Învăţarea prin proiecte.

Propuneri de aplicaţii practice

FLOAREŞ J. DANIELA
profesoară la Colegiul Naţional Catolic “Sf.Iosif”, Bacău

Argument. Strategie didactică confirmată de practică şi implementată de câţiva ani buni în

Statele Unite ale Americii şi în ţările Europei occidentale, învăţarea prin proiecte permite
centrarea instruirii pe elevi, implicarea acestora în activităţi autentice care au legătură cu viaţa reală
şi care îi pot ajuta să-şi dezvolte competenţele necesare în secolul XXI, dintre ele privilegiate fiind
atât învăţarea autonomă cât şi capacităţile de colaborare, de rezolvare a problemelor şi de analiză
critică. Este un tip de învăţare care are ca punct de plecare standarde curriculare şi de evaluare
promovând interdisciplinaritatea, investigaţia şi demonstraţia asimilărilor prin rezultate şi
performanţe. Metoda proiectului oferă posibilitatea de a folosi strategii de instruire variate, care se
adresează tuturor elevilor indiferent de stilul lor de învăţare sau de capacitatea intelectuală. Astfel
de proiecte pornesc de la întrebări cheie ale curriculumului şi stabilesc conexiuni între standardele
de performanţă (obiective de referinţă şi competenţe specifice), capacităţile cognitive de nivel
superior ale elevilor (creativitate, imaginaţie, inventivitate etc) şi viaţa reală.
Cuprins. Proiectele sunt utile pentru toţi elevii cu condiţia să aibă o semnificaţie, să fie
convingătoare, bine structurate şi să nu ceară un mare volum de lucru. Coordonatorul de proiect
(educator, învăţător, profesor, psiholog şcolar) este un facilitator, un consilier care îi monitorizează
şi îi sprijină pe elevi în munca lor de cercetare, de concepere şi de creaţie. Participarea la un proiect
îi ajută pe participanţi să lucreze în echipă, dar şi să-şi dezvolte competenţele de management
personal, să facă un prim pas conştient pe drumul dezvoltării lor personale. În funcţie de proiectul
sau activitatea în care sunt implicaţii, elevii pot lucra în echipă de proiect de 8-15 membri, în
grupuri mai mici de 5-6 membri sau pe perechi. Esenţială este stabilirea realistă a nevoilor de
învăţare a elevilor şi calitatea activităţilor de învăţare; iată câteva strategii utile, confirmate de
practică: folosirea hărţii ştiu-vreau să ştiu-am învăţat-cum am învăţat pentru depistarea nevoilor de
învăţare, verificarea periodică realizată de profesor împreună cu echipele de proiect, anunţarea
prealabilă a datelor verificărilor şi în ce constau acestea, folosirea întrebărilor de sondare şi a
metodei gândirii cu voce tare pentru transpunerea profesorului în postura elevului, adresarea de
întrebări fiecărui elev pentru a avea confimarea că a înţeles, oferirea de feedback pozitiv.
Tehnologia (calculator, internet) permite scoaterea proiectului din spaţiul limitat al sălii de
clasă prin colaborarea cu elevi, profesori, specialişti aflaţi la distanţă. Ea este folosită pentru a
îmbunătăţi procesul de învăţare cu atât mai mult cu cât oferă elevilor un control mai mare asupra
produselor finale, posibilitatea de a le personaliza şi de a le prezenta cu ajutorul instrumentelor
multimedia, ceea ce le place în mod deosebit.
Pentru o bună gestionare a proiectului, este extrem de important să se stabilească corect
detaliile acestuia, precum şi modalităţile de implicare a elevilor în toate activităţile, inclusiv în
evaluare (de exemplu, ca instrumentele specifice, pot fi extrem de utile folosirea unui calendar
general al proiectului şi a unui plan de implementare sau pentru evaluări punerea la punct împreună
cu elevii a unui plan care să includă itemi, o listă de verificare şi un grafic de timp).
Propuneri de proiecte. Prezentăm în continuare câteva idei personale de proiecte care
pornesc de la standarde curriculare stabilite pentru învăţarea limbii franceze la nivel liceal, dar care
pot fi adaptate şi aplicate de asemenea de profesori de alte specialităţi: română, engleză, sociologie,
informatică, istorie, geografie etc. sau de psihologul şcolar.
▪ PROIECTUL 1. Întrebare cheie: De ce avem nevoie de alţii? Clasa a XI-a : Voluntariatul
îţi schimbă viaţa (S’engager, ça change la vie) În cadrul acestui proiect, elevii acţionează ca
sociologi. Fără ca acest aspect să fie o condiţie obligatorie, ideale totuşi pentru acest tip de abordare

1
sunt clasele cu profil ştiinţe sociale care au în curriculum materia Sociologie. Acest lucru permite o
abordare interdisciplinară şi o colaborare a profesorului coordonator principal al proiectului
(specialitate limbă străină) cu profesorul de sociologie. Elevii sunt împărţiţi pe echipe de proiect de
câte 8-10 elevi. Ei fac propuneri pentru întrebările chestionarului, iar în urma conferinţelor cu
profesorii coordonatori care funcţionează ca monitori aleg întrebările cele mai potrivite şi concep
mai întâi în română, apoi în varianta franceză, un chestionar privind implicarea colegilor lor din
diferite clase în activităţi de voluntariat. În etapa următoare, elevii aplică aceste chestionare unor
grupuri ţintă selectate pe criterii de vârstă, respectiv câte o clasă pe nivel, în aşa fel încât să existe
cel puţin 100 de subiecţi participanţi la studiu. După aplicarea chestionarului, se interpretează
datele, se formulează concluzii şi se alege forma de prezentare a acestora, de exemplu un articol în
formulă bilingvă : română - franceză publicat pe site-ul sau în revista colegiului, o prezentare power
point sau o expoziţie de fotografii în oglindă: de o parte, imagini din timpul realizării
proiectului/cercetării sociologice, de cealaltă parte, imagini de la activităţile de voluntariat la care
au participat unii dintre elevii care au completat chestionarele.
Evaluarea se face în toate etapele proiectului, urmărindu-se implicarea reală a fiecărui elev :
etapa alegerii titlului şi temei proiectului, etapa stabilirii strategiilor de lucru, etapa conceperii
chestionarului, etapa interpretării datelor, etapa diseminării informaţiei şi a realizării
produsului/produselor finale, etapa evaluării finale. Criteriile principale evaluative pot fi în acest
caz capacitatea de a lucra în echipă, comunicativitatea şi creativitatea.
În condiţiile în care există acceptul colaborării, proiectul poate implica elevi şi profesori de la
mai multe licee. De asemenea, dacă se doreşte, proiectul poate depăşi cadrul instituţiilor şcolare, se
poate extinde cercetarea la nivelul comunităţii, ea aplicându-se pe criterii mai largi privind vârsta,
adică adolescenţi, tineri şi adulţi de diferite formaţii, psihologi, sociologi, asistenţi sociali, părinţi
etc. Din păcate un astfel de proiect extins ar cere o durată mai mare de timp, iar elevii ar fi nevoiţi
să prelucreze mult prea multe date pentru ca cercetarea să aibă relevanţă şi legătură cu realitatea. Ei
nu trebuie să fie sociologi, ci doar să intre în rol pentru a dobândi experienţă şi a-şi exersa abilităţile
de comunicare, colaborare etc.
▪ PROIECTUL 2. Întrebare cheie: Cum influenţează sistemele de guvernare individul?
Clasa a XII-a: Construirea noii Europe (Construire l’Europe): elevii acţionează ca
europarlamentari. Lucrând în echipe de 8-10, în funcţie de nevoile lor de învăţare, accesând diferite
surse (bibliotecă, internet), ei realizează mai întâi o cercetare privind statutul şi profilul unui
europarlamentar, se familiarizează cu competenţele organismelor Uniunii Europene sau fixează
informaţia pe care o au deja de la istorie şi geografie, exersând comunicarea într-o limbă străină pe
tematica respectivă. Este favorizată astfel, din nou, abordarea interdisciplinară. Etapa următoarea
presupune intrarea în rol: în cadrul echipei lor, independent de celelalte echipe pentru a creea un
cadrul competitiv, elevii depistează marile probleme europene şi mondiale, străduindu-se să meargă
de la analiza cauzelor spre găsirea unor soluţii pertinente. După evaluarea acestei etape, fiecare
echipă îşi trimite un număr egal de membri pentru lucrul pe comisii de lucru, în cadrul acestei etape
fiind prezentate, selectate, reformulate propunerile “grupurilor parlamentare”, după care toţi
“europarlamentarii” se întrunesc în plen pentru intervenţii, dezbateri şi vot. Produsul final al
proiectului poate fi o scrisoare deschisă, tehnoredactată într-o limbă străină pe care o cunosc sau în
formulă bi/trilingvă, respectiv română-franceză-engleză. Ea ar trebui să conţină concluziile şi
propunerile tinerilor “europarlamentari”, şi să fie trimisă Parlamentului European al Tinerilor.
Evaluarea finală, realizată atât de profesor/profesori coordonatori cât şi de colegi, vizează
prestaţia complexă, implicarea şi rezultatele obţinute de fiecare elev-“europarlamentar” în toate
etapele proiectului.
Proiectului poate creşte motivaţia pentru învăţarea limbilor străine şi prin faptul că simulează o
situaţie reală pe care o experimentează elevii care au proiecte câştigătoare în cadrul competiţiei
europene Euroscola şi primesc drept premiu grantul necesar şi dreptul de petrece o zi la Parlamentul
European de la Strasbourg în calitate de europarlamentari.

2
 ▪ PROIECTUL 3. Întrebare cheie: Vârstele umane se identifică cu stări de spirit specifice?
Clasa a XI-a : Adolescenţă, Prietenie, Iubire (Adolescence, Amitié, Amour) Elevii acţionează ca
reporteri. Împărţiţi în echipe de 8-10 membri, într-o primă etapă ei formulează întrebări pentru un
interviu şi culeg mărturii ilustrative pentru definirea subiectivă a celor trei cuvinte cheie:
adolescenţă, prietenie, iubire sau, în franceză, a celor 3 A. Dacă interviul depăşeşte nivelul şcolii şi
este extins la nivelul comunităţii, grupurile ţintă pot fi selectate pe criterii de vârstă, respectiv
copilărie, adolescenţă, maturitate, vârsta a treia. Dacă dotarea şcolii o permite, o altă etapă ar putea
presupune realizarea interviului pe internet, prin video conferinţe, şi, în măsura în care competenţele
de limbă sunt suficient de dezvoltate, intervievarea unor vorbitori de limbă franceză. În etapa
următoare a proiectului, echipele prezintă mărturiile culese, le aleg pe cele pe care le consideră mai
reprezentative, le traduc în limba franceză, apoi le postează pe site în formulă bilingvă română-
franceză sau le publică în revista liceului. De asemenea, dacă resursele materiale permit aceasta, se
poate scoate un mic volum cu mărturiile respective şi cu desene inspirate de ele, realizate de elevi
sau de cei intervievaţi.
▪ PROIECTUL 4. Întrebare cheie: Cum pot să am o influenţă? Clasa a X-a: Adolescenţa –
vârsta tuturor posibilităţilor (L’Adolescence – l’âge du possible) Folosind diferite surse de
documentare, elevii caută un adolescent, român sau străin, pe care care îl consideră reprezentativ şi
aleg să-l promoveze. În prima etapă, fiecare elev vine cu câte o propunere în cadrul echipei din care
face parte, după care se ia o decizie şi se porneşte la lucru. În etapa următoare, întreaga echipă
lucrează la conturarea şi prezentarea cât mai convingătoare a adolescentului ales, folosind desene
originale, fotografii, postere, citate, fond muzical, integrate într-o prezentare power point sau sub
formă de film scurt. În etapa de prezentare, echipele îşi promovează modelele, “idolii”, motivând
alegerea făcută, oferind detalii, răspunzând la întrebările celorlalte echipe de proiect şi ale
profesorului/profesorilor coordonatori, încercând să convingă în ceea ce priveşte reprezentativitatea
subiectului. În etapa finală, se verifică impactul pe care l-a avut fiecare prezentare, dacă a convins şi
în ce măsură, apoi se evaluează, se votează şi se realizează, dacă este cazul, un clasament al
prestaţiei fiecărei echipe acordându-se bonusuri şi premii. În buna tradiţie a interdisciplinarităţii, la
proiect pot fi invitaţi să colaboreze profesori de muzică, desen, informatică, psihologul şcolar sau
specialişti din afara şcolii etc.
Concluzie. Pentru a fi cu adevărat de folos şi a-şi împlini vocaţia, educatorul trebuie să pună
accentul pe comunicare şi să asigure o diversitate a metodelor didactice care pot motiva ceva mai
bine elevii în studiul lor, transformând clasa într-un spaţiu în care să se întâmple ceva captivant,
folositor, cu bătaie lungă pentru formarea personalităţii elevului. Astfel, elevi şi formatori, ar trebui
să fim pregătiţi atât pentru o comunicare de nivel intercultural, cât şi pentru celelalte provocări pe
care le aduce cu sine societatea cunoaşterii secolului XXI.
Învăţarea prin proiecte este o fereastră deschisă pentru educatorii care îşi doresc pentru ei şi
pentru elevii lor un orizont mai larg, mai generos, de perspectivă. Pentru toţi cei interesaţi, abc-ul
acestei învăţări poate fi parcurs mai ales prin cursurile propuse de platforma online iTeach
(Abordări bazate pe proiecte, Instruirea în societatea cunoaşterii, Evaluarea în şcolile secolului
XXI etc.), care este dedicată cu predilecţie dezvoltării profesionale a cadrelor didactice, oferind
cursuri de formare continuă şi accesul la resurse specifice pentru o activitate didactică şi o viziune
moderne.

Referinţe bibliografice:
1. http://iteach.ro/cursuri/course/;
2. http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c556+587++/. Programă şcolară limba
franceză.