P. 1
Fantana dintre plopi

Fantana dintre plopi

|Views: 7,189|Likes:
Published by Andreea Filimon

More info:

Published by: Andreea Filimon on Sep 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2014

pdf

text

original

Fantana dintre plopi de Mihail Sadoveanu

Publicat in anul 1928, volumul „Hanul Ancutei” este o creatie de mare valoare a sciitorului Mihail Sadoveanu, in care tema si viziunea despre lumea taraneasca ale autorului sunt valorificate prin povestirile conturate si prezenta unui limbaj specific contextului. Creatia „Hanul Ancutei” este realizata prin tehnica povestirii in rama, avand un cadru suport initial: un han in care veneau drumetii pentru a se relaxa, a revedea lumea si a asculta diverse povesti captivante. Inovatia pe care o prezinta aceasta creatie este aceea ca prezinta noua povestiri, redactate de catre noua persoane diferite, personaje ce ajung la Hanul Ancutei si istorisesc o intamplare reala, din experienta personala. Exista un personaj al naratiunii-cadru, care introduce fiecare povestitor in parte si de asemenea asista la nararea intamplarilor. Prezenta sa este redata prin naratiunea la persoana I, oferind textului iluzia autenticitatii. Acest personaj este un delegat al vocii autorului spre al reprezenta, explicandu-se astfel si statutul sau anonim. Ceilalti naratori vor fi introdusi rand pe rand de catre naratorul principal, iar faptele lor vor fi relatate in cadrul hanului, timpul povestirii referindu-se la timpul „celeilalte Ancute”. In total sunt noua povestiri iar cea de-a zecea ii apartine comisului Ionita care pe parcursul actiunii promite „o poveste cum n-am mai auzit”, promisiune neonorata pana in final, ceea ce dovedeste ca povestea povestilor este aceea niciodata rostita, acordand tacerii valoarea absoluta a misterului inaccesibil. In ceea ce priveste cadrul in care se relateaza povestile, reperele spatiotemporale referitoare la Hanul Ancutei apartin unor factori mitici, locul capatand rol de centru al lumii, loc de intalnire a diferitelor destine si oameni din diverse straturi sociale. De asemenea, hanul este locul unei vechi cetati, fapt sugerat de zidurile ce inconjoara locul, cu rol simbolic de granite intre lumea reala si cea a fictiunii, iar hanul este un topos al povestirii. „Fantana dintre plopi” este a patra povestire din volumul „Hanul Ancutei”, personajul sau narator fiind Neculai Isac. Naratiunea la persoana I focalizeaza doua planuri de narare: reprezentarea evenimentelor traite in tinerete (timpul narat) si autoanaliza faptelor prin perspectiva maturitatii (timpul naratiunii). Povestea are la baza o intamplare pe care personajul a trait-o de cu mai mult de douazeci de ani in urma, o poveste de dragoste cu un final tragic. Intr-o toamna, cand Neculai duce vinuri in tinutul Sucevei face popas la Hanul Ancutei. Plimbandu-se calare pe malul raului Moldova, surprinde un grup de tigani care se scaldau si este intampinat de unul dintre ei, Hasanache, si o tanara de optsprezece ani, Marga, care il cucereste pe barbat prin frumusetea ei, desi Hasanache spune despre ea ca e doar o fata proasta. Impresionat de fata, Isac le da celor doi cate un ban de argint, iar a doua zi fata il va intampina pe barbat la han, aratandu-i papucii pe care si i-a cumparat cu banutul. Apoi tinerii vor petrece o noapte la fantana dintre plopi, unde isi promit o noua intalnire in seara urmatoare. In cadrul celei de-a doua intalniri, dupa un timp de sovaiala din partea fetei, desi stie ca va fi ucisa pentru asta, Marga ii va marturisi lui Neculai ca tiganii au trimis-o sa il ademeneasca pe barbat la fantana dintre plopi pentru a-l putea jefui si omori. In urma acestor vorbe, barbatul isi incaleca calul si fuge, insa o prajina aruncata de urmaritorii lui

specific fiecarui personaj in parte: arhaismele. odata asumat rolul de povestitor de catre unul din drumetii de la han. cititorul alaturandu-li-se celorlalti ascultatori. naratorul devine colectiv. povestirea in rama se individualizeaza prin trasaturile sale. povestirea „Fantana dintre plopi” este o creatie aparte a lui Mihail Sadoveanu in primul rand prim tema si viziunea asupra lumii rurale. Cel exterior este conturat de lupta dintre Neculai Isac si banda de tigani a lui Hasanache care vor sa-l jefuiasca si sa-l ucida. ilustrate prin urmele fizice lasate de pierderea „unei lumini” si de sentimentul vinovatiei pe care il adopta Neculai pentru ca nu a putut-o salva pe Marga. Autenticitatea povestirii este data de naratiunea la persoana I si de interventiile Ancutei care face legatura dintre intamplare si hanul din prezent. atentia fiind concentrata pe fiecare personaj narator in parte. Trasaturile sale sunt prezentate atat la sosirea lui la Hanul Ancutei in timpul prezent. Conflictul este de natura exterioara. desi la inceput se materializeaza in persoana cititorului. precum este si cazul lui Neculai Isac. iar urmele proaspete de sange din jurul fantanii il fac sa realizeze ca Marga a fost ucisa iar trupul ei aruncat in fantana. valorificate de ilustrarea unor personaje speciale si a unui stil naratorial si limbaj distinse. de catre personajul-narator general. In concluzie. O alta particularitate pe care o prezinta aceasta specie este si vocea naratorului. dar si interioara. care introduce fiecare personaj povestitor in parte. dand nastere astfel unui puternic conflict interior. Neculai se intoarce la fantana dintre plopi. Numarul personajelor este redus. cadrul este trecut prin filiera personajului-narator prim. . Conflictul nu este unul complex. Originalitatea creatiei sadoveniene este prezenta nu doar prin bordarea acestei specii. unde se contureaza un portret fizic si personajului Marga. impreuna cu niste insotitori de la han.ii scoate un ochi. Povestea din poveste apartine fiecareia dintre cele noua caractere introduse. Ca specie. in cazul de fata pe Neculai Isac. ci prin aprofundarea ei cu un limbaj ce se adapteaza spatiului si timpului descrise. delegatul vocii autorului. inca de la sosirea lor la han. In final. insa urmarile sale sunt puternice. La inceput. dar se autocaracterizeaza si in relatarea sa. limbajul specific tiganilor dar si prezenta unui limbaj expresiv redat prin frumusetea metaforei si a epitetului.

ii arata noua pereche de pantofi pe care si-a cumparat-o cu banutul de la el. Neculai Isac este impresionat de frumusetea ei si din aceasta cauza le ofera celor doi cate un ban de argint. cea de-a zecea apartinandu-i comisului Ionita care promite de la inceputul actiunii „o poveste cum n-am mai auzit”. expricandu-se astfel statutul sau anonim. Opera „Hanul Ancutei” este realizata prin tehnica povestirii in rama. de la aparitia lor la han. Relatarea intamplarii este realizata pe doua planuri temporale. intampinat fiind de batranul Hasanache si o tanara fata. Desi batranul spune despre ea ca este doar o fata proasta. zidurile delimitand teritoriile dintre lumea reala si cea fantastica. in care intamplarea este analizata din perspectiva maturitatii (planul nararii). cu mai mult de douazeci de ani in urma. . vazandu-si de treaba la han. cel al povestirii. asemeni unei vechi cetati. Marga ii marturiseste barbatului ca a fost trimisa sa il ademeneasca la fantana pentru ca tiganii sa il jefuiasca si sa-l omoare pe Neculai. Hanul Ancutei reprezentand un spatiu mitic. prezentandu-se printr-o tema si viziune supra lumii rurale si problemelor pe care le intalneste individul si adoptand un limbaj specific contextual. La auzul acestor vesti. hanul devenind un topos al povestirilor. In cadrul celei de-a doua intalniri. Cei doi stabilesc astfel o intalnire la fantana dintre plopi. Reperele spatiale ale desfasurarii actiunii capata si ele conotatii speciale. plimbandu-se pe malul raului Moldovei. intrun timp mentionat. intalneste un grup de tigani care se scalda in apa. Totodata se remarca existenta unui personaj al naratiunii-cadru care preia rolul de a introduce fiecare povestitor in parte. avand un cadru suport initial: un han la care poposesc drumeti diferiti pentru a se relaxa. el isi incaleca calul si fuge de la fantana. cu rol de centru al universului. cand tanarul Neculai Isac duce vinuri in tinutul Sucevei. insa nu reuseste sa se tina de cuvant.Personajul Neculai Isac Publicat in anul 1928. A doua zi. barbatul este intampinat de tanara fata care entuziasmata. capatand fiecare rolul de personaj narator atunci cand sunt rugati sa reconstituie o intamplare din propria experienta. promitandu-si o noua intalnire in seara urmatoare. face popas la Hanul Ancutei pentru a se relaxa. Timpul narat este cel apartinand „celeilalte Ancute”. iar povestirile relatate sunt in numar total de noua. acordand tacerii valoarea absoluta a misterului inaccesibil. unde petrec o noapte amoroasa impreuna. desi stie ca va fi ucisa pentru destainuire. Masura fantastica pe care o adopta hanul este redata de zidurile ce inconjoara locatia. Povestea are la baza experienta personala traita de personajul Neculai Isac. fiind o poveste de dragoste cu un final tragic. Marga. In acea zi. Acest personaj este un delegat al vocii autorului spre al reprezenta. Acest lucru demonstreaza ca povestea povestilor este cea niciodata relatata. Celelalte personaje vor fi introduse rand pe rand.a revedea lumea si a asculta povesti captivante. personajul narator ce o realizeaza fiind Neculai Isac. a aducerii aminte (planul narat) si cel al preszentului. apartinand a noua personaje diferite care fiecare la randul sau preia rolul de narator. unde se aduna oameni din diferite parti ale lumii si reprezetand diverse statuturi sociale si tipologii umane. Inovatia pe care o prezinta capodopera este structurarea ei in noua povestiri. Intr-o toamna. volumul de povestiri „Hanul Ancutei” reprezinta o capodopera de varf a scriitorului Mihail Sadoveanu. „Fantana dintre plopi” este cea de-a patra povestire apartinand volumului „Hanul Ancutei”.

Mai tarziu. urmele proaspete de sange il fac sa realizeze ca marga a fost ucisa iar trupul ei aruncat in fantana. Pana si talentul sau de narator se dezvaluie din reactiile celor din jur. al carui portret se realizeaza atat la inceputul povestirii sale. care face legatura dintre intamplare si hanul din prezent. personajul dezvaluindu-si cateva trasaturi atunci cand incepe relatarea povestii. cand ajunge la han si este introdus de catre personajul narator al cadrului prezent. cat si folosirea unui limbaj aparte si specific contextului. atentia fiind focalizata pe fiecare personaj narator in parte. cat si de zbuciumul si vina pe care o poarta personajul pentru moartea iubitei sale. Numarul personajelor este redus. insa o prajita aruncata de unul dintre ei ruseste sa ii strapunga ochiul. povestirea „Fantana dintre plopi” din volumul „Hanul Ancutei” reprezinta o capodopera de varf a creatiei lui Mihail Sadoveanu. dar si detaliile legate de vestimentatie dezvaluie un statut social inalt.reusind sa scape din mainile tiganilor condusi de Hasanache. Asadar. interesul ascultatorilor dar si respectul pe care il poarta comisul Ionita. atat prin „pierderea unei lumini” provocate de aruncarea unei prajini. alaturi de cativa insotitori de la han. dand nastere unui puternic conflict interior. atat prin tema si viziunea asupra lumii rurale si conturarea unor personaje cu diverse statuturi sociale si tipologii. voce a autorului. . Conflictul care ia nastere este atat de factura exterioara cat si interioara. dar se realizeaza si prin autocaracterizare. El face referire nu doar la trasaturile sale morale si la atentia sa special acordata ochilor. cel exterior se manifesta in lupta dintre Neculai Isac si Hasanache si banda sa. Autenticitatea povestii consta in existenta unui narator la persoana I care povesteste intreaga intamplare din experienta proprie. In concluzie. Conflictul nu este unul complex. Neculai se intoarce la fantana dintre plopi unde. alaturate fiindu-i interventiile Ancutei. insa urmarile sale isi lasa amprentele asupra personajului. Asa este si in cazul lui Neculai Isac.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->