Ciobica Irina XI E Omul si divinitatea

De-a lungul timpului legatura dintre om si divinitate s-a pastrat si in unele cazuri a devenit poate mai puternica.Omul traieste cu necesitatea unei providente care sa dea un inteles vietii sale, prin care sa-si justifice actiunile si care sa-l ghideze in alegerea cailor potrivite. Aceasta legatura s-a intarit mai ales in Evul Mediu atunci cand perioadele des repetate de foamete, marile epidemii, catastrofele naturale, razboaiele dese si alte forme de violenta, au dus la nevoia omului de a se adaposti , de a se simti in siguranta aflati sub protectia unei providente .Totusi credinta s-a manifestat la inceput doar prin increderea in anumite viziuni, vise si halucinatii, in semne premonitorii sau punitive. n Evul Mediu, temelia culturii este religioas. Omul crede n revelaia biblic i fiecare element al existenei sale poart pecetea simbolului religios. Credina n Dumnezeu ofer certitudinea unei realiti divine care se afl n afara lumii, independent i suveran fa de ea, dar i nluntrul ei. De aici poate veni si explicatia prezentei multitudinii de opere literare medievale cu tenta , simbolistica sau tema in totalitate religioasa. Un bun exemplu poate fi al unuia dintre primii mari poeti ai Frantei dar si al Europei Evului Mediu, Francois Villon.Desi nu intrunea caracteristicile tipului religios, poetul , in urma unei vieti in afara legii care i-a atras condamnarea la moarte , se intoarce intr-un moment de pocainta catre divinitate.Poemul intitulat ,,Ballade des pendus (Balada Spnzurailor) cuprinde astfel sentimente impartasite de cei carora le era pregatita aceeasi soarta cum ar fi cainta, mila , dorinta de mantuire, de apropiere de providenta. In asteptarea executarii sentintei poetul cere ingaduinta si mila pe parcursul intregii poezii , atat din partea muritorilor ,,Cu inima de piatra nu ne fiti, cat si din partea divinitatii.Cel inchis simte astfel nevoia mantuirii ,,Rugati-va la Domnul pentru noi! tocmai datorita spatiului de claustrare care indeamna spre meditare dar mai ales datorita apropierii mortii. Pentru a amplifica aceste sentimente sunt descrise imprejurarile vietii inchisorii , nefavorabile atat din punct de vedere fizic ,,De ploaie suntem umezi si spalati , ,,De soare suntem arsi si innegriti , ,,ochii adancati , ,, perii de pe fata jumuliti cat si psihic ,,nicicand , nicicum nu suntem linistiti. Ultima strofa a baladei intitulata ,,Inchinare reprezinta ultima incercare disperata de a cere iertare,de a se aproapia de divinitate.Adresarea directa facuta divinitatii ,,Iisuse si ruga de a fi echitat in fata providentei si a nu sfarsi in focul iadului ,,Fereste-ne de-a iadului manie dar si apelul la umanitatea ,,Nu radeti oameni , fiti de oamenie urmat de versul prezent la sfarsitul fiecarei strofe ,,Si va rugati la Domnul pentru noi! subliniaza nevoia tot mai puternica de mantuire constransa de apropierea mortii. Un alt exemplu de text cu simbolistica legata de divinitate este ,,Divina Comedie a lui Dante Alighieri.Imprit n trei seciuni ("Infern", "Purgatoriul", "Paradis"), n

oper este descris o cltorie imaginar n cele trei compartimente ale lumii de dup moarte, n care poetul se ntlnete cu personaje mitologice, istorice sau comtemporane lui. Fiecare personaj este reprezentantul unei virtui sau al unui viciu, situarea n una din cele trei lumi fiind simbolic, ca rsplat sau pedeaps, adesea i dup criterii subiective deoarece poetul i ntlnete n Infern si pe adversarii lui.Spre exemplu Dante este cluzit prin Infern i Purgatoriu de ctre poetul Virgiliu, simbol al nelepciunii iar Beatrice - fiina pe care a adorat-o - l ajut s gseasc drumul spre Paradis, fiind instrumentul voinei divine. Fiecare dintre cele trei taramuri este construit din zece parti.Astfel Infernul are ca parti componente campia intunecata si cele noua cercuri in care pacatosii se chinuiesc.In alcatuierea Purgatoriului intra tarmul marii,coasta muntelui,cele sapte barne ale acestuia, gradina paradisului pamantesc.Iar Paradisul este format din noua cercuri mobile si empireul.Alegerea cifrei 9 in ceea ce priveste sferele ceresti dar si cele din infern nu este intamplatoare,9 reprezentand perfectiunea perfectiunii,9 fiind multiplu cifrei 3.De asemenea 10 este simbolul decalogului si reprezinta o imagine a divinitatii. In opera se poate observa prezenta inspiratiei religioase,a unei tendinte moralizatoare, si unui limbaj bazat pe perceptia vizuala si imediata a faptelor,caracteristic literaturii si stilului medieval. Ca structura fiecare seciune cuprinde 33 de cntece, cu excepia primei, care are un cntec n plus ce serveste ca introducere. Descrierea coborarii lui Dante n Infern,a trecerii prin Purgatoriu si,n fine,a ascensiunii n Paradis, nu este nimic altceva decat prezentarea drumului initiatic parcurs de erou spre apoteoza unirii cu divinitatea. Opera reprezinta dramatizarea teologiei cretine medievale, dincolo de sensurile sale profunde, privind opiniile filosofice, politice si stiintifice ale artistului.Astfel ,,Divina Comedie" este alegoria purificrii sufletului i dobndirii linitei interioare prin nelepciune i dragoste. Astfel cele doua opere evidentiaza legatura dintre om si divinitatea, chiar daca aceasta se realizeaza diferit in cele doua cazuri.Daca la Francois Villon apare de abia spre sfarsitul vietii si numai o data cu constrangerea mortii,luand forma unei rugi de iertarea a pacatelor si de mantuire a sufletului,la Dante Alighieri pare a fi una permanenta.Prin credinta in existenta unei eternitati dupa moarte,prin cartea sa italianul ne prezinta posibilele imagini ale vietii de apoi in functie de ceea ce omul a ales sa faca in viata. Acesta realizeaza o descriere a eternitatii cu toate defectele si perfectiunea ei, cu chinurile si cantarile frumoase, cu focul si soarele ei. Providenta a avut si va avea mereu un rol important de jucat in viata omului,deoarece fiinta umana trebuie sa-si gaseasca un echilibru,o motivatie a existentei sale dar si un sprijin neconditionat in cele mai dificile situatii.Legatura dintre om si divinitate este una indispensabila pentru o viata sanatoasa a sufletului de aceea inca din cele mai vechi timpuri nu numai ca a reusit sa se pastreze dar sa se si imbogateasca din punct de vedere spiritual. Cele doua opere reprezinta dovada evolutiei acestei relatii de la aparitia ei.