FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE

1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC

2. FIZIOLIGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE

3. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE STRIATE DE TIP CARDIAC

 1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC

• ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

• FIZIOLOGIA PLĂCII MOTORII

• CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

• MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

• UNITATEA MOTORIE

• TIPURI DE CONTRACŢII ALE FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

 ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE
SCHELETICE

• formă cvasicilindrică
 diametrul = 25-100 m
 lungimea = 1- 300 mm
• multinucleată
• membrana celulară = sarcolema
 structură specifică – sistemul sarcotubular
• citoplasma = sarcoplasma
contractilă (inoplasma)  aparatul contractil  miofibrilele
necontractilă  organite celulare comune
 structuri specifice  mioglobină
 sistemul sarcotubular
 MIOFIBRILELE
- organite speciale contractile
- grosime 0,2 - 2 m
- dispuse pe întreaga lungime a fibrei musculare 80% din vol. fibrei
STRUCTURA
 miofibrilele miofilamente contractile  proteine musculare
ORGANIZAREA – succesiune de benzi (discuri):
clare, izotrope (discurile I) conţin actină
împărţite în 2 hemidiscuri de banda Z
întunecate, anizotrope (discurile A)
 conţin miozină şi parţial actină
 central banda H, bisectată de linia M
 SARCOMERUL
• unitatea morfofuncţională a miofibrilei

• delimitat de două membrane Z succesive

• format dintr-un disc întunecat şi 2 hemidiscuri clare

• lungime de 2,5 m în repaus

• se scurtează în timpul contracţiei prin glisarea filamentelor de

actină printre cele de miozină apropierea membranelor Z
 STRUCTURA SARCOMERULUI

Sarcomere
(2 m)
Actin
Myosin M-Zone Myosin

Myosin

Myosin Myosin

Myosin
Crossbridge

Myosin A Band Myosin

I Band Z-Line
 MIOFILAMENTELE CONTRACTILE
• MIOFILAMENTE GROASE
 constituite din miozină
 diametrul = 10 nm
 lungimea = 2m
• MIOFILAMENTE SUBŢIRI
 constituite din actină
 diametrul = 5 nm
 lungimea = 2m
• RAPORTURILE ÎNTRE MIOFILAMENTE
 1 miofilament de miozină/6 miofilamente de actină
 1 miofilament de actină/3 miofilamente de miozină
• STRUCTURA
 proteine contractile  actina şi miozina
 proteine reglatoare  troponina şi tropomiozina (numai în struct.
miofilamentelor subţiri)
 MIOZINA
– fracţiune proteică majoră,complexă, asimetrică
STRUCTURA – 2 lanţuri grele şi 4 lanţuri uşoare:
light meromiozina (LMM)  constituie axul filamentului de miozină
 2 lanţuri grele cu o conformaţie alfa-helix
înfăşurate unul în jurul celuilalt
heavy meromiozina (HMM)
 capul miozinei şi gâtul sau braţul lanţurile grele
 lanţurile uşoare
 CAPUL MIOZINIC
• orientare faţă de axul filamentului la: 90° în condiţii de repaus
45°în timpul contracţiei

• afinitate var. pt. actină  prez. Ca++  activit. ATP-azei miozinice

 afinitate redusă  legături acto-miozinice slabe  relaxare musc.
 situsul nucleotidic fixează ATP
 afinitate mare
 legături acto-miozinice puternice  contracţie musc.
 hidroliza ATP generează ADP + Pi + E
 situsul nucleotidic elimină prod. de hidrol. ai ATP-ului
 energia este utilizată pentru flexia capului pe braţ
 ACTINA
• 2 forme de actină:
 actina globulară (actina G)  monomerică
 actina fibrilară (actina F)  polimerică
 conţine 340-380 monomeri de actină G
• proprietăţile actinei
 capacitate de polimerizare
 interacţiunea cu miozina

Troponin-I
Troponin-C
Tropomyosin
Troponin-T

F-Actin [
G-Actin monomer
 TROPOMIOZINA
– dispusă sub formă de bastonaşe de-a lungul
miofilamentului de actină
RAPORTURI:
 1 moleculă de tropomiozină/7 monomeri
de actină G
 50 molecule de tropomiozină/filament de
actină
ROL:
 se interpune între filamentul de actină şi cel
de miozină
 împiedică interacţiunea actomiozinică în
condiţii de repaus
 când Ca++ citosolic  (10-5) se deplasează
lateral  formarea punţilor transversale
actomiozinice  iniţierea contracţiei
 când Ca++ citosolic  (10-7) revine în poziţia
iniţială  relaxarea prin decuplarea
contracţiei
 TROPONINA
• este ataşată de unul din capetele
moleculei de tropomiozină
• complex de molecule reglatorii :
 Troponina C  fix. Ca++ din citosol 
modif. conformaţională a Tn.
 deplasarea tropomiozinei cuplarea
acto-miozinică
 Troponina T  leagă complexul
troponinic de tropomizină
 Troponina I
 leagă complexul troponinic
de actină
 menţine tropomiozina în
poziţie de blocare a interacţiunii
 inhibă activitatea ATP-azică a
apului miozinic
 SISTEMUL SARCOTUBULAR

• TUBULII T (TRANSVERSALI)
 continuare intracelulară a sarcolemei la
nivelul joncţiunii dintre discul clar şi
întunecat
 prezintă canale lente de Ca++ voltaj
dependente activate de PA

• TUBULII L (LONGITUDINALI)
 reţea dispusă în jurul miofibrilelor  RS cu
dilataţii laterale, bogate în Ca++  cisterne
terminale
 prezintă canale lente de Ca++ voltaj
dependente cuplate cu canalele tubilor T TRIADA SARCOPLASMATICĂ
  Ca++ citosolic  CONTRACTIE
•1 tubul T şi 2 cisterne
 prezintă pompă de Ca++  reintroduce 2
Ca++/1 ATP  Ca++  RELAXARE terminale
 conţine o proteină – calsechestrina  •2 triade /sarcomer
fixează Ca++ în depozite
•asigură cuplarea excitaţiei cu
contracţia
 MIOGLOBINA

• CARACTERISTICI
– heteroproteină care conţine Fe2+
– structură asemănătoare unei unităţi de hemoglobină
– constituie un rezervor temporar de oxigen

• CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE

(în funcţie de cantitatea de mioglobină):

- fibre musculare roşii de tip I (oxidativ)

- bogate în mioglobină
- metabolism predominent aerob
- fibre musculare albe de tip II (glicolitic)
- sărace în mioglobină
- metabolism predominent anaerob
 PLACA MOTORIE
(JONCŢIUNEA NEURO-MUSCULARĂ)
• STRUCTURA
 componenta presinaptică - terminaţia butonată a motoneuronului
 fanta sinaptică
 componenta postsinaptică - sarcolema fibrei musculare
 SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN PLACA MOTORIE
• eliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică
 declanşată de propagarea potenţ. de acţ. în butonul terminal
 prin exocitoză
 mediată de Ca++
• difuziunea acetilcolinei în fanta sinaptică spre sarcolemă
 SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN PLACA MOTORIE

• acţiunea acetilcolinei asupra receptorului nicotinic postsinaptic

 influx de Na+ potenţial postsinaptic excitator =potenţial de placă 
sumare  potenţial prag deschide canalle rapide de Na+ voltaj-depend.
 potenţial de acţiune la nivelul sarcolemei  propag. prin curenţi locali 
potenţ. de acţ. postsinaptic propagat
• înlăturarea acetilcolinei din fanta sinaptică
 hidroliză acetilcolinesteraza  desface complexul postsinaptic receptor-
acetilcolină  inactivează acetilcolina
 BLOCAREA TRANSMITERII SINAPTICE PRIN PLACA
MOTORIE
- timpul de întârziere al transm. sinaptice prin placa motorie = 0,5–1 msec
blocantele plăcii motorii:
 blocante ale receptorului acetilcolinic
 subst. de tip curara
 scad amplitudinea şi durata potenţialului postsinaptic
propagat progres. pe măsura accentuării curarizării
 blocaj complet (curarizare totală) amplit. a  cu 1/3
 blocante ce produc o inexcitabilitate neuromusculară
 subst. de tipul decametoniu, succinilcolina
 menţin depolarizată placa motorie
imp. blocantelor  medicaţie adjuvantă în anestezie pt. interv. chirurgicale
 permit obţ. relax. musc.
 combat spasmele şi convulsiile
anticurarizantele  ezerina, prostigmina
 inhibă acetilcolinesteraza  acumularea acetilcolinei la
niv. plăcii motorii  atingerea pragului de declanşare a
unui potenţ. de acţ. propagat
 CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA
MUSCULARĂ SCHELETICĂ
• DEFINIŢIE
 succesiunea de fenomene care realizează legătura funcţională între sarcolemă
şi structurile contractile  declanşarea, întreţinerea şi întreruperea contracţiei
• DECLANŞAREA CONTRACŢIEI MUSCULARE
1. Propagarea potenţ. de acţ. de-a lungul sarcolemei  pătrunde în interiorul
fibrei musculare prin tubii T deschiderea canalelor de Ca++ din membr.
cisternelor terminale ale reticolului sarcoplasmatic
2. Ca++ din cisternele terminale trece în sarcoplasmă prin deschiderea canalelor
de Ca++  creşte conc. Ca++ citosolic (10-7M – 10-5M )
3. Ca++ eliberat se fixează pe troponina C  complexul troponină-tropomiozină
îşi schimbă poziţia tropomiozina este deplasată lateral formarea punţilor
transversale actomiozinice contracţia
 activarea ATP-azei miozinice hidroliza ATP-ului elib. energia necesară
contracţiei
 CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA
MUSCULARĂ SCHELETICĂ
• RELAXAREA MUSCULARĂ

– sub acţ. Ca++ ATP-azei  Ca++ este pompat activ în reticulul sarcoplasmatic
stocat de o proteină =calseqestrina

–  Ca++ citosolic (10-5M – 10-7M ) stoparea contracţiei relaxare prin:

 revenirea complexului troponină-tropomiozină în
poziţia iniţială
 blocarea interacţiunii dintre actină şi miozină
 MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ
SCHELETICĂ
• are la bază alunecarea (glisarea) miofilamentelor de actină printre cele de
miozină
• pătrund mai adânc spre centrul sarcomerului  apropierea membranelor Z şi
scurtarea sarcomerului  hemidiscurile clare se micşorează, iar discul
întunecat rămâne nemodificat
• punţile actomiozinice se formează şi se desfac ciclic
=“ciclul punţilor”  se repetă cât conc. Ca2+ citosolic este 10-5 M
 încetează când conc. Ca2+ citosolic  la 10-7 M
• nu toate ciclurile punţilor se desfăşoară simultan  o parte trebuie să
menţină „ancorate” filamentele de actină deja glisate spre interiorul
sarcomerului
• în timpul desfăşurării unui ciclu  capul miozinic îşi schimbă afinitatea faţă de
filamentul de actină = substratul molecular al contracţiei musculare.
 MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ
SCHELETICĂ
1. afinitatea capului miozinic este scăzută  legăturile actomiozinice sunt slabe dacă la nivelul
situsului nucleotidic se află fixat ATP
- odată cu activarea ATP-azei miozinice  produşii de hidroliză - ADP şi Pi
 între capul miozinic şi axul filam. de miozină există un unghi de 90

2. afinitatea capului miozinic creşte  legăturile actomiozinice devin puternice

când prod. finali de hidrol. ai ATP-ului (Pi) sunt eliminaţi compl. de la nivelul
situsului nucleotidic
- energia rezultată în urma hidrolizei ATP-ului este utilizată pentru micşorarea
unghiul dintre capul miozinic şi axul filamentului, de la 90 la 45  “flexia”
capului pe braţul miozinic  glisarea filamentului de actină spre centrul
sarcomerului, pe o dist. egală cu mărimea unei molec. de actină-G (5-10 nm)

3. desfacerea legăturii transversale  reluarea unui nou ciclu contractil

 fixarea unei noi molecule de ATP pe situsul nucleotidic  se restabilesc
legăturile slabe şi capul revine la poziţia iniţială (90)
 la reluarea ciclului punţii  capul mioz. se leagă de următoarea actină-G
 în lipsa ATP-ului punţile actomiozinice rămân ataşate şi ciclurile sunt blocate
 rigiditatea cadaverică (‘rigor mortis’) manif. la câteva ore de la deces
Step 1: Release of Ca2+-dependent regulatory mechanisms
allows binding of myosin head to the actin filament.

Resting muscle Step 1

Ca2+
ADP+Pi [Ca2+]i
Rest ~10-7 M
Stim ~10-5 M

A + M l ADP l Pi
High actin affinity *
ADP+Pi

Binding of myosin head

to actin filament A -M l ADP l Pi
Step 2: Ca2+
ADP+Pi
Release of ATP hydrolysis
products causes a change in A + M l ADP l Pi *
myosin head conformation Resting muscle
ADP+Pi
that results in the power
stroke and generation of A -M l ADP l Pi
increased tension. Binding of myosin head
to actin filament

Power Stroke
* Step 2
Pi
A-M ADP
Step 3:
Ca2+
Binding of ATP to myosin ADP+Pi
head stimulates the release of
myosin from actin filament. A + M l ADP l Pi *
ADP+Pi
*
A-M l ADP l Pi

ATP

A-M l ATP
Low actin affinity Pi
*

ADP
Step 3 ATP A-M
 Ca2+
Step 4 A + M l ADP l Pi
ADP+Pi

*
High actin affinity
ADP+Pi

Step 4: A-M l ADP l Pi

* Rapid hydrolysis of ATP

ATP causes change in myosin
head conformation to
A-M ATP return to high actin
Low actin affinity affinity state.
Pi
*

ADP
ATP A-M
 Cycle stops here in Resting muscle
relaxed living muscle Ca2+
(due to removal of ADP+Pi
myoplasmic calcium)
A + M l ADP l Pi
*
High actin affinity
ADP+Pi

A-M l ADP l Pi

ATP

A-M ATP
Low actin affinity Pi
*

ADP
Cycle stops here in
ATP A-M
Rigor Complex
absence of ATP (rigor
mortis)
 UNITATEA MOTORIE
STRUCTURA
- motoneuron
- prelungirea axonică a motoneuronului (nervul motor periferic)
- totalitatea fibrelor musc. striate care stabilesc sinapse cu nervul motor
-
CARACTERISTICI
 muşchiul scheletic + nervul său = ansamblu de unităţi motorii
 raportul dintre numărul de fibre musculare scheletice deservite de un
sing. axon dep. de poz. anatomică şi funcţională a muşchilor
 unitatea motorie  unitate contractilă  toate cel. musc. din unit.
motorie se contr. simultan
 tonusul muscular o parte din unit. motorii de activ. alternativ în
cond. de repaus musc.
 UNITATEA MOTORIE
• CLASIFICARE UNITĂŢILOR MOTORII
- unităţi motorii mici (de tip I)
- în muşchii implicaţi în controlul unor mişcări fine
- în muşchii extrinseci ai globilor oculari raportul este 3/1 - 6/1
- unităţi motorii mari (de tip II)
- în muşchii implic. în execut. unor mişc. grosiere  forţă de contr. 
- în muşchii centurii pelvine şi ai coapsei raportul este 100/1
 TIPURI DE CONTRACŢII ALE FIBREI
MUSCULARE SCHELETICE

• SECUSA

• TETANOSUL
 SECUSA
• DEFINIŢII
 secusa = contracţia musculară obţinută sub acţ. unui singur stimul
 miograma = înreg. grafică a secusei
Period of Period of
• PERIOADE Latent
contraction relaxation
 de latenţă = 0,01 sec period
 de contracţie = 0,04 sec

Tension (g)
 de relaxare = 0,05 sec

• EXEMPLE
 secuse care însoţesc frisonul
 secuse care însoţesc unele
reflexe proprioceptive (miotatic) 0 20 40 60 80 100 120 140
Time (ms)
• CLASIFICAREA MUŞCHILOR (în fcţ. de durata secusei)
 muşchi rapizi - conţin predominant fibre rapide (albe)
- au metabolism predominant glicolitic
 muşchi lenţi - conţin predominant fibre lente (roşii)
- au metabolism predominant oxidativ
 muşchi  amestec de fibre musculare rapide şi lente, în proporţii var.
 TIPURI DE CONTRACŢII MUSCULARE

• CONTRACŢIA IZOMETRICĂ
 muşchiul se contractă dezvoltă forţa maximă
 nu se scurtează
 întreaga cantitate de energie se transformă în căldură
 rol: participă la menţinerea posturii travaliu static

• CONTRACŢIA IZOTONICĂ
 muşchiul se contractă dezvoltă o forţă constantă
 se scurtează
 efectuează un lucru mecanic
 rol: deplasează segmente ale corpului  asigură
diferite forme de mişcare  travaliu dinamic
 SUMAŢIA SECUSELOR
• SUMAŢIA SPAŢIALĂ
 creşterea în intensitate a excitantului  recrutarea de noi unităţi
motorii creşte forţa de contracţie
 unităţile motorii mici  primele recrutate
 rezistenţă mare la oboseală
 rămân active pe tot parcursul contracţiei
 unităţile motorii mari  recrutate când intensitatea excitaţiei creşte

• SUMAŢIA TEMPORALĂ
 creşterea frecv. de stimulare  creşte Ca++ citosolic creşte forţa
de contracţie
 scurtarea perioadei de relaxare  scăderea restocării Ca++ în RS
 se manif. sub forma tetanosului
 TETANOSUL
• CAUZA
 impulsuri nervoase rapide, repetate, succesive şi de durată, care cad în perioada excitabilă a
muşchiului
• DEFINIŢIE  contracţie musculară prelungită
• CLASIFICARE
1. Tetanos incomplet - cu platou striat
- frecvenţa de stimulare permite relaxarea parţială a muşchiului
2. Tetanos complet - cu platou neted
- frecvenţa de stimulare nu permite relaxarea muşchiului
 OBOSEALA MUSCULARĂ

• DEFINIŢIE
 scăderea temporară a forţei de contracţie şi creşterea duratei
necesare relaxării, ca urmare a unei activităţi contractile prelungite
• MECANISMUL
 epuizarea rezervelor musculare de ATP, creatin-fosfat şi glucoză
 acumulare de acid lactic
2. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE

• PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE

• CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE

• MECANISMUL CONTRACŢIEI

• MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI

• CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A FIBRELOR MUSCULARE

NETEDE
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR
MUSCULARE NETEDE

• FORMA
 fusiformă  viscerele cavitare
 ramificată media arterelor mari

• STRUCTURĂ
 nucleu  unic, plasat central
 sarcolema  nu prezintă tubi T
 pompe de Ca++Na+/K+
 canale de Ca++, Na+, K+
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR
MUSCULARE NETEDE

• SARCOLEMA
 3 zone de specializare morfofuncţ.:

1. Caveolele
 microinvaginaţii ale sarcolemei  comunică
liber cu sp. extracel.

2. Ariile dense (corpii denşi)

 fixaţi pe faţa int. a plasmalemei
 dispuşi liberi în citoplasmă
 reprez. locul de ataşare al
miofilamentelor de actină

3. Joncţiunile intercelulare
rol în cuplarea electrică şi
metabolică
 PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR
MUSCULARE NETEDE
- nu există benzi Z
- nu există organizare sub formă de sarcomere
- raportul cantitativ miozină/actină = 1/8 –1/15 (1/2 la fibra striata)

• PROTEINELE CONTRACTILE
1. miofilamente de miozină
 printre filamentele de actină
 activitate ATP-azică mai redusă
 interacţ. cu actina  MLCK = miozin-light-chain-kinaza
(kinaza lanţului uşor al miozinei)
2. miofilamente de actină
 ataşate de corpii denşi
 au ataşate mai multe tipuri de proteine reglatorii:
 Tropomiozina  identică cu cea din musculatura striată
 Caldesmona  combină propr. troponinei I şi T
 1 molec. caldesmonă/4 molec. tropomiozină/28
molec. de actină
 Calmodulina  rolul troponinei C
 fixează 4 Ca++ într-un complex Ca++ -calmodulină
 CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ
NETEDĂ

• CREŞTEREA Ca++ INTRACELULAR 10-5 M

 canale ionice voltaj-depend. membr.
- deschise în momentul depol. fibrei
 canale ionice de Ca++ din RS
- deschise de mesageri secundari (IP3 )

• FIXAREA Ca++ PE CALMODULINĂ

 complex 4Ca++ - calmodulină

• ACTIVAREA KINAZEI LANŢULUI UŞOR MIOZINIC

(MLCK)
 fosforilarea lanţului uşor al miozinei
 creşte afinitatea miozinei faţă de actină
 activează ATP-aza miozinică
 CONTRACŢIA
 RELAXAREA FIBREI MUSCULARE NETEDE

• SCĂDEREA [Ca++] CITOSOLIC (10-7 M)

 Ca++ ATP-aza din membrana reticolului sarcoplasmatic
 Ca++ ATP-aza sarcolemală  eficacitate  în comparaţie cu cea
din membrana reticolului sarcoplasmatic

• DISOCIEREA COMPLEXULUI 4Ca++ -CALMODULINĂ

 inactivarea MLCK

• DEFOSFORILAREA MIOZINEI
 MLCP (miozin light chain phosphatase)
 MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ
NETEDĂ
• interacţiunea filamentelor de actină şi miozină  prin intermediul
punţilor transversale

• ciclurile de formare a punţilor transversale

 identice cu cele din muşchiul striat
 se desfăşoară cu viteză mult mai redusă

• forţa de contracţie mai mică număr mai mic de punţi transversale

• viteza de contracţie este mai mică  activităţi ATP-azice mai 

• capacitatea de scurtare este mult mai mare (sub 50% din lungimea
iniţială)  absenţei benzilor Z.
 MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI
• CLASIFICARE
– mecanisme membranare depolarizante sau hiperpolarizante
 includ potenţiale de membr. specifice tipului de fibră musc. netedă
– mecanisme umoral-hormonale
 implică acţiunea directă a unor factori metabolici locali (CO2, O2, acid lactic, K+) şi a
unor hormoni circulanţi sau locali (noradrenalină, adrenalină, histamină, ocitocină, etc)
asupra receptorilor membranari specifici
Contracţia fibrei musculare netede  indusă de creşterea Ca2+ citosolic prin:
- activarea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente
- activarea canalelor operate de ligand
- deschiderea canalelor activate prin intermediul proteinei Gq  activarea
fosfolipazei C  generarea de IP3 şi DAG
 IP3 induce eliberarea de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic
 formarea complexului Ca2+-calmodulină  contracţia
 DAG  activează proteinkinaza C membranară  susţine contracţia
Relaxarea fibrei musculare netede
 creşterea - AMPc (căi respiratorii)
- GMPc (vase)
 scad nivelul Ca2+ (stimularea recaptării în RS)
 CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A FIBRELOR
MUSCULARE NETEDE

• MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR

• MUŞCHI NETEZI DE TIP MULTIUNITAR

 MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR
(VISCERAL)
• LOCALIZARE
 intră în struct. tubului digestiv, uretere, uter

• CARACTERISTICI STRUCTURAL-FUNCŢIONALE
 funcţionează ca sinciţii (masă citoplasmatică, având mai mulţi nuclei,
rezultată prin fuziunea mai multor celule între care mai rămân
punţi intercelulare)
prez. “gap jonction” fluxuri ionice intercel. propag. PA contracţia
 nu au inervaţie proprie
 fibrele nervoase vegetative  varicozităţi cu med.chimic  fibre musculare
 potenţialul de repaus = - 50 mV, - 60 mV
 activ. el. spontană  unde lente de depolarizare  pragul detonant
(aprox. 35 mV) potenţial de acţ. propagat
 automatismul funcţ. (fibre cu rol de pacemaker)
 MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)
• POTENŢIALUL DE ACŢIUNE
 amplitudine mică
 durată mare (canale de Ca++ dense constanta de deschidere mai mare)
 clasificare - potenţiale de acţiune tipice – vârf (spike)
- potenţiale de acţiune cu platou
 MUŞCHII NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)

• MODIFICAREA POTENŢIALULUI TRANSMEMBRANAR

1. Sub acţ. acetilcolinei (excitaţie parasimpatică)  membrana se
depol. (- 50 mV  - 40 mV)  creşte tonusul muscular
2. Dacă depolarizarea este mai pronunţată  undele lente ating
pragul detonant  la vf. undei lente apar potenţ. de acţ.
propagate de tip spike  contracţia lentă a fibrei musc.
3. La stimulări foarte puternice  depolarizare totală  spikurile
dispar  tonusul musc. atinge val. max.
4. Sub acţ. noradrenalinei (excitaţie simpatică)  membr. se
hiperpolarizează (- 50 mV - 70 mV)  scade tonusul muscular
relaxarea muşchiului
 MUŞCHII NETEZI DE TIP MULTIUNITAR
• LOCALIZARE
 struct. irisului, a muşch. ciliari, muşch. horipilatori şi în unele vase
sangvine

CARACTERISTICI
 nu prezintă automatism funcţional
 nu conduc stimuli de la o fibră la alta
 se contractă numai în prezenţa excitaţiei nervoase extrinseci
(fiecare având o terminaţie nervoasă motorie proprie)
 elib. mediatorului  varicozităţi  joncţiuni de contact
 impulsul nervos  depolarizează membrana muşchiului neted până la
pragul detonant (35 mV)  contracţia
 organele  se contracta fin şi gradat, proport. cu intensitatea excitaţiei
 nu sunt sub control voluntar