Arhivele manastirilor de la Muntele Athos constituie cel mai mare depozit documentar inedit pentru

istoria medievala si moderna a Tarilor Romane, aflat in afara granitelor tarii. Fondurile de documente
romanesti de la cele douazeci de mari manastiri (in limbille slavona, greaca, rusa, franceza, roamna, si in
limba romana, cu caractere chirilice) s-au constiuit in secolele XV-XIX, atat la Muntele Athos cat si la
manastirile inchinate din tara, de unde documentele au fost luate dupa secularizarea averilor
manastiresti (1863) si duse la Sfantul Munte. Doar o mica parte au putut fi folosite in istoriografia
romaneasca, fiind pastrate in copii la Arhivele Nationale ale Romaniei. Apoi, o alta mica parte a fost
facuta publica prin stradaniile unor istorici romani si straini, inainte de primul razboi mondial (N. Iorga) si
in perioada interbelica (Marcu Beza, Teodor Bodogae, Emil Turdeanu, Grigore Nandris, G. Bals, Damian
P. Bogdan, Michel Lascaris, Gabriel Millet). Dupa al doilea razboi mondial, din cauza sistemului comunist
care a cazut peste Romania, cercetarea acestei teme s-a facut cu mare dificultate. Totusi, aceasta tema
s-a bucurat de atentia unor istorici romani importanti (Valentin Al. Georgescu, Alexandru Elian, Stefan
Andreescu, Andrei Pippidi, Gh. Moisescu, Paul Mihail, Ioan Dura, Radu Creteanu etc.) si a citorva
specialisti straini (A. Grabar, M. Chatzidakis, K. Chrysochoidis, M. Theochari etc.) si romani din exil (Petre
S. Nasturel, Emil Turdeanu, Nicoara Beldiceanu, Dumitru Nastase, Florin Marinescu). Un moment de
referinta in istoriografia legaturilor romano-athonite l-a reprezentat cartea lui P. S. Nasturel, Le Mont
Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations du milieu du XIVe siecle a 1654, Roma, 1986, in
care autorul a adunat intreaga bibliografie a temei, a supus-o unui sever examen critic si a ajuns la
concluzii innoitoare. In acelasi timp, un eveniment de maxima importanta pentru cunoasterea
legaturilor dintre Tarile Romane si Muntele Athos a fost constituit de deschiderea arhivelor de la
manastirile Sfintului Munte, incepind cu deceniul noua din sec. XX. Cercetatorii romani din exil, Dumitru
Nastase si Florin Marinescu, au publicat un prim volum cuprinzind rezumate succinte ale documentelor
romanesti (in limbile slava, romana si greaca) din Arhiva manastirii Simonopetra; dupa care, dupa 1990,
au urmat alte patru volume, alcatuite de cercetatorul Florin Marinescu, cuprinzind un numar foarte
mare de documente, din arhivele manastirilor Cutlumus, Xiropotamu, Sfintul Pavel si arhiva de la
Protatu,; la ultimele doua: Ρουμανικa eγγραφα του Αγίου Oρους. Αρχείο Πρωτaτου, Atena, 2001, ΧΙΙΙ+
658 p. si Ρουμανικa eγγραφα του Αγίου Oρους. Αρχείο Ιερaς Μονhς Αγίου Παυλου, Atena, 2002, 600 p.,
au colaborat si trei cercetatori din Romania implicati si in prezenta propunere de proiect (Petronel
Zahariuc, Stefan S. Gorovei si Maria Magdalena Szekely). Intre timp, ca un prim rezultat al unui proiect
inceput in 2006 au aparut in limba romana doua volume de documente din arhivele manastirilor
Xiropotam si Xenofon de la Sfantul Munte, editate de Florin Marinescu si Petronel Zahariuc. De
asemenea, un volum de peste 1.000 de pagini, lucrat de Petronel Zahariuc, Dumitru Nastase si Florin
Marinescu, va aparea in curind in Grecia, cuprinzind, de aceasta data, rezumate dezvoltate si descrieri
arhivistice detaliate ale documentelor din arhiva manastirii Simonopetra. Dupa 1989, si alti cercetatori
romani, din spatiul ecleziastic si din cel laic s-au ocupat de studierea acestor legaturi; trebuie sa amintim,
in special, cele doua volume de Marturii romanesti peste hotare. Mica enciclopedie, vol. I (1991) si II
(1998), Editura Enciclopedica, Bucuresti, intocmite de regretatul Virgil Candea. Un interes deosebit
pentru aceasta tema a aratat Ioan Moldoveanu, care a publicat mai multe articole privitoare la relatiile
dintre diferite manastiri athonite si Tarile Romane, adunate in volumul Contributii la istoria relatiilor
dintre Tarile Romane si Muntele Athos. In intimpinarea a 1040 de ani de la fondarea Muntelui Athos
(963-2003), Bucuresti, 2002. Un alt volum a fost intocmit de A. Zubco, Biserica din Tara Romaneasca şi
Moldova in secolele XIV-XVII. Relatiile cu Muntele Athos, Chisinau, 2001, dar din pacate, in acest caz,
avem de-a face cu o simpla compilatie. O incercare de sinteza au facut Ignatie Monahul si Gheorghe
Vasilescu, in volumul Romanii si Muntele Athos, Editura Paralela 45, 2002, adunand valoroase studii mai
vechi si mai noi, dar din pacate au incalcat cateva dintre regulile ce trebuie urmate la intocmirea unei
editii stiintifice, facand ca recursul la editiile princeps sa fie obligatoriu. In acelasi fel a fost publicata si o
alta colectie de studii Romanii şi Muntele Athos, vol. I-II, Ed. Lucman, 2006. De asemenea, pretioase
informatii se pot aduna si din descrierile calatoriilor la Muntele Athos (Vasile Andru s.a.), dar numai
dupa un examen critic foarte sever. Contributii stiintifice insemnate au adus si cercetatorii care au scris
despre monahismul romanesc la Athos, grupat in jurul schitului Prodromul (in ultimii ani asupra acestei
probleme a zabovit arhimandritul Veniamin Micle; vezi, spre exemplu, Manuscrisele romanesti de la
Prodromul, Muntele Athos, Sfanta Manastire Bistrita, 1999, 406p.). Pentru a putea valorific imensul
material documentar din arhivele manastirilor athonite, cercetatorii care compun echipa noastra cunosc
foarte bine paleografia slavona, paleografia romano-chirilica si paleografia greaca. Pe temeiul numarului
mare de documente de arhiva scoase la lumina se va putea preciza si intelege cu adevarat rolul jucat de
romani la Athos, precum si rolul jucat de Sfantul Munte in istoria noastra. Rezultatele cercetarii vor
putea servi si la lamurirea unor aspecte mai putin cunoscute ale istoriei tarilor din intregul spatiu
ortodox (a acelora care au facut parte din Imperiul bizantin, dar si a Ucrainei si Rusiei). De asemenea,
numai prin cercetarea si publicarea documentelor pastrate la Athos, se va putea scrie istoria unor
importante asezaminte monahale romanesti; astfel din documentele adapostite in arhivele manastirilor
athonite Simonopetra si Sfantul Pavel, ca si din arhiva de la Protatu, vom cunoaste istoria manastirilor
romanesti Mihai Voda (Bucuresti), Trei Ierarhi (Iasi), Todireni sau Burdujeni (Suceava), Precista (Galati),
Jitianu (Dolj) etc. Iar o data cunoscuta istoria acestor asezaminte, multe lucruri noi se vor putea spune
atat despre ctitorii lor, spre exemplu, Mihai Viteazul si Vasile Lupu, in cazul manastirii Mihai Voda si a
manastirii Trei Ierarhi, cat si despre istoria Bucurestilor si Iasilor, in cazul acelorasi doua manastiri
Progresul cunoasterii in acest domeniu este strans legat de ritmul in care se va publica tezaurul
documentar inedit din arhivele Sfantului Munte. De asemenea, patrimoniul documentar romanesc se va
imbogati substantial si se va regasi si in principalale colectii nationale de izvoare (de exemplu,
Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, si seria B, Tara Romaneasca). Pe langa volumele de
documente la care echipa noastra va lucra, vom alcatui si un repertoriu al marturiilor artistice romanesti
la Muntele Athos, cit mai complet cu putinta, dupa regulile stiintifice folosite in asemnea cercetari. Acest
repertoriu va cuprinde si o bibliografie a relatiilor dintre Tarile Romane si Muntele Athos. Bibliografie:
Irénée Doens, Bibliographie de la Sainte Montagne de l'Athos, Bibliotèque Athonite, Mont Athos, 2001
(editia a II-a); Moldoveanu, Ioan, Manastirea Esfigmenu de la Athos si Moldova (1650-1863), in Teologie
si viata, s. n., an. XI (LXXVII), nr. 8-12, 2001, p. 63-72; idem, Manastirea Dionisiu de la Muntele Athos si
Tarile Romane. Date noi, in Slujitor al Bisericii si al neamului. Parintele Prof. univ. dr Mircea Pacurariu,
membru corespondent al Academiei Romane, la implinirea varstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, 2002, p.
358-365; Romanii si Athosul. Pagini inedite din istoria legaturilor romanilor si Bisericii acestora cu Sfantul
Munte Athos, Barda, 2002; V. G. Tchentsova, Dionysios Iviritis et les pourparlers entre la Moldavie et la
Russie en 1656, în Inchinare lui Petre S. Nasturel la 80 de ani, vol. ingrijit de Ionel Candea, Paul
Cernovodeanu şi Gheorghe Lazar, Braila, 2003, p. 581-603; Stefan S. Gorovei, Un document fara pecete
şi o pecete fara document, in In honorem Paul Cernovodeanu, ed. Violeta Barbu, Bucuresti, 1998, p. 96-
102; Treasures of Mount Athos, B' Edition, Thessaloniki, 1997, 695 p. (cu bibliografia scrierilor despre
Muntele Athos); The Holy and Great Monastery of Vatopaidi. Tradition - History - Art, vol. I-II, Mount
Athos, 1998; The Treasury of the Protaton, vol. I, Mount Athos, 2001; Andre Grabar, L'empereur dans
l'art byzantin, Variorum Reprints, London, 1971; Florin Marinescu, Nikolaos Mertzimekis, Stefan cel
Mare si manastirea Zografu de la Muntele Athos, in Stefan cel Mare si Sfant. Atlet al credintei crestine,
Sfanta manastire Putna, 2004, p. 179-186; Constantinescu, Radu, Manuscrise de origine romaneasca din
colectii straine. Repertoriu, Bucuresti, 1986; Nicolaos A. Mertzimekis, Peri ton ktitoron tou purgou tou
arsana thV agioreitikhV monhV Zografou, in Byzantina, 20, 1999; Vlad Mischevca, Florin Marinescu,
Stefan cel Mare si Muntele Athos. Contributii, in volumul Stefan cel Mare la cinci secole de la moartea
sa, ed. Petronel Zahariuc, Silviu Vacaru, Ed. Alfa, Iasi, 2003, p. 317+335; Dumitru Nastase, Les debuts de
la communaute œcumenique du Mont Athos, in Συμμεικτα, 6, 1985, p. 251+314; Idem, Necunoscute ale
izvoarelor istoriei romanesti, in Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol, Iasi, XXX, 1993, 483-499;
Dimitri Obolensky, Un Commonwealth medieval: Bizantul. Europa de Rasarit, 500-1453, traducere de
Claudia Dumitriu, postfata de Nicolae-Serban Tanasoca, Bucuresti, 2002; Xyngopoulos, A., Un edifice du
voivode Etienne le Grand au Mont Athos, in Balkan Studies, 11, 1970; Mamalakis, I. P., Το Αγιον Ορος
δια μεσον τον αιωνων, Thessalonic, 1971; N. Oikonomides, Ιερα Μονη Δοχειαριου. Καταλογος του
αρχειου, in Συμμεικτα, III, 1979, p. 197-263; idem, Actes de Dionysiou, Paris, 1968; Idem, Actes de
Kastamonitou, Paris, 1978; Denise Papachryssanthou, Actes du Protaton, Paris, 1975; Barbu, Daniel,
Manuscrise bizantine in colectiile din Romania, Bucuresti, 1984; Delyannis, D., Ρουμανια. Ελλινισμος-
Τεχνη-Ορθοδοξια, Athens, 1995; D. Vamvakas, Ίερά Μονή Σίμονος Пέτρας. Κατάλογος του αρχείου,
Άθωνικά Συμμεικτα, 1, Atena, 1985, p. 105-153; K. Chrysoschoidis, , Ίερά Μονή Άγίου Παυλου.
Κατάλογος του αρχείου, Άθωνικά Συμμεικτα, 4, 1981, p. 251-300; K. Chrysoschoidis, P. Gounaridis, Ίερά
Μονή Καρακάλλου. Κατάλογος του αρχείου, Άθωνικά Συμμεικτα, 1, 1981, p. 7-104; A. Grabar, Les
revetements en or et en argent des icones byzantines du Moyen-Age, Venice, 1975; Mihail-Dimitri
Sturdza, Dictionnaire historique et genealogique des grandes familles de Grece, d'Albanie et de
Constantinople, Paris, 1983; Bosko Bojović, La patronage sur Chilandar (Mont Athos) et la légitimation
du pouvori princier, in Arta istoriei. Istoria artei, academicianul Razvan Theodorescu la 65 de ani,
<2007>, p. 37-48; Mirjana M. Masnic, The Icon of the Holy Virgin Vatopedini with a Portrait of voevoda
Ioan Radul, in Recueil des travaux de l'Institut d'etudes byzantines, XL, 2003, p. 313-321l; Cyril
Pavlikianov, The Athonite Monastery of Simonopetra in the Early 19th Century - the Archive Evidence, in
Etudes Balkaniques, nr. 3, 2002, p. 10-70.