P. 1
Lucrare Licenta Filiatia Fata de Mama

Lucrare Licenta Filiatia Fata de Mama

|Views: 636|Likes:

More info:

Published by: Badulescu Petre-adrian on Oct 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2014

pdf

text

original

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg.

Jiu Facultatea de Stiinte Juridice si Litere Programul de Studii Universitare de Licentă -Drept-

LUCRARE DE DIPLOMĂ
FILIATIA FATA DE MAMA

COORDONATOR STIINTIFIC: Lect univ dr. Alin-Gheorghe GAVRILESCU

ABSOLVENT: BĂDULESCU PETRE ADRIAN

TG.JIU -2011 CAPITOLUL I: CONSIDERATI INTRODUCTIVE PRIVIND FILIATIA FATA DE MAMA

1.1. Notiunea de filiatie. Clasificare Filiaţia desemnează în sens restrâns, legătura dintre o persoană şi fiecare din părinţii săi. În sens larg, filiaţia poate fi privită şi ca un şir neîntrerupt de persoane între care faptul naşterii a stabilit legătura de la părinte la copil. Această noţiune se poate aplica deopotrivă şi filiaţiei care rezultă din adopţie, cu deosebire că, în acest caz, nu mai este vorba de o legătură biologică, de sânge, ci de o filiaţie civilă, prin care, în condiţiile legii, se imită relaţia de filiaţie firească. S–a arătat, că în acest sens noţiunea de filiaţie acoperă şi situaţia copiilor născuţi prin metode de procreaţie asistată medical. Filiaţia faţă de mamă se numeşte maternitate şi filiaţia faţă de tată se numeşte paternitate. Filiaţia faţă de mamă se dovedeşte, potrivit art. 47 alin. (2) din Codul familiei (C. fam.) „ prin certificatul constatator al naşterii”. Din formularea textului legislativ ar rezulta că certificatul de naştere face dovada numai cu privire la faptul că mama a născut, nu şi cu privire la identitatea copilului, de vreme ce el „constată” naşterea. Conform unei alte păreri1din literatura de specialitate, certificatul constatator al naşterii face dovada atât a faptului naşterii, cât şi a identităţii copilului, adică a filiaţiei faţă de mamă. Dacă , însă, se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii, dovada acesteia şi a identităţii se poate face prin orice mijloc de

Gh. Penculescu şi M. Anghene – Regimul juridic al actelor de stare civilă, Bucureşti , Ed. Ştiinţifică, 1958, p. 50
1

2

probă, în faţa instanţei judecătoreşti.2 Adoptarea uneia sau alteia din cele doua soluţii prezintă o mare importanţă teoretică, dar mai ales practică. Întradevar, starea civilă a unei persoane, deci şi filiaţia faţă de mamă, nu poate fi supusă discuţiei în cazul în care certificatul de naştere este conform cu folosirea stării civile3, adică ambele arată că mamă a copilului pe aceeaşi femeie, dovedindu-se astfel atât faptul naşterii cât şi identitatea copilului. Astfel potrivit art.53 şi art.57din C. fam sunt copii din căsătorie: a) copiii născuţi în timpul căsătoriei părinţilor săi, adică în perioada dintre data încheierii căsătoriei şi data desfacerii sau încetării acesteia. De asemenea, copilul născut în timpul căsătoriei lovite de nulitate este considerat din căsătorie, deoarece nulitatea nu produce nici un efect în privinţa copiilor. b) copiii neconcepuţi în timpul căsătoriei şi născuţi după desfacerea, încetarea sau desfiinţarea căsătoriei, dacă naşterea a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie . Potrivit art.57 şi art.59 C. fam, sunt copii din afara căsătoriei, copiii concepuţi şi născuţi în afara căsătorie precum: a) copiii concepuţi şi născuţi înainte de încheierea căsătoriei părinţilor săi; b) copiii concepuţi şi născuţi după desfacerea, încetarea, desfiinţarea căsătoriei părinţilor săi; c) copiii concepuţi şi născuţi din părinţi care nu au fost şi nu sunt căsătoriţi între ei.

Art.50 C. fam., coroborat cu art. 13 din Legea nr. 119/1996, starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registrele de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora. 3 Art. 51, C. fam.
2

3

În ceea ce priveşte importanţa clasificării filiaţiei după cum copilul este din căsătorie sau din afara căsătoriei se remarcă faptul că, dreptul modern a eclipsat în mod progresiv efectele acestei „summi divisio” în materia filiaţiei consacrând principiul potrivit căruia copilul din afara căsătoriei are acelaşi statut juridic cu al copilului din căsătorie1. Aceasta înseamnă că raţiunea clasificării nu rezidă în planul statutului juridic al celor două categorii de copii ci se situează pe tărâmul tehnicii juridice prin care se realizează reglementarea modurilor de stabilire a filiaţiei. 1.2. Aspecte generale privind stabilirea si dovada filiatiei fata de mama Filiaţia este reglementată, în principal, în Codul familiei, care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1954 în Titlul II, Capitolul II, „Filiaţia” (articolul 47 – 65). De asemenea Titlul III–„Ocrotirea celor lipsiţi de capacitate, a celor cu capacitate restrânsă şi a altor persoane”. Capitolul I – „Ocrotirea minorului – Secţiunea I – „Drepturile şi îndatoririle părinţilor faţă de copiii minori”, reglementează cele mai importante efecte ale filiaţiei în raporturile dintre părinţi şi copii.
1

Art.23 alin. 2 C. Fam Acest principiu a fost consacrat de art.10 din Convenţia europeană asupra statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei , încheiată la Strasbourg 15 octombrie 1975 , la care România a aderat prin Legea nr.101/1992. P. Anca, Rudenia , Edit. Academiei, Bucureşti, 1996, p.31. Gh. Penculescu , M. Anghene – „Regimul juridic al actelor de stare civilă”, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1958, p.50. Art.50. C. fam – Potrivit art.13 din Legea nr. 119/1996 starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite în registre de stare civilă, precum şi cu certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora. În anumite situaţii (art.10 şi art.16)starea civilă se poate dovedi în faţa instanţei judecătoreşti prin orice mijloace de probă. I. Albu, Tratat de dreptul familiei, Edit. Didactică şi Pedagică, Bucureşti, 1975,p. 210.

4

Legea cetăţeniei nr.21/1991, republicată4, cuprinde prevederi privind dobândirea şi pierderea cetăţeniei prin efectul filiaţiei. În ceea ce priveşte raporturile de filiaţie cu un element de extraneitate, Legea nr.105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat5, în Capitolul II – Persoane fizice, Secţiunea a III-a „Filiaţia” stabileşte normele conflictuale pentru determinarea legii aplicabile filiaţiei. Prin Legea nr.101/19926, România a aderat la Convenţia europeană asupra statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei, încheiată la Strasbourg la 15 octombrie 1975, care conţine dispoziţii privind stabilirea filiaţiei copilului din afara căsătoriei, în scopul apropierii de legislaţiile statelor membre ale Consiliului Europei şi îmbunătăţirea statutului juridic al copiilor născuţi în afara căsătoriei. De asemenea Convenţia O.N.U. cu privire la drepturile copilului ratificată prin Legea nr.18/19907, consacră principiul potrivit căruia copilul trebuie înregistrat imediat după naşterea sa, având dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetăţenie şi-n măsura posibilităţilor de a-şi cunoaşte părinţii şi de a fi crescut de către aceştia (art.7). De asemenea art.9 prevede dreptul fundamental al copilului de a nu fi separat de părinţii săi, împotriva voinţei lor, afară de cazurile, excepţiile prevăzute de lege, dacă această separare este în interesul superior al copilului.

4 5

Monitorul Oficial al Romaniei nr.576 din 13 august 2010 Publicata in M.Of. nr.254 din 26 octombrie 1993 6 3Publicata in M.Of. nr.243 din 30 sept. 1992 7 Publicata in M.Of. nr. 314 din 13 iunie 2001

5

31 şi urm. Primul element este “faptul naşterii “. În doctrină1 se vorbeşte sinonim de “dovada filiaţiei” şi de “stabilirea filiaţiei” deşi cele două noţiuni au.I. sfere deosebite. distinct de dovada acesteia.a. Filipescu.. trebuie să se fi dovedit.. trebuie făcută dovada căsătoriei.op. prin mijloacele de probă admise de lege.fam. atât în cazul filiaţiei din căsătorie.3.A. Nici certificatul de naştere şi nici hotarârea judecătorească nu pot fi emise fără această dovadă prealabilă. p.Pentru a putea considera filiaţia stabilită. în prealabil. Elementele filiatiei fata de mama Cum filiaţia faţă de mamă are la bază faptul uşor de dovedit al naşterii. deosebirea fiind că. odată eliberat certificatul de naştere sau adoptată hotărârea judecătorească.Filipescu. ele constituie şi dovezi ale legături de filiaţie.Barasch ş. existenţa legăturii de filiaţie este un element obiectiv. 6 . Stabilirea filiaţiei faţă de mamă are la bază aceleaşi elemente. iar al doilea este “identitatea copilului”.citată. Desigur. respective copilul a cărui filiaţie se stabileşte trebuie să fie acela pe care femeia faţă de care se stabileşte filiaţia. I.P.47 C. în opinia noastră.1. este adevărat că. Tratat de dreptul familiei. Elementele de stabilire a maternităţii sunt prevăzute la art. Nu mai puţin însă. l-a născut. Rudenia …. A. cât şi din afara căsătoriei. p. 1 E.289 şi urm. Certitudinea maternităţii este exprimată şi prin adagiul latin mater in iure semper certa est. existenţa acestei legături obiective între copil şi mama sa. în prima ipoteză. izvorâtă din faptul naşterii şi al identităţii copilului. stabilirea ei nu ridică atâtea probleme ca filiaţia faţă de tată.

În condiţiile în care. Probleme mai deosebite pot să apară in practică datorită dezvoltării şi în ţara noastră a procreării medicale asistate. iar dovada ei se face numai prin certificatul de naştere şi hotărâre judecătorească. de lege lată. embrionul format este implantat unei alte femei – mamă purtatoare.În consecinţă. nu există o reglementare în domeniu.mamă donatoare – şi folosind fecundarea in vitro. 7 . prin recunoaştere şi prin hotărâre judecătorească. stabilirea maternităţii se face prin certificatul de naştere. stabilirea maternităţii poate fi dificilă atunci când. prelevând material genetic (ovul) de la o femeie .

1.CAPITOLUL II: STABILIREA FILIATIEI FATA DE MAMA IN REGLEMENTAREA CODULUI FAMILIEI 2. M. Persoana care face declaraţia dacă este alta decât mama copilului va aduce şi buletinul de identitate al mamei precum şi certificatul de căsătorie. Certificatul constatator al naşterii înfăţişează dovada cea mai puternică a faptului naşterii. iar actele înregistrării se săvârşesc cu toate garanţiile pe care legea le impune. Penculescu. Anghene. Ed. în temeiul declaraţiei făcute personal în scris sau verbal de către acela căruia legea îi impune sarcina de a declara naşterea. nu este nevoie de o astfel de declaraţie. Când părinţii au un nume comun. Faptul naşterii rezultă din declaraţia de naştere care se depune delegatului de stare civilă şi la care se ataşează actul de constatare medicală a naşterii şi buletinul de identitate al mamei.– Regimul juridic al actelor de stare civil. atunci când mama este căsătorită1. pentru că el se eliberează în temeiul înregistrărilor din registrele stării civile.pag.47 8 . Ştiinţifică / 1958. dacă părinţii au nume diferite. De asemenea va aduce o declaraţie cu privire la numele de familie ce-l va purta copilul. 1 Gh. persoană care este astfel dovedită a fi mama copilului. Stabilirea si dovada maternitati prin certificatul de nastere Certificatul de naştere se întocmeşte în registrele de stare civilă. Bucureşti.

în familie şi-n societate. ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă folosită. considerarea de către cei apropiaţi. fam. din întrunirea următoarelor elemente8: „Nomen” înseamnă individualizarea persoanei prin purtarea numelui ce corespunde stării civile pretinse de persoana respectivă cu alte cuvinte copilul poartă în mod constant numele mamei. 9 . Folosirea stării civile sau posesia de stat este starea de fapt din care rezultă că un copil este al unei femei. Tratat de dreptul familiei. prin certificatul de naştere se dovedeşte maternitatea. deci legătura de filiaţie faţă de mamă. Ca atare. P. „Fama” presupune recunoaşterea. cât şi identitatea dintre copilul născut şi cel a cărui act s-a întocmit. În cazul în care lipseşte certificatul de naştere sau deşi există. p. Editura All Beck. Această stare de fapt rezultă. ca fiind persoana căreia îi aparţine starea civilă pe care o pretinde. Aceste elemente trebuie să aibă caracter de continuitate şi totodată un caracter concordant deoarece orice discontinuitate sau folosirea numai a unora din cele trei elemente este de natură să ducă la o stare civilă neconformă cu certificatul de naştere . dovada filiaţiei faţă de mamă se poate face pe cale judecătorească. Filipescu. Certificatul de naştere face prin el însuşi dovada filiaţiei în raport cu mama conform art.47 C. ca fiind copilul mamei ce la născut. Ediţia V. se contestă cele înscrise în el. „Tractus” constă în tratarea. Bucureşti.Prin înregistrarea făcută s-a consemnat atât naşterea copilului.cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. 279. prin orice mijloc de probă. 2000. 8 I.

fam. Folosirea stării civile trebuie să fie continuă şi neechivocă. dar tot atât de bine să nu existe din punct de vedere biologic.51 C. 51 C. 10 . reprezintă o probă absolută de maternitate ce nu poate fi răsturnată de nimeni1. în sensul că nu se poate reclama o stare civilă contrară celei care rezultă din certificatul de naştere. De 1 S-a decis că dispoziţiile art. Posesia de stat e o prezumţie simplă. dar presupune că elementele posesiei de stat au o anumită stabilitate. Posesia de stat este echivocă atunci când faptele care o alcătuiesc pot fi interpretate atât în sensul unei anumite filiaţii cât şi-n sens contrar. nu sunt aplicabile în cazul în care a avut loc o substituire de copii. În acest sens. în asemenea situaţie. fam. Elemente care compun folosinţa stării civile au un caracter relativ. alături de altele mijloace de probă. filiaţia indicată doar de posesia de stat nu oferă garanţia că aceasta este filiaţia reală. potrivit art. dintre care numele este cel mai controversat. Continuitatea nu înseamnă permanenţă. Astfel. ci este mai mult manifestarea exterioară a unei pretinse legături de filiaţie care poate să existe. din materia filiaţiei faţă de mamă. copilul nu poate reclama o stare civilă contrarie aceleia care rezultă din certificatul de naştere şi folosirea stării civile cu acest certificat. folosirea stării civile nu mai este conformă cu certificatul de naştere. în sensul că filiaţia pe care o arată corespunde realităţii. se întrunesc o perioadă de timp suficientă pentru a crea credinţa că filiaţia reală a persoanei este aceea indicată de folosinţa stării civile. Spre deosebire de filiaţia legal stabilită.Rezultă că certificatul de naştere întărit de folosirea stării civile conforme. deoarece. prezumţia întemeiată pe folosirea stării civile poate fi invocată în cadrul unei acţiuni în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei.

Datorită naturii sale juridice complexe.P. Dumitrache. Recunoaşterea de filiaţie poate fi o recunoaştere de maternitate sau paternitate. după cum tot astfel pot fi şi combătute. 12 I. p. în R. 165. Adopţia internă şi internaţională. Nr. 15-25. Dumitrache. D. Bacaci. Noţiunea şi natura juridică a recunoaşterii de maternitate În doctrină. 11 .. Aspecte ale contestării maternităţii .I.Filipescu. cât şi a celor privind actele juridice12. V-Cl. 2001. 9 Al. Acţiuni privind statutul civil al persoanelor.2. Editura All Beck. Filiaţia.1. Bucureşti. op. Editura All Beck. aşadar. 2005. 2006. 172. p. Tratat de dreptul familiei. după caz. Dreptul familiei. Ciobanu. p. 172 10 I. 3/1986. A. recunoaşterea este supusă atât regulilor privind mărturisirea . Editura Ştiinţifică. Dovada folosirii stării civile se poate face prin orice mijloc de probă. declaraţia făcută de bună voie de către o femeie. Bucureşti. 1968. Ediţia 4. 44. 2. Bacaci. P. Avram. prin care mărturiseşte că este mama unui anumit copil10 - Recunoaşterea este. Stabilirea maternităţii prin recunoaştere 2. V. recunoaşterea de maternitate a fost definită ca fiind: - actul juridic prin care o femeie mărturiseşte legătura de filiaţie dintre ea şi un copil despre care declară că este al său9. Bucureşti. Hageanu. p. Filipoescu. M.R. nimeni nu poate contesta starea civilă a copilului care are folosirea unei stări civile conforme cu acest certificat. p. Hageanu. M. Bucuresti.2. V-Cl. Al. în oricare dintre formele prevăzute de lege. C. C. Ea este însă şi un act juridic care are drept efect stabilirea posesiunii de stat a acelui copil11. 11 R Petrescu. cit. o mărturisire prin care femeia face cunoscută naşterea şi identifică pe un copil ca fiind acela pe care ea l-a născut. Editura Universul Juridic.Filipescu.asemenea.

Posibilitatea procurării certificatului de naştere există. Textul nu distinge cât priveşte motivele sau împrejurările pentru care nu s-a făcut înregistrarea. în conformitate cu art. Interesează să se ştie din vina cui s-a făcut omisiunea. Cazurile în care se poate face recunoaşterea Cazurile în care se poate face această recunoaştere sunt arătate de art. Fam care prevede că recunoaşterea poate avea loc: a) dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă. b) în cazul în care copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi. deoarece ea s-a făcut prin declaraţia de naştere. dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă. mama poate recunoaşte pe copil. Este însă posibil ca înregistrarea naşterii să fi fost omisă. În cel de-al doilea caz pot apărea mai multe situaţii14. Într-adevăr. p. fără a fi necesară recunoaşterea. Dumitrache. atunci suntem în prezenţa unui caz de întocmire ulterioară a actului de naştere. C. 174 Idem. mama poate face recunoaşterea copilului. 12 . cit. Hageanu.2. În primul caz. 56 din Legea nr.. neînregistrarea se poate datora faptului că nu au fost registre de stare civilă. În această situaţie. p. după întocmirea ulterioară.48 C. atunci mama poate recunoaşte pe copil13. 174-175. Dacă omisiunea este din vina delegatului de stare civilă. deşi au existat registre de stare civilă.2.2. Bacaci. Dacă însă omisiunea înregistrării este din cauză că nu s-a făcut declaraţia de naştere. op. declaraţia de naştere fiind făcută. V-Cl. 119/1996. 13 14 Al.

iar înainte de această înregistrare a avut loc declaraţia de naştere a mamei. recunoaşterea nu mai este admisibilă. În acest caz. Actul de naştere întocmit ca urmare a găsirii copilului va fi însă anulat.După ce naşterea a fost înregistrată legal pe baza declaraţiei de naştere. făcându-se menţiune despre primul act de naştere. Soluţia este diferită dacă mama copilului prezintă certificatul de naştere al acestuia. Actul de naştere al copilului în care el figurează ca născut din părinţi necunoscuţi şi pe marginea căruia se găseşte menţiunea recunoaşterii făcute va trebui să fie anulată. mama reţine certificatul de naştere . mai înainte de prezentarea de către mamă a certificatului de naştere . atunci când a fost adoptat un copil înregistrat ca născut din părinţi necunoscuţi. şi abandonează copilul care. înscriindu-se totodată. Cu toate acestea recunoaşterea făcută trebuie înlăturată. ca în cazul precedent. nu mai suntem în prezenţa unei recunoaşteri. Recunoaşterea ulterioară adopţiei este admisibilă însă. Mama copilului nu va putea recunoaşte decât dacă va contesta prima recunoaştere. întocmit pe baza declaraţiei de naştere a mamei copilului părăsit după aceea de ea. O altă situaţie este aceea că copilul găsit a fost recunoscut de altă femeie decât mama lui şi apoi aceasta din urmă apare. cum nu se admite nici în cazul în care. copilul a fost adoptat. 13 . Dacă mama apare şi înfăţişează certificatul de naştere nu mai este cazul efectuării unei recunoaşteri . Într-o atare situaţie. este din nou înregistrat ca născut din părinţi necunoscuţi. fiind găsit. menţiunea despre primul act de naştere care este şi cel adevărat.

Într-adevăr. În acea vreme. adopţia nu este permisă între părintele firesc şi copilul său. Or. adică cea firească şi cea din adopţie. fam în ceea ce priveşte cazurile în care se poate face recunoaşterea. fiind adoptat. stabilirea legăturii de rudenie anterioară adopţiei este de natura să permită aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la împiedicarea căsătoriei sau desfiinţarea ei dacă a fost încheiată între rude oprite a se căsători. Bucureşti. legătura de rudenie firească se stabileşte şi pe perioada de timp anterioară adopţiei. deci că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de 1 Florian Emese. dar care este mama firească a copilului. se pune problema dacă un copil trecut în registru de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi. până la naşterea şi chiar la concepţia copilului. şi deci nu ar fi îndeplinite cerinţele art. adoptat de către propria mamă. dar apoi.48 C. în exemplu dat. C. totodată este adoptatoare. poate fi recunoscut de către aceasta.48 C. care . fam prevede că se poate recunoaşte copilul născut din părinţi necunoscuţi. adică de mamă. Ar urma. i s-a întocmit un nou act de naştere. pe când recunoaşterea produce efecte şi pentru trecut. Astfel fiind.H. De asemenea. Art. În al doilea rând. prin recunoaştere. Soluţia se întemeiază pe interesul de a înlătura adopţia încheiată cu încălcarea impedimentului la adopţie rezultând din rudenie. este posibilă recunoaşterea de către adoptatoare. Dreptul familiei. în măsura în care s-ar stabili filiaţia faţă de mamă. apare incompatibilitatea între cele două feluri de rudenie. interesul poate consta în faptul că adopţia produce efecte de la data încheierii ei pentru viitor. 2008 14 . s-ar fi putut astfel naşte anumite drepturi succesorale în favoarea copilului. Edit.Beck. Editia a 2-a. Dificultatea provine din faptul că acel copil. în care adoptatoarea apare ca mamă a lui.Într-o altă situaţie. Rezultă deci că există interesul de a stabili adevărul în ceea ce priveşte filiaţia copilului1.

se pot ridica următoarele probleme15: Dacă un copil numai conceput poate fi recunoscut (înainte de a se naşte)? Copilul conceput poate fi recunoscut de mamă înainte de a se naşte. 15 . potrivit căreia copilul îşi poate stabili mai întâi filiaţia faţă de oricare din părinţii săi.text dacă tatăl ar fi recunoscut în prealabil pe copil sau dacă acesta şi-ar fi stabilit filiaţia prin acţiune în justiţie. fam.64 C. în mod 15 I.2. P. Or. în exemplu dat. cit.64 C. fără a se recurge la intervenţia justiţii. Dacă nu s-ar da interpretarea de mai sus ar însemna că nu se poate stabili.Copiii care pot fi recunoscuţi În legătură cu situaţiile limitativ determinante de lege în care poate interveni recunoaşterea de maternitate. În plus. Este de preferat a se stabili filiaţia faţă de mamă sau filiaţia faţă de tată pe calea recunoaşterii . 2. Dovada recunoaşterii s-ar putea face la nevoie cu hotărârea judecătorească şi declaraţia de naştere tardivă.. pe calea acţiuni în justiţie şi nu ar putea face acelaşi lucru pe calea recunoaşterii. o asemenea soluţie nu corespunde art. Filipescu. mama poate recunoaşte un copil. ulterior. p 282 şi urm. În acest caz. filiaţia faţă de mamă decât pe calea acţiunii în justiţie. fam. nu se vede de ce copilul ar putea să-şi stabilească filiaţia faţă de mamă. op. de asemenea.3. înainte. faţă de tată. deoarece sensul legii este că recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă poate avea loc dacă nu se cunoaşte mama copilului. dar această recunoaştere nu va produce efecte decât dacă . Un argument care se poate aduce în sprijinul acestei interpretări este art.

ca atare îşi va produce efectele retroactiv de la data când copilul s-a născut şi în al doilea rând. în cazurile în care mama ar deceda imediat după naştere. neîngăduind. Bacaci.57 C. fam16. Hageanu. Se mai pot adăuga şi dispoziţiile art. S-a susţinut că este posibilă recunoaşterea de către mamă a copilului conceput. p. fam care îngăduie recunoaşterea de către tată a copilului decedat numai dacă acesta a lăsat descendenţi fireşti19 urmează să fie aplicate prin analogie şi în cazul 16 17 Al. p.prin natura lor.2 C. Într-o altă opinie se arată că dispoziţiile art. cit. nr. vol II.48 C. dar încă nenăscut. copilul trebuie să fie născut. Oproiu.. ceea ce ar însemna că la data recunoaşterii. 1965. 18 T. 29-30 19 Al. cu situaţia copilului care nu s-a născut încă17. după ce a murit? S-a susţinut potrivit art. fam potrivit căruia recunoaşterea se mai poate face fie o dată cu înregistrarea naşterii. C.N. 1/1961. Dispoziţia art. recunoaşterea decât în cazurile pe care le prevede anume şi care sunt incompatibile . pentru că această mărturisire este îmbrăcată în forma unui act juridic unilateral. pentru săvârşirea căruia nu se cere consimţământul aceluia la care se referă recunoaşterea18. la naştere copilul se găseşte într-una din situaţiile prevăzute de art. Dumitrache.48 C. Bucureşti.133.excepţional. Dacă un copil poate fi recunoscut. Ed. pentru că recunoaşterea constituie mărturisirea unei fapte care. 176 16 . fam trebuie să fie considerată de strictă interpretare. V-Cl. Dreptul familiei. fie după naştere. Tratat. I. Bucureşti.57 C. Cazurile de nulitate absolută a recunoaşterii filiaţiei în J. Popescu. Petre Anca – Rudenia. prin urmare.. Academiei / 1966. op.57 alin. p. Editura Didactică şi Pedagogica.R. fam că recunoaşterea de către mamă a copilului decedat trebuie să fie considerată valabilă.

care ar pretinde. încă o altă recunoaştere a maternităţii. şi anume pentru dobândirea bunurilor de către mamă. a filiaţiei copilului faţă de persoana care se pretinde mama lui este de natură să înlăture posibilitatea oricărei noi recunoaşteri care ar fi. Editia a 2-a. copilul a fost trecut ca născut din părinţi necunoscuţi. Dacă. fam decât dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă ori în cazul când. de către două femei. în prealabil. recunoaşterea ar putea fi determinată. în mod succesiv. în chip exclusiv ori în concurs cu fraţii copilului decedat. persoana care voieşte să recunoască acelaşi copil drept al său va fi obligat să conteste. sau pentru stabilirea dreptului la pensia cuvenită urmaşilor. fiecare. Chiar dacă prima recunoaştere nu ar fi fost înregistrată. Dacă un copil poate fi recunoscut. 20 Florian Emese.H. desigur. C. pentru că recunoaşterea nu se poate face potrivit art. că este copilul ei? Un copil nu poate fi recunoscut succesiv de două femei ce pretind amândouă că l-au născut. numai de satisfacerea unor interese de ordin patrimonial.recunoaşterii maternităţii dată fiind identitatea de motive care justifică adoptarea unei soluţii unitare. În acest caz. Bucureşti. Edit.Beck.48 C. în cele mai multe cazuri. Dreptul familiei. stabilirea în acest mod. lipsită de obiect atâta vreme cât nu s-a dovedit nesinceritatea celei dintâi. Prima recunoaştere se înscrie în registrul de stare civilă şi prin aceasta face cu neputinţă primirea recunoaşterii ulterioare. 2008 17 . cu privire la acelaşi copil tot nu s-ar concepe. adevărul recunoaşterii anterior săvârşite20. în cazul în care copilul a murit fără a lăsa descendenţi.

recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă se poate face într-una din următoarele forme: declaraţia la serviciul de stare civilă. pentru a se putea săvârşii o asemenea operaţie. Tot astfel.2 C. iar dacă această naştere nu a fost înregistrată. înscris autentic. fam. Declaraţia la serviciul de stare civilă Recunoaşterea prin declaraţie se poate face la orice serviciu de stare civilă întrucât legea nu aduce mărginire competenţei în această privinţă. 2.4.48 alin. recunoaşterea se înregistrează la serviciul de stare civilă de la locul unde s-a produs naşterea. urmând ca înscrierea recunoaşterii să fie săvârşită în condiţiile prevăzute de art. deşi legea nu o prevede expres. reglementarea. iar condiţiile enumerate sunt stabilite de lege cu caracter imperativ. Formele in care poate fi facuta recunoasterea Potrivit art. Cazurile în care.17 din Legea nr.Recunoaşterea săvârşită în acest mod este neîndoielnic nulă. Dacă recunoaşterea a intervenit la mai mult de un an de la naşterea copilului atunci mama va trebui să obţină pentru înregistrarea naşterii o hotărâre judecătorească. recunoaşterea este permisă sunt limitativ enumerate de Codul familiei. în acest mod.2. mai întâi la înregistrarea faptului însuşi al naşterii. se va urma cu privire la înscrierea recunoaşterii făcute prin înscris autentic sau prin testament. Dar. 18 . testament. este necesar să se procedeze. a recunoaşterii implică. Înregistrarea se face însă la serviciul de stare civilă de la locul unde a fost înregistrată naşterea acelui copil. nulitatea virtuală a actelor juridice săvârşite cu încălcarea dispoziţiilor legale.119/1996.

chiar cu ocazia soluţionării unor procese. în cursul unui proces)21. idem 19 . dată fiind natura însăşi a acestei condiţii. de exemplu. p. inclusiv procurorul.Pronunţarea hotărârii judecătoreştii poate fi cerută. declaraţiile făcute de părţi şi consemnate în încheierea de şedinţă dobândesc forţa probantă a actului autentic.civ). ea are o forţă probantă relativă.1171 C. În unele împrejurări. până la proba contrarie. Bucureşti. precum şi faptul că o asemenea declaraţie a fost făcută de persoana identificată ca fiind autoarea declaraţiei. Ediţia 2 Editura C. 2008. Valoarea absolută va cuprinde numai data şi locul unde a avut loc declaraţia de recunoaştere. Recunoaşterea se poate face prin act autentic întocmit prin notariatul public ori prin declaraţie dată în faţa instanţelor judecătoreşti (cum ar fi. recunoaşterea nu se poate face.(de ex. Înscris autentic Recunoaşterea de maternitate se poate face printr-un înscris notarial sau alt înscris care îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege pentru a fi considerat autentic (art. Dacă copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi. recunoaşterea făcută la interogator în cursul unui proces).117 21 22 Emese Florian. decât după data înregistrării naşterii. H. nu numai de către mamă. 251.: recunoaşterea făcută de mamă la interogator. Forţa probantă a declaraţiei consemnată în actul prezent sau întocmit de notar sau alte organe trebuie înţeleasă în sensul că acel act face dovada până la înscrierea în fals în privinţa împrejurărilor constatate personal de către agentul instrumentator22. Art. Dreptul familiei. Beck. In ceea ce priveşte veridicitatea conţinutului declaraţiei. ci şi de către alte persoane.

dacă testamentul îşi produce efectele în ce priveşte actele de dispoziţie asupra bunurilor numai din momentul morţii testatorului.36 /1995 privind notarii publici şi activitatea notarială. săvârşit fie în formele obişnuite – autentic mistic sau olograf.E. A.C. prin orice fel de testament. Editura Lumina Lex.868 – 886 . Bucureşti.. care nu cuprind dispoziţii de ultimă voinţă a defunctului. 2/1962. Eliescu. C. ultim C. op. chiar din momentul în care aceasta a fost făcută. Hageanu. ci numai dispoziţii speciale în legătură cu sumele depuse24. 24 M. 2009. cum sunt cele stabilite prin statutul C. Corhan. p. nr. fam). Dreptul familiei. Dispoziţii testamentare privitoare la sumele depuse la C. pentru cazurile excepţionale pe care le prezintă starea de război. legea permite recunoaşterea prin testament fără nici o rezervă nu se pot institui distincţii pe cale de interpretare. în S. Deşi testamentul este esenţialmente revocabil.J. Dispoziţia testamentară prin care mama recunoaşte un copil este constitutivă de drepturi în favoarea copilului. fie în formele speciale prevăzute de Codul civil prin art. Dumnitrache. cit. 70 20 . p. recunoaşterea filiaţiei nu poate fi făcută valabil prin forme testamentare speciale. Teorie şi practică.C. Întrucât. Testament Recunoaşterea se poate face şi prin testament. Revocarea testamentului prin care s-a făcut o recunoaştere nu produce efecte asupra recunoaşterii23.48 din alin. Astfel. p..din Legea nr. 173. V-Cl.C. deoarece testament 23 Al. Bacaci. efectele recunoaşterii maternităţii se produc de îndată.E. Ediţia a II-a revăzută şi completată. . izolarea impusă de împrejurări deosebite sau călătoria pe mare. 262. S-a arătat că. prevede că actul autentic se poate încheia doar în localităţile unde funcţionează notariate. recunoaşterea făcută printr-un testament îşi menţine caracterul său irevocabil (art.

Legea îngăduie recunoaşterea prin testament în vederea garanţiei pe care o reprezintă formele testamentare care. Bucureşti. a căror ocrotire constituie principiu precumpănitor în dreptul nostru de familie. Recunoaşterea filiaţiei faţă de mamă are o natură juridică mixtă. recunoaşterea nu se poate realiza numai ca un act juridic săvârşit de parte pentru a produce anume efecte juridice în viitor. mărturisirea unui fapt anterior – a naşterii – în cazul de faţă care urmează în principiu. Academiei / 1966 21 . Ed. care nu pot fi decât indiferente pentru validitatea recunoaşterii copilului. mai mult efectele recunoaşterii vor retroactiva chiar dacă până la data concepţiunii. Recunoaşterea este un act unilateral prin care o femeie declară că este mama unui anumit copil. prin faptul că o femeie mărturiseşte faptul naşterii unui copil. indiferent de felul în care a fost făcută. de altfel. retroactiv de la data când copilul s-a născut. deosebesc acest act de simplul înscris sub semnătura privată. recunoaşterea apare ca un mijloc de probă. chiar în cazul testamentului olograf. chiar dacă testamentul nu cuprinde alte dispoziţii.48 C. recunoaşterea constituie în primul rând. Prezenţa sau lipsa legatelor din cuprinsul testamentului nu poate înrâuri validitatea recunoaşterii săvârşite. să determine efectele pe care legea i le atribuie. în 2 Petre Anca – Rudenia. Este. Legea precizează (art. interpretarea care corespunde cel mai mult intereselor copilului. Astfel. nu se poate revoca.fam) că recunoaşterea maternităţii.înseamnă actul întocmit cu respectarea formelor testamentare şi având drept obiect dispoziţii îngăduite de lege2. Recunoaşterea poate forma obiectul licit al testamentului chiar dacă formează singurul său conţinut. Într-adevăr. iar nu în consideraţia coexistenţei legatelor.

dar aceasta este consacrată juridic prin actul recunoaşterii. deoarece nu creează o filiaţie nouă ci legătura de filiaţie preexistentă. Bucureşti. p. s-a arătat că este valabilă mărturisirea de filiaţie cuprinsă într-un testament autentic dar conjuctiv deşi asemenea testamente sunt lovite de nulitate absolută pentru nesocotirea interdicţiei din art.2. este în întregime revocat..7 din Decretul nr. deoarece filiaţia a fost recunoscută printr-un act autentic25. H.temeiul art. rămâne câştigată cauzei copilului. care prevede că : „drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţiune dacă el se naşte viu. care să poată fi ulterior revocată. ci dovada unui fapt care o dată administrată. Dreptul familiei. 25 26 Emese Florian. Civ. Ediţia 2 Editura C. 857 C. Caracterele recunoasterii a) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic declarativ. iar aceste efecte retroactivează până la momentul naşterii sau al concepţiei copilului26 2. 2008.” Mărturisirea mamei că a născut copilul nu constituie o simplă manifestare de voinţă. dispoziţia privitoare la recunoaştere nu este. 251 idem 22 . cu toate acestea. În cazul când. Beck. Astfel. întru nimic înrâurită prin revocarea actului din care face parte.5. Recunoaşterea de maternitate făcută prin testament produce efecte juridice de la data întocmirii testamentului şi nu de la momentul deschiderii succesiunii. testamentul care cuprinde recunoaşterea maternităţii. În doctrină s-a exprimat opinia că validitatea testamentului nu condiţionează valabilitatea recunoaşterii de filiaţie dacă sunt îndeplinite cerinţele special prevăzute de lege.31/1954.

Trebuie să precizăm că. op. existenţa unui statut civil întemeiat pe minciună. Hageanu. nu este admisă revocarea arbitrară a recunoaşterii de filiaţie. Faptul că mama poate contesta 27 28 Al Bacaci. V-Cl. dar este admisă contestarea recunoaşterii de filiaţie de către autorul recunoaşterii. adică nu se mai poate reveni asupra acesteia după ce a fost făcută. recunoaşterea de filiaţie produce efecte retroactive până la data naşterii şi chiar a concepţiunii copilului27. op. C. b) Recunoaşterea de filiaţie este un act irevocabil. nr. deoarece a contesta înseamnă altceva decât a revoca29. Al Bacaci. C. care din acel moment nu va mai fi considerat născut din părinţi necunoscuţi sau având filiaţia stabilită numai faţă de tată28. p. A contesta înseamnă a face dovada în justiţie că recunoaşterea nu corespunde adevărului. fam). 172. 29 Al Bacaci. cit.recunoaşterea modifică statutul copilului. 23 . ultim C. 9 / 1961.48 alin. op. 172.De aceea. Al. Faptul că mama poate contesta recunoaşterea nu schimbă caracterul irevocabil. Recunoaşterea este irevocabilă chiar în cazul în care este făcută prin testament (art. 172. ci presupune a se face dovada în justiţie că recunoaşterea nu corespunde adevărului. V-Cl. Iată de ce. o dată făcută . în care nu poate fi îndeplinită atribuirea unei filiaţii false. cit. C. Dumitrache. Curtea Supremă de Justiţie a arătat că recunoaşterea nu poate fi revocată în mod arbitrar. iar starea civilă a persoanelor interesează în ultimă analiză întreaga colectivitate şi deci însăşi ordinea de drept a statului nostru. Hageanu. pentru a nu lăsa starea civilă a copilului la bunul plac al persoanelor care îl recunosc. p. Hageanu. Dumitrache. În această privinţă. pentru că s-ar înfrânge principiul mărturisirii. deoarece aceasta nu mai depinde de voinţa sa unilaterală. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. p. Dumitrache. V-Cl.P. în L. cit.

ea nu poate fi făcută sub condiţie sau pe un termen. Acest caracter nu exclude posibilitatea ca recunoaşterea să poată fi făcută. p. Nu este necesar consimţământul persoanei în favoarea căreia se face recunoaşterea. g) Recunoaşterea de filiaţie are caracter netransmisibil. 2009. care trebuie făcut în formele prevăzute de lege. de către un mandatar cu procură specială şi autentică. Dreptul familiei. A. p. op. c) Recunoaşterea de filiaţie este un act personal. e) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic solemn30. deci. Recunoaşterea nu poate fi făcută de moştenitori. Florian. op. dreptul ei de a recunoaşte un copil încetează. Bucureşti. Corhan. în numele mamei. 183. f) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic pur şi simplu. Acest drept nu poate să treacă la moştenitorii legali ai acesteia. femeia care pretinde că un copil este al său sau bărbatul care pretinde că copilul este al său. cit. 24 . de către rude sau de către reprezentantul legal al mamei sau după caz al tatălui. deoarece este valabil numai prin manifestarea de voinţă a autorului recunoaşterii. căci contestarea este diferită de revocare. 30 D. cit. nesusceptibil de modalităţi. (după moartea mamei sau a tatălui copilului). Ediţia 4 emendată şi actualizată. deoarece la decesul mamei. 262. 253.. d) Recunoaşterea de filiaţie este un act juridic unilateral. E. p.recunoaşterea pe care a făcut-o din eroare este în consens cu regulile ce guvernează mărturisirea şi nici nu-i schimbă caracterul irevocabil. Acest caracter decurge din natura de mărturisire a recunoaşterii şi.. Editura Universul juridic. Lupaşcu.

orice persoană interesată poate contesta recunoaşterea care nu corespunde adevărului(art. Corhan. cit. de aceea nu sunt necesare condiţiile privind capacitatea de a încheia acte juridice cu caracter patrimonial. De asemenea. erga omnes. A.h) Recunoaşterea de filiaţie produce efecte faţă de toată lumea. recunoaşterea de filiaţie este un act juridic personal. Nu se poate cere mamei care-şi recunoaşte copilul decât să aibă puterea de discernământ necesară pentru a face o mărturisire. op. Capacitatea ceruta pentru recunoastere Fiind în primul rând mărturisirea unui fapt. Sub condiţia unei voinţe conştiente mama minoră sau pusă sub interdicţie poate recunoaşte personal pe copilul său. 183. Hageanu. Copilul o poate invoca faţă de orice persoană : moştenitorii legali şi testamentari.6. Într-adevăr. cit. p. op. Dumitrache. 2. ci şi un mijloc de probă. p. pentru a-şi da seama de realitatea şi adevărul faptului care alcătuieşte obiectul recunoaşterii. 25 . donatori etc. fără să aibă nevoie 31 Al.Cl. Bacaci..49 C fam. Aşadar.. De asemenea. recunoaşterea nu presupune pentru a fi valabil făcută.2. un act juridic de stare civilă. p.. 262. V. capacitatea necesară pentru săvârşirea actelor juridice.). op. nepatrimonial. C. Singura condiţie cerută este ca declaraţia să reprezinte neîndoielnic manifestarea de voinţă a recunoaşterii. recunoaşterea de filiaţie este nu numai un act juridic. singura condiţie care se cere pentru validitatea recunoaşterii este ca manifestarea de voinţă să fie făcută de o persoană conştientă. 173. D. cu discernământ31. cit. Lupaşcu.

în cazul în care mama fără capacitate de exerciţiu. mama nu îndeplinea condiţiile de capacitate cerute pentru a dispune de bunurile sale în cadrul unui asemenea act juridic. recunoaşterea săvârşită cu discernământ rămâne valabilă. p. Filipescu. Nici reprezentantul legal.1966 op. lipsită de capacitate de exerciţiu. 1 T.Rudenia. în acest caz al lipsei capacităţii de exerciţiu. dar având discernământ. Tratat de dreptul familiei. În sprijinul acestor soluţii se poate invoca şi faptul că mărturisirea este un act prin excelenţă personal.Anca. legatele respective vor fi nule (art.806 C. 69.Ed. nr.43. pentru că altfel ar însemna că. p. nici reprezentatul ei şi nici mama. nici cel lipsit de capacitate de exerciţiu.P. dreptul de a-şi recunoaşte copilul.Universul Juridic Bucuresti. este valabilă recunoaşterea făcută în cadrul unui act juridic lovit de nulitate pentru neîndeplinirea condiţiilor legale privind capacitatea.J. 286. p. De aceea este îndeosebi necesar să se acorde mamei.Academiei. nimeni să nu fie primit a face un asemenea act. pe care nu-l poate săvârşi decât mama şi niciodată prin mijlocirea reprezentantului legal. op. 1956. 1 P. numai lipsa de discernământ poate îndritui. dacă mama este mai mică de 16 ani şi face liberalităţi în cuprinsul aceluiaşi testament prin care recunoaşte ca al său pe un copil. 26 . după încetarea incapacităţii. nu pot cere anularea acelei recunoaşteri2. face o recunoaştere. Tot astfel. în S. Recunoaşterea nu este nulă chiar dacă. Capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile şi ocrotirea sub aspectul patrimonial a lipsei şi restrângerii acestei capacităţi în lumina recentei legislaţii.. prin urmare anularea acestui act juridic1.pentru aceasta de încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui ei ori a altui ocrotitor legal1. cit.Bucuresti. după ce devine capabilă. Ionaşcu.Ed.cit. nu pot fi primiţi a cere anularea recunoaşterii făcute sub singurul cuvânt al lipsei de capacitate legală.2006.C.civ) în timp ce. De aceea. 1. 2 I. Astfel. dispoziţiile testamentului care o cuprind sunt nule pentru că.

D. fam. E. adică nu este făcută prin declaraţie la serviciul de stare civilă. I. cit. p. 131. p.7. Florian.2. 48 C.când recunoaşterea nu este făcută cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de art. Corhan. R.2.. Nulitatea recunoasterii În cazul în care recunoaştere de maternitate se face cu nerespectarea condiţiilor de fond sau de formă prevăzute de lege intervine. această sancţiune intervine32: . . a) În anumite situaţii recunoaşterea de maternitate poate fi lovită de nulitate absolută. personal sau prin mandatar cu procură specială şi autentică. Petrescu. p. Astfel. În această privinţă s-au exprimat mai multe păreri: 32 A se vedea Al. p. 186.. A. 254. Lupaşcu. b) S-a pus problema dacă recunoaşterea de maternitate făcută de o persoană al cărei consimţământ a fost viciat poate fi sancţionată cu nulitate relativă.când recunoaşterea a fost făcută în alte situaţii decât cele două prevăzute de art.48 C. .. . nr. este nulă absolut. 159. cit.când recunoaşterea este făcută de către altcineva decât de mamă. Oproiu. fără ca acesta să fie testament.când recunoaşterea se referă la un copil decedat care nu a lăsat descendenţi. 1/1961. în consecinţă. Editua Ştiinţifică. după caz nulitatea absolută sau cea relativă. op. act autentic sau testament. Cazurile de nulitate absolută a recunoaşterii filiaţiei. op. 1968. 265. p.N. 27 . Acţiunile privind statutul civil al persoanei. op. în J. . recunoaşterea făcută prin înscris sub semnătură privată. Fam. cit.când recunoaşterea emană de la o persoană lipsită de voinţă conştientă.

ci şi un act juridic. dolul sau violenţa atrag nulitatea relativă a recunoaşterii de maternitate. Oproiu. 2) Recunoaşterea nu poate fi anulată pentru vicii de consimţământ35. nr. nr. Recunoaşterea este un act unilateral de voinţă şi este de principiu că toate actele juridice sunt susceptibile de desfiinţare pentru motive care sunt proprii fiecărui în parte. Marica. legătură care are o existenţă independentă de orice manifestare de voinţă. în caz că nu corespunde adevărului trebuie contestată. dacă aceasta poartă asupra identităţii persoanei recunoscute acţiunea în nulitate relativă va fi primită. I. 4/1955. care creează legătura de filiaţie dintre mamă şi copil. În ceea ce priveşte eroarea. se invocă următoarele argumente: Recunoaşterea confirmă legătura de filiaţie dintre două persoane. 101. acţiunea în nulitate relativă se poate confunda cu acţiunea în contestarea recunoaşterii deoarece se urmăreşte înlăturarea recunoaşterii nereale şi stabilirea adevăratei filiaţii. Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiunii pentru incapacitate sau viciu de consimţământ în L. derivând din regulile de principiu ale nulităţilor actelor juridice. 431. Admiterea anulării recunoaşterii de maternitate. p. Nedelschi. 547 din 8 martie 1955 a Trib. P. Dacă eroarea priveşte însăşi filiaţia. p.1) Recunoaşterea de maternitate poate fi anulată pentru vicii de consimţământ33.P. nr.. în L. În sprijinul acestei păreri. 35 C. 9/1961 34 Gh. Legea nu interzice anularea recunoaşterii pentru vicii de consimţământ34. care.. Probleme controversate în dreptul familiei. recunoaştere ce ar corespunde adevărului. nr.R. 7/1967. în R. nu este în interesul 33 Al.P. Buga. pentru vicii de consimţământ.D. în această părere. Notă la dec. În consecinţă . ca şi pentru motive de ordin general. În sprijinul acestei păreri se invocă următoarele argumente: Recunoaşterea este nu numai un mod de probă. Bucureşti. 28 .

chiar dacă ştia că recunoaşte drept al ei un copil ce nu-i aparţine. care corespunde adevărului. . iar dreptul familiei cunoaşte dimpotrivă.copilului. deoarece se poate ajunge la acelaşi rezultat prin acţiunea în contestare prevăzută de art. Efectele recunoaşterii se desfiinţează chiar dacă mama nu a fost în eroare la data când a săvârşit-o. 3) În privinţa problemei în discuţie se face următoarea distincţie: Recunoaşterea făcută corespunde adevărului şi nu există deci interes pentru introducerea acţiunii în anularea recunoaşterii. caz în care în acţiunea în anularea recunoaşterii pentru vicii de consimţământ nu ar trebui refuzată pe motivul că autorul recunoaşterii are la îndemână activitatea în 1 Al.49 C. Recunoaşterea făcută nu corespunde adevărului. în cursul procesului. deşi conformă cu realitatea. deoarece. care este al său. în acest caz. dar că această recunoaştere. nr. 29 .P. principiul ocrotirii intereselor copilului. Persoana care cere anularea recunoaşterii se poate găsi în una din următoarele situaţii: recunoaşterea corespunde adevărului. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. 9 / 1961. ar urma să se facă o nouă recunoaştere. fam. nu a făcut-o decât din eroare ori sub imperiul convingerii. să nu fie înrâurită de viciul actului care cuprinde recunoaşterea1. ori datorită dolului exercitat împotriva sa. în L. deci o nouă recunoaştere făcută prin act autentic. Recunoaşterea nu corespunde adevărului. ceea ce înseamnă că reclamantul ar trebui să afirme în faţa instanţei că a recunoscut un copil. nu este nevoie să se recurgă la ajutorul acţiuni în anulare a recunoaşterii. dar. Interesul copilului impune ca recunoaşterea maternităţii.

Prin aceste acţiuni. căci acest interes urmează a fi privit în marginile legii. iar pe de altă parte. acţiunile privind filiaţia se clasifică în următoarele categorii: a) acţiuni în reclamaţie de stat. se urmăreşte obţinerea altei stări civile decât aceea pe care o are persoana în cauză. În al doilea rând. Consideraţii introductive În cazurile în care filiaţia faţă de mamă nu poate fi dovedită prin actul de naştere.cunoaştere. regimul juridic al celor două acţiuni este diferit. b) acţiuni în contestaţie de stat. Fac parte din această categorie: acţiunea în contestarea recunoaşterii de filiaţie. pretins reală.3.3. Stabilirea si dovada maternitatii prin hotarare judecatoreasca 2. Fac parte din această categorie. Având în vedere cele două feluri ale filiaţiei. acţiunea în stabilirea maternităţii şi acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei. pe de o parte. deoarece . Dacă mama nu recunoaşte copilul a cărei maternitate nu este stabilită. acţiunea în nulitatea 30 . respectiv a unei filiaţii. pretins nereale. şi înlocuirea ei cu alta. se urmăreşte înlăturarea unei stări civile. 2. În sfârşit nu înseamnă că se nesocoteşte interesul copilului. acestea se pot stabili prin recunoaştere sau prin justiţie. legea nu prevede neadmiterea acţiunii în anularea recunoaşterii. acţiunile se împart. Prin aceste acţiuni.1. după obiectul sau finalitatea lor. în primul rând. acesta are posibilitatea de a introduce în justiţie o acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. adevărată. în acţiuni privind filiaţia faţă de mamă şi acţiuni privind filiaţia faţă de tată.

36 M Al. acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă. Lupaşcu.P. op. acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei etc. acţiunile de stat privind filiaţia se clasifică în: acţiuni imprescriptibile. 31 . care formează excepţia. 37 D. b) acţiuni ce pot fi pornite de către orice persoană interesată. În al treilea rând. Acestea sunt acţiunile în contestaţie. În sfârşit. acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de tată. nr. cu excepţia acţiunii în tăgăduirea paternităţii care are un regim juridic special. după sfera persoanelor îndreptăţite să le exercite. cit. 9 / 1961. care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza înregistrării naşterii. după corelaţia lor cu prescripţia extinctivă.. p. Acţiunea în justiţie pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă este o acţiune în reclamaţie de stare civilă ce are ca obiect determinarea legăturii de filiaţie dintre copil şi mama sa37. acţiunea în tăgăduirea paternităţii36. în L. titularul acesteia fiind exclusiv soţul mamei. şi anume: acţiunea în tăgăduirea paternităţii. acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de mamă. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. acţiunile de stare civilă privind filiaţia se împart în: a) acţiuni ce pot fi exercitate numai de titularul stării civile sau de reprezentantul său legal şi care pot fi continuate de moştenitori: acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. 186. care alcătuiesc regula. stabilită prin hotărâre judecătorească etc. b) acţiuni prescriptibile.recunoaşterii de filiaţie.

Florian. Dacă există numai o imposibilitate vremelnică de a proba filiaţia faţă de mamă şi anume până când se procură certificatul de naştere. op. din orice împrejurări. acţiunea pentru stabilirea maternităţii se poate introduce în următoarele cazuri: a) când. se va recurge la procedura prevăzută de art. cit. atunci nu se poate introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă.2. D. dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul de constatator al naşterii. de art.57 sau după caz. p.3. 255. 186. b) Stabilirea maternităţii prin acţiune în justiţie când.21 din Legea 119/1996. Lupaşcu. dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul de constatator al naşterii. p. Cazurile in care se poate introduce actiunea pentru stabilirea maternitatii Potrivit art. când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii. Acest caz trebuie. ceea ce înseamnă că se poate introduce acţiunea în justiţie numai dacă este vorba de o imposibilitate absolută de a proba filiaţia faţă de mamă cu certificatul de naştere38. Dacă însă este vorba de un caz în care s-ar putea face reconstituirea sau întocmirea ulterioară a actului de naştere ori dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru a se face înregistrarea tardivă a naşterii... analizat în raport cu dispoziţiile Legii nr. op. Imposibilitatea absolută de a dovedi filiaţia faţă de mamă cu certificatul de naştere există de exemplu. cit.119/1996. fam. în cazul în care copilul a fost trecut 38 E. din orice împrejurări. 32 .2.50 din C.

dar totuşi aceştia pot face dovada contrară. Dumitrache. ci şi prin celelalte moduri de stabilire a filiaţiei faţă de mamă. în sensul că are autoritate de lucru judecat între părţi şi este opozabilă terţilor. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ.50 C.49 C. V-Cl.. fam. înseamnă că. 9 / 1961. stabilită nu numai pe baza declaraţiei de înregistrare a naşterii copilului. în măsura în care terţul a făcut această dovadă. b) Când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii. Evident o asemenea contestare trebuie să fie posibilă. potrivit art. în situaţia în care există neconcordanţe între certificatul de naştere al copilului şi folosirea stării civile39 Din interpretarea „per a contrario” a prevederilor art. În sfârşit. potrivit legii. în L. p. Dar „contestarea”. cit. 178. C. şi folosirea stării civile40.. a fost contestată şi realitatea filiaţiei care rezultă din 39 40 Al. nr. copilul poate introduce o acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de adevărata mamă.P. fam rezultă că se poate pune în discuţie filiaţia faţă de mamă stabilită pe baza declaraţiei de înregistrare a naşterii. potrivit art. op.în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi sau când copilul nu cunoaşte justificat numele adevăraţilor părinţi. Astfel.51 din C. dacă filiaţia faţă de mamă s-a stabilit printr-o hotărâre judecătorească având în vedere regimul juridic al acesteia. numai dacă nu există conformitate între filiaţia faţă de mamă. 33 . Hageanu. fam trebuie înţeleasă în sens mai larg adică ori de câte ori se contestă filiaţia faţă de mamă. Bacaci. sau dacă se anulează recunoaşterea prin hotărâre judecătorească. astfel cum rezultă din certificatul de naştere. întrucât nu corespunde adevărului. Al. dacă filiaţia faţă de mamă s-a stabilit prin recunoaştere iar apoi se contestă această recunoaştere.

Bucureşti. Edit. Exercitarea dreptului la actiunea pentru stabilirea 1 R. În conformitate cu dispoziţiile art. În legătură cu calitatea de reclamant a copilului există următoarele situaţii: a) Copilul are capacitatea de exerciţiu. pentru stabilirea filiaţiei faţă de o altă femeie. Contestarea realităţii celor cuprinse în certificatul de naştere nu trebuie făcută neapărat înainte de introducerea acţiunii în stabilirea filiaţiei faţă de mamă.. putându-se reclama o altă stare civilă prin combaterea celor cuprinse în certificatul de naştere în cadrul aceleiaşi acţiuni. fam. fie de o terţă femeie. dacă sunt îndeplinite condiţiile art. Petrescu. 1968.actul de naştere întocmit pe baza hotărârii de stabilire a maternităţii astfel încât va fi posibilă o nouă acţiune în justiţie. pentru aceleaşi considerente care justifică şi recunoaşterea copilului. 164. Precizăm că adopţia copilului. 2. p. fie chiar de către mama copilului dar faţă de care filiaţia nu este stabilă. această acţiune are un caracter strict personal.52 alin. Ştiinţifică. nu reprezintă un obstacol pentru introducerea unei acţiuni în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. acţiunea pentru stabilirea maternităţii poate fi introdusă numai de copil.3. Acţiunile privind statutul civil al persoanei.1 C fam. maternitatii Acţiunea în stabilirea maternităţii este acţiunea prin care titularul dreptului solicită să i se recunoască existenţa unui raport de filiaţie faţă de o anumită femeie pe care o consideră ca fiind autoarea sa1.50 C.3. În această situaţie acţiunea se poate introduce numai de copil. 34 . Datorită finalităţii sale.

cit.Dat fiind caracterul personal al dreptului la acţiune.dacă însăşi copilul a renunţat la acţiune(art. 179.C. priveşte tot interese patrimoniale (art. acţiunea poate fi pornită de reprezentantul legal al copilului. aşa cum prevede în privinţa introducerii acţiunii prin reprezentantul legal.246. Hageanu.52 alin. nr. op. în lipsa unui text derogator. în timp ce încuviinţarea prealabilă priveşte interese patrimoniale. Lupaşcu. Dumitrache. 35 . fam. Al.proc. p. iar o dispoziţie legală nu prevede o derogare în acest sens.2 C fam. 292. 187. Ei vor putea însă continua acţiunea introdusă de autorul lor. cit. dreptul de a porni acţiunea în stabilirea maternităţii nu trece asupra moştenitorilor copilului. 1956. În această situaţie. Szabo. 187..adică este minor sub 14 ani sau pus sub interdicţie. potrivit art. şi nu personale. V-Cl. p. în cazul inacţiunii lui.civ.2 C. Acţiunea se poate introduce de copil fără a avea nevoie de încuviinţarea prealabilă a ocrotitorului său legal41 deoarece acţiunea la care ne referim are un caracter personal.) Cu toate acestea. p.N. potrivit art. b) Copilul are capacitatea de exerciţiu restrânsă.974 C.52 alit. Hageanu. cit. Datorită caracterului personal al acţiunii. p.52 alin. p. 1 P.A.. cit. 41 I. op. Tratat de dreptul familiei. Dumitrache. D. moştenitorii nu pot continua acţiunea1: .1 C. căci şi reprezentarea. cit.. Filipescu.. V-Cl. C. 42 Al. 7.op. fam). D.. Bacaci. p.). op. op. c) Copilul este lipsit de capacitatea de exerciţiu . civ. introducerea acesteia nu se poate face de către creditorii copilului. Lupaşcu. Pentru introducerea acţiunii acesta nu are nevoie de încuviinţarea autorităţii tutelare42. d) Copilul a decedat. în J. C. în cazul în care copilul a decedat în cursul procesului(art. Probleme legate de acţiunea civilă a procurorului.. Bacaci. 127. 179. P.

g) Dreptul procurorului la acţiune pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă. Ed. pentru că dreptul de reprezentare al curatorului priveşte numai administrarea bunurilor pentru că. în condiţiile arătate.dacă însăşi copilul a renunţat la acţiune (art. e)Copilul este pus sub curatelă. proc. dreptul la această acţiune nu poate fi exercitat decât de copil sau de reprezentantul său legal în cazul când este lipsit de capacitatea de exerciţiu. cât şi cel testamentar.52 alin. cât şi moştenitorul testamentar. de asemenea că nici procurorul nu este îndrituit să pornească acţiunea în stabilirea maternităţii.248 C. nu poate porni însă acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. civ. care a decedat înainte de terminarea procesului ( art. atât moştenitorul legal. pe de altă parte.Anca. Procurorul nu poate introduce acţiune în stabilirea maternităţii 2 P. în condiţiile arătate.53 36 . f) Dreptul moştenitorilor la acţiune pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă. Cu toate acestea. Poate continua acţiunea. .dacă acţiunea s-a perimat (art. dar o pot continua dacă fusese introdusă de copil. Academiei / 1966 p. moştenitorii nu pot continua acţiunea : . Rudenia. Astfel încât. proc.. prin instituirea curatelei nu se aduce nici o atingere capacităţii celui în favoarea căruia se dispune o asemenea măsură de ocrotire2.dacă acţiunea s-a perimat (art.248 C. moştenitorii copilului nu au dreptul de a porni acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. care are dreptul să reprezinte pe copil.civ). 2 C. Bucureşti. Curatorul numit. În această situaţie. Caracterul personal al dreptului la acţiune înseamnă. proc. fam). atât moştenitorul legal. civ).246 C.) Pot continua acţiunea.

dacă se îndeplinesc cerinţele prevăzute de art. 2/1964. rezultă că acţiunea în stabilirea filiaţiei aparţine copilului. cit.52 alin. În situaţiile. potrivit art.civ... 1980.1 C. 2 I. 2 din O. 2 P. 43 A se vedea I.p83. Deosebim două situaţii: . Poenaru.G nr. fam. 1 C. în care adoptatorii sunt trecuţi ca părinţi fireşti1. în prima situaţie.N. p.1 C. Edit.50 C. 24.45 C. 60.Pretinsa mamă este altcineva decât adoptatoarea. existând certificatul de naştere se pune întrebarea dacă adoptatul poate porni acţiunea pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă. Lupulescu. op. făcându-se menţiune pe el despre adopţia încheiată ( art.50 C. Cluj-Napoca . se poate introduce acţiunea dacă adoptatul se găseşte în imposibilitatea absolută de a-şi putea dovedi cu certificatul de naştere maternitatea sa firească3 sau dacă se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere.52 alin. p. 59 alin. Situaţii speciale de exercitare a acţiunii în stabilirea maternităţii43 A) La adopţie se întocmeşte un nou act de naştere al adoptatului. fam2. fam precizează că acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă „ poate fi pornită de reprezentantul legal în cazul în care copilul este minor sau pus sub interdicţie”2. Edit. fam.copilului. Promovarea de către procuror a acţiunii civile şi determinarea drepturilor strict personale. Adoptatul poate introduce acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de mamă.U. 3 Actul de naştere se păstrează în cazul adopţiei. P.op.Dacia.1982 .25/1997) 37 . în care reprezentaţii legali ai copilului pot introduce acţiunea.21 alin. că naşterea adoptatului a fost înregistrată sau că el a fost înregistrat ca născut din părinţi 1 E. Filipescu. Participarea părţilor în procesul civil. în interesul copilului lipsit de capacitatea de exerciţiu1. p. el poate să promoveze orice acţiune. Astfel. nr. În aceste condiţii. 1 D. în J. Aceasta înseamnă. Leş.proc. deoarece. 290 şi urm. Şţ.. şi Enc. Acte de stare civilă. cu excepţia celor strict personale. cit. Anca . Cu toate aceste art. potrivit art.51. p.. Din prevederile art. fam şi ale art. Bucureşti. aceasta poate fi promovată şi de către procuror.

C. cel adoptat are interesul de a avea stabilită filiaţia sa faţă de mama firească. adopţia este lovită de nulitate. Aşadar. ci şi în interesul general al asigurării unor descendenţi sănătoşi. Bucureşti.Beck. dacă se stabileşte filiaţia firească faţă de mamă. Căsătoria este oprită între rudele fireşti apropiate. când în favoarea lui s-ar fi putut să se nască unele drepturi. ori nu se cunoaşte locul înregistrării naşterii şi. Adopţia produce efecte de la data încuviinţării ei pentru viitor. iar regulile moralei opresc încheierea de căsătorii între rudele apropiate. înscrisă pe actul de stare civilă. dacă. deoarece adoptatul are interesul de aşi avea stabilită filiaţia şi pentru trecut. Edit. fam. de exemplu succesoarele. Acest impediment este prevăzut nu numai în interesul celor care sunt opriţi să se căsătorească. în cazul în care filiaţia faţă de mamă s-a stabilit pe calea recunoaşterii. căci părintele nu poate adopta propriul său copil1. b) Interesul general al părţilor. . şi i s-a eliberat celui în cauză certificatul de naştere. a) Interesul celui adoptat. când s-ar fi putut naşte anumite drepturi în favoarea lui şi pe de altă parte.necunoscuţi. pe de o parte. Tot astfel. B) Se pune întrebarea. În cazul adopţiei se menţine impedimentul la căsătoria dintre adoptat şi rudele sale fireşti. Editia a 2-a. Dreptul familiei. pentru cazul în care s-ar desface sau desfiinţa adopţia ori adoptatorii ar fi decăzuţi din drepturile părinteşti. adoptatul are interesul a-şi stabili filiaţia şi pentru trecut. adică pe perioada de timp anterioară adopţiei. 2008 38 . este posibilă acţiunea în stabilirea 1 Florian Emese.50 C.H. în cea de-a două situaţie copilul are certificatul de naştere dar se contestă realitatea celor ce cuprinde.Pretinsa mamă este însăşi adoptatoarea Acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă poate fi pornită în condiţiile art.

. fam. Primul interesat este copilul recunoscut.Între părţi. în sensul art. fiind filiaţia stabilită în acest fel nu mai poate fi supusă discuţiei şi nu se mai poate contesta realitatea celor arătate de certificatul de naştere. În răspunsul la această întrebare trebuie să deosebim: . în sensul art.50 din C. C) O altă situaţie este aceea în care.filiaţiei faţă de mamă.50 C. se mai poate contesta realitatea celor arătate de acest certificat de naştere. deoarece starea 39 . Se poate pune întrebarea. înseamnă implicit contestarea celor arătate de certificatul de naştere. După cum se ştie. dacă. fam? Recunoaşterea de maternitate care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. Contestarea recunoaşterii.50 C. după cum dispune art. Copilul poate introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. pe baza hotărârii judecătoreşti rămasă definitivă de stabilire a filiaţiei şi înregistrată în registrul de stare civilă. Din punct de vedere procesual. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se bucură de autoritatea de lucru judecat între părţi. în sensul art. Această acţiune presupune că s-a admis contestarea recunoaşterii de maternitate. fam. fam.50 C. dacă această contestare ar însemna nesocotirea puterii de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti. în materie de stare civilă. cele două acţiuni pot fi formulate succesiv şi simultan. fam.Faţă de terţi. efecte şi faţă de cel de-al treilea. Acţiunea în contestarea recunoaşterii şi acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă sunt distincte. s-a eliberat certificatul de naştere.40 C. prin contestarea realităţii celor arătate de certificatul de naştere. Astfel. însă caracterul lor distinct nu dispare. de aceeaşi persoană sau de persoane diferite. hotărârile judecătoreşti produc. chiar în cadrul aceluiaşi proces. potrivit art.

civilă este indivizibilă. este necorespunzător cu realitatea. poate face dovada contrară. se poate introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. Am arătat că. de asemenea fără a se distinge între cazul în care certificatul de naştere eliberat în temeiul acestei hotărâri este conform cu folosirea stării civile şi aceea în care nu există o asemenea conformitate. distincţia făcând-o art. în sensul art. Terţii au însă posibilitatea să înlăture efectele hotărârilor judecătoreşti dacă reuşesc să facă.51 C. fam permite contestarea recunoaşterii care nu corespunde realităţii. implicit. în anumite condiţii. chiar dacă acest certificat este conform cu folosirea stării civile. în mod corespunzător. dovada contrară. De aceea. se poate admite discutarea stării civile care rezultă din certificatul constatator al naşterii conform cu folosirea stării civile. şi combaterea realităţii celor cuprinse în certificatul de naştere.50 C. fam. adică aceeaşi faţă de toată lumea. b) Terţul. Ar urma ca. Avem în vedere cazul în care certificatul de naştere. eliberat în temeiul recunoaşterii sau al hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis acţiunea în stabilirea maternităţii. Aceasta înseamnă că. să se poată contesta realitatea celor arătate de certificatul de naştere. deşi conform cu folosirea stării civile. în justiţie. Dar înlăturarea acestor efecte înseamnă. eliberat în condiţiile de mai sus. care nu a participat la procesul în care s-a dat hotărârea judecătorească de stabilire a maternităţii. Dovada contrară o poate face însă 40 . fam dar care se referă la certificatul constatator al naşterii. după cum certificatul de naştere eliberat în temeiul ei este ori nu concordant cu folosirea stării civile.49 C. cel în cauză nu mai poate face dovada filiaţiei sale faţă de mamă prin certificatul de naştere. În sensul acestei soluţii se mai pot invoca următoarele argumente: a) Art. fără a deosebi.

fam). Astfel.4 C fam. Dreptul la acţiune este strâns legat numai de persoana copilului. stingându-se la moartea lui.50 urmăreşte să o acorde intereselor copilului nu ar fi însă în întregime realizată dacă dreptul la acţiune al copilului ar fi mărginit în timp prin efectele prescripţiei. 2. fie împotriva moştenitorilor ei (art.52 alin. dacă nu a fost exercitat mai înainte. acţiunea pentru stabilirea filiaţiei apare ca un drept regulamentar în strânsă legătură cu persoana copilului. regula aproape generală a imprescriptibilităţii drepturilor la acţiune care nu au un caracter patrimonial că acţiunea nu se prescrie în timpul vieţii copilului. în cadrul acestor dispoziţii legale.numai terţul.52 C. Această dispoziţie vine să ocrotească 41 . drept care se stinge o dată cu viaţa lui. prevede că:”Acţiunea nu se prescrie în timpul vieţii copilului”.4. Aceasta înseamnă că acţiunea poate fi pornită de copil fie împotriva pretinsei mame chiar dacă este dispărută. art. spre deosebire de contestarea recunoaşterii pe care o poate face orice persoană care are interes. De aceea art. Astfel. Intentarea acestei acţiuni nu este condiţionată însă.3.52 C. Imprescriptibilitatea dreptului la acţiune în stabilirea filiaţiei faţă de mamă Ocrotirea pe care art. Dar o asemenea soluţie presupune neapărat că există moştenitori legali sau testamentari care au acceptat moştenirea la care au fost chemaţi. în nici o măsură de existenţa mamei. Acţiunea pentru stabilirea filiaţiei faţă de mamă are un caracter imprescriptibil. fam dispune consacrând în această materie.

succesiune etc. 44 45 Al bacaci. 178 Idem. raportul de filiaţie care se stabileşte retroactiv. 179.. Dumitrache. Efectele hotărârii irevocabile de admitere a acţiunii Hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a admis acţiunea în stabilirea maternităţii are caracter declarativ.5. domicilium ocrotirea părintească. . până la încetarea sa din viaţă. ea constatând un fapt anterior şi anume.3. 2. C.-Cl.interesele copilului care poate să-şi exercite dreptul la acţiune oricând. O asemenea hotărâre este opozabilă erga omnes şi produce efecte cu privire la nume. op. 42 .6. Dovada acestor împrejurări poate fi făcută prin orice mijloc de probă. cit. Obiectul acţiunii Prin acţiunea în stabilirea maternităţii trebuie să se dovedească două împrejurări44: -aceea a sarcinii şi a naşterii unui copil de către femeia împotriva căreia se exercită acţiunea. p. obligaţia de întreţinere. Hageanu. de la naşterea copilului45.aceea a identităţii copilului născut de ea cu copilul care exercită acţiunea. 2.3. p. V.

180. împrejurare prevăzută expres în art. Acţiunea în contestarea maternităţii are ca scop înlăturarea legăturii de filiaţie contestată în certificatul de naştere. Aceasta este situaţia când acţiunea este pornită de copil. Hageanu. p.CAPITOLUL III: CONTESTAREA ÎN JUSTIŢIE A MATERNITĂŢII 3. Filipescu. pentru a se asigura stabilirea adevărului. V. M.D. În consecinţă. dar nu are folosirea stării civile. 15-25. V. p. P. Acţiunea are ca obiect. În prima situaţie se poate contesta maternitatea arătată de certificatul de naştere ori aceea arătată de folosirea stării civile. op. Ciobanu.(2)C fam46. cit. Dumitrache.-Cl. Condiţia admisibilităţii ei constă în existenţa unei discordanţe între folosirea stării civile şi certificatul de naştere. în al doilea rând. după contestarea aceleia din certificatul de naştere. Al.1.. înlăturarea legăturii de filiaţie care rezultă din certificatul de naştere ce nu corespunde realităţii şi. în R. Aspecte ale contestării maternităţii . 43 . pentru că numai el poate cere şi stabilirea adevăratei maternităţi.. 46 I. 3/1968. nr. stabilirea legăturii de filiaţie faţă de altă femeie. Bacaci.R. iar în cea de-a două situaţie se poate contesta maternitatea indicată de certificatul de naştere. contestarea maternităţii se poate face atunci când certificatul de naştere şi folosirea stării civile sunt neconcordante.51 alin. C. Contestarea în justiţie a maternităţii care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza înregistrării naşterii În această situaţie se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere. care se pretinde a fi mamă. precum şi atunci când copilul are certificatul de naştere.

Ca pentru orice fapt material.. cit. Florian. E. Acţiunea în constatarea maternităţii rezultând din certificatul de naştere este imprescriptibilă49. V. V. fam.. după caz.. din certificatul de naştere ori folosirea stării civile. C. Hageanu. p. Hageanu. Bacaci. exceptând menţiunile din certificatul de naştere care reprezintă constatării făcute personal de către delegatul de stare 47 48 Al.-Cl. op. op. iar după moartea mamei împotriva moştenitorilor ei. p. cit. 180. cit..-Cl. Când însă acţiunea în constatare este introdusă de alte persoane. În condiţiile art. op.. V. Al. 180. Rudenia. Copilul introduce acţiunea în contestarea maternităţii împotriva mamei arătată de certificatul de naştere sau de folosirea stării civile. cit. 49 Al. 44 . deci un al doilea capăt de cerere..50 C. 58. Hageanu. Dumitrache. că recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată şi prin orice mijloace de probă50. 50 P.Acţiunea în contestarea maternităţii se poate introduce de către copil sau de către orice altă persoană interesată. Dumitrache. acţiunea introdusă de către copil are un caracter dublu: de contestare a maternităţii. Bacaci. dovada în acţiunea în contestare se poate face cu orice mijloc de probă.-Cl. p. Terţul introduce acţiune în contestarea maternităţii împotriva copilului şi a mamei indicată de certificatul de naştere sau folosirea stării civile. ea are ca obiect numai contestarea. de stabilire a adevărului filiaţiei faţă de mamă48. 249. p. C. C. Bucureşti. Ed. Dacă se cere şi stabilirea filiaţiei faţă de mamă. Dumitrache. inclusiv de mama copilului care rezultă. aceasta din urmă se introduce împotriva pretinsei mame. 180. Bacaci. iar după moartea ei împotriva moştenitorilor pretinsei mame. op. Dacă maternitatea a fost stabilită prin recunoaşterea voluntară a mamei s-a arătat. nu şi stabilirea maternităţii47. p. Anca. Academiei / 1966.

2. Dumitrache. Dacă acţiunea este admisă. cele două acţiunii fiind distincte.p.1966. p. de către orice alte persoane care ar putea dovedi un interes legitim în acest sens şi de către procuror. Bacaci. Rudenia. legătura de filiaţie care s-a stabilit prin recunoaştere este desfiinţată retroactiv şi se poate introduce acţiunea în stabilirea maternităţii. înseamnă că ea este imprescriptibilă. 295. C..cit. Contestarea în justiţie a maternităţii care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza recunoaşterii maternităţii În această situaţie se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere întocmit pe baza recunoaşterii de filiaţie faţă de mamă.2006 .Ed.. întrucât actul de naştere este un înscris autentic (art. şi nu din certificatul constatator al naşterii. p. Filipescu.fam. Al. Art. V. op.Academiei. de către moştenitorii care au interesul de a-l înlătura pe cel recunoscut de la moştenirea mamei lor.civilă şi care nu pot fi înlăturate decât prin procedura înscrierii în fals..Universul Juridic.Ed. Tratat de dreptul familiei. prevede că “recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată”. Devreme ce legea nu cuprinde nici o dispoziţie cu privire la termenul în care o astfel de acţiune s-ar putea introduce..14 Legea 119/1996)51. de însăşi femeia care a făcut recunoaşterea. contestarea s-ar putea face de copilul recunoscut care consideră că nu femeia autoare a recunoaşterii este mama sa. cit. 57. Anca. Hageanu. 45 . Bucuresti. Bucuresti. căci starea civilă interesează întreaga ordine de drept52 . 180 53 P. op.49 C. În dovedirea acţiunii se pot folosi orice mijloace de probă53. În consecinţă.-Cl.P. atunci când este necesar pentru protejarea drepturilor minorilor sau ale interzişilor. dacă aceasta s-ar fi aflat în eroare. 51 52 I. 3.

Astfel. Bucureşti. dată în acest caz. Puterea pe care legea o acordă lucrului judecat nu este în 1 V. în cadrul aceluiaşi proces. Dacă cea care constată recunoaşterea este mama. decât dacă se va proba că a mărturisit din eroare acest fapt. Întradevăr. 2000. Numai că acest drept de contestarea a realităţii nu ar putea fi exercitat decât cu respectarea prezumţiei legale a autorităţii lucrului judecat. de aceeaşi persoană sau de alte persoane diferite.civ de câte ori certificatul constatator al naşterii a fost eliberat drept urmare a înscrierii în registrele stării civile a unei hotărâri judecătoreşti privitoare la filiaţie.3.1200 şi 1201 C. fam în cazul în care dovada maternităţii nu se putea face prin certificatul constatator.50 nu ar putea aparţine. Hotărârea definitivă. însă caracterul lor distinct nu dispare1. 3. cele două acţiuni pot fi formulate succesiv sau simultan. în condiţiile art. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă.Din punct de vedere procesual. Ciobanu.50 C. dispoziţiile art. Naţional.1206 alin.2 C civ. 46 . atunci suntem în faţa unei revocări a maternităţii. M. care prevede că mărturisirea judiciară nu poate fi revocată de cel care a făcut-o. astfel cum este determinată prin art. Edit. se eliberează un certificat constatator al naşterii. p. dreptul de contestare acordat de art.50 C. în acest din urmă caz. 290. fam permit dovada filiaţiei reale în faţa instanţei judecătoreşti prin contestarea celei indicate în certificatul de naştere. se înscrie însă în registrul de stare civilă şi-n temeiul acestei înscrieri. acelora cărora le este opozabilă autoritatea lucrului judecat a hotărârii anterioare. potrivit art. Contestarea în justiţie a maternităţii care rezultă din certificatul de naştere eliberat pe baza hotărârii judecătoreşti Stabilirea filiaţiei ar mai putea să rezulte şi din cuprinsul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate..

socotim întemeiată aplicarea. copilul nu ar putea invoca filiaţia stabilită decât faţă de aceia cu care s-a judecat. obligându-l.nici o măsură înlăturată prin eliberarea certificatului constatator al naşterii în temeiul hotărârii pronunţate pentru stabilirea filiaţiei. poate să fie administrată fără nici o îngrădire. rectificate. a acestei reguli şi în cazul tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate .4. prin orice mijloc de 47 . Aceasta este soluţia care a fost anume consacrată cu privire la opozabilitatea actelor de stare civilă – întocmite . Hotărârile care se pronunţă cu privire la starea civilă a unei persoane nu pot avea efect numai între cei care au fost părţi în proces. reconstituirea .cu efect declarativ – în materie de stare civilă. Numai persoanele care nu au fost părţii în litigiul anterior dezbătut au drept de contestare. De aceea. completarea sau anularea actelor de stare civilă .poate constitui o ocrotire legală corespunzătoare scopului acestei instituţii. toţi ceilalţi ar fi în drept să i-o conteste.pe baza hotărârilor judecătoreşti .reconstituite. pentru că numai lor hotărârea judecătorească intervenită nu le este opozabilă decât până la proba contrară. completate sau anulate în temeiul unei hotărâri judecătoreşti. 3. Numai regula statornicită de lege cu privire la întocmirea . Libertatea probelor Dovada contrară filiaţiei care rezultă din certificatul constatator al naşterii. într-adevăr. prin analogie. Un asemenea statut juridic este incompatibil cu natura instituţiei şi cu finalitatea pe care o urmăreşte stabilirea stării civile. în cadrul unei asemenea reguli. de fiecare dată s-a administreze din nou aceeaşi dovadă.

pentru că urmează să se stabilească realitatea faptului material al naşterii din care rezultă filiaţia.). ca instanţă cu plenitudine de competenţă (art.50 C.5 din C. la instanţa reşedinţei din ţară. respectiv înscrisuri. Judecarea cererii se face potrivit regulilor de dreptul comun în materia procedurii contencioase.5.1 C. În cazurile în care dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face cu certificatul de naştere. ci deopotrivă orânduirea familiei şi a întregii societăţi. Competenţa teritorială se stabileşte potrivit regulii de drept comun prevăzut de art. ca formă a expertizei judiciare. 48 . Libertatea desăvârşită a mijloacelor de dovadă este admisă de lege (art.1 pct. dovada filiaţiei faţă de mamă se poate face cu orice mijloace de probă. şi aceasta fără deosebire după cum maternitatea este contestată de copil sau de către o altă persoană interesată. Un rol deosebit îl are expertiza medico-legală a filiaţiei. în sensul că cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului. pentru că stabilirea filiaţiei reale. prin toate mijloacele de probă.proc. în aflarea adevărului. precum şi atunci când se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul de naştere. şi pe de altă parte. Nu este necesară citarea autorităţilor tutelare. Aspecte de drept procesual civil Competenţa materială aparţine judecătoriei. judecătorii trebuie să aibă deplina posibilitate de a stărui. martori şi prezumţii. iar dacă acesta nu este cunoscut ori se află în străinătate. interesând nu numai părţile. 3. fam) şi se justifică pe deplin.proc.probă. Aceasta este o competenţă teritorială exclusivă de la care părţile nu pot deroga.civ. pe de o parte.civ.

Fiind vorba de cauze privitoare la starea civilă. Acţiunile pot fi cuprinse în aceeaşi cerere în justiţie (cuprinzând mai multe capete de cereri). Căile de atac împotriva hotărârii pronunţate în primă instanţă. ultima presupunând admiterea primei. aspectele de dreptul familiei. sunt aplicabile prevederile art. În consecinţă. adică acţiunile la care ne-am referit. în afară de descendenţi. până la dovada contrară.190 C.Aceasta este obligatorie numai în ceea ce priveşte cererile accesorii privind încredinţarea copilului sau stabilirea obligaţiei de întreţinere. proc. în materia civilă. civ. Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă este opozabilă „erga omnes” . Această soluţie se întemeiază pe caracterul indivizibil al stării civile. în sensul că pot fi audiaţi ca martori rudele şi afinii până la gradul al treilea inclusiv. de exemplu acţiunea în contestarea realităţii din certificatul constatator al naşterii şi acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă. nu trebuie confundate cu modalităţile practice folosite pentru reformularea şi introducerea cererilor în justiţie. 49 . sunt cele prevăzute de Codul de procedură civilă.. adică a contestării realităţii din certificatul constatator al naşterii.

de către autorităţile publice. în societate şi. 4. ca fiind al persoanei despre care se pretinde că este părintele său.CAPITOLUL IV: ASPECTE ALE FILIAŢIEI FAŢĂ DE MAMĂ ÎN REGLEMENTAREA NOULUI COD CIVIL 4. l-a născut. îngrijindu-se de creşterea şi educarea sa. iar copilul se comportă faţă de această persoană ca fiind părintele său. ea se poate stabili şi prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească. Ea constă. 50 . b) copilul este recunoscut de către familie. Posesia de stat trebuie să fie continuă. paşnică. Modurile de stabilire a filiaţiei Filiaţia faţă de mamă rezultă din faptul naşterii. când este cazul.2. se poate face dovada adevăratei 54 Posesia de stat este starea de fapt care indică legăturile de filiaţie şi rudenie dintre copil şi familia din care se pretinde că face parte. Cu toate acestea.1. în oricare dintre următoarele împrejurări: a) o persoană se comportă faţă de un copil ca fiind al său. în principal. publică şi neechivocă. Filiaţia rezultând din actul naşterii Nicio persoană nu poate reclama o altă filiaţie faţă de mamă decât aceea ce rezultă din actul său de naştere şi posesia de stat54 conformă cu acesta. dacă printr-o hotărâre judecătorească s-a stabilit că a avut loc o substituire de copil ori că a fost înregistrată ca mamă a unui copil o altă femeie decât aceea care filiaţii cu orice mijloc de probă. Nimeni nu poate contesta filiaţia faţă de mamă a persoanei care are o posesie de stat conformă cu actul său de naştere. c) copilul poartă numele persoanei despre care se pretinde că este părintelui său.

4.4. Cu toate acestea. Formele recunoaşterii Recunoaşterea poate fi făcută prin declaraţie la serviciul de stare civilă. Cazurile de recunoaştere Dacă naşterea nu a fost înregistrată în registrul de stare civilă sau copilul a fost trecut în registrul de stare civilă ca născut din părinţi necunoscuţi.1. Dacă recunoaşterea este făcută prin înscris autentic. este irevocabilă. Nulitatea recunoaşterii A) Nulitatea absolută a recunoaşterii Recunoaşterea este lovită de nulitate absolută dacă: a) a fost recunoscut un copil a cărui filiaţie. După moartea copilului.3. iar acesta nu a lăsat descendenţi fireşti.3. prin înscris autentic sau prin testament. acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenţi fireşti. recunoaşterea este valabilă. dacă are discernământ la momentul recunoaşterii. 4. c) a fost făcută în alte forme decât cele prevăzute de lege. Recunoaşterea. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin recunoaştere 4.3.3. b) a fost făcută după decesul copilului. o copie a acestuia este trimisă din oficiu serviciului de stare civilă competent. chiar dacă a fost făcută prin testament. stabilită potrivit legii.3. 4.3. dacă filiaţia anterioară a fost înlăturată prin hotărâre judecătorească. mama îl poate recunoaşte pe copil. pentru a se face menţiunea corespunzătoare în registrele de stare civilă.4. nu a fost înlăturată. Recunoaşterea de către minora necăsătorită Minora necăsătorită poate recunoaşte singură pe copilul său. 51 .2.

dol sau violenţă. dovada filiaţiei faţă de mamă nu se poate face prin certificatul constatator al naşterii ori în cazul în care se contestă realitatea celor cuprinse în certificatul constatator al naşterii.5. în numele acestuia. 4. 4.3. Contestarea recunoaşterii de filiaţie Recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată oricând şi de orice persoană interesată.4. Dacă recunoaşterea este contestată de celălalt părinte. 4. din orice motiv. în condiţiile legii.2.4. Acţiunea poate fi introdusă şi împotriva moştenitorilor pretinsei mame. după caz. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă prin acţiune în justiţie 4. Prescripţia dreptului la acţiune începe sa curgă de la data încetării violentei ori.1. 52 . continuată şi de moştenitorii copilului. dovada filiaţiei este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi. în cadrul căreia pot fi administrate orice mijloace de probă. Acţiunea poate să fie pornită sau.B) Nulitatea relativă a recunoaşterii Recunoaşterea poate fi anulată pentru eroare. de către reprezentantul său legal. filiaţia faţă de mamă se poate stabili printr-o acţiune în stabilirea maternităţii. Dreptul la acţiune este imprescriptibil. Cazuri în care se poate introduce acţiunea În cazul în care. Regimul juridic al acţiunii în stabilirea maternităţii Dreptul la acţiunea în stabilirea filiaţiei faţă de mamă aparţine copilului şi se porneşte.4. după caz. de copilul recunoscut sau de descendenţii acestuia. a descoperirii erorii sau dolului.

exercitarea autorităţii părinteşti şi obligaţia părinţilor de a-l întreţine pe copil .Dacă. 53 . moştenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului. copilul a decedat înainte de a introduce acţiunea. însă. Prin hotărârea de admitere a acţiunii instanţa se pronunţă şi cu privire la stabilirea numelui copilului.

2008 Ion P. Bucureşti. revazuta si completata. T. Editura C. C. Protectia drepturilor copilului.Florian.H. Bucuresti. Editia 2.Bodoasca.Beck. monografii. Bucuresti. Editia a 2-a. Dreptul familiei. Ed. Viorel Ciobanu – Drept procesual civil. Dreptul familiei. E. 2009. Tratat de dreptul familiei.H.Balaci.Corhan. Editura Universul Juridic. All / 2000.Hangeanu. Bucuresti. Editura C.H. Al. Ed. Editia 2. Dreptul familiei. tratate. Edit.Beck. A. I. Bucuresti. 2006. E. Dreptul familiei.Beck.H. Florian Emese. Teorie si practica.Lupascu . 2009.Florian. 54 . Editura All Beck. 2005. Editia 2. 2009. Ed. D.P.Filipescu. Editura Lumina Lex. Didactică şi Pedagogică / 1980. V. Naţional / 2000. Editura Universul Juridic. C. Dreptul familiei. Dreptul familiei.I. Bucureşti. Academiei / 1966. Bucuresti. Bucureşti. Viorel Ciobanu – Tratat teoretic şi practic de procedură civilă.BIBLIOGRAFIE Studii cu caracter general. Petre Anca – Rudenia. Filipescu – Tratat de dreptul familiei. cursuri. Bucureşti. Bucureşti.Filipescu. Editura C. 2007. 2008. Ed.Dumitrache. A. Bucuresti.Beck. Bucuresti.

D. Bucureşti. Ion P.P. Cluj-Napoca. V. în R. 10 / 1960 Noul Cod Civil 55 . în L.N. Ernest Lupan. în L. Ionaşcu. Dan A. Oproiu – Cazuri de nulitate absolută a recunoaşterii în J. 3 / 1986.D. nr. în R. nr. nr. Tudor Popescu – Tratat de dreptul familiei. Ioan Chiş – Consideraţii teoretice cu privire la întinderea puterii doveditoare a certificatului de naştere. Buga şi P. Anghene – Regimul juridic al actelor de stare civil. nr. 7 / 1967. Al. în R. nr. V. Mureşan.R.P. Ursa – Filiaţia şi ocrotirea minorilor. Pătulea – Cu privire la dreptul procurorului de a introduce acţiunea în stabilirea filiaţiei copiilor minori din afara căsătoriei. M.N.R. Al. Popescu – Drept civil. Filipescu – Unele probleme privind filiaţia faţă de mamă. 2 / 1987. Lumina Lex / 1993. 1 / 1961.D. Gheorghe Penculescu. Bucureşti. Ion P. Ed. nr. Bucureşti.A. în R. Ed. Ed. Dacia / 1980. C. 9 / 1961. Ed. Articole şi studii de specialitate. Costin. Oproiu – Dacă se poate introduce o acţiune în anularea recunoaşterii filiaţiei pentru incapacitate sau viciu de consimţământ. Viorel Ciobanu – Aspecte ale contestării maternităţii. M.D.R. M.R. nr. 7 / 1969. Marica – Probleme controversate în dreptul familiei. Didactică şi Pedagogică / 1965. Filipescu. Ştiinţifică / 1958.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->