Certificatul de Urbanism este un act public emis de autoritile administrative publice locale, prin care se fac cunoscute solicitantului

elementele care caracterizeaz regimul juridic, economic i tehnic al unui imobil, stabilite prin evidenele existente i documentaiile de urbanism i amenajarea teritoriului - spre exemplu: caracteristicile zonei n care se gsete amplasamentul, cerinele urbanistice care urmeaz s fie ndeplinite (nlimea maxim a cldirii, procentul de teren ce poate fi ocupat de cldire, retragerile fa de limita proprietii etc.), precum i lista avizelor si acordurilor necesare n vederea autorizrii executrii lucrrilor de construcie.Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritile publice locale, n conformitate cu prevederile planurilor urbanistice i ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dup caz avizate i aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic i tehnic al terenurilor i construciilor existente la data solicitrii i stabilesc cerinele urbanistice care urmeaz s fie ndeplinite n funcie de specificul amplasamnetului, precum i lista cuprinznd avizele i acordurile legale, necesare n vederea autorizrii. Autorizatia de construire este acel act care confera dreptul de a construi un imobil. Autorizatia de construire este eliberata de catre Primaria localitatii/sectorului pe raza caruia se afla terenul pe care urmeaza a se construi. Autorizatia de construire se poate transmite dreptul de construi odata cu transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului.Autorizatia de construire are o valabilitate limitata si se poate prelungi. Durata de executie si valabilitatea ofertei se cere de catre beneficiar.Autorizatia de construire se elibereaza pe baza avizelor si acordurilor luate si a proiectului tehnic .Autorizatia de construire se elibereaza/emite la solicitarea beneficiarului. Dosarele pentru autorizatia de construire se intocmesc de catre proiectanti autorizati. Orice proiect realizat pentru obtinerea autorizatiei de construire este luat in evidenta de catre Ordinul arhitectilor din Romania. Roma Antica - alimentarea cu apa potabila - Apeduct (din latin aquaeductus=conduct de ap) este denumirea dat unui sistem de construcii i instalaii de transportare a apei de la locul de captare pn la cel de consum.Roma antica era alimentata prin mai multe apeducte, care constitue modele de arta inginereasca din antichitate. Apa era adusa prin gravitatie in rezervoare centrale, de unde era distribuita prin conducte spre baile publice si spre locuintele patricienilor. Oamenii de rand ,,plebeii nu aveau voie sa-si branseze instalatiile din casa la reteaua publica, avand dreptul de a se servi numai de baile si fantanile publice. La Roma exista un serviciu de intretinere a instalatiilor de apa. Romanii au impus constructia unor asemenea instalatii de alimentare cu apa si in tarile cucerite de ei, astfel incat aceste instalatii au inceput sa fie raspadite in multe centre populate.Dupa caderea imperiului roman, preocuparile pentru dezvoltarea tuturor ramurilor tehnicii au

stagnat. Problemele sanitare nu li s-a mai acordat nici o atentie; la aceasta a contribuit si autoritatea religioasa dominanta din acele timpuri, care decretase ca insasi grija pentru curatenia corpului constitue un pacat. Sistemul de canalizare a Romei antice este unul din cele mai vechi sisteme de canalizare din lume. Canalizarea nu servea doar pentru evacuarea reziduurilor, ci avea mai multe alte funciuni, printre care tranzitarea apelor pluviale care se scurgeau de pe colinele din ora prin diferite cursuri de ap mici, evacuarea apelor de infiltraie provenind din sistemele de alimentare cu ap, evacuarea apelor uzate de la bile publice i drenarea zonelor joase, mltinoase din lunca rului Tibru innd seama de topografia terenului, Roma antic era deservit de trei sisteme de canalizare independente: Sistemul Campus Martius Sistemul Cloaca Maxima Sistemul Circus Maximus Fiecare din aceste sisteme consta dintr-un canal colector n care se vrsau diferite canale de ramificaie.Sistemul Cloaca Maxima, cel mai mare sistem de canalizare al Romei antice, drena partea central a oraului, n particular vile dintre dealurile Esquilina, Viminal i Quirinal. El este i sistemul cel mai bine cunoscut.n timpul imperiului roman, Cloaca Maxima i canalele afluente au fost bine ntreinut. Roma avea funcionari publci, numii edili care se ocupau de coordonarea ntreinerii sistemelor de canalizare. Exist mrturii care arat c sistemul de canalizare mai era n funciune cu muli ani dup cderea imperiului roman de apus.Neavnd instalaii sanitare n case, romanii aveau dou alternative: Bocca della verita situat lng biserica Santa Maria in Cosmedin, este de fapt o veche gur de canal din sistemul de canalizare Cloaca Maxima pentru o sum relativ redus ei puteau utiliza latrinele publice, care existau n tot oraul i care erau conectate la canalizare. Canalizrile romane par s fi cuprinsf cel mai vechi sistem de latrine publice cu plat din lume. S utilizeze ucalele, soluie pentru straturile mai srace ale populaiei, care nu-i puteau permite s plteasc de cteva ori pe zi accesul la latrinele publice. n principiu, ucalele trebuiau golite n haznale sau n vase mari, aezate sub scri, care erau apoi transportate i golite n gurile de canal de pe strzi. Erau ns muli care gseau drumul pn la cisterne sau la gurile de canal prea lung, i preferau s le goleasc pe fereastr n strad.
Sisteme de incalzilre - au fost folosite pentru a oferi nclzire prin pardoseal n aceste cldiri. Hypocaust a fost fcut prin ridicarea etaj deasupra solului cu ajutorul piloni. Un strat de placi a fost folosit de deasupra stratului de beton. Spaii au fost lsate n interiorul zidurilor pentru a permite aerului cald i fum s treac prin zona delimitat, i iei din acoperi. Designul interior a permis camerei care urmeaz s fie nclzit i ea, de asemenea, expulzat de fum. Gresie caseta au fost utilizate pentru a elimina aerul cald. Camerele care au necesitat mai mult cldur s-au situat n apropiere de cuptor i lemn au fost adugate n mod regulat pentru a crea foc. Deoarece sistemul

necesar ca oamenii s tind n mod constant de foc, a fost un sistem de scump care a fost folosit doar n bile publice i vile. Romanii au construit sistemul, astfel nct baile publice ar putea fi rulat eficient. nainte de construirea de hypocaust, un fel de vatr de foc unice a fost folosit pentru nclzirea caselor. ANTICHITATE EGIPT De-a lungul Vaii Nilului au existat numeroase asezari urbane:- centre administrative (capitale);- centre religioase;- asezari economice;- colonii.Se distinge ca o trasatura caracteristica a oraselor egiptene faptul ca ele nu au fost construite pentru a rezista peste veacuri, si ca atare, nu s-a conturat idea unor compozitii a ansamblurilor urbane.Singurele constructii realizate pentru a rezista vesnic sunt templele si constructiile funerare.Particularitatile civilizatiei egiptene au generat existenta anumitor functiuni urbane si rezolvarea concreta a acestora in programe de arhitectura:- functiunea politico-administrativa caracterizata in resedinta faraonului, este amplasata in centrul de greutate al asezarii. In interiorul palatului, pe langa zona de locuire a faraonului si a familiei sale, exista spatii aferente corpului de functionary, scribilor etc.- funtiunea de aparare nu constituie o caracteristica a Egiptului, ei neavand ziduri sau turnuri;- functiunea de locuire se caracterizeaza prin tendinta de zonificare astfel: locuintele demnitarilor se aflau in grepiera resedintei faraonului, iar cele modeste in cartierele periferice;- functiunea economica este strans legata de cea rezidentiala;functiunea religioasa a beneficiat de concentrarea tuturor eforturilor constructive si materiale ale scoietatii. MATERIALE SI TEHNICI DE CONSTRUCTIE Tehnicile si sitemele de constructie din arhitectura egipteana au fost conditionate de o serie de factori dintre care se detaseaza: - organizarea societatii egiptene in sistem tributar, ceea ce a permis utilizarea unei forte de munca nelimitate; - existenta unei comenzi sociale specifice care solicitau realizarea unor constructii de durata vesnica, templele si mormintele, celelalte constructii fiind destinate unor existente temporare; - prezenta unor anumite materiale de constructie in zona Vaii Nilului, cum ar fi lutul, materialele vegetale usoare (trestia, papirusul) si piatra, de diverse calitati (calcare, gresii, granituri); - cunostintele evoluate in domeniul geometriei cu implicatii in proiectarea si trasarea constructiilor pe teren sau in stiinta taierii pietrei; - caracterul rudimentar al uneltelor, acestea fiind realizate din lemn, cupru si bronz. ROMA ANTICA Civilizaia i cultura roman, cu asimilrile vechilor civilizaii mediteraneene, ale experienelor ingineriei etrusce n construcii, tehnici i materiale, ca i ale Asiei Mici i ale tradiiilor greceti, au impus lumii antice reperele evoluate ale unei civilizaii unitare.Roma a lsat motenire posteritii opere de art de o valoare inestimabil. Monumentele numeroase, rmase din timpul

civilizaiei romane, arat marea varietate de forme construciilor romane. Scara i proporiile monumentale, impresionantele concepii ale bazilicilor, ale termelor i monumentelor funerare, noua tehnic constructiv a arcurilor i bolilor, construciile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor i viaductelor, a oselelor, a arcurilor de triumf, fac di arhitectura roman "o enciclopedie morfologic a arhitecturii". Construciile romane ilustreaz mreia, grandoarea i autoritatea republicii i a Imperiului, sentimentul de supremaie al romanilor asupra lumii.Arhitectura a oferit forme de manifestare particulare, impuse de cerinele vieii publice i de stat ale societii Romei antice. Pieele publice, bazilicile, amfiteatrele, templele, termele, locuinele particulare, magazinele, ofereau ansambluri incluse n concepia urbanismului roman, care trasa reeaua strzilor i a arterelor de circulaie, ntre zona central i zidurile de incint.Forumul (forum romanum) era piaa central care crea nucleul important al oraului, "inima" vieii administrativ, politice, religioase i comerciale. De form rectangular, forumul era ansamblul urbanistic care grupa instituiile administrative, bazilicile, bibliotecile, templele. Bazilica n lumea roman era o construcie care servea ca tribunal, curte de justiie sau burs. Mari construcii cu vaste sli de reuniuni, avnd spaiile interioare mprite prin coloane i porticuri, bazilicile erau locul de ntlnire i tranzacie a bancherilor, negustorilor, oamenilor de afaceri.Termele erau complexe ansambluri arhitectonice, ample ca suprafa, acoperind mai mult de 11ha, cu bi publice, bi termale, piscine n aer liber, vestiare, sli i spaii rezervate sportului - palestre, biblioteci, curi interioare, locuri de plimbare, sli de conferine. Arhitectura gotic Arhitectura gotica reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum i cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XII-lea i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i spaiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice acoper perioada 1140 - 1500, fiind construite din Romnia pn n Portugalia i din Slovenia pn n Norvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de arhitectura romanic i a fost succedat de arhitectura renascentist, o transformare a stilului romanic, odat cu Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea.Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc butant. n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o reevaluare i o nou recunoatere, de fapt o "renatere" denumit gotic renscut (conform termenului original folosit n englez, Gothic Revival architecture) sau neogotic, producnd cldiri memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost total refcut dup devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu

memorabil de gothic revival. Mai trziu, la sfritul aceluiai secol i nceputul secolului 20, arhitectura gotic are o ultim "tresrire de orgoliu", producnd opere durabile, n stilul numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii, aa cum ar fi Canada, Filipine, Germania, India, Norvegia, Romnia, Statele Unite ale Americii i Ungaria. n evoluia sa, arta gotic a cunoscut trei mari faze: Goticul timpuriu sau lanceolat (1140-1220); Prima etapa a goticului a avut drept carcteristica prezenta turlelorclopotnita, in forma de lance, plasate deasupra intrarii navelor laterale ale catedralei. Ascutite, inalte, acestea dadeau caracterul original de zveltelte si elansare a arhitecturii noi. Desfasurarea verticalitatii edificiului, cu turnurile lance, asigura impresia generala a sensului ascensional, opus orizontalei dominante si caracterului static si masiv al constructiilor romanice. Goticul matur sau radiant (rayonnant) ntre 1220-1350; Este considerat momentul clasic al stilului, avand caracteristica ponderea, echilibrul proportiilor, armonia ansamblului. Prezenta ferestrei in forma circular, rozeta sau rozasa, plasata pe fatada vestica a catedralei, dadea de asemeneaparticularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compozitional al structurii plastic a fatadei. Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat aprecierea goticului radiant ca fiind etapa clasica. Goticul trziu sau flamboaiant (flamboyant) ntre mijlocul secolului al XIV- lea i al XVI-lea. Arhitectura perioadei are caracteristica abundenta decorarii fatadelor cu sculpturi in relief si ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului fatadelor si acoperirea golului cu vitralii. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din lips de fonduri, cum ar fi n Belgia, catedrala din Anvers.