improspata propria creatie. cel putin din punct de vedere muzical. prin luarea la oaste. Dar nu toate cintecele (lirice) sint. pentru a ne limita doar la citeva exemple simple. care a devenit sinonim cu „dntec".proverbele si ghicitorile. in gradina. „Caciula nrtatului in mijlocuFsatului" (Soarele). o cugetare cu valoare generalizatoare. din care se degaja o invatatura: „Buturuga mica rastoarna carul mare". ca model original. fiinte. o expresie de viata. Literatura romana nu ar fi atins piscurile pe care a ajuns daca nu ar fi avut ca punct de plecare. „Corb la corb nu^si scoate ochii". fie pentru a comenta. mama noastra" este asteptata cu nerabdare de plugar si de pastor. fie prin plecarea la lucru prin oras. fie. dupa gradinile cu flori. dar dau o satisfactie si mai mare celor care izbutesc sa patrunda sensul acestei poezii pe cit de simpla. Dorul este provocat de dragoste. Asemenea sentinte pot fi aplicate in varii imprejurari de viata. prqpunind ascultatorilor un joc de inteligenta: descoperirea sensului care se afla in spatele unor matafore precum „Curelusa unsa sub pamint ascunsa* (Sarpele). adesea metaforica. cantecele lirice au dezvoltat imagini poetice de o mare frumusete. fie pentru a-i da mai multa culoare. cu precadere in Transilvania. expresivitate. in colectii si manuale scolare se foloseste adesea termenul „doina". de despartire. fenomene ale naturii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->