Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu

Publicat in anul 1928, volumul „Hanul Ancutei” este o creatie de mare valoare a sciitorului Mihail Sadoveanu, in care tema si viziunea despre lumea taraneasca ale autorului sunt valorificate prin povestirile conturate si prezenta unui limbaj specific contextului. Creatia „Hanul Ancutei” este realizata prin tehnica povestirii in rama, avand un cadru suport initial: un han in care veneau drumetii pentru a se relaxa, a revedea lumea si a asculta diverse povesti captivante. Inovatia pe care o prezinta aceasta creatie este aceea ca prezinta noua povestiri, redactate de catre noua persoane diferite, personaje ce ajung la Hanul Ancutei si istorisesc o intamplare reala, din experienta personala. Exista un personaj al naratiunii-cadru, care introduce fiecare povestitor in parte si de asemenea asista la nararea intamplarilor. Prezenta sa este redata prin naratiunea la persoana I, oferind textului iluzia autenticitatii. Acest personaj este un delegat al vocii autorului spre al reprezenta, explicandu-se astfel si statutul sau anonim. Ceilalti naratori vor fi introdusi rand pe rand de catre naratorul principal, iar faptele lor vor fi relatate in cadrul hanului, timpul povestirii referindu-se la timpul „celeilalte Ancute”. In total sunt noua povestiri iar cea de-a zecea ii apartine comisului Ionita care pe parcursul actiunii promite „o poveste cum n-am mai auzit”, promisiune neonorata pana in final, ceea ce dovedeste ca povestea povestilor este aceea niciodata rostita, acordand tacerii valoarea absoluta a misterului inaccesibil. In ceea ce priveste cadrul in care se relateaza povestile, reperele spatiotemporale referitoare la Hanul Ancutei apartin unor factori mitici, locul capatand rol de centru al lumii, loc de intalnire a diferitelor destine si oameni din diverse straturi sociale. De asemenea, hanul este locul unei vechi cetati, fapt sugerat de zidurile ce inconjoara locul, cu rol simbolic de granite intre lumea reala si cea a fictiunii, iar hanul este un topos al povestirii. „Fantana dintre plopi” este a patra povestire din volumul „Hanul Ancutei”, personajul sau narator fiind Neculai Isac. Naratiunea la persoana I focalizeaza doua planuri de narare: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (timpul narat) si autoanaliza faptelor prin perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). Povestea are la baza o intamplare pe care personajul a trait-o de cu mai mult de douazeci de ani in urma, o poveste de dragoste cu un final tragic. Intr-o toamna, cand Neculai duce vinuri in tinutul Sucevei face popas la Hanul Ancutei. Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova, surprinde un grup de tigani care se scaldau si este intampinat de unul dintre ei, Hasanache, si o tanara de optsprezece ani, Marga, care il cucereste pe barbat prin frumusetea ei, desi Hasanache spune despre ea ca e doar o fata proasta. Impresionat de fata, Isac le da celor doi cate un ban de argint, iar a doua zi fata il va intampina pe barbat la han, aratandu-i papucii pe care si i-a cumparat cu banutul. Apoi tinerii vor petrece o noapte la fantana dintre plopi, unde isi promit o noua intalnire in seara urmatoare. In cadrul celei de-a doua intalniri, dupa un timp de sovaiala din partea fetei, desi stie ca va fi ucisa pentru asta, Marga ii va marturisi lui Neculai ca tiganii au trimis-o sa il ademeneasca pe barbat la fantana dintre plopi pentru a-l putea jefui si omori. In urma acestor vorbe, barbatul isi incaleca calul si fuge, insa o prajina aruncata de urmaritorii lui

ci prin aprofundarea ei cu un limbaj ce se adapteaza spatiului si timpului descrise.ii scoate un ochi. de catre personajul-narator general. Conflictul nu este unul complex. cadrul este trecut prin filiera personajului-narator prim. unde se contureaza un portret fizic si personajului Marga. naratorul devine colectiv. dand nastere astfel unui puternic conflict interior. Originalitatea creatiei sadoveniene este prezenta nu doar prin bordarea acestei specii. in cazul de fata pe Neculai Isac. In final. specific fiecarui personaj in parte: arhaismele. inca de la sosirea lor la han. desi la inceput se materializeaza in persoana cititorului. Numarul personajelor este redus. precum este si cazul lui Neculai Isac. cititorul alaturandu-li-se celorlalti ascultatori. care introduce fiecare personaj povestitor in parte. Conflictul este de natura exterioara. povestirea in rama se individualizeaza prin trasaturile sale. O alta particularitate pe care o prezinta aceasta specie este si vocea naratorului. Ca specie. dar si interioara. . odata asumat rolul de povestitor de catre unul din drumetii de la han. Neculai se intoarce la fantana dintre plopi. Trasaturile sale sunt prezentate atat la sosirea lui la Hanul Ancutei in timpul prezent. limbajul specific tiganilor dar si prezenta unui limbaj expresiv redat prin frumusetea metaforei si a epitetului. impreuna cu niste insotitori de la han. Povestea din poveste apartine fiecareia dintre cele noua caractere introduse. delegatul vocii autorului. In concluzie. valorificate de ilustrarea unor personaje speciale si a unui stil naratorial si limbaj distinse. atentia fiind concentrata pe fiecare personaj narator in parte. insa urmarile sale sunt puternice. povestirea „Fantana dintre plopi” este o creatie aparte a lui Mihail Sadoveanu in primul rand prim tema si viziunea asupra lumii rurale. La inceput. Autenticitatea povestirii este data de naratiunea la persoana I si de interventiile Ancutei care face legatura dintre intamplare si hanul din prezent. dar se autocaracterizeaza si in relatarea sa. Cel exterior este conturat de lupta dintre Neculai Isac si banda de tigani a lui Hasanache care vor sa-l jefuiasca si sa-l ucida. ilustrate prin urmele fizice lasate de pierderea „unei lumini” si de sentimentul vinovatiei pe care il adopta Neculai pentru ca nu a putut-o salva pe Marga. iar urmele proaspete de sange din jurul fantanii il fac sa realizeze ca Marga a fost ucisa iar trupul ei aruncat in fantana.

cu mai mult de douazeci de ani in urma. Cei doi stabilesc astfel o intalnire la fantana dintre plopi. cel al povestirii. in care intamplarea este analizata din perspectiva maturitatii (planul nararii). Opera „Hanul Ancutei” este realizata prin tehnica povestirii in rama. Inovatia pe care o prezinta capodopera este structurarea ei in noua povestiri. asemeni unei vechi cetati. Timpul narat este cel apartinand „celeilalte Ancute”. vazandu-si de treaba la han. promitandu-si o noua intalnire in seara urmatoare. A doua zi. avand un cadru suport initial: un han la care poposesc drumeti diferiti pentru a se relaxa. Neculai Isac este impresionat de frumusetea ei si din aceasta cauza le ofera celor doi cate un ban de argint. Reperele spatiale ale desfasurarii actiunii capata si ele conotatii speciale. apartinand a noua personaje diferite care fiecare la randul sau preia rolul de narator.a revedea lumea si a asculta povesti captivante. barbatul este intampinat de tanara fata care entuziasmata. Desi batranul spune despre ea ca este doar o fata proasta. „Fantana dintre plopi” este cea de-a patra povestire apartinand volumului „Hanul Ancutei”. Marga ii marturiseste barbatului ca a fost trimisa sa il ademeneasca la fantana pentru ca tiganii sa il jefuiasca si sa-l omoare pe Neculai. In cadrul celei de-a doua intalniri. cea de-a zecea apartinandu-i comisului Ionita care promite de la inceputul actiunii „o poveste cum n-am mai auzit”. de la aparitia lor la han. zidurile delimitand teritoriile dintre lumea reala si cea fantastica. La auzul acestor vesti. Relatarea intamplarii este realizata pe doua planuri temporale. iar povestirile relatate sunt in numar total de noua. Marga. a aducerii aminte (planul narat) si cel al preszentului.Personajul Neculai Isac Publicat in anul 1928. Acest lucru demonstreaza ca povestea povestilor este cea niciodata relatata. plimbandu-se pe malul raului Moldovei. Intr-o toamna. Acest personaj este un delegat al vocii autorului spre al reprezenta. capatand fiecare rolul de personaj narator atunci cand sunt rugati sa reconstituie o intamplare din propria experienta. expricandu-se astfel statutul sau anonim. Hanul Ancutei reprezentand un spatiu mitic. hanul devenind un topos al povestirilor. Masura fantastica pe care o adopta hanul este redata de zidurile ce inconjoara locatia. volumul de povestiri „Hanul Ancutei” reprezinta o capodopera de varf a scriitorului Mihail Sadoveanu. intrun timp mentionat. ii arata noua pereche de pantofi pe care si-a cumparat-o cu banutul de la el. cu rol de centru al universului. In acea zi. Celelalte personaje vor fi introduse rand pe rand. prezentandu-se printr-o tema si viziune supra lumii rurale si problemelor pe care le intalneste individul si adoptand un limbaj specific contextual. cand tanarul Neculai Isac duce vinuri in tinutul Sucevei. face popas la Hanul Ancutei pentru a se relaxa. unde se aduna oameni din diferite parti ale lumii si reprezetand diverse statuturi sociale si tipologii umane. personajul narator ce o realizeaza fiind Neculai Isac. unde petrec o noapte amoroasa impreuna. intampinat fiind de batranul Hasanache si o tanara fata. desi stie ca va fi ucisa pentru destainuire. fiind o poveste de dragoste cu un final tragic. intalneste un grup de tigani care se scalda in apa. acordand tacerii valoarea absoluta a misterului inaccesibil. Povestea are la baza experienta personala traita de personajul Neculai Isac. insa nu reuseste sa se tina de cuvant. Totodata se remarca existenta unui personaj al naratiunii-cadru care preia rolul de a introduce fiecare povestitor in parte. el isi incaleca calul si fuge de la fantana. .

.reusind sa scape din mainile tiganilor condusi de Hasanache. alaturate fiindu-i interventiile Ancutei. cat si folosirea unui limbaj aparte si specific contextului. cand ajunge la han si este introdus de catre personajul narator al cadrului prezent. alaturi de cativa insotitori de la han. In concluzie. Neculai se intoarce la fantana dintre plopi unde. Asa este si in cazul lui Neculai Isac. personajul dezvaluindu-si cateva trasaturi atunci cand incepe relatarea povestii. Numarul personajelor este redus. interesul ascultatorilor dar si respectul pe care il poarta comisul Ionita. atat prin „pierderea unei lumini” provocate de aruncarea unei prajini. urmele proaspete de sange il fac sa realizeze ca marga a fost ucisa iar trupul ei aruncat in fantana. insa o prajita aruncata de unul dintre ei ruseste sa ii strapunga ochiul. al carui portret se realizeaza atat la inceputul povestirii sale. atentia fiind focalizata pe fiecare personaj narator in parte. dar si detaliile legate de vestimentatie dezvaluie un statut social inalt. dand nastere unui puternic conflict interior. cel exterior se manifesta in lupta dintre Neculai Isac si Hasanache si banda sa. El face referire nu doar la trasaturile sale morale si la atentia sa special acordata ochilor. care face legatura dintre intamplare si hanul din prezent. Conflictul nu este unul complex. Autenticitatea povestii consta in existenta unui narator la persoana I care povesteste intreaga intamplare din experienta proprie. Conflictul care ia nastere este atat de factura exterioara cat si interioara. atat prin tema si viziunea asupra lumii rurale si conturarea unor personaje cu diverse statuturi sociale si tipologii. Asadar. dar se realizeaza si prin autocaracterizare. voce a autorului. cat si de zbuciumul si vina pe care o poarta personajul pentru moartea iubitei sale. Pana si talentul sau de narator se dezvaluie din reactiile celor din jur. insa urmarile sale isi lasa amprentele asupra personajului. Mai tarziu. povestirea „Fantana dintre plopi” din volumul „Hanul Ancutei” reprezinta o capodopera de varf a creatiei lui Mihail Sadoveanu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful