P. 1
Firma de Iepuri

Firma de Iepuri

|Views: 2,865|Likes:
Published by Draconix

More info:

Published by: Draconix on Dec 23, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

C. fabricarea articolelor din blana 191 .L.N.R.Transporturi rutiere de marfuri 0142 . Nr.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 . Vlatis S.L.Productia. comuna Borlesti.activitati secundare:          013 . Modul de constituire a societatii Denumirea: S. prelucrarea si conservarea carnii 1571 . Forma juridica: Societate cu raspundere limitate.A.E.1. total de parti sociale: 100%. are sediul in Piatra Neamt. 16.Prepararea si vopsirea blanurilor. Izvoras nr.Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 .Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 .Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 . cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica. str. 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 . si s-a infiintat in data de 20 mai 2006.R. Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S.C.activitate principala: 0125 – cresterea altor animale . Are punct de lucru in satul Mastacan. valoarea unei parti sociale 50%.Tabacirea si finisarea pieilor 521 .Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON. Vlatis S.CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2. Obiectul de activitate conforma C.: .

achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. si a accesoriilor aferente muncilor agricole. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. 33% Avram Mihai. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. iar 50% din fonduri proprii: 20% (60. Precizari tehnice si tehnologice.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai . modernizarea structurii informatice. Elemente specifice procesului de productie. ferita de vanturi puternice. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. 2.2. Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150. la distanta de zona locuita . Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri. a) Cusca Modalitati de crestere 6 . Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica. 2.2.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. Utilizarea capacitatii de productie.sat.specialist in marketing si negociere. Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. situat in plin camp agricol. in o zona usor colinara. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. 3000 mp vor fi alocati constructiilor. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor. 33% Armanu Dorica.4. achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere.3.000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor. iar 30% (90.

Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. Indiferent insa de acest lucru. cu 3 nivele. De asemenea. datorita rezistentei in timp. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. In acelasi timp. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. Custile din lemn mai au un dezavantaj.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul. In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. in spatii inchise si combinat. de evitare a unei imbolnaviri etc. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa.In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. rezultatele economice sunt nemultumitoare. in boxe sau pe asternuturi. datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii. In plus. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. sub streasina sau sopron. in spatii ingradite. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. pentru a-si toci dintii.plasa de sarma. De aceea. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. ca o tavita. ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. sudata sau impletita . 7 . in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata.

90 cm lungime si 50 cm inaltime. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. apa proaspata. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. 8 . In cazul in care cusca va fi tinuta afara. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. incet. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Intre niveluri. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1. Deoarece cusca va sta afara. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta.5-2 cm intre ele.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. tabla etc).

Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%.Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. . Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. femele si masculi. numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. practicand reproductia. .Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche. Altfel spus. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . puteti sa dati iepurii inapoi.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Cand incaperea este uscata.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. indiferent de marime. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. exista un numar de animale. precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca. cel putin o data pe luna. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii.

fatarea.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca.gestatia. Altfel spus. daca au greutatea aratata mai sus. se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. . iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni. desi apar in tot cursul anului. . Subliniem insa faptul ca. hotaratoare este greutatea corporala. caldurile la iepuroaice. pentru stabilirea momentului primei monte. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 .reluarea ciclului de reproductie. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. Se constata ca. . deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri. in mod ciclic. respectiv monta dupa fatare.alaptarea si intarcarea. dar nici batrane. in principiu. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor. nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. . Tineretul devine apt pentru a se reproduce. adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi.. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. . iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. Ca si in cazul altor specii de animale.monta si caldurile. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda.

Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. fac cuib. in medie. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. 11 . Caldurile dureaza.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. timp de 2 saptamini inainte de inmultire. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. . Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. . Monta e bine sa se faca dimineata sau seara.iepuroaicele se agita in custi. rascolesc asternutul. isi smulg par de pe abdomen.daca este introdusa in cusca masculului. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. respectiv un mascul la 8-10 femele.. se tranteste si deci nu se lasa montata. doar cateva secunde. in cazul cand nu este in calduri. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. fuge prin cusca. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. dupa care va scoate femela tinand-o. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. 3 zile. cu atentie. in timp ce scoate un tipat scurt. Daca el este mai mare. in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri. tine coada lipita de corp. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. Daca acesta nu ajuta. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. Crescatorul. iepuroaica accepta monta. Actul imperecherii trebuie supravegheat.

cit si cele toxice. de exemplu). saptamini sau chiar luni. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. Plantele cu efect pozitiv Lucerna .Poate fi data in cantitati nelimitate. Suplimentar la aceste plante. Va impiedica aparitia balonarii. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. Morcovul. Podbalul . deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 . dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei.La 15-20 de zile dupa nastere. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. sfecla rosie . Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei . Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate.Poate fi dat uscat. iepurasii pot fi intarcati . dar numai de doua ori pe saptamina. asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina . Vetrice . Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv.mame.Este o planta bogata in proteina si calciu. Dupa 8 saptamini.

Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. diaree 13 . Fan putem facedin iarba cosita vara. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. De obicei. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. iepurii maninca mai linistit in timpul serii. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. ˇ Varza (verde. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. moarte. cind nu este masa verde.diaree. ˇ Hrana se da in principala seara. ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. voma. de obicei ca nutret combinat.iepuri. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. porumb si orz.

PB > 18% si CB mai mic de 12% .18%. metionina + cistina 0. lizina 0.EM 2600 kcal/kg.6%. argina 0. Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot. 14 . se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : .EM 2400 kcal/kg.triptofan 0.EM 2400 kcal/kg.femele gestante si reproducatori . argina 0. lizina 0. PB 15%. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat.tineret 4-12 saptamani . triptofan 0. proteina bruta(PB).CB 14%. lizina 0. argina 0.18% si CB 12 -15% . celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: .18%. argina 0.6%. GB 3%. triptofan 0. PB 17%. cistina. precum pasteureloza. impedimentul major reprezentand printre altele si praful. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat. dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete. dar securitate ridicata pentru diaree.8%.75%. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate.GB 5%. CB 14%. metionina. .22%.6%. aminoacizi (lizina. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate. -PB16 . metionina + cistina 0.risc de diaree.15% .7%.9%. Se pot face si furaje negranulate. CB 12%.PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% . astfel : . argina.PB mai mic de 16% si CB 12 .Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje.diaree in majoritatea cazurilor.productie scazuta.6%.risc de diaree. triptofan 0. metionina + cistina 0.femele in lactatie . respectand parametrii furajului.CB 14%. PB 15%. metionina + cistina 0. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori). GB 3%. cerintele in energie metabolizanta(EM). . se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi. lizina 0.5%. triptofan).PB > 18% si CB 12 -15% . PB 18%. .5%.2%.9%.reteta ideala pentru productie intensiva.9%. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB. . .EM 2400 kcal/kg. GB 3%.

sau infectioasa. datorita carentelor ce apar. bacteriana. 15 .O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara.

Balonarea.Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. Scabia. D si E. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori.5 m. Animalele infectate se nimicesc. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului.Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. De asemenea. deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. D sau E. splinei si ficatului. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A. Maladiile nutritionale Maladii digestive . Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A. Mixomatoza . in jurul nasului si ochilor. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice. Dermatomicoza . B. creierului. voma. 16 .Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere.

Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. Dam mai putin plante bogate in calciu. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. pusi in aceeasi incapere. sau ambele. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile. Hypercalcimie . Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. Rahitul . trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. lumina solara. ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. se spala bine mainile. Cand cumparam iepuri noi. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. de exemplu. Pentru a preveni aceasta maladie. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. ne adresam medicului veterinar. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. ca lucerna. aruncam toata mincarea care a ramas.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. Hypoavitaminoze . ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. se pot imbolnavi. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. de exemplu . Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. 17 . de exemplu. cu lucerna sau orz. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta.sfecla rosie si morcov.Osteoperoza. dar nu suntem siguri. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Altfel si urmatorii iepuri.

de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa . in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). Caractere de exterior: . Rasa a fost preluata si iar prin selectie. urechi ascutite sau lasate in jos. piept ingust. Uriasul Alb 18 . care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume. iar masculii la 9 luni. cu pietul si crupa larga. unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg.membrele sunt musculoase.-culoarea blanii poate fi : neagra. intinzandu-se pe membrele anterioare. precum Uriasul German. ochii mici. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni.capul este relativ mare. puternice. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare. parul lung sau lanos. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. blana de nuanta galbuie.corpul este cilindric. pete la ochi. Uriasul Maghiar. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg. alba. care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului.e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare. crupa tesita. . incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri.gatul este relativ gros. factorii de mediu. . aguti roscat. mobile si tinute in forma de V. cu varfurile rotunjite. salba aproape enexistenta la masculi. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). .urechile lungi (20-24 cm). albastru-cenusiu si baltata. cap berbecat. la femele salba este usor dezvoltata.

piept si picioare. rar 6 kg. cu varfurile rotunjite. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. la femele insa se poate intalni o usoara salba. De altfel.corpul cilindric. mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. . in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte.culoarea blanii este alba cu par des.Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. In Germania apare intre 1880-1890. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis). . Schultz. cu temperaturi mai scazute). un insemn de rasa. scurt si matasos. Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii. Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. K. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica. . greutatea medie fiind de 6-7 kg. voluminos si bine legat. J.gatul la masculi este fara salba . fara pete. iar pielea nu prezinta pigment. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 .capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. Blana avea o culoare gri. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore. Caractere de exterior . O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. .urechile au o lungime de cca 118-20 cm. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. verticale. s-au scurtat si transformat in urechi drepte.

fara a avea desenul specific al capului. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii. desenul fluturelui si punctele maxilarelor. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa.Este 20 . S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. mai delicata. In felul acesta. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. datorita capului alb. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. fiind insa cea mai fina. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. Amsterdam. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. Leipzig. La noi in tara. grosimii si in general. renuntindu-se la lungime. prin obtinerea de blanuri mari si dese. prezentand petele de culoare specifice rasei. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. Brno etc. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. in favoarea latimii. dar avind inele din jurul ochilor. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . in anul 1910. dar cresterea in greutate era mica. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului.

cu capete late si musculoase. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. 21 . capul mare. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. Selectia. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. spinare. ochii rosii.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. iar Armanu Dorica este medic veterinar. Are greutatea medie de 4 kg. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. Recrutarea sezoniera. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. cu virfurile rotunjite. gitul scurt si gros. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste. purtate drept. Corpul de marime mijlocie. lat. urechile de maxim 13 cm lungime. bondoc. la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru. pentru muncile agricole in special. Resursele umana. Trunchiul este cilindric.5. Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. se face din randul populatiei din satele din jur. 2. destul de late.

ordine.1967 Experienta profesionala: .L.1990 . .Aptitudini foarte bune de comunicare.R.: . .1990.nivel avansat: engleza.03.1981 . Vlatis S. .permis de conducere categoria B mai 2007 22 . 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.absolvent liceului Petru Rares. nr. responsabilitate.absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie. . Windows . . strictete. 1990.Abilitatea de a relationa si intelege animalele. tenacitate. perseverenta. dinamism.cunostinte MS Office.Integritate.nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt. specializarea medicina veterina.prezent. spirit de echipa. Bd. . medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti.administrator si medic veterinar Educatie si formare: . pragmatism. Piatra Neamt. receptivitate. Iasi. Limbi straine: . 1986.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: .Modestie . flexibilitate. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S. Traian.C.

Dr. utilizarea echipamentelor de birou. Vlatis S. nr. 1990.1998. jud Neamt Post ce il va ocupa la S.cunostinte MS Office.absolvent liceului Calistrat Hogas.1990 . .nivel avansat: engleza.Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale . manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine. Universitea "Al. Piatra Neamt.R.1998 .absolvent Facultatea de Agronomie. . . I. Cuza". A. Windows.2000 .permis de conducere categoria B mai 2007 23 . responsabilitate. inspector de calitate in magazinele agroalimentare. receptivitate.administrator si director de management Educatie si formare: .03. Bacau.Aptitudini foarte bune de comunicare.cursuri de “Marketing” (prof.1967 Experienta profesionala: . flexibilitate. Universitatea "Al. .C. Aptitudini si competente tehnice: .CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt. Aptitudini si competente sociale: .2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. pragmatism. I.prezent.: . Iasi). Emil Costinescu. Iasi. str. 1986. Cuza".Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . . tenacitate. spirit de echipa. . Limbi straine: .L. ordine. strictete. Nistor. dinamism. perseverenta.Integritate.

2000 .C. supervisor la aceeasi firma. . A. . . flexibilitate. Piatra Neamt. director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei .Aptitudini foarte bune de comunicare. responsabilitate. Nistor. ordine.R. 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. Savinesti.1969 Experienta profesionala: .1990. . pragmatism.1992. receptivitate.Integritate. spirit de echipa. .C.R.L. responsabil aprovizionare la Lactama 4. nr.1992 -1994. director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. pe zona Moldovei . utilizarea echipamentelor de birou.absolvent liceului Calistrat Hogas. specializarea Management si marketing.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al. Castanilor. strictete.administrator si director de marketing Educatie si formare: .cunostinte MS Office.1988 . Vlatis S.Leader innascut . 1990. str. Iasi). . agent comercial la S. dinamism. Windows.2000. .nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: . 1988. Aptitudini si competente sociale: .permis de conducere categoria B mai 2007 24 . I. Universitea "Al. 2004 . filiala Piatra Neamt. Bacau. Agricola S.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt. perseverenta.C. tenacitate. grafica. I.L.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale .R.1990 .: . Limbi straine: . Cuza".cursuri de “Marketing” (prof.2004 – prezent. Cuza".L.2004. director zonal al firmei S. .Puternice negociator . Iasi. Simba Invest S.nivel avansat: engleza.03.1994 .

se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase. carnea de iepure este o carne usoara. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. In plus. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu.6. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. ornamente etc. in jurul ei miroase a excremente de iepure.2. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. 2. intindere si uscare la umbra in mediu uscat. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. 25 . Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. papuci. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic. Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. Gustoasa. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. porcul). ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. In primul rand. haine. dietetica si cu putine grasimi...7.

Desfacerea si comercializarea productiei. avand contractul cu SAPARD. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte. 26 .7. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana. Relatii de import – export. de data aceasta cu banca. am detaliat la capitolul 2.8. 2. Practic. pentru a incheia un al doilea contract.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie . incheierea unui contract cu banca este simpla. acest aspect. Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export. in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii. 2. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. de echipamente diverse. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului. Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. de rase superioare de iepure. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata.august. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare. de utilitati.9. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare.

Astfel. 27 . cu jumatate din bani. iar al doilea este pentru toata suma. in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF). fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. Creditul se acorda pe termen lung . Dupa aceasta perioada. sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani. din diferite motive. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza.pana la 10 ani. fermierul va lua de la banca intregul credit. in functie de domeniul investitiei.primul cu SAPARD si al doilea cu banca . Primul contract este pentru jumatate din suma.exista o diferenta. Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare. pe baza de chitante si facturi.Intre cele doua contracte . iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma.

efectivele cunicule au fost lichidate.fao. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1. care a ramas constant pana in anul 2003. efectivele de iepuri de casa (tab. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei.330.000.000 to in crescatorii de tip rural. odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat. Dupa anul 1990.000.10.000 iepuri. in principal. 1). ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www. Acest fapt se datoreaza.2. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 . In anii urmatori. Concurenta si relatiile de piata.000 capete (tab. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.org In tarile din Uniunea Europeana. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10.000 iepuri de casa.300.000 tone de carne de iepuri de casa.000 la 92. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare.

Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C. 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare. efectivele de iepuri de casa (tab. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane). Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane). Spania (2 milioane) si Grecia (1. Franta (11 milioane). care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Germania (9. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia. Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est. Polonia si Slovacia (1 milion).I.8 milioane). (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 .S.5 milioane).6 milioane capete. dar neinsemnata cantitativ. Romania (1.3 milioane).cu aproape 2. in perioada 1998-2003.

uneori cu valori apropiate de 3900 tone. Uzbekistanul detine 80 milioane. Exprimate procentual.org In Comunitatea Statelor Independente (C. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www.S.). In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana.840. Franta. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete. Din cei 179. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone.S.I. Franta.8 milioane. Italia si in ultimii ani Danemarca.I. Tajikistanul 25 milioane.. Olanda.000 iepuri de casa crescuti in tarile C. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. efectivele de iepuri de casa. Belgia. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone. 30 .6 milioane. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab.fao. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. 5) Belgia. Kazakhstanul 62 milioane. Danemarca si Germania.Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. Portugalia. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa. Ucraina 5. variind intre 1400 si 3800 tone. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone.

iar export a facut Cehia. In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103.000 euro.org 31 . 6) doar Cehia si Macedonia. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www.In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab.fao. Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru.

anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www. anul Export. anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export.Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import.fao.org 32 .

) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.org 33 . anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.Jug.S. anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.fao.I.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.Jug.

90 4.80 3. cu 315. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina.000 tone (tab.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta. Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.30 0.Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul.07 5. iar in anul 2002 numai Ucraina. Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0. dar care dispune de un potential productiv mare. ceea ce denota o piata neconsolidata.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 .000 tone/an.07 kg/locuitor/an. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.00 2. 7). Italia produce 221. aflata in cautari.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5. In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3.000. dar in care consumul este de doar 0.8 kg/an/locuitor).I.S. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.7 kg/an/locuitor.

978 15.685 3.882 13.71 dolari US in anul 1999. de la 441. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab.87-4. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441.072 2.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570.138 1.140 3.65 dolari US in anul 1997 la 4129. Analizand evolutia acestora in Germania.110 77.127.189. de 2442.782 4.025 4.000 510.091.782 tone in Africa si 55. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.242 6.313 2.213 3. 9) au variat extrem de mult.051 tone in Europa. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998.476 1. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.245 14.68 dolari US.652.628 12. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea. potential subestimat pana acum”. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale.47 marci/kg carne.840 1. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65.65-959.681 tone in America.230 481.850 1.146 35 2001 70.871 1. in general.417. 1000 dolari. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab.016 66.177 76.103 80. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta.870 76.960 8.140 6.480 3.150 1.296.030 4. In Romania. in perioada 1998-2001.117.740 3. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3.680 6. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator.990 607.190 432. 85. intre anii 1991-2001.51 dolari US. 8) au fost stimulative in tarile din Europa.062.921 .149. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001.

a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.456 63.783 323.472 391.296 23.260 15.451 447.320.288 15.605 622.496 443.500 336. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania.206 5.256.630 76. Sicilia.210 14. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent. extrem de util tarii noastre.Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.900 70.092 686.427 339.797 26. sanatos.740.968 78. inclusiv a tarii noastre.747 666.922 365.186 697.789 76.757 75.981. 36 .500 42.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa.894 37.972 15.734 15. cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat.

900 21692.300 2033.740.256.490 76.400 760.86 2442.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.74 1970.47 1274.69 1993 745.410 307.490 1655.51 U.08 1995 1.90 1997 3.21 1999 63.93 4129.296 29060.55 592.94 441.210 8875.65 1998 5.320.165.71 2000 42.100 3082.981.730 7167.711.28 959.78 1994 1.500 15332.29 2001 70.68 1996 2.88 1992 329.01 980.M.951.478.95 1069.09 1034.60 803. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .

4 kg. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc . incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28.11.000 iepuri x 3kg carne = 86.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON. apreciem o medie minima de 6 pui. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 . Incasari rezulta si din vanzarea pielor. cat si o rata a imbolnavirilor. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. adica 86.800 iepuri anual 28. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an.400 kg de carne de iepure anual.2. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an.

5 RON/Euro = 12. cu o rata lunara de 3. cu o perioada de rambursare de 10 ani. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile. adica cam: 3500 euro x 3.500 euro.000 Euro.000 Euro.De la banca am imprumutat 150.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli. In final trebuie rambursata suma de 420. 39 .

anagajarea expertilor necesari . lichidarea 6.programarea actiunilor de iesire din afacere . acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3. falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere. absorbtia 4.determinarea valorii afacerii . transformarea in societate pe actiuni 5. Modalitati de incheiere 1. membri fondatori etc) .se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere .stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere . Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1. fuziunea 3. facilitatea cresterii 4. supraestimarea resurselor productive ale fermei 3. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: .stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere . neintelegeri intre asociati 7. vanzarea 2. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. calamitati naturale (ex: foc) 6. trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective.1.2.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci.

si acest fapt se datoreaza experientei noastre..inceperea demersului final In tot acest timp. dar si studiului de poata realizat. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala. Suntem in pas cu. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre. Desi este o piata mica.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere . activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3. dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte.anunatarea iesirii catre salariatii cheia .3. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. putem afirma ca nu intalnim probleme majore. Singura problema cu. care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. 41 . concurentii nostri.

..... Relatii de import – export......40 3......................................................................................5..........6 2..................................... Resursele necesare....................................................4................................ Desfacerea si comercializarea productiei....................2......................3.3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII....................................................... Relatiile cu colaboratii... Analiza rentabilitatii....7........................................................5 2....................6.6 2................. Politica de personal...............................25 2........ Elemente specifice procesului de productie..23 Experienta profesionala:................ Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri...................................5 2.................................2...................................................................................................40 3.. Resursele umana....................................2....3.CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE...............................................1.... Elemente specifice de marketing.................38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII....... Precizari tehnice si tehnologice.......................... Cauze............................26 2....................... Modul de constituire a societatii.................21 Experienta profesionala:..............41 ................ Modalitati de incheiere.................... Alegerea amplasamantului............1....................... Concluzii finale.........8............................................................... Concurenta si relatiile de piata......................................................................................................................................3................40 3............. Produsele realizate..............................................................2 1..........................................................24 2............................1....25 2.............22 Experienta profesionala:......2 1........................................................ Impactul ecologic al activitatilor firmei.............................................................................................................................................................................................28 2................10......................... Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent........26 2.........11............................................ Pretul de vanzare al produselor..............................................................2 1..................................................................................9........................ Motivatia alegerii domeniului..............................................................................................6 2..........................................................................5 SI ADMINISTRARII AFACERII..................... Utilizarea capacitatii de productie...................................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->