1 Expuneţi esenţa filosofiei ca concepţie despre lume.
Filozofia este un tip de conceptie dspre lume. Aceasta din urma fiind un cunoiaste natura si a proceda conform legitatilor ei. Totul se dirijiaza de soarta ori
ansamblu de viziuni, evaluari, norme ce determina atitudinea omului fata de lumea
inconjuratoare si intr-o masura reglementeaza comportamentul acestuia. Ea apare ca o
conceptie despre lume ce incearca sa explice tot ce exista. Ea incearca sa construiasca
un tablou al lumii.
2 Care este obiectul de studiu al filosofiei?
Obiectul de studiu al filosofiei imnteractiunia intre “lume-om” ele studiaza prin
aspect ontologice, gnoseologice, oxtologice si spiritual-practice..
3 Numiţi forme principale ale culturii şi modurile de concepere a lumii de către
om :  mitologica, religia, filozofia-stiinta
4 Numiţi şi caracterizaţi pe scurt domeniile reflecţiei filosofice:
Filozofia are mai multe domenii de reflectie: ontologia(stiinta despre
existent(spatiu, timp)), gnosiologia(stiinta despre cunoastere), antropologia(stiinta
filozofica de om), metodologia(stiinta despre obtinerea sau modurile de obtinere a
cunostintelor), logica(stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte),
axiologia(stiinta despre valoare), etica(stiinta despre valoare), estetica(stiinta despre
arta si frumos).
5 Caracterizaţi esenţa conceptuală a mitului:
Mitul este o legenda unde evenimentel niciodata nu sau intimplat, insa dadiau o
lamurire evenimentilor ce permament aviau loc. (servia oamenilor din comuna primitive
ca o modalitate speciala de explicare a realitatii). In mituri nu exista o diferentiere intre
om si natura, gindire si realitate,idial si material. Identitatea culturală a fiecărui popor
poate fi reflectată de miturile şi legendele.
6 Caracterizaţi pe scurt esenţa conceptuală a religiei:
Religia este credinţa în supranatural, sacru sau divin, şi codul moral, practicile de
ordin ritual, valorile şi instituţiile asociate cu această credinţă. În cursul dezvoltării sale
religia a luat un imens număr de forme în diverse culturi sau persoane. Adevărurile
religiei nu pot fi înţelese dintr-o dată şi o dată pentru totdeauna: ele ramân subiect etern
de aprofundare
7 Caracterizaţi succint esenţa ştiinţei:
Stiinta este rezultatul al activitatii umane spiritual si practice, spre deosebire de
religia si miturise formiaza datorita teoriilor si notiunilor, argumentelor si
demonstratilor logice.
8 Expuneţi succint unitatea şi deosebirea dintre filosofie şi ştiinţă :
Filozofia insusi este considerate o stiinta. Scopul stiintei e de a da un raspuns
concretsi o solutie la intrebare apruta. Insa filozofia tinde numai sa inteleaga lucrurile si
s-a dae o recomendatie.
9 În ce constă problema fundamentală a filosofiei ?
Problema fundamentala a filozofiei are 2 laturi: ontologica si gnosiologica care
tine de cognoscibilitate lumii. Prima latura consta in raspunsul la intrebarea : Ce este
primar materia sau spiritul?. In dependenta de raspuns toti filozofii se impart in linii
mari in materialisti si idealisti. A fi inseamna a fi priceput. A doua latura a problemei
fundamentale tine de cautare raspunsului la intrebarea:”Este oare posibila cunoasterea
mai ales a esentei lucrurilor?”. Ca sa existe raspuns la aceasta intrebare filozofii se
divizeaza in optimisti si sceptici.
10 În ce constă esenţa monismului, dualismului, pluralismului ontologic ?
Latura ontological se ocupa de determinaria a factorul prim in limtele existentei.
Monismul este o concepţie conform căreia în Univers există o singură substanţă, temei
pentru tot ceea ce există. Dualismul este orice teorie sau sistem de gândire care
recunoaşte numai două principii sau substanţe independente şi reciproc de inreductibile,
care sunt uneori complementare şi alte ori în conflict.
11 Funcţiile filosofiei sunt:
Cognitivitatea, axiological(valorica), prognostica, metodologica,
antropologica”sociologica”, etica, estetica .
12 Caracterizaţi pe scurt  specificul gîndirii filosofice orientale antice:
Filozofia antica are un character cosmocentric si se baza ca regula pe stiinta.
Perioada antica ce caracteriziaza prin termenul “reflexivitate”. A aprut odata cu
separaria muncii intelectuale si cu forta fizica, cind gindire devine obiectul de studiu.
13 Caracterizaţi pe scurt esenţa „Vedelor”. Numiţi cărţile principale ale
„Vedelor”
Filozofia lumii antice se bazeaza pe niste scrieri care se numeau vede – ele
reprezinta un ansamblu de cnostinte despre domeniile activitatii umane incluzind
norme, ideal, imnuri consecrate zeilor, dar si cunostinte despre natura. Cunostintele
expuse in vede se considerau sacre. . Apar in sec.15i.e.n.(carti-samhite, brahmane,
araniacale)
14 Numiţi direcţiile şi şcolile filosofice din India Antică. Descrieţi succint esenţa
Buddismului.
Scolile filozofice se imparteau in 2 grupuri mari in dependenta de atitudinea fata
de vede. Scolile ortodoxe continua ideile expuse in vede(Verdanta, Vaiseisica, Nyaya,
Yoga, Mimansa). Scolile neortodoxe(heterodoxe) – budismul, jainismul, locaiata.
Budismul-apare mai intii ca conceptie filozofica ca dupa aceasta sa devina o importanta
religie mondiala. Esenta budism. o constituie intreb.despre valoarea si sensul vietii
omenesti.budism. incearca sa rasp. La intrebari privind vaiata si suferinta. Optinind
raspunsul viata este suferinta. Si capataria NIRVANEI.
15 Numiţi principalele şcoli filosofice din China Antică şi fondatorii lor
In China antica se pot evidential citeva scoli principale:
confucianismul(confucius);sc.legista;sc.moista(Mo Di); sc.daoista(Lao Zi)
16 Descrieţi esenţa Confucianismului şi a legismului :
Confucialismul apare in sec.VI in.Hr. si are ca problema principala functionarea
statului si relatiile dintre elita politica si supusi.Confucius considera ca statul trebuie sa
se bazeze pe aceleasi principia ca si familia, imparatul trebuie sa aiba puterea absoluta
in schimb are obligarea de a asigura dreptatea.Omul este vazut ca o fiinta buna si el
trebuie sa se bazeze pe propria constiinta in comportamentul sau, in schimb in cadrul
legismului ca omul este rau in esenta sa,eset rau de la natura si nu poate fie ducat,de
aceea comportamentul sau trebuie sa fie condus nu doar de constiinta ci doar legi aspre.
17 Succint expuneţi esenţa teoriei daoismului :
Daoism pune in centru conceptia lumii: natura,cosmosul, omul. DAO - este izvorul
tuturor. Omul trebuie sa se contopeasca cu natura sis a traiasca dupa legile ei. Raul si
nefericirea apare ca oamenii se implica in natura si incalca legea Dao.
18 Numiţi perioadele dezvoltării filosofice în Grecia Antică.
Dezvoltarea greciei antice a durat trei perioade:1.perioada cosmologica(600-
430I.E.N)problema cosmosului si supstantei; 2.perioada antropologica(430-322) in
central atentie se aflau problemele ce tin de om; 3.Perioada elenista(322I.E.N-522)
perioada de distrugere a societati sclavagiste “rationaliste”.
19 Ce este temeiul ultim în filosofia greacă antică? Caracterizaţi temeiul ultim în
Filosofia pitagoreană . Prin ce se deosebeşte de temeiul ultim în şcoala din Milet şi la
Heraclit?
temeiul ultim în filosofia greacă antică-o substanta care ar sta la baza lumii. temeiul
ultim în Filosofia pitagoreană-la baza lucrurilor se afla numerele.”nu exista lucru sau
fenomen care sa nu poata fi numarat”. Ei considerau ca numerele pot uda dreptatea,
succesul. Ei studiaza latura cantitativa a fenomenului, distingea nr pare si impare.
Teorema lui pitagora. Invatatura despre planete-se misca conform unei relatii
matematice. Prin ce se deosebeşte de temeiul ultim în şcoala din Milet şi la
Heraclit?sc.din millet-la baza lumii(aer,apa apeiron)-prin materia. Hraclid-focul,pricip-
totul curge; crede in soarta.
20 În ce constă dialectica lui Heraclit?
Dialect Hegeliana este o forma de gasire a adevarului. El a mentiona principuil miscarii
universale in contariu cu repaosul. mersul dezvoltarii il compara cu un riu prin care nu
se poate trece de 2 ori. Cunostintele nu il fac pe om intelept. Intelepciunia consta in
problema omului si lokul lui in lume(Alighieri, Petrarca). Idei despre liberttea si
necesitate.
21 Cum argumentează eleaţii caracterului multiplu al Universului şi
imposibilitatea mişcării?
Dupa eleatii existent este ceea ce se cunoaste cu ratiunia, ea e unica. Lumia dupa
ei este o sfera materiala in care nu exista gol, miscare este imposibila, findaca spatial
universului este umplut complet.
22 Care este temeiul ultim în filosofia lui Empedocle?
Filosofia lui Empedocle este alcatuit din 4 elemente-foc, aer, apa, pamint. El considera
ca ca aceste elemente sunt radacian tuturor lucrilor. 2 forte contrare(iubirea si ura).
23 Care este temeiul ultim la Anaxagora ? Prin ce se caracterizeză el?
temei ultim-multime de particule materiale “seminte”,”homeoremici”. Toate lukrurile
formate din particule, lukrurile sint divizibile la infinit dar nu inceteaza sa
existe(existenta nu poate trece in neexisteta )
24 Care este temeiul ultim la Democrit? Prin ce se caracterizeză el?
Conform lui Democratla baza lumii stau atomii si vidul. Atomii invariabili, se sunt
infiniti, deosebesc prin forma, ordine, orientare. Aparitia lucrurilore provine din unirea
atomilor(nasterea) si apoi distrugerea(existent) si despartirea atomilor (moartia).
25 Cui îi aparţine expresia :” Omul este măsura tuturor lucrurilor”? În ce constă
subiectivismul şi relativismul filosofiei sofiste?
Protagoras.Ei au facut trecere de la studierea naturii l om. Conform filozofiei
sofistilor, patrunsa de relativism si skepticism, cunosterea cu certitudine a lukrurilor, a
binelui si a raului este imposibila.
26 Numiţi şi caracterizaţi principiile de bază ale filosofiei socratice.
dispretuia luxul, nu recunoaste zeii. Lumea este create de D-zeu, care are grija de
oameni.Folosea ironia(folosea intrebari care sa`l pun ape interlocutor in contradict. au
afirmat.sa) si mieutica(ajuta pe oameni saprimiasca noul adevar).
27 Cui îi aparţine expresia :”Cunoaşte-te pe tine însuţi” „Eu ştiu, că nuştiu
nimic? În ce constă esenţa lor?
Socrate-omul poate ajunge la intelegerea dreptatii, a legilor, a binelui si a raului numai
pe o cale: sa se cunoasca pe sine incepind cu indoiala: eu stiu k nu stiu nimik, scopul
omului nu este acumularea unui nr mare de cunostinte, ci dragoste si intelepciune.
28 Prin ce se deosebeşte filosofia lui Socrate de filosofia sofistă?
Socrate a fost si reprezentatul sofistilor si adversarul lor. El era impotriva cercetarii
naturii si socotea sa aceasta este un amestec in treburile zeilor, Omul trebuie sa
ghiceasca vointa zeilor si sa nu cerceteze. Iar sofistii erau convinsi ca normele morale si
altele fenomene al culture sunt produsul creativitatii a omului si poarta un character
independent, subiectiv . Omul trebuie sa ghiceasca vointa zeilor sis a nu cerceteze.
Socrate nu practica exercitiile de virtuozitate verbala pura, pentru Socrate existau valori
umane.
29 Existenţa la Platon se divizează în:
lumea ideilor-adevarat lume, idei vesnice; lumea lukrurilor-apar si dispar
30 Caracterizaţi „lumea ideilor” a lui Platon
Lumea ideilor a lui platon reprezinta lumea adevaratei infintari numita si lumea
primara. Ideile stau la baza lumi si el sunt vesnice invariabile indivizibile si infinite.
31 „Lumea lucrurilor senzoriale” la Platon se caracterizează prin:
lukrurile sunt skimbatoare si incerte, apar si pier, ele sunt doar niste umbre,
lukrurile sunt copia imperfecta a lumii ideilor.
32 Erosul platonic semnifică:
Un entusiasm mistik, care nu poate fi redat prin arta, deoarece imitaria lucrurilor
este imitatoaria a ideilor si deci arta este o emitare dubla (umbra umbrei).
33 Sufletul la Platon este compus din:
ratiune; vointa; sensibilitate -
Acestor trei elemente corespund următoarele calităţi  morale:
-baza intelepciunii -baza virtutii barbatiei -virtutea bunei cuviinte -inceputul dreptatii
34 Gnoseologia lui Platon include :
Cunoasteria rationala si senzoriala.
dialectica, matemat., stiinta.
35 La Aristotel existenţa o constituie:
Materia si forma.
36 Ce este forma la Aristotel
Forma confera lucrurilor particularitati specific (conform cu ideu lui) si poate fi
considerata esenta primara. Din acest motiv este format si cauza si scopul lucrului.
37 Ce este materia la Aristotel?
Materia la aristotel reprezinta doar o posibilitate, insa trecerea ei in realitate este
posibila doar datorita formei. Ea este un substrat lipsit de fiinta, fara forma ea nu exista .
Material este principuil mort, nemiscat.
38 Cum determină Aristotel forma formelor?
Forma formelor dupa Aristotel e D-zeu. El socotia ca el e cauza miscarilor din
lume s ca este miscatura miscarilor ,inmaterial, o gindire pura.
39 Filosofia medievală se împarte în următoarele perioade:
-apologetica şi patristica (I-IV); -fil.scolastica (V-VI); -mistica(VII-XIV).
40 Filosofia medievală are următoarele caracteristici. Numiţile şi descrieţile:
teocentrism(dezvolt.bazata pe interesele si controlul biserici, digme bisericesti);
ideea creationismului(om si natura e creat de D-zeu); interpretarea simboloca si
alegorica a realitatii(tot ce se intimpla se socotia facut de d-zeu, boala ca pedeapsa);
caracter retrospectiv(bazat pe antikitate); caract. Sentetios(propavaduitor);se
excludea subiectivitatea(individualitatea se ignora)
41 Ce este  scolastica ?De ce filosofia medievală este numită astfel ?
Filzofia medieval crestina care dominau in scoli si depende in intregime de
teologie. Scopul soclastica consta nu in cercetarea si studierea realitatii, ci in a gasi cai
rationale de a demonstra adevarul delarate de credinta. Filozofia I se atribue un rol de
slujanca in religiei. Ea nu trebuia sa caute adevarul, ea era data diacum in revelatie
divina, filozofia trebue sa expuna si s a demonstreze aces adevar cu ajutorul ratiunii si
limbajul accesibil.
42 Numiţi reprezentanţii principali ai filosofiei medievale
In filozofia medieval au fost mai multe perioade: -perioada patristica:
Tertulian, Climent Alexandrinul, Origent (ei au pus temelia dogmelor) –perioada
scolastica: Duns Scot, Ioan Scot , P.Abelard, Toma d`Aquino, W. Occam .
43 Filosofia medievală poate fi considerată antropocentristă ? Da, Nu? De ce?
antropocentrism-orientare spre om. Nu, pentru ca filozfia medieval era
teocentrista, mai intii se vorbeste despre D-zeu
si pe urma despre om.
44 Numiţi trăsăturile caracteristice filosofiei renascentiste
Anrtropocentrism (in cercetarefilozofica este omul); caracteristica
umanist(omul valoare suprema, ii este data mai multa libertate creatilor omului si
autodezvoltaria ); panteismul(D-zeu si natura identice, El se contopeste cu natura);
secularizarea(eliberarea treptata de sub dominatia bisericii); se dezvolta arta si
cultura frumusetie (cultul frumusetii)
45 În ce constă Umanismul epocii Renaşterii ?
Umanismul epocii Renaşterii consta in ceea ca omul se considera o valoare
suprema si trebue sa fie create diferite conditii umane pentru dezvoltarea
multilateral.omul nu este porsisimplu o fiinta a anturi ci si stapinul natureii.
46 În ce constă esenţa filosofiei naturii epocii Renaşterii? Numiţi reprezentanţii
ei de bază şi succint ideile lor:
demnitatea omului, se critica viciile si neajunsurile, soc. Are nevoie de un om nou cu
comportament adecvat prin studierea gramaticii, literat., lupta cu scolastica
47 Expuneţi pe scurt esenţa ideilor social-politice ale Renaşterii.
Statul incepe sa nege conceptile religiei “ca statul depinde de biserica” Se incepe
a considera ca puteria suprema nu mai este biserica in stat ci monarhul. Toate acesti au
dus la provocaria inegalitati in societate.
48 Principalele curente gnoseologice din epoca modernă sunt:
Principalele curente gnosiologice din epoca moderna sunt: empirism-Bacon,idolii
teatrului,pesterii,forului,tribului; rationalism-Descartes,ratiunea; sensualism-
Locke.perceptia senzoroale.
49 În aspect ontologic în filosofia modernă deosebim următoarele curente:
Empirismul, Ratioanlismul, Sensualismul
50 Expuneţi esenţa empirismului lui F.Bacon :
Esenţa empirismului lui F.Bacon considera ca principala metoda a cunoasterii este
metoda inductive, punind accent puternic pe experiment. Activitatii practice si prin
gasirea cauzelor fenomenelor. El spunea: ”A cunoate cu adevarat inseamna a cunoaste
prin cause”
51 Numiţi şi caracterizaţi „idolii” în filosofia lui F. Bacon :
Deci Bacon considera ca omul poate sa obtina cunostiinte false din cauza unor
piedici pe care el le numea idoli sau fantome. Idolii pesterii sau a specie,sunt
prejudecatile legate se structura individului,de educatie,de ereditate.Idolii teatrului se
bazeaza pe autoritaea invataturiuii filozofilor precedent.Idolii forului(a pietii) tine de
necorespondenta limbajului cu viata reala, crearea notiunilor obscure si confuse.Idolii
tribului sunt prejudecatile legate de natura umana.
52 Succint caracterizaţi principiul de bază  a filosofiei lui Descartes „Cogito,
ergo sum”? În ce constă esenţa?
In traducer “Cuget, decit existent”. Descartes incearca sa reabiliteze metoda
deductiei, considerind ca un pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toate
cunostintele noastre.Pentru a determina veridicitatea si obiectivitatea cunostintelor
stiintifice, trebuie sa le supunem indoielii.
53 Cui îi aparţine expresia :”S-tabula rasa”?În ce constă esenţa ei?
(Din latină tradus prin Tablă ştearsă) este caracterizarea intelectului uman la
naştere, după empirişti.Expresia, provenită din traducerea latină a lucrării De Anima a
lui Aristotel, nu se găseşte la Locke, însă teoria poate fi identificată aici. Preluând de la
scolastici ideea asociată că "nu există nimic în intelect care nu a fost mai întâi în
simţuri", Gassendi şi Locke au făcut din aceasta o piesă importantă a empirismului lor.
Expresia Tabula rasa este folosită şi în psihanaliza lui Sigmund Freud. În viaţa
cotidiană, expresia are sensul de stare de ignoranţă crasă, de incultură sau într-o
locuţiune verbală: a şterge cu buretele trecutul
54 Sensualismul lui Locke se deosebeşte de raţionalismul lui Descartes prin:
Locke considera ca in afara simturilor nostre nu exista cunostinte veridice, iar
ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele. Descartes considera ca ptr a determina
veridicitatea si obiectivitatea cunostintelor stiintifice, trebuie sa le supunem indoielii.
Invatatura lui Descartes e despre cunostere este o invatatura rationalista deoarece
cunostintele stiintifice, considera el, sint de origine teoretica, iar stiinta experimentala
nu poate sa raspunda la intrebarile noastre.
55 Ce este substanţa în filosofia lui Spinoza?
Spinoza consideră că universul este identic cu Dumnezeu, Substanţă rezultată din
sine şi prin sine. Substanţa, noţiune preluată din filosofia scolastică, nu are o realitate
materială, ci o esenţă metafizică, fiind dotată cu atribute infinite, din care inteligenţa
umană nu poate cuprinde decât două: lumea obiectelor materiale şi manifestările
gândirii.
56 Expresia « Libertatea este necesitatea cunoscută » aparţine
lui.........................şi poate fi înţeleasă astfel :
Spinoza si Hegel, exprima posibilitatea de a alege dintr-un evantai de posibilitati
si de a decide fara contringeri exteriore, exprimata in posibilitatea de a analiza efectiv
scopul propus si obiectivul realizat
57 Statul în viziunea lui Hobbes este rezultatul...
..unei creatii artificiale, statul nu rezulta dintr-o inclinatie a omului spre viata
sociala, ci dimpotriva, din necesitatea temperarii agresivitatii lui natural.
58 În ce constă învăţătura lui Leibniz despre „ monade”.
Sistemul filozofic a lui Leibnz pune la baza existentei “monadele”, elemente
spirituale invizibile, independente unele de altele, inzestrate cu o forta activa. In
consecinta, materia nu este decit o manifestare exterioara a monadelor. Fiecare monada
oglindeste intregul univers; concordanta dintre activitatea monadelor este asigurata de
“armonia prestabilita”, create de monada suprema: Dumnezeu.
59 Iluminismul are următorii reprezentanţi:
Montesquieu, Voltaire, Diderot, Jean-Jacques Rousseau, Marivaux,
Beaumarchais, Daniel Defoe, Jonathan Swift, Johann Wolfgang Goethe, Samuil Micu,
Petru Maior
60 Unde apare filosofia Iluminismului şi prin ce se caracterizează ea?
primele idei iluministe apar in anglia dupa revolutia burgheza 1686, in
Franta,dupa revol. Franceza1789. promovarea rationalismului, caracter laic si
anticleric, combaterea fanatismului si a dogmelor, idée emanciparii prin cultura
61 Reprezentanţii filosofiei clasice germane sunt:
Reprezentantii de vaza a filosofiei clasice germane sunt: I.Kant; J.Fichte;
F.Schelling; G.Hegel; L.Feuerback.
62 În activitatea lui Kant deosebim următoarele perioade:
In activitatea lui Kant deosebim 2 mari perioade:perioada precriticista(1746-
1770)se ocupa mai mult de studieerea stiintele nature; perioada crecitista(1770-1804)
Reflectarai lumii in constructii logice.
63 „ Apriorismul” lui Kant constă în :
Numai cu ajut. Ratiunii se nasc ideile care sunt calauze pentru cunostere. Cunosterea
este un process de reflectare lumii in constructii logice. Spatial si timpul sunt
fenomenele care nu depend de om,insa ele sunt permament.
64 Explicaţi ce înseamnă la Kant noţiunea de „cunoştinţe apriorice”.
La Kant notiunea de ”cunostiinte apriorice” inseamna acele cunostinte ce se
bazeaza doar pe ratiunesi sau gindire. Cunostintele apriorice se ocupau nu de lucruri, ci
de modul de cunoastere a lucrurlor.
65 Explicaţi ce înseamnă la Kant noţiunea de „cunoştinţe aposteriorice”.
La Kant notiunea de aposteriorice insemna acele cunostiinte ce sunt capatate prin
experienta.
66 Explicaţi noţiunile  de „fenomen” şi  „lucru în sine”  la Kant:
Idealismul lui Knat consta din teoria sa despre existent”lucrurilor in sine”(adica lumia
cum e data) si ” fenomene”(lumia prin experienta). Considera ca exista o lume a
lucrurilor ce nu paote, nici senzatiile nici ratiunea in viziunea nu ne ofere informatia
adevarata despre lucrurile in sine ele fiind trancendente adica aflindu-se dupa limitele
cunoasterii.Fenomene :manifestarea exterioara pentru subiectul cunoscator;
67 Ce este „imperativul categoric” la Kant?
In domeniul filozofie morale Kant inainteaza idea de imperativ categoric care
poate fi formulat astfel-procedeaza asrfel incit maxima vointei tale sa poata deveni
principiul legislatiei universale.
 68 Ce sunt antinomiile la Kant?
O serie de 4 perechi de afirmatii contrarii, cu egala indreptatire, ce se pot face cu privire
la cosmos; problema inceputului si compunerii lumii. “Lumia e fiinta – lumia e
infiinta”; “ In lume exista libertate- in lume nu exista libertate ci numai cauzabilitate.”

69 Idealismul lui Hegel este un idealism absolut. Cum înţelegeţi această

afirmaţie?
la baza lumii se afla ideea absoluta, spiritual se afla in permanenta miscare, ideea
absoluta=gindirea, ratiunea

70 Ce este dialectica hegeliană?

Hegel foloseste metoda dialectica.Filosoful perzinta dialectica ca pe o logica noua,ca pe
o logica deosebita de logica formala.Pentru el gindirea si cunoasterea este un process
care se dezvolta pe o linie ascendenta, oricarei dezvoltari este autodezvoltarea, adica ca
dezvoltarea are natura spiritual.

71 Care sunt legile dialectice?

Hegel foloseste dialectica care se bazeaza pe trei legi:1.Legea unitatii si luptei
contrariilor;2.Legea transformarilor calitative si cantitative reciproce;3. Legea
negarii,negatiei care presupune ca teza devine o antiteza si pe urma are loc sinteza. La
baza lor se afla un principiu impersonal care exista dincolo de om si omenire.

72 Hegel este  reprezentant de vază al :

sensualismului
raţionalismului
idealismului subiectiv
idealismului obiectiv
materialismului
Explicaţi de ce?
Hegel este reprezentat de vaza al idealismului obiectiv deoarece la baza lor se
afla un principiu impersonal care exista dincolo de om si omenire. La temelia caruia
pune teza despre identitatea dintre existenta si gindire ca manifectare a ideii absolute.

73 Numiţi principalele direcţii filosofice contemporane.

Existentialismul; progmatismul; pozitivismul; fenomenologie; idealismul;
materializmul; traditionala-legata de dezvoltarea anumitor traditii religioase, de acu
existente in filozof.; netraditioanala-legta de aparitia a noi directii in filozof. religioasa
care nu au existat mai inainte

74 Ce este iraţionalismul? Numiţi principalii reprezentanţi :

iraţionalismul.reprez.notiune conform careia ratiunea nu este singurul mijlok
de descoperire adevarului, el poate fi cunoscut si prin intuitie si iluminare. Supra
apreciaza posibilitatea cunoasterii lumii pe cale ratioanala.Shopenhauer,
Nietzche,Scheng.

75 Numiţi etapele principale ale dezvoltării Voinţei Mondiale la A.

Shopenhauer.
Shopenhauer sustina ca vointa sta bazelel reprezentari lumii, avind o puternica
forta, lipsita de ratiune si de scop, vointa sta nu numai la baza actiuni omului ce
determina intriaga realitate, organic cu anprganica. Vointa se manifesta in lumea
animal ca forta vitala. –alegerea jertfei dorite, –crearia unui “plan de atac” ,- executaria
planului.

76 Ce este „voinţa spre putere” la Nietzsche ?

Rol central in gindirea lui, “esenta cea mai intima a existentei este vointa de
putere”. Vointa spre putere este analizata ca relatia interna a unui conflict, ca structura
intima a devenirii. Aceasta conceptie permite depasirea omului, nu eliminarea lui, ci
abandonarea vechilor idoli si sperantei intr-o lume de dincolo, acceptarea vietii ca
aspiratia spre putere.

77 Cum este conceput omul în filosofia existenţialistă?

Omul este conceput ca existenta si este in acelasi timp si natura biologica dar isi
depaseste o asemenea conditie comuna

78 Caracterizaţi pe scurt pozitivismul şi formele lui principale.

În conceptia filosofilor analitici, „pozitivul” este definit ca ansamblul „faptelor”
care cuprind în parte „întâmplări” şi „evenimente”, în parte ordonări structurate de
durată, adică „institutii” şi „stări”.-pozitivism social(cu character practic),-pozitivism
evolutiv(cu character teoretic)

79 Numiţi principalii reprezentanţi ai gîndirii filosofice din Moldova

cantemir, milescu-apataru, gr.ureche,miron costing, ion neculce.

80 Esenţa filosofiei istorice a cronicarilor moldoveni:

Letopisetul Tarii Moldovei-ideea unitatii de originea romanilor, latinitatea limbii
romane,deosebiria pe om de animale, etc.

81 Succint caracterizaţi conceptul filosofic al lui Milescu – Spătaru ?

Conceptia lui filozofica contine multe tendinte positive, si multe elemente
materialiste se inpletesc cu conceptia deist-religioasa. Milescu – Spătaru a incercat sa
lamuriasca lumia din pozitie materialiste, si la baza caria statia apa, aerul, focul,
pamintul. El a tradus mai multe cartin, printer care Vechiul testament, calatoria din
china, unde in jurnalul sau a descries traiul chinezilor-eveniment nou ptr europeni

82 Numiţi principalele opere filosofice ale lui D. Cantemir :

divanul sau gilceava inteleptului cu lumea sau cu gindetul cu trupul; imaginea
tainica a stiintei sacre; descrierea moldovei, istoria ieroglifica

83 Numiţi trăsăturile specifice ale Iluminismului moldovenesc :

Iluminizmulmoldovenesc s-a manifestat prin lupta pentru elumia rational,
societatile bazate pe religie, libertate politica drepturi civile.

84 Creaţia lui M. Eminescu a fost influenţată de creaţia lui I. Kant şi A.

Shopenhauer. Demonstraţi: