DREPT COMERICAL

1. A.P. (persoanã fizicã) si SC „MM” SRL (persoanã juridicã) au hotãrât sã constituie societatea în nume colectiv „A.P.-MM”. A.P. s-a
obligat sã aducã la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC „MM” SRL un teren în suprafatã de 5.000 m2, în valoare de 100.000 lei. În actul
constitutive al societãtii, asociatii au prevãzut ca asociata SC „MM” SRL, fiind o societate cu rãspundere limitatã, sã rãspundã pentru
obligatiile societãtii numai în limita capitalului social subscris. Este valabilã clauza inseratã în actul constitutiv privind rãspunderea
asociatilor pentru obligatiile societãtii?
Clauza inserata in actul constitutiv este nelegala potrivit art.3 alin.1 – asociatii in SNC raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale. Fata de
caracterul imperativ al dispozitiilor legale nu se poate deroga prin actul constitutiv de la obligativitatea raspunderii nelimitate si solidare a asociatilor
intr-o soc. In nume colectiv.

2. SC „ML” este o societate în nume colectiv care a încheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancarã SC „MB” SA
pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatând cã societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din
creditul acordat la termenele stabilite în contract, creditoarea, în baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, a
chemat în judecatã pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitând ca acestia sã fie obligati solidar la restituirea creditului
acordat societãtii. Asociatii rãspund în mod solidar pentru obligatiile societãtii?
Asociatii au beneficiul de discutiune în cazul în care sunt actionati de creditorii societãtii?
a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea
societatii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor acestuia pentru recuperarea creantei.
b).Da au beneficiul de discutiune creditorii soc se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea nu le plăteşte
în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi.

3. Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3 alin2 din L.31/1990, republicata si modificata?
Punerea in intarziere se realizeaza prin somatie sau notificare prin care societ este incunostiintata sa plateasca in termen de 15 zile de la
data de la care a primit actul privind puberea in intarziere.

4. SC „MIXAM” SRL este o societate cu rãspundere limitatã formatã din trei asociati, respectiv douã persoane fizice si o persoanã juridicã.
Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sã aducã la capitalul social munca pe care o vor desfãsura în societate, respective
activitate de marketing/publicitate, în vederea atragerii unei clientele stabile a societãtii, în valoare de 10 lei. Pe de altã parte, aportul la
capitalul social al persoanei juridice constã în actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comercialã „FN” SA. Totodatã, cei trei
asociati au vãrsat ca aport la capitalul social suma de 50 lei. Verificând continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de
judecatã a constatat cã existã neregularitãti în privinta constituirii capitalului social al societãtii.
Arãtati care sunt neregularitãtile sesizate de instanta de judecatã cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor.
Conform art art. 16-(4) prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Fiind o SRL aportul in creante nu
poate fi admisibil ori actiunile pe care le detin asociatii la persoana juridica FN SA reprezinta creante care nu pot fi aduse la capitalul social al
societatii care se constituie990)

5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ?
Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.

6. Trei persoane fizice, în calitate de fondatori, au hotãrât constituirea unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã, întocmind
prospectul de emisiune în care s-a mentionat capitalul social, numãrul de actiuni, valoarea nominalã a unei actiuni si data închiderii
subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numãr de 100 actiuni depunând la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment,
verificând continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecatã constatarea nulitãtii acestuia întrucât nu cuprinde mentiunea
privind participarea la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr.
31/1990, republicatã si modificatã. Actiunea în constatarea nulitãtii prospectului de emisiune întocmit de fondatori este întemeiatã?
Argumentati solutia.
Decizia este neintemeiata, deoarece, conf art.18 al.4 din Legea 31/1990 deoarece prin depunerea la CEC a valorii actiunilor subscrise actonarul care
a solicitat constatarea nulitatii prospectului de emisiune si-a exercitat indatoririle de actionar astfel incat nu mai poate invoca această nulitate

7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila
inmatricularii soc in Registrul Comertului?
Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice
acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.
Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de
subscriptie publica.

8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost înmatriculatã în registrul comertului SC „NABO” SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T.
În scopul achizitionãrii unei constructii necesare desfãsurãrii activitãtii, asociatul V.T. a depus la bancã în contul societãtii suma de 200 lei,
urmând ca societatea sã-i restituie acest împrumut în termen de 10 ani. Întelegerea cu privire la acordarea împrumutului si restituirea lui a
intervenit între cei doi asociati numai prin acord verbal.
Este valabil acordul verbal încheiat între cei doi asociati privind împrumutul acordat societãtii? În ce cazuri legea prevede obligativitatea
formei scrise?
Contractul de imprumut este valabil chiar daca nu se materializeaza in forma scrisa. Contractul va fi dovedit potrivit regululor dreptului comun.Forma
scrisa este obligatorie in cazul in care se incheie contract intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al
celei dintai.

9. Într-o SRL în care pãrtile sociale apartin unei singure persoane existã ca organ de conducere adunarea generalã a asociatilor? Asociatul
unic poate îndeplini mandatul de administrator al societãtii?
Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile şi obligaţiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator.

1
10. În actul constitutiv al SC „OLVEX” SNC s-a prevãzut ca asociatul L.E. sã procure clientelã societãtii prin deplasarea în tarã pentru a
face publicitate acesteia, urmând sã participe la profit si pierderi în proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E.
reprezintã aport la capitalul social al societãtii?
Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.( L31/1990).

11. În cazul unei societãti pe actiuni constituitã prin subscriptie publicã, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de
subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sã accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor?
Avantajele rezervate fondatorilor in folosul lor nu au efect decât dacă au fost aprobate de adunarea constitutivă .

12. La constituirea societãtii pe actiuni prin subscriptie publicã, aportul în naturã poate fi vãrsat numai în proportie de 50%?
Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebui s fie acoperite integral.

13. Precizati cine are competenta legalã de a examina si valida rãspunsul expertilor de evaluare a aporturilor în naturã, în cazul constituirii
unei societãti pe actiuni prin subscriptie publicã.
Adunarea constitutivă a acceptantilor prospectului de emisiune are printre obligatii si aceea de a examina şi valida raportul experţilor de evaluare a
aporturilor în natură;

14. SC „MIX” SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publicã pe o duratã de 10 ani, prevãzându-se în actul
constitutive cã fondatorii vor încasa timp de 5 ani de la constituirea societãtii un procent de 6% din profitul net al societãtii. Întrucât
societatea nu a realizat profit în primii doi ani, actionarii au hotãrât dizolvarea societãtii. Fondatorii cãrora li s-au recunoscut prin actul
constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvãrii hotãrâte de actionari?
In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor.
Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune
hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare.

15. Indicati situatiile în care, la constituirea societãtii pe actiuni, judecãtorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau
mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize.
Potrivit Art. 38-(1) L31/1990 efectuarea expertizei este obligatorie daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat
la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si
pe care aceasta urmeaza sa le suporte.

16. Ce trebuie sã cuprindã raportul de expertizã întocmit de experti în cazul în care judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului
dispune efectuarea unei expertize necesarã înmatriculãrii unei societãti pe actiuni?
Raportul de expertiza va cuprinde: descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde
numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1))

17. Arãtati care sunt incompatibilitãtile prevãzute de Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, privind calitatea de expert?
(L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti:
a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor;
b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la
fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;
c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a
aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia

18. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Filiala reprezintã sediul secundar al societãtii comerciale mamã”.
Motivati: a) adevãrat; b) fals.
Raspuns: FALS, deoarece filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una din formele de societate prevazute de
lege si in conditiile specifice fiecarei forme. Potrivit art 43 alin 4 nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

19. Cinci persoane fizice si o persoanã juridicã au convenit constituirea unei societãti pe actiuni, semnând actul constitutiv, procurând toate
actele necesare înmatriculãrii societãtii în registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat
reprezentantul asociatului persoanã juridicã care nu a efectuat procedura în termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv.
Fatã de împrejurarea cã cererea de înmatriculare în registrul comertului a societãtii nu a fost depusã de persoana împuternicitã, asociatii pot
obtine o hotãrâre judecãtoreascã de obligare a persoanei respective sã efectueze procedura?
Nu deoarece in cazul în care fondatorii sau reprezentanţii societăţii nu au cerut înmatricularea ei în termen legal, oricare asociat poate cere oficiului
registrului comerţului efectuarea înmatriculării, după ce, prin notificare sau scrisoare recomandată, i-a pus în întârziere, iar ei nu s-au conformat în cel
mult 8 zile de la primire. In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale.

20. SC „MICA” SRL a fost înmatriculatã în registrul comertului fãrã ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sã fi depus
specimenul de semnãturã. Totodatã, la dosar nu a fost depusã dovada sediului social. Existã posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si
dupã înmatricularea societãtii?
Da, in cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile sa rezolve problemele aparute. Si
orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii sa acopere acele nereguli , sub sanctiunea platii de daune cominatorii.

21. S-a constituit o societate cu rãspundere limitatã în care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan în localitatea
unde s-a declarat sediul social al societãtii. Dupã trecerea unui termen de doi ani de la data înmatriculãrii în registrul comertului, s-a
constatat cã actul constitutiv nu a fost încheiat în forma autenticã, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicatã si
modificatã, formulându-se o actiune în constatarea nulitãtii societãtii.
Este întemeiatã actiunea în constatarea nulitãtii societãtii?
Da. In conformitate cu art 56, lit a, numai ca , potrivit art 57 din L31/1990, nulitatea nu va fi declarata daca motivul de nulitate a fost inlaturat inainte
de a fi puse concluzii pe fond la tribunal.

22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societãti înmatriculate.
1)lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică,in situatiile prevaz de lege;
2
 2)toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;
3)obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;
4)lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;
5)lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;
f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris si varsat;.
g)s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi vărsat;
h)nu s-a respectat numărul minim de asociaţi, prevăzut de lege.

23. Pentru înmatricularea societãtii, asociatii F.G. si L.M. au încheiat un contract de închiriere privind un spatiu în care a fost declarat
sediul societãtii. Dupã înmatriculare societatea a achitat o lunã chiria datoratã, dupã care a refuzat sã mai plãteascã chiria datoratã
numitului M.N., motivând cã cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocând dispozitia cuprinsã în art. 53 din Legea nr. 31/1990,
republicatã si modificatã, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivând cã acestia rãspund în mod solidar si nelimitat
pentru actele încheiate în contul societãtii. Cui apartine rãspunderea pentru actele juridice încheiate de reprezentantii societãtii în faza de
constituire? Motivati solutia în cazul de fatã.
Reprezentantii societati raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care
societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la data
incheierii lor. Deci, societatea, după înmatriculare, plătind chiria, a preluat asupra sa , ceea ce inseamna ca numitul MN se va indrepta cu actiune
impotriva societatii..

24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC „MONDOMAR” SA pentru cã lipsea din actul constitutiv
prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese înmatriculatã în registrul comertului
la data de 1 septembrie 2000 si încheiase cu mai multe societãti comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea
de încasat o parte din pret. Nulitatea societãtii produce efecte asupra contractelor încheiate pânã la data constatãrii ei? Care este calea de
atac îndreptatã împotriva încheierilor pronuntate de judecãtorul delegat privitoare la înmatricularea sau la orice alte înregistrãri în registrul
comertului si în ce termen se exercitã?
Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau.
Încheierile judecătorului delegat sunt executorii de drept şi sunt supuse numai recursului exercitat in termen de 15 zile de la data pronuntarii incheierii
pt. plati si de la data publicarii in Monitorul Oficial.

25. În cazul unei societãtii în nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numãr de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC
„OVEX” SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitentã de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa încât la sfârsitul
anului 2005 societatea în nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a plãtii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel
de aport reprezintã obligatiunile? Este admisibil la o societate în nume colectiv? Societatea creditoare poate sã-l urmãreascã silit pe asociatul
care a aportat obligatiunile respective?
Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC. Socieatatea se va indrepta in primul rand impotriva debitorului cedat, respectiv
soc. Emitenta de obligatiuni, dupa care, daca nu obtine plata creantei va solicita acest lucru de la asociatul care a adus la capitalul social creantele
respective. Acesta va raspunde pt. suma datorata, plus daune la care se adauga si dobanda legala.

26. Între douã societãti comerciale s-a încheiat un contract de livrare de mãrfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiarã a
refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considerând cã produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinând cã
administratorul societãtii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzãtoare cãtre societatea la care el, administratorul,
avea calitatea de asociat. Societatea beneficiarã a produselor considerate calitativ necorespunzãtoarea chemat în judecatã pe administratorul
societãtii furnizoare pentru ca acesta sã rãspundã. Actiunea îndreptatã împotriva administratorului este întemeiatã? Motivati solutia.
Actiunea indreptata impotriva administratorului nu este intemeiata, creditorii societatii se pot indrepta cu actiunea impotriva administratorului numai
in caz de deschidere a procedurii insolventei.

27. S-a constituit o societate în comanditã simplã în care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul cã sotia sa este asociat într-o societate în
nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate. Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat
S.M. pentru conflict de interese si mai cu seamã cã nu i-a încunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societãti în care sotia sa
este asociat cu rãspundere nelimitatã. Poate fi exclus asociatul comanditat în situatia de fapt prezentatã? Motivati solutia
Asociatul nu poate fi exclus, intrucat nu exista conflict de interese intre cele doua societati, deoarece, asociat la cealalta societate concurenta este sotia
asociatului comanditat or, dispozitia legala mentionata interzice asociatilor de a fi asociati cu raspundere nelimitata la o alta societate, fie ea chiar
concurenta si nicidecum sotilor sau sotiilor acestora.

28. Societatea în comanditã simplã „MN si FL” a fost obligatã, prin hotãrâre judecãtoreascã, sã plãteascã altei societãti de antreprizã de
lucrãri-constructii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrãri de consolidare a clãdirii în care se aflã sediul societãtii
debitoare. Împotriva societãtii debitoare s-a încercat executarea silitã, dar s-a constatat cã aceasta nu are bunuri cu care sã achite datoria,
motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivând cã
hotãrârea judecãtoreascã este pronuntatã împotriva societãtii si, ca atare, nu le este opozabilã. Apãrãrile asociatilor comanditati sunt
întemeiate? Motivati solutia.
Nu, apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele
pe care o reprezinta. Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat care raspunde solidar si nelimitat

29. SC „LIR” SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participând la capitalul social cu un aport în numerar de câte 2.000
lei, adicã un procent din capitalul social de 33% fiecare.În clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au
prevãzut ca asociatul L.M. sã participe în proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de câte 40% fiecare. Este
legalã clauza înseratã în actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societãtii? Motivati rãspunsul.
Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul
constitutiv. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi numai atunci dividendele se distribuie
asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga.

30. În ce termen societatea comercialã este obligatã sã plãteascã asociatilor dividendele aprobate de adunarea generalã a asociatilor (AGA)
si care este sanctiunea prevãzutã de lege în cazul neachitãrii lor?
Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale
aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii

3
legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar
incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

31. Arãtati care este momentul de la care se calculeazã termenul de 3 ani prevãzut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicatã si
modificatã, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor.
Termenul de prescriptie incepe sa curga fie de la data stabilita de AGA ca termen de plata fie de la data aprobarii situatiei financiare aferente exerc
financ.

32. La data de 15 iulie 2005 s-a încheiat contractul de cesiune de acţiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un număr de 10 acţiuni în valoare totală de
100 lei. Prin hotărârea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exerciţiului financiar al anului 2005, fiecare acţionar
urmând să primească dividende în funcţie de numărul de acţiuni deţinute şi de cota de participare la capitalul social. Pentru exerciţiul financiar al
anului 2005, dividendele aferente celor 10 acţiuni au fost atribuite în totalitate numitului V.D., care deţinea acţiunile respective la data adoptării
hotărârii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 până la data de 15 iulie, iar după aceasta să i se atribuie cesionarului V.D.
Cererea de platã a dividendelor formulatã de actionarul cedent M.N. este întemeiatã?
Da.Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile
nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor.

33. SC „MILAV” SRL si SC „ANVEL” SRL au hotãrât sã fuzioneze prin absorbtia SC „ANVEL” SRL de cãtre SC „MILAV” SRL. SC
„MILAV” SRL are cinci asociati, cu un capital social de 50.000.000 lei, divizat în 500 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare. SC „ANVEL”
SRL are doi asociati, respectiv SC „MILAV” SRL si L.M. (persoanã fizicã). Capitalul social al SC „ANVEL” SRL este de 2.000.000 lei,
divizat în 20 pãrti sociale a câte 100.000 lei fiecare, împãrtite în mod egal între cei doi asociati. SC „ANVEL” SRL a înregistrat în ultimii doi
ani pierderi în asa fel încât în conturile societãtii nu a mai existat nici mãcar capitalul social. Pentru a salva societatea „ANVEL” SRL, SC
„MILAV” SRL a hotãrât absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. În situatia de fapt se mai retine cã SC „ANVEL” SRL
concesionase un teren în scopul construirii unei fabrici si încheiase un contract de asociere în participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract
în care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200.000.000 lei pentru achizitionarea unor mãrfuri. Adunarea generalã
extraordinarã a asociatilor fiecãrei societãti a hotãrât fuziunea prin absorbtie, s-a întocmit bilantul de fuziune la fiecare societate având
aceeasi datã si s-a întocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecãtorul delegat si a fi
publicat în Monitorul Oficial. Dat fiind cã societãtile care fuzioneazã nu-si înceteazã activitatea dupã depunerea proiectului de fuziune la
registrul comertului, SC „MILAV” SRL hotãrãste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strãinãtate, pentru care beneficia de
facilitãti fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legalã a fuziunii
1. Problemele de drept privind fuziunea sunt urmatoarele:
1.1. SC MILAV srl nu poate detine titluri (parti sociale) lapropria societate. Din acest punct de vedere SC MILAV SRL ar fi trebuit ca inaintea
fuziunii sa se retraga din societate, prin cesiunea partilor sociale.
1.2. SC ANVEL SRL, inregistrand pierderi, bilantul fiind negativ, disparand capitalul social, practic se afla intr-o clauza de dizolvare, pierderea
capitalului social sau diminuarea lui sub limita minima prevazuta de lege.
1.3. contractul de concesiune nu se poate transmite prin fuziune, decat cu acordul concedentului in contractul de asociere in participatiune numai cu
acordul celorlalti asociati ai participatiunii.
2. Cu privire la mentiunea de majorare a capitalului social, judecatorul delegat va refuza efectuarea mentiunii pana in momentul expirarii termenului
de opozitie prevazut de lege in favoarea creditorilor sau se va retrage proiectul de fuziune.
Judecatorul delegat la ONRG va inregistra mentiunea de majorare a capitalului social numai in conditiile in care proiectul de fuziune este retras.

34. Reclamantii B.V. si SC „V.S.” SRL au chemat în judecatã pe M.C. solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta sã se dispunã excluderea
pârâtului din societate, obligând societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea cã M.C., în calitate de asociat si
administrator, a încãlcat Legea contabilitãtii prin efectuarea unor activitãti care au fost de naturã sã fraudeze societatea. Pârâtul M.C., prin
cerere reconventionalã, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivând cã situatia falimentarã a societãtii se datoreazã
culpei exclusive a acestuia. În urma probelor administrate, instanta de fond a admis atât cererea principalã si în parte cea reconventionalã,
dispunând excluderea din societate a reclamantului pârât, cât si a pârâtului reclamant, dispunând totodatã si dizolvarea societãtii în
conditiile în care prin excluderea celor doi asociati a mai rãmas în societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile bãnesti au fost
respinse. Pentru a pronunta aceastã solutie, instanta de fond a retinut cã reclamantul a desfãsurat o activitate contrarã interesului societãtii,
în sensul cã a folosit în scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, plãtitã de M.C., a vândut pãrtile componente din
utilajele societãtii fãrã încuviintarea celorlalti asociati. Pârâtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea cã acesta a întreprins activitãti
contrare scopului societãtii, în sensul cã a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea
specimen de semnãturã în bancã. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societãtii, în baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990,
republicatã si modificatã, deoarece prin excludere societatea a rãmas cu unic asociat, aceasta fiind cauzã de dizolvare a societãtii cu
urmãtoarea motivare:
1. Dispozitia cuprinsã în art. 222 lit. c) nu se aplicã asociatilor unei societãti cu rãspundere limitatã, ci unei societãti în nume colectiv sau
în comanditã simplã.
2. Nedepunerea la bancã a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rãspundere
pentru daunele produse.
3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezintã o faptã care sã însemne fraudã în dauna societãtii atât timp cât cu sumele respective au fost
cumpãrate alte bunuri în folosul societãtii.
4. Inabilitãtile manageriale ale administratorului nu se sanctioneazã cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si
obligarea la daune cãtre societate.
Dispozitiile cuprinse în art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si
limitativ arãtate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecãrei dispozitii legale? Este corectã solutia de dizolvare a societãtii?
1. Cazurile de ezcludere prevazute in art.222 au caracter exemplfiicativ si nici decum limitativ.
2. Motivele de excludere prevazute pentru asociatii in societatea in nume colectiv si in comandita simpla pot fi extinse si asociatilor din societatea cu
raspundere limitata mai cu seama daca acestia au calitatea de administratori.
3. Excluderea din societate a asociatilor administratori nu inlatura posibilitatea actionării lor pe temeiul unei actiuni in daune.

35. Asociatii care au hotãrât dizolvarea societãtii pot renunta la aceasta, chiar si dupã publicarea în Monitorul Oficial a hotãrârii adunãrii
generale extraordinare a asociatilor?
Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii atata timp cat nu s-a facut nici o repertitie din activ,.

36. Arãtati în ce constã „contrarietatea de interese” în cazul asociatilor unei societãti în nume colectiv.

4
Asociatul care, intr-o operatiune determinata are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici
o deliberare sau decizie privind aceasa operatie in caz contrar, raspunde pentru pagubele produse societatii daca, fara votul sau nu s-ar fi obtinut
majoritatea ceruta.

37. SC „M” SA si SC „VL” SA, prin reprezentantii legali, au încheiat un protocol prin care au hotãrât dizolvarea prin absorbtie a SC „VL”
SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societãtii SC „VL” SA cãtre SC „M” SA.
Protocolul încheiat între cele douã societãti este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC „VL” SA cãtre
SC „M” SA?
Nu. Pentru realizarea transmiterii patrimoniului universal sau cu titlu universal este necesara hotararea adunarii generale extraordinare a celor doua
societati care au incheiat protocolul.

38. SC „VL” este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat în 9.000 actiuni a câte 100 lei fiecare, atribuite celor cinci
actionari în mod egal. În decurs de 3 ani de la constituirea societãtii activitatea acesteia a fost profitabilã, achizitionând trei terenuri, douã
clãdiri si aparaturã de birou, astfel încât adunarea generalã extraordinarã a hotãrât majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni
cu primã de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodatã, actionarii au hotãrât ca achitarea actiunilor emise cu primã sã se
facã în proportie de 30% în momentul subscrierii si diferenta în termen de 3 ani.
Este legalã hotãrârea de majorare a capitalului social în conditiile stabilite de actionari?
Nu. In cazul majorarii capit social cu primă de emisiune actiunile trebuie platite integral pana la data subscrierii.

39. SC „AC” SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., având un capital social de 600 lei divizat în 60 pãrti sociale în
valoare de 10 lei fiecare. Dupã trei luni de la înmatricularea societãtii în registrul comertului asociatul A.L. decedeazã, având ca mostenitori
sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedintã a adunãrii generale a asociatilor a participat în locul asociatului decedat sotia
supravietuitoare în nume propriu si în calitate de reprezentant al copilului minor, exprimându- si votul cu privire la majorarea capitalului
social. Sotia supravietuitoare are drept de vot în adunarea generalã a asociatilor în nume propriu si ca reprezentantã a minorului asociatului
decedat? Motivati solutia.
Mostenitorii asociatului decedat nu dobandesc de drept calitatea de asociati, acestia având doar un drept de creanta repreyentat de valoarea partilor
sociale ale autorului lor. AGA hotaraste daca plateste contravaloarea partilor sociale sau continua activitatea societatii cu mostenitorii celui decedat.
In aceste conditii mostenitorii asociatului decedat nu au drept de vot dacat daca se hotaraste continurea activitatii cu acestia.

40. În actul constitutiv al SC „L” SRL s-a prevãzut cã modificarea actului constitutiv poate fi decisã cu votul asociatilor care reprezintã
majoritatea calificatã a capitalului social.
Având în vedere dispozitia cuprinsã în art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, hotãrârea de modificare a actului
constitutive trebuie sã fie adoptatã de toti asociatii?
L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când
legea sau actul constitutiv prevede altfel.
Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social,
prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita.

41. Retragerea dintr-o societate comercialã este prevãzutã de legiuitor pentru asociatii din societatea în nume colectiv, în comanditã simplã
sau cu rãspundere limitatã (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã). Cu toate acestea existã posibilitatea legalã ca si
actionarii dintr-o societate pe actiuni sã se retragã?
Potrivit art. 134. L31/1990 actionarii care nu sunt de acord cu hotararile a adunarii generale cu privire la schimbarea obiectului principal de
activitate, mutarea sediului societatii in strainatate, schimbarea formei societatii, fuziunea sau divizarea societatii, au dreptul de a se retrage din
societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.

42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?

Pretul platit de societate pentru actiunile detinute de cel retras va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din
aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii.

43. S.M. si S.E., soti, au hotãrât sã constituie o societate comercialã – SRL –în care sã aducã la capitalul social un imobil, respectiv
apartamentul situat în imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumpãrat de cei doi soti în timpul cãsãtoriei. În schimbul aportului la
capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit în mod egal pãrti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate
comercialã? Este necesarã impãrtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul cã imobilul a fost adus la capitalul social
în schimbul cãruia sotii au primit pãrti sociale în procent de 50% fiecare înseamnã o partajare conventionalã a bunurilor comune,
operatiune interzisã de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei?
Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun,
neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul c. fam.
Convenţia este perfect valabilă, in măsura în care ambii soţi şi-au exprimat consimţământul în mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de
proprietate societăţii comerciale. Totuşi, transmiterea bunului către societate nu reprezintă o convenţie de partajare a acetuia ci este întrăinarea
acestuia, echivalentă cu o vânzare-cumpărare.

44. SC „MN” SRL, în calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulatã de creditoarea SC „FG” SA,
arãtând cã în ultimele douã luni nu a mai efectuat plãti cãtre creditori deoarece el însusi are de încasat mai multe creante de la debitorii
proprii. Totodatã, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii arãtând cã în patrimoniul propriu existã mai multe bunuri mobile si
imobile pe care creditorii le pot urmãri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si îndestula creantele. Cererea formulatã de debitoare de
respingere a actiunii creditorilor este întemeiatã?
Fata de dispoyitia cuprinsa in art. 1 alin 2 din L 85/2006, debitorul SC MN SRL se afla in stare de insolventa, deoarece nu dispune de sume de bani
pt. a-si achita datoriile aflandu-se in stare de insolventa vadita de plata, pt. ca timp de doua luni a incetat platile catre creditori. In concluizie, apararile
facute de pârată sunt neintemeiate urmand a fi respinse de instanta de judecata.

45. Arãtati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecãtorului sindic în procedura insolventei.
Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) judecă contestatia debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la
deschiderea procedurii;
b) judecă cererile privind ridicarea dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea;

5
 c) judecă actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri
cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
d) judecă contestatiile debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul
judiciar sau de lichidator;
e) admite si confirmă planul de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
f) judecă actiunile in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronunta hotararea de inchidere a procedurii.

46. Împotriva SC „AC” SA în calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventã, la cererea creditorilor SC „OP” SRL si SC „PV” SA,
desemnându- se prin hotãrârea de deschidere a procedurii în calitate de administrator judiciar numitul M.A. Pentru data de 30 septembrie
2006 a fost convocatã adunarea creditorilor de cãtre creditorii ale cãror creante reprezintã 20% din valoarea totalã a acestora. În cuprinsul
convocãrii, creditorii au mentionat cã la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de cãtre debitor,
cât si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi în ziua desfãsurãrii adunãrii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale cãror
creante reprezintã 75% din totalul acestora, hotãrând respingerea planului de reorganizare a activitãtii debitorului. Împotriva hotãrârii
adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune în anulare pentru urmãtoarele motive:
1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocatã decât de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr.
85/2006;
2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede în mod expres toate problemele care vor fi discutate;
3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fãrã a avea procurã specialã.
Actiunea în anularea hotãrârii adoptate de adunarea creditorilor este legalã?
Actiunea de anulare a hotararii este legala. Motivele de nelegalitate a hotararii sunt in parte intemeiate.
1. Astfel, convocarea adunarii creditorilor se poate face si de catre creditori ale caror creante reprezinta 30% din totalul acestora. In speta procentul de
creante a fost de 20% , deci din acest p. d. v. convocarea este nelegala.
2. Convocarea nu este legala si pentru faptul ca ordinea de zi trebuie aratata in detaliu in continutul convocarii.
3. Reprezentarea in adunarea creditorilor se face numai pe baza unei procuri speciala si legalizata

47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sã le îndeplineascã o persoanã fizicã sau juridicã pentru a fi desemnatã ca administrator
judiciar în cadrul procedurii insolventei?
Administratorul judiciar persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv repreyentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, in
conditiile legii.
Nu poate fi administrator judiciar, persoana fizica care nu poate fi fondator, administrator, director, cenyor, sau reprezentant al unui comerciant al
executarii judecatoresti si persoanele fiyice sau juridice avand calitatea de lichidator carora le sunt aplicabile prevederile art. 27 punctele 1-9 din
Codului de procedura civila

48. Raportul întocmit de administratorul judiciar desemnat în cadrul procedurii insolventei trebuie sã continã elemente, date privind
situatia patrimoniului debitorului si a activitãtii sale.
Ce aspecte trebuie mentionate în cuprinsul raportului administratorului?
In raport se vor mentiona urmatoarele aspercte
- cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei debitorului,
- persoanelor din vina cărora debitorul este in incapacitate de plata,
- posibilitatle reale de reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori, după caz, motivele care nu permit reorganizarea
- alte imprejurari importante pentru solutionarea cererilor introductive

49. Definiti starea de „insolventã” potrivit Legii nr. 85/2006.

Potrivit L85/2006,Art. 3 insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile
pentru plata datoriilor exigibile.
Caracterul vădit de insolventa este rezumat de legiuitor rezultand din faptul a timp de 30 de zile debitorul a incetat platile.
Insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti
disponibile la data scadenţei;

50. Care sunt conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã creantele creditorilor pentru a putea fi declansatã procedura reorganizãrii
judiciare si a falimentului?
Creantele creditorilor trebuie sa indeplineasca cumulativ trei conditii:
- sa fie certe, certitudinea constand in faptul ca existenta lor nu este contestata sau nu face obiectul unui litigiu
- sa fie lichidae, lichiditatea constand in sume de bani,
- sa fie exigibile, exigibilitatea inseamna ajungerea lor la scadenta.

51. Delimitati conceptul de „insolventã” de cel de „insolvabilitate” si de „refuz de platã”.

Insolventa presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii;
Insolvabilitatea consata in imposibilitatea debitorului de a-si indeplinii obligatiile fata de creditor atat din lipsa lichiditatilor, cat si a altor bunuri din
sa fie satisfacute cerintele creditorilor
Refuzul de plata exista in cazul in caredebitorul considera ca nu datoreaza sumele solicitate de creditori, ceea ce inseamna ca nu se afla in stare de
insolventa sau insolvabilitate.
Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz.

52. În cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii
cautiunii?
Fata de continutul art 32, alin 4 din L85/2006,rezulta ca depunerea unei cautiuni de cel mult 10% din valoarea creantelor de catre creditori nu este
obligatorie, ramanand la aprecierea judecatorului sindic, si numai daca debitorul solicita acest lucru. In cazul in care este dispusa consemnarea unei
cautiuni, nedepunerea ei are drept consecinta respingerea cererii introductive formulata de creditor.

53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii insolventei?
Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:
- suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale
- suspendarea cererilor de executare silita, pornita de creditor in mod individual
- suspendarea termenelor de prescriptie in care creditorii puteau sa-si valorifice impotriva debitorului aflat in incapacitate de plata
6
- nu se poate adauga nici o dobanda, penalitate, majorare ori cheltuiala creantelor nascute anterior deschiderii procedurii de insolventa. Cu toate
acestea legiuitorul instituie si exceptii. Este cazul creantelor garantate pentru care, la distribuirea pretului garantiei, creditorul garantat va fi
indreptatit sa calculeze accesorii la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai
mare decat valoarea initial evaluata. Totodata in cazul in care se confirma un plan de reorganizare „accesoriile”, respectiv dobanzile, penalit. etc.,
nascute ulterior deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu prevederile programului de plati;
- este interzisa instrainarea de catre administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment;

54. Stabiliti valoarea de adevãr a urmãtoarei afirmatii: „Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de
administrare constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele”:
a) adevãrat b) fals.
b).. Fals. In cazul in care debitorul si-a manifestat intentia de reorganizare poate pastra dreptul de administrare a patrimoniului, cu exceptiile
prevazute de art. 47 alin 3,4,5 din L85/2006

55. Indicati categoriile de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte în care prestatia
debitorului depãseste vãdit pe cea primitã.
a) contractele de vanzare cumparare in care pretul platit de debitor depaseste in mod vadit valoarea bunului cumparat;
b). Contractele care au ca obiect prestarea de servicii mandat, transport, consultanta, comisin, etc., in care prestatia debitorului este vadit superioara
d.p.d.v. valoric fata de prestatia celeilalte parti.

56. Indicati trei categorii de acte juridice încheiate de debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse
anulãrii.
1) constitiurea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografară (de ex. o ipoteca)
2) platile anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data
ulterioara deschiderii procedurii.
3) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile
anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea
actului de transfer;

57. Contractul de închiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat în cadrul procedurii insolventei?
Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care
chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata.

58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevãzutã de Legea nr. 85/2006?
Creantele bugetare exceptate sunt acele creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora
care rezulta din titluri executorii necontestate in termenele legale.

59. Care sunt efectele decãderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor în cadrul procedurii reorganizãrii judiciare si a
falimentului, prevãzutã de Legea nr. 85/2006?
Daca titularii de creante anterioare deschiderii procedurii nu au depus cerere de admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile acestia
sunt decazuti din urmatoarele drepturi:
- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor
- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului
- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior
includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt
efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.

60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conf.Legii nr. 85/2006?
(1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare
disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce priveşte
modalitatea de selecţie, desemnare şi înlocuire a administratorilor şi a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanţelor.
(5) Planul de reorganizare va menţiona:
a) categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate;
c) dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaţii din societăţile în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi din
societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere;
d) ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin
distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se va calcula la data propunerii planului.

61. Precizati care sunt regulile potrivit cãrora se voteazã planul de reorganizarea activitãtii debitorului de cãtre creditori.
Votarea planului de reorganizare se face potrivit urmatoarelor reguli
a). fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot
b). Voteaza separat urmatoarele categorii de persoane
- creditorii cu creante garantate
- creditorii bugetari
- creditorii chirografi stabiliti cf. Art.98alin 1 legea 85/2006
- ceilalti creditori chirografi

62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitãtii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006?
Votarea si conformarea olanului produc urmatoaele efecte:
- activitatea debitorului este organizata potrivit continutului planului
- creantele si drepturile debitorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate asa cum este prevazuta in plan
- in cazul unei executari silite planul confirmat de judecatorul sindic va fi socotit ca o hotarare definitiva impotriva debitorului

7
63. Indicati situatiile în care judecãtorul sindic dispune intrarea în faliment a debitorului aflat în stare de insolventã.
Intrarea în faliment se produce în următoarele cazuri:
- debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată, ori nu şi-a declarat intenţia de reorganizare;
- nu s-a propus un plan de reorganizare de catre persoanele indreptatite
- nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;
- debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat si
nici o alta persoana indreptatita nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat;
- nu au fost indeplinite obligatiile de plată şi celelalte sarcini asumate
- a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment.

64. SC „X” SRL este supusã procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul „Y” si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a
douã automobile din patrimoniul debitorului. În urma scoaterii la vânzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficientã
pentru acoperirea integralã a creantei creditorului „Y”, creantã de 300.000 lei.
Cum îsi va recupera diferenta de creantã creditorul care a beneficiat de o garantie realã imobiliarã (gaj)?
Pentru diferenta de creanta neacioperita din vanzarea celor 2 automobile , creditorul Y devine creditor chirografar, intrand pentru restul de 200
milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de
preferinta stabilita de lege.

65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute în urma lichidãrii averii debitorului?
Creantele vor fi platite in urmatorea ordine:
- taxe, timbre şi orice alte cheltuieli ale procedurii
- creantele izvorate din raporturile de munca
- creanţele reprezentand creditele cu dobânzile si cheltuielile aferente acordate de societatile bancare dupa deschiderea procedurii si creantele ce
rezulta din continuarea activitatii debitorului.
- creantele bugetare
- creantele reprezentand sumele de bani datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a
unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
- creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pt. Intretinerea debitorului si a familiei sale, daca aceasta este persoana fizica.
- creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari,
precum si din chirii;
- alte creante chirografare;
- creantele subordonate, in ordinea prevazuta de lege.

66. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti ale închiderii procedurii falimentului?
Exista doua categorii de efecte:
a). Efecte cu privire la persoanele care au participat la efectuarea procedurii falimentului. Prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic,
administratorul judiciar, lichidatorul şi toate persoanele care i-au asistat sunt descărcaţi de orice obligatii cu privire la procedură.
b). Efecte fata de debitor. In principiu, debitorul va fi descărcat de obligaţiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însă sub rezerva de a nu fi
găsit vinovat de bancrută frauduloasă sau de plăţi ori transferuri frauduloase. Debitorul va fi descărcat de obligaţii daca acestea au fost plătite în
cadrul procedurii.
Descărcarea de obligaţii a debitorului nu atrage descărcarea de obligaţii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

67 . Definiti infractiunea de bancrutã frauduloasã.

L85/2006Art. 143 (2) Constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte
fiind săvârşite în frauda creditorilor;
c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active.

68 Arãtati ce efecte produce înregistrarea în registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care
solicita inregistrarea.
Inregistrarea in Reg. Com are efect declarativ cu privire la calitatea persoanei, creandu-se o prezumtie relativa de comercializare cu privire la faptele
pe care acesta le savarseste si cu privire la calitatea de comerciant.

69. SC „BM” SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv „SL” si „VN”,cu participare egalã la capitalul social, fiecare detinând un procent
de 50% din totalul pãrtilor sociale. Asociatul „SL” cesioneazã în totalitate pãrtile sociale celuilalt asociat, încheindu-se contractul de cesiune
de pãrti sociale fãrã ca operatiunea de cesiune sã fie înregistratã în registrul comertului.
Contractul de cesiune de pãrti sociale este opozabil si fatã de tertele persoane sau produce efecte numai între asociati?
Fata de imprejurarea ca in speta nu s-a inregistrat in Reg. Com mentiunea de cesiune a partilor sociale, asociatul SL are calitatea de asociat in
raporturile cu terte persoane.

70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia sã cearã înmatricularea în registrul comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã si
totodatã sã solicite înscrierea de mentiuni în registrul comertului?
Au obligatia solicitarii înmatriculari în Registrul Comertului a activitãtii pe care o desfãsoarã urmatoarele categorii de persoane
- comerciantii –pers. Fizice
- comerciantii – persoane juridice, soc comerciale,
- asociatiile familiale care desfasoara activ de comert
- companiile nationale si soctatile nationale
- regiile autonome
- grupurile de interes economic cu caracter comercial
- organizatiile cooperatiste

71. Care este regimul juridic al încheierilor pronuntate de judecãtorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la înmatricularea
sau la orice alte înregistrãri în registrul comertului?

8
Incheierile judecatorului delegat la Oficiul Reg. Com sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al
actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.

72. Care este instanta de judecatã competentã sã solutioneze recursul îndreptat împotriva încheierii pronuntate de judecãtorul delegat la
oficiul registrului comertului?
Recursul se solutioneaza la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in
alt judet, de curtea de apel in a carui raza teritoriala se afla sediul sucursalei

73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a înmatriculãrilor sau a mentiunilor efectuate?
Oricine se considera prejudiciat ca efect al unei inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii
care i-a cauzat un prejudiciu, daca sunt prevazute conditiile prevazute de lege.

74. Definiti fondul de comert si arãtati care este temeiul juridic.

Constituie fondul de comerţ ansamblul de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale(mărci, firme, embleme, brevete de invenţii, vad
comercial), pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţi comerciale, în scopul atragerii clientelei şi, implicit, obţinerii de profit.

75. Delimitati „fondul de comert” de notiunea de „sucursalã”.

Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale fiind calificate sedii secundare ale acestora la fel ca si
agentiile, reprezentantele sau alte sedii secundare.
Sucursala se caracterizeaza prin doua trasaturi definitorii: - absenta personalitatii juridice
- autonomia de gestiune
Sucursalele avand autonomia de gestiune se caracterizeaza prin:
- dispun de o clientela proprie si au un fond de comert distinct de intreprindere
- sucursalele se inmatriculeaza in reg. com
Fondul de comert ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea,
fara insa a se confunda cu fiecare din ele.

76. Definiti firma si arãtati care sunt caracterele (trãsãturile) acesteia.

Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza.
Caracteristicile acesteia sunt:
- este un atribut de identificare a comerciantului
- noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente
- disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata
- lichiditatea firmei. Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.
- firma se poate transmite numai impreuna cu intregul fond de comert

77. Comparatie între clientelã si vadul comercial.

Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. D.p.d.v. contabil se exprima in cifre.
Vadul comercial reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela, depinzand atat de factori interni de ordin obiectiv: locul
amplasarii magazinului, calitatea produselor sau a serviciilor, de ordin subiectiv : publicitatea comerciantului, calitatea personalului angajat,cat si de
factori externi, cum ar fi reputatia sau bonitatea clientilor sau a partenerilor de afaceri

78. SC „OM” SRL a încheiat un contract de împrumut bancar garantând creditul cu mãrfurile aflate în magazinul situat chiar la sediul
societãtii. Ulterior perfectãrii contractului de împrumut (credit) si al contractului de garantie realã mobiliarã, mãrfurile au fost vândute
urmând ca pretul sã fie încasat în termen de 30 de zile de la predare.
Este valabil contractul de vânzare-cumpãrare privind mãrfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)?
In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui
obiectul garantiei respective.
Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imrumutului bancar.
Contractul de vanzare-cumparare este valabil.

79. Care este deosebirea dintre aportul în societate al fondului de comert si vânzarea acestuia?
Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal.
Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert,
asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut.
Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale,

80. În situatia în care un contract de garantie realã mobiliarã (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtãmânt, înscrierea garantiei în
Arhiva Electronicã de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati rãspunsul.
Înscrierea garantiei reale in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera valabilitatea garantei ceea ce inseamna ca inscrisul are doar
rolul de a face opozabila fata de terti garantia constituita.

81. Este admisibilã cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?

Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este admisibila in aceleasi conditii ca si in cazul sublocatiunii: sa nu se fi interzis prin
contractul de locatiune; sa se fi cerut in prealabil consimtamantul locatorului (daca in contract s-a prevazut acest lucru) cesiunea sa nu contravina
contractului de locatiune. In plus, cesiunea contractului de locatiune a fondului de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma, prevazute de
codul civil, necesare opozabilitatii cesiunii fata de terte persoane. Aceste conditii sunt: cesiunea sa fie notificata locatorului sau sa fie acceptata in
forma autentica de acesta..

9
82. O persoanã fizicã A.M. împrumutã de la o bancã o sumã de bani. Pentru a acorda creditul, banca îi cere un garant personal care sã se
oblige sã plãteascã în cazul în care A.M. nu ramburseazã creditul. În aceste conditii A.F. se obligã, în calitate de fidejusor, alãturi de A.M.
Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmãrit la platã atât pentru creditul nerambursat, cât si pentru dobânzile aferente.
Ce sumã va fi tinut sã plãteascã fidejusorul? Argumentati.
Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face.
In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire al
datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale.
Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art.
42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil).

83 . Societatea comercialã „Carol” SA a început sã distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 începând cu data de 4 martie 2005.
Actionarul A.M., constatând cã nu-si primeste dividendele, a actionat în judecatã societatea comercialã la data de 17 aprilie 2005.
De la ce datã poate cere si dobânzi de întârziere? Argumentati solutia aleasã.
Obligatia de plata a dividendelor are un caracter comercial, si , ca atare in privinta ei sunt aplicabile dispozitiile Codului Comercial referitoare la
dobanda de drept. Asasdar, actionarul poate cere dobanzi de intarziere de la data de 4 martie 2005, de la care debitorul datoreaza automat pe langa
dividende, si dobanzi.

84. AVAS încheie un contract de vânzare-cumpãrare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii
contractual dã nastere unei neîntelegeri între pãrti. Cãrei instante urmeazã sã se adreseze pãrtile: instantei de contencios administrativ sau
instantei comerciale? Motivati solutia aleasã.
Vanzarea de actiuni este in mod expres definita de Codul comercial ca fiind fapt obiectiv de comert. In conformitate cu art. 7 din Codul comercial, cei
ce efectueaza in mod obisnuit fapte de comert au calitatea de comercianti, deci si AVAS. Potrivit art. 4 din Codul Com., obligatiile comerciantilor au
natura comerciala deci si litigiile care deriva din nerespectarea obligatiilor sunt d enatura comerciala si trebuie solutionate de instantele comerciale si
nu de cele de contencios administrativ.

85. A.M. încheie un contract de asigurare de viatã cu SC „CAROM” SA obligându-se sã-i plãteascã trimestrial primele de asigurare. Pentru
cã nu si-a respectat obligatia de platã, societatea de asigurãri intenteazã o actiune judecãtoreascã împotriva lui A.M. Cãrei instante i se va
adresa asiguratorul, celei civile sau celei comerciale? Motivati solutia aleasã.
Potrivit Codului Comercial asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert
numai in ce priveste pe asigurător. Asadar, aceste contracte de asigurare pentru asigurat au caracter civil. Deci, asiguratorul se va adresa instantei
civile.

86. Regia autonomã de Gospodãrie Comunalã Galati si asociatia de locatari nr. 600 din Galati încheie un contract pentru executarea de
lucrãri de reparatie a instalatiei de încãlzire, canalizare, apã rece, apã caldã si menajerã la douã blocuri.
Pentru nerespectarea obligatiilor contractuale, asociatia de locatari, în calitate de reclamantã, se va adresa instantei civile sau celei
comerciale? Motivati solutia aleasã.
Contractul nu are caracter civil, activitatea antreprenorilor constand in realizarea de lucrari de constructie si reparatie, se incadreaza in fapte de
comert. Daca un act este comercial pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi in ceea ce priveste acel act legii comerciale.Prin urmare,
Asociatia de Locatari se va adresa instantei comerciale.

87. A.T., comerciant, cumpãrã la data de 1 octombrie 2004 o garsonierã. La data de 20 decembrie 2004 o vinde, iar în 15 ianuarie 2005 îsi
cumpãrã o nouã garsonierã.
Au vânzãrile-cumpãrãrile încheiate de comerciant naturã comercialã? Argumentati solutia aleasã.
Pentru ca vanzarea cumpararea nu are caracterul de intermediere , iar cumpararea se face in scopul de a locui, nu cu scop de revanzare, se aplica
prevederile codului comercial potrivit caruia nu se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s-ar face pentru uzul
sau consumatia cumparatorului, ori a familiei sale, de asemenea revinzarea acestor lucruri .
Desi este comerciant, prezumtia de comercialitate nu se aplica, AT cumparand garsoiera in scopul de a o folosi personal. Intentia de vanzare a aparut
ulteriorcumpararii si neconstatand o interpunere in schimb, natura contractului este civila si nu comerciala.

88. A.T. si B.T., cãsãtoriti, având doi copii minori de 16, respectiv 17 ani vor sã desfãsoare o activitate economicã având ca obiect comertul cu
flori, în cadrul unei asociatii familiale. Potrivit reglementãrilor în vigoare, este posibilã constituirea acesteia? Motivati solutia aleasã.
DA. Este posibila conform L 300/2004 care, admite ca membrii asociatiei familiale sa iba cel putin varsta de 16 ani Minorii vor avea calitatea de
angajati proprii, neputand sa aiba calitatea de reprezentant al asociatiei familiale, calitate pentru care se cere varsta de 18 ani.

89. A.T. a fost condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã pentru evaziune fiscalã pe când desfãsura o activitate economicã în mod
independent.
Poate el sã se constituie ca reprezentant al unei asociatii familiale? Argumentati solutia.
Infractiunea de evaziune fiscala determina ca AT sa decada din dreptul de a exercita o activitate comercila. Calitatea de reprezentant al asociatiei
familiale presupune relatii cu tertii si desfasurarea de acte de comert in numele asociatiei familiale. Asadar AT, nu poate fi nici reprezentant al
asociatiei familiale.

90. Comerciantul A.Z. s-a înmatriculat la registrul comertului din judetul Constanta, având sediul principal în municipiul Constanta.
Înfiintându-se o sucursalã în orasul Mangalia va fi nevoit sã facã o nouã înregistrare, de data aceasta a sucursalei? Motivati solutia aleasã.
Da, conform art. 43 alin.2 din L31/1990, chiar daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea
se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata.

91. Prin divizarea societãtii „A”, societãtile „B” si „C”, societãti pe actiuni, preiau patrimoniul societãtii „A” care isi înceteazã activitatea.
Cu ocazia adunãrii generale extraordinare a societãtii „B” se aprobã proiectul de divizare si preluare a patrimoniului societãtii „A” (în cota-
parte prevãzutã de proiect), precum si mãrirea obligatiilor actionarilor societãtii „B”, ca urmare a divizãrii, cu votul a 50% din
actionari.Este legalã decizia AGA? Motivati.
L31/1990; Art. 247.-Prin derogare de la art. 115, când fuziunea sau divizarea are ca efect mărirea obligaţiilor asociaţilor uneia dintre societăţile
participante, hotărârea se ia cu unanimitate de voturi.
Decizia AGA nu este legala.

10
92. În termen de douã luni de la expirarea dreptului de opozitie al creditorilor societãtilor care fuzioneazã prin absorbtie au loc adunãrile
generale extraordinare ale societãtii Impex SRL ce urmeazã sã fie absorbitã si a societãtii Coral SA ca societate absorbantã. Ca urmare a
aprobãrii de cãtre ambele a proiectului de fuziune prin absorbtie, are loc:
a) dizolvarea cu lichidare a societãtilor absorbite, care isi înceteazã existenta;
b) transmiterea universalã a patrimoniului Impex SRL cãtre Coral SA;
c) atribuirea de actiuni asociatilor Impex SRL din actiunile Coral SA care si-a mãrit astfel patrimoniul.
Sunt corecte efectele fuziunii prin absorbtie enumerate? Motivati solutia.
Nu este corect efectul privind dizolvarea cu lichidare a societatii absorbite. In temeiul art. 288 din legea 31/1990, fuziunea are ca efect dizolvarea fara
lichidare a societatii absorbita (care isi inceteaza existenta) si transmiterea universala a patrimoniului sau, in schimbul obtinerii de actiuni.

93. Judecãtorul delegat de la registrul comertului a refuzat sã autorizeze constituirea societãtii comerciale „Tibles” SA obtinutã prin
fuziunea prin contopire a douã societãti care si-au încetat existenta: o societate în nume colectiv si o societate în comanditã simplã.
Judecãtorul delegat a motivat cã, deoarece în patrimoniul societãtii obtinute prin contopire s-a adus ca aport un teren, actul constitutiv
trebuia autentificat, ceea ce reprezentantii societãtii comerciale nu au fãcut. Acestia au invocat lipsa autentificãrii prin aceea cã imobilul
fãcea parte din patrimoniul societãtii în nume colectiv, al cãrui act de constituire fusese autentificat, dar prin încetarea existentei acestei
societãti si prin faptul cã noua societate constituitã prin contopire nu mai este o societate de persoane, ci de capital, actul constitutiv nu mai
trebuie autentificat.
Cine are dreptate? Motivati.
Judecatorul delegat are dreptate. Conform l31/1990 daca prin fuziune se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de
prezenta lege pt. Forma de societate convenita. Este adevarat ca prin contopire s-a constituit o societate de capital si nu de persoane, dar daca printre
aporturile de capital se afla un teren actul constitutiv trebuie autentificat.

94. Adunarea asociatilor a respins ca nefondatã cererea reclamantului, asociat la SRL aflatã în lichidare, de a numi un alt lichidator, pe
motiv cã actualul lichidator nu a întrunit unanimitatea voturilor asociatilor. Reclamantul a considerat nelegalã numirea lichidatorului, desi
el întrunise cvorumul cerut de 3/4 din numãrul asociatilor impus de actul constitutiv, sustinând cã Legea nr. 31/1990, republicatã si
modificatã, prevede cã numirea lichidatorilor la SRL se poate face numai cu votul tuturor asociatilor, fapt ce nu s-a realizat.De ce a fost
respinsã cererea? Este corect?
Hotararea adunarii generale este corecta. Intradevar legea 31/1990 mentioneaza ca numirea lichidatorilor la societatile de persoane si la SRL se face
cu unanimitate de voturi, dar numai daca in actil constitutiv s-a prevazut ca numirea se poate face cu un cvorum de 3-4 din numarul asociatior si acest
cvorum a fost obtinut, inseamna ca numirea este legala.

95. Într-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeazã. În actul constitutiv existã clauzã de continuare a societãtii cu mostenitorii, dar
acestia nu consimt sã continue activitatea în cadrul societãtii în locul defunctului.
Este aceasta o cauzã de dizolvare a societãtii? Ce vor primi mostenitorii?
Nu este o clauza de dizolvare a societatii deoarece exista clauza de continuare cu mostenitorii. Chiar daca acestia nu consimt sa continue societatea in
locul defunctului si cer dizolvarea, aceasta poate interveni ca urmare fie a hotararii adunarii generale, fie prin hotararea tribunalului pentru
neintelegeri grave, deci nu prin moartea unui asociat.. Mostenitorilor li se va plati partea ce li se cuvine dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen
de 3 luni de notificarea decesului asociatului.

96. Lichidatorul unei societãti pe actiuni face dovada, prin prezentarea situatiei financiare anuale, cã activul societãtii este în valoare de 300
milioane lei, iar pasivul de 600 milioane lei.
Ce trebuie sã facã lichidatorul când fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sã acopere pasivul exigibil?
Lichidatorii trebuie sa ceara de la actionari sumele pe care le datorau ca debitori pentru societate, pentru varsamintele neefectuate. Adica, numai dupa
ce in principal, a fost urmarita mai intai la plata societatea comerciala si bunurile existente in patrimoniu nu acopera creantele, creditorul cere dreptul
de a exercita contra lichidatorilor actiunile ce decurg din creantele exigibile. Daca valoarea bunurilor nu este suficienta, creditorii se pot indrepta prin
intermediul lichidatorului, in subsidiar, impotriva actionarilor pentru plata sumelor din valoarea actiunilor subscrise sau din accea a aportului la
capitalul social.

97. Lichidatorul a întocmit situatia financiarã finalã a unei SA, arãtând partea ce se cuvine fiecãrei actiuni din repartizarea activului
societãtii. Situatia financiarã a fost depusã la registrul comertului si s-a publicat în Monitorul Oficial, si deoarece niciun actionar nu a fãcut
opozitie, situatia financiarã considerându-se aprobatã, lichidatorul a fost eliberat din functie. Ce se întâmplã în aceste conditii dacã dupã
douã luni de la publicarea situatiei financiare niciun actionar nu si-a încasat suma cuvenitã prin repartizare?
Art. 270. (1) Sumele cuvenite acţionarilor, neîncasate în termen de două luni de la publicarea situaţiei financiare, vor fi depuse la o bancă sau la una
dintre unităţile acesteia, cu arătarea numelui şi prenumelui acţionarului, dacă acţiunile sunt nominative, sau a numerelor acţiunilor, dacă ele sunt la
purtător.
Plata se va face persoanei arătate sau posesorului acţiunilor, reţinându-se titlul.

98. O persoanã fizicã, A.B., a introdus la data de 18 august 2006 o actiune în justitie împotriva unei societãti comerciale aflate în lichidare.
Lichidatorul si-a depus specimenul de semnãturã la registrul comertului la data de 17 august 2006, dar societatea comercialã este radiatã din
registrul comertului la data de 20 decembrie 2006. Instanta a respins actiunea reclamantei, considerând-o nulã pe motiv cã pârâta, societatea
comercialã, a intrat în lichidare, moment la care nu mai are personalitate juridicã si nu mai poate fi atacatã în instantã. Este corectã solutia
instantei de respingere a actiunii? Argumentati solutia aleasã.
Nu este corecta solutia deoarece societatea isi pastreaza personalitate juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia. Faptul ca
numai cu o zi inainte de intentarea actiunii lichidatorul isi prelua functia nu dovedeste ca de la aceasta data toate actiunile nu se mai indreapta
impotriva societatii in lichidare, ci impotriva lichidatorului.

99. În SNC „Podgoria Nelu Stan”, asociatii sunt N.S., S.I. si P.I., durata asociatiei fiind 10 ani de la înfiintare. Dupã un an de activitate, S.I.
si P.I. au încercat sã modifice contractul de societate, fãrã acordul lui N.S., în sensul cã au majorat capitalul social si au inclus în societate un
nou asociat, prin act aditional autentificat, pe care l-au prezentat judecãtorului delegat de la oficiul registrului comertului, care a dispus
înregistrarea modificãrii si publicarea în Monitorul Oficial.
Ce poate cere asociatul N.S. în aceste conditii? Motivati solutia aleasã.
Asociatul N.S. poate cere dizolvarea societatii prin hotararea tribunalului, pentru motive temeinice, cum ar fi neintelegerile grave dintre asociati, care
impiedica functionarea societatii. Fiind prin excelenta o societate de persoane, factorul decisiv al optiunii asociatilor pentru aceasta forma de asociere,
bazata pe criterii „intuitu personae”, rezida in increderea pe care asociatii si-o inspira unul altuia. In speta, nu mai poate fi vorba de incredere atat timp
cat cei doi asociati au incercat introducerea unui nou asociat si majorarea capitalului, fara acordul celui de-al treilea asociat.

11
100. Asociatii A.M. si A.T. s-au opus dizolvãrii SRL înfiintatã de ei, pe motiv cã, desi la data de 15 mai 2007 expira timpul stabilit în actul
constitutiv pentru durata societãtii, înainte de dizolvare, administratorul I.O. trebuia sã-i consulte dacã doresc sau nu prelungirea duratei
societãtii, chiar înainte de împlinirea datei de 15 mai 2007. Administratorul, în contradictoriu, sustine cã, în mod automat, la împlinirea datei
prevãzute în actul constitutiv pentru încetarea activitãtii, societatea se dizolvã de plin drept.Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.
L31/1990,Art. 227 În cazul in care societatea se dizolva prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, asociaţii trebuie să fie consultaţi de
administratori, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea duratei societăţii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. Deci, dreptatea este de partea
asociatilor AM si AT.

101. Pentru cã cei doi asociati A.M. si A.T. dintr-o SNC nu au cãzut de acord asupra persoanei care sã fie numitã lichidator al societãtii,
instanta l-a numit pe I.O. sã îndeplineascã aceastã functie, cu toate cã A.M. s-a opus în mod constant la aceastã numire, motivând cã I.O. s-a
implicat în cauzã prin expertiza de evaluare a activului si pasivului societãtii întocmitã si însusitã de asociati. Este corectã numirea lui I.O. ca
lichidator?
Da, faptul ca anterior IO a lucrat ca expert al societatii nu-l face incompatibil cu numirea de lichidator.

102. Societatea comercialã „Mobilrom” SA s-a constituit cu 10 actionari si un capital social de 50 milioane lei, divizat în 500 actiuni la
purtãtor a câte 100.000 lei fiecare. S-a constatat cã termenul de platã pentru 10 actiuni s-a împlinit fãrã ca actiunile sã fie plãtite în
întregime. Deoarece actiunile sunt la purtãtor, se pune întrebarea cum se va determina cine sunt cei ce trebuie urmãriti la platã? Motivati
solutia aleasã
L31/1990,Art. 92 Acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative.deoarece administratorul are obligatia de a verifca indeplinirea
obligatiei de varsamant se vor identifica actiunile care nu sunt la zi cu varsarea aportului subscris si vor putea fi urmariti la plata.

103. O societate comercialã pe actiuni, constituitã cu cinci actionari si cu un capital social de 50.000 lei divizat în 500 actiuni a câte 100 lei
fiecare, decide sã-si majoreze capitalul social cu suma de 70.000 lei prin emitere de noi actiuni. Prezentând situatia financiarã a societãtii,
administratorul precizeazã cã 100 din actiunile emise deja nu au fost integral plãtite.
Ce va decide adunarea generalã extraordinarã? Motivati solutia aleasã.
Adunarea generala va decide sa nu se mareasca capitalul social pana la plata integrala a actiunilor din emisiunea precedenta. (L31/1990,Art. 92)

104. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti comerciale pe actiuni este întrunitã la prima convocare, fiind prezenti actionarii
reprezentând 3/4 din capitalul social si obtinându-se votul a 25% dintre ei, în vederea conversiei actiunilor nominative în actiuni la purtãtor.
Hotãrârea AGA este temeinicã? Motivati solutia aleasã.
Hotararea AGA nu este temeinica deoarece hotărârile trebuie luate cu majoritatea voturilor deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi, conditie
care nu s-a indeplinit ( L31/1990, Art. 115..)

105. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 90.000 lei a emis 100 actiuni la purtãtor în valoare de 0,03 lei fiecare. Fiecare
actiune contine:
– denumirea si durata societãtii;
– data actului constitutiv, numãrul de înmatriculare în registrul comertului, codul unic de înregistrare si numãrul Monitorului Oficial în
care s-a fãcut publicarea;
– capitalul social, numãrul actiunilor si numãrul lor de ordine, valoarea nominalã si vãrsãmintele efectuate;
– avantajele fondatorilor;
– semnãturile administratorilor.
Continutul actiunilor respectã prevederile legale? Motivati solutia aleasã.
Desi actiunea contine toate elementele prevazute de lege , valoarea nominala a unei actiuni nu poate fi mai mica de 0,1 lei. In cazul de fata valoarea
fiind 0.03 lei pentru fiecare, nu se respecta prevederile legale.

106. O societate în comanditã pe actiuni a emis 1.000 de actiuni. 500 din ele au fost înmânate comanditatilor, purtând semnãturile ambilor
administratori, iar restul de 500 au fost înmânate comanditarilor, purtând semnãtura unui singur administrator.
Sunt îndeplinite conditiile legale la înmânarea actiunilor? Motivati.
In conf. Cu Lg 31/1990 actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai CA, sau, pe cea a administratorului unic acolo unde este cazul. Prin
urmare nu sunt indeplinite conditiile la inmanarea actiunilor.

107. O societate comercialã pe actiuni având un capital social de 100.000 lei emite 75 actiuni nominative materializate în valoare de 1.000 lei
fiecare si 10 actiuni la purtãtor în valoare de 2.500 lei fiecare. Corespunde aceastã repartizare prevederilor legale? Motivati solutia aleasã.
L31/1990, Art. 94 Nu corespunde deoarece acţiunile trebuie să fie de o egală valoare; ele acordă posesorilor drepturi egale.

108. Este legalã stipularea într-un act constitutiv al unei societãti pe actiuni potrivit cãreia capitalul social de 80.000 lei este divizat în 60
actiuni ordinare a câte 1.000 fiecare si 20 actiuni cu dividend prioritar a câte un 1.000 fiecare? Motivati.
Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor cu dividend prioritar nu depaseste o patrime
din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala.

109. Din cele 300 de actiuni nominative a câte 100 lei fiecare emise de o societate comercialã în urma distribuirii lor cãtre actionari s-a
constatat cã:
– 285 de actiuni ordinare au revenit actionarilor;
– 24 de actiuni preferentiale au revenit celor doi membri ai consiliului de administratie;
– 51 de actiuni preferentiale au revenit celor trei cenzori;
– 40 de actiuni ordinare au revenit celor doi reprezentanti.
S-au respectat prevederile legale? Motivati solutia aleasã.
Nu, deoarece administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi
titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot, adica actiuni preferentiale.

110. În actul constitutiv al unei societãti pe actiuni s-a prevãzut posibilitatea constituirii de adunãri generale speciale ale actionarilor ce detin
categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fãrã drept de vot, stipulându-se
numãrul minim
al actionarilor ce se pot constitui în adunãri speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a prevãzut nimic în legãturã cu
conditiile în care adunãrile lor sunt legal constituite (privind a doua convocare) si numãrul de voturi necesare luãrii unei hotãrâri valabile.
12
În lipsa acestor prevederi contractuale, hotãrârile adunãrilor speciale sunt valabile?
Nu deoarece conform art.96 din L31/1990, titularii fiecarei categ. de actiuni se numesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv
al societatii, orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.
Deoarece actul constitutiv nu precizeaza conditiile de prezenta si cvorumul necesar unor hotarari valabile, se vor aplica dispozitiile din L 31/1990.

111. A.T. este titularul a 15 actiuni nominative dematerializate, la o societate comercialã pe actiuni. Deoarece doreste sã le înstrãineze, odatã
cu încasarea pretului lor, le înmâneazã cumpãrãtorului. Este valabilã transmiterea dreptului de proprietate cãtre cumpãrãtor? Motivati
solutia aleasã.
Transmiterea dreptului de proprietate nu este valabila deoarece dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se
transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor.

112. În actul constitutiv al unei societãti comerciale în comanditã pe actiuni se prevede expres cã actiunile preferentiale cu dividend prioritar,
fãrã drept de vot, se pot transmite cãtre terti, cu conditia ca dobânditorii sã devinã actionari comanditati cu atributii de administrare.
Este legalã stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleasã.
Nu este legala stipulatia din actul constitutiv intrucat pe de o parte incalca prevederile legeale potrivit carora ”actionarii comanditati cu atributii de
administrare nu pot dobandi acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot” dar si pentru faptul ca legea stabileste ca intra in atributiile adunarii
generale ordinare alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si a cenzorilor. O persoana nu poate deci
dobandi calitatea de administrator prin simpla achizitie a unei anumite categorii de actiuni.

113. A.M., titular a cinci actiuni nominative materializate, vrea sã i le cesioneze lui I.O. Pentru aceasta, pe fiecare dintre actiuni A.M.
mentioneazã declaratia de cesiune si o semneazã alãturi de semnãtura cumpãrãtorului (cesionar) la data de 1 martie 2007. Predarea
actiunilor si plata lor se face la 15 martie 2007. Din ce moment cesionarul poate sã devinã actionar al societãtii emitente?Motivati solutia
aleasã.
La nici una dinntre datele de mai sus nu se transfera dreptul de proprietate de la AM la IO pentru ca dreptul de proprietate asupra acţiunilor
nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de
mandatarii lor. In cazul prezentat transmiterea nu este opozabila societatii emitente pana cand nu se inscrie declaratia de transmitere in reg.
Actionarilor. OI nu devine actionar al societatii emitente decat de la data inscrierii in reg. Act. A declaratiei de transmitere a actiunilor.

114. A.T. detine 10 actiuni nominative la o societate comercialã, pe care le cesioneazã lui I.O. la data de 24 februarie 2006. Ulterior I.O. aflã
cã actiunile nu erau integral plãtite si este urmãrit la platã de societatea emitentã. I.O. refuzã plata argumentând cã, potrivit legii, A.T.
trebuia urmãrit la platã timp de 12 luni de la data constituirii acesteia. Pentru acest motiv considerã cã, deoarece societatea s-a constituit la
17 martie 2004, obligatia de platã s-a stins prin prescriptie, la 17 martie 2005. Este întemeiat refuzul de platã al lui I.O.? Motivati solutia
aleasã.
Refuzul nu este intemeiat, IO poate fi obligat sa achite actiunile neplatite de AT, in mod solidar cu AT, timp de 3 ani socotiti de la data cand s-a facut
mentiunea de transmitere in reg. actionarilor.

115. O societate pe actiuni constituitã la data de 15 ianuarie 2006 constatã cã la data de 20 ianuarie 2007 10 actionari nu si-au executat
integral obligatia de vãrsãmânt.
Cum îi poate invita sã-si îndeplineascã aceastã obligatie? Motivati solutia aleasã.
Când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor pe care le datorează în termenele prevăzute de leg.in vig, societatea îi va invita să-şi îndeplinească
această obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15 zile, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi într-un
ziar de largă răspândire.

116. Ce solutie va putea adopta CA, sau dupa caz directorul, în cazul în care, chiar în urma somatiilor colective, actionarii nu si-au efectuat
vãrsãmintele? Motivati solutia aleasã.
In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, CA, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea
actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative.

117. O societate comercialã pe actiuni are trei actionari care în termen de un an de la înmatriculare nu si-au executat obligatia de platã a
vãrsãmintelor restante. Dupã împlinirea acestui termen, respectând dispozitiile legii, i-a somat pe cei trei sã plãteascã si, constatând cã nici în
urma somatiei nu-si îndeplinesc obligatia, a decis anularea actiunilor nominative ale celor trei.
Din ce moment este opozabilã tertilor aceastã decizie? Motivati solutia aleasã.
Decizia devine opozabila tertilor de la data publicarii in MO a deciziei de anulare, cu specificarea nr de ordine al actiunilor anulate.

118. Constatând neîndeplinirea obligatiilor de vãrsãmânt a unor actionari, si cã nici dupã somatia publicatã în conditiile legii debitorii nu-si
achitã datoria, consiliul de administratie al unei SA decide anularea actiunilor nominative neachitate. Ulterior se publicã în Monitorul
Oficial, Partea a IV-a, numele actionarilor ale cãror actiuni au fost anulate. Este legalã aceastã mãsurã? Motivati solutia .
Nu este legala, nefiind completa. Publicarea trebuie sa cuprinda decizia de anulare a consiliului de administratie, cu specificarea nr de ordine al
actiunilor anulate. Asadar publicarea numai a numelui actionarilor ale caror actiuni au fost anulate nu este suficienta.

119. În cazul în care o SA decide si publicã decizia de anulare a actiunilor acelor actionari ce nu si-au îndeplinit vãrsãmintele restante este
obligatorie reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor anulate? Motivati solutia aleasã.
Nu este obligatorie reducerea capitalului social, deoarece, in locul actiunilor anulate pot fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi
vandute.

120. Actionarul A.T. detine la o SA trei actiuni nominative, având numerele de ordine 34, 35, 36, în valoare de 10 lei fiecare. Pentru cã a
întârziat cu plata acestora, consiliul de administratie decide anularea actiunilor si, dupã publicarea deciziei de anulare, emite noi actiuni,
având numerele de ordine 40, 41, 42, în valoare de 100 lei fiecare, pe care le pune în vânzare.
Este corectã solutia adoptatã? Motivati solutia aleasã.
Dacă societatea ar fi respectat prevederile legale ar fi trebuit să atribuie noilor acţiuni emise aceleasi numere a actiunilor anulate, respectiv 34, 35 şi
36 şi nu 40, 41 şi 42, aşa cum a procedat societatea. Prin urmare, soluţia adoptată de S.A. nu este corectă.

13
121. În cazul în care societatea emitentã decide anularea unei pãrti din actiunile emise si revânzarea lor ca sanctiune a neplãtii vãrsãmintelor
restante de cãtre actionarii titulari, se pune problema ce sumã se va restitui actionarilor ale cãror actiuni au fost anulate? Motivati solutia
aleasã.
Potrivit Legii nr. 31/1990 suma ce va fi restituită acţionarilor ale căror acţiuni au fost anulate reprezintă valoarea rămasă după deducerea din preţul
obţinut din vânzare a cheltuielile de publicare şi vânzare, a dobânzilor de întârziere la plată a vărsămintelor si a valoarii vărsămintelor neefectuate.

122. O societate pe actiuni, ca urmare a anulãrii unui numãr de actiuni, a efectuat urmãtoarele cheltuieli: 200 lei pentru publicarea si
vânzarea noilor actiuni emise în locul celor anulate, 600 lei pentru dobânzile de întârziere,iar din vânzarea noilor actiuni s-a obtinut doar
suma de 300 lei.
De la cine se va recupera suma neacoperitã? Motivatia solutia aleasã.
Potrivit Legii 31/1990, în astfel de situaţii societatea poate să se îndrepte împotriva subscriitorilor şi cesionarilor, care potrivit legii raspund solidar
timp de 3 ani pentru plata actiunilor, socotit da la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.

123. A.T., dobânditor a 10 actiuni la societatea „Impex” SA, titular al acestora de la data înregistrãrii cesiunii în registrul actionarilor,
respectiv 3 mai 2005, este urmãrit în mod solidar cu I.O., cedentul actiunilor, pentru cheltuielile prilejuite de societate cu vânzarea de noi
actiuni, ca urmare a anulãrii celor 10 actiuni cesionate. Cheltuielile efectuate nu au putut fi acoperite pentru vânzarea noilor actiuni,
neexistând persoane interesate sã cumpere.Deoarece societatea comercialã s-a înregistrat în registrul comertului la data de 1 martie 2001,
A.T. a refuzat plata pentru care era urmãrit în mod solidar, motivând cã obligatia era prescrisã. Este corectã argumentatia lui A.T.?
Motivati solutia aleasã.
Nu este corecta argumentatia deoarece solidaritatea subscriitorilor si a cesionarilor ulteriori, cazul lui AT, se intinde pe o durata de 3 anu, dar de la
data efectuarii mentiunii de transmitere a actiunilor in registrul actionarilor, deci in speta 3 mai 2005. obligatia nu este prescrisa, el poate fi urmarit la
plata solidar cu IO pana la 3 mai 2008.

124. O societate comercialã pe actiuni a cheltuit cu publicarea si vânzarea noilor actiuni si acoperirea dobânzilor de întârziere a actiunilor
anulate, ca urmare a neplãtii integrale a acestora, suma de 35.000 lei, recuperând din vânzarea noilor actiuni emise în locul celor anulate
doar 10.000 lei. Urmãrindu-i la platã pentru diferentã în mod solidar pe actionarii subscriitori si cesionarii ulteriori au putut obtine 15.000
lei. Neputând acoperi întreaga sumã datoratã societãtii, AGA a decis reducerea capitalului social cu suma de 15.000 lei.
Este legalã decizia? Motivati solutia aleasã.
Decizia nu este legala deoarece, suma cu care trebuia redus capitalul social este de 10.000 lei .

125. Actionarul A.T. detine 15 actiuni achitate integral si este mandatat sã voteze în AGA din data de 17 martie 2007 în locul unui alt
actionar ce detine cinci actiuni integral achitate.
În lipsa oricãrei stipulatii contrare în actul constitutiv, câte voturi poate exercita A.T. la data de 17 martie 2007 în nume propriu? Motivati
solutia aleasã.
In lipsa orcarei stipulatii contrare, orice actiuneintegral platita da dreptul la un vot. pentru ca este vorba de exercitarea in nume propriu a dreptului de
vot si in acest caz nu conteaza ca este mandtat sa voteze si pentru altul, numarul de voturi pe care il poate exercita corespunde numarului de actiuni
detinute, adica 15.

126. Actionarul A.M. detine 50 de actiuni la SC „Coral” SA. Actul constitutiv al societãtii prevede cã dreptul de vot al actionarilor ce detin
mai mult de 40 de actiuni este limitat. Actionarul A.M. considerã cã stipulatia din actul constitutiv este nelegalã, deoarece Legea nr.
31/1990,republicatã si modificatã, formuleazã principiul proportionalitãtii, potrivit cãruia orice actiune plãtitã dã dreptul la un vot în AGA.
Este temeinicã sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasã.
Potrivit art. 101 alin1 din L31/1990 orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. In
cazul de fata prioritate au stipulatiile contractuale.numai in lipsa unor dispozitii contrarii se aplica dispozitiile legale. asadar susţinerea lui AM nu este
întemeiată.

127. Constatând cã de la data de 15 iunie 2005 actionarul A.M. este în întârziere cu plata vãrsãmintelor, CA al societãtii comerciale care a
emis actiunile decide anularea actiunilor lui A.M. la data de 17 august 2007, dupã ce, în prealabil, l-a somat sã-si execute obligatia la 15
aprilie 2007, respectând dispozitiile legii. De la ce datã este suspendat dreptul de vot în AGA al actionarului A.M.? Motivati solutia aleasã.
Conform art.. 101 alin 3 din L31/1990 exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la
scadenta. Asadar, in mod automat, fara o somatie prealabila, chiar da la indelinirea scadentei pentru efctuarea varsamintelor, actionarului AI ii este
suspendat dreptul la vot, deci in speta de la data de 15 iunie 2005.

128. Conform testamentului lãsat de A.M., cei trei fii ai sãi mostenesc si actiunile lui A.M. la SC „Relon” SA. Tinând cont cã este vorba de 17
actiuni nominative, câte va mosteni fiecare din fii? Motivati solutia aleasã.
Fii nu pot obtine fractiuni de actiuni. Cand mai multe persoane detin o actiune nominativa, ele trebuie sa desemneze un reprezentant comun. Asadar
cei trei vor trebui sa desemneze reprezentantul si dupa aceea, cei trei se vor inregistra ca titulari ai celor 17 actiuni, reprezentantul comun va colecta
dividendele si le va impartii in mod egal la cei trei frati.

129. Doi frati achizitioneazã prin cesiune 29 de actiuni la purtãtor de la o societate comercialã pe actiuni. Deoarece în contractul de cesiune
nu s-a prevãzut de câte actiuni vor beneficia fiecare, cum se va proceda dupã plata pretului? Motivati solutia aleasã.
Cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. In speta, cei doi frati vor desemna un
reprezentant comun, care va detine cele 29 actiuni la purtator in numele celor doi titulari. El va incasa dividentele si le va imparti in mod egel celor
doi frati.

130. Ca efect al deschiderii succesiunii, A si B dobândesc certificat de mostenitor în cotã egalã a averii defunctei. Printre bunurile mostenite
se aflã si 10 actiuni la SC „Sara” SA. Tinând cont cã defuncta avea de efectuat unele vãrsãminte restante cãtre societatea comercialã, pentru
cât din datoria defunctei poate fi tinut A si pentru cât B? Motivati solutia aleasã.
Conform legii atata timp cat o actiune este proprietate indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru
efectuarea varsamintelor datorate. Asadar, atât A cât şi B răspund solidar pentru întreg vărsământul restant.

131. Adunarea generalã extraordinarã a decis dobândirea de actiuni proprii în valoare de 5% din capitalul social subscris. Împotriva deciziei
au fãcut opozitie 30 de actionari motivând cã Legea nr. 31/1990, republicatã si modificatã, interzice expres dobândirea de actiuni proprii.
Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.

14
Conform art. 103 alin 1 din L31/1990 societatea nu poate dobandi propriile sale actiuni fie direct, fie prin persoane care actioneaza in nume propriu,
dar pe seama societatii, in afara cazului in care AGA extraordinara hotaraste altfel, cu respectarea dispozitiilor legii. Conform art. 103 alin.1 lit.6,
valoarea actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate in portofoliu sau, este de maxim 10% din capitalul social subscris. Ambele
prevederi fiind respectate, inseamna ca decizia AGA este corecta.

132. Adunarea generalã extraordinarã a unei societãti în comanditã pe actiuni a decis dobândirea de actiuni proprii, astfel încât, împreunã
cu cele aflate în portofoliul sãu, reprezintã 10% din capitalul social subscris. În cadrul adunãrii s-a arãtat cã, la data adunãrii, capitalul
vãrsat reprezintã 90% din capitalul subscris. Este legalã decizia achizitiei de actiuni proprii? Motivati solutia aleasã.
Decizia luată de AGA extraordinară este în afara legii deoarece potrivit art. 103 alin.1 lit.c L31/1990, se pot dobandi numai actiuni integral liberate si
numai in cazul in care capitalul social subscris este integral varsat. In cazul in speta capitalul varsat reprezinta doar 90% din cel subscris.

133. AGA extraordinarã, hotãraste dobândirea de actiuni proprii în conditiile legii, precizeazã ca termen-limitã pentru efectuarea
operatiunii 12 luni, depãsirea acestui termen si realizarea efectivã dupã 20 de luni va atrage nulitatea absolutã a hotãrârii de dobândire de
actiuni proprii? Motivati solutia aleasã.
Art. 103 alin.1, lit a. NU, depasirea termenului nu atrage nulitatea absoluta a hotararii AGA, dar pentru ca se specifica termenul maxim de 18 luni,
conduce la obligativitatea instrainarii actiunilor proprii astfel dobandite in termen de un an de la data dobandirii lor. Cele neinstrainate in acel termen
vor fi anulate, iar capitalul social redus in mod corespunzator.

134. În cazul în care un actionar garanteazã un împrumut bancar cu actiunile sale nominative materializate, unde trebuie înregistrat gajul
constituit asupra actiunilor? Motivati solutia aleasã.
Pentru a fi opozabila societatii comerciale, garantia reala mobiliara se inregistreaza in registrul actionarilor, tinut de consiliul de administratie,
respectiv directorat.(art. 99 al.2 L31/1990)
Pentru a fi opozabila tertilor garantia trebuie inregistrata inArhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

135. A.M. a dobândit de la I.O. 10 actiuni la purtãtor materializate la data de 1 martie 2007. Pe data de 15 aprilie a fost somat sã restituie
actiunile lui A.M., deoarece acesta le constituise ca garantii pentru un împrumut bancar pe care nu l-a restituit.
Ce poate invoca I.O. în apãrarea sa? Motivati solutia aleasã.
Garantia asupra actiunilor, chiar daca sunt la purtator, dar materializate, trebuie mentionata pe titlu si semnata de creditor si debitorul actionar sau
mandatarii lor, altfel nu este opozabila dobanditorului ulterior, asa cum este IO Garantia nefiind inscrisa nu i se poate cere predarea.

136. Deoarece în localitatea în care se află sediul societăţii nu există niciun ziar de largă răspândire, convocarea adunării generale a acţionarilor s-a
făcut numai prin publicare în Monitorul Oficial. Convocarea adunării generale a acţionarilor îndeplineşte condiţiile legale? Motivaţi răspunsul.
Nu este legala intrunirea AGA deoarece chiar daca in localitatea in care SA are sediul social nu se afla nici un ziar, anuntul se va publica obligatoriu
in unul dintre ziarele de larga raspandire din cea mai apropiata localitate.

137. În textul convocãrii pentru prima AGA se precizeazã cã, dacã nu se tine prima adunare, programatã la orele 12,00 în aceeasi zi, la orele
18,00, va avea loc cea de-a doua adunare. Este legal întrunitã AGA? Motivati solutia aleasã.
Nu este legal,deoarece legea prevede că a doua adunare generală nu se poate întruni în chiar ziua fixată pentru prima adunare
.
138. A.M., actionar la o SA, sustine cã AGA din data de 16 aprilie 2005 nu a fost legal întrunitã, deoarece, desi convocatorul afisat la sediul
societãtii a fost semnat încã din data de 1 aprilie 2005 de cãtre toti actionarii înscrisi în aceasta, numele sãu nu se regãsea pe aceastã listã si,
în consecintã, el nu a semnat. În replicã, administratorul unic al societãtii i-a amintit lui A.M. cã este în întârziere cu vãrsãmintele datorate
societãtii si cã, pe perioada cât întârzie, dreptul sãu de vot este suspendat. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.
Legea prevede ca exercitiul dreptului de vot este suspendat pt. actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Pentru ca aceasta
era si situatia lui AM, administratorul are dreptate.

139. Actionarul I.O. considerã cã hotãrârea adunãrii generale este ilegalã si ca atare nu-i este opozabilã, deoarece, desi el a votat contra,
hotãrârea a fost consideratã adoptatã.
Este temeinicã motivarea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.
Nu este temeinica motivarea lui IO. Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru
acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.IO era obligat daca a votat contra, sa ceara mentiunea in procesul verbal al sedintei a
faptului ca s-a opus adoptarii hot. respective.

140. Un acţionar persoană juridică este reprezentat în cadrul adunării generale a acţionarilor (AGA) de organele sale de conducere, în speţă
de vicepreşedintele consiliului de administraţie. In procesul-verbal al adunării s-a menţionat poziţia unui acţionar, A.M., care consideră nelegală
participarea vicepreşedintelui consiliului de administraţie, atâta timp cât nu-si prezintă procura specială care să-1 împuternicească să participe în numele
acţionarului - persoană juridică - la AGA. Este temeinică susţinerea lui A.M.? Motivaţi soluţia.
Nu este temeinica, intrucat vicepresedintele consiliului de administratie nu reprezinta pe un alt actionar, ci insasi societatea comerciala a carui
administrator este. Astfel, cand sunt mai multi administratori ei constituie un consiliu de administratie, iar obligatiile administratorului sunt
reglementate de dispozitiile referitoare la mandat. Deoarece mandatul contine imputernicirea de reprezentare in toate actele cu tertii, vicepresedintele
consil de adiminstratie, nu are nevoie de procura speciala pt. a participa la AGA; el este ca administrator, reprezentantul legal al actionarului persoana
juridica.

141. Actionarul I.O. a atacat în justitie hotãrârea adunãrii generale a societãtii comerciale pe actiuni a cãrui actionar este, invocând absenta
sa la AGA, fapt consemnat si în procesul-verbal al sedintelor AGA, motiv pentru care considerã cã hotãrârea AGA nu îi este opozabilã si nu
poate produce efecte nici fatã de ceilalti actionari. Ce va hotãrî instanta de judecatã? Motivati solutia aleasã.
Art. 132 (1)Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru acţionarii care nu au luat parte
la adunare sau au votat contra.Asadar hotararea AGA ii este opozabila lui IO chiar si daca a absentat la aceea sedinta. Pe de alta parte, numai
hotaririle adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, insa cum nu a fost dovedita ilegalitatea sau faptul ca hotararea
AGA ar fi contrara actului constitutiv, actiunea lui IO va fi respinsa.

142. Actionarul A.M., detinãtor al unui numãr de actiuni reprezentând 51,31% din capitalul social, s-a adresat instantei judecãtoresti,
solicitându-i sã autorizeze convocarea adunãrii generale si stabilirea persoanei care o va prezida, motivând cã, desi erau întrunite conditiile
din actul constitutive pentru convocarea AGA, administratorul societãtii comerciale refuzã sã o convoace.
Ce solutie va formula instanta? Motivati solutia aleasã.
15
Instanta va admite cererea de convocare deoarece administratorii sunt obligati conform legii sa convoace de indata adunarea generala la cererea
actionarilor reprezentand a cincea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel si daca cererea cuprinde
dispozitii care intre in atributiile adunarii. In cazul de fata actiunile lui AM reprezentau mai mult de a cincea parte din capitalul social. In speta este
incident si articolul din lege portivit caruia in cazul in care consiliul de admin., respectiv directoratul nu convoaca adu. Gen., instanta de la sediul
societatii, va putea autoriza cu citarea consil de admin. sau a directoratului si in conformitate cu Codul de procedura civila, convocarea AGA de catre
persoanele care indeplinesc conditiile mai sus mentionate. Prin aceeasi incheiere instanta va stabili data tinerii AGA si dintre actionari, persoana care
o va prezida.

143. Administratorul unei societãti comerciale pe actiuni a cerut întrunirea AGA ordinarã la o a doua convocare, considerând cã la primul
termen nu s-a întrunit cvorumul legal de actionari reprezentând cel putin jumãtate din capitalul social. Actionarii reprezentând întregul
capital social au respins cererea administratorului, sustinând cã, din cauza faptului cã prima convocare se datoreazã actionarilor
reprezentând întregul capital social si deoarece niciunul dintre acestia nu au fãcut opozitie, adunarea se poate considera valabil întrunitã
chiar fãrã întrunirea cvorumului legal invocat de administrator. Cine are dreptate? Motivati solutia aleasã.
AGA e valabil intrunita, actionarii au dreptate deoarece acţionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune,
să ţină o adunare generală şi să ia orice hotărâre de competenţa adunării, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.

144. În fata instantei de recurs, actionarul A.M. a sustinut cã, în mod gresit, prima instantã i-a respins actiunea ca tardivã (intentatã prea
târziu),deoarece, pentru actiunea în anulare a unei hotãrâri a adunãrii generale contrare actului constitutiv, termenul general de prescriptie
este de 3 ani, potrivit Decretului nr. 167/1958, iar el a atacat o hotãrâre a AGA, dupã 16 zile de la data publicãrii acesteia în Monitorul
Oficial. Este temeinicã sustinerea lui A.M.? Motivati solutia aleasã.
Actiunea lui AM nu este temeinica deoarece hotararile AGA contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la
publicarea hotararii in Monitorul Oficial de catre orice actionar care nu a luat parte la AGA sau care au votat contra si au cerut sa se consemneze
aceasta in procesul verbal al sedintei, iar in speta trecusera 16 zile. Pe de alta parte, termenul de 3 ani, ca termen de prescriptie se aplica dividendelor
patrimoniale legate de un act juridic nul. Ceea ce nu este cazul in speta prezentata.

145. Dreptul de uzufruct al unui numãr de 10 actiuni nominative a fost transmis de A.M. lui I.O. la data de 17 mai 2007. Cine va avea dreptul
de vot în AGA din data de 1 iunie 2007, A.M. sau I.O.? Motivati solutia aleasã.
Conform legii (art.124 al.1 L31/1990) daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni va apartine in
adunarile extraordinare nudului proprietar care, in cazul de fata este AM.

146. A.M., actionar al unei SA, si-a depus în gaj 10 actiuni la purtãtor la sediul BCR, ca garantie pentru creditul acordat de aceasta,
rambursabil la data de 15 noiembrie 2005. Dacã la data de 17 octombrie 2007 are loc o adunare generalã extraordinarã, cine are dreptul de
vot pentru cele 10 actiuni? Motivati solutia aleasã.
Dacă asupra acţiunilor sunt constituite garanţii reale mobiliare, dreptul de vot aparţine proprietarului, intrucat prin constituirea unei garantii nu are
loc un transfer al dreptului de proprietate, deci la data de 17 oct. Proprietar este AM si el va exercita dreptul de vot.

147. Actionarul A.T., minor de 16 ani, reprezentat în AGA de tutorele sãu, îi dã procurã specialã împuternicindu-l sã voteze în locul sãu la
adunarea din 17 martie 2007 pe actionarul major I.M., deoarece la acea datã tutorele sãu nu poate fi prezent la AGA.
Este temeinicã împuternicirea datã de A.T.? Motivati solutia aleasã.
Actionarii care nu au capacitatea legala pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali, care, la randul lor, pot da procura speciala altor actionari. In
cauza, imputernicirea nu este legala intrucit aceasta trebuia data de tutore, nu de minor.

148. La data de 17 martie 2007 actionarii neplãtiti îsi formuleazã cererea pentru plata dividendelor, hotãrâtã în AGA din data de 20
decembrie 2004. Societatea emitentã si-a dobândit 9% din propriile actiuni în 2004. Societatea are dreptul să solicite dividende întocmai ca şi ceilalţi
acţionari? Motivaţi soluţia.
Conform prevederilor L 31/1990, societatea care isi dobandeste propriile actiuni nu are dreptul la dividende pentru ca pe toata durata detinerii lor,
propriile actiuni nu dau drept la dividende.

149. Având la ordinea de zi a adunãrii generale ordinare a unei societãti pe actiuni alegerea membrilor consiliului de administratie s-a
propus, respectând prevederile actului constitutiv, sã se treacã la vot deschis în vederea alegerii. Este legalã propunerea formulatã? Motivati
solutia aleasã.
Nu este legala, intrucat conform legii, pentru alegerea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere si a
cenzorilor/auditorilor interni, votul secret este obligatoriu.(art.130 alin.1)

150. Ca urmare a hotãrârii AGA a unei societãti pe actiuni s-a decis modificarea actului constitutiv, în sensul majorãrii capitalului social si al
schimbãrii sediului social. Pentru aceasta s-a întocmit un act aditional cuprinzând testul integral al clauzelor modificate.
Pentru opozabilitate fatã de terti a hotãrârii AGA se va depune la registrul comertului si se va publica în M.O. textul hotãrârii AGA sau
actul aditional, sau si una si cealaltã? Motivati solutia aleasã.
Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii respectiv directoratul vor depune la Reg. Com., in termen de 15 zile, actul modificator si
textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile. Actul modificator inregistrat la Reg Com. va fi publicat in MO.

151. În cadrul adunãrii generale ordinare, unicul administrator al unei SA a fost revocat din functie. Un actionar a atacat în instantã
hotãrârea adunãrii generale de revocare. Deoarece o astfel de actiune se judecã de cãtre tribunalul de la sediul societãtii si, tinând cont cã
cererea se solutioneazã în contradictoriu cu societatea, se pune întrebarea: cine o va reprezenta pe aceasta dacã administratorul a fost
revocat? Motivati solutia aleasã.
Societatea va fi reprezentata de persoana desenata de presedintele instantei dintre actionarii societatii comerciale, care isi va indeplinii mandatul cu
care a fost imputernicit pana ce adunarea generala convocata in acest scop va alege alta persoana.(art. 132 ali.6 L31/1990)

152. Când se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura în acest caz? Motivati solutia aleasã.
"Art. 134. - (1) Actionarii care nu sunt de acord cu privire la: schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediuluiin strainatate sau la
forma societatii ori cu fuziunea sau divizarea societatii au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre

16
societate la valoarea medie determinata de catre un expert autorizat independent prin folosirea a cel putin doua metode de evaluare cunoscute de
Standardele Europene de Evaluare.

153. O SRL este actionar în cadrul unei societãti pe actiuni. Pentru cã nu a fost de acord cu schimbarea obiectului principal de activitate,
SRL, ca actionar persoanã juridicã, se retrage din SA.
Ce se va întâmpla cu actiunile la purtãtor detinute de SRL? Motivati solutia aleasã.
Odata cu declaratia de retragere, actionarii vor preda societatii actiunile pe care le poseda. Aceste actiuni devin actiuni proprii ale societatii emitente,
cu respectarea dispozitiilot legale privind dobandirea propriilor actoiuni. Daca aceste conditii nu sunt respectate, actiunile proprii trebuie instrainate in
termen de un an, iar daca nu sunt instrainate, trebuie anulate si redus capitalul social in mod corespunzator.

154. Cum rãspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup? Motivati solutia aleasã.
Art. 119 –L 161/2003 Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligaţiile grupului şi solidar, în lipsa unei stipulaţii contrare
cu terţii co-contractanţi. Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva acestuia pentru obligaţiile lui şi, numai dacă acesta nu le plăteşte în
termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva membrilor grupului.
Prin exceptie, un nou membru poate fi exonerat de obligaţiile grupului născute anterior aderării sale.

155. Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes economic? Motivati rãspunsul.
Art. 121 – L 161/2003 Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital. În cazul în care membrii grupului decid afectarea unui
anume capital pentru desfăşurarea activităţii grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă şi pot avea orice natură.
Drepturile membrilor grupului nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice clauză contrară se consideră nulă.

156. Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semnãturã privatã? Motivati rãspunsul.
NU , conf art. 120 din L161/2003 grupul de interes economic se poate constiti numai prin contract semnat de toţi membrii şi încheiat în formă
autentică, denumit act constitutiv.

157. Într-o SRL cu doi actionari, unul dintre acestia, A.M., se retrage. Cererea de retragere, formulatã la 13 ianuarie 2004, a fost supusã
discutiei AGA din aceeasi zi, care, în unanimitate, si-a dat acordul în sensul retragerii lui A.M. Ulterior, societatea comercialã nu si-a
modificat actul constitutiv, potrivit noii situatii. La data de 19 noiembrie 2004, când are loc o adunare generalã a societãtii, în procesul-
verbal al adunãrii se consemneazã participarea lui A.M. în calitate de actionar. I.O., tert fatã de societate, introduce actiune împotriva
societãtii comerciale, cerând dizolvarea ei de la data de 13 ianuarie 2004, când nemaiavând numãrul minim de doi asociati, se încadreazã în
cazurile special de dizolvare.
Este întemeiatã cererea lui I.O.? Motivati solutia aleasã.
Desi legea prevede ca societatea cu raspundere limitata se dizolva cand numarul asociatilors-a redus la unul singur, daca in actul constitutiv exista
clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste transformarea societatii in SRL cu asociat unic ea nu se mai dizolva. Aceste
modificari nu au fost operate, deci retragerea asociatului nu s-a produs, fapt confirmat si prin participarea la AGA din noiembrie. In consecinta,
societatea are in continuare doi asociati si nu se intruneste conditia legala de dizolvare pe care IO si-a intemeiat actiunea. Cererea lui este
neintemeiata.

158. Într-o societate în comanditã pe actiuni, unicul asociat comanditat, A.M., este si administratorul societãtii comerciale. S-a dovedit cã
acesta, folosind în interes propriu semnãtura societãtii, a retras din contul acesteia suma necesarã achizitionãrii din strãinãtate a unor utilaje
si aparaturã electronicã, operatiuni care n-au fost evidentiate în contabilitatea societãtii.
Este revocarea lui A.M. din calitatea de administrator o cauzã de dizolvare a societãtii în comanditã pe actiuni? Motivati solutia aleasã.
Conform art. 222 alin.1 lit a L31/1990 asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de
capitalul social in folosul lui sau a altora trebuie revocat. Este ceea ce a facut si AM. Prevederile acestui articol se aplica si comanditatilor din
societatea in comandita pe actiuni. Deoarece AM poate fi exclus si este singurul asociat comanditat din societate, societatea in comandita nu mai
poate continua, este de esenta comanditei sa existe pe de o parte comanditati si pe de alta parte comanditari. Disparitia unei categorii este o cauza de
dizolvare cand excluderea priveste singurul comanditat, respectiv pe AM.

159. SC „Moni” SA avea la constituire un capital social de 90.000 lei. La data de 15 martie 2007, AGA extraordinarã decide reducerea
capitalului social la 20.000 lei. Peste o lunã, la data de 15 aprilie, AGA extraordinarã decide transformarea societãtii în SRL.
Este legalã decizia de transformare sau trebuia sã se dizolve de la data de 15 martie 2007? Motivati solutia aleasã.
V1 Prin urmare decizia de tranformare este legala, deoarece s-a luat in termen de 9 luni, iar capitalul existent corespunde formei de societate SRL
V2. Este legala decizia de transformare in srl. este o clauza de dizolvare a societatii pe actiuni, dar cum societatea s-a transformat in SRL si nici o
persoana interesata nu a cerut dizolvarea societatii in aceasta perioada... nu mai este cazul de dizovare

160. În AGA a unei SA s-a hotãrât dizolvarea societãtii comerciale. Deoarece nu avusese loc nici o repartitie din activ, dupã o lunã, tot
adunarea generalã extraordinarã, cu cvorumul cerut de lege, decide ca societatea sã nu se dizolve, ci sã-si continue activitatea. Este legalã o
astfel de revenire asupra primei hotãrâri? Motivati solutia aleasã.
Conf art. 231 L31/1990, in caz de dizolvare a societăţii prin hotărâre a asociaţilor, aceştia vor putea reveni, cu majoritatea cerută pentru modificarea
actului constitutiv, asupra hotărârii luate, atât timp cât nu s-a făcut nici o repartiţie din activ. In spea, revenirea adunarii generale exreaordinare asupra
deciziei de dizovare este legala.

161. Când o persoanã detine actiuni la purtãtor ce va trebui sã facã pentru a-si exercita dreptul de vot în AGA?
La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau
prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile inainte de adunare.
Secretarul tehnic va consemna printr-un proces verbal depunerea la timp a actiunilor.Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar
nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia.

162. Cum se stabileste care sunt actionarii îndreptãtiti sã încaseze dividende?

Art. 123 (3)Acţionarii îndreptăţiţi să încaseze dividende sau să exercite orice alte drepturi sunt cei înscrişi în evidenţele societăţii sau în cele
furnizate de registrul independent privat al acţionarilor pentru actiunile dematerializate), corespunzătoare datei de referinţă.

17
163. Dacã în actul constitutiv se precizeazã cã termenul de depunere al procurilor speciale, prin care actionarii împuternicesc alti actionari sã
voteze în locul lor, este de cinci zile înainte de data la care va avea loc AGA, iar în convocator se precizeazã un termen mai scurt, respective
de douã zile, care este termenul valabil?
Art. 125 (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii
exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal.
Cum actul constitutiv stipuleaza un terman de 5 zile, indiferent de ceea ce precizeaza convocatorul, consideram termenul valabil este cel de 5 zile.

164. Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor când toate actiunile sunt nominative? Motivati solutia aleasã.
Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin
scrisoare transmisa pe cale electronica, avand asociata semnatura electronica extinsa la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor.
Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar.

165. Ce date trebuie sã continã în mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea generalã? Motivati solutia aleasã.
Conf art. 117 alin.6 L31/1990 convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor
problemelor care vor fi obiectul dezbaterii adunarii. Totodata, cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pt. modificarea actului constitutiv,
convocarea va cuprinde textul integral al propunerilor.

166. În ce constã dreptul la expertizã al actionarilor unei societãti pe actiuni?

Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa
desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie
inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau
auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

167. La data de 13 martie 2007 o societate pe actiuni a decis emiterea a 70 obligatiuni de 500 lei si 100 obligatiuni de 750 lei. Este legalã
decizia societãtii comerciale privind emiterea de obligatiuni? Motivati solutia aleasã.
Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă posesorilor lor drepturi egale, Cum obligatiunile au valori diferite (500 si
750 lei) emisiunea de obligatiuni nu este legala.

168. Subscriind 10 obligatiuni în valoare de 750 lei fiecare, ce sumã va trebui sã verse de la început A.M., subscriitorul? Motivati solutia
aleasã.
Cum valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată A.M. va subscrie 7.500 lei.

169. Dacã se supun conversiei 100 de actiuni a câte 500 lei fiecare, care va fi valoarea totalã a obligatiunilor ce se vor obtine? Motivati solutia
aleasã.
Actiunile nu se pot converti in obligatiuni. In cazul in care se convertesc obligatiuni in actiuni, valoarea totala a actiunilor va fi de 50.000 lei deoarece
valoarea nominala a obligatiunilor convertite trebuie sa fie egala cu cea a actiunilor.

170. În cadrul AGA, reprezentantul detinãtorilor de obligatiuni a cerut sã se consemneze în procesul-verbal cã se opune conversiei
obligatiunilor în actiuni si cã el contestã decizia AGA deoarece nu i s-a permis sã voteze. Este întemeiatã pretentia sa? Motivati solutia aleasã.
Reprezentantul detinatorilor de obligatiuni nu are drept de vot in AGA, el nefiind actionar. Legea permite ca detinatorii de obligatiuni sa sa numeasca
un reprezentant sau mai multi supleanti care sa-i reprezinte fata de societate in justitie, care vor putea asista la adunarile generale si vor putea sa se
opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului prin care s-ar aduce atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni.
Reprezentatntul poate face opozitie la decizia AGA dar nu poate vota.

171. Obligatarul A.M., constatând cã s-au distribuit dividendele de cãtre societatea emitentã, a solicitat administratorului sã i se plãteascã si
lui dividendele, prezentând ca dovadã obligatiunea ce o detinea a cãrei scadentã se împlinise. Este întemeiatã pretentia lui A.M.? Motivatia
solutia aleasã.
Obligatiunile nu dau dreptul de a incasa dividente (drept al actionarilor), ci au dreptul de a primi suma imprumutata si dobanzi.
Nu este intemeiata pretentia lui AM

172. Este suficientã evidenta în registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinutã public, tranzactionate pe o piatã
reglementatã? Motivati solutia aleasã.
Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata reglementata, va fi tinuta de o societate de registru
autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

173. Cu cât timp înainte de ziua stabilitã pentru sedinta AGA administratorii trebuie sã prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari situatia
financiarã anualã pentru exercitiul financiar precedent, însotitã de raportul lor si de documentele justificative?
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de
zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si
de documentele justificative.

174. Cum se constituie fondul de rezervã al unei societãti pe actiuni? Motivati solutia aleasã.
Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5 % pentru formarea fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte
din capitalul social. Daca fondul de rezerva , dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea. Se include in fondul de rezerva chiar daca acesta a atins suma prevazuta de lege, excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs
mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.

175. Ce documente trebuie sã depunã administratorii în termen de 15 zile de la data adunãrii generale la oficiul registrului comertului,
precum si la Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleasã.
Sunt obligati sa depuna la Reg Com copii ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor
financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conf cu Legea contabilitatii. Datele cuprinse in situatiile financiare sunt transmise in
forma electronica de catre oficiile reg. Com. catre Ministerul Finantelor.

18
176. Care societãti comerciale au obligatia publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala societãtii si prin grija
oficiului registrului comertului, a unui anunt prin care se confirmã depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si
Ministerul Finantelor?
Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei

177. În cadrul cãrei forme de societate comercialã administrarea este încredintatã unuia sau mai multor asociati comanditati? Motivati
solutia aleasã.
Art. 88 si 188 L31/1990- Aceasta caracteristica apartine societăţii in comandita simpla si societăţii în comandită pe actiuni. Explicatia ca numai
comanditatilor apartine aceasta atributie este aceea ca ei raspund limitat si solidar pentru obligatiile sociale.

178. Care registre ale societãtilor pe actiuni se pot tine manual sau în sistem computerizat?
Registrele care se pot ţine manual sau în sistem computerizat sunt registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor.

179. Ce documente trebuie sã rãmânã depuse la sediul societãtii si la cel al sucursalelor în cele 15 zile ce preced adunarea generalã, pentru a
fi consultate de actionari? Motivati solutia aleasã
Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced
intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.
(2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru
eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora."

180. Impotriva SC INCOMET SA s-a pronuntat hot.judec. de declarare a deschiderii proced.insolventei. Au solicitat instantei sa le fie inreg.
creante in tabelul definitiv de creante toti creditorii , cu exceptia salariatilor soc. care nu au depus personal declaratiile de creante. Salariatii
debitorului , respectiv ai SC INCOMET SA ,au calitatea de creditori, chiar daca nu au depus personal declaratiile de creante?
Da, in baza Lg 85/2006 sunt exonerati salariatii in a veni personal in a depune declaratiile de creante; din oficiu administratorul judiciar este obligat sa
inregistreze creantele salariale.

181. In baza art.94 si urmatoarele din L 85/2006, SC AL SRL a propus un plan de reorganizare a activitatii in continutul caruia a prevazut
restructurarea corporativa prin modificarea structurii capitalului social si concomitent restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri
aflate in patrimoniul sau. Cele doua masuri de reorganizare a activitatii sunt compatibile?
Cele doua masuri sunt compatibile deoarece conform L85/2006, planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie
lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.

182. Numitii S.V. si A.B. in calitate de fosti administartori ai SC AV SRL, au fost chemati in judecata pentru a raspunde patrimonial cu
averea proprie, deoarece soc. se afla in faliment, impotriva acesteia fiind deschisa procedura insolventei. In aparare , numitii SV si AB au
aratat ca la data declararii starii de insolvent, nu mai indeplineau mandatul de admin., solicitand respingerea actiunii.
Actiunea formulata impotriva persoanelor care la data deschiderii procedurii insolventei nu mai conduc activitatea debitorului este
intemeiata?
La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns
in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana
care a cauzat starea de insolventa a debitorului. Prin urmare, actiunea formulata impotriva persoanelor

183. SC MV SA se afla in procedura insolv.,potriv.Lg 85/2006. Trei dintre actionarii societatii sunt urmariti penal pentru savarsirea
infractiunii de bancruta frauduloasa, fapta prevazuta si pedepsita cf. Art 143 al 2 din Lg 85/2006. Procedura insolventei, deschisa potrivit Lg
85/2006 se suspenda cf. art 19 alin 2 Cod proced.penala pana la solutionarea actiunii penale pornite impotriva celor trei actionari?
Da in cf cu Legea 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Si conform Cod.proc.pen.: judecata în faţa instanţei civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale.

184. Administratorul special in cadrul procedurii insolventei, prev.de Legea nr 85/2006 pornita impotriva debitoarei SC BV SRL a fost
desemnat de creditorii acesteia cu votul a 50% din valoarea creantelor. Deasemenea administratorului special de catre creditorii debitori este
in concord. cu dispoz.legale?
Nu, ART. 18 Legea 85/2006
(1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un
reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe
seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si
activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

185. Creditorii unei SC au solicitat tribunalului sa declare deschisa proced.insolv.impotriva debitoarei, deoarece de 60 de zile nu a mai
achitat facturile de livrare a unor marfuri perisabile. In termen legal, resp.10 zile de la primirea cererii creditorilor, debitoarea a formulat
contestatie motivand ca nu a platit facturile restante din cauza blocajului financiar care a determ. neincasarea propriilor creante.
Blocajul fin. si neincasarea creantelor proprii sunt motive intemeiate pentru admiterea contestatiei?
Conform legii 85/2006 insolventa este aceea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile
pentru plata datoriilor exigibile. Prin creditor indreptatit sa socicite deschiderea procedurii de insolventa se intelege creditorul a carui creanta
impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile. Prin urmare, contestatia va fi respinsa deoarece insa-si
acest blocaj financiar duce la starea de insolventa

186. Creditoarea SC AVI SRL a formulat cerere pt. inscrierea la masa credala pt. intreaga creanta imp. SC XV SA, dupa expirarea
termenului stab. de judecatorul sindic, in temeiul Lg. Nr 85/2006. Cu toate acestea, creantele au fost recunoscute de debitoare. Creditoarea
SC AV SRL are dreptul sa participe la distrib. sumelor de bani in cadrul procedurii falimentului, in conditiile in care declaratia de creante a
fost depusa tardiv, existand insa recunoasterea debitoarei?
In urma deschiderii procedurii insolventei, administratorul judiciar va trimite o notivicare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor.
Notificarea va cuprinde, printre altele, si termenul limita pana la inregistrarea cerereii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de
max 60 de zile de la data deschiderii procedurii. In fuctie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul sindic va putea hotari o
majorare a termenului. Deci, SC AVI SRL, in calitate de creditoare, nu are dreptul sa participe la distribuirea sumelor de bani in cadrul procedurii
falimentului. ( ART. 64 Legea 85/2006)
19
187. Prin sedinta comerciala pronuntata la data de 15 ian 2005 tribunalul a respins ca nefondate obiectiunile formulate de creditoarea SC
AC SA cu privire la raportul intocmit de lichidatorul judiciar BM. Pt pronuntarea acestei hot. tribunalul a retinut ca, prin incheierea din
data de 1 nov 2003, s-a dispus afisarea tabelului preliminar al creditorilor, SC AC SA fiind trecuta la pozitia nr 92- creditori chirografari, cu
o creanta de 72.125.000 lei. SC AC SA a solicitat sa se admita caracterul privilegiat al creantelor sale majorate cu suma de 50.000 USD,
reprez taxe de stationare pt o perioada anterioara declansarii procedurii, completandu-si declaratia de creanta initiala cu o noua creanta
dupa expirarea termenului de depunere a decl de creante.
Avand in vedere situatia de fapt, precum si dispozitiile Lg nr 85/2006, hot pronuntata de tribunal este temeinica si legala?
Conform dispozitiilor L85/2006, hotararea este temeinica si legala.Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic
accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. (ART. 41 Legea 85/2006)

188. Prin sedinta comerciala pronuntata in baza Lg 85/2006 tribunalul a dispus inchiderea procedurii insolventei privind debitoarea SC MC
SRL, dizolvarea si radierea societatii debitoare din reg.com. Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut faptul ca in timpul
procedurii creanta solicitata de AFP a fost achitata, aceasta renuntand la judecata cererii. Lichidatorul judiciar a efectuat toate demersurile
pt a identifica in fapt bunurile mobile din patrimoniul debitoarei, bunuri inscrise in documentele de impunere fiscala.
Impotriva hatararii pronuntate creditoarea SC MPO SRL a declarat recurs, solicitand casarea hatararii si trimiterea cauzei pt continuarea
procedurii, deoarece debitoarea figureaza la Dir Venituri Buget Local cu trei autoturisme, iar raportul lichidatorului judiciar nu corespunde
realitatatii.
Fata de situatia de fapt constatata de lichidatorul judiciar tribunalul poate sa dispuna inchiderea procedurii insolventei?
NU., deoarece procedura nu poate fi inchisa pana nu sunt distribuite toate bunurile. (ART. 132 Legea 85/2006)

189. O.E.I. asociat si membru fondator al SC ID SRL, a solicitat instantei de judecata ca, in contradictoriu cu asociata OCL si SC ID SRL, sa
se dispuna excluderea din societate a paratei, cu numirea unui lichidator, optand ca lichidatorul sa fie chiar el reclamantul.
1. Excluderea unui asociat in conditiile in care societatea s-a constituit cu doi asociati este cauza de dizolvare?
2. Asociatul –reclamant OEI poate fi numit lichidator?
1. Da cf prevederilor Lg 31/1990, SNC sau SRL se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati,
cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
2. Nu, asociatul- reclamant OEI nu poate fi numit lichidator deoarece conform L85/2006 lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in
insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la ert. 25 in cadrul procedurii
falimentului, atat in procedura generala cat si in cea simplificata deoarece in acest caz este un conflict de interese cf. ART. 253 Legea 31/1990

190. SC HERMINA SA cu sediul in Buc a fost constituita cu 5 actionari:A,B,C,D,E, aceasta din urma fiind desemnat administrator prin
hotararea AGA din data de 13 mai 2007. La data de 20 dec 2007 administratorul E a publicat in M.O. si in ziarul Monitorul de Arad AGA
pentru data de 17 ian 2008, cu urmatoarea ordine de zi:
-infiintarea unei sucursale a societatii in mun Arad
-aprobarea demararii negocierilor pt instrainarea unor bunuri din patrim soc, in ved dobandirii res fin necesare dezv activitatii in mun Arad
-numirea unui al doilea administrator
Actionarul A, absent de la lucrarile adunarii, a formulat actiune in anulare impotriva hatararii adoptate, prin care s-au aprobat toate
punctele de pe ordinea de zi.
Exista motive de anulare a hatararii adoptate de adunarea generala extraordinara?
DA, există motive de anulare a hotărârii adoptate de adunarea generală extraordinară. Conform art. 117 din Legea nr. 31/1990, actualizată
deoarece , desi adunarea generala este convocata de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar, termenul de
întrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocării in Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. In primul rând, de la data
publicării (20 decembrie 2007) şi până la data convocării adunării generale (17 ianuarie 2008) sunt mai puţin de 30 de zile.
- înfiinţarea unei sucursale a societăţii în municipiul Arad - DA, deoarece. Conform art. 113
"Adunarea generala extraordinara se întruneşte ori de cate ori este necesar a se lua o hotărâre pentru:
a) schimbarea formei juridice a societăţii;
b) mutarea sediului societăţii;
c) schimbarea obiectului de activitate al societăţii;
d) înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare: sucursale, agenţii, reprezentante sau alte
asemenea unităţi fără personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
"
- aprobarea demarării negocierilor pentru înstrăinarea unor bunuri din patrimoniul
societăţii, în vederea dobândirii resurselor financiare necesare dezvoltării activităţii în municipiul
Arad.-NU -(art. 113)
- numirea unui al doilea administrator - NU, deoarece, conform art. 137 alin. (1) "Societatea
pe acţiuni este administrata de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind totdeauna
impar. Când simt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie. "

191. SC IL SA a fost obligata prin hot jud sa plateasca SC MN SRL suma de 1000 lei cu titlu de penalitati pt neexecutarea la termen a
obligatiilor contractuale, resp.de predare la termen a unor lucrari. SC IL SA, in calitate de debitoare a achitat in integralitate suma la care a
fost obligata, in schimb creditoarea, in urma unei expertize efectuate, a consid ca debitul este mai mare ca urmare a actualizarii creantei in
functie de rata inflatiei.
In urma refuzului de plata SC MN SRL a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva SC IL SA.
Creanta stabilita pe baza expertizei efectuate este o creanta certa, lichida si exigibila?
Nu deoarece nu are la baza o factura sau un contract.

192. Cons. De adm al SC XM SA, cu sed in Buc, a hotarat cu unanimitate de voturi infiintarea unei sucursale a soc in mun Brasov. Actionarii
soc au solicitat instantei de judecata anularea deciziei C.A, consid ca numai Adunarea Gen Extraordinara a Act are dreptul sa decida
infiintarea unor sedii secundare ale soc, cum ar fi a unei sucursale.
Presedintele consiliului de adm a invocat in aparare prevederile din actul constit in care actionarii au prevazut delegarea atributiilor AGA
catre CA, care a actionat astfel in virtutea si in aplicarea actului constit al soc.
Hotararea CA este legala?
Hotararea nu este legala deoarece acest atribut –resp infiintarea de sedii secundare, in baza Legii 31/1990, este exclusiv al AGA si nu este al CA.

20
193. CA al unei SA a dispus efectuarea unei expertize de evaluare in vederea majorarii capitalului social, considerand ca, potrivit art 114 din
Legea nr 31/1990, republ si modif, atributiile AGA pot fi exercitate si de catre CA sa, dupa caz, de directorat, mai cu seama ca in cauza s-a
efectuat si o expertiza evaluatoare.
In speta, CA avea posibilitatea sa hotarasca majorarea capitalului social?
Da. Majorarea capitalului social este una din atributiile AGA. In cf cu Legea 31/1990 acest atribut poate fi delegat catre CA in temeiul deciziei AGA

194. Soc in nume colectiv IACOB SNC a incheiat cu SC. LFC SRL un contract de reparatii si intretinere a utilajului de prajit boabe de
cafea. Termenul de achitare a pretului serv.prestate a fost prevazut pt data de 20 febr 2007. Vazand ca soc beneficiara a serv-IACOB SNC –
nu a achitat la termen factura emisa de prest de serv- SC LFC SRL-, aceasta din urma s-a hotarat sa pretinda asociatilor acesteia, numitii
AF si FC, suma datorata de societate, in virtutea art 85 din Legea 31/1990, republ si modif.
Este corecta decizia soc LFC SRL de a pretinde de la asociatii soc IACOB SNC suma datorata de aceasta?
In temeiul Lg 31/1990 SC LFC SRL trebuie sa se indrepte mai intai impotriva societatii, si daca aceasta nu detine bunuri doar atunci se indreapta
impotriva asociatilor . Decizia creditorului nu este corecta.

195. Asociatii unei SNC s-au intrunit, la sediul societatii, pt a hotara aprobarea situatiei financiare pt anul 2007. Unul dintre cei trei asociati
s-a opus aprobarii situatiei prezentate de administratorul societatii, care este si asociat al acesteia, imprejurare in care asociatul pretinde ca
hotararea adoptata de AGA nu este legala intrucat nu s-a obtinut unanimitatea de voturi, fiind vorba despre o societate comerciala de
persoane, pt care este nevoie de votul tuturor asociatilor.
Sustinerea asociatului care s-a opus aprobarii situatiei financiare, considerand ca hotararea adoptata este nelegala, are suport legal?
Hotararea este nefondata, deoarece este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea asociatilor

196. Intr-o SNC, constit. cu 5 asociati, unul dintre acestia a hotarat sa-si cesioneze partile sociale pe care le detine la societate unei terte
persoane, stiind ca in actul constitutiv s-a prevazut posibilitatea pt fiecare asociat de a transmite liber partile sociale unor persoane din afara
societatii.
Desi s-a prevazut in actul constit aceasta posibilitate, totusi, doi dintre asociati s-au opus adoptarii hot AGA pt modificarea actului
constitutiv, in sensul primirii in societate a tertei persoane cesionare.
Este legala atitudinea celor 2 asociati de a se opune adoptarii unei hoatarari a AGA de cesiune a partilor sociale unei terte persoane?
Motivati raspunsul.
Nu.Avand in vedere faptul ca cesiunea este prevazuta in actul constitutiv atunci aceasta cesiune este valabila. ART. 87 Legea 31/1990

197. TV, asociat al FLUOR SNC, s-a obligat fata de societate sa aduca la capitalul social o creanta in suma de 20.000 lei pe care o are de
incasat de la debitorul sau, numitul FC. Creanta asociatului era garantata cu o garantie reala (gaj) asupra autoturismului propr debitorului
FC.
La scadenta debitorul a refuzat sa achite datoria fata de soc. com (cesionara), motivand ca are relatii contractuale cu numitul TV si
nicidecum cu societatea la care acesta este asociat.
Refuzul debitorului de a face plata datoriei catre societatea cesionara este intemeiat? Motivati raspunsul.
Refuzul debitorului nu este intemeiat, el face plata valabila societatii.
ART. 84 Legea 31/1990
(1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
(2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua
scadentei creantelor.

198. In actul constit al SOARE SNC s-a prevazut ca asociatii pot lua din casa societatii sume de bani pt cheltuielile lor personale.
Prevedrea din actul constit contravine dispozitiei cuprinse in art 67 din Lg 31/1990 republ si modif, potrivit careia distribuirea dividendelor
se poate realiza numai pe baza situatiilor finanicare aprobate de catre adunarea generala?
Nu contravine. In temeiul legii 31/1990 este permis ca asociatii sa poata lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor personale atata
timp cat acest lucru este prevazut in actul constitutiv.

199. Un asociat al ALIOR SNC a adus la capitalul social o creanta (o suma de bani) pe care o are de incasat de la debitorul sau, numitul XZ .
La scadenta debitorul a refuzat plata catre asociatul sau a sumei prevazute in titlul creantei, a dobanzii legale aferente si a despagubirii
pentru prejudiciul ce i s-a cauzat.
Prejudiciul consta in imposibilitatea participarii la licitatia pt achizitionarea unui utilaj necesar fabricarii prod de panificatie si pierderea
posibilitatii de a fabrica si comercializa paine.
Actionat in instanta asociatul a solicitat respingerea actiunii deoarece, potrivit art 1088 din Codul civil, soc creditoare nu poate pretinde un
cumul intre dobanzi si despagubiri, deoarece dobanzile reprez tot despagubiri si ar insemna aplicarea de doua ori a aceleiasi sanctiuni.
Motivele de respingere a actiunii aratate de asociatul debitor sunt intemeiate? Motivati solutia.
Motivele de respingere nu sunt intemeiate. In materia dreptului societar este permis acest cumul intre daune interese si dobanzi legale.

200. In actul constit al SC MIRUNA SRL s-a prevazut ca asociatul VX va aduce la capitalul social dreptul de folosinta asupra imobilului
proprietatea sa, imobil constand intr-un apartament cu doua camere. Asociatul aducand in societate doar dreptul de folosinta, in evidentele
contabile ale societatii imobilul respectiv nu a fost inregistrat printre activele acesteia. Societatea s-a dizolvat pe baza acordului intervenit
intre asociati, care au desemnat un lichidator. Lichidatorul a inventariat bunurile aflate in patrimoniul societatii, inclusiv cele existente in
capitalul social, inscriind si imobilul in cauza in bilantul de lichidare si in propunerile de repartizare a activului in vederea lichidarii.
Este corecta solutia adoptata de lichidator? Bilantul de lichidare este intocmit corect? Motivati raspunsul.
Bilantul de lichidare nu este intocmit corect, deoarece in actul constitutiv s-a facut mentiunea ca transmite doar dreptul de folosinta.
ART. 65 Legea 31/1990
(1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul
comertului.

201. Asociatul MN a adus la capitalul social al SC pe care a constituit-o impreuna cu varul sau, numitul VN , suma de 50.000 lei, celalalt
asociat, respectiv VN, obligandu-se la un aport constand in dreptul de folosinta asupra magazinului in care si-a desfasurat activitatea
anterior, ca persoana fizica autorizata.
Cu suma de bani adusa la K soc de catre asociatul MN a fost cumparat un teren . MN aflandu-se in divort cu sotia sa, aceasta din urma a
solicitat partajarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei(...)
Fata de situatia de fapt prezentata, sotia poate pretinde vreun drept de proprietate asupra imobilului in cauza? Motivati raspunsul
Imobilul este achizitionat de societate deci nu poate fi partajat.
21
Aportul asociatului aflat în divorţ a fost în numerar, nicidecum nu a adus ca aport la capitalul social un un bun imobil. Bunul imobil a fost cumpărat
de către societatea comercială în temeiul voinţei sociale şi este distinctă de patrimoniul personal al asociaţilor. Soţia nu poate cere decât o eventuală
partajare a părţilor sociale, de interes sau acţiunilor sau a sumei de bani adusă ca aport la capitalul social.

202. Un teren aflat in patrimoniul unei societati com a fost restituit fostului propr in bz Lg 18/1991. Acesta revendica calitatea de actionar la
societatea respectiva, solicitand instantei de judecata obligarea soc com la plata dividendelor cuvenite ca urmare a faptului ca societatea s-a
folosit de terenul in cauza obtinand in anul 2006 un profit substantial.
Este indreptatit proprietarul terenului al carui drept a fost rec potrivit Lg 81/19991 republ, sa obt dividende de la societate? Motivati
raspunsul.
Nu pentru ca el nu are calitatea de actionar si nu are dreptul la dividende. Eventual poate cere o chirie de la data la care i s-a atribuit dreptul de
proprietate.

203. SB perssoana fizica, detine la SC OLIMP SRL 100 parti sociale a cate 10 lei fiecare, parti sociale asupra carora a constituit o garantie
reala mobiliara (gaj) pentru a obtine un imprumut de la banca, imprumut necesar construirii unei case de vacanta.
Banca creditoare, vazand ca debitoarea nu restit impr, atrecut la executarea garantiei constit asupra partilor sociale posedate de debitoare la
SC OLIMP SRL. In acest sens, creditoarea s-a adresat instantei de jud pt a pronunta o hat care sa tina loc de act autentic de cesionare a
partilor sociale, banca urmand sa devina, astfel, asociat al societatii in cauza.
Banca creditoare poate sa devina asociat al SC OLIMP SRL prin executarea obiectului garantiei, respectiv prin preluarea fortata a partilor
sociale detinute de debitorul sau? Motivati solutia.
Aceasta consecinta este o preluare normala ca urmare a neachitarii obligatiei.
ART. 66 Legea 31/1990
(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul
contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si
vinde actiunile debitorului lor.

204. Stabiliti valoarea de adevar a urm.afirmatii:”Creditorii personali ai unui actionar pot obtine instituirea unui sechestru asigurator
asupra actiunilor pe care le detine la o societate comerciala si , apoi, le pot valorifica prin scoaterea lor la vanzare pt indestularea creantelor”
a)Adevarat - (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii,
partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile
debitorului lor.
b) Fals

205. Numitul MV are de incasat o suma de bani de la vecinul sau FL care este asocit la SC MIRA SRL, detinand la aceasta 100 parti sociale a
cate 10 lei fiecare, in valoare totala de 1000 lei. Pentru a se asigura cu privire la incasarea creantei, creditorul MV a obt instituirea unei
propriri asiguratorii asupra partilor sociale pe care debitorul sau le detine la SC MIRA SRL. Deoarece debitorul nu si-a achitat datoria fata
de creditorul sau, acesta, numitul MV, a solicitat executarea silita a partilor sociale, resp vanzarea lor catre terte persoane.
Creditorul unui asociat al unei SRL poate obt executarea silita a partilor sociale proprite?
Da cf. ART. 66 Legea 31/1990
(1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul
contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
(2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si
vinde actiunile debitorului lor.

206. Actionarii VOLTA SA s-au intrunit in ziua de 15 martie 2008 pt a aproba bilantul contabil (sit fin) pt ex fin aferent anului 2007. Cu
unanimitate de voturi a fost aprobat bilantul contabil si celelalte situatii fin, actionarii hotarand ca dividendele sa fie platite in timp, in mom
obtinerii de lichiditati si in ordinea cererilor formulate de actionari.
Hotararea adoptata de actionari in cadrul AGA, cu privire la modul de plata a dividendelor de catre societate, este legala?
Da este legala. in conf cu art 67 din Lg 31/1990 acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin
legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.

207. In situatia in care intre actionarii societatii exista neintelegeri, instanta de judecata poate sa incuviinteze desemnarea unor experti
pentru analizarea unei operatiuni din gestiunea societatii?
Posibilitatea legala recunoscuta actionarilor care, individual sau impreuna, detin cel putin 10% din capitalul social de a cere instantei sa
desemneze unul sau mai multi experti, pt a analiza anumite operatiuni din gestiunea societatii, se poate valorifica in cadrul unui proces?
Da , atata timp cat acestia detin cel putin 10% din capitalul social
ART. 136 Legea 31/1990
(1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul
sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si,
totodata, predat oficial consiliului de
administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi
analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

208. Actionarii SC SN SA, reprezentand 10% din capitalul social, au solicitat instantei de judecata ca in baza art 136 alin (1) din Lg 31/1990
sa desemneze doi experti pt efectuarea unui audit cu privire la intreaga situatie economico-fin a societatii.
Instanta de judecata va admite cererea formulata de actionari? Motivati rasp.
Cererea formulata nu va fi admisa deoarece expertii desemnati sunt insarcinati sa analizeze doar anumite operatiuni si nu intraga activitate. ART. 136
Legea 31/1990 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa
desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie
inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau
auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare.

22
209. Potrivit art 141 din Lg 31/1990 „Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a CA, intruniri la
care acestia sunt obligati sa participe, fara a avea drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori”
Cenzorii societatii, desi nu au drept de vot, totusi, ar putea influenta adoptarea hotararii CA? Prin ce metode sau procedee?
Desi nu au drept de vot , cenzorii pot influenta adoptarea hot consiliului de adm pt ca isi spun punctul de vedere, fac raport, aproba sit financiare.

210. Numitul AM a fost desemnat administrator al societatii achiar prin actul constitutiv. Prin hotararea adoptata de AGA asociatii au decis
schimbarea administratorului AM. In termenul legal, administratorul revocat din functie a formulat actiune in anularea hot AGA, motivand
ca d.p.v. procedural convocarea asociatilor pentru AGA nu indeplineste conditiile legale, deoarece nu contine textul integral al propunerilor
(ordinii de zi) ce se vor discuta in cadrul sedintei.Societate parata s-a aparat, considerand ca nu era necesar sa se insereze in continutul
convocarii toate propunerile ce urmau a se discuta in AGA, deoarece principala propunere era schimbarea administratorului.
Actiunea in anularea hotararii adoptata de AGA este intemeiata? Motivati rasp.
Administratorul nu are dreptate , pentru ca propunerea inscrisa pe ordinea de zi este cea de schimbare a administratorului.
Art 111 din Lg 31/1990
(2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;
d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului;

211. Actionarii A, B si C din cadrul SC VARTEJ SA au solicitat instantei de judecata sa dispuna revocarea administratorului FN din functie
deoarece se face vinovat de starea de insolventa a societatii si de faptul ca unul dintre creditori a solicitat tribunalului declararea deschiderii
procedurii de faliment.
Este admisibila inlocuirea administratorilor printr-o hotarare judecatoreasca?
Raspuns: Da, excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.

212. Actul constitutiv al unei SA prevede ca AGA se va intruni atat la prima, cat si la a doua convocare numai in prezenta unui cvorum de o
patrime din numarul total al drepturilor de vot si va adopta hatarari cu votul unei majoritati de 60% din actionarii prezenti.
Prevedrea actului contitutiv se aplica indiferent daca este prima sau a doua convocare? Motivati rasp.
(Pentru cea dintai convocare este necesara prezenta a cel putin o patrime din nr total al actionarilor cu drept de vot. Pt cea de a doua convocare legea
interzice prevederea in actul constitutiv al unui cvorum minim sau o majoritate ridicata pentru cea dea doua convocare.)
ART. 112 Legea 31/1990
(1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de
drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate
de cvorum si majoritate.
(2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua
convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea
voturilor exprimate.
Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata.

213. In actul constit al SC FX SA actionarii au prevazut ca societatea va avea un consiliu de administratie, presedintele acestuia urman a fi
numit de catre AGA. Doi dintre membrii CA, care sunt administratori neexecutivi, vor fi si directorii societatii.
Totodata, in actul constitutiv asociatii au prevazut ca reprezentarea societatii fata de teri apartine presedintelui CA chiar daca societatea va
avea si un director general.
Situatiile fin anuale ale societatii vor face obiectul unei obligatii de auditare, potrivit legii.
Prevederile din actul constitutiv al societatii sunt legale?
ART. 143^2 Legea 31/1990
(1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de
administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
(2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau
separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.

214. X doreste sa infiinteze o S.R.L. in care sa fie asociat unic. Fiind proprietarul unui teren, X s-a hotarat sa foloseasca acest teren pt
constituirea societatii. Daca v-ar solicita pt a-i da un raspuns, care dintre variantele urm considerati ca este/sunt legala?
a) X va trebui sa incheie cu societatea un contract de vanz-cump
b) X nu poate transmite terenul societatii pt ca va exista mereu o confuzie de patrimoniu
c) aducerea la K soc al societatii a unui teren nu este suficienta pt constituirea si inmatricularea societatii - ART. 16 Legea 31/1990 -(1)
Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
d) daca terenul are o valoare mai mare de 200 lei atunci este suficient ca societatea sa se poata constitui.
Raspuns: Varianta c). aducerea la cap. soc. al societatii a unui teren nu este suficienta pt const. si inmatricularea societatii

215. Stab care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a) intr-o SA administrata in sistem dualist este obligatoriu sa existe administratori neexecutivi
b) SA administrata in sistem dualist este supusa auditarii situatiilor financiare
c) intr-un sistem dualist de administrare este absolut necesar ca actionarii societatii sa detina actiuni preferentiale
d) dividendele trebuie platite la finalul fiecarui exercitiu financiar
e) creantele unui asociat actionar impotriva societatii sunt admise ca aport la majorarea K soc al unei SA si al unei SRL
f) la momentul constituirii unei SRL toate aporturile trebuie sa fie varsate integral
Raspuns: Afirmatii adevarate sunt: b, d, f

216. Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false:

a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura
b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate
c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi
d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o modalitate prin care se asigura opozabilitatea
contractului de vanzare-cumparare fata de terti
e) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile
f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale
23
Afirmatii false: a, e ,

217. In situatia in care o SA vinde unei pers fizice un nr de 10 actiuni pe care le detine la o alta societate comerciala, contractul incheiat este o
fapta de comert sau un act juridic civil deoarece dobanditorul este un necomerciant?
Contractul incheiat este o fapta de comert, chiar daca persoana fizica nu este comerant. El cumpara actiuni, actul e comercial pentru ca are legatura cu
o societate comerciala. Cumpărările şi vânzările de actiuni ale unei societati comerciale este fapt de comert.

218. C emite un bilet la ordin in favoarea lui A, care insereaza mentiunea ca plata se face cel mai devreme in termen de 6 luni de la emiterea
biletului sau de la data incasarii creantei in valoare de x lei impotriva lui B.
Este valabil biletul la ordin emis? Motivati raspunsul.
Raspuns1: nu este valabil deoarece conform Legii 58/1934 actualizata, trebuia sa arate scadenta.

219. Intr-o cambie s-a prevazut ca locul de plata sa fie la Bucuresti. Intre posesorul cambiei si emitentul acesteia s-a incheiat o conversatie
prin care s-a stab ca plata sa se faca la Brasov. Ulterior posesorul a girat cambia. Unde va cere girantul plata cambiei la Bucuresti, la Brasov
sau in oricare loc? Motivati raspunsul.
Girantul va cere plata cambiei la Bucuresti ART. 42 Legea 58/1934
Cambia trebuie sa fie prezentată spre plata la locul şi adresa indicată în cambie.
In lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie sa fie prezentată pentru plata:
1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnată în cambie sa plătească pentru el.
2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate în cambie sa plătească pentru acesta.
3. La domiciliul celui indicat la nevoie.

220. Diferenta dintre o intreprindere civila si o intreprindere comerciala consta in:

a) gradul de organizare a activitatii X
b) activitatea desfasurata
c) asumarea riscului de catre intreprinzator
d) numarul de angajati
Indicati raspunsul corect.
Raspuns : b)

221. Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art 182 din Legea 31/1990 privind intocmirea si verificarea situatiilor financiare
anuale?
Nu se prevede un raspuns expres in lege. ART. 182 Legea 31/1990
(1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.
(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.

222. Numitii FG si NO au fost desemnati cenzori de catre AGA. Cu ocazia verificarilor efectuate in contabilitatea societatii au constatat inreg
in evidentele contabile a unui calculator care fusese achizitionat de catre actionarul X pe numele acestuia, fara sa existe un transfer de
proprietate sau de folosinta fata de societate.
Cenzorul NO intalnindu-se intamplator cu actionarul X ii relateaza acestuia ceea ce a observat in evidentele contabile ale societatii.
Cenzorul a procedat corect comunicand actionarului in cauza situatia operatiunilor inregistrate in contabilitatea societatii?
Raspuns: Nu . Conf ART. 164 Legea 31/1990 este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la
operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor

223. Actionarii IMPAX SA reprezentand impreuna 5% din K soc au hotarat sa reclame cenzorilor societatii anumite operatiuni juridice
incheiate de directorul general, existand suspiciuni cu privire la seriozitatea si la valabilitatea pretului stipulat in continutul lor.
Care este obligatia cenzorilor in situatia in care sunt sesizati de actionarii minoritari despre fapte care trebuie verificate?
(1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea
raportului catre adunarea generala.
(2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica,
daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa
convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare.
Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

224. In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglem de Lg 31/1990 daca societatile care fuzioneaza prin absorbtie sunt societati in comandita
pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari?
Raspuns; da in cazul in care nu se prevede altfel in hotararea proiectului de fuziune.
ART. 251^2 Legea 31/1990
(4) În cazul în care societatea absorbantă este o societate în comandită pe acţiuni, înfiinţată şi funcţionând potrivit legii române, acţionarii societăţii
absorbite vor fi întotdeauna acţionari comanditari ai societăţii în comandită pe acţiuni absorbante, dacă nu se prevede altfel în hotărârea de aprobare a
proiectului de fuziune.

225. O SRL are trei asociati: A, B si C. Asociatul A infiinteaza o noua societate cu acelasi obiect ca si societatea in care s-a asociat cu B si C si
unde avea si calitatea de administrator.
Inainte de sesizarea instantei de judecata pt pronuntarea unei hotarari de excludere a asociatului administrator A, acesta se retrage din
cealalta societate concurenta.
Asociatul A poate fi exclus din societate, chiar daca s-a retras din cea de-a doua societate concurenta cu prima? Motivati raspunsul.
Nu. Nu poate fi exclus deoarece nu-si mai gaseste ratiunea excluderea deoarece acesta se retrasese inainte de a fi sesizata instanta cu actiune in
excludere. Daca ar fi fosst o hotarare irevocabila si el ar fi fost inca in societatea concurenta atunci ar fi putut fi exclus.

226. Asociatul administrator la o SRL a retras din contul societatii o suma de bani pt achizitionarea din strainatate de utilaje si aparatura
electr fara a evidentia in ctb soc aceste op. Aparatura electr a fost cump pt interesul propriu, iar utilajele pt nevoile societatii.
Fapta administratorului poate constitui motiv temeinic pentru excluderea din societate?
ART. 222 Legea 31/1990
(1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
24
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
ART. 80 Legea 31/1990
Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al
unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.

227. Potrivit art 225 alin 1 din Lg 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata de terti pt operatiunile facute de societate, pana in ziua
ramanerii definitive a hotararii de excludere.
In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exculs drepturile cuvenite asupra patrimoniului
societatii?
ART. 225 Legea 31/1990
(1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce
i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

228. Fapta administartorului asociat al unei SC care consta in refuzul repetat de a convoca adunarea generala a asociatilor constituie motiv
intemeiat de excludere a acestuia din societate ?
Raspuns: Nu exista nici o prevedere legala in care sa se prevada excluderea administratorului din societate din pe motivul refuzului de a convoca
AGA, el poate fi cel mult revocat.

229 .Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie administrator independent ?
Nu este obligatoriu. Conf. ART. 138^2 Legea 31/1990 prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca
unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.

230.Cei 3 cenzori ai SC”FLORIX” SA au refuzat depunerea raportului cu privire la sit.fin. a soc. , motivand ca au nevoie de timp pentru
verificarea amanuntita a tuturor documentelor aflate in posesia administaratorilor soc. CA,intrunindu-se de urgenta , a hotarat suspendarea
din functie a cenzorilor pentru refuzul de a depune raportul.
CA are posibilitatea suspendarii din functie a cenzorilor ?
CA nu poate suspenda din functie cenzorii. Aceasta este o prerogativa a AGA, cenzorii fiind in subordinea acesteia.

231. In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor?
Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile.
Da. Creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor. Raspunderea este contractuala deoarece intre societate si cenzor se stabileste un raport
juridic ce are natura contractului de mandat. Pe de alta parte , raspunderea este penala daca cenzorii se fac vinovati de infractiuni economice care
privesc activitatea lor exclusiva: uz de fals, fals intelectual, daca intocmeste nelegal raporte etc.

232. I.J. , administrator si reprezentant al SC “ULPIA” SRL , urmeaza sa vanda un teren aflat in proprietatea societatii. Stiut fiind ca
instarinarea terenurilor este supusa reglementarilor speciale , care prevad necesitatea intocmirii contractului de vanz.-cumparare in forma
autentica, este necesara o procura in forma autentica din partea soc. pentru administartorul IJ care va semna contractul?
(1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in
actul constitutiv. Deci, nu este necesara o procura in forma autentica din partea soc., vanzarea putandu-se incheia in temeiul puterilor conferite
reprezentantilor legali ai societatii.
Actele de dispoziţie asupra bunurilor unei societăţi comerciale pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentanţilor legali ai societăţii, după
caz, prin lege, actul constitutiv sau hotărârile organelor statutare ale societăţii adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale actului
constitutiv al societăţii, nefiind necesară o procură specială şi în formă autentică în acest scop, chiar dacă actele de dispoziţie trebuie încheiate în
formă autentică.

233. O soc. europeana cu sediul social in Romania si inmatriculata in registrul com. Bucuresti a hotarit sa-si transfere sediul intr-un alt stat
membru al UE.
Creditorii acestei soc., ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii, pot
face opozitie ?
(1) Creditorii societăţilor europene ale căror creanţe sunt anterioare datei publicării proiectului de transfer şi care nu sunt scadente la data publicării
pot face opoziţie în condiţiile art. 62.
(2) Opoziţia prevăzută la alin. (1) suspendă executarea operaţiunii până la data la care hotărârea judecătorească devine irevocabilă, în afară de cazul în
care societatea debitoare face dovada plăţii datoriilor sau oferă garanţii acceptate de creditori ori încheie cu aceştia un acord pentru plata datoriilor.

234. Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei ? Aratati temeiul legal.
ART. 3 OUG 44/2008
(2) Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru
libera iniţiativă.
(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică pentru activităţile prevăzute de Codul CAEN a căror desfăşurare în una dintre formele prevăzute de art. 4
nu este reglementată exclusiv potrivit unei legi speciale.
ART. 4 OUG 44/2008
Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) pot desfăşura activităţile economice după cum urmează:
a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.

235. Banca Comerciala « XY » a solicitat tribunalului deschiderea procedurii falimentului impotriva SC « A » SA deoarece aceasta are
calitatea de garant in contractul de imprumut bancar incheiat intre intrprinderile familiale « MA » , « BM » si « MI » si creditoare.
Debitorii principali nu au restituit imprumutul si dupa expirarea termenului de 30 de zile de la scadenta banca a formulat cerere
introductiva de faliment impotriva garantului. Totodata, creditoarea a aratat ca debitoarea, in calitate de garant, a semnat in favoarea bancii
3 contracte de gaj fara deposedare, avand ca obiect doua tractoare si un atelier mecanic.
In termen legal, debitorul garant a formulat contestatie impotriva cererii introductive de faliment formulate de creditor.
Ce va decide instanta ? motivati solutia.
Va decide executarea silita a celor doua tractoare si a atelierului mecanic deoarece ele fac obiectul garantiei (contractului de gaj).

25
236. Actionarii unei soc.pe actiuni au hotarat dizolvarea acesteia , respectandu-se majoritatea voturilor prevazuta de lege pentru
modificarea actului constitutiv. Pe ordinea de zi a sedintei AGA s-a prevazut numirea a doi lichidatori. Cu ocazia inventarierii activului si
pasivului patrimonial lichidatorii constata ca soc.se afla in insolventa.
Ce obligatie legala au lichidatorii potrivit art.270 din L 31/1990, republic.si modificata ?
ART. 270^1 Legea 31/1990
In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In
conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

237. Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in Romania ?
ART. 270^2 a) Legea 31/1990
Societăţilor europene cu sediul în România le sunt aplicabile:
- prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene,
- Legii 31/1990 actualizata
- cele privitoare la societăţile pe acţiuni, în măsura compatibilităţii lor cu dispoziţiile regulamentului comunitar.
- H 187/2007 si H 188/2007 privind procedurile de informare, consultare si alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatilor
eurpoene.

238. Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa dobandeasca personalitate juridica ?
ART. 270^2 b) Legea 31/1990
(1) Societăţile europene cu sediul social în România au personalitate juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului.
(2) O societate europeană nu poate fi înmatriculată în registrul comerţului decât după încheierea unui acord privind implicarea angajaţilor în
activitatea societăţii, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 187/2007.

239. Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei S.C. potrivit L31/1990, repub si modif ? Creditorii pot face opozitie in cazul in care nu
sunt de acord cu sit.fin. intocmita de lichidator ?
Obligatii ale lichidatorului patrimoniului unei SC:
- Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului
societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari (ART. 268 Legea 31/1990)
- Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea a IV-a.
- In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In
conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Orice creditor poate face opozitie,in cond prevazute de Legea 31/1990

240. In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului soc.,
respectandu-se dispozitia cuprinsa in art.268 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata. In ipoteza in care actionarii nu-si incaseaza
sumele de bani cuvenite si repartizate potrivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea ?
ART. 270 Legea 31/1990
(1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre
unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.

241. Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata , potrivit careia “o soc. nu poate sa acorde
avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert”, este
posibil ca, totusi, sa se incheie o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii?
Raspuns:
ART. 106 Legea 31/1990
(1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de
catre un tert.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici
tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine
diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului
constitutiv.

242. In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se va putea face numai de
adun. gen., cu votul cerut de adun extraordinare.
Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul adun.gen. extraordinare ? Daca raspunsul
este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii privind numirea si revocarea cenzorilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de
adm.al societatii?
Nu. Art. 166 Legea 31/1990 (2) Revocarea lor – cenzorilor- se va putea face numai de adunarea generala ordinara, cu votul cerut la adunarile
extraordinare.
ART 111 Legea 31/1990 (2) adunarea generala ordinara este obligata:
b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii;

243.? Administratorul unei s.c. a decis ipotecarea unui bun imobil din patrimoniul soc., cu scopul de a garanta o oblig contractata pentru
redresarea finanaciara a soc. Contractul de ipoteca a fost incheiat fara sa fi fost cerut acordul ad.gen.extraordinare a actionarilor.
Contractul de ipoteca este valabil incheiat ?
DA - ART. 70^1 Legea 31/1990
Actele de dispoziţie asupra bunurilor unei societăţi comerciale pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentanţilor legali ai societăţii, după
caz, prin lege, actul constitutiv sau hotărârile organelor statutare ale societăţii adoptate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale actului
constitutiv al societăţii, nefiind necesară o procură specială şi în formă autentică în acest scop, chiar dacă actele de dispoziţie trebuie încheiate în
formă autentică.

26
244. Reclamanta AFP sect 1 a formulat opozitie impotriva hotararrii AG a actionarilor soc. SC SE SRL prin care s-a decis dizolvarea soc. si
numirea unui lichidator, cu motivarea ca nu s-a stabilit modalitatea de achitare a debitelor sau nu au fost oferite garantii pentru plata
acestora.
Fata de motivele invocate de creditori, cererea de opozitie este intemeita ?
Nu este intemeiata cererea de opozitie pentru ca, la dizolvare urmata de lichidare, indiferent ca este potrivit L 31/1991 sau L 85/2006, debitele trebuie
achitate. Nu trebuie sa se prevada o modalitate de achitare a acestora deoarece avem procedura de drept comun de achitare a debitelor. Se incaseaza
activul si, cu sumele obtinute se platesc salariatii si debitorii in ordinea vechimii creantelor.

245. Creditoarea SC “E” SA a formulat cererea de deschidere a procedurii insolventei dovedind ca are o creanta certa , lichida si
exigibila impotriva debitorului SC “S” SRL si ca debitoarea nu a platit datoria de peste 30 de zile.
Debitoarea a formulat contestatie impotriva cererii introductive formulate de creditoare , aratand ca ea insasi are o creanta impotriva
creditoarei , solicitand astfel compensarea creantelor reciproce.
Creditoarea , in aparare , invedereaza instantei de judecata faptul ca debitoarea nu a solicitat acest lucru (compensarea ) in procedura de
lichidare a patrimoniului creditoarei insesi.
Avand in vedere dispozitiile art.3,31, si 52 din L85/2006 ,se poate opera compensarea intre creantele reciproce ale celor doua parti?
Raspuns: Opozitia nu este fondata avand in vedere faptul ca Lg 85/2006 nu prevede nici o conditie cu privire la limitarea dreptului de compensare.
ART. 52 Legea 85/2006
Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci
cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

246. Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta asupra imobilului este o creanta
certa pentru a se declansa procedura falimentului?
Nu, creanţele constând în chirie ca urmare a tacitei relocaţiuni şi contravaloarea lipsei de folosinţă nu sunt creanţe certe lichide şi exigibile deoarece
întinderea acestora trebuie constatate pe cale judiciară, ele neavând un cuntum clar şi nefiind exigibile şi nici lichide.

247. Ce se intelege prin « capital autorizat » si care sunt reglementarile legale privitoare la acesta ?
Capital autorizat reprezinta majorarea de catre AGA/CA/Directorat a capitalului subscris pana la o valoare nominala determinata, intr-o perioada ce
nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii. Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social
subscris, existent in momentul autorizarii.

248. Actionarii soc.SC « AF »SA au hotarat majorarea capitalului social prin cesiune de noi actiuni cu prima de emisiune , stabilindu-se
ca la data subscrierii sa fie achitate actiunile in proportie de cel putin 30% din val. lor nominala, iar diferenta in termen de doi ani de la data
publicarii in M.O. a hot. AGA.
Prima de emisiune se poate achita tot in procent de 30% in momentul subscrierii actiunilor ?
Nu, cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie platita integral in momentul subscrierii

249. Actionarii, cu majoritatea prevazuta de lege, au hotarat majorarea cap.soc. al SC « MN »SA prin emisiune de noi actiuni in
schimbul aporturilor actionarilor.
Totodata , actionarii au hotarat ca in momentul subscrierii noilor actiuni acestia sa achite 30% din valoarea lor nominala, iar diferenta in
termen de trei ani de la data publicarii in MO a hotararii adunarii generale.
Pana la implinirea termenului de trei ani actionarul X.Y. a instrainat actiunile numitului S.B.
Prin vanzarea actiunilor cine va raspunde in caz de neachitare a acestora in termenul de trei ani ?
Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere
in registrul actionarilor.

250. Asociatul AB s-a retras din SC ML SRL , avand dreptul sa incaseza de la societate o suma de bani reprezentand valoarea partii ce
i se cuvine din patrimoniul societatii. Chemata in judecat , societatea a refuzat achitarea sumei datorate asociatului retra, mai cu seama ca
acesta a solicitat si dobanda legala aferenta sumei pretinse de la data cand societatea trebuia sa-i plateasca.
Asociatul retras are dereptul sa pretinda societatii atat suma datorata, cat si dobanda legala, sau numai suma reprezentand debit cert pentru
societate ?
Da, asociatul are dreptul ca pe langa suma datorata sa solicite si dobanda legala, deoarece aceasta curge de drept din momentul in care debitul devine
exigibil

27