Hartuirea psihologica: dinamica, efecte si strategii de contracarare

a. b. c. d. e. Adina Dinu Hartuirea psihologica: dinamica, efecte si startegii de contracarare Polirom, Bucuresti, 2005 Volumul V, nr. 1 Paginile 61-73

1. Articolul trateaza o serie de detalii ale mobbing-ului (hartuire, violenta psihologica), o forma severa de agresiune la locul de munca; felul in care aceasta se manifesta, efectele ei si o serie de strategii de contracarare 2. Ideea de la care pleaca aceasta cercetare are la baza doua motivatii: a. Ca urmare a interesului desosebit generat de o tema din ce in ce mai des si mai serios tratata de literatura de psihologie organizationala si semnalata de practicienii din domeniul resurselor umene. b. Oportunitatea de a investiga acest fenomen intr-o mare companie multinationala care activeaza in Romania, care a imbunatatit aceasta idee si a sustinut aceasta initiativa. 3. Ipotezele de cercetare: Daca nivelul de inteligenta emotionala este mai mare, nivelul de stres este mai mic, si invers 4. VD nivelul de stres VI nivelul de inteligenta emotionala 5. Participanti - lotul initial 100 persoane => dupa aplicarea instrumentelor =93 (7 s-au retras) - subiecti membrii ai managementului de nivel mediu, ocupand pozitii egale in ierarhia companiei. - 51 de persoane au declarat varsta 22-35 ani - 52 si-au declarat sexul: 30 femei, 22 barbati - 52 de persoane au indicat nivelul de studii : 35 studii liceale, 16 universitare, 1studii postuniversitare 6. Instrumentele de cercetare : Chestionarul pentru determinarea nivelului de inteligenta emotionala : a fost construit pornindu-se de la un chestionar eleborat de Raven Bar-Ou (varianta originala 31 de itemi) au fost selectati doar cei corespunzatori acelor dimensiuni in privinta carora exista un consens in comunitatea stiintifica. Chestionarul folosit a cuprins 42 de itemi, fiecare cu 5 variante de raspuns, de la ,,intotdeauna la ,,aproape niciodata. Procedura : toti angajatii care urmau s aparticipe la cercetare au fost informati in scris de directorul de resurse umane asupra obiectivelor si utilitatii cercetarii, precum si asupra timpului necesar pentru completarea celor patru chestionare. Fiecare scrisoare a fost insotita de catre un plic sigilat care cuprindea cele patru chestionare. Subiectii au dispus de o saptamana pentru completarea si returnarea instrumentelor tot in plic sigilat. Datele astfel colectate au fost codificate, introduse intr-o baza de date si prelucrate statistic.

7. Rezultatele obtinute: ipoteza a 3-a a fost verificata prin calcularea coeficientului de corelatie (-0,697 la 0,01) care a indicat existenta unei relatii inverse puternice. Asadar prezenta inteligentei emotionale cu tot arsenalul de abilitati de intelegere a propriilor trairi, de controlare a manifestarilor dezadaptative si empatice, are rolul de a reduce semnificativ stresul provocat de mobbing. Lipsa inteligentei emotionale, pe de alta parte, se traduce printr-o vulnerabilitate crescuta in fata stresului. Regresia liniara a demonstrat ca 48% este controlat de interventia inteligentei emotionale. 8. Am apreciat la acest articol felul in care a fost prezentata partea teoretica foarte explicita, numeroase detalii si foarte convingatoare in ideea in care sublineaza conceptul de hartuire psihologica si pune in evidenta importanta contracararii acesteia. Gasesc foarte util ca sunt prezentate indicii foarte clare de depistare a acestuia inca din fazele incipiente si atrage atentia asupra faptului ca acest fenomen este cat se poate de prezent si la noi in tara si trebuie tratat ca atare pentru ca sunt foarte bine prezentate efectele acestuia. Ce as propune eu, ar fi gasirea a diferite metode, ca de exemplu campanii, sau macar sa revina ca sarcina a psihologului organizational sau managerului de resurse umane sa trateze acest aspect in cadrul companiei si sa se incerce din rasputeri sa ajungem sa-i acordam acestui fenomen acelais staut pe care il are si in SUA. (p.61) ESEU Articolul a aparut ca urmare a interesului deosebit generat de o tema care este tratata din ce in ce mai des de literatura de psihologie organizationala. Piatra de temelie in Studiul hartuirii psihologice a fost pusa de Heinz Leymann. Observatiile lui au fost generate de munca de clinicean pe care a desfasurat-o cu pacienti grav afectati. Prin urmare putem delimita mobbingul de alte fenomene inrudite prin prisma catorva caracteristici indicate de majoritatea cercetarilor efectuate pana in prezent. - caracterul repetitiv actiune care constitue mobbing repetate pe parcursul saptamanii, anului sau chiar ani de zile - caracter indezirabil hartuirea starneste discomfort - caracter nejustificat victima nu alimenteaza atacurile in nici un fel - intentia de a face rau autorului agresorul urmareste sa provoace discomfort Ca argument gasesc foarte util ca sunt prezentate indicii foarte clare de depistare a mobbingului inca din fazele incipiente