Sunteți pe pagina 1din 11

1

1. ProfetismuI n generaI
a. Numele si definitia
- este o institutie religioas specific poporului srael,
fgduit nc din Deuteronom
- ncepe s se dezvolte odat cu Samuel si dureaz pn
n timpul lui Neemia (mijlocul sec. V)
- cuvntul .profet" nseamn: ,a vorbi pentru altul, ,n locul
altuia, ,a fi interpret al cuvintelor altuia
- pentru Sfintii Printi si Scriitorii bisericesti, profet
nseamn ,prezictor al viitorului
- profetul este gura Domnului fat de credinciosi; vesteste
credinciosilor ceea ce Domnul i spune
- profetul este, asadar, nu att ,prezictor al viitorului, ct,
mai ales, ,vestitor al voii lui Dumnezeu
- n Sfnta Scriptur sunt si alte denumiri pentru brbatii
cei luminati de Duhul lui Dumnezeu:
- aceste denumiri arat:
chipul cum primesc ei descoperirile
divine
functiile lor specifice
- ro`eb = vztor; hoze = privitor arat felul de a percepe
lucruri ascunse, prin viziuni
- denumiri din Sfnta Scriptur:
- omul lui Dumnezeu (ahve), dup raportul intim ce-l are
cu Divinitatea
- ngerul Domnului, solul, trimisul lui Dumnezeu, pentru c
are cunostintele sale de la Dumnezeu si are misiunea de a
le vesti oamenilor
- pstor, paznic, veghetor ntruct arat calea cea dreapt
pe care trebuie s umble poporul si s vegheze la
observarea Legii lui Dumnezeu
- definitie: !rofetii Vechiului Testament au fost cei mai de
seam nvttori ai poporului biblic, care, ca trimisi
extraordinari ai lui Dumnezeu, au conservat, au aprat si
au cultivat monoteismul Vechiului Testament, pregtindu-i
astfel pe credinciosi pentru Testamentul cel Nou si
desvrsit ncheiat de Mntuitorul lumii, Domnul nostru
Iisus Hristos
-. Vocatia si misiunea profetilor
- toti profetii au fost chemati la misiunea lor direct de
Dumnezeu
- slujirea profetic este ntemeiat pe o trimitere special
din partea lui Dumnezeu
- profetii au perceput n chip tainic vocea lui Dumnezeu
- darul profetic:
-era ntotdeauna un privilegiu personal, acordat de
Dumnezeu
-nu era ntemeiat pe vreun titlu ereditar, cum era
preotia
-nu-si avea originea n vreo dispozitie natural sau
vreo pregtire scolar
-pornea dintr-o inspiratie divin
- profetii acceptau chemarea divin n chip liber
- darul profetic prezint dou aspecte:
1. profetul percepe solia divin, comunicat
lui de o voce interioar care-l face s asculte cuvintele
tainice (.Cuvntul Domnului a fost ctre mine.")
2. un mijloc mai putin obisnuit al comunicrii
cu Dumnezeu era viziunea. Foarte rar este amintit visul
- profetii nu erau numai niste instrumente receptive, pur
pasive
- fiecare profet si are individualitatea sa personal, care
conlucreaz cu actiunea divin
- sugestiile divine se amestec cu ideile si sentimentele
fiecruia
- solia divin, asimilat personal, era transmis n chip
obisnuit prin cuvntri
- profetii au fost mai nti vorbitori, predicatori si apoi
scriitori
- misiunea profetic nu era o stare permanent, continu,
asa cum era preotia
- darul profetic a fost mprtsit si unor femei (de exemplu:
Hulda)
- uneori chemarea profetic era nsotit de un semn extern
(cojocul lui lie pentru Elisei)
- chemarea profetilor poate fi numit:
extraordinar, dac e privit dup
chipul cum era acordat si ndeplinit
ordinar, dac este privit ca
autoritate suprem de nvtmnt
pentru poporul srael
- de la Samuel pn la Maleahi (aprox. 700 ani) n-au lipsit
niciodat profetii
c. Numrul si deose-irea profetilor
- Sfnta Scriptur a pstrat un numr relativ mic de profeti
care au activat n srael
- este imposibil de stabilit numrul si numele lor
- evreii au numrat 48 de profeti si 8 profetese
- sirul profetilor ncepe cu Moise si continu pn n
vremea profetului Maleahi
- n sens mai larg, profeti au fost numiti si Adam, Enoh,
Lameh, Noe, Avraam, saac si acob
- profetii se mpart n dou clase, dup activitatea si
misiunea lor:
profeti vechi n-au scris cuvntrile
lor
profeti noi profeti scriitori
- cei mai vechi aveau misiunea s-i ndrepte numai pe
contemporani
- cei mai noi aveau sarcina s-i instruiasc pe
contemporani, dar si pe urmasii lor erau obligati s-si
scrie cuvntrile
- profeti mai vechi care au ndeplinit misiuni importante n
cadrul iconomiei divine: Samuel (secolul X), Gad si
Natan, contemporani cu regele David
- pe timpul dezbinrii regatului, dup moartea lui Solomon:
Ahia din Silo, apoi Semaia, ddo, Azaris, fiul lui Obed,
Hanani, Ehu, Miha, fiul lui Simla
- profetii lie si Elisei (sec. X) au avut misiunea s-i
fereasc pe contemporanii lor de idolatrie si s apere
monoteismul; predica lor era nsotit de minuni si preziceri
- despre Mntuitorul si mprtia Sa ei nu au anuntat nimic
- profetii mai noi (16, din care 4 mari si 12 mici) au fixat
profetiile lor n scris
- n Biblia ebraic se numr numai 15 profeti: saia,
eremia, ezechiel si 12 profeti mici (Daniel este trecut ntre
aghiografe chetubim)
- Biserica crestin l-a numrat ntotdeauna pe Daniel ntre
cei 4 profeti mari
- deosebirea ntre profetii mari si mici se face din cauza
scurtimii scrierilor unora
d. Ordinea cronologic a profetilor
- profetii scriitori se mpart dup epoca n care ei au
activat, astfel:
-n epoca asirian au activat saia cu cei 7 profeti mici
de la nceput
-n epoca haldaic: eremia, ezechiel, Daniel, Avacum
si Sofronie
-n epoca persan: Agheu, Zaharia si Maleahi
1. poca asirian
- Avdia e socotit, dup unii, primul profet scriitor n ordine
cronologic (sec. X sau V . H.)
-timpul cnd a scris este controversat
- ona a activat cam pe la 780
- Amos cam pe la 760
- Osea pe la 750
- oil n sec. V . H.
- saia ntre anii 740-690
- Miheia ntre anii 734-700
- Naum dup 761 si nainte de 612
- Avacum pe la 630-610
- Sofronie este privit drept contemporan cu Avacum
2. poca haldaic
- eremia activeaz ntre 627-586; nu se stie precis pn
cnd a trit profetul
- ezechiel ntre 598-570
- Daniel ntre 605-536
3. poca persan
- Agheu pe la 520
- Zaharia contemporan cu Agheu
- Maleahi pe la 450
- alt mprtire a profetilor:
- profeti anteexilici pn la anul 586
- profeti exilici
- profeti postexilici dup anul 538
e. Scrierile profetice si stilul lor
- profetii au fost la nceput cuvnttori, iar nu scriitori;
ncepeau cuvntrile cu .Ascultati"
- foarte rar, Dumnezeu a dat porunc expres s fie scrise
cuvntrile profetice
- operele profetice nu s-au scris deodat, n mod continuu,
ci bucat cu bucat, fragment cu fragment
- au fost scrise asa cum au fost rostite cuvntrile, n
diferite timpuri si cu diferite prilejuri
- cele mai multe crti profetice par a fi un fel de rezumat al
cuvntrilor rostite oral
- pe la sfrsitul vietii lor, cei mai multi profeti si-au scris, n
rezumat, cuvntrile rostite timp de mai multi ani, din
ndemnul divin
- stilul crtilor este foarte variat, cteodat este oratoric si
poetic
- profetii erau cuvnttori inspirati de Dumnezeu, de aceea
se poate vorbi despre un gen de exprimare profetic, care
se apropie adeseori de cel poetic
- modul de vorbire al profetilor e de multe ori neclar, mai
ales acolo unde este vorba despre profetii propriu-zise,
adic despre vestirea viitorului
- profetiile arat , pe scurt, evenimentele viitoare, care
primesc lumin abia dup mplinirea lor
- cauze a neclarittii unor profetii:
- sublimitatea cuprinsului, care trateaz
despre mistere ce nu se pot ptrunde cu ratiunea
omeneasc
- chipul cum erau instruiti profetii de ctre
Dumnezeu, pe calea viziunilor
- se deosebesc trei specii de viziuni:
a) viziuni prin care se nftiseaz unele
lucruri prin mijlocirea simturilor externe
b) viziuni prin care se imprim unele
imagini pe cale interioar; aici se
numr si viziunile simbolice
c) iluminarea ratiunii pe cale
supranatural, spre a cunoaste
misterele Providentei
- profetii descriu evenimentele asa cum le-au vzut ei, si
numai cele pe care ei le-au vzut
- evenimentele viitoare ni le nftiseaz ca prezente sau
chiar ca trecute
- pentru profet lucrurile viitoare apar ca trecute, cci ele
sunt anticipate n viziune
- profetii, primind cunostinte prin viziuni, descriu
evenimentele viitoare, fie prin imagini scoase din istoria
antic a poporului, fie prin imagini simbolice
- ei evit exprimarea abstract
f. Pozitia criticii moderne fat de profetismul lui Israel
- critica radical nu admite c profetii au primit pe cale
supranatural misiunea lor de la Dumnezeu
- aceast critic presupune c profetii nsisi si-au asumat
aceast misiune, din propria initiativ
- criticii radicali i aseamn pe profetii biblici cu ghicitorii
pgni din antichitate, i socotesc niste exaltati mistici,
niste moralisti severi
- criticii tgduiesc c profetismul biblic este o institutie
unic si specific a poporului biblic
- profetii aveau convingerea ferm si intim c Dumnezeu,
ntr-adevr, le vorbea atunci cnd li se fceau comunicri
de sus
2. ProfetuI Isaia
a. Viata, rolul si situatia politic n care a trit profetul
- cartea si are numele de la profetul care a compus-o
- esaiahu nseamn n evreieste .mntuirea lui Iahve"
- numele este nrudit cu cel al lui osua, Elisei, Osea si
isus
- n greceste: isaias; n latin: saias sau esaias; n
romneste: saia sau saie
- tatl lui saia: Amot
- unii Sfinti Printi credeau c tatl lui saia e aceeasi
persoan cu profetul Amos din Tecua
- identificarea ns este imposibil din cauz c cele dou
nume se deosebesc, n ortografia lor
- personalitatea lui saia este impozant si raporturile sale
cu regii sunt pline de demnitate, nct pare c vorbeste cu
ei de la egal la egal
- are o origine si educatie aleas; este poate chiar nrudit
cu familia regal
- nu se stie nimic despre familia profetului
- el ne comunic doar c era cstorit si avea copii (o
numeste pe sotia sa .profetes")
- cei doi copii poart nume simbolice (Cel ce a rmas;
!rad repede, jefuieste iute)
- misiunea profetului ncepe n anul mortii regelui Ozia
- nceputul misiunii profetice cade pe la anii 740-738, iar
activitatea lui profetic se prelungeste pn dup invazia
asirian n udeea (701)
- o traditie veche iudaic spune c saia a trit pn la
nceputul domniei lui Manase si c ar fi fost ucis din ordinul
acestui rege idolatru, tiat cu un ferstru (690)
Cadrul istoric n care a activat profetul Isaia:
- saia a trit ntr-un timp cnd marea putere asirian si-a
atins culmea sa, ajungnd pn la hotarele Egiptului
- mai multi regi au influentat direct mersul celor dou state
mici israelite
- n toate nenorocirile care s-au abtut asupra patriei sale,
el s-a situat pe primul plan, ndemnndu-i, ncurajndu-i,
mustrndu-i, rnd pe rnd, pe compatriotii si
- se bucura de o mare autoritate
- uneori sfatul su nu era luat n considerare (pe timpul lui
Ahaz)
- sub Ahaz, regatul uda a trebuit s fac fat coalitiei celor
doi regi: regele Rezin din Damasc si Pecah din Samaria
(srael), care doreau cucerirea erusalimului
- situatia era foarte critic, dar intervine saia plin de curaj
si ncredere n puterea lui Dumnezeu
- l ndeamn pe rege si pe popor la rezistent, vestind c
cei doi regi asediatori se vor prbusi
- Ahaz crede ns c e mai bine s recurg la ajutorul
Asiriei
- regele Asiriei foloseste acest prilej pentru a interveni n
afacerile interne ale statelor mici mediteraniene; pune
capt regatului sirian din Damasc, iar regatul srael este
pus n situatia de vasal
- Ahaz, n loc de a gsi un prieten si un ocrotitor,
dobndeste un stpn
- saia condamn cu totul aceast politic a lui Ahaz, care
era contrar principiilor proclamate de profet (supunerea
exclusiv lui Dumnezeu si punerea sub ocrotirea Lui)
- urmasul lui Ahaz, ezechia, a avut o atitudine cu totul
diferit fat de profet, artndu-i stim si bunvoint
- totusi, din punct de vedere politic, avea conceptii
deosebite de a profetului
- ca si Ahaz, ezechia caut ajutor strin
- saia se opune mai departe acestei politici
- ezechia si ndreapt privirile spre Egipt, fapt dezaprobat
de saia
- tara este pustiit, cettile cucerite, erusalimul asediat, iar
regele umilit, trebuind s plteasc tribut
- saia vesteste, cu mare ncredere si curaj, c armata
asirian si regele Senaherib se vor ntoarce pe calea pe
unde au venit
- n cuvntrile sale, profetul proclam principii
permanente, care pot fi aplicate n situatii noi si diferite
- saia a fost un brbat de stat remarcabil, dar, n domeniul
religios, importanta lui a fost si mai mare
- saia a ndeplinit un rol nu numai pentru timpul su, dar si
pentru timpurile de mai trziu
- el a nnoit si a ntrit viata religioas a poporului su
- a dezvoltat o teologie speculativ despre Dumnezeu si
nsusirile Sale si despre raporturile Sale cu lumea
- el L-a prezis pe Mesia si mprtia mesianic cu attea
amnunte, nct Sfintii Printi l-au numit .vanghelistul
Vechiului Testament"
- saia a fost un orator strlucit si un poet distins
















2




-. mprtirea crtii. Cuprinsul
- cuprinde multe cuvntri, profetii si istorisiri care s-au
rostit si s-au scris ntr-un timp de 40-50 ani
- ordinea nsiruirii lor nu e pur cronologic
Cartea se poate mprti n dou prti:
- prima parte: cuprinde cuvntri adresate contemporanilor
- partea a -a: trateaz despre mntuirea dreptilor; a fost
nftisat numai n scris
- ntre aceste dou prti este intercalat o sectiune istoric
din timpul regelui ezechia
- tema generaI si scopuI crtii sunt cuprinse n
cuvintele: .Cci robimea ei (a cettii Sionului) va fi
mntuit cu judecat si cu mil" (1, 27)
O Partea nti
- cuprinde profetii si cuvntri rostite n diferite timpuri si cu
diferite prilejuri
- ideea fundamental a primei prti: mustrri, amenintri si
promisiunea unui viitor mai bun
Se disting trei cicluri de cuvntri:
1. cuvntri rostite n timpul rzboiului siro-efraemit
- se prezice prbusirea lui srael, a Siriei si a Asiriei
- se vesteste Nasterea din Fecioar a lui Emanuel
- se arat perspective despre mprtia mesianic si
despre Mesia:
- Principele Pcii se naste n conditii
modeste, dar este plin de Duhul lui Dumnezeu
- El va domni cu dreptate si cu pace
- ncheie cu o cntare de multumire a celor rscumprati,
adic edictul gratiei
2. 10 profetii de amenintare mpotriva diferitelor popoare si
regate
- sunt rostite n timpul lui ezechia
- anunt pedepsirea erusalimului, a prefectului palatului,
Sebna, si a Tirului
- cap. 24-27 au un continut eshatologic si apocaliptic:
judecata universal, instaurarea mprtiei mesianice si
cntarea celor alesi
3. cuvntri mpotriva politicii egiptofile a regatului lui uda
- alianta cu Egiptul este nftisat drept contrar vointei lui
Dumnezeu
- adaosul istoric serveste drept concluzie a primei prti si
introducere la partea a -a trateaz despre invazia lui
Senaherib n udeea
O Partea a II-a
- cuprinde profetii de mngiere si ndemnuri profetice
- ideea general: cei ntorsi se vor converti ntru dreptate si
vor da slav lui Dumnezeu
- se vorbeste despre:
lucrarea cea atotputernic a lui
Dumnezeu n problema rscumprrii
pedeapsa pcatului
judecata asupra popoarelor
Mesia si mprtia mesianic
Se disting trei sectiuni:
1. despre desertciunea idolilor, eliberarea din captivitatea
Babilonului si de sub robia pcatului
- regele Cirus este numit alesul lui Dumnezeu
- profetul anunt eliberarea lui srael
- vesteste convertirea popoarelor, cderea Babilonului si a
idolilor si
2. se trateaz:
- despre robul Domnului si despre viitorul fericit al lui srael
- despre chipul lui Mesia n suferint si opera Sa
mntuitoare
- El poart asupra Sa pcatul poporului
- se anunt slava noului erusalim
3. se trateaz despre:
- nfptuirea mprtiei mesianice
- convertirea popoarelor
- adorarea lui Dumnezeu n erusalim
n toate cele trei sectiuni se descrie suferinta
si slava lui Mesia sub denumirea de .Robul lui Dumnezeu"
- Robul lui Dumnezeu e identic cu Mesia, ns multi
exegeti au cutat s-l identifice cu poporul srael sau cu
persoane istorice
- exegeza iudaic a prsit sensul mesianic din cauza
controverselor cu crestinii
- Sfintii Printi, n unanimitate, recunosc c saia, cap. 53,
este o prezicere a operei si a Patimilor Mntuitorului
- portretul Robului ,Ebed nu se poate
identifica cu o alt persoan n afar de cea a lui Mesia
- Robul lui Dumnezeu nu poate fi identic cu
sraelul istoric, cu cel credincios sau cu sraelul ideal
- ideea unui Mesia care sufer se datoreaz Revelatiei
divine mprtsite profetului
- nicieri n documentele extrabiblice nu se regseste
aceast idee asa cum este expus n cartea lui saia
c. Scopul crtii
- desi cuprinde un sir de amenintri, totusi, scopul crtii
este consolator, de aceea saia se numeste si profetul
,ndurrii divine
- profetul anunt judecata asupra fiilor lui srael si a
celorlalte popoare
- nssi judecata si pedepsele ce vor urma, desi au scopul
de a-i pierde pe cei fr de lege, totusi ele vor avea
menirea s-i mntuiasc pe aceia care, n urma cintei
avute, se vor ntoarce la Domnul Dumnezeul lor
g. Valoarea literar a crtii
- limba crtii este ebraica clasic
- se distinge prin puritate, elegant si voiciune
- stilul se caracterizeaz prin varietatea imaginilor, prin
supletea delicat a expresiilor, prin puterea si adncimea
gndirii
- saia este poetul miscrii si al culorii
- n profetul saia este ntruchipat genul limbii clasice
ebraice


3. ProfetuI Ieremia
a. Viata, personalitatea si epoca activittii profetului
- numele lui eremia, remiahu, derivat de la verbul rama,
nseamn ,a arunca, ,a izgoni
- nseamn c Domnul (ahve) l-a izgonit pe poporul Su
- numele are, asadar, o nsemnare profetic
- alti exegeti deriv numele de la Iaram, a fi nalt; deci
eremia ar nsemna: ahve este nalt
- este putin probabil
- Septuaginta si Vulgata transcriu numele n eremias
- n Vechiul Testament 7 persoane poart numele de
eremia, dar nici una nu a avut un rol n istorie
- tatl lui eremia: Hilchia
- familia lui eremia si avea originea n Anatot, astzi
Anata, la 4 km NE de erusalim, n teritoriul lui Veniamin;
este cetate preoteasc
- locuitorii din erusalim se pare c artau dispret fat de
profet, numindu-l .Ieremia din Anatot"
- eremia era din neam preotesc
- n-a fost cstorit; Dumnezeu l-a oprit de la cstorie
- nainte de nasterea sa, el a fost ales pentru misiunea
profetic
- inaugureaz oficiul su profetic n al 13-lea an al domniei
lui osia (627-626 . H.)
- chemat la ndeplinirea misiunii profetice, el se scuz c e
prea tnr pentru aceast sarcin de mare rspundere
- activitatea sa a durat pn la drmarea erusalimului
- a activat peste 40 de ani sub domniile lui osia, oahaz,
oachim, ehonia (oiachim) si Sedechia
- dup drmarea erusalimului, eremia a fost martorul
strduintelor lui Godolia guvernatorul
- dup moartea lui Godolia, compatriotii si l trsc pe
eremia n Egipt
- dup o traditie, el ar fi fost ucis cu pietre acolo
- dup alt traditie, el ar fi fost luat de Nabucodonosor si
dus n Babilon, unde a murit la adnci btrneti
- viata lui eremia este cunoscut pentru c el o istoriseste
n cartea sa
- epoca n care a trit si a activat a fost foarte zbuciumat
- pe plan extern, eremia a fost martorul decadentei si
prbusirii marelui imperiu asirian si al restaurrii imperiului
babilonian (caldeean)
- pe plan intern, situatia regatului uda era una dintre cele
mai grele
- regele Manase promoveaz pe toate cile ,idolatria
- fiul su Amon pseste pe urmele tatlui, svrsind
frdelegi si mai mari
- osia, n anul al 12-lea al domniei, ntreprinde un nceput
de reform a cultului
- eremia colaboreaz cu regele la reforma cultului
- profetul a artat simpatie pentru opera reformatoric a lui
osia; profetul deplnge moartea regelui osia
- dup moartea lui osia, dup lupta de la Meghiddo,
opunndu-se regelui egiptean Neco , ajunge la domnie
oahaz, fiul regelui decedat, doar pentru trei luni
- urmeaz fratele si urmasul lui oahaz, oiachim este
descris ca un om ru, crud, avar si prigonitor de profeti
- eremia a avut de suferit de pe urma lui oiachim
- dup nfrngerea lui Neco de ctre Nabucodonosor,
eremia primeste porunc de la Dumnezeu s scrie
profetiile sale rostite de el mai nainte
- scopuI redactrii cuvntriIor: s-i determine pe rege
si pe popor s se ciasc de greselile lor, ca s se abat
de la pedeapsa divin
- eremia ndeplineste ordinul cu ajutorul ucenicului su
Baruh, si fixeaz n scris profetiile sale
- cartea este citit de Baruh mai-marilor de la curte si apoi
regelui
- regele s-a suprat si a pus-o pe foc
- eremia i dicteaz din nou lui Baruh toate cuvintele, din
memorie, adugnd nc si alte cuvinte
- profetul i prezice regelui pedeaps aspr pentru c a ars
cartea
- curnd Nabucodonosor cucereste erusalimul si l face
tributar pe rege
- pentru despotismul si necredinta regelui, eremia i
vesteste un sfrsit rusinos (va avea parte de mormntul
unui asin)
- oachim refuz s plteasc tributul, Nabucodonosor se
mnie si pustieste tara
- urmeaz la domnie Sedechia (ultimul rege din uda), al
treilea fiu al lui osia caracter slab, nestatornic, nu
asculta de sfaturile lui eremia (eremia l sftuia s se
supun lui Nabucodonosor fiindc acesta ndeplinea o
porunc dumnezeiasc)
- Sedechia si punea ndejdea n ajutorul egiptenilor
- conductorii cettii l pornesc pe rege mpotriva profetului
si obtin pedepsirea lui eremia, care este aruncat n
nchisoare si apoi ntr-o cistern (groap)
- ncercarea lui Sedechia de a se desface de Babilon
aduce curnd prbusirea statului si a cettii erusalimului
- Nabucodonosor cucereste si drm zidurile si templul,
iar populatia este dus n exil
- Sedechia ncearc s fug, dar este prins si dus naintea
lui Nabucodonosor, care i scoate ochii, dup ce mai nti i
ucide copiii
- asa s-a sfrsit regatul lui uda si erusalimul
- viata lui eremia este o tragedie zguduitoare
- peste 40 de ani, cu credint neclintit, el si-a servit
poporul si patria sa
- contemporanii profetului nu l-au nteles si nici nu si-au dat
silinta s nteleag punctul de vedere politic al profetului
- eremia a avut de luptat zi de zi cu o lume ostil si
ndrtnic
- a trit lovit de cei mari, ct si de cei mici, vrjmsit de
mai-marii preotilor, prigonit de regi si mereu n conflict cu
pseudo-profetii
- n aceast lupt el a fost singur numai cu credinta lui
puternic n Dumnezeu si cu constiinta vie n chemarea sa
O Pe pIan reIigios
- importanta lui eremia este tot att de mare ca si cea a lui
saia
- profetul accentueaz teza c sacrificiile si cultul ntreg au
valoare numai n functie de sentimentele morale
- nici chiar templul nu poate salva erusalimul de distrugere
- ca si saia, eremia nvat c Dumnezeu este stpnul
universului si c o politic ce se reazem numai pe aliatii
omenesti nu poate duce la bun sfrsit
- ajutorul lui Dumnezeu (ahve) este asemnat cu un izvor
de ap vie, iar ajutorul oamenilor este asemnat cu niste
cisterne n care apa nu se tine timp ndelungat
- eremia L-a prezis pe Mesia si mprtia Lui
- el este primul care a anuntat, n cuvinte clare, ncheierea
unui nou legmnt care va trebui s-l nlocuiasc pe cel de
pe muntele Sinai
- profetul accentueaz c Noul Legmnt, spre deosebire
de cel Vechi, va avea un caracter de sfintenie si de unire
mai apropiat cu Dumnezeu
c. Cuprinsul crtii
- Cartea lui eremia const din:
- cuvntri
- preziceri
- pericope istorice, care lmuresc si ntresc
profetiile
- la sfrsitul crtii este un adaos care ntregeste unele
informatii istorice si profetice
- fiind mai noi dect distrugerea erusalimului,
nu se cuprind n titlul crtii
- sunt mentionate multe amnunte biografice
- eremia ne comunic n ce mprejurri i-a dictat el lui
Baruh toate cuvntrile pe care le-a rostit
- regele distruge prin foc prima colectie de cuvntri
- eremia a fcut a doua colectie mai extins, care a fost
completat succesiv prin adaosuri, provenite de la eremia
si de la ucenicul su, Baruh
d. Stilul crtii
- stilul cuvntrilor e mai putin clasic si mai putin ngrijit
dect al lui saia
- vorbirea lui eremia este simpl si natural
- expunerea profetului impresioneaz prin spontaneitate si
elocvent
- cuvntrile poart pecetea timpurilor n care ele au fost
rostite
- profetul tine seam:
- de ordinea cronologic atunci cnd le
uneste laolalt
- de ordinea sistematic
- cuvntrile profetice alterneaz cu elemente narative
- eremia a fost crainicul ideii drepttii divine
e. Conspectul crtii dup ordinea din textul masoretic
O Introducerea:
- expune vocatia profetului si schitarea misiunii si
propovduirii sale
O Prima parte
- cuprinde profetii de amenintare
1. profetul se ridic mpotriva perfidiei si a lipsei de
recunostint a poporului biblic fat de iubirea cea mare a
lui Dumnezeu
- nepocinta si ncptnarea sunt vehement combtute
2. zadarnic este ncrederea n cultul extern si n legea
primit, pentru c acestea sunt n contrazicere cu pietatea
interioar (sentimentele morale)
3. profetul anunt pedepse din cauza violrii legmntului
- pentru acestea el este persecutat
- se vesteste pedeaps asupra casei lui David, asupra
preotilor si a profetilor falsi, asupra erusalimului
4. predicile profetului n timpul unei secete
- profetul anunt c pedeapsa este sigur
- arat c mijlocirea sa prin rugciune la Dumnezeu este
fr efect
- cauzele pedepsei sunt: idolatria si clcarea legilor
5. explic dou fapte simbolice
- arat c pedeapsa care va fi aplicat, prin mijlocirea
chaldeilor, este inevitabil
- profetul foloseste simbolul olarului si al vasului sfrmat
- simbolul vasului de lut modelat de ctre olar dup vointa
sa, arat c Dumnezeu poate schimba amenintrile, dac
poporul si recunoaste vina si se cieste
- simbolul vasului sfrmat de profet arat soarta poporului
- profetul este nchis si prigonit
6. se expun diferite profetii
- sunt adresate ndeosebi casei lui David, mpotriva lui
Sedechia, mpotriva pstorilor celor ri, mpotriva ntregului
popor biblic
- n anul al V-lea al domniei lui oachim, profetul anunt
captivitatea de 70 de ani, judecata mpotriva popoarelor si
drmarea templului
O Partea a II-a
- cuprinde profetiile cu privire la mntuirea mesianic
- se vorbeste despre restaurarea ntregului popor srael
- se trateaz despre noul legmnt
- printr-o actiune simboIic: cumprarea unei bucti de
pmnt de ctre profetul nchis, se prezice eliberarea
poporului si ntoarcerea lui din captivitate
- poporului pocit i se vesteste restaurarea:
3
- profetul arat c odrasla drepttii va iesi din
casa lui David si c smnta acestei odrasle nu se va
putea numra
O Partea a III-a
- contine ultimele profetii si soarta profetului
- o profetie mpotriva lui Sedechia si a poporului, din cauza
clcrii legmntului
- pedeapsa va veni asupra lui oiachim pentru arderea
crtii profetului
- despre drmarea cettii, eremia este salvat
- uciderea lui Godolia si despre ducerea lui eremia n
Egipt
- ultimele cuvntri rostite mpotriva Egiptului si asupra
iudeilor
- cuvinte de mngiere pentru Baruh
O Partea a IV-a
- cuprinde profetii mpotriva popoarelor strine:
- mpotriva Egiptului, Filistenilor, lui Moab, lui
Amon, dumeii, Damascului, Arabiei, Elamului, Babilonului
- adaosurile istorice trateaz despre eliberarea lui oiachim
din nchisoare
- unii critici radicali contest lui eremia anumite locuri din
scriere sunt aprecieri subiective si arbitrare, netemeinice
- nsusi profetul a fcut cunoscut, n chip clar, cum a luat
nastere cartea sa si n ce fel de mprejurri
f. Autoritatea crtii
- este n afar de orice ndoial
- Domnul nostru isus Hristos foloseste un loc din cartea lui
eremia atunci cnd i alung din templu pe cei ce
cumprau si vindeau (.Scris este: Casa Mea, cas de
rugciune se va chema; dar voi ati fcut-o pester de
tlhari")
- Evanghelistul Matei zice c s-au mplinit profetiile lui
eremia, cu prilejul uciderii pruncilor si cu prilejul cumprrii
tarinei olarului
- Sfntul Apostol Pavel, vorbind despre Noul Legmnt, se
refer la profetul eremia
- mrturii din Vechiul Testament despre autoritatea divin
a profetiilor lui eremia: n crtile Paralipomena si Ezdra se
spune c Dumnezeu l-a ridicat pe regele Cirus ca s
mplineasc profetia lui eremia
- sus, fiul lui Sirah, i atribuie lui eremia cartea n
ntregime








































































4. ProfetuI IezechieI
-. Cartea lui Iezechiel
- const din multe preziceri, actiuni simbolice, viziuni si
acte simbolice
- tablourile numeroase sunt pline de imaginatie
ndrzneat
- este scris mult mai metodic dect la alti profeti
- la ornduirea profetiilor sale, profetul a avut n vedere, n
cea mai mare parte, cronologia
- se disting trei prti:
O Introducerea cuprinde:
- vocatia (chemarea) profetului printr-o viziune inaugural
Slava lui Dumnezeu manifestat deasupra unui car tras
de patru animale vii: om, leu, taur si vultur
- instruirea profetului
O Partea a I-a cuprinde:
- profetii de amenintare
- distrugerea orasului si a regatului este apropiat:
a) este anuntat n cuvinte si simboluri; actiuni simbolice:
- profetul primeste s reprezinte n persoana
sa frdelegea lui srael si a lui uda
- el nchipuie asediul prin pozitia persoanei
sale naintea imaginii cettii asediate
b) distrugerea este anuntat si verbal, din cauza idolatriei
- viziunea despre cderea cettii si cauza ei:
- profetul este transportat n spirit n cetatea
sfnt
- el vede pretutindeni c se practic idolatria
- de aceea, Dumnezeu ordon uciderea
locuitorilor si arderea cettii
- prezicerea captivittii lui Sedechia si a poporului su,
descrierea dezastrului, a cauzei calamittilor:
a) printr-o actiune simbolic se prefigureaz soarta
nefericit a regelui, captivitatea poporului biblic si pustiirea
trii
b) cauza prim a calamittilor este coruptia conductorilor
c) a doua cauz: coruptia poporului ntreg, simbolizat prin
trei parabole (lemnul vitei de vie, femeia necurat si via)
d) ndemn la pocint
- Dumnezeu nu vrea moartea pctosului
- fiecare este rspunztor pentru pcatele lui
e) deplnge cderea casei regale si a poporului, printr-o
poezie parabolic
f) printr-o serie de profetii, expune cauzele pedepselor si a
calamittilor
- judecata se anunt prin parabola incendiului regiunii de
sud
- cauzele pedepselor se descriu printr-o cuvntare si prin
parabola despre dou femei necredincioase (Samaria si
erusalimul)
- ca epilog este istorisit nceputul asedierii cettii
O Partea a II-a cuprinde:
- profetiile de amenintare mpotriva popoarelor pgne,
sapte la numr: contra Amonului, Moabului, Edomului,
Filistenilor, Tirului, Sidonului, Egiptului
O Partea a III-a
- prin profetii de mngiere se arat c Dumnezeu este
credincios n promisiunile Sale
Promisiunea si descrierea mntuirii:
- poporul este instruit cum trebuie s se mprtseasc de
promisiunile divine; s se lepede de falsa ncredere n
descendenta lor, sngele lui Avraam nu este suficient
- Bunul Pstor, noul David, va lua locul pstorilor celor ri
- srael va fi ridicat la o glorie durabil n opozitie cu
Edomul, care va fi distrus
- regenerarea si unirea lui srael se arat prin dou
parabole: viziunea oaselor celor morti care nviaz si
unirea n mna profetului a dou toiege simbolizeaz
unirea celor dou regate
- biruinta lui Dumnezeu asupra vrjmasilor Si,
reprezentati prin Gog si Magog
- descrierea profetic a noului regat al lui srael:
- templul cel nou se descriu porticele si
vestibulele, sanctuarul propriu-zis si celelalte edificii
- consacrarea noului templu, unde se va
ntoarce slava lui Dumnezeu
- se dau prescriptii pentru principe, pentru
preotii si levitii noului templu si pentru jertfe
- de descrie fertilitatea, hotarele si mprtirea
noii tri sfinte
- se face descrierea cettii celei noi, al crei
nume va fi ,Dumnezeu este aici
- ceea ce caracterizeaz cartea lui ezechiel este
abundenta viziunilor, a actiunilor simbolice si a parabolelor
- acest mod de exprimare produce o mare greutate de
ntelegere

- cu privire la ideiIe mesianice:
- pune restauratia national pe acelasi plan
cu venirea timpurilor mesianice
- ezechiel descoper orizonturi succesive si
ntrezreste o er mesianic preparatorie, pn la triumful
definitiv al lui ahve
- i se reproseaz lui ezechiel, de ctre unii exegeti
radicali, preocupri exclusiv sacerdotale, rituale si
legaliste; este socotit de ei drept printele iudaismului
postexilic
- de fapt, ezechiel n-a exercitat influenta pretins asupra
institutiilor postexilice
- ezechiel a fost n acelasi timp si orator, si scriitor, profet
si pstor, teolog si moralist
- toat activitatea lui se rezum n ultimul cuvnt al crtii
sale: .Iahve este acolo", adic totul este ahve si Lui i se
datoreaz ascultarea cea mai deplin


5. ProfetuI DanieI
a. Persoana si timpul
- Daniel = Dumnezeu este judectorul meu sau judectorul
lui Dumnezeu
- este fiul unei familii nobile
- a fost dus n captivitatea babilonic de ctre
Nabucodonosor n anul al V-lea al domniei lui oachim
(605 . H.)
- Nabocodonosor i-a ales pe unii tineri nobili evrei s-i
creasc si s-i instruiasc, la curte, n stiintele si n limba
aramaic, pentru a deveni apoi functionari de stat
- ntre cei alesi se afla si Daniel, mpreun cu trei prieteni
ai si: Anania, Misael si Azaria
- tuturor li s-au schimbat numele
- Daniel si prietenii si erau ntru totul credinciosi legilor
printesti, de aceea Dumnezeu le-a druit ntelepciune
- datorit ntelepciunii sale rare, Daniel a reusit s explice
un vis a lui Nabucodonosor si i-a prezis viitorul
- Daniel este numit loctiitor regal, iar prietenii si
administratori ai provinciei Babiloniei
- ct a domnit Nabucodonosor, Daniel si-a pstrat nalta sa
functie
- regele Persiei, Cirus, porni rzboi mpotriva lui Nabonide
- Baltazar este lsat s apere cetatea Babilonului
- Baltazar d un ospt mare comandantilor si, n timpul
cruia este informat printr-o scriere miraculoas, explicat
de Daniel, c cetatea va cdea imediat
- dup uciderea lui Baltazar, Babilonul fu ocupat
- guvernatorul Darius Medul l mentine pe Daniel tot n
functii nalte, fcnd parte din colegiul celor trei functionari
supremi ai statului
- dup ce a fost aruncat n groapa cu lei, din pricina
geloziei dusmanilor si, Daniel a fost ntrit, din nou, n
functiile sale
- dup cucerirea Babilonului (538 . H.), cnd se mplineau
cei 70 de ani prezisi de eremia, Cirus d iudeilor
permisiunea s se ntoarc n tara lor si s rezideasc
templul
- Daniel nu s-a rentors cu deportatii n patrie, fiind naintat
n vrst
- despre sfrsitul vietii lui nu se stie nimic sigur
- Daniel a avut de ndeplinit o misiune dubl:
- de a ndruma pe compatriotii si s
ndeplineasc legea cu credinciosie si energie
- de a mngia, prin viziunile sale, dar, n
acelasi timp, s fac cunoscute pgnilor puterea si slava
lui Dumnezeu
- Daniel nu si-a ndeplinit misiunea sa de profet ca si
ceilalti profeti, prin cuvntri, deoarece era ocupat cu
afacerile publice ale statului chaldaic
- viata lui si a prietenilor si era ca o cuvntare
extraordinar pentru cei din jurul su
- iudeii exilati si pgnii vedeau n tria credintei lui Daniel
si a prietenilor si, precum si n minunile care se
svrseau prin ei, c Dumnezeu n-a prsit pe poporul
Su si n-a uitat de promisiunile Sale
- prin activitatea sa, Daniel a contribuit la ltirea si
cunoasterea adevratului Dumnezeu, n regatul babilonian
si cel persan
- pentru acest fapt, Daniel se numeste pe drept cuvnt
,Profetul popoarelor
- pentru c ntreaga carte este o glorificare a majesttii
divine, Daniel poate fi numit si ,profetul majesttii divine
c. Autenticitatea crtii
- dup traditia constant a Bisericii, Daniel este autorul
crtii ntregi
Mrturii:
1. n cartea lui Daniel citim c el a primit ordin de la
Dumnezeu de a fixa n scris unele texte
2. Autorul descrie situatia religioas si cultural a
Babilonului, n deplin cunostint a lucrurilor epocii
3. ntrebuintarea limbii aramaice si a celei ebraice, n
acelasi timp, se potriveste timpului secolelor V si V
4. Traditia iudaic, pstrat n cartea a Macabeilor si osif
Flaviu vorbesc despre Daniel
5. Pe timpul Mntuitorului, convingerea despre
autenticitatea crtii este general. Aceast convingere a
trecut apoi si n Biseric
- cartea lui Daniel este una din cele mai combtute de
ctre criticii rationalisti
- criticii rationalisti sustin c aceast carte ar fi scris n
timpul Macabeilor de ctre un autor necunoscut
- autorul, pentru a da crtii sale mai mult credit, ar fi pus n
gura lui Daniel cuvintele sale, sub forma unor profetii
- criticii rationalisti mai sustin c doctrina despre nviere si
ngeri ar fi de origine persan este o afirmatie arbitrar
- unele doctrine despre care vorbeste cartea lui Daniel
sunt cunoscute si n alte crti ale Vechiului Testament
- n sprijinul autenticittii crtii lui Daniel:
- ezechiel glorific pietatea si ntelepciunea
lui Daniel
- Zaharia presupune cunoscut profetia lui
Daniel despre cele patru mprtii
- textul grecesc al crtii lui Daniel este cel al recenziei lui
Teodotion (aceast recenzie este folosit n Biseric,
fiindc traducerea alexandrin cuprinde multe erori)


4










6. ProfetuI Osea
a. Numele, viata si chemarea profetului
- numele Osea deriv de la rdcina verbal ,iasa si
nseamn mntuire
- tatl su, numit Beeri, nu este cunoscut
- nu se stie din care trib si din care regat se trage profetul
- s-a nscut pe la nceputul sec. V
- si dezvolt misiunea profetic n regatul de nord se
presupune c este originar de acolo
- ncepe a profeti pe la sfrsitul domniei lui eroboam , fiul
lui oas V, rege din dinastia ehu, deci pe la 750 . H.
- activeaz sub aceiasi regi ca si saia
- unii exegeti sustin c numele ezechia si poate Ahaz au
fost adugate mai trziu, ntruct cartea lui Osea nu
aminteste si nici nu face aluzie la cderea Samariei
- profetul istoriseste ntmplri din viata sa, si anume
cstoriile sale, care aveau s simbolizeze moartea lui
srael
- Osea a vietuit si activat n timpuri tulburi
- el si vede patria mergnd de la culmea gloriei, cu pasi
repezi, spre prbusire
- profetul a avut misiunea s arate poporului c pedeapsa
este just si c trebuie primit cu ncredere si resemnare
- n timpul lui eroboam , Regatul de Nord se afla ntr-o
situatie prosper
- situatia interioar a trii nu corespundea celei exterioare
- mai-marii si fruntasii se dedau la vicii, i apsau pe cei
sraci si triau n desfru; chiar si preotii cdeau n
aceleasi vicii
- pretutindeni se practica idolatria
- dup moartea lui eroboam se iscar tulburri interne,
care sfsiar regatul si-l duser la ruin
- de aceea, profetul primeste sarcina s anunte ruinarea
regatului si a regilor, precum si judecata universal
- n cartea lui Osea se regsesc toate elementele
propovduirii profetice:
- ideea despre cstoria lui Dumnezeu cu
poporul Su
- ideea de necredinciosie conjugal si de
adulter
- ideea despre restaurarea viitoare a regatului
si a unittii ntregului popor sub dinastia davidic
- despre un nou legmnt si despre
convertirea popoarelor, care-L vor cuta pe Domnul si pe
David, regele Lui
- necredinciosia lui srael si pcatele lui att de grave au
provocat judecata si pedeapsa divin
- ndurarea fr margini a lui Dumnezeu si credinciosia Lui,
n tinerea promisiunilor, invit poporul la cint
- Dumnezeu i va ierta pe pctosii pociti
-. Cuprinsul, lim-a si interpretarea crtii
Se deosebesc dou prti distincte:
O Partea I
- este o introducere
- profetul primeste ordin de a lua n cstorie o femeie cu
numele Gomer, care era odinioar desfrnat
- aceast cstorie simbolizeaz necredinciosia lui srael
- numele copiilor din aceast cstorie simbolizeaz
soarta casei regale si a poporului
- schimbarea acestor nume anunt o nou uniune cu
Dumnezeu
- prin simbolul cstoriei cu femeia pctoas,
necredinciosia lui srael fat de Dumnezeu este
condamnat
- totusi, Dumnezeu cheam poporul la pocint si ncheie
cu el un nou legmnt
- o a doua cstorie a profetului anunt captivitatea:
aceast pedeaps va duce poporul la pocint
O Partea a II-a
- se poate desface n dou sectiuni:
- profetul mustr crimele poporului biblic
- vesteste pedeapsa pentru ele
a) prima mustrare contine enumerarea fiecrui pcat al
poporului biblic si arat cauzele lui: lepdarea de lege si
idolatria
b) a doua mustrare artarea frdelegilor conductorilor
si pedeapsa lor inevitabil
- celor pociti le promite mntuirea
c) a treia mustrare n zadar Dumnezeu a lucrat pentru
ndreptare
- cei pctosi caut mntuirea acolo unde n-o pot afla
d) mustrarea a patra anuntarea pedepselor inevitabile
pentru srael, din cauza gravittii pcatelor
- pedeapsa duce la mntuire
- se aminteste exemplul patriarhului acob, ca s se arate
ct de mult se deosebesc de dnsul urmasii lui, si s
recunoasc pedeapsa meritat
- nendreptndu-se prin nenorocirile prime, pctosii vor
suferi pedepse si mai grele
- celor convertiti li se promite mntuirea
O EpiIoguI
- cel ntelept observ cile Domnului
O Limba
- autorul foloseste n scris o limb concis si sententioas
- stiIuI lui Osea este uneori nervos
- el vorbeste scurt, sacadat si abrupt
- frazele lungi, aranjate regulat, i sunt strine
- foloseste multe imagini, cu putine cuvinte, fr s le
dezvolte pe larg
- uneori vorbirea lui este vehement
- are darul s vorbeasc n limbaj dulce si impresionant
- Iimba lui Osea este clasic, de o mare puritate, demn
de sec. V
- cartea are imprimat n cel mai nalt grad personalitatea
profetului
- sentimentul, inima, emotivitatea vorbesc la el cu voce
tare
- ceea ce l misc este atitudinea nerecunosctoare a lui
srael fat de buntatea lui Dumnezeu: nu att
neascultarea, ct mai ales ingratitudinea lui fat de
Binefctorul su
- totul se rezum n iubire: Dumnezeu iubeste poporul Su
l iubeste n tot timpul, l iubeste si acum, si-l va iubi
totdeauna, chiar n timpul necredinciosiei si prsirii sale
- iertarea este ceva de esent divin; Dumnezeu iart
pentru c este Dumnezeu si nu om
- propria lui viat i-a servit drept lectie
- Osea este un orator si un scriitor de prim rang, dar si un
suflet de elit si un precursor al Evangheliei
- n felul de a scrie iubirea lui Dumnezeu, el se aseamn
cu Sfntul Apostol oan Evanghelistul

c. Autenticitatea si autoritatea divin a crtii

- autenticitatea si autoritatea divin a crtii sunt sigur
ntemeiate pe mrturiile Sfintei Scripturi si ale Traditiei
- unii critici moderni pun la ndoial autenticitatea
promisiunilor, pentru c ei le cred incompatibile cu
contextul
- ns aceste promisiuni despre mntuire nu sunt omise
niciodat de nici un profet
- mrturii n Noul Testament:
- Matei l citeaz pe Osea: .Din gipt L-am
chemat pe Fiul Meu"
- Mntuitorul recomand fariseilor unele
cuvinte ale lui Osea: .Mil voiesc, iar nu jertf"
- Sf. Ap. Pavel l numeste expres pe profet
- cstoriile profetului au fost folosite de profet drept
simbol pentru nftisarea unor idei religioase mai nalte
- numele sotiei Gomer si a copiilor profetului servesc n
acelasi timp ca tipuri (Loami = nu-i poporul meu; Lo
Ruhama = fr mil; zreel = Dumnezeu l-a mprstiat pe
el)































































































































































7. ProfetuI IoiI
a. Numele profetului
- numele oil nseamn ahve, este El = Dumnezeu
- este sinonim cu lie = El este ahve = Dumnezeu este
ahve
- numele era foarte ntrebuintat ntre iudei
- numele tatlui su era Petuel
- despre viata profetului nu stim nimic
5
- probabil c el a fost nscut n regatul sudic si aici si-a
desfsurat si activitatea profetic (afirm Fericitul eronim)
- oil se adreseaz mai ales ctre locuitorii din erusalim
pentru c vorbeste ctre preoti si face aluzie la sacrificii si
la rituri sfinte

-. Cuprinsul si mprtirea crtii

- cartea cuprinde dou cuvntri
1. Prima cuvntare ndemnarea spre cint
- descrie invazia unei mari multimi de lcuste, care
pricinuieste o mare calamitate pentru popor
- descrie amnuntit devastarea trii, nmultind durerea
- n legtur cu descrierea plgii lcustelor, care este o
prevestire, profetul descrie groaza .Zilei Domnului", cnd
vor apare rzbuntorii drepttii
- cinta trebuie s fie intern si adevrat
2. A doua cuvntare anunt celor ce se ciesc nu numai
abundent n bunuri materiale, ci si prisosint n daruri
spirituale
- Dumnezeu le promite celor care au fcut cint:
- pentru timpul prezent: victorie asupra
dusmanilor si restituire n toate
- pentru timpul mesianic: daruri spirituale din
abundent, rzbunarea si judecata mpotriva dusmanilor si
a tuturor popoarelor, n valea lui oasaf
- Sionul va fi locuinta Domnului

c. n ce epoc a trit profetul ?

- nu exist nici un mijloc sigur pentru a determina epoca
profetului
- prerea traditional l situeaz pe oil n sec. V
- unii exegeti socotesc c profetiile au fost tinute sub
domnia lui oas (836-796 . H.)
- profetul se adreseaz ctre preoti si ctre btrni
- s-a presupus c, n aceast perioad, regele oas era
nc minor si de aceea nu este mentionat
- altii asaz profetia mai trziu, la nceputul domniei lui
Ozia sau a lui osia
- cea mai mare parte a exegetilor moderni sunt de prere
c profetia a fost scris n timpul exilului babilonic sau
chiar dup exil
- se ntemeiaz pe urmtoarele consideratii:
- mprstierea poporului ntre celelalte
popoare este presupus, ca si jefuirea templului si a
vaselor sfinte
- se zice c fiii lui uda si ai erusalimului au
fost vnduti grecilor
- nrudirea cu cartea lui ezechiel si, n sfrsit,
eshatologia crtii, arat o epoc mai nou

d. Interpretarea ideilor eshatologice

- desi este mic, cartea lui oil este bogat n idei
mesianice si eshatologice
- la oil, descrierea evenimentelor viitoare este supus
.legii lipsei de perspectiv" (intervalele care separ aceste
evenimente, fie ntre ele, fie de timpul profetului, nu sunt
determinate cu precizie, astfel c ceea ce se refer la un
viitor ndeprtat se pare c este aproape de timpul
profetului)
1. Interpretarea aIegoric
- este poate prima n exegeza crestin
- reprezentant: Fericitul eronim
- n cele patru feluri de lcuste de la oil se nteleg patru
popoare: asirienii, babilonienii, medo-persii si
macedonenii, mpreun cu succesorii lor
- dup eronim, lcustele ar fi niste metafore pentru
dusmanii poporului srael
- Sfintii Printi, n general, accept interpretarea alegoric,
dar, n privinta aplicrii ei, nu sunt de acord ntre ei
2. Interpretarea Iiterar
- stilul si felul istorisirii, arat c este vorba despre o
descriere si interpretare literar realist
- profetul descrie cu exactitatea unui martor ocular
ravagiile pricinuite de aceast calamitate groaznic
- cuvntul calamitate nu este o exagerare, ci o realitate
- lcustele care s-au abtut asupra Palestinei la nceputul
anului 1915 au fcut aceleasi ravagii ca n timpul lui oil,
deci calamitatea descris de oil este o invazie real de
lcuste, n sensul propriu al cuvntului
3. Interpretarea apocaIiptic
- lcustele nu ar trebui ntelese ca o calamitate actual
(prezent), ci ca un element sau o reprezentare tipic a
catastrofelor viitoare care anunt sosirea .zilei lui Iahve"
- aceast interpretare nu se deosebeste n chip esential de
cea alegoric
- n loc de a descrie venirea unor dusmani istorici, profetul,
sub nvelisul acestei figuri (apocaliptice), ar anunta
catastrofele cele din urm
- prin urmare, lcustele sunt o plag real
- lcustele nu trebuie s fie socotite numai ca o imagine a
popoarelor strine, dar nici ca niste fiinte apocaliptice, care
vor apare la sfrsitul timpurilor (Van Hoonacker)
- lcustele servesc ca un semn premergtor, un simbol al
.zilei lui Iahve"
- avem o descriere realist, dar care are n acelasi timp
valoarea unui timp
Unii protestanti atribuie cartea lui oil la doi
autori:
- primul ar fi compus descrierea lcustelor
- al doilea ar fi adugat la acestea prezicerile mesianice
- ipoteza este cu totul arbitrar
- mpotriva ipotezei vorbesc stilul si limba profetului
- stilul arat o perfect unitate
- limba este destul de pur
- nsemntatea crtii const din bogtia ideilor mesianice
si eshatologice
- cartea lui oil este cea .care deschide calea conceptiilor
apocaliptice" (L. Gauthier)
- cartea lui oil este .o Apocalips iudaic sintetic" (Sellin)
- oil descrie:
- ziua lui ahve
- judecata universal asupra popoarelor
- asteptarea ferm a lui Dumnezeu, ca
eliberator
- accentueaz adevrata cint: .Rupeti-v
inimile si nu vesmintele"
- punctul culminant al cuvntrii lui oil este profetia despre
revrsarea spiritului lui Dumnezeu
- autoritatea divin e adeverit prin mrturiile Noului
Testament:
- Sfntul Apostol Petru, n cuvntarea de la
pogorrea Sfntului Duh, se refer la cuvintele lui oil (oil
a prezis aceast rspndire a Duhului Sfnt
- Sfntul Apostol Pavel l citeaz pe oil, n
Epistola ctre Romani
- Sfntul Apostol oan, n descrierea plgii
lcustelor, se pare c depinde de oil

e. Valoarea doctrinar a crtii

- nvttura moral propovduit de oil contemporanilor
si are valoare si pentru crestini
- profetul accentueaz ideea c ahve este drept si de
aceea este necesar cinta sincer pentru a fi mntuit
- cteva veacuri mai trziu, Sfntul oan Boteztorul si
Domnul nostru isus Hristos vor propovdui acelasi lucru:
.!ociti-v, c s-a apropiat mprtia cerurilor"
- pentru a primi har de sus trebuie s fii drept si s ai o
pietate sincer
- profetul descrie plastic .Ziua lui Iahve" si semnele
premergtoare, adic judecata universal
- el vesteste Judecata din urm asupra popoarelor si
exprim cu mare putere sperantele mesianice ale
credinciosilor
- srael nu va pieri, el va iesi victorios din marea nclestare,
din valea lui osafat, vale unde ahve va judeca
- ahve va fi un refugiu pentru poporul Su
- Fericirea viitoare este descris cu metafore si culori
uzitate n descrierile eshatologice: .muntii vor picura must,
iar din dealuri va curge lapte"
- nu trebuie s asteptm realizarea literar a acestor
descrieri
- dintre sperantele mesianice, cea mai important este
promisiunea revrsrii Duhului Sfnt peste toate clasele
societtii, fr deosebire
- prin aceasta se exprim n forma cea mai clar
universalitatea harului divin, care se va realiza n Biserica
crestin






































8. ProfetuI Amos
a. Numele si persoana profetului
- numele evreiesc Amos nseamn ,sarcin
- titlul arat c Amos era un pstor din Tecua
- dup originea sa, apartinea de Regatul de Sud
- se ndeletnicea cu strngerea de sicomore (sicomor = un
arbore care creste si se dezvolt la o anumit altitudine)
- dup exegetii mai noi, Amos ar fi cel mai vechi profet
scriitor
- timpul cnd activeaz el este sigur
- anul chemrii l indic exact: .n zilele lui Ozia, regele lui
Iuda, si n zilele lui Ieroboam, fiul lui Ioas, regele lui Israel,
cu doi ani nainte de cutremur"
- nu se stie azi n ce an a avut loc acel cutremur
- nceputul activittii este fixat pe la 760 . H.
- Amos era cettean al regatului uda, dar misiunea si-a
ndeplinit-o n Samaria, n Regatul de Nord, n orasul Betel
- acolo a fost trimis din ordinul lui Dumnezeu:
- ca s biciuiasc moravurile corupte (cultul
vitelului, cei bogati i apsau pe cei sraci, iubeau desfrul
si plcerile vinovate, dispretuiau mustrrile profetilor)
- s predice cint si ndreptare
- pe de alt parte, regatul era puternic si n plin progres
n contrast puternic cu starea moral, n mare decadent
- cartea profetului se compune dintr-un fragment biografic
si cuvntri, reproduse mai mult n rezumat
- el singur si-a adunat cuvntrile n form rezumativ,
dup ce a fost expulzat din Betel
-. Cuprinsul crtii
- are un caracter ameninttor
- profetul biciuieste si mustr frdelegile locuitorilor din
Regatul de Nord si le prezice pedepse
- la sfrsit, cartea se ncheie cu o profetie de mngiere,
vorbind despre mntuirea mesianic
O Introducerea
- trateaz despre judecata dumnezeiasc, care se va
ndeplini deopotriv fat de toate popoarele vinovate
- cuprinde profetii de amenintare mpotriva Damascului,
filistenilor, Tirului, Edomului, Amonului, Moabului,
mpotriva lui uda si mpotriva lui srael
O Partea I
- cuprinde mustrrile (profetiile de amenintare)
- prin mai multe cuvntri, profetul descrie certitudinea,
necesitatea si gravitatea pedepsei
- profetul deplnge ruina deplin a poporului si explic
cauzele ei: neascultarea de Dumnezeu si lipsa de cint
O Partea a II-a
- cuprinde cele 5 viziuni ale profetului
1. prin ruga profetului se nltur pedepsele
anuntate prin simbolurile lcustelor si ale focului mistuitor
2. prin alte dou viziuni se prezice cderea
casei lui eroboam si a regatului lui srael;
- viziunea a treia (nsusi Dumnezeu apare cu o cumpn
n mn) anunt distrugerea lui srael si a dinastiei regale
- viziunea a patra (un paner cu fructe) arat simbolic
sfrsitul regatului
3. viziunea a cincea (Dumnezeu stnd pe
altar), arat nimicirea poporului
O EpiIoguI
- se prezice restaurarea casei lui David si a poporului
- Amos este un scriitor de talent
- vorbirea sa e simpl si sobr, remarcndu-se prin
elegant si unitate
- stilul e colorat, imaginile si figurile pe care le foloseste
dau vioiciune cuvintelor
- desi pstor, profetul nu era lipsit de cunostinte istorice si
geografice
- Amos avea oarecare cultur, putin obisnuit la un locuitor
de la tar, n sec. V . H.
- uimeste faptuI c omul acesta, mnat de o fort
invizibil si irezistibil, si-a prsit ndeletnicirea si tara, ca
s mearg dincolo de hotarele trii, spre a nfrunta singur
o mare multime si a ataca moravurile si institutiile de acolo
- profetul e flmnd si nsetat dup dreptate
- deosebirile sociale, abuzurile, ipocrizia, zgrcenia si
desfrul aprind indignarea lui
- profetul Amos aminteste de naintasul su, lie
Tesviteanul, nfruntndu-l pe Ahab n tarina lui Nabot si
biciuind faptele zabelei
- n felul su de predicator sobru, biciuind viciile si
anuntnd pedepsele, Amos se aseamn si cu Sfntul
oan Boteztorul
- Amos nu este creatorul monoteismului etic, cum sustin
unii exegeti
- Amos n-a creat nimic nou, ideile:
- despre sfintenia si dreptatea lui Dumnezeu
- conceptia c si relatiile oamenilor ntre ei
trebuie s se ntemeieze pe virtute, dragoste, dreptate si
ndurare, care formeaz bazele pentru raportul poporului
srael si al fiecrui credincios n parte, fat de Dumnezeu,
se presupun ca ceva cunoscut mai nainte
- meritul lui Amos: a adncit tot mai mult aceste idei si le-a
difuzat n mase
- el a artat c Dumnezeu este absolut drept El nu
prtineste pe nimeni si rsplteste fiecruia dup faptele
sale morale
- Amos se ridic energic, ca si eremia, mpotriva falselor
conceptii ale poporului, care l consider pe ahve numai
ca un Dumnezeu al lui srael, iar pe sine ca primul nscut
ntre popoare, Dumnezeu fiind un fel de talisman mpotriva
nenorocirilor
- chemarea lui srael nu este un privilegiu, ci un har de la
Dumnezeu
- adevrata religie n ochii lui ahve este mplinirea voii Lui
- Voia Lui cere un serviciu curat si nainte de toate
mplinirea drepttii sociale
- iubirea de aproapele si ndurarea fat de cel n suferint
sunt virtuti fundamentale
- A-L cuta pe ahve nseamn a cuta binele
c. Autoritatea divin a crtii lui Amos
- este adeverit de Sfnta Scriptur
- Sfntul Stefan si Sfntul acob citeaz din Amos
9. ProfetuI Avdia
a. Numele si activitatea profetului
- numele Avdia nseamn, n limba ebraic, sIuga
(servuI) Iui Dumnezeu
6
- numirea ahve este numirea cea mai caracteristic dat
lui Dumnezeu si exprim eternitatea Lui (Cel ce este, Cel
Etern)
- traducerea alexandrin (Septuaginta) transcrie numele:
Avdias; Vulgata: Abadias
- n romneste pronuntm Obadia, dup textul ebraic, iar
dup textul grecesc, Avdia
- titlul profetiei care cuprinde dou cuvinte: .Viziunea lui
Avdia", nu ne d nici un fel de relatii despre personalitatea
autorului, originea si epoca lui
-. Su-iectul si cuprinsul crtii
- cartea lui Avdia este cea mai scurt din Vechiul
Testament (21 versete)
- cuprinde o profetie ameninttoare mpotriva Edomului
- n aceast profetie se disting trei prti:
1. se descrie pedeapsa exemplar aplicat
edomitilor, popor orgolios si las
- profetul anunt planul lui Dumnezeu prin care s-a
decretat distrugerea Edomului
- locuitorii Edomului se ncred n castelele lor naturale, dar
n zadar
- Edomul va fi pustiit si prsit
2. se arat cauza pedepselor
- profetul insist asupra sentimentelor dusmnoase ale
edomitilor fat de srael
- se anunt vestirea apropiat a .Zilei Domnului", cnd
Dumnezeu va pedepsi toate popoarele pentru nedrepttile
svrsite mpotriva lui srael
- Edomul va fi lovit ndeosebi
3. restaurarea regatului lui srael
- cnd Dumnezeu va judeca popoarele si pe edomiti,
mntuirea va fi pe muntele Sionului
- pe cnd Edomul va fi distrus, sraelul si va ntinde
teritoriul
- cei captivi se vor ntoarce n patrie si si vor lua n primire
posesiunile lor
- cei restaurati vor constitui mprtia lui Dumnezeu
c. Timpul compunerii
- data compunerii crtii este mult controversat, deoarece
cartea nu ne ofer date destul de precise
- fixarea datei depinde de chipul cum se explic versetul
11, care vorbeste despre o ocupare sau o distrugere a
erusalimului
- Sfnta Scriptur, n afar de cucerirea erusalimului din
anul 586 .H., aminteste de nc trei cuceriri
- cei mai multi exegeti traditionalisti fixeaz misiunea lui
Avdia nainte de exil, pe timpul lui oram
- dup acesti exegeti profetul s-ar referi la devastarea
erusalimului de ctre arabi si filisteni, pe cnd ar fi
participat si edomitii
- unii cred c Avdia ar fi scris cartea nainte de oil si
Amos, totusi ar fi profetit mpreun cu ei, sub regele Ozia,
dup ce a profetit si mai nainte sub Amasia
- cei mai multi exegeti moderni cred c profetul se refer la
catastrofa erusalimului din 586 si c Avdia ar fi trit mai
trziu, dup exilul babilonian sau n timpul exilului
- toate aceste preri sunt simple conjuncturi fr temeiuri
rationale
- pentru vechimea crtii poate servi drept argument
asezarea crtii n canon, ntre Amos si ona
- din punct de vedere literar este nrudire ntre:
- Avdia si oil
- Avdia si eremia (nrudirea se explic prin
aceea c cele ce sunt comune la amndoi profetii, la Avdia
se afl ntr-o legtur mai potrivit)
- eremia l-a folosit pe Avdia si nu invers; se stie c
eremia, mai ales n privinta profetiilor mpotriva popoarelor
pgne, are obiceiul de a-i repeta pe predecesorii si
acesta ar fi un argument despre vechimea crtii lui Avdia
- stiIuI crtii trdeaz o epoc apropiat de cea clasic
- limba e simpl si lipsit de figuri de stil avntate
- vorbirea lui Avdia e viguroas si constituie un poem biblic
frumos, n care adevrurile se exprim adeseori n forme
de ziceri, n form de sentinte, de exemplu: .mndria duce
la rtcire"; .nu te uita la ziua fratelui n ziua mpotrivirii si
nu te-nveseli de fiii lui Iuda-n ziua nimicirii lor"; .cum ai
fcut, asa-ti va fi"; .cu ce-ai pltit, aceea se va-ntoarce n
capul tu"
- nsemntate mesianic: - pune n legtur distrugerea
Edomului si pedepsirea popoarelor pgne cu instaurarea
mprtiei mesianice
- centrul acestei mprtii spirituale va fi
erusalimul
d. Doctrina crtii
Profetul nvat c:
- rul nu rmne nepedepsit
- Dumnezeu este un Printe bun si ocrotitor al celor
asupriti
- pcatul aduce nenorociri
- n fruntea tuturor pcatelor st mndria din care izvorsc
multe altele
- cei mndri se deprteaz de Dumnezeu si de aceea se
ndreapt spre prpastie
e. Autoritatea divin
- desi nu e demonstrat cu citri din Noul Testament, totusi
este ntrit prin traditia continu a Sinagogii si a Bisericii,
care au admis-o n canon
10. ProfetuI Iona
a. Numele si cuprinsul crtii
- profetul ona (porumbel) este numit fiul lui Amitai
- titlul crtii nu d alte referinte despre locul natal sau
despre timpul n care a trit profetul
- se stie c un ona, fiul lui Amitai, originar din Gat-Chefer,
o localitate din teritoriul lui Zabulon, a mplinit o misiune
profetic fat de eroboam , regele din Samari acesta
este identic cu autorul crtii care-i poart numele
- cartea se deosebeste de alte scrieri profetice prin faptul
c cele patru capitole, n loc de cuvntri profetice, cuprind
un episod din viata lui
CuprinsuI:
- este istoric
- expune misiunea lui ona fat de cetatea Ninive
- istoria acestei naratiuni mbrac forma unei naratiuni
continue
- ona primeste ordin de la Dumnezeu s mearg la Ninive
si s strige mpotriva ei, din pricina ruttii ei
- profetul ncearc s se sustrag prin fug de la aceast
misiune
-pleac la ope si se mbarc pe o corabie, spre a fugi la
Tarsis (Tars)
- pe mare se dezlntuie o furtun si corabia e n primejdie
- obiceiul marinarilor prevedea tragerea la sorti printre cei
din corabie ca s se descopere cine este vinovat naintea
lui Dumnezeu, nct a atras asupra tuturor mnia Lui
- sortii cad pe ona
- cu asentimentul su, el este aruncat n mare, iar marea
se linisteste
- o mare vietuitoare marin (un chit) trimis de Dumnezeu
l nghite pe ona
- el rmne n pntecele chitului trei zile si trei nopti
- profetul este salvat n chip miraculos, multumind lui
Dumnezeu pentru aceasta
- Domnul i porunceste a doua oar lui ona s plece la
Ninive si s predice acolo pocinta
- ona ascult
- ninivitenii si regele lor se ciesc, iar pentru aceasta
Domnul i iart
- profetul se ntristeaz si-si doreste moartea, pentru c
Dumnezeu nu i-a pedepsit pe niniviteni
- ona iese afar din oras si se odihneste
- Dumnezeu face s creasc deasupra capului lui o plant
(chicaion), a crei umbr i face mare plcere
- planta ns se usuc si profetul se supr si mai tare
- Dumnezeu i zice: .Tie ti-a prut ru de un vrej.Dar u,
cum s nu crut Ninive.?"

-. Originea si caracterul istoric al crtii

- cartea lui ona cuprinde fapte uimitoare:
1. minunea fizic a conservrii profetului
n pntecele monstrului acvatic
2. minunea istoric, convertirea Ninivei
a dat prilej de discutii celor
necredinciosi
- majoritatea exegetilor ortodocsi si catolici apr
istoricitatea ntreag si literar a crtii, bazndu-se pe
cuvintele Mntuitorului: .C precum a fost Iona n
pntecele chitului trei zile si trei nopti, tot asa va fi si Fiul
Omului n inima pmntului trei zile si trei nopti" (Mt. 12,
40)
- Mntuitorul d ca un fapt istoric petrecerea lui ona n
pntecele chitului, predica lui ona si cinta ninivitenilor
- rationalistii, n unanimitate, resping autoritatea istoric a
crtii, privind-o ca pe o alegorie sau ca un mit
- argumentul lor principal l constituie minunile istorisite
aici; ei resping apriori posibilitatea minunilor
- sustin apoi c nu se poate admite misiunea unui profet
evreu la pgni
- se cunosc ns si alte cazuri concrete:
profetii mai vechi lie si Elisei au avut
relatii cu popoarele strine, cu regii din
Damasc
din cartea profetului Amos rezult
ideea c Dumnezeu poart grij si
altor popoare
- predica lui ona ctre niniviteni nu trebuie privit ca o
propovduire a lui ahve si a monoteismului, ci ca un
simplu ndemn la cint
- se mai obiecteaz c nu e verosimil convertirea
neasteptat a asirienilor
- convertirea ninivitenilor poate fi pus pe seama faptului
c:
harului divin, care a putut lumina si
misca inimile lor
nu negau puterea altor zei
ddeau crezare cuvintelor profetilor
- unii exegeti romano-catolici admit nu ca ceva sigur, ci ca
ceva posibil si probabil c scrierea lui ona are un caracter
didactic sub form parabolic
- Teza moraI care s-ar cuprinde n carte ar
fi: ,Providenta, atotputernicia si ndurarea lui Dumnezeu i
mbrtiseaz pe toti oamenii si chiar si cei mai ri dusmani
ai lui srael pot obtine iertare prin cint
- ona n-ar contine o istorie veritabil, ci o
istorisire fictiv n scopul propovduirii nvtturii despre
universalitatea mntuirii
- ona, dup mrturia Mntuitorului, ar trebui
socotit, potrivit acestor exegeti, drept un tip literar si nu ca
o persoan istoric
- Mntuitorul, referindu-se la scrierea lui ona,
a luat din ea numai elementele nvtturii Sale si termenii
de comparatie, ns El nu vorbeste n nici un fel despre
caracterul real sau fictiv al tipurilor pe care le foloseste
- cei care mentin si apr caracterul istoric al crtii i
atribuie cartea lui ona, fiul lui Amitai
- ceilalti prefer s-l situeze pe autorul ei n timpul exilului
ei invoc caracterul mai nou al limbii, critica prea aspr
ce si-ar face-o profetul despre el si felul cum este
mentionat Ninive si regele su
- s-ar crede c regatul Asiria nu mai exista pe timpul
profetului
c. Valoarea doctrinar
1. Ideea despre universaIitatea mntuirii
- mntuirea nu este legat numai de srael, ci se va ntinde
asupra tuturor popoarelor
- poporul lui Dumnezeu nu va fi numai srael, ci toate
popoarele de pretutindeni
- particularismul iudaic cu greu putea concepe o astfel de
idee; prejudectile si egoismul erau piedici peste care nu
se putea trece acestea sunt combtute n cartea lui ona
2. Dumnezeu, descris n cartea de fat, este ceI
adevrat, universaI si care se distinge prin ndurare si
iertare
- cartea nvat c Dumnezeu arat solicitudine si iubire
pentru toate creaturile, fr exceptie
- srael trebuie s nteleag c el are misiunea s fie
crainicul lui Dumnezeu pentru ntreaga omenire: .De la
iudei este mntuirea" zice Mntuitorul ctre femeia
samarineanc (n 4, 22)
- se arat necesitatea si valoarea pocintei
- fr pocint nu exist iertare
3. TrimisuI Iui Dumnezeu trebuie s-si ndepIineasc
totdeauna misiunea sa
- n caz contrar va fi urmrit de justitia divin
- misiunea ncredintat de Dumnezeu, orict ar fi de grea,
poate s fie ntotdeauna ncununat de succes, fiindc
Dumnezeu l inspir si l sprijin pe trimisul Su
- din punct de vedere literar cartea lui ona este o perl de
valoare unic
- se situeaz alturi de cartea Rut, care este tot att de
restrns n ceea ce priveste cuprinsul
































































11. ProfetuI Miheia
a. Numele si cuprinsul crtii
- numele Miheia n evreieste Micaia sau Mica
nseamn cine este ca Iahve?
- numele Arhanghelului Mihail (Mikael) cine este ca
Dumnezeu? este un fel de sinonim al lui Mica
- n Vechiul Testament, numele Mica era mult ntrebuintat
- profetul era originar din Moreset Gat, spre sud-vest de
erusalim
- era contemporan al lui saia
- a profetit n Regatul de Sud
7
- din titlu rezult c a activat sub regii otam, Achaz si
ezechia, cam ntre anii 730 683 . H.
- pe cnd saia si dezvolt activitatea profetic n
erusalim, Miheia este un om de la tar, un om din popor
- preocuprile sale cuprind mai curnd clasele rurale,
exploatate de proprietarii bogati din uda
- Miheia este preocupat de probleme rurale si religioase,
nu de probleme de ordin politic
- deoarece Miheia a proorocit cam n acelasi timp si
mpreun cu saia, este explicabil asemnarea mare ce
se observ ntre unele pericope ale acestor doi profeti
- cartea profetului Miheia cuprinde att profetii de
amenintare, ct si de mngiere
- se deosebesc trei prti:
1. se anunt pedeapsa asupra Samariei
si udeii, dar si speranta restaurrii
- profetul anunt mai nti Samariei pedeapsa meritat,
apoi lui uda, pentru idolatria lui
- frdelegile provoac judecata, dar Dumnezeu va mntui
rmsita poporului biblic
2. restaurarea mesianic
- vor fi pedepsiti mai-marii poporului si pseudo-profetii,
pentru nedrepttile lor
- erusalimul si templul vor fi distruse, dar n timpul
mesianic muntele Sionului se va umple de glorie, iar
poporul se va bucura de pace
- calea spre mntuire ns va fi exilul
- n timpul acela cnd srael va fi lepdat, se va scula un
pstor nou pentru popor
- Mntuitorul cel asteptat se va naste n Betleemul udeii
3. procesul lui Dumnezeu cu poporul
biblic n form de dialog
- Dumnezeu aminteste poporului binefacerile Sale din
trecut si se plnge de necredinta lui
- poporul se ntreab prin ce fel de sacrificii va putea
cstiga bunvointa divin
- i se rspunde c Dumnezeu cere cu totul altceva :
mplinirea drepttii, a facerii de bine si a smereniei
- se schiteaz un tablou despre starea moral si religioas
a poporului
- se enumer diferite pcate: idolatria, nselciunea,
exploatarea sracilor, minciuna
- profetul deplnge decderea si pcatele poporului biblic

-. Autenticitatea si integritatea crtii

- mai multi critici neag autenticitatea, cel putin a unora
dintre profetiile mesianice, pe care ai le asaz dup exil
- tabloul convertirii popoarelor la Legea lui
ahve n-ar putea avea un autor din sec. V; se stie c si
alti profeti au predicat aceast convertire nainte de exil
eremia
- se vorbeste apoi de o captivitate babilonic
acest lucru ar fi de neconceput pe timpul lui Miheia,
atunci cnd pericolul nu venea din Babilon, ci din Asiria
Rspuns la obiectie:
- din punct de vedere profetic, nu e nici o
greutate s se admit la un scriitor din sec V cunostinta
unor evenimente care se vor desfsura peste 150 sau 200
de ani, cum este exilul babilonic si sfrsitul su
- amintirea captivittii babilonice, ntr-o epoc
n care, omeneste vorbind, se putea presupune mai
curnd captivitatea asirian, dovedeste adevrul profetiei
- se mai ibiecteaz c tonul pare entuziast si ncurajator n
capitolele 4 5 si aceasta ar contrasta puternic cu tonul
ameninttor din primele trei capitole aceast obiectie nu
este serioas
- ncercarea criticilor de a nu-i atribui lui Miheia unele
sectiuni din carte nu numai c este arbitrar, dar si lipsit
de orice convingere
- fr nici un motiv, criticii acestia vor s distrug unitatea
literar a acestei crti
- aceast unitate logic ne face s credem c Miheia si-a
compus cartea sa pe la sfrsitul carierei sale profetice
- Miheia a activat, ca profet, vreo 30 de ani
- el a concentrat predicarea lui de 30 de ani numai n 7
capitole de aici rezult caracterul rezumativ si uneori
abrupt al scrisului su
- limba profetului este pur si corect
- stilul su este elegant, suplu, simplu si natural
- profetul foloseste n exprimare imagini originale si
expresive
- o particularizare a stilului su este folosirea multor jocuri
de cuvinte (paronomaze)
- din cauza scurtimii cuvntrilor, profetul face treceri pe
neasteptate de la amenintri la promisiuni

c. Valoarea doctrinar a crtii. Particularittile scrierii

- valoarea doctrinar a crtii poate fi privit din trei puncte
de vedere:
1. susiriIe Iui Dumnezeu
- profetul l concepe pe Dumnezeu n toat majestatea si
suveranitatea Sa
- El este Stpnul suprem al poporului Su, dar si al altor
natiuni
- frdelegile religioase si morale ale celor dou regate
sunt rzvrtiri mpotriva lui Dumnezeu
- dreptatea divin este riguroas, dar si ndurarea Lui nu e
mai prejos
- dreptatea trebuie s fie satisfcut cu orice pret
- numai dup aceasta Dumnezeu Se ndur
- ingratitudinea poporului l misc pe El ca pe un Printe
- conceptia lui Miheia despre Dumnezeu se aseamn cu
cea a lui saia
2. MoraIa sociaI
- mustrrile lui Miheia se ndreapt mpotriva dezordinilor
morale si sociale: minciuni, trdri, nedreptti si lcomie
(se aseamn cu Osea, Amos si cu saia)
- Miheia denunt exploatarea neomenoas a celor sraci ;
sracii sunt victimele celor bogati
- lcomia pseudo-profetilor si a preotilor l revolt n acelasi
grad
- dezordinile publice si sociale au falsificat sentimentul
religios, n sensul c religia era considerat ca o afacere a
unor simple practici exterioare
3. ViitoruI mesianic
- dup pedeaps, erusalimul va fi restaurat n chip
strlucit si va deveni centru popoarelor, care se vor
ndrepta spre el
- conductorul sraelului celui Nou, al mprtiei mesianice,
se va naste n Betleem
-Nasterea Iui Mesia n BetIeem este un eIement
profetic numai aI Iui Miheia
- Mesia, n acelasi timp, este preexistent si personal
- El va aduna tot poporul si va asigura pacea general
Autoritatea divin se confirm prin mrturia
Sfintei Scripturi:
- eremia a scpat de moarte, citind exemplul lui Miheia
- la ntrebarea lui rod despre locul nasterii lui Mesia,
membrii sinedriului rspund pe baza profetiilor lui Miheia
- nsusi Domnul nostru isus Hristos foloseste vorbirea lui
Miheia cnd zice: .Si dusmanii omului sunt casnicii lui" (Mt
10, 36; cf Mi 7, 6)





























































12. ProfetuI Naum

a. Numele crtii

- Naum = consolator, mngietor
- n-a fost purtat de alte persoane n Vechiul Testament
- n timpul lui ezechia, regele din uda, zece semintii au
fost duse n captivitate de asirieni
- profetia de fat ar fi fost adresat ca o mngiere
poporului evreu, deportat n captivitatea asirian
- n titlul crtii, Naum se numeste Elcositul (brbat originar
din Elcos)
- este foarte mult controversat chestiunea asezrii Elcos
- n afar de profetia lui Naum nu mai este amintit n
Biblie
- Eusebiu localizeaz Elcosul la rsrit de ordan
- eronim l localizeaz n Galileea prere putin probabil
(la ce ar fi folosit un profet n Galileea, dup distrugerea
Regatului de Nord?)
- se obiecteaz c Naum nu aminteste nimic de Samaria,
c el se intereseaz numai de uda ar fi un indiciu c
profetul n-ar avea legtur cu partea de Nord a trii
- s-ar putea rspunde ns c, n timpul lui Naum, Samaria
era de mult distrus, iar locuitorii rmasi n tar considerau
din nou erusalimul ca centru al cultului
- pe vremea Mntuitorului fariseii exprimau convingerea c
din Galileea n-a iesit vreun profet
- se pune ntrebarea dac nu cumva Elcos a fost Kefer
Nahum, satul lui Naum n acest caz, Capernaumul ar fi
patria profetului, dar n Vechiul Testament nu se vorbeste
nimic despre aceast localitate, amintit att de mult n
Noul Testament
- mai curnd se crede c Naum este originar din udeea
aceasta o arat limba sa curat, clasic

-. Timpul n care a trit profetul

- titlul crtii indic numai patria profetului si obiectul scrierii:
.!rofetie mpotriva Ninivei. Cartea vedeniei lui Naum cel
din lcos" de aici nu rezult nimic despre epoca sa
- se stie precis ( din cronica lui Nabupolasar) c Ninive a
fost distrus la 612 . H.
- profetul vorbeste despre distrugerea Tebei (No-Amon),
capitala Egiptului superior, spre a o pune n comparatie cu
distrugerea Ninivei
- No-Amonul din cartea lui Naum este astzi identificat, cu
certitudine, cu fosta capital a Egiptului superior pe Nil
- No-Amonul a fost cucerit si distrus de ctre asirieni pe la
663 662 . H., dup cum rezult din analele lui
Asurbanipal
- anii 663 si 612 . H. Sunt cele dou date sigure ntre care
se situeaz profetia lui Naum si compozitia crtii sale
- unii exegeti sunt de prere c Naum a scris cartea sa nu
mult timp dup cderea No-Amonului, fiindc amintirea
cderii capitalei egiptene trebuia s fie nc proaspt n
memorie, deci cartea lui Naum ar fi scris pe la 660 650
. H.
- altii fixeaz data profetiei ceva mai trziu, ntre anii 630
620 . H., cnd profetul ar fi fost impresionat de anumite
scene, precursoare cderii apropiate a Ninivei
- traditia iudaic antic mrturiseste c Naum si Avacum
au profetit pe timpul regelui Manase (ntre 693 639 . H.)

c. Cuprinsul crtii

- cartea cuprinde o singur profetie despre cderea Ninivei
- se deosebesc dou prti
O Prima parte
- se prezint ca o introducere general
- idei dezvoltate:
- puterea lui ahve
- Dumnezeu este drept si rzbuntor
- buntatea lui Dumnezeu care l mntuieste
pe poporul Su si i nimiceste pe inamici
- ahve se adreseaz ctre apstor (Ninive),
care va fi umilit si distrus, apoi ctre uda, care va fi
restabilit si restaurat
O Partea a doua
- n dou tablouri se expune pedepsirea Ninivei
- primul tablou descrie asediul si distrugerea orasului:
- profetul ndeamn mai nti n chip ironic
poporul Ninivei la rezistent si zugrveste forta armatei
asediatoare
- apoi descrie ocuparea orasului si
devastarea lui
- al doilea tablou arat c distrugerea este inevitabil si
meritat, din pricina crimei Ninivei
- profetul nftiseaz din nou scena
dezastrului Ninivei
- se enumer crimele care fac meritat
aceast pedeaps
- se aminteste distrugerea No-Amonului
(Teba), exemplu pentru distrugerea Ninivei
- Ninive este coapt pentru distrugerea ei
ireparabil, care va umple de bucurie toate popoarele

d. Autenticitatea crtii

- n general este admis de critici
- unii critici fac anumite obiectii la cap. 1 forma literar
particular, n genul unui psalm, este mult discutat
- cap. 1 ar fi o compozitie de dat mai
recent pentru a servi drept prolog crtii
- forma alfabetic a psalmului ar fi nc un
argument de compunere mai trzie
-aceast opinie nu e dect o ipotez:
- forma alfabetic nu poate fi socotit un
temei suficient pentru a nu i se atribui lui Naum
- se stie c si alti profeti (saia, eremia,
Avacum) au folosit stilul si forma unor psalmi
-profetia lui Naum mpotriva Ninivei este socotit o
capodoper poetic
- se distinge printr-o unitate armonic, spre
deosebire de variatiile crtii lui Miheia, care se succed n
chip brusc
- limba lui Naum este proaspt si pur
- stilul e vioi, sprinten, plin de colorit, nvalnic, plin de
apostrofe, imagini si comparatii originale
- scenele cuceririi Ninivei sunt foarte vii, precise si variate
- fraze scurte, dramatice, parc sunt niste lovituri de sabie
- profetul stie s fie la nceput magnific si solemn, iar n
restul crtii plin de suplete si vigoare

e. Caracteristica scrierii

8
- din punct de vedere religios, cartea este socotit mai
prejos dect ale altor profeti (saia, Amos, Miheia)
- descrierea lui Dumnezeu, de la nceput, este
impresionant zugrveste puterea, dreptatea si
buntatea lui Dumnezeu
- din cap. 2 si 3 rezult o nalt idee religioas:
- Dumnezeu este acela care conduce
destinele omenirii
- El pedepseste orasul Ninive pentru
frdelegile lui
- unii critici apreciaz c profetul ar face parte dintre acele
spirite nationaliste sovine, care i fceau opozitie lui
eremia
- Naum ar fi mnat de un spirit de rzbunare, ar manifesta
sentimentele unui patriot strmt
- aprecierile sunt cu totul nejuste
- Naum avea misiunea de a face cunoscut solia divin:
pedepsirea unui dusman brutal al poporului srael,
pedepsirea poporului asirian, care, timp de dou veacuri,
n-a ncetat s devasteze si s nsngereze regatul lui
srael
- totusi Naum nu este condus de un sentiment steril de
rzbunare, fireasc poate, pentru sufletele cele chinuite, n
aceast epoc
- Naum este profet el nu vorbeste deci n numele su, ci
n numele lui ahve, Care este un Dumnezeu gelos si Care
Se rzbun
- pedeapsa este o fapt de justitie, nu de rzbunare
- profetul insist asupra crimelor Ninivei, care va fi
pedepsit numai din pricina desfrului fr de seamn al
acelei desfrnate, .cea care vinde neamuri cu desfrul si
triburi cu-ale ei fermecturi" (Naum 3, 4)
- apoi, Naum protesteaz mpotriva Ninivei din cauza
umanittii ultragiate
- divinitatea crtii nu se ntreste prin citri din Noul
Testament
- profetia a fcut totdeauna parte din canon si prin acest
fapt ea este recunoscut ca atare
- se pare c eremia a cunoscut profetia lui Naum
















































13. ProfetuI Avacum

a. Numele si epoca profetului

- Avacum n evreieste Chabacum (Habacuc) nseamn
a mbrtisa
- Fericitul eronim atribuie numelui o nsemnare profetic
ce st n legtur cu continutul crtii
- dup Fericitul eronim, Avacum l mbrtiseaz pe
Dumnezeu, cci el se lupt cu ahve si si apr poporul
su
- unii exegeti moderni aduc numele Habacuc n legtur cu
un substantiv asirian (hambacucu) denumirea unei
plante de grdin
- informatiile istorice despre profet sunt foarte rare
- n Vechiul Testament se mai aminteste despre un profet
Ambacum, n fragmentul necanonic al lui Daniel despre
idolul Bel si Balaurul
- acest Ambacum, fiul lui osua din tribul lui Levi, ar fi
aceeasi persoan cu profetul Avacum identificarea se
face din cauza identittii de nume n traducerea
alexandrin
- din cauza notelor muzicale amintite n cap. 3, s-a zis c
Avacum a fost cntret si conductor de cor
- Avacum este numit profet (nabi) n titlul si la nceputul
cap. 3
- de aici se poate bnui c autorul a voit s indice c el n-a
fost chemat la misiunea profetic de la o alt ndeletnicire,
ca de exemplu Amos, ci a fost destinat de Dumnezeu
special pentru oficiul profetic si pentru care s-a pregtit din
tinerete
- legende despre Avacum :
- dup rabini, el ar fi fost fiul Sunamitei, cel
nviat de Elisei
- dup altii ar fi fost sentinela asezat de
saia ca s observe cderea Babilonului
- dup Pseudo-Epifanie si Teofilact, Avacum
ar fi originar din regiunea Betzoche, din tribul lui Simeon
- determinarea datei exacte a profetiei lui Avacum este
foarte anevoioas
- argumentele interne nu sunt destul de precise
- unii urc profetia pn n timpul lui ezechia (701 . H.),
iar altii o coboar pn la 600 . H.
- urmnd traditiei vechi iudaice, multi exegeti fixeaz
cartea lui Avacum n timpul domniei lui Manase
- altii asaz profetia n timpul domniei lui Osia, altii, n
sfrsit, n timpul lui oachim
- motivele invocate pentru stabilirea datei n timpul lui
Manase (650 540 . H.) sau n timpul lui osia (627 . H.) :
- profetul descrie invazia chaldeilor ca ceva
neasteptat, de necrezut
- exegetii moderni dateaz profetia n jurul anului 605 . H.
- unii merg si mai departe, oprindu-se la anul 600 . H. sau
dup acest an
- cea mai mult probabilitate : cartea lui Avacum este
datat ndat dup moartea lui osia (609 608 . H.)
- starea social critic descris se potriveste bine cu cea
din timpul domniei lui oahaz si cu cea de la nceputul
domniei lui oachim
- Avacum este contemporan cu eremia
- profetia s-a scris ntre anii 609 608 . H.

-. Cuprinsul crtii

- scrierea lui Avacum este o singur profetie unitar
- este mprtit n dou prti distincte
O Partea I dialogul ntre profet si Dumnezeu
- dialogul ncepe prin plngerea profetului mpotriva
nelegiuirilor interne, fcnd appel la Dumnezeu pentru
ajutor
- Dumnezeu rspunde, anuntnd c va trimite ca
pedeaps pe caldei, instrumentul judectii Sale
- invazia caldeilor i amenint nu numai pe iudei, ci toate
popoarele
- profetul ntreab cum poate ngdui Dumnezeu ca niste
inamici, mult mai ri dect poporul su, s aplice o
pedeaps att de mare
- profetul l roag pe Dumnezeu s-i rspund
- Dumnezeu rspunde anuntnd pierderea celor ngmfati
si mntuirea celor drepti
- Domnul d ordin profetului s scrie aceast profetie
- cap. 2 cuprinde cinci ,vai-uri ndreptate mpotriva:
crimelor capitale ale caldeilor
nsusirii bunurilor strine
folosirii de mijloace necinstite si a
nselciunii
cruzimii
a turpitudinilor si a idolatriei
O Partea a II-a poemul (cntarea) lui Avacum
- ntr-o mic introducere, profetul exprim spaima simtit la
primirea descoperirilor dumnezeiesti si implor realizarea
lor
- apoi descrie manifestarea ngrozitoare a puterii lui
Dumnezeu
- ahve este nftisat venind dinspre Sinai, ca s
mntuiasc poporul Su
- descrie manifestarea majesttii divine n sine
- descrie manifestarea lui Dumnezeu n actiunea Sa
asupra fortelor si elementelor naturii si, n special, n
scopul mntuirii celor alesi
- arat apoi efectele manifestrii lui Dumnezeu asupra
sufletului profetului :
- rbdare si sperant neclintit n Domnul
- ideea fundamental a crtii este: cel necredincios va
pieri, iar dreptul prin credint va fi viu
- aceast promisiune are caracterul unei maxime
universale
- n cazul de fat, profetia nseamn c nelegiuitii caldei nu
se vor bucura de biruintele lor si cei drepti, adic poporul
srael cel apsat, va iesi cu bine din greaua ncercare,
datorit credinciosiei sale n Dumnezeu

c. Autenticitatea crtii

- unitatea crtii a fost contestat
- unii cred c pot deosebi doi autori pentru primele dou
capitole ale crtii; cel de-al doilea autor ar fi scris n timpul
exilului
- ndeosebi cap. 3 este contestat lui Avacum, deoarece:
- locul normal al acestui poem ar fi mai
curnd n Psaltire, cci a fost utilizat la serviciul liturgic
- cuprinsul poemului ar arta, de asemenea,
un caracter deosebit al celor dou capitole prime
- caracterul apocaliptic, eshatologic al cap. 3
ar arta c este de origine post-exilic
-cu toate acestea, autenticitatea cap. 3 a avut ntotdeauna
aprtori
- compozitia general a crtii arat unitatea
ei, asadar si cap. 3 trebuie s fie atribuit autorului care a
scris cap. 1 si 2
- nsemnarea 3, 1 l indic pe profetul
Avacum ca autor al poemului
- subiectul poemului corespunde foarte bine
subiectului celor dou capitole: autorul l implor pe
Dumnezeu s mplineasc lucrarea Sa (eliberarea
poporului de sub jugul apstorilor)
- descrierea interventiei lui ahve, n culori eshatologice, se
afl si la alti profeti, dinainte de exil (saia, Miheia, Sofonie)

d. Stilul si lim-a crtii

- profetia este scris n limba clasic ebraic
- forma literar din cartea lui Avacum poate fi comparat
cu cea a lui Naum
- profetul stie s foloseasc imagini si comparatii
ndrznete, care dau voiciune stilului
- cap. 3 este o poezie de toat frumusetea, este o
capodoper care se numr printre cele mai alese
productii ale poeziei ebraice

e. Valoarea doctrinar a crtii

- cartea scoate n relief marea idee despre Providenta lui
Dumnezeu, care guverneaz toate popoarele:
- ahve este Stpnul omenirii
- Suveranitatea Lui se ntinde asupra fortelor
naturii si asupra tuturor natiunilor
- n opozitie cu zeii pgnismului, ahve este
sigurul Dumnezeu
-fat de poporul srael, Dumnezeu arat o Provident cu
totul special
- n opozitie cu chaldeii, ,nelegiuitul uda
este numit cel drept, nu n sensul c poporul iudeu ar fi
drept sub raport moral, din punct de vedere al situatiei
istorice concrete
- cu toate c relele morale bntuie comunitatea iudaic,
poporul srael avea cultul adevratului Dumnezeu, care
cuprindea sanctiunea celor mai multe datorii morale
- caldeii sunt un instrument n mna lui Dumnezeu, de care
El se serveste pentru pedepsirea poporului Su
- din acest punct de vedere, profetul se aseamn cu
saia, care vedea n asirieni varga mniei lui Dumnezeu si
toiagul urgiei Sale
- autoritatea profetiei este de mai multe ori afirmat n Noul
Testament
- Sf. Ap. Pavel n cuvntarea sa din
Antiohia Pisidei citeaz de trei ori .Dreptul din credint va fi
viu" Avacum 2, 4







































14. ProfetuI Sofonie

a. Numele, epoca si activitatea profetului

- numele Sofonie, evreieste Tefania, nseamn: ahve
ocroteste sau scutul lui ahve
- Septuaginta traduce: Sofonias, de unde forma latin:
Sophonias
- n romneste, dup Septuaginta: Sofonie
- deosebit de alti profeti, Sofonie si numr n titlul crtii
ascendentii si pn la gradul 4 (.Sofonie al lui Cusi, fiul lui
Ghedalia, fiul lui Amaria, fiul lui Iezechia")
- aceast particularizare a profetului se pare c are un
anumit temei
9
- se bnuieste de aici c bunicul al treilea al profetului ar fi
chiar regele ezechia (721 693 . H.)
- omiterea apozitiei .regele lui Iuda", care se pune, de
regul, dup numele regilor, s-ar putea explica prin faptul
c titlul crtii aminteste o persoan prea bine cunoscut si
deci nu era cazul s se fac confuzie cu o alt persoan
- profetul n-ar fi amintit de o persoan dintr-a patra
generatie dac n-ar fi avut o important istoric
- s-ar putea obiecta c Biblia cunoaste ca fiu al lui ezechia
numai pe Manase, care i-a urmat la domnie
- se stie ns din alt parte c ezechia a avut si alti fii ale
cror nume nu se cunosc
- Sofonie ar fi asadar, probabil, de neam regesc, nrudit cu
regele osia, sub domnia cruia si-a exercitat misiunea
profetic
- Sofonie nu ne spune n ce mprejurri a fost chemat la
misiunea profetic
- nu se stie altceva din viata lui

-. Data scrierii crtii

- timpul activittii profetice a lui Sofonie se poate determina
pe temeiul urmtoarelor consideratii:
1. Titlul crtii ne spune c profetul a primit cuvntul lui
ahve pe timpul lui osia, regele lui uda
2. Cuvntrile de amenintare mpotriva strii religioase si
morale deplorabile din uda arat c osia nc n-a nceput
marea lui reform religioas, cuvntrile lui Sofonie
reflectnd timpul dinainte de 622 . H.
3. Profetia din cap.2, 4-13 anunt invazii mpotriva unor
popoare din Palestina si distrugerea Ninivei
- Ninive a fost distrus la 612 . H.
- epoca lui Sofonie corespunde, se pare, cu nceputul
activittii lui eremia (627-626 . H.)
- de aici se explic si asemnarea mare a cuvntrilor lui
eremia, din aceast epoc, cu profetia lui Sofonie
- data scrierii crtii ntre 630 si 626 . H

c. Cartea lui Sofonie

- obiectul profetiei lui Sofonie este .Ziua lui Iahve", adic
interventia lui Dumnezeu pentru pedepsirea popoarelor si
a regatului lui uda: dreptatea divin va birui nedrepttile
oamenilor
- .Ziua lui Iahve" se va manifesta sub forma unei catastrofe
imediate, n care poporul va fi nimicit, printr-un rzboi
groaznic si general
- cartea se mparte n trei prti:
O Partea I Ziua lui ahve
- judecata dumnezeiasc se va ntinde peste ntreg
pmntul, n special asupra lui uda si a erusalimului, din
cauza idolatriei si a coruptiei moravurilor
- pedeapsa ngrozitoare i va lovi pe toti cettenii: principi,
familia regal, pe cei mari, pe cei care adopt moda
strin si moravurile pgne, precum si pe toti slujitorii lor
care comit silnicie, nedreptti si nselciuni
- vor fi loviti negustorii cei lacomi si nedrepti, vor fi
pedepsiti cei indiferenti
O Partea a II-a amenintri mpotriva
neamurilor
- profetul se adreseaz norodului su si face apel la
credint
- el i invit mai ales .pe cei smeriti din tar" s-L caute pe
Dumnezeu si s practice dreptatea astfel poate vor fi
crutati n ziua mniei lui ahve
- apoi anunt distrugerea popoarelor pgne: filistenii,
Moab si Amon, etiopienii, asirienii
- cele mai aspre mustrri sunt adresate amonitilor si
moabitilor
- pe ntreg pmntul zeii falsi vor fi nimiciti, iar ahve va fi
adorat
O Partea a III-a mustrri si promisiuni fcute
erusalimului
- cuvntrile profetului se ntorc mpotriva erusalimului
- profetul i mustr pe locuitori pentru necinta lor, cu toate
amenintrile dumnezeiesti
- principii sunt lei care mugesc, judectorii lupi de sear,
profetii mincinosi niste nseltori, preotii profaneaz
locurile sfinte si calc Legea
- de aceea si erusalimul va fi prins n judecata lui ahve
- caracterul judectii va fi ns purificator si va deschide o
er nou n care popoarele l vor recunoaste pe ahve
- erusalimul, purificat de elementele cele rele, va fi locuit
de un popor smerit, care-si va pune n ahve ncrederea
sa, va practica legile justitiei
- cartea se termin cu un imn de bucurie si de recunostint
care preamreste mntuirea Noului erusalim,
rentoarcerea captivilor si binecuvntrile ideale ale erei
mesianice

d. Autenticitatea crtii

- unitatea crtii este atestat n chip evident prin nssi
compozitia ei
- unii critici radicali ncearc s conteste autenticitatea:
cap. 2, 7-11 (profetia mpotriva
moabitilor)
cap. 3, 11-20 (promisiunile mesianice)
- atribuie aceste locuri unei epoci posterioare
- faptul c acei critici nu sunt de acord ntre ei arat c
prerile lor sunt pur subiective si fr valoare
- criticii insist asupra prtii finale sustinnd c se
deosebeste de cuvntrile precedente si c acest loc s-ar
potrivi mai bine cu sentimentele si gndirea unui autor
exilic, dect cu ale unui profet contemporan cu osia
- aceste obiectii nu au putere de convingere
- dup ce a anuntat pedeapsa, profetul descrie efectele ei
salutare si ridic imn de slav venirii erei celei noi
- Sofonie, ca si ceilalti profeti, n-a voit numai s smulg si
s nimiceasc, ci si s zideasc din nou si s rsdeasc

e. Stilul crtii

- din punct de vedere literar, cartea lui Sofonie este
socotit inferioar crtilor altor profeti contemporani din
sec V: Naum, Avacum si eremia
- nu este scris ntr-o limb ebraic pur, fr aramaisme
- totusi, cap. 1, dup prerea unor exegeti competenti,
trebuie s fie privit ca una dintre cele mai remarcabile
productii ale literaturii profetice, avnd o real superioritate
religioas si moral
- stilul lui Sofonie este de altfel simplu, clar, vioi, elocvent
si uneori chiar patetic
- cnd vesteste restaurarea mesianic, vorbirea devine
entuziast si vibrant
- alt calitate a crtii este unitatea compunerii, care
rezum ntr-un sir de idei si de tablouri, ntreaga predicare
a profetului

f. Valoarea doctrinar a crtii

- atrage atentia asupra locului de frunte pe care-l ocup
.Ziua lui Iahve", adic manifestarea mniei divine
- .Ziua lui Iahve" nseamn triumful drepttii asupra
nedrepttii
- Sofonie oglindeste gndirea lui saia atunci cnd se
indigneaz profund mpotriva dezordinii regatului lui uda
- el ne d informatii pretioase asupra strii morale a
regatului, nainte de reforma lui osia
- Sofonie, ca si eremia, n privinta conceptiei despre
Judecata lui Dumnezeu adic .Ziua lui Iahve"
reprezint punctul de vedere cunoscut marilor profeti de
dinainte de exil
- fr ndoial, n .Ziua lui Iahve", pgnii vor fi nvinsi si o
er nou se va desprinde pentru srarel, dar aceast zi i
va lovi mai nti pe uda si erusalimul
- numai un rest va scpa din marea ncercare a
dezastrului, pentru a forma smburele poporului cel nou,
poporului mesianic
- .Ziua lui Iahve" este nu de nimicire total, ci de purificare
- dezastrul va fi preludiul restauratiei viitoare
- aceasta se va deschide prin convertirea pgnilor si prin
caracterul general al mntuirii, sraelul va tri n pace si
dreptate
- cartea este bogat n perspective si idei mesianice
- Persoana lui Mesia ns nu apare n viziunea lui Sofonie,
ci numai lucrarea Lui mesianic
- Sofonie, mpreun cu eremia, contemporanul su, a
lucrat, desigur, la pregtirea reformei religioase pe care a
ndeplinit-o zelosul rege osia
- autoritatea divin n-a fost pus de nimeni la ndoial
- desi nu este citat n Noul Testament, cartea lui Sofonie
si-a avut totdeauna locul ei n volumul celor 12 profeti
- att Sinagoga, ct si Biserica au privit-o, totdeauna, drept
o carte canonic































15. ProfetuI Agheu

a. Numele si timpul activittii profetului

- numele Agheu, evreieste Haggai, n-a fost purtat de nici o
alt persoan biblic, dar n Vechiul Testament se
ntlnesc nume similare, care deriv din aceeasi rdcin:
Hagghi
- eronim zice c numele acesta i-a fost dat profetului n
vederea misiunii sale
- exegetii moderni cred c Agheu a primit acest nume
fiindc s-a nscut ntr-o zi de srbtoare
- despre profetul Agheu se aminteste mai nti n cartea
sa, apoi n cartea lui Ezdra
- n cartea lui Ezdra, Agheu si Zaharia sunt prezentati ca
animatori ai reconstruirii templului
- despre originea familiei, educatia si chemarea la
misiunea profetic nu se stie nimic
- unii critici cred c profetul poate fi socotit ca unul dintre
supravietuitorii templului lui Solomon, distrus de
babilonieni n 586 . H.
- mai probabil ns, el s-a nscut n timpul captivittii si s-a
ntors cu prima ceat de exilati
- Agheu n-a fost originar din neamul preotesc, cum a fost,
de pild, contemporanul su Zaharia
- n Septuaginta, Vulgata si Peschitto (traducerea sirian)
sunt psalmi care poart numele profetului nu poate fi
vorba despre atribuirea acestor psalmi lui Agheu,
deoarece ei poart adeseori numele lui Zaharia sau lui
David
- timpuI scrierii lui Agheu se stabileste cu foarte mare
certitudine
- fiecare din cuvntrile profetului e artat n ce zi si ce
lun s-a tinut
- anul este anul al -lea al domniei lui Darius , fiul lui
staspe, adic n 520 . H.
- istoricuI restaurrii statuIui iudeu dup captivitatea
babiIonic:
- cu 18 ani mai nainte, adic la 538 . H., n
urma decretului de eliberare dat de Cirus, o prim ceat
dintre iudeii din captivitate s-a ntors la erusalim, sub
conducerea lui Sesbatar Zorobabel si a arhiereului osua
- din aceast ceat fceau parte iudeii
purificati prin exil si necazuri
- ntre ei erau capi de familie din uda si
Veniamin, preoti si leviti
- numrul lor era cam l a 50.000, dup cartea
Ezdra
- multi din iudeii instalati n Babilon, avnd o
situatie bun si bucurndu-se de regimul blnd al lui Cirus,
prefer s rmn acolo, dect s mprtseasc
privatiunile si nesiguranta unei vieti noi n tara lor
- o parte din repatriati se instalar n
erusalim, alt parte n mprejurimi ei se numeau
comunitatea ,Gola, adic a celor din exil
- la 6 luni dup sosirea lor au construit altarul
holocaustelor, iar n anul al -lea au pus fundamentul
templului
- situatia repatriatilor nu era strlucit
casele lor erau n ruin si ogoarele necultivate
- cei rmasi n tar, ca si emigrantii strini, le
ocupar propriettile si nu-i vedeau cu ochi buni pe noii
sositi
- dusmanii iudeilor, adic samarinenii, cernd
s participe si ei la lucrrile de reconstructie, ca nchintori
ai lui ahve, au fost refuzati fiindc erau considerati
nedemni de a lua parte la cult
- nemultumiti si dornici de rzbunare,
samarinenii i mpiedic pe cei ntorsi din exil s continue
lucrarea nceput, prin diferite intrigi la curtea persan
acestea determin ntreruperea lucrrilor 17 ani
- cei bogati si construiau case de lux n loc
s pun la dispozitie mijloace pentru continuarea lucrrilor
templului
- cuvntrile lui Agheu mustr formal comunitatea din
erusalim pentru lipsa de zel fat de cele sfinte
- sub Darius , Zorobabel, mpreun cu osua arhiereul,
reiau lucrrile n anul 520 . H. si le termin n anul 515 .
H.
- n aceast lucrare, ei au fost stimulati de ndemnul
profetilor Agheu si Zaharia

-. Cuprinsul crtii

- cartea lui Agheu are drept obiectiv reluarea activ a
lucrrilor templului
- motivuI pentru care rosteste cele 4 cuvntri: atitudinea
de inertie si de descurajare a poporului n fata piedicilor
care trebuiau s fie nfruntate
1. Prima cuvntare
- se adreseaz guvernatorului Zorobabel si arhiereului
osua
- combate prerea care circula n popor, c nc .n-a venit
vremea s zidim casa Domnului"
- le reproseaz sever iudeilor, n numele lui ahve, c si
zidesc case luxoase, pe cnd templul Domnului este n
ruin
- egoismul, neglijenta si indiferenta au fost pedepsite de
Dumnezeu cu secet si lips de recolt
- dac ei voiesc ca Dumnezeu s-Si arate ndurarea Sa,
s-si dea toat silinta ca s- zideasc templul
- dup aceast cuvntare, Zorobabel si osua ncep
lucrrile
2. Cuvntarea a doua
- se adreseaz din nou lui Zorobabel, lui osua si
poporului, pentru a-i ncuraja la lucru
- i ndeamn s nu se lase abtuti de constatarea c
templul cel nou, care se zideste, nu va fi nimic n
comparatie cu cel al lui Solomon
- cu acest prilej rosteste o important profetie mesianic
el anunt gloria viitoare a templului celui nou
- acest srman templu, pe care ei l zidesc, va fi ntr-o zi
att de strlucit, cum n-a fost niciodat templul lui Solomon
3. Cuvntarea a treia
- are nc o dat drept scop s-i ncurajeze pe lucrtori
- profetul face aluzie la suferintele si lipsurile ndurate de
ctre popor
- acum ns, din momentul cnd templul a nceput a se
zidi, totul se va schimba
- profetul pune preotilor o ntrebare la care ei rspund, apoi
el o explic n chip simbolic
- ideea care se desprinde este aceea c sfintenia nu se
transmite prin atingerea de un obiect sfnt, pe cnd cu
10
necurtia se ntmpl altfel ea se transmite obiectului pe
care l atinge
- aplicnd la popor, profetul arat c acesta a fost
nenorocit pn acum, c s-a ptat cu grija numai de
afacerile personale, lsnd templul n ruin
4. Cuvntarea a patra
- este adresat lui Zorobabel, ca mostenitor al tronului lui
David si ca reprezentant, prin anticipatie, al ilustrului
vlstar din aceast cas domnitoare: Mesia
- n mijlocul prbusirii generale a natiunilor, Zorobabel va fi
pus sub ocrotirea lui ahve
- ultimele cuvinte ne fac s ntrezrim domnia lui Mesia
- autenticitatea crtii este recunoscut de toti
- ea se sprijin pe indicatiile cronologice foarte precise ale
fiecrei cuvntri, indicatii confirmate de toate traducerile
vechi
- activitatea profetic a lui Agheu este afirmat de ctre
cartea lui Ezdra
- unii sunt de prere c, ntruct se vorbeste despre Agheu
la persoana a -a, nu nsusi profetul si-ar fi compus
cartea, ci o alt persoan apropiat de el i-ar fi redactat
cuvntrile, cum a fcut Baruh pentru eremia aceasta
este o simpl conjectur si nu merit s i se dea
important
- n antichitate era un obicei bine cunoscut ca autorul
s vorbeasc despre sine la persoana a -a

c. Stilul crtii

- sub raport literar, cartea nu este remarcabil prin
originalitatea ideilor, nici prin poezie, nici prin coloritul
scrierii
- n general, cartea este scris n proz, dar se poate
constata un oarecare ritm n profetia sa
- profetul se sileste s dea viat si miscare cuvntrilor
sale, cnd mustr sau ncurajeaz
- el repet des aceleasi formule: .Asa zice Iahve al
ostirilor", .Curaj"
- el are o calitate pretioas: se exprim cu claritate si cu
msur
- el merge direct spre tint
- predica profetului a zguduit inima asculttorilor si, pe
care i-a scos din nepsarea lor si a dus la ndeplinire
lucrarea la care au fost chemati

d. Valoarea doctrinar a crtii

- aminteste dreptul absolut de prioritate al lui ahve n ce
priveste restaurarea casei Sale
- neglijnd acestea, poporul biblic a fcut o greseal pe
care a ispsit-o lung timp: ahve este doar stpnul naturii
si al neamurilor
- Justitiei divine ns i corespunde buntatea Sa cea fr
margine
- Domnul, prin profetul Su, mngie si ndeamn,
ntreste pe cei slabi si vrea s rmn credincios
legmntului de pe Sinai
- profetul arat asculttorilor c Dumnezeu i-a pus la
ncercare prin suferinte si necazuri, care ns aduc
binecuvntarea celor ce se hotrsc s mplineasc voia
Lui
- trsturile principale ale doctrinei mesianice a lui Agheu
se mentin n cadrul traditional al profetiei anterioare (saia
Miheia)
- caracterele dinastiei mesianice, reprezentate prin
Zorobabel, sunt specifice lui Agheu
- aceste preziceri s-au realizat n Biseric si n persoana
Mntuitorului
- din punct de vedere religios s-ar putea obiecta lui Agheu
c el atribuie prea mare important unui fapt de ordin
material: ridicarea unui locas de nchinciune
- s-ar prea c totul depinde de aceast constructie, dar
adevrata religie nu const numai n zidirea de temple
- opera capital pentru care a fost chemat profetul era
construirea templului






















16. ProfetuI Zaharia
a. Numele, cuprinsul si autorul
- Zaharia, n evreieste Zecharia Domnul l aminteste pe
el
- era fiul lui Berechia si nepotul lui do
- Cartea Ezdra l numeste simplu ,fiul lui do, adic
nepotul lui do
- prin ,fiu, n sens mai larg, se ntelege, n Vechiul
Testament, nepot sau descendent
- profetul Zaharia nu trebuie confundat cu un alt Zaharia,
fiul lui Berechia, despre care Mntuitorul spune c a fost
ucis ntre templu si altar, pe timpul lui oas, regele lui uda
- Zaharia era originar din neam preotesc
- s-a nscut, ca si Agheu, n captivitate
- la nceputul misiunii sale era un brbat tnr
- demnitatea sa preoteasc explic rvna pe care a avut-o
totdeauna pentru templu, cult si arhiereul osua
- despre viata sa nu se stie nimic sigur, n afar de
profetiile sale
- Zaharia a profetit n acelasi timp ca si Agheu
- devine profet n anul al -lea al lui Darius (520 . H.)
- mprejurrile istorice n care si-a mplinit misiunea
profetic sunt aceleasi ca si pentru Agheu
- Zaharia trateaz cam aceleasi fapte n legtur cu opera
de construire a templului
- desi colaborator al lui Agheu, cum ni-l prezint cartea
Ezdra, Zaharia are un punct de vedere diferit de cel al
contemporanului su
- orizontul lui Zaharia este mult mai larg ntreaga lui carte
trateaz despre restabilirea teocratiei si despre viitoarea
mprtie mesianic
- Zaharia nu are mai nti n vedere reconstruirea
templului, precum face Agheu, ci privirea lui este
ndreptat continuu la mprtia mesianic, al crei simbol
este templul
- astfel, el arat, cu mai mult grij, mijloacele pe care
trebuie s le ntrebuinteze cei ntorsi din exil, spre a merita
mplinirea acestor promisiuni divine
-. Cartea profetului
- se mparte n trei prti
O Partea I 8 viziuni si o fapt simbolic
trateaz despre ntemeierea mprtiei
mesianice
- ncepe cu o introducere ce cuprinde o cuvntare de
ndemn la cint
- se arat chemarea lui Zaharia ca profet si scopul crtii
sale
- cuprinde 8 viziuni nocturne, care l transport pe cititor de
la epoca profetului pn n epoca timpurilor mesianice
1. Viziunea nti vede un om clare, care st ntr-un loc
umbrit de mirti si este nconjurat de alti clreti
- ngerul explic profetului c acei clreti sunt soli ai lui
ahve
- dup comunicarea lor, popoarele pmntului sunt ntr-o
stare de liniste si pace, ns curnd va izbucni mnia lui
Dumnezeu
- erusalimul va fi mngiat si va afla prosperitate
2. Viziunea a doua patru coarne si patru furari
- coarnele simbolizeaz forta brutal a tuturor popoarelor
care l-au lovit pe uda
- furarii simbolizeaz instrumentul justitiei divine mpotriva
celor patru popoare apstoare
3. Viziunea a treia un om apare n fata profetului
- poart o funie si merge s msoare erusalimul viitor
- ns un alt trimis al lui Dumnezeu l opreste si l anunt
c erusalimul va fi fr ziduri si fr limite, iar populatia lui
va fi numeroas
- viziunea se refer numai la erusalimul ideal, la cetatea
mesianic (mprtia lui Mesia)
4. Viziunea a patra desfsurarea unei judecti
- arhiereul osua, mbrcat n haine murdare, este supus
acuzatiilor lui satan, naintea tribunalului ngerului lui ahve
- acesta l absolv pe osua si d ordin ca el s fie
mbrcat n vesminte solemne
- apoi i d ndemnuri si i face promisiuni, amintindu-i
venirea robului lui Dumnezeu, Odrasla (Mesia)
- naintea lui osua se pune o piatr spre care sunt
ndreptati 7 ochi, simbolul vigilentei sau al Providentei
divine
- viziunea simbolizeaz preotia cea nou si sfnt
5. Viziunea a cincea un candelabru cu 7 lumini, asezat
ntre doi mslini
- candelabrul simbolizeaz vigilenta universal a lui ahve
- cei doi mslini simbolizeaz pe cei doi ,unsi, adic pe
arhiereul osua si pe Zorobabel, principele si preotul,
nsrcinati s ndeplineasc reconstruirea templului si s
serveasc drept exemple pentru marea restaurare
mesianic
6. Viziunea a sasea un sul de carte care zboar n
vzduh
- nseamn blestemul care se rspndeste n toat tara, n
special asupra celor care jur strmb
- scopul viziunii: s arate c pcatul trebuie s fie
ndeprtat
7. Viziunea a saptea o femeie este nchis sub un disc
de plumb ntr-o ef; apoi apar dou femei zburnd n aer,
duc efa si depun continutul ei n Babilonia
- femeia simbolizeaz nelegiuirea
- sensul este c Dumnezeu suprim piedicile care se opun
venirii mprtiei Sale
- nelegiuirea trebuie suprimat
8. Viziunea a opta patru care trase de cai de culori
diferite ies dintre munti si pornesc n directii diferite pentru
a strbate pmntul
- arat c: judecata se va executa asupra pgnilor
- cele patru care sunt instrumentul mniei divine pentru a
pedepsi pe apstori
9. Printr-o actiune simboIic cununa de aur si argint pe
capul arhiereului osua
- profetul arat unirea puterii regale si a puterii sacerdotale
n persoana lui Mesia
- este vorba aici si de Zorobabel, anuntat sub numele de
.Odrasla" care trebuie s zideasc templul, ns el este, n
acelasi timp, rsadul lui Mesia cel ideal si viitor
O Partea a II-a despre pregtirea poporului
pentru plinirea promisiunii
- o deputtie vine la erusalim pentru a ntreba despre
obligatia unui post anumit
- profetul rspunde c Dumnezeu are plcere mai mult n
ndeplinirea poruncilor, a tri dup dreptate si iubire
- anunt un sir de promisiuni, care se refer la viitorul
erusalimului
- acesta va fi binecuvntat, ridicat, repopulat si pus ntr-o
stare de prosperitate de ctre Dumnezeu
- zilele de necaz se vor schimba n zile de bucurie
- locuitorii oraselor si popoarelor se vor ndrepta spre
erusalim spre a se nchina lui ahve
O Partea a III-a Judecata asupra neamurilor
si bunurile timpului mesianic
1. La nceput anunt judecata asupra Siriei, Feniciei,
Filistiei
2. Urmeaz o ntreit promisiune:
a) un mprat drept, blnd si ocrotit de ahve,
restaurnd pacea si eliberndu-i pe cei prinsi
b) biruinta asupra inamicilor, ndeosebi
asupra fiilor lui avan (grecii)
c) recolte bogate
- prin contrast, profetul descrie nenorocirile acelora care
sunt rtciti de idoli si care sunt lipsiti de pstori
- Dumnezeu va ntreprinde purificarea lui uda, va ntri si
va elibera pe Efraim
- exilatii se vor ntoarce n numr mare, cnd popoarele
vor fi lovite
3. Actiunea simbolic despre pstorul cel bun si cel ru
- nainte de a fi mntuit, turma trebuie s fie ndreptat
- pstorul cel bun, neputnd s ndrepte turma sa, este
silit, ca un pstor ru, s o pedepseasc
4. Mntuirea viitoare a lui srael din suferintele pricinuite de
dusmani
- profetul anunt gloria final a erusalimului, o dat cu
convertirea tuturor la Dumnezeu
- rzboiul mpotriva erusalimului se va ntoarce mpotriva
vrjmasilor
- Dumnezeu va face s biruiasc poporul Su
- El va turna duhul si harul Su peste el, nct uda va
regreta amar moartea .Unsului" si se va curta de toat
idolatria
- apoi Dumnezeu i va distruge pe cei ri din mijlocul celor
buni
- Dumnezeu i va mntui pe ai Si si va instaura mprtia
Sa
- celelalte popoare se vor converti si se vor nchina
adevratului Dumnezeu
c. Autenticitatea si integritatea crtii
- se deosebesc dou grupe de capitole: 1-8 si 9-14
- prima grup este confirmat temeinic prin:
- obiectul precis la care se refer
restaurarea templului
- titlu
- mrturia crtii Ezdra
- aceste temeiuri sunt acceptate chiar si de criticii
rationalisti
- autenticitatea primei grupe este recunoscut de aproape
toti cercettorii
- autenticitatea celeilalte grupe este mult discutat
Zaharia nu este considerat autorul ei
- se atribuie cap. 9-11 profetului eremia, pe motiv c
Sfntul Evanghelist Matei citeaz drept cuvinte ale lui
eremia un pasaj din Zaharia
- citatul trebuie privit astfel: eremia are si el o profetie
nrudit cu cea de la Zaharia
- Evanghelistul, dorind s-i dea acestui citat o valoare mai
mare n fata asculttorilor (cititorilor), l aminteste numai pe
eremia, care se bucura de o autoritate deosebit
- ipoteze emise cu privire la originea acestor capitole:
- unii atribuie capitolele 9-14 lui eremia, altii
unui Pseudo-Zaharia
- unii sustin c 9-11 au fost compuse nainte
de anul 722 . H., iar 12-14 nainte de 587 . H. (dup lupta
de la Meghido) astfel c ar fi doi autori de origine
anteexilic
- altii afirm c ntreaga parte ultim este
opera unui singur autor din sec. sau . H.
- dup altii, autorul cap. 9-11 ar fi
contemporan cu Osea sau saia, iar al cap. 12-13,
contemporan cu eremia
- cuprinsul arat o mare deosebire ntre
subiectele tratate, ceea ce ar fi mpotriva unittii
compunerii se presupun alte conditii politice dect n
cap. 1-8
- cu privire la form se accentueaz
deosebirea de terminologie, lipsa de date cronologice, de
indicatii personale
- exist o mare divergent de preri la criticii moderni, de
unde rezult ct valoare au ipotezele lor ele nu au
valoare doveditoare, sunt doar conjecturi subiective
- pentru autenticitatea prtii a doua a crtii lui Zaharia
vorbeste asemnarea ambelor prti cu privire la cuprins si
la modul scrierii
- acelasi autor poate s ntrebuinteze un stil variat (n
scrierile profetice se observ adeseori variatii de
perspective, care urmeaz una dup alta, n chip brusc)
- unitatea autorului se mai poate explica astfel:
- cap. 9-14 au fost rostite de acelasi autor
(profetul Zaharia) ntr-un timp mai trziu dect 520 . H.
- c partea a doua a crtii lui Zaharia a fost
scris dup cderea erusalimului o arat aluziile la profetii
din perioada ultim a regatului uda
- n cap. 9-14 se presupune acea stare a
poporului, care a fost dup exil: grecii puteau fi numiti n
sec. V, fiindc s-au angajat lupte ntre ei si persi
17. ProfetuI MaIeahi

11
a. Numele, cuprinsul si autorul crtii

- Maleahi, n evreieste Malahia ngerul lui ahve, sau
Malahi ngerul meu
- cartea ncheie canonul profetic
- sunt discutii despre persoana si numele profetului la
exegetii mai vechi si la cei mai noi
- cartea poart un titlu identic cu acela al crtii lui Zaharia,
adic .!rofetia, cuvntul lui Iahve", cu adaosul .Ctre
Israel prin Maleahi"
- n Vechiul Testament nu mai ntlnim o alt persoan cu
acelasi nume
- n antichitate numele era socotit drept un pseudonim
- targumul lui onatan zice c este denumirea pentru Ezdra
- unii exegeti opineaz c profetia ar fi scris de un
anonim, iar mai trziu o mn necunoscut, poate, a
introdus un pretins nume de autor
- sedusi de nsemntatea apelativ a numelui, unii Sfinti
Printi au crezut c este vorba de un nger ntrupat
- majoritatea exegetilor de azi l privesc pe Maleahi ca pe o
persoan istoric, autor al crtii ce i se atribuie
- expresia de .Beiad" prin mna, arat clar c Maleahi a
fost un adevrat nume propriu si c persoana lui a fost
cunoscut cettenilor

-. Epoca n care a trit profetul

- cartea nu ne d date precise despre timpul cnd a trit
profetul
- exegetii determin compunerea crtii dup restaurarea
iudaic ce a urmat ntoarcerii din captivitatea babilonic
prere ntemeiat att prin indicatiile interne ale profetiei,
ct si prin locul care i s-a dat profetului n canon
- Maleahi si-a tinut cuvntrile sale n timpul postexilic,
ns cu mult mai trziu dect timpul lui Agheu si Zaharia
- starea poporului descris de Maleahi si de cartea lui
Neemia este asemntoare
- ei combat cstoriile cu femei strine
- dojenesc sacrificiile si zeciuielile insuficiente
- n timpul lui Maleahi srcia este cumplit, iar cei mici
sunt exploatati de cei mari aceeasi situatie era la sosirea
lui Neemia
- unii sunt de prere c Maleahi ar fi profetit ceva mai
nainte de 458 . H. (nainte de sosirea lui Ezdra)
- altii cred c profetul si-a exercitat misiunea pe la 450-445
. H., iar altii dup 445 . H (ntia sosire a lui Neemia)
- prin urmare, Maleahi a scris cartea sa, cu mare
probabilitate, ntre 450 430 . H.

c. Cuprinsul crtii

- are dou prti
- profetul urmreste s arate poporului motivele
suferintelor: propriile lui pcate
- prin aceasta el voia s-l determine la o reform a
moravurilor
O Partea a I-a mustrri
- ntr-o scurt introducere arat realitatea si permanenta
iubirii lui ahve fat de poporul Su, in opozitie cu
atitudinea fat de Esau, poporul frate
- apoi urmeaz mustrrile adresate preotilor
- preotii L-au ofensat pe Dumnezeu si au profanat
sacerdotiul prin aducerea de sacrificii necorespunztoare
si prin dispretul artat fat de altar
- n opozitie cu sacrificiile nedemne se anunt un sacrificiu
curat, care i va fi adus lui Dumnezeu pretutindeni
- i ndeamn pe preoti la cint
- poporul l mustr pentru dou pcate principale:
- cstoria cu femei strine
- repudierea sotiilor legitime, dup bunul plac
O Partea a II-a promisiuni
- Dumnezeu va trimite pe Solul legmntului Su, pentru a
pregti venirea Sa la judecat
- nsusi ahve va veni s judece
- manifestarea Sa va fi ngrozitoare
- pctosii vor fi mistuiti ca paiele de foc
- cei care se tem de Dumnezeu vor avea parte de fericire
- cartea se sfrseste cu un ndemn la observarea Legii si
cu anuntarea profetului lie (oan Boteztorul), ca precursor
al lui Mesia, care va lucra pentru convertirea poporului

d. Autenticitatea crtii

- n-a fost nicicnd obiect de discutii din cauza:
- unittii evidente a cuprinsului
- conformittii cu stirile istorice din cartea lui
Ezdra si a lui Neemia
- unii critici vd n ultimele versete un adaos ulterior, fcut
de nsusi Maleahi, care nu ar fi n armonie deplin cu
continutul crtii
- ele ar fi un fel de not final adugat, nu la profetia lui
Maleahi, ci la ntregul colectiei celor 12 profeti sunt
simple impresii subiective, fr nici o baz real

e. Stilul crtii

- profetia lui Maleahi este scris ntr-o limb destul de
curat, desi contine expresii neuzitate si cteva
aramaisme
- stilul este n general prozaic
- imitarea profetilor mai vechi duneaz spontaneittii
autorului, dar nu-i lipseste claritatea, concizia si vigoarea
- trstura specific a lui Maleahi: folosirea didactic a
formei de dialog: profetul discut cu auditorii si nti
enuntarea scurt a unui adevr, apoi obiectia si, n sfrsit,
combaterea ampl si dovada amnuntit
- prin procedeul su didactic, Maleahi anunt tendintele
literaturii iudaice posterioare, care vor fi orientate spre
cazuistic

f. Valoarea doctrinar a crtii

- Maleahi accentueaz cteva adevruri importante:
- demnitatea care trebuie s fie acordat
functiilor liturgice
- ideea nalt despre suveranitatea lui
Dumnezeu n ceea ce priveste calitatea sacrificiilor ce se
aduc
- drepturile lui ahve sunt sacre
- sentimentul religios meschin nu poate fi scuzat
- blestemul a venit n tar din cauza:
- sacrificiilor de valoare inferioar
- cstoriilor mixte
- nselciunii, la aducerea prinosului si a
zecimii
- profetul acord o important deosebit cultului extern,
mplinirii riturilor si ndatoririlor de ntretinere a templului
- unii critici l acuz pe Maleahi de formalism ritual
judecat cu totul nedreapt
- la Maleahi cultul nu are valoare dect ca expresie a
religiei interioare, a religiozittii, a adevratei pietti
- profetul tine mult la cerintele etice (condamn divortul,
adulterul, exploatarea srmanilor)
- Maleahi nu ia o atitudine, principal, potrivnic preotiei, ci
el mustr numai pe slujitorii cei necredinciosi ai altarului
- prin cstoriile mixte, profetul vede introducerea
simpatiilor pentru zeii strini (idoli), slbirea credintei n
ahve si rceala n iubirea fat de El
Idei mesianice si eshatoIogice:
1. .Ziua Domnului" la Maleahi este iminent
- fat de profetii mai vechi, Maleahi aduce un element nou
n legtur cu venirea lui Mesia
- Acesta va avea un premergtor, .Solul legmntului",
care va pregti calea Domnului
- acest premergtor este anuntat sub chipul lui lie, care,
de fapt, va fi oan Boteztorul, dup cum explic
Mntuitorul
2. anuntarea sacrificiului universal, viitor
- aceast prezicere este aplicat de multi exegeti la
Sacrificiul Euharistic
- autenticitatea divin este confirmat n Noul Testament,
prin citarea mai multor locuri din aceast preotie