Sub acest titlu generic ne-am obisnuit sa asezam toate productiile literare create, transmise si pastrate de masele populare, prin

indivizi inzestrati iesiti din rindul acestora, din cele mai vechi timpuri pina astazi. Literatura populara este in fond o componenta a ansamblului de fapte de cultura pe care il numim cu un cuvint de circulatie internationala folclor (de la engl. folk-lore= „intelepciune populara"). Considerat ca o secventa constitutiva a culturii populare, folclorul cuprinde literatura, muzica, dansul si teatrul popular, deci toate manifestarile artistice datorate creatorilor populari si destinate poporului. Spre deosebire de arta culta, de literatura, muzica, teatrul create de autori cunoscuti si pastrate in scris, in manuscrise sau carti tiparite - folclorul a fost creat, transmis si perpetuat timp de multe secole pe cale orala, prin viu erai, direct, de la interpret la ascultatori, fara mijlocirea paginii tiparite,-sau, mai recent, a discului ori a benzii de magnetofon Din aceasta trasatura fundamentala a sa, numita oralitate, decurg alte caracteristici, definitorii ale folclorului si, implicit, ale literaturii populare. Este vorba, mai intii, de caracterul colectiv, prin care intelegem ca la producerea unui bun folcloric au contribuit, in timp (mai rar si simultan) mai multi creatori; in circulatia lor orala textele folclorice sufera modificari, transformari, fiecare interpret adaugind ceva de la sine sau lasind ceva deoparte, contribuind dupa puterile sale, dupa talent, la infrumusetarea piesei respective sau, dimpotriva, la degradarea ei. S-ar putea spune ca fiecare interpret este, intr-un fel, si creatorul bucatii respective, creatia unuia nesemanind niciodata perfect cu a altuia. Mai mult, acelasi cintec sau acelasi basm spus de mai multe ori, de acelasi interpret, va prezenta, de fiecare data, deosebiri rezultate din omisiuni, adaosuri, modificari etc. Fiecare noua creatie, deosebita intr-un grad mai mare sau mai mic de celelalte, poarta numele de varianta. Textele folclorice vietuiesc prin variante, a caror valoare este inegala, a caror soarta este greu previzibila: unele au sansa de a fi culese, transcrise si editate in colectii, altele dispar indata dupa ce au fost zise, cele mai multe se transforma, se innoiesc, devin cu totul altceva decit au fost mai inainte. in acest proces de creatie si transmitere orala, prin variante, a faptelor de folclor, numele creatorilor au fost rareori pastrate, mentionate in vreun fel. De aici rezulta caracterul anonim al creatiilor populare, faptul, deci, ca de cele mai multe ori nu putem sti cu certitudine (si nici nu intereseaza prea mult) cine a fost „au-toruj" unei doine, al unui basm sau al unei ghicitori. In transmiterea lor orala cele mai multe dintre productiile folclorice prezinta o impletire a mai multor moduri de expresie artistica, o simbioza a mai multor arte: versul se ingemaneaza cu melodia, itneori cu tactul jocului, cu gestica si cu mimica celui care il zice. insotirea aceasta a mai multor modalitati artistice in producerea unui singur bun folcloric poarta numele de sincretism. intelegerea naturii sincretice a faptelor de folclor este foarte importanta pentru aprecierea corecta a unor fenomene care altfel ar fi greu de explicat, ca de exemplu limitarea lungimii versului popular cintat la 5-6 sau 7-8 silabe, impartirea versului in picioare metrice bisilabice cu accentul pe prima silaba, absenta strofei, natura specifica a rimei, dispunerea acesteia in perechi (aa, bb, ce.) sau in lungi perioade monorimice (aaaa...) etc. Toate aceste particularitati ale versului popular cintat, datorate tocmai insotirii sale cu melodia, il fac de neconfundat, il diferentiaza net de versul poeziei culte, ne permit sa-1 recunoastem cu usurinta orieind. Desigur, in manualele scolare, in colectiile si antologiile de literatura populara textele sint publicate cel mai adesea fara partea lor muzicala si noi le studiem, le comentam si le apreciem ca opere literare* faeind abstractie de sincretismul lor firesc, desi chiar in denumirile unora dintre ele latura muzicala este implicata: „cintec liric", „cintec de haiducie", „cintece epice sau cintece batrinesti" etc. Sint productii folclorice carora le lipseste componenta muzicala, melodica (basme, legende, snoave etc), dar si aici textul literar propriu-zis este insotit in timpul spunerii de gestica, de mimica si de intonatia povestitorului. Fara indoiala, interpretarea literara a textelor folclorice nu pierde foarte mult daca nu se tine seama^in masura cuvenita de partea muzicala, gestuala etc. a acestora. „in poezia populara, textul (spre a fi judecat esteticeste) - spunea G. Calinescu - nu numai ca se dispenseaza de melodie dar, eliberat de ea, apare in toata plenitudinea, cu o ritmica, cu o leganare proprie si pe

balade) si poezia neeintata. expunerea faptelor. si rau reprezentat de zmei. strigaturile se zic la joc.nasterea. alcatuind ceea ce se numeste epica populara. naratiunea. folclorul se schimba o data cu oamenii. dupa modelul speciilor populare respective. plugusor. Obiectul disputei il constituie felele de imparat. basmele se spuneau in serile lungi de iarna. strigatura epigramei etc. de regula. Ajungem. snoava in proza pun in prim plan povestirea. Cintecele epice se ziceau la nunta. dramatic. furnici. sa aratam ca un „plugusor" citit este mult mai putin exprexiv decit un „plugusor" ascultat si vazut in desfasurarea vie a obiceiului. de un anumit public. casatoria (oratia de nunta). in mare. alcatuiesc ceea ce se cheama lirica populara. reconstituirea spectacolului muzical ni se pare de domeniul arheologiei. pui de vulpe.masura ce prin mijlocirea cartii ne obisnuim a recita versuri populare. nu exista in sine si pentru sine. de vietatile (albine. unele manifestari precum Jienii. pesti. Ochila.meditatiei. Dragan Cenusa etc. Soarele si Luna furate de raufacatori si duse pe tarimul celalalt. intr-atit folclorul depaseste . doina de jale din poezia populara co-respunzind elegiei din literatura culta. S-a conturat. dintr-o imparatie in alta. uriasi. reprezentat dcFatFru-mos. balauri. In lupta lui. nu sint totusi „spuse" orirind si oriunde. sorcova). sint zise in sezatori sau la claca. Capra. aducind pina la noi ecouri ale unor stari de fapt si de mentalitate de mult trecute.gustul unor anume grupuri umane spre a interesa pe toti iubitorii de literatura chiar refractari compromisurilor cu muzica. Chiar acetepro-ductii folclorice a caror zicere nu este intru totul dependenta sau conditionata de asemenea ocazii. pratie de nunta). balada sau cintecul batrinesc din folclorul versificat. de pe un tarim pe altul. balade. Unele dintre temele si motivele lui vin din cele mai indepartate timpuri. cinteculzorilor. exista. Tugulea. legenda. basmul. In linii generale. doina. cintecele despre soarta si noroc . In ciuda vechimii sale considerabile. trebuie. zisa. de o imprejurare prielnica. El este adesea insotit si sfatuit de calul sau nazdravan care il poarta in zbor „ca vintul si ca gindul". in afara acestei impartiri a productiilor folclorice in functie de ocazia sau imprejurarea zicerii lor. avind . in acelasi timp. desigur. opinia unui literat. furca. in folclorul literar s-au cautat (si s-au gasit. ghicitonle . conflictul dintre bine. cum este Anul Nou (colinde. de lup. doine. textele de literatura populara pot fi clasificate si dupa modalitatea lor specifica de realizare artistica. din aceasta sumara discutie in legatura cu genurile si speciile (mai corect spus categoriile) literaturii populare romanesti imaginea de ansamblu a extraodinarei sale bogatii si varietati. legende si basme culte. de urs) tratate de el cu blindete si omenie. la alta particularitate a creatiilor folclorice: de cele mai multe ori ele nu au o existenta independenta.de muncile de peste an (cintecele de seceris. ca specie a prozei populare. Muma Padurii si alte fiinte monstruoase. Brezaia au un pronuntat caracter spectacular. Adesea eroul este tradat chiar de fratii sai. basmul a continuat sa fle povestit si ascultat cu interes de generatii si generatii de oameni. Basmul. spusa. ci sint inglobate in obiceiuri si datini.la petreceri etc. In sfirsit. vizitiu. Setila. Fenomen vechi si nou. Unele sint legate de anumite date fixe. merele de qur.toate -nevoie de un cadru adecvat. de sarbatori sau evenimente deosebite. Dragaica) sau de momentele cele mai importante ale existentei omului . cunoscute in mare masura tuturor pqparelor lumii. cinteculpro-priu-zts. strigatura prin caracterul lor individual. deci. pe de alta parte. Prislea cel voinic. snoavele . La rindul lor. desein-tec. basmul este o naratiune ampla. apartinind. astfel. totusi. a unui mare critic si istoric literar care a scris pagini admirabile despre folclorul romanesc. altele . dar impreuna cu ajutoarele . Fugila etc. intre cele dintii se poate opera distinctia dintre poezia cintata. eroul este ajutat de tovarasii nazdravani (Gerila. Trebuie spus ca asemenea similitudini intre literatura populara si literatura culta au fost cautate si la nivelul speciilor. create de autori cunoscuti.la seza|ori. pasari. moartea (cintecul bradului. intr-o masura) suprapuneri cu genurile literare invatate la scoala: genul liric. infatisind. este prigonit de falsul erou (tigan. Irozii. insotita de melodie (colinde. bocete). si se diversifica m spatiu. recitata (plugusor. geniului dramatic si alcatuind ceea ce numim teatrul popular." Este aici. in sfirsit.). epic. in timp. cintecul de leagan. in ceasuri de tihna sau in clipe de tulburare. Greuceanu. cea mai simpla si mai vizibtja diferenta fiind aceea dintre textele in versuri si textele in proza. personal. bucatar). pluri-episodica. Ileana Cosinzeana. trateaza teme de o extra-ordinata arhaicitate.

Calul. in mijlocul naturii protectoare. sotia credindoasa. de artistica. cu iminenta sau cu posibilitatea de a fi ucis. basmul propune un model uman ideal. d un creator. doina. De o varietate extraedinara. dar asemanatori cu el sint si Iovan Iorgovan. de supranatural. Radu Iu Anghel. cei ramasi (oaia nazdravana. lumi subpamintene. in ciuda numeroaselor elemente care tin de fantastic. daina / / Arsa i-a fost inima" etc. metamorfoze spectaculoase^ viteze ametitoare. este inscaunat imparat. pe de alta parte. in primul rind la destinul sau. dupa savirsirea sa din viata. palate care la o pocnitura de bici se transforma in nuci sau mere de aur. boieri. „Cine-a zis dainu. Emotionanta este. balauri. Un alt personaj plin de semnificatie propune balada Mesterul Manole. pe de o parte. .Mioritei eterne" il facea pe marele scriitor M. un luptator. razboiul). Lupta e aid mai mult o lupta interioara. Dupa G. Pintea si multi altii. sa readuca Soarele si Luna pe cer. ultimele dorinte. Manole nu ezita sa—si sacrifice. ca mesterul Manole. fiind in cele din urma recompensat cum se cuvine. incit eu o socotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru. de ceata de haiduci. serpi). intre dragostea lui fata de sotie si copil. argint sau arama etc. in primul rind) sa-i faca toate cele de cuvinta in astfel de cazuri.sale. in cazul ca va fi omorit. si dorinta de a-si desavarsi creatia. Protagonistul nu mai este. anumite stari soda-le (haiducia. viers cu foc / / Cind rasuni eu stau in loc!". „basmul este o opera de creatie literara cu o geneza^ speciala. aceasta balada este asa. tinarul cioban se gindeste.toate sferele vietii individuale si colective. inrudita cu basmul prin epicitate. il ajuta pe Corbea sa iasa din captivitate si il poarta pe Toma Alimos in urmarirea perfidului Manea. careia ar vrea sa i se ascunda adevarul mortii. omenia eroului etc. • . precum si cu cintecele lirice propriu-zise. Adversarii lor pot fi fiinte supranaturale. Calinescu. intre eroii baladelor romanesti se distinge efigia luminoasa a ciobanului mioritic. eroul intruchipind trasaturile fizice si morale celejnai pretuite de popor: frumusete. ducindu-i la indeplinire. ca in basme (zmei. Anumite ocupatii (agricultura. Sadoyeanu sa scrie: „In toata. sub forma acelei prea frumoase alegorii. vitejie. sa elibereze fetele de imparat. in eventualitatea mortii. ca o nunta cosmica. de bucurie si tristete. in testamentul pe care il lasa mioritei. ci el se confrunta cu amenintarea mortii. Miorita are atingere eu bocetele si cu dnte-cele ceremoniale de inmormintare. sa se jertfeasca pe sine insusi. doina. Doicin bolnavul. prin cin tec oamenii dind glas sentimentelor de dragoste si de ura. lumea pe care o infatiseaza basmul este o lume deosebita. dragostea lui pentru maicuta batrina. generozitate. Corbea. basmului nu-i lipsesc notele realiste si sociale: saracia unora dintre personaje. Nici el nu infrunta cruzimea. md egoismul domnului feudal. de asemenea. care iese din limitele realului: animale vorbitoare. El se ingrijeste ca. intre sentimentul mesterului. dar eroismul sau nu este mai putin emotionant dedt al altor eroi ai checului batrinesc. de fabulos. o oglindire in orice caz a viejii in moduri fabuloase". rascoalele) au generat cintece speciale. Moartea lui apare." Prin lirismul sau. plina de o simtire asa de inalta pentru natura eterna. astfel. de nadejde si de jale. dobindeste mari bogatii. sa-i pedepseasca pe dusmani. Ce importanta au avut dntecele in viata oamenilor se vede chiar din asa-numitele dntece ^despre dntec": „Doina. aducind eroului fericirea: el se casatoreste cu fata cea mai frumoasa. multe dintre ele avind pentru noi astazi valoarea unor adevarate documente. pasto-ritul). tovaras nedespartit. structura ei. Erou baladelor lupta singuri sau ajutati de tovarasi. de data aceasta. Finalul basmului este de regula optimist. dntic dulce/ Ond te-aud nu m-as mai duce! / /Doina. balada este o naratiune versificata in care se povestesc faptele de vitejie ale unor personaje emblematice pentru spiritualitatea romaneasca. in final. Dupa cum se vede. reuseste sa invinga toate piedicile. Cel mai aproape de eroul din basme sta Toma Alimos. Badiul. inclusiv nunta la care tinarul doban nu ajunsese inca. sau fiinte umane supradimensionate (arapul buzat) sau reprezentati ai claselor suprapuse (domnitor. potera). dragostea fraterna sau materna. Frumusetea fara de seaman a . in numele idealului sau de artist. In sfirsit. perfidia sau pofta de marire a adversarilor din baladele eroice. Prevenit de mioara nazdravana ca tovarasii lui au hotarit sa—1 o-moare. anumite evenimente (catania. spunindu-i-Se aceeasi poveste a casatoriei sale cu „o fata de crai". copilul abia nascut si. universul liricii populare acopera . In fond. Miu haiducul.

fie pentru a sintetiza situatia respectiva. uneori chiar pe o melodie de joc. In proverbe. Ineditul combinatiilor. „Nu iese fum fara foc" etc. la Sadoveanu si Rebreanu. Creanga si Cosbuc.. in altele pe o melodie de cintec propriu-zis. Ce ar fi fost. Dorul este provocat de dragoste. Cosbuc fara obiceiurile populare ele la nunta si inmormintare? Toti marii nostri scriitori au casit in folclor un filon nepretuit pentru imbogatirea si innoirea propriilor lor creatii. in gradina. o cugetare cu valoare generalizatoare. mama noastra" este asteptata cu nerabdare de plugar si de pastor. ghicitorile inci-freaza in metafora obiecte. Nostalgia dupa locurile natale. de la acestia la Eminescu. acelasi text poetic se poate cinta in unele zone pe o melodie de doina. scurta. Scriitorii nostri au descoperit de la inceput acest „izvor pururea reintineritor" (M. cel putin din punct de vedere muzical. cum se vede. „Cine se scoala de dimineata departe ajunge". La rindul lor. care a devenit sinonim cu „dntec". „Meseria e bratara de aur". Luceafarul lui Eminescu fara Fata in emtina de aur. povestile lui Creanga fara basmul popular. intre care metaforele pentru dor ocupa un loc principal. pe cimp. un loc aparte in literatura noastra orala il ocupa asa-numitele „specii scurte" sau „genul aforistic si enigmatic . fie pentru a-i da mai multa culoare. expresivitate. Emiriescu) care este literatura populara si au recurs adesea la undele lui cristaline pentru a-si improspata propria creatie. Omul isi gaseste alinarea in mijlocul naturii protectoare. Sentimentul naturii il degaja cu o egala vigoare. sl mai departe. prqpunind ascultatorilor un joc de inteligenta: descoperirea sensului care se afla in spatele unor matafore precum „Curelusa unsa sub pamint ascunsa* (Sarpele). dar dau o satisfactie si mai mare celor care izbutesc sa patrunda sensul acestei poezii pe cit de simpla. de singuratate. creatorii populari concentreaza. „Caciula nrtatului in mijlocuFsatului" (Soarele). in catanie. Asemenea sentinte pot fi aplicate in varii imprejurari de viata. pentru a ne limita doar la citeva exemple simple. ca sursa inepuizabila de inspiratie creatia de veacuri a nestiutilor fauritori de frumos de pe aceasta „gura de rai" care este pamintul romanesc. „Servetel vargat peste mare aruncat" (Curcubeul). pe atit de dificila. fie. intr-o relatie directa cu realitatea imediata. fiinte. dupa fetele din sezatori domina cintecele de instrainare zamislite de cei plecati in straini. de instrainare etc. dupa sat. El se innoieste o data cu oa-menji care il creaza si il perpetueaza. in codru.proverbele si ghicitorile. Cintecul liric se afla. .Desi in popor productiile lirice de acest tip sint cunoscute mai mult sub numele de „dntec" sau „cintare". fie pentru a comenta. cantecele lirice au dezvoltat imagini poetice de o mare frumusete.. Ca texte literare. din care se degaja o invatatura: „Buturuga mica rastoarna carul mare". fie prin plecarea la lucru prin oras. la izvor. Literatura romana nu ar fi atins piscurile pe care a ajuns daca nu ar fi avut ca punct de plecare. ca si de haiduc. dupa gradinile cu flori. fie prin casatoria in alte sate. ca model original. „Corb la corb nu^si scoate ochii". de despartire. astfel. stari sufletesti etc. mai ales. pentru a o innoi si a o invigora. prin luarea la oaste. „Primavara. cu precadere in Transilvania. In sfirsit. o expresie de viata. cu starile de suflet generate de evenimentele si intimplarile vietir zilnice. dojne. adesea metaforica. fenomene ale naturii. asocierilor sporesc dificultatea ghicitului. Nunta Zamfirei si Moartea lui Fulger de G.la Arghezi si Blaga. intr-o formula lapidara. Dar nu toate cintecele (lirice) sint. pina la cei mai reprezentativi poeti si prozatori contemporani. in colectii si manuale scolare se foloseste adesea termenul „doina". Mai mult. cantecele de ciobanie si cintecele de haiducie. de la cronicari la Alecsandri si Ne-gruzzi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful