Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu

Publicat in anul 1928, volumul „Hanul Ancutei” este o creatie de mare valoare a sciitorului Mihail Sadoveanu, in care tema si viziunea despre lumea taraneasca ale autorului sunt valorificate prin povestirile conturate si prezenta unui limbaj specific contextului. Creatia „Hanul Ancutei” este realizata prin tehnica povestirii in rama, avand un cadru suport initial: un han in care veneau drumetii pentru a se relaxa, a revedea lumea si a asculta diverse povesti captivante. Inovatia pe care o prezinta aceasta creatie este aceea ca prezinta noua povestiri, redactate de catre noua persoane diferite, personaje ce ajung la Hanul Ancutei si istorisesc o intamplare reala, din experienta personala. Exista un personaj al naratiunii-cadru, care introduce fiecare povestitor in parte si de asemenea asista la nararea intamplarilor. Prezenta sa este redata prin naratiunea la persoana I, oferind textului iluzia autenticitatii. Acest personaj este un delegat al vocii autorului spre al reprezenta, explicandu-se astfel si statutul sau anonim. Ceilalti naratori vor fi introdusi rand pe rand de catre naratorul principal, iar faptele lor vor fi relatate in cadrul hanului, timpul povestirii referindu-se la timpul „celeilalte Ancute”. In total sunt noua povestiri iar cea de-a zecea ii apartine comisului Ionita care pe parcursul actiunii promite „o poveste cum n-am mai auzit”, promisiune neonorata pana in final, ceea ce dovedeste ca povestea povestilor este aceea niciodata rostita, acordand tacerii valoarea absoluta a misterului inaccesibil. In ceea ce priveste cadrul in care se relateaza povestile, reperele spatiotemporale referitoare la Hanul Ancutei apartin unor factori mitici, locul capatand rol de centru al lumii, loc de intalnire a diferitelor destine si oameni din diverse straturi sociale. De asemenea, hanul este locul unei vechi cetati, fapt sugerat de zidurile ce inconjoara locul, cu rol simbolic de granite intre lumea reala si cea a fictiunii, iar hanul este un topos al povestirii. „Fantana dintre plopi” este a patra povestire din volumul „Hanul Ancutei”, personajul sau narator fiind Neculai Isac. Naratiunea la persoana I focalizeaza doua planuri de narare: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (timpul narat) si autoanaliza faptelor prin perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). Povestea are la baza o intamplare pe care personajul a trait-o de cu mai mult de douazeci de ani in urma, o poveste de dragoste cu un final tragic. Intr-o toamna, cand Neculai duce vinuri in tinutul Sucevei face popas la Hanul Ancutei. Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova, surprinde un grup de tigani care se scaldau si este intampinat de unul dintre ei, Hasanache, si o tanara de optsprezece ani, Marga, care il cucereste pe barbat prin frumusetea ei, desi Hasanache spune despre ea ca e doar o fata proasta. Impresionat de fata, Isac le da celor doi cate un ban de argint, iar a doua zi fata il va intampina pe barbat la han, aratandu-i papucii pe care si i-a cumparat cu banutul. Apoi tinerii vor petrece o noapte la fantana dintre plopi, unde isi promit o noua intalnire in seara urmatoare. In cadrul celei de-a doua intalniri, dupa un timp de sovaiala din partea fetei, desi stie ca va fi ucisa pentru asta, Marga ii va marturisi lui Neculai ca tiganii au trimis-o sa il ademeneasca pe barbat la fantana dintre plopi pentru a-l putea jefui si omori. In urma acestor vorbe, barbatul isi incaleca calul si fuge, insa o prajina aruncata de urmaritorii lui

care introduce fiecare personaj povestitor in parte. In final. insa urmarile sale sunt puternice. In concluzie. atentia fiind concentrata pe fiecare personaj narator in parte. dar se autocaracterizeaza si in relatarea sa. iar urmele proaspete de sange din jurul fantanii il fac sa realizeze ca Marga a fost ucisa iar trupul ei aruncat in fantana. O alta particularitate pe care o prezinta aceasta specie este si vocea naratorului. de catre personajul-narator general. Cel exterior este conturat de lupta dintre Neculai Isac si banda de tigani a lui Hasanache care vor sa-l jefuiasca si sa-l ucida. unde se contureaza un portret fizic si personajului Marga. La inceput. precum este si cazul lui Neculai Isac. cititorul alaturandu-li-se celorlalti ascultatori. dar si interioara. desi la inceput se materializeaza in persoana cititorului. ilustrate prin urmele fizice lasate de pierderea „unei lumini” si de sentimentul vinovatiei pe care il adopta Neculai pentru ca nu a putut-o salva pe Marga. Autenticitatea povestirii este data de naratiunea la persoana I si de interventiile Ancutei care face legatura dintre intamplare si hanul din prezent. delegatul vocii autorului. Originalitatea creatiei sadoveniene este prezenta nu doar prin bordarea acestei specii. odata asumat rolul de povestitor de catre unul din drumetii de la han. . dand nastere astfel unui puternic conflict interior. Povestea din poveste apartine fiecareia dintre cele noua caractere introduse. naratorul devine colectiv. Conflictul este de natura exterioara. povestirea in rama se individualizeaza prin trasaturile sale. Ca specie. Neculai se intoarce la fantana dintre plopi.ii scoate un ochi. Numarul personajelor este redus. Conflictul nu este unul complex. impreuna cu niste insotitori de la han. Trasaturile sale sunt prezentate atat la sosirea lui la Hanul Ancutei in timpul prezent. povestirea „Fantana dintre plopi” este o creatie aparte a lui Mihail Sadoveanu in primul rand prim tema si viziunea asupra lumii rurale. in cazul de fata pe Neculai Isac. inca de la sosirea lor la han. limbajul specific tiganilor dar si prezenta unui limbaj expresiv redat prin frumusetea metaforei si a epitetului. cadrul este trecut prin filiera personajului-narator prim. valorificate de ilustrarea unor personaje speciale si a unui stil naratorial si limbaj distinse. ci prin aprofundarea ei cu un limbaj ce se adapteaza spatiului si timpului descrise. specific fiecarui personaj in parte: arhaismele.

prezentandu-se printr-o tema si viziune supra lumii rurale si problemelor pe care le intalneste individul si adoptand un limbaj specific contextual. el isi incaleca calul si fuge de la fantana. In cadrul celei de-a doua intalniri. Marga. promitandu-si o noua intalnire in seara urmatoare. capatand fiecare rolul de personaj narator atunci cand sunt rugati sa reconstituie o intamplare din propria experienta.Personajul Neculai Isac Publicat in anul 1928. Desi batranul spune despre ea ca este doar o fata proasta. A doua zi. de la aparitia lor la han. intalneste un grup de tigani care se scalda in apa. Relatarea intamplarii este realizata pe doua planuri temporale. Cei doi stabilesc astfel o intalnire la fantana dintre plopi. iar povestirile relatate sunt in numar total de noua.a revedea lumea si a asculta povesti captivante. zidurile delimitand teritoriile dintre lumea reala si cea fantastica. Reperele spatiale ale desfasurarii actiunii capata si ele conotatii speciale. Intr-o toamna. Povestea are la baza experienta personala traita de personajul Neculai Isac. acordand tacerii valoarea absoluta a misterului inaccesibil. fiind o poveste de dragoste cu un final tragic. Celelalte personaje vor fi introduse rand pe rand. personajul narator ce o realizeaza fiind Neculai Isac. cu rol de centru al universului. unde petrec o noapte amoroasa impreuna. barbatul este intampinat de tanara fata care entuziasmata. intrun timp mentionat. Masura fantastica pe care o adopta hanul este redata de zidurile ce inconjoara locatia. desi stie ca va fi ucisa pentru destainuire. ii arata noua pereche de pantofi pe care si-a cumparat-o cu banutul de la el. cea de-a zecea apartinandu-i comisului Ionita care promite de la inceputul actiunii „o poveste cum n-am mai auzit”. . Timpul narat este cel apartinand „celeilalte Ancute”. cand tanarul Neculai Isac duce vinuri in tinutul Sucevei. insa nu reuseste sa se tina de cuvant. apartinand a noua personaje diferite care fiecare la randul sau preia rolul de narator. Totodata se remarca existenta unui personaj al naratiunii-cadru care preia rolul de a introduce fiecare povestitor in parte. Hanul Ancutei reprezentand un spatiu mitic. asemeni unei vechi cetati. cel al povestirii. volumul de povestiri „Hanul Ancutei” reprezinta o capodopera de varf a scriitorului Mihail Sadoveanu. Acest lucru demonstreaza ca povestea povestilor este cea niciodata relatata. in care intamplarea este analizata din perspectiva maturitatii (planul nararii). avand un cadru suport initial: un han la care poposesc drumeti diferiti pentru a se relaxa. a aducerii aminte (planul narat) si cel al preszentului. cu mai mult de douazeci de ani in urma. Inovatia pe care o prezinta capodopera este structurarea ei in noua povestiri. hanul devenind un topos al povestirilor. Neculai Isac este impresionat de frumusetea ei si din aceasta cauza le ofera celor doi cate un ban de argint. Marga ii marturiseste barbatului ca a fost trimisa sa il ademeneasca la fantana pentru ca tiganii sa il jefuiasca si sa-l omoare pe Neculai. „Fantana dintre plopi” este cea de-a patra povestire apartinand volumului „Hanul Ancutei”. La auzul acestor vesti. unde se aduna oameni din diferite parti ale lumii si reprezetand diverse statuturi sociale si tipologii umane. intampinat fiind de batranul Hasanache si o tanara fata. Acest personaj este un delegat al vocii autorului spre al reprezenta. plimbandu-se pe malul raului Moldovei. Opera „Hanul Ancutei” este realizata prin tehnica povestirii in rama. vazandu-si de treaba la han. face popas la Hanul Ancutei pentru a se relaxa. expricandu-se astfel statutul sau anonim. In acea zi.

atentia fiind focalizata pe fiecare personaj narator in parte. Neculai se intoarce la fantana dintre plopi unde.reusind sa scape din mainile tiganilor condusi de Hasanache. Asa este si in cazul lui Neculai Isac. Autenticitatea povestii consta in existenta unui narator la persoana I care povesteste intreaga intamplare din experienta proprie. insa o prajita aruncata de unul dintre ei ruseste sa ii strapunga ochiul. Numarul personajelor este redus. dand nastere unui puternic conflict interior. cat si de zbuciumul si vina pe care o poarta personajul pentru moartea iubitei sale. atat prin tema si viziunea asupra lumii rurale si conturarea unor personaje cu diverse statuturi sociale si tipologii. El face referire nu doar la trasaturile sale morale si la atentia sa special acordata ochilor. alaturate fiindu-i interventiile Ancutei. insa urmarile sale isi lasa amprentele asupra personajului. . Mai tarziu. Conflictul nu este unul complex. care face legatura dintre intamplare si hanul din prezent. povestirea „Fantana dintre plopi” din volumul „Hanul Ancutei” reprezinta o capodopera de varf a creatiei lui Mihail Sadoveanu. voce a autorului. Pana si talentul sau de narator se dezvaluie din reactiile celor din jur. cel exterior se manifesta in lupta dintre Neculai Isac si Hasanache si banda sa. interesul ascultatorilor dar si respectul pe care il poarta comisul Ionita. In concluzie. personajul dezvaluindu-si cateva trasaturi atunci cand incepe relatarea povestii. cat si folosirea unui limbaj aparte si specific contextului. urmele proaspete de sange il fac sa realizeze ca marga a fost ucisa iar trupul ei aruncat in fantana. dar si detaliile legate de vestimentatie dezvaluie un statut social inalt. cand ajunge la han si este introdus de catre personajul narator al cadrului prezent. atat prin „pierderea unei lumini” provocate de aruncarea unei prajini. dar se realizeaza si prin autocaracterizare. alaturi de cativa insotitori de la han. Conflictul care ia nastere este atat de factura exterioara cat si interioara. Asadar. al carui portret se realizeaza atat la inceputul povestirii sale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful