Autorul i exprim n mod direct concepia despre poezie (principiile de creaie: elemente de laborator poetic, surse de inspiraie, teme,

modaliti de creaie i de expresie; rolul social al poeziei) i despre rolul poetului (relaia poet - creaie/ inspiraie; raportul poetului cu lumea sau cu divinitatea; rolul su social). Spre deosebire de poetic (un text teoretic n proz), arta poetica este o oper literar n versuri, un program (manifest) literar realizat cu mijloace poetice. Prima utilizare a termenilor, n lumea antic, este datorat teoreticianului Aristotel, n lucrarea Poetica, respectiv lui Horaiu, primul poet care a reflectat asupra propriei arte ntr-o oper literar, Epistola ctre Pisoni, numit i Arta poetic (Ars poetica). Acest tip de reflecie nu a ncetat niciodat i a marcat, prin diferitele aspecte relevate, evoluia concepiei despre poezie n literatura universal. Spre deosebire de Arta poetic a lui Boileau, n care sunt expuse principiile clasicismului (respectarea regulilor, raiunii i claritii stilului), Arta poetic a lui Verlaine red principiile simbolismului (anularea vechilor rigori formale, pledoaria pentru muzica interioar i vagul sentimentelor), curent literar modernist. La nivel ideatic, artele poetice se axeaz asupra a doi termeni: poezia i poetul.n funcie de termenul care deine rolul determinant, ne aflm n faa unei arte poetice clasice (cum este poezia?) sau moderne (care este relaia poetului cu lumea i cu opera sa?). Relaia divinitate - poet - oper constituie un factor de difereniere ntre poezia romneasc de secol XIX i poezia modern, a secolului al XX-lea. Dac pentru un poet ca O. Goga, actul de creaie poetic era mediat de divinitate, iar harul poetic/ inspiraia era de origine divin, pentru Al. Macedonski, artele poetice moderne reflect ideea filozofic a morii lui Dumnezeu, proclamat de Nietzsche. Pentru Tudor Arghezi, poezia nseamn cuvinte potrivite" de un artizan al cuvntului, care contopete slova de foc" (inspiraia) i slova furit" (meteugul). Lucian Blaga plaseaz eul creator n centrul universului ale crui mistere le protejeaz prin transfigurare artistic, iar creaia poetic este o cale de cunoatere (luciferic),