P. 1
etica in afaceri

etica in afaceri

|Views: 305|Likes:
Published by lucianu86

More info:

Published by: lucianu86 on Feb 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2014

pdf

text

original

Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

Etica in afaceri

Urse Lucian Master CAIG, Seria C, Gr.666

7.Cuprins 1. 3. Etica si sfera ei de cuprindere Ce inseamna concret etica in afaceri? La ce e buna etica in afaceri? Teorii Etica in afacerile din Romania Metode de imbunatatire a comportamentului etic Exemple şi efecte ale aplicării principiilor morale şi etice Bibliografie . 5. 2. 4. 6.

b) ansamblul normelor ce reglementeaza comportamentul oamenilor in societate si care sunt impuse prin forta obiceiurilor si a deprinderilor consacrate in societate. cauta solutia si ajuta-l. Aceasta strategie insemna ca ambele persoane castiga ceva. Probabil suna ciudat. Ce inseamna concret etica in afaceri? ■ Sa ai o oferta transparenta. In momentul de fata se observa ca si piata din Romania tinde la o maturizare in acest sens. Statisticile au dovedit ca un client nemultumit va spune la peste 20 de persoane de nemultumirea lui. nu stiu ce taxa. corecte. fara sa-i oferi in realitate nimic. insa partenerul sau clientul tau nu vrea acest lucru. Intr-o maniera mai concreta. ca rezultat al aparitiei noilor tehnologii. caracter) si poate fi utilizat intr-o dubla acceptiune: a) o disciplina stiintifica ce are ca obiect de studiu normele de comportament ce reglementeaza relatiile interumane. etica poate fi definita ca o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deciziilor (potentiale daune pentru personalul din interiorul organizatiei cat si pentru persoanele din interiorul acesteia). a nu recunoaste cand ai gresit sau a incerca sa ascunzi gunoiul sub pres! Este foarte posibil ca tu sa poti gasi chichite contractuale care sa te puna la adapost. 2. practicile si credintele relationate acestora. insemna a avea o minte libera. cand se identifica cu termenul de etica. sau nu stiu ce cost de intretinere. Nimic nu va dezamagi mai mult un consumator decat sa constate ca mai are de platit. impactului diferitilor factori economic-sociali si politici atat asupra sectorului privat cat si a celui public. Acest lucru se va intoarce insa impotriva ta.1. ■ Nu te eschiva atunci cand nu este cazul! A te eschiva insemna a fugi de responsabilitate. in cercul de prieteni. insemna a fi invulnerabil. de valori acceptate de societate ca fiind juste. lucruri care nu i s-au prezentat initial. moravuri. In mediul de afaceri. ba din contra. intr-adevar. Acest lucru e greu de practicat insa gradul de incredere al consumatorului cu siguranta va creste! ■ Sa te tii de cuvant! A te tine de cuvant nu este un lucru imposibil. Prin urmare nu te astepta sa fi recomandat decat daca ai avut o negociere WinWin. Termenul de morala provine din latina (mos. Etica in afaceri este descrisa ca fiind un studiu sistematic al aspectelor morale cu care se confrunta domeniul afacerilor. cu talentul tau sa convingi pe cineva de un anumit lucru. pe cand un client multumit va spune la maxim 3. Acest lucru inseamna a avea o oferta la vedere fara costuri ascunse. te va ajuta si pe tine. mores) fiind utilizat in sens strict de desemnare a normelor comportamentului uman fie in sens larg. pentru ca risti sa intorci totul impotriva ta si sa fi catalogat drept hot! . Abordata in general. etica reprezinta un cod de comportament. Exista un moment post cumparare in care cumparatorul reia firul discutiei si se gandeste cat a castigat cumparand produsul sau serviciul respectiv. Este de dorit sa nu gasesti o solutie care sa mareasca din nou costurile partenerului tau si sa fie un prilej de noi incasari pentru tine. vestile circula repede! A nu te tine de cuvant. Poti. Ofertantii incep sa-si prezinte reducerile precizand clar si vizibil conditiile sau sa-si prezinte preturile cu toate taxele incluse. Etica si sfera ei de cuprindere Accentul pus in ultimii ani pe etica in afaceri se datoreaza schimbarilor rapide in domeniul fortei de munca. Clientul tau vrea rezolvarea problemei. Doar scuzele. ■ Sa adopti o strategie de negociere Win – Win. internationalizarii afacerilor. de multe ori in psihologia consumatorului este asociat cu inselatoria sau furtul. insa a te tine de cuvant insemna a-ti respecta promisiunile. morale. Termenul de etica provine din greaca veche (ethos-obisnuinta. nu ajung. sau in viata publica. Negocierea este avantajoasa ambelor parti.

omul de afaceri încearcă să facă celorlalţi ceea ce speră că ei nu îi vor face lui. precum teza lui Milton Friedman. lipsită de înşelătorie şi fraudă. “Scopul jocului este de a câştiga. fără a utiliza în mod ilegitim resursele companiei”. în speţă joc de carti. Nimeni nu va considera că din acest motiv jocul este rău.” În al doilea rând. reguli complet diferite de regulile etice ce susţin cooperarea şi grija faţă de ceilalţi. ■ Teza incompatibilităţii dintre etică şi afaceri (Albert Carr. nu este eficientă. ■ Teze ale compatibilităţii dintre etică şi afaceri Teză: Într-o societate liberă “există o singură responsabilitate socială în afaceri – aceea de a utiliza resursele afacerii şi de a o angaja în activităţi desemnate să sporească profiturile atât timp cât sunt respectate regulile jocului. Carr extinde această analogie a jocului la nivelul întregii sfere sociale. după care “singura responsabilitate a afacerii este de a face profit. El are o responsabilitate directă faţă de angajatorii săi. administratorul este un angajat al proprietarilor afacerii. Pentru el. jocul nu e doar o metaforă a mediului de afaceri. nu sunt indiferenţi faţă de etică. ar trebui să se bazeze pe un principiu al jocului de poker: „Fă celorlalţi ceea ce nu ai dori să îţi facă ei. Afacerea este o “întreprindere competitivă”. Nu amabilitatea şi sinceritatea. “Oricine este de acord că. la birou ei încetează a mai fi persoane private. Dacă iniţial se referă doar la mediul de afaceri. putem vorbi despre teorii ce susţin compatibilitatea dintre etică şi afaceri. ci viclenia şi ascunderea atuurilor şi intenţiilor sunt vitale în jocul de poker. Is Business Bluffing Ethical?. pur şi simplu. Dacă acest scop al afacerii este dezirabil. asemănătoare mai degrabă cu jocul de poker decât cu relaţiile obişniute dintre oameni. precum aşa-zisa “abordare maximalistă a responsabilităţii sociale a afacerilor”. atunci toţi cei care lucrează într-o afacere au obligaţia de a contribui la îndeplinirea sa. The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits (1970) “Într-o întreprindere liberă. Ideea mea este că. comportamentul său este corect. şi.“Imaginea jocului de poker asupra eticii este diferită de idealurile etice ale relaţiilor interumane civilizate. Etica ţine de viaţa personală a indivizilor. fie cu teorii mai tari. astfel. angajarea într-o competiţie deschisă şi liberă. într-o companie privată. El ignoră ideea de prietenie. în majoritate. ei devin jucători care trebuie să se conducă după un set de standarde diferite… [R]egula de aur. ca joc competitiv. Şi nimeni nu va considera că jocul afacerilor este rău pentru faptul că standardele sale privitoare la corect şi greşit sunt diferite faţă de tradiţiile morale dominante în societate.” Dacă etica relaţiilor personale ar putea fi construită pornind de la principiul „Fă celorlalţi ceea ce ai dori ca ei să îţi facă ţie” (Regula de aur) atunci domeniul afacerilor. în afaceri. ci a întregii societăţi moderne. 1968) Teză: Nu există responsabilităţi etice în afaceri. Această . adică. ea nu trebuie confundată cu regulile pe care le urmează oamenii de afaceri în domeniul lor profesional. în relaţiile personale. indiferent de valoarea ei ca ideal pentru o societate. responsabilitatea socială a managerilor este de a creşte profitul. atât timp cât cineva joacă după regulile acceptabile ale jocului. Jocul îndeamnă la neîncredere faţă de ceilalţi participanţi. oamenii de afaceri. Aici avem de a face fie cu teorii mai slabe din punct de vedere etic. putem identifica două puncte de vedere privind raportul dintre etică şi afaceri.La ce e buna etica in afaceri? Teorii În mare. a) Abordări minimaliste: Milton Friedman. putem numi un astfel de set de reguli “etică” a afacerilor.3.” Argument: Scopul unei afaceri este de a se angaja în activităţi concepute pentru a-i spori profiturile. înainte ca ei să îţi facă ţie acest lucru”. afacerea este considerată drept joc competitiv şi drept joc de strategie. Adesea. Argument: analogia jocului – afacerile ca joc. însă aceasta nu are nicio legătură cu etica sau morala după care ne ghidăm în viaţa de zi cu zi.” Putem vorbi de un set de reguli după care joacă participanţii într-un domeniu de afaceri. nu există etică în afaceri. bazată pe un sistem al proprietăţii private. în vieţile lor private.

din mai multe puncte de vedere. promoveaza sau nu respecta codurile etice. a celor care investesc în ea capital. dorinţe care. ideea centrală este că. proprietatea se difuzează. sa uite de aceasta mentalitate si sa desfasoare comportamente neetice. o ruptură tot mai pronunţată între proprietate şi decizie: proprietarii nu mai dispun după voinţa lor de proprietate. ambele responsabilităţi sunt cuprinse atât în lege cât şi în normele etice de comportament. financiar etc. Pe de altă parte. prin rolul său de administrator al companiei. au bifat raspunsul maxim. compania nu mai este atomară. in unele situatii. proprietatea este a tuturor celor care investesc în ea capital.responsabilitate constă în conducerea afacerii conform dorinţelor angajatorilor. iar principala sa responsabilitate este faţă de aceştia. dar si la actiunile pe care managerii le desfasoara in cadrul organizatiilor. de proprietarul ei. Doar un procent mic de respondenti (5. despre un nou concept de proprietate privat. ei beneficiază de profiturile companiei. Din punct de vedere demografic. un spital sau o şcoală. de regulă. . respondentii sunt in proportie de 95% specialisti sau manageri de top si 45% din acestia lucreaza in firme cu actionariat romanesc. Un grup de persoane poate constitui o corporaţie într-un scop caritabil – de pildă. muncă. Etica in afacerile din Romania Problematica respectarii eticii in afaceri a devenit din ce in ce mai des abordata si de managerii din Romania. proprietatea nu mai este doar a celor care o deţin la modul propriu. în anumite cazuri. al managementului. Cu toate acestea. Conform acestuia. aproximativ 50% din cei care au acordat un punctaj in functie de gradul in care etica in afaceri este promovata in organizatia lor. Desigur. proportia celor care au raspuns afirmativ se apropie de 55% din raspunsuri. într-o anumită măsură.În orice caz. firma nu mai are graniţe clare. şi. In aceste conditii se poate intelege faptul ca desi multi sunt de parere ca activitatea economica ar trebui sa fie ghidata dupa principiile moralitatii si eticii. managerul este agentul persoanelor care deţin corporaţia sau instituţia caritabilă. 4. ca acţionari. creativitate. în primele decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial. o dată cu asta. în acord cu regulile de bază ale societăţii. Acest lucru poate este sustinut si de faptul ca 65. Conform raspunsurile primite din partea respondentilor s-a putut constata fapul ca etica in afaceri a devenit in multe organizatii din Romania o prioritate pe lista de activitati ale CEO-eurilor. Firma este prinsă într-o reţea. vor fi acelea de a face cât mai mulţi bani posibil. Managerul unei astfel de corporaţii nu va avea ca obiectiv obţinerea profitului financiar ci realizarea anumitor servicii. desigur. timp. însă nu ei sunt cei care decid în ceea ce priveşte acţiunile şi politicile economice ale companiei. loialitate. angajatorii pot avea un obiectiv diferit.” b)Abordări maximaliste Este vorba de o nouă idee de companie. Undeva. ci a tuturor celor care participă în mod esenţial la obtinerea profitului.71% din respondenti sunt de parere ca scopul principal al unei afaceri este profitul. iar calea prin care acesta este realizat poate fi aleasa tinand sau nu cont de etica „impusa” de teorie. etica manageriala este privita de foarte multi ca fiind acea ramura a eticii aplicate care se refera in special la tipul de conduita. la intrebarea „Standardele morale in afaceri sunt intr-un continuu declin in Romania?”. mai ales in conditiile prezente in care mediul de afaceri de la noi este din ce in ce mai des afectat de puternice scandaluri mediatice care aduc in prim plan mari oameni de afaceri sau directori ai unor corporatii importante din economia nationala. în SUA se întâmplă ceva ce nu a fost încă bine explicat: se schimbă conceptul de proprietate privată. Fiind o notiune relativ recent introdusa in vocabularul specialistilor. multi sunt tentati. Se trece de la modelul shareholders sau stockholders de management si de proprietate (după care acţionarii şi doar ei dispun de proprietatea lor) la modelul stakeholders. Firmele nu mai sunt nişte insule despărţite net de suprafeţe de apă şi legate între ele de linii maritime care asigură schimbul.72%) au evidentiat fapul ca firmele in care ei activeaza nu se preocupa. se deschide şi proprietatea. Firma e dependentă de reţea. Firma se deschide. apare o distanţă. Pe de o parte. risc. Astfel.. Proprietatea se înstrăinează.

Cauze ale comportamenului neetic in organizatie Sondajele de opinie in randul angajatilor din firma. cat si pentru salariatii acesteia. pot stabili coduri de etica. pot contura obiectivele unui post si pot evalua mecanismele de apreciere. Luate individual probabil aceste actiuni nu vor avea un impact mare. raspunsurile la simularile pe calculator pe aceste teme au selectat urmatoarele cauze generatoare de practici incorecte: • Dorinta de castiguri imediate • Conflictul de roluri (cazul managerului de resurse umane care este nevoit sa isi concedieze prietenul) • Concurenta pentru resurse deficitare • Personalitatea indivizilor • Cultura organizatiei si a ramurii din care face parte firma Codurile etice De cele mai multe ori. din punct de vedere etic. inca de acum mai bine de doua decenii.Experienta acumulata in ultimul secol in domeniul afacerilor evidentiaza cu claritate faptul ca majoritatea firmelor se regasesc in „goana dupa profit”. ei pot angaja persoane cu standarde etice ridicate. − competenţă prin devotament faţă de idealurile înalte ale onoarei personale şi integrităţii profesionale. Initial. Tinand cont ca oamenii sunt in stadii diferite de dezvoltare morala si poseda sisteme de valori personale diferite. De exemplu. Metode de imbunatatire a comportamentului etic Managerii pot recurge la mai multe metode daca doresc sa elimine comportamentul neetic in cadrul organizatiei. atat pentru grupul managerial al companiei. al firmei. − corectitudine şi fidelitate faţă de asociaţii. in fapt. compania Sears este cunoscuta ca o firma care incurajeaza practicile etice si. pot organiza training-uri pentru imbunatatirea comportamentului etic. 5. Dar atunci cand majoritatea vor fi implementate ca parte a unui program etic cuprinzator. furnizorii şi patronii firmei unde este angajat. Un membru al unei organizaţii (firme): . Insa nu exista garantii ca un program bine gandit va avea ca efect rezultatul scontat. In acest sens. detine un Birou de Etica si Practica in Afaceri. Acesta este motivul pentru care numeroase firme apeleaza la codul etic menit sa asigure reglarea activitatii si comportamentului. Totusi. Toţi membrii unei organizaţii (firme) vor acţiona cu: − responsabilitate şi fidelitate faţă de nevoile publicului. programul etic al companiei nu i-a impiedicat pe managerii firmei sa incerce sa stranga fonduri ilegale. rezultatele studiilor de caz in cadrul trainingurilor organizate pentru instruirea in probleme de etica. angajatii vor detine potentialul de a imbunatatii climatul organizational. in vederea unei bune desfasurari a activitatii organizatiei. clienţii. nivelurile de aplicare ale eticii manageriale sunt clar precizate in codurile etice. multe din marile corporatii au instituit programe etice si au incadrat functionari care sa monitorizeze comportamentele etice in organizatii. A. Modelul unui cod de etică profesională. Chiar daca nu au definitivat coduri de conduita sau coduri etice. pot conduce pentru a da un exemplu pozitiv subalternilor. B. selectia facuta de angajatorii unei organizatii ar trebui sa inlature candidatii pusi sub semnul intrebarii din punct de vedere etic. pot coordona audite sociale sau pot sa ii sprijine pe angajatii care se confrunta cu probleme etice. O astfel de viziune presupune si asumarea consecintelor dezastruoase soldate in urma actiunilor neetice intreprinse. codurile au fost dezvoltate de grupuri profesionale sub forma unor reguli deontologice si abia apoi s-a inregistrat o explozie a acestora in cadrul organizatiilor.

− va menţine oricând independente gândirea şi acţiunile sale. negocia sau dobândi nici o taxa. nu va păstra. obiectivă şi nealeatoare de către cineva care cunoaşte toate datele. până nu deţine mai întâi o relaţie cu clientul său pentru a determina dacă se poate aştepta ca opinia lui să fie considerată independentă. va angaja sau va sfătui patronul sau clientul să angajeze alţi specialişti. cunoştinţele pe care le deţine şi pe care se întemeiază profesia sa şi va promova în general progresul organizaţiei al cărei membru este sau a profesiei sale. va aduna suficiente informaţii pentru garantarea exprimării acelor opinii şi va raporta orice erori materiale de declaraţie sau devieri de la principiile profesionale general acceptate. C. Un membru al unei organizaţii (firme): − nu va dezvălui sau folosi nici o informaţie confidenţială care priveşte afacerile patronului sau clientul sau decât atunci când acţionează în sensul obligaţiilor sale sau când o asemenea informaţie se cere dezvăluită pentru ca propria apărare sau pentru apărarea vreunui asociat sau unui angajat în orice proces legal sau împotriva oricărei presupuse incorectitudini profesionale. dar numai în măsura în care este necesar în scopul respectiv. − nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat şi nici profesia sa. − când pregăteşte raporturi financiare care exprimă o opinie asupra situaţiei financiare a firmei destinate conducerii firmei. − nu va încerca sa obţină vre-un avantaj asupra altor subordonaţi prin plata sau acceptarea unui comision pentru încheierea unui contract sau realizării unui serviciu. − în cursul exercitării obligaţiilor sale în interesul patronului sau clientului sau. pentru a stabili o înţelegere clară a scopului şi obiectivelor lucrării înainte de începerea ei şi va oferi clientului un cost estimativ. − va împărtăşi şi altora din cadrul firmei sau a profesiei. − îşi va asuma numai lucrări pentru care este abilitat prin natura pregătirii şi experienţei sale şi atunci când este în interesul patronului sau clientului său. − va susţine principiile generale profesiei sale. D. la ordinul autorităţilor legislative sau al conducerii sau al oricărui comitet al societăţii în exerciţiul propriu al sarcinilor lor. cat mai devreme posibil. remuneraţie sau beneficiu fără cunoştinţa şi consimţământul patronului sau clientului său. Un membru al unei organizaţii (firme): − se va menţine întodeauna la standardele de competenţă exprimate de cerinţele academice şi de experienţa pentru admiterea în societate şi pentru continuarea activităţii ca membru al organizaţiei din care face parte. − nu va acţiona cu răutate sau în alt mod prin care sa păteze reputaţia publică sau profesională a altui membru sau să împiedice realizările obligaţiilor acestuia. va prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o informaţie care ar putea să inducă în eroare. dar în orice caz. Excepţie face membrul a cărui obligaţie nominală este să verifice lucrările altora. − nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupaţie care în opinia societăţii este incompatibilă cu etica profesională a profesiei sale sau cu moralitatea societăţii sale. − va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea interesa. E. − nu va exprima părerea sa asupra contractelor sau a declaraţiilor financiare ale firmei. primi. . − nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al aceluiaşi patron decât cu ştiinţa acelui subordonat sau în cazul în care legătura acelui subordonat cu lucrarea s-a încheiat. − va urma toate etapele rezolvabile în aranjarea oricărui angajament ca şi consultant. profitabil înaintea angajamentului. Un membru al unei organizaţii (firme): − se va comporta faţă de ceilalţi subordonaţi cu politeţe şi bună credinţă.

. acei bărbaţi şi femei care lucrează împreună cu noi pe toate continentele. Noi suntem responsabili faţă de angajaţii. asistente şi pacienţi. De asemenea." Compania Chimica Eastman: "Suntem cinstiţi cu noi înşine şi cu ceilalţi. din SUA.− va dezvălui tribunalelor societăţii orice practica sau acţiune incompatibila. care trebuie să fie justă şi morală.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 4 miliarde de USD. acţionarii noştri vor realiza un profit echitabil. Noi trebuie să le asigurăm o conducere competentă. Această companie are inscripţionat pe frontispiciul clădirii lor." Un alt exemplu al aplicării unor principii morale sănătoase îl da compania Services Master Corporation. Scopul nostru sunt relaţiile bazate pe adevăr. Daca în 1989 doar 15% din primele 500 de companii din SUA şi Marea Britanie aveau un cod etic. furnizorii şi vecinii. Aceste coduri vin în sprijinul angajaţilor care simt presiuni în direcţia unor decizii pe care le considera neetice. demnitatea sau onoarea societăţii. şef. Exemple şi efecte ale aplicării principiilor morale şi etice Din 1977. clienţii. Trebuie să respectăm demnitatea lor şi să le recunoaştem meritele. principiul central al codului etic al companiei: "Îl slăvim pe Dumnezeu în tot ceea ce facem". 6. inspector sau angajat funcţionează după codul de etică profesională şi regulile de comportament profesional stabilite de către societate. Aproape 1/2 din companiile mari din SUA au un "Cod comun de comportament". Atunci când vom acţiona în concordanţă cu aceste principii. în care regula de bază este aceea că un angajat al său "nu ar trebui sa facă un lucru de care să se ruşineze înaintea familiei lor sau să se teamă că l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local". Compania Johnson & Johnson are următorul "crez" etic: "credem că prima noastră responsabilitate se îndreaptă către doctori. Toţi trebuie consideraţi ca şi o persoană individuală. − se va strădui să se asigure că orice parteneriat sau compromis cu care se asociază ca partener. în 1999 procentul lor s-a ridicat la 60%. General Motors nu este singura firmă care promovează comportamentul etic. Trebuie să fim buni cetăţeni. neetică. aceste coduri realizează un antrenament în tipurile de comportament care se aşteaptă de la angajaţi. care lezează reputaţia. către mamele şi taţii şi toţi ceilalţi care folosesc produsele şi serviciile noastre. Integritatea noastră se oglindeşte în relaţiile noastre cu angajaţii. ilegală sau necinstită a unui subordonat. Noi suntem responsabili faţă de comunităţile în care noi trăim şi muncim şi la fel faţă de comunitatea globală. director. care timp de 25 de ani a înregistrat o creştere continuă a profitului şi care are în prezent aproximativ 200. General Motors are o politică de integritate a personalului.

1970 4.Jhon R.-„The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits”.Doina Popescu – „Cultura organizationala si etica in afaceri” Editura Ase 2006 2.Milton Friedman. Bucureşti. 1968 3. 1996 5. 1999 . Editura John Wiley & Sons Inc. Shermerhorn – Management and Organizational Behavior. Essentials”.Albert Carr-„ Is Business Bluffing Ethical?”..Emilian Văcarul – “Finanţele publice”.7. Editura Didactica şi Pedagogica. Bibliografie: 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->