Drept civil Tem de control

DOMICILIUL PERSOANEI FIZICE

Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu, prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica1.

I.

Notiunea de persoana fizica

Subiectele de drept civil, adica participantii la raporturile juridice civile (purtatorii de drepturi subiective civile si de obligatii civile), se impart in doua categorii: persoanele fizice si persoanele juridice. Prin notiunea de persoana fizica se desemneaza omul, privit ca titular de drepturi subiective civile si de obligatii civile. Trebuie subliniat ca, in dreptul modern, orice fiinta umana are calitatea de subiect de drept civil, deci orice om are calitatea de persoana fizica. Sub aspect etimologic, este de mentionat ca termenul persoana provine din cuvantul latin persona, ce desemnau la teatru mascape care o purta pe scena actorul. Sugerand rolul sau in piesa; preluandu-se acest cuvant in drept, s-a dorit sa se exprime rolul omului de actor pe scena vietii juridice. Este de retinut ca, in dreptul roman, cuvantul persona nu era folosit si pentru desemnarea persoanei juridice, pentru care, de altfel, nici nu exista un termen special ( se intrebuintau, dupa caz, termenii fiscus, civitates, universitates personarum sau corpora, universitates rerum sau piae causae).

Beleiu, Gheorghe, Drept civil. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Bucureti,

1995

Drept civil Tem de control

De altfel, chiar si in limbajul juridic actual, termenul persoana este utilizat uneori pentru a desemna numai fiinta umana ca subiect de drept. Alteori, prin cuvantul respectiv se desemneaza atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice ( desigur in sensul in care este intrebuintata notiunea de persoana rezulta din context ). Desi, ab originem notiunea de persoana fizica apartinea numai dreptului civil, in sensul ca exprima calitatea omului de a fi subiect de drept civil, este totusi de retinut ca, uneori, mai ales in literatura de specialitate, notiunea de persoana fizica este insotita de atributul ca subiect de drept civil, iar aceasta datorita faptului ca notiunea in discutie a ajuns sa fie utilizata nu numai in dreptul civil, ci si in alte ramuri de drept, pentru a exprima calitatea omului de subiect de drept intr-o ramura sau alta.

II.

Clasificarea persoanelor fizice

Necesitatea protejarii unor interese nationale si existenta unor categorii

de persoane fizice carora trebuie sa li se asigure o protectie speciala din diverse ratiuni au condus la adoptarea de reglementari, cuprinse chiar in Constitutie, dar si in acte normative ordinare, care contureaza regimuri juridice diferite pentru diferite categorii de persoane fizice. Din aceasta perspectiva persoanele fizice pot fi clasificate in functie de mai multe criterii. Dupa varsta distingem intre: 1. minorii care nu au implinit varsta de 14 ani; 2. minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani; 3. majorii, respectiv persoanele fizice, indiferent de sex, care au implinit varsta de 18 ani si femeile care s-au casatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani.

Drept civil Tem de control

Dupa cum au sau nu capacitate de exercitiu persoanele fizice se clasifica in: 1. persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si majorii pusi sub interdictie judecatoreasca); 2. persoane fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, cu exceptia celor pusi sub interdictie si a femeilor care s-au casatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani); 3. persoane fizice cu capacitate de exercitiu deplina (majorii si femeile care s-au casatorit inainte de implinirea varstei de 18 ani, cu exceptia celor pusi sub interdictie judecatoreasca). In funcie de cetaenia persoanelor fizice distingem intre: 1. persoane fizice cu cetatenie romana; 2. persoane fizice cu cetatenie straina; 3. persoane fizice fara cetatenie (apatrizi). Clasificarea in discutie prezinta importanta juridica si pentru dreptul civil, spre exemplu, in privinta dobandirii dreptului de proprietate asupra terenurilor ( potrivit art.41 alin 2 din Constitutie, ,,cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor,, ), in materia contractului de arendare ( conform art. 3 alin. 2 din Legea arendarii nr. 16/1994, cu modificarile ulterioare, arendasii persoane fizice pot fi numai cei ce au cetatenia romana ), a schimbarii numelui pe cale administrativa (potrivit art. 4 si art. 20 si Decretul nr.975/1968 cu privire la nume, schimbarea numelui pe cale administrativa poate fi solicitata de cetatenii romani si de apatrizii domiciliati in Romania ), a acordarii creditelor la care se refera Legea locuintei nr. 114/1996, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte si Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare (persoanele

Drept civil Tem de control

fizice pot beneficia de credite in conditiile acestor legi trebuie sa aiba cetatenie romana si domiciliul in Romania ) etc. Persoanele fizice mai pot fi clasificate dupa domiciliul pe care il au: 1. persoane fizice cu domiciliul in Romania; 2. persoane fizice cu domiciliul in strainatate. Aceasta clasificare are implicatii in domeniul dreptului international privat, pentru determinarea legii aplicabile raportului juridic cu element de extraneitate si pentru stabilirea instantei competente sa solutioneze litigiul, precum si in ceea ce priveste adoptia, schimbarea numelui, regimul investitiilor in Romania.

III. Notiunea de identificare a persoanei fizice

Prin identificarea persoanei fizice se intelege individualizarea persoanei fizice in raporturile juridice, deci determinarea pozitiei sale in viata juridica2. Este cert ca individualizarea omului nu se realizeaza numai in raporturile juridice in care el apare ca titular de drepturi si obligatii. Consecinta care decurge din aceasta imprejurare este aceea ca in calitate de institutie juridica, adica totalitatea de norme care reglementeaza individualizarea omului in toate raporturile juridice la care participa identificarea persoanei fizice este o institutie juridica complexa. Identificarea omului este o necesitate generala si permanenta. Este o necesitate generala pentru ca individualizarea omului se realizeaza in toate raporturile juridice la care participa, adica in toate ramurile de drept. Este, insa, si o necesitate permanenta intrucat omul, dela nastere pana la moarte, participa incontinuu la cele mai diferite raporturi civile (si nu numai civile ).
Boroi, Gabriel, Drept civil. Partea general, ediia a II-a revzut i adugit, Editura All Beck, Bucureti, 1999
2

Drept civil Tem de control

Mai trebuie subliniat ca necesitatea identificarii persoanei fizice este de ordin general, obstesc, cat si de ordin personal, individual. Necesitatea individualizarii este de ordin general, obtesc in sensul ca societatea insasi are interesul ca fiecare component al ei sa poata fi identificat in multiple raporturi juridice la care participa. Totodata, aceasta nevoie este si de ordin personal sau individual pentru ca fiecare om, in calitatea sa de participant la diversitatea raporturilor de drept, este direct interesat sa se poata individualiza in aceste raporturi. Dupa cum este stiut, raportul juridic are trei elemente constitutive: subiecte, continut si obiect. Stabilirea, in concret a primului element implica, necesarmente, individualizarea ori identificarea subiectului de drept civil. IV. Mijloacele de identificare ale persoanei fizice

Pentru identificarea persoanei fizice sunt necesare anumite mijloace (atribute), care, la randul lor, nu apartin unei singure ramuri de drept3. Este de retinut ca, din punct de vedere terminologic, expresia mijloace de identificare are doua sensuri4. Intr-un prim sens, prin mijloace de identificare intelegem toate acele atribute sau calitati care servesc la individualizarea persoanei fizice si care sunt reglementate prin lege. Intr-un al doilea sens, prin mijloace de identificare se mai desemneaza si acele mijloace ( de regula, inscrisuri) prin care se dovedesc atributele sau calitatile ce idividualizeaza persoana fizica, spre exemplu, actele de stare civila, cartea de identitate, livretul militar, etc. In dreptul civil, principalele mijloace (atribute) de identificare a persoanei fizice sunt: numele, domiciliul` si starea civila. Asa cum se spune uneori,

Dintre mijloacele de identificare a persoanei fizice care nu apartin dreptului civi, amintim: cetatenia (in dreptul constitutional), ,,cu / fara antecedente penale sau ,,cu / fara cazier judiciar (in dreptul penal si in dreptul procesual penal), vechimea in munca (in dreptul muncii) etc. 4 A se vedea si Gh. Beleiu, Drept civil. Persoanele, Universitatea din Bucuresti, 1982

Drept civil Tem de control

numele permite sa recunoastem persoana fizica si sa o desemnam, domiciliul ne indica locul unde ea poate fi gasita, iar starea civila stabileste identitatea juridica a persoanei fizice respective. In cele ce urmeaza vom incerca sa descriem unul dintre cele trei atribute de identificare a persoanei fizice si anume domiciliul care implica si analiza resedintei.

V.

Domiciliul
V.1. Notiunea domiciliului 1. Reglementare Aceasta sintagma, domiciliul persoanei fizice intereseaza nu numai

raporturile de drept civil ci si alte ramuri de drept . Dar aici avem in vedere domiciliul ca atribut de identificare in raporturile civile . De lege lata, institutia domiciliului este alcatuita din norme cuprinse in mai multe legi, decrete si hotarari ale guvernului. Decretul nr. 31/1954 (art. 13-15) ; Codul familiei (art. 11,100,102,122 ); Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei si cartea de identitate (M. Of. nr. 237 din 30 septembrie 1996); H.G. nr. 111 si 112/1997 (M. Of. nr.71 din 21 aprilie 1997); Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, republicata (M. Of. nr. 276/1998) art. 10 alin. 2, art. 14 alin. 2 si art. 15 alin.1 etc. 2. Definitie Doctrina a oferit diferite definitii domiciliului, plecandu-se de la prevederea art. 13 din Decretul 31/1954 : Domiciliul persoanei fizice este acolo unde ea isi are locuinta statornica sau principala. In acest sens si Legea nr. 105/1996 art.25 alin. 1 dispune: Domiciliul persoanelor fizice

Drept civil Tem de control

prevazute in art. 24 este la adresa din localitatea unde acestea isi au locuinta statornica. Dupa cum se va vedea, exista trei feluri de domicilii: 1.) domiciliul de drept comun 2.) domiciliul legal
3.) domiciliul conventional,

Pentru toate aceste tipuri de domiciliu exista cate o definitie, dar mai intai sa-l definim fara sa tinem cont de ele . Prin domiciliu se intelege acel atribut de identificare a persoanei fizice care o individualizeaza in spatiu, prin indicarea unui loc avand aceasta semnificatie juridica . 3. Terminologie Domiciliul provine de la expresia latina domum colere, adica, casa pe care o locuieste cineva . Pentru a deosebi locuinta statornica de locuinta temporara, se folosesc doua notiuni juridice, respectiv: domiciliu si resedinta. Fata de caracterul statornic, stabil al locuintei care este domiciliul persoanei fizice, este criticabila formula domiciliu stabil intrucat contine un mare pleonasm, formula intalnita, din pacate, in diferite formulare, in presa, dar si in unele dispozitii legale (exemplul cel mai recent oferindu-ni-l Regulamentul privind operatiunile curente si transferarile de capital cu mijloace de plata straine, elaborat de Banca Nationala a Romaniei si publicat in Monitorul Oficial nr. 101/1991 art. 6, 11, in prezent abrogat). V.2. Importanta domiciliului Domiciliul persoanei fizice prezinta importanta in toate ramurile de drept. Un aspect aparte al acestei importante este acela din dreptul civil, pe care-l avem aici in vedere.

Drept civil Tem de control

Dintre domeniile dreptului civil pentru care domiciliul are un rol important, mentionam:
a.)

domeniul capacitatii civile; art. 3 alin 2 din Legea nr. 16/1994 a arendarii : Arendasul, persoana fizica trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania, sa prezinte garantiile solicitate de arendator.

b.) domeniul obligatiilor civile - art. 1104 Cod civil : Plata

trebuie a se face in locul aratat in conventie . Daca locul nu este aratat, plata, in privinta lucrurilor certe si determinate se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii. In orice alt caz, plata se face la domiciliul debitorului .
c.)

domeniul succesoral- locul deschiderii succesiunii este cel al ultimului domeniu al defunctului; de aceasta se leaga unele consecinte juridice; Legea 36/1995 art. 68 a notarilor publici si activitatii notariale dispune: Procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile. In cazul decesului unei persoane care nu avut ultimul domiciliu in tara, procedura succesorala se poate indeplini de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante ca valoare.

d.)

domeniul investitional - sunt de amintit dispozitiile art. 2 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului privind stimularea investitiilor directe nr. 92/1997 (M. Of. Nr. 386/1997) care stabileste notiunea de investitor: persoana
8

Drept civil Tem de control

fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania ori in strainatate, care investeste in Romania , in oricare dintre modalitatile de la lit. a.) si b.). V.3. Caracterele juridice ale domiciliului Fiind un drept personal nepatrimonial, dreptul la domiciliueste insotit de caracterele juridice ale unui asemenea drept : opozabilitate erga omnes inalienabilitate imprescriptibilitate personalitate universalitate La aceste caractere generale si comune pentru toate atributele de identificare trebuie adaugate caracterele juridice specifice: stabilitate obligativitate unicitate 1.) Stabilitatea- caracterizeaza domiciliul de drept comun si cel legal iar nu si pe cel conventional. Art. 13-14 din Decretul nr. 31/1954 si art. 25 alin. 1 din Legea nr. 105/1996 desemneaza acest caracter juridic specific al domociliului prin formula locuinta statornica. Prin acest caracter, domiciliul se deosebeste fata de resedinta persoanei fizice. Stabilitatea domiciliului nu reprezinta o piedica in calea schimbarii lui, im conditiile legii. 2.) Unicitatea domiciliului se exprima in ideea urmatoare: la un moment dat o persoana are un singur domiciliu ( de drept comun sau legal ). Daca o persoana fizica are mai multe locuinte statornice, numai una are valoare juridica a domiciliului si anume cea principala. Asa cum dispune art.
9

Drept civil Tem de control

13 din Decretul nr. 31/1954 si art. 24, alin. 2 din Legea nr. 105/1996 art. 24. Unicitatea domiciliului, astfel precizata, nu exclude coexistenta domiciliului de drept comun cu cel conventional, dupa cum nu exclude nici schimbarea domiciliului (in decursul timpului, persoana fizica poate avea mai multe domicilii, succesiv). 3.) Obligativitatea domiciliului este caracterul ce decurge din functia social-juridica a domiciliului, de a fi mijloc de individualitate in spatiu, a persoanei, in care este interesata si societatea, iar nu numai titularul; situatiile de exceptie - nomazii si vagabonzii - nu infirma, ci confirma regula, care este tocmai obligativitatea domiciliului. V.4. Felurile domiciliului In functie de modul de stabilire, domiciliul este de trei feluri: 1. domiciliul de drept comun 2. domiciliul legal 3. domiciliul conventional Aceasta este principala clasificare a domiciliului, pe care o vom avea in vedere. In functie de teritoriul statului pe care se afla, se distinge domiciliul in tara (Romania) fata de domiciliul in srainatate . Dupa succesiunea lor, putem vorbi de vechiul (fostul) domiciliu si domiciliul actual al persoanei fizice. Din punct de vedere al sotilor se poate distinge situatia regula aceea a domiciliului conjugal comun - fata de situatia de exceptie - aceea a domiciliilor separate. A.) Domiciliul de drept comun

10

Drept civil Tem de control

In lipsa unui text legal care sa reglementeze stabilirea domiciliului de drept comun, trebuie sa admitem ca de eo quod plerumque fit , persoana fizica isi vede convertit domiciliul legal, pe care l-a avut pana la majorat in domiciliu de drept comun . Totusi art. 24 dispune : Cetatenii romani cu domiciliul in Romania au dreptul sa-si stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul ori resedinta in orice localitate din tara , in conditiile legii . Putem defini domiciliul de drept comun ca fiind acel drept al persoanei fizice de a se individualiza, in spatiu prin locuinta sa statornica . O ipoteza speciala de domiciliu de drept comun este cea reglementata de art. 102 din codul familiei , astfel : Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului , la cererea acestuia , dupa implinirea varstei de 14 ani sa-si schimbe felul invataturii ori pregatiri profesionale stabilita de parinti sau sa aibqa locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale . Rezulta , din cele de mai sus , ca in principiu, domiciliul de drept comun are ca titular persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu si prin exceptie , poate evea ca titular si pe minorul de 14 ani . Potrivit art. 25(2) din Constitutie : Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara . Potrivit art. 28 din Legea 105/1996 : Persoana care isi schimba domiciliul este obligata ca in termen de 15 zile de la data mutarii la noua adresa , sa se prezinte la formatiunea de evidenta a populatiei pentru eliberarea unei noi carti de identitate . Potrivit art. 10 din Legea nr. 105/1996 : Cartea de identitate este documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania , la implinirea varstei de 14 ani , si cu care se face dovada identitatii si a domiciliului si a cetateniei romane .

11

Drept civil Tem de control

Dovada identitatii , cetateniei romane si a domiciliului minorului sub 14 ani se face cu Certificatul de nastere al acestuia si cu cartea de identitate a parintelui sau a reprezentantului sau legal .
B.)

Persoanele fizice care au domiciliul legal sunt prevazute in art. 14 si 15 din decretul 31/1954 si art. 2,3,4 si 5 din Legea 105/1996 . Potrivit art. 14 : Domiciliul minorului este la parintii sai sau la

acela dintre parinti la care el locuieste statornic .Domiciliul minorului incredintat de instanta unei alte persoane ramane la parintii lui, iar in cazul in care au domiciliile separate si nu se inteleg, instanta judecatoreasca decide la care dintre parinti va avea domiciliul minorul. Domiciliul minorului este la reprezentantul sau legal , in cazul in care se afla sub tutela . Potrivit art.100 din Codul familiei : Copilul minor locuieste la parintii sai . Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor decide , de comun acord , la care dintre ei va locui copilul . In caz de neintelegere intre parinti, instanta judecatoreasca, ascultand autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a implinit 10 ani, va decide tinand seama de interesele copilului. Prin domiciliul legal se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pentru anumite categorii de persoane fizice . Caracteristicile acestui tip de domiciliu sunt : - este stabilit de lege - are semnificatia unei ocrotiri a unor persoane fizice
-

coincide cu domiciliul de drept comun al persoanei fizice care exercita ocrotirea .

Domiciliul legal se schimba o data cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice care face ocrotirea .

12

Drept civil Tem de control

Pentru minor, schimbarea domiciliului mai poate interveni in caz de reincredintare, prin hotarare judecatoreasca . Domiciliul legal , in principiu, se dovedeste prin probarea domiciliului de drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliul legal, potrivit art. 10 alin .4 din Legea nr. 105/1996 . C.) civila Nefiind un domiciliu veritabil, reglementarea domiciliului .Potrivit art.19 din C.proc.civ. : Partile pot

conventional nu se gaseste in Decretul 31/1954, ci in Codul de procedura si in Codul civil conveni , prin inscris sau prin declaratie verbala in fata instantei, ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala, afara de cazurile prevazute de art. 13,14,15,si 16 Potrivit art. 1781 Cd civil : Spre a opera inscriptia, creditorul si debitorul, in persoana sau prin mandatari cu procuri autentice, vor prezenta presedintelui Tribunalului actul autentic al conventiei prin care se constituie ipoteca . Totodata creditorul va face si alegerea de domiciliula vreun loc din circumscriptia Tribunalului . Prin domiciliul conventional se intelege locuinta (adresa) stabilita prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale in acel loc sau pentru solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura .

Resedinta Pentru resedinta nu exista o dispozitie legala asa cum este pentru domiciliul de drept comun . Totusi prin interpretarea per a contrario a acestui text, se poate deduce ca resedinta este acolo unde persoana isi are locuinta temporara

13

Drept civil Tem de control

.Asadar, putem defini resedinta ca fiind acel atribut de identificare in spatiu, a persoanei fizice, prin indicarea locuintei vremelnice ori temporare . Resedinta nu se bucura de caracterele domiciliului , stabilitate si obligativitate ,dar spre deosebire de reglementarea anterioara, este de retinut ca art. 24(2) din Legea nr. 105/1996 consacra si inprivinta resedintei principiul unicitatii acesteia : Persoanele fizice prevazute la alin.(1) nu pot avea , in acelasi timp, decat un singur domiciliu si o singura resedinta.... Din definitia de mai sus , rezulta ca fiind caractere specifice ale resedintei, vremelnicia si caracterul facultativ . Legea 105/1996 in art. 29 precizeaza ca persoana care locuieste temporar mai mult de 45 de zile la o alta adresa decat cea de domiciliu este obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pentru inscrierea in cartea de identitate si in documentele de evidenta a mentiunii de stabilire a resedintei . Mentiunea de stabilire a resedintei se acorda pentru perioada solicitata dar nu mai mult de un an de zile .La expirarea acestui termen, persoana poate solicita inscrierea unei noi mentiuni de stabilire a resedintei . Informatiile privind stabilirea resedinte i se inscriu intr-o eticheta autocolanta, aplicata pe versoul cartii de identitate, avand forma si continutul prezentate in anexa nr.2 din YH.G. nr. 111/1997 .

14

Drept civil Tem de control

BIBLIOGRAFIE
1. Beleiu, Gheorghe, Drept civil. Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Bucureti, 1995 2. Boroi, Gabriel, Drept civil. Partea general, ediia a II-a revzut i adugit, Editura All Beck, Bucureti, 1999 3. Cosma, D., Teoria general a actului juridic civil, Bucureti, 1969 4. Dogaru, I., Elementele dreptului civil, vol. I Introducere n dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Editura ansa, Bucureti, 1993 5. Hamangiu, C., Rosetti-Blnescu, I., Bicoianu, Al., Tratat de drept civil romn, vol. I, Bucureti, 1928 6. Ionacu, A., Drept civil. Partea general, Bucureti, 1963 7. Poenaru, E., Introducere n dreptul civil. Teoria general. Persoanele, editura Europa Nova, 1996 8. Pop, A., Beleiu, Gh., Drept civil. Teoria general a dreptului civil, Universitatea Bucureti, 1980 9. Pop, T., Drept civil romn. Teoria general. Persoanele, Editura Lumina Lex, Bucureti, 1993 10. Ruschi, tefan, Drept civil. Partea general. Persoana fizic. Persoana juridic, Editura Fundaiei Chemarea, Iai, 1993 11. Sitaru, D.A., Drept civil. Teoria general. Persoanele, I.D.R.I. Nicolae Titulescu, Bucureti, 1994

15