P. 1
NOILE EDUCATII

NOILE EDUCATII

|Views: 722|Likes:
Published by lecry

More info:

Published by: lecry on Jan 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2013

pdf

text

original

NOILE EDUCATII IN GRADINITA

Indiferent de epocă, acceleraţia progresului a creat un mediu nou de viaţă şi o nouă conştiinţă, a produs schimbări radicale în toate aspectele vieţii oamenilor: în domeniul profesional, în cel demografic, în configuraţia geopolitică a lumii, schimbarea stilului de viaţă etc. La toate acestea omul a trebuit să se adapteze. În epoca noastră, s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a căror rezolvare este invitat şi sistemul educativ căruia, alături de ceilalţi factori, îi revine importantul rol de a constitui lumea de mâine, de a consolida o societate mai bună. Apărarea păcii, salvarea mediului, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, promovarea unor noi ordini economice etc. sunt imperativ e ale problemelor lumii contemporane, iar răspunsul sistemelor educative la acestea îl constituie "noile educaţii". O problema importanta a studiilor de prospectiva a educatiei o constituie cea a factorilor care determina si influenteaza cursul educatiei de maine: • Evolutiile demografice; • Schimbarile economice; • Schimbarile social-politice; • Mutatiile culturale si progresele stiintifice; • Problematica lumii contemporane (Vaideanu, 1988, citat de Stanciu, 1999). Problematica lumii contemporane (caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate si caracter prioritar) demonstreaza tot mai pregnant ca solutiile cele mai eficiente nu se gasesc prin demersuri si angajari secventiale, ci e nevoie de o viziune holistica in decantarea si studierea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta omenirea. Traim intr-o epoca in care resursele umane (inteligenta, creativitatea, adaptabilitatea) au trecut pe prim plan, devenind resursele cheie ale unei dezvoltari care integreaza diferitele sale dimensiuni -; pacea, economia, mediul inconjurator, justitia sociala si democratia (UNESCO, Strategie a moyen terme 1996-2001, citat de Stanciu, 1999). Studiile de prospectiva educationala sugereaza urmatoarele coordonate esentiale (Vaniscotte, citata de Stanciu, 1999): • scoala laborator -; a carei finalitate esentiala o constituie prelucrarea si transmitarea experientei culturale a omenirii; • scoala-model de intreprindere -; out-put-urile oferite de scoala trebuie sa fie performante si capabile de concurenta; • scoala integrata intr-un ecosistem socio-cultural -; scoala participa la viata cetatii; • scoala indreptata catre tehnologii -; ar conduce la multiplicarea locurilor invatarii; • scoala bazata pe pedagogiile diferentiate -; introducerea diferentei. Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza urmatoarele directii de restructurare a realitatii educationale (Stan, 2001): • asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si informatiile transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa (constructia si dezvoltarea unor atitudini, valori sau comportamente); • introducerea unor noi tipuri de educatii; • asigurarea unei repartitii judicioase si a unui echilibru intre cele doua tipuri de invatare: de mentinere si inovatoare; • impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale (Wurtz, 1992, citat de

1

a individului care genereaza valorile. Preocupare fata de performantele individului raportate la potentialul propriu. Institutiile si ideile care se abat de la convingerile comune sunt promovate. citat de Cucos. dascalul uman. Completarea cunoasterii teoretice prin experiment si experienta. a reusitei Prioritatea sinelui. pe receptivitate fata de conceptele noi. Structura rigida. Salile de clasa se proiecteaza potrivit cu scopul si destinatia lor speciala. Principiile vechii paradigme educationale Principiile noii paradigme educationale Accentul cade pe continut. repartizarea optima a relatiei in teritoriu. extinderea si diversificarea ofertei de educatie. 1999. evolutia societatilor postcomuniste demostreaza legatura dintre democratizarea invatamantului si democratizarea societatii. rezistenta fata de propunerile colectivitatii. nefiind necesar ca acesta sa devina valoare fixa. pe baza unui cadru juridic clar. conformismul e recompensat. accesul unui numar tot mai mare de copii si tineri pe diverse trepte de scolarizare. bazate pe intuitie. • extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului. calitatea celor educati este valoarea fundamentala si criteriul suprem de evaluare a eficientei unui sistem educativ. de aerisire. 1999). Structura ierarhica si autoritara. discipline optionale. metode de lucru alternative. • dimensiunea calitativa -. elevii si dascalii se privesc ca oameni. Stan. 1999): • dimensiunea cantitativa -. Se invata pentru prezent. Utilizarea strict instrumentala a unor mijloace tehnice adecvate. Conditionare birocratica. pe modul accesului la informatii. o sosire. Eticheta este limitata la un rol auxiliar. Accentul cade pe gandirea lineara. Aprecierea elevilor se bazeaza pe etichetari stricte care poate conduce uneori la stigmatizare. Cunostintele se insusesc intr-un ritm obligatoriu.Cucos. programa analitica obligatorie. Institutiile si ideile care se abat de la convingerile generale sunt dezaprobate. Se invata mereu pentru viitor. Reciprocitatea invatarii. Structura relativ flexibila. Sens unic al fluxului instructiv-educativ (profesorul emite). Preocuparea pentru ambianta invatarii se extinde asupra conditiilor de iluminat. Preocupare fata de norme. Caile de democratizare a invatamantului sunt (Stanciu. Incredere crescanda in mijloacele tehnice. Tabelul nr. 2 . Se acorda importanta lumii exterioare. de cromatica a interioarelor. 1: Relatia dintre vechea si noua paradigma educationala (dupa Wurz. nu pentru viitor. separarea varstelor. Accentul cade pe invatarea invatarii permanente. analitica Accentul cade pe imbinarea strategiilor lineare cu cele nelineare . A invata este o evolutie. 1992. un proces. • descentralizarea procesului decizional si cresterea gradului de autonomie locala a scolilor si universitatilor. Experienta interioara este considerata factor de coeziune. a cale fara destinatie. Prioritatea randamentului. toleranta fata de impartiali. pe insusirea de informatii. flexibilitatea si integrarea varstelor. dezumanizarea invatamantului. de comoditate fizica. • democratizarea relatiei profesor-elev. Experienta societatilor dezvoltate. cunostintele nefiind niciodata definitive. A invata este un rezultat. Ritmurile inaintarii in materie pot fi diferite. Principiul egalitarist. Accentul este pus pe cunostintele teoretice. relatiile dascal-elev sunt de neanlocuit. Propunerile colectivitatii gasesc sprijin. descriptiv. 2001) .

de sprijin al elevilor aflati in dificultate si de sustinere pedagogica). cateva din noile educatii.cea mai promitatoare si interesanta modalitate. 1999). • Educatia pentru democratie si drepturile fundamentale ale omului. • Educatia pentru schimbare si dezvoltare. 1999. aceste sinteze pot completa demersul infuzional. egalitatea popoarelor. • perspectiva educatiei permanente. singura problema care apare este pregatirea suplimentara speciala de care au nevoie educatorii.2 Noile educatii Analiza problematicii contemporane a condus la consituirea unor raspunsuri specifice. 2. doar cu titlu de initiere. diseminarea informatiei prin intermediul disciplinelor de invatamant. datorita necesitatii corelarii functionale a acesteia cu segmente din social. • Educatia pentru timpul liber. non-guvernamentale in organizarea. relatii de parteneriat intre scoala si ceilalti factori. in planul de invatamant figureaza educatia pentru democratie si drepturile omului. presupune efortul tuturor educatorilor in promovarea continuturilor noilor educatii. • Educatia pentru comunicare si pentru mass-media. 3. mentinerea pacii. dezvoltarea globala si sectoriala. 6. parintilor. • Educatia economica si casnica moderna. • dispozitive de educatie globala. Principalul avantaj rezida in faptul ca nu este nevoie de modificarea planurilor si programelor scolare. • Educatia pentru o noua ordine economica internationala. organizatiilor sindicale. deosebit de avantajoase. ale liberei circulatii. 1999). prin potentarea noilor educatii: • Educatia pentru pace si cooperare. • Educatia pentru tehnologie si progres. • Educatia pentru participare si democratie. • Educatia sanitara moderna. In conditiile libertatii de expresie. Obiective Educatia cu vocatie internationala Educatia pentru democratie Educatia ecologica Educatia pentru comunicare si mass-media Cunostinte 1. d) sintezele interdisciplinare (team-teaching) . Realitatea contemporana demostreaza ca rolul scolii a devenit tot mai complex. • Educatie ecologica. • organizarea unor programe compensatorii. Stanciu. • Educatia cu vocatie internationala (Cucos. Se cunosc mai multe modalitati de introducere a “noilor educatii”: a) demersul infuzional -. • Educatie interculturala. • Educatia nutritionala. educatia sanitara moderna. proiectarea si realizarea activitatilor din cadrul procesului de invatamant. educatia casnica si nutrutionala. c) discipline specifice -. • masuri concrete de sprijin pentru cei defavorizati din punct de vedere social. Vom analiza succint. actiuni de prevenire. ale democratizarii vietii sociale. b) module integrate -. fizic si intelectual (scolile alternative. 3 . • Educatia demografica. • reconsiderarea statutului intelectualului in societate. educatia ecologica.• dmplicarea mai mare a elevilor. educatiei ii revin sarcini inedite si dificile. sau pot constitui activitati didactice de sine statatoare (Stanciu. transformarea elevilor tot mai mult din obiect in subiect al actiunii educationale.

acumularea vocabularului de baza. 2.nereciprocitate. cauze si manifestari ale degradarii mediului. 2. 3.generalizarea monotoniei. 3. 4 . 2. 2. confruntari contemporane de idei. . 7. 1. a face propuneri si a da raspunsuri. interdependenta om-mediu. 1. 5. mediul din perspectiva sistemica. particularitati ale diferitelor structuri comunicationale. democratia. constiinta prezentei active in lume. regulile si metodele istorice. 2. a asculta opiniile altora. respectul de sine si respectul fata de altul. Priceperi 1. .evitarea ”analfabetismului” ecologic.vulgarizarea limbajului. 6. a contribui la rezolvarea problemelor comunitatii si tarilor lor. 1. . 5. Atitudini si valori 1. 3. etnii. 6. arta dialogului. . 1. asumarea vietii personale. 4. simtul datoriei si al raspunderii. a gandi la solutii de perspectiva. capacitatea de a analiza mesajele sub diferite aspecte (codurile tehnice. 3. 3. deschidere spirituala si solidaritate internationala. protectia unor grupuri si persoane defavorizate (cu nevoi speciale). 2. 4. . 2. atitudine fata de calitatea diferitelor mesaje. formele de comunicare: 3. 4. grupale si societale. atasament fata de pace si dreptate. 2. 1. . 5. elemente de cultura a noilor mijloace de comunicare. evitarea: . 1. drepturile minoritatilor.impunerea si promovarea anonimatului. 5. problematica lumii contemporane. intelegerea si respectul valorilor si civilizatiei altor natiuni. respectarea legilor naturii. atitudinea umanista. 3.discursurilor incoerente. 5. 4. ale lumii contemporane. umanismul. stat de drept. 2. 1. responsabila. judecata de tip ecologica. cu maxima redundanta. 4. sistemul ONU. a lupta impotriva diferitelor manifestari ale degradarii mediului. 2.inflatia verbala. a initia schimbari. acceptarea pluralismului valoric. dimensiunea internationala a educatiei. cultura ecologica. codurile culturale. 6. a se apara impotriva campaniilor de propaganda abuziva. respect fata de valorile democratice. 1.constiinta neangajarii. respectarea consimtita a normelor de gestiune a bogatiilor naturale. 2. drepturile si libertatile individului. 1. grija fata de mediu. a-ti argumenta opiniile. 4. insusirea noilor coduri de comunicare. 3. .4. 5.iresponsabilitate fata de cuvantul rostit.

3. Promovarea în educaţia preşcolară a „ noilor educaţii ” (educaţia ecologică. economica si culturala.media. În acest sens. conştient de drepturi şi datorii. solidaritatea. audiovizuale. 1. ne-am pus întrebarea: Cum va fi viitorul cetăţean? Ne dorim a avea un comportament activ. 6. 5. 2. 7. a pornografiei. autoformarea (prin adancirea cunostintelor. profunzimea si provocarea intrebarilor. 1. politica. civilizat. 3. de a fi responsabil. cooperare. educaţia pentru timpul liber. de 5 . 6. să gândească critic. 5. 5. capacitatea de a receptiona si prelucra diferite mesaje. respecatrea opiniilor altora. competente de comunicare in procesul cultural si educativ. 3. faţă de ceilalţi. a participa la deciziile referitoare la problemele mondiale. Modele comportamentale 1. să se adapteze şi să interpreteze lumea mereu schimbătoare.) a presupus şi îmbunătăţirea practicilor educative prin introducerea unor noi modalităţi de realizare a obiectivelor propuse. 2. educaţia pentru democraţie etc. a se apara de bombardamentul informational. libertatea individuala si grupala. forta tacerii. 7. să selecteze. 1. a exprima cu mijloace proprii un mesaj receptionat. grija fata de om si nevoile sale. capabil de respect faţă de sine. afirmare de sine. a propagandei de diferite nuante realizate prin massmedia. a initia schimbari. 4. comportament participativ. axată pe valorile democraţiei şi drepturile fundamentale ale omului: pace şi cooperare. a efectua schimburi culturale. responsabilitatea. Competente 1. imaginatie. 3.modurile de elaborare si de difuzare etc). 1. legate de diferite actiuni de diminuare a degradarii mediului. comunicare orala si/sau folosirea altor suporturi (limbaje statice. realizarea unei game variate de actiuni pentru mentinerea si ameliorarea echilibrului ecologic. liber şi deschis spre alte culturi. participarte. lupta pentru afirmarea in practica a drepturilor si libertatilor individuale. schimbare şi dezvoltare etc. luarea deciziilor. utilizarea rationala si selectia canalelor si calitatii informatiilor transmise prin mass-media. toleranţă. comportament si competenta de cooperare. educaţia sanitară. 4. 1. 4. 5. conservarea patrimoniului cultural universal. comportament democratic in relatiile interumane. 4. participarea activa la viata sociala. mai ales. capacitatea de a se interrelationa cu altii. 5. toleranta. comunicare şi mass. dar. 8. 5. evitarea violentei. 2. participare şi democraţie. participarea la vot. a invata continuu. crearea unei anumite perspective si dezvoltarea unei capacitati de reflectie). 4. În educaţie schimbările politice din ultimele decenii au generat o problematică nouă. 3. 2. 6. tolerant. 2. protejarea unor grupuri si persoane defavorizate. calatorii. 3. 1. 2. educaţia rutieră. lupta impotriva oricarei discriminari. excursii. spirit critic. 4. figurative).

în dezvoltarea dimensiunii moral-civice şi sociale a preşcolarilor. să evite prieteniile nesănătoase. este explicabil de ce munca educatoarelor devine tot mai grea. dar şi sentimentelor. sunt câteva exemple de convorbiri morale desfăşurate cu copiii ce au efecte asupra comportamentului lor. Forma de învăţare a preşcolarului este imitaţia. prin explicaţii.a evalua corect valorile morale. pentru activitatea casnică. ea subliniază concordanţa dintre conduita copilului şi normele morale. „ Bine sau rău”. prin urmare. încredere şi spirit novator. în acelaşi timp. dar şi pentru viaţă) şi educaţia practică şi gospodărească (ce pregăteşte copilul pentru viaţa de familie. normelor pentru a fi înţelese de preşcolari. Exemplul este metoda cea mai eficientă pentru această vârstă.Al doilea aspect îl constituie modul de influenţare informală a conduitei copilului. moral-atitudinal şi acţional. „ Ştiu să mă port civilizat”. dezvoltându-l. La grădiniţă. psihomotric). Deducem de aici cât de important este exemplul oferit de educatoare şi ce impact poate avea asupra copilului un comportament duplicitar. dar împletită cu exemplul şi exerciţiul poate avea efecte şi la preşcolarii mari. Conţinutul învăţământului preşcolar este organizat pe domenii de activitate ce cuprind educarea limbajului. el imită atât ceea ce este bun. În grădiniţă. Exerciţiul este metoda prin care se repetă diferite acţiuni. Educatoarea se află într-o permanentă căutare a celor mai eficiente căi şi mijloace prin care să contracareze influenţele negative oferite. de educatoare. gândirii. a aprecierii faptelor bune în faţa copiilor. educaţia psihomotrică. demersurile educative se desfăşoară utilizând cele mai eficiente strategii didactice care să contribuie efectiv la dezvoltarea personalităţii fiecărui copil.Primul aspect al acestei metode îl constituie exemplificarea cerinţelor. fără cuvinte jignitoare. iar atunci când greşeşte este corectat. „ Ştiu să mă joc cu copiii”. despre cinste şi necinste. de ceilalţi adulţi sau copii constituie un model de urmat. Metoda convingerii nu este specifică vârstei preşcolare. copiilor li se formează reprezentări simple despre bine şi rău. Trecerea la o societate bazată pe o reală democraţie presupune schimbări în plan intelectual. Astfel. În acest sens ajutăm copiii să înţeleagă sensul moral al faptelor. cognitiv. „Când cer ajutor”. educaţia pentru ştiinţă. la deschiderea personalităţii umane către angajare. Putem vorbi despre două aspecte: . în vederea clarificării problemelor apărute şi pentru a păstra o constanţă în conduită. „ Cine îmi este şi cine nu îmi este prieten” etc. . educaţia pentru societate. Metoda aprobării . O altă metodă ce poate avea efecte favorabile în plan educaţional asupra copiilor preşcolari este convorbirea. la încrederea sa în părerile adulţilor şi exemplele lor. cât şi ceea ce este rău. îi învăţăm să se apere singuri de influenţele rele. cooperare. Cultivarea unui anumit tip comportamental şi moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Exemplul oferit de familie. „ Cum trebuie să ne purtăm acasă / la grădiniţă / în vizită”. face apel la afectivitatea copilului.să dispreţuiască purtările urâte. Din experienţa acumulată am constatat că fiecare activitate sau joc dispune de multiple valenţe specifice pentru educarea morală şi civică a preşcolarilor. despre adevăr şi 6 . Şi cum societatea contemporană oferă tot mai frecvent exemple negative. educatoarea creează în faţa copilului o imagine pe care copilul s-o poată imita. în vederea formării deprinderilor şi obişnuinţelor de conduită morală. comunicare. Preşcolarul nu are suficient de bine dezvoltată capacitatea de a distinge exemplele pozitive faţă de cele negative şi. la educarea pentru o mai bună convieţuire în grupurile sociale. Foarte interesant şi absolut necesar este domeniul educaţiei pentru societate care integrează elemente de cultură moral-civică (ce pregăteşte copilul pentru educaţia civică din şcoală. asupra evoluţiei personalităţii acestora. convorbiri. Folosită în mod corect. Exemplul concret convinge mai repede pentru că el se adresează simţurilor. educaţia estetică.

le stimulează dorinţa de a atinge rezultatele bune.să respecte regulile jocului. vor să-l pedepsească pe cel care înşală. li se transmit emoţii şi sentimente. Prin jocul „Cuvintele care mă fac să sufăr” am urmărit ca preşcolarii: . realizează aspecte ale educaţiei moral. să-şi însuşească normele morale ale colectivităţii aparţinătoare. Atunci când ei pregătesc cadouri pentru mame. Am propus copiilor jocul „ Ce învăţăm de la personajele din poveşti”. modelaj) şi activităţile practice au interesante valenţe pentru educaţia morală. . . sincer şi nuanţat propriile trăiri afective. se formează trăiri afective puternice şi stabile faţă de normele morale. . Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător ajută copiii să cunoască şi să respecte fiinţa umană şi vieţuitoarele.să exprime deschis. învaţă să fie mândri de ceea ce realizează. disciplină şi indisciplină. Copiii transpun în jocul lor conduite ale adulţilor. să-şi iubească localitatea natală şi ţara. 7 . se formează capacitatea empatică faţă de ceilalţi parteneri. o oportunitate pentru consolidarea unor comportamente moral-civice.să asigurăm un climat psihoemoţional prielnic manifestării. despre muncă şi lenevie. saturate afectiv. . Repetarea acţiunii va da naştere hărniciei. faţă de cei cu un comportament dezonorant. . vizitarea diferitelor instituţii s-au dovedit utile şi au oferit posibilitatea de a urmări comportarea preşcolarilor în situaţiile date.să aprecieze just o greşeală. mai ales dacă este negativ. iar atunci când este necesar e de preferat ca educatoarea să intervină. învaţă să se bucure pentru surpriza ce o va face.să luăm atitudine faţă de cei ce încalcă regulile jocului.să analizeze cuvintele jignitoare . modul de gândire al copiilor. Copiii îşi doresc să fie viteji. prin anumite conţinuturi abordate. sub toate aspectele sale. corectiv. expoziţiile. să se încadreze într-o disciplină fermă. Cântecele pe această temă prezintă interes prin modul de interpretare/prezentare a conţinutului tematic. le educă o anumită responsabilitate. Acest gen de activităţi produc plăcere copiilor. Activităţile de educaţie estetică (desen.să controlăm şi să corectăm relaţiile ce apar între copii în cadrul jocului. Toate acestea pot fi realizate în condiţiile în care sunt respectate anumite condiţii: . devin sensibili la acţiunile morale. motivele şi sentimentele. Jocul de creaţie. Concluzia este aceea că personajele aderă afectiv la comportamentele pozitive ale eroilor preferaţi. comportamentul este corectat. Vizitele la muzeu. îi învaţă să trăiască în grup. prin educarea expresivităţii cu efecte asupra conduitei morale. dar şi modul de rezolvare directă a problemelor ivite. este leneş. . Plimbările organizate au constituit un real prilej de a urmări cunoaşterea unor aspecte din viaţa socială.civice prin însuşirea sintagmelor exprimării politicoase.să ne implicăm în jocurile lor prin introducerea unor conduite negative faţă de care copiii să ia atitudine.să orientăm copiii în asumarea rolurilor pentru a nu-şi asuma acelaşi rol. puternici. minte. egoist. . să iubească şi să preţuiască natura. dezvoltă spiritul de disciplină şi echipă. .minciună. îi disciplinează. Activităţile de dezvoltare a limbajului. pictură. curajoşi. să domine răul. ale salutului. aşa cum este Făt Frumos. reprezintă o metodă fundamentală în educaţia preşcolarilor.Valenţele educative sunt nelimitate: reprezentările morale sunt clare. Jocurile de mişcare educă stăpânirea de sine.să manifeste receptivitate faţă de trăirile afective ale celor din grup. conţin multe elemente semnificative ce unesc domeniul cognitiv de cel afectiv. atitudinii pozitive faţă de muncă. cu tact şi eficienţă.

EDITURA POLIROM -DIDACTICA MODERNA –IONESCU MIRON AUTOAREA REFERATULUI CONDRAT-ROSCA ILDICO. Te porţi frumos cu prietenii şi colegii? 7. familie. atunci vei primi şi tu bulina roşie. a învinşilor.profesor inv. iar pentru cel negativ vei primi o bulină neagră. bulina ruşinii. Saluţi de fiecare dată când vii şi pleci de la cămin? 9. Ai minţit ca să-ţi acoperi o greşeală? 3. Respecţi regulile jocului? 12. Poţi să ierţi atunci când te-a supărat cineva? INTERPRETARE: La răspunsul afirmativ vei primi o bulină roşie. Ea vă anunţă că trebuie să vă îndreptaţi. În încheiere doresc să reamintesc un gând al lui Antoine de Sain-Exupery: „V-am încredinţat educaţia copiilor mei.Vizionările şi spectacolele sunt valoroase datorită faptului că apelează la afectivitatea copilului. o conştientizare a acelor comportamente negative. Nu este suficient ca la grădiniţă copilul să fie supus unui bogat lanţ de acţiuni educative ce au în vedere transformarea lui într-o personalitate activă şi creatoare. de culoare violet. nu pentru a cântări mai târziu suma cunoştinţelor lor. Mai aveţi timp! Succes! Este grav dacă ai răspuns numai cu nu. Vei primi bulina neagră. 1. al celorlalte forme de educaţie – informală şi nonformală.prescolar 8 . societate. bulina cea veselă. iar familia şi societatea să-i ofere reversul. dar şi pentru o mai bună cunoaştere. De aceea doresc să subliniez ideea că cea mai eficientă metodă de lucru cu copilul este cea a consensului educativ aplicată de toţi factorii: grădiniţă. ci a mă bucura de calitatea înălţării lor”. Felicitări! Dacă ai răspuns şi da şi nu. Ajuţi colegii. Dacă toate răspunsurile au bulina roşie. am supus copiii unui chestionar numit de noi „Testul –Acesta sunt eu ”ce cuprinde un număr de 12 întrebări. În vederea evaluării comportamentelor copiilor. Eşti un copil ascultător? 2. părinţii atunci când eşti solicitat? 8. bulina de onoare.CUCOS. atunci bulina ta va fi o bulină şi veselă şi tristă. Păstrezi ordinea şi liniştea în timpul activităţilor? 11. Ai curajul de a-ţi spune mereu gândurile şi ideile? 4. cea tristă. producând impresii puternice asupra copiilor. Îţi ceri scuze ori de câte ori ai greşit? 6. prietenii. Mulţumeşti atunci când primeşti ceva ori eşti ajutat? 5. Ca să reuşeşti schimbă comportamentul! Sigur vei reuşi! Constatăm din cele relatate că educaţia moral-civică nu se realizează numai în cadrul formal al grădiniţei. BIBLIOGRAFIE-PSIHOPEDAGOGIE –CTIN. Îţi loveşti partenerii când vrei o jucărie sau în timpul jocului? 10. ci este şi un rezultat al curriculum-ului ascuns.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->