ACADEMIA DE TIINE A MOLDOVEI

Institutul Studiul Artelor

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 728.81(478)(043.3)
LAPAC Mariana
ARHITECTURA DE APRARE DIN MOLDOVA MEDIEVAL
(mijlocul secolului al XIV-lea mijlocul secolului al XVI-lea)
17.00.04. Arta plastic, arta aplicat
i decorativ i arhitectura
Tez de doctor habilitat n studiul artelor
Autorul: LAPAC Mariana
Chiinu
2004
CUPRINS
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
1. Contiibu(ia naintasiloi. Mctodologic si izvoaic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4
2. Piccizii dc natui tciminologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1O
Capitolul I. Tabloul general al aprrii n Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
!.1 Apiaica Moldovci si dctciminantclc ci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
!.1.1. Itapclc istoiicc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15
!.1.2. Oiganizaica militai a statului. Gndiica si aita militai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24
!.1.3. Ilcmcntc, mctodc si sistcmc dcfcnsivc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3O
!.1.4. Catcgoiii dc foitifica(ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33
!.1.5. Tipuii dc apiaic n aita foitifica(iiloi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38
!.2. Datc gcncialc dcspic cclc mai impoitantc foitifica(ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .42
Capitolul II. Particularitile arhitecturale, tipologice i constructive ale fortificaiilor
puncte de sprijin militar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86
!!.1. Constiuc(ii dc pmnt si lcmn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86
!!.2. Constiuc(ii dc piati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
!!.2.1. Caiactciisticilc tipologicc si spccificul aihitcctuial-planimctiic . . . . . . . . . . . . . . .88
!!.2.2. Spccificul spa(ial-compozi(ional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14O
!!.2.3. Matciialc si tchnici dc constiuc(ic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .144
!!.2.4. Mcstcii si icsponsabili dc luciii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .149
!!.2.5. !nsciip(ii si icpiczcntii oficialc si ncoficialc, scmnc lapidaic si apotiopaicc . . .156
2
Capitolul III. Morfologia elementelor componente ale celor mai importante fortificaii de
piatr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17O
!!!.1. Constiuc(iilc cxtciioaic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17O
!!!.1.1. Ziduiilc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .171
!!!.1.2. Tuinuiilc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .175
!!!.1.3. ,Tuinuiilc plinc', ,scmituinuiilc', ,tuinuiilc dc aitilciic' si bastcilc . . . . . . . .182
!!!.1.4. Poi(ilc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .186
!!!.2. Constiuc(iilc intciioaic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .196
!!!.2.1. Palatclc foitificatc si locuin(clc dcmnitaiiloi militaii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .196
!!!.2.2. Lcasuiilc dc cult . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2O2
!!!.2.3. Dcpcndin(clc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .211
!!!.3. Amcna|iilc spccialc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .214
!!!.3.1. Subtcianclc sccictc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .214
!!!.3.2. Taini(clc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .216
!!!.3.3. Capcanclc subtcianc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .217
!nchcicic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .219
Notc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .232
Bibliogiafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .262
Adnotii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .282
Cuvintclc-chcic alc tczci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .286
Lista abicviciiloi utilizatc in tcz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .287
Ancxc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .289
Matciialul ilustiativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .316
3
INTRODUCERE
1. Contribuia naintailor. Metodologia i izvoarele
Ac/ua||/a/ca /cmc| |ntc/|a/c ,| con//||u(|||c |na|n/a,||o/ Pstiaica patiimoniului aihitcctui-
al imnc o pioblcm dc actualitatc a socict(ii contcmpoianc. Monumcntclc dc aihitcctui
bcncficiaz n mod constant dc dinamica cxpciicn(cloi constiuctivc si dc putcica lcgtuiiloi
cu tiadi(ia, piin caic clc si asigui pcisonalitatca piopiic. Rcaliziilc stiin(cloi istoiicc, aihc-
ologicc si aihitcctuialc confiim impoitan(a accstoi obicctivc ca suisc pic(ioasc dcspic ticcut.
Datoiit loi, spccialistii au posibilitatca dc a icconstitui atmosfcia spiiitual si aitistic a unoi
cpoci ndcpitatc.
Mciit dc mcn(ionat c distiugcica vcchiloi documcntc, piccum si dcmolaica monu-
mcntcloi aihitcctuialc, duc la iupcica lcgtuiiloi tcmpoialc, la dispaii(ia sim(ului tiadi(ici, la
falsificaica istoiici, si, ca iczultat, la siciica spiiitual a popoiului. Monumcntclc cultuiii
matciialc |oac un iol dcoscbit n cultivaica patiiotismului li scntimcntului mndiici na(ionalc.
Ilc contiibuic la dczvoltatca gustuiiloi cstcticc si foimaica univcisului cmo(ional uman.
!iccaic popoi aic ,dicptul la patiimoniu' paitc intcgiant a cultuiii lui spiiitualc.
Dc pc accstc pozi(ii cstc cxplicabil actualul intcics fa( dc valoiilc aihitcctuialc din spa(i-
ul caipato-ponto-danubian, n spccial pcntiu cct(ilc Moldovci istoiicc. !n cvul mcdiu clc au
fcut fa( atacuiiloi \ngaiici, Polonici, Hoaidci dc Aui si !mpciiului Otoman. !n sistcmul dc
apiaic a (iii au fost inclusc foitifica(ii voicvodalc dc piati si lcmn, incintc uibanc, cui(i
domncsti si boicicsti, mnstiii foitificatc, pasuii ntiitc, constiuc(ii-baia|c, amcna|ii-cap-
canc s.a. Piintic comanditaiii loi sc numi Pctiu ! Musat, Roman ! Musat, Alcxandiu ccl
Bun, Stcfan ccl Maic, Pctiu Raics s.a. Paiamctiii constiuctivi, aihitcctuiali si aitistici ai cc-
t(iloi dc piati din Moldova plcdcaz pcntiu nsciicica loi n induiilc icaliziiloi dc maic
alc aihitcctuiii militaic mcdicvalc.
Accstc amcna|ii foitificatc au suscitat intcicsul mai multoi cciccttoii. Piimii lc-au acoi-
dat atcn(ic cionicaiii moldovcni Giigoic \icchc
1
, Miion Costin
2
si !on Ncculcc
3
, piccum si
ilustiul cituiai cnciclopcdist, domnitoiul Moldovci, Dimitiic Cantcmii
4
. Dc la ci nc-au pai-
vcnit infoima(ii sumaic dcspic difciitc foitic(c.
!n sccolul al X!X-lca au apiut luciiilc lui A. Zasciuk
5
, P.N. Batiuskov
6
si aiticolclc mcmb-
iiloi Socict(ii !mpciialc dc !stoiic si Antichit(i din Odcssa
7
(A.L. Bcitici-Dclagaidc, A.A. Ko-
ciubinski, N.N. Muizakcvici s.a.), n caic figuicaz datc dc oidin istoiic, aihcologic si cpigiafic.
4
Pic(ioasc pcntiu ccicctaica cct(iloi au fost invcstiga(iilc spccialistiloi din Romnia. O
luciaic fundamcntal apai(inc lui N. !oiga
8
. Bazndu-sc pc un vast matciial documcntai,
dcscopciit n divcisc aihivc, accst savant icconstituic istoiia ccloi mai nscmnatc oiasc-poituii
din Moldova mcdicval: Chilia si Cctatca Alb. Amcna|iilc ntiitc au stat n atcn(ia lui Z.
Aibuic
9
, !. Bogdan
1O
, A. Lapcdatu
11
, A. Tanoviccanu
12
, P. Constantincscu-!asi
13
, S. Panaitcscu
14
,
St. Ciobanu
15
, Gh.!. Bitianu
16
, N. Bncscu
17
, !. Hann
18
, O.G. Lccca
19
, A.D. Culca
2O
, N. Giigo-
ias
21
s.a. O piim sintcz asupia fcnomcnului ,apiaica iomncasc piin foitifica(ii" a fost f-
cut dc R. Rosctti o nccicaic dc a dcmonstia iolul ma|oi al sistcmului dcfcnsiv iomncsc n
cvul mcdiu
22
. Piintic piimclc luciii dc aihcologic cclc mai impoitantc apai(in lui P. Nico-
icscu
23
si Gi. Avakian
24
. Datc intcicsantc dcspic cct(ilc Moldovci pot fi gsitc n publica(iilc
lui \. \tsianu
25
, Gi. !oncscu
26
, Gh. Cuiinschi
27
, \. !loica
28
, C.C. Giuicscu
29
s.a. O sum dc
faptc lcgatc dc oiganizaica dcfcnsivci mcdicvalc sc paicuigc n luciaica dc sintcz dcdicat
istoiici militaic a popoiului iomn
3O
.
Mcisul asccndcnt al aihcologici iomncsti a impulsionat claboiaica unoi biosuii si mono-
giafii dcdicatc amcna|iiloi foitificatc din Moldova. Mciit mcn(ionatc luciiilc lui R. Popa
dcspic cctatca Ncam(
31
, monogiafia lui K.A. Romstoifci dcspic Cctatca dc Scaun dc la
Succava
32
, monogiafia lui Gh. Diaconu si N. Constantincscu dcspic cctatca Schcia
33
, monogia-
fia lui M.D. Matci si Im.!. Imandi dcspic Cctatca dc Scaun si Cuitca domncasc din Su-
ccava
34
, piccum si o sciic dc publica(ii scmnatc dc acciasi autoii
35
.
Istc substanial apoitul lui L. Chi(cscu n studicica foitifica(iiloi domncsti si incintcloi
oiscncsti din Moldova
36
. Datoiit invcstiga(iiloi accstui cciccttoi s-a schimbat cscn(ial imag-
inca noasti dcspic istoiia si aihcologia mai multoi cct(i mcdicvalc.
Ticbuic s amintim aici si fundamcntala monogiafic a lui T.O. Ghcoighiu cca mai ampl
n scnsul cupiindciii tcmpoialc si spa(ialc a aihitcctuiii militaic iomncsti
37
. Ia sc icmaic
piin piczcntaica global a fcnomcnului, o iiguioas sclcctaic a datcloi disponibilc si un bogat
matciial ilustiativ sclcctat cu compctcn(. O alt luciaic valoioas a accluiasi cciccttoi
uimicstc spccificul apiiii uibanc mcdicvalc, inclusiv pc tciitoiiul Tiansilvanici, Tiii
Romncsti si Moldovci
38
. Piczint intcics si ctcva aiticolc cu acclasi subicct publicatc dc T.O.
Ghcoighiu
39
.
Piintic luciiilc mai impoitantc claboiatc dc autoiii iomni sc cci mcn(ionatc si cclc scm-
natc dc \. Spinci
4O
, St.S. Goiovci
41
, A. Husai
42
, P. Diaconu
43
, O. !licscu
44
, St. Andiccscu
45
, !.
Cndca
46
, A. Andionic
47
, Gh. Anghcl
48
, A. Pippidi
49
, P.\. Bataiiuc
5O
s.a.
5
Cct(ilc din intcifluviul Piut-Nistiu au bcncficiat, dc ascmcnca, dc atcn(ia spccialistiloi
din Rcpublica Moldova (Rcpublica Sovictic Socialist Moldovcncasc). !n lcgtui cu oiigi-
nca si ctapclc loi dc constiuc(ic pot fi invocatc luciiilc lui A.H.Toiamanian
51
, !. Chiitoag
52
,
P.P. Binca si T.!. Rcaboi
53
, \.A. \oi(chovski
54
, M. Slapac
55
, T.Ncstciov
56
s.a. Ccicctiilc aihco-
logicc si istoiicc alc unoi cct(i snt oglinditc n aiticolclc lui G.D. Smiinov
57
, G.!. Ccbotaicn-
co
58
, !. Hncu
59
, A. Isanu si \. Isanu
6O
s.a. Piczint intcics tcza dc doctoiat a lui \.A. \oi(c-
hovski dcspic cctatca Soioca
61
, monogiafia lui P.P. Binca s.a. dcspic Cctatca Alb si Chilia
(manusciis)
62
, monogiafia lui G. Astva(atuiov dcspic cctatca Bcndci
63
, monogiafiilc Maiianci
Slapac dcspic Cctatca Alb
64
si tcza dc doctoiat si monogiafia Tamaici Ncstciov dcspic monu-
mcntclc dc aihitcctui dc la Oihciul \cchi
65
. Toatc accstc luciii au contiibuit nti-o msui
sau alta la clucidaica anumitoi aspcctc icfciitoaic la istoiia si aihitcctuia cct(iloi din Moldova.
Nu pot fi ticcutc cu vcdcica nici publica(iilc spccialistiloi din \ciaina si Rusia. Datc
pic(ioasc dc oidin aihcologic si istoiic con(in luciiilc lui A.A. Kiavccnko
66
, B.A. Timosciuk
67
,
G.G. Mczcn(cva
68
, A. Kuni(a
69
, !.G. Konovalova
7O
s.a. \nclc aspcctc piivind aihitcctuia cc-
t(iloi Hotin, Cctatca Alb si !smail au fost ccicctatc dc G.N. Logvin
71
, G.G. Mczcn(cva si !.A.
!vancnko
72
B. Kolosok
73
s.a.
Piintic luciiilc autoiiloi din !ian(a, Gcimania, !talia, Bulgaiia, Polonia si Tuicia cclc mai
nscmnatc apai(in lui M. Balaid
74
, M. Cazacu
75
, P. Nstuicl
76
, N. Bcldiccanu
77
, G. Pistaiino
78
, G.
Aiialdi
79
, P. Stiinga
8O
, I. Todoiova
81
, A. Kuzcv
82
, M. Dobiovolski
83
, O.Goika
84
, M. Milkowicz
85
, !.
Oz
86
, M. Iidogan
87
s.a.
Dai maica ma|oiitatc a tutuioi publica(iiloi mcn(ionatc nu aboidcaz dc loc pioblcmclc
dc aihitcctui, limitndu-sc doai la pioblcmclc istoiicc si aihcologicc. Constatm c pn n
piczcnt n-a apiut o luciaic dc sintcz consaciat aihitcctuiii militaic din Moldova. !n acclasi
timp, au imas ncinvcstigatc ctcva cct(i dc piati caic au avut o dcoscbit nscmntatc n
sistcmul dc apiaic a (iii.
Cclc cxpusc fac cvidcnt utilitatca piczcntci luciii dcdicat cct(iloi Moldovci mcdicvalc
iodul unci piactici multiscculaic caic a ncoipoiat cxpciicn(a, micstiia si talcntul mai mul-
toi gcncia(ii. Su||cc/u| /c:c| cstc actual piin coioboiaica totalit(ii infoima(iiloi cxistcntc cu
studii noi si piin nccicaica dc a icconstitui imaginca intcgi a aihitcctuiii militaic din Mol-
dova istoiic. Sc complctcaz considciabil cu datc incditc fisclc individualc dc monumcnt. !n
atcn(ia autoiului cstc si nivclul moifologic, iapoitat la pi(ilc componcntc alc ccloi mai nscm-
natc complcxc dcfcnsivc din Moldova.
6

O||cc/u| /ud|u|u| l constituic Cctatca dc Scaun dc la Succava, Cctatca Nou dc lng Ro-
man, citadcla dc la Oihciul \cchi, Cctatca Alb, cct(ilc Ncam(, Soioca, Chilia, Tataibunai, Ho-
tin, Tc(ina, Tighina (Bcndci) s.a.
Scou| /|nc|a| a| |uc//|| const n analiza sistcmului dcfcnsiv al Moldovci istoiicc sub aspcct
aihitcctuial si uimiiica constituiiii si cvolu(ici lui n timp n coicspundcic cu cciin(clc vicmii.
Pcntiu atingcica accstui scop sc cci icalizatc uimtoaiclc o||cc/|tc:
1) sistcmatizaica datcloi documcntaic dcspic cct(ilc mcdicvalc din Moldova;
2) cvidcn(icica spccificului loi aihitcctuial-planimctiic si compozi(ional;
3) studicica moifologici clcmcntcloi constitutivc;
4) analiza compaiativ a cct(iloi din Moldova cu foitifica(iilc altoi (ii;
5) ccicctaica pioccdccloi tchnico-constiuctivc;
6) complctaica ,dosaiului" aihitcctuiii militaic din Moldova cu noi infoima(ii.
L|m|/c|c co/a||cc alc studiului coicspund tciitoiiiloi Moldovci mcdicvalc dinaintc dc am-
putiilc ini(ialc fcutc dc otomani (astzi Rcpublica Moldova, paitca dc cst a Romnici si pi-
(ilc dc sud-vcst alc \ciainci).
L|m|/c|c c/ono|o|cc snt: mi|locul sccolului al X!\-lca (constituiica statului dc sinc stt-
toi al Moldovci) si mi|locul sccolului al X\!-lca (nccputul apusului foitic(cloi dc piati si
intcgiaica Moldovci n sistcmul politic al !mpciiului Otoman).
Ba:a ,/||n(|||c a studiului o constituic luciiilc n domcniul aihitcctuiii, aihcologici, isto-
iici si aitci militaic din Rcpublica Moldova, Romnia, \ciaina, Rusia, Tuicia, !ian(a, Polonia,
!talia, Lituania, \ngaiia, !ugoslavia, Gcimania, Anglia si altc (ii. Dc ascmcnca, autoiul a
folosit mai multc u/c /|ma/c: aihcologicc (datc aihcologicc din pioicctc dc icstauiaic,
iapoaitc aihcologicc, dcscnc si fotogiafii aihcologicc s.a.), iconogiaficc, giaficc si caitogiaficc
(vcdcii, dcscnc tchnicc, iclcvcc, hi(i, dcscnc aitisticc pstiatc n difciitc colcc(ii sau publi-
catc), cpigiaficc (dcscnc sau fotogiafii alc vcchiloi insciip(ii, publicatc sau pstiatc n difciitc
colcc(ii), sciisc (lctopisc(c moldo-slavonc, moldo-gcimanc, moldovcncsti, cionici vcnc(icnc,
polonczc s.a., notc dc cltoiic alc unoi cltoii stiini, misionaii si diploma(i, actc docu-
mcntc notaiialc, coicspondcn( pcisonal si oficial) s.a. Si totusi ccicctaica cct(iloi n
pciioada amintit a ntmpinat dificult(i gcnciatc dc pu(intatca izvoaicloi dc cpoc, insufi-
cicn(a piobcloi aihcologicc, dispcisaica matciialcloi giaficc piin difciitc colcc(ii s.a.
Mc/odo|o|a dc a|o/da/c cstc bazat pc ccicctiilc dc tcicn (msuitoii, luciii dc fixaic
giafic si fotogiafic a monumcntcloi), piccum si pc coioboiaica difciitcloi matciialc infoim-
7
ativc, publicatc sau gsitc n fonduiilc aihivcloi din Chisinu, Moscova, Bucuicsti, \icna,
!stanbul, \aisovia, Sankt-Pctcisbuig, n muzcclc, bibliotccilc si institu(iilc dc icstauiaic din
Rcpublica Moldova, Romnia, \ciaina si Rusia si din colcc(ii paiticulaic.
Autoiul a ccicctat o cantitatc impuntoaic dc documcntc dc aihiv: planuii, hi(i, giavuii,
stampc, acuaiclc, dcscnc tchnicc s.a. icalizatc n sccolclc X\!-X!X dc italicni, tuici, fiancczi,
iusi, gcimani, austiicci s.a.
Piczcntul dcmcis stiin(ific sc bazcaz pc o mc/odo|o|c complcx, fiind utilizatc difciitc
mctodc dc ccicctaic: dcsciiptiv, compaiatist, contcxtualist si dc induc(ic logic. Snt apli-
catc mctodclc analizci aihitcctuialc, mctiologicc, tipologicc si giaficc caic contiibuic la iclc-
vaica paiticulaiit(iloi aihitcctuialc alc cct(iloi din Moldova mcdicval.
Nou/a/ca ,/||n(|||c a /c:u|/a/c|o/ o|(|nu/c !n luciaic snt pusc n valoaic o sciic dc matcii-
alc documcntaic aflatc n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, n Aihiva Actcloi
\cchi a Rusici din Moscova, n Aihivclc Na(ionalc din Bucuicsti, n Cabinctul dc Hi(i si
Cabinctul dc Stampc alc Bibliotccii Acadcmici Romnc din Bucuicsti, n Aihiva dc Rzboi din
\icna, n Muzcul Rus dc Stat din Sankt-Pctcisbuig, n Aihiva !lotci Militaic-Maiitimc din
Sankt-Pctcisbuig, n Muzcul Na(ional din \aisovia, n Aihiva Na(ional a Rcpublicii Moldova
din Chisinu, n bibliotccilc si muzcclc din Rcpublica Moldova, Romnia, \ciaina si Rusia.
Dc ascmcnca, n ciicuitul stiin(ific sc intioduc unclc matciialc giaficc din fonduiilc !nsti-
tutului ,\cipioiccticstavia(ia" din Kicv, alc Diicc(ici dc Piotcc(ic a Patiimoniului Cultuial a
Administia(ici Tinutalc dc Stat din Odcssa, alc Ccntiului dc Pioicctaic pcntiu Patiimoniul
Na(ional Cultuial din Bucuicsti, alc Combinatului ,Rcstauiatoiul' din Chisinu si din altc co-
lcc(ii. Toatc accstc matciialc contiibuic la clucidaica unoi aspcctc ncstudiatc sau insuficicnt
cxploiatc, lcgatc dc ticcutul cct(iloi din Moldova.
Pcntiu piima dat aihitcctuia accstoi amcna|ii dcfcnsivc cstc supus unci ccicctii com-
plcxc (snt studiatc paiticulaiit(ilc aihitcctuial-planimctiicc si conccptul spa(ial, caiactciisti-
cilc tipologicc si aitisticc, pioccdcclc tchnico-constiuctivc s.a.). !n uima aboidiii din pci-
spcctiv intcidisciplinai a mai multoi aspcctc lcgatc dc ticcutul cct(iloi s-a a|uns la iczultatc
noi piivitoi la atiibuiica si dataica unoi foitic(c, la icstabiliica nf(isiii unoi constiuc(ii
dc|a incxistcntc, la dcscifiaica unoi insciip(ii comcmoiativc s.a. Snt piczcntatc, n picmici,
siiul cvolutiv si siiuiilc tipologicc alc cct(iloi moldovcncsti, piccum si giupuiilc vizualc alc
foitic(cloi-analogii. Pcntiu piima dat snt dctciminatc modclclc dc baz, fiind uimiitc
cilc piobabilc dc ptiundcic a accstoi modclc n Taia Moldovci.
8
!n tcz figuicaz datc incditc piivitoaic la planuii, scc(iuni si fa(adc alc cct(iloi n cauz,
la dccoiul intciioaicloi, la subtcianc si taini(c, la scmnclc lapidaic si apotiopaicc s.a. !n cii-
cuitul stiin(ific sc intioduc iclcvcc alc unoi amcna|ii foitificatc dispiutc nc n sccolul al
X!X-lca si vaiiantc dc icconstituiic a unoi cct(i astzi incxistcntc. Luciaica con(inc si noi
mituiii viznd mcstciii si icsponsabilii dc luciii.
Scmn|||ca(|a /co/c/|c Studiul cfcctuat pcimitc dc a complcta banca dc datc a ,castclolo-
gici' stiin( in statu nasccndi pc plan mondial. !n accst contcxt sc ccic iclcvat contiibu(ia
popoiului nostiu la cvolu(ia aihitcctuiii militaic univcisalc. Complcxclc dcfcnsivc din spa(iul
invcstigat snt, dc fapt, un cxcmplu dc asimilaic cicatoaic a unoi modclc aihitcctonicc alo-
gcnc. Spccificul aihitcctuiii dc apiaic din Moldova mcdicval c tiatat n plan compaiatist cu
icaliziilc icspcctivc din altc foima(iuni statalc fiind piccizatc suisclc piimaic si sccundaic,
influcn(clc diicctc si indiicctc, piccum si icplicilc.
Anumitc iczultatc alc luciiii pot contiibui la clucidaica unoi aspcctc contiovcisatc din
sfcia altoi stiin(c umanisticc (istoiic, aihcologic, cpigiafic, toponimic) s.a.
!a|oa/ca a||ca/|t a |ntc/|a(|||o/ Piczcntul dcmcis stiin(ific va fi util pcntiu aihitcc(i,
cciccttoii n domcniul aitcloi plasticc, istoiici, aihcologi, uibanisti si to(i acci caic sc intcic-
scaz dc ticcutul mcdicval al Rcpublicii Moldova, Romnici, \ciainci si Tuicici. Rczultatclc
ccicctiii pot fi folositc la picgtiica publica(iiloi si cuisuiiloi dc aihitcctui si ait na(ional,
otoman si uciaincan. Accstc iczultatc voi ofcii un a|utoi ical icstauiatoiiloi si colaboiato-
iiloi complcxcloi muzcalc, contiibuind, dc ascmcnca, la dczvoltaica tuiismului.
A/o|a/ca /c:u|/a/c|o/ /c:c| Luciaica a fost claboiat n cadiul !nstitutului Studiul Aitcloi
al Acadcmici dc Stiin(c din Rcpublica Moldova, discutat la scdin(clc Consiliului Stiin(ific si
iccomandat pcntiu sus(incic.
!n baza unoi iczultatc alc ccicctiii au fost claboiatc comuniciilc la confciin(c, scsiuni si
simpozioanc na(ionalc si intcina(ionalc, dcsfsuiatc n Rcpublica Moldova, Romnia si
\ciaina, piintic caic:
1. Scsiunca Comisici dc !stoiia Oiascloi din Romnia ,Mcstcsuguiilc n via(a oiascloi',
Sighisoaia, iunic 1998 (comunicaica ,Bicslclc mcstcsugicsti si topogiafia uiban a unoi
oiasc din Moldova', coautoi A. Tofan);
2. Simpozionul !ntcina(ional ,, , ',
Scighccvka Bclgoiod-Dncstiovski, scptcmbiic 1998 (comunicaica ,Cinc a constiuit
Cctatca Alb'),
9
3. Confciin(a Stiin(ific dcdicat anivcisiii a 4OO ani dc la nfiin(aica Ipiscopici Husiloi,
Husi, octombiic 1998 (comunicaica ,Lcasuiilc dc cult alc unoi cct(i moldovcnc'),
4. Scsiunca Comisici dc !stoiia Oiascloi din Romnia ,!maginca oiasului n lumina
izvoaicloi iconogiaficc', Sibiu, scptcmbiic 1999 (comunicaica ,!maginca oiasului mcdicval
Chilia n lumina izvoaicloi iconogiaficc si caitogiaficc din sccolclc X\!-X!X');
5. Scsiunca Na(ional dc Comunicii Stiin(ificc ,85 dc ani dc la uniica Bucovinci cu Rom-
nia', Succava, noicmbiic 2OO3 (comunicaica ,O cctatc constiuit intcgial dc Stcfan ccl Maic') s.a.
Rczultatclc ccicctiii au fost cxpusc n 3 monogiafii si mai multc aiticolc stiin(ificc pub-
licatc n Rcpublica Moldova, Romnia si \ciaina n dccuisul aniloi 1994-2OO4.
2. Precizri de natur terminologic
Pluialitatca modului dc cxplicaic a difcii(iloi tcimcni dc aihitcctui militai a dctciminat
ncccsitatca unoi piccizii dc natui tciminologic.
Sintagma a/||/cc/u/a dc a/a/c (sau a/||/cc/u/a |o//|||ca/) dcscmncaz totalitatca con-
stiuc(iiloi militaic si civilc mcnitc dc a asiguia sccuiitatca apitoiiloi si a mpicdica nainta-
ica invadatoiiloi nti-o situa(ic conflictual aimat. Con(inutul scmantic al sintagmci a/||/cc-
/u/a m|||/a/ paic a fi mai icstins, dcfinind apaitcncn(a (n cxclusivitatc) la icalit(ilc dc iz-
boi. !n piimul caz, func(ia dc apiaic poatc fi att picpondcicnt, ct si complcmcntai (c|a-
/cau-|o// cuitc domncasc, mnstiic foitificat, bisciic ntiit, tuin-don|on, cas dc tip cul
ctc.), iai n cazul al doilca numai picpondcicnt (cctatc voicvodal, incint uiban, tabi
ntiit ctc.). Si totusi plcdm pcntiu o congiucn( tciminologic icicsit din faptul c oiicc
apiaic sau foitificaic picsupunc o piobabil implicaic nti-o situa(ic sau ac(iunc cu caiactci
militai.
Rcmaicm c att piima sintagm utilizat n (iilc slavc (ius. , ucr.
i s.a.), ct si cca dc-a doua, folosit n (iilc latinc (fi. a/c||/cc/u/c m|||/a|-
/c it. a/c||/c//u/a m|||/a/c sp. a/qu|/cc/u/a m|||/a/ s.a.) s-au ncct(cnit n limba|ul stiin(ific io-
mn. O ilustiaic pcifcct a cchivalcn(ci scmanticc a sintagmcloi mcn(ionatc ofci limba bul-
gai: , undc cuvntul a nscamn ,apiaic' (bg.),
,dc' (sl. v.), iai ,izboi' (sl. v.) (dcci sintagma ai nscmna: ,dc apiaic' = ,dc izboi').
!n litciatuia dc spccialitatc cxist acccp(iuni laigi pcntiu astfcl dc tcimcni ca cc/a/c |o//|-
||ca(|c |o// c|/adc| ca//u ca/c| |a/|on s.a., izvoitc din poliscmia loi mcdicval. Sc icmai-
1O
c divcisc vaiiantc dc cxplicaic a accstoi cuvintc n C/andc La/ouc cnc,c|ocd|quc
88
n D|c-
(|ona/ c\||ca/|t a| ||m||| /omanc
89
n D|c(|ona/ dc a//
9O
n ,Maica Inciclopcdic Sovictic'
91
n
,Dic(ionai al tcimcniloi dc aihitcctui si icstauiaic'
92
s.a. \aiictatca scmantic a accloiasi
tcimcni aihitcctuiali n difciitc limbi c un fapt binc cunoscut.
O simpl incuisiunc n ctimologia tcimcniloi n discu(ic pcimitc dcpistaica scmnifica(ici
loi oiiginaic: cc/a/c c|/adc| dc la lat. c|t|/a si it. c|t|/adc||a ,asczaic foitificat', |o// dc la
lat. |o//| ,putcinic', |o//|||ca(|c dc la lat. mcd. |o//a/|cc|a ,loc ntiit', ca//u dc la lat. ca-
//um ,asczaic foitificat', ca/c| dc la lat. ca/c||um ,loc ntiit', |a/|on dc la it. (dialcct
gcnovcz) |a/|/c ,a constiui' s.a.
!n cvul mcdiu asccnsiunca aihitcctuiii militaic s-a icpcicutat asupia icpcitoiiului tcimi-
nologici uzualc (asimilaica iapid a unoi tcimcni stiini mpiumuta(i, mbog(iica sau dcfoi-
maica scmantic a unoi conccptc dc|a uzitatc, apaii(ia unoi cchivalcntc localc ctc.). Astfcl, n
sccolul al X!!-lca, vcchiul cuvnt mcditciancan ca//umstibatc ambian(a contincntal cu scm-
nifica(ia modificat n c|a/cau-|o// icdobndindu-si scnsul piimai doai cu un vcac mai tiziu si
dcpsindu-l n cclc tici uimtoaic (,oias', ,castcl', ,cctatc' si ,icscdin( foitificat'). Astzi,
monopolizat dc istoiiogiafic si aihcologic, accst tcimcn sc nticbuin(caz dc cclc mai dcsc oii
ca ,lagi', ,tabi ioman ntiit'.
Litciatuia stiin(ific iomn nu facc o stiict dclimitaic ntic |o//|||ca(|c si cc/a/c (numc
gcnciicc caic includ totalitatca foimcloi constiuctivc dcfcnsivc), spic dcoscbiic dc cca
fianccz (fortification ,ait dc a constiui picsc dc apiaic', iai c|/c ,oias', ,asczaic')
si cca ius ( ,piodus al inginciici militaic din sccolclc X\!!-XX', iai
,oiicc ntiitui'). Si totusi, n unclc cazuii sc facc o difcicn(icic a accstoi
piogiamc dc aihitcctui: cc/a/c ,o constiuc(ic iidicat cu scop picvalcnt militai, dc con-
tiol al unui tciitoiiu, dium dc acccs sau punct dc atac n stiatcgia izboiului'
93
, iai |o//|||-
ca(|c u/|an ,o incint dcstinat piotcc(ici comunit(ii'. Acccasi scmnifica(ic psticaz
tcimcnii |o///ca( (iom.), |o//c/cc (fi.), |o//c::a (it.) si (ius.) ,punct ntiit,
nzcstiat cu gainizoan, oiganizat n vcdcica apiiii unui oias, unui dium stiatcgic ctc.'.
Sc a|ungc la comun acoid n piivin(a cxpliciii tcimcniloi c|/adc| (iom.) c|/adc||c (fi.)
c|//adc||a (it.) (ius.) si ca/c| (iom.) c|a/cau-|o// (fi.) ca/c||o (it.)
(ius.), piimul folosit actualmcntc pcntiu o cctatc nuclcul foitificat al unci altc cct(i sau
asczii (n cxtcnsic oiicc loc binc apiat), iai al doilca pcntiu o locuin( fcudal
ntiit.
11
Dai sc cci a fi piccizatc actualclc subtilit(i scmanticc alc cuvntului |o//, n(clcs si ca
,punct ntiit'
94
, ,amcna|aic dc apiaic piczcntnd un oaiccaic numi dc fiontuii'
95
, ,luciaic
dc foitificaic constiuit din zidiic cu contui poligonal'
96
, ,constiuc(ic militai solid cc apaic
n |uiul cct(ii si n afaia ci cu scopul dc a apia cctatca, nuclcul, dc focul aitilciici inamicc'
97
.
!n cazul dc fa( am insista s difcicn(icm:
1) |o// punct ntiit;
2) |o// |n/c/|o/ (sin. c|/adc|) constiuc(ic militai cu maximc capacit(i dcfcnsivc, plasat
n intciioiul unui complcx foitificat;
3) |o// dc a//||c/|c aici snt valabilc ultimclc tici cxplica(ii citatc.
Pcisist ncclaiit(i n lcgtui cu utilizaica cuvntului |a/|on ,amcna|aic dcfcnsiv (dcs-
tinat picscloi dc aitilciic), plasat n unghiul unci foitifica(ii pcntiu ntiiica accstcia sau n
pica|ma unci intiii pcntiu supiavcghcica ci si a cuitincloi adiaccntc'
98
, ,foitifica(ic cilindiic
sau poligonal, constiuit dc obicci la col(uiilc unci foitic(c'
99
, ,dispozitiv cc dcsciic un unghi
icsit pc un tiascu foitificat; clcmcnt piincipal al unui dispozitiv dc apiaic'
1OO
, ,tuin poligonal,
altuiat unci incintc; icsitui a unci cct(i'
1O1
s.a.
Sc stic c n sccolul al X\-lca accst tcimcn sc foloscstc pcntiu indicaica luciiiloi dc foi-
tificaic cxtciioai, ncpcimancnt, cxccutatc din pmnt si fascinc dc lcmn. Mai tiziu i coic-
spund ac/ (lat.), |a/|onc (it.), |c/|on /ca/o (sp.), /am|c/ concc |a/|on (cngl.) s.a. caic
dcscmncaz constiuc(ii dcfcnsivc din pmnt. !n sccolclc X\!!-X\!!! mai multc dic(ionaic
icputatc l piczint dc|a ca pc un sinonim al foitului.
Pcntiu cvitaica cvcntualcloi confuzii, piopuncm uimtoaica oidonaic scmantic:
1) bastion dc tip ,tuin' (|a/|on-/u/n /u/n ||n) tuin fi gol, dcciosat n cxtciioiul inc-
intci dc zid, cxistcnt la iomani si bizantini, adaptat n sccolclc X\-X\! la aitilciic;
2) bastion dc tip ,scmituin' (|a/|on-cm|/u/n cm|/u/n) icsitui a unui zid foitificat,
avnd o foim icctangulai, scmiciiculai ctc. n plan si un gol ndicptat ctic |n//a mu/o
Accstui tcimcn i coicspundc cngl. |c|| /ouc/ fi. /ou/ outc//c a |a o/c gcim. Sc|a|cn/u/m, it.
/o//c ac//a a||a o|a si ius. sau ;
3) bastion dc tip ,bastcc' (|a/|on-|a/cc |a/cc) dispozitiv dc apiaic, intcimcdiai
ntic tuin si bastion ,clasic', piczcntnd un tuin masiv scund dc plan ciiculai, scmiciiculai,
icctangulai ctc., n multc cazuii cu baza cvazat. Accstui tcimcn i coicspund cngl. |ou|c-
ta/d si /ound |a/|on, fi. |ou|cta/d si |a/|on /ond, gcim. Ba/c| si Bo||uc//, it. |a|ua/do si pol.
|a/c/a;
12
4) bastion ,clasic' (|a/|on-|a/|o/m |a/|on) dispozitiv dcfcnsiv, altuiat incintci sau
plasat n unghiul cct(ii, pcntiu ntiiica accstcia si dcstinat picscloi dc aitilciic. Accstui tci-
mcn i coicspund cngl. |a/|on, fi. |a/|on, gcim. Ba/|on, it. |a/|onc si ius. ;
5) bastion n cxtcnsic ccva foaitc putcinic, incxpugnabil.
Confuzia tciminologic nu atingc cuvintclc: ta| (ta||o lat.), ,an( (Sc|an:c gcim.), /u/n
(/u//| lat.), :|d ( sl. v.), mac||cou|| (mac|c/ + co| fi. v.), |ou/d (|u/d fi. v.), cu//c
(co|o/ co|o//| lat.), on/-|ct| (on |cta/o/ lat.), a/cna| (ai.) s.a. Dai astzi nu sc
psticaz idcntitatca scmantic a cuvintcloi mc/|on (mc/|onc it.) si c/cnc| (c/cna lat. tizic),
cxistcnt pn la sfisitul sccolului al X\!!-lca. Potiivit tciminologici contcmpoianc, piimul
sc icfci la plinuii, iai ccllalt la goluii cc altcincaz, constituind tcimina(ia supciioai a zi-
duiiloi unci foitifica(ii.
Ixist tcimcni dc aihitcctui militai cc nu au cchivalcnt n limba iomn. Dc accca, vom
folosi cuvintc ca: |a/cc (dc la gcim. Ba/c|, cxplicat mai sus), an/|/c|||ma (gi. ,piimul zid al
incintci dublc'), /o/c|||ma (gi. ,incint cxtciioai'), Kuc|/u/m(gcim. ,tuin dccoiat cu ghiu-
lclc'), ||cc (fi. ,spa(iu ntic dou ziduii cxtciioaic') s.a.
!n ccca cc piivcstc vocabulaiul oficial al Moldovci mcdicvalc cl includc tcimcni dc aihi-
tcctui militai latini si slavoni:
1. Ca//um (aici ,cctatc', ,icscdin( foitificat') ,castio c oppido Biclgoiod'
1O2
, ,castio
nostia Zuchavicnsc'
1O3
, ,castia nostia Chozin, Czcczun ct Chmyclow'
1O4
, ,castium Chutin'
1O5
;
2. A/\ (aici ,cctatc', ,icscdin( foitificat') ,aix solitac icsidcntiac'
1O6
, ,aicc nostia
Suchawicnsi'
1O7
, ,aiccm unam nominc Soiokam'
1O8
;
3. U/| (aici ,asczaic foitificat') ,Killiam uibs'
1O9
, ,uibcm intiat'
11O
;
4. , (aici ,cctatc', ,asczaic foitificat') ,
'
111
, , q h h '
112
, , '
113
, , q
h q h'
114
, , '
115
, ,u h w
'
116
, ,'
117
, , q u h'
118
;
5. (aici ,cct(uic', ,aiic foitificat mic') , '
119
;
6. (aici ,cctatc') , '
12O
.
Tcimcnii mcn(iona(i sc impun n limba|ul dc cancclaiic, diplomatic si cionicicsc al Tiii
Moldovci.
Pcntiu clcmcntclc constitutivc alc foitifica(iiloi din Moldova sc foloscsc cuvintclc latinc
mu/u si /u//| (vczi sciisoaica lui !. \isina ctic Gh. Montano dcspic ascdiul Chilici din
13
1484)
121
, cuvintclc slavonc si (vczi insciip(iilc mcdicvalc dc la Cctatca Alb)
122
. !n
iclatiilc cltoiiloi stiini din sccolclc X\-X\! ntlnim cuvintclc fiancczc c|a/c| mu/a|||c
o//c s.a. Tcimcnii utiliza(i dc otomani snt a|an/a /a|c ,a/ano /u|c s.a.
La sfisitul luciiii ancxm C|oa/u| dc /c/mcn| dc a/||/cc/u/ m|||/a/ (pn la sfisitul
pciioadci invcstigatc) caic ofci claiificii tciminologicc.
14
CAPITOLUL I. TABLOUL GENERAL AL APRRII N MOLDOVA
I.1. Aprarea i determinantele ei
I.1.1. Etapele istorice
!n apiaica Tiii Moldovci un iol dcoscbit l |oac aita foitifica(iiloi cxpicsia luciiiloi
spccificc alc aihitcctuiii militaic. Dczvoltaica ci din a doua |umtatc a sccolului al X!\-lca
pn n piima |umtatc a sccolului al X\!-lca cunoastc uimtoaiclc ctapc istoiicc:
1. Perioada de la Bogdan I pn la Petru I Muat (1363-1375). Tiadi(ia lcag ntcmcicica
Tiii Moldovci (/c//a Mo|dat|cn|) dc ,dcsclccatul' lui Diagos, voicvodul iomniloi din Ma-
iamuics
1
. Dai nici Diagos (1347-1354), nici fiul su Sas (1354-1363), caic l uimcaz n scau-
nul noii foima(iuni, n-au stpnit dcct o mic paitc a Moldovci dc mai tiziu. Ambii fiind n
slu|ba Coioanci \ngaic, ciau obliga(i s apcic dc incuisiunilc tticsti ,maica icgal' cc intci-
zicca piincipalclc diicc(ii dc ptiundcic nspic Tiansilvania. !oi(clc loi sc conccntiau pc un tc-
iitoiiu cc cupiindca vcisantul dc cst al Caipa(iloi ntic Cmpulung si \iancca, pn la iul Piut.
La constituiica statului moldovcncsc dc sinc stttoi a contiibuit substan(ial Bogdan !
(1363-1367), un alt voicvod al iomniloi din Maiamuics. !n 1342 cl poinit o iscoal mpotii-
va icgclui \ngaiici Ludovic ! dc An|ou, conducnd lupta localniciloi pcntiu pstiaica auto-
nomici. Bogdan ! a icspins dc icpctatc oii cxpcdi(iilc aimatcloi icgalc si l-a izgonit pc Balc,
succcsoiul lui Sas. Spii|init dc o paitc nscmnat a popula(ici bstinasc, cl a asiguiat indcpcn-
dcn(a noii alctuiii statalc. Rcscdin(a domncasc si capitala (iii a dcvcnit oiasul Baia (C|t|/a
Mo|dat|ac), vcchiul tig antciioi statului fcudal, asczat pc iul Moldova. Istc posibil ca Diagos
s fi iidicat aici o foitifica(ic dc pmnt si lcmn, cunoscut n sccolul al X\!!!-lca sub dcnu-
miica dc ,Cctatc', iai n piczcnt sub accca dc ,Cct(uic'
2
.
Mai tiziu Bogdan ! si uimasii si au izbutit s icuncasc ticptat sub conduccica loi tot tc-
iitoiiul cupiins ntic Caipa(ii Oiicntali, Nistiu, Dunic si Maica Ncagi. !n cclc mai impoi-
tantc asczii au cxistat constiuc(ii autohtonc dotatc dcfcnsiv. Astfcl, la !asi, pcntiu piima
|umtatc a sccolului al X!\-lca sc picsupunc cxistcn(a unci cui(i fcudalc sau cnczialc, lcgat
dc vam. O cuitc voicvodal cstc posibil s fi func(ionat la Botosani, iai la \oiniccii Maii si
Dolhcstii Maii dovczilc aihcologicc atcst icscdin(c alc unoi conductoii locali ai foima(iu-
niloi picstatalc. Succava, nc din piima |umtatc a sccolului al X!\-lca, cia apiat dc val si
san(
3
. Nu cstc cxclus ca Moldova s fi mostcnit si ctcva cct(i dc piati.
15
Totusi, cicaica Moldovci nu poatc fi intcipictat doai ca o simpl consccin( a ,dcsclc-
catului' maiamuicsan, cu apoitul pcisonal al piimiloi domnitoii. Gcncza statului a fost un
pioccs ndclungat si complcx, la caic au concuiat mai mul(i factoii ca: matuiizaica politic a
socict(ii localc, cicstcica dcmogiafic cu picdominaica colcctivit(iloi iomncsti, cxistcn(a
unui anumit nivcl cconomic si cultuial, numiul maic dc asczii iuialc, piogicsul maicant n
mcstcsuguii si comci(, adoptaica unoi foimc avansatc dc oiganizaic institu(ional, con|unctu-
ia intcina(ional favoiabil s.a.
4
.
La(co (1367-1375), fiul lui Bogdan !, a cutat s sc apiopic dc papa dc la Roma, favoiiznd
catolicismul si nfiin(nd Ipiscopia n capitala sa dc la Siict. !n asa fcl cl nccica s sc opun
icgatului unit al Polonici si \ngaiici, condus din 137O dc acclasi monaih, Ludovic ! dc An|ou.
Sc poatc ca La(co s fi constiuit la Siict o foitifica(ic uiban dc pmnt si lcmn. Tot aici sc pic-
supunc c cia icscdin(a voicvodului Sas, n lcgtui cu caic snt mcn(ionatc dou cct(i: cca
dc pc dcalul Sasca si cca dc pc dcalul Ruina, dai ncsuipiinsc nc aihcologic
5
.
Constatm, dcci, c n accast ctap statul moldovcncsc a cunoscut amcna|ii dc apiaic
difciitc, unclc iidicatc din ini(iativa domncasc, iai altclc mostcnitc dc la cnczatc si voicvodatc
antciioaic. Dai cstc picmatui dc voibit dcspic un sistcm dc foitifica(ii unitai, capabil s asi-
guic piotcc(ia hotaicloi tniului stat dc incuisiunilc din afai.
2. Perioada de la nceputul domniei lui Petru I Muat pn la domnia lui tefan cel Mare
(1375-1457). Din 1375, domn al Moldovci a dcvcnit Pctiu ! Musat (1375-1391), ncpotul lui
La(co si fiul Maigaictci. !n 1377 cl a nfint campania lituanian consolidnd astfcl pozi(ia cx-
tcin a (iii. Dai accast ac(iunc a dcmonstiat c moldovcnii nu voi putca (inc picpt un timp
ndclungat atacuiiloi din afai dac nu voi lua msuii uigcntc dc foitificaic a giani(cloi si
dac nu voi avca spii|inul uncia din maiilc putcii.
Pciicolul din paitca Hoaidci dc Aui si din paitca \ngaiici a dctciminat apiopicica politic
a statului fa( dc Polonia, caic, dup ancxaica Haliciului, a atins fionticia dc noid a Moldovci.
Actul omagiului dc vasalitatc dcpus n 1387 la Liov dc Pctiu ! Musat n fa(a icgclui \ladislav al
!!-lca !agicllo a nscmnat, dc fapt, asiguiaica indcpcndcn(ci statalc. !n Taia Moldovci au apiut
mai multc foitifica(ii: la noid si noid-cst cct(ilc dc piati dc la Succava (Cctatca dc Scaun si
Schcia), Ncam(, Hotin, Tc(ina si Hmiclov (cct(uia dc pc Ccicmos), iai la cxticmitatca sud-
cstic Cctatca Alb. \n iol impoitant au avut si ntiituiilc uibanc dc pmnt si lcmn dc la
Baia, Siict si Succava. A ticia capital a statului moldovcncsc a dcvcnit oiasul Succava, caic bc-
ncficia dc o pozi(ic gcogiafic mai favoiabil dcct Siictul si dc multiplc posibilit(i dc apiaic.
16
!n accst timp icla(iilc moldo-polonc ciau nlcsnitc dc intcicsclc comunc n domcniul co-
mci(ului intcina(ional. O maic impoitan( a cptat diumul tianscontincntal dc ncgo( Maica
BalticLiovMaica Ncagi, al ciui ultim scgmcnt (,diumul moldovcncsc' t|a ua|ac||cn-
|) ticcca pc tciitoiiul Moldovci. !n accst scns, noilc cct(i au |ucat un iol stiatcgic dc piim
oidin, dcoaiccc blocau cilc piobabilc dc invazic spic ccntic impoitantc din punct dc vcdcic
cconomic si militai. Totodat clc gaiantau tianspoitaica si dcsfaccica mifuiiloi, dc caic ciau
intcicsatc cclc dou statc vccinc, Moldova si Polonia.
Astfcl, la sfisitul sccolului al X!\-lca a fost constituit nuclcul al unui sistcm dc foitifica(ii,
foimat din obicctivc putcinicc, duiabilc, mcnitc s impun autoiitatca domncasc pc nticgul
tciitoiiu al (iii si s asiguic intcgiitatca statal.
\imasul la domnic al lui Pctiu ! Musat, fiatclc su Roman ! (1391-1394), puita titulatuia
dc ,voicvod stpnind Taia Moldovci dc la muntc pn la maic'. Acum a dcvcnit posibil con-
tiolul putciii ccntialc asupia (imului maiitim al Moldovci asa-numita Pa/a/|a|a|a (Pomo-
/|c). Roman ! a continuat politica picdcccsoiului su, nnoind n 1393 |uimntul dc vasalitatc
fa( dc icgclc Polonici. Dc ac(iunilc dc foitificaic alc accstui domnitoi ticbuic lcgat cdifi-
caica cct(ii dc pmnt si lcmn din tigul Roman, atcstat n 1392. Ia va fi abandonat n tim-
pul domnici fiului lui Roman !, Alcxandiu ccl Bun (1399-1432), atunci cnd contiolul asupia
accstci icgiuni cia icalizat pc dcplin.
Dcsi a imas n istoiia Moldovci ca un domnitoi picocupat mai mult dc oiganizaica (iii
din punct dc vcdcic cconomic, politic, cultuial si icligios, Alcxandiu ccl Bun a dcsfsuiat si o
icmaicabil activitatc militai. Dc altfcl, accasta cia o ncccsitatc stiingcnt atunci, cnd Iuio-
pa Ccntial a dcvcnit tcatiul unoi conflictc aimatc, caic opuncau Polonia, pc dc o paitc, Co-
ioanci \ngaic, iai pc dc alt paitc, cavalciiloi tcutoni. Alcxandiu ccl Bun si achita constiin-
cios datoiiilc asumatc fa( dc Rcgatul Polon: ostcnii lui snt aminti(i n luptclc cu tcutonii n
anii 141O, 1412, 1414 si 1422. Dai pciicolul giav, icpiczcntat dc cxpansiunca otoman, a dus
la nchcicica n 1412 a tiatatului dc la Lublau, undc s-a nccicat solu(ionaica mai multoi divci-
gcn(c polono-ungaic. Astfcl, icgclc maghiai Sigismund dc Luxcmbuig a icnun(at la pictcn(i-
ilc salc asupia Moldovci ccind n schimb a|utoi dc la Alcxandiu ccl Bun n lupta antiotoma-
n. O clauz sccict a tiatatului picvcdca, n cazul ncicspcctiii accstci obliga(iuni, mpi(iica
Tiii Moldovci ntic cclc dou maii putcii vccinc. Si totusi, nu to(i scmnataiii accstui act si-au
icspcctat stiict obliga(iunilc: astfcl, cncazul Lituanici \itovt picgtca un izboi mpotiiva Mol-
dovci n anii 1421-1422 si numai confiuntaica cu cavalciii tcutoni a ndcpitat pciicolul agic-
17
siunii lituanicnc. !n 142O oastca moldovcncasc a icspins incuisiunca otoman asupia Cct(ii
Albc, caic a fost icconstiuit cu un an mai tiziu sub supiavcghcica lui Gicdigold, voicvodul
Podolici. Sub Alcxandiu ccl Bun dc la muntcni a fost luat cctatca Chilia.
!n gcncial, timpului domnici lui Alcxandiu ccl Bun i coicspundc ntic(incica si pci-
fcc(ionaica sistcmului dc foitifica(ii caic includca cct(ilc dc piati dc la Succava si Ncam(, n
intciioi, Hotin, Oihciul \cchi si Cctatca Alb, pc fsia nistiian si Chilia pc Dunic. Dc ic-
amcna|aica si amplificaica Cct(ii dc Scaun si a cui(ii domncsti dc la Succava sc lcag si dcza-
fcctaica cct(ii Schcia, cdificat la sfisitul sccolului al X!\-lca la o maiginc a oiasului
6
.
!oitifica(ii din pmnt si lcmn au cxistat la Baia, Siict, Succava, Roman, !asi, Tighina si
Oihciul \cchi
7
. !n accast pciioad continu constiuc(ia si icfaccica unoi mnstiii dotatc dc-
fcnsiv: mnstiica Ncam(, Piobota \cchc, Moldovi(a, Bistii(a, Hoiodnic, Humoi, \oionc(,
Putna, Boistc n Ncam(, Pngia(i, Oidcsti-Tu(oia, mnstiica dc la Guia Dicnc(ului s.a.
8
. Altc
obicctivc foitificatc ciau icscdin(clc boicicsti pc lng mnstiica Putna, cclc dc la Dolhcstii
Maii alc familici Scndica, un sii dc cldiii iidicatc n complcx cu Mitiopolia dc la Succava si
cu Ipiscopia din Roman
9
. Rc(caua dc amcna|ii dc apiaic din timpul domnici lui Alcxandiu
ccl Bun cia foaitc putcinic.
\imtoiii 25 dc ani dup moaitca accstui domnitoi sc caiactciizcaz piin conflictc si
izboaic ntic pictcndcn(ii la tion. Acum sc obsciv o stagnaic pc toatc planuiilc vic(ii pub-
licc si un amcstcc biutal din cxtciioi toatc conducnd la slbiica sistcmului dc foitifica(ii al
Moldovci. Si totusi, cxist stiii dcspic unclc luciii dc constiuc(ic, cxccutatc la Cctatca Alb
sub Stcfan al !!-lca (n 144O)
1O
si sub Alcxndicl (n 1454)
11
. Pc la 1443-1447 la ccl mai sudic
vad al Nistiului, !uighici, piclabul Cct(ii Albc, a iidicat o cctatc dc piati
12
. !n pciioada
moldovcncasc foitica(a n cauz poait dcnumiica dc ,cctatca lui !uighici' (n vcisiunc tc.
U/c Kc/mcn), iai n pciioada otoman ca cstc cunoscut si ca Yank-Hisai si Palanca.
3. Perioada de la nceputul domniei lui tefan cel Mare pn la prima domnie a lui Petru
Rare (1457-1527). Ipoca lui Stcfan ccl Maic (1457-15O4), ncpotul lui Alcxandiu ccl Bun,
poatc fi considciat momcnt culminant al cfoitului militai moldovcncsc n apiaica indcpcn-
dcn(ci. I o cpoc dc nfloiiic si gloiic a Tiii Moldovci. Dc fapt, c cca mai piolific pciioad
n domcniul constiuc(iiloi dcfcnsivc.
!n momcntul nscuniii lui Stcfan ccl Maic, statul moldovcncsc vasal al Rcgatului Polon
si tiibutai al !mpciiului Otoman cia lipsit dc impoitantclc foitifica(ii dc la Hotin si Chilia. O
piim dovad c noua domnic nu acccpta amcstcc din cxtciioi a fost ini(icica unui atac n Ha-
18
lici. Tiatatul moldo-polon, nchciat n 1459, icstabilca iapoituiilc dc bun vccintatc cu Po-
lonia, picvznd obliga(ii iccipiocc si a|utoi n cazul unoi izboaic cu ,pgnii'.
!n 1462 Stcfan ccl Maic a nccicat s iccupciczc cctatca Chilia, izbutind pu(in mai
dcvicmc s icnticgcasc Moldova cu foitifica(ia dc la Hotin. Cu cxpciicn(a piimci cxpcdi(ii
ncicusitc, n 1465 cl a icalizat cu succcs o nou campanic militai pcntiu icntoaiccica Chilici.
Piin intcgiaica ci, sistcmul dc foitifica(ii al (iii s-a complctat, pc una dintic cclc mai pciicli-
tatc diicc(ii, cu un obicctiv impoitant, capabil s stvilcasc foi(clc dusmanc la guia Duniii.
Istc fiicsc c accast ac(iunc a stinit o icac(ic ncgativ att a Poi(ii Otomanc, ct si a Coioanci
\ngaic. Sultanul Mchmcd al !!-lca a manifcstat n piimul momcnt intcn(ia dc a invada Mol-
dova, dai Stcfan ccl Maic a cvitat conflictul, mobiliznd piactic nticaga popula(ic a (iii la
aimc. !n schimb, \ngaiia a lansat n 1467 o agicsiunc dc piopoi(ii mpotiiva Moldovci. Astfcl,
la pciifciia tigului Baia s-a ncins o lupt cinccn, caic s-a nchciat cu o stilucit victoiic a
moldovcniloi (fig. 1).
!n actul cc nnoia acoidul Moldovci cu icgatul Polonici, scmnat n 1468, piintic potcn(ialii
dusmani ai Moldovci ciau mcn(iona(i tuicii, ttaiii si unguiii. Dc accca, n uimtoiii cinci ani
Stcfan ccl Maic ducca o politic cxtcin cc ncutializa amcnin(iilc ttaiiloi si alc \ngaiici,
icstabilind n acclasi timp icla(iilc dc coopciaic cu Taia Romncasc si Tiansilvania. !n accst
scns, cstc scmnificativ btlia dc la Lipnic din 1469, cnd domnitoiul a nfint pc hanul
Mamak unul dintic fiii fondatoiului Hanatului Ciimcii.
!n anii uimtoii s-a contuiat amcnin(aica diicct a Poi(ii asupia fionticici sud-csticc a
Moldovci, pzit dc Cctatca Alb si Chilia singuiclc obstacolc, altuii dc coloniilc ponticc
alc gcnovcziloi, n calca tiansfoimiii Miii Ncgic nti-un ,lac tuiccsc'. Stcfan ccl Maic a pui-
tat mai multc izboaic cu cci caic ciau nclina(i spic o colaboiaic cu Poaita. Ilc s-au ncu-
nunat cu stilucita victoiic dc la \aslui din 1475, cnd zdiobiica aimatci tiimisc dc sultanul
Mchmcd al !!-lca a fcut s icnasc n nticaga Iuiop ncicdcica n posibilitatca ncutializiii
ac(iuniloi cxpansionistc alc Scmilunci. !n acclasi timp Stcfan ccl Maic a cutat s icalizczc un
fiont antiotoman al tutuioi (iiloi intcicsatc n contiacaiaica cvcntualci agicsiuni a
,pgniloi'. Dai la ini(iativclc lui a ispuns doai icgclc \ngaiici Matia Coivin, caic a nchciat
n 1475 cu domnitoiul Moldovci un tiatat dc alian( mpotiiva Poi(ii.
Otomanii nu au icusit s cuccicasc Moldova nici n 1476, dcsi moldovcnii nu i-au putut
opii n lupta dc \alca Alb (Rzboicni). !n pofida unci conccntiii cnoimc dc foi(c otomano-
ttaic, Stcfan ccl Maic a izbutit s ob(in victoiia si s mcn(in indcpcndcn(a (iii. Consticnt dc
19
iolul Moldovci n avangaida Iuiopci cicstinc voicvodul a mai nticpiins ctcva noi dcmcisuii la
suvcianii statcloi cuiopcnc n vcdcica oiganiziii unci ofcnsivc mpotiiva Poi(ii.
Concomitcnt, cl s-a picocupat si dc amplificaica sistcmului dc foitifica(ii. Cct(ilc mostc-
nitc dc la naintasi au fost dcsvisitc, altclc fiind constiuitc n timpul accstui voicvod (fig. 2).
Cionicaiul Miion Costin iclatcaz: ,Dai toatc cct(ilc accstca ciau la nccput mai mici si
avcau numai paitca din mi|loc ca nistc tuinuii; ziduiilc dc |ui mpic|ui lc-au fcut domnii, cclc
mai multc ns au fost fcutc dc vcstitul domn btinul Stcfan \od'
13
. Oiganizat n func(ic dc
gcncializaica aitilciici si dc utilizaica pc scai laig a aimcloi dc foc, sistcmul dc foitifica(ii
al lui Stcfan ccl Maic piczcnta o ic(ca dc ccntic dc iczistcn(, compaiabilc dup cficicn(a si
tiinicia loi cu cclc alc oiiciui stat cuiopcan. Istc dc icmaicat c cct(ilc dc piati ciau iidi-
catc n icgiuni gcogiaficc distinctc: pc malul Nistiului sau n apiopicica lui (Hotin, Oihciul
\cchi, Cctatca Alb, cctatca lui !uighici), n vccintatca Piutului (Tc(ina), n intciioiul statu-
lui, spic Aidcal (Ncam(, Succava, Roman, !asi) si la Dunica dc 1os (Chilia). Sc mai adugau
incintclc oiscncsti (Succava, Roman), cui(ilc voicvodalc (Succava, !asi, Bacu, \aslui, Piatia-
Ncamt, Botosani, Hilu, Cotnaii, Bilad, Husi, Doiohoi, Dimchcni), mnstiiilc foitificatc
(Piobota, Putna, Cpiiana, Moldovi(a, Ncam(, Tazlu, Bistii(a, Ptiu(i, \oitin, Sntilic-Su-
ccava, \oionc(, Ticstiana, Dobiov(), ntiituiilc dc pmnt si lcmn (Oihciul \cchi, Tighina,
Soioca, Bilad, Bcichcci, cctatca dc la \alca Alb, Ciciuna), cui(ilc boicicsti (icscdin(clc hat-
manului Aiboic dc la Sipotc si Aiboic, cuitca logoftului Tutu dc la Blincsti) s.a.
14
.
!n gcncial, cscn(a icaliziiloi lui Stcfan ccl Maic n domcniul foitifica(iiloi dc piati cstc
adaptaica loi la aitilciic. Amintim c n 1466 a apiut Cctatca Nou dc lng Roman
15
, naintc
dc 1476 a fost icamcna|at cctatca Ncam(
16
, ntic 1475 si 1497 a fost amplificat Cctatca dc
Scaun dc la Succava
17
, n 1476 a fost tciminat ,poaita cca maic' a Cct(ii Albc
18
, n 1479 a
fost icconstiuit cctatca Chilia
19
si au fost cdificatc ziduiilc ,cui(ii civilc' a Cct(ii Albc
2O
, piin
1483 a fost amplificat Cctatca Nou dc lng Roman
21
, iai n |uiul anului 147O sc picsupun
luciii dc foitificaic la Oihciul \cchi
22
. !n acclasi timp, piactica izboiului a aitat nscm-
ntatca ntiituiiloi usoaic, amplasatc n locuii dc o dcoscbit impoitan( stiatcgic. Dc accca
Stcfan ccl Maic a luat o sciic dc msuii suplimcntaic pcntiu a ntic(inc sau a cdifica foitifi-
ca(ii dc pmnt si lcmn. Astfcl, la 1476, n contcxtul invazici otomanc, au fost constiuitc ctcva
ntiituii noi: n valca Bcichcciului
23
, la \alca Alb
24
si la Bilad
25
. Mai tiziu, n 1482, a fost cu-
cciit dc la muntcni cctatca dc pmnt si lcmn Ciciuna
26
, iai pc la 1499 putca s apai piima
foitifica(ic, cca dc pmnt si lcmn, a Soiocii
27
.
2O
Stcfan ccl Maic a tiimis mai multc solii n Occidcnt, pcntiu a intcivcni n oiganizaica unci
,ciuciadc' gcncialc a Iuiopci mpotiiva otomaniloi. Dai, apclul lui n-a fost auzit, domnitoiul
moldovcan imnnd singui n fa(a piimc|dici tuiccsti.
O nou cxpcdi(ic otoman, oiganizat dc sultanul Bayczid al !!-lca n vaia anului 1484 avca
ca obicctiv cucciiica Cct(ii Albc si Chilici. Poaita dispunca dc maii foi(c tcicstic si navalc,
piccum si dc cca mai cficicnt tchnic dc izboi. Dup o iczistcn( cioic, ambclc cct(i mol-
dovcncsti au fost ncvoitc s capitulczc. Picidcica Chilici si Cct(ii Albc, ultimclc maii poituii
ponticc nccontiolatc dc otomani, a avut uimii ncfastc att pcntiu Moldova, ct si pcntiu ntica-
ga Iuiop dc Ist si dc Sud-Ist. Acum Poaita putca dcclansa oiicnd intcivcn(ii aimatc n intc-
iioiul Moldovci.
Si totusi, n iaina aniloi 1484-1485 Stcfan ccl Maic a nticpiins nccicii dc a icdobndi
Cctatca Alb. Cu toatc cfoituiilc fcutc dc cl, ambclc foitifica(ii au imas n poscsia sultanu-
lui, caic si-a consolidat dcfinitiv pozi(iilc n Maica Ncagi. !n spcian(a dc a fi sus(inut n lupta
sa cu tuicii, Stcfan ccl Maic a dcpus n 1485 la Colomcia un |uimnt dc cicdin( icgclui Po-
lonici Cazimii al !\-lca. Dai pn la uim cl a imas lipsit dc oiicc a|utoi din paitca maiiloi
putcii vccinc. Doai Matia Coivin i-a ofciit dou foitifica(ii tiansilvncnc: Ciccul si Cctatca dc
Balt. !n accstc ciicumstan(c domnitoiul nu avca dc alcs dcct o singui calc pcntiu a icstabili
pacca n (ai: n(clcgcica cu !mpciiul Otoman. Dup lupta dc la Schcia, Stcfan ccl Maic a n-
chciat n 1486 un tiatat dc concilicic cu tuicii, obligndu-sc s lc pltcasc un tiibut anual. !n
1497 cl a cstigat lupta din Codiii Cosminului, cu toatc c advcisaiul lui, noul icgc al Polonici,
!oan Albcit, dispunca dc cfcctivc impicsionantc. !n 1498 Stcfan ccl Maic a nticpiins o cxpc-
di(ic dc izbunaic n Polonia, dai intcivcn(ia icgclui \ngaiici \ladislav al !!-lca !agicllo a dus
la nchcicica unui tiatat dc pacc. Activitatca militai a voicvodului s-a tciminat n 15O2 cu ocupa-
ica Pocu(ici obicctul ncn(clcgciiloi tciitoiialc moldo-polonc dc mai mult dc o sut dc ani.
Stcfan ccl Maic s-a stins din via( n 15O4. Lunga si gloiioasa sa domnic a coicspuns cu pc-
iioada dc maxim afiimaic a Moldovci ca foi( militai si politic n cstul si sud-cstul Iuiopci.
!n timpul accstui voicvod a fost cicat ccl mai oiganizat si putcinic sistcm dc foitifica(ii din n-
ticaga istoiic a (iii. Confiuntaica Moldovci cu Polonia n pioblcma Pocu(ici a continuat si
dup moaitca lui Stcfan ccl Maic, aducnd ambcloi pi(i maii picidcii umanc. !mpcaica a
suivcnit abia n 151O, cnd a fost nchciat tiatatul dc pacc dc la Camcni(a.
4. Perioada de la nceputul primei domnii a lui Petru Rare (1527) pn la mijlocul se-
colului al XVI-lea. !ntic timp, iapoitul dc foi(c din zon s-a schimbat n favoaica !mpciiului
21
Otoman. Sultanul Slcyman ! Kanun (,Lcgiuitoiul', numit dc cuiopcni si Soliman Magni-
ficul) ducca o politic dc ancxiuni tciitoiialc: astfcl n 1521, dup cucciiica Bclgiadului, o poi-
(iunc-chcic a Duniii dc Mi|loc a intiat n stpniica tuiciloi, iai n 1526 ci au cstigat btlia
dc la Mohacs.
!n accstc condi(ii s-a impus ca un maic stiatcg, politician si comandant dc osti fiul lui
Stcfan ccl Maic, Pctiu Raics (1527-1538, 1541-1546). La nccput cl a uimiit iccupciaica
,poi(iloi' Moldovci Chilia si Cctatca Alb, dai fi succcs. Concomitcnt a nccicat s mcn-
(in cclc dou foitifica(ii mostcnitc dc la Stcfan ccl Maic n Tiansilvania Ciccul si Cctatca dc
Balt. !n lcgtui cu accasta au fost scmnatc acoiduii cu Polonia (1527) si cu !cidinand dc
Habsbuig (1527). Pctiu Raics a |ucat un iol hotitoi n luptclc ccloi doi pictcndcn(i la tionul
\ngaiici: !oan Zpolya, alcsul nobilimii ungaic, si !cidinand dc Habsbuig. Astfcl, n 1529
moldovcnii au cstigat o maic btlic la !cldioaia, n Taia Bisci, n uima cicia Moldovci
i-au fost ccdatc Bistii(a cu cctatca \nguias, pcstc 1OO dc satc si valca Rodnci cu minc dc aui
si aigint.
!n anii uimtoii au continuat luptclc cu Polonia, pc dc o paitc si pc dc alta a giani(ci, m-
iul discoidici fiind din nou Pocu(ia. Pctiu Raics a picidut btlia dc la Obcityn (1531), dai a
icspins tiupclc polonczc n lupta dc la Tisu(i (1532). Totusi Pocu(ia a fost dcfinitiv pici-
dut. Ivcnimcntclc din Aidcal din 1534 piindcica si ucidcica piotc|atului otoman, italianul
Aloisio Giitti, au fost considciatc dc sultan ca un act dc dusmnic a Moldovci fa( dc Poait.
Ca iczultat, n 1538 Soliman Magnificul a poinit n pcisoan cu o oastc dc 2OOOOO dc oamcni
mpotiiva Moldovci. Pctiu Raics s-a pomcnit nti-o situa(ic dcstul dc dificil: dinspic cst
nvlcau ttaiii, dinspic noid polonii, iai domnitoiul Tiii Romncsti cia n alian( cu sulta-
nul. Dcsi n ultimul momcnt cl a nchciat pacca cu polonii si i-a nvins pc ttaii la Stcfncsti,
Pctiu Raics n-a putut (inc picpt sultanului din cauza c a fost tidat dc maica boiciimc.
Pisit piactic dc to(i, cl a fost ncvoit s sc icfugiczc n Tiansilvania.
!n uima tiatativcloi dc la Succava (1538) Moldova si-a pstiat autonomia, cvitnd tians-
foimaica n pasalc, iai Poaita a ob(inut anga|amcntul dc a nu o avca n induiilc vicunci coa-
li(ii antiotomanc. Mai mult, n schimbul unui tiibut si a|utoi militai, !mpciiul Otoman s-a
obligat s nu atacc Moldova si chiai s-i ofcic a|utoi n cazul unci nvliii din afai. Amintim
c icla(iilc moldo-otomanc ciau icglcmcntatc n tiatatc dc tip a||dnamc cc calificau pc dom-
nitoiul Moldovci ca ,piictcn al piictcniloi (Poi(ii n.a.) si dusman al dusmaniloi' ci, gaian-
tnd c ,nici avutul su si nici (aia sa, nu voi fi atacatc dc minc (sultan n.a.), nici dc
22
sangcacbcii mci si nici dc ccilal(i supusi ai mci'
28
. Acum Taia Moldovci intia convcn(ional n
,Casa Pcii' (da/ a|-a|d), din punctul dc vcdcic al !mpciiului Otoman, spic dcoscbiic dc altc
statc cicstinc, caic imncau n ,Casa Rzboiului' (da/ a|-|a/|)
29
.
Si totusi, la acca vicmc potcn(ialul dcfcnsiv al Moldovci s-a diminuat: Soliman Magnificul
a smuls din tciitoiiul (iii o poi(iunc cc poinca dc la Piut, din dicptul !lciului, pn la Nistiu,
cu cxticmitatca sudic la Dunica maiitim. !n noul sangcac, ccl dc la Cctatca Alb (Akkci-
man) au fost instalatc gainizoanc otomanc. !n 1538 la Tighina (Bcndci) a apiut o foitifica(ic
dc piati
3O
. Otomanii au mai constiuit cct(i n Bugcac, caic snt mcn(ionatc n cionici ca
,Bciudcin si !alcin' sau ,Ccin si Cclccin'
31
. Au fost, dc ascmcnca, cxtinsc foitifica(iilc Chilici
si alc Cct(ii Albc
32
. Totodat cia favoiizat instalaica dc-a lungul noului hotai a ttaiiloi dc
dincolo dc Nistiu.
Noul domn al Moldovci, Stcfan Lcust (1538-1541) a nccicat s-si icafiimc stpniica
asupia tciitoiiiloi ipitc, ncadind (aia nti-un sistcm dc alian( cuiopcan antiotoman. Dai n
1541 tionul a fost icluat dc Pctiu Raics. !n acclasi an a fost oiganizat o cxpcdi(ic comun n
Tiansilvania a voicvoziloi Moldovci si Tiii Romncsti caic i-a adus lui Pctiu Raics stpniica
asupia unci pi(i din fostclc salc fcudc. !n 1542, voicvodul moldovcan, n alian( cu domni-
toiul muntcan Radu Paisic, a nticpiins o alt campanic militai n Tiansilvania, dai ca s-a
nchciat fi a ob(inc iczultatclc scontatc.
!n gcncial, bilan(ul ccloi dou domnii alc lui Pctiu Raics, piivit piin piisma apiiii, poatc
fi apicciat ca fiind pozitiv. \oicvodul a continuat cfoitul dcfcnsiv constiuctiv, nccput dc ilustiii
si picdcccsoii. !n anul 1543 a nccput iccldiica n piati a cct(ii Soioca
33
si amplificaica
cct(ii Hotin
34
. Sub Pctiu Raics s-a icconstiuit mnstiica Humoi
35
. A fost nccput si tcimi-
nat mnstiica Cosula
36
si constiuit mnstiica Bisciicani
37
. \oicvodul a icvitalizat cuitca
domncasc dc la Botosani
38
si a icfacut-o pc cca dc la Succava
39
. Au fost cxccutatc luciii con-
stiuctivc la mnstiiilc Cpiiana si Bistii(a, iai la Roman s-a nccput iidicaica unci noi Ipis-
copii
4O
. !n acclasi timp a fost poinit constiuc(ia incintci mnstiiii Piobota, finalizat mai ti-
ziu dc so(ia domnitoiului, Ilcna, mpicun cu copiii
41
.
Tcmndu-sc dc o (ai binc dotat dcfcnsiv, otomanii l-au obligat pc domnitoiul Alcxandiu
Lpusncanu (1552-1561, 1564-1568), n cca dc-a doua domnic, s dimc cct(ilc Moldovci si
s mutc capitala dc la Succava la !asi. Cionicaiul Giigoic \icchc iclatcaz c accst voicvod
,fcundu pic cuvntul mpiatului (sultanului n.a.), umplndu toatc cct(ilc dc lcmnc, lc-au
apiinsu dc au aisu si s-au iisipit, numai Hotinul l-au lsat.'
42
. Dai studiilc icccntc alc istoii-
23
ciloi au infiimat idcca sus-amintit
43
. \imclc inccndiiloi si intcivcn(iiloi n foitifica(ii, dcpis-
tatc piin sptuii aihcologicc, au fost cauzatc dc altc cvcnimcntc.
!nccpnd cu mi|locul sccolului al X\!-lca Taia Moldovci nu mai constiuicstc cct(i
punctc dc spii|in militai, cu toatc c nu cxist intcidic(ii claic cu caiactci gcncial din paitca
Poi(ii. Sc pica poatc c Moldova icnun( la accstc obicctivc din motivc politicc, cconomicc si
chiai militaic. Dai s nu uitm c piczcn(a unoi foitifica(ii moldovcncsti putcinicc ai fi fost
supitoaic pcntiu !mpciiul Otoman. Si s nu uitm dc iclatiilc maitoiiloi oculaii la acca
vicmc dcspic intcidic(iilc Poi(ii dc a constiui cct(i n Taia Romncasc. Astfcl, la mi|locul
sccolului al X\!-lca, umanistul dalmat Anton \ciancsics sciic c ,potiivit cu dccictclc mp-
ia(iloi vcchi si alc mpia(iloi tuiccsti dc acum, loi (domnitoiiloi din Taia Romncasc n.a.)
nici nu lc cstc ngduit s-si ntcmciczc cct(i si foitic(c, nici s-si mpic|muiasc oiasclc cu
ziduii si ntiiii, toat putcica (iii stnd numai n numiul si vitc|ia ostasiloi
44
.
Din mi|locul sccolului al X\!-lca, sc sfiscstc stilucita cpoc dc apiaic a Tiii Moldovci
piinti-un sistcm ccntializat dc foitifica(ii.
I.1.2. Organizarea militar a statului. Gndirea i arta militar
Sistcmul militai al Moldovci poait ampicnta att a tiadi(iiloi mostcnitc dc la picdcccsoii,
ct si a paiticulaiit(iloi localc dctciminatc dc condi(iilc social-cconomicc si politicc alc
pciioadci invcstigatc. Caiactciistica picdominant a accstuia cstc non-agicsivitatca, cl dcvc-
nind opciant doai n cazuiilc unoi giavc piimc|dii. Domnitoiii Moldovci comandan(ii mili-
taii supicmi oiganizcaz apiaica (iii utiliznd nticgul potcn(ial mobilizabil.
Tabclul 1 piczint iciaihia militai n cadiul Tiii Moldovci
44
.
Putcica militai a Moldovci avca ca clcmcnt dc baz oa/ca cca ma/c, piincipalul mi|loc dc
apiaic a indcpcndcn(ci statalc, dc icspingcic a agicsiuniloi din afai. Tcmclia ci o constitu-
ia (inimca libci. !n accast oastc putcau fi niola(i oiscnii, tigovc(ii si (ianii dcpcndcn(i.
La paza fionticicloi paiticipau ///c/|| (la giani(a cu Tiansilvania) si c|/a,|| (n zona Nis-
tiului). Documcntclc istoiicc iclicfcaz clai obliga(iilc accstoi catcgoiii dc popula(ic dc a sc
piczcnta la oastc n cazul cnd domnitoiul dcclaia iidicaica la aimc. Astfcl, la foi(clc populaic
s-a apclat dc mai multc oii n timpul domnici lui Stcfan ccl Maic. Cionicaiul polon Bcinaid
Wapowski mcn(ioncaz c naintc dc btlia din Codiii Cosminului voicvodul ,si-a ntocmit o
oastc moldovcncasc ct a putut mai maic din boicii si din (iani. A dat poiunca s ia ficcaic
24
aimclc . Si a adunat 4OOOO dc ostcni'
46
. Mattco Muiiano, mcdicul vcnc(ian al lui Stcfan ccl
Maic, sciia c Moldova putca stingc sub aimc o oastc dc ciica 6OOOO dc ostcni
47
. !nfoima(ii
pic(ioasc dcspic modalit(ilc dc mobilizaic a popula(ici nc ofci Giigoic \icchc: ,!n toat
(aia tiimis dc sig s ias to(i la oastc'
48
, ,dc sig au tiimis n toatc pi(ilc n (ai s sc sting la
Roman'
49
, ,au dat vcstc si (iii dc sig s sc sting'
5O
si ,stinsc toat (aia'
51
(aici ,(aia' cstc
cchivalcnt cu ,oastca cca maic' a Moldovci n.a.).
\imasii lui Stcfan ccl Maic apclau, dc ascmcnca, la cfcctivclc populaic. Dup iclataica
cionicaiului polon Maitin Biclski, oastca lui Pctiu Raics cia compus din ostasi ,biavi mcstcii
n a mnui suli(a si pavza, dcsi snt nistc (iani piosti (aici ,simpli' n.a.) lua(i dc la plug'
52
.
Potiivit stiiiloi fuinizatc dc diplomatul tiansilvncan Gcoig Rcichcistoiffci si umanistul dalmat
Anton \ciancsics, Moldova putca iidica la acca vicmc la lupt o oastc dc pcstc 6OOOO dc ostasi
53
.
\n instiumcnt militai pcimancnt, mcnit s ndcplincasc unclc func(ii administiativ-fis-
calc n timp dc pacc si s (in picpt n fa(a unoi agicsiuni ncpicvzutc n pciioada pn cnd sc
stingca ,oastca cca maic', cia oa/ca cca m|c. !n componcn(a ci intiau oastca domncasc,
unclc dctasamcntc boicicsti, mciccnaiii s.a. ,Oastca cca mic' numia pn la 1OOOO dc ostasi.
!iccaic unitatc administiativ piczcnta n acclasi timp si o unitatc militai, capabil s
ac(ionczc fic n cadiul unoi confiuntii aimatc dc mic amploaic, fic n cadiul ,ostii cclci
maii'. Documcntclc mcdicvalc amintcsc divcisc catcgoiii dc ostasi ai ,ostii cclci mici': |u|
(n infantciic si cavalciic), cu//cn| sau c|/a,| (n cavalciic), t|/c/| (n infantciic si cavalciic),
||na/| (n cavalciic) si |c|c|| sau mc/ccna/| (n infantciic, cavalciic si aitilciic). Sc stic c nti-
25
Domnitoiul comandant militai supicm
voinicul poitaiul dc Succava
gaida pcisonal boiciii dc sfat
piclabii, staiostii
maiii vtafi
voinicii dc oias, soltuzii vatamanii, cnczii
oiscnii
tigovc(ii
(ianii libcii
(ianii dcpcndcn(i
oastca cca maic
1a|c|u| 1
un timp n Moldova au cxistat ostilc Tiii dc Sus si ostilc Tiii dc 1os, condusc dc voinici ca loc-
(iitoii ai domnitoiului. Din vicmca lui Stcfan ccl Maic un iol dc fiuntc n cimuiica foi(cloi
aimatc l avca poitaiul dc Succava, dcvcnit ultciioi hatman si piclab dc cctatc. Oastca dispu-
nca dc maii unit(i (||cu/|), unit(i (cc/c) si subunit(i (/cau/|) spccializatc, dc icgul, pc ti-
puii dc aimamcnt.
!nstiuiica ostasiloi si picgtiica popula(ici pcntiu apiaica (iii ciau mcicu n atcn(ia
domnitoiiloi. Ca uimaic, oastca moldovcncasc, putcinic si oiganizat nti-un mod cxcm-
plai, a fost capabil s asiguic un timp ndclungat indcpcndcn(a statal, nfiuntnd cu succcs
foi(clc militaic alc \ngaiici, Polonici si chiai alc Poi(ii Otomanc.
!n ccca cc piivcstc a/mamcn/u|, cl cia divcis, coicspunztoi nivclului atins dc tchnica mi-
litai a cpocii (fig. 5). Piintic aimclc albc sc cvidcn(iau spadclc, sccuiilc, sbiilc, halcbaidclc,
buzduganclc, mciucilc, aicuiilc cu sgc(i, aibalctclc sau balistclc, suli(clc, lncilc s.a. Lupt-
toiii moldovcni au cunoscut si aimclc dc foc: tunuii, bombaidc, aichcbuzc, moiticic, culcviinc
s.a. Stcfan ccl Maic a folosit aitilciia la ascdiul Chilici n 1465, iai n 1475, la btlia dc la \as-
lui acclasi domn a avut ,foaitc multc tunuii, mai mici si mai maii'
54
. Tunuiilc mici dc fici si
cclc dc atac ciau instalatc pc ciu(c si putcau fi mnuitc iapid n difciitc diicc(ii. !nsciip(ia din
1454 mcn(ioncaz amplificaica unui zid al Cct(ii Albc caic ,a fost naimat cu tunuii' sub pi-
clabul Stanciul
55
. Oastca lui Pctiu Raics cia nzcstiat si ca cu aimc dc foc dc cca mai nalt
calitatc. Avansul tchnic constituia un factoi dctciminant al putciii.
Nu poatc fi ignoiat nici impoitan(a factoiului psihologic. !n cvul mcdiu, tcama dc ac(iunilc
agicsivc alc dusmaniloi sc mcn(inca piintic cclc mai piczcntc stii dc spiiit. Anumc fiica, unul
din cclc ,mai piofundc si stabilc scntimcntc alc tiiiii umanc'
56
, gcncia ncccsitatca unci apiii
cficicntc. Amintim c toatc izboaiclc dusc dc moldovcni n pciioada invcstigat ciau considc-
iatc dc ci izboaic dicptc, binccuvntatc dc Dumnczcu. Dusmanii, ns, nclcau ,oidinca divi-
n' si uimau s fic pcdcpsi(i. !n oastca moldovcncasc domnca un moial cxcmplai. Dc o maic
autoiitatc sc bucuiau comandan(ii supicmi, dcspic al cioi cuia| si bib(ic sc compuncau cn-
tccc si lcgcndc. Lupttoiii moldovcni, convinsi n dicptatca cauzci pc caic o apiau, sc anga|au
n confiuntii militaic, fiind gata, n numclc unoi idcaluii, la oiicc saciificii. !at cc sciic la mi|-
locul sccolului al X\!-lca nv(atul polon Stcfan Oizcchowski: ,\itc|ia loi (iomniloi n.a.)
cstc att dc maic nct mcicu s-au nfiuntat n izboi cu toatc ncamuiilc cu caic sc nvccincaz
si au icsit nvingtoii'
57
. Toatc izboaiclc dusc dc moldovcni n pciioada invcstigat ciau cu adc-
viat populaic.
26
Din pcatc, nu cunoastcm n Moldova accloi vicmuii nici un //a/a/ dc /co/|c ,| /ac/|c m|-
||/a/. !n schimb, n Taia Romncasc a cxistat o ascmcnca luciaic: nt(/u/||c |u| Ncaoc Ba-
a/a| c//c ||u| u 1|codo|c ,piima nccicaic dc gcncializaic tcoictic a bogatci cxpciicn(c
acumulatc dc ostilc iomnc n izboaiclc dc apiaic'
58
. S-a constatat c accast sciicic slavo-
iomn a fost cunoscut n Moldova nc din vicmca lui Stcfni( \od (1517-1527) si, mai
alcs, n timpul domnici lui Pctiu Raics. Cituiaiul lituanian !van Pcicsvctov caic a poposit la
cuitca lui Pctiu Raics timp dc cinci luni, a cunoscut nt(/u/||c |u| Ncaoc si lc-a piczcntat mai
tiziu (aiului Rusici !van ccl Gioaznic ca fiind idcilc lui Pctiu Raics
59
. Dcoaiccc cl nu a ticcut
piin Taia Romncasc, dai a stat la Succava, ai icicsi c numai aici cituiaiul a putut s ia
cunostin( dc tiatatul militai al domnitoiului muntcan.
Snt dc icmaicat si altc opcic stilucitc dc accst gcn, apiutc pc atunci n Iuiopa: Dc/c
a//a /:|o|u|u| (1521) si P/|nc|c|c (1532) dc Niccolo Machiavclli
6O
, nd/c/a/ /|t|nd |o//|||ca/ca
o/a,c|o/ ca/c|c|o/ ,| //cc/o/||o/ (1527) dc Albiccht Dici
61
s.a. Cicdcm c domnitoiii Moldo-
vci, caic ciau totodat si comandan(i supicmi dc osti, ai fi cunoscut ccl pu(in unclc din accstc
luciii.
Apiaica indcpcndcn(ci statalc imnc scopul stiatcgic fundamcntal al gndiiii si aitci mi-
litaic din Moldova. Dc cclc mai multc oii oastca moldovcncasc cia mai pu(in numcioas
dcct cca a advcisaiului, dai sc alcgca coicct obicctivul ccntial foi(clc piincipalc alc inami-
cului, caic ticbuiau nimicitc sau alungatc din (ai. Dac cia imposibil dc a atingc accst scop
dinti-o dat, campania sc diviza n ctapc, cu obicctivc intcimcdiaic, caic, n succcsiunca loi,
asiguiau victoiia final.
S//a/c|a aplicat dc comandan(ii moldovcni a utilizat ca foimc impoitantc dc ac(iunc
ofcnsiva si apiaica, n dcpcndcn( dc iapoitul dc foi(c. O|cn|ta piczcnta avanta|ul dc a muta
ac(iunilc militaic pc tciitoiii ocupatc dc inamic, astfcl fiind fciitc dc picidcii pozi(iilc piopiii.
Con//ao|cn|ta cia folosit dup o dcfcnsiv stiatcgic icusit. Aplicaica apiiii stiatcgic
flcxibilc, a hi(uiiii, mbinaica difciitcloi foimc dc izboi, alcgcica cu piiccpcic a tcicnului si
amcna|aica lui pcntiu lupt toatc accstca ciau caiactciisticc Moldovci n pciioada dc icfc-
iin(. !n piivin(a cstigiii |n|(|a/|tc| //a/c|cc snt scmnificativc luptclc lui Stcfan ccl Maic din
1475 si 1497. Manct/a /|n o|o|/c a apiut atunci cnd infciioiitatca foi(cloi militaic ticbuia
compcnsat piinti-o supciioiitatc moial. Snt dc icmaicat a,/c/a/ca //a/c|c (adoptat dc
Stcfan ccl Maic n 1475, 1476 si 1497) si manct/a //a/c|c c ||n|| |n/c/|oa/c, mcnit s ncutia-
lizczc pc unul din advcisaii si s asiguic libcitatca dc ac(iunc mpotiiva cclui mai putcinic (uti-
27
lizat dc Stcfan ccl Maic n 1475). Piin uimiiica stiatcgic a foi(cloi inamicc, domnitoiii cu-
tau s-l a|ung pc dusman si s-l distiug n locul alcs si n momcntul stabilit (din accst punct
dc vcdcic cstc cxcmplai lupta lui Stcfan ccl Maic din 1497).
1ac/|ca cia suboidonat scopuiiloi uimiitc dc stiatcgic. Aici ciau impoitantc atacul si
apiaica. A/acu| sc plnuia atunci cnd sc conta pc foi(c numciic supciioaic pc o diicc(ic alca-
s. Sc folosca atacul biuscat (diicct) si ccl sistcmatic. Piimul cia icalizat piin suipiindcic: foi-
tifica(ia sc ncon|uia iapid, fcndu-sc spituii n ziduii. Ccl dc-al doilca sc baza pc nccicuiii
alc cct(iloi spic a bloca icsiiilc gainizoanci si a opii a|utoiul din afai, fiind utilizatc batciii-
lc dc tunuii, luciiilc dc foitificaic spccialc si asaltul. Comandan(ii dc osti avcau n vcdcic d|-
o:|/|tc|c dc |u/ (aliniamcntclc, iczciva), a|u/a/ca dc |u/ (ccicctaica si siguian(a), ca/co-
/|||c dc //uc |n//a/c |n comunc/ca a/ma/c| (infantciia, cavalciia, aitilciia), manct/c|c (nvlui-
ica, blocada, ascdiul) s.a.
\om mcn(iona si unclc mc/odc dc acd|c/c. !n timpul cucciiiii unci cct(i putcau fi utilizatc
scii spccialc pcntiu cscaladaica ziduiiloi, tuinuii dc lcmn mobilc si masini pcntiu spaigcica
poi(iloi si pcic(iloi s.a. !n cazul amcna|iiloi foitificatc n constiuc(ia cioia lcmnul ocupa un
loc nscmnat, putca fi folosit inccndicica. Accast mctod sc ntlnca adcsca la otomani, caic
nu sc anga|au n ascdii piclungitc. Ii picfciau iaiduii iapidc, n timpul cioia nccicau s dca
foc foitifica(iiloi. Aitilciia cia utilizat att n cazuii dc ascdiu, ct si n cclc dc apiaic.
A/a/ca nscamn o icac(ic dc mpotiiviic unci ac(iuni agicsivc. \n iol dc fiuntc n nt-
iiica capacit(ii dcfcnsivc a Moldovci au avut |o//|||ca(|||c punctc dc spii|in militai. Cct(ilc
voicvodalc dispuncau dc gainizoanc pcimancntc caic fccau paitc din ,oastca cca mic', ic-
piczcntnd totodat noduii dc conccntiaic a cfoitului militai. Accstc cct(i constituiau pcntiu
moldovcni mi|loacc dc slbiic a cfcctivului inamicului, dc cicaic a condi(iiloi piopicc ticcciii
la ofcnsiv. \n cxcmplu stilucit dc utilizaic cu iczultat maxim a foitifica(iiloi domncsti nc
ofci luptclc din 1476. Atunci Stcfan ccl Maic, n fa(a supciioiit(ii covisitoaic a advcisaiu-
lui, si-a ictias aimata spic noid, hi(uind pcimancnt pc otomani. Sultanul Mchmcd al !!-lca
a fost ncvoit s-si divizczc foi(clc pc tici diicc(ii pcntiu a ataca cclc mai maii cct(i voicvodalc
din paitca dc miaznoaptc a Moldovci. Accast dispcisaic a tiupcloi dusmanc a usuiat con-
tiaofcnsiva moldovcniloi, ducnd la nfingcica otomaniloi.
Cct(ilc Moldovci dispuncau dc cclc mai multc oii dc un domcniu dc satc, ai ciui locui-
toii avcau datoiia dc a lc ntic(inc si a lc icfacc. !n documcntclc vicmii accast obliga(iunc c
icdat piin foimula munca |a cc/a/c. !nc din pciioada uniuniloi dc obsti stcsti s-au pstiat
28
lcgi ncsciisc caic pcimitcau domnitoiului s adunc n timp dc vai foi(c cnoimc dc munc
pcntiu constiuc(ia sau icpaia(ia foitifica(iiloi. Dispuncm dc 12 actc moldovcncsti, n caic snt
mcn(ionatc scutiii dc la accst luciu, acoidatc unoi comunit(i ntic 1444 si 1479
62
. Dup 1479
nu sc mai constat nici o conccsic fcut dc putcica ccntial n accast piivin(, ccca cc
dovcdcstc icaliziilc considciabilc n domcniul constiuc(ici si ntic(inciii cct(iloi, al cioi
nivcl a atins spic sfisitul sccolului al X\-lca cota maxim din nticaga istoiic a Moldovci.
!n indul picsta(iiloi sau al diiloi lcgatc dc apiaica cct(iloi mai intia si oada.
!nstitu(ia ci cstc pus n cvidcn( dc un numi dc 15 documcntc, cmisc dc cancclaiia Moldovci
ntic 14O7 si 15O5
63
. Poada poatc includc: daica n bani, picsta(ia n munc pcntiu amcna|aica
si ntic(incica constiuc(iiloi cu caiactci militai, paza accstoi punctc si a hotaicloi (iii. Dat
fiind c cclc mai impoitantc ansambluii ntiitc apai(incau domnici, cpitanii gainizoancloi si
comandan(ii cct(iloi ciau numi(i diicct dc domnitoi. !i cunoastcm ca ,piclabi' ,dicgtoii
tciitoiiali caic au ndcplinit n cct(ilc si (inutuiilc cc li sc ncicdin(au dc ctic domni atiibu(ii
militaic (pn la sfisitul sccolului al X\!-lca), administiativc si |udcctoicsti'
64
. !unc(ia dc
piclab cstc atcstat documcntai n Moldova din 1387
65
.
Comandan(ii Cct(ii Albc snt numi(i ca/c|an| si c|/an|
66
. Cci dc la Hotin, Ncam(, Roman
si Soioca apai n hiisoavc ca /a/o,/|
67
. Sc stic c accstc postuii naltc ciau ocupatc adcsca dc
iudclc domnitoiului si dc apiopia(ii si. Astfcl, piclabul Cct(ii Albc, \laicul, cia unchiul lui
Stcfan ccl Maic, iai Duma, piclabul acclciasi foitifica(ii, cia vi cu Stcfan ccl Maic. Stanciul,
piclabul Cct(ii Albc, cia ginciclc lui Alcxandiu ccl Bun, iai mai tiziu accst post a fost ocupat
dc Miza, fiul lui Stanciul.
!ntic difciitclc |unc(|| alc cct(iloi punctc dc spii|in militai si scdii dc gainizoanc, pic-
dominant cstc, dcsigui, cca militai. Aici sc aflau ccnticlc dc adunaic a stcaguiiloi dc cuitcni
si a ostii din ascziilc apiopiatc. !n caz dc ascdiu toatc dcmonstiau un nalt potcn(ial militai.
Cct(ilc voicvodalc avcau si atiibu(ii dc caiactci administiativ, dc cxcicitaic a autoiit(ii dic-
gtoiiloi domncsti. La accstca ticbuic adugatc func(iilc cconomicc, icligioasc, locativc, dc
dcpozitaic s.a.
Snt dc icmaicat si |c/u/||c t|:ua|c ntic foitifica(ii asiguiatc dc scmnalc opticc spccialc.
\ltimclc sc fccau dc pc tciasclc ncacopciitc alc tuinuiiloi cu a|utoiul fumului sau focului,
fiind utilizatc pcntiu accst scop tiunchiuii sau bustcni dc aiboii aiznzi. !n accst fcl, scmnalclc
dc alaim ciau tiansmisc din cct(ilc dc fiontici piinti-o sciic dc postuii, dispusc n iaza viz-
ibilit(ii dc la unul la altul, a|ungnd nti-un scuit timp pn n inima (iii capitala ci.
29
Totalitatca amcna|iiloi dc apiaic, nchcgatc nti-un sistcm unitai, constituia |/cmu| dc
|o//|||ca(|| al Moldovci. Scopul lui piincipal cia accla dc a oiganiza iczistcn(a zonal capabil
s mpicdicc naintaica dusmanului, s-i icduc accstuia din potcn(ialul dc lupt piin uzuia
matciial si moial, dnd posibilitatc foi(cloi piopiii dc a icaliza ac(iunilc militaic plnuitc.
Dup cficicn(a si capacit(ilc lui dcfcnsivc cl poatc fi compaiat la acca cpoc cu cclc mai
avansatc sistcmc dc foitifica(ii din (iilc Iuiopci dc Ist.
I.1.3. Elemente, metode i sisteme defensive
Aita foitifica(iiloi picsupunc att pstiaica si pcifcc(ionaica modclcloi dc|a nccicatc n
btlii si ascdii, ct si intioduccica unoi foimulc noi pcntiu a lc vciifica. Ca uimaic, apaic o
maic vaiictatc dc foimc, op(iunca pcntiu un anumit tip fiind iczultatul cxpciicn(ci militaic,
modalit(iloi dc lupt, nivclului tchnicii dc izboi, tipului dc aimamcnt s.a. !n acclasi timp,
apiaica piin foitifica(ii cstc diicct dctciminat dc
68
:
clcmcntc dcfcnsivc;
mctodc dcfcnsivc;
sistcmc dcfcnsivc.
Ilcmcntclc dcfcnsivc, aplicatc n combina(ii divcisc confoim anumitoi mctodc dcfcnsivc,
ciccaz difciitc sistcmc dcfcnsivc.
Aplicnd ciitciiul cionologic, piopuncm uimtoaica succcsiunc a ccloi mai impoitantc
c|cmcn/c dc|cn|tc n Moldova dc la mi|locul sccolului al X!\-lca pn la mi|locul sccolului al
X\!-lca (fig. 6):
ta|u| dc m|n/ cu au |/ a||ad;
:|du| dc |a//;
/u/nu| |:o|a/, piotc|at dc tciasa supciioai;
/u/nu| dc ||anca/c, nzcstiat cu dcschidcii pcntiu tiagcic;
|a/ca dcstinat picscloi dc aitilciic.
\aluiilc dc pmnt piotc|atc cu palisadc si nso(itc dc san(uii constituiau osatuia piincipal
a apiiii Tiii Moldovci pn la vcniica lui Pctiu ! Musat. Domnia accstui voicvod maichcaz
sfisitul utiliziii pc scai laig a cct(iloi dc pmnt si lcmn si nccputul gcncializiii ccloi dc
piati. Dai accasta nu nscamn c foitifica(iilc dc pmnt au ncctat s mai cxistc mai multc
izvoaic din sccolul al X\-lca mcn(ioncaz folosiica loi ca amcna|ii dc apiaic.
3O
!oima cca mai clcmcntai dc foitifica(ic mcdicval din piati cstc tuinul izolat (don|onul)
nuclcul piincipal dc iczistcn(. Accst clcmcnt dcfcnsiv, piotc|at dc valuii si san(uii, l gsim
la cctatca Tc(ina. Am putca mcn(iona si tuinul izolat al cct(ii lui !uighici.
Ziduii dc piati dc tiascu icctiliniu constituic pi(i componcntc alc cct(iloi lui Pctiu !
Musat. Pnzc dc zid dc configuia(ic cuibliniai aic cctatca Hotin, dc tiascu n aic dc ccic
cctatca Soioca, iai dc tiascu n linic fint Cctatca Alb si Chilia.
Idificaica clcmcntcloi dc flancaic a fost o picocupaic a constiuctoiiloi dc cct(i la sfisi-
tul sccolului al X!\-lca. Ra(iunca flanciii consta n ncccsitatca dc a nltuia ,unghiuiilc
moaitc' dc tiiul apitoiiloi. Accst piincipiu a dcvcnit stiict obligatoiiu n cpoca aitilciici.
Gh. Anghcl sus(inc c l-au dcscopciit ciucia(ii, mbinnd cxpciicn(a piopiic cu tiadi(ia bizan-
tino-aiab: ,!lancaica nscmna climinaica unghiuiiloi moaitc dc tiagcic piin stabiliica
unui tiascu piccis al ziduiiloi dc incint, foimat din poi(iuni n linic dicapt, nticiuptc dc tui-
nuii plasatc n cxtciioi, din caic sc putca contiola latcial apiopicica inamicului dc incint'
69
.
!lancaica oiizontal ddca posibilitatca unui contiol n lungul zidului, mult mai cficacc dcct
ccl fiontal. Istc cvidcnt c apaii(ia tuinului dc flancaic, dotat cu guii dc tiagcic, a nscmnat
un piogics n aita constiuc(ici cct(iloi.
Micsoiaica dimcnsiuniloi vciticalc alc tuinuiiloi si miiica putciii dc iczistcn( a accsto-
ia a dus la invcn(ia bastciloi. Pcifcc(ionatc continuu, clc si-au dovcdit cficacitatca mpotiiva
aitilciici n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca. Bastcilc putcau fi umplutc cu pmnt sau
ziditc (,bastci plinc') sau s dispun dc nivcluii ncziditc dcstinatc, ca si platfoima supciioai,
picscloi dc aitilciic (,bastci cu cazcmatc'). La ficcaic din accstc tipuii dc bastci batciiilc dc
aitilciic ciau plasatc n mod difciit.
\n clcmcnt dcfcnsiv intcimcdiai ntic tuinul dc flancaic si bastca cstc ,tuinul dc aiti-
lciic'. Il psticaz foima si dispozi(ia intciioai a unui tuin obisnuit, dai c mai |os si pcic(ii
i snt mai masivi, dcscoii ngiosa(i spic baz, toatc nivcluiilc fiind dcstinatc tunuiiloi. Mcn-
(ionm c ,tuinul dc aitilciic' sc apiopic la aspcct dc ,bastca cu cazcmatc', difci doai iapoi-
tul ntic dimncsiunilc oiizontalc si cclc vciticalc si putcica dc iczistcn( la izbiic. !n Moldova
bastcilc flancau si spii|incau cuitinclc cxtciioaic alc cct(i Ncam(, Cct(ii dc Scaun dc la Su-
ccava si Cct(ii Noi dc lng Roman.
!n gcncial, toatc accstc clcmcntc, fic mai simplc ca valuiilc si ziduiilc, fic mai complicatc
ca tuinuiilc si bastcilc, constituic pi(i componcntc alc sistcmcloi dcfcnsivc, apai(innd difc-
iitcloi mctodc dcfcnsivc.
31
!n intcivalul dc timp cc nc picocup cxist uimtoaiclc mctodc dc apiaic (fig. 7)
7O
:
|/on/a| o/|:on/a|;
|/on/a| tc//|ca| (|n/c/mcd|a/);
mc/oda ,c|c,/||o/ (|nc/uc|,a/);
mc/oda ,||ancu/||o/'.
Piima mctod picvcdc apiaica unci singuic diicc(ii, tiagciilc fiind cfcctuatc cu o aim n
scns oiizontal (sau apioximativ oiizontal), pcipcndiculai pc linia dc apiaic. Dai imnc nca-
copciit un amplu ,spa(iu moit' n apiopicica picioiului cuitinci. Astfcl ciau apiatc foitifi-
ca(iilc cu palisadc din piimclc capitalc alc Moldovci.
Mctoda a doua contiibuic si ca la piotc|aica unci singuic diicc(ii, dai aici tiagciiloi n scns
oiizontal li sc adaug cclc n scns vcitical (sau apioximativ vcitical). Acum ,spa(iul moit'
nccontiolat dc apitoii sc micsoicaz considciabil. !ntlnim accast mctod la Cctatca Alba,
cctatca Chilia, Cctatca dc Scaun dc la Succava, cctatca Ncam( si Cctatca Nou dc lng Ro-
man, undc foituiilc intciioaic snt piotc|atc dc ccntuii mai |oasc dc piati. !lancaica vcitical
poatc fi icalizat cu succcs piin dispozitivc spccialc ag(atc dc tuinuii si ziduii |ou/d, masi-
culi bovindouii s.a. Lc putcm ntlni la Cctatca Alb si la cctatca Chilia.
Cca dc-a ticia mctod picsupunc tiagcii n scns oiizontal (sau apioximativ oiizontal) n
dou diicc(ii difciitc caic sc intciscctcaz. Dai si aici imnc nciczolvat pioblcma ,spa(iiloi
moaitc' la baza zidiici. Scgmcntc dc zid apiatc piin mctoda ,clcstiloi' pot fi gsitc la ansam-
blul foitificat dc la Cctatca Alb.
!n cazul ultimci mctodc, caic lc nsumcaz pc piimclc tici, sc cvit piactic toatc ,unghiu-
iilc moaitc'. Aici sc dcschidc focul iazant asupia cxtciioiului, cu cficacitatc mult mai maic
dcct ccl plon|ant. !lancaica oiizontal si vcitical snt piincipalclc cstiguii. !n acclasi timp
snt (inutc sub contiol tici si mai multc diicc(ii. \n cxcmplu caic ilusticaz mctoda ,flan-
cuiiloi' cstc citadcla dc la Cctatca Alb.
Dc clcmcntc si mctodc dcfcnsivc dcpind |/cmc|c dc|cn|tc. !n Moldova, n a doua
|umtatc a sccolului al X!\-lca piima |umtatc a sccolului al X\!-lca putcm scpaia (fig.
8)
71
:
|/cmu| a/|c/a|, undc zidul (valul, palisada) constituic piincipalul clcmcnt dcfcnsiv, iai
mctoda utilizat cstc cca fiontal oiizontal;
|/cmu| |nuo, undc zidul (valul, palisada) constituic piincipalul clcmcnt dcfcnsiv, iai
mctodclc utilizatc snt cca fiontal oiizontal si cca a ,clcstiloi';
32
|/cmu| dc /u/nu/| |:o|a/c, undc clcmcntclc dcfcnsivc piincipalc snt tuinuiilc izolatc si
ziduiilc (valuiilc, palisadclc), iai mctodclc utilizatc snt cca fiontal oiizontal si cca fiontal
vcitical;
|/cmu| dc /u/nu/| dc ||anca/c, undc clcmcntclc dcfcnsivc piincipalc snt tuinuiilc si zi-
duiilc adiaccntc, iai mctoda utilizat cstc cca a ,flancuiiloi';
|/cmu| dc |a/c|, caic sc bazcaz pc acclcasi piincipii ca si sistcmul picccdcnt, fiind
nzcstiat cu un nou clcmcnt dcfcnsiv bastca.
Sistcmc paiictalc si sinuoasc adopt foitifica(iilc moldovcncsti dc pmnt si lcmn. Sistcm
cu tuin izolat si val gsim la cctatca Tc(ina si, piobabil, la cctatca lui !uighici. Sistcmc dc tui-
nuii dc flancaic avcm la Cctatca dc Scaun dc la Succava, cctatca Schcia, Cctatca Nou dc
lng Roman, cctatca Soioca, Cctatca Alb, cctatca Chilia s.a. Pc timpul lui Stcfan ccl Maic
snt complctatc cu sistcm dc bastci Cctatca dc Scaun dc la Succava, cctatca Ncam( si Cctatca
Nou dc lng Roman.
Mai putcm dcoscbi |/cmc dc|cn|tc ||n|a/c (valuii dc pmnt cu san(uii caic foitific
oiasclc) si unc/||o/mc (obicctivc ntiitc izolatc), con/|nuc si d|con/|nuc.
!n dcpcndcn( dc sistcmclc dc apiaic utilizatc la cct(ilc din Moldova, putcm distingc
dou pciioadc piincipalc n cvolu(ia aitci dc foitificaic n a doua |umtatc a sccolului al X!\-
lca piima |umtatc a sccolului al X\!-lca:
I M|/|ocu| cco|u|u| a| XI!-|ca - ||/,|/u| cco|u|u| a| XI!-|ca
I o cpoc n caic mi|loacclc dcfcnsivc si ofcnsivc snt dcstul dc modcstc. !n foitifica(iilc
dc pmnt si lcmn snt utilizatc sistcmclc paiictal si sinuos.
II S||/,|/u| cco|u|u| a| XI!-|ca - m|/|ocu| cco|u|u| a| X!I-|ca
I pciioada cct(iloi dc piati, icalizatc n acoid cu anumitc icguli dc constiuc(ic. Acum
cxist sistcmc dc tuinuii izolatc, dc tuinuii dc flancaic, iai din a doua |umtatc a sccolului al
X\-lca cclc dc bastci.
I.1.4. Categorii de fortificaii
Toatc amcna|iilc foitificatc, n dcpcndcn( dc ,cscn(a loi dcfcnsiv' sc divizcaz n
72
:
o|/aco|c picsc dc apiaic caic baicaz acccsul;
/c|u|| constiuc(ii caic ofci adpost n timp dc pciicol;
o/u/| bazc dc atac si scdii dc gainizoan, numitc mai tiziu o:|(|| dc |oc.
33
Toatc accstc catcgoiii sc impun n aihitcctuia militai a Moldovci n pciioada invcstigat.
Astfcl, n timpul ictiagciii planificatc a tiupcloi au apiut ,obstacolc' dc divcis natui gicu
dc cvitat pcntiu dusman: pasuii foitificatc, constiuc(ii-baia|c, amcna|ii-capcanc, poduii n-
tiitc s.a. Dicpt ,obstacolc' pot fi calificatc si palisadclc dc lcmn din piimclc capitalc alc (iii.
,Postuiilc' cct(ilc voicvodalc asiguiau contiolul unoi punctc sau zonc obligatoiii dc ticcc-
ic tcicstic sau fluvialc, constituind ccntic administiativc si militaic dc o maic nscmntatc.
,Rcfugii' pot fi considciatc mnstiiilc foitificatc, cui(ilc domncsti si boicicsti, schituiilc iu-
pcstic, constiuc(iilc subtcianc, taini(clc s.a. \n potcn(ial dcfcnsiv nct supciioi cclui al con-
stiuc(iiloi dc ind l avcau bisciicilc, casclc sfatului, hanuiilc, vmilc s.a. !n caz dc pciicol toatc
contiibuiau la apiaica Moldovci.
!n func(ic dc giadul dc duiabilitatc a cct(iloi distingcm:
|o//|||ca(|| c/mancn/c;
|o//|||ca(|| oca:|ona|c (u,oa/c).
Piimclc constiuc(ii tiainicc, solidc, snt dcstinatc unci apiii stabilc, pc cnd ultimclc
amcna|ii usoaic, adcsca impiovizatc, iidicatc iapid din matciialc pciisabilc, pot asiguia doai
o sccuiitatc tcmpoiai. Dicpt cxcmplu dc foitifica(ii pcimancntc pot scivi cct(ilc voicvodalc
dc piati Hotin, Tc(ina, Soioca, Cctatca Alb, Chilia, Ncam(, Schcia, Cctatca dc Scaun dc la
Succava si Cctatca Nou dc lng Roman. Piintic cclc ocazionalc sc numi cct(ilc dc pmnt
si lcmn dc la Bilad, Bcichcci si Ciciuna.
!n dcpcndcn( dc scopuiilc dcfcnsivc dcoscbim:
unc/u| dc /|/|n m|||/a/ (func(ia piincipal fiind apiaica cfcctivului militai si a zonci
afcicntc, func(iilc sccundaic fiind cca dc locuiic, administiativ, icligioas si cconomic);
/c,cd|n(a |o//|||ca/ (func(ia piincipal fiind cca dc locuiic sau icligioas, func(iilc sccun-
daic fiind cca dc apiaic, icligioas sau dc locuiic, cconomic si uncoii administiativ);
|o//|||ca(|a a,c:/|| (func(ia piincipal fiind apiaica comunit(ii).
Punctul dc spii|in militai aic un iol militai piccis. Constituind un punct dc atac n stiatc-
gia izboiului, cl aic mcniica dc a piotc|a un tciitoiiu, dc a aduna tiupclc n scopul oiganiziii
unoi opcia(iuni aimatc s.a. Aici si gscstc adpost gainizoana si cstc dcpozitat aiscnalul. !n
Moldova mcdicval toatc cct(ilc voicvodalc pot fi calificatc ca punctc dc spii|in militai.
O catcgoiic apaitc dc ansambluii dcfcnsivc alctuicsc icscdin(clc foitificatc. !n Occidcnt
accstca snt castclclc caic domin tciitoiiul fcudci, cupiinznd, pc lng dispozitivc dc apiaic,
zona dc locuiic a piopiictaiului si a familici salc, ancxc gospodicsti si, ficcvcnt, spa(ii pcntiu
34
adpostiica popula(ici localc n caz dc piimc|dic. !n pciioada cc nc intcicscaz au cxistat cui(i
domncsti la Siict, Baia, Succava, Roman, Hilu, Bacu, Botosani, !asi, Piatia-Ncam(, Cotnaii,
Bilad, Husi, Doiohoi, Rcuscni, Dimchcni s.a. (fig. 9). Toatc avcau un paiaclis, o locuin(-ic-
scdin( cu ancxc gospodicsti si o incint mpic|muitoaic fic dc piati, fic dc lcmn. Cui(iloi
voicvodalc din Moldova nu li sc poatc atiibui doai o func(ic iczidcn(ial. !n timpul confiunt-
iiloi militaic dcsfsuiatc n cvul mcdiu clc dobndcsc o capacitaic dcfcnsiv impoitant. !nic-
gistim piczcn(a la unclc cui(i a tuinuiiloi dc piati. Sc paic c icla(ia dintic o cctatc si o cui-
tc domncasc din Moldova s fi fost accca dintic un castcl si o cu/|a din Occidcnt. Dc icmaicat
cstc faptul c tcimcnul dc cu/|a figuicaz n unclc documcntc moldovcncsti n sccolclc X!\-X\!.
Cui(i boicicsti au fost atcstatc la Nctczi-Ncam(, \olov(, Giulcsti, !ntna Maic-Succava,
lng Putna, la Sipotc, Aiboic, Blincsti s.a. Sc poatc ca clc s fi fost ncon|uiatc cu incintc dc
piati sau dc lcmn. ,Scnsul accstoi foitifica(ii cstc ns ccl al apiiii localc fa( dc atacuiilc
(ianiloi n vicmuii dc iscoal, mpotiiva iaziiloi pidalnicc alc ostiiiloi stiinc si dcsigui si
ca apiaic mpotiiva tlhaiiloi miun(i si izola(i'
73
.
Complcxclc monasticc din Moldova picsupun un iol dc icfugiu tcmpoiai, dc popas n ic-
tiagcica ctic altc locuii. Piczcntndu-sc slab n fa(a unoi atacuii oiganizatc, clc snt, totusi,
capabilc dc o iczistcn( dc ctcva zilc n fa(a unoi cxpcdi(ii dc piad. Spic dcoscbiic dc Taia
Romncasc, accstc ansambluii monasticc snt mult mai apiopiatc dc ,cct(i'. La cumpna sc-
colcloi X\-X\! sc dcfinitivcaz modclul mnstiiii foitificatc moldovcncsti: o incint dc plan
icctangulai flancat dc tuinuii piotc|caz cldiiilc din intia muios. Aici, pc lng spa(ii dcsti-
natc oficiciii cultului si locuiiii clugiiloi, sc afl locuin(clc domncsti sau boicicsti. Rcscdin(c
voicvodalc sc picsupun la mnstiiilc foitificatc Ncam(, Moldovi(a, Humoi, \oionc(, Putna,
Bistii(a, Dobiov(, Rsca, Cosula, Bisciicani, Piobota s.a. (fig. 1O). T.O. Ghcoighiu sus(inc c
modclul moldovcncsc c iczultatul influcn(ci aihitcctuiii militaic piomovatc dc Stcfan ccl Ma-
ic si picdcccsoiii si si al unci influcn(c tiansilvncnc
74
. Dup 15OO, cnd Rcnastcica sc mani-
fcst din plin n Tiansilvania, cct(ilc comunit(iloi iuialc, sscsti si sccuicsti, iccuig adcsca la
iigoaic spa(ial, foimc caitczicnc alc incintcloi si dispozitivc dc apiaic dispusc simctiic.
!oitifica(iilc ascziiloi satisfac ncccsit(ilc dc apiaic alc oiscniloi sau stcniloi. !nc din
vcchimc uibca si incinta mpic|muitoaic ciau stins lcgatc ntic clc. Nici Moldova nu cstc o
cxccp(ic: aiii uibanc piotc|atc dc valuii, san(uii si palisadc, au cxistat n sccolul al X!\-lca la
Succava si la sfisitul accluiasi sccol la Roman. !oitifica(iilc oiscncsti dc la Baia si Siict, am-
bclc luciatc din pmnt si lcmn, au apiut n sccolul al X!\-lca. La cumpna sccolcloi X!\-
35
X\ a fost constiuit incinta uiban la !asi. Toatc accstc ntiituii snt datoiatc domnici sau
cnc|iloi foima(iuniloi statalc incipicntc.
!n cionicilc mcdicvalc din Moldova sc facc dc obicci o dcoscbiic ntic un punct dc spii|in
militai (ca//um) si o asczaic foitificat (u/|). Difcicn(clc snt confiimatc si dc dimcnsiunilc
accstoia: foitifica(iilc uibanc nchid supiafc(c mult mai maii dcct cct(ilc voicvodalc.
Sc poatc piopunc o clasificaic a amcna|iiloi dc apiaic dup sistcmclc dcfcnsivc folositc.
!n condi(iilc Moldovci n sccolul al X!\-lca mi|locul sccolul al X\!-lca au cxistat:
a,c:/| |o//|||ca/c;
/c,cd|n(c |n//|/c;
cc/(| ,c|a|cc'.
Ascziilc foitificatc utilizcaz sistcmclc paiictal si sinuos, icscdin(clc ntiitc sistcmclc
paiictal, sinuos si dc tuinuii dc flancaic, iai cct(ilc ,clasicc' sistcmclc dc tuinuii izolatc, dc
tuinuii dc flancaic si dc bastci. !oitifica(ii bastionatc voi fi constiuitc n Moldova nccpnd cu
sfisitul sccolului al X\!!-lca.
Rcscdin(c ntiitc, piotc|atc dc incintc, snt cdificatc n dccuisul nticgii pciioadci invcsti-
gatc. Dc la un anumit momcnt ntiituiilc dc lcmn snt nlocuitc cu ziduii solidc dc piati,
amplificatc cu tuinuii.
Cct(i ,clasicc' foitifica(ii voicvodalc dc piati apai dc la sfisitul sccolului al X!\-lca.
Ma|oiitatca din clc maichcaz o vizibil oiicntaic spic foimc piccisc, cu ziduii putcinicc si
tuinuii dcciosatc n intciioi sau cxtciioi.
Din punct dc vcdcic al atiibuiiii, Moldova a cunoscut uimtoaiclc catcgoiii dc cct(i:
cc/(| mo|dotcnc,/|;
cc/(| ||:an/|no-cnotc:c;
cc/(| o/omanc s.a.
!n piimul giup voi fi inclusc att ntiituiilc iudimcntaic alc cnc|iloi iomni din foima(iu-
nilc statalc incipicntc, ct si foitifica(iilc ,clasicc' constiuitc la comanda domnitoiiloi Moldo-
vci. Cct(i bizantino-gcnovczc sc bnuicsc la Moncastio (?) (Cctatca Alb) si la Licostomo-
Chilia. Dai la momcntul intiiii n componcn(a Moldovci, toatc accstc cct(i au ticcut n st-
pniica domnitoiiloi. Numai ci avcau voic dc a zidi foitifica(ii punctc dc spii|in militai si n-
tiituii uibanc. Boiciii putcau s-si cdificc doai conacc si cui(i ntiitc, iai clciul mnstiii
foitificatc. Spic dcoscbiic dc altc (ii din Iuiopa, Moldova n-a cunoscut niciodat cct(i aflatc
n piopiictatca comunit(iloi oiscncsti sau iuialc.
36
Din a doua |umtatc a sccolului al X\!-lca otomanii dispuncau dc o adcviat ic(ca dc
avanpostuii n paitca dc cst si sud-cst a Moldovci. \nclc ciau constiuitc la comanda sultaniloi
(!alcin, Bciudcin s.a.), altclc icpiczcntau cct(i moldovcncsti icfcutc sau icconstiuitc (Cc-
tatca lui !uighici Yank-Hisai, Tighina-Bcndci, Cctatca Alb-Akkciman, Chilia s.a.). Ilc sc
gscau pc tciitoiii administiatc diicct dc Poait.
!n dcpcndcn( dc locul amplasiii dcoscbim cc/(| dc c|m|c si cc/(| a,c:a/c c |n|(|m|.
Piimclc tind spic o icgulaiitatc a planului, avnd posibilit(i dcfcnsivc cgalc din toatc diicc(i-
ilc, pc cnd ultimclc snt suboidonatc paiticulaiit(iloi tcicnului. O planimctiic gcomctiic
iclativ iiguioas gsim la foituiilc Cct(ii Albc, cct(iloi Chilia si Ncam(, Cct(ii dc Scaun dc
la Succava si Cct(ii Noi dc lng Roman, piccum si la cctatca Schcia. !n cazul cct(ii Soioca
sc utilizcaz cclc mai stiictc icguli gcomctiicc. Planuii ncicgulatc, adaptatc condi(iiloi dc
iclicf au cct(ilc Tc(ina si Hotin.
Dc ascmcnca, distingcm |o//|||ca(|| dc /an|( si |o//|||ca(|| d|n |n/c/|o/u| (/||. Din piimul
aliniamcnt al apiiii tciitoiialc fac paitc cct(ilc voicvodalc dc pc linia nistiian sau din
apiopicica ci (Hotin, Soioca, Oihciul \cchi, Tighina, Cctatca Alb), n vccintatca Piutului
(Tc(ina) si pc Dunic (Chilia), iai din ccl intciioi cct(ilc Ncam(, Schcia, Cctatca dc Scaun
dc la Succava si Cctatca Nou dc lng Roman.
Dup matciialclc dc constiuc(ic utilizatc foitifica(iilc Moldovci sc pot giupa n:
cc/(| dc m|n/ ,| |cmn;
cc/(| dc |a//.
Luciii dc ntiiic a ascziiloi mcdicvalc cu valuii si san(uii nccp s fic cunoscutc pc tcii-
toiiul Moldovci nc din sccolclc \!-\!!. !oitifica(ii dc pmnt si lcmn apai(innd pciioadci
picstatalc au fost idcntificatc la \dcsti, Rciula, Lucascuca, Alccdai, Ichimu(i, Btca Doam-
nci, Aisuia-Husi, Hotin, Hoiodistc, Baianca-Hudcsti, Cobila-Doiohoi s.a.
75
. !n intcivalul dc timp
cc foimcaz obicctul picocupiiloi noastic ascmcnca cct(i au cxistat la Baia, Siict, Succava, !asi,
Hmiclov, Oihciul \cchi, Tighina, Soioca, Bilad, Bcichcci, Ciciuna s.a. Chiai si n condi(iilc
folosiiii aimcloi dc foc ntiituiilc din pmnt si lcmn avcau o anumit impoitan( militai.
Mult mai iczistcntc snt foitifica(iilc dc piati: ma|oiitatca cct(iloi voicvodalc, unclc cui(i
domncsti si boicicsti, unclc mnstiii foitificatc s.a. Pc msui cc s-a cxtins utilizaica aitilciici,
s-a impus miiica si amplificaica incintcloi.
!mpoitan(a cct(ii dcpindc n maic msui dc cci caic o api. Dup numiul ostasiloi din
tiupclc pcimancntc n timp dc pacc avcm:
37
cc/(| cu a/n|:oanc /c//|nc (pn la 2OO-3OO ostasi);
cc/(| cu a/n|:oanc ma/| (mai mult dc 3OO ostasi).
!n piima catcgoiic inti cct(ilc Ncam(, Schcia, Cctatca Nou dc lng Roman, Soioca,
Tc(ina, Hotin, Bcndci s.a. Gainizoana foitifica(ici Bcndci includca la 157O 1O6 ostasi ai infan-
tciici usoaic
76
. Dc altfcl, n altc (ii cuiopcnc chiai unclc foitifica(ii maii ciau apiatc dc gai-
nizoanc pu(in numcioasc. Astfcl, n Tiansilvania gainizoanclc pcimancntc alc cct(iloi icgalc
si nobiliaic a|ungcau doai pn la 5O-1OO lupttoii
77
. !n Taia Romncasc, cctatca Giuigiu ad-
postca o gainizoan dc ciica 3OO dc ostasi
78
. !n timp dc izboi numiul apitoiiloi cicstca
considciabil. Cionicaiul !on Ncculcc conscmncaz c n cctatca Soioca sc gsca la 1692 o
oastc dc 3OOO lupttoii
79
.
!n catcgoiia a doua pot fi inclusc Cctatca Alb, cctatca Chilia si Cctatca dc Scaun dc la
Succava. Sc stic c numiul ostasiloi cc pzcau Cctatca Alb n 1659 cia dc 17OO
8O
. Gainizoana
pcimancnt a cct(ii Chilia includca la 157O 31 ostasi ai coipului auxiliai, 88 ,oamcni ai
cct(ii', 1O canonicii si mai mul(i ostasi ai infantciici usoaic
81
. !zvoaiclc sciisc dau amnuntc
asupia iczistcn(ci Cct(ii dc Scaun dc la Succava n 1497 atacului ostiiiloi polonc, caiactciizat
piin instala(ii ocazionalc, batciii dc tunuii, luciii dc apiopicic s.a., la caic ai ticbui s pai-
ticipc o gainizoan numcioas
82
.
Istc clai c ficcaic catcgoiic dc foitifica(ii avca un anumit iol si loc n sistcmul dc apiaic
a Moldovci.
I.1.5. Tipuri de aprare n arta fortificaiilor
!n Moldova mcdicval cocxist dou modalit(i cscn(ialc dc a n(clcgc dcfcnsiva: cca
pasiv dctciminat dc imposibilitatca impliciii diicctc a apitoiiloi n confiuntii aimatc,
succcsivc sau altcinantc si cca activ, opus piimci, atunci cnd snt picgtitc ac(iuni ofcnsivc
cu un scop binc stabilit. !n aita foitifica(iiloi clc dctcimin uimtoaiclc tipuii dc apiaic
83
:
a/a/ca ,ac/|t';
a/a/ca ,a|t';
a/a/ca ,c|a/|c';
a/a/ca ,maca/'.
!naintc dc a nc opii la ficcaic din accstc tipuii, vom numi nc odat piincipalii advcisaii
ai Moldovci n pciioada invcstigat
84
:
38
a) ,maiii dusmani': aimatclc icgatcloi iivalc Polonia si \ngaiia n confiuntii militaic
pcntiu influcn( n zon si alc !mpciiului Otoman n cxpcdi(ii dc ,pcdcpsiic' sau n ,ticccic';
b) ,micii dusmani': cctc dc ttaii, tuici, cazaci, poloni, bandc dc tlhaii sau giupuii dc is-
cula(i.
Istc dc icmaicat c piimii nu putcau fi opii(i piactic dc nici o cctatc dc piati, pc cnd
ultimiloi li sc fcca fa( chiai n lipsa unoi amcna|ii dcfcnsivc capitalc. Asadai, a/a/ca
,ac/|t' picsupunc cxistcn(a unoi punctc dc iczistcn( obicctivc cu caiactci ,pui militai':
cct(i piinciaic scdii dc gainizoanc pcimancntc, tabcic ntiitc, avanpostuii foitificatc s.a.
Ilc au iolul dc a dispcisa si a imobiliza cfcctivclc inamicului, dc a-i pioducc picidcii si a cica
condi(ii pcntiu picgtiica apitoiiloi n vcdcica ticcciii la contiaatac. Scopul piincipal dc-
vinc distiugcica foi(cloi vii alc dusmanului. Istc impoitant c func(ia dcfcnsiv a accstoi amc-
na|ii cstc complctat cu cca ofcnsiv: dc aici sc dcclanscaz atacuiilc si iaiduiilc. Apiaica
,activ' cstc caiactciistic pcntiu cpoca lui Stcfan ccl Maic. Amintim c accst domnitoi n-a
comis niciodat gicscala dc a sc nchidc cu oastca sa n vico cctatc, dnd astfcl dusmanului po-
sibilitatca s-l nccicuiasc si s-l silcasc s capitulczc. !oitifica(iilc snt folositc dc cl doai ca
punctc dc spii|in alc opcia(iuniloi aimatci, foi(clc piincipalc fiind ntotdcauna pstiatc n
afaia ziduiiloi, pcntiu a putca lovi si nfingc pc inamic.
A/a/ca ,a|t', n(clcas ca o nchidcic fcim n spa(iul |n//a mu/o contiibuic la
apaii(ia incintcloi oiscncsti. Accst tip dc apiaic c ispndit n Occidcnt, ,undc cct(iloi li sc
ddca un iol mai mult pasiv, dc ictiagcic a aimatci cc sc nchidca n spatclc ziduiiloi, bizuin-
du-sc pc iczistcn(a accstoia'
85
. Aici oiasclc snt, n cscn(, intiovcititc. ,Apitoiii, odat n-
chisi, iupcau oiicc lcgtui cu cxtciioiul spcind s fic salva(i dc vico intcivcn(ic din afai sau
dc ictiagcica ascdiatoiului'
86
. Accst tip dc apiaic aic o impoitan( icdus n Moldova, undc
ma|oiitatca oiascloi snt ,dcschisc', adic lipsitc dc incintc mpic|muitoaic. !oitifica(iilc uiba-
nc din pmnt si lcmn nu pot fi considciatc amcna|ii dcfcnsivc putcinicc.
A/a/ca ,c|a/|c' ducc la ,ncastclaica' aihitcctuiiloi picpondcicnt civilc: icscdin(c alc
putciii ccntialc si laicc, cdificii dc cult, administiativc, comcicialc, dc locuit s.a.
87
. Ia cstc disi-
pat piinti-o mul(imc dc constiuc(ii. Apiaica ,clastic' cstc spccific oiascloi moldovcncsti
n lipsa unoi ziduii dc incint, n spccial din a doua |umtatc a sccolului al X\!-lca, atunci cnd
ncctcaz piactic func(ionaica ic(clci dc cct(i voicvodalc si popula(ia cstc constins s sc
apcic ictigndu-sc. Acum aic loc tiansfciaica aihitcctuiii foitificatc din domcniul ,stiict mi-
litai' ctic asiguiaica unci piotcc(ii ,/c|a/|tc', chiai ,/ctcn/|tc' fa( dc cvcnimcntclc agicsivc
39
posibilc
88
. Astfcl, n multc alctuiii uibanc gsim adcviatc ic(clc dc apiaic, compusc din m-
nstiii ntiitc, cui(i boicicsti, bisciici foitificatc, locuin(c dc piati s.a. Toatc accstc catcgoiii
dc constiuc(ii au apiaica, fi cxccp(ic, inclus n tcm. Complcxclc monasticc si icscdin(clc
fcudalc snt ncon|uiatc dc ziduii, bisciicilc dispun dc tuinuii-clopotni( masivc cu dcschidcii
minimc la piimul nivcl, iai hanuiilc si conacclc au cui(i cu gaiduii naltc si poi(i solidc. Ilc
ofci adpost popula(ici n caz dc piimc|dic, avnd dcci un iol piotcctoi, pasiv, dai sc pot
giupa n complcxc dcfcnsivc oiscncsti, paiticipnd la o apiaic ,activ' n timpul dcplas-
iiloi tiupcloi, acopciiiii ictiagciiloi s.a. Dc la sfisitul sccolului al X\!-lca ,micii dusmani'
snt (inu(i la distan( piin accst tip dc constiuc(ii, fi a ticzi suspiciuni din paitca !mpciiului
Otoman.
A/a/ca ,maca/' c dctciminat dc piczcn(a amcna|iiloi dcfcnsivc ascunsc: galciii sub-
tcianc dc lcgtui, coiidoaic subtcianc dc acccs si cvacuaic, taini(c, pivni(c supiapusc pc mai
multc nivcluii, capcanc, hiubc, tiapc s.a.
89
Nu pot fi ncgli|atc nici ic(clclc subtcianc sccictc alc
mnstiiiloi si vmiloi, caic constituic cclc mai cficacc ci dc salvaic n lipsa unoi ntiituii
icdutabilc. Stiuctuiilc subtcianc (multc fiind dc o ntindcic si adncimc considciabil) intci-
vin pcntiu a sc asocia dcfcnsivci dc supiafa(. Apiaica ,mascat', pasiv n cscn(, c ficcvcn-
t n Moldova mai alcs dup intiaica ci n sfcia dc influcn( otoman, atunci cnd nccpc
,dcsccntializaica' apiiii tciitoiialc.
Cciccttoiul 1. Bogdanowski sus(inc c n dccuisul istoiici ,modalitatca pasiv a supoitat
maii pcifcc(iuni tchnicc, pc cnd cca activ utilizcaz instala(iilc cclc mai simplc, bazatc pc
opiiica cficicnt a inamicului sau pc o iczistcn( ndi|it'
9O
. Nu putcm fi dc acoid ntiu totul
cu accast opinic: cct(ilc voicvodalc din Moldova, dcstinatc unci apiii ,activc', nu pot fi
numitc ,instala(ii simplc'. Toatc sc disting piin ingcniozitatca constiuc(ici si solu(ii aihitcc-
tonicc oiiginalc.
!n acclasi timp, 1. Bogdanowski afiim c ,apiaica activ cia lcgat dc foitifica(ia dc
campanic., pc cnd cca pasiv cia lcgat dc cca pcimancnt'
91
. Si aici Moldova paic a fi o
cxccp(ic: foitifica(iilc pcimancntc cct(ilc voicvodalc dc piati icpiczint clc nscsi ,aimc
dc lupt' si nu numai mi|loacc dc apiaic.
!n dcpcndcn( dc amplasaica foitifica(iiloi n tciitoiiul statului distingcm a/a/ca dc |/on-
/|c/ (cct(ilc Hotin, Tc(ina, Soioca, Tighina si Cctatca Alb intciccptau piincipalclc ci dc
ptiundcic dinspic cst) si cca d|n |n/c/|o/u| (/|| (un icduit putcinic foimat din cct(ilc Ncam(,
Schcia, Cctatca dc Scaun dc la Succava si Cctatca Nou dc lng Roman pcimitca icalizaica
4O
mancvicloi stiatcgicc, fiind folosit si dicpt ccntiu dc iczistcn( intciioai n cazul ptiundciii
inamicului n (ai). Ambclc tipuii sc intcgicaz n a/a/ca /a/a|. Pcntiu altc unit(i tciitoii-
alc avcm a/a/ca :ona| a unu| o/a, a unu| a/ a unu| ca//|c/ o/,cncc s.a.
!n func(ic dc factoiul tcmpoial dcoscbim a/a/ca /cmo/a/ si cca dc |un du/a/.
!oitifica(iilc pcimancntc snt dcstinatc unci dcfcnsivc piclungitc, iai cclc dc campanic snt
conccputc, n gcncial, pcntiu asiguiaica unci sccuiit(i vicmclnicc.
!n dcpcndcn( dc factoiul cantitativ distingcm a/a/ca |:o|a/ (au/oa/a/ca) si cca co|cc-
/|t. !n piimul caz nu aic loc conluciaica unci amcna|ii dc apiaic cu constiuc(ii similaic, pc
cnd n cazul al doilca avcm o dcfcnsiv complcx caic nsumcaz cfoituiilc mai multoi obicc-
tivc. Apiaica izolat poatc fi n(clcas si ca a/a/c |nd|t|dua| (a unci pcisoanc, familii sau
a unui numi icstins dc oamcni), pc cnd cca colcctiv ca apiaica unui giup mai numcios.
La apiaica dc giup concui incintclc mnstiicsti si o paitc a conaccloi dc la (ai caic sc aso-
ciaz foitifica(iiloi voicvodalc.
A/a/ca comun apaic atunci cnd potcn(ialul dcfcnsiv al cct(iloi cstc con|ugat cu cfoi-
tul militai al aimatci si al nticgii popula(ii aptc dc a puita aima. Accst piincipiu cstc utilizat
n Moldova n timpul lui Stcfan ccl Maic si Pctiu Raics, cnd n fa(a piimc|dici sc putca iidi-
ca o impicsionant putcic dcfcnsiv.
!n dcpcndcn( dc diicc(iilc apiatc dc cctatc si pozi(ia lupttoiiloi n iapoit cu inamicul
distingcm a/a/ca |/on/a| (d|/cc/) d|n ||ancu/| (|a/c/a|) si c|/cu|a/ Aici cstc gicu dc stabilit
o piioiitatc: tipul dc apiaic sc alcgc pcntiu ficcaic caz concict. Snt dc mcn(ionat si a/a/ca
c\/c/|oa/ si cca |n/c/|oa/ (a unci zonc, alctuiii uibanc sau iuialc, cct(i s.a.). Astfcl, incintclc
dc zid din ascziilc Tiansilvanici icpiczint un clcmcnt obligatoiiu al dcfcnsivci cxtciioaic, pc
cnd palisadclc oiscncsti din Moldova nu pot constitui obstacolc sciioasc n calca ,maiiloi
dusmani'. Dc accca, nccpnd cu sccolul al X\!-lca, nici un oias moldovcncsc nu va miza n
apiaic numai pc amcna|ii dcfcnsivc mpic|muitoaic.
Apiaica piin foitifica(ii cstc nso(it dc cclc mai multc oii dc a/a/ca na/u/a|, caic poa-
tc fi asiguiat dc ap, nl(imi gicu acccsibilc, ipc, vi ngustc, mlastini, pantc abiuptc sau tc-
icnuii mpduiitc. !n Moldova mcdicval, caiactciisticilc dcfcnsivc alc sitului snt luatc n con-
sidcia(ic, n mod sigui, dc constiuctoiii dc cct(i. Piin amplasaica obicctivului nti-un loc anumc
sc uimicstc cxploataica configuia(ici gcogiaficc localc. Snt picfciatc pozi(ii cu vizibilitatc
maic asupia mpic|uiimiloi si ciloi dc comunica(ic si cclc caic pcimit intcgiaica n apiaic
a unoi obstacolc natuialc. !n multc cazuii planul foitifica(ici uimicstc configuia(ia tcicnului.
41
!mpoitant cstc a/a/ca uccc|t, caic sc concictizcaz n punctc dc iczistcn( dispusc
consccutiv n spatclc unoi obstacolc natuialc sau aitificialc. Accst tip dc apiaic cstc ilustiat
dc salba dc cct(i la fionticia dc cst a Moldovci, picccdat dc apclc nistiicnc.
Mcn(ionm si a/a/ca u/|an|/|c potcn(ialul dcfcnsiv nmagazinat dc alctuiiilc
uibanc
92
. T.O. Ghcoighiu sus(inc c nu cxist oiasc mcdicvalc ,n caic pioblcma apiiii s nu
sc fi pus si s nu fi dcclansat o icac(ic din paitca cadiului constiuit'
93
. Dc altfcl, n mai multc
limbi cxist o lcgtui stins ntic tcimcnii ,oias' si ,cctatc'. ,!n cnglcz /oun dciiv din
Zaun (gaid); o/od n ius sau /ad n bulgai sau sib (oias dai si cctatc) cstc n
icla(ic cu o/od|,/c sau |o/od|,/c.; Bu/ n gciman, aic dublu n(clcs: dc oias si dc cctatc
sau castcl foitificat; ta/, n maghiai (cctatc, castcl) cstc n lcgtui cu ta/o (oias)'
94
.
Dcspic capacitatca dc apiaic a ascziii voibcsc caiactciul sitului (dac poscd capacit(i
dcfcnsivc sau nu), caiactciul gcncial al oiasului (,dcschis' sau ,nchis', adic ncon|uiat dc zi-
duii), piczcn(a unoi picsc dcfcnsivc (obicctivc militaic, constiuc(ii civilc foitificatc), caiactc-
iul stiziloi (,dcschis', ,nchis' sau ,scminchis'), nl(imca si confoima(ia fiontuiiloi, locul
si componcn(a constiuc(iiloi dc intcics comun s.a.
95
!n Moldova, n ma|oiitatca cazuiiloi, oiasclc ocupau situii dcstul dc binc apiatc natuial.
!ni(ial, o paitc a aiici constiuitc putca fi piotc|at dc valuii si san(uii, dczafcctatc din sccolul
al X\!-lca. Rc(caua stiadal cia, dc obicci, ncicgulat, avnd impoitan( dcfcnsiv n asocicic
cu cdificii dc intcics comun. Ccnticlc sc caiactciizau piin fiontuii |oasc, continuc, fi nscm-
ntatc dcoscbit n apiaic. Ascziilc uibanc con(incau numcioasc obicctivc dotatc dcfcnsiv:
cui(i domncsti si boicicsti, mnstiii, bisciici, casc alc sfatului, hanuii s.a. !n pciioada la caic nc
icfciim, mai multc oiasc ciau apiatc dc foitifica(ii dc piati, situatc la maiginca supiafc(ci con-
stiuitc sau n apiopicic. Ansambluiilc dcfcnsivc maii favoiizau pioccsul gcncial dc uibanizaic.
Toatc tipuiilc dc apiaic cnumciatc ciau pcimancnt vciificatc n piactic. Anumc apia-
ica a dctciminat divcisitatca solu(iiloi dc aihitcctui militai ,poinind dc la dctaliu sau tchni-
ca constiuctiv si pn la conccp(ia dc ansamblu'
96
.
I.2. Date generale despre cele mai importante fortificaii
!n subcapitolul cc uimcaz vom facc o ticccic n icvist a datcloi istoiicc, aihcologicc, cai-
togiaficc si iconogiaficc icfciitoaic la cclc mai impoitantc amcna|ii dcfcnsivc alc Moldovci
dc la mi|locul sccolului al X!\-lca pn la mi|locul sccolului al X\!-lca.
42
Baia
La Baia ,oiasul dc cpctcnic' al statului moldovcncsc, piima lui capital si icscdin( a
voicvoziloi Diagos si Bogdan ! au cxistat, piobabil, dou foitifica(ii dc pmnt si lcmn. Piima,
,Cct(uia' (,Cctatca'), ntiituia asczat pc un bot dc dcal pcstc apa Moldovci, cstc mcn(io-
nat dc C.C. Giuicscu
97
. Cca dc-a doua cia o palisad mpic|muitoaic cc piotc|a aiia uiban
98
.
Nu cstc cxclus ca ambclc s fi apiut n a doua |umtatc a sccolului al X!\-lca din ini(iativa
piimiloi domnitoii moldovcni. Dai mai cxist picii dcspic foitificaica antciioai a ,buigu-
lui' S/ad/ Mo|dc dc ctic colonistii sasi, a cioi ocupa(ic piincipal cia piobabil minciitul
99
. O
dataic piccis a cct(iloi, piccum si localizaica loi, sc va putca facc numai dup invcstiga(ii
aihcologicc.
!stoiicul italian Antonio Bonfinius conscmncaz piczcn(a sus-numitci palisadc n timpul
conflictului lui Stcfan ccl Maic cu Matia Coivin din 1467: ,hostis advcnit: ligncam uibcm vimi-
nco muio ciicumscptam, a tiibus icpcntc immisso inccntio adoiitui.'
1OO
. Accast palisad
dclimita vatia ascziii.
!oitifica(iilc Bii au fost inccndiatc mpicun cu oiasul n dou induii: o dat n 1467, n
timpul izboiului cu Rcgatul \ngaiici si a doua oai n 1476, cu piilc|ul cxpcdi(ici lui Mchmcd
al !!-lca.
Brlad
\n tig cu numclc Bcilad c mcn(ionat n cionica iuscasc a mnstiiii lui !patic la mi|locul
sccolului al X!!-lca
1O1
. Mul(i cciccttoii, n spccial cci iusi, l idcntific cu oiasul moldovcncsc
Bilad, considcindu-l fic un post avansat al Haliciului
1O2
, fic un ccntiu al foima(iunii politicc
picstatalc a bciladniciloi
1O3
. S-a picsupus o lcgtui ntic numclc bciladniciloi, accla al pic-
tcndcntului la tionul halician !van Rostislavovici zis Bciladnic si accla al ascziii moldovcncsti
Bilad
1O4
. C.C. Giuicscu cicdc c Biladul ,cstc al doilca oias moldovcncsc sub iapoitul
vcchimii, piimul fiind Cctatca Alb'
1O5
, dai \. Spinci nu cstc dc acoid cu accast picic, con-
sidcind c Bciladul din izvoaiclc iuscsti n-aic nimic comun cu tigul moldovcncsc si c ,nu
cxist nici un aigumcnt caic s sc opun situiii Bciladului nti-unul din cnczatclc iuscsti'
1O6
.
Sptuiilc mctodicc si ocazionalc cfcctuatc n limita oiasului actual n-au confiimat cxistcn(a
unci icscdin(c cnczialc sau a icstuiiloi matciialc spccificc ascziiloi vcchi iuscsti.
S-ai putca punc n lcgtui cu fundaica oiasului foitifica(ia dc pmnt amplasat n
apiopicica lui, pc malul iului Bilad. Misionaiul catolic Maico Bandini o atiibuic ttaiiloi
1O7
,
43
iai Dimitiic Cantcmii bstinasiloi, caic ai fi nl(at-o ,spic a icspingc incuisiunilc tticsti'
1O8
.
Dai s-a dcmonstiat c cctatca datcaz din 1476
1O9
, fiind constiuit dc Stcfan ccl Maic la ncc-
putul campanici antiotomanc. Mai tiziu ca a fost abandonat si distius piin foc. L. Chi(cscu
sus(inc c ,cctatca n-a cxistat naintc dc lupta dc la \aslui (1475), piobabil ca apaic n pciioa-
da picmcigtoaic luptcloi din vaia anului 1476'
11O
.
!nti-adcvi, unclc documcntc atcst aici piczcn(a lui Stcfan ccl Maic n vaia anului 1476,
ccca cc poatc fi pus n lcgtui cu cdificaica a dou cct(i cu caiactci vicmclnic: cctatca dc
pmnt dc la Bilad si foitifica(ia din valca Bcichcciului. ,Situaica cct(ii Biladului anumc pc
tiascul uimat dc aimata otoman n anul picccdcnt ca si constiuc(ia ci din matciialc usoaic
confci ipotczci caiactciului ci tcmpoiai un avansat giad dc piobabilitatc'
111
.
!n ccca cc piivcstc oiasul Bilad, cl cstc atcstat pcntiu piima data n piivilcgiul comcicial
din 14O8, acoidat dc Alcxandiu ccl Bun ncgustoiiloi liovcni. Accst tig icpiczint un impoi-
tant punct vamal pcntiu comci(ul dc tianzit
112
. !n 1485, Stcfan ccl Maic micstc si totodat
dclimitcaz ,ocolul' oiscncsc. Biladul figuicaz si n tiatatul dc la Lublau din 1412, undc c
picvzut o posibil divizaic a Moldovci ntic Polonia si \ngaiia. Piimci i-ai fi icvcnit o
|umtatc dc (ai, cu !asii si Cctatca Alb, iai cclci dc-a doua ccalalt |umtatc, cu Biladul
si Chilia. Accst documcnt confiim nc odat impoitan(a Biladului, n iapoit cu caic sc
tiasa linia dc dclimitaic ntic cclc dou pi(i alc Moldovci. Oiasul Bilad a avut si o cuitc
domncasc, piobabil foitificat, fapt confiimat dc un hiisov din 1594, n caic Aion Tiianul
mcn(ioncaz ,cuitca noasti din tigul Bilad'
113
. Tciitoiiilc dcpcndcntc dc accst tig ciau
considciabilc.
Cctatca dc pmnt si lcmn dc la Bilad a fost ccicctat aihcologic dc spccialistii din Rom-
nia, n spccial dc M.D. Matci
114
si L. Chi(cscu
115
(fig. 11).
Cetatea Alb
Cctatca Alb c cca mai vcchc alctuiic uiban a|uns n stpniica Moldovci
116
. Amplasat
la guia Nistiului pc un loc dc impoitan( stiatcgic dcoscbit, ca cstc atcstat n suisclc mc-
dicvalc n divcisc vcisiuni: Aspiocastion, Albi Castii, Citta Alba, Bclgoiod, Akkciman s.a.
(toatc ilustind sintagma ,cctatca alb') si Mauiokastion, Mauiocastium, Malvocastio, Nig-
iumcastium, Czainigiad s.a. (toatc ilustind sintagma ,cctatca ncagi')
117
. Mai mult dc o sut
dc ani toatc accstc toponimc au fost utilizatc dc istoiici pcntiu dcscmnaica accluiasi oias, ac-
tualul Bclgoiod-Dncstiovski. Dai nu dcmult s-a picsupus c la visaica Nistiului n Maica
44
Ncagi au cxistat dou cct(i difciitc: una din paitca dicapt a iului (Cctatca Alb) si ccalalt
pc stnga lui (Cctatca Ncagi), situat la ciica 4O km n amontc
118
. Accst fapt ai icicsi din ic-
lataica istoiicului polon 1an Dlugosz, la sfisitul sccolului al X\!-lca: ,Nistiul aic guiilc dc
visaic n Maica cca Maic mai |os dc Cct(ilc Ncagi si Alb' (|n|c/|u N|/um c/ A||um
Ca//a)
119
. !n lista oiascloi valahc si bulgaic datat n 1388-1394 snt mcn(ionatc pc ind uim-
toaiclc localit(i valahc (aici moldovcncsti n.a.): ,Bclgoiod, Ccin'
12O
. Totusi, nu to(i ccicct-
toiii considci opozi(ia ntic cclc dou calificativc (alb si ncgiu) ca aigumcnt hotitoi n fa-
voaica cxistcn(ci a dou foitifica(ii difciitc
121
.
Sc paic c cnigmatica Cctatc Ncagi coincidc cu Czainc din haita lui G. Lc \asscui dc
Bcauplan din 165O (fig. 12), indicat si pc haita lui !.M. Piobst din 1628 ca ,Czainc iuincc'
(fig. 13)
122
. Accast asczaic apaic nti-o sciic dc hi(i polonczc ntocmitc n sccolclc X\!!-
X\!!!: ,Czaincc iuincc' n haita fia(iloi Sanson din 1674 si n haita lui G. dc l`!slc din 1734;
,Czainc H' (,Czainc Hoiodok') n haita lui Coinclius Danckcits si cca a lui !. Hommano
(ambclc ncdatatc); ,Czainc' n haita lui !acius din 1789; ,Cazaina' n haita ncdatat a lui
!. Dc Ram si n cca a lui M. Scuttcii; ,Cazainc H' (,Cazainc Hoiodok') n haita lui P.
Schcnk din 17O5 s.a.
123
. Cciccttoiul \. Koidt a obscivat c gicscala ,Cazainc' n loc dc
,Czainc' apaic pcntiu piima dat n documcntul caitogiafic scmnat dc H. 1aillot, icpiodus
dup oiiginalul lui G. Lc \asscui dc Bcauplan
124
.
Localitatca Czainc sc gsca ntic ascziilc Olncsti si Palanca, dai pc malul opus al Nis-
tiului. \n timp ca cia sta(ia-tciminus a ,diumului cumaniloi' caic si avca nccputul n oiasul
Lcmbcig (Liov). !n hi(ilc iuscsti datatc dup 1774 Czainc dispaic (piobabil n uima izboiu-
lui Rusici mpotiiva Poi(ii si Confcdcia(ici Polonc).
Sc paic c la guia Nistiului a cxistat un ,tandcm' alctuit din dou oiasc poituaic, Cctatca
Alb si Cctatca Ncagi, fcnomcn dcstul dc ispndit n lumca bizantiniloi si gcnovcziloi. Asc-
zaica piincipal icpiczcnta o zon administiativ, comcicial si militai, iai cca sccundai
o zon dc dcpozitaic si, dc ascmcnca, militai. Modul dc dcscmnaic a componcntci noidicc
cu calificativul ,ncagi' coicspundca tiadi(ici bizantinc dc a individualiza toponimclc piin cu-
loaic. Mai tiziu n fa(a Cct(ii Ncgic, pc ccllalt mal al iului, a apiut Cctatca lui !uighici
(Yank-Hisai, Palanca).
Confiuntaica hi(iloi mcdicvalc cu situa(ia topogiafic actual nc pcimitc s constatm
c localitatca dispiut Czainc (Mauiocastium, Ccin, Nigium Castium, Czainigiad s.a.) ai
ticbui s fic cutat n imcdiata vccintatc a ascziii uciaincnc Maiaki, nu dcpaitc dc ccntiul
45
iaional Bclcacvka, dai concluziilc dcfinitivc pot fi tiasc numai n uima unoi sciioasc invcsti-
ga(ii aihcologicc.
Cctatca Alb si aic antcccdcntclc n antichitatc, atcstatc istoiic si aihcologic. Astzi snt
cunoscutc ctapclc antciioaic dc dczvoltaic a accstci uibc: gicac clasic si clcnistic (sccolul
\! a.Chi. sccolul ! p.Chi.), ioman si antic tizic (sccolul ! p.Chi. sccolul !\ p.Chi.). !n
sccolul al \!-lca a.Chi. giccii din Milct au fundat pc malul dicpt al limanului nistiian o colonic
caic si-a luat numclc dc la ccl antic al fluviului Tyias.
Ticbuic icmaicat c astzi nu avcm datc ccitc icfciitoaic la istoiia sa n pciioada mcdic-
val timpuiic. Nu pot fi luatc n considcia(ic ncciciilc dc idcntificaic a Cct(ii Albc cu foitifi-
ca(ia pisit Aspion, mcn(ionat la mi|locul sccolului al X-lca dc Constantin Poifiiogc-
nctul
125
. Dac cstc voiba dc o cctatc pisit, atunci mai dcgiab accasta putca fi ntiituia an-
tic iuinat a oiasului Tyias. Nici localit(ilc Aimucastiu si Akliba, caic figuicaz n haita gco-
giafului aiab !diisi din 1154 nu pot fi iapoitatc cu ccititudinc la Cctatca Alb
126
.
Dai sc stic piccis c localitatca icnscut pc iuinclc vcchiului Tyias a fost ocupat dc t-
taio-mongoli dup invazia din 1241. Hoaida dc Aui a acccptat ini(iativclc ncgustoiiloi italicni
dc a ntcmcia si a ntic(inc cmpoiii comcicialc pc litoialul noid-pontic. !n uima tiatatului dc
la Nymphaion din 1261 cu Mihail al \!!!-lca Palcologul, si, piobabil, n uima unoi n(clcgcii
cu hanii mongoli, gcnovczii au populat tot bazinul Miii Ncgic si icgiunca Duniii !nfciioaic.
!i ndoial, comuna gcnovcz a contiibuit la piospciitatca Cct(ii Albc, ficcvcntat adcsca
si dc comcician(ii bizantini. Dai oficial accst oias n-a avut niciodat statut dc colonic a
Gcnovci.
La sfisitul sccolului al X!\-lca, moldovcnii au a|uns n stpniica Cct(ii Albc n mpic-
|uiii caic nu snt binc cunoscutc. Sc paic c ci au picluat asczaica (supianumit c|at| L|/ta-
n|ac) dc la lituanicni pc la 1377-1378, n uima conflictului aimat din 1377
127
.
Sub Alcxandiu ccl Bun cctatca a cptat o maic impoitan(. !n 1421, n picviziunca
icpctiii atacului tuiccsc caic a avut loc cu un an naintc, foitica(a a fost icpaiat sau iccon-
stiuit sub supiavcghcica lui Gicdigold, guvcinatoiului Podolici, si cu a|utoiul piincipclui
lituanian \itovt
128
. !n 144O cctatca a fost icfoitificat dc piclabul Tcodoica la poiunca dom-
nitoiului Stcfan al !!-lca
129
, iai n 1454, sub Alcxndicl, piclabul Stanciul a naimat-o cu
tunuii
13O
.
Cctatca a cunoscut o adcviat nfloiiic n timpul domnici lui Stcfan ccl Maic: ,!n 1457
ca cstc apiat dc \laicul, unchiul lui Stcfan, apoi n acclasi an dc Stanciul, fostul dusman al
46
tatlui su, dai piobabil un om dc aimc dc o valoaic dcoscbit, imas singui pn n 1466, cnd
va fi a|utat dc Zbicica si apoi dc Balco. !ntic 1471 si 1474 snt pomcni(i acolo Luca si Balco,
n 1475-1476 Himan si Luca, iai ultimii naintca cucciiiii Ghciman, Duma si Oan. Ca si n
Aidcal, dubla conduccic a cct(ii nscmna implicit iccunoastcica impoitan(ci ci'
131
. Dup
atacul tuiccsc din 1475 domnitoiul a nticpiins o sciic dc luciii constiuctivc n cctatc. !n 1476
a fost tciminat ,poaita cca maic' cu contiibu(ia piclabiloi Luca si Hciman (Himan, Hi-
man, Ghciman)
132
, iai n 1479 a apiut un nou zid cu stiuin(a piclabiloi Duma si Himan
133
.
!stoiia moldovcncasc a Cct(ii Albc sc tcimin la 5 august 1484. Otomanii sc gndcau
dcmult la cucciiica ccloi dou ,poi(i ponticc' alc Moldovci Chilia si Cctatca Alb. Sultanul
Mchmcd al !!-lca spunca nc n 1462 c ,atta timp ct Chilia si Cctatca Alb snt alc valahiloi
si Bclgiadul sibcsc c al unguiiloi, noi nu vom putca nvingc cu totul pc ghiauii'
134
.
Sultanul Bayczid al !!-lca, nso(it dc o putcinic oastc otoman, cicia i sc adugau si
ttaiii, a ocupat mai nti Chilia, iai pc uim a ncon|uiat Cctatca Alb. Ascdiul ci, nccput la
3O iulic 1484, s-a sfisit cu victoiia otomaniloi la 5 august 1484. Cdcica accstui bastion a n-
scmnat cca mai gica lovitui caic i sc putca da lui Stcfan ccl Maic. Piin cucciiica Chilici si
Cct(ii Albc fionticia sudic a (iii a imas ncapiat, ambclc cct(i dcvcnind bazc militaic
tuiccsti pcntiu cfcctuaica iaiduiiloi n intciioiul Moldovci. !n acclasi timp, sc picidca contio-
lul cxclusiv asupia ,diumului moldovcncsc', ccca cc a piicinuit maii daunc cconomici (iii.
!n anii 1484-1485 Stcfan ccl Maic a fcut nccicii dc a icdobndi cct(ilc picidutc, dai clc
au imas n poscsia sultanului. Maica Ncagi s-a tiansfoimat nti-un adcviat ,lac otoman'.
!n sccolul al X\!-lca Cctatca Alb a dcvcnit maitoi al mai multoi ac(iuni aimatc alc oto-
maniloi, moldovcniloi, poloniloi si cazaciloi. Sub Bayczid al !!-lca a fost constiuit ,moschcca
maic' si au fost icfcutc ziduiilc dc incint
135
.
Si totusi, cinc a constiuit foitifica(ia dc la Cctatca Alb bizantinii, cumanii, slavii, gc-
novczii, moldovcnii oii otomanii? Spccialistii dau ispunsuii difciitc la accast nticbaic. Ast-
fcl, G.N. Logvin, G.G. Mczcn(cva, !.A. !vancnko, s.a. snt convinsi c foitica(a n cauz c iidi-
cat dc cncazul halician Daniil Romanovici la nccputul sccolului al X!!!-lca
136
. !n cionica
mnstiiii lui !patic sc spunc c accst cncaz ,ducnd lupta contia ttaiiloi a constiuit multc
o/odu/| (aici cct(i n.a.) pc Nistiu'
137
. Dai giani(clc Haliciului n-au a|uns niciodat mai la
sud dc oiasul Snyatin, ticcnd doai pc Nistiu piin oiasclc \asilcv Onut Bakota \si(a
Cucclmin Calius. Dcci, cncazul Daniil Romanovici n-a putut constiui vico foitifica(ic pc un
tciitoiiu stiin, contiolat dc cumani.
47
O alt ipotcz cstc cca gcnovcz, sus(inut dc N.N. Muizakcvici, A.A. Kociubinski, Gi.
!oncscu, A.L. Maggioiotti s.a.
138
. Aici sc aic n vcdcic citadcla din intciioiul ansamblului foi-
tificat. Dai nici un sonda| aihcologic din citadcl si din zona afcicnt ci nu confiim cxistcn(a
unoi plci comcmoiativc gcnovczc. Analiza aihitcctuial-planimctiic a foitifica(iiloi gcnovczc
din luciiilc lui A.M. Dcgli !nnoccnti si P. Stiinga dovcdcstc lipsa oiicioi uimc dc aihitcctui
gcnovcz la citadcla Cct(ii Albc
139
. !n accst timp cstc gicu dc nchipuit constiuc(ia unci ntii-
tuii dc o ical cficicn( nti-un oias administiat dc ttaio-mongoli. \ltimii ciau claustiofobi
si nticgul loi mod dc via(, piccum si activitatca militai nu ciau compatibilc cu cct(i-punctc
dc spii|in militai.
!potcza otoman pcntiu citadcla intciioai c acccptat dc A.L. Bcitici-Dclagaidc, N.
Rcpnikov, N.!. \csclovski s.a.
14O
. Dai aic pcifcct dicptatc !. Cndca caic sus(inc c paiaclisul
din citadcl, contcmpoian cu ca, c antciioi pciioadci otomanc
141
. Istc clai voiba dc un paia-
clis dcoaiccc cl dispunc dc dou nisc pioscomidia si diaconiconul, caic snt atiibutc alc unui
cdificiu dc cult cicstin. Altaiul cstc oiicntat spic cst. Nu cstc posibil a atiibui constiuctoiiloi
musulmani ascmcnca obicctiv icligios: icicsc c citadcla nu putca fi constiuit dc otomani.
Cci mai mul(i adcp(i i aic ipotcza moldovcncasc. Accstia snt Gi. Avakian, \. \tsianu,
\. Spinci, L.L. Polcvoi, \.A. \oi(chovski, A.H. Toiamanian, P.P. Binca s.a
142
. Si nou accast
ipotcz nc paic cca mai vciosimil. Tinnd cont dc o sciic dc paiticulaiit(i alc foitifica(ici,
piccum si dc contcxtul gcncial-istoiic, noi am a|uns la concluzia c citadcla putca s apai n
ultimclc dcccnii alc sccolului al X!\-lca sau, ccl tiziu, n piima paitc a domnici lui Alcxandiu
ccl Bun
143
. \iitoaiclc ccicctii aihcologicc si istoiicc nc voi a|uta s solu(ionm dcfinitiv
accast pioblcm icfciitoaic la atiibuiica si dataica Cct(ii Albc.
!n ccca cc piivcstc ccicctiilc aihcologicc n pciimctiul oiasului mcdicval si al complcxu-
lui su foitificat, mciit s lc mcn(ionm pc cclc nticpiinsc dc P. Nicoicscu
144
, Gi. Avakian
145
,
L.D. Dmitiov
146
, A.!. !uimanskaia
147
, M.G. Rabinovici
148
, G.G. Mczcn(cva
149
, S.D. Ki|i(ki si !.B.
Klciman
15O
, T.L. Samoilova
151
, A.A. Kiavccnko
152
, !. Cndca
153
, S.\. Bclcacva si B. Iisoy
154
s.a. Si
totusi datclc aihcologicc cxistcntc snt insuficicntc pcntiu cunoastcica mai multoi aspcctc
istoiicc si aihitcctuialc alc Cct(ii Albc.
Lipsa documcntcloi intcinc piivitoaic la accst complcx foitificat a dctciminat ncccsitatca
dc a studia atcnt mituiiilc vizitatoiiloi stiini. Cca mai vcchc dcsciicic a cct(ii nc-a lsat-o
cltoiul fianccz Guillcbcit dc Lannoy n 1421: ,Si am a|uns la o cctatc ntiit si poit la
Maica Ncagi numit Moncastio sau Bclgiad, undc locuicsc gcnovczi, valahi si aimcni. Si a
48
vcnit acolo pc o maiginc a iului . Gicdigold, guvcinatoiul Podolici, pcntiu a facc si a ntc-
mcia cu maic silin( o cct(uic (c|a/c|) nou caic a si fost fcut n mai pu(in dc o lun dc
ctic sus-numitul \itovt (maiclc cncaz al Lituanici n.a.) nti-un loc pustiu undc nu sc gscstc
nici lcmn, nici piati. Dai accl guvcinatoi aduscsc cu sinc 12OOO dc oamcni si 4OOO dc caic
ncicatc cu piati si lcmn'
155
.
Nu to(i istoiicii au dat cicdibilitatc accstui pasa|, considcind c cctatca nu putca fi cdi-
ficat nti-un loc pustiu, piin foi(, mpotiiva voin(ci lui Alcxandiu ccl Bun. \nii au n(clcs
piin nl(aica castclului o icfaccic sciioas a vcchii foitic(c, iai al(ii au a|uns la concluzia
c cstc voiba dc o confuzic onomastic. Totusi, cu unclc cxccp(ii, iclataica vizitatoiului fian-
ccz cstc dcstul dc plauzibil: icpaia(ia sau icconstiuc(ia citadclci n timp dc o lun dup dis-
tiugciilc din 142O, a|utoiul acoidat domnitoiului Alcxandiu ccl Bun din paitca lui Gicdigold
si \itovt s.a.
!n piima |umtatc a sccolului al X\-lca Cctatca Alb c mcn(ionat dc cltoiul buigund
Walciand dc Waviin
156
, iai la sfisitul accluiasi vcac c dcsciis dc cionicaiul tuic Tuisun-bci
157
.
Cltoiul fianccz !ianois dc Pavic, baion dc !ouiqucvaux, sciic n 1585 c oiasul aic ,la
unul din capctc o cctatc cu ncnumiatc tuinuii, dou induii dc ziduii si san(uii adnci, cldit
dup sistcmul vcchi, dai ticluit cum nu sc poatc mai binc'
158
.
!nfoima(ii intcicsantc sc afl n noti(clc dc cltoiic alc clugiului italian Niccolo Baisi
din Lucca (1632-1639): oiasul cstc ,ntiit cu ziduii si san(uii dc |ui mpic|ui', avnd ,o
cct(uic cu mult aitilciic asczat pc malul acclui iu. Snt dou poi(i, ficcaic din clc si aic
podul su caic sc iidic si sc las. Aici cstc schcla dc mifuii pc diumul spic Constantinopol,
(aia tticasc, Tiapczunt si spic altc locuii'
159
.
\om cita si pc Pctiu Stanislavov, cpiscop latin din Nicopolc, caic a fcut n 1659 uim-
toaiclc conscmnii: cctatca ,dc |ui mpic|uiul zidului aic san(uii att dc naltc si adnci, nct
abia s poat ticcc btaia sgc(ii pcstc zidul oiasului. Aic dou poi(i dc fici si dou poduii
caic sc iidic. !nuntiu snt 2OO dc casc dc ostasi alcsi tuici si numiul ccloi caic pzcsc
accast cctatc cstc dc 17OO. Au dou moschci, nu sc vcdc nici o fcmcic piintic ci'
16O
.
Dai cclc mai impoitantc dctalii nc snt ofciitc dc cltoiul tuic Ivliya Cclcbi n 1657:
,Accast cctatc sc afl ca o pcil alb, tocmai pc malul sudic al Nistiului. Pciimctiul accstci
cct(i cstc dc 3O6O dc pasi. Ziduiilc dinspic Nistiu snt |oasc, dai au si clc nistc tuinuii solidc
si ntiitc. Spatclc ci caic d spic uscat cstc o cctatc putcinic, avnd tici induii dc ziduii spic
isiit, spic apa Nistiului, spic Maica Ncagi si spic Kumial-Kum. Snt tici poi(i dintic caic
49
dou, mai mici, sc afl spic apa Nistiului, iai una, cc sc dcschidc spic isiit, c fcut din tici
induii dc poi(i dc fici, fiind si cca mai folosit. !n foitica(a dc |os cxist o baic mic.
Cctatca din intciioi aic patiu tuinuii minunatc, ca si tuinuiilc dc la Galata, fiind constiuitc cu
micstiic. Ilc snt maii si fiumoasc. !n accast cctatc intciioai sc gscstc un sciai ciicsc
cu fa(a spic Nistiu, acolo locuicstc dizdaiul'
161
. Nu lipscsc nici unclc cxagciii: pciimctiul
cxtciioi al cct(ii dc 56OO dc pasi, ,o sut dc tuinuii solidc', ,sasc induii dc foitifica(ii scpa-
iatc', un san( spat n stnca dc cicmcnc ,dc 5O dc aisini', adncimc cc ,stincstc uimiica'
162
.
Compaind Cctatca Alb cu altc 7O6O dc foitifica(ii vizitatc, Ivliya Cclcbi mituiiscstc c n-a
vzut ,un san( att dc adnc si dc giozav ca accsta'
163
.
!n sccolul al X\!!!-lca Cctatca Alb a fost mcn(ionat dc ncgustoiul gciman N.I.
Klccmann (1768)
164
, dc fiancczul Saint-Piist (1768)
165
si dc fiancczul Chailcs Pcyssonncl
(1787)
166
.
Piintic suisclc iconogiaficc icfciitoaic la accast foitifica(ic mciit s lc mcn(ionm pc
cclc pstiatc n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
167
, Aihiva dc Rzboi din \icna
168
,
Muzcul Rus din Sankt-Pctcisbuig
169
, Muzcul Palatului Topkap din !stanbul
17O
s.a. Aici avcm
icpiczcntii icalc, cum ai fi cca a cct(ii din piospcctul-pcispcctiv al oiasului Akkciman din
177O
171
si din 179O
172
, acuaiclclc lui M.M. !vanov din 179O
173
(fig. 14), dcscnclc lui Cailo Bassoli
din 1838
174
(fig. 15), litogiafiilc fcutc dup oiiginalclc lui M. Wcbcl din 1848
175
, giavuia icpio-
dus dc P.N. Batiuskov din sccolul al X!X-lca
176
(fig. 16), dcscnul lui G. Simotta dc la nccputul
sccolului al XX-lca
177
s.a.; icpiczcntiilc piobabilc, cum cstc dcscnul lui Nasuh Matiakci din
piima |umtatc a sccolului al X\!-lca
178
(fig. 17) si icpiczcntiilc fantczistc, piccum snt stam-
pa si haita cxccutatc dc militaiii iusi n 1789
179
(fig. 18, 19). Toatc accstc suisc contiibuic la
icconstituiica n timp a imaginii foitifica(ici mcdicvalc dc la Cctatca Alb.
Cetatea lui Iurghici (Yank-Hisar, Palanca)
!n anii 4O ai sccolului al X\-lca a cicscut pciicolul ttai pcntiu Taia Moldovci, n spccial
la fionticia ci dc sud-cst. Cu accst piilc|, domnitoiul Stcfan al !!-lca a ini(iat luciii dc
icfaccic la complcxul dcfcnsiv al Cct(ii Albc. !n acclasi timp s-a acoidat atcn(ic vadului ccl
mai sudic dc la guia Nistiului, pc undc ttaiii tindcau s ptiund pc tciitoiiul Moldovci. Tot
pc aici ticcca diumul dc-a lungul litoialului Miii Ncgic dc la Cctatca Alb pn la
Cankciman (Occakov, Oz, \ozia). Lng ticctoaic sc afla un punct dc contiol piotc|at dc
5O
o mic ntiitui constiuit sub supiavcghcica lui !uighici (!uighcci), piclab al Cct(ii Albc
din 1443 pn n 1447
18O
. Noua foitifica(ic va figuia n documcntc ca ,cctatca lui !uighici' (n
vcisiunca tc. U/c-Kc/mcn')
181
. !n incinta ci cia plasat o gainizoan pcimancnt dc ostasi
moldovcni alcsi.
Dup cdcica Cct(ii Albc si Chilici n 1484, numiul popula(ici dc la guia Nistiului s-a
icdus sim(itoi. S-a pstiat un act otoman dc la sfisitul sccolului al X\-lca dcspic dclimitaica
zonci Cct(ii Albc imas sub |uiisdic(ia Moldovci. Din paitca osmaniloi, la accstc luciii a
paiticipat cadiul dc Aidos, Mustafa, iai domnitoiul Moldovci cia icpiczcntat dc o solic impu-
ntoaic. ,Dintic to(i ostasii si dc gaid cl (Stcfan ccl Maic - n.a.) a tiimis cu noi 7OO-8OO dc
oamcni dcstoinici dc-ai si, c(i avca, si nc-am dus la hotaiul dc Akkciman'
182
. Au fost ntic-
ba(i si cicstinii btini dc la fa(a locului, caic au ispuns c ,hotaiul Akkcimanului cstc la !ui-
ghcci-Kcimcn, caic cstc o foitifica(ic lng Akkciman. Dincoacc dc !uighcci-Kcimcn (spic
vcst n.a.) cl mcigc pn la Kizil Bulak (!ntna Rosic - n.a.). Dc la accast ultim localitatc
(hotaiul Cct(ii Albc n.a.) ticcc piin Dikili Tas si dc acolo a|ungc pn la Kaia Dcpc (Co-
lina Ncagi - n.a.)'
183
. Dai foitica(a lui !uighici a dcvcnit miul discoidici ntic moldovcni
si otomani. !at cc sciic n continuaic cadiul Mustafa: ,(Moldovcniloi n.a.) li s-a spus: !n
oiicc caz cctatca amintit mai sus ticbuic s imn la Akkciman. Dc accca a fost ticcut n
hotaiclc Akkcimanului, dai ci nu au viut s sc nvoiasc. Atunci lc-am zis: S faccm aiz la
Poaita mpi(ici. Dac n-o s vica, nu vom avca cc facc, iai dac o s vica atunci sc va milos-
tivi si o va diui'
184
. Istc cvidcnt c miza disputci moldo-otomanc n dclimitaica hotaiului nu
cia foitifica(ia lui !uighici n sinc ci contiolul ticcciii fluviului. Dac ai fi ccdat, otomanii ai fi
fost n imposibilitatca dc a comunica pc uscat piin piopiiul tciitoiiu cu Occakovul si Ciimcca,
piciznd si vcnituiilc din taxclc ncasatc la vad. Dcci, n plan cconomic si militai, piczcn(a
moldovcniloi acolo ai fi fost foaitc stn|cnitoaic pcntiu oias si gainizoana otoman, adic
inacccptabilc. Istc intcicsant c Stcfan ccl Maic a nccicat si piin ncgocicii dc accst gcn si piin
aigumcntc |uiidicc s diminuczc consccin(clc instaliii otomaniloi n Cctatca Alb. !n final
Poaita s-a pionun(at pcntiu alipiica cct(ii lui !uighici !mpciiului Otoman. La ictiagcic, osta-
sii moldovcni i-au distius palanca.
!n anii uimtoii osmanii au icconstiuit-o substan(ial. Poatc dc accca cltoiul tuic Ivliya
Cclcbi cstc convins c foitifica(ia ,a fost zidit dc sultanul Baiazid \cli' (Bayczid al !!-lca
n.a.)
185
. !n cpoca otoman aici sc ncasa di|ma pcntiu ,tiunchiuiilc dc copaci si altclc', adic
plutclc si ncictuiilc loi vcnitc pc Nistiu
186
.
51
Din sccolul al X\!-lca cctatca lui !uighici figuicaz n documcntc ca Yank-Hisai (,cc-
tatca ais, inccndiat' tc.), Palanca (Palanqa, Palanka). Potiivit icgistiului fiscal, n 157O la
Yank-Hisai locuiau 57 capi dc familic si 6 builaci caic picluciau pmntul
187
.
La sfisitul sccolului al X\!-lca locuitoiii ascziii au dcvcnit maitoii ai unoi campanii dc
clibciaic a Moldovci dc sub |ugul otoman si ai unoi opcia(iuni militaic alc cazaciloi, n uima
cioia cctatca n cauz a fost invadat si iuinat. Dup izboiul otomaniloi cu Austiia (1593-
16O6), Poaita a ntiit sistcmul dc foitifica(ii dc pc cuisul infciioi al Nistiului. Ivliya Cclcbi
mcn(ioncaz o cctatc dc piati cdificat n 1616-1617 dc guvcinatoiul Occakovului, bcilci-
bciul Saksak !biahim pasa la comanda sultanului Ahmcd al !!!-lca. Cltoiul tuic facc uim-
toaica dcsciicic a foitifica(ici: ,Yank-Hisai cstc un tuin putcinic, avnd foima ciiculai si n
piczcnt aic acopciis din scnduii sub(iii, fiind asczat nti-un loc dc ticccic pc albia Nistiului
pc pmntul Akkcimanului. !n paitca cxtciioai, dc |ui-mpic|ui, aic un fcl dc palanc foitifica-
t, constiuit din lcmn. Acci caic sc duc dc la Akkciman la Occacov si n (aia Ciimcii ticc apa
Nistiului pc la cctatc. !iind dcci un loc ticbuincios pcntiu ticccic, aic dizdai si dou sutc dc
ostcni naima(i. Mai aic dcpozit dc muni(ii, piccum si douzcci dc tunuii mpitcsti vcchi'
188
.
Ivliya Cclcbi mai sciic dcspic san(ul cui(at al cct(ii si dcspic ,5O dc pusti italicncsti' pc caic
lc-a donat Mclck Ahmcd pasa (comandantul ostiloi otomanc n ticccic n.a) gainizoanci
189
.
!n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova s-au pstiat ctcva planuii si o pcispcc-
tiv a sus-numitci cct(i, icalizatc la sfisitul sccolului al X\!!!-lca
19O
(fig. 2O). !oitica(a n dis-
cu(ic si-a picidut impoitan(a stiatcgic si militai dup 1812, cnd hotaiul ntic cclc dou
!mpciii s-a mutat pc Piut. Ia s-a dcgiadat cu ncctul si n anii 2O ai sccolului al XX-lca aici ,a
imas numai fundamcntul, iai pcic(ii au fost distiusi si mpi(i(i'
191
ntic locuitoii.
!n piczcnt accast cctatc a imas doai n mcmoiia localniciloi.
Chilia-Licostomo
Apiut pcntiu piima dat nti-o list a castclcloi patiiaihalc dcpcndcntc dc
Constantinopol sub Andionic al !!-lca Palcologul, cctatca Chilia a fost ncoipoiat n sistcmul
militai si administiativ al Bizan(ului piobabil din sccolul al X!-lca, pc timpul amplificiii
cxticmit(iloi noidicc alc impciiului cu un lan( dc foitifica(ii scdii alc flotci bizantinc pc linia
Duniii. Lista poscsiuniloi constantinopolitanc datnd dc piin 1318-1323 mcn(ioncaz o
foitica( numit ,Chilia sau Licostomion' ( o o)
192
. Amplasat pc
o insul foimat dc un bia( al Duniii, Chilia a dcvcnit un punct dc tianzit, o baz dc apiovi-
52
zionaic pcntiu vasclc comcicialc si militaic pc iuta fluvial dc o impoitan( ma|oi, dc la Ma-
ica Ncagi pn la \icina. Piospciitatca ascziii poituaic, ticcut n poscsia Gcnovci pc la
mi|locul sccolului al X!\-lca c suipiins n actclc notaiului italian Antonio dc Podcnzolo,
ntocmitc ntic anii 136O-1361
193
. Din documcntc sc contuicaz fizionomia Chilici cu pia(a ccn-
tial public, bisciica dc iit oitodox cu hiamul Sf. !oan, ctcva cdificii cu dcstina(ic spccial,
tici bnci, loggia comunci gcnovczc, locuin(c, pivlii, o moai, poitul cu numcioasc canalc
pcntiu mbaicaic s.a.
194
.
Mai mul(i spccialisti pun pioblcma localiziii Chilici. !at cc sciic C.C. Giuicscu: ,Ixistnd
n sccolclc X\-XX dou localit(i cu numclc dc Chilia si anumc una Chilia \cchc, n Dclt, pc
un giind, dc oiiginc contincntal, nu aluvionai si alta, Chilia Nou, pc malul stng, ccicct-
toiii ciau dc acoid c piima icpiczcnta, asa cum o aiat si numclc, asczaica cca mai vcchc, iai
cca dc-a doua, asczaica mai nou, nfiin(at ultciioi'
195
. P.P. Panaitcscu lanscaz ipotcza dcspic
cxistcn(a Chilici pc malul basaiabcan, undc ai fi fost o singui asczaic si o ,unic cctatc',
Chilia Nou fiind astfcl idcntic cu Chilia \cchc
196
. Dai C.C. Giuicscu cstc dc picica c ,oii
dc ctc oii avcm dublctc topicc, dintic caic piimul nso(it dc calificativul vcchi si ccllalt dc
calificativul nou, ntotdcauna piimul dcscmncaz asczaica cca mai vcchc, antciioai cclci-
laltc. Accsta c cazul cu Ad|udul \cchi si Ad|udul Nou, cu Oihciul \cchi si Oihciul Nou, cu Ti-
gsoiul \cchi si Tigsoiul Nou, cu Sinca \cchc si Sinca Nou, cu Tohanul \cchi si Tohanul Nou,
cu Bucuicstii si Bucuicstii Noi. Tot accsta c cazul Chilici \cchi si Chilici Noi. Localnicii
n-avcau nici un motiv, nici un intcics s dca accstc dou dcnumiii n mod gicsit, contiazicnd
icalitatca istoiic'
197
.
Mai multc confuzii apai si n lcgtui cu utilizaica dublctului toponimic Chilia-Licostomo
(dc fapt ambclc dcnumiii ciau folositc si ca hidionimc pcntiu dcscmnaica bia(ului noidic al
Duniii). \nclc suisc istoiicc pai s confiimc idcntitatca accstoi asczii. Dai cxistcn(a difc-
icn(iciiloi tciitoiialc sc dcducc din caitogiafia mcdicval. !nccpnd din sccolul al X!\-lca, n
dclta Duniii gsim divcisc vaiiantc dc indicaic a sus-numitcloi localit(i: Licostomo-Licosto-
mo, Licostomo-Chicli, Licostomo-cl Chiclin, Licostomo-Chilia \cchc-Chilia Nou s.a.
198
.
Pcntiu a situa Chilia-Licostomo snt luatc n considcia(ic n spccial uimtoaiclc localit(i ac-
tualc: oiasul uciaincan Chilia dc pc malul stng al iului, satul iomncsc Chilia \cchc, plasat
vizavi, pc o insul din dclt, satul iomncsc Pciipiava, amplasat pc un giind din dicapta bia(u-
lui noidic, la ciica 2O km n aval dc Chilia \cchc si oisclul uciaincan \lcov, asczat pc conti-
ncnt, chiai n fa(a Pciipiavci (fig. 21).
53
\om mcn(iona si piincipalclc ipotczc icfciitoaic la localizaic:
1. Chilia si Licostomo snt dou localit(i difciitc (adcp(i: W. Hcyd
199,
R.-H. Bautici
2OO
, G.
Pistaiino
2O1
, G. Aiialdi
2O2
, S. Raitcii
2O3
, O. !licscu
2O4
s.a.). !n cazul dc fa( Chilia \cchc c loca-
lizat n vccintatca satului Chilia \cchc, iai Chilia Nou pc locul oiasului Chilia. Licostomul
\cchi c localizat n vccintatca satului Pciipiava, iai Licostomul Nou pc locul oisclului
\lcov. S nc aduccm amintc c ,Licostomo' piovinc dc la ,Lycostoma', nscmnnd n gicac
,guia lupului', iai n toponimul ,\lcov' sc icgscstc vcchca scmnifica(ic a ,guiii lupu-
lui'(,lup' n pionun(ia slaviloi dc sud) fiind o vcisiunc a gicccscului ,Lycostoma'.
2. Chilia si Licostomo snt dou dcnumiii alc acclciasi localit(i (adcp(i: Dimitiic Cantcmii
2O5
,
N.I. Klccmann
2O6
, N. !oiga
2O7
, P. Constantincscu-!asi
2O8
, Gh. Pung
2O9
, !. Chiitoag
21O
, P. Dia-
conu
211
s.a.). !n cazul dc fa( Chilia \cchc si Licostomul \cchi icpiczint o singui asczaic,
localizat n vccintatca satului Chilia \cchc, iai Licostomul Nou c idcntic cu Chilia Nou,
aflat pc locul oiasului Chilia.
3. Chilia si Licostomo snt dou apclativc-cchivalcntc alc acclciasi civiliza(ii poituaic, alc-
tuit din dou cupluii dc asczii nvccinatc pcstc fluviu (adcp(i: St. Andiccscu
212
s.a.). Accstca
snt patiu localit(i difciitc amplasatc pc locul oiasului Chilia, n vccintatca satului Chilia
\cchc, n vccintatca satului Pciipiava si pc locul oisclului \lcov. Nu sc poatc voibi dc o
apaii(ic simultan a tutuioi accstoi asczii: numai n dccuisul a tici sccolc aici au cxistat dc la
una (vczi I| comao d| nat|a/c din 1296)
213
pn la patiu localit(i (vczi haita lui Domcnic
Custos din 1596)
214
.
Si n piczcnt cciccttoiii din difciitc (ii aduc dovczi dc oidin istoiic, toponimic, gcogia-
fic si caitogiafic n spii|inul uncia din accstc ipotczc, dcci discu(ia piivind localizaica Chilici-
Licostomului continu. Dai ccit cstc faptul c ccl pu(in dou din cclc patiu asczii danubicnc
sus-numitc au fost piotc|atc dc foitifica(ii dc piati.
Cctatca Chilici \cchi c atcstat pcntiu piima dat n haita din Codc\ La/|nu Pa/||nu-
7239 documcnt caitogiafic ntocmit la poiunca icgclui \ngaiici Sigismund dc Luxcmbuig,
pstiat la Bibliotcca Na(ional din Paiis
215
(fig. 22). !iind antciioi luptci dc la Nicopolc (1396),
cl icpiczint cclc mai impoitantc oiasc alc Iuiopci dc Sud-Ist, maicatc piin cct(i si castclc
dc difciitc miimi. O. !licscu idcntific Chilia \cchc cu o cctatc ncnumit dc la guiilc
Duniii
216
. !nsciip(ia din apiopicic indic: ,baiadigo locho dcxcito in dcl qual abita solamcntc
pcschadoii'
217
. !nti-adcvi, accst loc pustiu si mlstinos din dicapta fluviului putca fi picfciat
dc pcscaii. Ai fi incoicct afiima(ia c dcscnul cct(ii pc hait icpioducc cu cxactitatc tipul ci
54
ical, dai, poinind dc la icdaica difcicn(iat si foaitc dctaliat a scmncloi convcn(ionalc, pu-
tcm cxcludc cu ccititudinc vaiianta cu totul imaginai. Pc accst dcscn, cctatca Chilia \cchc
apaic ca o constiuc(ic voluminoas, patiulatci n plan, cu ziduii masivc, picvzut cu dou
poi(i dc intiaic aicuitc n paitca loi supciioai (fig. 23). Cinci tuinuii dc flancaic, dc foim
paialclipipcdic, piotc|caz cclc dou cui(i intciioaic. Toatc tuinuiilc snt nzcstiatc cu dcs-
chidcii pcntiu tiagcic. Anumc accast cctatc ai ticbui s figuiczc n cionica lui Antonio Bon-
finius, caic o calific dicpt ,intciamnis', adic ,ntic iuii', dc fapt ,ntic bia(clc Duniii'
218
.
Sntcm dc acoid cu C.C. Giuicscu caic sus(inc c cctatca bizantino-gcnovcz dc la Chilia
\cchc, la un momcnt dat, n-a putut satisfacc ncccsit(ilc militaic alc ascziii
219
. Pc la |umtatca
sccolului al X!\-lca, cnd tianzac(iilc comcicialc au luat amploaic, s-a sim(it ncvoia cxtindciii
oiasului, cdificndu-sc mai multc locuin(c si dcpozitc pc ccllalt mal al Duniii. Astfcl s-a foi-
mat o alctuiic uiban nou ca o piclungiic fiicasc a cclci vcchi, din insul. Obscivm c pc
haita din Codc\ La/|nu Pa/||nu-7239 foitifica(ia dc la Chilia Nou lipscstc (vczi fig. 22).
Rcicsc c piimclc constiuc(ii alc ci au putut fi nl(atc doai dup lupta dc la Nicopolc, pioba-
bil n pciioada aniloi 1396-14O2. Acum gcnovczii putcau s cdificc paitca cca mai vcchc a
complcxului citadcla, sub piotcc(ia cicia sc va dczvolta n continuaic Chilia Nou.
Cctatca Chilia \cchc a fost icfcut din oidinul sultanului Bayczid al !!-lca
22O
. \imclc ci
s-au pstiat pn n sccolul al X!X-lca. !n haita militai ius ntocmit n 1835 n dicptul
Chilici Noi, pc ccllalt mal al Duniii, gsim dou insciip(ii: . . i (,foitica(a
Chilia \cchc' ius. ) si , i (,iuinclc Chilici' ius.)
221
. !. Biun mcn(ioncaz
n 1866: ,Chilia sau Licostomo, alc cici iuinc sc vd n fa(a oiasului dc azi Chilia Nou'
222
. !n
acclasi an 1866 n C||du| Ioannc apaic uimtoaica infoima(ic: ,Chilia, n fa(, n insula Lcti
si, n consccin(, n dclta danubian, snt iuinclc vcchiului castcl moldovcncsc Chilia caic
supiavcghca Dunica'
223
.
Chilia \cchc bizantino-gcnovcz a a|uns n poscsia Tiii Romncsti sub Miicca ccl Btin
piin 14O2-14O3. Pc uim a stpnit-o Alcxandiu ccl Bun. Moldova a ccdat-o n timpul luptcloi
dinasticc dintic fccioiii accstuia Stcfan si !lic. Stcfan ccl Maic a fcut o nccicaic ncicusit dc
a o iccupcia n 1462 si doai n 1465 oastca moldovcncasc a cucciit-o dc la muntcni. Dai acum
foitifica(ia din insul cxticmitatca dc sud a Moldovci, cia izolat oaiccum dc icstul (iii. Dc
accca Stcfan ccl Maic a poiuncit s sc cldcasc o nou cctatc pc malul basaiabcan, la Chilia
Nou. Constiuc(ia a avut loc n 1479, nti-un timp iccoid, dc la 22 iunic pn la 15 iulic, pc
santici fiind adusi ,8OO dc zidaii si 16OOO dc a|utoaic'
224
. Sc paic c o paitc din matciial dc
55
constiuc(ic scivca piatia scoas din foitifica(ia bizantino-gcnovcz a Chilici \cchi, iai cctatca
lui Stcfan ccl Maic a nglobat foitul gcnovcz al Chilici Noi. ,Cu zidiica noii cct(i dc pc ma-
lul stng s-a dat o lovitui putcinic ascziii din insul; ca a nccput s dccad, tiansfoimndu-
sc acum nti-o ancx a cclci din fa(, invcis dc cum fuscsc pn atunci'
225
.
Chilia moldovcncasc cia considciat, altuii dc Cctatca Alb, ,poaita cicstint(ii'
226
,
,chcia a toat Taia Moldovci, a \ngaiici si a Tiii dc pc Dunic'
227
si ,plmnii Moldovci'
228
.
Accst bastion naintat al (iii a cptat n cvul mcdiu o dcoscbit impoitan( militai, stiatc-
gic si comcicial. Cctatca lui Stcfan ccl Maic a dcvcnit piincipalul ccntiu dc apiaic al locali-
t(ii piospcic si loc dc icfugiu al oiscniloi n timpul numcioascloi atacuii inamicc.
Astzi localizaica piccis a accstui obicctiv militai c dcstul dc dificil. Lipsa invcstiga(iiloi
aihcologicc la Chilia Nou, piccum si pcituibiilc politicc complic clucidaica accstci piob-
lcmc. Si totusi unii spccialisti au nccicat s localizczc cctatca.
Confoim vcisiunii gcncialului S. Panaitcscu, vcchca cctatc moldovcncasc ai ticbui cu-
tat pc malul stng al Duniii ,pc tcicnul cupiins la sud dc bisciica istoiic Sf. Nicolac'
229
. O
infoima(ic intcicsant gsim la P. Constantincscu-!asi: ,!n actuala Chilia Nou, la 1OO m dc bi-
sciica istoiic Sf. Nicolac... sc afl o iidictui dc pmnt, considciat ca cctatca lui Stcfan ccl
Maic'
23O
. N. !oiga cstc dc picic c imsi(clc ziduiiloi dinspic localitatca dc astzi nu snt
altccva dcct vcchca ntiitui moldovcncasc: aici lng iu ,piatia aspi c amcstccat cu
cimizi dc o stiuctui taic, pus la icpczcal, ca pcntiu ultima icpaia(ic piipit a lui Stcfan
ccl Maic naintc dc atacul dccisiv al tuiciloi; unclc snt n lat, altclc n lung...'
231
. Aihcologul
\. Co|ocaiu, n timpul unoi ccicctii picliminaic n zona actualului poit fluvial si n cca a clc-
vatoiului, a atias atcn(ia asupia unoi icstuii dc zidiic mcdicval
232
.
\ndc, totusi, cia amplasat accast cctatc vcstit, mcnit s iczistc picsiunii inamicului
dinspic uscat si dinspic maic?
Dcscopciiiilc noastic din difciitc aihivc, piccum si ccicctiilc pc tcicn, nc-au convins dc
ncccsitatca invcstiga(iiloi n zona dc agicmcnt a Chilici, n zona poituai, cca a clcvatoiului si
a spitalului oiscncsc. Anumc aici voi putca fi gsitc imsi(clc cct(ii lui Stcfan ccl Maic. !n
zona dc noid-cst a clcvatoiului sc afl cca mai vcchc paitc a foitifica(ici si ultima icdut a ci
citadcla, atiibuit gcnovcziloi.
Cutnd s icconstituim imaginca Chilici dc odinioai, vom apcla la divcisc mcn(iuni doc-
umcntaic. Din tabloul dc ansamblu ob(inut vom punc pc piim-plan cctatca moldovcncasc,
cdificat dc Stcfan ccl Maic. Maitoiii oculaii nc ofci unclc dctalii piivind nf(isaica si
56
dimcnsiunilc accstci foitic(c. !n accst scns snt icvclatoaic infoima(iilc cionicaiului tuic
Tuisun-bci: ,Cctatca Chilia... cstc o cctatc putcinic, iidicat pc malul fluviului Dunica.
Adncimca san(ului ci cia dc ncnchipuit, iai apa Duniii, fiind scuis n cl, cctatca pica ca o
insul. Ziduiilc si tuinuiilc ciau naltc si alctuiau picdici, iai uicaica dusmanului pc clc cia
cu ncputin('
233
.
Cctatca a fost cucciit n vaia anului 1484 n uima unui ascdiu din paitca alia(iloi otomani
si ttaii condusi dc Bayczid al !!-lca si Mcngli Giiay. Stcfan ccl Maic, fiind cu oastca sa la
Obluci(a, n-a putut intcivcni fi a avca maii picidcii; piin uimaic accst impoitant bastion a
czut, ticcnd n stpniica Poi(ii
234
.
Dup cucciiica cct(ii, sultanul Bayczid al !!-lca a oidonat s sc icpaic constiuc(iilc dai-
matc
235
. !n 1495, 9O dc coibii otomanc au sosit la Chilia cu matciial dc constiuc(ic pcntiu ic-
paia(ia foitifica(ici
236
. M.M. Alcxandicscu-Dcisca Bulgaiu cicdc c c voiba dc cctatca Chilici
\cchi ,pc ziduiilc cicia tuicii au asczat tunuii vcsnic ncicatc spic a supiavcghca ticccica
coibiiloi...'
237
. Cltoiul italian Giovanni Batista dc Buigo, caic vizitcaz oiasul ntic anii
1681-1686, conscmncaz c la Chilia \cchc (Iski Kili) cia pus ,un locotcncnt al agalci tuicc
caic avca icscdin( la Ycni Kili (Chilia Nou n.a)'
238
numit dc ascmcnca ,foitczza di
\alachia'
239
.
Mai tiziu, n 1794, autoiit(ilc otomanc au constiuit la Chilia Nou un alt complcx dc
apiaic n coicspundcic cu noilc condi(ii tchnicc si mctodc dc ascdiu
24O
. Ruinclc cct(ii bastio-
natc sc afl astzi pc tciitoiiul poitului, clcvatoiului, spitalului si paicului oiscncsc. \n mo-
mcnt dc mcn(ionat: fundamcntaica tchnico-cconomic a paicului na(ional ,Zapoio|anul pc
Dunic' icalizat dc cciccttoiul uciaincan S.\. \olkov nu facc nici o dcoscbiic ntic foitifi-
ca(ia moldovcncasc a Chilici si cca otoman
241
. Dai c inadmisibil dc a punc scmnul cgalit(ii
ntic accstc obicctivc militaic absolut difciitc piin conccp(ic, matciial si tchnic dc con-
stiuc(ic, anul cldiiii, piccum si iolul pc caic l-a |ucat ficcaic n istoiia Duniii dc 1os.
Dai s icvcnim la mituiiilc vizitatoiiloi stiini caic au dcsciis vcchca cctatc dc piati.
Aihidiaconul Paul dc Alcp mcn(ioncaz ,un castcl maic si falnic, foaitc vcchi si binc apiat,
fiind foaitc tiainic. Sc spunc c a fost cldit dc gcnovczi, pc caic i-au chcmat giccii n a|utoiul
loi, dndu-lc accast cctatc.'
242
. Clugiul italian Niccolo Baisi sciic dcspic ziduiilc impun-
toaic si tuinuiilc putcinicc alc foitifica(ici
243
. Chilia c mcn(ionat si dc !ilip Stanislavov, cpis-
cop catolic bulgai
244
. O dcsciicic dctaliat a complcxului dcfcnsiv c fcut dc cltoiul tuic
Ivliya Cclcbi (1657)
245
. Din iclatiilc accstuia aflm dcspic cclc tici induii dc ziduii dc pia-
57
ti si dcspic un san( adnc, dc statuia unui om caic ncon|uiau aiia foitificat dinspic uscat
246
.
Dinspic iu ciau doai dou linii dc ziduii, iai san(ul lipsca
247
. Cclc mai putcinicc tuinuii ciau
tuinul lui Kcdik Ahmcd pasa, ,Kzl Kulc' (,tuinul iosu'), ,Dizdai Kulcsi' (,tuinul coman-
dantului'), ,Zndan Kulcsi' (,tuinul nchisoiii'), ,Yass Kulc' (,tuinul tuitit') si ,!cnci Ku-
lcsi' (,tuinul faiului')
248
. \n tuin maic, icconstiuit dc Mclck Ahmcd pasa, unchiul lui Ivliya
Cclcbi, i puita numclc
249
. Complcxul dcfcnsiv avca patiu poi(i
25O
. Poaita piincipal, numit
,poaita \aiosului', icaliza lcgtuia cu oiasul. Tici poi(i auxiliaic ddcau nspic Dunic
251
. !n
intciioiul foitifica(ici sc gsca moschca lui Bayczid al !!-lca si altc saptc (?) moschci
252
.
Ivliya Cclcbi nc ofci infoima(ii pic(ioasc icfciitoaic la citadcl, aflat nti-un col( al
cct(ii cxtciioaic. Amplasat foaitc apioapc dc iu, ca nsciia n plan un ptiat cu un pcii-
mctiu dc 5OO dc pasi
253
. Dou induii dc san(uii piotc|au cct(uia
254
. Aici, n ccl mai fciit col(
al ansamblului locuiau dizdaiul, cminul, kcthudaua, imamul, kadiul si unii ostasi ai gainizoa-
nci
255
. !n citadcl sc mai gscau dcpozitc dc aimamcnt si ginaic
256
. Casclc din cctatc ciau pla-
satc dc-a lungul stiziloi pcipcndiculaic una fa( dc alta, poditc cu binc, sub caic sc aflau san-
(uii adnci
257
. !n cazul piimc|dici binclc sc iidicau, iai stizilc sc tiansfoimau n canalc
258
. La
capctclc loi ciau constiuitc casc binc foitificatc, nzcstiatc cu mctciczc dc undc sc putca tiagc
cu tunuii
259
.
Cctatca dc piati dc la Chilia c amintit si dc cionicaiul Miion Costin caic facc o dcosc-
biic ntic ,Cctatca Maic' si ,Cctatca Mic'
26O
.
Piima icpiczcntaic iconogiafic a accstci foitifica(ii i apai(inc lui Nasuh Matiakci. Dcsc-
nul su, icalizat la nccputul sccolului al X\!-lca, cstc pstiat n Aihiva Palatului Topkap din
!stanbul (fig. 24)
261
. \imtoaiclc snt vcdciilc iivcianc alc oiasului si cct(ii publicatc la sfi-
situl sccolului al X\!!!-lca dc cltoiul gciman N.I. Klccmann (fig. 25)
262
, piccum si vcdciilc
cct(ii dcscnatc n 179O dc consiliciul ius M.M. !vanov, caic sc psticaz astzi n Muzcul Rus
dc Stat din Sankt-Pctcisbuig
263
. O vcdcic fantczist a Chilici Noi, icalizat la 182O, sc gscstc
n Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc (fig. 26)
264
.
Mai multc planuii si iclcvcc aflatc n aihivclc Rusici
265
, Austiici
266
si Romnici
267
confiim
ascmnaica izbitoaic a Chilici Noi cu Cctatca Alb. \n intcics dcoscbit piczint planul ingi-
nciului fianccz Kauffci din 1794
268
si piospcctul-pcispcctiv al Chilici din 177O, dcscopciitc dc
noi n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
269
.
Piintic ccicctiilc aihcologicc icalizatc n zona ccloi dou Chilii lc vom mcn(iona pc cclc
nticpiinsc dc aihcologii din Romnia n apiopicica Chilici \cchi, cnd s-au gsit ctcva mo-
58
ncdc bizantinc din sccolclc !X-X!
27O
, piccum si contioalclc spoiadicc nticpiinsc n ultimii ani
la Chilia Nou dc aihcologul uciaincan \. Co|ocaiu
271
.
Dai iczultatclc accstoi invcstiga(ii sc cci a fi complctatc cu altclc noi.
Costeti
Asczaica mcdicval Costcsti, situat n cxticmitatca sudic a Codiiloi, cia amplasat pc
cuisul mi|lociu al iului Botna. Dcoaiccc tcicnul nu i-a ofciit condi(ii piopicc pcntiu apiaica
natuial, aici au fost constituitc dou cct(i dc pmnt si lcmn
272
(fig. 27).
S-a picsupus c piima foitifica(ic numit dc localnici ,Cctatc' si situat la 3OO m n amon-
tc pc cuisul Botnci, cstc contcmpoian cu asczaica ttaio-mongoliloi, fundat, piobabil, la
cumpna sccolcloi X!!! si X!\ si distius la sfisitul dcccniului 7 al sccolului al X!\-lca
273
.
Sptuiilc aihcologicc cfcctuatc la Costcsti dc T. Poiucic, Gh.D. Smiinov, G.B. !iodoiov,
I.A. Rikman, L. Polcvoi, P.P. Binca, I. Abzova s.a.
274
n-au adus iczultatc cdificatoaic piivind
dataica cxact a accstoi amcna|ii dcfcnsivc. Dai s-a fcut dcsciicica cclci dc-a doua foitifi-
ca(ii, numit dc localnici ,Cct(uic' si aflat pc un piomotoiiu, la noid dc asczaic. Cctatca dc
plan patiulatci avca val si san(. Aihcologii au dczvclit iuinclc poi(ii dc acccs. S-a picsupus c
col(uiilc foitic(ci ciau apiatc dc tuinuii usoaic dc lcmn pu(in avansatc fa( dc linia incin-
tci. I.A. Rikman afiim c cct(i analoagc putcau s apai n zon nu mai dcvicmc dc sccolul
al X!\-lca, iai ,cca mai apiopiat analogic a hoiodistci Costcsti, confoim planului si pio-
ccdccloi dc constiuc(ic, piczint cctatca situat n apiopicica satului Coiltcni n Romnia, n
valca iului 1i|ia, nu dcpaitc dc oiasul Doiohoi, ccicctat dc aihcologii iomni n 1952'
275
.
Cctatca dc lng Coiltcni c datat apioximativ din sccolclc X!\-X\!!. Aihcologul a|ungc la
concluzia c ,cstc pu(in piobabil ca constiuctoiii cct(ii s fi fost slavii si, cu att mai mult,
ttaio-mongolii. Sptuiilc viitoaic ai ticbui s claiificc, dac nu cxist lcgtui ntic apaii(ia
cct(ii dc la Costcsti si activitatca statului moldovcncsc n sccolul al X!\-lca, caic si cxtindc
autoiitatca asupia pmntuiiloi nistiicnc'
276
.
!n schimb, T. Ncstciov sus(inc c foitificatoiii cct(iloi sus-numitc nu ciau dc acccasi
instiuiic: ,Cct(uia dc la Costcsti cstc dc 26 dc oii mai maic dcct cca dc la Coiltcni (7,9 ha :
O,3 ha), cstc nzcstiat cu icsinduii la col(uiilc pcic(iloi caic sc iidic dcasupia loi la 1 m
nl(imc
277
, paiticulaiitaic caic lipscstc n iclcvcul planului foitifica(ici dc la Coiltcni.
Lund n considcia(ic foima icctangulai a constiuc(ici dc pmnt, piczcn(a icsinduiiloi dc
mici dimcnsiuni dc la col(uii (amintind tuinuiilc dccoiativc u|da/a), matciialul cultuial spc-
59
cific Hoaidci dc Aui, ,Cct(uia', ca si ,Cctatca'. ciau icscdin(c aiistociaticc subuibanc dc
tipul locuin(cloi fcudaliloi mongoli constiuitc n oiasclc dc icscdin( dc pc \olga n Saiaiul
Nou si Saiaiul \cchi'
278
. S-a mai constatat c cca dc-a doua foitifica(ic a Costcstiloi nu cia
intcns locuit cu toatc c n intciioi sc gscau conductc dc ap din cciamic
279
. Sc paic c
locuitoiii ascziii nu avcau lcgtuii pcimancntc cu ,Cct(uia', folosind-o, doai, ca icfugiu
tcmpoiai, caic a avut o pciioad dc func(ionaic dcstul dc scuit.
Crciuna
!n litciatuia dc spccialitatc gsim mai multc ipotczc piivind localizaica cct(ii Ciciuna.
Astfcl, C. Cihodaiu o ascaz pc vcchiul cuis al Siictului
28O
, iai N. Constantincscu-Miiccsti si !.
Diagomiicscu pc Siictul !nfciioi
281
. R. Rosctti cicdc c cctatca Ciciuna c iidicat pc iuinclc
vcchii Ipiscopii a Milcovici
282
, iai N. !oiga sus(inc c icscdin(a clugiului dominican Tcodo-
iic, piim titulai al accstci Ipiscopii cia ,pc nl(imilc dc lng Odobcsti, la Ciciuna'
283
.
Acccasi picic o au C.C. Giuicscu, A. Caiol s.a.
284
. Dai L. Chi(cscu localizcaz cctatca Ci-
ciuna pc tciitoiiul actualci comunc !ndcpcndcn(a, |udc(ul Gala(i, pc un vcchi canal al Siic-
tului, altdat plin cu ap, la 15O m spic noid dc malul iului
285
.
Istc intcicsant c pc haita Piincipatcloi Romnc ntocmit dc militaiii iusi n 1835, foiti-
fica(ia n cauz apaic n stnga Siictului, la cst dc conflucn(a lui cu Buzul. Apa Siictului c ab-
tut dc la vcchiul cuis, fiind foimat asa-numitul ,Colacul Ciciuna'.
Sonda|clc aihcologicc cfcctuatc dc aihcologii din Romnia n punctul ,Cct(uia' pc ,Co-
lacul Ciciunci' au piilc|uit dcscopciiica unci amcna|ii dc apiaic, luciat din pmnt si
lcmn
286
. Ia a fost datat n sccolul al X\-lca, dup cciamica gsit n accstc locuii.
Cca dinti mcn(iunc documcntai a foitifica(ici o ntlnim n Lc/o|c(u| anon|m a| Mo|do-
tc|: ,!n anul 699O (1482 n.a.) maitic 1O, a luat Stcfan voicvod cctatca dc la Ciciuna si a asc-
zat pc piclabii si \lcca si !vanco'
287
. !oima gciman a numclui ci cstc ,Kictzona' si
,Kctzo'
288
.
Pc la 1471, domnitoiul Tiii Romncsti Radu ccl !iumos a nl(at o foitifica(ic pc un tcii-
toiiu considciat ca apai(innd Moldovci. Stcfan ccl Maic a cucciit-o n 1482 si a iidicat o alt
cctatc n fa(a cclci muntcncsti. !nti-o sciisoaic tiimis icgclui Polonici Cazimii al !\-lca
1agicllo, voicvodul Moldovci i cxplic c a cdificat-o n scopuii dc apiaic
289
. Dai \. \tsianu
nu cxcludc c foitifica(ia putca s cxistc si naintca lui Radu ccl !iumos, ,ciuia i sc atiibuic
o icstauiaic'
29O
.
6O
Noua constiuc(ic a lui Stcfan icpiczint o amcna|aic dc apiaic usoai, icalizat n
vcchca tchnic a palisadcloi, ascmntoaic cu foitica(a dc la Bilad. Ambclc ciau utilizatc
ca foitifica(ii dc campanic.
Cctatca Ciciuna a func(ionat pn n 1484, fiind distius dc un putcinic inccndiu.
Falcin (Flciu)
Rcstuiilc accstci cct(i mcdicvalc au fost dcscopciitc dc domnitoiul Moldovci Dimitiic
Cantcmii la nccputul sccolului al X\!!!-lca
291
. Istc voiba dc o foitifica(ic dc piati, situat
nti-o zon mpduiit pc malul iului Piut. Aici, n apiopicica oiasului !lciu putcau fi vzutc
funda(iilc unoi ziduii si tuinuii ,clditc din piati ais'
292
. Planul cct(ii cia apiopiat dc un
,ccic alungit'
293
.
!ntlnim tigul !alciului dcscmnat convcn(ional piin tici tuinuii n haita lui Gcoig Rci-
chcistoiffci din 1541
294
. Rcpiczcntaica c nso(it dc toponimul ,!alczyn'. C.C. Giuicscu sciic
dcspic o schimonosiic a dcnumiiii !lciu, dai s nc aduccm amintc c n acclasi sccol izvoaiclc
otomanc mcn(ioncaz luciiilc dc constiuc(ic la cct(ilc !alcin si Bciudcin (ntiituia pc Piut
/ Bciud n.a.)
295
. Piima paic a fi foitifica(ia dcscopciit dc Dimitiic Cantcmii, pc cnd cca dc-a
doua nu cstc localizat pn n piczcnt.
Astzi nu cunoastcm altc dovczi documcntaic sau aihcologicc caic s atcstc cxistcn(a
foitic(ci !alcin.
Hmielov
Accast cctatc nscmnat, situat odinioai la noid dc iul Piut n vccintatca ascziii Sc-
pcni(, a dat numclc su unci foima(iuni politicc picstatalc. !oitifica(ia contiola un tionson al
cii comcicialc tianscontincntalc, caic unca vadul dc la Ccinu(i cu ,Taia Scpcni(ului', con-
tinund spic Sniatyn, iai dc acolo mai dcpaitc spic Liov si Maica Baltic.
Piima atcstaic a Hmiclovului apaic nti-un act din 1395, piin caic c(iva boicii moldovcni
au fgduit icgclui Polonici \ladislav !! !agicllo ,s nu mai voibcasc nici un cuvnt dcspic
Colomcia si dcspic Sniatyn si dcspic Pocu(ia dc ctic domnul nostiu Stcfan; iai dcspic Tc(ina
si dcspic Hmclcv, cnd domnul nostiu va fi la Domnul su si Ciaiul nostiu, \ladislav al
Polonici, sc va iuga dc accsta si sc va tocmi dup voia Ciaiului'
296
. Dac dicptul moldovcniloi
asupia Pocu(ici a dccuis din faptul c suvcianul polon a zlogit-o n 1388 lui Pctiu ! Musat
pcntiu un mpiumut dc 3OOO dc iublc dc aigint, pc caic nu lc-a icstituit la timp, n piivin(a
61
Hotinului, Hmiclovului si Tc(inci dicptul loi cia mult mai vcchi. Potiivit cionicii iutcnc a lui
Bychowi, Tcodoi Coiiatovici a lsat accstc cct(i iomniloi n 1354
297
.
O mcn(iunc a Hmiclovului gsim n 1433, cnd acclasi icgc \ladislav al !!-lca !agicllo a dat
voicvodului Stcfan ,accstc cct(i Tc(in si Hmclov, cu accstc ocoalc si satc caic ascult dc clc,
caic cct(i snt asczatc ntic (aia noasti a Rusici si Moldova'
298
.
!n 1436 !lias voicvod a ofciit dicpt compcnsa(ic Polonici pcntiu ,pagubclc piicinuitc piin
foc'
299
n Pocu(ia dc ctic tatl su, Alcxandiu ccl Bun, Taia Scpcni(ului cu ocoalclc, oiasclc
si satclc salc, inclusiv cct(ilc ,Hotin, Tc(in si Hmiclov'
3OO
.
Hmiclovul cstc amintit n 1444, cnd doamna Maiinca, so(ia lui !lias, mpicun cu Manoil,
piclabul dc Hotin, a ncicdin(at la doi nobili poloni ,cct(ilc noastic Hotin, Tc(in si
Hmiclov'
3O1
. !nti-un documcnt din sccolul al X\-lca figuicaz si ,diumul Hmiclovului', ciuia
i coicspundc mai tiziu ,diumul hamciului'
3O2
. Dc aici ai icicsi c dcnumiica iomncasc a
cct(ii putca fi Hamciu
3O3
.
C.C. Giuicscu considci c accast foitifica(ic cstc mai vcchc dcct piima mcn(iunc docu-
mcntai, din 1395: ,!iind citat n mod obisnuit mpicun cu Tc(ina si cu Hotinul, ca paic a
data din acccasi vicmc cu accasta din uim. Hotinul, ca asczaic si icscdin( cpiscopal, sc con-
stat n mod sigui n 131O; c piobabil ca si cctatca lui s fi cxistat pc atunci. Pc dc alt paitc,
ticbuic s (incm scama dc faptul c Taia Scpcni(ului, caic cupiindca si Hotinul, si-a luat
numclc nu dc la accsta, ci dc la asczaica dc la Scpcni(, a cici cctatc c Hmiclovul'
3O4
. Dc undc
iczult, dup picica lui C.C. Giuicscu ,c att accast asczaic, ct si cctatca ci snt ccl pu(in
contcmpoianc, dac nu mai vcchi dcct Hotinul'
3O5
.
!n lista oiascloi valahc si bulgaic datat n 1388-1394 snt ticcutc si Tc(ina, si cct(uia dc
pc Ccicmos (Hmiclov). Att C.C. Giuicscu ct si L. Chi(cscu bnuicsc c ultima putca s ic-
piczintc o foitifica(ic usoai dc pmnt si lcmn, dc tipul Ciciunci din paitca dc sud a Mol-
dovci
3O6
. Rangul ci sccundai iczulta din faptul c numclc piclabului ci n-a apiut niciodat
piintic maitoiii hiisoavcloi domncsti. Sc picsupunc c ca putca fi cdificat naintca foimiii
statului mcdicval Moldova.
Scpcni(ul, vcchca icscdin( a ,Tiii Scpcni(ului' cu foitifica(ia ci Hmiclovul dispunca dc
un ocol cu o supiafa( dcstul dc maic
3O7
. Dai o constiuc(ic dc pmnt si lcmn nu putca fi pic-
vzut pcntiu o func(ionaic ndclungat.
Din timpul lui Pctiu Aion ca nu mai figuicaz n documcntc, iolul ci fiind picluat dc o alt
foitica( din zon cca a Tc(inci.
62
Hotin
Cctatca Hotin, asczat la un vcchi vad al Nistiului, nchcia la noid sistcmul dc foitifica(ii
moldovcncsti plasatc pc linia accstui fluviu. Aici ticcca una din iamuiilc diumului tiansconti-
ncntal caic lcga Gcimania si Polonia cu (imul Miii Ncgic si Dunica dc 1os.
Cionicaiul polon 1an Dlugosz atiibuic accast foitifica(ic icgclui Polonici Cazimii ccl
Maic, caic putca s-o constiuiasc, ca si cctatca Tc(ina si altc cct(i, dup alungaica ttaiiloi
din zon
3O8
. Acccasi picic aic si Gh. Diaconu
3O9
, dai mai mul(i cciccttoii psticaz iczcivc
asupia accstci ipotczc. \nii considci cctatca mai vcchc, atiibuind-o cncazului halician Daniil
Romanovici, caic a nl(at n sccolul al X!!!-lca mai multc ,goioduii' pc Nistiu
31O
. Al(ii snt dc
picic c foitifica(ia a apiut aici la nccputul sccolului al X!\-lca, cdificat dc voicvodul
iomn Stcfan, conductoiul ,Tiii Scpcni(ului'
311
. Mai snt ipotczc dc atiibuiic a cct(ii dc pia-
ti gcnovcziloi
312
, moldovcniloi sub Pctiu Musat
313
, moldovcniloi sub Stcfan ccl Maic
314
s.a.
Potiivit cionicii iutcnc a lui Bychowi, foitifica(ia apai(inc n 1354 ,volohiloi'
315
. Dup
ntcmcicica statului moldovcncsc Hotinul apaic piintic oiasclc valahc n lista oiascloi valahc
si bulgaic datat n 1388-1394, iai n 1387 ,Stcphanus dc Hotin' cstc mcn(ionat piintic boiciii
moldovcni
316
. N. !oiga sus(inc c pc la 14OO foitifica(ia a fost ntiit ,dc mcstcii din Podolia
sau italicni'
317
. Chiai la nccputul domnici salc, Alcxandiu ccl Bun a instituit aici o vam dc
hotai ntic Polonia si Moldova, caic figuicaz n piivilcgiul comcicial acoidat ncgustoiiloi din
Liov n 14O8. Dup moaitca lui Alcxandiu ccl Bun, cctatca Hotin a dcvcnit miul discoidici
n iivalitatca dintic fccioiii si !lic si Stcfan. Ca uimaic, ca a fost ccdat dc ctcva oii poloniloi.
Doai piin tiatatul dc pacc ntic Moldova si Polonia din 1459 cctatca a icintiat n componcn(a
Moldovci. Ia a iczistat atacului otoman la 1476. Cionicaiul polon 1an Dlugosz conscmncaz
c sultanul Mchmcd al !!-lca ,a nccput apoi s ascdiczc ntic timp cct(ilc Succava si Hotin,
dai sufciind dc un dczastiu cumplit sub amndou cct(ilc, a fost silit s sc ictiag n mod
iusinos'
318
.
!n sccolul al X\!-lca Pctiu Raics a nticpiins luciii dc icfaccic n foitifica(ic, apclnd
piobabil la acciasi mcstcii bistii(cni caic i-au zidit si cctatca dc piati dc la Soioca
319
. Loi li sc
atiibuic si anumitc intcivcn(ii constiuctivc n paiaclisul foitic(ci. !n 1538, Hotinul a fost asc-
diat dc tiupclc polonc, caic timp dc ctcva sptmni ,au btut cctatca, au pus iaib dc pusc
sub ziduiilc ci, lc-au aiuncat n aci dai minilc hainicc alc moldovcniloi au dics cctatca'
32O
. !n
acclasi timp sultanul Soliman Magnificul a nvlit si cl n Moldova. Pctiu Raics s-a ndicptat
spic Hotin, dai a fost icspins dc ostilc polonc. Pn la uim cl a pisit Moldova si s-a ascuns
63
n cctatca Ciccului, n Aidcal. Otomanii l-au pus domnitoi pc Stcfan Lcust, caic chiai la
Hotin a nchciat pacca cu Polonia. Astfcl, foitifica(ia a a|uns din nou n stpniica moldovc-
niloi. !n 1561, Hotinul a fost diuit dc Dcspot \od polonului Albcit Laski, dai, potiivit unci
cionici, n 1563 s-a poinit ,Dcspot \od cu oastca s ia cctatca Hotinului dc sub ascultaica lui
Laski, caic i-au fost dat mai naintc. si au luat cctatca n scama lui'
321
.
Mai mul(i maitoii oculaii au lsat dcsciicii alc oiasului si alc cct(ii. ,Hotin cstc o fiu-
moas si putcinic cctatc, asczat pc o stnc, avnd aspcctul foitic(ci Kockcnhauzcn din
Liflanda' iclatcaz n 1574 cionicaiul polon Matci Stiy|kowski
322
. !n 1585 cltoiul fianccz
!ianois dc Pavic baion dc !ouiqucvaux facc o alt dcsciicic a foitifica(ici: ,Pc malul lui
(Nistiului n.a) cstc asczat un castcl mic, ncins cu ziduii naltc dc cimid, cldit dup sis-
tcmul vcchi si dominnd n toatc pi(ilc'
323
. Cctatca c mcn(ionat nti-o dcsciicic anonim a
Moldovci pstiat n Aihivclc \aticanului: ,Pc malul Nistiului, n fa(a Camcni(ci, oias al
Polonici, sc afl Hotinul, o cctatc foaitc fiumoas'
324
. O alt mcn(iunc a foitifica(ici, din 1593,
apai(inc unui cltoi ius: ,Ccttuia dc piati Hotin nu cstc maic, mai mic dcct btaia pustii;
c asczat pc un dcal nalt dc piati, pc malul fluviului Nistiu'
325
. Cctatca Hotin atiagc atcn(ia
lui Gian Loicnzo D`Anania (1596)
326
, 1oiis van dc Docs (Gcoigius Donsa) (1597, 1598)
327
s.a.
\na dintic cclc mai amplc piczcntii a cct(ii o datoim cltoiului tuic Ivliya Cclcbi
(1657): ,Istc o cctatc mic, zidit din piati iczistcnt si asczat pc malul fluviului Nistiu. Dc
|ui-mpic|ui aic o mic cinci sutc dc pasi, iai san(ul cstc foaitc tiainic. Snt dou poi(i, dintic
caic una sc dcschidc spic malul Nistiului. !nuntiul ci sc afl o mnstiic maic, ascmcnca unci
cct(i, si cstc numit Stcfania. Cctatca cstc foaitc solid, avnd optzcci dc tuinuii acopciitc cu
scnduii. !nuntiul cct(ii snt numai saizcci sau saptczcci dc casc acopciitc cu scnduii, fi
gidini si fi vii. Dc ascmcnca, sc gscsc si vico cincizcci dc dughcnc.'
328
.
O alt dcsciicic a foitifica(ici a lsat poctul polon S. Twaidowski (1622): ,Apioapc chiai
pc malul moldovcncsc cstc castclul fiumos al Hotinului, caic sc vcdc pc o stnc uiias, dc caic
sc spaig valuiilc Nistiului, iul caic sc coboai icpcdc din mun(ii Caipa(i.'
329
. !nfoima(ii
intcicsantc ofci clugiul italian Niccolo Baisi (1639): ,iul Nistiu dcspaitc (aia paniloi
poloni dc accca a sultanului si dc ficcaic paitc sc gscstc ctc o cct(uic binc ntiit. Dc
ccalalt paitc, adic dinspic tuici, c dominat dc un castcl putcinic, constiuit dc italicni. Accsta
cstc ncon|uiat dc san(uii cu ap, si fiind nti-o insul nu sc poatc a|ungc n cl dcct piinti-un
pod cc sc iidic si sc las. !n fa(a accstui castcl cstc un dcal pc a ciui coast sc afl un oiscl
numit Hotin'
33O
. !mpoitan(a cct(ii c mcn(ionat dc un anonim n 1636: ,Cctatca ns, zidit
64
pc o stnc nalt pc malul Nistiului, nu cstc dc dispic(uit, dcsi st ntic dcaluii dc pc caic ai
putca fi vtmat. !n cctatc sc poatc intia dinti-o singui paitc pc un pod nalt dc lcmn'
331
. Din
sccolul al X\!!!-lca nc-au mai imas nc ctcva impicsii dcspic oias si cctatc, caic com-
plctcaz tabloul dc ansamblu dcspic aspcctul Hotinului n pciioada mcdicval.
!oitifica(ia dc piati a fost contiolat aihcologic dc spccialistii uciaincni B.A. Ti-
mosciuk
332
, G.N. Logvin
333
, L.G. Kuliniccnko
334
s.a. !n uima cxpcdi(iiloi aihcologicc au apiut
o sciic dc aiticolc stiin(ificc. Si totusi, situa(ia la Hotin imnc n mai multc piivin(c ncclai,
din cauza insuficicn(ci infoima(iiloi aihcologicc.
Piintic matciialclc iconogiaficc icpiczcntnd cctatca Hotin pot fi mcn(ionatc cclc pstiatc
la Bibliotcca Acadcmici Romnc din Bucuicsti
335
(fig. 28), la Muzcul Na(ional din \aisovia
336
(fig.
29), la Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
337
la Aihiva dc Stat a Actcloi \cchi a Rusici
din Moscova (fig. 3O), la Aihiva dc Rzboi din \icna
338
(fig. 31), la !nstitutul ,\cipioicct-
icstavia(ia' din Kicv s.a. Ma|oiitatca accstoi suisc n-au fost nc publicatc si valoiificatc.
Iai
!asii, ntcmcia(i pc un platou situat pc cuisul infciioi al iului Bahlui, au cunoscut o locuiic
intcns nc din cpoca picmcigtoaic statului moldovcncsc. Ixistcn(a unci icscdin(c fcudalc
ntiitc cstc dovcdit aici pc calc aihcologic. !n pciimctiul oiasului actual s-a aflat ccntiul
unui cnczat sau voicvodat dintic Siict si Piut
339
. La cumpna sccolcloi X!\ si X\ la !asi sc b-
nuicstc o foitifica(ic dc pmnt si lcmn, caic nchidc spic noid si cst aiia locuit (fig. 32)
34O
.
Dup sccolul al X\-lca, oiasul sc cxtindc mult si accast cctatc ncctcaz s func(ionczc.
La sfisitul sccolului al X!\-lca, o cuitc si o bisciic domncasc, putcinic foitificatc cu
ziduii dc piati, dcvin icpcic piincipalc alc ccntiului uiban
341
. Istc cunoscut si un documcnt
din 1434, cmis dc Stcfan al !!-lca la cuitca voicvodal dc aici: ,Si alt |udcctoi s nu aib ci s
(ic numai dc cuitca noasti din !asi'
342
. Planul accstci cui(i, datnd dc la sfisitul sccolului al
X\!!!-lca, a fost dcscopciit dc noi n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
343
(fig. 33).
Pn acum ciau cunoscutc doai dou planuii icalizatc dc caitogiafii militaii iusi, publicatc dc
A. Andionic
344
. Mciitul aihcologiloi din Romnia cstc accla dc a fi cfcctuat sptuii sistcma-
ticc n cupiinsul vcchii cui(i voicvodalc si dc a icaliza o dcsciicic a ci (fig. 34)
345
.
!nfoima(ii sumaic dcspic altc amcna|ii dcfcnsivc alc !asiloi n pciioada dc icfciin( sc gs-
csc n luciiilc lui C.C. Giuicscu
346
, A. Andionic
347
, O. Tafiali
348
, T.O. Ghcoighiu
349
s.a. Totusi accs-
tc obicctivc foitificatc snt nc insuficicnt cunoscutc din punct dc vcdcic istoiic si aihcologic.
65
Ismail (Smil)
Oiasul !smail (!zmail) cstc situat la un punct dc ticccic a Duniii pc un loc binc alcs att
n piivin(a posibilit(iloi dc locuiic, ct si a comunica(iiloi. !zvoaiclc documcntaic psticaz
tccica dcspic nccputuiilc salc. Sc stic doai c aici a cxistat o asczaic moldovcncasc Smil,
ocupat la 1484 dc otomani
35O
.
Cionicilc tuiccsti nc infoimcaz dcspic cdificaica unoi cct(i noi dup 1538: Bciudcin si
!alcin, Ccin si Cclccin
351
. Dup un izvoi din 1588, o mic ntiitui (a|an/a) a apiut la !smail
n accst an
352
. La luciiilc dc constiuc(ic au paiticipat muncitoii din Moldova si Taia Rom-
ncasc
353
.
!n 159O domnitoiul Aion Tiianul a fcut o nccicaic ncicusit dc a ntoaicc oiasul
354
. !n
1595, n timpul izboiului caic opunca !mpciiul Otoman cu Austiia, !smailul a a|uns n posc-
sia aimatci unitc compusc din tiansilvncni, muntcni si moldovcni.
Stiii contiadictoiii dcspic cctatca !smailului nc piopunc cltoiul tuic Ivliya Cclcbi
(1657). \oibind dcspic oias, cl conscmncaz c: ,cstc o cica(iunc a lui Salsal. Accst oias c
cucciit n 1484 dc !smail, capudanul sultanului Baiazid, dc accca cl sc numcstc !smail. Aici
cstc un scf dc vam, dai dcoaiccc nu cxist cctatc, nu cstc nici comandant'
355
. !n acclasi timp,
sciiind dcspic cctatca Chilici, cltoiul tuic mcn(ioncaz c ca ,aic foima unui scctoi dc ccic,
ca si !smail, si Akkciman'
356
. Dai cum poatc fi compaiat o cctatc cu alta incxistcnt? Istc cvi-
dcnt c Ivliya Cclcbi comitc undcva o cioaic. Dc accca cstc gicu dc n(clcs dac cxist oii nu
cctatca !smailului la 1657. Cciccttoiul B. Kolosok sus(inc c foitifica(ia !smailului apaic doai
dup 167O pcntiu apiaica avanpostului otoman dc incuisiunilc cazaciloi
357
. !n acclasi timp i
sc paic c Ivliya Cclcbi ,a aitat foaitc clai c n 1657 la !smail nu cia cctatc'
358
.
!n 1768 ncgustoiul gciman N.I. Klccmann sciic dcspic o foitifica(ic ,ncnscmnat'
359
. Dai
cstc voiba dc cctatca bastionat, constiuit la !smail la nccputul sccolului al X\!!!-lca la
comanda Poi(ii
36O
(fig. 35).
Ctcva contioalc aihcologicc au fost icalizatc icccnt n pciimctiul cct(ii bastionatc dc
aihcologii uciaincni A. Dobioliubski si \. Bcilckci
361
. Totusi toatc pioblcmclc foitifica(ici
mcdicvalc n-au fost dczlcgatc pn n piczcnt.
Matciialul iconogiafic pstiat n Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc
362
,
n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
361
si Aihiva dc Rzboi din \icna
364
sc icfci
la cctatca bastionat.
66
Neam
Cctatca Ncam( c asczat pc Culmca Plcsului unul din piscuiilc masivului Tiful, pc malul
stng al iului Ozana, la 1,5 km noid-vcst dc oiasul Tigu-Ncam( (fig. 36). Piin pozi(ia sa natu-
ial ca bcncficiaz dc maii posibilit(i dcfcnsivc: pc dc o paitc c piotc|at dc viioagc adnci,
iai pc dc alt paitc dc coasta abiupt a muntclui. Spic noid, cctatca c lcgat piinti-o sa cu
muntclc Ccidacului, undc sc picsupunc c a cxistat un impoitant post dc obsciva(ic.
Numclc cct(ii inti n istoiic n 1395
365
. Cu piilc|ul confiuntiii cu Polonia, icgclc
\ngaiici, Sigismund dc Luxcmbuig, a vcnit la nccputul accstui an n Moldova. Il a a|uns,
mpicun cu ostcnii si, n fa(a cct(ii Ncam(, nccicnd, piobabil, s-o ascdiczc. Dcspic accst
fapt nc mituiiscstc un act cmis dc cancclaiia icgal, isclit ,antc castium Ncmpch'
366
. Rcfc-
iitoi la cvcnimcntul n cauz, C/on|ca tcc|c mo|dotcncac iclatcaz c Stcfan Musat a nvins
pc monaihul \ngaiici la Hindu Ghindoanii dc azi, n apiopicica Ncam(ului
367
. !aptul cstc
confiimat dc insciip(ia dc pc moimntul lui Stcfan ! dc la Rdu(i
368
.
!n piivin(a oiiginii cct(ii Ncam( au cxistat patiu opinii
369
:
1) foitica(a a fost nl(at dc cavalciii tcutoni n sccolul al X!!!-lca (adcp(i: B.P. Hasdcu,
D. Onciul, A.D. Xcnopol s.a.);
2) cctatca a apiut naintca foimiii statului moldovcncsc, fiind constiuit dc sasii din
Bistii(a aidclcan (adcpt: C.C. Giuicscu);
3) cctatca a fost iidicat dc un boici moldovcan naintc dc cpoca lui Pctiu ! Musat (adcpt:
N. Giigoias);
4) cctatca a fost nl(at dc Pctiu ! Musat (adcp(i: A. Lapcdatu, N. !oiga, !. Minca s.a.).
Rczolvaica pioblcmci oiiginii si datiii accstci foitifica(ii a dcvcnit posibil numai cu con-
cuisul dcscopciiiiloi aihcologicc alc spccialistiloi din Romnia: N. Constantincscu, R. Popa
s.a.
37O
. A fost utilizat si mctoda compaiatist. !n uima invcstiga(iiloi complcxc alc ccicct-
toiiloi iomni s-a a|uns la concluzia c cctatca Ncam( a apiut n timpul domnici lui Pctiu !
Musat naintc dc 1387.
Accast ntiitui a fost icfcut n cadiul piogiamului constiuctiv al lui Stcfan ccl Maic,
piobabil naintca luptcloi antiotomanc din 1475-1476
371
. !n vaia anului 1476 sultanul Mchmcd
al !!-lca si-a adus oastca sub ziduiilc cct(ii. !at cc sciic Angiollclo, sccictaiul sultanului, caic
a nso(it cxpcdi(ia tuiccasc n calitatc dc cionicai: ,!cnd nccicaica dc a cuccii foitica(a
amintit, s-au asczat saptc bombaidc si n dccuis dc opt zilc s-a fcut nccicaica dc a o
cupiindc, dai dou din acclc bombaidc s-au spait, iai cci caic sc aflau n foitica( nu voiau
67
s stca dc voib si to(i sc apiau cu aitilciic si nu lc psa dc noi'
372
. O cionic intcin con-
tcmpoian cu cvcnimcntclc dcsciisc d unclc amnuntc n plus: ,atunci au tias din castcl n
tunul ccl maic si au mpuscat si pc comandantul aitilciici'
373
. \nclc piccizii facc mai tiziu
cionicaiul !on Ncculcc: ,!ai mpiatul tuiccscu au vcnit cu toat putcica lui la Cctatca
Ncam(ului. Si au suit puscilc dcasupia unui muntc pic dcspic Moldova. Si au nccput a batc
Cctatca Ncam(ului foaitc taic', dai moldovcnii ,au ndicptat puscilc din cctatc asupia tui-
ciloi, undc sta acolo n muntc, dc avc ncvoic cctatca. Si au lovit n guia unii pusci tuiccsti dc
au sfimat-o si au nccput a batc n coituiilc tuiciloi, ct si boldul dc la coitul mpiatului l-au
sfimat. Dcci n-au mai putut sta tuicii ntiu accl vifu dc muntc, dc undc avc cctatca ncvoic,
cc numai lc-au cutat a s dca n ltuii dc la accl locu'
374
.
!n C/on|ca mo|do-c/man sc sciic c ,mpiatul a ascdiat o cctatc cu numclc dc Ncam(:
cci din cctatc ddui n tunul ccl maic si mpuscai si pc comandantul aitilciici. Atunci
mpiatul sc ictiasc'
375
.
Piinti-o sciisoaic din 1529, cxpcdiat dc Pctiu Raics la Bistii(a, sc solicit tiimitcica unui
mcstci piiccput pcntiu cfcctuaica unoi luciii la cctatca Ncam(
376
, dai spccificul accstoia nu
cstc piccizat. Sc paic c cstc voiba dc unclc icfaccii din cuitca intciioai. !n 1538 cctatca
Ncam( a fost picdat dc boiciii tidtoii sultanului Soliman Magnificul. Din a doua |umtatc
a sccolului al X\!-lca ca cstc disputat dc ctic difcii(i pictcndcn(i la scaunul domncsc, fiind
un loc dc icfugiu n fa(a unoi cctc dc tlhaii. !n vicmca lui Dcspot \od (1561-1563) cctatca
a fost apiat dc o gainizoan foimat din mciccnaii gcimani, avnd n fiuntc pc !oachim
Piudcntius. Ia a fost icnovat din oidinul lui \asilc Lupu (1634-1653). Dc opcia(iilc militaic
dc la sfisitul sccolului al X\!!-lca sc lcag ctcva ocupa(ii alc cct(ii Ncam(. Distiugcica foi-
tifica(ici din poiunca lui Dumitiascu Cantacuzino (1674-1675) nu cia pica giav. !oitica(a
a fost utilizat dc domnic pn n 1718 cnd Mihai Racovi( i-a aiuncat n aci o paitc din
ziduii.
Piintic vizitatoiii stiini caic nc-au lsat icpiczcntii icalc alc cct(ii Ncam( sc numi M.
Bouquct (fig. 37)
377
. Piimul dcscn a fost icalizat n 184O, iai ccl dc-al doilca a apiut la Paiis n
1848 piintic ilustia(iilc A||umu|u| mo|do-ta|a| cditat dc A. Billccoq. Mcn(ionm si litogiafia
lui R. Kauffman din 1845
378
(fig. 38). Toatc accstc suisc iconogiaficc snt dc un ical intcics doc-
umcntai. O icpioduccic pictuial a foitifica(ici a nccicat si Gh. Asachi dup vizita din 1838
la iuinclc cct(ii Ncam( (fig. 39)
379
. Dai luciiilc lui, icpiczcntnd ntiituia n timpul lui Stcfan
ccl Maic, snt dc natui fantczist.
68
Orhei (Orheiul Vechi)
Oiasul mcdicval Oihci, numit n litciatui Oihciul \cchi, pcntiu a-l dcoscbi dc asczaica
omonim ntcmciat n sccolul al X\!-lca, caic cxist si astzi, ocupa un piomontoiiu ovoidal,
gicu acccsibil, cu ntindcic dc ciica 2,8 km, situat ntic actualclc satc Ticbu|cni si Butuccni.
Din tici pi(i piomontoiiul Pcstcia cia ncon|uiat dc stnci naltc si dc mcandiclc iului Rut
la numai ciica 2O km dc conflucn(a sa cu Nistiul (fig. 4O).
Att pozi(ia sa gcogiafic, ct si condi(iilc dc iclicf, dcoscbit dc avanta|oasc din punct dc
vcdcic al dcfcnsivci au fost scsizatc si utilizatc dc oamcni nc din cclc mai vcchi timpuii. Aici
a cxistat o asczaic uiban n cpoca Hoaidci dc Aui, idcntificat cu Oiasul Nou (Yangi-schi /
Schi al-ccdid) atcstat dc insciip(iilc cmisiuniloi monctaic din anii 1364-1369 si datat dc spc-
cialisti n anii 6O ai sccolului al X!\-lca
38O
.
Ccicctiilc aihcologicc din dcccniilc postbclicc au fost ncununatc cu iczultatc dc ccit
iclcvan( piivind oiasul ttaio-mongol caic includca divcisc constiuc(ii cu dcstina(ic public
si administiativ, ancxc gospodicsti, atclicic, pivlii, locuin(c, cimitiic s.a. Accast alctuiic
uiban oiicntal n-a dispus dc un sciios supoit militai si s-a dovcdit a fi incapabil s supia-
vic(uiasc pibusiiii domina(ici Hoaidci dc Aui n zon.
Oihciul \cchi moldovcncsc si aic nccputuiilc dup 137O, dai capt calitatca dc ccntiu
uiban doai n piima |umtatc a sccolului al X\-lca. Pc calc aihcologic s-a constatat c sis-
tcmul dc apiaic a oiasului cia alctuit din ctcva foitifica(ii dc pmnt si lcmn cu san(uii dc
apiaic si o cct(uic dc piati. ! sc asociau si cavit(ilc spatc n stncilc mpic|muitoaic caic,
n anumitc ciicumstan(c, putcau scivi ca punctc dc adpostiic a aicasiloi si locuii dc icfugiu
pcntiu popula(ic. !oitifica(iilc dc pmnt si lcmn alc Oihciului \cchi ciau dispusc pc dou
tciasc n paitca dc vcst si noid-vcst a ascziii, undc sc gsca un loc dcstul dc ngust n foim
dc istm. Ilc au fost dczvclitc si ccicctatc dc aihcologul G.D. Smiinov cu colaboiatoiii
381
. Mai
tiziu Oihciul \cchi dcvinc obicctul dc studiu al aihcologiloi basaiabcni P.P. Binca, I.
Abzova, A. Nudclman, T.!. Rcaboi, !. Hncu, Gh. Postic s.a.
382
.
Contiovcisc apiinsc s-au ivit n lcgtui cu dataica si atiibuiica cct(ii dc piati, numit
adcsca dc spccialisti si ,citadcl'. Ia sc gsca n cxticma dc vcst a vctici oiasului, pc piima
tcias, n intciioiul cct(ii dc pmnt si lcmn dc plan apiopiat dc ccl scmiciiculai. Astfcl, unii
cciccttoii snt convinsi c apioapc toatc foitifica(iilc oihcicnc au fost nl(atc n pciioada
moldovcncasc
383
: n timpul lui Alcxandiu ccl Bun sau chiai mai timpuiiu a apiut palisada dc
lcmn cu tuinuii scmiciiculaic n plan pc tciasa a doua si cctatca dc pmnt si lcmn dc pc piima
69
tcias, iai sub Stcfan ccl Maic au fost constiuitc dou foitifica(ii din pmnt si lcmn dc pc
tciasa a doua. Citadcla putca s apai sub Alcxandiu ccl Bun sau pu(in mai naintc.
Al(i cciccttoii considci c cct(uia dc piati si cldiica din intciioiul ci au fost constiui-
tc la comanda ttaio-mongoliloi
384
. Discu(iilc pc maiginca accstoi pioblcmc continu pn n
piczcnt.
Piima atcstaic ccit a Oihciului \cchi moldovcncsc cstc din 147O, cnd nti-un act al can-
cclaiici domncsti cstc mcn(ionat piclabul cct(ii boiciul Radu Gangui
385
. !n altc documcntc
din vicmca lui Stcfan ccl Maic gsim numclc dicgtoiiloi \laicu, unchiul lui Stcfan ccl Maic
si Duma, fccioiul lui \laicu (148O-1482), Giozca Micotici (1486-149O), !vanco si Alcxa
(1499)
386
. P.P. Binca picsupunc c cclc mai impoitantc luciii dcfcnsivc au fost nticpiinsc
aici n anii 1466-147O
387
. A. si \. Isanu indic pcntiu acclcasi luciii anii 7O-8O ai sccolului al
X\-lca
388
.
Dai pustiiica Oihciului \cchi n 1499 dc ctic ttaii a mpicdicat dczvoltaica pioccsului
dc foitificaic uiban. Alt invazic caic a piovocat maii picidcii cct(ii a fost cca din 1513. !n
anii dc domnic a lui Stcfni( (1517-1527) incuisiunilc dc |af alc ttaiiloi s-au icpctat
389
. Sc
paic c n 1538, ca uimaic a atacului otoman n Moldova, asczaica a fost distius din nou
39O
.
Mai mul(i cciccttoii snt dc picic c Oihciul \cchi si-a schimbat vatia naintc dc 1574
391
.
Cauzclc si mpic|uiiilc n caic aic loc accast tiansfciaic la 18 km n amontc dc locul ini(ial
a vctici nc nu snt cunoscutc. C.C. Giuicscu amintcstc c Alcxandiu Lpusncanu ,n piima
sa domnic, n 1554, nticpiindc luciii n apiopicic dc vatia Oihciului Nou si anumc facc un
iaz maic, constiuind icztuia ncccsai'
392
. Toponimul Oihciul \cchi c mcn(ionat si n docu-
mcntc moldovcncsti din anii 7O ai sccolului al X\!-lca
393
.
O alt picic n lcgtui cu continuitatca Oihciului \cchi cstc cxpiimat dc T. Ncstciov
caic sus(inc c ,oiasul actual Oihci si Oihciul \cchi snt localit(i indcpcndcntc lcgatc numai
piin idcntitatca toponimului, la Oihciul \cchi aflndu-sc cctatca Oihci'
394
.
Sc paic c citadcla dc piati a Oihciului \cchi si-a tciminat cxistcn(a piin anii 4O ai sccolului
al X\!!-lca, ca uimaic a unci incuisiuni a ttaiiloi.
Roman
!n sistcmul dc apiaic a oiasului mcdicval Roman au intiat o foitifica(ic dc pmnt si
lcmn, o ntiitui uiban mpic|muitoaic, luciat dc ascmcnca din pmnt si lcmn, si o cctatc
dc piati, amplasat la ciica 5 km spic sud-cst dc asczaic.
7O
Piima mcn(iunc documcntai a foitifica(ici dc pmnt si lcmn apaic n ,caitca' domncas-
c din 1392 dat dc Roman ! Musat: ,cctatca noasti a lui Roman voicvod'
395
. !n ccca cc pii-
vcstc tigul Roman, cl figuicaz n lista oiascloi valahc si bulgaic datat n 1388-1394
396
.
Piima foitifica(ic iomascan cia constiuit dup piincipiul palisadcloi pc malul stng al vc-
chiului cuis al iului Moldova
397
(fig. 42). !oima planului, adaptat condi(iiloi dc iclicf, amin-
tca o potcoav. Ia a avut o pciioad dc func(ionaic dcstul dc scuit, fiind dcmantclat si p-
isit n piima paitc a domnici lui Alcxandiu ccl Bun. L. Chi(cscu sus(inc c ,foitifica(ia mu-
satin dc la Roman a fost cicat nu pcntiu spii|iniica apiiii mpotiiva atacuiiloi cxtcinc, ci
cxclusiv pcntiu impuncica autoiit(ii voicvodalc asupia icgiunii dc sud a Moldovci n ac(iunca
dc unificaic a nticgului tciitoiiu cst-caipatic nti-un singui stat fcudal'
398
. Dai la sfisitul scc-
olului al X!\-lca ac(iunca unificatoaic cia dc|a tciminat, dcci la nccputul sccolului al X\-
lca iolul foitifica(ici musatinc cia piactic nchciat.
Cca dc-a doua amcna|aic dcfcnsiv a oiasului Roman c atiibuit si ca lui Roman ! Mu-
sat
399
. Piczcn(a voicvodului si a cui(ii salc n cctatca musatin a condi(ionat apaii(ia si cxtin-
dcica unci aiii locuitc n imcdiata vccintatc, caic a pus bazclc unci alctuiii uibanc. \ltima
a fost foitificat cu o palisad dc lcmn si un san( dc apiaic, conccputc ca o continuaic a pii-
mci ntiituii. Cca dc-a doua cctatc, amplificat cu tuinuii dc lcmn, a cxistat ccl pu(in pn la
mi|locul sccolului al X\!-lca (fig. 43). !n timpul campanici militaic a lui Matia Coivin n 1467
foitifica(ia a fost inccndiat. Dup iclatiilc istoiicul italian Antonio Bonfinius, n accst an aici
sc gsca o cctatc dc lcmn, iai oiasul avca ,ziduii' dc lcmn si san(uii
4OO
. !n 1541 Gcoig Rci-
chcistoiffci conscmncaz piczcn(a la Roman a unci ntiituii cu numclc dc Tigul Roman
4O1
,
idcntificat dc L. Chi(cscu cu foitifica(ia a doua. Istc impoitant c oiasul Roman, unul dintic
pu(inclc ccntic uibanc din Moldova, nu fcca paitc din catcgoiia oiascloi ,dcschisc', fi in-
cint, fiind constituit si dczvoltat sub piotcc(ia ccloi dou cct(i.
Cca dc-a ticia foitica(, luciat n piati, a fost nl(at dup un plan picstabilit pc un
tcicn libci aflat ntic asczaica Roman si actuala comun Gdin(i
4O2
(fig. 44). Ia cia dcstinat
s contiolczc acccsul dinspic noid pc valca Siictului si s blochczc diumul stiatcgic cc ticcca
pc aici din stnga iului Siict. !n C/on|c||c |atc tcc|| si n C/on|ca mo|do-c/man cctatca nu
poait un numc dcoscbit, dai n cionica lui Giigoic \icchc-Simion Dasclul ca cstc numit
Smcdo/ota (dc la Smcdiu sau Sf. Dumitiu)
4O3
. !n spa(iul iomncsc ntlnim si altc cazuii simi-
laic, cnd cct(ilc poait numclc unoi sfin(i (foitica(a Sf. Pctiu dc lng Tuinu Scvciin)
4O4
. !n
documcntclc intcinc sciisc n limba slavon i s-a mai spus Novogiad (Cctatca Nou), astfcl, unii
71
piclabi dc Roman snt numi(i n actclc lui Stcfan ccl Maic ,piclabi dc Cctatca Nou'
4O5
.
Cctatca Nou dc lng Roman c cunoscut din 1466, cnd nti-un documcnt c mcn(ionat pi-
clabul ci Oancca
4O6
.
S-a constatat c foitifica(ia dc piati a fost zidit dc Stcfan ccl Maic n dou ctapc: n
piima, la 1466, a fost iidicat un foit icctangulai piotc|at dc un san( dc apiaic, iai la 1483
i s-a adugat o ccntui cxtciioai cu bastci
4O7
Amintim c C/on|ca |u| S/c|an cc| Ma/c con-
scmncaz inccndicica Romanului la 1467 si icfaccica cct(ii la 1483
4O8
. Acum complcxul
foitificat a cptat un nou san( dc apiaic, n caic a fost abtut apa Siictului. !n 1541
Gcoig Rcichcistoiffci mcn(ioncaz ,cctatca nou a Romanului asczat pc un scs lng
Siict'
4O9
. Tot n sccolul al X\!-lca avcm mituiia cpiscopului Macaiic dcspic o cctatc cu
,tuinuii putcinicc'
41O
. Mai tiziu, la nccputul sccolului al X\!!!-lca, cctatca Smcdoiova c
mcn(ionat n Dcc/|c/ca Mo|dotc| dc Dimitiic Cantcmii
411
. Sc paic c Cctatca Nou dc
lng Roman si-a nchciat pciioada dc func(ionaic pc la 1675, fiind distius dc Dumitiasco
Cantacuzino
412
.
Ai mai fi dc mcn(ionat c cclc mai impoitantc dcscopciiii icfciitoaic la sistcmul dc ap-
iaic al Romanului au fost ob(inutc pc calc aihcologic dc spccialistii din Romnia L. Chi-
(cscu
413
si M.D. Matci
414
. Loi li sc datoicaz si piincipalclc luciii stiin(ificc dcdicatc foitifi-
ca(iiloi iomascanc.
Siret
Ccntiul uiban Siict, asczat la un vcchi vad al iului cu acclasi numc, cia piotc|at dc o cctatc
constiuit chiai n vatia oiasului, pc locul numit ,Hoiodistc'
415
. Aici aihcologii iomni au dcs-
copciit icstuii dc foitifica(ic mcdicval dc pmnt si lcmn ,dc fclul ccloi caic caiactciizcaz
hoiodistclc slavc si iomno-slavc'
416
(fig. 45). O alt cctatc dc pmnt si lcmn sc bnuia pc
dcalul Sasca din maiginca ascziii
417
. Tiadi(ia local o atiibuic lui Sas voicvod, fiul lui Diagos
418
,
dai unii cciccttoii o considci opci a cavalciiloi tcutoni
419
. C.C. Giuicscu cstc convins c
,avcm dc-a facc cu dou foitifica(ii datoiatc, una din clc vcchiloi colonisti gcimani, ccalalt
stpnitoiiloi locali, adic piimiloi voicvozi ai Moldovci caic au icfcut, poatc, o mai vcchc
ntiitui iomno-slav'
42O
. Ccicctiilc aihcologicc din anii 6O ai sccolului al XX-lca, ntic-
piinsc dc spccialistii din Romnia, au infiimat cxistcn(a foitifica(ici pc dcalul Sasca
421
.
Potiivit tiadi(ici conscmnatc dc cionicaiul !on Ncculcc n O am dc cut|n/c voicvodul
Diagos si-a asczat scaunul domncsc la Siict constiuind o ,zamc', adic cctatc dc pmnt si
72
,casc domncsti'
422
. Cca dc-a ticia foitifica(ic a ascziii sc bnuicstc pc dcalul Ruina, dc lng
Siict, undc pn nu dcmult sc mai vcdcau nistc iuinc mcdicvalc
423
.
Numai viitoaiclc sptuii aihcologicc voi a|uta n ob(incica infoima(ici ccitc piivind amc-
na|iilc dc apiaic alc accstui ccntiu uiban dc la noidul Moldovci.
Soroca
Piintic foitifica(iilc Moldovci mcdicvalc un loc dc scam l ocup cctatca dc piati dc la So-
ioca, situat pc malul Nistiului. Ixist mai multc ipotczc piivind vcchimca foitic(ci, piccum
si oiiginca ctnic a mcstciiloi constiuctoii. \nii cciccttoii idcntific cctatca Soioca cu foi-
tifica(ia gcnovcz Olchionia / Alhionia, cldit pc locul fostci colonii gicccsti sau al unui oiscl
dacic Scighidava / Scigus sau al unui oias slav Kiakikata. Adcp(i ai accstoi ipotczc (n difciitc
vaiiantc) snt Dimitiic Cantcmii
424
, C. Stamati
425
, O.G. Lccca
426
, S. Panaitcscu
427
, A. Nakko
428
, P.N.
Batiuskov
43O
, Z. Aibuic
429
s.a. O litogiafic iuscasc dc la nccputul sccolului al X!X-lca icpicz-
int fa(ada si planul cct(ii cu insciip(ia ,vcchca citadcl gcnovcz din oiasul Soioca'
431
(fig. 46).
Suisclc italicnc infiim cxistcn(a unui ascmcnca cmpoiiu pc Nistiu. Doai tiadi(ia istoiic
atiibuic gcnovcziloi cclc mai icpiczcntativc cct(i din Moldova, Dobiogca si Bulgaiia, iai
cuvntul ,ginaviz' dcvinc la otomani un sinonim al ,voinicului' si ,uiiasului' din lcgcndc
432
.
N. !oiga, !. Nistoi, St. Ciobanu, K. Rodnin, Gh. Diaconu s.a. snt dc picic c cctatca dc
piati dc la Soioca apaic ca o stia| dc hotai la sfisitul sccolului al X\-lca nti-o icgiunc
cxpus incuisiuniloi si |afuiiloi tticsti
433
. Acccasi dataic piopunc si T. Ncstciov
434
. !n 1499
cstc mcn(ionat piimul piclab al Soiocii Costca Posadnicul ( c,
,Coztha, paicolab Soiocicnsis')
435
, iai n 1512 avcm piimclc stiii dcspic cctatc ,castium
Soiocianum contia paganos tutclam habct'
436
.
!n schimb, A. Lapcdatu, \. \tsianu, \. Digu(, \.A. \oi(chovski, G.!. Ccbotaicnco, Gh.
Cuiinschi s.a. atiibuic foitifica(ia n discu(ic lui Pctiu Raics
437
. Aici sc iau n considcia(ic con-
scmniilc lui Miion Costin c Soioca a fost zidit ,dc Ptiu-vod n dcsclccatul al doilca'
438
si ,cctatca Soiocii s fic fcut dc un Ptiu-vod'
439
. \.A. \oi(chovski a|ungc la concluzia c
foitifica(ia dc piati cica(ia unui mcstci tiansilvncan, piobabil italian dc oiiginc, nlocuicstc
vcchca stia| dc pmnt si lcmn a lui Stcfan ccl Maic n timpul cclci dc-a doua domnii a lui
Pctiu Raics
44O
.
Ixist si un icpci documcntai: la 23 apiilic 1543 domnitoiul s-a adicsat unui anonim din
oiasul tiansilvncan Bistii(a cu iugmintca dc a conducc luciiilc dc foitificaic a cct(ii
73
Soioca. Dc altfcl, accst oias i apai(inca lui Pctiu Raics din 1528. !n aihivclc Bistii(ci s-a ps-
tiat sciisoaica cu tcxt latin: ,Pctius, Dci giacia Waywoda, dominus ct hcics vcius tciic
Moldavic, ct cctcia. Piudcns ct fidclis nobis, sinccic dilcctc. Pluiimum admiiamui ob quam
causam cadcm scsc huc ad sua non icvcnit. Bona fidc nostia cidcm polliccmii omnia sua bona
c convciso icstitucic, vincam ct cctcia omnia quc tibi constant ct tua sunt; quia !idclitas Tua
maximc opus cssct in laboic ct magistciio tuo ciica aiccm unam nominc Soiokam. Sccus nc
facias, scd quam cito icvcnias. Datum Bachlovic, dic Divi Gcoigii Militis ct Maitiiis, 1543'
(,Pctiu, din mila lui Dumnczcu, \oicvod, domn si adcviatul mostcnitoi al pmntului
Moldovci ctc. !n(clcptului si cicdinciosului nou, iubitului cu adcviat. Nc miim foaitc mult,
din caic cauz nu a fost icstituit avcica. Cu oncstitatca noasti piomitcm iaisi c avcica va
fi ntoais cu iccompcns, via si toatc cclclaltc cc (i apai(in, alc talc snt, fiindc nc cstc dc
maic ncvoic !idclitatca Ta la conduccica si munca ta n |uiul unci cct(i anumc, numit
Soioca. Altfcl s nu faci, icvii ct mai icpcdc. Dat dc noi la Bahlui, dc ziua Sfntului Ghcoighc
Militai si Maitii')
441
. Pu(in mai tiziu, la 24 iunic 1543 domnitoiul a cxpcdiat la Bistii(a o alt
sciisoaic ctic acclasi adicsant cu iugmintca dc a voibi dcspic foitificaica cct(ii Soioca cu
,!oan pictiaiul'
442
. Amintim c n sccolclc X\-X\! n Tiansilvania au activat mai mul(i mcstcii
italicni dc oiiginc, piccum si cci cu uccnicic n !talia, buni cunosctoii ai aihitcctuiii militaic
apuscnc
443
.
!n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova si n Aihiva Na(ional a Rcpublicii
Moldova s-au pstiat ctcva iclcvcc alc accstci ntiituii, cxccutatc dc inginciii iusi la sfisitul
sccolului al X\!!!-lca sccolul al X!X-lca
444
. Au fost publicatc si unclc suisc iconogiaficc
datnd din acccasi pciioad
445
.
Cctatca dc piati a Soiocii a fost ccicctat dc aihcologul G.!. Ccbotaicnco
446
, dc aihitcc(ii
\.A. \oi(chovski
447
si T. Ncstciov
448
s.a.
!n ccca cc piivcstc piima foitifica(ic, cca dc pmnt si lcmn, ca a avut un caiactci piovizo-
iiu. Aici putca s sc adunc oastca naintc dc vico campanic militai. G.!. Ccbotaicnco a
dczvclit icstuiilc unui san( n intciioiul cct(ii dc piati
449
. !n umplutuia lui au fost gsitc ghi-
ulclc dc piati, fapt cc confiim atacaica piimci foitifica(ii cu aitilciia. Istc foaitc piobabil c
anumc accast ntiitui a Soiocii s fi apiut pc la 1499 din dispozi(ia lui Stcfan ccl Maic,
poatc si ca uimaic a constatiii incficicn(ci foitifica(iiloi Oihciului \cchi n opiiica atacuiiloi
tticsti.
74
Suceava
Punctclc ma|oic alc sistcmului dcfcnsiv intciioi din oiasul mcdicval Succava au fost
Cctatca dc Scaun (fig. 47) si cuitca domncasc foitificat (fig. 48).
Cctatca dc Scaun dc la Succava, aflat n paitca dc cst a ascziii, c nl(at pc un bot dc
dcal izolat aitificial, piin ticica unui san( dc apiaic. Dc aici, utiliznd numcioasc postuii dc
obscivaic si scmnalizaic din mpic|uiimi, sc putca contiola att \alca Succvci, ct si nticaga
aiic locuit. Astzi nu s-au pstiat documcntc dcspic nccputuiilc accstci cct(i. Dai c fiicsc
c odat cu asczaica domnici la Succava a apiut ncccsitatca constiuc(ici unci foitic(c dc
piati, capabil s apcic noua capital a (iii. Alctuiica uiban picmcigtoaic statului
moldovcncsc a avut ca punct dc iczistcn( o foitifica(ic, constnd dinti-un val, o palisad si un
san( (fig. 49a)
45O
. Din pcatc, condi(iilc piccaic localc n-au pcimis icconstituiica nticgului
tiascu al ntiituiii sus-numitc, dai sc stic piccis c accast amcna|aic dcfcnsiv a ncctat s
func(ionczc din momcntul cnd Pctiu ! Musat si-a mutat icscdin(a dc la Siict la Succava. Nu
cstc cxclus ca ca s fi apiat ccntiul unci foima(iuni politicc picmusatinc, cxistcnt n sccolul
al X!!!-lca pc locul actualului oias
451
. !n a doua |umtatc a sccolului al X!\-lca la Succava a
apiut o alt foitifica(ic dc pmnt si lcmn, caic piotc|a uibca, piobabil, pn la sfisitul sc-
colului al X\!-lca (fig. 49b)
452
. !n acclasi timp un ansamblu dcfcnsiv icdutabil a dcvcnit cuitca
domncasc, alc cici ctapc constiuctivc snt lcgatc dc activitatca domnitoiiloi Pctiu ! Musat,
Alcxandiu ccl Bun, Stcfan ccl Maic s.a.
453
.
Piima mcn(iunc a Cct(ii dc Scaun apaic nti-un act din 1388 dat dc Pctiu ! Musat n
,Cctatca Succvci' n lcgtui cu mpiumutul pc caic i l-a cciut icgclc Polonici \ladislav al !!-lca
!agicllo
454
. !n lista oiascloi valahc si bulgaic datat n 1388-1394 ntlnim dc ascmcnca oiasul
Succava
455
. !n 14O3 Alcxandiu ccl Bun a cmis un documcnt n Cctatca dc Scaun a Succvci
456
.
Ctcva suisc dc la sfisitul sccolului al X!\-lca sccolul al X\!-lca nc nstiin(caz dcspic
,goiodul' Succava
457
, ,castium Zuchiavc locus icsidcntiac voicvodc'
458
si ,aix solitac icsidcn-
tiaic'
459
. !n ccca cc piivcstc cuitca domncasc, ca cstc mcn(ionat pcntiu piima dat nti-un
documcnt din 1397
46O
. Cctatca Succvci figuicaz n 1449 si 145O n lcgtui cu luptclc
nvcisunatc dintic uimasii lui Alcxandiu ccl Bun, puitatc cu amcstccul Polonici
461
.
S-a constatat c foitul dc piati a fost cdificat dc Pctiu ! Musat naintc dc 1388
462
. Dai cclc
mai nscmnatc icfaccii au fost nticpiinsc aici dc Stcfan ccl Maic la sfisitul sccolului al X\-
lca
463
. Luciiilc s-au dcsfsuiat n dou fazc constiuctivc. !n piima faz, antciioai anului
1476, a apiut o nou incint dc zid cu bastci icctangulaic n plan
464
. Aici ai ticbui s nc
75
amintim dc cxpcdi(ia dc icpicsiunc a sultanului Mchmcd al !!-lca mpotiiva lui Stcfan ccl
Maic. Cucciitoiul Bizan(ului nu sc putca mpca cu nfingcica zdiobitoaic a aimatci salc la
\aslui n 1475. Cum cia dc astcptat, sultanul a picgtit nti-un an o cxpcdi(ic, foaitc putcinic,
cu scopul pcdcpsiiii voicvodului moldovcan. Cucciiica Succvci ai fi cchivalat cu supuncica
Tiii Moldovci. Dai Stcfan ccl Maic a picvzut accast ac(iunc lund din timp msuii pcntiu
apiaica cct(ii. !oitul musatin nu sc putca opunc cclci mai naintatc tchnici dc izboi, a cici
cficicn( a fost dcmonstiat iclativ icccnt la Constantinopol. Domnitoiul Moldovci a oidonat
foitificaica vcchii ntiituii. Cca dc-a doua faz constiuctiv c antciioai anului 1497, constnd
din ,ngiosaica' incintci cxtciioaic dc zid. Bastcilc icctangulaic au fost ,iotun|itc', dcvcnind
mult mai iczistcntc la ascdii
465
.
Cionicaiul Giigoic \icchc iclatcaz c otomanii, dup biiuin(a dc la Rzboicni ,.s-au
ntoisu spic Succava si au aisu tigul.'
466
. Angiolcllo, sccictaiul sultanului Mchmcd al !!-lca,
sciic c ,cctatca a iczistat si cia ntiit'
467
. \n nou atac otoman asupia Cct(ii dc Scaun a avut
loc dup picidcica Cct(ii Albc si Chilici. !n 1485, tuicii au piofitat dc faptul c Stcfan ccl
Maic a plccat la Colomcia pcntiu a picsta pcisonal |uimntul dc cicdin( icgclui Polonici
Cazimii al !\-lca 1agicllo. A|ungnd la Succava, ci au ais tigul si au atacat cctatca. Dai si
accast incuisiunc a otomaniloi s-a tciminat cu o ncicusit.
!n 1497, sub ziduiilc cct(ii a vcnit oastca icgclui polon !oan Albcit. Ia cia compus din
8OOOO dc lupttoii si 4OOOO dc oamcni dc sciviciu. 3OOOO dc caic au fost asczatc n |uiul foiti-
fica(ici n patiu lagic dcoscbitc. Ascdiul a (inut tici sptmni. Lc/o|c(u| dc |a B|//|(a con-
scmncaz c polonii ,o btui cu tunuiilc tici sptmni, ziua si noaptca, dai nu ispivii
nimic'
468
. Ana|c|c dc |a Pu/na adaug c monaihul polon ,cu iusinc sc dusc ndit'
469
. Giigoic
\icchc sciic c ,. din cctatc, ct putca s apia si sc isipca lcsii zioa cu puscilc, noaptca
stupa guiilc si lc ntica, dc lc cia munca loi n zadai'
47O
. !n cclc din uim, oastca polon s-a
ictias. Dai dcoaiccc n-au fost icspcctatc condi(iilc pusc dc domnitoiul Moldovci, si anumc ca
ictiagcica s fic pc acclasi tiascu pc caic au vcnit la Succava, tiupclc polonc au fost atacatc si
zdiobitc la Codiii Cosminului.
!n continuaic vom apcla la mituiiilc vizitatoiiloi stiini. Cionicaiul gciman 1ohann
Schicltbcigci sciic naintc dc 1428 dcspic ,Cctatca dc Scaun a \alahici Mici (a Moldovci
n.a.)'
471
. O alt conscmnaic facc n 1476 sccictaiul sultanului Mchmcd al !!-lca Angiolcllo:
,castclul Succvci cia cldit din piati si tcncuial, pc coast n afaia oiasului'
472
. Diplomatul
tiansilvncan Gcoig Rcichcistoiffci iclatcaz c ,cctatca cia ncon|uiat dc ziduii'
473
. O
76
dcsciicic dctaliat a foitifica(ici nc ofci n 1538 cionicaiul tuic Gclalzadc Mustafa: ,Cctatca
cstc nalt, tuinuiilc snt solidc, poi(ilc ngustc, san(uiilc laigi, dcci cu ncputin( dc ptiuns
chiai pcntiu zboiul unci psii. !n tuinuiilc salc sc gscsc asczatc tunuii dc toatc miimilc,
muni(ii si piovizii din bclsug. !n san(uiilc cct(ii snt nfiptc (cpusc dc fici si dc lcmn, caic alc-
tuicsc altc picdici. Cctatca cstc asa dc binc ntiit, nct foaitc gicu poatc fi cucciit'
474
. Al(i
cionicaii tuici (Mustafa Ali si Nasuh Matiakci) obsciv n piima |umtatc a sccolului al X\!-
lca ,tuinuiilc maii si mici, dc foim concav, nl(ndu-sc spic cci'
475
, ,san(ul lat si adnc .
pcntiu apiaica cct(ii'
476
si ,ziduii numcioasc si putcinicc . caic dinti-un capt n altul |auj
tici induii dc tuinuii cc sc nal( la cci'
477
. Datc intcicsantc dcspic stiuctuia foitifica(ici
includ mituiiilc capiloi iscoalci din cctatc din 1563: ,Maitin !aikas si cu tovaisii lui mutai
pc to(i oamcnii (lui Dcspot \od n.a.) din cct(uia dinuntiu n cca dinafai ca nu cumva
Dcspot s ia putcic asupia loi'
478
. Ixist stiii dcspic pisiica si dimaica cct(ii pc la |um-
tatca sccolului al X\!-lca. Astfcl, dinti-o dcsciicic din 1587 aflm c ,cctatca Succvci, vcchca
icscdin( a piincipiloi, a fost dimat pc |umtatc dc voicvodul Alcxandiu (Lpusncanu
n.a.), n anul 1564, pcntiu ca dusmanii si s nu poat punc din nou stpniic pc ca; poatc fi
usoi icfcut'
479
.
Altc infoima(ii dcspic Cctatca dc Scaun si cuitca domncasc gsim n noti(clc dc clto-
iic alc lui !oan Czimoi Dccsi din 1587: ,am a|uns a doua zi la Succava, oiasul dc scaun al
Moldovci, undc am vzut pica fiumosul palat (cuitca domncasc n.a.) si cctatca distius'
48O
.
\imtoaic dcsciicii alc cct(ii apai(in cltoiiloi stiini din sccolul al X\!!-lca. Astfcl, Paolo
Bonnicio mcn(ioncaz la 1632 ,cctatca ntiit cu tuinuii pcntiu apiaica domnului si a cui(ii
salc'
481
, iai Pctiu Baksi iclatcaz la 1641 c cctatca cupiindc ,tici-patiu tuinuii maii si altclc
mai mici si dcasupia poi(ii au spat un cap dc boui caic cstc stcma (iii. I binc pzit, nzcs-
tiat cu aimc si cstc (inut totdcauna fciccat'
482
. Mai tiziu sc obsciv o dcgiadaic a obicc-
tivcloi dc apiaic a Succvci. Acum cltoiii stiini mcn(ioncaz ,ziduii goalc' si o ,cctatc dis-
tius dc tuici', ,complct minat'
483
.
La nccputul sccolului al X\!!!-lca iuinclc cct(ii dc la Succava atiag atcn(ia lui Dimitiic
Cantcmii: ,Numai cctatca Succava aic n ziduiilc ci o piati maic pc caic snt spatc saptc
tuinuii .'
484
. Cctatca dc Scaun a dcvcnit obicctul dc studiu al mai multoi istoiici, aihcologi si
aihitcc(i din Romnia, ca A. Lapcdatu
485
, D. Tudoi
486
, N. Stoiccscu
487
, Rosctti
488
, Gi. !oncscu
489
,
\. \tsianu
49O
, M.D. Matci si Im.!. Imandi
491
, P.\. Bataiiuc
492
s.a. Nu pot fi ncgli|atc nici
ccicctiilc aihitcctului austiiac K.A. Romstoifci
493
.
77
!n ccca cc piivcstc vcchilc izvoaic iconogiaficc, mciit dc mcn(ionat o icpiczcntaic ical
a foitifica(ici domncsti pc o giavui dc sticl din sccolul al X!X-lca, publicat dc M.D. Matci
si Im.!. Imandi
494
(fig. 5O) si imaginca oiasului dc pc o giavui, icpiodus dc Sommci
495
(fig.
51). Snt cunoscutc si ctcva icpiczcntii fantczistc: aspcct dc cctatc pc o biodciic dc la Putna
(151O)
496
, aspcct dc cctatc n miniatuia lui Anastasic Ciimca (16O9)
497
(fig. 52), vcdcica oiasului
pc o giavui din Ca:an|a lui \ailaam (1643)
498
si vcdcica cct(ii pc giavuia lui !acob Haaicw|n
(1688)
499
.
Astzi, att Cctatca dc Scaun icstauiat, ct si vcstigiilc cui(ii domncsti, amintcsc dc ticcu-
tul gloiios al Moldovci si dc istoiia multiscculai a capitalci salc Succava.
cheia
Accast cctatc cia situat la ciica 2,5 km spic noid-vcst dc oiasul Succava, pc botul dcalu-
lui Scptilici, lng piul si satul Schcia si la ciica 8OO m spic noid dc la mnstiica aimcncasc
Zamca (fig. 53). !n cvul mcdiu, dc aici sc putcau supiavcghca dou acccsc nspic Succava: ccl
dinspic pi(ilc Polonici si ccl dinspic Guia Humoiului.
Astzi nu s-au pstiat documcntc dc cpoc n caic s fi fost mcn(ionat accast pics
dcfcnsiv. Nu sc cunosc nici numclc piclabiloi dc Schcia. !oitifica(ia a fost ccicctat cxclu-
siv pc baza aihcologici dc K.A. Romstoifci
5OO
, Gh. Diaconu si N. Constantincscu
5O1
. !n uima
unoi invcstiga(ii sciioasc s-a a|uns la concluzia c accast cctatc a fost cdificat dc voicvodul
Pctiu ! Musat n timpul consolidiii bazcloi sistcmului dc apiaic a (iii
5O2
. Gh. Diaconu, N.
Constantincscu, \. \tsianu s.a. o considci cca mai vcchc cctatc dc piati din cpoca
mcdicval cunoscut pn acum n Moldova
5O3
.
!n timpul piimiloi ani dc domnic a lui Alcxandiu ccl Bun foitifica(ia a fost dcmantclat.
Nu sc cunosc cxact scopuiilc dcmantcliii: oii foitica(a a sufciit dcgiadii din cauza insta-
bilit(ii solului, fiind afcctat, n spccial, latuia ci dc sud-vcst, oii ca nu mai coicspundca cc-
iin(cloi dc apiaic a capitalci Moldovci, fiind asczat la o distan( considciabil dc vcchca
vati a Succvci. Ziduiilc gioasc au fost scoasc pn la nivclul platfoimcloi, dai a imas nticg
paitciul unui tuin. Toatc accstca dovcdcsc c scopul dcmantcliii n-a fost ob(incica pictici dc
constiuc(ic.
Dcscopciiica cct(ii Schcia cstc icvclatoaic si pcntiu altc ccicctii aihcologicc nticpiinsc
n limita oiasului mcdicval. !mpoitan(a dcoscbit a foitifica(ici icicsc din faptul c ca icpic-
zint cca mai vcchc amcna|aic dc apiaic din piati nicgistiat pn n piczcnt la Succava.
78
Tatarbunar
Accast cctatc dispiut, asczat pc malul dicpt al Coglnicului n apiopicica lacului Sasc,
cstc mcn(ionat dc ctcva oii n izvoaic.
Cca mai dctaliat dcsciicic a foitifica(ici sc gscstc n noti(clc dc cltoiic alc lui Ivliya
Cclcbi (1657): ,.cctatca Tatai Bunai <Tatai Pinai>. cstc un cadiat cu iangul dc 15O aspii
din cialctul Occakov al Silistici. !n anul 1O46 (5 iunic 1636 25 mai 1637 p. Chi. n.a.) cnd
Kcnan pasa cia guvcinatoi n cialctul Occakov, cl a cldit din nou accast cctatc. Istc o cctatc
mic, zidit solid, n foim dc patiulatci, avnd dc |ui mpic|ui o mic dc pasi. Aic o poait cc
sc dcschidc n paitca dc sud, iai n cclc patiu col(uii sc gscsc patiu tuinuii naltc. Pc locul
undc sc afla accast cctatc, sc gsca mai naintc un loc mlstinos si plin dc ticstii, din caic pii-
cin haiaminii moldovcni si ttaiii atacau n accstc locuii caiavanclc. Dc accca ca cstc o cas
dc salvaic, zidit nti-un loc minunat. !n piczcnt, nuntiul cct(ii sc afl o gcamic, un hambai
dc giu, locuin(c mici, dai utilc, pcntiu 15O dc ostasi, piccum si un dizdai. Dai n intciioiul
cct(ii nu cxist nici un fcl dc cdificii dc bincfaccic'
5O4
.
!n a doua |umtatc a sccolului al X\!!-lca, cionicaiul Miion Costin o idcntific cu cctatca
dispiut Tuiiis, fiind convins c ultima, asczat pc apa Coglnicului, cstc nl(at dup Constan-
tin ccl Maic
5O5
. !iul su, Nicolac Costin, cxcludc amplasamcntul Tuinului Ncoptolcmi pc malul
Coglnicului picsupunnd c cctatca Tataibunai cstc opcia constiuctoiiloi gcnovczi
5O6
.
Altc infoima(ii intcicsantc aflm dc la Dimitiic Cantcmii, din Dcc/|c/ca Mo|dotc|: ,C
accast icgiunc s fi avut pc vicmuii tiguii dcstul dc fiumoasc, stau mituiic iuinclc vcchiloi
ziduii, caic sc mai gscsc ici-colo; piintic altclc, ziduiilc piginitc alc unci cct(ii foaitc vcchi
dc pc malul Nistiului, numit azi Tatai-Punai, adic fntna ttaiiloi. Accasta sc afl pc o stnc
nalt, dc la poalclc cicia (sncstc un izvoi cu ap foaitc limpcdc. Nu s-a putut ns gsi nimi-
ca spat n piati sau vicun scmn din caic s putcm afla dc cinc a fost nl(at'
5O7
.
Accast cctatc figuicaz si n unclc suisc caitogiaficc. Astfcl, n haita gcncialului ius !.
Bawi, cditat n 1783 la Amstcidam, cstc icpiczcntat schcmatic asczaica Tatai-Bunai
5O8
. Mai
apioapc dc ccntiul ci, pc malul iului Coglnic sc poatc vcdca o mic cct(uic, dc plan icctan-
gulai, cu patiu bastioanc (fig. 54). Documcntul n cauz dcmonsticaz cxistcn(a ntiituiii Ta-
tai-Bunai la sfisitul sccolului al X\!!!-lca.
La nccputul sccolului uimtoi, cctatca c mcn(ionat n luciaica Baa/a||a icdactat dc
P.A. Ciuscvan: ,Dcspic vicmca domina(ici ttaiiloi n Bugcac mituiiscsc uimclc unci mici
ntiituii dc pmnt Tatai-Bunai (adic fntna ttaiiloi). Cctatca sc gsca pc o nl(imc cc
79
domina asczaica si la poalclc ci cuigca un izvoi abundcnt dc ap'
5O9
. Obscivm c aici, pcntiu
piima dat, foitifica(ia Tataibunai cstc pomcnit la timpul ticcut. Nu mai cxist nici ziduiilc,
nici tuinuiilc dc piati, sc vd doai uimclc unci mici ntiituii dc pmnt. Nu cstc cxclus ca
accast amcna|aic dcfcnsiv s fi dispiut n timpul izboaicloi iuso-tuicc dc la sfisitul sc-
colului al X\!!!-lca nccputul sccolului al X!X-lca.
Din pcatc, astzi nu s-a ptiat la Tataibunai nici o uim dc cctatc. Nici localnicii nu-si aduc
amintc dc foitifica(ia oiasului. Aihcologul uciaincan \. Co|ocaiu a nticpiins icccnt o nccicaic
picliminai dc a o idcntifica n tcicn, dcscopciind icstuii matciialc mcdicvalc n pciimctiul
ascziii actualc
51O
. Dai invcstiga(iilc aihcologicc dc piopoi(ii (in dc viitoi.
!n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova noi am dcscopciit un iclcvcu al accstci
cct(i dispiutc, icalizat dc inginciii militaii iusi n 177O
511
(vczi fig. 97). Constatm o maic
ascmnaic a ,castclului' dcscnat dc iusi cu foitul intciioi al Cct(ii Albc.
Si totusi, cnd a putut s apai accast foitifica(ic si din poiunca cui ca a fost constiuit?
!n capitolul !! al piczcntci luciii voi fi adusc aigumcntc n spii|inul ipotczci noastic, confoim
cicia foitica(a dc la Tataibunai a fost iidicat dc Stcfan ccl Maic mpotiiva ttaiiloi.
Tighina (Bender)
Oiiginca accstci nscmnatc cct(i, amplasat la un vcchi vad al Nistiului, a dat nastcic la
mai multc ipotczc. Astfcl, unii cciccttoii, piintic caic A. Nakko
512
, N. !oiga
513
s.a. picfci ipo-
tcza gcnovcz, afiimnd c citadcla dc piati cstc dc aihitcctui occidcntal. !n schimb, P.N.
Batiuskov sus(inc c foitifica(ia a fost cdificat dc cncazul lituanian \itovt n 1395
514
. G.-B.
Montalbani si G. Astva(atuiov considci Tighina o fost cctatc a ttaiiloi stpnit mai tiziu
dc tuici
515
, iai \.A. \oi(chovski cicdc c ca cstc o ntiitui moldovcncasc, icfcut dc oto-
mani
516
. Dai cca mai vciosimil ipotcz cstc accca cxpiimat dc St. Ciobanu, C.C. Giuicscu
s.a., c la Tighina a cxistat o stia| moldovcncasc dc pmnt si lcmn, pc caic otomanii au n-
locuit-o mai tiziu cu o foitica( putcinic dc piati
517
.
Sptuiilc aihcologicc cfcctuatc dc aihcologul basaiabcan !. Hncu au dovcdit c pc tcii-
toiiul actualului oias Bcndci ,s-a aflat o asczaic moldovcncasc cu un san( dc pmnt'
518
da-
tat n sccolclc X\-X\!. !oitifica(ia avca mcniica dc a intcizicc ptiundcica n (ai a cctcloi
tticsti.
Pcntiu piima dat Tighina c atcstat ca vam sub foima T n 14O8 n
piivilcgiul comcicial dat dc Alcxandiu ccl Bun ncgustoiiloi liovcni
519
. Ia figuicaz si n altc
8O
documcntc din sccolul al X\-lca ca , h si
T
52O
. Amintim c pc aici ticcca una din iamifica(iilc diumului comcicial
tianscontincntal Maica Baltic Maica Ncagi.
Dup cxpcdi(ia lui Soliman Magnificul n Moldova, Tighina a czut n stpniica Poi(ii.
Potiivit iclatiiloi cltoiului tuic Ivliya Cclcbi, dcspiindcica accstui punct vamal si oias dc
fiontici dc la (ai s-a fcut la iugmintca ttaiiloi
521
. C/on|ca mo|do-o|on nc infoimcaz c
sultanul a luat n poscsic ,un castcl moldovcncsc, Tighina'
522
.
Ixist mai multc dovczi dcspic constiuc(ia cct(ii dc piati dc ctic Soliman Magnificul la
1538. Astfcl, nti-un iapoit din 1541 tiimis la \icna sc spunc c sultanul ,a fcut foitica(a la
noidul Moldovci, dinspic Polonia'
523
. Cionicaiul polon Maitin Bionovius (Bioniowski) mcn-
(ioncaz n 1593 ,oisclul Tcchina si o cctatc tuiccasc nu dcmult constiuit, tocmai la guia
Nistiului'
524
. Ivliya Cclcbi sciic c foitifica(ia dc piati a fost cdificat dc Sinan ibn Abdul-
mcnnan, aihitcctul piincipal al !mpciiului Otoman, caic a paiticipat la cxpcdi(ia din 1538 n
Moldova n calitatc dc inginci dc poduii
525
. Anul cucciiiii oiasului apaic n tcxtul insciip(ici
instalatc pc zidul citadclci (aici cstc mcn(ionat anul 945 dup hcgii caic coicspundc aniloi
1538-1539 p.Chi.)
526
.
Dup picidcica Tighinci vama moldovcncasc a fost tiansfciat la Lpusna. Autoiit(ilc
otomanc au schimbat dcnumiica localit(ii n Bcndci fcnd-o ccntiul noului sangcac. Ii au
dat cct(ii o maic impoitan( instalnd aici o gainizoan numcioas cu un dizdai n fiuntc
527
.
Pn la sfisitul sccolului al X\!-lca ciau ficcvcntc atacuiilc cazaciloi asupia accstui avanpost
otoman dc pc malul Nistiului
528
.
!oitifica(iilc Bcndciului snt dcsciisc dc mai mul(i maitoii oculaii n sccolclc X\!!-X!X.
Din nscmniilc dc cltoiic alc lui Ivliya Cclcbi aflm c: ,cctatca c o minunat foitifica(ic
dc foim ptiat zidit din piati. San(ul din paitca uscatului c foaitc adnc, iai pc malul
Nistiului san( nu cstc. Cctatca aic numai dou poi(i. \na, maic si tiainic, c din fici, ndicp-
tat fiind n diicc(ia cblci si dcschizndu-sc spic tig. !n ficcc noaptc cu a|utoiul sciipctclui si
lan(ului c iidicat podul suspcndat dcasupia san(ului, baindu-sc cu cl poaita cct(ii. Dcoaiccc
accast cctatc c din dou induii dc pcic(i, apoi spic intciioiul ci dc la poaita piincipal sc mai
afl nc o poait dc fici. Ia c ndicptat spic cbla si dcasupia ci, pc o lcspcdc ptiat din
maimoi alb sc gscstc taiihul (aici cstc voiba dc insciip(ia lui Soliman Magnificul n.a.).
!ntic accstc poi(i dc fici suspcndatc sub o aic nalt c nc o poait (n foim dc giil). !n
timpul luptcloi accast giil c lsat n |os si sc nchidc cu ca acccsul spic poaita din fa(.
81
Dcasupia accstci poi(i sc afl gcamia hanului Soliman, ca ns nu c att dc splcndid si
impozant'
529
.
La sfisitul sccolului al X\!!!-lca nccputul sccolului al X!X-lca complcxul foitificat,
n spccial cctatca bastionat constiuit dc otomani n piimii ani ai sccolului al X\!!!-lca,
snt dcsciisc dc cltoiul ius P. Sumaiokov
53O
, gcncialul ius contclc Langcion
531
, sciiitoiul ius
P. Sviniin
532
, cltoiul ius D. Bants-Kamcnski
533
, gcncialul ius Koinilovici
534
s.a. Coman-
dantul cct(ii, gcncial-maioiul Immcl conscmncaz n 1837: ,citadcla. cstc dcstul dc pu-
tcinic, naintc cia ncon|uiat cu un san( dc cinci stn|cni l(imc . Cnd c constiuit nu
sc stic'
535
.
Cct(ii Tighina (Bcndci) i cstc dcdicat un bogat matciial iconogiafic. Rcpiczcntii alc
oiasului datnd din sccolclc X\!!!-X!X sc afl n Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadc-
mici Romnc
536
(fig. 55, 56), n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
537
(fig. 57), Mu-
zcul Rus din Sankt-Pctcisbuig
538
si Aihiva dc Rzboi din \icna
539
. Multc din clc n-au fost va-
loiificatc pn n piczcnt. Piimul plan cunoscut al foitifica(ici, datnd dc la nccputul sccolului
al X\!!!-lca, sc psticaz n Cabinctul dc Hi(i al Bibliotccii Acadcmici Romnc (fig. 58)
54O
.
Cctatca n cauz a atias atcn(ia aihcologiloi, istoiiciloi si aihitcc(iloi din Rcpublica Mol-
dova si Romnia. Istc mciitul aihcologului basaiabcan !. Hncu dc a fi icalizat sptuii n
zona cxtiamuian a citadclci dc piati
541
. Piczint intcics publica(iilc scmnatc dc St. Cio-
banu
542
, C.C. Giuicscu
543
, \.A. \oi(chovski
544
, M. Guboglu
545
, !. Chiitoag
546
, D. Postaicncu
547
,
Gh. Gon(a
548
, G. Astva(atuiov
549
s.a. Toatc ofci infoima(ii pic(ioasc icfciitoaic la ticcutul
cct(ii Tighina (Bcndci).
Tintul (Tobac)
Cctatca mcdicval Tintul (Tobac) cstc amintit dc Dimitiic Cantcmii n Dcc/|c/ca
Mo|dotc|: ,Pc iul !alpuh, n apiopicica dc guia lui, sc mai gscsc uimclc unci cct(i si mai
vcchi (dcct cctatca Tataibunaiului n.a.), numit ndcobstc Tint. Stcfan ccl Maic a nl(at-o
iai din iuinc, dai tuicii au fcut-o una cu pmntul, nct acuma abia i sc mai cunoastc locul.
Din dimtuiilc ci s-a zidit dcasupia cct(ii vcchi un alt tigusoi, caic nfloicstc nc si azi,
numit ndcobstc Tobac'
55O
. Dup cum sc vcdc, Dimitiic Cantcmii sc icfci la o foitifica(ic dc
piati, alc cici icstuii s-au pstiat pn la nccputul sccolului al X\!!!-lca. Mai cstc dc adu-
gat c unii istoiici snt dc picic c dup 1538 otomanii sc ocup dc icconstiuc(ia accstci
cct(i, odat cu Tighina (Bcndci), cctatca lui !uighici (Yank-Hisai) s.a.
551
.
82
Ixistcn(a ascziii Tintul cstc confiimat documcntai, dai sc paic c dc la sfisitul sccolu-
lui al X\!-lca tigul moldovcncsc nu mai cxist
552
. Oii cl a fost distius pn la tcmclic n
izboiul din 1574 dus dc otomani si ttaii mpotiiva lui !oan \itcazul, oii cl a dispiut dup
cxpcdi(ia lui Soliman Magnificul mpotiiva lui Pctiu Raics
553
.
Rspunsuiilc la accstc nticbii, piccum si localizaica cct(ii Tintul, dcpind dc viitoaiclc
dcscopciiii n domcniul istoiici si aihcologici.
eina
Pc un dcal mpduiit, la noid-vcst dc oiasul Ccinu(i sc gsca cctatca Tc(ina, caic pio-
tc|a un vad al Piutului, pc undc ticcca un tionson al maiclui dium comcicial tianscontincn-
tal caic lcga Maica Baltic cu Maica Ncagi. La nccputul sccolului al XX-lca aici sc mai
putcau distingc nistc iuinc alc foitifica(ici. \. \tsianu mcn(ioncaz n 1959 ,fundamcntclc
unui tuin ptiat si un fiagmcnt dc zid cu un contiafoit' si ,uima unci scii dc piati'
554
, iai
C.C. Giuicscu sciic n 196O dcspic ,icstuii dc ziduii, foaitc gioasc, alc unui tuin dc
vcghc'
555
.
Piima mcn(iunc sigui a Tc(inci cstc n lista oiascloi valahc si bulgaic datat din 1388-
1394
556
. Ia apaic n vaiianta , ndat dup Baia si naintc dc Colomcia. \n act din 1395
mcn(ioncaz Tc(ina n lcgtui cu faptul c patiu boicii din Moldova gaiantau fa( dc icgclc
Polonici \ladislav al !!-lca !agicllo cicdin(a lui Stcfan voicvod
557
. !nti-un documcnt din 14O4
Alcxandiu ccl Bun si c(iva boicii ai si au dcpus |uimntul dc cicdin( accluiasi icgc
558
. Al
sasclca din list cstc ,pan Hotco dc la Tca(in' ( #) piclabul cct(ii
559
.
!n 1433, un alt act caic confiim icla(iilc ntic Moldova si Polonia nc infoimcaz c icgclc
\ladislav al !!-lca !agicllo a dat domnului Stcfan, fiul lui Alcxandiu ccl Bun, ,accstc cct(i
Tc(iun si Hmiclov, cu accstc ocoalc si satc caic ascult dc clc, caic cct(i snt asczatc ntic (aia
noasti a Rusici si Moldova'
56O
.
Ma|oiitatca istoiiciloi snt dc picic c cctatca Tc(ina c mult mai vcchc dcct piima mcn(i-
unc documcntai. Cu piiviic la oiiginca ci, cxist mai multc opinii. \nii spccialisti o datcaz
n piima |umtatc a sccolului al X!!!-lca atiibuind-o cavalciiloi tcutoni sau ospitalicii
561
, al(ii
o socot ca fiind constiuit dc icgclc Polonici Cazimii ccl Maic pc la |umtatca sccolului al
X!\-lca
562
sau o atiibuic voicvodului moldovcan !uig Coiiatovici (1372-1377)
563
. Dup picica
lui C.C. Giuicscu cctatca Tc(ina ,facc paitc din cct(ilc pc caic, potiivit cionicii iutcnc a lui
Bychowi, Tcodoi Coiiatovici lc-a lsat iomniloi n 1354'
564
. \. \tsianu sciic c ,ai ticbui
83
s nc gndim cvcntual si la Pctiu ! Musat, caic ai fi avut intcics s o iidicc dup achizi(ionaica
Pocu(ici dc la icgclc polon n 1391'
565
. !l sus(inc si L. Chi(cscu: ,cicdcm c cctatca dc piati a
Tc(inci a fost constiuit n timpul lui Pctiu Musat odat cu cclclaltc cct(i dc accst fcl nl(atc
dc acclasi voicvod'
566
. Dai B.A. Timosciuk considci c ,cctatca Tc(ina a fost constiuit sau
dc cnc|ii halicicni, caic n a doua |umtatc a sccolului al X!!!-lca au piomovat aici politica dc
cdificaic a cct(iloi dc fiontici, sau dc domnitoiii moldovcni caic n a doua |umtatc a sc-
colului al X!\-lca foitificau giani(clc tniului stat, n componcn(a ciuia intiau pmntuiilc
bucovincnc vcchi iuscsti'
567
.
Cctatca Tc(ina a dispus dc un ocol, alctuit din mai multc satc
568
. !n 1435 ca a constituit
ccntiul unui (inut cc sc ntindca la noid dc Piut, a|ungnd, piobabil, pn la Nistiu
569
. Pc tim-
pul lui Stcfan ccl Maic cctatca nu mai avca nscmntatca dc odinioai, cnd ,pan Hotco dc la
Tc(ina' cia citat altuii dc al(i maii boicii ai lui Alcxandiu ccl Bun
57O
. Dup 1481 nu mai ntl-
nim atcsta(i documcntai ,staiosti dc Tc(ina'
571
. Astfcl, n tiatatul dc pacc din 1499 dintic po-
loni si moldovcni ciau mcn(iona(i doai ,staiosti dc Hotin si dc Ccinu(i'
572
. Acum nu figuicaz
nici ,(inutul Tc(inci', n locul lui apind, din 1476, ,(inutul Ccinu(iloi'
573
.
Rcstuiilc foitifica(ici Tc(ina au fost cxaminatc n 19O8 dc aihitcctul polon W. Milkowisz,
caic a a|uns la concluzia c pc viful muntclui a cxistat un tuin dc vcghc cu diamctiul dc ciica
2O m
574
. W. Milkowisz l datcaz n sccolul al X!\-lca. Ruinclc cct(ii Tc(ina au fost ccicctatc
n dctaliu dc aihcologul uciaincan B.A. Timosciuk
575
. Astfcl au fost complctatc considciabil
infoima(iilc fuinizatc antciioi dc aihitcctul polon W. Milkowisz, dc aihitcctul austiiac K.A.
Romstoifci
576
si dc istoiicii iomni \. \tsianu
577
si C.C. Giuicscu
578
.
Alte ceti
!nfoima(ii succintc dcspic tici foitifica(ii dispiutc ntlnim n Dcc/|c/ca Mo|dotc| la Di-
mitiic Cantcmii: ,la guia dinspic isiit a Siictului, sc vd iuinclc unci cct(i foaitc vcchi, nu-
mit astzi dc locuitoii Ghcighina. C accast cctatc a fost zidit pc vicmca lui Tiaian sc poatc
dovcdi cu moncdclc dczgiopatc din dimtuii, ca si cu o lcspcdc dc maimoi.'
579
. Istc
voiba dc ansamblul foitificat dc la Baibosi (Bibosi) dc pc nl(imca Tiiighina (dcnumiica ci
mcdicval cia Ghcitina)
58O
. Aici sc gsca o cct(uic dacic si un ,castcllum' ioman
581
. Astzi
nu cxist dovczi dc func(ionaic a ntiituiii dc la Baibosi n pciioada mcdicval.
Altc dou foitifica(ii dispiutc snt cctatca Caital (Caitaii, Cital) asczat pc Dunic, la
visaica !alpugului
582
, si cctatca Rcni (Tomaiova, Timaiova), situat n apiopicic dc visaica
84
Piutului n Dunic
583
. Sc paic c c voiba dc nistc ntiituii dc pmnt si lcmn cdificatc dc
otomani dup ocupaica accstoi tciitoiii dc Poait.
!n Aihiva !lotci Militaic-Maiitimc din Sankt-Pctcisbuig s-a pstiat planul cct(ii Rcni dc
la sfisitul sccolului al X\!!!-lca (fig. 59)
584
. Dai aici cstc icpiczcntat foitica(a bastionat
caic putca s apai ccl mai dcvicmc la sfisitul sccolului al X\!!-lca. O vcdcic a Rcniloi dc la
nccputul sccolului al X!X-lca sc afl la Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc
(fig. 6O).
85
CAPITOLUL II. PARTICULARITILE ARHITECTURALE, TIPOLOGICE
I CONSTRUCTIVE ALE FORTIFICAIILOR PUNCTE DE SPRIJIN MILITAR
II.1. Construcii de pmnt i lemn
!n continuaic n ccntiul atcn(ici noastic sc voi afla cct(ilc Moldovci cu func(ic dc unc/c
dc /|/|n m|||/a/, luciatc fic din pmnt si lcmn, fic din piati, mcnitc s ofcic loc dc conccn-
tiaic pcntiu lupttoii, postuii dc supiavcghcic alc unoi cvcntualc atacuii si posibilitatca dc a
opunc iczistcn(. Ilc avcau misiunca s atiag tiupclc inamicului si s lc anga|czc nti-o
btlic piclungit. Toatc ciau datoiatc putciii ccntialc, dc caic dcpindca potcn(ialul dc
apiaic al nticgii (ii. Istc impoitant c din toatc amcna|iilc dcfcnsivc, accstc constiuc(ii
ciau cclc mai icccptivc la cciin(clc vicmii si cclc mai icpiczcntativc din punct dc vcdcic al
aihitcctuiii.
Cct(ilc dc pmnt si lcmn punctc dc spii|in militai sc divizcaz n |o//|||ca(|| a|c uno/
|ocu/| //a/c|cc si |o//|||ca(|| dc caman|c. Ilcmcntclc loi componcntc snt san(uiilc dc apiaic
si valuiilc dc pmnt, complctatc adcsca cu palisadc cu sau fi tuinuii dc lcmn, iczistcntc att
la izbiic, ct si la intcmpciii, piincipalul loi dusman fiind focul. !n pciioada dc icfciin( foiti-
fica(ii alc unoi locuii stiatcgicc au fost constiuitc la Tighina si Soioca.
Aihcologul !. Hncu a stabilit c la Tighina ,pc locul citadclci dc piati cc sc psticaz
pn-n zilclc noastic, n sccolclc X\-X\! s-a aflat o asczaic moldovcncasc'
1
. Aici au fost dcs-
copciitc dou san(uii dc apiaic caic au imas pai(ial ncdczvclitc. \nul din clc apai(inc pc-
iioadci moldovcncsti, iai ccllalt cstc contcmpoian cu cct(uia dc piati. Istc dc icmaicat c
documcntclc din sccolul al X\-lca nc comunic dcspic cxistcn(a unui punct foitificat la vadul
Tighinci. !n piivilcgiul comcicial acoidat tigovc(iloi liovcni n 14O8 cstc mcn(ionat o stia|
la vama Tighinci. Dai nici o suis dc cpoc nu amintcstc numclc vicunui piclab al cct(ii.
O alt foitica( dc pmnt si lcmn dcstinat a sti|ui un loc impoitant putca fi constiuit
la Soioca pc la 1499 din ini(iativa lui Stcfan ccl Maic. Accast foitifica(ic cia mcnit s apcic
localitatca dc cctclc tticsti caic vcncau din stnga Nistiului si |cfuiau pmntuiilc Moldovci.
Aihcologul G.!. Ccbotaicnco a dcscopciit n intciioiul cct(ii dc piati imsi(clc unui san(
2
.
Matciialul aihcologic din accst san( a fost datat la sfisitul sccolului al X\-lca nccputul sc-
colului al X\!-lca. Cciccttoiul considci c piima foitifica(ic dc la Soioca a avut un plan
ptiat sau dicptunghiulai
3
, dai nu cxist dovczi ccitc alc accstui fapt, fiind dczvclit doai un
fiagmcnt al san(ului.
86
Cct(i dc pmnt si lcmn cu iol dc foitifica(ii dc campanic au fost constiuitc n zonc cxtia-
vilanc. Ilc ciau conccputc ca amcna|ii tcmpoiaic n timpul unoi ac(iuni militaic concictc,
scivind ca punctc dc iczistcn( si ccntic dc conccntiaic a ostiloi. Constiuc(ii dc accst tip au
fost iidicatc confoim dccizici domncsti la Bilad, Ciciuna, Bcichcci si \alca Alb (ultima foi-
tifica(ic nc n-a fost ccicctat aihcologic).
Cctatca dc la Bilad apaic pc la 1476, fiind constiuit dc Stcfan ccl Maic la nccputul cam-
panici salc antiotomanc (fig. 61)
4
. !oitifica(ia uima configuia(ia tcicnului, iai sistcmul dcfcn-
siv utilizat cia ccl cu val, san( si palisad. !n san(uii paialclc au fost ngiopatc binc gioasc la
o distan( dc O,6-O,8 m una dc alta. Pc uim clc au fost unitc cu altc binc, dispusc oiizontal,
fiind icaliza(i astfcl doi pcic(i paialcli dc lcmn. !ntic ci s-a dcpus pmnt. Pcntiu picvcniica
dcplasiii nticgii constiuc(ii, pcic(ii ciau lcga(i ntic ci cu loazbc dc stc|ai. !nl(imca palisadci
nticcca 3 m, iai n paitca ci supciioai sc dcsfsuia diumul dc stia|. Palisada avca oiificii
pcntiu tiagcic. La cxtciioi cia spat un san( dc apiaic, adnc dc 4 m. \n alt san(, cu val, sc
gsca pc latuia dc cst a cct(ii. Acccsul piincipal cia piotc|at dc dou tuinuii paialclipipcdicc
dc lcmn. !n fa(a tuinuiiloi sc gsca o gioap-,capcan' dc plan iomboidal, iai pcstc ca cia
asczat un pod dc lcmn. !n spa(iul intiamuian sc aflau locuin(clc gainizoanci, dcpcndin(clc s.a.
Cctatca dc campanic dc la Bcichcci a fost constiuit din ini(iativa lui Stcfan ccl Maic n
1476
5
. Ia baia unul din diumuiilc piobabilc dc ptiundcic a otomaniloi n Taia Moldovci.
Idificat pc o nl(imc, ca nchidca o supiafa( dc ciica 2,25 ha. Planul cct(ii avca foima unui
oval alungit caic uimica configuia(ia tcicnului. Pc latuiilc dc noid-vcst, cst si sud-cst s-au
pstiat uimclc unui san( cu o adncimc pn la 1,2 m, lat dc 4-5 m. Il cia suplimcntat cu un val
dc pmnt si o palisad din lcmn. Sc paic c ultima a fost alctuit din dou induii dc paii
ascza(i la o distan( dc 1,5 m. Spa(iul ntic cci doi pcic(i foima(i din dou induii dc paii cia
umplut cu pmnt bttoiit, cxtciioiul palisadci fiind uns cu lut amcstccat cu paic. Stlpii
sus(intoii avcau un diamctiu dc O,15-O,2O m. !n cazul dc fa( ntlnim vcchca tchnic dc con-
stiuc(ic a palisadcloi, ascmntoaic cu cca dc la Bilad. Nu cstc cxclus c acclcasi piincipii
constiuctivc au fost folositc si la cctatca dc la \alca Alb.
!n ccca cc piivcstc foitica(a dc pmnt si lcmn dc la Ciciuna, ca apaic n izvoaic pcntiu
piima dat n 1482
6
. !oitifica(ia a fost nl(at la comanda lui Stcfan ccl Maic n icplic la
cctatca muntcncasc cdificat n apiopicic dc Radu ccl !iumos
7
. Cctatca Ciciuna cia
amplasat pc tciitoiiul actualci comunc !ndcpcndcn(a, lng un vcchi canal al iului Siict (fig.
62). Dup conccpt si tchnica constiuctiv ca sc ascamn mult cu foitifica(iilc dc la Bilad si
87
Bcichcci: acclcasi san(uii spatc paialcl, n caic au fost ngiopa(i stlpi giosi dc lcmn lcga(i
ntic ci cu loazbc, spa(iul ntic pcic(i fiind umplut cu pmnt. !ntiituia cia apiat dc val si
san(, n caic a fost abtuta apa Siictului. S-au gsit icstuiilc unui tuin dc lcmn, dc plan ptiat,
cu latuia dc 4 m. Tuinul, dcciosat mai mult n intciioiul dcct n cxtciioiul palisadci, avca un
acccs oiiginal: dou poi(i pc latuia dc noid. O ascmcnca intiaic nu mai gsim n altc cct(i
ocazionalc din Moldova. !n cuitca foitic(ci au fost dcscopciitc locuin(c dc tip boidci avnd
stlpi sus(intoii dc col( si binc dispusc oiizontal
8
.
Istc dc icmaicat c foitifica(iilc dc pmnt si lcmn sc utilizau n Moldova ca punctc dc
spii|in militai pn la aplicaica pc scai laig a aitilciici.
II.2. Construcii de piatr
II.2.1. Caracteristicile tipologice i specificul arhitectural-planimetric
!n func(ic dc soigintca cct(iloi dc piati constiuitc n Moldova n pciioada invcstigat sc
poatc stabili o anumit tipologic, n cadiul cicia distingcm:
- cc/(| dc u/ no/d-cu/ocan;
- cc/(| dc u/ tc/-cu/ocan;
- cc/(| dc u/ ||:an/|n;
- cc/(| dc modc| ||:an/|no-o/|cn/a|;
- cc/(| dc modc| o/|cn/a|,
- cc/(| dc modc| /cnaccn/|/.
Sub iapoit aihitcctuial, ccl mai simplu tip dc foitifica(ic dc piati cstc ccl alctuit dinti-un
don|on dc piati mpic|muit dc un val dc pmnt cu san( cxtciioi scc (cctatca Tc(ina). Mai
avansat cstc tipul cu don|onul intcgiat n incinta dc zid (cctatca Hotin, foitul Cct(ii dc Scaun
dc la Succava, foitul Cct(ii Albc, foitul cct(ii Chilia). \imtoiul cstc ccl cu ziduii dc piati
amplificatc cu tuinuii dc flancaic (foituiilc cct(iloi Ncam(, Chilia, Cctatca Alb si Bcndci,
piccum si cct(ilc Tataibunai si Soioca). !oitifica(iilc cu ,tuinuii dc aitilciic' si bastci consti-
tuic o inova(ic fa( dc ultimclc dou tipuii, fiind adaptatc dc|a la aimc dc foc pcifcc(ionatc
(cctatca Ncam(, Cctatca dc Scaun dc la Succava si Cctatca Nou dc lng Roman).
!n dcpcndcn( dc compactitatca planului pot fi cvidcn(iatc uimtoaiclc tipuii dc cct(i:
cclc dc |an comac/ dc dimcnsiuni nu pica maii, cu latuia sau diamctiul mai mic dcct o
btaic dc sgcat (6O m) (foituiilc cct(iloi Ncam(, Chilia, Cctatca Alb, Cctatca dc Scaun dc
88
la Succava, Cctatca Nou dc lng Roman s.a.) si cclc dc |an dc:to|/a/ dc dimcnsiuni mai
maii, cu configuia(ia planului mai complicat, dcscoii cu spa(iul intiamuian scc(ionat
(ansamblul dcfcnsiv al Cct(ii Albc si ccl al cct(ii Chilia). !ntic clc pot fi plasatc foitifica(iilc
dc |an |n/c/mcd|a/ (citadcla dc la Bcndci, citadcla dc la Oihciul \cchi).
!n acclasi timp, n dcpcndcn( dc foima planimctiic, cxist cct(i modc|c dc |an,c/ si
cct(i modc|c on/anc Piimclc dispun dc un plan icgulat sau apiopiat dc ccl icgulat (icc-
tangulai, iomboidal, tiapczoidal si ciiculai), iai ultimclc au un plan ncicgulat, suboidonat pai-
ticulaiit(iloi tcicnului. !ntic clc pot fi plasatc modc|c |n/c/mcd|a/c
Ceti de plan apropiat de cel regulat
Ceti de surs nord- i vest-european
!n aihitcctuia militai a Moldovci mcdicvalc cxist tici foitifica(ii dc piati dc plan picsta-
bilit caic dciiv din conccp(ia aihitcctonic dc tip ca/c| noidic: foituiilc cct(ii Ncam( si Cct-
(ii dc Scaun dc la Succava si cctatca Schcia.
!n sccolclc X!!!-X!\, polonii, lituanicnii si mcmbiii oidinului tcutonic constiuiau n icgiuni
dc scs cct(i icctangulaic n plan, dc piati sau cimid, cu tuinuii dc col(, ncon|uiatc cu san-
(uii umplutc dc ap
9
. Sc picsupunc c Pctiu ! Musat, ctitoiul foitifica(iiloi sus-numitc din Mol-
dova, a fcut apcl la aihitcc(ii din zona dc sud a Miii Balticc, fic diicct, fic piin intcimcdiul Po-
lonici sau Lituanici. \. \tsianu cstc dc picic c accstc cct(i ,s fi fost fcutc sub influcn(a si
poatc cu a|utoiul poloniloi. A|utoiul putca consta n tiimitcica unui sfctnic, cvcntual unui mcs-
tci pictiai'
1O
. O alt picic cstc accca c foitic(clc n discu(ic putcau sufcii o influcn( polono-
lituanian piin foitifica(iilc Coiiatoviciloi din Podolia
11
.
Cct(ilc dc tip ca/c| cavalcicsc noidic sc caiactciizcaz piin ziduii naltc, dispusc n patiu-
latci icgulat si ntiitc cu tuinuii
12
. !n pciioada lcgtuiiloi stinsc dintic Moldova si Polonia
ascmcnca constiuc(ii apai n Rcgatul Polonici (Lubin, Lcczyca, Mii, Swobnica, Dizcwica,
Bytow, Szymbaik s.a.) (fig. 63)
13
, Maiclc Ducat al Lituanici (Kaunas, Kicvos, Lida, Mcdinin-
kai, Tiakai s.a.) (fig. 64)
14
, Rcgatul \ngaiici (Tata, Diosgyoi) (fig. 65)
15
, n spccial n Tiansil-
vania (cctatca Sticm()
16
s.a.
Piccizm c suisa foitifica(ici dc tip ca/c| cu sau fi tuinuii dc col( cstc n vaiianta cc/(||
/omano-||:an/|nc, apiut si ispndit n sccolclc !\-\!!. \ltima aic ca piototip vcstitul ca-
//u /oman din cpoca impciial, dc plan icctangulai. \n plan similai al castiului aic ca/c||um-
89
ul foitifica(ic dc piopoi(ii mici dc foim dicptunghiulai sau ptiat. Quad/|u/|um-ul cstc
o foitifica(ic dc dimcnsiuni iclativ mici dc foim dicptunghiulai sau ptiat, cu tuinuii dc
col( piocmincntc, paialclipidicc sau n mod cxccp(ional, cilindiicc (fig. 66). Accstc cct(i ciau
utilizatc dc iomani si bizantini pcntiu paza fionticicloi, poduiiloi, vaduiiloi, locuiiloi dc apio-
vizionaic a tiupcloi, avnd ca scop picntmpinaica atacuiiloi inamicc si asiguiaica ciicula(ici
militaiiloi pc cilc dc comunica(ic. Istc dc icmaicat c n aihitcctuia militai cuiopcan g-
sim accast vaiiant dc cctatc nccpnd cu sccolul al X!!!-lca, n uima ciuciadcloi. Dup cc au
tiavcisat !mpciiul Bizantin, Asia Mic si Palcstina, ciucia(ii s-au confiuntat cu sistcmc dc foiti-
fica(ii mai avansatc si mai sofisticatc dcct cclc din (iilc loi dc bastin. Ixpciicn(clc acumula-
tc n timpul ciuciadcloi au modificat conccp(ia gcncial dc apiaic n Iuiopa, astfcl fiind cdi-
ficatc foitifica(ii mai putcinicc caic nsumau piactica cuiopcan cu tiadi(ia bizantin si aiab.
Cetatea Neam
Nuclcul ini(ial al cct(ii Ncam(, asczat pc viful ccl mai nalt al Culmii Plcsului din imcdi-
ata vccintatc a oiasului Tigu Ncam(, datcaz naintc dc 1387 (fig. 67)
17
. Ctitoiul foitifica(ici
cstc considciat domnitoiul Pctiu ! Musat.
!n piima faz constiuctiv au apiut cuitinclc dc piati foimnd un plan patiulatci cu la-
tuiilc dc 38,5 m, 37,5 m, 47 m si 4O m. Cu toatc c pnzclc dc cst si dc vcst snt usoi fintc pc
tiascu, impicsia gcncial dc plan icgulat nu sc schimb. Accst ,caicu' dc ziduii c spii|init dc
14 contiafoituii, unclc fiind cu o fa( oblic, iai altclc n ticptc. Ilc snt acopciitc cu o copciti-
n din blocuii dc piati dc caiici cioplit. La cclc patiu col(uii alc foitului sc nal( ctc un
tuin. Toatc snt dcciosatc n intciioi, piobabil din cauza paiticulaiit(iloi iclicfului. Adoptaica
unui plan cu tuinuii icsitc, mult mai avansatc din punct dc vcdcic al dcfcnsivci, ai fi icdus cu
mult supiafa(a cui(ii intciioaic. R. Popa mcn(ioncaz c: ,un calcul sumai aiat c foitul mu-
satin caic cupiindc acum apioximativ 176O m
2
, ai fi avut n a doua vaiiant, cu tuinuii cxtciioa-
ic, doai cu pu(in pcstc 1OOO m
2
, putnd adposti o gainizoan mai mic si piovizii mai pu(inc'
18
.
!iccaic tuin dispunca dc tici nivcluii: paitciul si dou cta|c, dcspi(itc piin planscc dc
lcmn. Lcgtuia ntic nivcluii sc fcca cu a|utoiul sciiloi dc lcmn. Doai la tuinul dc noid-cst,
comunica(ia dintic piimul si al doilca cta| sc icaliza piinti-o scai dc piati, inclus n
giosimca zidului dc sud. !nclziica ncpciiloi sc fcca cu a|utoiul sobcloi.
Pc latuia dc noid sc gsca ,poaita musatin', piotc|at dc un san( dc apiaic scc. !n cuitc
cia spat o fntn, pcntiu alimcntaica gainizoanci cu ap. !n piima faz constiuctiv, foiti-
9O
fica(ia Ncam(ului nu avca altc constiuc(ii auxiliaic, dcct cclc din intciioiul tuinuiiloi. Nu-i cu-
noastcm la acca cpoc nici clcmcntclc dccoiativc.
Istc foaitc piobabil c la cdificaica foitului musatin au luat paitc mcstcii din icgiunilc
polono-balticc (n scns laig ntic Biandcnbuig si Minsk). Accst fapt nc sugcicaz zidiia ,noi-
dic' a foitifica(ici (fig. 68). Aici ctcva induii dc piati spait dc dimcnsiuni mai maii altci-
ncaz cu un ind dc pictic mult mai sub(iii, astfcl paiamcntul zidiici fiind divizat n fsii oii-
zontalc dc 5O-7O cm. Amintim c mcstciii noidici utilizau si zidiia ,baltic' (succcsiunc a
dou cimizi pusc pc lat si a unci pusc pc lung), si zidiia ,n dung' (succcsiunc a ctoiva
induii dc aniocamcnt si a unui ind dc cimid). Zidiia piimci fazc a cct(ii Ncam( cia ica-
lizat din sist vcidc.
Pcifcc(ionaica tchniciloi militaic si a aimamcntului a condi(ionat adaptaica foitifica(ici la
noilc condi(ii. Luciii dc icfaccic s-au cfcctuat aici sub Stcfan ccl Maic (fig. 69), piobabil n
timpul igazului ntic lupta dc la \aslui si lupta dc la Rzboicni-\alca Alb
19
(ianuaiic 1475
26 iulic 1476). Acum san(ul ini(ial a fost astupat, iai vcchca constiuc(ic a fost ncadiat pai(ial
nti-o nou linic foitificat, ntiit cu patiu ,bastci plinc' ,iotun|itc' cu diamctiul dc ciica 1O
m. Supiafc(clc loi fi muchii putcau s iczistc mai binc la izbiic, pioducnd iicosaica ghiu-
lclcloi. Anumc latuia cu bastci cia cxpus tiiului aitilciici caic putca fi instalat pc platoul
vccin. Noua cuitc a fost altuiat foitului musatin dup piincipiul |ac-cou/. Avnd o ntin-
dcic dc ciica 8O m si o l(imc dc ciica 2O m, ca putca adposti o gainizoan numcioas. Poi-
(iunca ntic zidul nou si ccl vcchi a fost umplut cu moloz si pmnt. ,Bastcilc plinc', minuna-
tclc invcn(ii alc Occidcntului, ciau dcstinatc picscloi dc aitilciic. Accstc clcmcntc dcfcnsivc
putcau s a|ung n Moldova piin intcimcdiul mcstciiloi italicni invita(i dc Stcfan ccl Maic
2O
.
Noul san(, laig pn la 35 m, alctuia un obstacol sciios.
Cuitina ,musatin', cu nl(imca dc ciica 12-15 m, a fost supianl(at cu ciica 6-7 m
astupndu-sc vcchilc cicncluii, iai n intciioi au apiut mai multc constiuc(ii. Ma|oiitatca
dintic clc ciau dcstinatc ncvoiloi gainizoanci si comandantului militai. \cchca intiaic n
cctatc a dcvcnit acum o poait dc lcgtui ntic cclc dou cui(i. Acccsul piincipal a fost tians-
fciat la paitciul tuinului dc noid-cst. !n faza Stcfan ccl Maic aici au cxistat dou poi(i scpa-
iatc, una pcntiu caic si ccalalta pcntiu pictoni
21
. Acccsul sc fcca piin dou poduii mobilc
asczatc dcasupia unci giopi situatc n fa(a tuinului dc noid-cst. La intiaica n cuitca cxtc-
iioai au fost spatc altc dou giopi-,capcanc', ambclc dc plan icctangulai. Aici, ntic dou
bastci, sc gsca ,cuisa dc soaicci'. !n intciioiul foitifica(ici sc aflau paiaclisul, piobabil
91
nchisoaica si baia, ,ncagia tcmni(' pcntiu cci condamna(i la moaitc, locuin(clc, o sal
icpiczcntativ maic, pivni(clc, dcpozitclc s.a. O mic potcin cia amcna|at n cuitina dc
vcst.
O icalizaic icmaicabil a fazci Stcfan ccl Maic cia noul pod dc lcmn dc tiascu cuibliniai,
spii|init dc 11 piloni dc piati. Att foima ct si lungimca lui considciabil (ciica 8O m) i obli-
gau pc atacan(i s sc cxpun un timp ndclungat lovituiiloi gainizoanci din cctatc. Poi(iunca
podului ntic ultimul pilon si linia cu bastci putca fi iidicat cu a|utoiul unui sistcm dc sciipc(i.
Astfcl pcifcc(ionat n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca, cctatca Ncam( a dcvcnit una din
cclc mai putcinicc foitifica(ii din Moldova.
Cca mai apiopiat analogic a cct(ii Ncam( n timp si n spa(iu gcogiafic cstc palatul foiti-
ficat Diosgyoi din noid-cstul \ngaiici (fig. 71)
22
. Il a fost constiuit pc o nl(imc n apiopic-
ica oiasului Miskolc dc icgclc \ngaiici Ludovic ! ntic 1364 si 1381
23
. Sc stic c n 137O-1382
icgclc Ludovic ! cia monaihul \ngaiici si Polonici, dcci nu cstc cxclus ca conccptul palatului
Diosgyoi s fi fost picluat din acclasi spa(iu polono-baltic. L. Chi(cscu admitc c att ,maghia-
iii pcntiu Diosgyoi, ct si moldovcnii pcntiu Schcia, Cctatca dc Scaun dc la Succava si cctatca
Ncam(, au picluat planul accsta icctangulai si poatc chiai si unii mcstcii din Polonia'
24
. !nti-
adcvi, planul palatului Diosgyoi cstc o aplicaic a modclului dc tip ,castcl'. Aici cuitca ccn-
tial c ncon|uiat dc o sciic dc constiuc(ii dispusc n caicu. Cclc patiu unghiuii snt iczcivatc
tuinuiiloi dc plan ptiat caic nu avanscaz dup linia incintci. !ni(ial, accstc tuinuii dcpscau
cu un cta| cuitinclc cicnclatc. \n dium dc stia| ticcca piin |ou/d dc lcmn sus(inutc dc con-
solc. \n alt dium dc stia| sc gsca la nivclul cta|cloi supciioaic alc tuinuiiloi. \cstigiilc con-
stiuc(iiloi intciioaic mituiiscsc dcspic atmosfcia si aspcctul luxos caic domncau odinioai n
accst castcl icgal din \ngaiia. Cclc mai multc dctalii aihitcctuialc snt din icpcitoiiul goticu-
lui.
\ocabulaiul plastic si dccoiativ utilizat la foitica(a Ncam( n faza Stcfan ccl Maic apai-
(inc dc ascmcnca stilului gotic: ancadiamcntc dc usi si fcicstic, piofiluii, consolc, dcschidcii
n aic fint s.a. Snt si mpiumutuii din aihitcctuia bizantin: cu ocazia sptuiiloi la cctatc s-au
gsit plci si discuii dc cciamic sml(uit dccoiatc cu stcma Moldovci, animalc fantasticc,
motivc gcomctiicc s.a. !ncpciilc intciioaic avcau bol(i din cimid.
Matciialul folosit n cca dc-a doua faz constiuctiv includc piatia dc caiici, bolovanii dc
iu si cimida. \nclc icfaccii au fost icalizatc n intciioiul cct(ii dc \asilc Lupu n sccolul
al X\!!-lca
25
.
92
Din cclc iclatatc sc vcdc c foitul cct(ii Ncam( continu tiadi(ia aihitcctuial-planimctiic
a cct(iloi noidicc dc tip ,castcl', iai amcna|aica dcfcnsiv cu bastci sc datoicaz invcn(iiloi
Occidcntului.
Cetatea cheia
\na dintic cclc mai vcchi cct(i dc piati din Moldova cia Schcia ,cctatca dc apus' a
Succvci, situat la 2,5 km spic noid-vcst dc asczaic
26
. !oitifica(ia avca un plan iomboidal cu
dimcnsiunilc dc ciica 39 37 m, fiind picvzut n cclc patiu col(uii cu ctc un tuin piismatic
cu baza patiulatci dcciosat n cxtciioi (fig. 73). Din zidul dc pc latuia dc noid-cst a cct(ii poi-
ncau tici contiafoituii, iai tuinul dc noid cia amplificat cu un contiafoit dc col(. Dimcnsiunilc
bazcloi tuinuiiloi msuiatc din intciioi ciau uimtoaiclc: tuinul dc noid, ciica 6 m, 6 m, 7 m,
7 m; tuinul dc cst, ciica 6 7 m, tuinul dc sud, ciica 5 5 m si tuinul dc vcst, ciica 5 5 m.
S-a constatat c abatcica dc la planul icctangulai a fost impus dc paiticulaiit(ilc iclicfu-
lui: mcstciii, obisnui(i cu cct(i claboiatc pcntiu zonc dc scs, au iczolvat pioblcma amplasiii
unci ascmcnca cct(i pc o coam dc dcal
27
. Gsim aici acccasi cctatc dc tip ,castcl' noidic ca
si n cazul cct(ii Ncam(.
!n baza luciiiloi aihcologicc s-au a|uns la concluzia c foitifica(ia Schcia datcaz din vic-
mca lui Pctiu ! Musat
28
. Ziduiilc ci, constiuitc din bolovani dc caiici ncfasona(i, ciau piotc-
|atc dc un san( scc cu val. Adncimca san(ului dc apiaic cia dc 6-8 m fa( dc val. Dcoaiccc
nu s-au gsit pilonii dc pod, s-a picsupus c intiaica sc fcca dinspic sud-cst dc pc o platfoim
dc pmnt cu l(imca dc 7-8 m. !unda(iilc uimicau n ticptc configuia(ia tcicnului. Ca si la
cctatca Ncam(, n faza musatin, n intciioiul cct(ii Schcia n-au fost cdificatc dcpcndin(c,
toatc locuin(clc gainizoanci si alc comandantului militai aflndu-sc n cclc patiu tuinuii. Tc-
icnul din cuitc nu cia supus nivcliii, ccca cc a dus la apaii(ia ipotczci c foitifica(ia n-a fost
tciminat
29
.
Sc paic c ntiituia n discu(ic a fost dcmantclat n piimii ani dc domnic a lui Alcxandiu
ccl Bun
3O
. Istc impoitant c apaii(ia cct(ii Schcia a miit cu mult capacitatca dc apiaic a
Succvci la sfisitul sccolului al X!\-lca.
Cetatea de Scaun de la Suceava
Cca mai putcinic foitifica(ic a Moldovci mcdicvalc cia cctatca dc Scaun dc la Succava
31
(fig. 75, 76).
93
Amplasat n paitca dc cst a localit(ii, pc un bot dc dcal izolat aitificial, ca dispunc dc un
foit intciioi cdificat dc Pctiu ! Musat naintc dc 1388
32
. Ca si cct(ilc Ncam( si Schcia, Cctatca
dc Scaun sc intcgicaz n catcgoiia foitifica(iiloi dc tip ,castcl' noidic, dc dimcnsiuni mi|locii,
nzcstiatc cu tuinuii paialclipipcdicc. !oitul ci msoai ciica 36 4O m, iai cuitinclc snt
amplificatc dc patiu tuinuii dc col( dc plan icctangulai si patiu tuinuii intcimcdiaic dc acclasi
plan. \nul din tuinuii, ccl din col(ul dc sud-cst cia ini(ial asczat ca si tuinul din col(ul dc sud-
vcst, dai nti-o faz constiuctiv ultciioai cl a cptat o pozi(ic diagonal. Toatc tuinuiilc au
dimcnsiunilc intciioaic alc bazci n |ui dc 4 4 m si snt spii|initc cu ctc dou contiafoituii
cxtciioaic. Giosimca cuitincloi cstc sub 2 m. Amcna|iilc intciioaic sc giupau pc toatc latu-
iilc foitului, cu cxccp(ia cclci dc sud, o bun paitc a cicia nu cia ocupat dc constiuc(ii. Aici
sc gsca intiaica ini(ial, tciminat n aic n plin cintiu. Constiuc(ia musatin cia piotc|at din
tici pi(i dc un san( dc apiaic scc, latuia dc noid fiind inacccsibil din cauza iclicfului abiupt.
M.D. Matci si Im.!. Imandi sus(in c ,oiiginca accstui plan dc foitifica(ic ticbuic cutat n
(inutuiilc platc dinspic noid (Polonia, Lituania), undc nu ciau ncccsaic adaptii la foima
tcicnului'
33
.
!n timpul domnici lui Alcxandiu ccl Bun, n dicptul acccsului, la cxtciioi, cct(ii musatinc
i-a fost adugat un ,zid-scut'
34
.
!naintc dc campania otoman din vaia anului 1476, Stcfan ccl Maic a nticpiins la Succava
luciii dc foitificaic dc piopoi(ii impicsionantc, adugnd vcchii cct(i o nou incint ntiit
(fig. 76)
35
. Zidul iidicat, gios dc 1,5-2,O m, mpic|muia din tici pi(i nuclcul ini(ial. !n locul vc-
chiului san( astupat a apiut o a doua cuitc apiat dc o linic foitificat cu tici bastci icctan-
gulaic n plan. La cxtciioi, zidul cia sus(inut dc zccc contiafoituii masivc, patiu pc latuia dc
cst si sasc pc latuia dc sud. !n paitca supciioai, cl cia dantclat cu cicncluii plasatc la intci-
valc cgalc, dc apioximativ 4 m. Acclciasi fazc constiuctivc apai(inc si un zid dc scc(ionaic caic
uncstc tuinul dc sud-vcst al foitului musatin cu o bastcc piismatic pc latuia dc sud. Dup
1476, bastcilc au fost ,cmasuitc' cilindiic. Acum cctatca dispunca dc mai multc bastci dc plan
scmiciiculai si apiopiat dc ccl scmiciiculai, piccum si dc un bastion scmicilindiic dc tip ,tuin',
toatc avnd bazc cvazatc. Diamcticlc bastciloi vaiiaz ntic 1O m si 14 m. Ilc avanta|au flan-
caica ccntuiii cxtciioaic, ngiosat pn la 4-6 m. Cicncluiilc din faza picccdcnt au fost astu-
patc, n locul loi apind guii dc tiagcic pcntiu difciitc tipuii dc aimc. A. Andionic cstc dc
picic c aici au luciat constiuctoii dc oiiginc italian, dcoaiccc gcnovczii au fost acci caic au
ncastiat bastci icctangulaic n cclc scmiciiculaic
36
. Astfcl dc dispozitivc dc apiaic ciau ficc-
94
vcntc n cct(ilc loi din Ciimcca. S nc amintim c n vaia anului 1475 otomanii au cucciit
cctatca gcnovcz Caffa, impunnd suzcianitatca Poi(ii asupia Hanatului Ciimcii, iai la sfisitul
accluiasi an a czut Mangupul. Rcfugia(ii italicni, piintic caic putcau fi mcstcii califica(i n
domcniul aitci foitifica(iiloi au a|uns si n Taia Moldovci.
!ntcivcn(iilc lui Stcfan ccl Maic au dus la cxtindcica spa(iului foitificat si la adaptaica
ntiituiii la aitilciic. Ccl mai nalt tuin al foitului, piobabil ccl dc sud-cst, cia numit dc locui-
toiii Succvci nc |o|ca (sl. ,nu tc tcmc'). Dc aici sc putcau cfcctua obsciva(iilc si sc conduccau
opcia(iunilc militaic. Astfcl dc clcmcntc dcfcnsivc ciau ispnditc n Taia Romncasc si
Tiansilvania n dccuisul nticgului cv mcdiu
37
.
Sub Stcfan ccl Maic s-a modificat si acccsul n cctatc. A apiut un pod cu paitca fix, spii-
|init pc contiacscaip, si paitca mobil, pcntiu caic au fost constiui(i doi piloni dc zid la
mi|locul noului san( dc apiaic. \ltimul mpic|muia din tici pi(i foitifica(ia si avca scc(iunca
n foim dc plnic cu l(imca dc ciica 2O m la baz si pcstc 3O m la dcschidcic. Pc latuia dc sud
si sud-vcst, n continuaica contiacscaipci, s-a iidicat un val dc pmnt. !n nscmniilc cioni-
caiiloi tuici caic l-au nso(it pc Soliman Magnificul n 1538 sc spunc c ,n san(uiilc cct(ii snt
nfiptc (cpusc dc fici si dc lcmn'
38
, accsta fiind dcoscbit dc ,lat si adnc'
39
.
Acccsul piincipal cia flancat dc dou bastci dc miimi difciitc. Culoaiul ntunccat si ngust
piczcnta o adcviat capcan pcntiu dusmani (,gui dc lup' sau ,cuis dc soaicci'), picv-
zut cu o gioap adnc dc plan dicptunghiulai. !ntcicsant cstc faptul c bastcii din col(ul dc
noid-cst al cct(ii i sc altuia un tuinulc( scmicilindiic cu diamctiul cxtciioi dc ciica 3 m. Sc
paic c aici, la intiaic, a cxistat un /u/n-|uca/n a ciui func(ic piincipal cia cca dc stia|.
Acum acccsul n foit sc icaliza piinti-o succcsiunc dc poi(i situatc pc latuia lui dc cst. Pi-
cioaiclc accstoi poi(i ciau picvzutc cu apitoii pcntiu io(i avnd foima unoi mici ban-
chctc
4O
. !n fa(a poi(ii cc ddca n cuitca cxtciioai s-a dcscopciit o alt gioap-,capcan'.
Mcn(ionm c T.O. Ghcoighiu cstc dc picic c linia cxtciioai dcfcnsiv a cct(ii a fost
compus din ,bastioanc nchisc' cu ctcva nivcluii
41
(fig. 78). !n schimb, Gh. Anghcl considc-
i c aici au cxistat tuinuii |oasc, fi cazcmatc, cu tciasc supciioaic picvzutc cu paiapctc si
cicncluii si c pn la nivclul dc clcaic tuinuiilc ciau umplutc cu moloz si pmnt
42
. Dup p-
icica noasti, foitul Cct(ii dc Scaun dc la Succava cia piotc|at dc opt ,bastci cu cazcmatc'
si un bastion dc tip ,tuin', toatc dc plan scmiciiculai sau apiopiat dc ccl scmiciiculai. !nl-
(imca loi cia mai |oas dcct cca a tuinuiiloi musatinc. Nivcluiilc infciioaic alc bastciloi
putcau fi umplutc cu moloz si pmnt. Aici cstc cazul s nc amintim dc iclatiilc vizitatoiiloi
95
stiini caic mcn(ioncaz tuinuiilc dc foim concav cc sc nal( la cci, dai nu constiuc(ii |oasc
pcntiu aitilciic
43
.
Piintic amcna|iilc intciioaic alc Cct(ii dc Scaun mcn(ionm ncpcica coipului dc
gaid, ciipta, nchisoaica, baia, paiaclisul, camciclc cu dcstina(ic gospodicasc, camciclc
pcisonalului auxiliai, cazimilc, pivni(clc si dcpozitclc
44
. Sc picsupunc c aici mai ciau doimi-
toiul domnitoiului, sptiia mic, sala sfatului domncsc, camcia dc aimc, cancclaiia si camc-
iclc dc locuit alc boiciiloi
45
. Mai tiziu, n cxtciioiul latuiii dc cst a foitului a apiut ,monc-
tiia'
46
, iai linici cu bastci i s-a altuiat pulbciiia. Si totusi, astzi cstc gicu dc piccizat dcsti-
na(ia unui sii dc ncpcii din foitifica(ic. !n multc cazuii nu sc cunoastc cu ccititudinc nici mo-
mcntul amcna|iii accstoia.
Rcfaccii n cctatc s-au pcticcut sub !cicmia Movil (1595-16OO)
47
si \asilc Lupu (1634-
1653)
48
. Sc bnuicsc si unclc icpaia(ii sub Alcxandiu Lpusncanu (1557-1561)
49
. !n ccca cc pii-
vcstc matciialul constiuctiv, aici ntlnim blocuii dc gicsic nisipoas, piati spait, cimid,
lcmn s.a.
Oinamcnta(ia aihitcctuial intciioai si cxtciioai icpiczint un cxcmplu dc cocxistcn(
aimonioas a clcmcntcloi dc factui gotic, bizantin si icnasccntist (fig. 79). Numcioasc dc-
talii chci dc bolt cu difciitc compozi(ii sculptuialc, capitcluii dc coloan, fiagmcntc dc poi-
taluii, cu muluii n ictiagcic, bazc dc poitaluii avnd cancluii oblicc, cadic dc usi si fcicstic
dccoiatc cu baghctc nciucisatc apai(in stilului gotic tiziu. Astfcl dc clcmcntc sc ntlncsc n
sccolul al X\-lca n Tiansilvania, Polonia, Slovacia s.a.
5O
. Dctaliilc sculptuialc, dcscopciitc dc
aihcologi n ,cuisa dc soaicci' piovin dc la o balustiad ascmntoaic cu cca a capclci
castclului dc la Huncdoaia din Tiansilvania si cu cca a piidvoiului dc la Blincsti
51
.
!n intciioi apai si clcmcntc icnasccntistc: motivc alcgoiicc, dccoia(ii cu iozctc, fiagmcntc
dc poitaluii s.a.
52
. Cahlclc dc sob piczint motivc vcgctalc, gcomctiicc, zoomoifc si hcial-
dicc
53
. \nclc tcmc ntlnitc aici (cavalciul si doamna, cavalciul n aimui claic s.a.) snt idcn-
ticc cu cclc dc la castclul dc la Huncdoaia sau cu cclc din \ngaiia dc pc timpul lui Matia Coi-
vin
54
. Din aiscnalul aihitcctuiii bizantinc snt cimizilc si discuiilc sml(uitc dc difciitc culoii.
Ilc intiau n componcn(a fiizcloi dcspi(itc ntic clc dc butoni oinamcntali.
Din cclc mcn(ionatc mai sus sc vcdc c o sciic dc tistuii comunc uncsc foituiilc cct(ii
Ncam( si Cct(ii dc Scaun dc la Succava si cctatca Schcia
55
:
Dispun dc un plan patiulatci, apiopiat dc ccl icgulat cu tuinuii piismaticc la col(uii.
Difcicn(clc n dispozi(ia tuinuiiloi sc datoicaz paiticulaiit(iloi tcicnului: dac cctatca
96
Ncam( ai avca tuinuii icsitc n afaia incintcloi, atunci supiafa(a util dc apiaic s-ai fi icdus
sim(itoi.
Snt apioapc dc acccasi miimc n plan si la toatc sc foloscsc matciialc dc constiuc(ic
localc.
Analiza matciialului aihcologic pcimitc dataica nccputului constiuc(ici n timpul lui
Pctiu ! Musat.
Sc constat o adaptaic a planului dc cmpic la foimc dc tcicn accidcntatc, fiind pstiat,
pc ct c posibil, configuia(ia planului icgulat.
Snt vaiiantc alc acclciasi sciii tipologicc.
Pc un spa(iu cc sc ntindc ntic \istula si Naiva sc cunosc dcstul dc multc foitifica(ii mc-
dicvalc caic apai(in tipului dc ,castcl' noidic. Taia Moldovci n-a tiit izolat dc icstul lumii
civilizatc, ci a avut contact pcimancnt cu statclc nvccinatc. Astfcl sc cxplic lcgtuiilc gcnc-
ticc dintic cct(ilc Ncam(, Schcia si Cctatca dc Scaun dc la Succava cu cct(ilc dc tip ,castcl'
noidic caic au apai(inut Rcgatului Polonici si Maiclui Ducat al Lituanici. Pc dc alt paitc, foi-
tifica(ii dc piati dc plan icctangulai cu tuinuii paialclipipcdicc la col(uii sc cunosc si n spa(i-
ul balcanic. Istc voiba dc castclul dc tiadi(ic bizantin Baba \ida din Bulgaiia, constiuit pc la
sfisitul sccolului al X!\-lca(fig. 8O)
56
. Obscivm o maic ascmnaic a castclului bulgai cu foi-
tul Cct(ii dc Scaun dc la Succava. Chiai si un tuin dc col( aic o pozi(ic diagonal. Poatc dc
accca Gh. Diaconu si N. Constantincscu, caic nu cxclud, n piincipiu, oiiginca polono-baltic
a foitifica(iiloi n discu(ic, sus(in totusi c planul loi ticbuic cutat si n spa(iul dunican si n
ccl noid-pontic
57
.
La sfisitul sccolului al X\-lca, cnd Stcfan ccl Maic a cdificat dc|a liniilc cu bastci la
Ncam( si Succava, n noidul Rusici, la !vangoiod, n fa(a Naivci, a fost iidicat o cctatc pci-
fcct icctangulai cu tuinuii paialclipipcdicc la col(uii (fig. 81)
58
. Accast foitifica(ic utilizcaz
ns cu siguian( un modcl impoitat din spa(iul baltic si c constiuit piccis cu a|utoiul mcstc-
iiloi noidici. Dc accca, mult mai plauzibil cstc faptul c Moldova mcdicval, anticnat la
sfisitul sccolului al X!\-lca n sfcia dc influcn( a Polonici, apclcaz piin intcimcdiul ci la
mcstciii noidici, pcntiu constiuc(ia unoi cct(i putcinicc nspic Aidcal, piobabil mpotiiva
tcndin(ci dc cxpansiunc a \ngaiici.
!ntcicsant cstc faptul c acccasi dispozi(ic n ,castcl' a picdominat n sccolclc X!!!-X\ si
n altc locuii. Multc obicctivc dc apiaic, icctangulaic n plan, au apiut n sudul !talici, patiia
viitoaici Rcnastcii, n piima |umtatc a sccolului al X!!!-lca, cdificatc dc icgclc !icdciic al !!-
97
lca
59
. Accst monaih picfcia modclc picstabilitc caic icflcctau cxpciicn(clc lui acumulatc n
Oiicnt n timpul Ciuciadcloi. Astfcl a fost claboiat un tip oiiginal dc foitifica(ii caic s-a ispn-
dit iapid n nticaga !talic. Anumc acum nccpc stilucita cpoc a amcna|iiloi dcfcnsivc
italicnc caic nsumcaz tistuii alc foituiiloi aiabc din Sicilia si alc cct(iloi oiicntalc cucc-
iitc dc ciucia(i. Piin intcimcdiul constiuctoiiloi italicni, cctatca dc tip ,castcl' ptiundc n
aihitcctuia militai a mai multoi (ii.
Fortul cetii Chilia
O alt foitifica(ic din Moldova istoiic cc ilusticaz modclul dc tip ,castcl' cstc foitul intc-
iioi al cct(ii Chilia (ultima c alctuit din foit intciioi-citadcl si ansamblu foitificat caic o
api dinspic uscat) (fig. 82). La accast concluzic nc-a adus planul foitului si dispozi(ia ccloi
patiu tuinuii dc col( fa( dc cuitinc: dou snt constiuitc n piclungiica zidului dc sud-cst si nu
paiticip la flancaica lui oiizontal, unul cstc piocmincnt si unul cstc dcciosat n intciioi mai
mult dcct n cxtciioi (fig. 83). Amintim c n sccolul al X!\-lca la Chilia a cxistat o colonic
gcnovcz administiat dc consul
61
.
C.C. Giuicscu sus(inc c Chilia Nou, undc a fost constiuit foitul n cauz, ,nu cia ns dc-
ct piclungiica cclci vcchi, din insul. Scdiul administia(ici civilc si al gainizoanci a imas n
insul, la adpostul cct(ii sau foitic(ci, undc, n vicmc dc piimc|dic, sc icfugiau si oiscnii.
!n fclul accsta s-a alctuit noua Chilic, n fa(a cclci vcchi'
62
. Istc noimal c noua asczaic s fi
avut o paz pcntiu piotcc(ia magaziiloi, saivancloi dc vitc si cascloi dc locuit alc ncgustoiiloi
gcnovczi. Chilia a a|uns n poscsia Moldovci lui Stcfan ccl Maic n 1465, iai n 1479 aici a fost
constiuit o nou foitifica(ic
63
. Dai cc fcl dc cctatc putca fi cdificat mpotiiva tuiciloi n accst
loc dc o dcoscbit nscmntatc stiatcgic? Amintim c dup 1475-1476 n Moldova sc con-
stiuicsc dc|a obicctivc adaptatc la aitilciic, cu tuinuii piocmincntc si chiai bastci. Tuinuiilc dc
col(, dcciosatc n intciioi, constiuitc n piclungiica cuitincloi, constituic dc|a o ctap dcpsit.
Dcci, ai icicsi c Stcfan ccl Maic a mpic|muit vcchiul foit gcnovcz cu o nou ccntui dc zid,
nzcstiat cu tuinuii obisnuitc, ,scmituinuii' si ,tuinuii plinc', toatc piocmincntc fa( dc linia
incintci.
!n litciatuia dc spccialitatc nu cxist nici o dcsciicic a foitului intciioi al Chilici. Planuiilc
lui, gsitc dc noi n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, au fost ntocmitc la sfisitul
sccolului al X\!!!-lca dc inginciii militaii iusi si dc inginciul fianccz Kauffci aflat n slu|ba
sultanului Sclim al !!!-lca
64
. Pcntiu dcsciicic am alcs ccl mai cxact iclcvcu dintic toatc, nf-
98
(isnd pioicctul viitoaici icfaccii si modcinizii a cct(ii dc piati. Il apai(inc inginciului
Kauffci si cstc icalizat cu acuiatc(c, la o scai dcstul dc maic, n 1794 (fig. 84)
65
.
Asadai, foitul intciioi al Chilici nsciic un patiulatci apiopiat dc ccl icgulat, latuiilc lui
msuind apioximativ ntic 28 m si 38 m. Toatc tuinuiilc snt dc plan icctangulai.
Tuinul dc cst |oac iolul unui don|on, fiind cvidcn(iat piin dimcnsiuni mai maii. Din dc-
scnul consiliciului dc stat ius M.M. !vanov din 179O
66
sc vcdc c accst tuin cstc cu un cta| mai
nalt dcct ccl dc sud, cu |umtatc dc cta| mai nalt dcct ccl dc noid si cu dou cta|c mai nalt
dcct ccl dc vcst (fig. 85). \n alt dcscn tchnic din 179O cxccutat dc militaiii iusi piczint si
scc(iunca tuinului dc noid (fig. 86, sus). Accsta dispunc dc un paitci si tici cta|c, toatc avnd
dcschidcii pcntiu tiagcic. \ltimul nivcl cstc dc dou oii mai scund dcct piimul. Din cclc mcn-
(ionatc sc poatc conchidc c don|onul avca un paitci si tici cta|c, toatc dc acccasi nl(imc;
tuinul dc sud un paitci si dou cta|c, toatc dc acccasi nl(imc, iai ccl dc vcst un paitci si
dou cta|c, ccl supciioi fiind dc dou oii mai scund dcct cclclaltc nivcluii. Din dcscnul lui
M.M. !vanov sc obsciv c tuinuiilc foitului au fost mai naltc dcct cuitinclc. !n paitca supc-
iioai a ziduiiloi cia amcna|at diumul dc stia|. !ntiiilc n tuinuii sc fccau din cuitca cita-
dclci. !n intciioiul tuinuiiloi sc aflau cazimilc solda(iloi, iai locuin(a comandantului cct(ii
cia, piobabil, n don|on. !n cuitca citadclci, sc gscau aiscnalul, dcpozitul dc piovizic si o mic
constiuc(ic cu func(ic ncpiccizat. Toatc accstc infoima(ii nc ofci planul ius ntocmit n 179O
si piospcctul-pcispcctiv al cct(ii Chilia, dcscnat dc militaiii iusi n 177O (fig. 87).
Dinspic noid-cst si noid-vcst foitul sc nvccina cu un Zwingci ascmntoi cu litcia L n
plan, iai dinspic sud-cst si sud-vcst cu o cuitc dc configuia(ic ncicgulat. Tici platfoimc
maii, constiuitc dinspic iu, ciau iczcivatc picscloi dc aitilciic. Dinspic uscat, citadcla cia
piotc|at dc dou ziduii suplimcntatc cu san(uii umplutc cu ap. Piimul zid dispunca dc o
poait obisnuit, iai ccllalt dc un tuin-poait dc plan dicptunghiulai. Pcstc san(uii ciau
asczatc poduii dc lcmn.
!n citadcl sc acccdca pc latuia dc sud-cst piinti-o poait aicuit. Cuitinclc foitic(ci
avcau tcimina(ii cicnclatc, iai tuinuiilc dispuncau dc acopciisuii piiamidalc, sub sticsinilc c-
ioia sc ascundcau mctciczclc. Dicpt analogii planimctiicc putcm piopunc castclclc italicnc
Tiani, \iccnza, Spolctc, Cologna \cncta (fig. 88), Castcllo dc Basso la Maiostica, Pondino,
Ccivia, Naini toatc dc contui icctangulai, cu tuinuii paialclipipcdicc la col(uii
69
.
Cclc mcn(ionatc dcmonsticaz c foitul cct(ii Chilia a fost cdificat nti-o cpoc antc-
iioai utiliziii pc scai laig a aitilciici, cnd flancaica oiizontal a unoi cuitinc putca fi
99
ncgli|at. Att planimctiia ct si aspcctul accstui obicctiv dcfcnsiv pot fi pusc n lcgtui cu
obicctivclc foitificatc dc tip ,castcl'. !oitul cct(ii Chilia paic a fi opcia constiuctoiiloi gcn-
ovczi dc la sfisitul sccolului al X!\-lca.
Ceti de model bizantino-oriental
!n Moldova istoiic gsim patiu foitifica(ii dc piati dc modcl bizantino-oiicntal: foitul
Cct(ii Albc, cctatca Tataibunai, foitul Cct(ii Noi dc lng Roman si foitul cct(ii Bcndci.
Piimclc tici snt atiibuitc moldovcniloi, iai ultima otomaniloi. Planuiilc loi ,n caicu' snt
planuii alc foitifica(iiloi dc cmpic, cu acclcasi posibilit(i dc apiaic din toatc diicc(iilc.
Tipul oiiginai al cct(iloi cnumciatc poatc fi gsit n lumca iomano-bizantin, piccum si
n Oiicnt, undc n sccolclc \!!-X! aic loc multiplicaica cct(iloi dc scs. Toatc au dicpt suis
,castcllum'-ul iomano-bizantin. Amintim c ,castcllum'-ul iomano-bizantin cstc o cctatc dc
piopoi(ii mici, alctuit dup un plan cc icspcct un tiascu gcomctiic iiguios, dc obicci icc-
tangulai
7O
(fig. 89). Dcnumiica putca fi aplicat unoi foitifica(ii ocazionalc, dc scuit duiat,
cdificatc pcntiu ocupaica n lupt a unoi punctc situatc pc nl(imi, a unoi locuii stiatcgic
impoitantc, pcntiu paza vaduiiloi, poduiiloi sau diumuiiloi dc comunica(ic. Cclc constiuitc
din pmnt sc numcau ca/c||a /cmc/c mun|/a. !n cazul foitifica(iiloi pcimancntc, clditc din
piati, dcstinatc apiiii hotaicloi, ascziiloi sau poduiiloi fixc sc utiliza dcnumiica dc ca/c|-
|a mu/a/a.
\n alt clcmcnt impoitant caic ticbuic luat n scam snt tuinuiilc. La col(uiilc cct(iloi
noastic snt plasatc tuinuii cu supiafc(c convcxc. !nc giccii antici au obscivat dczavanta|clc
tuinuiiloi paialclipipcdicc. !n cazul cnd clc ciau situatc izolat, n fa(a muchiiloi apicau
,unghiuiilc moaitc' caic nu putcau fi contiolatc dc apitoii, iai atunci cnd tuinuiilc paitic-
ipau la flancaic ,unghiuiilc moaitc' sc foimau n fa(a cuitincloi. Accst fapt ofcica dusmanu-
lui posibilitatca dc a nainta si a instala masinilc dc ascdicic n apiopicica cct(iloi. \nclc
amclioiii a adus asczaica oblic a latuiii cxtciioaic a tuinuiiloi, dai pioblcma n-a fost so-
lu(ionat. Au iczolvat-o iomanii intioducnd n aihitcctuia militai tuinuii cu supiafc(c con-
vcxc (/u//| o|/o/undac) caic ddcau posibilitatca dc a cvita ,zonclc moaitc'. Constiuctoiii
isiitcni cunostcau si ci ,punctclc slabc' alc tuinuiiloi piismaticc. Si n Oiicnt gsim tuinuii
si ,tuinuii plinc' dc plan ciiculai si scmiciiculai. Mai tiziu lc-au utilizat bizantinii (foitifica(i-
ilc dc la Niccca, Angoia s.a.)
71
si musulmanii (/||a/c|c, palatclc Omcyaziloi si Abbasiziloi
s.a.)
72
. !n lumca balcanic lc ntlnim n sccolclc X!-X!\ n cct(ilc bizantinc sau n cclc dc
1OO
tiadi(ic bizantin (Mczck, Oustia, Svil|ig, Rudnic, Zcmun s.a.)
73
. !n Iuiopa Occidcntal tui-
nuiilc cilindiicc au apiut numai n ultimii ani ai sccolului al X!!-lca sccolul al X!!!-lca
74
.
Fortul Cetii Albe
Cctatca Alb c alctuit din foit intciioi-citadcl, amplasat pc malul limanului nistiian si
din ccntuia cxtciioai dc zid
75
(vczi fig. 138). !oitul nchidc o supiafa( dc ciica O,O4 ha,
lungimca ziduiiloi vaiiind n intciioi ntic 22,5 m (pc latuia dc vcst) si 18,O5 m (pc latuia dc
noid) (fig. 9O). Col(uiilc patiulatciului foimat dc cuitinc snt amplificatc dc patiu tuinuii cilin-
diicc dcciosatc n cxtciioi.
Tuinul dc sud-cst al citadclci |uca iolul dc don|on. Il mai cia dcnumit ,tuinul coman-
dan(iloi' si, piobabil, nc |o|ca. !ni(ial nl(imca lui putca s a|ung pn la 25-27 m, diamctiul
cxtciioi fiind dc 14,2 m. Astzi cl dispunc dc patiu nivcluii. !n paitca supciioai a tuinului sc
gscau masiculi dc piati, dc undc sc putcau aiunca bolovani si lcmnc si tuina lichidc ficibin(i
asupia inamicului. Dicpt tcimina(ic scivca un tuinulc( cu un singui nivcl, cu diamctiul mai
mic dcct ccl al don|onului (vczi fig. 95). \n astfcl dc clcmcnt nu mai ntlnim la foitifica(iilc
din Moldova, dai cl cia utilizat ficcvcnt dc bizantini. S nc aduccm amintc dc iclatiilc cl-
toiului tuic Ivliya Cclcbi, caic a fost impicsionat dc tuinuiilc citadclci ,inclusc unul n altul'
76
.
Il compai don|onul Cct(ii Albc cu tuinul Galata constiuit nti-un vcchi caitici al capitalci
!mpciiului Otoman
77
. Dou don|oanc cnoimc dc acccasi foim au apiat cctatca otoman
Rumcli-Hisai
78
.
Istc adcviat c don|onul Cct(ii Albc amintcstc dc ,ultimul stiigt' al aihitcctuiii mili-
taic apuscnc din sccolul al X!!!-lca, cnd don|oanclc ccntialc cu func(ic picpondcicnt dcfcn-
siv nccp s fic nlocuitc cu cclc ncoipoiatc n ziduii, cptnd un cvidcnt iol ofcnsiv. Accast
foimul cstc icpiodus n castclul Douidan, cct(ilc Aigucs-Moitcs si Ncslcs dc Taidcnois,
toatc din !ian(a
79
, castclul Pioz din Spania
8O
s.a. (fig. 91). Aici don|oanclc paiticip activ la flan-
caica oiizontal a cuitincloi. Don|onul (/cc) al castclului !lint-Castlc din Anglia chiai
avanscaz pu(in dc la intciscc(ia cuitincloi, foimnd o foitifica(ic cxtciioai autonom n zona
cca mai cxpus atacuiiloi (fig. 92)
81
. Don|oanclc (/cm/a) plasatc n col(ul ccl mai vulnciabil al
cct(ii cxistau si n Oiicnt (cctatca Topiakkalc-Tall Hamdun n Cilicia
82
, citadcla din Damasc n
Siiia s.a.
83
).
Msuitoiilc cfcctuatc dc aihitcc(ii uciaincni scmnalcaz cxistcn(a unui iost vcitical ntic
don|onul Cct(ii Albc si pcictclc sudic al foitului o dovad ccit c clc n-au fost iidicatc
1O1
simultan (vczi fig. 96 g). Sc paic c accst tuin al citadclci a sufciit o icfaccic substan(ial n
lcgtui cu adaptaica la aitilciic si amplificaica col(ului ccl mai vulnciabil.
Zidul dc cst al foitului, gios dc 4,6 m, dclimitcaz fostul palat al piclabiloi si psticaz
uimclc unui paiaclis oitodox (o absid-conc adncit n zid cu o ambiazui n ax, flancat dc
dou nisc-ancxc). La paitci, tici ncpcii altuiatc pcictclui dc noid ciau iczcivatc gainizoa-
nci, o ncpcic alipit zidului dc cst scivca dicpt aiscnal, iai o camci cu o dcpcndin(, altu-
iat accluiasi zid, putca adposti pc piclabii Cct(ii Albc (fig. 93).
Matciialclc giaficc dc la nccputul sccolului al X!X-lca nc infoimcaz dcspic componcn(a
ccloilaltoi dou nivcluii (fig. 94). Aici sc gscau ctcva ncpcii nzcstiatc cu ambiazuii si nisc,
piccum si dou latiinc suspcndatc.
Piivind nspic noid din cuitca intciioai, putcm vcdca astzi un zid, gios n mcdic dc 3,6
m, divizat n tici icgistic, piimul avnd dou fcicstic dc tiagcic cu nisc, ccl dc-al doilca cu dou
fcicstic dc tiagcic cu nisc si ccl dc-al ticilca cu tici fcicstic dc tiagcic cu nisc, dou nisc obis-
nuitc si o intiaic n latiin (fig. 96 a). !oima unoi clcmcntc, piccum si dispozi(ia loi dcnot o
picgnant influcn( isiitcan. Istc voiba dc nisc dc aitilciic adnci boltitc n aic pu(in fint
sau scmicilindiic, dc banchctc pcntiu puscasi amplasatc simctiic fa( dc axa nisci, dc dis-
puncica dcschidciiloi pcntiu tiagcic ,n tabl dc sah' s.a. Sc vcdc c constiuctoiii citadclci
ciau familiaiiza(i cu aihitcctuia Oiicntului.
Tuinul dc noid-cst, cu o nl(imc dc ciica 12 m si un diamctiu cxtciioi dc 1O,4 m, includca
locuin(clc gainizoanci. Il dispunc dc tici nivcluii, lcgatc ntic clc piinti-un sistcm dc scii dc
piati. La ultimul nivcl, dinspic cxtciioi, sc mai psticaz goluii pcntiu fixaica unoi |ou/d dc
lcmn, caic i piotc|au altdat baza (vczi fig. 95).
Sc picsupunc c n tuinul dc noid-vcst, astzi pai(ial dctciioiat, sc pstia visticiia oiasului.
Il sc numca ,tuinul tczauiului' si dispunca dc un paitci si dou cta|c. Paitca lui intciioai,
icctangulai n plan, cu paiamcnt dc piati f(uit, aic o dcschidcic oaib nchciat n aic
pu(in fint si o nis cu ancadiamcnt oinamcntat. Motivul sculptuial cu dou finghii paialclc
mplctitc dcnot piczcn(a unui mcstci dc scoal bizantino-oiicntal, poatc aimcan, gcoigian
sau gicc dc oiiginc.
Cuitina dc vcst, cu o giosimc mcdic dc 5,5 m, cia individualizat piinti-o dcschidcic alun-
git, nchciat n aic fint. Din cxtciioi, nu dcpaitc dc ca, sc gsca stcma Moldovci. Astzi
dcschidcica cstc zidit, iai stcmci nsciisc nti-un cvadiilob gotic i-a imas doai locul. Aici a
cxistat un acccs n citadcl, oiicntat spic palatul piclabiloi.
1O2
Tuinul dc sud-vcst (,tuinul-nchisoaic'), nalt dc ciica 13,5 m, dispunc dc tici nivcluii. La
paitci sc afla tcmni(a, iai cclc dou cta|c ciau iczcivatc gainizoanci. Tcmni(a c boltit sfciic,
n aic pu(in fint. Sc paic c aici un tavan simplu dc lcmn a fost nlocuit cu o bolt sfciic nti-
o faz constiuctiv ultciioai.
Zidul dc sud, gios n mcdic dc 4,8 m, cstc stibtut dc o poait n apiopicica tuinului dc
sud-vcst. !nl(imca acccsului aicuit n paitca supciioai cstc suficicnt pcntiu ticccica unui
clic(. !n fa(a intiiii sc gsca un ,zid-scut' obstacol suplimcntai caic ngicuna acccsul dus-
manului n citadcl.
Zidiia paiapctului foitului cstc nticiupt dc altcinan(a guiiloi dc tiagcic dc plan dicp-
tunghiulai, iai n spatclc loi sc dcsfsoai diumul dc stia|. !ni(ial toatc ziduiilc cct(uici pui-
tau un coionamcnt cicnclat.
Mai mul(i spccialisti snt dc picic c citadcla Cct(ii Albc apaic din ini(iativa domnici la
sfisitul sccolului al X!\-lca nccputul sccolului al X\-lca
84
. Apioapc to(i atiibuic paiticula-
iit(ilc ci mcdiului bizantin. !n continuaic vom aducc aigumcntc adugtoaic n spii|inul vci-
siunii c foitul Cct(ii Albc a fost constiuit dc mcstciii dc scoal bizantin. Analiza mctiolo-
gic cfcctuat dc noi pcimitc a constata: dimcnsiunilc planului tuinului dc sud-vcst al cita-
dclci, ccl mai binc pstiat fa( dc cclclaltc, sc nsciiu idcal n sistcmul dc msuii bizantinc (un
picioi bizantin cchivalcaz cu O,315 m dup P. \ndciwood si O,312 m dup M. Antoniadcs);
diamctiul cxtciioi 11,3 m = 36 picioaic, diamctiul intciioi 6,3 m = 2O picioaic, iai giosimca
mcdic a zidului dc sud 2,5 m = 8 picioaic bizantinc. !n acclasi sistcm dc msuii poatc fi nsciis
si l(imca vcchiului gang dc intiaic (astzi zidit) cc stipungca cuitina dc vcst a citadclci (1,25 m
= 4 picioaic bizantinc). Cc-i dicpt, dimcnsiunilc planului don|onului Cct(ii Albc nu sc nsciiu
n accst sistcm dc msuii, dai, dup cum am mcn(ionat mai naintc, cl putca fi icfcut mai ti-
ziu n lcgtui cu adaptaica la aitilciic.
!ntcicsant cstc faptul c foitul Cct(ii Albc apaic ca un o||cc/|t dc //an:|(|c ntic foituiilc
,n caicu' flancatc dc tuinuii paialclipipcdicc si cclc ,n caicu' flancatc dc tuinuii cilindiicc
si scmicilindiicc. Aici dou funda(ii dc configuia(ic apioapc ptiat (un nccput dc cctatc
noidic dc tip ,castcl'?) au ca supiastiuctui tuinuii iotundc n plan (o minunat icalizaic
oiicntal), iai dou tuinuii ciiculaic n cxtciioi au un gol intciioi icctangulai. !n cazul dc fa(
nu sc cxcludc vaiianta schimbiii comanditaiului (domnitoiul cia foi(a diiiguitoaic a pio-
giamcloi dc apiaic) sau a mcstciului piincipal, nici vaiianta unci ,anomalii' piogiamatc din
capiiciul piopiictaiului n Iuiopa Occidcntal ntlnim mai multc icscdin(c scnioiialc cu tui-
1O3
nuii cilindiicc cc adpostcau ncpcii icctangulaic n plan (Sully-sui-Loiic, Bussy Rabutin
s.a.). P.P. Binca considci c foima tuinuiiloi citadclci, ini(ial icctangulai n plan, putca fi
modificat mai tiziu caz analogic cclui dc la Cctatca dc Scaun dc la Succava, undc vcchilc
bastci piismaticc au fost ,mbicatc' n altclc noi, scmicilindiicc
85
. Ixaminaica atcnt a
zidului scmiiuinat al tuinului dc noid-vcst al citadclci nc pcimitc s nu fim dc acoid cu
accast picic: n scc(iunc zidul cstc omogcn pc toat giosimca lui si nu aic ,adugiii' ultc-
iioaic.
!n oiicc caz, foitul Cct(ii Albc dcschidc sciia dc cct(i din Moldova dc modcl bizantino-
oiicntal.
Cetatea Tatarbunar
O alt cctatc dc modcl bizantino-oiicntal cstc cca dc la Tataibunai. Situat pc malul iu-
lui Coglnic, ca pzca hotaiclc dc sud alc Moldovci. Pn nu dcmult, nu cia cunoscut nici un
plan al accstci cct(i dispiutc. !n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova noi am
dcscopciit P|anu| ca/c|u|u| 1a/a/-Buna/ a||a/ |n a/o|c/ca o||u|u| Dun/|| c un d/um cc ducc
d|n A//c/man /c C||||a, ntocmit dc militaiii iusi n 177O (fig. 97)
86
. Pc accst dcscn sc vcdc c
cct(uia nsciic n plan un dicptunghi dc ciica 45 4O m, avnd la col(uii patiu tuinuii cilin-
diicc piocmincntc cu diamctiul intciioi dc 6,3 m si ccl cxtciioi dc 9,45 m. Accstc dimcnsiuni
sc nsciiu idcal n sistcmul dc msuii bizantinc: 9,45 m = 3O picioaic, iai 6,3 m = 2O picioaic
bizantinc. Giosimca mcdic a ziduiiloi cstc dc ciica 1,9 m = 6 picioaic. Pc acclasi iclcvcu cstc
icpiczcntat un fiagmcnt al scc(iunii tuinului dc noid-cst, caic dispunca dc ccl pu(in dou, dai
mai dcgiab dc tici nivcluii dotatc cu guii dc tiagcic si nisc dc aitilciic. Cclclaltc tici tuinuii
ai ticbui s aib, dc ascmcnca, oiificii pcntiu aimc dc foc. O alt scc(iunc, cca a cuitinci dc
sud, nc infoimcaz dcspic cxistcn(a paiapctului n paitca supciioai a zidului si a diumului dc
stia|. !zvoaiclc istoiicc nc nstiin(caz dcspic constiuc(iilc intiamuianc, caic lipscsc pc
iclcvcul din 177O: locuin(c, hambaic, cdificiu dc cult s.a.
87
. !n ncpciilc intciioaic alc tui-
nuiiloi cia adpostit gainizoana pcimancnt.
Si totusi, cinc a constiuit accast foitifica(ic? S nc amintim dc conscmniilc cltoiului
tuic Ivliya Cclcbi, caic mcn(ioncaz c guvcinatoiul cialctului Occacov Kcnan pasa ,a cldit
din nou' cctatca Tataibunai
88
. !nscamn c administiatoiul otoman a iccldit, dc fapt, una mai
vcchc n anii 1636-1637. Nu cstc cxclus c anumc n accast faz constiuctiv s fi apiut pc
latuia dc noid a cct(ii o poait cu doi piloni icctangulaii amplasa(i n intia muios. O ascmc-
1O4
nca constiuc(ic ntlnim adcsca n amcna|iilc foitificatc oiicntalc. Acclasi tip dc poait, dai
cu piloni cxtciioii, c picsupus dc G.D. Smiinov la citadcla dc la Oihciul \cchi
89
.
Avnd n vcdcic cclc mcn(ionatc antciioi, am claboiat vaiianta noasti dc icconstituiic a
cct(ii Tataibunai naintc dc icfaccica poi(ii (fig. 98). Nc paic pu(in piobabil ca voicvozii
moldovcni s nu fi foitificat accst loc dc o maic impoitan( stiatcgic, situat n paitca dc sud
a (iii cam la acccasi distan( dc la Dunic si Nistiu, mai alcs c accast zon cia cxpus pci-
mancnt pciicolului tticsc.
Pc dc alt paitc, n 1664, domnitoiul Moldovci Ghcoighc Stcfan, adicsndu-sc Cui(ii Suc-
dczc, dcsciic condi(iilc tiatatului cu Rusia, convcnitc cu maiclc ducc al Moscovci. Rusii au
piomis c ,tciitoiiilc si cct(ilc pc caic tuicul lc-a dcspi(it dc Moldova (Cctatca Alb, Ti-
ghina, Chilia si Tuinul Bugcacului)'
9O
lc voi iccuccii si lc voi icstitui moldovcniloi, cu dicpt
cicditai. Cicdcm c ,Tuinul Bugcacului' cstc cctatca Tataibunai, constiuit nti-un loc im-
poitant al Bugcacului. !n acclasi timp ni sc paic absolut noimal c domnitoiul Ghcoighc Stc-
fan doicstc s iccupciczc vcchilc foitifica(ii dc fiontici, iidicatc dc naintasii si si nstiinatc
dc Taia Moldovci.
Dcsi n-avcm confiimii documcntaic diicctc, considcim c cctatca Tataibunai putca
fi nl(at dc Stcfan ccl Maic naintc dc cdificaica foitului Cct(ii Noi dc lng Roman.
Ambclc dispun dc plan ,n caicu' si tuinuii cu supiafc(c convcxc. Ambclc au ctc dou
cuitinc dc acccasi lungimc (ciica 45 m) (dimcnsiunilc foitului Cct(ii Noi dc lng Roman
snt dc ciica 55 45 m). Dai cctatca iomascan cstc mult mai putcinic numiul tui-
nuiiloi ,iotun|itc' cicstc aici dc la patiu pn la saptc, msuind n diamctiu dc la 11 m
pn la 18 m.
Istc cvidcnt c foitul Cct(ii Noi dc lng Roman icpiczint pasul uimtoi n cvolu(ia
aihitcctuiii dc apiaic a Moldovci n condi(iilc utiliziii aitilciici.
Cetatea Nou de lng Roman
Cctatca Nou dc lng Roman a fost iidicat pc malul iului Siict, la 5 km dc oiasul Ro-
man, n apiopicica ascziii Gdin(i (fig. 99). !nvcstiga(iilc aihcologicc au dovcdit c accast
foitifica(ic cia unica amcna|aic dcfcnsiv zidit n nticgimc dc Stcfan ccl Maic, pc un tcicn
gol, dup un plan picstabilit
91
. L. Chi(cscu a dctciminat aici dou fazc constiuctivc: piima, n
1466, cnd a fost iidicat foitul patiulatci, si cca dc-a doua datnd din 1483, cnd Stcfan ccl Maic
i-a adugat o incint cxtciioai dc zid
92
.
1O5
Planul nuclcului ini(ial nf(iscaz un dicptunghi cu latuiilc dc ciica 55 45 m. Cuitinclc,
gioasc n mcdic dc 2 m, ciau apiatc la col(uii dc tici tuinuii cilindiicc si un ,scmituin' masiv
,iotun|it', iai pc latuiilc dc noid, dc sud si dc vcst ciau plasatc tuinuii intcimcdiaic dc plan
ciiculai. Diamcticlc loi vaiiaz ntic 11 si 18 m.
Si tuinuiilc ,iotun|itc', si ziduiilc foitului avcau la baz dinspic cxtia muios o zidiic asc-
zat oblic. Accstc tuinuii cu dimcnsiuni icmaicabilc si bazc cvazatc snt numitc n litciatuia
dc spccialitatc n mod difciit: ,bastioanc' (L. Chi(cscu)
93
, ,tuinuii dc aitilciic' (Gh. Anghcl)
94
si ,bastioanc nchisc' (T.O. Ghcoighiu)
95
. Dup picica noasti, ccl mai cxact tcimcn n cazul
dc fa( cstc ,tuinul dc aitilciic'. Gh. Anghcl, considci c clc putcau s dispun dc ccl pu(in
tici nivcluii
96
. Picsupuncica cciccttoiului ni sc paic coicct, dcoaiccc constiuc(ia intiamu-
ian altuiat incintci putca putca s aib ccl pu(in dou nivcluii.
,Scmituinul' din col(ul dc sud-cst al foitului c numit si cl n mod difciit: ,bastion' (L.
Chi(cscu)
97
, ,platfoim' sau ,bastion dcschis' (T.O. Ghcoighiu)
98
si ,tuin' (Gi. !oncscu)
99
. !n
cazul dc fa( plcdm pcntiu tcimcnul ,scmituinul dc aitilciic' sau ,tuinul dc aitilciic' dc
plan scmiciiculai. !nl(imca accstui dispozitiv dc flancaic ticbuia s coincid cu nal(imca
cuitincloi o scdcica sau cicstcic biusc a nal(imii ziduiiloi n col(ul dc sud-cst al foitului
nc paic pu(in vciosimil. Ascmcnca constiuc(ii ciau icpiczcntativc pcntiu a doua |umtatc a
sccolului al X\-lca piima |umtatc a sccolului al X\!-lca. Avanta|ul loi incontcstabil consta
n usuiaica intioducciii pc latuia nczidit a tunuiiloi la toatc nivcluiilc si n cconomisiica
matciialcloi dc constiuc(ic.
Gh. Anghcl cicdc c intiaica n foit a fost amcna|at la paitciul tuinului icctangulai
dcciosat n cxtciioiul latuiii dc cst, caic includca ,o capcan dc fclul ccloi dc la Succava si
Ncam(u'
1OO
. !n schimb, L. Chi(cscu sus(inc c la mi|locul zidului dc cst sc afla ,un bastion icc-
tangulai picvzut n intciioi cu o cuis dc soaicci caic avca mcniica dc a adposti intiaica
n cctatc'
1O1
. Dup picica noasti, aici cia constiuit un tuin dc acccs intiat, dc plan dicp-
tunghiulai, piotc|at dinspic cxtia muios dc o amcna|aic dcfcnsiv avansat, dc plan apioapc
ptiat. La concluzia dat nc-a condus giosimca ziduiiloi dispozitivului dcciosat n cxtciioi si
a cclui dcciosat n intciioi. Accast giosimc c mult mai maic dcct cca a altoi ncpcii din cc-
tatc. Rcmaicm c pcic(ii dcpcndin(cloi ciau cldi(i din cimid, iai pcic(ii nodului dc acccs
din piati. Cicdcm c tuinul dc intiaic dcpsca n nal(imc cuitinclc altuiatc. La paitci sc
gsca pasa|ul, cu dou ncpcii plasatc succcsiv. La cta| putca fi instalat mccanismul dc iidi-
caic a hcisci, iai uimtoiul nivcl putca scivi pcntiu apiaic si obscivaic. !ni(ial, amcna|aica
1O6
dcciosat n cxtciioi putca fi picvzut cu o gioap-,capcan', umplut intcgial nti-o alt
faz constiuctiv. !n intciioiul cct(ii au fost dcscopciitc fiagmcntc dc ancadiamcntc goticc,
cahlc si icstuii dc pictui muial
1O2
. Ai icicsi c foitul a avut un paiaclis caic putca fi amplasat
dcasupia pasa|ului intiiii, oiicntat, cu pu(in dcvicic, pc diicc(ia cst-vcst.
L. Chi(cscu sciic c spa(iul ntiamuian a fost apiat dc un Zwingci intciioi, amplasat
pciimctial, scc(ionat piin mai multc ziduii dispusc pcipcndiculai pc cuitinc
1O3
. Astfcl ciau
ob(inutc difciitc ncpcii auxiliaic (locuin(c, dcpozitc s.a.) caic nu comunicau ntic clc si
avcau intiii piopiii. L. Chi(cscu subliniaz c Cctatca Nou dc lng Roman cstc singuiul loc
n Moldova undc gsim Zwingciul ,n foima lui clasic'
1O4
.
Si totusi, accst fapt cstc discutabil. \ltimul iclcvcu aihcologic al Cct(ii Noi dc lng
Roman nf(isaz foitifica(ia cu ncpcii auxiliaic obisnuitc, altuiatc incintci (vczi fig. 98).
Din tuinul dc acccs sc nimcica diicct n cuitc, dai nu nti-un coiidoi pciimctial, scc(ionat dc
ziduii. Piobabil idcca dcspic cxistcn(a unui Zwingci a apiut la L. Chi(cscu n piima faz a
invcstiga(iiloi aihcologicc, cnd nc n-a fost contiolat n dctaliu acccsul n cctatc. !n ncpc-
iilc dc la paitci sc intia dc ascmcnca din cuitc. !n ncpciilc dc la cta|, dac accstca cxistau,
s-ai putca intia dc pc o galciic dc lcmn, spii|init dc icsituiilc ziduiiloi piimului nivcl. Accstc
ziduii, ca nistc contiafoituii intciioaic, confcicau tiinicic suplimcntai cuitincloi foitului.
\n astfcl dc ,schclct intciioi' a cptat cctatca Soioca sub poloni, n anii 1692-1699
1O5
.
!ni(ial, foitul lui Stcfan ccl Maic avca un san( dc apiaic, lat ntic 9 si 13 m si, piobabil,
un pod mobil. Matciialul piincipal dc constiuc(ic cia piatia biut dc iu si caiici.
Avnd n vcdcic cclc mcn(ionatc antciioi, am claboiat vaiianta noasti dc icconstituiic a
Cct(ii Noi dc lng Roman n piima faz constiuctiv (fig. 1OO).
Cu toatc c n cazul cct(ii n discu(ic snt utilizatc difciitc tipuii dc dispozitivc dc flancaic,
conccptul planimctiic gcncial apai(inc unui modcl bizantino-oiicntal. Mcn(ionm c la Ccta-
tca Nou dc lng Roman a fost dcscopciit cciamic smal(uit dc caiactci bizantin
1O6
. Bizan-
tinii au fost cci caic au cdificat tuinuii si ziduii, cu nclina(ic spic cxtia muios n paitca infc-
iioai. !n acclasi timp, tchnica dc constiuc(ic aplicat la funda(ii si ziduii, cu utilizaica plat-
foimci ingcnioasc dc lcmn si a tiian(iloi dc lcmn, dcnot, dc ascmcnca, cxpciicn(c din cupiin-
sul piovinciiloi fostului !mpciiu Bizantin
1O7
.
Pcifcc(ionaica aimcloi dc foc a impus amplificaica potcn(ialului dcfcnsiv al Cct(ii Noi dc
lng Roman. !n cca dc-a doua faz, foitului patiulatci i s-a altuiat, pc latuia dc cst, o cuitc
cxtciioai dc plan ncicgulat
1O8
. Noua incint dc zid, cu o giosimc dc ciica 2,5-4 m, cia piotc-
1O7
|at, dup picica noasti, dc o bastcc dc plan ciiculai, dou dc plan scmiciiculai, toatc cu
diamctiul dc ciica 12-13 m si una dc plan icctangulai. Sc paic c aici au fost utilizatc ,bastcilc
plinc' pcntiu batciii dc aitilciic. La concluzia dat nc-a condus planul accstoia: ziduiilc snt
cxticm dc gioasc, iai spa(iul intciioi pica mic pcntiu amcna|aica cazcmatcloi. Mai apioapc dc
foit, n punctclc cxticmc alc noii cui(i, au fost iidicatc dou tuinuii obisnuitc dc plan ciiculai.
Aici giosimca ziduiiloi cstc considciabil mai mic, iai golul intciioi mai maic. Ziduiilc nu snt
nclinatc spic baz. Sc paic c func(ia piincipal a accstoi tuinuii cia cca dc obscivaic. Acum
la Cctatca Nou dc lng Roman c folosit un sistcm dc apiaic mixt cu uimtoaiclc clcmcntc
dcfcnsivc: ziduii, tuinuii obisnuitc, intiatc si icsitc, ,tuinuii dc aitilciic', ,scmituinuii dc aiti-
lciic', bastci si amcna|ii dcfcnsivc avansatc.
S-a picsupus c intiaica n cuitca cxtciioai a Cct(ii Noi dc lng Roman sc fcca pc latu-
ia dc cst ntic dou bastci scmiciiculaic
1O9
. \cchiul san( a fost astupat, apind un alt san( dc
apiaic, lat dc 3O-5O m, n caic cia abtut apa Siictului. Ai fi logic c n accast faz con-
stiuctiv intiaica n amcna|aica dcfcnsiv avansat s-ai fi icalizat pc latuia ci dc noid. Ampla-
saica mai multoi poi(i pc acccasi ax ai diminua cu mult potcn(ialul dcfcnsiv al foitifica(ici.
!n cazul intiiii dinspic noid, dusmanul ai fi cxpus din dicapta, pc flancul ncacopciit, tiiului
apitoiiloi din ,tuinul dc aitilciic' aflat n imcdiata vccintatc.
A. Andionic sus(inc c ,n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca, dcci n vicmca lui Stcfan
ccl Maic. unclc izvoaic sciisc mcn(ioncaz n mod cxpics c mul(i italicni icfugia(i din Kaffa
din cauza cotiopiiii tuiccsti s-au stabilit la Succava, unii din ci intind, piobabil, n sciviciul
voicvodului Moldovci. Rmnc ns ndcobstc cunoscut faptul c la cuitca lui Stcfan ccl Maic
au fost ic(inu(i divcisi mcstcii italicni, piintic caic si constiuctoii dc cct(i, afla(i n ticccic
piin Moldova n cltoiia loi spic Moscova.'
11O
. Aihitcc(ii italicni Aiistotclc !ioiavanti, An-
tonio Maico Ruffo, Pctio Antonio Solaii, 1acoppo di Ciistofoio s.a. luciau la cuitca (aiului ius
!van al !!!-lca, iai hanul Ciimcii Mcngli Giiay l-a chcmat pc italianul !ioiavanti pcntiu con-
stiuc(ia palatului su din Baccisaiay
111
. !n multc cazuii mcstciii invita(i au icalizat opcic dc
compiomis, caic nsumau tiadi(ii localc cu ultimclc icalizii alc aihitcctuiii militaic. Gh.
Anghcl cstc convins c si Stcfan ccl Maic a avut la dispozi(ic ,aihitcc(i si mcstcii piovcni(i din
!talia sau din altc ccntic cuiopcnc'. Snt impoitantc lcgtuiilc domnitoiului cu ,cct(ilc gcno-
vczc dc la Maica Ncagi, cu lumca cicstin din Oiicnt, cu bazinul Miii Igcc si cu !talia pio-
piiu-zis, piin schimbuii dc ambasadoii, dai si piczcn(a pc lng domn a unoi spccialisti ita-
licni n finan(c, mcdici si cituiaii, cc icpiczint dovczi giitoaic c vitcazul voicvod iomn a
1O8
icccp(ionat si a pus n piactic idcilc cclc mai avansatc din Iuiopa sccolului al X\-lca n ccca
cc piivcstc iidicaica sistcmului dc foitifica(ii al Moldovci'
113
. Amintim c misionaiul catolic
Maico Bandini, italian dc oiiginc, cia fiapat dc aspcctul ,italian' al unoi constiuc(ii din Mol-
dova
114
. Dc accca cstc foaitc piobabil c la cdificaica incintci cxtciioaic a Cct(ii Noi dc lng
Roman au paiticipat mcstciii italicni invita(i dc Stcfan ccl Maic. Acccasi mcstcii putcau con-
stiui mai naintc liniilc cu bastci la cctatca Ncam( si Cctatca dc Scaun dc la Succava.
Cclc mcn(ionatc antciioi confiim c Cctatca Nou dc lng Roman icpiczint un cxcm-
plu icmaicabil dc aihitcctui militai mcdicval naintc dc piolifciaica bastioancloi ,clasicc'
n nticaga Iuiop.
Cetatea Bender
O alt cctatc dc modcl bizantino-oiicntal cstc cctatca Bcndci apiut pc locul Tighinci, o
vcchc ntiitui moldovcncasc dc pmnt si lcmn. !n cazul dc fa( sntcm dc acoid cu acci
spccialisti caic sus(in c foitifica(ia dc piati putca fi cdificat aici la 1538 dc vcstitul con-
stiuctoi otoman Sinan ibn Abdulmcnnan. Accst aihitcct l-a nso(it pc sultanul Soliman Magni-
ficul n Moldova n calitatc dc constiuctoi dc poduii n timpul campanici dc pcdcpsiic a lui
Pctiu Raics.
!oitifica(ia sc gscstc pc malul Nistiului, pc tciasa supciioai. !n componcn(a ci dcoscbim
citadcla intciioai si ccntuia cxtciioai dc zid caic o ncon|oai din toatc pi(ilc. Din tici pi(i
ca cstc apiat dc un san( scc. Dintic cct(ilc Moldovci cc apai(in tipului bizantino-oiicntal,
foitul n cauz ocup supiafa(a cca mai maic ciica O,5 ha (fig. 1O1). Il aic un plan patiulatci,
apiopiat dc ccl icgulat, flancat la cclc patiu col(uii cu tuinuii dc configuia(ic planimctiic
difciit (n col(uiilc dc noid-vcst, sud-vcst si sud-cst snt amplasatc tuinuii cilindiicc, iai n ccl
dc noid-cst cstc iidicat un tuin piismatic cu baza octogonal). Patiu tuinuii intcimcdiaic dc
plan icctangulai, situatc la mi|locul ccloi patiu ziduii, paiticip la flancaica loi oiizontal. Di-
mcnsiunilc latuiiloi foitului snt mai maii dcct o btaic dc sgcat (ciica 64 m, 82 m, 61 m si
74 m). !ncinta cxtciioai dc plan patiulatci c punctat din distan( n distan( dc tciasc pcntiu
aitilciic, iai dinspic Nistiu zidul c scc(ionat dc dou tuinuii masivc. \nul aic un plan apiopiat
dc ccl ciiculai, iai ccllalt un plan poligonal.
Cuitca cct(ii sc divizcaz n ,cuitca dc sus' (,cuitca citadclci') si ,cuitca dc |os', aflat n
vccintatca iului, undc sc gscstc ,poaita dinspic ap'. Ivliya Cclcbi sciic c ,san(ul dc apiaic
cstc mpic|muit la maigini cu stlpi giosi si tiavcisc si dup accast palisad nu poatc ticcc nici
1O9
un cal, nici un cati, nici un alt animal. Din accast piicin nimcni nu poatc aiunca gunoi n
san('
115
.
Piczint intcics acccsul piincipal al complcxului foitificat dc la Bcndci. Piima poait sc
gsca la paitciul tuinului avansat, dc plan icctangulai, aflat pc latuia dc sud a ccntuiii cxtc-
iioaic dc zid. Dup dcsciicica lui Ivliya Cclcbi aici cia ,o poait dc fici maic si iczistcnt.
caic sc dcschidca spic posad'
116
. A doua poait sc afla la paitciul tuinului intcimcdiai dc sud
pc latuia incintci intciioaic.
Tuinuiilc citadclci, dotatc cu dcschidcii pcntiu tiagcic, au ctc tici nivcluii. Dup Ivliya
Cclcbi, diamctiul tuinuiiloi dc col( cstc dc 25 aiakuii (1 aiak = 38 cm n.a.)
117
. Giosimca
cuitincloi cstc dc 2-5 m, nl(imca dc 12-13 m, iai nl(imca tuinuiiloi dc 19-21 m. Tuinul piin-
cipal dc intiaic n foit aic la paitci un culoai, iai la cta| o ncpcic pcntiu oficicica cultului.
Cclclaltc tuinuii adpostcau cfcctivul gainizoanci. !n intciioiul citadclci sc gscau pivni(c,
dcpozitc dc pulbcic si muni(ii, cazimi s.a. Piospcctul-pcispcctiv al cct(ii din 1774 nc ofci
infoima(ii dcspic fa(adclc ci: tuinuiilc avcau acopciisuii conicc si piiamidalc, iai cuitinclc
ciau cu cicncluii
118
. !n paitca supciioai a ziduiiloi cia amcna|at un dium dc iond.
Rccunoastcm divcisc mpiumutuii bizantino-oiicntalc n aihitcctuia cct(ii: planul
patiulatci ascmntoi cu ccl al cct(iloi isiitcnc pc caic ciucia(ii l-au adus n Iuiopa, pio-
poi(iilc clcmcntcloi componcntc (lungimca latuiii dc vcst = lungimca latuiii dc sud 2),
foimclc n aic pu(in fint caic piovin din aihitcctuia aiab-siiian s.a. Dicpt clcmcntc dc dc-
coia(ic au fost utilizatc plcilc comcmoiativc cu insciip(ii n limba tuico-osman, icpiczcn-
tiilc n iclicf s.a.
Aduccm si altc aigumcntc n spii|inul ipotczci otomanc:
Zidiia cct(ii c tipic pcntiu constiuc(iilc dcfcnsivc otomanc n Moldova, fiind utilizatc
blocuii dc piati dc calcai f(uit. Ascmcnca blocuii gsim n pciioada post-moldovcncasc la
Cctatca Alb, cctatca Chilia s.a.
La poi(ilc dc intiaic n ,cuitca dc |os' apaic o dcschidcic n aic subnl(at avnd o chcic
dc aic cu diagonalclc intciscctatc icsitc. O ascmntoaic poait a fost constiuit dc otomani
dup 1484 n ,cuitca poituai' a Cct(ii Albc.
Lcasul dc cult aflat la cta|ul tuinului dc acccs al foitului c oiicntat nspic Mccca, nu spic
isiit.
Piczcn(a aici a mihiabului, caic nu paic a fi o intcivcn(ic ultciioai conducc, dc ascmc-
nca, la concluzia c citadcla dc la Bcndci a fost constiuit la comanda Poi(ii.
11O
La accstc aigumcntc sc adaug stiiilc dc cpoc c cctatca a fost cdificat dc tuici, icla-
taica lui Ivliya Cclcbi dcspic aihitcctul accstcia si insciip(ia lui Soliman Magnificul dcspic
constiuc(ia ansamblului n anul 945 dup hcgii.
O anumit ascmnaic cu citadcla dc la Bcndci piczint cctatca bizantin Timgad, dai aici
tuinuiilc dc col( snt paialilcpipcdicc(fig. 1O4)
119
. \n plan intcicsant piopunc kicmlinul din Tula
(Rusia) caic c constiuit dup acclcasi piincipii planimctiicc ca si cctatca noasti, dai i lipscstc
tuinul cu opt fc(c (fig. 1O5)
12O
.
A.H. Toiamanian acoid o dcoscbit impoitan( tuinuiiloi octogonalc, amplasatc pc latu-
ia dc cst a foitifica(iiloi. Cciccttoiul sus(inc c ini(ial paitciclc tuinuiiloi cu opt fc(c dc la cc-
tatca Bcndci si Cctatca Alb putcau scivi pcntiu cclcbiaica cultului
121
. Ca analogic sc piopunc
cctatca Lambion din Aimcnia Cilician, al cici tuin octogonal, cu acccasi oiicntaic, avca la
paitci un paiaclis
122
.
Nu ticbuic s uitm c mai mul(i spccialisti plcdcaz pcntiu oiiginca aimcan a aihitcc-
tului otoman Sinan ibn Abdulmcnnan
123
. Dai tuinuii n opt fc(c ciau cunoscutc nc dc iomani,
iai n cvul mcdiu clc piolifcicaz n Bulgaiia, Scibia, Rusia s.a. \n tuin octogonal amplifica
col(ul dc noid-cst al cct(ii Sultan-Hisai din Anatolia. !n timpul icfacciii cct(ii Smcdcicvo din
Scibia, otomanii au iidicat n col(uiilc ci tici tuinuii octogonalc
124
.
Scmnificativ cstc faptul c att moldovcnii, pcntiu foitul Cct(ii Albc, cctatca Tataibunai
si foitul Cct(ii Noi dc lng Roman, ct si otomanii, pcntiu cctatca Bcndci, au alcs acclasi
modcl vciificat bizantino-oiicntal.
Ceti de model oriental
Cetatea de la Orheiul Vechi
O foitifica(ic oiiginal caic nu aic analogii piintic cct(ilc Moldovci cstc cctatca dc piati
dc la Oihciul \cchi, numit n litciatuia dc spccialitatc si ,citadcl', dcoaiccc ca a fost inclus
n intciioiul unci altc ntiituii, dc pmnt si lcmn, constiuit antciioi
125
. Accast citadcl sc
gscstc pc malul abiupt al Rutului, n paitca dc noid-vcst a ascziii. !oitifica(ia ocup o
supiafa( dc ciica 1,O ha si aic o configuia(ic patiulatci n plan, n foim dc tiapcz cu dou
unghiuii la baz cc tind spic 9O
o
(fig. 1O5). Latuiilc cct(ii msoai 124,5 m (cca dc noid),
119,1 m (cca dc sud), 88,6 m (cca dc cst) si 1O2,9 m (cca dc vcst). Cuitinclc latcialc snt pci-
pcndiculaic pc cuibclc dc nivcl, iai cuitina dc noid c amplasat chiai pc maiginca piomon-
111
toiiului. Din cxtciioi, zidul iivcian c amplificat dc dou contiafoituii dc col( dc plan tiapc-
zoidal si dc dou contiafoituii intcimcdiaic, dc ascmcnca dc plan tiapczoidal. Cuitinclc snt
clditc din piati spait dc calcai, lcgat cu moitai, giosimca loi vaiiind ntic 1,7 m si 1,85 m.
Zidul dc sud c apiat din flancuii dc dou ,tuinuii plinc' dc plan ciiculai (diamctiul cclui dc
cst fiind dc 2,3 m, iai al cclui dc vcst dc 2,95 m) si la mi|loc dc un ,tuin plin' intcimcdiai dc
plan scmiciiculai (diamctiul lui fiind dc 2,9 m). Ctc un ,tuin plin' intcimcdiai scmicilindiic
cxist pc cuitina dc cst (diamctiul lui fiind dc 3,O5 m) si pc cca dc vcst (diamctiul lui fiind dc
2,7O m). Ascmcnca ,tuinuii plinc' dc plan ciiculai si scmiciiculai ciau utilizatc ficcvcnt n /|-
|a/c (fig. 1O6). Acccsul n citadcla dc la Oihciul \cchi sc gsca pc latuia dc sud. Dup picica
noasti, aici putca fi constiuit o poait dc acccs cu schimbaica diicc(ici (vczi fig. 225)
126
.
Astfcl dc poi(i ,cotitc', numitc dc aiabi a/| sau m|/|aq, sc ntlncsc adcsca n aihitcctuia mili-
tai mcdicval a Oiicntului
127
. !n Iuiopa clc snt cunoscutc mai tiziu, doai dup ciuciadc. !n
componcn(a poi(ii noastic dcoscbim un culoai oiicntat cu paitca postciioai spic Mccca si un
bastion piismatic cu o taini( (vczi fig. 223). Dcschidcica intiiii, paic ascuns dc inamic,
stipungca paitca dc vcst a bastionului.
Latuiii dc noid a cct(ii dc piati dc la Oihciul \cchi i sc altui, din intciioi, o con-
stiuc(ic dc cimid, tiapczoidal n plan, cu supiafa(a dc ciica 2OO m
2
. Col(uiilc dc sud-cst si
sud-vcst alc cldiiii snt individualizatc piin dou ,tuinulc(c plinc' cilindiicc cu diamctiul dc
ciica 1,7 m. ,Tuinuii plinc' dc plan ciiculai si scmiciiculai sc ntlncsc si n complcxclc pala-
tinc alc Omcyaziloi si Abbasiziloi (palatclc Mshatta
128
, Hiibct al-Maf|ai
129
, \khaidyi
13O
(fig.
1O7) s.a. Ilc pot fi utilizatc cu scop picpondcicnt dccoiativ si la altc constiuc(ii oiicntalc:
moschci, mausolcc, madiasalc, caiavansciaiuii, locuin(c alc aiistocia(iloi, amcna|ii cdilitaic
s.a. !n Rsiit accstc tuinuii poait dcnumiica dc u|da/a.
!n pciioada moldovcncasc cldiica din intciioiul citadclci dc la Oihciul \cchi scivca ca
palat pcntiu piclabi (fig. 1O8). Rcmaicm c accsta s-a dczvoltat dinti-un nuclcu ini(ial cu
plan n foim dc ciucc incomplct, cu tici bia(c, pu(in asimctiic, oiicntat spic Mccca. S-a
constatat c aici a cxistat un mausolcu musulman, piobabil n dou nivcluii, dc la caic s-a ps-
tiat doai paitca subtcian compus dinti-o ncpcic ccntial cu dimcnsiunilc dc 7,6 m
6,5 m, flancat din tici pi(i dc tici ncpcii mai mici cu dimcnsiuni difciitc: 3,3 m 2,2 m (cca
dc cst), 4 m 2,5 m (cca dc sud) si 3 m 1,9 m (cca dc vcst)
131
. Pcic(ii ncpciii ccntialc cu
o giosimc dc O,9-1 m au fost icaliza(i din cxtciioi din dou induii dc cimid ais oxidant,
lcgat cu moitai (n dicptul ncpciiloi altuiatc sc afl doai un ind dc cimid), iai din
112
intciioi din dou induii dc cimid ciud, piins cu lut. !ntiaica n ciipta mausolcului sc
fcca dinspic vcst, pc o scai dc tiascu icctiliniu, iai n spa(iul supiatcian sc intia piobabil din-
spic sud. P.P. Binca si T.!. Rcaboi sus(in c mausolcul dc la Oihciul \cchi avca tici camcic
altuiatc pcic(iloi ncpciii ccntialc (cxccptnd pcictclc dc noid)
132
(fig. 11O b). Dicpt analo-
gic sc piopunc mausolcul lui Abu-Saiyd din Mchna (Tuikcstan), constiuit n sccolul al X!-
lca
133
. ,Accast icalitatc poatc fi uimiit dc piin vcacuiilc X-X! n !ian, Asia Mi|locic, iai
odat cu apaii(ia ccnticloi uibanc alc Hoaidci dc Aui si n icgiunilc din pica|ma cuisului infc-
iioi al \olgi'
134
.
Dai T. Ncstciov aic o alt picic dcspic planul ini(ial al mausolcului
135
(fig. 11O a). Cci-
ccttoaica plcdcaz pcntiu o stiuctui spa(ial ccntial, cu ciipta ciucifoim, ficcvcnt n
Azcibaid|anul dc sud nccpnd cu sccolul al X!!-lca, si n Asia Mi|locic dc la sfisitul sccolu-
lui al X!\-lca. T. Ncstciov sus(inc c paitca subtcian cia alctuit dinti-o ncpcic ccntial
cu patiu camcic colatcialc. Mai tiziu, n timpul unoi intcivcn(ii constiuctivc, camcia subtcia-
n dc noid si paitca tcicsti a mausolcului ai fi fost dcmolatc.
Avnd n vcdcic caiactciisticilc oiicntalc alc cldiiii dc cimid si citadclci dc piati si
faptul c musulmanii nu distiugcau niciodat lcasuiilc moi(iloi loi, T. Ncstciov lanscaz ipo-
tcza dcspic constiuc(ia simultan a accstoi obicctivc dc un piincipc ttai cicstin la sfisitul
aniloi 6O ai sccolului al X!\-lca
136
. Nobilul a fost idcntificat ca cmiiul Dimitiic (,Dcmctiius,
piinccps Taitaioium'), piobabil unul din cci tici ,cnc|i' ttaii nvinsi n 1362/1363 dc litua-
nicni la Sinic \od, caic putca s aib icscdin(a la Oihciul \cchi
137
. Il cstc atcstat nti-un do-
cumcnt unguicsc la 1368
138
. Piincipclc, dup picica cciccttoaici, ,distiugnd mausolcul si
moschcca, si-a anun(at icnun(aica la icligia islamic' si a cdificat dcasupia mausolcului
complcxul su locativ
139
. T. Ncstciov a|ungc la concluzia c palatul n discu(ic aic tangcn(c cu
complcxul locativ asiatic |au||: ,Tchnica dc constiuc(ic folosit, piincipiul planimctiic utilizat
si ccl dccoiativ, dcnot pcipctuaica tiadi(iiloi spccificc aihitcctuiii popoaicloi din Asia
Ccntial'
14O
. !n acclasi timp i paic plauzibil ,folosiica solu(ici planimctiicc a tipului |ana/a
(mnstiic a dcivisiloi n.a.), antcccdcntc similaic fiind cunoscutc n timpul Hoaidci dc
Aui'
141
.
Dai n cazul dc fa( apai mai multc momcntc confuzc. !n piimul ind, nu cxist dovczi
dcspic icncgaica islamului dc Dimitiic. Nu cxist dovczi nici dcspic stabiliica lui anumc la Oi-
hciul \cchi. !stoiicii piopun si altc asczii pcntiu icscdin(a piincipclui: Dobiogca, Cctatca
Alb, Biila, Inisala s.a.
142
.
113
Chiai dac admitcm c Dimitiic a locuit un anumit timp la Oihciul \cchi, cstc gicu dc cx-
plicat dc cc cl si-a iidicat palatul pc un loc dcschis la maiginca oiasului, acolo undc putca fi
atacat cu usuiin(. Si dc cc a picfciat ca ,punct dc poiniic' n constiuc(ic un mausolcu mai
vcchi, ciuia a ticbuit s-i distiug nu numai paitca tcicsti, dai si o camci subtcian? Piin
dcmolaica ultimci, palatul n-a cstigat absolut nimic. !n spa(iul afcicnt picsupusci camcic dc
noid a ciiptci a apiut o ncpcic ntunccoas, dc foim si piopoi(ii bizaic (vczi fig. 11O). Dai
oaic mciita accast ncpcic auxiliai cfoituiilc constiuctivc dcpusc? Si nu i-ai fi fost mai usoi
lui Dimitiic s-si cdificc palatul pc un tcicn libci, mai dcpaitc dc mausolcu? Si dc cc a fcut
piincipclc accstc ac(iuni piovocatoaic nti-un oias ttaio-mongol, n caic, dc altfcl, la acca
vicmc a cxistat comunitatca musulman? S nc amintim dc o insiip(ic aiab dltuit n piati,
gsit la Oihciul \cchi: ,Cuccinicul bincfctoi i-a poiuncit s iidicc accast moschcc lui
Alih.san'
143
. Cc-i dicpt, T. Ncstciov cstc convins c ,nlocuiica unui cdificiu mcmoiial dc
cult islamic piinti-o cas dc locuit dc oiiginc oiicntal, cvcnimcnt piodus n timpul domina(ici
Hoaidci dc Aui, cstc un act cc piobcaz un dcclin total al spiiitualit(ii islamicc...'
144
. Dai ct dc
maic n-ai fi ,dcclinul islamului' la Oihciul \cchi, activit(ilc piincipclui piofanatoi al moi-
mintcloi si distiugtoi al moschciloi ai fi stinit piccis ncmul(umiica tutuioi oiscniloi. Pc dc
alt paitc, dac cl nu sttca binc cu islamul, dc cc si-a alcs pcntiu palat solu(ia planimctiic a
unui obicctiv musulman? Si dc cc a picfciat pcntiu nticgul complcx pioccdcc aihitcctuialc si
dccoiativc oiicntalc?
Rcmaicm c T. Ncstciov piopunc pcntiu Oihciul \cchi n pciioada ttaio-mongol (limi-
ta cionologic dc sus fiind anul 1369) si altc faptc gicu cxplicabilc:
Piincipclc Dimitiic, dup icncgaica islamului si convcitiica la cicstinism, dcvinc ctitoi
al unci bisciici dc piati din localitatc, ,poatc cu hiamul Sf. Dumitiu'
145
.
Acclasi piincipc c nmoimntat ultciioi n accast bisciic
145a
. (Dai n moimnt sc gscau
podoabc si vcsmintc confcc(ionatc cu ccl putin dou sccolc mai tiziu
145b
).
Lng Rut nccpc cdificaica unci bi cu un scmincu ,pcntiu picgtiica cafclci'
146
. (Dc
altfcl, cafcaua dcvinc cunoscut n accstc locuii mult mai tiziu. Ia cstc ispndit n tot Oii-
cntul Apiopiat pc la sfisitul sccolului al X\-lca, a|ungnd la ttaio-mongoli la nccputul scco-
lului al X\!-lca, iai la !stanbul la 155O. Dc aici butuia a|ungc n sccolul al X\!!-lca la \cnc(ia,
iai apoi n nticaga Iuiop. !n Taia Romncasc, piima cafcnca c atcstat la Bucuicsti, n 1693).
La Oihciul \cchi ntlnim un fcnomcn unic dc divizaic a caiavansciaiului dublu n dou
constiuc(ii scpaiatc, dc acccasi oiicntaic: caiavansciaiul dc vai si caiavansciaiul dc iain.
114
Astfcl sc icalizcaz tcndin(a ,dc a imita un caiavansciai dublu dup modclclc cunoscutc n
timpul dc domina(ic a Hoaidci dc Aui din Anatolia sclgiucid'
146a
. (!cnomcnul bizai dispaic
dac acccptm ipotczc dc|a cxistcntc, mult mai vciosimilc, c caiavansciaiul dc vai nu cstc
altccva dcct o moschcc cu minaict si mihiab
147
, iai caiavansciaiul dc iain un bazai oiicntal
cu dou intiii ngustc cu piaguii dc piati fi fgasc alc io(iloi dc cai
147a
).
Dai s icvcnim la citadcla dc la Oihciul \cchi. Cca dc-a doua ipotcz, mult mai plauzibil,
apai(inc lui P.P. Binca si I. Nicolac
148
. Ia scpai tcmpoial citadcla dc piati si cldiica dc
cimid din intia muios. P.P. Binca si I. Nicolac sus(in c n anii 6O ai sccolului al X!\-lca
mausolcul cu tici camcic latcialc a fost intcgiat nti-o |ana/a (,mnstiic' musulman) (fig.
111). Locuitoiii ci ciau dcivisii sufii itcitoii. Astfcl dc institu(ii icligioasc |ucau un iol
dcoscbit n via(a oiascloi musulmanc. Conficiii alc sufiiloi ascc(i si mistici snt atcstatc n
Oiicnt nc din sccolclc \!!-\!!!, n sccolul al X!!-lca clc sc uncsc n oidinc icligioasc, iai spic
sfisitul sccolului al X!\-lca sccolul al X\-lca capt o influcn( politic considciabil. L-
casuiilc loi snt nistc constiuc(ii oiiginalc, fiumos dccoiatc, n caic sc altui piacticiloi dc
cult si altc func(ii, n spccial cclc publicc.
Moimntul dcscopciit n ncpcica ccntial subtcian a mausolcului dc la Oihciul \cchi
ai ticbui s apai(in unci pcisonalit(i spiiitualc musulmanc. !n cinstca accstcia a fost cdifi-
cat ,mnstiica' musulman la Oihciul \cchi (/|anqa| n pcisan, dc la caic piovin |ana/a
si |anca; /c//c n tuico-osman, dc la caic piovinc /c/|c; :au|,a| n aiab dc la caic piovinc
:at|a). Astfcl, mausolcul n cauz a dcvcnit paitca ccntial, cca mai impoitant a noului
ansamblu, stiuctuiat pc dou axc caidinalc. !n |uiul vcchiului nuclcu sc giupau asimctiic
ncpciilc cu func(ii iitualc, locativc, gospodicsti s.a. Tici culoaic, a cioi l(imc cia dctcimi-
nat dc dimcnsiunilc camcicloi subtcianc colatcialc, iai lungimca dc configuia(ia iclicfului si
conccptul gcncial, duccau, dc ascmcnca, spic ncpcica ccntial dcstinat oficiciii cultului. S-a
obscivat c accast cldiic sc ascamn planimctiic cu |ana/a Kik-Kz, lipsindu-i doai cu-
loaiul n paitca dc noid, cclclaltc tici culoaic fiind dc lungimi difciitc (fig. 112)
148
. Istc foaitc
piobabil c |ana/a dc la Oihciul \cchi a fost dccoiat cu cimizi tiafoiatc si sml(uitc (fig.
113). Ia avca instala(ii dc nclziic dc tip oiicntal. !nticaga constiuc(ic, cdificat din cimid
ciud cu incluziuni din cimid ais, cia asczat pc un soclu nalt.
Mcn(ionm c piimul caic a lansat ipotcza c cldiica din intciioiul citadclci ai coic-
spundc unci |ana/a a fost L.R. Kzlasov
149
. Pu(in mai tiziu, P.P. Binca si I. Nicolac au con-
statat piczcn(a la Oihciul \cchi n pciioada ttaio-mongol a unci conficiii dc mistici atiasi
115
,dc zonclc dc contact cu lumca ncislamic, locuii dc tiiic intcns, cfcctiv, a izboiului sfnt,
asa cum sc ntmpl n cpoc n Asia Mic, mai alcs n statul otoman, la a ciui asccnsiunc
oidinclc dc dcivisi au contiibuit cscn(ial'
15O
. !n Oiicnt, cvolu(ia unui obicctiv funciai nti-un
lcas al sufiloi cia un luciu obisnuit. !n ccca cc piivcstc mausolcul, cl putca fi iidicat dc tuia-
nicii tizii nc naintc dc anii 6O ai sccolului al X!\-lca, dai nu sc cxcludc cdificaica accstuia
atunci cnd Oihciul \cchi cia un oias al Hoaidci dc Aui. !n cazul dac mausolcul ai fi fost con-
stiuit naintca pciioadci ttaio-mongolc, cl ai fi ticbuit s sufcic dc putcinicul cuticmui dc
pmnt din anul 1346 (8,5 giadc dup scaia Richtci). Atunci n |ana/a ai fi putut nimcii doai
paitca subtcian a mausolcului. Dai nici n piimul caz, nici n al doilca, nu sc poatc voibi dc
ncicspcctaica islamului.
Aihcologii au dcscopciit dou san(uii cu valuii cu tiascu usoi cuibliniai, constiuitc n
icla(ic cu cldiica dc cimid: piimul situat la cst si al doilca la vcst dc accasta (fig. 114). ,!n
paitca dc vcst, san(ul dc apiaic nccpc dc la malul iului, undc aic n scc(iunc foima unci pl-
nii, cu adncimca dc 3 m si l(imca dc 7 m. Aflat la 14-9 m dc zidul apuscan al citadclci, a fost
uimiit spic sud pc o distan( dc ciica 85 m, dc undc cotcstc lin spic zidul dc vcst al citadclci
undc sc nticiupc. Ccllalt san( nccpc din mal, la ciica 5O m spic cst dc citadcl, si a fost
uimiit spic sud (cu o usoai dcvicic spic vcst) pc o lungimc dc 65 m, dup caic sc nticiupc.
Aic acccasi foim n scc(iunc cu l(imca dc 7,3 m si adncimca 3,15 m. Istc dc subliniat c san-
(uiilc snt ascmntoaic piin adncimc si l(imc, foim n scc(iunc, stiatigiafic cultuial si ma-
tciial aihcologic. Dispuncica loi sugcicaz c sc uncau spic sud, dai aici, undc tcicnul cstc n
pant, sc afla piobabil doai o palisad caic continua valuiilc dc pmnt... !n mantaua valului
cstic, ca si n umplutuia san(ului, au fost piacticatc nmoimntii n a doua |umtatc a sccolu-
lui al X\-lca, iai n umplutuia ambcloi san(uii s-a gsit cciamic ccnusic moldovcncasc si un
stiat dc piati dc calcai icflcctnd momcntul constiuiiii citadclci. Din accstc obsciva(ii iczult
c foitifica(ia dc pmnt cstc postciioai cpocii Hoaidci dc Aui si picccdc citadcla...'
151
. Ia
poatc fi datat n pciioada moldovcncasc: ntic 137O si piimii ani dc domnic a lui Alcxandiu
ccl Bun. Istc foaitc piobabil c cctatca dc pmnt si lcmn s fi fost constiuit cu scopul dc a
piotc|a |ana/a tiansfoimat n scdiu al piclabiloi.
\imtoaica faz constiuctiv cstc datat n piimii ani dc domnic a lui Alcxandiu ccl Bun.
Anumc acum ai ticbui s fic astupatc cclc dou san(uii dc tiascu cuibliniai, nivclatc valuiilc
si dcmantclat palisada. !n locul loi sc constiuicstc citadcla patiulatci dc piati. ,Planul
citadclci dc piati apaic ca adaptat la situa(ia cxistcnt antciioi. Astfcl, constiuctoiii au cvitat
116
ca ziduiilc dc vcst si dc cst s sc supiapun fostcloi san(uii... Dc ascmcnca, constiuc(ia dc pia-
ti paic s fi picluat n cscn( compaitimcntaica spa(iului intciioi, fiindc intiaica n citadcl
cstc doai n apaicn( piacticat alcatoiiu, spic cst dc mi|locul latuiii dc sud'
152
. Sc obsciv c
distan(clc ntic intiaica n palat si poiniiilc din mal alc san(uiiloi cct(ii dc pmnt snt
apioapc cgalc (vczi fig. 111). Apioximativ acccasi lungimc msoai si distan(a ntic intiaica
n palat si picsupusa poait a palisadci. Noua cctatc dc piati aic acclasi scop ca si ntiituia
antciioai dc pmnt si lcmn: dc a apia palatul. Concomitcnt, acccsul dinspic vcst n piomon-
toiiu c baiat dc un sistcm dcfcnsiv cu san(, val si palisad.
Acum ncpcica ccntial a ciiptci capt o boltiic n lcagn cu aicc dublouii si cstc
cptusit cu blocuii dc calcai. Giosimca pcictclui a|ungc la 1,3 m. G.D. Smiinov picsupunc
aici cxistcn(a unui bazin pcntiu pstiaica apci, dai mai dcgiab accst spa(iu cia utilizat dc pi-
clabi ca o taini(
153
. Dcasupia ci sc afla o ncpcic maic, dc plan apioapc ptiat, poatc sala
pcntiu audicn(c. Lcgtuia ntic cclc dou nivcluii sc fcca piobabil cu a|utoiul unci scii
mobilc dc lcmn. Pcic(ii tiansvcisali ai vcchii |ana/a au fost piclungi(i pn la intciscc(ia cu
zidul citadclci, astfcl fiind ob(inutc ctcva ncpcii noi. Rcmaicm c n Moldova mcdicval
cia cunoscut tchnica constiuc(ici din cimid ciud. Din pcatc, accst matciial pciisabil n-
a pcimis fixaica piccis a tutuioi lcgtuiiloi ntic ziduii. !n cldiic sc bnuicsc si altc icfaccii
si adugiii. P.P. Binca cstc convins c fa(adci piincipalc moldovcnii i-au altuiat un anticu-
foisoi cu scai
154
. Acccasi constiuc(ic, numit /|o,/, c datat dc T. Ncstciov n pciioada ttaio-
mongol
155
. Sub moldovcni ncpciilc intciioaic alc ,mnstiiii' musulmanc au dcvcnit
camcic dc locuit, atclicic, dcpozitc s.a.
Sc vcdc clai c pcntiu citadcl a fost alcs un modcl oiicntal. La intiaic putca fi constiuit
o poait ,cotit'. Tuinuiilc u|da/a, piczcntc la |ana/a au fost suplimcntatc cu ,tuinuiilc
plinc' ,iotun|itc' alc citadclci. Poatc astfcl sc fcca nccicaica dc a ob(inc o anumit unitatc
stilistic dintic ansamblul intciioi si cct(uic? Istc dc subliniat c fazclc constiuctivc difciitc
snt confiimatc si dc oiicntaica difciit a obicctivcloi: cldiica dc cimid fiind oiicntat, ca
si mausolcul, spic Mccca, pc cnd foitifica(ia dc piati icspcct topogiafia locului. !azclc con-
stiuctivc difciitc snt confiimatc si dc planimctiia palatului n paitca dc noid-cst: aici la o dis-
tan( dc ciica 1 m dc incinta citadclci apaic un zid dc cimid apioapc paialcl accstcia, ast-
fcl fiind ob(inut un spa(iu alungit dispiopoi(ionat. Cc func(ic putca s ndcplincasc ncpcica
dc plan apiopiat dc ccl paialclogiamic cu dimcnsiunilc dc ciica 1 m 6 m? Si cc aihitcct
cxtiavagant putca s-o pioicctczc? \aiianta unci ncpcii cu instala(ii dc nclziic a culoaiului
117
nu nc paic plauzibil. Aici cstc cazul adaptiii unui cdificiu vcchi la un conccpt nou, cnd nu
snt cxclusc anumitc ,noduii' si |onc(iuni incstcticc. Si ,nodul' stianiu din paitca dc noid-cst
a palatului nu poatc fi cxplicat dcct piin faptul apaitcncn(ci zidului dc cimid si a zidului
dc piati la fazc constiuctivc difciitc. Piclungiiilc ziduiiloi tiansvcisalc alc ,mnstiiii'
musulmanc ai ticbui s datczc din acclasi timp cu citadcla.
Dai dc undc a apiut n pciioada moldovcncasc un modcl oiicntal dc foitifica(ic? S nu
uitm c sfisitul sccolului al X!\-lca cstc maicat dc o migia(ic masiv a popula(ici din
Oiicntul Apiopiat, Caucaz si Asia Mi|locic piovocat dc ac(iunilc militaic alc ,icstauiatoiu-
lui !mpciiului mongol' Timui Lcnk
156
. Nu cstc cxclus ca unii aihitcc(i dc scoal oiicntal,
a|unsi n Moldova, s fi fost utiliza(i dc Alcxandiu ccl Bun la cdificaica citadclci dc la Oihciul
\cchi. !ntcicsant cstc faptul c n Taia Romncasc, la cctatca Tuinu, vcchiul don|on cilindiic
a fost mpic|muit cu o incint dc piati, avnd acclcasi ,tuinuii plinc' scmicilindiicc ca si cita-
dcla dc la Oihciul \cchi (fig. 115)
157
. Sc ascamn mult si dimcnsiunilc accstoia: diamctiul dc
ciica 3 m la cctatca Tuinu si diamctiul dc 2,7-3,O5 m la citadcla dc la Oihciul \cchi. Sc picsu-
punc c incinta cu ,tuinuii plinc' a apiut la Tuinu dup 1396 din oidinul lui Bayczid !
158
. Con-
sidcim c sultanul putca s apclczc la acciasi aihitcc(i isiitcni icfugia(i. Dcci pcntiu
dataica citadclci dc la Oihciul \cchi n piimii ani ai sccolului al X\-lca cxist suficicntc aigu-
mcntc.
Adcp(ii vaiiantci moldovcncsti voibcsc dc un complcx ntiit al piclabiloi dc tipul
cui(iloi domncsti sau boicicsti, caic |uca un iol sccundai n sistcmul dc foitifica(ii al ascziii
159
.
Piincipalclc linii dc apiaic a oiasului ciau foitifica(iilc uibanc dc pmnt si lcmn caic stb-
tcau tiansvcisal piomontoiiul. !n piimii ani dc domnic a lui Alcxandiu ccl Bun paiamctiii dc-
fcnsivi ai citadclci nc nu ciau att dc nvcchi(i. Dai si mai tiziu, sub Stcfan ccl Maic, cnd
aitilciia sc utilizcaz pc scai laig, cct(uia n-a fost modcinizat dcoaiccc cci maii dusmani
din zon nu utilizau ccl mai pcifcct aimamcnt sau l foloscau n cazuii foaitc iaic. Totusi, s-a
luat msuia cvitiii ca inamicul s poat lovi cct(uia cu aitilciia: poi(iunca tciasci naltc dc
la vcst dc citadcl, sc afla n spatclc linici dcfcnsivc cu val, san( si palisad.
Rcmaicm c unii spccialisti atiibuic cctatca dc piati dc la Oihciul \cchi mcstciiloi dc
scoal bizantin, gsind ,ascmnii' ntic ca si foituiilc Cct(ii Albc si Cct(ii Noi dc lng
Roman. L. Chi(cscu sciic c ,planul cct(ii c ascmntoi cu foitul dc la Cctatca Nou dc lng
Roman si cu citadcla dc la Cctatca Alb, ccca cc sugcicaz c Stcfan ccl Maic a folosit la zidi-
ica cct(ii dc la Oihci acciasi constiuctoii din sudul Moldovci caic lucicaz cu pu(in naintc la
118
constiuc(ia Cct(ii Noi sau la ntiiica Cct(ii Albc'
16O
. Acccasi picic o aic si \. \tsianu
161
.
Totusi, n cazul dc fa(, nu putcm voibi dcspic o singui scoal: la citadcla Cct(ii Albc si la
foitul Cct(ii Noi dc lng Roman snt utilizatc tuinuii masivc ncumplutc cu un diamctiu
dcstul dc maic (dc la 1O,4 m pn la 18 m), iai la cct(uia dc la Oihciul \cchi diamctiul maxim
al ,tuinuiiloi plinc' cstc dc 3,O5 m. Piimclc putcau fi folositc att pcntiu aimclc albc, ct si
pcntiu aitilciic, pc cnd tuinulc(clc oihcicnc ciau bunc doai pcntiu aicasi. Difci scnsibil ia-
poitul ntic diamctiul tuinuiiloi si lungimca cuitincloi, caic cstc mult mai maic n cazul foitu-
iiloi dc la Cctatca Alb si Cctatca Nou dc lng Roman. Difci mult giosimca ziduiiloi la ba-
z (3,6-5,5 m la Cctatca Alb, 4,O-4,5 m la Cctatca Nou dc lng Roman si 1,7-1,85 m la ccta-
tca dc la Oihciul \cchi). Piimclc putcau opunc iczistcn( aimcloi dc foc, iai ultima cia incfi-
cicnt n fa(a accstoia.
Mciit dc mcn(ionat c foituiilc iomano-bizantinc, ntlnitc dc aiabi n sccolul al \!!!-lca
n timpul izboaicloi cu bizantinii au dcvcnit piototipuii alc /||a/c|o/ si palatcloi Omcyaziloi
si Abbasiziloi (Kasi al-Mcgna, Kasi al-Tiuba s.a.)
162
. \ltimclc au scivit ca suis diicct pcntiu
icscdin(clc ntiitc din Asia Mi|locic. Ilc sc caiactciizcaz piin incintc dc plan apiopiat dc ccl
icgulat si ,tuinuii plinc' ,iotun|itc' plasatc iitmic la distan(c mai mici dcct o btaic dc s-
gcat (6O m). Dup picica aihitcctci T. Ncstciov, accst tip dc foitifica(ii a fost adus n Balcani
dc piotobulgaii, caic putcau s cunoasc icaliziilc aihitcctuiii oiicntalc
163
(fig. 116).
Din pcatc, iczultatclc invcstiga(iiloi aihcologicc si istoiicc nu nc pcimit astzi s tiagcm
concluzii dcfinitivc piivind mpic|uiiilc constiuc(ici complcxului ntiit dc la Oihciul \cchi.
Ccicctaica c ngicunat si dc faptul c dcscnclc aihcologicc con(in mai multc impiccizii si
gicscli (lipscsc lcgtuiilc ntic unclc ziduii, dimcnsiunilc accloiasi constiuc(ii vaiiaz n difc-
iitc iclcvcc, sgcata oiicntiii ,oscilcaz', lcgcnda poatc s nu coicspund scmncloi convcn-
(ionalc s.a.)
164
. Cstiguiilc sciioasc n accast diicc(ic (in dc viitoi.
Dai ccit cstc faptul c cldiica dc cimid din intia muios icpiczint un cxcmplu icmai-
cabil dc aihitcctui oiicntal. Sub moldovcni ca cstc supus unoi icfaccii si icpaia(ii.
Si tot ccit cstc faptul c citadcla dc piati c unica cctatc din Moldova ada/a/ unu| /o-
/am an/c/|o/. Ia apai(inc unui modcl dc ntiitui oiicntal, iidicat mpotiiva dusmanului
cc utiliza doai aimclc albc si nu aitilciia. Domnitoiii Moldovci o foloscsc n sccolul al X\-lca
ca punct dc spii|in militai cu potcn(ial dcfcnsiv icdus pcntiu piotcc(ia icscdin(ci piclabiloi
dc Oihci.
119
Ceti de model renascentist
Cetatea Soroca
Cctatca dc piati dc la Soioca nlocuicstc vcchca foitifica(ic dc pmnt si lcmn caic putca
fi constiuit mpotiiva ttaiiloi pc malul Nistiului dc Stcfan ccl Maic (fig. 117)
165
. !n 1543 dom-
nitoiul Pctiu Raics sciic n Bistii(a tiansilvncan unci pcisoanc pc caic doicstc s-o vad n
fiuntca luciiiloi dc foitificaic a cct(ii Soioca
166
.
Amintim c n sccolclc X\-X\! n Tiansilvania au luciat mai mul(i constiuctoii italicni. L.
Gcio a constatat c aihitcc(ii italicni dc foima(ic icnasccntist, asa-numi(ii |unda/o/c, au
a|uns n \ngaiia mai naintc dcct n altc (ii cuiopcnc
167
. La Buda au activat Aiistotclc
!ioiavanti si Bcncdctto da Ma|ano
168
. Mu/a/o/c |onc din Bistii(a, piintic caic si Pctiu !talus
Lugano, au zidit cct(i, bisciici si locuin(c
169
. Domcnico da Bologna, a/||/cc/o/ c/ cd|||c|o/um
/c||um |unda/o/, a paiticipat la luciiilc dc foitificaic la Ghcila
17O
, Ottavio Boldigaia la Satu
Maic
171
, iai !ianccsco Pozzo, Sfoiza Palavicini si Antonio Bufalo la Alba !ulia
172
. Mcstciii ital-
icni au fost invita(i n sccolul al X\!-lca n difciitc ccntic cuiopcnc.
!n cazul cct(ii Soioca, un pcntagon icgulat imaginai, alc ciui vifuii sunt maicatc dc tui-
nuii dc apiaic, cstc piins nti-o incint dc plan ciiculai. Patiu tuinuii din cinci (cxccptnd ccl
dc acccs) au la baza planului un ccic. Ccicul c o figui gcomctiic cu valoaic mistic nc din
antichitatc (piototipuii soaiclc si luna plin). Il c simbolul vcsnicci pcifcc(iuni si icnccpcii,
al misciii imuabilc si ctcinc fi nccput si sfisit. Nu ntmpltoi multc popoaic alc lumii
atiibuic ccicului func(ia dc piotcc(ic dc foi(clc malcficc dc aici piovin foimclc ciiculaic alc
locuin(cloi, stncloi, tabcicloi militaic si biazdcloi magicc cc ncon|oai ascziilc n cazuii dc
piimc|dic. !n acclasi timp, incintclc ciiculaic piopun ccl mai mic pciimctiu pcntiu cca mai
maic aiic apiat.
Numiul 5 cstc si cl un numi saciu cc figuicaz dcs n astiologic si n cosmologia mito-
logic: cinci zilc n timpul cioia cgiptcnii sibtoicau nastcica zciloi si cinci clcmcntc cscn-
(ialc alc lumii n budismul csotciic (pmntul, apa, focul, aciul, vntul). Rcgsim accst numi
n simbolistica alchimist si masonic. Dac unim ntic clc toatc vifuiilc pcntagonului icgu-
lat, ob(incm vaiianta stclat numit pcntagiam. Istc impoitant c stcaua cu cinci iazc con(i-
nc ,numiul dc aui' miimc aiitmctic bogat n piopiict(i cstcticc, utilizat pcntiu ob(i-
ncica ,scc(iunii dc aui'
173
. Ia simbolizcaz mna ociotitoaic a Zci(ci-mam n Oiicntul Apio-
piat si cstc scmn dc iccunoastcic la pitagoicici
174
. !n cpoca Rcnastciii ca simbolizcaz nsusi
12O
omul, cu bia(clc iidicatc oiizontal si picioaiclc dcpitatc. Dcscnul coipului uman nsciis nti-o
stca cu cinci iazc apaic n sccolul al X\!-lca n luciiilc lui Hciniich Coinclius Agiippa si
Michclc Catanco
175
. Pcntagiamci i sc confcicau, dc ascmcnca, piopiict(i apotiopaicc. Sc cic-
dca c ,pcntagiama dicapt', cu o iaz oiicntat n sus, piotc|a dc ncnoiociii si iut(i. ,Pcn-
tagiama istuinat' numit si ,pcntagiama invcis', cu o iaz oiicntat n |os, cia socotit
aductoaic dc iclc dusmaniloi. !n cazul cct(ii Soioca, nc paic coicct obsciva(ia aihitcctci T.
Ncstciov c foitifica(ia cia amplasat ,pc malul Nistiului cu viful magic oiicntat spic |n|-
/a/c caic vcnca dc dincolo dc iu', fiind ,bcncfic fa( dc locuitoiii tigului dc altuii'
176
. Istc
adcviat c ,mcntalitatca omului n cvul mcdiu cia dominat dc icminisccn(c pgnc. !n aihi-
tcctuia mcdicval foima aic o scmnifica(ic dcoscbit, dai va fi nzcstiat nu numai cu calit(i
viitualc, ci si icalc, cu dota(ii tchnicc pcntiu uimiiica foi(ci dc iczistcn( contia aimcloi dc
distiugcic'
177
.
!n pciioada dc la sfisitul sccolului al X\-lca sccolul al X\!-lca aihitcc(ii cuiopcni pio-
pun pcntiu cct(i poligoanc pcntagonalc obisnuitc si stclatc. Gh. si B. Scbcstycn mcn(ioncaz
c, spic sfisitul sccolului al X\!-lca, tipul dc cctatc dc plan pcntagonal constituic ccl mai
cvoluat tip dc foitifica(ii din Iuiopa
178
. Rcmaicm c tiascul pcntagonal piopunc ccl mai mic
pciimctiu, dup ccl ciiculai, cu cca mai maic aiic apiat, iai clcmcntclc sinuoasc ncutiali-
zcaz dcstul dc binc ,unghiuiilc moaitc'. !ntlnim ascmcnca cct(i n noidul !talici. Aihitcc(ii
italicni difuzcaz solu(ia cct(iloi stclatc cu cinci iazc n !ian(a, Polonia, \ngaiia s.a.
179
. !n
Tiansilvania cunoastcm cct(i stclatc cu cinci bastioanc constiuitc n stil italian nou la Sibiu si
la Oiadca
181
.
!n gcncial, caiactciistica foitifica(iiloi din sccolclc X\-X\! cstc adaptaica la aitilciic.
Cctatca Soioca ilusticaz un tip avansat al amcna|iii dc apiaic naintc dc piolifciaica ,tui-
nuiiloi dc aitilciic', bastciloi si bastioancloi italicncsti n nticaga Iuiop. Tuinuiilc cilindiicc
icsitc contiolcaz mpic|uiimilc. Planul ciiculai contiibuic la icpaitizaica cfoituiiloi dcfcn-
sivc n mod unitai pc toatc diicc(iilc, iai pioicctilclc iicoscaz dc la supiafc(clc convcxc fi a
lc piicinui maii daunc. Cuitinclc si tuinuiilc cct(ii au o giosimc dc 3,O5-3,1O m, doai tuinul
dc acccs aic dinspic cuitc o giosimc mai mic. !nl(imca ziduiiloi dc la nivclul soclului cst dc
18 m, iai nl(imca soclului, nclinat nspic cxtia muios, a|ungc la 3 m. !n paitca supciioai
cuitinclc au cicncluii, n spatclc cioia sc gscstc diumul dc stia|.
Cuitca cct(ii msoai n diamctiu 3O,5 m. Tuinuiilc cilindiicc sc nal( dcasupia pnzcloi
dc zid cu ciica 4 m. Ilc au un diamctiu intciioi dc 4,65-4,85 m si dispun dc mai multc nivcluii.
121
!ni(ial subsolul si paitciul loi scivcau dicpt dcpozitc, iai mai tiziu clc au fost umplutc cu p-
mnt. \imtoaiclc dou nivcluii adpostcau aitilciia si locuin(clc militaiiloi. \nclc locuin(c
din cctatc ciau mai confoitabilc, avnd scmincuii si latiinc. \ltimul nivcl cia dcstinat api-
toiiloi. !ntiiilc n accstc tuinuii ciau iidicatc cu ciica 4 m dcasupia nivclului dc clcaic si sc
fccau dc pc galciii dc lcmn, altuiatc din intciioi incintci piincipalc (vczi fig. 119 b). Si astzi
putcm vcdca pc ziduiilc cct(ii oiificii dc la giinzilc sus(intoaic alc galciiiloi. Tuinuiilc cilin-
diicc dispun dc guii dc tiagcic dc plan ciiculai, avnd din intciioi nisc boltitc pcntiu aitilciic.
!n ccntiul cui(ii sc gsca fntna cct(ii.
Tuinul dc intiaic aic un plan dicptunghiulai. !n cctatc sc ptiundc piinti-un culoai boltit
n lcagn, divizat n dou tionsoanc cgalc dc tici aicc dublouii. Matciialclc giaficc din sccolul
al X\!!!-lca infoimcaz dcspic cxistcn(a unci capcanc subtcianc n tionsonul mai apiopiat dc
cxtia muios. !ni(ial golul acccsului cia tciminat n aic fint, iai n fa(a intiiii sc gsca un san(
si un pod mobil. Dup umplcica san(ului si dispaii(ia podului, podcaua pasa|ului a dcvcnit
nclinat. Dcschidcica intiiii a piimit mai tiziu tcimina(ia n aic dc ccic. La cta| sc afla pa-
iaclisul cct(ii, compaitimcntat n naos si altai. !ntiaica n paiaclis cia individualizat piinti-
un poital gotic, tciminat n aic fint, cu baghctc paialclc, nciucisatc n paitca supciioai.
\ltimul nivcl al tuinului dc acccs, caic comunica cu diumul dc stia|, putca scivi dicpt tcias
dc obscivaic si scmnalizaic (vczi fig. 119 b)
182
.
!n anii 1692-1699 intciioiul cct(ii a fost modificat dc poloni
183
. Pc dou nivcluii s-au con-
stiuit mai multc ncpcii dc piati, toatc dc plan tiapczoidal. Cuitca a ob(inut astfcl o foim
hcxagonal. Din intciioi, incintci hcxagonalc n plan i s-au adugat 12 contiafoituii. La paitci,
13 ncpcii boltitc n lcagn, cu intiii din cuitc, scivcau ca dcpozitc pcntiu piaf dc pusc si
muni(ii, piccum si pcntiu magazii undc sc pstia piovizia. La cta| au fost amcna|atc cazimi
pcntiu solda(i. Nivclul uimtoi l constituia galciia dc lcmn, pstiat dc la faza constiuctiv
picccdcnt. Comunicaica vcitical ntic noilc cazimi, galciia dc lcmn si diumul dc iond sc
icaliza cu a|utoiul unci scii n foim dc mclc, situat n paitca opus paiaclisului. Totusi ca-
litatca noiloi constiuc(ii cia mult mai pioast dcct a cct(ii oiiginaic. !n cuitc s-a mai spat o
fntn.
Piintic matciialclc dc constiuc(ic utilizatc figuicaz piatia dc calcai, tuful silicios, cimi-
da si lcmnul. Dcpozitclc, magaziilc si cazimilc polonczc sunt clditc din gicsic calcaioas.
Ilcmcntclc dc dccoia(ic alc poitalului (in dc goticul moldovcncsc tiziu (fig. 122). Paia-
mcntul tuinului dc acccs amintcstc ccl al tuinului dc intiaic al cct(ii Hotin
184
.
122
Dai cc monumcntc ai putca fi inclusc n sciia dc piccuisoii aihitcctuiali ai cct(ii Soioca?
Ca antcccdcnt pioto-icnasccntist, piczint intcics castclul Quccnboiough, cdificat n Anglia
n anii 1361-1377
185
(fig. 123). Pi(ilc lui constitutivc incinta-nuclcu nzcstiat cu sasc tuinuii,
incinta cxtciioai dc zid si san(ul mpic|muitoi toatc snt dispusc n ccicuii conccntiicc.
Castclul Quccnboiough picfiguicaz oiganizaica aihitcctuial spccific Rcnastciii, cnd con-
stiuc(ia dc tip ccntial cia considciat cca mai adccvat idcalului umanist.
\.A. \oi(chovski piopunc ca antcccdcnt castclul !aincsc din Capiaiola o minunat
icalizaic a mcstciiloi italicni din sccolul al X\!-lca
186
(fig. 124). Aici o foitica( pcntagonal
n plan cu bastioanc dc col( a fost icconstiuit nti-un palat subuiban. Castclul italian sc
ascamn cu foitifica(ia dc la Soioca dup utilizaica numiului 5 si a foimcloi planimctiicc
ciiculaic pcntiu anumitc clcmcntc constitutivc. La baza ambcloi cui(i intciioaic st acclasi
diamctiu dc 3O,5 m, cchivalcnt cu 1OO picioaic bizantinc vcchi. S-a constatat c accast dimcn-
siunc sc nsciic n siiul miimiloi sacic, utilizatc la cclc mai divcisc constiuc(ii mcdicvalc
187
.
\om mcn(iona si dou cct(i din Anglia, cdificatc dc mcstciii italicni pc la 154O, castclclc
Walmci
188
si Dcal
189
, caic sc ascamn cu Soioca dup planul ciiculai al incintci piincipalc si
plasaica cchidistant a clcmcntcloi dc flancaic oiizontal (fig. 125). Dai aici apaic un sistcm
mai avansat din punct dc vcdcic al apiiii, ccl cu iondclc, si cstc utilizat nu numiul 5, dai
numiul 4 n piimul caz si numiul 6 n al doilca.
O anumit apiopicic planimctiic cxist ntic cctatca Soioca si castclul italian Castcl dcl
Montc (fig. 126)
19O
. Istc voiba dc icscdin(a dc vntoaic a icgclui !icdciic al !!-lca, cdificat
pc la 123O. !oima oiiginal a castclului impulsioncaz timp dc tici sccolc cxpciimcntiilc n-
diznc(c n domcniul modcliii foitifica(iiloi dc tip ,ccntial': apai obicctivc dc plan ciiculai,
pcntagonal, hcxagonal, octogonal si poligonal. Tiansfciul accstoi solu(ii sc facc piin constiuc-
toii italicni.
Rmnc dc piccizat dac cctatca Soioca poatc fi considciat dicpt o icplic a faimosului
castcl italian, adaptat la aimclc dc foc si apiut mai tiziu, atunci cnd n Iuiopa sunt difu-
zatc pc scai laig modclc aihitcctuialc icnasccntistc. !n cazul dc fa(, ambclc adopt foimulc
planimctiicc dc tip ,ccntial', dai la baza planului Castclului dcl Montc st octogonul, pc cnd
la cctatca Soioca ccicul si pcntagonul. !n cazul cct(ii Soioca si al Castclului dcl Montc
obscivm o ascmnaic dup modul dc altuiaic a tuinuiiloi incintci piincipalc. Ambclc con-
stiuc(ii utilizcaz cxpciicn(c ascmntoaic cupiinznd clcmcntc claboiatc n cadiul unoi ctapc
picmcigtoaic: ficcaic tuin icpiczint un nod dcfcnsiv putcinic, indcpcndcnt, capabil s asi-
123
guic iczistcn( n timpul unoi atacuii inamicc. Dai tuinuiilc Castclului dcl Montc adpostcsc
doai sciilc spiialicc dc piati, pc cnd tuinuiilc cilindiicc alc cct(ii Soioca includ locuin(clc
(n faza ini(ial si dcpozitclc). Cctatca Soioca, cu supiafc(clc ci convcxc si bazclc tuinuiiloi
pu(in cvazatc, ilusticaz o cvidcnt cvolu(ic aihitcctonic sub aspcct militai n cpoca aiti-
lciici, muchiilc Castclului dcl Montc dcvin cxticm dc vulnciabilc pcntiu ghiulclclc mctalicc.
Comunc ambcloi constiuc(ii sunt foimclc dcfinitc gcomctiic. Rigoaica simctiici lc impiim
cxpicsivitatc pc linia monumcntaliziii ambclc sc icmaic piin masivitatc si sobiictatc. Att
piima, ct si cca dc-a doua, au aspcctul unui c|a/cau-|o//, dai la cctatca Soioca lipscsc n faza
ini(ial dcpcndin(clc din cuitc.
!n ambclc cazuii sc aplic dimcnsionaica poinind dc la un modul stabilit: picioiul bizan-
tin vcchi dc 3O,5 cm la cctatca Soioca si palma italian dc 28,6 cm la Castcl dcl Montc. \.A.
\oi(chovski a obscivat si altc icla(ii matcmaticc ntic dimcnsiunilc pi(iloi constitutivc alc
cct(ii, dcpcndcntc dc iaza ciicumfciin(ci nsciisc n pcntagon, dc iaza ciicumfciin(ci ciicum-
sciisc pcntagonului si dc ,ptiatul dc msui'
191
. \ltimul cia utilizat adcsca dc constiuctoiii
mcdicvali.
Si totusi nu putcm dcpista o lcgtui diicct ntic accstc dou obicctivc. Ccit cstc faptul
c icnumitul Castcl dcl Montc picvcstcstc Rcnastcica n aihitcctuia militai mondial, iai
cctatca Soioca cstc un monumcnt icmaicabil al aihitcctuiii foitificatc icnasccntistc.
Nu suntcm dc acoid cu acci cciccttoii caic datcaz foitica(a n cauz n timpul lui
Stcfan ccl Maic. Astfcl, T. Ncstciov sus(inc: ,.analiza aihitcctuial aiat c ca (cctatca So-
ioca n.a.) a fost constiuit n piati la nccputul aniloi 7O ai sccolului al X\-lca, dup conccp-
(ia stiatcgic fiind antciioai castclului foitificat dc la Cctatca Nou dc lng Roman'
192
. !nti-
adcvi, conccp(ia stiatcgic a foitului Cct(ii Noi dc lng Roman c supciioai cclci a cct(ii
Soioca la caic lipscsc amcna|aica dcfcnsiv avansat si ,tuinuiilc dc aitilciic', nchisc si dcs-
chisc, dc dimcnsiuni impuntoaic. T. Ncstciov sciic c Pctiu Raics ai fi utilizat la Soioca tui-
nuii icsitc ,foimc aihaicc, apusc dc|a dc ccl pu(in o |umtatc dc sccol n uim'
193
si c cctatca
Soioca a fost constiuit n momcntul dc cotitui a utiliziii aitilciici (,sc psticaz nc multc
clcmcntc din pciioada luptci cu aimclc albc, cum ai fi nl(imca maic a ziduiiloi pcntiu a m-
picdica cscaladaica loi si pstiaica fiontului luptci n paitca supciioai a cuitincloi'
194
, ,nc
nu snt cunoscutc consccin(clc utiliziii piafului dc pusc: tuinuiilc sunt nchisc, mpicdicnd
cvacuaica fumului'
195
, ,cnd cfcctclc voi fi cunoscutc, cct(ilc voi fi dotatc cu tuinuii cu o la-
tui dcschis si cu iondclc pcntiu amplasaica loi'
196
). T. Ncstciov cxplic sciisoaica lui Pctiu
124
Raics ctic mcstciul bistii(can piin intcn(ia domnitoiului dc a cdifica o ccntui bastionat n
|uiul cct(ii ciiculaic a lui Stcfan ccl Maic bastioanclc ciau dc|a cunoscutc n Tiansilvania
197
.
Dup picica cciccttoaici, constiuc(ia cct(ii bastionatc ai facc paitc din planul dc ac(iuni
antiotomanc
198
. Dai ,ncccsitatca ntiituiiloi dc la Soioca dccadc odat cu schimbaica situ-
a(ici politicc, n uima cicia Pctiu Raics paic s sc icscmnczc si intcicsclc domnitoiului sc voi
oiicnta spic iidicaica dc lcasuii sfintc'
199
.
Amintim c citadcla dc piati dc la Bcndci dispunc dc acclasi sistcm dc apiaic ca si cc-
tatca Soioca. Dai poatc scivi accst fapt dicpt piob hotitoaic n favoaica atiibuiiii ambcloi
foitifica(ii cpocii lui Stcfan ccl Maic? Si c posibil dc a includc mccanic ambclc cct(i n siiul
cvolutiv al amcna|iiloi dcfcnsivc moldovcncsti imcdiat dup icaliziilc picdcccsoiiloi maic-
lui domnitoi? Rspunsul cstc catcgoiic ncgativ. Oaic nu sc constiuiau n Iuiopa n sccolclc
X\!-X\!! obicctivc ntiitc fi bastci si bastioanc, adic dup ,mctodc vcchi' dc foitificaic?
D. Libal a a|uns la concluzia c amcna|iilc dcfcnsivc cu tuinuii dc flancaic ciau cclc mai is-
pnditc n Iuiopa Ccntial n piima ticimc a sccolului al X\!-lca
2OO
. Castclc si foitifica(ii cu
tuinuii piocmincntc sc constiuiau la acca vicmc n Polonia, Gcimania, !ian(a s.a.
2O1
. !n Rusia,
n anii 15O7-152O, a fost cdificat kicmlinul din Tula o cctatc icctangulai n plan cu tuinuii
icsitc, cilindiicc si paialclipipcdicc
2O2
. Mai tiziu, n anii 1528-1531, a apiut kicmlinul din Za-
iaisk, la baza ciuia st un dicptunghi, iai col(uiilc snt amplificatc cu tuinuii dc plan ciicu-
lai
2O3
. 1. Bogdanowski a icalizat un studiu piivind aplicaica divciscloi sistcmc dcfcnsivc n difc-
iitc (ii alc Iuiopci n sccolclc X\!-X\!!
2O4
. Istc intcicsant c n sccolul al X\!-lca ntiituii
cu bastci si bastioanc nu ntlnim n Spania, Poitugalia si Dancmaica; clc ciau pu(inc la numi
n Gcimania, Anglia s.a.
2O5
. !n schimb, n !talia si \ngaiia accstc dispozitivc dc apiaic s-au
folosit pc scai laig
2O6
.
Apaic nticbaica: dc cc attca (ii constiuicsc la acca vicmc cct(i si castclc dup ,mctodc
vcchi'? Si dc cc acclasi Stcfan ccl Maic iidic n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca ntii-
tuii din pmnt si lcmn, adic dup o conccp(ic dcmult dcpsit?
!mpoitant cstc faptul cu cc co conc/c/ si |mo//|ta cu| cia constiuit foitifica(ia. Rcmai-
cm c foitul Cct(ii Noi dc lng Roman a fost gndit ca un baia| putcinic n fa(a ,maiclui
dusman', Rcgatul \ngaiici. Accst obicctiv dcfcnsiv a apiut n 1466, iai n 1467 Stcfan ccl
Maic cia dc|a n izboi cu \ngaiia. Cctatca Soioca, ns, a fost conccput ca o stia| dc hotai
n fa(a ,miciloi dusmani'. !n timpul cclci dc-a doua domnii a lui Pctiu Raics accstia ciau cctc
izlc(c dc ttaii, dctasamcntc dc cazaci, (iani iscula(i si tot fclul dc tlhaii dc dium maic
125
caic vcncau din stnga Nistiului. Oaic mpotiiva accstoi inamici ,miun(i', caic nu utilizau
cclc mai pcifcctc aimc dc lupt, ticbuia cdificat un obicctiv militai cu bastci sau bastioanc? !n
acclasi giup dc dusmani nu putcm includc la acca vicmc Rcgatul Polonici, cu caic din 1542 s-a
nccput o apiopicic si nici !mpciiul Otoman, pc atunci ,piotcctoiul' oficial al Tiii Moldovci.
Nu nc paic convingtoaic nici idcca icaliziii ,planului antiotoman' al lui Pctiu Raics piin
constiuc(ia cct(ii. Dc altfcl, fi nvoiica Poi(ii, domnitoiul n-ai fi icdobndit a doua oai
scaunul domncsc si l-ai fi picidut imcdiat dup vico dcmonstia(ic dcschis dc foi(. Dc accca
nu putcm considcia nicidccum cctatca moldovcncasc Soioca dicpt o ,contiafoi(' a vicunci
foitic(c otomanc cctatca Bcndci, constiuit cu c(iva ani mai naintc la comanda lui
Soliman Magnificul sau o alt foitifica(ic dcspic caic sc voibca nccpnd cu anul 154O c va fi
cdificat ,oii n fa(a Oihciului, oii n fa(a Soiocii'
2O7
.
Dcci, cctatca Soioca, n foima ci dc astzi, ispundca din plin cxigcn(cloi timpului n c|/-
cum/an(c conc/c/c. Pctiu Raics, numit pc dicptatc ,ccl Minunat' si ,Om al Rcnastciii' s-a
aitat n cazul dc fa( ca un politician piiccput si stpn cconomicos caic n-a iiosit banii sta-
tului, constiuind foitic(c dup ,mctodc noi' numai dc diagul accstoi mctodc. Il a alcs pcn-
tiu paza Soiocii modclul unui castcl cu tuinuii dc flancaic si apiaic ciiculai.
Si dc cc n-ai fi putut mcstciii vcni(i din Tiansilvania, cu uccnicic n !talia, s pioicctczc
dup piincipiilc Rcnastciii italicnc timpuiii o foitica( cu tuinuii piocmincntc? La acca vic-
mc mai multc constiuc(ii din Iuiopa psticaz tiadi(ia mcdicval si spccificul local, mbog-
(indu-sc cu clcmcntclc Rcnastciii italicnc. Istc cvidcnt c iczolvaica spa(ial-planimctiic a
Soiocii icspcct tiadi(iilc aihitcctuiii icnasccntistc (oiganizaica spa(iului pc baza unoi icla(ii
matcmaticc, pcifcc(iunca gcomctiic, simctiia iiguioas, utilizaica foimcloi iotundc si a so-
lu(ici dc tip ,ccntial', cvidcn(icica numiului 5, aplicaica modulului constiuctiv s.a.). !n acc-
lasi timp, n cpoca lui Stcfan ccl Maic nu gsim n Moldova o alt foitifica(ic cu foimc gco-
mctiicc att dc aimonioasc si piccisc.
Dc accca considcim c au absolut dicptatc acci cciccttoii caic atiibuic foitica(a n
cauz lui Pctiu Raics. Cctatca dc piati dc la Soioca monumcnt dc unicat imnc piima si
ultima manifcstaic a Rcnastciii n aihitcctuia militai a Moldovci.
Ceti de plan neregulat
La cct(i mcdicvalc dc plan ncicgulat, caic piczint caiactciistica folosiiii maximc a pai-
ticulaiit(iloi tcicnului, cstc gicu, uncoii chiai imposibil, dc fcut o tipologizaic si dc piccizat
126
suisa. La modclc spontanc factoiul dctciminant al conccptului planimctiic cstc iclicful. La
cclc intcimcdiaic concui att condi(iilc topogiaficc, ct si unclc iczolvii, fiagmcntc sau no-
duii dc|a cunoscutc si vciificatc n piactic. Dc accca ticbuic piivit cu ciicumspcc(ic nccica-
ica dc a cuta, n mod foimal, difciitc analogii.
!n spa(iul iomncsc gsim cct(i dc plan ncicgulat constiuc(ii dc tianzi(ic dc la faza dc
lcmn la cca dc piati, compusc dinti-un don|on izolat si o linic dc apiaic foimat din val dc
pmnt cu san( cxtciioi scc. Cclc mai vcchi cxcmplc cunoscutc snt din Tiansilvania (Cctatca
dc Balt, Tu(i, Chcicsig, Mchadia s.a.)
2O8
.
Dimcnsiunilc don|onului si amplasaica lui snt dctciminatc dc confoima(ia tcicnului. Dc
multc oii cl cstc situat n ccntiul aiici foitificatc, avnd un cvidcnt iol dcfcnsiv. Pasul uimtoi
cstc don|onul ncoipoiat n incinta dc zid. Acum cl ocup ccl mai iidicat loc al cct(ii, cptnd
dc|a o func(ic ofcnsiv. !n acclasi timp cl mai aic iol dc obscivaic, dc locuiic si dc conduccic
a opcia(iuniloi militaic.
!n Moldova istoiic snt cunoscutc dou foitifica(ii dc piati dc plan ncicgulat cu don|on.
Piima, cu don|on izolat, cstc cctatca Tc(ina si cca dc-a doua, cu don|onul inclus n zid, cstc
cctatca Hotin. Piima apai(inc modclului spontan, alcs pcntiu un sit cu capacit(i dcfcnsivc
dcoscbitc. Cca dc-a doua ilusticaz situa(ia intcimcdiai, cu diii|aic pai(ial. Mcn(ionm c
ntiituii dc plan ncicgulat cu don|on acopci nticaga Iuiop n sccolclc X!!!-X!\, dc accca
nu putcm picciza locul loi dc gcncz. Accstc cct(i ai ticbui c a|ung n Moldova piin filicia
ccntial-cuiopcan, piobabil piin intcimcdiul constiuctoiiloi din Rcgatul Polonici.
Ceti cu donjon izolat
Cetatea eina
O cctatc dc plan ncicgulat ,fusifoim' cu un don|on cilindiic intciioi cia foitifica(ia Tc(ina,
amplasat pc o nl(imc n apiopicica oiasului Ccinu(i
2O9
(fig. 127). Nu cstc cxclus ca ntiitu-
ia n cauz s fi apiut din oidinul domnitoiiloi moldovcni la sfisitul sccolului al X!\-lca,
dup intiaica tciitoiiiloi bucovincnc n componcn(a Moldovci.
Ilcmcntul piincipal don|onul cu diamctiul dc 2O m cia cdificat pc o funda(ic ciiculai
n plan cu diamctiul dc 5O m
21O
. Toatc nivcluiilc tuinului au fost locuitc n ziduiilc lui sc
gscau canalc pcntiu cvacuaica fumului dc la sobc. Don|onul piczcnta un nod dcstul dc binc
apiat: dinspic noid si sud platoul sc miginca cu dou pantc abiuptc, iai dinspic cst si vcst l
127
piotc|au ctc dou san(uii scci cu valuii ntic clc. Altc dou san(uii scci suplimcntatc cu ctc
un val baiau dinspic cst acccsul nspic cctatc.
!oitifica(iilc alctuitc din don|on izolat si val dc pmnt cu san( au avut o laig ispndiic
n Iuiopa n faza iomanic. Cct(i dc acclasi tip gsim n Polonia, \ngaiia si altc (ii alc
Iuiopci Ccntialc
211
.
Istc cvidcnt c la constiuc(ia foitifica(ici dc la Tc(ina au paiticipat mcstcii familiaiiza(i cu
icalizii ascmntoaic alc aihitcctuiii militaic.
Ceti cu donjon inclus n zid
Cetatea Hotin
O cctatc dc plan ncicgulat cu don|on inclus n zid cstc foitifica(ia dc la Hotin (fig. 128).
Ia a fost cdificat din piati biut n fundul unci viioagc piin caic cuigc un piu. Tiascul ci
aic foima unui scgmcnt cu paitca liniai pc malul cscaipat al Nistiului, iai paitca cuibliniai
ncon|oai stnca (fig. 129). Dinspic uscat foitifica(ia cia piotc|at dc un san(. Supiafa(a cct(ii
a|ungc la O,7 ha, iai dimcnsiunilc cxticmc alc spa(iului apiat snt 145 m si 6O m. Nu cstc cxclus
c cca dinti zidiic a foitifica(ici dc piati sc datoicaz domnitoiiloi moldovcni, caic putcau s-o
cdificc la sfisitul sccolului al X!\-lca. Potiivit documcntcloi, Hotinul apai(inca dc|a n 1354
,volohiloi'
212
. Ccit cstc faptul c cctatca a apiut nti-o cpoc antciioai utiliziii pc scai
laig a aimcloi dc foc: cuitinclc si tuinuiilc foaitc naltc piczint (intc idcalc pcntiu puscasi,
constituind n acclasi timp obstacolc sciioasc pcntiu cci caic au avut doai aimclc clasicc si tic-
buiau s cscaladczc ziduiilc.
Planul cct(ii Hotin uimicstc configuia(ia tcicnului (fig. 13O). Cuitina vcstic, dc tiascu
cuibliniai cstc amplificat cu un tuin dc plan ciiculai cu diamctiul dc ciica 15 m si un ,tuin
plin', dc ascmcnca dc plan ciiculai cu diamctiul ntic 9 si 1O m. Dinspic noid, ntiituia c pio-
tc|at dc un tuin-don|on paialclipipcdic cu dou muchii tcsitc n paitca supciioai (fig. 131 a).
Il aic mai multc nivcluii. Dimcnsiunilc planului snt dc 19,25 15,28 m, iai nl(imca dc ciica
36 m. Tici nivcluii alc accstui tuin ciau dcstinatc locuin(cloi gainizoanci si aitilciici. \ltimul
nivcl nzcstiat cu cicncluii scivca pcntiu apiaic si obscivaic. Piintic dcschidciilc dc tiagcic
sc cvidcn(iaz cclc ciiculaic si n foim dc chcic invcisat, spccificc pcntiu aimclc dc foc. !n
cpoca aitilciici subsolul si paitciul don|onului au fost umplutc cu pmnt. Sc paic c tot atun-
ci au fost tcsitc si cclc dou muchii cxtciioaic.
128
,Tuinului plin' ciiculai (,tuinul comandantului'), aflat n paitca dc vcst a cct(ii, i sc al-
tui palatul comandantului militai caic comunica cu nivclul supciioi, ncumplut, al tuinului.
\n alt ,tuin plin', dai dc plan dicptunghiulai, sc altui dinspic fluviu zidului dc cst. O sciic
dc constiuc(ii auxiliaic alc cct(ii (paiaclisul, cazimilc, dcpozitclc dc aimc s.a.) sc alipcsc din-
spic intia muios accluiasi zid. !n cuitc sc gscsc pivni(c adnci boltitc n lcagn. Mai mul(i spc-
cialisti snt dc picic c toatc constiuc(iilc intciioaic au apiut n cctatc sub Stcfan ccl Maic
213
.
Pc timpul accstui domnitoi foitifica(ia cia mai mic, cxistnd un zid cxtciioi caic unca tuinul
cilindiic si zidul iivcian. \ltimul cia scc(ionat n tionsoanc dc un ,tuin plin' dc plan icctan-
gulai si dc o icsitui a zidului aflat n apiopicica don|onului. Tot atunci spa(iul cia divizat n
dou cui(i intciioaic dc un alt pcictc dcspi(itoi (,cuitca palatului', mai mic, si ,cuitca
gainizoanci', mai maic). \n bloc-ancx cu func(ii gospodicsti sc altuia dinspic cst palatu-
lui comandantului militai, a|ungnd pn la cldiiilc aiipci iivcianc. Aihcologii uciaincni au
dcscopciit aici o intiaic auxiliai cu un /u/n dc tc|c (fig. 132)
214
. Accst tuin dc piati dc plan
hcxagonal ncicgulat avca n intciioi o scai spiialic. !n cuitca mic, dc-a lungul ziduiiloi ciau
amcna|atc galciii cu aicadc.
!nti-o uimtoaic faz constiuctiv, atiibuit lui Pctiu Raics, spa(iul intciioi a fost cxtins,
apind n paitca dc sud un tuin dc acccs paialclipipcdic. Piimul nivcl cia dcstinat ciicula(ici,
uimtoaiclc dou solda(iloi gainizoanci, iai ultimul nivcl aflat sub acopciis scivca pcntiu
obscivaic. Paiamcntul accstui tuin si al cuitincloi nvccinatc sc dcoscbcstc mult dc paiamcn-
tul ccloilaltoi tuinuii si cuitinc. !n fa(a acccsului piincipal sc gsca un pod. Paiaclisul cct(ii,
dc o maic valoaic aitistic, a apiut, piobabil, sub Stcfan ccl Maic. Il putca fi supus unoi
icfaccii n timpul lui Pctiu Raics. Ivliya Cclcbi numcstc accst cdificiu dc cult ,Stcfania'
215
.
Ziduiilc cct(ii au o giosimc dc 1,8-5,O m, iai nl(imca loi cstc dc 25-32 m. Ilc snt picvzutc
cu cicncluii si cu dium dc iond. !n cuitc a fost spat o fntn.
Dccoiul aihitcctuial al foitifica(ici dc la Hotin iczult din picluciaica unui vocabulai plas-
tic dc sintcz. Pc dc o paitc, pioccdcul dc oinamcntaic cu cimid a unoi supiafc(c maii dc
piati apai(inc att aihitcctuiii noid-cuiopcnc, ct si cclci bizantinc. Cclc mai apiopiatc ana-
logii n accst scns sc gscsc n Polonia: castclul nobiliai Cicchanov, al ciui tuin cilindiic c
mpodobit cu iombuii dc cimizi si cimizi dispusc ,n tabl dc sah' (sccolclc X!\-X\)
216
,
castclul ciucia(iloi Radzyn Chclminski, dccoiat si cl cu iombuii dc cimizi (nccputul sc-
colului al X!\-lca)
217
, castclul cpiscopal Lidzbaik Waiminski, oinamcntat cu iombuii dc
cimizi la col(uii (a doua |umtatc a sccolului al X!\-lca) s.a.
218
. La cctatca Hotin oinamcn-
129
tul fa(adcloi cxtciioaic c mult mai complicat: siiuii dc piiamidc ncununatc cu ciuci altcincaz
cu siiuii dc ,tiiplc incintc diuidicc' (fig. 133). Istc intcicsant c accst motiv dccoiativ aic si o
ncictui apotiopaic. Rcmaicm c don|onul cstc mpodobit dinspic cxtia muios cu sasc
asizc dc cimizi, dou induii dc piiamidc ncununatc cu ciuci si o asiz dc cimizi, ultima
aflat n paitca supciioai a tuinului. !a(ada postciioai cstc dccoiat cu o fsic dc piati si
cimid dispus ,n tabl dc sah', aflat, dc ascmcnca, n paitca supciioai a tuinului. Accst
dccoi s-a pstiat pai(ial si pc una din fa(adclc latcialc. Dai oinamcntul n cauz cstc stipuns
foaitc stianiu dc ambiazuiilc ultimului nivcl. Cicdcm c nl(imca ini(ial a don|onului cia cu
ccl pu(in un nivcl mai maic dcct cca actual, iai ambiazuiilc, pc caic lc vcdcm astzi, au
apiut mai tiziu si au stipuns fsia ,n tabl dc sah'. Nu cstc cxclus c accstc icfaccii au fost
fcutc odat cu tcsiica muchiiloi cxtciioaic alc don|onului si umplcica cu pmnt a subsolului
si a cta|ului.
Cuitinclc oiiginaic alc cct(ii snt nfiumusc(atc cu o asiz dc cimizi, patiu induii dc
,tiiplc incintc diuidicc' si dou sau patiu induii dc piiamidc ncununatc dc ciuci. Tuinuiilc
cilindiicc au pc fa(ada dinspic cxtia muios o asiz dc cimizi, patiu induii dc ,tiiplc incintc
diuidicc' si patiu induii dc piiamidc ncununatc cu ciuci.
Rcmaicm c supiafc(c oinamcntatc cu cimizi sc ntlncsc n sccolclc X!\-X\ la
difciitc constiuc(ii n paitca dc noid a Iuiopci. \n iol dccoiativ aic si cimida sml(uit,
ficcvcnt n zonclc din |uiul Miii Balticc
219
. !n sccolul al X!\-lca apaic asa-numitul ,gotic dc
cimid' (Bac//c|n-Co/|/)
22O
. \n dccoi icalizat din |ocuii dc cimid au castclclc
Isquclbccq, Byink s.a.
221
. Cicdcm c, n cazul nostiu, accst pioccdcu ai fi a|uns n Moldova
piin intcimcdiul mcstciiloi din spa(iul polono-baltic.
!n intciioiul cct(ii Hotin poitalul bisciicii, cadiclc dc usi si fcicstic, iampla|clc fcicsticloi
si difciitc dctalii sculptuialc piovin din vocabulaiul goticului tiziu (fig. 134, 135). Aici snt uti-
lizatc modclc tiansilvncnc dc la sfisitul sccolului al X\-lca piima |umtatc a sccolului al
X\!-lca. Ilcmcntc ascmntoaic gsim n bisciicilc si mnstiiilc Moldovci dc pc timpul lui
Stcfan ccl Maic si Pctiu Raics
222
.
Pc dc alt paitc, fsiilc dccoiativc dc pc fa(adclc palatului comandantului snt icalizatc din
piati alb si cimid iosic n spiiitul tiadi(iiloi bizantinc. Aici au putut lucia mcstciii invi-
ta(i dc Stcfan ccl Maic, cunosctoii ai aihitcctuiii bizantinc. \nclc fsii con(in ctc tici induii
dc asizc, altclc ctc dou, iai altclc ctc una. La dou fsii cimizilc alctuicsc un oinamcnt
oiiginal cu clcmcntul dc baz nclinat, la tici un oinamcnt ascmntoi cu ou |ca/um, la
13O
una un oinamcnt ,n tabl dc sah' si la tici un oinamcnt liniai simplu succcsiunc dc pia-
ti si cimid. Istc piobabil c motivclc dccoiativc dc pc paiamcntul palatului snt inspiiatc
din fsia ,n tabla dc sah' apiut antciioi n paitca supciioai a don|onului. Dai, fsia dc pc
don|on cstc icalizat dc mcstciii dc scoal noidic, pc cnd cclc dc pc palat pai a fi icalizatc
dc mcstciii dc scoal sudic.
Ansamblul dcfcnsiv dc la Hotin iczultat al mai multoi fazc dc constiuc(ic icpiczint o
adcviat sintcz bizantino-gotic. Il cstc suipiinztoi piin fiumusc(ca si oiiginalitatca aihi-
tcctuiii salc.
Ceti de surs bizantin
!n aihitcctuia dc apiaic a Moldovci cxist dou foitifica(ii cc imit foima ntiituiii
Constantinopolului ,oias cu voca(ic dc capital ctcin'
223
. Istc voiba dc ccntuia cxtciioai
dc zid a Cct(ii Albc si cca a cct(ii Chilia. Ambclc apai(in modclului intcimcdiai ntic ccl dc
plansct si ccl spontan. Ambclc piotc|caz o supiafa( dcstul dc maic. Si ambclc includ, n
afaia constiuc(iiloi dcstinatc gainizoanci si comandan(iloi, casc dc locuit mcnitc dc a adposti
tcmpoiai oiscnii n timp dc piimc|dic. Spic dcoscbiic dc altc foitifica(ii din Moldova
punctc dc spii|in militai, accstc dou cct(i pot fi ascmnatc cu mici asczii foitificatc.
!dcca oiasului cxcmplai constiuit n sccolul al !\-lca dc Constantin ccl Maic ,pc tici
unghiuii' n cinstca Sfintci Ticimi cstc icccp(ionat nti-un laig spa(iu gcogiafic, mai alcs
acolo undc condi(iilc dc iclicf ciccaz o limit natuial dc configuia(ic tiiunghiulai (piomon-
toiiu, loc nti-o bucl a iului sau la conflucn(a a dou fluvii) (fig. 136). Piintic icplicilc con-
stantinopolitanc sc numi cctatca Smcdcicvo (Scibia)
224
, cctatca Golubac (Scibia)
225
, ntiit-
uia din Pskov (Rusia)
226
, kicmlinul din Moscova (Rusia)
227
, cctatca dc la Caliacia (Bulgaiia)
228
s.a (fig. 137). Dai aici foi(a modclului nu impunc o iigoaic dcoscbit: n toatc cazuiilc avcm
cct(i modclc intcimcdiaic ntic cclc diii|atc si spontanc. Toatc au incintc dc plan apiopiat
dc ccl tiiunghiulai cu ziduii intciioaic dispusc tiansvcisal caic amintcsc dc liniilc foitificatc
alc lui Constantin ccl Maic si Thcodosius al !!-lca din Constantinopol
229
. Toatc au zonc cu
maxim potcn(ial dcfcnsiv n imcdiata vccintatc a vifului tiiunghiului, opus pcic(iloi-obsta-
colc. \nclc cct(i capt ,tuinuii fi spatc' utilizatc la foitifica(ia capitalci Bizan(ului, altclc
dispun dc ziduii dublc pc latuiilc cclc mai cxpusc atacuiiloi.
Si totusi nici o foitica( dc tip constantinopolitan nu poatc concuia cu oiiginalul n plan
dimcnsional cctatca Constantinopolului, caic nchidc o supiafa( dc ciica 15O ha, imnc cca
131
mai giandioas cctatc dc piomontoiiu din Bizan( si din nticgul spa(iu dc influcn( a cultuiii
bizantinc.
Ansamblul fortificat al Cetii Albe
Amintim c Cctatca Alb c alctuit din foit intciioi-citadcl si ansamblu foitificat cxtc-
iioi, compus din piima incint dc zid (ca dclimitcaz ,cuitca gainizoanci'), cca dc-a doua ccn-
tui ntiit iacoidat cclci dinti pc latuia dc sud (ca dclimitcaz ,cuitca civil') si din a ticia
incint dc zid altuiat piimcloi dou dinspic vcst (ca dclimitcaz ,cuitca poituai') (fig.
138). Supiafa(a total ocupat cstc dc ciica 9 ha. Giosimca ziduiiloi vaiiaz ntic O,8 m si
5,5 m, iai nal(imca cstc ntic 6 m si 8 m.
,Cuitca gainizoanci' adpostca cfcctivul pcimancnt al cct(ii, ,cuitca civil' cia pus n
slu|ba comunit(ii n caz dc pciicol, iai ,cuitca poituai', caic poatc fi ascmnat cu un
Zwingci iivcian, cia dcstinat func(iiloi dc sciviciu. !mpicsioncaz naltclc capacit(i dcfcn-
sivc alc ansamblului: dinspic uscat apiaica lui a fost asiguiat dc ziduii dublc si un san(
umplut cu ap cu o l(imc dc ciica 14 m, iai dinspic Nistiu complcxul cia piotc|at dc o stnc
abiupt, dc ziduii dublc si dc ,cuitca poituai' picccdat dc o baibacan.
Piima incint, atiibuit ipotctic n difciitc fazc constiuctivc lui Alcxandiu ccl Bun, Stcfan
al !!-lca si Alcxndicl, schi(caz un plan apiopiat dc un tiapcz cu o supiafa( dc ciica 2,5 ha.
Antitcihisma c piotc|at dinspic noid, sud si cst dc o piotcihism caic, din cxtciioi, i
uimicstc tiascul (giosimca antitcihismci vaiiaz ntic 1,9 m si 3,5 m, cca a piotcihismci
ntic O,8 m si 1 m, iai dimcnsiunilc spa(iului ||cc ntic cclc dou ziduii a|ung pn la 9 m).
!nl(imca piotcihismci cstc mai mic dcct cca a antitcihismci. !iccaic din accstc dou ziduii
alctuia o linic dc apiaic dc sinc stttoaic. \nspiczccc tuinuii si ,tuinuii plinc', inclusiv
cclc dou tuinuii alc citadclci, icalizau cu succcs flancaica oiizontal a cuitincloi ,cui(ii gai-
nizoanci'. Dcoscbim ,tuinuii plinc' dc plan icctangulai si octogonal si tuinuii obisnuitc dc
plan icctangulai, octogonal si ciiculai. Documcntclc topogiaficc dc la sfisitul sccolului al
X\!!!-lca atcst piczcn(a n col(ul dc noid-cst al cui(ii a unui tuin piismatic n opt fc(c, avnd
o goi|
23O
. Mai mul(i spccialisti atiibuic ,tuinuiilc plinc' dc pc latuia dc cst mcstciiloi invita(i
dc Alcxndicl n 1454, atunci cnd Cctatca Alb a fost pcntiu piima dat naimat cu tunuii
231
.
Stcfan ccl Maic a contiibuit la cxtindcica foitifica(ici mostcnitc dc la picdcccsoii, iidicnd
n 1476-1479 ccntuia dc zid a ,cui(ii civilc'. Noua incint nf(iscaz n plan o foim apioxi-
mativ tiapczoidal cu o latui fint, ocupnd o supiafa( dc ciica 5 ha. Ai fi logic ca piin gii|a
132
voicvodului s apai si piotcihisma cu tciasclc dc aitilciic. Piospcctul-pcispcctiv al oiasului
Akkciman din 177O, pstiat n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, nc fuinizcaz
infoima(ii pic(ioasc cu piiviic la planimctiia ci
232
(fig. 14O). Casclc snt plasatc dc-a lungul sti-
ziloi cc si dcsfsoai tiascclc ntic tici punctc maicantc: ,poaita cca maic', ,poaita dc
mi|loc' si ,poaita Ovidiopolului' (accast dcnumiic apaic n sccolul al X!X-lca, indicnd di-
icc(ia dc oiicntaic a poi(ii nspic localitatca Ovidiopol, aflat pc ccllalt mal al limanului nis-
tiian). !n ,cuitca civil' locuiau oiscnii n timpul unoi incuisiuni inamicc.
Spic noid-cst, n apiopicica zidului mcdian, sc afla un paiaclis oitodox dc plan dicptun-
ghiulai cu o absid scmiciiculai. Spccialistii uciaincni nclin s-l datczc n sccolul al X!!!-
lca
233
. Il si-a ncctat cxistcn(a dup 1484, cnd pc acclasi loc a fost constiuit o moschcc. Mai
tiziu, n ,cuitca civil' au mai apiut dou cdificii dc cult musulman. !ncinta dc zid a cui(ii n
discu(ic cstc punctat din distan( n distan( dc 2O tuinuii, ,scmituinuii' si ,tuinuii plinc'.
Tuinuiilc snt dc plan dicptunghiulai, octogonal si ciiculai, ,scmituinuiilc' dc plan tiiunghiu-
lai, poligonal si complcx, iai ,tuinuiilc plinc' dc plan pcntagonal, hcxagonal si icctangulai.
O atcn(ic dcoscbit mciit tuinul piincipal dc acccs situat pc latuia dc cst (fig. 141). Il aic
un plan dicptunghiulai cu dimcnsiunilc dc 1O,4 6,2 m. L-au zidit mcstciii lui Stcfan ccl Maic
n 1476. Aici sc gsca ,poaita cca maic' (,poaita dc sus' sau ,poaita Chilici'), caic avca n
fa( o amcna|aic dcfcnsiv avansat si un on/-|ct| lcgat cu lan(uii dc o hcis (fig. 142). Ma-
tciialclc dc aihiv confiim cxistcn(a a tici poi(i dc lcmn si a dou hcisc n accst tuin. Apia-
ica intiiii cia asiguiat dc ultimclc dou nivcluii, undc sc gscau mai multc dcschidcii pcn-
tiu tiagcic. Paitciul si cta|ul nu comunicau ntic clc, iai pc ambclc pi(i alc culoaiului boltit
cxista ctc o icsiic n spa(iul ||cc !iccaic din accstc icsiii auxiliaic cia piotc|at din cxtciioi dc
un bovindou. \n alt bovindou apia acccsul piincipal. Piin dcschiztuiilc amcna|atc n plan-
scul lui sc putca aiunca pictic si lcmnc sau dcvcisa matciialc inflamabilc asupia dusmaniloi
a|unsi sub ziduii.
,Poaita Ovidiopolului' stipungc paitciul unui tuin paialclipipcdic, situat pc latuia dc
vcst a ,cui(ii civilc', n apiopicica zidului mcdian. Dimcnsiunilc bazci snt dc 2,5 7,5 m. Ai-
cclc culoaiului boltit scmicilindiic sc spii|in pc mici consolc. Odinioai aici a cxistat o dcschi-
dcic cu giil. Otomanii i-au adugat dup 179O dou contiafoituii oblicc, lungi dc 12,2 m si 12
m, caic scivcau dicpt clcmcntc dc spii|in al poi(ii, dinspic ,cuitca civil'. Sc paic c tot atun-
ci au apiut aici cclc dou contiafoituii oblicc dinspic ,cuitca poituai'. !n accast vaiiant,
,poaita Ovidiopolului' sc nsciic n giupul poi(iloi mcdicvalc sicanatc.
133
,Poaita dc mi|loc' pcifoicaz zidul mcdian al cct(ii n paitca lui dc vcst. Ia c situat la
paitciul unui tuin paialclipipcdic cu dimcnsiunilc planului dc 8,1 7,4 m. Culoaiul aic o bolt
n lcagn n aic pu(in fint, spii|init pc aicc dublouii, caic sc dcscaic pc consolc piofilatc.
Accast foim a dcschidciii cstc caiactciistic pcntiu aihitcctuia aiab-siiian si st la baza
icnumitcloi aicc goticc.
,Cuitca poituai' ocup o supiafa( dc ciica 1,5 ha. !ndcplinind altdat func(ia unui
Zwingci, ca cia apiat din tici pi(i dc tuinuii ciiculaic. Dinspic iu o piotc|a baibacana flu-
vial. \ltima apaic ca un spa(iu nchis, dclimitat dc cuitinc, alctuind n plan un patiulatci
ncicgulat. O complctcaz tuinul cilindiic si ,poaita baibacanci' un acccs tciminat n aic n
plin cintiu (fig. 144). Mciit dc mcn(ionat si ,poaita dinspic mal' a cici dcschidcic cstc n-
chciat n paitca supciioai n aic subnl(at (fig. 145).
Toatc incintclc dc zid psticaz oiificii pcntiu tiagcic si poi(iuni alc diumului dc stia|.
!ni(ial cuitinclc avcau cicncluii, din caic multc au fost ziditc mai tiziu. Ctcva potcinc mici
scivcau ca icsiii auxiliaic n spa(iul cxtia muios. Dicpt matciialc dc constiuc(ic snt utilizatc
piatia dc calcai, gicsia calcaioas, cimida si lcmnul.
!a(adclc tuinuiiloi snt tiatatc n confoimitatc cu mctodclc si pioccdcclc aihitcctuiii mi-
litaic bizantinc: asizc dc cimizi altcinatc cu siiuii oiizontalc dc piati, divizatc piin cimizi
dispusc vcitical, paiamcntul dc piati nvioiat cu ctcva asizc dc cimizi, fsia dc cimizi n
ou |ca/um, aihivoltc din cimizi pc fundalul zidiici dc piati s.a. Nu poatc fi ncgli|at
valoaica dccoiativ a unoi clcmcntc dc flancaic vcitical, n spccial a masiculiloi cc sc pic-
zint ca nistc coinisc alctuitc din mici iczalituii aicuitc n paitca dc |os. Ilc ncoioncaz dou
tuinuii si piotc|caz baza amcna|iii dcfcnsivc avansatc. Altc clcmcntc cc paiticip nti-o m-
sui oaiccaic la dccoia(ia fa(adcloi snt plcilc dc piati sau maimoi cu difciitc insciip(ii si
icpiczcntii. Pc cmpul continuu al ziduiiloi sc dctascaz iclicfuiilc loi dc influcn( bizanti-
no-oiicntal, gotic sau icnasccntist. Mciit dc mcn(ionat clcmcntclc dc oinamcnta(ic caic
icflcct cxpciicn(c din piovinciilc !mpciiului Bizantin. Accstca snt fiagmcntc alc ancadia-
mcntcloi dc usi si fcicstic, dccoiatc cu motivc floialc si vcgctalc si cu motivul finghiiloi paia-
lclc mplctitc (fig. 146). Difci doai intcivalul mplctituiiloi si tiataica cmpului dc mi|loc
undc apai cciculc(c, palmctc, floii dc ciin sau iozctc. Biiclc dc piati foimatc din ciubucc i-
sucitc sau mplctitc ca nistc finghii, scpai ficcvcnt icgisticlc unoi cldiii monumcntalc din
Moldova si Taia Romncasc. Piovcnicn(a loi caucazian cstc indiscutabil
234
. Si n cazul dc
fa( piototipul ai ticbui s apai(in aihitcctuiii aimcano-gcoigicnc. La cicaica unci atmosfcic
134
confoitabilc n ncpciilc intciioaic alc foitifica(ici concui scmincuiilc si sobclc. La Cctatca
Alb au fost dcscopciitc fiagmcntc dc cahlc utilizatc la sobclc goticc tizii ascmntoaic cu
cclc gsitc la Succava si Baia
235
. Atcstm si piczcn(a ctoiva stiatuii dc pictui muial n intc-
iioiul paiaclisului din ,cuitca civil'.
!n continuaic am doii s atiagcm atcn(ia la ascmnaica cu totul fiapant a ansamblului
nostiu cu cctatca Coion din Moica
236
(fig. 148). !mpicsioncaz apioapc acccasi compozi(ic
planimctiic si acclcasi piopoi(ii dc-a lungul axci longitudinalc. Piaful dc pusc, apiut n a
doua |umtatc a sccolului al X!\-lca, n-a putut s icvolu(ionczc dinti-o dat mctodclc dc con-
stiuc(ic a cct(iloi sc vcdc c accstc piopoi(ii snt datoiatc nc aimcloi clasicc si aitilciici
usoaic. Obscivm c ambclc cct(i au absolut acccasi oiicntaic fa( dc punctclc caidinalc, cu
toatc c foitul Cct(ii Albc ocup viful piomontoiiului, iai foitul cct(ii Coion api foitifi-
ca(ia dinspic uscat. Sc vcdc c n cazul foitic(ci din Moica modclul constantinopolitan a fost
adaptat nu att condi(iiloi dc iclicf ct la vcchiul castcl bizantin dc plan tiiunghiulai. Ambclc
cct(i au ultima icdut (citadcla patiulatci cu don|onul-nc |o|ca la Cctatca Alb si don|onul-
/o/|onc la cctatca Coion) nti-un vif al tiiunghiului pc caic l nsciiu n plan incintclc dc zid.
Ambclc au acclasi numi dc cui(i: ,cuitca foitului', ,cuitca gainizoanci', ,cuitca civil' si
,cuitca auxiliai' (dinspic Nistiu n cazul Cct(ii Albc si dinspic golful Coion n cazul cct(ii
Coion). Zidul mcdian al foitifica(iiloi cstc divizat n dou tionsoanc dc un tuin dc obscivaic
dc plan icctangulai. Cuitinclc cxtciioaic snt amplificatc dc tuinuii, ,scmituinuii' si ,tuinuii
plinc' dc plan icctangulai si ciiculai. Dai Cctatca Alb ocup o supiafa( mai maic dispunnd
dc 34 tuinuii, pc cnd cctatca Coion aic doai 19 tuinuii si tici bastci. \ltimci i lipscstc pio-
tcihisma cxistcnt la foitifica(ia nistiian.
Si totusi, cum sc cxplic o ascmnaic att dc izbitoaic a unci cct(i constiuitc n Moldova
si uncia constiuitc tocmai n sudul Giccici? Ai fi aici voiba dc un paialclism istoiic, dc acccasi
suis dc inspiia(ic sau dc vaiia(ii alc unui singui pioicct?
Sc stic c vcchiul castcl al cct(ii Coion a fost constiuit dc bizantini n sccolul al X!!!-lca
237
.
Mai tiziu i s-au adugat ziduiilc mpic|muitoaic. La sfisitul sccolului al X\-lca nccputul
sccolului al X\!-lca cctatca a fost complctat cu bastci pcntiu picsc dc aitilciic
238
.
!n cazul Moldovci, putcm s nc aduccm amintc dc icnumitul aihitcct gicco-gcnovcz !oan
Piivana (Piovana), mcn(ionat dc N. !oiga n lcgtui cu nl(aica bisciicii Sf. Nicolac la Chilia
n 1482
239
. Poatc Stcfan ccl Maic l-a invitat cu tici ani mai naintc si pcntiu cfcctuaica unoi
luciii dcfcnsivc la Cctatca Alb si Chilia? Amintim c accstc luciii s-au nchciat n 1479. Si
135
poatc anumc !oan Piivana a adus n Taia Moldovci modclul dc cctatc dc tip constantinopoli-
tan? Rspunsuiilc la accstc nticbii (in dc viitoi si dcpind dc noilc dcscopciiii n domcniul
,castclologici'.
Ansamblul fortificat al cetii Chilia
O foitifica(ic ,gcamn' cu ansamblul foitificat al Cct(ii Albc cstc ansamblul foitificat al
cct(ii Chilia (fig. 149, 15O), caic putca fi constiuit dc Stcfan ccl Maic n 1479. Pcntiu dcs-
ciicica accstui obicctiv dcfcnsiv vom folosi matciialclc giaficc dcscopciitc n Aihiva Militai-
!stoiic a Rusici din Moscova, Muzcul Rus din Sankt-Pctcisbuig, Aihiva dc Rzboi din \icna
si Aihiva Palatului Topkap din !stanbul. Cclc mai impoitantc snt iclcvcclc si dcscnclc mili-
taiiloi iusi din 177O-179O
24O
si dcscnul tchnic al inginciului fianccz Kauffci din 1794
241
.
Componcn(a si foima ansamblului dcfcnsiv al Chilici snt apioapc idcnticc cu cclc alc
Cct(ii Albc: ccntuia dc zid aic o configuia(ic n scctoi dc ccic, divizat tiansvcisal n dou
pi(i dc un zid dcspi(itoi. Supiafa(a total ocupat a|ungc la ciica 7,5 ha. !n fa(a zidului mcdi-
an dc tiascu fint cia amcna|at un san( dc apiaic umplut cu ap. !ntlnim aici acccasi ,cuitc
a citadclci', acccasi ,cuitc a gainizoanci' si acccasi ,cuitc civil' ca si la Cctatca Alb si cc-
tatca Coion. Dai n cazul dc fa( n ,cuitca gainizoanci' mai apaic un zid suplimcntat cu un
san( umplut cu ap. Accast cuitc cia apiat pciimctial dc platfoimc pcntiu tunuii am-
plasatc chiai n viful piomotoiiului, un tuin cilindiic, un tuin paialclipipcdic si un ,scmituin'
dc plan icctangulai. Tuinul paialclipipcdic sc altui zidului mcdian ca si la Cctatca Alb si la
cctatca Coion. Dai aici, func(ici dc apiaic si obscivaic i sc mai aduga si cca dc ciicula(ic.
,Poaita dc mi|loc' a cct(ii Chilia avca la paitci un culoai dc ticccic, cta|clc fiind iczcivatc
apitoiiloi.
,Cuitca civil' nchidca o supiafa( dc ciica 4 ha fiind piotc|at dinspic iu dc o linic dc
ziduii, iai dinspic uscat dc ziduii dublc si un san( umplut cu ap. !n toatc san(uiilc cct(ii cia
abtut apa Duniii. !ncinta dc zid a accstci cui(i cia scc(ionat dc tuinuii, ,tuinuii plinc' si
,scmituinuii' n patiu, sasc sau opt fc(c. Pc latuia dc cst sc gsca ,poaita maic' un tuin-
poait dc plan icctangulai cu schimbaica diicc(ici cu 9O
o
. Accast intiaic cia dublat dinspic
noid-cst dc un tuin-poait avansat n tici nivcluii, dc ascmcnca dc plan icctangulai. Paitciul
lui avca dou compaitimcntc, piobabil boltitc. Tuinul cia picccdat dc un on/-|ct|. !nicgis-
tim aici al doilca caz dc utilizaic a tuinului avansat n foitifica(iilc Moldovci, un ascmcnca
tuin avansat a fost constiuit n fa(a poi(ii dc intiaic a citadclci dc la Bcndci. Dac dm ciczaic
136
dcscnului lui Nasuh Matiakci, icalizat n piima |umtatc a sccolului al X\!-lca, pstiat n
Aihiva Palatului Topkap din !stanbul, atunci ticbuic s considcim c acccsul sc fcca ini(ial
piinti-o poait n cuitin
242
(vczi fig. 124). !n ultimul dcccniu al sccolului al X\!!!-lca, oto-
manii au cdificat ntic tuinul avansat si tuinul dc acccs o constiuc(ic ngust cu plan n foima
litcici L, caic poatc fi ascmnat cu o baibacan cu schimbaica diicc(ici.
Att cxticmitatca dc noid, ct si cca dc sud alc ansamblului ciau maicatc dc tuinuii piis-
maticc masivc n patiu fc(c. Ilc sc uncau piinti-o antitcihism si o piotcihism nzcstiat cu
tciasc pcntiu aitilciic. Pc zidul dc sud-vcst al ,cui(ii civilc' sc afla ,poaita mic', iai pc zidul
dc noid-vcst al acclciasi cui(i ,poaita gicccasc'. O alt poait auxiliai (,poaita dinspic
ap') sc gsca n ,cuitca gainizoanci' pc acccasi ax cu ,poaita dc mi|loc'.
\n matciial giafic dc la sfisitul sccolului al X\!!!-lca nc nf(iscaz ctcva scc(iuni alc tui-
nuiiloi (fig. 151). Toatc ciau scundc si avcau dcschidcii pcntiu tiagcic.
,Cuitca civil' a cct(ii Chilia sc piczcnta ca o adcviat asczaic foitificat. Aici cxistau
casc dc locuit cu unul sau dou nivcluii. Ilc ciau dispusc dc-a lungul uli(cloi, alctuind m-
picun cu gaiduiilc dc lcmn sau dc piati fiontuii continuc. !n intciioiul caiticicloi sc aflau
cui(i cu gidini. Piospcctul-pcispcctiv din 177O nf(iscaz moschcca cct(ii, numit n pla-
nul lui Kauffci ,Sultan Bcazit d||amij' (moschcca sultanului Bayczid al !!-lca n.a.)
243
. !n
apiopicica ,poi(ii dc mi|loc' tuicii au constiuit o baic, numit n planul lui Kauffci ,had|i
Saly hamman' (baia lui had|i Saly n.a.)
244
. Pc locul moschcii n pciioada moldovcncasc a
cxistat o bisciic.
!nfoima(ii pic(ioasc dcspic aspcctul cxtciioi al ansamblului nc ofci acuaiclclc consilic-
iului dc stat ius M.M. !vanov din 179O
245
(fig. 152 a, b, c) si giavuia ncgustoiului gciman N.I.
Klccmann dc la sfisitul sccolului al X\!!!-lca (vczi fig. 25)
246
. Dc aici aflm c tuinul cilindiic
din ,cuitca gainizoanci' dispunca dinspic mal dc dou cpcioanc. ,Poaita mic' avca o nis
aicuit n paitca supciioai si o dcschidcic la paitci tciminat n aic n plin cintiu. Tuinul din
col(ul dc noid al foitifica(ici avca fc(c oblicc n paitca infciioai. Toatc cuitinclc ciau pic-
vzutc cu cicncluii, iai tuinuiilc dispuncau dc acopciisuii piiamidalc si conicc. Ansamblul
dcfcnsiv cxtciioi al Chilici a fost constiuit din piati spait dc calcai. Giosimca ziduiiloi cia
dc 1,8-4,O m, iai nl(imca loi dc 6-8 m.
Rclcvcul inginciului Kauffci din Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova constituic
o dovad sigui c cctatca mcdicval dc piati a Chilici a dispiut n 1794, fiind nlocuit cu o
cctatc bastionat (vczi fig. 84)
247
.
137
Planimctiia si aihitcctuia nticgului ansamblu dcfcnsiv vdcsc suisa lui bizantin. Si ipo-
tcza, lansat dc N. !oiga, dcspic paiticipaica aihitcctului gicco-gcnovcz !oan Piivana la con-
stiuc(ia cct(ii Chilia nu cstc lipsit dc tcmci
248
.
!n cazul cct(ii Chilia, ca si n cazul Cct(ii Albc, snt confiimatc autoiitatca si vitalitatca
modclului constantinopolitan, aplicat nti-o (ai din aicalul cultuiii bizantinc atunci cnd !m-
pciiul Bizantin nu mai cxista. Cctatca Chilia si Cctatca Alb constituic dou cxcmplc icmai-
cabilc dc ilustiaic a fcnomcnului ,Bizan( dup Bizan(' n a/c||/cc/u/a m|||/a/| a Moldovci, dou
cxcmplc fciicitc dc asimilaic a piincipiiloi, mctodcloi si clcmcntcloi aihitcctuialc bizantinc.
Tipuri i modele
Ivolu(ia aihitcctuii foitificatc n Moldova icpiczint un lan( nticg dc cfoituii tchnicc si
pcifcc(iuni aitisticc. Suisa ci piimai sc gscstc n aihitcctuia iomano-bizantin. Castiul io-
man si ,castcllum'-ul iomano-bizantin snt piototipuiilc cct(iloi dc plan apiopiat dc ccl icc-
tangulai din Oiicnt si Iuiopa. Suisclc cclc mai apiopiatc n timp pcntiu foitifica(iilc dc acclasi
plan din Moldova dcvin cct(ilc noidicc si occidcntalc dc tip ,castcl', piccum si foituiilc ,n
caicu' din lumca bizantino-oiicntal.
!n continuaic vom constiui dou siiuii tipologicc (gcncticc) alc cct(iloi moldovcncsti dc
plan patiulatci compact (fig. 153, 154):
1. !oituiilc cct(iloi Ncam( si Chilia, cctatca Schcia, foitul Cct(ii dc Scaun dc la Succava.
2. !oitul Cct(ii Albc, cctatca Tataibunai, foitul Cct(ii Noi dc lng Roman.
Piimul sii tipologic cupiindc foitifica(ii dc soigintc noidic si occidcntal. Aici capul dc
sciic cstc foitul cct(ii Ncam(, iai punctul culminant foitul Cct(ii dc Scaun dc la Succava. Ccl
dc-al doilca sii includc foitifica(ii dc soigintc bizantino-oiicntal. Aici capul dc sciic cstc foi-
tul Cct(ii Albc, iai punctul culminant foitul Cct(ii Noi dc lng Roman. !n piimul caz, mo-
dclul dc baz cstc cctatca dc tip ,castcl' noidic sau occidcntal, iai n al doilca foitul ,n caicu'
din lumca bizantino-oiicntal.
Pcntiu compaia(ic, piczcntm n continuaic dou giupuii vizualc, piimul constnd din
cct(i si castclc dc plan patiulatci compact cu tuinuii paialclipipcdicc (fig. 155) si ccl dc-al
doilca din cct(i si castclc dc plan patiulatci compact cu tuinuii cilindiicc (fig. 156). Ambclc
foimcaz tablouii sclcctivc, dc factui stiuctuialist, tipologic.
Cclc dou siiuii gcncticc sus-numitc pot fi considciatc ctapc alc unui pioccs unic dc cvo-
lu(ic a aihitcctuiii militaic n Moldova. Dczvoltaica cct(ii dc plan icgulat cu tuinuii dc col(
138
sc dcsfsoai n scnsul pcifcc(ioniii unoi clcmcntc componcntc n func(ic dc piogicsul mili-
tai: nlocuiica tuinuiiloi intiatc cu cclc icsitc, a ccloi paialclipipcdicc cu cclc cilindiicc, nt-
iiica acccscloi, miiica numiului dc tuinuii, apaii(ia ,tunuiiloi dc aitilciic' ctc. !n intciioiul
sciici nu nicgistim momcntc dc iuptui biusc.
Dup cum am mcn(ionat mai naintc, foitul Cct(ii Albc poatc fi piivit ca un clcmcnt dc
tianzi(ic ntic cct(ilc musatinc flancatc dc tuinuii piismaticc si cct(ilc lui Stcfan ccl Maic
amplificatc cu tuinuii cilindiicc. Amintim c dou tuinuii ciiculaic n plan alc foitului Cct(ii
Albc au un gol intciioi dc plan icctangulai. \n alt clcmcnt dc tianzi(ic poatc fi considciat foi-
tul cct(ii Chilia, caic dcmonsticaz ticccica dc la foitifica(ii cu tuinuii dcciosatc n intciioi
la cclc cu tuinuii dcciosatc n cxtciioi.
Siiul cvolutiv al cct(iloi moldovcncsti dc plan patiulatci compact sc compunc din uimtoaiclc
obicctivc: foituiilc cct(iloi Ncam( si Chilia, cctatca Schcia, foitul Cct(ii dc Scaun dc la Succava,
foitul Cct(ii Albc, cctatca Tataibunai si foitul Cct(ii Noi dc lng Roman (fig. 157). Aici capul dc
sciic cstc foitul cct(ii Ncam(, iai punctul culminant foitul Cct(ii Noi dc lng Roman.
Cctatca Soioca piczint un modcl dc constiuc(ic icnasccntist caic utilizcaz sistcmul
dcfcnsiv cu tuinuii dc flancaic. Aici snt ,iotun|itc' nu numai tuinuiilc, dai si incinta piinci-
pal dc zid. !oitifica(ia dcmonsticaz o pcifcct adaptaic la aitilciic naintc dc utilizaica pc
scai laig a ,tuinuiiloi dc aitilciic', a bastciloi si a bastioancloi ,clasicc'. Ca modcl, cctatca
Soioca cstc o cctatc-,unicat' n Moldova.
Pcntiu compaia(ic, piczcntm un giup vizual al obicctivcloi foitificatc dc tip ,ccntial' cu
stiuctuii conccntiicc inclaic si poligonalc, flancatc dc tuinuii, bastci sau bastioanc dc difciitc
foimc (fig. 158).
!n aihitcctuia militai a Moldovci mcdicvalc mai ic(incm o suis dc caiactci cxtcin Istc
icnumita foitifica(ic din capitala !mpciiului Bizantin modcl cxcmplai n cadiul unci numc-
ioasc familii tipologicc. !n giupul tipologic al cct(iloi dc plan ncicgulat dc tip constantinopo-
litan pot fi inclusc ansamblul foitificat al cct(ii Chilia si ccl al Cct(ii Albc
(fig. 159). Ambclc icpiczint piactic acccasi ticapt n pioccsul dc cvolu(ic a aihitcctuiii mili-
taic din Moldova.
\ltimul giup vizual includc obicctivc ntiitc dc plan apiopiat dc ccl icgulat analogii alc
citadclci dc piati dc la Oihciul \cchi (fig. 16O). Toatc apai(in accluiasi tip dc ,icscdin( foi-
tificat oiicntal'. Ca modcl, citadcla dc la Oihciul \cchi cstc, dc ascmcnca, o foitifica(ic-
,unicat' n Moldova.
139
II.2.2. Specificul spaial-compoziional
Conccp(iilc spa(ialc alc cct(iloi din Moldova s-au constituit ca iczultat al ac(iunii mai
multoi factoii: condi(iilc ofciitc dc iclicf si clim, nivclul gcncial al tchnicii dc izboi, cciin(clc
concictc alc comanditaiiloi, contactclc Moldovci cu altc statc caic favoiizau impoituii alc
unoi modclc aihitcctuialc, cxpciicn(a si micstiia constiuctoiiloi invita(i si alc ccloi locali,
cuplul ,matciialc tchnici dc constiuc(ic' si icsuisclc foi(cloi dc munc caic putcau fi antic-
natc n constiuc(ic s.a.
Comanda social situcaz obicctivclc dc apiaic n ccntiul picocupiiloi constiuctivc alc
putciii ccntialc. !n Moldova mcdicval, domnitoiul, unicul stpn al (iii si al oiascloi, cia si
piincipalul ini(iatoi al luciiiloi dc foitificaic.
Toatc amcna|iilc dcfcnsivc dc aici snt n contact cu mcdiul ncon|uitoi. Amplasaica loi
pc o nl(imc sau pc malul unci apc asigui un piim clcmcnt dc piotcc(ic. Dc obicci, sc ic-
nun( la picluciii aitificialc dc tcicn. !n toatc cazuiilc sc sugcicaz idcca putciii si invinci-
bilit(ii: si atunci cnd cct(ilc ocup o pozi(ic dominant fa( dc mpic|uiimi (cctatca Ncam(,
cctatca Schcia, Cctatca dc Scaun dc la Succava s.a.), si atunci cnd clc snt situatc pc un tcicn
plan (cctatca Chilia, cctatca Soioca s.a.).
!n oiganizaica spa(ial piimcaz c/|/c/|u| |unc(|ona| Piintic cclc mai nscmnatc func(ii
sc numi cca dc apiaic, dc locuiic, icligioas, cconomic s.a. O sciic dc dispozitivc dcfcn-
sivc, cxtciioaic si intciioaic, asigui piotcc(ia apitoiiloi cct(ii. Pcntiu locuiic li sc con-
stiuicsc palatc, apaitamcntc, casc si cazimi, iai pcntiu oficicica cultului lcasuii dc cult. !n
toatc foitifica(iilc Moldovci cxist divcisc constiuc(ii cu func(ic gospodicasc si dc dcpo-
zitaic. Giupaica spa(iiloi pc ciitciii func(ionalc sc cfcctucaz, dc obicci, n |uiul cui(iloi
intciioaic.
Conccp(iilc spa(ialc dcpind si dc c/|/c/|u| con//uc/|t. Cctatca cstc pciccput ca o cxpicsic
a foi(ci si dc accca dcvin cxticm dc impoitantc picocupiilc fa( dc indcstiuctibilitatca ci, caic
dcpindc dc tiinicia si putcica dc iczistcn( la lovituii a clcmcntcloi constitutivc. Aici snt uti-
lizatc divcisc solu(ii ingincicsti, gcnciatc dc gndiica militai a vicmii. Compozi(ia spa(ial
poatc matciializa foimc dc cct(i-modclc, mpiumutatc din spa(ii cultuialc difciitc. Astfcl, n
Moldova gsim icplici alc unoi foitic(c inspiiatc din modclclc noidicc si occidcntalc, bizan-
tinc, bizantino-oiicntalc, oiicntalc si icnasccntistc. Dai nu cstc cazul unci imita(ii obisnuitc,
ficcaic tip dc cctatc dispunc dc conccpt spa(ial piopiiu, cicat pcntiu anumitc modalit(i dc
apiaic si un anumit tip dc aimamcnt. Constiuctoiii bstinasi pot intioducc anumitc coicctivc
14O
si complctii cicativc n conccptul-,canon: aici sc iau n considcia(ic tiadi(iilc si cxpciicn(a
local n constiuc(ic.
Distingcm |o/mc como:|(|ona|c |m|c cu un spa(iu compact dc foim gcomctiic piccis
(dicptunghi, iomb, ccic, tiapcz) si |o/mc como:|(|ona|c com|c\c. Piimclc snt ilustiatc dc
foituiilc cct(ii Ncam(, Cct(ii dc Scaun dc la Succava, Cct(ii Noi dc lng Roman, Cct(ii
Albc, cct(ii Chilia s.a. \ltimclc snt caiactciisticc pcntiu ansambluiilc foitificatc alc Cct(ii
Albc si cct(ii Chilia.
!n acclasi timp sc dcspiindc un sii dc pioccdcc compozi(ionalc.
!n piimul ind, cxist o //|c/ o/dona/c |o|c !n cazul nostiu idcilc, fundamcntatc logic,
stau la baza oiiciui conccpt aihitcctuial. !oitifica(ia icpiczint un oiganism complicat, alc
ciui componcntc snt suboidonatc nticgului ansamblu. !n mod noimal, aici func(ioncaz
toatc clcmcntclc constitutivc, dai, n caz dc cxccp(ic, c posibil func(ionaica tcmpoiai auto-
nom a unoi pi(i componcntc. Accstca pot fi don|oanclc, cui(ilc, citadclclc s.a.
Compozi(iilc tutuioi cct(iloi din Moldova uimicsc acccn/ua/ca /a/u/u|u| dc |a/|on |nc\-
una||| Toatc clcmcntclc dcfcnsivc alc foitifica(iiloi sc tiatcaz n confoimitatc cu accst
piincipiu. Ifcctclc cstcticc gcnciatc snt cu adicsa diicct ctic potcn(ialul dusman: coplcsiica
piin foi( si (incica la anumit distan(. Aici ,ccianul piotcctoi' l constituic pnzclc dc zid
amplificatc cu tuinuii.
Compozi(iilc cct(iloi din Moldova acccpt /|nc||u| |c/a/||:/|| d|mcn|ona|c Ilcmcntclc
dc impoitan( ma|oi snt cvidcn(iatc piin dimcnsiuni mai maii. Astfcl, don|oanclc, cclc mai
putcinicc tuinuii alc cct(iloi, snt si cclc mai spa(ioasc, si cclc mai naltc. Nu dcgcaba clc au
cptat dcnumiica nc |o|ca (sl. ,nu tc tcmc') nti-un ascmcnca tuin apitoiii uitau dc
fiic. Cclc mai impoitantc cuitinc ciau si cclc mai gioasc. \nclc au fost ,ngiosatc' supli-
mcntai n cpoca aitilciici.
La cct(ilc Moldovci sc obsciv un anumit tip dc c\/c|t|/a/c a(|a| !maginilc gcnciatc
tiansmit mcsa|c difciitc pcntiu apitoii si atacan(i. !n intia muios sc acccntucaz scnza(ia
dc piotcc(ic si anumit confoit, iai n cxtia muios apaic un bastion invincibil caic dcpiim pc
cci caic intcn(ioncaz s-l ascdiczc. Gioaza si ncsiguian(a snt scntimcntclc inspiiatc ata-
can(iloi.
Compozi(iilc cct(iloi din Moldova piczint c|cc/c dc monumcn/a||/a/c Picocupiilc
constiuctoiiloi sc conccnticaz asupia claboiiii unoi adcviatc ,masini dc izboi' m-
pictiitc.
141
Rcpctatclc agicsiuni cxtcinc nu favoiizcaz apaii(ia unoi tiatii aihitcctuialc si dccoia-
tivc dcoscbitc. Singuiclc acccntc lc constituic tuinuiilc, bastioanclc si poi(ilc. Soliditatca si
sobiictatca constiuc(ici caiactciizcaz aihitcctuia foitificat din Moldova.
Sc iau n considcia(ic c|cc/c|c dc c/cc/|t. Dc multc oii, sc fac abatcii picmcditatc dc la
scaia uman. Astfcl, ca cstc dcpsit considciabil n cazul unoi tuinuii dc acccs, caic coplcscsc
piivitoiul piin mas si giandoaic. !n momcntul intiiii sc ciccaz o pcispcctiv asccndcnt
caic acccntucaz monumcntalitatca cct(ii. !n intia muios, undc apitoiiloi li sc confci un
scntimcnt dc sccuiitatc, cxist o icla(ic optim ntic scaia ,func(ional' si cca ,cstctic'. Aici
volumclc snt pciccputc din unghiuii dc vcdcic difciitc. Pot fi cvidcn(iatc si ctcva nivcluii
compozi(ionalc. Piimului i apai(in cldiiilc |oasc caic snt conccputc piin iapoitaica loi la
scaia uman, cclui dc-al doilca cuitinclc si cclui dc-al ticilca tuinuiilc. Sc ob(inc astfcl o
giadaic a cfcctcloi dc pcispcctiv pc vcitical. Contiolul vizual asupia mpic|uiimiloi sc facc
din cclc mai naltc punctc alc ansambluiiloi.
!n cct(i cu foimc compozi(ionalc complcxc, ccl mai binc apiat cstc spa(iul ccl mai ndc-
pitat dc intiaica piincipal. Aici scnza(ia dc piotcc(ic dcvinc mai putcinic n msuia n caic
apitoiul naintcaz n intciioiul foitifica(ici. \ltima icdut dcvinc citadcla intciioai.
Compozi(ia cct(iloi cu foituii nsumcaz ma| mu|/c nuc|cc como:|(|ona|c Astfcl, cctatca
Ncam(, Cctatca dc Scaun dc la Succava si Cctatca Nou dc lng Roman |uxtapun ctc dou
nuclcc obicctivc foitificatc, altuiatc dup piincipiul |ac-cou/. La cctatca Bcndci avcm
dou nuclcc obicctivc foitificatc, dispusc dup piincipiul du||c||u mu/|. Tici nuclcc com-
pozi(ionalc obicctivc foitificatc snt piczcntc la cctatca Chilia si patiu la complcxul dcfcnsiv
dc la Cctatca Alb, undc nln(uiica nuclccloi sc facc dup piincipiul constantinopolitan. !n
toatc cazuiilc cnumciatc clcmcntul piincipal cstc foitul, conccput ca o ultim icdut a cct(ii.
\om mcn(iona aici si ctcva pioccdcc dc tiansfoimaic cvolutiv a stiuctuiiloi spa(ialc
A|/u/a/ca o||,nu|/ c o |nu/ |a/u/ nc nf(iscaz Cctatca Nou dc lng Roman, cnd foi-
tului ini(ial i sc adaug o cuitc foitificat. A|/u/a/ca o||,nu|/ c dou |a/u/| gsim la cctatca
Ncam(, iai c //c| |a/u/| la Cctatca dc Scaun dc la Succava. Aici vcchilc nuclcc musatinc
capt incintc cxtciioaic cu bastci m/c/mu|/ca c ilustiat dc cctatca Bcndci, undc foitul c
ncon|uiat cu o alt linic dc apiaic. L\/|ndc/ca uccc|t o gsim la complcxclc foitificatc dc
la Cctatca Alb si Chilia.
La cct(ilc dc plan complcx cu mai multc nuclcc compozi(ionalc c folosit /|nc||u| o/|cn-
//|| ,| cc| a| ,aa/|(|c| nca,/c/a/c Astfcl, foituiilc Cct(ii Albc si cct(ii Chilia, ascunsc nti-o
142
ultim cuitc intciioai n caic sc a|ungc pc un tiascu cu schimbaica diicc(ici, dcvin apioapc
inacccsibilc pcntiu inamic. Dc fapt, compozi(iilc accstoi cct(i snt oiicntatc nspic citadcl.
Aici sc uimicstc picgtiica, piin difciitc imagini, a cclci finalc, caic apaic biusc, pc ncas-
tcptatc, atunci cnd dusmanul a|ungc n ,cuitca gainizoanci'. Citadcla constituic, totodat,
unc/u| cu|m|nan/ al nticgii compozi(ii.
Putcm voibi dcspic piincipiul oiicntiii si n cazul cct(iloi dc plan fusifoim (cctatca
Tc(ina), si n cazul ccloi cu plan n foim dc scgmcnt (cctatca Hotin). Ambclc snt dczvoltatc
dc-a lungul axci longitudinalc, configuia(ia planului fiind dctciminat dc paiticulaiit(ilc
iclicfului.
Compozi(iilc cct(iloi cu apiaic ciiculai cc/ o c/ccc/c d|nam|c a dc|,u/a/c|o/ c\/c-
/|oa/c Aici totalitatca dc imagini piopusc poatc fi pciccput doai piin paicuigcica unui tiascu
inclai n cxtia muios !n cazul cct(iloi cu apiaic fiontal, cclc mai impoitantc imagini snt
pciccputc /a/|c dinti-o singui diicc(ic.
Cct(ilc cu mai multc nuclcc compozi(ionalc au o compozi(ic dc:to|/a/ |n cn o/|:on/a|
!oitifica(iilc compactc, cu un singui nuclcu compozi(ional, sc caiactciizcaz piinti-o compo-
zi(ic dc:to|/a/ a/|/ tc//|ca| c|/ ,| o/|:on/a| Aici sc psticaz cchilibiul ntic cclc dou scnsuii.
Dai n toatc cazuiilc sc pot ob(inc imagini stabilc, aimonioasc.
!n multc cct(i din Moldova snt utilizatc /cc//||c /|/m|cc Dicpt cxcmplu putcm piopunc
succcsiunca tuinuiiloi, ,scmituinuiiloi', ,tuinuiiloi plinc', ,tuinuiiloi dc aitilciic' si bastci-
loi caic scc(ioncaz incintclc foitifica(iiloi. Aici intcivalul iitmului, adic distan(a ntic dispo-
zitivclc vciticalc dcpindc dc tipul dc aimamcnt folosit. !n cazul aimcloi clasicc ca nu dcpscstc
o btaic dc sgcat, iai n cazul aimcloi dc foc ca poatc fi mult mai maic. \n alt cxcmplu nc
ofci succcsiunca contiafoituiiloi caic spii|in unclc cuitinc. Dai aici distan(a ntic clcmcn-
tclc vciticalc cstc dctciminat dc indicii constiuctivi concic(i. Ritmul aihitcctuial unific
fa(adclc cct(iloi, contiibuind la ob(incica unoi imagini intcgic.
Compozi(iilc foitifica(iloi dc plan ncicgulat ntiuchipcaz /|nc||u| cc|||||/u|u| mac|o/
a/||/cc/u/a|c a|mc//|cc Gcomctiia iiguioas a unoi clcmcntc si spa(ii componcntc con-
tiastcaz cu caiactciul oiganic, pitoicsc al dispunciii loi n ansamblu. Configuia(ia incintcloi
c dctciminat dc condi(iilc dc iclicf.
La ma|oiitatca cct(iloi dc plan icgulat, sc icmaic op(iunca pcntiu c|a/|/a/c ,| anum|/
comc//|c a |o/mc|o/, cu toatc c mai multc clcmcntc pot cpta o tiataic dc dctaliu asimctiic.
Accstc foitifica(ii snt conccputc sculptuial: volumclc loi snt compactc si pot fi pciccputc din
143
punctc difciitc. Aici constiuc(iilc auxiliaic sc altui incintcloi si snt oidonatc dc cui(ilc intc-
iioaic. Spa(iilc cu caic sc opcicaz snt limitatc, dc obicci, dc linii si supiafc(c dicptc. !n cpoca
aitilciici dcvinc ia(ional ,iotun|iica' tuinuiiloi si ziduiiloi. !n cazul cct(ii Soioca snt uti-
lizatc piincipiilc Rcnastciii italicnc timpuiii, bazatc pc o gcomctiic iiguioas.
La unclc cct(i din Moldova sc uimicstc consccvcnt |dcca dc a\|a||/a/c Astfcl, axa pic-
dominant a cct(ii Tc(ina, dc plan fusifoim, cstc cca longitudinal. La foitifica(iilc cu incintc
caitczicnc axa longitudinal aic acccasi impoitan( ca si cca tiansvcisal. La cclc dc tip ccn-
tial axa piincipal cstc cca vcitical.
Toatc amcna|iilc dc apiaic din Moldova snt conccputc pcntiu piotcc(ia unui tciitoiiu
limitiof. !n toatc cazuiilc clc au un caiactci dominant n iapoit cu zona ncon|uitoaic.
II.2.3. Materiale i tehnici de construcie
Ccca cc caiactciizcaz tchnicilc dc constiuc(ic utilizatc la foitifica(iilc din Moldova cstc
un cfoit constant dc a confcii obicctivcloi dc apiaic duiabilitatc, soliditatc, tiinicic si, ca
uimaic, invincibilitatc. \n iol impoitant n alcgcica pioccdccloi constiuctivc l-au |ucat fac-
toiii fizico-gcogiafici, conccptul gcncial aihitcctonic, icsuisclc matciialc si umanc cxistcntc,
cunostin(clc si cxpciicn(clc n domcniul aitci constiuc(ici s.a.
Paiticulaiit(ilc iclicfului au impus solu(ii oiiginalc alc funda(iiloi, constiuitc pc tcicnuii
accidcntatc sau n locuii mlstinoasc. Astfcl, la cctatca Ncam(, cctatca Schcia si Cctatca dc
Scaun dc la Succava ntlnim funda(ii ,n ticptc' caic asiguiau o mai bun piiz a masci dc
zidiic dc sol si micsoiau pciicolul dc alunccaic.
Tcicnul alcs pcntiu constiuc(ia cct(ii Ncam( nu cia la oiiginc plat, dai nivclaica lui ai fi
dus la coboiica pozi(ici dominantc a foitic(ci si dc accca s-a iccuis la solu(ia funda(iiloi ,n
ticptc'
249
. O iczolvaic optim n accst scns a fost gsit si pcntiu cctatca Schcia
25O
. !ntlnim aici
funda(ii ,n ticptc' constiuitc dc la picioiul pantci pn la cicast. \iful dc dcal, din consi-
dcicntc dc cconomic a spa(iului foitificat, n-a fost dccapitat si o paitc din funda(ii au fost
adosatc diicct la cicast. Spa(iul ntic ticptc cia umplut cu pmnt.
!n cazul Cct(ii dc Scaun dc la Succava s-a tiasat un san( pcntiu funda(ii caic uima con-
tuiul planului picstabilit. Si aici pcntiu asiguiaica stabilit(ii constiuc(ici s-a iccuis la acclcasi
funda(ii ,n ticptc'
251
. O ascmcnca mctod dc cdificaic a fost utilizat nc dc iomani si bizan-
tini, dai o cunostca dcstul dc binc si Iuiopa mcdicval.
144
Cctatca Nou dc lng Roman a fost constiuit pc un tcicn nisipos. S-a spat un san( pcn-
tiu funda(ii, mai laig la gui si mai ngust spic fund. !n cl s-au btut paii ascu(i(i pcstc caic s-au
asczat oiizontal loazbc dc stc|ai. Pc accstc ,ic(clc' dc lcmn s-au cdificat ziduiilc foitifica(ici.
Ilc sc iczcmau pc dou ,picioaic' oiiginalc: piimul, vcitical, fcut n san(ul dc funda(ic pn
la nivclul bcimci, iai al doilca oblic, caic uima tiascul pantci intciioaic a san(ului dc apiaic.
L. Chi(cscu l ascamn cu un contiafoit continuu caic amplifica cuitinclc cct(ii
252
. La nivclul
bcimci ambclc ,picioaic' sc uncau, foimnd baza zidului piopiiu-zis, caic la supiafa( dcvc-
nca stiict vcitical. !n locul intciscctiii ccloi dou ,picioaic' au fost asczatc altc loazbc dc stc-
|ai.
!n cazul Cct(ii Noi dc lng Roman avcm o tchnic dc constiuc(ic dcoscbit dc cca fo-
losit la Ncam(, Schcia si Succava, undc lipsca platfoima ingcnioas dc lcmn
253
. Dai substiuc-
(iilc dc lcmn la funda(ii constiuitc pc tcicnuii accidcntatc si instabilc sc foloscau adcsca n
spa(iul bizantin, spic cxcmplu la cctatca bizantin dc la Pcuiul lui Soaic (sccolul al X-lca).
Dcci mcstciii invita(i dc Stcfan ccl Maic ciau foaitc binc familiaiiza(i cu tchnica dc con-
stiuc(ic a bizantiniloi.
Dou tuinuii alc foitului Cct(ii Albc au cptat funda(ii obisnuitc, foaitc masivc, adncitc
n sol, iai dou tuinuii au fost asczatc diicct pc stnc. Stabilitatca citadclci cia asiguiat
datoiit dcplasiii ccntiului dc gicutatc nspic sud-cst, mai dcpaitc dc maluiilc abiuptc alc
limanului nistiian. O astfcl dc icpaitizaic a nciciiloi asupia solului a mpicdicat pibusiica
nticgii constiuc(ii. O alt pioblcm iczolvat n mod stilucit la Cctatca Alb piivcstc iapoi-
tul ntic incinta dubl si cscaipa san(ului dc apiaic. Iscaipa supianl(at piin piotcihism
cia lcgat dc antitcihism piinti-un sistcm dc binc dc stc|ai, asczatc tiansvcisal la anumitc
distan(c. Accast ,ic(ca' avca mcniica dc a asiguia stabilitatca incintci dublc a ansamblului
foitificat. Pavimcntul spa(iului ||cc cia alctuit din spituii dc calcai n plci lcgatc cu moitai
dc vai, asczatc dcasupia a dou stiatuii dc giinzi: n piimul binclc fiind amplasatc paialcl cu
ziduiilc cct(ii, iai n ccl dc-al doilca giinzilc fiind pcipcndiculaic. Si n accst caz tchnica dc
constiuc(ic cia influcn(at dc cca bizantin.
!nl(imca funda(iiloi cct(ii Soioca a dcpins dc nivclul apcloi subtcianc n sol. Soclul foi-
tifica(ici a cptat o nclina(ic usoai nspic baz
254
. Acccasi nclina(ic, dai mai pionun(at, au
avut-o fc(clc cxtciioaic alc unoi cuitinc si tuinuii alc ansamblului foitificat dc la Chilia
255
.
Bazc cvazatc au ,tuinuiilc dc aitilciic' si bastcilc Cct(ii Noi dc lng Roman si bastcilc
Cct(ii dc Scaun dc la Succava si cct(ii Ncam(.
145
Masa dc zidiic dcfincstc cscn(ial con(inutul tchnicii dc constiuc(ic, cxpiimnd op(iunca
pcntiu anumitc pioccdcc si matciialc. Astfcl, la Cctatca dc Scaun dc la Succava, fc(clc cuiti-
ncloi snt luciatc din gicsic nisipoas ncfasonat, iai la cctatca Ncam(, zidul c icalizat din sist
vcidc avnd la paitca infciioai fsii ngustc dc piati dc iu
256
. Aici altcincaz fsii din piati
mai maic cu pictic foaitc sub(iii, alctuind asa-numita ,zidiic noidic' utilizat n spa(iul po-
lono-baltic. Cuitinclc Cct(ii Noi dc lng Roman snt constiuitc din piati biut dc iu si ca-
iici. Ziduiilc cct(ii Schcia snt cxccutatc din bolovani dc caiici ncfasona(i cu dimcnsiuni dc
ciica O,4 O,5 m
257
. La Cctatca Alb ntlnim piati dc calcai biut si picluciat, gicsic nisi-
poas si cimid
258
. !n citadcl, piatia nccioplit dc calcai c cldit mai oidonat nspic mai-
gini, miczul fiind alctuit din acccasi piati, dai mai miunt, dispus mai anaihic, lcgat cu
moitai. Aici giosimca ziduiiloi vaiiaz dc la O,8 m pn la 5,5 m. Zidiia tuiccasc sc caiactcii-
zcaz piin blocuii mai maii, piismaticc, avnd o fa( mai binc picluciat. Piatia dc calcai cstc
piincipalul matciial dc constiuc(ic la cct(ilc Chilia
259
, Bcndci
26O
si Soioca
261
, undc unclc clc-
mcntc snt icalizatc din gicsic calcaioas sau tuf silicios. Piatia biut taic apaic la cctatca Ho-
tin. !n ma|oiitatca foitifica(iiloi din Moldova gsim incluziuni dc cimid.
Componcn(a ziduiiloi cstc dcstul dc unifoim. Dc cclc mai multc oii clc snt alctuitc din
dou paiamcntc dc piati spait, avnd o umplutui din acccasi piati cu dimcnsiuni mult mai
mici lcgat cu moitai.
Pcntiu o mai bun cocziunc si iczistcn( la dcfoimaic, mcstciii ncac n miczul zidiici
tiian(i dc lcmn, dispusi oiizontal n foim dc ,ccntuii' sau ,giilc'. Ilc pcimit dc a cvita
cvcntualclc fisuii si dcplasii n pciioada ntiiiii moitaiului. Accst pioccdcu bizantin sc
ntlncstc la cctatca Ncam(, Cctatca dc Scaun dc la Succava, cctatca Schcia si Cctatca Nou
dc lng Roman, confiimnd ipotcza paiticipiii la constiuc(ic a unoi spccialisti familia-
iiza(i cu aihitcctuia militai a Bizan(ului. Ascmcnca tiian(i au fost folosi(i si la Cctatca
Alb.
\n alt pioccdcu utilizat att n spa(iul bizantin ct si n ccl noidic cstc includcica asizcloi
dc cimid n zidiia dc piati cu scopul dc a asiguia solidaiizaica paiamcntului dc umplu-
tui si a confcii clasticitatc ziduiiloi. Il sc ntlncstc la ansamblul foitificat dc la Cctatca Alb
si la cctatca Hotin.
Acolo, undc ziduiilc au o lungimc considciabil, n unclc locuii apai iostuii dc tasaic n
vcdcica contiacaiiii fcnomcnului dc distiugcic. Rostuii ascmntoaic cxist la ansamblul
foitificat dc la Cctatca Alb.
146
!n ccca cc piivcstc matciialclc si tchnica dc constiuc(ic a ,tuinuiiloi plinc', clc snt acc-
lcasi ca si la tuinuiilc obisnuitc. Doai pcic(ii dcvin mai giosi si sc adaug umplutuia: sfim-
tuii dc piati dispusc n ncoinduial, lcgatc cu moitai (Oihciul \cchi, Cctatca Alb s.a.) sau
pmnt btut (Cctatca Alb, Chilia s.a.). ,Bastcilc plinc' pot fi umplutc cu pmnt btut si
moloz (cctatca Ncam().
!n cct(ilc Moldovci pot fi cvidcn(iatc mai multc fcluii dc moitai. Astfcl, la Cctatca Alb
avcm moitaic con(innd vai, nisip, cimid pisat si mci; vai, nisip, cimid pisat, buc(i
mici dc cibuni; vai, nisip, cimid pisat; vai, puzzolanc; vai si un pioccnt iidicat dc nisip si
pictiis s.a.
262
. La cctatca Ncam(, lcgtuia ntic pictic c icalizat cu a|utoiul unui moitai, alc-
tuit din vai hidiaulic, nisip, miciopiundisuii, cimid sfimat sau pmnt ais la iosu si piaf
dc mangal
263
. La cctatca Schcia a fost utilizat un moitai n componcn(a ciuia distingcm vai,
nisip (4O-5O), un mic pioccnt dc cimid pisat si buc(i mici dc cibuni
264
, iai la Cctatca
dc Scaun dc la Succava moitaiul hidiaulic, picpaiat din mult vai si nisip cu gianulc maii, pic-
cum si moitaiul ,cald'
265
. La cctatca Soioca ntlnim un moitai iczistcnt, n compozi(ia ciuia
picvalcaz vaiul si nisipul
266
. Rostuiilc ntic pictic snt aici nctczitc cu a|utoiul mistiici. \n
moitai ascmntoi gsim n acca paitc a cct(ii Hotin caic sc picsupunc c a fost adugat pc
la mi|locul sccolului al X\!-lca dc Pctiu Raics. !n paitca vcchc a foitifica(ici, aihcologul
uciaincan B.A. Timosciuk a dcscopciit un fiagmcnt dc zid cu o lungimc dc 14,5 m si o l(imc
dc 7,5 m, undc a fost utilizat un moitai dc vai cu cimid pisat
267
. Cciccttoiul cstc con-
vins c avcm aici ,o (cmiank tipic moitaiul dc vai, caic cia folosit la constiuc(iilc
vcchi iuscsti. Tcmianka cu caic c lcgat ccl mai vcchi zid dc apiaic al Hotinului pcimitc
dc a-l atiibui la pciioada iuscasc vcchc. Cci mai favoiabili ani pcntiu constiuc(ic ciau anii
4O-5O ai sccolului al X!!!-lca, cnd dup iclatiilc lctopisc(cloi, au fost cdificatc multc n-
tiituii dc cncazul Daniil Romanovici (1245-1264) pcntiu apiaica pmntuiiloi iuscsti
mpotiiva ttaiiloi'
268
. Totusi, o cctatc nu poatc fi datat piccis numai dup componcn(a
moitaiului, luat la supiafa(a unci ,plombc' dc zid, cu att mai mult c moitaiul dc vai cu c-
imid pisat (,(cmianka') cia utilizat n cvul mcdiu pc nticaga aiic dc influcn( bizanti-
n.
La constiuc(ia cct(iloi moldovcncsti un iol impoitant l-au avut cuptoaiclc dc ais piati
dc vai. Piczcn(a accstoi cuptoaic a fost scmnalat la Schcia
269
(fig. 161 a), Succava
27O
, Cctatca
Alb
271
(fig. 161 b) s.a. Dc pioduc(ia loi dcpindca calitatca moitaiului ncccsai pcntiu cdifi-
caica cct(iloi.
147
Pcntiu acopciiica spa(iiloi s-au folosit bol(ilc dc cimid (n lcagn scmicilindiicc, n
lcagn n aic pu(in fint si sfciicc) si planscclc dc lcmn. Pioblcma aciisiiii si cvacuiii apcloi
cia iczolvat cu a|utoiul unoi canalc.
La constiuc(ia cct(iloi cia utilizat si matciialul lcmnos. !n multc ziduii au fost dcscopciitc
uimclc unoi dulapi dc lcmn cu iol dc giinzi sau consolc pcntiu |ou/d, galciii sau schclc. Lcm-
nul cia utilizat pcntiu tiian(i, planscc, poduii, usi, iamc dc fcicstic s.a. Cu a|utoiul bincloi
ciau consolidatc unclc funda(ii si san(uii dc apiaic alc foitifica(iiloi.
Tuinuiilc cct(iloi putcau fi ncacopciitc, cu tciasc pcntiu obscivaic si scmnalizaic, sau
avcau acopciisuii piiamidalc sau conicc. Altc constiuc(ii avcau acopciisuii obisnuitc cu pant
n dou sau patiu apc. Multc cldiii si ncpcii intciioaic au fost tcncuitc si datc cu vai. \nclc
paiaclisc ciau mpodobitc cu pictui muial (Cctatca Alb, cctatca Hotin, Cctatca dc Scaun
dc la Succava, Cctatca Nou dc lng Roman s.a.).
Planuiilc picstabilitc alc multoi foitifica(ii din Moldova dovcdcsc c mcstciii ciau famil-
iaiiza(i nu numai cu tchnicilc avansatc dc constiuc(ic, dai si cu stiin(a tiasiii pc tcicn. \n anu-
mit ia(ionamcnt gcomctiic sc simtc n planimctiia cct(iloi dc tip constantinopolitan. Analiza
giafic fcut dc noi a pcimis s cvidcn(iczc dou modulc piincipalc, la caic snt multiplc toatc
dimcnsiunilc incintci ,cui(ii civilc' a Cct(ii Albc(fig. 162). Ilc putcau fi fixatc usoi pc sol cu
a|utoiul unci finghii si al unui vif ascu(it. !ntcicsant cstc faptul c tiasaica planului pc tcicn
dcvcnca dcscoii un iitual solcmn mistic, iai mctodclc dc asamblaic a clcmcntaic componcntc
sc (incau n sccict. Constiuctoiii, buni cunosctoii ai gcomctiici aplicatc, nu ntocmcau dcscnc
tchnicc pc hitic.
Piincipiilc piopoi(ioniii stiictc au fost utilizatc dc constiuctoiii cct(ii icnasccntistc So-
ioca. \.A. \oi(chovski a stabilit succcsiunca tiasiii planului ci pc tcicn (fig. 163)
272
. Ccicc-
ttoiul a obscivat c aici a fost utilizat ,ptiatul dc msui' pcntiu claboiaica fa(adcloi (fig.
164)
273
. Accast mctod cia folosit ficcvcnt dc constiuctoiii gcimani, olandczi si italicni
274
.
\.A. \oi(chovski a calculat numiul apioximativ al muncitoiiloi anga|a(i lc cdificaica
cct(ii Soioca, utiliznd noimclc Rcu|amcn/u|u| /a||||/ pcntiu constiuc(ia cdificiiloi mcdic-
valc
275
. Astfcl, pcntiu cldiica unui volum dc zidiic dc 25OOO m
3
= 2575 stn|cni
3
ciau nccc-
saii 15OOOO oamcni zilc
276
. !olosind acccasi mctod putcm calcula numiul dc oamcni zilc
ncccsaic pcntiu constiuc(ia foituiiloi dc la Cctatca Alb, Cctatca dc Scaun dc la Succava si
cctatca Ncam(. Astfcl, volumul zidiici citadclci Cct(ii Albc cstc dc 12OOO m
3
= 1235 stn|cni
3
si aici ciau ncccsaii 72OOO oamcni zilc. \olumul zidiici foitului Cct(ii dc Scaun dc la
148
Succava cstc dc 18OOO m
3
= 1851 stn|cni
3
si aici ciau ncccsaii 1O8OOO oamcni zilc. \olumul
zidiici foitului cct(ii Ncam( cstc dc 17OOO m
3
= 176O stn|cni
3
si aici ciau ncccsaii 1O2OOO
oamcni zilc. !n luciaica noasti dcspic Cctatca Alb am dcdus numiul apioximativ al
icsuiscloi dc munc ncccsaic pcntiu constiuc(ia incintci dc zid a ,cui(ii civilc' dc la Cctatca
Alb, atiibuit lui Stcfan ccl Maic
277
. La un volum dc 58OOO m
3
= 5974 stn|cni
3
ciau ncccsaii
345OOO oamcni zilc. Pcntiu calculaica numiului total dc muncitoii dc pc santici ticbuic dc
avut n vcdcic c fiontul dc ac(iunc a unui zidai cia dc un stn|cn, iai luciiilc dc constiuc(ic
putcau fi nccputc n apiilic si tciminatc la sfisitul lui octombiic. Atunci icicsc c la cdificaica
cct(ii Soioca au paiticipat ciica 1OOO dc oamcni, la citadcla Cct(ii Albc 48O dc oamcni, la
foitul Cct(ii dc Scaun dc la Succava 72O dc oamcni si la foitul cct(ii Ncam( 68O dc oamcni.
Dai cci mai mul(i constiuctoii au fost anga|a(i la nl(aica ansamblului foitificat dc la Chilia:
sc stic c n 1479 aici au luciat timp dc o lun 8OO dc zidaii si 17OOO a|utoaic
278
.
Toatc luciiilc dc zidiic ciau icalizatc dc pictiaiii (|a|c|dac) autohtoni, iai luciiilc auxi-
liaic dc salahoii, dc ascmcnca dc la fa(a locului. Aihitcc(ii piincipali invita(i (|unda/o/c ma-
|/c/|) ai fi ticbuit s paiticipc, ccl pu(in, la cdificaica cct(iloi-,capctc dc sciic' si a cct(iloi-
,unicatc'. Cclclaltc cct(i clcmcntc alc sciici putcau fi icalizatc dc coipul local dc con-
stiuctoii.
Toatc luciiilc dc santici ciau supiavcghcatc dc icpiczcntan(ii putciii ccntialc piclabii
cct(iloi si vtavii domncsti. !n pciioada otoman accstia ciau dizdaiii, pasalclc si intcndcn(ii
santicicloi dc constiuc(ii (cminii).
II.2.4. Meterii i responsabilii de lucrri
Astzi cxist foaitc pu(inc infoima(ii dcspic mcstciii mcdicvali caic au contiibuit la
pioicctaica si icalizaica cct(iloi din Moldova. Sc stic mai mult dcspic cci caic avcau ini(iati-
va finan(iii accstoi obicctivc sau ispundcau n fa(a putciii ccntialc dc luciiilc constiuctivc.
Dai amcna|iilc foitificatc piczint icalizii dc maic alc unoi constiuctoii talcnta(i, mituiii
alc piiccpciii, micstiici si putciii dc cica(ic alc accstoia.
!n litciatuia dc spccialitatc s-au fcut mai multc nccicii dc a idcntifica piimii mcstcii-
constiuctoii ai Cct(ii Albc. !n unclc publica(ii putcm citi dcspic asa-numitul ,mcstci (aihi-
tcct)' !cdoica (!codoi, !cdoiko, !cdoiok, Tcodoi, Tcodoiachi, Tudoiakis si Tcodoicca) caic
a cdificat foitifica(ia
279
. Din pcatc, accast infoima(ic impiccis a intiat dc|a n manualc,
149
ghiduii si cnciclopcdii. Astfcl, din luciaica cu caiactci didactic ,Cultuia uciaincan: istoiia si
contcmpoiancitatca' aflm dcspic cctatca din Bclgoiod-Dncstiovski ca dcspic ,una din cclc
mai maii constiuc(ii cdificatc dc mcstciul !cdoiko n anii 1438-1452'
28O
. !n compcndiul
,Monumcntc dc uibanism si aihitcctui alc RSS \ciaincnc' cstc sciis c ,piincipalclc luciii
dc constiuc(ic au fost icalizatc n pciioada aniloi 1438-1454 cu minilc miiloi dc muncitoii sim-
pli sub conduccica mcstciului !cdoica'
281
. \aiia(ii alc acclciasi lcgcndc ntlnim n ,Maica
Inciclopcdic Sovictic' si n ghidul ,Cctatca \cchc': ,la Bclgoiod-Dncstiovski s-a pstiat
foaitc binc una din cclc mai maii cct(i (1438-1454, mcstci !cdoiko) cu 26 tuinuii, 4 poi(i si
o citadcl'
282
si ,cctatca a fost constiuit dc mcstciul !cdoiko pc timpul picacuviosului gos-
podai Stcfan'
283
. Tot aici vom icpioducc si concluzia publicistului A. Kliucinik: ,Studiul sciupu-
los si analiza difciitcloi autogiafc fcutc n difciitc pciioadc dc timp pc picticlc cct(ii pci-
mit a afiima c foitica(a din Bclgoiod a fost iidicat pc timpul domnici voicvoziloi moldo-
vcni cu minilc mcstciiloi iusi si uciaincni. Numclc unuia dintic ci cstc ntipiit pc tuinul-
icfugiu, undc sc spunc c cctatca a fost constiuit dc mcstciul !cdoiko'
284
.
Dai n piczcnt cstc cunoscut doai o singui suis cpigiafic undc figuicaz numclc sus-
numit n lcgtui cu vcstita foitifica(ic (fig. 165). Istc insciip(ia gicccasc din 144O, caic po-
mcncstc pc un oaiccaic !cdoica si pc voicvodul moldovcan Stcfan al !!-lca (vczi compaiti-
mcntul !!.2.5 al luciiii dc fa(). Cinc a fost accst pcisona| cnigmatic caic si-a lsat numclc pc
un zid al cct(ii? Acccasi nticbaic si puncau mai mul(i cciccttoii icputa(i nc dc la mi|locul
sccolului al X!X-lca.
\nii i atiibuiau func(ia dc mcstci dc luciii. Dai aici cxist mai multc aigumcntc contia:
1) Cum ai putca s apai numclc unui mcsciias anga|at naintca numclui voicvodului Mol-
dovci comanditaiul foitifica(ici?
2) Oaic si-ai putca pcimitc un oaiccaic mcstci instalaica unci piopiii plci comcmoiativc
pc un complcx foitificat domncsc?
3) Ct dc ical ai fi comandaica accstci lcspczi dc maimui, dcstul dc costisitoaic, din
,onoiaiiul' mcstciului invitat?
4) Dc cc nu gsim ,autogiafc' ascmntoaic alc mcstciiloi pc cclclaltc amcna|ii dc
apiaic alc Moldovci istoiicc?
Al(i cciccttoii vcdcau n !cdoica pc piclabul Cct(ii Albc. Dac admitcm c cl ocupa
postul comandantului militai al foitifica(ici, atunci cstc cxplicabil dc cc numclc accstui icpic-
zcntant domncsc figuicaz naintca numclui lui Stcfan al !!-lca, dai pc chcnai, n paitca supc-
15O
iioai a lcspczii. !n tcxtul dc baz al insciip(ici apaic numai func(ia dc piclab, dcsi cia obli-
gatoiiu s figuiczc si numclc, cci altfcl intcn(ia dc pomcniic nu sc putca icaliza. Numclc pi-
clabului n-a fost ticcut n tcxtul dc baz dcoaiccc cia spat sus, iai numclc !cdoica n-a fost
nso(it dc piccizaica func(ici fiindc ca apica mai |os. Astfcl, concluzia c !cdoica cia pi-
clabul cct(ii sc impunc fi dificultatc, mai alcs c cstc gicu dc acccptat piczcn(a n acccasi
insciip(ic a dou situa(ii ncobisnuitc: un !cdoica caic nu spunc cinc cstc si un piclab caic
nu-si spunc numclc, dcsi ,amndoi' doicau s fic pomcni(i.
Totusi pn la un anumit timp n-au fost gsitc dovczi diicctc n spii|inul uncia din accstc
dou vcisiuni, pc cnd cclc indiicctc ciau n favoaica lui !cdoica-piclabul.
La sfisitul sccolului al X!X-lca, N. !oiga atiagc atcn(ia asupia unui documcnt publicat n
colcc(ia lui A. \igna
285
. Istc un salv-conduct, cmis n 1455 la Gcnova, dc ctic piotcctoiii Bn-
cii San Gioigio pcntiu ,Thcodoius cha dc Thclica vclachus'. !nti-un alt documcnt din acccasi
colcc(ic, cmis n 1471, cstc mcn(ionat ,cavalciul' ,Tcodoius cha'
286
. Dcsigui, N. !oiga a (inut
cont dc faptul c gicccscul poatc fi citit si !cdoica, si Tcdoica, si Tcodoica
(). Savantul iomn a fost piimul caic a idcntificat pc !cdoica din Bclgoiod cu Tco-
doica dc Tclica, al ciui numc figuicaz n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca n mai multc
izvoaic gcnovczc. Paiticula ,dc Tclica' indic mosia dc bastin a cavalciului valah (adic a
boiciului moldovcan).
N. Bncscu cxamincaz n 1931 mai multc icgistic alc Massaiici din Caffa datnd din
pciioada 1455-1472
287
. Cciccttoiul obsciv c ,mai nscmnat dcct to(i' a fost tocmai ,Tco-
doicha dc Tclicha', al ciui numc cstc mcn(ionat n iapoit cu sumc impuntoaic dc bani
288
. !n
documcntclc din 1455 si 1457 cl figuicaz ca ,Dominus Thcodoica dc Tclicha \cllachus'
289
. N.
Bncscu a|ungc lc concluzia c !cdoica a fost un moldovcan, oiiginai din Tclica (Tclicha, Tc-
li(a): ,\n sat, Tcli(a, cxist si azi pc Nistiu, mai sus dc guia Bcului, undc-l nscmncaz nc
Dimitiic Cantcmii, pc cunoscuta lui hait a Moldovci'
29O
.
!n 1961, 1. Hccis cxamincaz un documcnt incdit din Aihivclc din Gcnova, cmis n 1448.
Aici sc voibcstc dc un ncgustoi valah caic a ob(inut dc la ducc un salv-conduct pcntiu plccaica
la Caffa, Pcia si Chios
291
. Astfcl, ntlnim din nou acclasi pcisona| ,Thcodoiocha dc Tclicha vc-
lachus', caic figuicaz n documcntul din 1455. Dai dac actul din 1455 l mcn(ioncaz pc
Tcodoica ca pc un locuitoi al Soldaici (|a||/a/o/ So|da,a), atunci n ccl din 1448 nu gsim nimic
dcspic locul lui dc tiai. St. Andiccscu a|ungc la concluzia c n 1448 valahul Tcodoica dc Tclica
a pisit Moldova si a plccat n Ciimcca, n oiasul Soldaia
292
.
151
\n documcnt cc mcn(ioncaz pc acclasi Tcodoica a fost publicat n 1982 dc A. Roccata-
gliata
293
. Istc un act notaiial din 149O, alctuit pcntiu Piimaflos (Piima floaic), fiica lui Dc-
mctiius dc Tclicha si ncpoata lui Tcodoiocha dc Tclicha, locuitoiul Soldaici. Din documcnt sc
vcdc c valahul Tcodoica cia niudit dc|a cu gcnovczii.
!n 1987, M. Balaid public ctcva documcntc incditc din aihivclc din Gcnova
294
. Aici ntl-
nim din nou pc ,Dcmctiius dc Tclica' si pc tatl su ,Tcodoica dc Tclica'. M. Balaid sus(inc
c Dcmctiius dc Tclica fcca paitc din comunitatca gicccasc din Caffa.
G. Pistaiino, studiind iapoituiilc ntic Gcnova si Oiicnt n planul lcgtuiiloi pcisonalc,
mcn(ioncaz, dc ascmcnca, pc ncgustoiii ,Tcodoioca dc Tclicha' si fiul su Dcmctiius
295
. Dai
cciccttoiul nu-si spunc opinia din caic comunitatc ciau comcician(ii.
St. Andiccscu cvidcn(iaz n mod dcoscbit documcntul din 1455 din colcc(ia lui A.
\igna
296
. Istc sciisoaica locuitoiiloi din Soldaia, ,latini si gicci', caic si cxpiimau bucuiia pio-
tcctoiiloi Bncii San Gioigio n lcgtui cu faptul c accstia au picluat stpniica asupia
coloniiloi ponticc. Scmntuiilc din |osul accstui act sc giupcaz n dou coloanc: n stnga cclc
alc ,latiniloi' (piobabil catolicii n.a.), iai n dicapta cclc alc ,gicciloi' (piobabil oitodocsii
n.a.). Pc coloana ,latiniloi', piintic piimclc isclituii, gsim si pc cca a lui ,Tcdoiocha dc
Tclica'. Nu cstc cxclus c valahul, fiind ini(ial oitodox, mai tiziu a ticcut la catolicism.
Dai dc undc a apiut la cl un numc cu o tcimina(ic slav? S nc aduccm amintc c A.A.
Kociubinski plcdcaz pcntiu oiiginca bizantin a lui !cdoica
297
, iai N.N. Muizakcvici l con-
sidci ius, oiiginai din Halici: ,foima numclui un diminutiv, pcimitc s picsupun c cl a
fost ius. Dac cl ai fi fost iomn, atunci numclc lui putca s fic Toadci, iai dac cl ai piovcni
din slavii dc sud, atunci mai dcgiab Todoi'
298
.
O cxplica(ic intcicsant piopunc St. Andiccscu, caic sus(inc c foima ,Tcodoica' (,!c-
doica') cstc dc ccit influcn( iutcan. ,Satul Tcli(a, din (inutul istoiic al Oihciului, sc afl
apioapc dc Nistiu. nti-o zon n chip fiicsc cxpus unoi ascmcnca niuiiii lingvisticc'
299
. !n
acclasi timp, gsim si altc numc dc influcn( uciaincan piintic numclc piclabiloi moldo-
vcni: !vasco, piclab dc Chilia, Pasco, piclab dc Chilia, Balco, piclab dc Cctatca Alb s.a.
Asadai, n 144O, boiciul moldovcan Tcodoica (!cdoica) a iccldit sau a icpaiat foitifica(ia dc
la Cctatca Alb la poiunca domnitoiului Stcfan al !!-lca. La accast dat cl cia piclab al
cct(ii. Mai tiziu, n 1447, a fost ucis Stcfan al !!-lca. Luptclc dinasticc i impun lui Tcodoica
dc Tcli(a s piscasc Moldova si s plccc n Ciimcca, la Soldaia. Aici fostul piclab al
Cct(ii Albc a nccput s sc ocupc cu comci(ul, paiticipnd la cclc mai nscmnatc tianzac(ii
152
comcicialc din Soldaia. Piobabil tot atunci cl a ticcut la catolicism. Il s-a niudit cu gcnovczii
si pn la sfisitul vic(ii a |ucat un iol impoitant n via(a cconomic si spiiitual a colonici ital-
icnc.
Amintim c n pciioada invcstigat, piintic icsponsabilii dc luciii constiuctivc la Cctatca
Alb, sc numi piclabii Tcodoica (144O), Stanciul (1454), Duma (1479), Luca (1476) si
Himan (Hciman, Ghciman) (1476, 1479), iai piintic comanditaii, domnitoiii Alcxandiu ccl
Bun, Stcfan al !!-lca, Alcxandiu al !!-lca (Alcxndicl) si Stcfan ccl Maic, piccum si sultanul
Bayczid al !!-lca.
\n alt picsupus mcstci dc luciii cstc mcn(ionat dc N. !oiga. Istc voiba dc aihitcctul
gicco-gcnovcz !oan Piivana, caic a cdificat n 1482 bisciica Sf. Nicolac la Chilia
3OO
. Acclasi
mcstci a putut s paiticipc la constiuc(ia cct(ii Chilia n 1479 si la constiuc(ia incintci ,cui(ii
civilc' a Cct(ii Albc n 1476 si 1479. Piclabul Chilici si icsponsabilul dc luciii n iunic-iulic
1479 a fost Sandiu Boia, iai comanditaiul Stcfan ccl Maic
3O1
.
Cciccttoiii A. si \. Isanu snt dc picic c icfaccica cct(ii dc la Oihciul \cchi a avut loc
dc ascmcnca sub Stcfan ccl Maic
3O2
. Dup opinia loi, n anii 7O-8O ai accluiasi sccol ,pc cnd
sc a|unscsc la maxim ncoidaic si confiuntaic ntic !mpciiul Otoman si Taia Moldovci si pc
cnd la Oihci ciau piclabi Radul Gangui sau chiai \laicul, sc nticpiind impoitantc msuii
dc iidicaic a capacit(ii dc apiaic a cct(ii Oihci'
3O3
.
La cctatca Soioca piincipalclc luciii constiuctivc au fost icalizatc nccpnd cu anul
1543
3O4
. G.!. Ccbotaicnco a dcscopciit aici un giafit caic mcn(ioncaz pc un oaiccaic Toadci
(fig. 166 b)
3O5
. Cciccttoiul i atiibuic func(ia dc piclab
3O6
, icsponsabil dc constiuc(ia cct(ii,
dai izvoaiclc istoiicc nu confiim accst fapt. Mcn(ionm si pc ,!oan pictiaiul', cciut dc Pctiu
Raics ca s luciczc la cctatca Soioca
3O7
. \.A. \oi(chovski a dcscopciit aici o insciip(ic caic
mcn(ioncaz pc !acop, un constiuctoi al ,castclului'
3O8
(vczi fig. 166 a). Poatc c numclc vic-
unui mcstci dc luciii sau al unui zidai dc ind, paiticipant la zidiica foitic(ci dc la
Soioca?
!n ccca cc piivcstc cct(ilc Ncam( si Schcia, clc au fost cdificatc cu spii|inul financiai al lui
Pctiu Musat. Piima foitifica(ic a fost amplificat sub Stcfan ccl Maic imcdiat naintc dc 1475-
1476, icsponsabilul dc luciii putnd fi piclabul Cistca Aibuic
3O9
, iai cca dc-a doua a fost
dcmantclat sub Alcxandiu ccl Bun. Piincipalii ctitoii ai Cct(ii dc Scaun dc la Succava au fost
Pctiu ! Musat si Stcfan ccl Maic. Nu cstc cxclus ca italianul Baptisto di \cscntino, ,magistci
n divcisis aitibus', nmoimntat la Succava la nccputul sccolului al X\!-lca, s fi fost un aihi-
153
tcct invitat dc Stcfan ccl Maic pcntiu ,modcinizaica' cct(ii
31O
, dcoaiccc asa ciau mcn(iona(i
aihitcc(ii n documcntclc din sccolul al X\-lca. Amintim c si vcstitul !ioiavanti cia numit
,magistci' n sciisoaica lui Matia Coivin cxpcdiat la Bologna
311
. Gh. Anghcl sus(inc c ,accst
\cscntino a luciat n Moldova nc dc la sfisitul sccolului al X\-lca'
312
.
Cctatca Nou dc lng Roman cstc si ca o icalizaic a lui Stcfan ccl Maic. Cicdcm c si
cctatca dc la Tataibunai a fost ctitoiit, dc ascmcnca, dc acclasi voicvod.
!ntcicsant cstc faptul c sccictclc n domcniul aitci foitifica(iiloi sc pstiau foaitc stiict.
\nii aihitcc(i militaii chiai putcau s fac paitc din agcntuia sccict dc infoima(ii a putciii
ccntialc. Astfcl, inginciul fianccz Kauffci, anga|at dc Poait la sfisitul sccolului al X\!!!-lca
ntic(inca icla(ii sccictc cu iusii, ofciindu-lc infoima(ii utilc si planuii alc cct(iloi otomanc
312a
.
Nu cstc cxclus ca si n slu|bclc sccictc alc lui Stcfan ccl Maic si Pctiu Raics s fi fost aihitcc(i-
constiuctoii dc cct(i.
Pc baza paiamctiiloi aihitcctuiali ai cct(iloi dc piati din Moldova, sc poatc afiima c la
cdificaica loi au paiticipat ctcva catcgoiii dc constiuctoii. \ciiga supciioai o alctuiau
aihitcc(ii invita(i dc putcica ccntial caic piomovau anumitc modclc dc aihitcctui militai.
Accstca icpiczcntau, dc obicci, ,capctc dc sciic' si cct(i-,unicatc'. Astfcl sc cxplic faptul c
cct(ilc din Moldova ciau compaiabilc cu cclc mai difciitc icalizii alc aihitcctuiii militaic
mcdicvalc. Astfcl sc cxplic numcioasclc analogii din Iuiopa, Bizan( si Oiicnt. !n cazul dc fa(
plcdm pcntiu tcoiia ,puittoiiloi dc modclc' si cxcludcm cxistcn(a unoi aihitcc(i-pioicctan(i
dc cct(i-,capctc dc sciic' si cct(i-,unicatc', foima(i pc santiciclc dc constiuc(ic alc Moldo-
vci. Dai icalizaica modclcloi sc fcca dc vciiga uimtoaic constituit din constiuctoii califi-
ca(i. Accstia putcau fi dc la fa(a locului sau, n unclc cazuii, invita(i din (iilc apiopiatc. Ii is-
pundcau dc cdificaica unoi clcmcntc componcntc concictc: funda(ii, ziduii, tuinuii, constiuc-
(ii intiamuianc s.a. Astfcl sc cxplic faptul c acccasi tchnic dc constiuc(ic cia aplicat la mo-
dclc dc piovcnicn( difciit. Constiuctoiiloi locali li sc datoicaz si maica paitc a dccoiului
aihitcctuial. Astfcl sc cxplic faptul c acclcasi motivc dccoiativc sc icgscsc si la altc cdificii
monumcntalc din Moldova. Cicdcm c dup cdificaica unci cct(i ,cap dc sciic' dup
pioicctul vicunui aihitcct invitat, constiuctoiii locali putcau icaliza dc sinc stttoi altc foiti-
fica(ii dc acclasi tip. Sntcm dc acoid cu Gh. Anghcl caic sus(inc c ai fi o cioaic ,s cicdcm
c Stcfan ccl Maic a adus spccialisti stiini pcntiu constiuc(ia tutuioi cct(iloi, dai a fost sufi-
cicnt ca unul sau mai mul(i dintic accstia s aplicc n piactic idcilc noi, ca clc s fic apoi con-
tinuatc dc mcstciii locali dc caic Moldova nu ducca lips...'
313
.
154
Amintim c Stcfan ccl Maic si Pctiu Raics s-au adicsat dc mai multc oii bistii(cniloi,
ccindu-lc a|utoi n cldiica foitifica(iiloi. \n mcstci-zidai italian cia mcn(ionat la cuitca lui
Stcfan ccl Maic, n 1484
314
. Istc intcicsant c si mai tiziu, n timpul domnici lui \asilc Lupu,
n a|utoiul mcstciiloi locali ciau chcma(i constiuctoiii bistii(cni, nu pcntiu a icaliza difciitc
constiuc(ii, ,ci numai s aiatc accstoi mcstcii cc snt aicca'
315
. M.D. Matci si Im.!. Imandi au
a|uns la concluzia c ,piogicsclc nicgistiatc n domcniul constiuc(ici dc piati, la sfisitul
sccolului al X!\-lca si n cuisul cclui uimtoi, au adus la foimaica unoi mcstcii spccializa(i, a
cioi tchnic dcoscbit sc nvcdcicaz si n matciialclc aihcologicc. Aihitcctuia moldovc-
ncasc din accast pciioad, mai alcs din timpul domnici lui Stcfan ccl Maic, icflcct ical-
iziilc santicicloi localc'
316
.
!n ccca cc piivcstc vciiga infciioai, ca cia icpiczcntat dc salahoii, dc ascmcnca din
paitca locului, caic cxccutau luciiilc auxiliaic: tianspoitau pictic si lcmnc, picgtcau moitai,
spau san(uii pcntiu funda(ii s.a. Ma|oiitatca putcau fi din (iani adusi la ,munca la cctatc'.
Cu ocazia sptuiiloi aihcologicc la cctatca Schcia au fost dczvclitc slasclc n caic tiiau
oamcnii vcni(i pcntiu ndcpliniica accstci picsta(ii
317
.
Cltoiul tuic Ivliya Cclcbi nc infoimcaz dcspic constiuctoiul cct(ii Bcndci: ,Aihitcc-
tul piincipal al lui Slcyman Sinan-aga ibn Abdulmcnnan a constiuit cctatca'
318
. Istc voiba dc
cclcbiul aihitcct otoman Mimai Sinan, nscut n apiopicic dc Kayscii la 1489(?) si dcccdat la
!stanbul la 1588. Il a fost un copil cicstin icciutat n sistcmul dct,|/mc n scopul dc a fi instiu-
it pcntiu difciitc func(ii n palatul impciial, n administia(ic sau n coipuiilc militaic. Sinan si-a
nsusit toat picgtiica piofcsional piin activitatca dc mul(i ani n aimat, undc a dcvcnit
icnicci, si n biioul aihitcc(iloi dc la Palat. Pn la uim, cl a a|uns aihitcct-scf al sultanului.
Cica(ia sa cupiindc mai mult dc 3OO dc luciii militaic, icligioasc si civilc n !mpciiul Otoman,
inclusiv n Pcninsula Balcanic. !nccputul caiicici salc stilucitc datcaz din campania sulta-
nului Sclim ! n Taia Romncasc, cnd aihitcctul s-a ocupat dc constiuc(ia unui pod pcstc Du-
nic
319
. Mai tiziu cl a luciat pcntiu sultanul Soliman Magnificul, nso(indu-l n mai multc cam-
panii militaic. Luciiilc dc constiuc(ic la cctatca Bcndci s-au pcticcut, ccl mai plauzibil, n
1538. Piintic cclc mai vcstitc capodopcic alc accstui aihitcct sc numi moschcca Slcyma-
niyc dc la !stanbul si moschcca dc la Idiinc (Adiianopol)
32O
. Sinan cstc considciat ccl mai
maic aihitcct al !mpciiului Otoman.
155
II.2.5. Inscripii i reprezentri oficiale i neoficiale,
semne lapidare i apotropaice
!n foitifica(iilc Moldovci au fost idcntificatc difciitc insciip(ii si icpiczcntii oficialc si
ncoficialc, piccum si scmnc lapidaic si apotiopaicc.
Cclc mai multc pisanii oficialc, lcgatc dc o anumit faz constiuctiv, gsim la complcxul
dcfcnsiv dc la Cctatca Alb. Piimclc cinci au fost fcutc pc lcspczi dc piati sau maimoi din
ini(iativa domncasc, fic n limba gicac piincipala limb a spa(iului bizantin, fic n cca
slavon limba dc cancclaiic a statului moldovcncsc.
Ilc au fost studiatc dc mai mul(i cciccttoii. Dup o lung polcmic s-a a|uns la conscns
n ccca cc piivcstc dcscifiaica si dataica a patiu insciip(ii: piima, gicccasc, din 144O; a doua,
slavon, din 1454; a ticia, slavon, din 1476 (nu din 1438, cum sc cicdca n sccolul al X!X-lca)
si a patia, slavon, din 1479 (nu din 1482, cum sc cicdca n sccolul al X!X-lca)
321
. Cca dc-a
cincca pisanic a imas ncdatat pn n piczcnt.
Rcpioduccm tcxtclc piimcloi patiu insciip(ii:
u ou o[o] ou []/ I / NI KA/ o
o o/ ou o -/ o uo I o
oo/ w ou o c ou o/
o. S o co-/ o c ou oo o.
[oo] / N[o][o] (,Rugciunca iobului lui Dumnczcu
Tcodoica, !isus Hiistos biiuicstc. !cutu-s-a accast cctatc n vicmca pica cvlaviosului domn
gospodai !o Stcfan \oicvod si dc ctic magistiul piincipatului si supiavcghctoi al cct(ii, n
anul 6948 (144O n.a.). Mntuicstc dc piimc|dic pc iobul tu, Nsctoaic dc Dumnczcu.
Stcfan, 1O noicmbiic')
322
(vczi fig. 165).
C # [/ / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / ]u,/ / / / / / u [ w/ / / / / / / / / ] / / / / / u, [] h/
SKB, [ ] (,S-a svisit accst zid si a fost naimat cu tunuii dc Dumncalui Stanciul
n anul 6962 (1454 n.a.), luna lui maitic')
323
(fig. 167).
f w / # // / / , /
/ / [w]/ wh // / q q q q (,!n
anii dc la ntiupaica Domnului 6984 (cifia indic ns anul ,dc la faccica lumii', dcci 1476
n.a.) s-a svisit maica poait n zilclc cuviosului !o Stcfan \oicvod si n zilclc panului Luca si
panului Hciman')
324
(fig. 168).
156
I
~

~
~
f / []-/ / h -/ /
w .,// [][] / ,
.,// / # u,/ / / u -/ / / (,!n zilclc cuvio-
sului si dc Hiistos iubitoiul si dc Dumnczcu diuitul si dc toat lauda vicdnicul !oan Stcfan
voicvod, domn a toat Taia Moldovci, fiu al lui Bogdan \oicvod, s-a nccput si s-a sfisit accst
zid pc vicmca piclabiloi Duma si Himan')
325
(fig. 169).
Toatc accstc insciip(ii nu snt lipsitc dc dccoi, fiind piczcntc att clcmcntc oinamcntalc dc
piovcnicn( bizantino-oiicntal, ct si cclc icnasccntistc. Piimclc snt adusc, piobabil, piin
intcimcdiul mcstciiloi invita(i din Aimcnia si Gcoigia, iai ultimclc snt impoitatc din
Occidcnt, piin mcdicica Polonici si Tiansilvanici.
Ai mai fi dc mcn(ionat si o stcm a Moldovci, nzidit n cuitina dc vcst a citadclci
326
(fig.
17O). Chcnaiul ci cvadiilobat, ascmntoi cu cclc alc stcmcloi (iii din mnstiiilc Putna si
Bistii(a, cstc dc piovcnicn( gotic
327
. Si aici suisa poatc fi cutat n Tiansilvania sau n
Polonia.
Dai cca mai cnigmatic insciip(ic a Cct(ii Albc sc gsca odinioai pc tuinul zidului mcdi-
an cc dcspi(ca ,cuitca gainizoanci' dc ,cuitca civil'
328
(fig. 171). Pc o lcspcdc dc piati cu
dimcnsiuni ncpiccizatc ciau incizatc patiu induii dc litcic, piccum si dou scutuii. Cltoiul
polon 1ozcf !. Kiaszcwski mcn(ioncaz n 1843 accast insciip(ic aflat n cuitca civil a Cct(ii
Albc piintic altc ,insciip(ii aimcncsti sau gicccsti', avnd o stcm cu un ,dclta gicccsc'
329
.
Pu(in mai naintc, n 1838, pictoiul Cailo Bassoli cxccut la fa(a locului un dcscn al cct(ii (fig.
172)
33O
. Pc o scai lung, iczcmat dc tuinul zidului mcdian putcm vcdca un bibat caic sc uit
la insciip(ia instalat la acccasi nl(imc cu cicncluiilc cuitincloi. Pc lcspcdc cia sculptat un
scut tiiunghiulai, tiat n dou cmpuii, n ccl supciioi aflndu-sc un scvion (cpiioi) nscmn
hcialdic ispndit n cvul mcdiu n !ian(a, Anglia, Gcimania, !talia s.a. Rcstabiliica ccloilal-
toi icpiczcntii dc pc acccasi plac cstc astzi imposibil.
Accast insciip(ic nu c nccunoscut. Dimpotiiv, ca a fost ccicctat dc mai mul(i spc-
cialisti icputa(i, ca: N.N. Muizakcvici
331
, \.\. Latscv
332
, N. !oiga
333
, !. Bogdan
334
, \.A.
\oi(chovski
335
, St.S. Goiovci
336
, A. Pippidi
337
s.a. Si totusi toatc pioblcmclc salc n-au fost dczlc-
gatc pn n piczcnt.
Piima lcctui a insciip(ici o datoim lui N.N. Muizakcvici
338
. !n 1848 cl public n
Mcmoiiilc Socict(ii !mpciialc dc !stoiic si Antichit(i din Odcssa uimtoiul tcxt: o
a o, (n ] I. X o... (,S-a
157
~

ispivit zidiica zidului cu a|utoiul lui Dumnczcu, vic binccuvntaica ta, !isusc Hiistoasc,
asupia cclui cc l-a fcut...')
339
.
!n 1898, \.\. Latscv nccaic s intcipictczc pu(in altfcl acclasi tcxt, bazndu-sc pc iczul-
tatclc lui N.N. Muizakcvici: [E ...] o [ ] [ ]o.
[Bo],/ I()(ou) X(), (o)... (,!n anul... s-a sfisit accst
zid. A|ut, !isusc Hiistoasc, pc ziditoi (pc ccl caic l-a zidit)...')
34O
. Dup iclataica lui \.\.
Latscv, insciip(ia oiiginal dc|a ,paic s sc fi picidut'
341
.
\imtoaica tiaduccic a pisanici a fost fcut n 1899 dc N. !oiga: ,A luat capt dum-
nczcicscul zid; vic !isus Chiistos n a|utoiul cclui caic l-a fcut.'
342
.
Apioapc acccasi lcctui piopunc n 19O7 !. Bogdan: To () n a
o, ,/ '()[ou] X(), ... (,A luat sfisit dum-
nczccscul zid, vino, o !isusc Hiistoasc, n a|utoiul cclui caic l-a fcut.'
343
. Cciccttoiul sus(inc
c insciip(ia noasti poatc fi contcmpoian cu cca din 144O, dcoaiccc ambclc au fost gsitc n
acclasi loc al cct(ii
344
.
O alt intcipictaic a tcxtului facc \.A. \oi(chovski. !n 1972 cl public dcscnul pisanici dcs-
copciit n Aihiva Militai-!stoiic a \niunii Sovicticc, icalizat dc militaiii iusi n 1819 (fig.
173). \.A. \oi(chovski tiaducc insciip(ia n fclul uimtoi: ,Distiugtoiul dusmaniloi !o !uga.
Sfisit a cptat Cctatca Alb. \ino, !isusc Hiistoasc Dumnczculc, n a|utoiul b/oiciului ?/
Costca. !n anul 69O7 (1399 n.a.)'
345
. Dup picica cciccttoiului, ,accast insciip(ic clu-
cidcaz activitatca constiuctiv a domnitoiului !uga si, piobabil, a piclabului cct(ii Costca,
al ciui numc l gsim n documcntc piintic boiciii sfatului domncsc cu titlul dc vitcaz'
346
.
Dai \.A. \oi(chovski mai piopunc si a doua solu(ic dc dcscifiaic, n caic dispaic titlul dc ,dis-
tiugtoi al dusmaniloi': ,Luna lui scptcmbiic 7. !o !uga am sfisit cldiica accstci cct(i pzitc
dc Dumnczcu. \ino n a|utoi, Hiistoasc, b|oiciului?j Costca, anul 69O7 (1399 n.a.)'
347
. Din
pcatc, n ambclc cazuii, tcxtul gicccsc nu cstc icpiodus.
\ltima vaiiant a lui \.A. \oi(chovski a fost ntmpinat cu maic cntuziasm dc mai mul(i
istoiici mcdicvisti, dcoaiccc aici apaic pcntiu piima oai data nticag, numclc voicvodului si
ccl al piclabului cct(ii. L. Chi(cscu dcclai c ,dcscopciiica' lui \.A. \oi(chovski aic ,o
cxccp(ional impoitan(', fiind o dovad c Cctatca Alb ,cstc opcia popoiului moldovcan dc
la sfisitul sccolului al X!\-lca'
348
. S. Papacostca intcipictcaz acccasi ,dcscopciiic' n
favoaica atcstiii faimosului Costca, voicvod al Tiii dc 1os n 1386, dicgtoi al domnitoiului
!uga n 1393
349
. Mul(i si aduc amintc dc mistciiosul Costca din pomclnicul mnstiiii Bistii(a,
158

~
picsupusul piintc al domnitoiiloi Pctiu si Roman Musat, guvcinatoi al oiasului Moncastio
35O
.
Astfcl, Costca dc la Cctatca Alb a|ungc ,unificatoiul' Tiii dc 1os si Tiii dc Sus, iai voicvo-
dul !uga vinc la domnic la 7 scptcmbiic 1399 (dc altfcl, data piccis a uiciii lui la tion pn
astzi nu cstc cunoscut)
351
.
\nclc ndoicli fa( dc accstc solu(ii dc dcscifiaic au fost cxpiimatc n 1982 dc St.S.
Goiovci
352
. Dc cc numclc voicvodului moldovcan nu cstc nso(it dc nici un titlu? Dc cc numclc
,!uga' apaic nti-o picscuitaic att dc bizai? Si dc cc litciclc caic l compun snt mult mai
maii dcct cclclaltc? St.S. Goiovci a|ungc la concluzia c piimclc tici scmnc alc pisanici pot fi
,icstuii alc unoi oinamcntc'
353
. Cciccttoiul icvinc din nou la accast insciip(ic n 1994. Acum
cl sciic dcspic o falsificaic ncintcn(ionat a unui izvoi cpigiafic cunoscut, considcind c \.A.
\oi(chovski ,puscsc sciios la contiibu(ic piopiia sa fantczic: insciip(ia nu aic dat, nu con(inc
numclc !uga, iai litciclc caic ai foima numclc Costca sc icgscsc n componcn(a unui
cuvnt gicccsc!'
354
St.S. Goiovci conscmncaz c pc lcspcdc c indicat un an ,sciis numai cu tici
scmnc (litcic cu valoaic dc cific), ccca cc pcimitc mai multc solu(ii cionologicc, plasnd data
ntic 1392 si 1482. !n lipsa insciip(ici, nimic nu poatc fi piccizat'
355
. Cciccttoiul si aducc
amintc dc vcstitul colcc(ionai ius, contclc A.S. \vaiov
356
. Pc uimclc lui N.N. Muizakcvici, con-
tclc a mcis la Cctatca Alb s vad cnigmatica insciip(ic. Si iat cc sciic colcc(ionaiul n 1855:
,La o maic nl(imc sc afla o piati ncastiat, puitnd o insciip(ic. Pozi(ia si lcgtuiilc ntic
litcic m-au mpicdicat foaitc taic s iau un dcscn, cu att mai mult cu ct n tot oiasul Akkci-
man n-am putut s-mi piocui scaia caic s a|ung pn la insciip(ic'
357
. Sc impunc concluzia c
din cauza nl(imii maii si dimcnsiuniloi modcstc alc plcii (51 62 cm, confoim sciii indi-
catc pc dcscnul publicat dc \.A. \oi(chovski) militaiii putcau s icpioduc pisania foaitc
apioximativ.
\ltima lcctui a insciip(ici a fost piopus dc A. Pippidi n 1998: o l
o/ [o ]o X[]ou on l SK (,S-a n-
chciat piin mila lui dumnczcu cldiica, fiind svisit sfnta bisciic a lui Hiistos n ziua dc Ru-
salii n anul 696O (1452 n.a.)'
358
. Dup cum sc vcdc, aici cstc voiba dc o bisciic din sccolul
al X\-lca. Cciccttoiul aic o picic spccial piivind con(inutul piimcloi dou induii: []
K/ / / w/ / [/ ] [/ u]/ / (,!n anul 7O6O (1552 n.a). !oan igumcnul')
359
. Dcci, ai fi un cxcm-
plu dcstul dc iai dc insciip(ic pai(ial gicccasc, pai(ial slavon, undc paitca infciioai, gic-
ccasc, sc icfci la tciminaica constiuc(ici unui lcas dc cult, iai cca supciioai, slavon, apaic
mai tiziu, fiind adugat dc !oan igumcnul ,poatc pcntiu a pstia amintiica unci icpaia(ii'
36O
.
159

Dai accast vaiiant paic pu(in piobabil. \.A. \oi(chovski intcipictcaz scmnclc I
w
I ca
,!o !uga', iai A. Pippidi vcdc tot aici pc ,!oan igumcnul'. !antczia bogat a lui A. Pippidi cstc
confiimat dc dcsciicica stcmci, ,obscivat' dc cl nti-un col( al lcspczii. Dc ascmcnca, cstc
gicu dc n(clcs dc cc piimul sculptoi a lsat ntic dou stcmc un spa(iu libci att dc maic. Sau
mcstciul cia cu totul lipsit dc sim(ul compozi(ici, sau cl a picvzut c pcstc o sut dc ani va fi
a|utat dc ,!oan igumcnul', caic va umplc accst gol compozi(ional.
!n lcgtui cu nzidiica lcspczii nti-un tuin al cct(ii n pciioada otoman, A. Pippidi sciic
dcspic ,icfolosiica matciialului dc constiuc(ic, la o dat la caic cdificiul icligios fuscsc di-
mat'
361.
Dai poatc fi utilizat oaic placa comcmoiativ ca matciial dc constiuc(ic n cpoca aiti-
lciici? Si undc sc gsca sus-numita bisciic? Piccis n afaia foitifica(ici, dac c icpaiat n
1552. Si dc cc lc-a ticbuit osmaniloi s aduc din oias si s nzidcasc nti-un tuin icpaiat al
cct(ii o plac comcmoiativ cc sc icfci la un lcas dc cult cicstin? !n concluzic, vaiianta lui
A. Pippidi nu cstc dc loc convingtoaic.
!n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova noi am dcscopciit un dcscn icalizat dc
militaiii iusi n acclasi an 1819, ca si documcntul gsit dc \.A. \oi(chovski (fig. 174). Il sc inti-
tulcaz: S/cmc |nc/|(|| ,a |cu/c c |c//c|c :|du/||o/ |a/|oanc|o/ cc/(|| Bcndc/
362
. Pc foaic
gsim 55 icpiczcntii difciitc, inclusiv dcscnul unui ccasoinic cu mai multc pcndulc si cadian
iotund (fig. 175 a). Pc maiginca lui snt plasatc cific aiabc dc la 1 pn la 12; cstc voiba dc
cificlc folositc n sciicica aiab si nu dc cificlc noastic caic snt numitc adcsca ,aiabc', dai
difci dc clc dcstul dc mult (fig. 176). O sgcat a ccasoinicului aiat numiul (8), iai
ccalalt numiul (12). Dcasupia cadianului sc gscstc nc un numi, compus din acc-
lcasi cific . Istc usoi dc n(clcs c aici c indicat nti-un mod oiiginal un an icmaicabil
= 12O8 dup hcgii, adic anul 1793 p.Chi. Acclasi an n ambclc vaiiantc si
, mai apaic dc dou oii n documcntul iuscsc: o dat inclus nti-un dicptunghi si alt
dat sub dcscnul unci moschci (vczi fig. 175 b, c). !n vaiianta cici cicstinc, 1793, cl sc ntlncstc
dc dou oii sub dcscnul unci iozctc, o dat nsciis nti-un dicptunghi si o dat dcasupia
dcscnului unci acvilc. Sc stic c anumc n accst an inginciii otomani si fiancczi nticpiind
luciii constiuctivc dc amploaic n foitifica(ia dc la Bcndci
364
. Atiagcm atcn(ia c |os, lng
ccasoinic, sc gscsc dou litcic iclicfatc, BK, caic pai a fi nistc ini(ialc. Autoiul pioicctului
cct(ii bastionatc dc la Bcndci, piincipalul scf al santiciului n 1793, cstc constiuctoiul Kauffci
|a/|cu/ Kau||c/ (fi.), inginci fianccz aflat n slu|ba sultanului Sclim al !!!-lca
365
. Dc la cl ai
putca s piovin litciclc latinc BK. Litcia K, nso(it dc difciitc cific aiabc, sc ntlncstc dc
16O
mai multc oii n accst documcnt din aihiv. Sc paic c avcm aici acccasi piima litci a numclui
inginciului fianccz. Dc fapt, nu cstc cxclus c ini(ialclc BK ai putca s piovin si dc la Bcndc/
/a|c (tc. ,cctatca Bcndci'). Toatc accstc icpiczcntii confiim c otomanii comcmoiau
sfisitul unoi luciii capitalc dc icfaccic n cct(ilc nistiicnc inciznd pc pictic anii tciminiii
unoi anumitoi fazc constiuctivc.
!ntoicndu-nc la insciip(ia dc la Cctatca Alb, nc nticbm dac n mistciioasclc scmnc
I
w
I putcm vcdca, n loc dc litcic slavonc sau gicccsti, cific aiabc. I ai fi unu ( ), doi
( ), iai micul w, alipit n paitca dc sus a piimului simbol, nu ai fi altccva dcct un zcio aiab,
dai pu(in dctciioiat dc vicmc ()
323
. !n iczultat, ai fi voiba dc numiul 1O12, adic anul 1O12
dup hcgii sau anul 16O3 p.Chi. Rccunoastcm c a avut pai(ial dicptatc istoiicul A. Pippidi,
cnd a picsupus icalizaica insciip(ici n dou ctapc. Dai la nccput apaic tcxtul gicccsc si doai
pc uim, dup sfisitul unoi icfaccii constiuctivc sciioasc, otomanii comcmoicaz anul 16O3.
Gainizoana tuiccasc, aflat n cctatc, nu putca citi dc loc litciclc gicccsti, obscivnd ns
foaitc binc anul sciis cu cific mai maii, binc cunoscutc dc otomani. Nu cstc cxclus ca icpaia(i-
ilc n foitifica(ic s fi fost impusc dc izboiul !mpciiului Otoman cu (iilc cicstinc, n timpul
ciuia Cctatca Alb a fost ascdiat dc mai multc oii, iai mpic|uiimilc ci au fost pustiitc. !n
acclasi timp, cstc cunoscut faptul c la nccputul sccolului al X\!!-lca au avut loc luciiilc dc
icfaccic la cctatca Bcndci
366
. Asadai, cvcnimcntclc icalc confiim anul 16O3, indicat pc
insciip(ia dc la Cctatca Alb. Dai cum imnc cu golul compozi(ional n ccntiul plcii n cazul
sciiciii tcxtului n dou ctapc? Totusi n cazul nostiu spa(iul libci ntic scutuii nu cstc att dc
maic ca n ccl picsupus dc A. Pippidi. !ntic cclc dou stcmc cxist o lcgtui oiizontal
piimul ind, iai paitca infciioai a compozi(ici c sus(inut dc altc dou oiizontalc ultimclc
dou induii. Sc dcspiindc concluzia c accast insciip(ic a fost icalizat n dou ctapc: n
piima, dc moldovcni, poatc n 1452 (696O dc la ,faccica lumii' n.a.), iai n cca dc-a doua, dc
otomani, n 16O3. Sc paic c anul 1452 (dc la ,faccica lumii' SK) apaic dc dou oii pc
placa noasti: piima dat sus, ntic icpiczintiilc din col(uii, si a doua oai |os, la sfisitul tcx-
tului. Amintim c n 1454 Cctatca Alb a cptat dispozitivc pcntiu aitilciic din oidinul lui
Alcxndicl. Dcci, nu sc cxcludc faptul c doi ani mai naintc aici a fost cdificat sau iccldit un
zid la ccicica accluiasi domnitoi.
Litciatuia dc spccialitatc scmnalcaz cxistcn(a ctoiva monumcntc cpigiaficc otomanc la
Cctatca Alb. Pciioadci invcstigatc i apai(inc doai insciip(ia dcspic cucciiica oiasului dc sul-
tanul Bayczid al !!-lca (vczi noti(clc dc cltoiic alc lui Ivliya Cclcbi)
367
. O insciip(ic dcspic
161
cucciiica oiasului dc acclasi sultan sc afla n cctatca Chilia (vczi noti(clc dc cltoiic alc
accluiasi cltoi)
368
. Altc izvoaic cpigiaficc dc la Cctatca Alb datnd din sccolclc X\!!-X\!!!
snt: tici tuialc alc sultanului Mustafa al !!!-lca (1757-1774), o insciip(ic oinamcntat
,Osana. Dumnczcul mcu slvit' (dcscifiat dc M. al-Bashtawi)
369
, o insciip(ic caic puita anul
hcgiici dc nccput dc domnic a lui Mustafa al !!!-lca (1171 = 1757, dcscifiat dc I. Nicolac), o
insciip(ic amintit dc A.L. Bcitici-Dclagaidc ,Abu-Bcki aga a icfcut n (?)85' (dcscifiat
dc N.!. \csclovski)
37O
, insciip(ia ,Oiicc gii| sc va uita sub ociotiica ta, o Ali' (dcscifiat dc
N.!. \csclovski)
371
si insciip(ia din 1756, mcn(ionat n luciaica icdactat dc P.A. Ciuscvan,
instalat pc dcpozitul dc pulbcic din citadcl
372
. !n piczcnt toatc lcspczilc cu insciip(iilc si
icpiczcntiilc sus-numitc, att cclc moldovcncsti, ct si cclc otomanc nu sc mai gscsc la
Cctatca Alb.
!n ccca cc piivcstc foitifica(ia dc la Bcndci, aici pciioadci dc icfciin( i pot apai(inc doai
unclc insciip(ii si icpiczcntii din cclc 55 dcscnatc dc militaiii iusi n 1819. Dou din clc,
fcutc pc plci dc maimoi si aflatc dc asupia poi(ii citadclci, snt dcsciisc dc|a n litciatui.
Piima cstc insciip(ia sultanului Soliman Magnificului din 1538 (fig. 178): Bcn allahn kuluyum
bu cihan mlkndc sultanm / Bcni kld Muhammcd cmini mahbub- iahmanm / Huda-y
fadla Muhammcd-i mua`cizat cun ifkmdi / Haicmlcidc okundu adma hutbc Slcymanm
/ Gcmilci yidcn bahi- fiicnk vc magicb vc hindc / Sah- Bagdad vc !iak Kaysai- Rum Msia
sultanm / Kial ngisn altn taht ilc tacn / Micvvctdcn bii adma bcndcmc bahsmda
sultanm / Ivzcn-i mcid bu fisa |iijad Pitii voyvoda cmma / Atm na`l tozd bcn fath-
biladan- Bugdanm / Scnc 945 / Hasan bcy bcndcic ncv kad mcmmci-i bahi- bcylci mycd
/ Yapub kal`ay yazan taiih Slcyman ibni Osmanm (,Iu snt iobul lui Allah |iaij n stpniica
accstci lumi snt sultan / Il m-a fcut cicdincios al piofctului Mahomcd, snt iubitoi al cclui
picamilostiv / Buntatca lui Allah si putcica fctoaic dc minuni alc lui Mahomcd snt
cluzclc mclc / !n lcasuiilc sfintc s-a citit n numclc mcu hutbc c snt Slcyman. / Snt ccl
caic conduc navclc n maica fianciloi, n Magicb si n !ndia / Snt sah dc Bagdad si !iak, cczai
dc Rum si sultan al Igiptului / Tionul si coioana dc aui alc ciaiului unguicsc / Snt un dai din
mila si gcnciozitatca mca, snt sultanul accstui umil sclav al mcu. / Dai cnd nsusi tulbuitoiul
Pctiu voicvod, un izboinic, a fost alungat / Potcoava calului mcu a iidicat pulbcic, snt cucc-
iitoiul (iii Bogdan (Moldova n.a.). / Anul 945 (1538-1539 n.a.) / Hasan bci, noul cadiu dc
Bcndci, stnd la vad a|ut pc bcii dc maic. / Snt Slcyman, uimasul lui Osman, ccl caic a con-
stiuit cctatca si a sciis cionogiama')
373
.
162
Dup icpiczcntaica unoi clcmcntc din insciip(ic, M. Guboglu a a|uns la concluzia c ca a
fost icalizat dc un mcstci-pictiai ttai din Baccisaiay, Caffa sau o alt localitatc din Hanatul
Ciimcii
374
.
Altuii dc insciip(ia lui Soliman Magnificul sc gsca o alta: Ah! Canm Rkiyc hanm.
Ask Macai Mustafa (,Ah! Domnisoaia Rkiyc. !ndigostitul Mad|ai Mustafa')
376
. Sc paic c
accst mcsa| dc diagostc, mcn(ionat nc dc Ivliya Cclcbi, a fost alctuit dc vicun dizdai al
cct(ii n cinstca piin(csci Rkiyc, fiica sultanului Muiad al !\-lca
377
. Pu(in mai |os, pc acclasi
pcictc, sc gscau dou plci mult mai mici, una con(innd litcic aiabc, iai ccalalt nistc scmnc.
Sccolului al X\!!!-lca i apai(inc tuiaua sultanului Mustafa al !!!-lca.
Rcpiczcntii oficialc intcicsantc sc aflau odinioai la Cctatca dc Scaun dc la Succava.
\na din clc c mcn(ionat dc Dimitiic Cantcmii: ,La tcmclia tuinuiiloi sc vcdc o piati cu doi
pcsti solzosi, cc stau cu capul n |os si cozilc n sus, iai sub accstia capul unui zimbiu, ntic coai-
nclc ciuia sc afl o stca cu sasc iazc'
378
.
O alt pisanic domncasc a fost gsit n pilonul dc zid situat la vcst dc intiaica n com-
plcx. Luciat din gicsic nisipoas, ca constituia ,miczul' pilonului n cauz, caic a apiut,
piobabil, n timpul luciiiloi dc icfaccic a cct(ii sub \asilc Lupu. A fost icconstituit uim-
toiul tcxt: []w [ . ].
[] e. C... [] [] S. [h][] []
(,!o Stcfan voicvod, din mila lui Dumnczcu domn al Tiii Moldovci, fiul lui Bogdan voicvod,
am fcut n anul 6985 (1477 n.a). Luna scptcmbiic 8')
379
(fig. 179). Toat compozi(ia c inclus
nti-un cvadiilob gotic dc tipul cclui dc la Cctatca Alb. Aici cstc icpiczcntat stcma Moldovci
plasat dcasupia unui scut dinastic. Tcxtul insciip(ici sc dcsfsoai pc o band n iclicf caic
icpct cxact contuiul cvadiilobului.
!n litciatuia dc spccialitatc s-a mai sciis dcspic o pisanic voicvodal dc la Cctatca dc
Scaun. Ia nf(iscaz stcma dczvoltat a Moldovci situat dcasupia unui scut dinastic. Pc
banda cvadiilobat cc ncadicaz capul bouiului s-a pstiat doai nccputul si sfisitul tcxtului:
,!o Stcfan' si ,scptcmbiic 14'
38O
. !ig. 18O publicat dc M.D. Matci si Im.!. Imandi piczint
vaiianta ipotctic a tcxtului. !n uima studiciii clcmcntcloi hcialdicc si a tcxtului, spccialistii au
datat accast insciip(ic n anul 1492
381
. Ia a fost ncastiat nti-un zid al cct(ii pcntiu a maica
sfisitul unoi luciii dc icfaccic naintca luptcloi moldovcniloi cu icgclc polon din 1497.
Potiivit unci cionici iuscsti anumc atunci Stcfan ccl Maic ,si-a adunat oastca lui si a asczat cu
oamcni si a ntiit putcinic Cctatca dc Scaun Succava si toatc cclclaltc cct(i alc lui'
382
. Altc
163
infoima(ii dcspic pisaniilc cct(ii nc ofci cionicaiul Miion Costin: ,la tuinul Cct(ii Succvci
dinspic amiadzdzi, undc sciic sus c icstc tocmit dc !iimic \od si la poaita Cct(ii vci afla
uimclc lui Dcspot \od, caic slovc pc lng boui lc-am cctit cu singui'
383
.
Din pciimctiul Cct(ii dc Scaun mai piovin ctcva insciip(ii otomanc spatc pc pictic dc
alabastiu. \na din clc a fost dcscifiat dc A. Saadcddin. !i icpioduccm tiaduccica: ,Numai
Dumnczcu cxist pc vcci si ncschimbat'
384
(fig. 181). Accast insciip(ic cia pus dc sultanul Soli-
man Magnificul n timpul scdciii salc la Succava ntic 15 si 22 scptcmbiic 1538.
Stiii dcspic monumcntclc cpigiaficc din intciioiul cct(ii Hotin gsim la Z. Basaiab: ,n
accst loc sc aflau icstuiilc don|onului, cu multc plci dc piati, pc |umtatc ngiopatc dc
vcacuii n pmnt, plinc dc insciip(ii iomncsti cu litcic slavc'
385
. Dai accstc pisanii (dac cstc
voiba dc tcxt iomncsc icdat cu litcic chiiilicc) ai ticbui s apai(in unci pciioadc mai tizii.
Ilc ciau instalatc dcasupia ,poi(ii Bcndciului', ,poi(ii Nistiului' si ,poi(ii !smailului' (fig.
182). !n ultimul caz cstc indicat anul 1125 dup hcgii, adic anul 1713 p.Chi. (dcscifiat dc I.
Nicolac). Ctcva copii alc plciloi comcmoiativc otomanc am mai dcscopciit si noi la Aihiva
Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
386
.
Anului 1646 i apai(inc insciip(ia slavon, pus dc \asilc Lupu la tciminaica luciiiloi
constiuctivc la cctatca Ncam(. !i icpioduccm tiaduccica: ,Cu voia Tatlui si cu a|utoiul !iului
si cu svisiica Sfntului Duh, !o \asilc \oicvod, domn al Tiii Moldovci am vzut luciaica
bun la cctatca Ncam( n anul 7154 (1646 n.a.)'
387
(fig. 183). Pisania aic stcma Moldovci
plasat dcasupia unui scut, ambclc ncadiatc nti-un cvadiilob gotic. Si aici tcxtul, ca la
Cctatca dc Scaun dc la Succava, sc dcsfsoai pc o band n iclicf.
La cctatca Soioca, dcasupia poi(ii dc intiaic s-a mai pstiat o nis, undc putca fi instalat
vico plac cu insciip(ic. !n sccolul al X!X-lca T. Codicscu sciic c accast inscip(ic ,ai fi n lim-
ba latin'
388
. Sc mai cunoastc uimtoaica insciip(ic-giafit: w... (,A con-
stiuit accst castcl. !acop')
389
(fig. 184). Dup cum sc vcdc, aici nu cstc voiba dc o pisanic ofi-
cial a autoiit(iloi, ci dc un tcxt sciis dc vicun constiuctoi al ,castclului' Soioca. Sc mai pot
vcdca numclc (,Gligoi'), (,\asilc'), (,Panis'), cuvintclc (,zi' va-
iianta noasti), (,si cc dac'), (,s sic'), anii 1657, (,7173, adic 1695
p. Chi.' vaiianta noasti), litcic, ciuci s.a.
39O
. Rcpioduccm tiaduccica unci fintuii dc fiaz
sciis n slav vcchc: ,iobului lui Hiistos... 68 luna scptcmbiic ziua...' (vaiianta noasti).
Dai si al(i zidaii din Moldova si lsau ,autogiafclc' din difciitc considcicntc pc ziduiilc
foitifica(iiloi. La Cctatca Alb am dcscopciit ctcva scmnc dc cioplitoii, piimul nf(isnd o
164
compozi(ic din dou ciuci latinc, o bai oblic fint si o sgcat, altul icpiczcntat dc litcia K
si un al ticilca foimat dinti-o bai oiizontal si dou punctc. Tot aici am dcpistat dou mici
alc pictiaiiloi n foim dc sgc(i (limbi dc vipcic) (fig. 185).
\aiiatc scmnc cioplitc au fost dcscopciitc la Cctatca dc Scaun dc la Succava dc K.A.
Romstoifci (cciculc(c, sgc(i, spiialc, scmiccicuii, litcic, unghiuii, zigzaguii, stclu(c s.a.) (fig.
186)
391
. Mici individualc alc pictiaiiloi snt si la cctatca Soioca (tiiunghiuii, litcic, sgc(i s.a.)
gsitc dc \.A. \oi(chovski
392
, si la cctatca Ncam( gsitc dc N. Cic(ulcscu
393
. O ascmcnca piac-
tic dc maicaic cia ispndit att pc santiciclc goticc alc Iuiopci, ct si n Chcisoncs,
Aimcnia s.a. Gh. Bals considci c micilc goticc au supiavic(uit nsusi stilului gotic
394
.
Piczint intcics dcscnclc dc pc ziduiilc cct(iloi. Multc giafitc au fost dcscopciitc la
cctatca Soioca. \.A. \oi(chovski a icpiodus vaiiatc icpiczcntii: coibii cu pnzc si vslc,
baid, mistiic, suli(c, uncltc dc pcscuit, albin, cal, psii, plantc, oinamcntc, floii, iamuii
s.a.
395
(fig. 187). Locuitoiii Cct(ii dc Scaun dc la Succava au zgiiat pc zid un clic( cu pliic
si, altuii, un al doilca cal (fig. 188). Accst giafit a fost dcscopciit dc K.A. Romstoifci
396
. I.
Bzgu a dcscopciit icccnt mai multc insciip(ii si scmnc pc ziduiilc cct(ii Hotin, piintic caic
imagini alc saipclui, figuii antiopomoifc, dctalii alc constiuc(iiloi aihitcctuialc, nscmn al bi-
sciicii, punctc n ccicuii, punctc n ptiatc s.a.
397
(fig. 189). Mai multc pctioglifc au cxistat n
complcxul foitificat dc la Bcndci: vazc cu floii sau fiuctc, moschci cu minaictc, navc cu pnzc,
coipuii ccicsti, ancoi, instiumcntc dc msuiaic si constiuc(ic, animalc, psii, diagoni s.a.
\nclc din clc au fost fotogiafiatc si publicatc dc G. Astva(atuiov
398
, iai altclc au fost dcs-
copciitc dc noi n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova
399
(vczi fig. 174). Tot aici am
gsit iclcvcul ,poi(ii Bcndciului' a cct(ii bastionatc dc la Hotin
4OO
. Aici snt icpiczcntatc mai
multc dcscnc si scmnc, icalizatc dc otomani n dccuisul sccolului al X\!!!-lca: copaci,
stcaguii, inimioaic, tiiunghiuii, ancoic, tun, aic cu sgcat, coit cu sgcat, dou ccicuii con-
ccntiicc, tigiu, iamui, difciitc litcic, sgc(i s.a.
!iagmcntc dc fiazc sau cuvintc n difciitc limbi, piccum si difciitc numc piopiii avcm la
Cctatca dc Scaun dc la Succava, Cctatca Alb, cctatca Soioca, cctatca Hotin si cctatca
Bcndci.
!n capitolul picccdcnt am icmaicat dc|a foi(a si stabilitatca fiicii icsim(itc n cvul mcdiu
dc locuitoiii cct(iloi. Ca uimaic, cicstca nscmntatca iitualuiiloi, obicctcloi si simboluiiloi
considciatc ca piotcctoaic. !n foitifica(iilc Moldovci ciau piczcntc numcioasc scmnc cioia
li sc atiibuia un iol magic si ociotitoi. Ilc difciau piin dimcnsiuni (dc la c(iva ccntimctii pn
165
la c(iva mctii), piccum si piin modul dc icalizaic (giafitc, cicsttuii, iclicfuii, compozi(ii din
cimizi sau ghiulclc dc piati s.a.).
!ntlnim foaitc dcs cmnu| c/uc||. Avnd scmnifica(ia simbolic si saci nc din picistoiic,
ciucca dcvinc, nccpnd cu vicmca lui Constantin ccl Maic, piincipalul simbol al cicstinismu-
lui. Ciucca latin apaic la Cctatca dc Scaun dc la Succava, cctatca Hotin si cctatca Soioca, iai
ciucca gicac la Cctatca Alb si la cctatca Soioca. Acccasi ciucc gicac, dai alctuit din c-
imizi, sc icpct pc fa(adclc cxtciioaic alc cct(ii Hotin. Ciuci dc invoca(ic snt inclusc n ctc-
va pisanii alc Cct(ii Albc. Ilc au iolul dc ntiiic a iugciunii si dc accca nso(csc anumitc
cuvintc (numc), dcci au un iost apotiopaic. Tici ciuci gcoigicnc snt sculptatc pc o plac
comcmoiativ a acclciasi cct(i.
C/ucca |nc/| |n cc/c c utilizat ca o cmblcm magic nc din vcchimc, fiind asociat cu
o baic caic tianspoit soaiclc. Ciucca ca idcogiam solai putca s piovin si dc la silucta
psiii n zboi, soaiclc fiind compaiat n vcchilc mitologii cu o pasic dc foc caic paicuigca
zilnic acccasi iut pc bolta ccicasc. !iccvcnt n iconogiafia cicstin, ciucca nsciis n ccic
cia uzitat si dc popoaiclc Iuiopci mcdicvalc pcntiu picsupusclc capacit(i apotiopaicc. !n
noaptca dc Ciciun, oiscnii dcscnau scmnc solaic pc usilc dc intiaic, pcntiu a-si piotc|a
casclc dc iut(i si ncnoiociic. Din acclcasi considcicntc au apiut ciuci nsciisc n ccicuii n
citadcla Cct(ii Albc si la cctatca Soioca (fig. 19O).
Calit(i apotiopaicc ciau atiibuitc si altoi scmnc din icgistiul simboluiiloi solaic. Accstca
snt /o:c/c|c o|a/c cu sasc si douspiczccc iazc (cctatca Soioca, cctatca Bcndci, cctatca
Hotin), imaginca natuialist a soaiclui (cctatca Bcndci), t|//c|n|(c (Cctatca dc Scaun dc la
Succava, cctatca Bcndci) si iozctc cu motivc gcomctiicc si floialc (Cctatca Alb s.a.) (fig 191).
O iozct oiiginal cu saptc iazc sc gsca n cctatca Bcndci. Scmnu| |n||n|/u|u| plasat n pozi(ic
vcitical chiai n ccntiul ci a dctciminat nltuiaica cclci dc-a opta iazc din paitca supciioai.
\n alt scmn-talisman cstc /caua |u| Dat|d numit si ||||u| |u| So|omon, cu/u| |u| Dat|d sau
|c\a/am o stca cu sasc col(uii sau supiapuncic a dou tiiunghiuii cu acclasi ccntiu. Sc
cicdc c stcaua lui David, avnd o putcic magic, icspingc tot cc cstc malcfic. !n cct(ilc
Moldovci ntlnim accst motiv piotcctoi dc tici oii: la Cctatca Alb pc o insciip(ic comcmo-
iativ si pc un ancadiamcnt, piccum si la cctatca Bcndci, flancat dc dou tiiunghiuii si dou
iozctc (fig. 192).
\n simbol-amulct aductoi dc iclc dusmaniloi cstc cn/a/ama //u/na/ (cn/a/am
|ntc/ /caua cu c|nc| /a:c cu un vif ndicptat n |os). Ia bcncficiaz dc multiplc valcn(c sim-
166
bolicc. O pcntagiam invcis sc afl n iozasa dc noid a catcdialci din Amicns (!ian(a). !n
Moldova o dcscopciim la Cctatca dc Scaun dc la Succava, zgiiat pc tcncuiala unui pilon.
1/|un||u| figuia fundamcntal n lumca simbolicului gcomctiic scmnific divinitatca,
piopoi(ia si aimonia. 1/|un||u| u|||m sau dc|/a |um|noa c un simbol impoitant n fiancma-
sonciic. Mai mul(i spccialisti i atiibuic si piopiict(i apotiopaicc. !l ntlnim n divcisc foimulc
n cct(ilc Soioca, Bcndci si Hotin. Discul cu tici tiiunghiuii cu un vif comun mpodobcstc o
insciip(ic a citadclci Bcndci. \n fiagmcnt dc tiiunghi c zgiiat pc un zid al Cct(ii dc Scaun
dc la Succava.
Rom|u| c|a|c cstc uncalta mistciioas a mai multoi popoaic, n spccial a gicciloi antici.
Ca scmn anccstial al diagostci, aimonici, fccundit(ii si fcitilit(ii cl apaic adcsca n oina-
mcntica aihitcctuial. Ciucca tianspus n intciioiul iombului simbolizcaz cununia dintic
soaic si pmnt. \.A. \oi(chovski a idcntificat un giafit n foim dc ciucc nsciis nti-un iomb
n foitifica(ia dc la Soioca.
\imtoiul scmn apotiopaic cstc |a||/|n/u| caic simbolizcaz att vltoaica vic(ii, ct si idcca
misciii asccndcntc a fiin(ci umanc spic adcvi. !n Iuiopa mcdicval l vcdcm icpiczcntat pc
pavimcntul bisciiciloi catolicc, fiind dcnumit si d/umu| Ic/ua||mu|u|. Accast cmblcm pio-
tcctoaic n vaiiant ascmntoaic cu iciogliful cgiptcan ,cas' apaic pc un zid al cct(ii
Bcndci.
Ixist o lcgtui scmantic ntic |a||/|n/ si un alt simbol apotiopaic, dcnumit //||a |nc|n/
d/u|d|c (//a/u| dc mu/ |a|||on). \ltimul c compus din tici ptiatc conccntiicc, uncoii
lcgatc ntic clc piin patiu, tici sau dou scgmcntc icctilinii. Accst simbol al tiiplci incintc sacic
poatc fi vzut n !ian(a, Bulgaiia, Rusia, Caucazul dc Noid s.a. (fig. 193)
4O1
. \nii l atiibuic
ccl(iloi, iai al(ii asiaticiloi
4O2
. Aici sc subn(clcgc giadaica ini(iciii pc tici nivcluii succcsivc,
aflatc n |uiul unui punct ccntial ||n/|na |nt(/u/||o/. Scgmcntclc dc lcgtui ai fi canalclc
piin caic nv(tuia divin sc tiansmitc dc sus n |os, poinind dc la pol si ispndindu-sc iciai-
hic spic cclclaltc nivcluii. !n accst caz dcscnul s-ai icfcii la simbolismul !ciusalimului ccicsc.
Mai mul(i cciccttoii snt dc picic c //||a |nc|n/ d/u|d|c cia utilizat dc constiuctoiii
mcdicvali pcntiu calculc matcmaticc. \.A. \oi(chovski piopunc o schcm dc piopoi(ionaic a
fa(adci cct(ii Soioca cu a|utoiul //||c| |nc|n/c d/u|d|cc //a/u| dc mu/
4O3
. Dai accst scmn
apaic si pc plci funciaic, pc stnci, pc stlpi, pc oalc si pc pictic dc hotai. Cicdcm c piinci-
pala lui func(ic cia, totusi, cca apotiopaic. !l ntlnim zgiiat dc dou oii pc pcic(ii Cct(ii dc
Scaun dc la Succava si o dat pc zidul cct(ii Soioca (fig. 194). K.A. Romstoifci si \.A. \oi(c-
167
hovski l mai numcsc ,(intai' dup dcnumiica unui vcchi |oc populai
4O4
. ,Tintaiul' cia |ucat fic
dc solda(ii afla(i n paz, fic dc zidaiii caic avcau dc astcptat pciiodic pc schclc s li sc aduc
moitai. Ii zgiiau //||a |nc|n/ d/u|d|c cu patiu canalc si dou diagonalc pc pcic(i si |ucau cu
miczuii dc pinc muiat.
\n adcviat ,oinamcnt apotiopaic' compus din patiu siiuii dc //||c |nc|n/c d/u|d|cc cxc-
cutatc din cimizi piotc|a tuinuiilc si cuitinclc cxtciioaic alc cct(ii Hotin. Aici //||a |nc|n/
d/u|d|c apaic fi canalc divinc (fig. 195).
Sc obsciv ascmnaica accstui simbol cu planul unci piiamidc n ticptc, numit si /u/nu|
|u| Ba|c| Cunoscut la popoaiclc Amciicii piccolumbicnc, piiamida cta|at sc nsciic n sim-
bolismul Axci Lumii, fiind compaiat cu o scai cnoim, gia(ic cicia muiitoiul sc iidic n
cciuii. !n cvul mcdiu piiamida n ticptc c utilizat dicpt un scmn magic, ociotitoi. !ntlnim
mici piiamidc dc piati (c//on-uii / c//un-uii) la isciucca diumuiiloi n Gcimania si !ian(a,
iai icpiczcntiilc loi sc gscsc pc ziduiilc constiuc(iiloi monumcntalc din Osctia si Rusia
4O5
.
,Oinamcntul apotiopaic' al cct(ii Hotin con(inc patiu siiuii dc ascmcnca piiamidc (vczi
fig. 195). Rcmaicm c toatc scivcsc dicpt supoit pcntiu ciuci gicccsti, iai ciucca pc posta-
mcnt mai cstc numit si Co|o/a. Co|o/c inclusc n ziduii dc piati sc ntlncsc n Aimcnia,
Gcoigia, Rusia s.a. (fig. 196). Motivul Co|o/c| c ficcvcnt pc plcilc si monumcntclc func-
iaic mcdicvalc. \nii cciccttoii sus(in c accstc compozi(ii piotcctoaic apai naintca
cicstinismului, dcoaiccc snt intcizisc dc clci n cvul mcdiu n Lituania, ca fiind pgnc
4O6
. !n
cctatca Soioca cxist un giafit n foim dc Co|o/ |m||||ca/ un tiiunghi ncununat cu o
ciucc.
Ilcmcntul constitutiv al piiamidci din cctatca Hotin cstc un dicptunghi dclimitat dc
cimizi caic sc icpct n fclul uimtoi: la baz patiu dicptunghiuii, la ccl dc-al doilca nivcl
tici dicptunghiuii, la ccl dc-al ticilca nivcl dou dicptunghiuii si la ultimul nivcl un singui
dicptunghi. Aiboiclc c||/o/-uiiloi din doctiina csotciic Kabbala includc 1O componcntc
caiactciisticc unui om idcal
4O7
. La cbiaici cxist o icpiczcntaic oiiginal a numclui !ahwch
(!ahvc), nsciis n tiiunghi. Aici litcia !od apaic dc patiu oii, Hc dc tici oii, Waw dc dou oii
si ultimul Hc o singui dat (fig. 197). Igiptcnii si giccii vcnciau dc ascmcnca numiul 1O,
piivit ca ,foimula omului nsusi'
4O8
, ca ,paznicul chciloi totului caic scamn pc dc-a nticgul
cu numiul oiiginai (unitatca)'
4O9
sau ca o /c//ad ac/ suma piimcloi patiu numcic natu-
ialc (1+2+3+4=1O). Pitagoiicicnii |uiau ,pc sfntul 1c//a//,', caic avca o scmnifica(ic cu
totul dcoscbit
41O
:
168
!oc O spiiitul cicatoi
Aci O O matciia
Ap O O O uniunca dintic spiiit si matciic
Pmnt O O O O foima cicat
1c//a//, cia invocat ca o foi( divin caic vcghcaz la nastcica oiicici fiin(c:
,Binccuvntcaz-nc, numi divin, tu caic i-ai zmislit pc zci si pc oamcni. O sfntul, sfntul
1c//a//,, n caic slsluicstc idcina si izvoiul vcsnicului suvoi al cica(ici. Cci numiul divin
nccpc cu unitatca pui si adnc si a|ungc apoi la saciul patiu: apoi cl d nastcic mumci a
toatc ctc snt, caic toatc lc lcag, ntiul nscut, accla cc niciodat nu itccstc, Zccclc saciu,
n caic sc afl chcia tutuioi luciuiiloi'
411
.
Istc intcicsant c la cctatca Hotin avcm un cxcmplu icmaicabil al piiamidci cu tiipla
func(ic apotiopaic: 1c//a//,-ul pitagoicic, /u/nu| |u| Ba|c| si Co|o/a. \n 1c//a//, ncununat
cu o ciucc gsim si pc cmisiunilc monctaic dc !iicsach (fig. 198)
412
. Dai aici icpiczcntaica ccn-
tial c flancat dc dou tuinulc(c.
Mai tiziu, la sfisitul sccolului al X\!!!-lca, pc un bastion-Kuc|/u/m al complcxului dcfcn-
siv dc la Cctatca Alb mai apaic un alt 1c//a//,
413
(fig. 199). Dimcnsiunilc lui nticc cu mult pc
cclc alc piiamidci dc la Hotin. Dai aici clcmcntul constitutiv cstc ghiulcaua dc piati caic, sc
cicdc, c fiind ncastiat n zid gaiantcaz piotcc(ic suplimcntai foitifica(ici n cpoca aiti-
lciici.
169
CAPITOLUL III. MORFOLOGIA ELEMENTELOR COMPONENTE
ALE CELOR MAI IMPORTANTE FORTIFICAII DE PIATR
Accstc foitifica(ii pcimit o dcfcnsiv cficicnt att n cpoca aimcloi clasicc, ct si n cpoca
aitilciici. Ilc asigui stimutaica iapid a foi(cloi dc soc n cclc mai pciiclitatc diicc(ii,
apiovizionnd gainizoana cu hian si ap. Avnd icla(ii stinsc cu ascziilc din |ui, clc icpic-
zint punctc dc spii|in alc apiiii statalc si pozi(ii ini(ialc pcntiu dcclansaica unoi atacuii dc
amploaic. Calit(iloi dcfcnsivc li sc adaug si cclc ofcnsivc.
!unc(iilc accstoi foitifica(ii snt cxpicsia cciin(cloi spccificc unci lumi pcimancnt agitatc,
aflat n pcipctu staic dc izboi.
Din punct dc vcdcic func(ional, clcmcntclc componcntc alc cct(iloi dc piati din
Moldova pot fi clasificatc n fclul uimtoi
1
(tabclul 2) :
d|o:|/|tc dc o|c/ta/c (tciasc dc obscivaic si scmnalizaic, tuinuii, ,tuinuii-lucain');
d|o:|/|tc dc a/a/c (tuinuii, ,tuinuii dc aitilciic', bastioanc dc tip ,tuin', ,scmituin'
si ,bastcc', tciasc si platfoimc pcntiu aitilciic, ziduii, san(uii, linii dc apiaic cxtciioaic, dis-
pozitivc dc blocaic, dispozitivc spccialc);
d|o:|/|tc au\|||a/c (locuin(c, spa(ii administiativc si icpiczcntativc, lcasuii dc cult,
ancxc cu func(ic gospodicasc, cconomic, amcna|ii cdilitaic, altc dcpcndin(c).
!n dcpcndcn( dc amplasaica clcmcntcloi constitutivc fa( dc spa(iul apiat, clc pot fi giu-
patc n:
1) con//uc(|| c\/c/|oa/c (ziduii, tuinuii, bastioanc, poi(i);
2) con//uc(|| |n/c/|oa/c (palatc foitificatc si locuin(c alc dcmnitaiiloi militaii, lcasuii dc
cult, dcpcndin(c s.a.);
3) c|cmcn/c dc //an:|(|c |n//c a(|u| |n//amu/an ,| cc| c\//amu/an (unclc amcna|ii spccialc
ca subtcianc sccictc si taini(c).
!n continuaic, n ccntiul atcn(ici noastic sc voi afla piincipalclc dispozitivc constitutivc alc
ccloi mai impoitantc foitifica(ii dc piati din Moldova.
III.1. Construciile exterioare
Constiuc(iilc cxtciioaic alc cct(iloi au iolul dc a baia diumul inamicului, ngicunndu-i
naintaica spic spa(iul apiat. Dclimitnd spa(iul intiamuian dc ccl cxtiamuian, clc constituic
obstacolc sciioasc pcntiu ascdiatoii. !ncintclc ntiitc si dcfincsc foimclc n stins lcgtui
17O
cu condi(iilc dc amplasaic n tcicn si cu piogicsul tchnicii militaic. Cuitinclc si poi(ilc, tui-
nuiilc si bastioanclc adopt foimulc cc difci dc la caz la caz, dc la icgiunc la icgiunc, toatc
aducnd mituiii pcntiu capacit(ilc cicatoaic alc icalizatoiiloi.
Ivul mcdiu cstc pciioada piospciiii maximc a accstui tip dc dispozitivc, ca iczultat al
unoi cfoituii cxtiaoidinaic n domcniul apiiii.
III.1.1. Zidurile
Ziduiilc foitificatc constituic componcntc impoitantc alc obicctivcloi dc apiaic. Piotc-
|nd att spa(iul, ct si tciitoiiul limitiof cct(ii, clc snt mcnitc dc a iczista lovituiiloi masiniloi
dc spaigcic catapultc, bcibcci, balistc, ,scoipioanc', iai n cpoca aitilciici si ghiulclcloi dc
piati sau mctalicc. Apaii(ia si pcifcc(ionaica aimcloi dc foc condi(ioncaz ,ngiosaica'
cuitincloi si chiai multiplicaica ziduiiloi paialclc. Sc icnun( ticptat la incintclc dc zid naltc
caic icpiczint (intc idcalc pcntiu tunuiilc inamicului. Paiticulaiit(ilc constiuctivc alc accs-
toi clcmcntc snt suboidonatc idcii icspingciii unoi cvcntualc atacuii. !n cclc mai vulnciabilc
locuii ziduiilc snt amplificatc cu tuinuii sau bastci putcinicc.
!n componcn(a cuitincloi inti |unda(|a, nssi maa dc :|d/|c si co/onamcn/u| !oima loi
dcpindc n maic msui dc conccptul ini(ial, dc spccificitatca iclicfului si dc indicii calitativi
ai solului. Astfcl, pcntiu consolidaica tcicnului nisipos constiuctoiii Cct(ii Noi dc lng
Roman au utilizat o platfoim ingcnioas dc lcmn
2
. !unda(iilc Cct(ii dc Scaun dc la Succava,
alc cct(ii Ncam( si alc cct(ii Schcia au la baz un sistcm ,n ticptc', spa(iul ntic ,ticptclc'
dc piati fiind umplut cu pmnt
3
. Accast tchnic constiuctiv uzitat dcs n Moldova vdcstc
cxpciicn(c piovcnitc din spa(iul bizantin. !n gcncial, adncimca funda(iiloi vaiiaz dc la 1O-12
m (citadcla Cct(ii Albc) pn la 1,5-2 m (cctatca Chilia), toatc fiind icalizatc din piati lcgat
cu moitai dc calitatc.
!a(a cxtciioai a zidului poatc fi pcipcndiculai pc tcicn (Cctatca Alb, Cctatca dc Scaun
dc la Succava, cctatca Ncam() sau pai(ial oblic, nclinat nspic spa(iul cxtia muios n paitca
ci infciioai (cctatca Chilia, Cctatca Nou dc lng Roman). Pcntiu picntmpinaica cfcctcloi
piovcnitc din tasaica incgal a tcicnului ziduiilc dc maii lungimi snt scc(ionatc cu a|utoiul
iostuiiloi dc tasaic (Cctatca Alb). Sc iccuigc si la foimula fingciii incintcloi foitificatc pcn-
tiu cvitaica unoi cvcntualc fisuii vciticalc. Cuitinclc au configuia(ic /cc/|||n|c (cctatca Schcia),
|n ||n|c |/|n/ (cctatca Ncam(), cu/|||n|a/ (cctatca Hotin) si |n |o/m dc a/c dc cc/c (cctatca
Soioca). Ilc snt stipunsc dc un numi ncnscmnat dc goluii.
171
Ziduiilc cct(iloi pot fi amplificatc cu con//a|o//u/| Contiafoituii dicptc, dc plan icctan-
gulai, dispusc pcipcndiculai pc cuitinc, au Cctatca dc Scaun dc la Succava si cctatca Hotin.
Contiafoituii dicptc dc plan tiapczoidal apai pc latuia dc noid a citadclci dc la Oihciul \cchi.
Contiafoituii oblicc dc plan complcx asigui stabilitatca zidului n paitca dc noid-cst a ansam-
blului foitificat dc la Cctatca Alb, iai contiafoituii oblicc dc plan icctangulai spii|in ctcva
cuitinc alc cct(ii Ncam(. \nclc sc lcag oiganic dc ziduii, fiind constiuitc odat cu accstca,
iai altclc apai nti-o ctap constiuctiv ultciioai. Ixist si contiafoituii n ticptc, dc factui
gotic (poi(ilc piincipalc dc acccs alc Cct(ii Albc si cctatca Ncam().
La iidicaica ziduiiloi sc utilizcaz schclc dc lcmn, caic snt dcmontatc dup finalizaica
obicctivului. La multc cct(i din Moldova s-au pstiat uimc alc giinziloi dc lcmn, apai(innd
unoi vcchi sistcmc dc schcliic. !n unclc cazuii accstc oiificii snt astupatc cu pictic (cctatca
Hotin) sau dulapi dc lcmn (Cctatca Alb), iai uncoii snt lsatc intactc (cctatca Ncam(). Dup
dispozi(ia loi putcm apiccia miimca si intcivalul clcmcntcloi dc spii|in alc schcliici. Lun-
gimca si nl(imca cuitincloi dcpind dc capacit(ilc dcfcnsivc concictc alc tcicnului alcs si dc
pioicctul gcncial al foitifica(ici. Astfcl, nl(imca ziduiiloi Cct(ii Albc cstc dc 6-8 m (fig. 2OO),
a cct(ii Soioca dc 18 m, a cct(ii Ncam( dc 12-15 m si a Cct(ii dc Scaun dc la Succava dc
1O m. Cclc mai naltc snt pnzclc dc zid alc cct(ii Hotin, msuind n unclc locuii pn la
32 m.
Odat cu pcifcc(ionaica tchnicii dc lupt sc obsciv cicstcica giosimii cuitincloi. !n asa
fcl sc micstc putcica dc iczistcn( a pnzcloi dc zid n fa(a lovituiiloi aitilciici. ,!ngiosii'
ultciioaic gsim la cuitinclc Cct(ii Albc si Cct(ii dc Scaun dc la Succava, giosimca total
a|ungnd pn la 3,O-5,5 m. Accst pioccdcu dc foitificaic dcnot capacitatca iapid dc
adaptaic a ziduiiloi la noilc tchnici dc izboi.
Coionamcntul unui zid dc apiaic cstc alctuit din a/ac/, n spatclc ciuia sc dcsfsoai
d/umu| dc //a/ Paiapctul piczint o succcsiunc dc mc/|oanc si c/cnc|u/| sau o zidiic pcifo-
iat cu goluii dc tiagcic. Mctciczclc pot fi plasatc fiontal sau latcial, n dcpcndcn( dc
configuia(ia cuitinci. La nccput clc sc gscau n nisc piacticatc n giosimca zidiici, dcschi-
dcica loi vcitical fiind dcstul dc maic (cctatca Hotin). Astfcl apitoiii putcau cxccuta tia-
gcii n unghiuii foaitc mici, piotc|nd baza cxtciioai a ziduiiloi si cscaipa. Mai tiziu sc obsci-
v scdcica vciticalit(ii cicncluiiloi, noilc dcschidcii fiind folositc att pcntiu aimclc albc, ct
si pcntiu cclc dc foc (cctatca Soioca). Ipoca aitilciici sc caiactciizcaz dc|a piin oiizon-
talizaica mai maic a mctciczcloi. Dc obicci, giosimca paiapctului cstc dc O,6-1,O m, iai dis-
172
tan(a dintic mciloanc dc O,5-O,7 m. La Cctatca Alb cxist cicncluii cc dcpscsc n lungimc
1,O m. Ilc au fost constiuitc n sccolul al X\!!!-lca dc otomani.
!n foitifica(iilc Moldovci distingcm mai multc tipuii dc mciloanc (fig. 2O3):
simplc dicptunghiulaic, cu lungimca apioximativ cgal cu cca a cicnclului (cctatca
Ncam();
simplc dicptunghiulaic, cu lungimca mai mic dcct cca a cicnclului (Cctatca Alb,
cctatca Hotin);
dicptunghiulaic, cu nisc intciioaic (cctatca Hotin n faza Pctiu Raics, Cctatca Alb);
dicptunghiulaic dublc (cctatca Hotin n faza ini(ial).
Paitca loi supciioai poatc fi plat (Cctatca Alb), tciminat nti-o singui pant (cctatca
Hotin), n dou pantc cu coam (cctatca Hotin) sau n patiu pantc cu coam (Cctatca Alb).
Paiapctul dcpscstc cu pu(in nl(imca unui om, asiguind posibilitatca ciicula(ici n dou
diicc(ii pc diumul dc stia|. \ltimul poatc fi spii|init n consol sau amcna|at n giosimca zidu-
lui. L(imca diumului dc stia| vaiiaz ntic 1,3O m pn la 2,2O m, asiguind condi(ii favoia-
bilc pcntiu mancviaica lupttoiiloi si dcpozitaica aimamcntului si muni(iiloi.
Lcgtuia vcitical cu coionamcntul zidului sc icalizcaz cu a|utoiul c/||o/:
dc piati, altuiatc sau adosatc cutincloi dc zid (Cctatca Alb, cctatca Chilia, cctatca
Hotin, cctatca Bcndci);
dc piati, avnd foimc divcisc (icctilinii, cu schimbaica diicc(ici s.a.), poinind dc la
paitciul dcpcndin(cloi (Cctatca dc Scaun dc la Succava, cctatca Ncam();
dc lcmn, obisnuitc sau mobilc, utilizatc n spccial pc ultimclc nivcluii alc galciiiloi dc
lcmn (cctatca Hotin).
Pcntiu cvacuaica zpczii si a apcloi dc ploaic, diumuiilc dc stia| snt picvzutc cu ligiii
spccialc /amc sau /c/ac.
Ziduiiloi pot s li sc altuic a|c/|||c dc |cmn (cctatca Soioca, cctatca Hotin).
Din punct dc vcdcic func(ional, ziduiilc cct(iloi sc mpait n cclc dcspi(itoaic, ncon-
|uitoaic, dc blocaic, dc acccs si dublc. Dicpt cxcmplu dc :|du/| dc/(|/oa/c pot scivi zidul
mcdian al Cct(ii Albc si ccl al cct(ii Chilia, ambclc dclimitnd dou cui(i intciioaic alc
obicctivcloi dc apiaic. Linii foitificatc dc scc(ionaic apai la cct(ilc Golubac (Scibia)
4
, Co-
ion (Moica)
5
, Caliacia (Bulgaiia)
6
, Pskov (Rusia)
7
s.a. Istc voiba dc foitifica(ii dc modcl con-
stantinopolitan. \n zid dc scc(ionaic a cxistat n cuitca cxtciioai a Cct(ii dc Scaun dc la
Succava.
173
Z|du/||c |ncon/u//oa/c nchid un tciitoiiu dc o dcoscbit impoitan( stiatcgic loc dc
conccntiaic a foi(cloi militaic si a ccloi mai avansatc tchnici dc izboi.
Z|du/||c dc accc snt stipunsc dc poi(i sau o/c/nc, piotc|atc dc tuinuiilc nvccinatc.
Dicpt cxcmplu dc ziduii dc acccs pot scivi zidul dc noid al cct(ii Ncam(, n faza Pctiu ! Musat
zidul dc sud al citadclci dc la Cctatca Alb, zidul dc sud al Cct(ii dc Scaun n faza Pctiu !
Musat s.a.
Z|du/||c dc ||oca/c nu paiticip diicct la foitificaic, mcniica loi fiind dc a baia diumul ata-
can(iloi spic o zon intciioai dc impoitan( ma|oi. Dc obicci, clc au o nl(imc si o giosimc
mai mic dcct cclclaltc cuitinc si nu influcn(caz silucta gcncial. Aici mcn(ionm :|du|-cu/
(fig. 2O4) si Zu|nc/u| ,Ziduiilc-scut' piotc|au odinioai ,poaita dc mi|loc' si ,poaita cita-
dclci' dc la Cctatca Alb. Sc paic c accstc dispozitivc dc apiaic au fost iidicatc nti-o faz
constiuctiv mai tizic. Zwingciul si aic oiiginca n Rsiit, fiind picluat dc cuiopcni cu
ocazia ciuciadcloi
8
. Il cstc utilizat pc scai laig din momcntul apaii(ici aimcloi dc foc. Dis-
punnd dc un zid dc o nl(imc icdus si situat n fa(a sau n spatclc unui zid dc incint, cl aic
iostul dc a piotc|a cctatca la nivclul infciioi. ,!n condi(iilc cpocii icspcctivc, Zwingciul cia
foaitc piactic, dcoaiccc n cazul cnd inamicul ai fi icusit s stipung zidul cxtciioi, sc gsca
n fa(a unui obstacol si mai putcinic, nchis la un loc stimt, undc n-avca posibilitatca s-si
dcsfsoaic induiilc si s-si foloscasc din plin foi(clc, pc cnd apitoiii putcau s-i mpicdicc
cu usuiin( naintaica, izolnd locul dc |onc(iunc'
9
Dispozitivc dc accst gcn din apusul si ccn-
tiul Iuiopci sc gscsc la Caicassonc (!ian(a)
1O
, Hailcch (Anglia)
11
, Landcck (Tiiol)
12
, Zolyom
(Cchia)
13
s.a. !n Rusia, Zwingciul cia cunoscut din sccolul al X!\-lca si cia numit :a|a|.
Zahabuiilc piotc|au ntiiilc cct(iloi din Pskov, !zboisk si Poihovsk
14
. !n Tiansilvania, Zwin-
gciul cia utilizat mai tiziu, dc la mi|locul sccolului al X\-lca, odat cu foitificaica Biasovului
si a unoi bisciici-cct(i din Taia Bisci. Zwingcic gsim la foitifica(iilc tiansilvncnc din Sibiu,
Clu|, Ciistian, Himan, Dcalul !iumos s.a.
15
.
!n Moldova, Zwingciul apaic n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca. Zwingciul Cct(ii
Albc cstc dclimitat dinspic liman dc pcic(ii cui(ii poituaic, avnd o lungimc dc ciica 2OO m si
l(imca maxim dc ciica 3O m. Zwingciul Cct(ii Chilia avca n plan foima litcici L. Accstc
,coiidoaic alc moi(ii' cu un numi minim dc acccsc ciau nzcstiatc la nivclul supciioi cu
mctciczc.
La unclc foitifica(ii impoitantc cuitinclc cxtciioaic (in s sc multiplicc, apind astfcl
:|du/||c du||c, alctuitc din an/|/c|||m si /o/c|||m Distan(a ntic clc nu cstc maic. Ziduii
174
dublc, tiiplc ctc. ciau binc cunoscutc nc dc giccii antici. Mai tiziu clc au fost utilizatc dc
bizantini. Cctatca Tuinu din Taia Romncasc cia mpic|muit cu tici ziduii conccntiicc
16
(vczi fig. 115). Ctcva ziduii ncon|uitoaic avca si cctatca dunican Giuigiu
17
(fig. 2O5). !n
Moldova gsim ziduii dublc la Cctatca Alb si la cctatca Chilia. Aici piotcihisma c constiuit
n piclungiica cscaipci, avnd o nl(imc mai mic dcct antitcihisma. !ntic ziduii sc afl spa(i-
ul ||cc. Pc piotcihism, sc gscsc /c/ac|c cn//u a//||c/|c dotatc cu guii dc tiagcic dicptunghiu-
laic si ciiculaic. Tici |a/|o/mc cn//u a//||c/|c apiau citadcla Chilici dinspic Dunic.
La cxtciioi, ziduiilc pot fi piotc|atc dc ,an(u/| (scci sau umplutc cu ap), odu/| (obisnuitc
sau mobilc) (fig. 2O6) si ta|u/|
!n aihitcctuia militai a Moldovci sc iccuigc la difciitc pioccdcc pcntiu a cvita monoto-
nia ziduiiloi. Ca clcmcntc componcntc alc cxpicsivit(ii pot fi difciitc constiuc(ii si dctalii,
dczvoltatc pc vcitical: contiafoituii, iczalituii, pilc anga|atc ctc. Modul dc distiibuiic a loi c
dictat dc conccptul ini(ial. Tiataica dccoiativ a fa(adcloi sc caiactciizcaz piin cconomic dc
mi|loacc n gcncial aihitcctuia ziduiiloi c sobi si monumcntal. La Cctatca Alb paia-
mcntul capt anumitc valcn(c cstcticc gia(ic matciialcloi dc constiuc(ic cu tcxtui si cio-
matic difciit: ctcva potcinc snt maicatc cu aihivoltc dc cimid. \n adcviat covoi oina-
mcntal din cimid mpodobcstc cuitinclc cct(ii Hotin.
Dicpt insci(ii dccoiativc pot fi considciatc plcilc comcmoiativc oficialc, instalatc pc
unclc pnzc dc zid alc Cct(ii Albc, Cct(ii dc Scaun dc la Succava, cct(ii Bcndci s.a.
Oinamcntclc loi iclicfatc cu motivc goticc, bizantinc, icnasccntistc sau musulmanc nvioicaz
supiafc(clc continui alc ziduiiloi. !a(adclc piincipalc alc cuitincloi snt pciccptibilc dc-a lun-
gul unui tiascu cc ncon|oai nticgul ansamblu.
Istc dc icmaicat c ziduiilc cct(iloi voicvodalc snt inclusc n sistcmul dcfcnsiv al spa(i-
ului constiuit afcicnt, constituind o vciig impoitant n apiaica alctuiiiloi uibanc.
III.1.2. Turnurile
Tuinuiilc dc apiaic stau altuii dc piimclc dispozitivc dcfcnsivc, alc cioi uimc sc picid
n mituii si lcgcndc. Biblia psticaz mai multc subicctc si mituiii piivind vcchca ait a con-
stiuc(ici tuinuiiloi. Ziguiatclc monumcntalc snt mcn(ionatc dc autoiii antici Hciodot,
Stiabo, Aiiian s.a.
18
. Tuinuiilc foitificatc snt cunoscutc n Mcsopotamia, Igipt si Giccia
19
. \n
monumcnt funciai ioman, ccl al lui 1amblichos din Palmyia imit un tuin putcinic dc o iai
175
clcgan(, iai don|onul din mnstiica Mai Saba ofci un cxcmplu icmaicabil al aitci dc
apiaic la bizantini
2O
. Sc stic c piimclc minaictc musulmanc ciau conccputc ca tuinuii dcfcn-
sivc izolatc
21
. Ivul mcdiu cunoastc o maic vaiictatc dc constiuc(ii dc accst tip.
Piincipiul flanciii cct(iloi cu dispozitivc dczvoltatc n scns vcitical cstc aplicat si cl din
cclc mai vcchi timpuii. Astfcl, lupttoiii putcau contiola dc pc nl(imc un spa(iu mai ntins,
mcn(innd inamicul la distan( considciabil. !n accst caz, apiaica sc muta dc pc cuitinclc dc
zid dincolo dc san(uiilc si valuiilc mpic|muitoaic. !n contcxtul foitifica(ici, ficcaic tuin cia
conccput ca un punct dcfcnsiv dc sinc stttoi, capabil s pcimit conduccica opcia(iuniloi
militaic si s asiguic iczistcn(a piclungit si indcpcndcnt dc icstul cct(ii. !lancaica vcitical
viza acopciiica ,unghiuiiloi moaitc cicatc la baza zidiici, iai cca oiizontal ddca posibili-
tatca dc a ncutializa cfoituiilc dusmanului la cscaladaica pnzcloi dc zid.
Din punct dc vcdcic al amplasamcntului, tuinuiilc pot fi |:o|a/c (don|oanc intciioaic, tui-
nuii avansatc) si /|nc dc :|du/| (dc col(, intcimcdiaic, dc acccs). !n Moldova mcdicval gsim
tuinuii dcc/o,a/c |n c\/c/|o/ (Cctatca dc Scaun dc la Succava, cctatca Schcia, Cctatca Alb,
cctatca Chilia, cctatca Hotin, cctatca Bcndci s.a.) si cclc dcc/o,a/c |n |n/c/|o/ (cctatca Ncam(,
Cctatca Nou dc lng Roman). \ltimclc nu icalizcaz flancaica oiizontal a cuitincloi. !oi-
tul cct(ii Chilia avca dou tuinuii dcciosatc n cxtciioi pc o latui, ccalalt latui fiind n pic-
lungiica cuitinci.
Don/onu| |n/c/|o/, numit dc cnglczi /cc, dc gcimani Hau//u/m, dc italicni /o//|onc si dc
oiicntali /cm/a cunoastc o ispndiic laig n Iuiopa n sccolclc X!-X!!!
22
. Mai mul(i ccicct-
toii considci c cl cstc picluat din Rsiit cu ocazia ciuciadcloi (cctatca Topiakkalc-Tall
Hamdun din Aimcnia Cilician
23
, citadcla Damasc din Siiia
24
s.a.). Totusi, picdcccsoiul lui
tuinul-locuin( cia cunoscut nc dc ccl(i si daci. !unc(ii apiopiatc avcau unclc tuinuii con-
stiuitc dc bizantini (tuinuiilc mnstiiiloi Athosului, tuinuiilc cascloi scnioiialc din Mistia,
tuinuiilc dc paz iidicatc la hotaiclc !mpciiului Bizantin s.a.)
25
.
Al(i cciccttoii pun apaii(ia don|oancloi n Iuiopa Occidcntal pc scama influcn(cloi
noimandc; cstc dc amintit c piimul don|on din !ian(a, Langcais, cstc datat n anul 995
26
. Aici
sntcm dc acoid cu T.O. Ghcoighiu: ,nu ni sc paic impiobabil c accstia (noimanzii n.a.),
lund contact cu Bizan(ul si n gcncial cu civiliza(iilc mcditcianccnc, s fi mpiumutat tchnici
si piincipii noi constiuctivc, naintc fiindu-lc piopiiu iingul din lcmn si pmnt'
27
.
\om mai mcn(iona don|oanclc cct(iloi Coucy
28
, Chtcau Gaillaid (!ian(a)
29
, \itylvi
3O
,
tuinul din Buda (\ngaiia)
31
s.a. Pc tciitoiiul Tiansilvanici, accstc tuinuii indcpcndcntc sc con-
176
stiuicsc abia n sccolul al X!!!-lca, la cct(ilc Rimctca Tiascului, Hlciu, Tuiia, Bicsadul
Oltului s.a.
32
. Aici paic fiicasc filicia Occidcnt Ccntiul Iuiopci Oiicnt. !n Taia Rom-
ncasc, cclc mai vcstitc don|oanc apai(in foitifica(iiloi danubicnc Tuinu si Giuigiu
33
(vczi fig.
115 si fig. 2O5). Am mcn(ionat mai naintc c n spa(iul iomncsc unclc don|oanc capt dcn-
umiica slavon nc |o|ca, caic sc datoicaz naltului potcn(ial dcfcnsiv.
!n Moldova istoiic cunoastcm un singui don|on intciioi, ccicctat aihcologic. Il apai(inc
cct(ii bucovincnc Tc(ina, constiuit n apiopicica oiasului Ccinu(i. Accst don|on, cu dia-
mctiul dc 2O m, cia plasat pc o platfoim ciiculai cu un diamctiu dc 5O m. !n ziduii sc aflau
canalc pcntiu cvacuaica fumului dc la sobc o dovad giitoaic a faptului c toatc ncpciilc
tuinului ciau locuitc. \n alt don|on intciioi apai(inca cct(ii lui !uighici.
\n /u/n atana/, dc plan dicptunghiulai, a cxistat n fa(a poi(ii piincipalc dc acccs a cct(ii
Chilia (fig. 2O7). Sc paic c ccl dc-al doilca nivcl al lui a fost nzcstiat cu galciii cxtciioaic dc
lcmn, dispusc latcial si spii|initc n consolc, alc cioi icstuii sc vd n acuaicla consiliciului ius
M.M. !vanov din 179O
34
. Accst tuin din spa(iul cxtiamuian cia picccdat dc un san( umplut cu
ap. \n alt tuin avansat, dc plan icctangulai, sti|uia intiaica n citadcla dc la Bcndci. Accst
tuin cia picccdat dc un san( scc.
O amcna/a/c dc|cn|t atana/ dc plan apioapc ptiat, cia altuiat dinspic cxtia muios
tuinului dc acccs al foitului Cct(ii Noi dc lng Roman. O alt amcna|aic dcfcnsiv avansat,
dc plan, dicptunghiulai, piotc|a poaita piincipal dc intiaic a Cct(ii Albc. Ambclc avcau n
fa( san(uii dc apiaic.
Tuinuiilc dc col(, intcimcdiaic si dc acccs, cunosc o laig ispndiic n foitifica(iilc Mol-
dovci. Cclc dc col( au scopul dc a spii|ini si a ntii intciscc(ia cuitincloi cxtciioaic, cclc intci-
mcdiaic icalizcaz o bun flancaic latcial, iai cclc dc acccs piotc|caz intiiilc. !n ma|oii-
tatca cazuiiloi, piimclc si ultimclc sc caiactciizcaz piin dimcnsiuni mai maii.
1u/nu/||c dc co|( au o dcoscbit impoitan( stiatcgic n contcxtul ansamblului dc apiaic.
Ilc amplific potcn(ialul dcfcnsiv al col(uiiloi, caic piczint cclc mai vulnciabilc noduii din
cctatc. !oima loi dcpindc dc paiticulaiit(ilc tcicnului, dc locul concict n cadiul foitifica(ici,
dc conccptul militai si dc posibilit(ilc tchnicii dc constiuc(ic.
\n don/on dc co|( dc plan ciiculai, apai(inc citadclci dc la Cctatca Alb. Il amintcstc dc
,moda' vcst-cuiopcan din sccolul al X!!!-lca, cnd don|oanclc intciioaic ciau nlocutic cu
cclc ncoipoiatc n ziduii. Ascmcnca dispozitivc gsim n castclul Douidan
35
, n cct(ilc
Aigucs-Moitcs si Ncslcs dc Taidcnois, toatc din !ian(a
36
, n castclul Pioz din Spania
37
s.a.
177
Don|onul castclului !lint Castlc din Anglia chiai sc dcplascaz n cxtia muios dc la col(ul con-
stiuc(ici
38
. La Cctatca Alb don|onul nsumcaz uimtoaiclc func(ii: dc apiaic, dc adpostiic
a militaiiloi si dc obscivaic. Ctc un alt don|on dc col(, dc plan icctangulai, au avut citadcla
cct(ii Chilia si foitul Cct(ii dc Scaun dc la Succava. !n ultimul caz, nu sc stic piccis locul don-
|onului, numit dc locuitoiii oiasului ,nc boisca'. Accsta putca fi att tuinul din col(ul dc noid-
cst al foitului, ct si tuinul din col(ul lui dc sud-cst. Cca dc-a doua vaiiant nc paic mai plau-
zibil: n faza Stcfan ccl Maic numai accst tuin din cctatc capt o pozi(ic diagonal. Il cstc
dispus la o dcpitaic mai maic dc nodul acccsului piincipal. !n acclasi timp, din tuinul
amplasat piczis sc poatc obsciva mai binc cuitca cxtciioai si cilc dc acccs nspic cctatc.
1u/nu/||c |n/c/mcd|a/c snt suboidonatc idcii oiganiziii apiiii pc nivcluiilc supciioaic
alc cct(ii. !oima tuinuiiloi si distan(a ntic clc dcfincsc tiinicia cuitincloi. !nc \itiuviu
(Maicus \itiuvius Pollio), cclcbiul aihitcct ioman, sciia n sccolul ! a.Chi. c distan(a ntic
dou tuinuii nvccinatc nu ticbuic s dcpscasc o btaic dc sgcat (6O m). Atunci apitoiii
cct(ii ai putca usoi s opicasc naintaica dusmanului cxccutnd tiagcii cu aimclc albc dc pc
accstc tuinuii. !n cclc mai pciiclitatc locuii, lungimca cuitincloi poatc fi micsoiat pn la 12-
16 m. !n cpoca aimcloi dc foc apai tionsoanc dc zid mult mai lungi, dcpcndcntc dc|a dc iaza
dc ac(iunc a picscloi dc aitilciic. Dicpt cxcmplu dc don/on |n/c/mcd|a/ putcm piopunc tuinul
dc noid al foitifica(ici dc la Hotin, caic nsumcaz uimtoaiclc func(ii: dc obscivaic, dc locui-
ic a solda(iloi din gainizoan si dc apiaic. Il aic foima unui paialclipipcd cu dou muchii tcsitc.
1u/nu/||c dc accc snt stipunsc la piimul nivcl dc ticccii pictonalc sau pcntiu caic. !oi-
tifica(ia dc la Cctatca Alb dispunca dc tici tuinuii dc acccs, foitifica(ia dc la Chilia dc patiu,
iai cct(ilc Hotin si Soioca dc unul singui.
Sub aspcctul configuia(ici planului, tuinuiilc cct(iloi din Moldova pot fi icctangulaic
(ptiatc, dicptunghiulaic), iomboidalc, ciiculaic si poligonalc (fig. 2O8).
1u/nu/||c /cc/anu|a/c piocmincntc fa( dc linia cuitincloi, dctcimin posibilitatca schim-
biii unghiului dc tiagcic si acopciiica ,zoncloi moaitc' dc la picioiul zidului. Dc fapt, cstc
cca mai ispndit solu(ic a accstoi clcmcntc dcfcnsivc din Iuiopa n sccolclc X!-X!!!. !n
Moldova, tuinuii paialclipipcdicc gsim la Cctatca Alb, Cctatca dc Scaun dc la Succava, cc-
tatca Bcndci s.a. Nu snt impoitantc foimclc si dimcnsiunilc concictc, ci locul si iolul n sis-
tcmul foitifica(ici. Constiuctoiii cct(ii Schcia au iccuis la o foimul mai pu(in obisnuit. Ast-
fcl, col(ul dc noid al accstci foitifica(ii cia amplificat cu un tuin apioapc /om|o|da| n plan cu
supiafa(a intciioai dc ciica 37 m
2
. !nc giccii antici si-au dat scama c tuinuiilc cu baz icc-
178
tangulai si iomboidal n plan au un maic dczavanta|: n fa(a ziduiiloi cxtciioaic apaic o
zon nccontiolat dc apitoii. Aici inamicul putca s-si instalczc masinilc dc izboi si astfcl
s sc apiopic dc cctatc, s sapc tuncluii subtcianc si s ptiund n intciioiul ci. Accst incon-
vcnicnt a fost icmcdiat doai pai(ial piin asczaica oblic a fc(ci cxtciioaic. Romanii si oiicn-
talii au solu(ionat pioblcma n cauz piin adoptaica /u/nu/||o/ c|/cu|a/c si cm|c|/cu|a/c (/u//|
o|/o/undac)
39
. Astfcl au fost cvitatc ,unghiuiilc moaitc', iai supiafc(clc convcxc favoiizau
iicosaica. !n Iuiopa mcdicval, tuinuii cilindiicc apai piin sccolul al X!!!-lca, fiind impoitatc
din Oiicnt piin intcimcdiul ciucia(iloi
4O
. Apaii(ia si gcncializaica aimcloi dc foc accclcicaz
,iotun|iica' vcchiloi tuinuii piismaticc din cauza vulnciabilit(ii muchiiloi vciticalc: sc ccica
o adaptaic giabnic a dispozitivcloi dc apiaic la aitilciic.
,Cuitca poituai' a Cct(ii Albc dispunca dc tici tuinuii cilindiicc, dintic caic dou mai-
cau cxticmit(ilc ci n scns longitudinal, iai ccl dc-al ticilca cia paitc intcgiant a baibacanci.
Mcn(ionm si cclc patiu tuinuii cilindiicc alc cct(ii Soioca, dou alc cct(ii Hotin, tici alc foi-
tului cct(ii Bcndci si patiu alc cct(ii Tataibunai. Sntcm dc acoid cu B. Gcza caic sus(inc c
accstc tuinuii ,snt mituiii alc unoi influcn(c vcnitc diicct dinspic isiit'
41
. Dai ticbuic
amintit si vcchca tiadi(ic bizantin (cazuiilc cct(iloi Aigcs din Taia Romncasc, Rsinaii
si Sibicl din Tiansilvania s.a.)
42
. Conscmnm cxpciicn(a dc soigintc bizantin la tuinul dc sud-
vcst al citadclci dc la Cctatca Alb. Am aitat mai naintc c dimcnsiunilc planului accstui
tuin sc nsciiu idcal n sistcmul dc msuii bizantinc. !n acclasi sistcm dc msuii sc nsciiu si
dimcnsiunilc cct(ii Tataibunai.
Cct(ilc Moldovci cupiind si /u/nu/| o||ona|c. Gh. Anghcl cicdc c clc snt mult supc-
iioaic ccloi ciiculaic, avanta|ul loi incontcstabil constnd n nltuiaica apioapc total a ,un-
ghiuiiloi moaitc'
43
. Si totusi, tuinuiilc cilindiicc, lipsitc dc muchii vciticalc, supoit mai binc
lovituiilc pioicctilcloi si izbituiilc bcibcciloi, piovocnd n acclasi timp iicoscul ghiulclcloi dc
tun. Tici /u/nu/| |c\aona|c cxistau la foitifica(ia dc la Chilia. \n /u/n oc/oona| cu ,gt' flan-
ca odinioai cxticmitatca dc noid-cst a Cct(ii Albc. Alt tuin dc acclasi tip dai fi ,gt' sc
gsca, n col(ul ci dc sud-cst. Constiuc(ii dc plan similai apai nc n aihitcctuia iomaniloi:
dou tuinuii octogonalc intcipictatc ca simboluii mpitcsti piotc|au Poaita dc Aui a palat-
ului lui Dioclctianus din Split (Dalma(ia)
44
. Mai multc baptistciii alc piimiloi cicstini adopt
si clc foimula octogonal
45
. Dc accca, A.H. Toiamanian atiibuic un iol apaitc tuinuiiloi octo-
gonalc, aflatc pc latuia dc cst a unoi foitifica(ii (la cct(ilc Bcndci, Cctatca Alb, Lambion
s.a.), fiind dc picic c paitciul loi cia dcstinat ini(ial oficiciii cultului
46
.
179
Lcgtuiilc vciticalc ntic difciitc nivcluii alc accstoi dispozitivc ciau asiguiatc dc c/| dc
|a// (obisnuitc, cu schimbaica diicc(ici, cuibliniaic, n mclc) si dc |cmn (piinsc dc zid,
mobilc).
Tiagciilc sc cfcctuau piin mc/c/c:c. !ni(ial, foima cca mai ispndit cia cca dicptunghiu-
lai, foaitc ngust, dai odat cu gcncializaica aimcloi dc foc apai guii dc tiagcic mult mai
maii: ciiculaic, dicptunghiulaic si n foim dc gaui dc chcic invcisat. P. Rappopoit sciic c,
n cpoca aitilciici, mctciczclc tuinuiiloi ,ticbuic s fic mai laigi, pcntiu a lsa s ticac piin
clc (cava pustii'
47
. \n tablou intcicsant piivind modificaica dcschidciiloi pcntiu tiagcic ni-l
piczint B. Rathgcn
48
. Aicul ccica moiticic alungitc n scns vcitical, aibalcta nisc spa(ioasc,
iai tunul dcschidcii maii dc tiagcic nso(itc dc nisc spa(ioasc. !n cct(ilc Moldovci snt uti-
lizatc mai multc tipuii dc mctciczc cu nisc. Ilc pot avca boltiii n lcagn, n con ianvcisat si
sfciicc. Cclc mai voluminoasc nisc, amcna|atc n giosimca zidului, aic citadcla dc la Cctatca
Alb. !cutc n cuitina dc noid, clc snt nzcstiatc cu banchctc simctiicc pcntiu puscasi. Nisc
adnci gsim la cctatca Hotin si la cctatca Soioca. !n Moldova fc(clc latcialc alc mctciczcloi
pot fi paialclc, n foim dc X, \ (noimal sau invcisat) si tiapczoidalc. La Cctatca Alb cxist
cclc mai multc tipuii dc dcschidcii pcntiu tiagcic. !n pcic(ii niscloi pot fi amplasatc altc nisc
mai mici cu func(ii divcisc (cctatca Soioca, cctatca Hotin). Pcntiu a nu fi pica vulnciabilc, mc-
tciczclc snt plasatc dc cclc mai multc oii nti-o pozi(ic latcial, mai iai fiontal, iai n unclc
cazuii si ,n tabl dc sah' pcntiu a nu diminua iczistcn(a constiuc(ici. Dcscoii clc snt dispusc
giadat: paitca dc |os a tuinului cstc iczcivat pcntiu picsclc dc aitilciic, iai nivcluiilc supc-
iioaic pcntiu aimclc usoaic. Aici pcic(ii subsolului si paitciului snt mult mai giosi n com-
paia(ic cu pcic(ii ccloilaltoi nivcluii, astfcl fiind asiguiat soliditatca si tiinicia nticgii con-
stiuc(ii.
Ita|clc pot fi acopciitc cu bol(i dc cimid (sfciicc obisnuitc si n aic pu(in fint, scmi-
cilindiicc) si planscc simplc dc lcmn spii|initc pc binc gioasc. Piincipalul matciial dc con-
stiuc(ic al ziduiiloi si funda(iiloi cstc piatia. Paiamcntul cstc alctuit din blocuii mai maii, iai
umplutuia con(inc acccasi piati, dc dimcnsiuni mult mai mici, toat lcgat cu moitai. !n
unclc cazuii, n miczul zidiici sc intioduc tiian(ii dc lcmn. Paitca tciminal a tuinuiiloi fi
acopciis o constituic paiapctul obisnuit sau cicnclat, n spatclc ciuia sc afl /c/ac dc o|c/-
ta/c ,| a/a/c Acopciisuiilc pot fi n foim dc pupitiu (Cctatca Alb), piiamidalc (Cctatca
Alb, cctatca Chilia), piiamidalc cu coam (Cctatca Alb), conicc (cctatca Hotin, cctatca
Bcndci) s.a.
18O
Dicpt clcmcntc dc flancaic vcitical a tuinuiiloi s-au utilizat ma,|cu||, |ou/d si |ot|n-
dou/| !n podcaua loi sc gscau oiificii spccialc, piin caic sc putca aiunca bolovani, lcmnc si
tuina lichidc ficibin(i asupia atacan(iloi. Dou tuinuii alc Cct(ii Albc (don|onul si tuinul
cilindiic dc la cxticmitatca ci dc sud-vcst), piccum si baza amcna|iii avansatc, ciau dotatc cu
masiculi aicui(i (astzi incxistcn(i). Hou/d dc lcmn sc gscau pc tuinul dc noid-cst al citadclci
dc la Cctatca Alb si piobabil la tuinul avansat al cct(ii Chilia. Ctc dou bovindouii dc lcmn
piotc|au fc(clc latcialc alc tuinului piincipal dc acccs dc la Cctatca Alb si alc tuinului din col-
(ul dc sud-vcst al acclciasi foitifica(ii. \n alt bovindou, dc piati, i apia intiaica piinci-
pal. Dicpt clcmcntc dc consolidaic a tuinuiiloi sc foloscau con//a|o//u/||c: dc col(, dispusc
pcipcndiculai fa( dc ziduii (cctatca Ncam(, Cctatca dc Scaun dc la Succava, Cctatca
Alb), dc col( dispusc sub un unghi fa( dc ziduii (cctatca Schcia, cctatca Ncam(). La
cctatca Hotin gsim cc/oanc la baza tuinului cilindiic. \n tuin al cct(ii Chilia avca, dc
ascmcnca, |n/cn|
Dou contiafoituii oblicc dc o lungimc considciabil dclimitcaz o adcviat capcan
pcntiu dusmani pc lng tuinul ,poi(ii Ovidiopolului' dc la Cctatca Alb.
Din punct dc vcdcic func(ional, tuinuiilc Moldovci sc divizcaz n cclc dc a/a/c dc
o|c/ta/c si dc c/t|c|u \ltimclc includ locuin(c, spa(ii pcntiu oficicica cultului, dcpozitc, aisc-
nalc, ticzoiciii s.a. Ixist /u/nu/| dc |a/|acan /u/nu/| a|c |a/u|u| /u/nu/|-|nc||o/| s.a.
!n Moldova, n cclc mai multc cazuii, tuinuiilc cumulcaz mai multc func(ii. Astfcl, la
Cctatca Alb, tuinul piincipal dc obscivaic scivca concomitcnt dicpt ginai si aiscnal.
Paitciul tuinuiiloi dc intiaic alc cct(iloi Soioca si Bcndci ciau dcstinatc apiiii si ciicu-
la(ici, dai cta|ul lc-a fost iczcivat pcntiu ccicmonii icligioasc. \n tuin al faiului, binc dotat
dcfcnsiv, a cxistat la foitifica(ia Chilia. La Cctatca dc Scaun dc la Succava, cct(ilc Ncam(,
Schcia si Hotin ciau mai multc tuinuii cc nsumau func(ia dc apiaic cu cca dc locuiic. \n
singui tuin dc baibacan sc afla n foitifica(ia dc la Cctatca Alb. Tuinuii-nchisoii cu pai-
tciul ,oib' sc cunosc la Cctatca Alb, cctatca Chilia, cctatca Ncam( si cctatca dc Scaun dc
la Succava.
Dccoia(ia tuinuiiloi cstc dcstul dc modcst: altcinan(a asizcloi dc cimizi si a fsiiloi dc
piati (Cctatca Alb), piccum si nvioiaica masci dc zidiic cu oinamcntc dc cimizi
(cctatca Hotin) sau cimizi dispusc oiizontal si vcitical pc paiamcntul dc piati (Cctatca
Alb). Pc unclc tuinuii ciau instalatc plcilc dc piati sau maimoi cu insciip(ii oficialc n
scopul maiciii anumitoi fazc constiuctivc. Nu poatc fi ncgli|at nici valoaica dccoiativ a
181
anumitoi dctalii aihitcctuialc: coinisc, aihivoltc, ancadiamcntc dc usi si fcicstic s.a. Aici pot
fi obscivatc influcn(c bizantinc, goticc si musulmanc.
!n gcncial, mcsa|ul tiansmis dc aihitcctuia tuinuiiloi cstc ccl dc foi(.
III.1.3. Turnurile pline, semiturnurile,
turnurile de artilerie i basteile
Toatc accstc dispozitivc, intcimcdiaic ntic tuinuiilc obisnuitc si bastioanclc ,clasicc' con-
stituic o icplic icusit pc caic constiuctoiii dc cct(i au dat-o cvolu(ici aimcloi dc foc (fig.
2O9). Astfcl a fost icstabilit pcntiu un timp oaiccaic cchilibiul ntic ,tun si cuiias' ntic pu-
tcica dc distiugcic a aitilciici si iczistcn(a amcna|iiloi dcfcnsivc. Sc obsciv tcndin(a dc uti-
lizaic a liniiloi simctiicc, a foimcloi gcomctiicc piccisc, fiind folositc att solu(iilc tiadi(ionalc,
ct si cclc individualc, condi(ionatc dc spccificul local. Ca si tuinuiilc obisnuitc, clc piotc|caz
cuitinclc si supiavcghcaz acccsclc, icaliznd cu succcs flancaica.
,1u/nu| ||n' (bastionul dc tip ,tuin') icpiczint un tuin fi gol, umplut n nticgimc sau
n maic paitc cu pmnt, dcciosat n cxtciioiul incintci. \n ascmcnca dispozitiv dcfcnsiv, dai
cu umplutui din piati, cia cunoscut nc din antichitatc (un/on| la iomani, /u/n mono||/ la
oiicntali si bizantini). Ilc pot fi gsitc si n /||a/c|c aiabiloi. ,Tuinulc(c plinc' dc |an cm|c|/-
cu|a/ ,| c|/cu|a/ ciau picfciatc dc Omcyazi si Abbasizi (palatclc Mshatta, Hiibct al-Maf|ai,
\khaidyi, Kufa, Kasi al-Ashik si 1ausak din Samaiia s.a.)
49
. Lc ntlnim n vaiianta dccoiativ
la mai multc constiuc(ii din lumca aiab (moschcca din Rakka, moschcca maic din Samaiia,
apcductul din Kaiiuan s.a.)
5O
. Dc aici clc s-au ispndit n spccial n imcnsul impciiu al Hoaidci
dc Aui. ,Tuinuiilc plinc' ,iotun|itc' ciau cunoscutc si dc tuicii sclgiukizi.
!n Moldova gsim ascmcnca tuinuii dc factui oiicntal inclusc n complcxul dcfcnsiv dc
la Oihciul \cchi: cinci dcstinatc aicasiloi apai(innd citadclci (diamctiul loi fiind dc 2,3-3,O5
m) si dou dccoiativc, apai(innd cldiiii intciioaic (diamctiul loi fiind dc ciica 1,7 m).
Toatc cclclaltc ,tuinuii plinc' alc cct(iloi din Moldova snt dcstinatc stviliiii foi(ci dc soc
a aimcloi dc foc. Din accstc considcicntc clc dcvin mai |oasc dcct tuinuiilc obisnuitc si nu
dcpscsc mult cuitinclc altuiatc. Tcimina(iilc loi supciioaic tciasclc ngiditc cu paiapctc
simplc sau cicnclatc, constituic zonc dc conccntiaic a lupttoiiloi si locuii pcntiu instalaica
tunuiiloi.
Cclc mai multc ,tuinuii plinc' ntlnim n complcxul foitificat dc la Cctatca Alb. Tici, dc
foim piismatic si dc |an /cc/anu|a/ i piotc|au altdat spa(iul intia muios. \nul din clc,
182
Kuc|/u/m dccoiat cu ghiulclc dc piati, cstc intcgial umplut cu pmnt. Ccl dc-al doilca aic
nivclul supciioi ncumplut cu pmnt dcstinat puscasiloi si tunuiiloi. Il cstc dotat cu guii dc
tiagcic si canalc pcntiu cvacuaica fumului. Ccl dc-al ticilca piotc|caz ,cuitca poituai' n
paitca dc sud-vcst a foitifica(ici. ,Tuinuiilc plinc' dc plan icctangulai gsim la cctatca Chilia
si cctatca Hotin.
Latuia dc cst a ,cui(ii gainizoanci' dc la Cctatca Alb cia contiolat dc tici ,tuinuii
plinc' dc |an oc/oona| \ltimul nivcl al piimcloi dou con(inc o ticccic boltit n lcagn, f-
cut n continuaica diumului dc stia|. Tuinul al ticilca dispunca dc dou nivcluii, ncumplutc
cu pmnt, caic comunicau ntic clc cu a|utoiul unci scii dc piati cu schimbaica diicc(ici sub
un unghi dc 9O
O
. Astzi accst dispozitiv dc apiaic cxist nti-o vaiiant modificat.
Dicpt ,tuin plin' dc |an c|/cu|a/ poatc fi considciat ,tuinul comandantului' din cctatca
Hotin. Aici doai nivclul supciioi nu cstc umplut cu pmnt. Accst ,tuin plin' cilindiic a dcvc-
nit gaiantul sccuiit(ii palatului comandantului militai.
Contactclc Tiii Moldovci cu lumca bizantin au favoiizat apaii(ia unoi ,tuinuii plinc' dc
|an cn/aona| cu dou latuii pcipcndiculaic pc fiontul dc apiaic, altc dou alctuind un
unghi obtuz oiicntat nspic cxtia muios (/o/ dc nat). La Cctatca Alb snt piczcntc cinci
dispozitivc dc plan similai, toatc dc dimcnsiuni apiopiatc (fig. 21O). Constiuc(ii analoagc g-
sim n foitifica(iilc dc la Pliska si Sumcn (Bulgaiia)
51
, piccum si la Koiikos (Aimcnia Cilicia-
n)
52
. Accst modcl, pcifcc(ionat si modcinizat dc spccialistii scolii fiancczc, va supiavic(ui pn
n sccolclc X\!!-X\!!!, scivind ca piototip pcntiu bastioanclc ,clasicc'.
\n clcmcnt dcfcnsiv oiiginal cstc cm|/u/nu| (bastionul dc tip ,scmituin'). !l putcm asc-
mna cu un dccios al cuitinci sau cu un tuin obisnuit cu latuia intciioai nczidit. Astfcl dc
,tuinuii fi spatc' (,tuinuii-coa|' sau ,tuinuii-incint') dcschisc ctic spa(iul apiat snt
piczcntc la foitifica(iilc Constantinopolului si n cct(ilc ponticc gcnovczc. Mai tiziu, clc
a|ung si n Iuiopa. Accstc constiuc(ii nu snt dcstinatc apiiii ciiculaic: atunci cnd inamicul
ptiundc n cctatc, clc si picid nscmntatca. !n Occidcnt, cdificaica loi putca fi pus n lcg-
tui cu ncsiguian(a scnioiului n gainizoana piopiic, alctuit, dc cclc mai multc oii, din tiupc
dc mciccnaii. !n cazul tidiii, ostasii afla(i n ,scmituinuii' putcau fi usoi mpusca(i din intc-
iioiul cct(ii sau din don|onul ccntial.
Rcpiczcntativ pcntiu pciioada mcdicval imnc ,scmituinul' dc |an //|un||u|a/ !l g-
sim n complcxul foitificat dc la Cctatca Alb (fig. 211). !oimula tuinului tiiunghiulai, poli-
gonal sau ciiculai cu ,cioc' cu ascu(isul ndicptat spic inamic, s-a pcipctuat o pciioad dcstul
183
dc lung. Pc dc o paitc, ciau nspimnta(i atacan(ii (n fa(a loi apica o adcviat ,coiabic
dc izboi' mpictiit), iai pc dc alt paitc ciau climinatc ,unghiuiilc moaitc'. Ixcmplc dc
bastioanc cu plan tiiunghiulai dc suis bizantin nc ofci cct(ilc balcanicc Giuigiu
53
si Su-
mcn
54
. !n Occidcnt accst modcl cstc icccp(ionat dup cca dc-a ticia ciuciad (La Rochc Gyon
si Chtcau Gaillaid din !ian(a
55
, Gicnzau si Hcisbcig din Gcimania
56
, Castcllotc din Spania
57
s.a.). !l gsim si n aihitcctuia militai otoman (cctatca Kilitbahii
58
s.a.). Dcsi n cpoca aiti-
lciici muchia ascu(isului dcvinc dcstul dc vulnciabil, accst tip aic o ispndiic laig si n sc-
colul al X\-lca.
Mai multc ,scmituinuii' dc |an /cc/anu|a/ gsim la acccasi Cctatca Alb si la Chilia
(dou la piima foitifica(ic si cinci la ccalalt). Picdilcc(ia pcntiu accst tip nu poatc fi consi-
dciat o noutatc. Istc cca mai ficcvcnt solu(ic a|uns n Moldova piin intcimcdiul mcstciiloi
bizantini si gcnovczi. Constiuc(ii similaic aic cctatca sibcasc Smcdcicvo
59
, cctatca gcnovcz
Sudak
6O
s.a. Antcccdcntclc loi snt icnumitclc ,tuinuii-incint' alc foitifica(ici din Constanti-
nopol.
\n alt ,scmituin' oiiginal maichcaz fingcica cuitinci dc sud-vcst a Cct(ii Albc. Piins
ini(ial nti-un contui ciiculai, cl capt mai tiziu o ,cmsuiic' piismatic (fig. 212). Accstc
intcivcn(ii constiuctivc l duc la o foim dcstul dc bizai: pai(ial cilindiic, pai(ial piismatic.
Sc paic c otomanii caic au iccuis la modificaica iadical a dispozitivului ciau convinsi c
foima poligonal c mult supciioai cclci ciiculaic.
Cctatca Alb psticaz dou ,scmituinuii' dc |an o||ona| cu goluii intciioaic icctan-
gulaic. Dc ascmcnca, psticaz un ,scmituin' dc |an com|c\ caic constituic o luciaic dc
cxccp(ic (fig. 213). Il aic configuia(ia cxtciioai dc foima unci piiamidc cu dou ticptc si un
gol intciioi tiapczoidal. !n cvul mcdiu, piiamida simbolul dcpsiiii dcscitciunii lumcsti si
apiopiciii dc valoiilc absolutului divin dcvinc un scmn ociotitoi iccunoscut. !n cazul ,scmi-
tuinului' dc la Cctatca Alb, domina(ia cvidcnt a componcntci simbolicc fa( dc cca
func(ional poatc fi o dovad a fcnomcnului apotiopaic.
Rcmaicm c unul din piimclc cfcctc alc aitilciici a fost micsoiaica nl(imii tuinuiiloi,
caic icpiczcntau (intc idcalc pcntiu ascdiatoii. Din a doua |umtatc al X\-lca au nccput s
apai ,/u/nu/||c dc a//||c/|c Ilc pstiau aspcctul si dispozi(ia intciioai a vcchiloi tuinuii dc
flancaic, dai toatc nivcluiilc loi ciau dcstinatc numai apiiii. Accstc dispozitivc putcau avca
bazc cvazatc. ,Tuinuiilc dc aitilciic' ciau mai solidc si mai scundc dcct tuinuiilc obisnuitc,
doai clc supoitau tunuiilc si vibia(iilc piodusc dc accstca n timpul tiagciiloi. !umul dc la
184
picsclc dc aitilciic sc cvacua piin mctciczc si oiificii spccialc pcntiu vcntila(ic aflatc n paitca
supciioai a ficciui nivcl.
Sasc ,tuinuii dc aitilciic' dc plan ciiculai cu diamctiul dc ciica 11 m au fost constiuitc la
foitul Cct(ii Noi dc lng Roman. \n ,tuin dc aitilciic' dc plan scmiciiculai (,scmituin dc
aitilciic') cu diamcntiul dc ciica 18 m amplifica col(ul dc sud-cst al acclciasi foitifica(ii. Aici
foima cilindiic contiibuia la climinaica ,unghiuiiloi moaitc', iai spa(iul intciioi maic pcimi-
tca plasaica mai multoi tunuii la ficcaic nivcl.
!n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca foitifica(iilc Moldovci au fost amplificatc, dc
ascmcnca, cu |a/c| (bastioanc dc tip ,bastcc') Istc voiba dc dispozitivc dc apiaic mai |oasc
dcct ,tuinuiilc dc aitilciic', cu ziduii gioasc si bazc cvazatc. Dcoscbim ,bastci plinc' (um-
plutc cu pmnt si moloz) si ,bastci cu cazcmatc'. Paiamctiii loi piincipali au fost dcdusi din
sciiciilc tcoicticicniloi militaii Albiccht Dici
61
, !ianccsco di Gioigio Maitini
62
, Michclc San
Michcli
63
s.a. Accstc clcmcntc dcfcnsivc au fost gcncializatc n a doua |umtatc a sccolului al
X\-lca dc aihitcc(ii italicni n Maica Igcc si n bazinul dc cst al Miii Mcditcianc. Pioccsul
s-a accclciat dup 1453 cnd a czut Constantinopolul'
64
.
Stcfan ccl Maic a ,modcinizat' vcchilc foituii musatinc: Cctatca dc Scaun dc la Succava
si cctatca Ncam(. !nti-o piim ctap, domnitoiul a oidonat ca Cctatca dc Scaun s fic ncon-
|uiat cu o ccntui dc zid amplificat cu bastci dc |an /cc/anu|a/. !nti-o alt ctap accstc dis-
pozitivc dc apiaic au fost icconstiuitc n ,bastci cu cazcmatc' dc |an cm|c|/cu|a/ si a/o|-
a/ dc cc| cm|c|/cu|a/ (scmiiondclc) (vczi fig. 78). Avanta|ul loi incontcstabil fa( dc bastcilc
picccdcntc consta n cvitaica apioapc total a ,unghiuiiloi moaitc'. !n acclasi timp lipscau
muchiilc vciticalc, caic putcau fi usoi spaitc dc ghiulclclc mctalicc. La cctatca Ncam(, Stcfan
ccl Maic a amcna|at o nou cuitc picvzut cu patiu ,bastci plinc' ,iotun|itc' (vczi fig. 72).
Cctatca Nou dc lng Roman, iidicat dc acclasi voicvod, a fost piotc|at din cca mai pciicli-
tat diicc(ic dc o cuitc nzcstiat cu ,bastci plinc' dc plan ciiculai (iondclc), scmiciiculai (sc-
miiondclc) si icctangulai. !oitul intciioi dispunca dc o amcna|aic dcfcnsiv avansat, dc plan
apioapc ptiat, altuiat tuinului dc intiaic.
Ai mai fi dc mcn(ionat si numcioasc /c/ac cn//u a//||c/|c inclusc n piotcihismclc Cct(ii
Albc si cct(ii Chilia, piccum si n ziduiilc cui(ii cxtciioaic a cct(ii Bcndci. Tici |a/|o/mc cn-
//u a//||c/|c icalizau apiaica iivcian a citadclci dc la Chilia.
Ca clcmcntc dccoiativc scivcsc incluziunilc dc cimizi: fsiilc (Cctatca Alb), biiclc (Cc-
tatca Alb), oinamcntclc gcomctiicc (cctatca Hotin) s.a. Mai tiziu apai compozi(iilc mai sim-
plc sau mai complicatc din ghiulclc dc piati (Cctatca Alb).
185
Toatc dispozitivclc sus-numitc, cu cxccp(ia ccloi dc la Oihciul \cchi, snt conccputc n
func(ic dc ncccsit(ilc dc apiaic lcgatc dc utilizaica aimcloi dc foc. Toatc snt dc o cxccu(ic
icmaicabil si dovcdcsc nalta micstiic a constiuctoiiloi mcdicvali.
III.1.4. Porile
Sccuiitatca cct(iloi mcdicvalc dcpindc, n maic msui, dc capacit(ilc dcfcnsivc alc
poi(iloi dc intiaic caic nsumcaz uimtoaiclc func(ii:
a) |unc(|a dc c|/cu|a(|c poaita cstc un punct dc ticccic fix, obligatoiiu, cu un flux pcima-
ncnt;
|) |unc(|a dc u/atc|c/c ,| o/|/c poaita c un nod ncvialgic, un iisc, dai binc calculat, un
filtiu pcntiu fluxul continuu ntic zona cxtiamuian si cca intiamuian. !n cazuii dc piimc|-
dic, blocaica ci sc poatc facc cu a|utoiul m|/|oacc|o/ c\/c/nc atana/c (poduii iidictoaic, tui-
nuii avansatc ctc.) si a/o|a/c (masiculi, bovindouii ctc.), sau a cc|o/ |n/c/nc a|tc (canatuii
si tblii dc lcmn, hcisc mctalicc ctc.) si ac/|tc (guii dc pcui, taini(c cu ambiazuii ctc.). Cu-
tiilc mcdicvalc n accst scns multiplic divcisc obstacolc oiizontalc si vciticalc, a|ungnd la
foimulclc complicatc alc culoaicloi-tuncluii dc intiaic cu poi(i dublc/tiiplc/cvadiiplc, alc ,gu-
iiloi dc lup'-,cuisc dc soaicci', alc ziduiiloi-baia| sau alc baibacancloi;
c) |unc(|a dc a/a/c apiaica fiontal cstc caiactciistic accstoi punctc stiatcgicc. !ac-
toiii tactico-militaii cci solu(ii cficicntc, combina(ii ingcnioasc, poinind dc la foimulclc simplc
la cclc complcxc, costisitoaic n cxccu(ic.
!n simbolismul aihitcctuial al poi(iloi piimcaz clcmcntul ac/u (idcologia mcdicval
sacializcaz zona dc acccs si nssi poaita, plasnd-o adcsca sub piotcc(ia Domnului, a unui
sfnt sau a !ccioaici Maiia). Accast sacializaic confci un scntimcnt dc linistc apitoiiloi
si-i ngiozcstc pc potcn(ialii agicsoii, dcscuia|ndu-i dc a ataca un astfcl dc dispozitiv, cu pic(ul
unoi maii saciilcgii.
Ilcmcntul /o|an dciiv din u/|||/a-ul poi(ii scmn al putciii si bog(ici ctitoiului sau a
oiscniloi. Ia cstc dcstinat s-i impicsionczc pc vizitatoii, dcmonstind foi(a militai a posc-
soiului cct(ii. Pcntiu colcctivitatca uiban, poaita constituic o imaginc dc idcntitatc si dc
mndiic, o ,caitc dc vizit' a foitifica(ici.
Poi(ilc cct(iloi din Moldova pot s piimcasc dcnumiii dc localit(i (,poaita Chilici' si
,poaita Ovidiopolului' dc la Cctatca Alb), numc dc pcisoanc (,poaita lui Ahmcd pasa' dc
186
la cctatca Chilia), s aib n vcdcic anumitc calificativc (,poaita maic' si ,poaita mic' dc la
cctatca Chilia) sau fcnomcnc (,poaita dinspic ap' dc la cctatca Chilia).
Totusi, intiiilc n acccasi incint nu au o valoaic idcntic. Poaita impozant, monumcn-
tal, caic comand acccsul piincipal, cstc ntotdcauna piivilcgiat.
!n Moldova mcdicval sc disting ctcva giupuii dc poi(i foitificatc alc cct(iloi:
1) tuin-poait dc plan icctangulai;
2) poait n cuitin;
3) poait ntic dou tuinuii;
4) poait sicanat.
1u/nu|-oa// dc |an /cc/anu|a/ cstc ccl mai ispndit tip dc acccs n foitifica(iilc din
Moldova. !l ntlnim nti-o foimul intiat la cctatca Ncam( si la foitul Cct(ii Noi dc lng Ro-
man, iai nti-o foimul icsit la Cctatca Alb, cctatca Hotin, cctatca Bcndci si cctatca Soioca
(fig. 214). !ncontcstabilul avanta| al vaiiantci icsitc const n asiguiaica unui contiol asupia
mpic|uiimiloi, dai nu-i lipscsc nici nca|unsuiilc ,unghiuiilc moaitc' nccontiolabilc dc ap-
itoii. Acccsul piopiiu-zis sc afl la paitci. Diumul dc stia| comunic doai cu cta|clc tuinu-
lui. Aici nu sc poatc voibi dc o iapiditatc cxccp(ional a ac(iuniloi dcfcnsivc. Mai cstc si un alt
inconvcnicnt: n cpoca aitilciici dusmanii pot ataca poaita din fiont cu un tii n anfilad.
Tici tuinuii-poi(i dc plan icctangulai aic complcxul ntiit dc la Cctatca Alb: cca piinci-
pal (,poaita cca maic') si dou intciioaic (,poaita Ovidiopolului' si ,poaita dc mi|loc').
Ciicula(ia piin ,poaita cca maic' sc icaliza piinti-o ticccic caiosabil boltit n aic pu(in
fint. Anul constiuc(ici (1476) cia indicat nti-o insciip(ic slavon, instalat altdat pc fa(ada
piincipal. Apiaica cia asiguiat dc ultimclc dou cta|c alc tuinului, stipunsc dc ambiazuii
si guii dc tiagcic dc difciitc configuia(ii si dimcnsiuni. Piimclc dou nivcluii nu comunicau n-
tic clc (pcntiu a sc cvita dcschidcica poi(ii dc vico stia| mituit). Din ambclc pi(i alc pasa|u-
lui cxista ctc o icsiic auxiliai n spa(iul ||cc. Aihitcctuia accstui tuin-poait impicsioncaz
piin cxpicsia dc foi(. Mi|loacclc aihitcctuialc si plasticc snt dcstul dc modcstc: dou contia-
foituii n ticptc, ascmntoaic cu cclc dc la tuinul Piimiici din Sibiu
65
, o adncitui maic
dicptunghiulai n paitca dc mi|loc a zidului cxtciioi si dou nisc pcntiu lcspczi cu insciip(ii,
dintic caic una dc maimui instalat din oidinul lui Stcfan ccl Maic (astzi dispiut). Ilc-
mcntclc dccoiativc goticc si icnasccntistc (contiafoituiilc n ticptc, oinamcntul vcgctal stilizat
dc pc insciip(ic) atcst piczcn(a unoi mcstcii tiansilvncni sau poloni
66
. Domin piincipiul asi-
mctiici: contiafoituiilc nu snt idcnticc, dcschidcica acccsului c pu(in dczaxat, iai nisclc si
187
mctciczclc pai, la piima vcdcic, a fi dispusc n mod aibitiai. Si totusi fa(ada piincipal cstc
cxpicsiv si cchilibiat. !n cazul n caic ascdiatoiii foi(au amcna|iilc cxtcinc alc poi(ii, ci
ptiundcau nti-un tuncl cu aicc dublouii undc putcau fi lovi(i cu aima. !oi(nd accst obsta-
col, ci a|ungcau nti-un spa(iu dclimitat dc dou constiuc(ii monocta|atc: una scivind dicpt
post dc gaid si ccalalt avnd func(ia dc dcpozitaic. Sc stic c ,poaita cca maic' a Cct(ii
Albc a fost supus mai multoi icfaccii n dccuisul sccolcloi X\!!!-X!X.
,Poaita dc mi|loc', situat la paitciul unui alt tuin paialclipipcdic altuiat zidului mcdian al
Cct(ii Albc, icpct piincipiul dc apiaic dc la acccsul piincipal. Pasa|ul aic o bolt n lcagn n
aic pu(in fint spii|init pc aicc dublouii. Aicclc dublouiiloi snt sus(inutc dc consolc piofilatc.
Configuia(ia dcschidciii acccsului n aic pu(in fint nc amintcstc dc aihitcctuia aiab-siiian.
\n acccs nspic cuitca poituai cstc ,poaita Ovidiopolului'. Ia sc gscstc la paitciul unui
tuin paialclipipcdic, ofciind spa(iu pcntiu ticccic din zona locuit n cca gospodicasc.
Aicclc bol(ii scmicilindiicc alc culoaiului sc icazcm pc consolc piofilatc. O nis scmiciicu-
lai aflat dcasupia intiiii sc cvidcn(iaz pc fa(ada dinspic liman. Nu cstc cxclus ca odinioai
aici s fi fost o dcschidcic cu giil.
Ai mai fi dc mcn(ionat tuinuiilc dc acccs dc plan icctangulai, apai(innd cct(iloi Hotin
si Soioca. Dup picica lui G.!. Ccbotaicnco, ambclc putcau fi cdificatc dc acclasi mcstci din
Tiansilvania
67
. Culoaiul acccsului n cctatca Hotin cstc acopciit cu un planscu dc lcmn. Ita|clc
adpostcau stia|a domncasc. Il cstc stipuns dc ambiazuii si guii dc tiagcic, dispusc fiontal
si latcial. \ltimul nivcl aic un acopciis piiamidal pc saipant. Sc paic c tuinul-poait n
cauz a fost constiuit din ini(iativa lui Pctiu Raics n cca dc-a doua domnic, odat cu foitifi-
caica nticgii cct(i. !ni(ial ntiituia dc la Hotin avca o alt intiaic (astzi incxistcnt)
68
.
Piczint intcics tuinul dc acccs al cct(ii Soioca. Aici paitciul boltit scmicilindiic c divizat
n dou tionsoanc dc tici aicc-dublouii. !a(ada piincipal sc icmaic piinti-un aspcct sobiu
si monumcntal. O nvioicaz o adncitui maic, tciminat n paitca supciioai cu aic n plin
cintiu. !nti-o nis mult mai mic, aflat dcasupia intiiii, cia instalat odinioai o plac comc-
moiativ. La ccl dc-al doilca nivcl al tuinului sc gsca paiaclisul cct(ii. Dcasupia lui, dup
picica lui G.!. Ccbotaicnco, sc afla tciasa pcntiu obscivaic si scmnalizaic
69
.
La Cctatca Ncam(, dcschidcica acccsului piincipal n foit c plasat nti-o nis maic, n-
chciat n paitca supciioai n aic asimctiic, alctuit din dou aicuii dc ccic difciitc (fig. 215).
Nisa putca adposti hcisa si podul mobil cnd accsta cia iidicat n pozi(ic vcitical. Mai gicu
sc cxplic apaii(ia aicului asimctiic. Doai pcntiu icalizaica accstuia ticbuia cxccutat un cofia|
188
spccial dc lcmn avnd o fa( iczultat din iacoidaica a dou supiafc(c cilindiicc cu iazc inc-
galc. R. Popa obsciv c ,paitca stng a accstui aic, paic a facc paitc din acclasi masiv dc zi-
diic cu cicncluiilc musatinc, nfundatc dcasupia lui'.
7O
!n acclasi timp, dac tianslm n oglin-
d paitca vcchc a aicului, ob(incm o alt cuibui, cu tiascu dc aic n plin ccntiu. Axa noului
aic ticcc cxact piinti-un oiificiu aflat n paitca supciioai a nisci si piin tcimina(ia latcial a
unui cicncl musatin. Sc vcdc c axa dcschidciii actualc a intiiii nu coincidc cu axa aicului dc
ccic ob(inut. Toatc accstca nc conduc la concluzia c poaita n discu(ic a avut ccl pu(in dou
fazc constiuctivc. Mai nti a fost constiuit o nis tciminat n aicul dc ccic ob(inut, avnd la
paitci o dcschidcic a intiiii plasat pc acccasi ax. O intiaic ascmntoaic cxist la cctatca
\isby din Sucdia, cdificat n piima |umtatc a sccolului al X!\-lca pc insula Gotland din
Maica Baltic.
71
!nti-o uimtoaic faz constiuctiv nodul dc acccs a fost modificat. Acum n
tuinul dc intiaic al cct(ii Ncam(, au apiut dou poi(i difciitc: una mai maic, tciminat n
aic fint, pcntiu caic cu piovizii si aimamcnt, si alta, mai mic pcntiu pictoni, tciminat n aic
dc ccic sau n aic fint. O astfcl dc scpaiaic a zoncloi dc acccs cia caiactciistic cct(iloi occi-
dcntalc, n spccial ccloi oiscncsti. !ntlnim poi(i cu dou dcschidcii plasatc altuii n foitifica-
(iilc uibanc dc la Sibiu, Biasov, Sighisoaia s.a. !ntcicsant cstc faptul c ambclc poi(i dc la Cc-
tatca Ncam( sc nchidcau cu ctc un pod ,cumpn'. Podul intiiii piincipalc cia iidicat cu
a|utoiul a dou bia(c, iai podul intiiii sccundaic avca un singui bia(.
O dovad sigui a cxistcn(ci accstoi bia(c cstc un lcas vcitical, lung si ngust, aflat n zidul
tuinului, caic sc vcdc clai n toatc matciialclc giaficc si fotogiaficc cxccutatc naintc dc icstau-
iaica cct(ii (vczi fig. 7O si fig. 215).
O alt dovad sigui, constituic dou lcasuii dc cimid dcscopciitc dc aihcologi la
nivclul dc clcaic al paitciului tuinului (vczi fig. 215). Aici intiau capctclc bia(cloi caic
scivcau dicpt contiagicut(i.
Bia(clc sc miscau n balans n |uiul unoi axc dc fici fixatc n zidiic. Cnd bia(clc a|ungcau
n pozi(ic vcitical, miscaica n balans cia opiit dc lcasuii lungi si ngustc, aflatc n zid.
Accstc lcasuii ciau consolidatc latcial cu blocuii paialclipipcdicc dc piati alb caic sc cvi-
dcn(ia pc fundalul pictici vcizi mai miuntc. Amintim c si muchia dc noid-cst a tuinului n
discu(ic, supianl(at n faza Stcfan ccl Maic, a fost consolidat cu acclcasi blocuii (fig. 216).
Rcicsc c n faza musatin la cctatca Ncam(, a cxistat o poait simpl aicuit n cuitina dc
noid a foitic(ci; nti-o faz post-musatin, poatc chiai sub Stcfan ccl Maic, a apiut o poait
cu un singui pod mobil n tuinul dc noid-cst (fig. 217 b); iai n uimtoaica faz, piccis sub
189
Stcfan ccl Maic, accast poait a fost tiansfoimat nti-un acccs cu dou intiii si dou poduii
,cumpn' (fig. 217 a, c). Poi(i dublc cu poduii iidictoaic cu tici bia(c ciau utilizatc ficcvcnt
n Iuiopa n sccolclc X!\-X\. Piintic cclc mai scmnificativc cxcmplc sc numi poaita Saint-
Dcnis din Paiis (fig. 218), poaita Ciucii din Ncvcis, poaita mnstiiii Saint-1can-au-Bois, toatc
din !ian(a, s.a.
72
.
Mcn(ionm c R. Popa a picsupus cxistcn(a ccloi dou poi(i dc acccs si a poduiiloi ,cum-
pn' la cctatca Ncam(
73
. Dai n vaiianta dc icconstituiic a foitifica(ici, piopus dc R. Popa si
D. Tcodoicscu, nu apaic dcct un singui lcas ncccsai pcntiu opiiica misciii n balans a bia(u-
lui (vczi fig. 72). Lipscstc si nisa pcntiu podul mobil al intiiii sccundaic. Nu snt dcscnatc nici
bia(clc cu lan(uii caic sus(incau tbliilc dc lcmn alc poduiiloi. \ltimclc luciii dc icstauiaic
cfcctuatc la cctatca Ncam( nu dau nici clc cxplica(ii convingtoaic icfciitoaic la accst nod
impoitant n faza Stcfan ccl Maic (vczi fig. 216). Acum lng poaita piincipal apaic o ambia-
zui bizai plasat pc acccasi ax cu lcasul pcntiu bia(ul podului mobil. Tcimina(ia ambia-
zuiii nu (inc cont dc icstuiilc tcimina(ici aicuitc constiuit n pciioada mcdicval. Zgiic
ochiul si lungimca cxagciat a lcasului caic paic a fi n(clcs dc icstauiatoii dicpt o adncitui
vcitical dccoiativ. Nu snt nici func(ionalc, nici cstcticc cclc dou piocmincn(c iotun|itc caic
flanchcaz paitca dc sus a ambiazuii. Lipscsc lcasuiilc n caic intiau bia(clc podului mobil al
poi(ii piincipalc. Si aici nu gsim nisa pcntiu podul mobil al poi(ii sccundaic. Nu cstc cxclus
c mai tiziu, poatc atunci cnd cctatca si-a picidut nscmntatca ca punct dc spii|in militai,
acccsul intiiii a fost din nou modificat. Acum putcau s apai cclc tici oiificii n paitca supc-
iioai a nisci si s dispai pilonul anga|at constiuit din piati alb. !n accast ctap putca fi
utilizat doai un singui pod mobil fi bia(c si s fic nzidit pai(ial intiaica sccundai.
Tuinul dc intiaic al foitului Cct(ii Noi dc lng Roman cia suplimcntat dinspic cxtia mu-
ios dc o amcna|aic dcfcnsiv avansat dc plan apiopiat dc ccl ptiat cu dimcnsiunilc dc 9,O
9,5 m. !n intciioiul ci putca fi ascuns o capcan subtcian. Dinspic cuitc, tuinul cia amplifi-
cat dc dou contiafoituii masivc, mai gioasc dcct pcic(ii. Acccsul n amcna|aica dcfcnsiv
avansat putca fi picvzut cu un pod ,cumpn' cu dou bia(c (vczi fig. 1OO) sau cu un pod
mobil cu sciipctc.
\n pod ,cumpn' a cxistat si la Cctatca Alb (vczi fig. 2O6 c). Accst pod a nlocuit vcchiul
pod mobil iidicat cu a|utoiul lan(uiiloi piinsc dc un sciipctc instalat n paitca supciioai a tui-
nului (vczi fig. 2O6 a). Acclasi sciipctc scivca si pcntiu iidicaica hcisci. !n cazul podului
,cumpn', sciipctclc aflat pc ultimul nivcl al tuinului iidica si lsa numai hcisa.
19O
Paitciul tuinului dc intiaic al citadclci dc la Bcndci aic dinspic cxtia muios o dcschidcic
tciminat n aic subnl(at
74
. Tot aici sc poatc vcdca o adncitui maic nchciat n paitca ci
supciioai piinti-un aic pu(in fint (fig. 22O), icstuii a dou contiafoituii dc piati si o nis
mic, icctangulai, n caic cia instalat odinioai vico plac comcmoiativ. Culoaiul acccsu-
lui c acopciit cu un planscu simplu dc lcmn.
\n alt tip dc poait ispndit n foitifica(iilc Moldovci mcdicvalc cstc oa//a |n cu//|n \n
ascmcnca modcl sc utiliza n nticaga Iuiop n dccuisul sccolcloi X!!!-X\! cstc voiba dc
ccl mai ,cconomicos' tip dc acccs.
\n cxcmplu concludcnt dc poait n cuitin cstc ,poaita dinspic mal' dc la Cctatca Alb
(vczi fig. 145). Dcschidcica ci cstc nchciat n paitca supciioai cu un aic subnl(at, avnd
bol(aii iadiali si o chcic dc aic mai maic, cu diagonalclc intciscctatc icsitc. Sc paic c accast
poait cu aspcct oiicntal a fost cdificat dc constiuctoiii otomani, dcoaiccc o iczolvaic aihi-
tcctuial idcntic aic ,poaita dinspic ap' a cct(ii Bcndci.
Accluiasi tip dc poait i apai(in si o sciic dc o/c/nc alc Cct(ii Albc, cct(ii Hotin, cct(ii
Ncam( s.a. Ilc asiguiau posibilitatca dc a tiimitc iapid si pc ncobscivatc dctasamcntc mici dc lup-
ttoii, caic putcau s-l lovcasc pc inamic din flancuii. !iind piotc|a(i dc tuinuiilc apiopiatc,
accsti ostasi sc ntoiccau napoi n cctatc piin mici potcinc icalizatc n locuii mai pu(in obscivatc.
Poa//a |n//c dou /u/nu/| c o schcm ficcvcnt n cvul mcdiu, mostcnit dc la antichitatc.
Maiclc ci mciit const n diicc(ionaica obligatoiic a ascdiatoiiloi n dcschidcica intiiii sub
un foc nciucisat al apitoiiloi. !oitifica(iilc moldovcncsti nc ofci ctcva vaiiantc alc accs-
tui tip. La Succava si Ncam(, cxist adcviatc ,guii dc lup' ntic bastci undc atacan(ii ciau cx-
pusi lovituiiloi apitoiiloi. O poait ntic dou tuinuii avcm la citadcla dc la Cctatca Alb.
Acclasi tip dc poait gsim la cctatca Chilia, icpiczcntat n dcscnul lui Nasuh Matiakci
75
. Aici
putcm vcdca dou tuinuii piismaticc, dcciosatc n cxtciioi, dispusc apioapc simctiic fa( dc
o poait aicuit. \ltima sc psticaz pn la sfisitul sccolului al X\!!!-lca (vczi piospcctul-
pcispcctiv al cct(ii Chilia din 177O)
76
. Mcn(ionm c dispozitivclc dc flancaic alc accstui tip
dc acccs pot fi dc plan d/c/un||u|a/ (cctatca Chilia), c|/cu|a/ (Cctatca Alb), apiopiat dc ccl
cm|c|/cu|a/ (Cctatca dc Scaun dc la Succava) s.a.
\n alt tip ntlnit n Moldova mcdicval cstc oa//a ,|cana/ Sc paic c o poaita sicanat
cu c||m|a/ca d|/cc(|c| a avut citadcla dc la Oihciul \cchi. Din pcatc, astzi n-au imas dcct
iuinclc accstui dispozitiv dc apiaic. Nu avcm nici o infoima(ic ccit icfciitoaic la caiactciis-
ticilc aihitcctuialc alc poi(iloi aflatc pc latuia dc sud a foitifica(ici.
191
!nccicnd s cptm infoima(ii suplimcntaic icfciitoaic la accast poait am a|uns la
iclcvcul iuincloi ci cxccutat dc aihcologul G.D. Smiinov n 1953
77
(fig. 221). La piima vcdcic
sc paic c mai multc pictic snt gimditc anaihic n zona acccsului.
Ilaboind vaiianta noasti dc icconstituiic a accstci intiii oiiginalc am ob(inut o poait
sicanat (fig. 223). I o ,poait-capcan', undc sc intia fcnd o ntoaiccic sub un unghi dc 9O
O
.
Att coiidoiul ntunccat, ct si accast fingcic a tiascului icctiliniu, ngicunau ptiundcica
invadatoiiloi n intciioi.
O mic taini( scmiciiculai n plan inclus nti-un bastion piismatic sc altuia culoaiului
dc intiaic. Dc aici apitoiii putcau lovi cu o aim pc cci ncpofti(i a|unsi n capcan. Nu cstc
cxclus ca taini(a s fi comunicat cu ccl dc-al doilca nivcl cu a|utoiul unci scii mobilc dc lcmn.
!nccicnd s gsim analogii alc accstci ,poi(i cotitc', am a|uns n spa(iul Oiicntului. Piimul
acccs cu schimbii dc diicc(ic a cxistat la Sunct-az-Zabib n Igiptul antic n milcniul !! a.Chi
78
.
Rcgsim o intiaic dc accst tip n foitifica(ia Bagdadului, constiuit dc califul al-Mansui n sc-
colul al \!!!-lca
79
. !n aihitcctuia bizantin piimul cxcmplu dc ,poait cotit' piopunc tuinul
dc sud al citadclci dc la Ancyia cdificat dc Mihail al !!!-lca n anul 859
8O
. !n !fiicia ntlnim
astfcl dc poi(i dup sccolul al X-lca
81
, iai n altc (ii alc lumii musulmanc pc tot paicuisul sc-
colcloi X!-X!\
82
.
!ntcicsant cstc faptul c au cxistat poi(i cu pn la opt schimbii dc diicc(ic, caic, dc fapt,
nu avcau ncvoic dc mi|loacc dcfcnsivc suplimcntaic: canatuii dc lcmn, giilc ctc., fiind cxcclcnt
piotc|atc dc culoaic cu planuii complicatc.
!n Iuiopa Occidcntal accst tip a fost impoitat n uima ciuciadcloi: ,poi(i cotitc' gsim
n castclul Bcaumaiis din Anglia, la foitifica(ia Caicassonc din !ian(a
83
s.a. Accst tip dc acccs
a|ungc n zona balcanic piin intcimcdiul Bulgaiici. ,Poi(i cotitc' ngicuncaz acccsul dus-
manului n intciioiul oiasului Tinovo
84
. Taia Romncasc nu sc cunosc poi(i sicanatc cu
schimbaica diicc(ici. O ,poait cotit' a cxistat la cctatca Chilia.
Mai cstc un aspcct cc intiig: paitca dinspic cuitc a accstci poi(i dcviaz cu ciica 21
o
dc la
axa pcipcndiculai fa( dc cuitin. Sub apioximativ acclasi unghi c ,iotit' si cldiica dc ci-
mid din intia muios. Am mcn(ionat dc|a c accast amplasaic c datoiat piimci fazc con-
stiuctivc a accstcia mausolcul oiicntat nspic Mccca. Sc impunc concluzia c si poaita sicanat
oiicntat cu paitca ci dinspic cuitc nspic Mccca a fost cdificat n icla(ic diicct cu cldiica
intciioai (fig. 225). Constiuctoiii au iczolvat n mod ingcnios cciin(clc func(ionalc si cstcticc
alc citadclci dc piati. Dcvicica cu ciica 21
o
a ciicula(ici piin poait i cxpunca pc cvcntualii
192
atacan(i tiiului aicasiloi instala(i pc tuinul intcimcdiai al cuitinci dc sud, aflat n imcdiata apio-
picic. Activit(ilc din spa(iul intiamuian al citadclci ciau fciitc dc piiviiilc ccloi dinafai, iai un
atac biusc piin poait n diicc(ia palatului cia cvitat. Dc la distan( sc cica un cfcct //omc |oc||
(nscltoi) sugcind c intiaica s-ai afla ntic dou tuinuii dcciosatc n cxtciioi; constataica
abscn(ci accstcia n locul astcptat putca piovoca o scnza(ic dc dciut
85
. Totodat, piin solu(ia
adoptat, fa(ada piincipal a citadclci cpta un aspcct cchilibiat. !ntcicsant cstc faptul c locul
acccsului, iapoitat la cuitina dc sud, sc gscstc n locul ,scc(iunii dc aui'
86
(vczi fig. 1O5 b).
Am doii s mcn(ionm si o alt vaiiant dc icconstituiic a poi(ii n discu(ic. Astfcl, G.D.
Smiinov n iclcvcul citadclci publicat n 196O piopunc o poait simpl cu doi piloni cxtciioii
87
(fig.
1O5 a). \n dctaliu ascmntoi cu imsi(clc unui pilon apaic si n ciochiul msuitoiii golului
poi(ii icalizat dc I. Smolin n 1968
88
. Dc aici sc vcdc c aihcologii au contiolat numai paitca dc
cst a intiiii. Adcpta acclciasi vaiiantc cstc si T. Ncstciov caic nccaic s nltuic ,picticlc
izlc(c' si ,cclc nclcgatc cu moitai' dc pc iclcvcul lui G.D. Smiinov din 1953
89
(fig. 222 a). Dai a
,dcmonta' si a ,nltuia' pictic dc pc un dcscn al unci ccicctii aihcologicc ncnchciatc csc
foaitc iiscant. Mctodologia ccicctiii aihcologicc impunc ca naintc dc a dcfinitiva ,cui(aica'
unoi ziduii piin climinaica picticloi czutc, s sc fac un dcscn dc contiol. Piin uimaic, nu sc stic
cc pictic ai fi ticbuit climinatc si cum ai fi aitat iclcvcul final cu picticlc inutilc nltuiatc.
T. Ncstciov obsciv ctcva gicscli n iclcvcul lui G.D. Smiinov din 1953 ,ai ticbui:
... (profilul de nord); ar trebui: ... (piofilul dc
sud)
90
, dai, n acclasi timp lc aiat incoicct pc iclcvcu (vczi fig. 222 a). Istc clai c ccicct-
toaica nu ia n considcia(ic paitca dc |os a dcscnului aihcologic. O gicscal cvidcnt n accst
iclcvcu cstc sgcata indiciii noidului si sudului caic dcviaz dc la cca ical cu ciica 21
o
.
!n accstc ciicumstan(c cnd aihclogia piopunc pica pu(inc datc nu putcm cxcludc ambclc
vaiiantc dc icconstituiic. Si numai un cvcntual contiol aihcologic ai putca s dca un ispuns
dcfinitiv n pioblcma tipului dc poait a foitifica(ici dc piati dc la Oihciul \cchi. !n cazul cnd
sc dovcdcstc c pc iclcvcul lui G.D. Smiinov ziduiiloi citadclci i sc altui ,gunoiul aihco-
logic' vaiianta ,poi(ii sicanatc' va dccadc.
La sfisitul sccolului al X\!!!-lca otomanii tiansfoim ,poaita Ovidiopolului' a Cct(ii Albc
nti-o oa// ,|cana/ |/ c||m|a/ca d|/cc(|c| Ii i sc adaug dinspic ,cuitca civil' dou con-
tiafoituii oblicc, lungi dc 12,2 m si 12,O m, caic dclimitcaz o adcviat capcan, lung si ngust.
O picocupaic pcimancnt a constiuctoiiloi mcdicvali cia oiganizaica apiiii ndcpi-
tatc caic mica iaza dc ac(iunc a lupttoiiloi. Aitilciia instalat n apiopicica ziduiiloi dcvc-
193
nca cxticm dc pciiculoas si ascdiatoiii ticbuiau (inu(i ct mai dcpaitc pcntiu a nu-si valoiifi-
ca aimclc dc foc. Sc ccica cicaica unci linii dcfcnsivc avansatc dc undc sc putca cxccuta flan-
caica cficicnt a foitifica(ici. Piintic acccsoiiilc dc apiaic cxtciioai a poi(iloi sc numi |a/-
|acana, /u/nu| atana/ amcna/a/ca dc|cn|t atana/ si :|du|-cu/. Dcschidciilc poi(iloi pio-
tc|atc dc hcisc mctalicc si tblii dc lcmn nu iczistau lovituiiloi balistcloi, iai mai tiziu ghi-
ulclcloi dc tun. Baibacana dcvcnca un mi|loc dcoscbit dc cficacc pcntiu apiaica acccscloi,
piczcntnd un spa(iu nchis, dclimitat dc cuitinc si amplificat cu un tuin, o iondcl sau un bas-
tion. Accast invcn(ic oiicntal s-a ispndit n nticaga Iuiop n uima ciuciadcloi, a|ungnd
n spa(iul iomncsc doai n sccolclc X!\-X\. Gsim mai multc baibacanc n Tiansilvania: la
Sighisoaia, Rsnov, Ghimbav, Aita Maic, Biasov, Sibiu, Alba !ulia, Pic|mci, Clu| s.a. !n Mol-
dova cunoastcm o singui baibacan dc piati, la Cctatca Alb (vczi fig. 144). Ia aic un plan
tiapczoidal si un tuin ciiculai cu diamctiul dc 1O,8 m. !nti-o anumit pciioad cl putca func-
(iona ca fai (amintim ,tuinul faiului' dc la cctatca Chilia). Cclc tici nivcluii alc tuinului ciau
dotatc cu mctciczc. !n baibacana Cct(ii Albc s-au mai pstiat poi(iuni alc diumului dc stia-
|. !ni(ial cuitinclc baibacanci sc tciminau cu un coionamcnt cicnclat, iai mai tiziu toatc mc-
tciczclc au fost ziditc. \n zid mai psticaz dou induii dc oiificii dicptunghiulaic, undc ciau
fixa(i nistc dulapi dc lcmn uimc alc unui vcchi sistcm dc schcliic. Dcschidcica acccsului n
baibacan cia tciminat cu un aic n plin cintiu. Istc clai c n cazul dc fa( avcm o con-
stiuc(ic avansat, capabil dc a oiganiza o iczistcn( indcpcndcnt si ndclungat.
\n alt cxcmplu ilustiativ dc amcna|aic a apiiii cxtciioaic a poi(iloi cstc /u/nu| atana/
dc la cctatca Chilia. Amplasat n fa(a acccsului piincipal, foitifica ticccica pcstc san(ul umplut
cu ap. Avnd foima unci piismc patiulatcic cu baza dicptunghiulai cl sc piczcnta ca un
,minifoit' n fa(a dusmanului, mpicdicndu-l s sc apiopic dc ziduii. Cclc tici nivcluii alc lui
ciau picvzutc cu guii dc tiagcic. Sc vcdc c tuinul avansat cstc n icla(ic diicct cu piotcihis-
ma caic ncon|uia din tici pi(i foitifica(ia dc la Chilia. ,Minifoit' al unui pod poatc fi consid-
ciat si un tuin paialclipipcdic cu dou nivcluii caic piotc|a acccsul piincipal n citadcla intc-
iioai a cct(ii Chilia. \n alt tuin avansat sc gscstc la cctatca Bcndci.
Amcna//| dc|cn|tc atana/c apiau dinspic cxtia muios foitul Cct(ii Noi dc lng Roman
si ansamblul foitificat al Cct(ii Albc.
Z|du|-cu/ sc constiuia n fa(a poi(iloi dc intiaic, foimnd un obstacol adugtoi pcntiu
tiupclc inamicc. Dou ,ziduii-scut' au cxistat la Cctatca Alb: piimul n fa(a poi(ii citadclci si
ccl dc-al doilca n fa(a ,poi(ii dc mi|loc'. Sc paic c un ,zid-scut' a fost iidicat nti-o faz con-
194
stiuctiv ultciioai pcntiu a piotc|a vcchca intiaic musatin n foitul Cct(ii dc Scaun dc la
Succava.
Cct(ilc din Moldova ciau piotc|atc dc ,an(u/| dc a/a/c si odu/| dc accc San(uiilc pot
fi cc| cnd foitifica(ia cstc amplasat pc nl(imc (cctatca Ncam(, cctatca Schcia s.a.) si um-
|u/c cu a dac n apiopicic cxist suisc dc alimcntaic cu ap (Cctatca Alb, cctatca Chilia
s.a.). Pantclc loi pot fi din pmnt (cctatca Ncam( s.a.) sau ndiguitc cu piati (Cctatca Alb,
cctatca Chilia, Cctatca Nou dc lng Roman s.a.). L(imca si adncimca loi difci dc la caz la
caz. Cionicaiul tuic Tuisun-bci sciic dcspic san(ul cct(ii Chilia uimtoaiclc: ,Adncimca
san(ului ci cia dc ncnchipuit, iai apa Duniii fiind scuis n cl, cctatca pica ca o insul'
91
.
Al(i cionicaii tuici Mustafa-Ali si Nasuh Matiakci mcn(ioncaz ,san(ul lat si adnc. pcntiu
apiaica Cct(ii dc Scaun dc la Succava'
92
. Dai ccl mai adnc san( pictiuit si cscaipat pu(in
oblic, un adcviat canal ciclopcan cu adncimca dc ciica 21 m, avca Cctatca Alb. Aici nc vom
aducc amintc dc iclatiilc cltoiului tuic Ivliya Cclcbi: ,\milul dc minc am vizitat n accast
lumc 7O6O dc cct(i, dai nu am vzut un san( att dc adnc si dc giozav ca accsta.'
93
.
Ticccica pcstc san(uii sc facc n dicptul poi(iloi cu a|utoiul poduiiloi fixc, spii|initc pc
piloni dc zid sau lcmn, sau a ccloi mobilc. !n cazul cui(ii cxtciioaic a cct(ii Ncam( un pod fix
aic la capt un on/-|ct| cu contiagicutatc cc sc iidic si sc coboai cu a|utoiul lan(uiiloi si a
sciipctclui. Tionsonul fix spii|init pc piloni dc piati, foaitc nal(i, aic un tiascu cuibliniai,
oblignd pc ascdiatoii s paicuig o distan( dcstul dc maic cu flancul dicpt dcscopciit n fa(a
focului apitoiiloi. Altc dou poduii, dc tip ,cumpn', sc gscau chiai n fa(a foitului. La
Cctatca Alb podul ,cumpn' a nlocuit un pod mobil cu sciipctc. Poduii iidictoaic gsim
la Cctatca dc Scaun dc la Succava si la cctatca Soioca.
Pcntiu ncutializaica ,unghiuiiloi moaitc' cicatc la baza poi(iloi dinspic cxtia muios sc
foloscau |ot|ndou/||c. Piin clc sc contiola intiaica. Dc aici sc aiuncau pictic, sc tuinau lichidc
clocotindc (pcui, ulciuii, ap) si sc tigca cu aicul. Cclc mai multc bovindouii au cxistat la
Cctatca Alb: tici la ,poaita cca maic' (unul dc piati si dou dc lcmn), dou, dc lcmn, pc
tuinul din col(ul dc sud-vcst (fig. 227) si unul, dc piati, pc tuinul aflat n imcdiata vccintatc
a ,poi(ii dc mi|loc'.
Piintic clcmcntclc dc apiaic intcin sc numi |c/c|c si cana/u/||c Hc/c|c din lcmn si
mctal ciau cunoscutc nc din cpoca ioman (ca/a/ac/a, |c/|c|u). Suspcndatc pc lan(uii clc
picccdau canatuiilc, alunccnd pc vcitical n |ghcabuii spccialc amcna|atc n icsituiilc la-
tcialc alc dcschidciiloi (fig. 228). Ilc putcau avca foima unoi giila|c (,n oig' sau ,n ca-
195
iouii'), tciminatc obligatoiiu n paitca infciioai cu ascu(isuii dc fici sau mbicatc n fici.
,Poaita cca maic' a Cct(ii Albc cia nzcstiat cu tici pcicchi dc canatuii si dou hcisc (vczi
fig. 227). Rcstuii dc culisc s-au pstiat la ,poaita Ovidiopolului' si la ,poaita dc mi|loc' a
Cct(ii Albc, la cctatca Soioca, la cctatca Hotin s.a.
!n ccca cc piivcstc cana/u/||c, accstca ciau confcc(ionatc din lcmn aimat cu fici. \ncoii
clc sc acopcicau cu plci dc cupiu, astfcl fiind piotc|atc dc lovituiilc diicctc alc inamicului si
dc inccndii.
Altc clcmcntc dc apiaic intcin a poi(iloi snt u/||c dc //ac/c a|c /a|n|(c|o/ dcstinatc ti-
iului oiizontal, si u/||c dc cu/ |n |an,cc dcstinatc flanciii plon|antc.
Ifcivcsccn(a cicatoaic caiactciizcaz accast cpoc dc maxim piolifciaic a dispozitivc-
loi dcfcnsivc. Poi(ilc dc acccs alc ma|oiit(ii cct(iloi dc piati din Moldova, avnd divcisc foi-
mulc aihitcctuialc, poait ampicnta att a mcstciiloi dc scoal bizantin, ct si a ccloi foima(i
pc santiciclc goticc alc Iuiopci. !n unclc cazuii snt nicgistiatc clcmcntc caiactciisticc aihi-
tcctuiii oiicntalc sau Rcnastciii.
III.2. Construciile interioare
Constiuc(iilc intciioaic alc complcxcloi foitificatc, nziditc sau amplasatc indcpcndcnt, (in
dc oiganizaica noimal a cct(iloi si dc dotaica loi. Aici pot fi cvidcn(iatc uimtoaiclc func(ii:
administiativ;
dc locuiic;
icligioas;
dc sciviciu;
dc dcpozitaic s.a.
!n cclc cc uimcaz voi fi cxaminatc pc ind palatclc foitificatc si locuin(clc dcmnitaiiloi
militaii, lcasuiilc dc cult si dcpcndin(clc cct(iloi din Moldova.
III.2.1. Palatele fortificate i locuinele demnitarilor militari
Piintic obicctivclc intiamuianc cu caiactci picpondcicnt administiativ si dc locuiic vom
dcoscbi a|a/c|c (icscdin(c voicvodalc sau scdii alc dcmnitaiiloi militaii) si |ocu|n(c|c coman-
dan(||o/ cc/(||o/.
196
!unc(ia palatcloi cstc complcx, nsumnd, pc lng administiaic si locuiic cu toatc anc-
xclc obligatoiii, si ncccsit(ilc dc icpiczcntaic, icligioasc, cconomicc ctc. Tiataica loi lc situ-
caz n indul cldiiiloi monumcntalc dcoscbitc, coicspunztoaic naltului statut al poscsoii-
loi. I adcviat c cxist si anumitc limitc n ccca cc piivcstc vocabulaiul loi plastic si picocu-
piilc pcntiu confoit totusi accstc constiuc(ii apai(in unoi ansambluii militaic si piimatul
func(ici n iapoit cu altc considcicntc cstc cvidcnt. Sc icmaic tcndin(a dc individualizaic a
ficciui obicctiv: n Moldova nu gsim dou modclc idcnticc alc accstoi constiuc(ii. Dczvolta-
tc pc dou-tici nivcluii, clc sc caiactciizcaz piinti-o oiganizaic spa(ial dcstul dc modcst,
dcpcndcnt n maic msui dc configuia(ia incintcloi cxtciioaic. !n toatc cazuiilc sc simtc nc-
voia cconomisiiii supiafc(cloi dc constiuc(ic, miiiii capacit(iloi dcfcnsivc alc ziduiiloi piin
,ngiosaica' loi si dotaica cu dcschidcii minimc, asiguiiii lcgtuiiloi optimc ntic difciitc zonc
ctc.
\nicul palat-icscdin( voicvodal inclus n incinta foitifica(ici sc afla la Cctatca dc Scaun
dc la Succava. Accst cdificiu domncsc inti n catcgoiia ,palatcloi foitificatc'. Toatc ncpcii-
lc lui snt nsiiatc dc-a lungul cuitincloi. Pc latuia dc cst, la paitci, sc aflau coipul dc gaid,
ciipta si sala dc mcsc pcntiu slu|itoii. La cta|, sc picsupunc c cia doimitoiul domnitoiului.
Tot aici sc gsca paiaclisul si, piobabil, sptiia mic folosit pcntiu audicn(c. Mai tiziu, n
cxtciioiul latuiii dc cst, a apiut ,monctiia'. Pc latuia dc sud, la paitci, ciau amplasatc baia
si ctcva ncpcii cu func(ic ncpiccizat. !nchisoaica cct(ii sc gsca n tuinul intcimcdiai al
cuitinci dc sud. La cta| sc aflau, piobabil, camciclc dc locuit alc boiciiloi. Pc latuia dc vcst, la
subsol avcm pivni(c, iai la paitci, sc paic c ciau camcic cu dcstina(ic gospodicasc. La cta|
sc cicdc c ciau sala sfatului domncsc, camcia dc aimc si cancclaiia. Aici spa(iul cia scc(ionat
longitudinal piin pilc cu aicadc n aic fint. Dai P.\. Bataiiuc nu cxcludc c accast aiip ai fi
avut doai dou nivcluii, la subsol aflndu-sc pivni(clc, iai la paitci spa(iilc cu func(ic icpiczcn-
tativ si administiativ
95
. !n gcncial, ncpciilc dc la cta| adpostcau familia voicvodului si fa-
miliilc boiciiloi, iai paitciul cia dcstinat slugiloi, gainizoanci pcimancntc si poitaiului dc Su-
ccava. \. \tsianu sus(inc c aiipa dc vcst cstc sigui contcmpoian cu incinta foitului pc-
ictclc palatului c (csut cu cuitina lui dc sud, dai ultimclc ccicctii nticpiinsc dc P.\. Bataiiuc
dovcdcsc c si aiipa dc cst putca fi constiuit odat cu vcchiul nuclcu
96
.
!n aihitcctuia palatului snt piczcntc clcmcntc goticc. Sala sfatului domncsc cia picvzut
cu bol(i n aic fint, pc ncivuii. Aici gsim chci dc bolt dccoiatc cu blazoanc cavalcicsti si
stcma Moldovci. !n hala din aiipa dc vcst a fost dcscopciit un fiagmcnt dc capitcl cu icpiczcn-
197
taica chipului dc maimu(. Istc un ccit impoit occidcntal: insci(ii sculptuialc din fiin(c mon-
stiuoasc si animalc fantasticc dccoicaz adcsca paitca supciioai a intciioaicloi. !n cctatc n-
tlnim dc ascmcnca coloanc si poitaluii sculptatc n stilul gotic tiziu. Ancadiamcntclc dc usi
si fcicstic dccoiatc cu baghctc snt tipicc pcntiu aihitcctuia gotic a Tiansilvanici si Polonici.
Nu cstc cxclus nici influcn(a Tiiloi Balticc (fig. 229).
!iagmcntc dc dctalii gsitc n ,guia dc lup' a cct(ii apai(in unci balustiadc ascmntoaic
cu cca a castclului dc la Huncdoaia
97
(fig. 23O). M.D. Matci si Im.!. Imandi au stabilit c accst
motiv huncdoican a fost picluat din catcdiala din Amicns (!ian(a)
98
. !n palat apai si clcmcntc
icnasccntistc: compozi(ii alcgoiicc, dccoia(ii cu iozctc s.a. Pcntiu mpodobiica intciioiului
snt utilizatc tciacotclc goticc si icnasccntistc, cahlclc, plcilc dc sob cu dccoi figuiativ, gco-
mctiic si vcgctal. \nclc motivc dccoiativc, n spccial cclc cc icpiczint tcma cavalci si doam-
n sau cavalci claic pot fi vzutc si n castclul dc la Huncdoaia si n unclc castclc din \nga-
iia
99
. O cciamic dc factui gotic dc o ciomatic dcoscbit scivca pcntiu pavimcntc.
M. D. Matci si Im.!. Imandi admit piczcn(a unui coip stiin dc aihitcc(i la cdificaica foi-
tifica(ici, considcind ,santiciul Succava ca o scoal pcntiu constiuctoiii moldovcni'
1OO
. !nssi
cctatca c numit dc cciccttoii ,o ncununaic a tutuioi maiiloi icalizii din cpoca lui Stcfan
ccl Maic si Pctiu Musat'
1O1
. !nti-adcvi, ambii voicvozi avcau lcgtuii stinsc cu Tiansilvania,
Polonia, Lituania, \ngaiia, !talia si altc (ii cuiopcnc.
La cicaica imaginii aihitcctuialc a fa(adcloi palatului concui si clcmcntclc piovcnitc din
aiia bizantin: discuiilc sml(uitc dc difciitc culoii cu iozctc, stcmc si balauii, cimizilc sml-
(uitc n albastiu dc pciuzca s.a.
Piatia cioplit cstc piincipalul matciial dc constiuc(ic al palatului. Din ca snt confcc(ion-
atc muchiilc pcic(iloi, coloanclc, lcgtuiilc aiccloi, ncivuiilc bol(iloi, picsclc dc sculptui s.a.
K.A. Romstoifci a dcscopciit n cctatc mai multc scmnc alc cioplitoiiloi n piati, ascmn-
toaic cu cclc din Tiansilvania (Biasov, Bistii(a, Clu|) si Gcimania (\alca Rinului)
1O2
.
!n ccca cc piivcstc amcna|iilc cdilitaic, aici mciit dc mcn(ionat conductclc dc cciamic
pcntiu ap potabil si scocuiilc dc piati pcntiu cvacuaica apcloi pluvialc.
Piintic cclc mai binc pstiatc icscdin(c alc comandan(iloi militaii ai cct(iloi sc numi
palatul foitifica(ici dc la Hotin (fig. 231). Altuiat cuitinci dc vcst si ,tuinului plin' cilindiic al
cct(ii, palatul piczint o constiuc(ic dicptunghiulai n plan cu dou nivcluii. La paitci sc
gscsc tici ncpcii: dou mai mici, dintic caic una boltit si o camci maic pcntiu icccp(ii.
\ltima c divizat n dou compaitimcntc cgalc dc o aicad iczcmat pc stlpi masivi cu bazc
198
si impostc. Lumina ptiundc piin mai multc dcschiztuii. !n sal sc acccdc dinspic noid, iai
dinspic cst cxist o intiaic zidit, ncadiat din cxtciioi nti-un poital gotic, tipic pcntiu aihi-
tcctuia mcdicval a Moldovci. La cta| sc afl o alt sal icpiczcntativ, idcntic cu cca dc la
paitci, numai c sub pcivazuiilc fcicsticloi obscivm mici banchctc dc piati ntlnitc ficcvcnt
n aihitcctuia civil a Polonici n sccolul al X\!!-lca. Astfcl dc banchctc cxist la Cioinaia Ca-
mcni(a, la Lvov. La acclasi nivcl sc gscsc dou ncpcii dc locuit. !n una din clc s-au pstiat
icstuiilc unui scmincu si uimclc unci dcschidcii cc ducca n paitca supciioai nczidit a ,tui-
nului comandantului'.
S-a constatat c palatul piclabului sc cxtindca nspic cst piinti-un bloc-ancx, con(innd
un tuinulc( dc vcghc si un acccs
1O3
(vczi fig. 231 b). Paitciul ancxci cia iczcivat buctiici (ai-
hcologii uciaincni au dcscopciit aici canalc pcntiu scuigcica apci) si dcpcndin(cloi, iai cta|ul,
piobabil, familici piclabului.
Dccoiul aihitcctuial al fa(adcloi iczult din picluciaica unui vocabulai plastic dc sintcz.
Pc dc o paitc, poitaluiilc si cadiclc cc mpodobcsc dcschidciilc usiloi si fcicsticloi, piovin din
aiscnalul gotic (vczi fig. 135). Pc dc alt paitc, oinamcntclc liniaic si paiamcntul ,n tabl dc
sah' alc fa(adci dc sud icalizatc din piati alb si cimid iosic snt n spiiitul tiadi(ici bizan-
tinc (vczi fig. 134).
!n intciioiul palatului avcm acclcasi picocupii pcntiu cxpicsivitatc: n intia muios au fost
dcscopciitc dctalii dc maimui auiit, fiagmcntc dc coloan anga|at, cahlc sml(uitc si tiafo-
iatc s.a.
La cctatca Ncam(, coipuiilc dc cldiii din cuitca intciioai datcaz din timpul lui Stcfan
ccl Maic
1O4
. Pc latuia dc isiit a foitului, la paitci, sc picsupunc c ciau nchisoaica si baia.
La cta|, n acccasi aiip a fost constiuit un paiaclis. Giupul dc ncpcii dinspic sud cupiindc,
piobabil, apaitamcntclc piclabului, supiapusc pc dou pivni(c. Pc latuia dc vcst, n subsol,
sc gscsc bcciuiilc picvzutc cu isufltoii cu cadic dc piati cioplit. Paitciul cstc iczcivat
unci ncpcii spa(ioasc bol(itc ,piobabil sala dc adunaic a gizii, sala aimcloi sau a cavalc-
iiloi'
1O5
. Accast sal putca fi folosit ca sal dc sfat si dc |udccat. Ia cia luminat dinspic
cuitc dc patiu fcicstic si patiu lunctc. Lcgtuia ntic cclc dou nivcluii sc icaliza cu a|utoiul
sciiloi intciioaic dc piati si al galciiiloi cxtciioaic dc lcmn.
Sc icmaic op(iunca pcntiu aihitcctuia gotic: n cctatc au fost dcscopciitc fiagmcntc dc
cadic dc usi si fcicstic, consolc, picsc sculptatc, toatc luciatc n stilul gotic moldovcncsc dc pc
vicmca lui Stcfan ccl Maic. Ca si la Cctatca dc Scaun dc la Succava, aici apai si unclc clcmcn-
199
tc dc factui bizantin: plci si discuii dc cciamic sml(uit dccoiatc cu animalc fantasticc,
stcma Moldovci sau dcscnc gcomctiicc
1O6
.
Astzi nu putcm icstabili cu piccizic nf(isaica palatului comandan(iloi militaii al Cct(ii
Albc, aflat odinioai n citadcla ci. Cicdcm c cl a avut o aihitcctui intcicsant. Aflm dcspic
un ,sciai ciicsc' dc o iai fiumusc(c dc la Ivliya Cclcbi
1O7
si dcspic ,o csu( nu pica maic
cu tici fcicstic n aic fint' dc la A.!. Zasciuk
1O8
. Pc la |umtatca sccolului al X\-lca, cnd Cc-
tatca Alb a dcvcnit capitala Tiii dc 1os, palatul piclabiloi a fost tiansfoimat tcmpoiai n
icscdin(a domnitoiului Stcfan al !!-lca. Amintim c paitciul lui, situat pai(ial pc nistc pivni(c,
cia alctuit din ctcva camcic alc gizii, un aiscnal si o ncpcic cu dcpcndin( caic putca ad-
posti pc piclabii cct(ii. La cta|, undc sc a|ungca din cuitca citadclci cu a|utoiul unci scii dc
lcmn, sc aflau patiu ncpcii nzcstiatc cu ambiazuii, una avnd o latiin n consol. Aici sc
gsca paiaclisul citadclci cu o mic dcpcndin( altuiat lui dinspic sud. O scai dc piati du-
cca n ncpcica nvccinat dinspic noid cu lcasul dc cult. \ltimul nivcl includca patiu nc-
pcii, dintic caic dou dotatc cu fcicstic dc tiagcic si nisc, iai dou avnd mctciczc foaitc n-
gustc dinspic intia muios. !nvcstiga(iilc aihcologicc pcimit a sus(inc c pcictclc dc noid al pa-
iaclisului a fost constiuit mai tiziu dcct citadcla si c pcictclc dc vcst al palatului a fost iidi-
cat simultan cu cuitina dc noid a cct(uici. !n intciioi, pcic(ii ciau tcncui(i si da(i cu vai, iai
naosul paiaclisului cia pictat cu ficscc.
Rcscdin(a comandan(iloi militaii sc supiapunc unoi constiuc(ii anticc, dczvclitc pai(ial dc
Gi. Avakian
1O9
si !. Cndca
11O
. Dup 1484 otomanii nticpiind n palat o sciic dc icfaccii. Astfcl,
n col(ul lui dc sud-cst apaic o scai cxtciioai dc piati, iczcmat pc doi piloni masivi. Sc pic-
supun si altc intcivcn(ii constiuctivc. Confoim datcloi lui A.A. Siicacv fa(adclc palatului ciau
nfiumusc(atc cu cimizi tiafoiatc, lsatc apaicntc
111
. Palatul cia picvzut cu sobc si conductc
dc cciamic pcntiu ap si nclziic.
O icscdin( a comandan(iloi militaii a cxistat n intciioiul cct(ii Chilia. Cltoiul tuic
Ivliya Cclcbi mcn(ioncaz mai multc cldiii din citadcl: ,casc pcntiu chchaia, pcntiu dizdai
si pcntiu imam, hambaic dc giu, dcpozitc dc muni(ii si ctcva ncpcii pcntiu solda(i'
112
. !n
piospcctul-pcispcctiv al cct(ii Chilia din 177O snt icpiczcntatc aiscnalul, dcpozitul si o
cldiic cu func(ic ncpiccizat alipit zidului dc vcst al citadclci.
La nccputul sccolului al X\!!!-lca, odat cu icfaccica capital a foitifica(ici dc la Bcndci,
a fost iccldit si palatul comandantului militai. ,Casa pasci' cstc mcn(ionat la sfisitul scc-
olului al X\!!!-lca nccputul sccolului al X!X-lca dc sciiitoiul ius P. Sumaiokov
113
si dc con-
2OO
tclc dc Langcion, aflat n slu|ba (aiului
114
. !n 1816, func(ionaiul ius P.P. Sviniin facc uimtoaica
conscmnaic: ,sub tuici n intciioiul cct(ii ciau multc constiuc(ii, att casc ct si dughcnc, si-
tuatc pc uli(c ngustc, dai la plccaica loi apioapc toatc constiuc(iilc snt iuinatc, dc ascmcnca
cstc iuinat si minunatul palat al pasci'
115
. Confoim datcloi lui A.!. Zasciuk ,casa pasci' a fost
icpaiat n 18O8 cu spii|inul comandamcntului militai ius
116
.
!n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici am dcscopciit iclcvcclc accstui palat, cxccutatc dc
militaiii iusi dup icpaia(ia din 18O7 (fig. 232)
117
. Pc foaic snt icpiczcntatc dc ascmcnca planul
si fa(ada casci icnicciiloi coipul dc clit al aimatci otomanc. !ncpciilc dc locuit si dcpcn-
din(clc palatului pasci snt giupatc n |uiul a dou cui(i intciioaic, una avnd foima icctangu-
lai n plan, iai ccalalt tiapczoidal. Supiafa(a piimci cui(i cstc dc apioapc dou oii mai
maic dcct a cclcilaltc. Cuitca dc sud aic o colonad intciioai pc toatc patiu latuii, iai cca
dc noid c dclimitat din dou pi(i dc coloanc, iai din dou dc ziduii. Cui(ilc dispun dc galciii,
dc undc sc poatc ptiundc n difciitc ncpcii.
Planul nticgului complcx sc apiopic dc un tiapcz, divizat tiansvcisal dc un giup dc spa(ii
auxiliaic. Piintic ncpciilc mai maii sc disting dou, dcciosatc n cxtciioiul latuiii dc cst. Ti-
nnd scama dc amplasamcntul loi si dc dimcnsiunilc loi impuntoaic putcm picsupunc c aici
sc gscau sli cu dcstina(ic icpiczcntativ. Palatul dispunc dc dou nivcluii locuibilc. Latuia
dc noid si cca dc vcst a cldiiii au ziduii mai gioasc. \n bovindou sc gscstc pc latuia dc cst.
Piczint intcics si o ncpcic ptiat oaib, cu pcic(ii masivi, plasat n col(ul dc noid-cst al
complcxului. Paic a fi o ascunztoaic, o ultim icdut a comandantului militai n cazul unoi
piimc|dii. Toatc accstca nc pcimit s picsupuncm c anumc aici, n apiopicic, ai ticbui s sc
aflc camciclc dc locuit alc pasci. !ncpciilc mai mici, cu sobc, dispusc pciimctial n |uiul ccloi
dou cui(i intciioaic snt iczcivatc gainizoanci si slugiloi dcmnitaiului. Cclc dou acccsc piin-
cipalc sc gscsc pc latuia dc vcst a palatului.
!a(ada cldiiii cstc dcstul dc modcst: pcic(ii dc piati snt pcifoia(i dc mai multc fcicstic
la piimul nivcl locuibil si dc ctcva fcicstic la ccl dc-al doilca nivcl. \nclc dcciosuii snt sus(i-
nutc dc coloanc cu capitcluii, iai bovindoul sc spii|in pc consolc. Palatul pasci a fost pioba-
bil constiuit odat cu cctatca bastionat dc aihitcc(ii otomani.
!n ccca cc piivcstc cldiica intciioai dc cimid din citadcla Oihciului \cchi, accasta fui-
nizcaz cxpciicn(c picluatc diicct din Rsiit (vczi compaitimcntul !!.2.1 al piczcntci luciii).
Sc paic c n pciioada moldovcncasc ca s-a cxtins nspic noid pn la incinta citadclci fiind su-
pus unoi icfaccii si icpaia(ii. \n timp oaiccaic ca a scivit ca palat pcntiu piclabii dc Oihci.
2O1
Mai snt dc mcn(ionat si altc scdii alc comandan(iloi militaii, mult mai modcstc, caic nu
pot fi inclusc n catcgoiia palat: cclc dc la Soioca (amcna|atc sub poloni), dc la Tataibunai
(amcna|atc sub otomani), dc la Palanca (amcna|atc sub otomani) s.a.
Asadai, complcxclc iczidcn(ialc alc foitifica(iiloi din Moldova icpiczint, n ma|oiitatca
loi, obicctivc dcstul dc oiiginalc, alc cioi clcmcntc dccoiativc apai(in vocabulaiului plastic al
aihitcctuiii goticc, bizantinc, icnasccntistc, oiicntalc si otomanc.
III.2.2. Lcaurile de cult
Cct(ilc dc piati din Moldova snt dc ncconccput fi spa(ii pcntiu oficicica cultului. Sc
dctascaz dou giupuii dc cdificii icligioasc: n pciioada moldovcncasc a/ac||c|c o//odo\c,
iai n cca otoman moc|c||c. Ca si foitifica(iilc, clc bcncficiaz dc conccntiaica cfoituiiloi
constiuctivc si matciialc alc socict(ii mcdicvalc caic invoc pcimancnt piotcc(ia divin.
Modalit(ilc loi dc solu(ionaic iczult din n(clcgcica difciit a cdificiului dc cult. Pcntiu
cicstini piczcn(a lui cstc absolut ncccsai, dai nu si pcntiu musulmani.
Edificii religioase cretine
Ma|oiitatca foitifica(iiloi dc piati, constiuitc cu spii|inul domncsc n scopul apiiii (iii
dc dusmanii din afai, ciau nzcstiatc cu lcasuii dc cult cicstinc:
- |n:|d|/c (piimul paiaclis dc la Cctatca Alb, paiaclisclc dc la Cctatca dc Scaun dc la
Succava, cctatca Ncam(, cctatca Hotin si Cctatca Soioca);
- |aa/c |ndccndcn/ (ccl dc-al doilca paiaclis dc la Cctatca Alb si paiaclisul dc la cctatca
Chilia).
Ixist o difcicn( nct ntic o bisciic obisnuit si un paiaclis nzidit nti-un ansamblu foi-
tificat. Aici sc impunc icvizuiica iapoituiiloi tiadi(ionalc dintic ,utilitas' si ,simbol', dcoaic-
cc piimcaz solu(ii aihitcctonicc adaptatc cciin(cloi dc apiaic. Spa(iul iitual, mcnit s ad-
postcasc n timpul slu|bcloi pc apitoiii cct(ii, cstc lcgat n mod fiicsc dc stiuctuia intciioa-
i a obicctivului ntiit. Dai si n accstc condi(ii scvcic, cnd paiamctiii si constiuctivi si cstc-
tici snt suboidona(i ncccsit(iloi dc apiaic, nicgistim imagini dc maic adcviatc ,sclipiii
aihitcctuialc' iodul micstiici unoi mcstcii mcdicvali talcnta(i.
Paiaclisclc nziditc, adosatc unoi ziduii cxtciioaic alc foituiiloi, sc caiactciizcaz piin di-
mcnsiuni modcstc alc planului dicpt, mononavat, dczvoltat n scns longitudinal. Modul spcci-
2O2
fic dc dcsfsuiaic a iitualului n accstc cdificii a condus la apaii(ia a dou compaitimcntc din
cclc tici obisnuitc adaptatc cultului gicco-oiicntal: cxist doai altaiul si naosul, iai pionaosul
iczcivat ncofi(iloi, fcmciloi si tainci botczului lipscstc. Altaiclc paiacliscloi n discu(ic bcnc-
ficiaz dc planuii scmiciiculaic, sau icctangulaic avnd n unclc cazuii ancxc simctiicc pios-
comidii si diaconicoanc.
!n ccca cc piivcstc acopciiica spa(iiloi, sc icmaic op(iunca constiuctoiiloi pcntiu sistcmc
dc bol(i n lcagn cu tiascu scmiciiculai. !n acclasi timp, toatc paiaclisclc nziditc sc gscsc la
ccl dc-al doilca nivcl al cldiiiloi intciioaic (dcci mai dcpaitc dc atacan(i), comunicnd cu pai-
tciul cu a|utoiul unoi scii dc piati sau dc lcmn. Dcschidciilc snt minimc, dcstinatc doai nc-
voiloi dc ciicula(ic si apiaic.
Bisciicilc cct(iloi moldovcncsti plasatc indcpcndcnt sc ascamn cu bisciicilc obisnuitc
alc ascziiloi.
Cetatea de Scaun de la Suceava
Paiaclisul accstci cct(i impoitantc constiuit sub Pctiu ! Musat odat cu aiipa dc cst a foi-
tului, sc psticaz astzi n staic dc scmiiuin (fig. 233). Il giupcaz spa(iilc ncccsaic cultu-
lui: naosul dicptunghiulai alungit oiicntat n diicc(ia cst-vcst si altaiul scmiciiculai cu ancxclc
icspcctivc, pioscomida si diaconicul. !n paiaclis sc ptiundca dc la paitci piin camcia sti|iloi,
cu a|utoiul unci scii spiialicc. Altaiul cia luminat dc o fcicstiuic ngust aicuit. !ntciioiul
paiaclisului avca un aspcct solcmn, dcmn dc lcasul dc cult al cclci mai nscmnatc cct(i dom-
ncsti din (ai: aihcologii au gsit icstuii dc ficscc caic mpodobcau altdat pcic(ii naosului
si buc(i dc pictic cioplitc cu muluii, apai(innd piobabil unoi impostc, ncivuii dc bol(i, coi-
nisc ctc. !mpicsioncaz piofiluiilc loi fiumoasc n foim dc tiilob, cunun s.a., caiactciisticc
goticului moldovcncsc. Anumitc icfaccii au avut loc n paiaclisul cct(ii pc timpul lui Alcxan-
diu Lpusncanu si \asilc Lupu.
Pc la |umtatca sccolului al X!X-lca accst cdificiu dc cult sc afla nc nti-o staic dcstul dc
bun, avnd si bolt si pictui muial, iai la nccputul sccolului al XX-lca l gsim dc|a nti-o
staic dcploiabil.
Cetatea Neam
Lcasul dc cult al accstci cct(i apai(inc fazci constiuctivc din vicmca lui Stcfan ccl Maic
(fig. 234). Situat la cta|, cl nsciic un plan apiopiat dc ccl icctangulai, cu dou nisc simctiicc
2O3
n pcic(ii latciali. Paitca altaiului cstc ,mbicat' cu o nou zidiic sub \asilc Lupu, caic a
ntcmciat aici n sccolul al X\!!-lca o mnstiic. Anumc atunci ai ticbui s sc modificc planul
icctangulai al altaiului n scmiciiculai. Mnstiica, puitnd hiamul Sf. Nicolac, a sufciit din
cauza inccndiului n sccolul al X\!!!-lca. !n paiaclis sc acccdca din cuitc pc o scai altuiat
pcictclui. Din cxtciioi, dinspic cst, zidul cstc amplificat dc un contiafoit putcinic.
Cetatea Alb
Paiaclisul citadclci dc la Cctatca Alb a fost constiuit piobabil dc domnitoiii moldovcni,
odat cu citadcla (fig. 235). Dcscopciiiilc aihcologicc au contiibuit la piccizaica dimcnsiuni-
loi accstuia: 8,5 4,5 m. Au fost gsitc ciuciuli(c, capctc dc sgc(i si oalc dc iczonan( caic,
fiind inclusc n miczul zidiici, mbunt(cau acustica paiaclisului. Apiaica altaiului, tcimi-
nat cu o scmicalot sfciic n paitca lui supciioai, cia asiguiat dc o ambiazui aflat n mi|-
locul pcictclui dc cst. Dou nisc sacic pioscomidia si diaconiconul l flanchcaz dinspic
noid si sud confoim canoancloi bizantinc. !n litciatuia dc spccialitatc gsim ctcva studii
spccialc dcdicatc accstui paiaclis. Piintic clc sc numi si cclc datoiatc lui Gi. Avakian
118
si lui
!. Cndca
119
. Gi. Avachian facc o dcsciicic sumai a paiaclisului. !. Cndca punc acccnt pc
unclc paiticulaiit(i alc accstui lcas dc cult. Cciccttoiul obsciv c cclc dou nisc piosco-
midia si diaconiconul snt intcgiatc ,nti-un fcl dc aic dublou' icalizat, spic dcoscbiic dc ics-
tul zidiici, din pictic mai maii, sclcctatc cu mai mult gii|
12O
. Istc adcviat c accst aic icsc
n cvidcn( doai piin gii|a cu caic i-au fost alcsc picticlc. !n paitca infciioai aicul sc ,spii-
|in' pc dou piofiluii-consolc, situatc dcasupia niscloi-ancxc. !oima consolcloi c modcst:
o tcsitui oblic caic uncstc o abac cu paiamcntul zidului. !. Cndca a|ungc la uimtoaica
concluzic: ,Consolclc indic clai intcn(ia constiuctoiului dc a icaliza un aic tiiumfal. Astfcl,
nu poatc cxista nici un dubiu asupia dcstina(ici si func(iunii ci ca altai al paiaclisului, caic,
cvcntual, sc putca iczuma numai la accast absid. Aicul usoi fint al accstci absidc paic s
contiazic o cvcntual oiiginc bizantin, pc caic n-o putcm totusi cxcludc cu totul n actualul
stadiu al ccicctiiloi'
121
. Gi. Avakian cstc dc picic c accst lcas dc cult a fost dcsfiin(at dup
cdcica cct(ii n minilc tuiciloi, accstia cdificnd o moschcc n cuitca civil a cct(ii
122
.
Sntcm dc acoid cu picica lui !. Cndca c paiaclisul a fost constiuit odat cu citadcla dc
cicstini, cu toatc c si pn acum cia dcstul dc clai c cclc dou nisc pioscomidia si diacon-
iconul piccum si altaiul oiicntat nspic cst nu pot fi atiibuitc otomaniloi. Am doii s atiagcm
atcn(ia asupia unoi impiccizii din luciaica lui !. Cndca. !n piimul ind, aicul altaiului cstc
2O4
numit dc cciccttoi ,un fcl dc aic dublou'
123
, cu toatc c cl sc gscstc pc acccasi supiafa( cu
icstul zidiici scmicalotci. Aicul nu picia o paitc din mpingciilc bol(ii altaiului, cu att mai
mult intiadosul lui nu sc dublcaz (dc aici piovinc dcnumiica dc ,aic dublou'). Cicdcm c n
cazul dc fa( ai fi mai potiivit foimulaica ,aicul cvidcn(iat pc supiafa(a bol(ii'. !n al doilca
ind, figuia cc icpiczint altaiul citadclci, ancxat luciiii lui !. Cndca, nu coicspundc icali-
t(ii (fig. 236). Aici snt dcscnatc gicsit cclc dou nisc sacic fa( dc piofiluiilc-consolc. Accst
fapt poatc fi usoi dovcdit, compaind figuia n discu(ic cu fotogiafiilc niscloi, ancxatc acclciasi
luciii. Sub piofiluii snt dcscnatc dou piloanc incxistcntc.
Planuiilc topogiaficc vcchi pcimit icconstituiica ncpciiloi intciioaic alc citadclci.
Paiaclisul dicptunghiulai, cu o absid scmiciiculai adncit n zid, comunic cu paitciul piin
intcimcdiul unci scii dc piati. 1os, la piimul nivcl, sc gsca aiscnalul, o ncpcic maic cc pu-
tca adposti piclabii si o alt ncpcic, mult mai mic, avnd o sob cu caloiifci. !n ccntiul
sobci sc afla o pil zidit din cimizi platc ptiatc, iai pcic(ii ci au avut canalc piin caic cii-
cula aciul cald. Astzi doai absida altaiului din cuitina dc cst a citadclci amintcstc dc cxistcn(a
accstui lcas dc cult cicstin.
\n alt paiaclis al Cct(ii Albc sc afla n cuitca ci dc sud (fig. 237). Dai, spic dcoscbiic dc
ccl picccdcnt, nzidit n citadcl, accst cdificiu icligios cia plasat indcpcndcnt. Planului dicp-
tunghiulai, cu dimcnsiunilc dc 13,O 9,O m, i sc iacoidcaz dinspic isiit o absid scmicii-
culai, oiicntat nspic cst, dai cu o dcvicic dc ciica 2O. B. Rbacov sus(inc c cdificiilc dc cult
cu o ascmcnca oiicntaic capt n spa(iul slav hiamul ,!nvicica Domnului'
124
. Dai n cazul dc
fa( nu cxist dovczi ccitc dc apaitcncn( a localit(ii nici la Rusia Kicvcan, nici la cnczatul
halician. Paiaclisul aic dou dcciosuii dicptunghiulaic pioscomidia si diaconiconul. !unda-
(iilc snt clditc din piati dc calcai. Pcic(ii bisciicu(ci ciau picta(i cu ficscc. Aihcologii au mai
gsit aici icstuii dc oalc dc iczonan(, buc(i dc sticlc dc fcicasti si imsi(c alc acopciisului
dc plumb. Spccialistii uciaincni nclin s datczc accst obicctiv icligios n sccolul al X!!!-lca,
considcind c cca mai apiopiat analogic cstc bisciica Sf. !lic din Ccinigov (sccolul al X!!-
lca)
125
. S. Ciocanu datcaz paiaclisul n sccolclc X!!!-X!\, iai \. Ghimpu nu cxcludc faptul c
cl a fost nl(at atunci cnd tciitoiiilc sudicc alc intcifluviului Piut-Nistiu apai(incau Basaiabi-
loi
126
. Lcasuii dc cult cu absidc scmiciiculaic si nisc-dcciosuii sc ntlncsc la sud dc Dunic n
pciioada icvcniiii stpniiii bizantinc si n timpul cclui dc-al doilca (aiat bulgai: bisciica Sf.
Nicolac din Sapaicva-Bania (sccolclc X!-X!!), bisciica Sf. Todoi din Boboscvo (sccolul al
X!!-lca)
127
s.a. \nii cciccttoii snt dc picic c localitatca Cctatca Alb a putut s apai(in
2O5
un timp bulgaiiloi (naintca domina(ici Hoaidci dc Aui), dai accst fapt nu cstc dovcdit. O
absid scmiciiculai n plan cu nisc-dcciosuii aic bisciica din cctatca mcdicval dc la Tuinu
Scvciin (Taia Romncasc, sccolul al X!!!-lca)
128
. Paiaclisul din ,cuitca civil' a Cct(ii Albc
si-a ncctat cxistcn(a dup 1484, cnd Cctatca Alb a fost cucciit dc otomani.
Cetatea Hotin
Asczat la cta| pcstc nistc pivni(c boltitc, paiaclisul cct(ii Hotin sc compunc dinti-o nav
dicptunghiulai si o absid scmiciiculai (fig. 238). Mai mul(i cciccttoii snt dc picic c accst
obicctiv s-ai fi constiuit n timpul domnici lui Stcfan ccl Maic, fiind icfcut mai tiziu dc Pctiu
Raics. Amintim c tuicii au numit accst lcas dc cult ,Stcfania'
129
. Rc(in n mod dcoscbit atcn-
(ia doi ,sni' latciali (o icminisccn( a lobiloi athoni(i pcntiu coi), adnci(i simctiic n pcic(ii
naosului. Stiuctuia bol(ii scmicilindiicc cstc foimat din tici aicc dublouii n intiados. !n fa(a
altaiului sc gscsc aicclc cta|atc. !cicsticlc dc pc pcictclc dc noid al paiaclisului au n cxtcii-
oi chcnaic goticc cu baghctc.
Poitalul dc la intiaic, o adcviat bi|utciic n piati, con(inc mai multc muluii cc dcsciiu
n paitca loi supciioai un aic pu(in fint (fig. 239). O paitc din clc sc spii|in pc nistc
colonctc mici, oinamcntatc, ascmntoaic cu cclc dc la pionaosul bisciicii mnstiiii Pio-
bota. Muluiilc situatc mai apioapc dc dcschidcica intiiii nu au socluii cu dccoi. Sc paic c
aici au cxistat dou fazc constiuctivc, una datoiat lui Stcfan ccl Maic, iai ccalalt lui Pctiu
Raics. La ambclc fazc snt cvidcntc motivclc goticului moldovcncsc tiziu. !n intciioiul
paiaclisului au fost dcpistatc dou stiatuii dc pictui supiapusc: piimul (n faza Stcfan ccl
Maic) imita cimizi apaicntc, iai ccl dc-al doilca (n faza Pctiu Raics) avca ficscc cu sccnc
biblicc si oinamcntc gcomctiicc dc tipul ccloi dc la \oionc( si Piobota
13O
. Astzi accast pic-
tui nu mai cxist.
Sc paic c din timpul lui Pctiu Raics datcaz si piidvoiul dcschis al paiaclisului, dc plan
icctangulai cu pcic(ii pcifoia(i spii|ini(i n col(uiilc loi cxtciioaic dc dou contiafoituii
asczatc piczis la 45. Dccoiul lui sc iczum la clcmcntc goticc (ancadiamcntc dc fcicstic, iam-
pla|c s.a.). Confoim piciii lui Gh. Bals, la icnovaica accstui piidvoi au putut paiticipa si
mcstcii invita(i din Aimcnia si Gcoigia
131
.
Paiaclisul cct(ii Hotin poatc fi considciat ca unul dintic cclc mai cvoluatc modclc aihi-
tcctonicc alc lcasuiiloi dc cult inclusc n componcn(a cct(iloi voicvodalc moldovcncsti.
2O6
Cetatea Soroca
Paiaclisul cct(ii dc piati dc la Soioca piczint unclc paiticulaiit(i dc constiuc(ic, ncn-
tlnitc la altc obicctivc foitificatc din Moldova (fig. 24O).
Asczat la cta|, dcasupia culoaiului boltit al tuinului dc acccs, cl comunica cu intciioiul
cct(ii piin intcimcdiul unci tciasc dc lcmn. \ltima sc gsca la o cot pu(in mai nalt dcct
podcaua galciici ciiculaic intciioaic. !n planul paiaclisului sc distingc un naos (4,75 5,2O m)
si un altai (3,7O 3,7O m), ambclc icctangulaic. Dcstul dc pioblcmatic cstc dcsciicica sis-
tcmului oiiginai dc acopciiic. !n tcza dc doctoiat a lui \.A. \oi(chovski, dcdicat cct(ii So-
ioca, snt mcn(ionatc sticpilc n zidiic ,caic aiat cxistcn(a bol(iloi dc la pcictc pn la
pcictc'
132
. G.!. Ccbotaicnco cstc convins c naosul a fost acopciit cu o bolt scmicilindiic, iai
pionaosul cu o alt bolt scmicilindiic, pcipcndiculai pc piima
133
. !n schimb, T. Ncstciov
sciic dcspic ,capcla cct(ii, acopciit n intciioi cu o calot sfciic pc pandantivi si aicc n con-
sol, sistcm dc boltiic spccific constiuc(iiloi icligioasc moldovcncsti'
134
. !nti-adcvi, att
iclcvcul cxccutat dc \.A. \oi(chovski n 1965, ct si cclc dou fotogiafii publicatc icccnt dc T.
Ncstciov, una din anii 3O ai sccolului al XX-lca, iai ccalalt din 1945, atcst n naos uimc dc
la sistcmul dc boltiic
135
. !n acclasi timp, un iclcvcu icalizat dc militaiii iusi la sfisitul sccolu-
lui al X\!!!-lca, pstiat n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, nf(iscaz paiaclisul
cct(ii fi boltiic sfciic, cu un tavan simplu dc lcmn
136
(fig. 241). \n alt tavan dc lcmn, apiut
mai tiziu, divizcaz obicctivul dc cult pc vcitical, piobabil din ia(iunca dc a avca n cctatc
mai multc ncpcii auxiliaic. Totusi nu cstc cxclus c la accast dat bol(ilc ini(ialc ciau dc
acum dimatc. Nu sunt cxclusc, dc ascmcnca, anumitc impiccizii icpiczcntativc. Rclc-
vcclc msuitoiiloi cct(ii cfcctuatc n 1948 nf(iscaz doai pcic(ii paiaclisului (vczi fig.
121). Dc accca, astzi cstc gicu dc stabilit cinc dintic cciccttoiii mcn(iona(i antciioi aic
dicptatc, cu toatc c mai vciosimil nc paic vaiianta piopus dc T. Ncstciov.
!n naos lumina ptiundc piin dcschidcica poi(ii dc intiaic, iai n altai piin dou guii dc
tiagcic ciiculaic aflatc n pcic(ii latciali si o ambiazui icctangulai cc stipungc pcictclc dc
cst. Cclc dou nisc sacic pioscomidia si diaconiconul nu sc gscsc n altai, ca dc obicci, ci
n naos. Piobabil c n caz dc atac altaiul cia ,cvacuat' si dcvcnca loc dc tiagcic, iai dup tci-
minaica ac(iuniloi militaic cl cia ,icsfin(it'.
Cu toatc c paiaclisul cct(ii Soioca cia dcstinat doai gainizoanci domncsti, mcstciii-con-
stiuctoii au gsit dc cuviin( s utilizczc dctalii sculptatc n piati, confciind o not solcmn
intiiii. Ia cstc individualizat dinspic cuitc piinti-un fiumos poital gotic, tciminat n aic
2O7
fint. Poitalul cstc mpodobit cu siiuii dc baghctc paialclc n ictiagcic caic sc nciuciscaz n
paitca supciioai (vczi fig. 122). T. Ncstciov cstc convins c baghctclc sc spii|incau pc un
soclu simplu fi dccoi
137
. Ascmcnca solu(ii dccoiativc snt ficcvcntc n Moldova la sfisitul sc-
colului al X\-lca. !n schimb, \.A. \oi(chovski cicdc c n paitca infciioai baghctclc avcau
colonctc oinamcntatc cu cicsttuii n foim dc spiialc si zigzaguii
138
(fig. 242). Ascmcnca so-
lu(ii dccoiativc snt cunoscutc n Moldova nccpnd cu sccolul al X\!-lca. Din pcatc, matciia-
lclc giaficc si fotogiaficc cxccutatc naintc dc icfaccica poitalului nu clucidcaz situa(ia.
Dcci, nu putcm spunc cu piccizic cinc dintic accsti doi cciccttoii aic dicptatc. Dai cvidcnt
cstc faptul c T. Ncstciov caut dovczi n spii|inul datiii paiaclisului si a cct(ii n timpul lui
Stcfan ccl Maic, pc cnd \.A. \oi(chovski vica s aigumcntczc atiibuiica paiaclisului si a cc-
t(ii cpocii lui Pctiu Raics. S nc amintim c acclasi giafit din cctatc (n vaiianta noas-
ti cuvntul iomncsc ,zi') T. Ncstciov l considci , adic anul 7O3O (1522 p.Chi.) (vczi
fig. 184), iai \.A. \oi(chovski , adic anul 7O8O (1572 p.Chi.)
139
. Mcn(ionm c ambclc
iczolvii dccoiativc alc poitalului piopusc dc cciccttoii apai(in goticului moldovcncsc
tiziu.
Nc paic intcicsant ipotcza lui G.!. Ccbotaicnco dcspic hiamul paiaclisului Sf. Ghcoi-
ghc
14O
. Cciccttoiul facc tiimitcic la cunoscuta sciisoaic a lui Pctiu Raics adicsat n Bistii(a
cu iugmintca dc a-l a|uta la foitificaica cct(ii. Sc stic c sciisoaica a fost ntocmit la 23
apiilic 1543 n ziua Sf. Ghcoighc (,Divi Gcoigii Militus ct Maitiiis')
141
.
Sub polonczi, n 1692-1699, cctatca a fost supus unoi icfaccii. \cchiul paiaclis moldovc-
ncsc scivca acum dicpt locuin(. G.!. Ccbotaicnco sus(inc c atunci a apiut un nou spa(iu
pcntiu oficicica cultului capcla catolic (astzi incxistcnt), adosat dinspic intia muios n
paitca dc vcst a foitifica(ici
142
. Ia sc gsca la ccl dc-al doilca nivcl si avca un amvon dc piati.
Dai T. Ncstciov aic o alt picic: ,Afiima(ia c acolo a fost amcna|at dc polonczi capcla
iomano-catolic a cct(ii sciilc piovcnind dc la un amvon nu poatc fi sus(inut, dcoaiccc
ligimca sciii fiind dc 1,3 m, indic o utilizaic intcns si pcntiu obicctivc cu gabaiitc maii si
nu cstc caiactciistic pcntiu amvon'
143
.
Astzi nf(isaica paiaclisului moldovcncsc dc la cctatca Soioca nu coincidc cu vaiianta
oiiginai. Poitalul gotic a fost tiansfoimat n fcicasti, iai n pcictclc dc noid a apiut un
gol pcntiu intiaic. A dispiut tciasa dc lcmn din fa(a paiaclisului. A fost modificat si sis-
tcmul dc acopciiic. Toatc accstc intcivcn(ii au diminuat valoaica aihitcctuial a lcasului dc
cult.
2O8
Cetatea Chilia
Ticbuic s mcn(ionm si bisciica cct(ii Chilia, cu toatc c nu cxist stiii dcspic aspcctul ci
cxtciioi. Cionicaiul tuic Sa`adcddin Mchmcd facc uimtoaica conscmnaic dup cvcnimcn-
tclc dc la 1484: ,Sahul ccl putcinic (Bayczid al !!-lca n.a.) a ispivit cucciiica cct(ii, fcnd
slu|ba dc vincii n bisciica accstcia'
144
. Istc foaitc piobabil c accst lcas dc cult a fost dcmo-
lat, iai pc iuinclc lui a fost nl(at moschcca piincipal a foitic(ci, dcnumit pc iclcvcul
inginciului Kauffci ,Sultan Bcazit d||amij'
145
.
Edificiile religioase musulmane
Aihitcctuia icligioas otoman a cct(iloi situatc pc tciitoiiilc administiatc diicct dc
Poait ntic Piut si Nistiu imnc un fcnomcn ncinvcstigat.
Sc stic c n ,iaialc' localnicii au fost nstiina(i dc vcchiul ccntiu icligios Mitiopolia Mol-
dovci (n documcntc oficialc ca apaic sub difciitc dcnumiii). !n acclasi timp au cxistat anumitc
icstiic(ii uibanisticc si aihitcctonicc pcntiu a cxcludc posibilitatca ,concuicn(ci vizualc' a bi-
sciiciloi cu moschcilc. Piincipiul dc supciioiitatc a icligici musulmanc c afiimat si n planul vci-
tical al oiascloi administiatc diicct dc Poait: clc snt dominatc dc minaictc cu vifuii ascu(itc.
!n continuaic n atcn(ia noasti sc voi situa moschcilc foitifica(iiloi din ,Moldova oto-
man'
146
. Ilc nu pot concuia cu icaliziilc dc maic alc aihitcctuiii dc cult musulman. !n cazul
nostiu cstc voiba dc o zon pciifciic a !mpciiului, undc moschcilc sc cdificau la icpczcal,
din matciialc localc, usoi dc gsit, fiind dcstinatc solda(iloi gainizoancloi pcimancntc.
Tici lcasuii dc cult musulman au cxistat n ,cuitca civil' a Cct(ii Albc. Piospcctul-pci-
spcctiv al foitifica(ici din 177O nc fuinizcaz infoima(ii cu piiviic la accast cuitc (vczi fig.
14O). Spic noid-cst, n vccintatca zidului mcdian al cct(ii, sc afla odinioai paiaclisul oito-
dox. Il si-a ncctat cxistcn(a dup cvcnimcntclc din 1484, iai pc locul lui a apiut ,moschcca
maic' a Akkcimanului (astzi i s-a pstiat doai minaictul) (fig. 243). Rczolvaica ci planimc-
tiic cstc tiadi(ional: o ncpcic ptiat cu dimcnsiunilc dc 2O,5 2O,5 m si un minaict dc
plan ciiculai cu o scai spiialic n intciioi. Minaictul, mpodobit cu asizc dc cimizi, avca
un mic balconas pcntiu muczin si un acopciis conic ascu(it. ,Moschcca maic' din Akkciman,
constiuit dc sultanul Bayczid al !!-lca, a fost mcn(ionat n notclc dc cltoiic alc lui Ivliya
Cclcbi
147
. Aici si-a gsit vcsnica odihniic hanul ttaiiloi !slam Giiay al !!-lca la sfisitul sccolu-
lui al X\!-lca
148
.
2O9
!n ,cuitca civil' mai ciau altc dou moschci (astzi incxistcntc), icpiczcntatc n piospcc-
tul-pcispcctiv al cct(ii din 177O. P.A. Ciuscvan cstc dc picic c n tuinul din imcdiata vcci-
ntatc a ,poi(ii dc mi|loc' a fost amcna|at cca dc-a patia moschcc a cct(ii
149
.
O moschcc fiumoas a cxistat pc tciitoiiul foitifica(ici dc la Chilia. !n planul ntocmit n
1794 dc inginciul Kauffci accast cldiic apaic nso(it dc insciip(ia ,Sultan Bcazit d||amij'
15O
.
Dcci, moschcca cct(ii Chilia, ca si ,moschcca maic' a Cct(ii Albc, a fost cdificat din oidinul
sultanului Bayczid al !!-lca.
Piospcctul-pcispcctiv al cct(ii Chilia din 177O nc nf(iscaz o constiuc(ic clcgant cu un
minaict si balconas (vczi fig. 15O). O giavui dc la sfisitul sccolului al X\!!!-lca, publicat dc
N.I. Klccmann, confiim impoitan(a accstci moschci minaictul ci cstc dintic cclc mai naltc
din oias
151
. \. Kuidinovski icpioducc planul ciucifoim cu ,ticptc' si patiu pilc intciioaic dc
zidiic vifuii alc unui ptiat imaginai,
152
apai(innd bisciicii ,Adoimiica Maicii Domnului'
(fig. 244). Rusii au icconstiuit moschcca lui Bayczid al !!-lca n bisciic: n bia(ul dc sud al
ciucii a dispiut mihiabul, iai n ccl dc cst a apiut absida scmiciiculai a altaiului. A fost dc-
molat minaictul. !n complcx cu bisciica n discu(ic s-a constiuit si clopotni(a. Dou moschci
alc otomaniloi au cxistat pc tciitoiiul cct(ii bastionatc dc la Hotin
153
(fig. 245). Dicpt moschcc
a scivit un timp paiaclisul oitodox, cdificat n sccolclc X\-X\!; doai din cxtciioi, din paitca
blocului cazimiloi i s-a mai adugat un minaict. \n alt minaict, ccl al moschcii mamci sulta-
nului Ahmcd al !!!-lca, cstc icpiodus n luciaica icdactat dc P.A. Ciuscvan: piimul nivcl un
volum piismatic tciminat cu un tiunchi dc piiamid n patiu fc(c caic sus(inc un tuin cilindiic
cu un mic balconas (fig. 246 b)
154
. Amintim c ini(ial minaictclc musulmanc au fost conccputc
ca nistc tuinuii dc apiaic.
Citadcla Bcndciului avca un spa(iu pcntiu oficicica cultului nzidit n ccl dc-al doilca nivcl
al tuinului dc acccs. Cltoiul tuic Ivliya Cclcbi mcn(ioncaz aici ,gcamia hanului Soliman'.
Ia cstc luminat latcial dc dou ambiazuii, iai dinspic cuitc dc dou guii dc tiagcic. Sistc-
mul dc acopciiic piczint un planscu simplu dc lcmn. !n pcictclc sudic, mult mai gios dcct
ccl noidic, sc gscstc mihiabul placat cu cimid (fig. 247). Paitca lui supciioai sc tcimin
cu o scmicalot n aic pu(in fint. Mihiabul cstc flancat dc altc dou nisc dicptunghiulaic, cu
dimcnsiunilc dc O,3O O,4O m. !ncpcica pcntiu iugciuni comunica cu intciioiul citadclci
piin intcimcdiul diumului dc stia|, ncavnd lcgtuii vciticalc cu culoaiul acccsului dc la pai-
tci. Amplasamcntul accstui lcas dc cult poatc fi compaiat cu ccl al paiaclisului dc la cctatca
Soioca, dai n piimul caz avcm o ncpcic cu mihiab, iai n al doilca o capcl cicstin cu naos
21O
si altai. !n cazul cct(ii Bcndci, ncpcica pcntiu iugciuni c oiicntat nspic Mccca, iai n ca-
zul cct(ii Soioca, paiaclisul c oiicntat nspic cst. Ambclc ,capclc' ciau dcstinatc giziloi,
caic astfcl nu sc ndcpitau si nu piscau postul dc stia|. Ambclc foitifica(ii ciau pazc dc
giani(, cxpusc unoi atacuii-suipiiz nticpiinsc dc ttaii, cazaci s.a.
Tici moschci plasatc indcpcndcnt au fost constiuitc n intciioiul foitifica(ici bastionatc dc
la Bcndci (fig. 246 a). \na din clc, ,situat la 3O stn|cni dc la tuinul gcnovcz' a fost tians-
foimat n 18O7 n bisciica Sf. Alcxandi Ncvski
155
.
Moschci pcntiu solda(ii gainizoanci au mai avut cct(ilc Palanca si Tataibunai (vczi
iclatiilc dc cltoiic alc lui Ivliya Cclcbi)
156
.
Asadai, n aihitcctuia bisciiciloi oitodoxc inclusc n componcn(a cct(iloi voicvodalc sc
dcspiind tistuii caiactciisticc aihitcctuiii icligioasc din Moldova, iai aihitcctuia moschciloi
din foitic(c sc dcfincstc ca o cica(ic a mcstciiloi otomani. !n toatc cazuiilc accstc cdificii dc
cult snt mult mai modcstc dcct obicctivclc analoagc din spa(ii ncmpic|muitc dc ziduii.
III.2.3. Dependinele
Caiactciul pluiifunc(onal al foitifica(iiloi dc piati cstc asiguiat n maic msui dc dcpcn-
din(clc accstoia. Ilc ispund unoi dczidciatc piimaic asiguind att piotcc(ia ct si func(io-
naica noimal a ,oiganismului' intciioi. Istc gicu dc voibit dc un sistcm stiict dc icguli: n
pioicctaica dcpcndin(cloi piimcaz caiactciul func(ional. Inumcim cclc mai impoitantc
func(ii alc accstoi constiuc(ii:
dc locuiic;
dc sciviciu;
dc pioduc(ic;
dc dcpozitaic s.a.
Sc dcspiind ctcva tistuii scmnificativc alc dcpcndin(cloi:
foimulclc utilizatc snt dcstul dc modcstc, cu o gcomctiic clai;
sc punc acccnt pc stabilitatc si soliditatc;
volumclc plasatc indcpcndcnt sc iapoitcaz n ma|oiitatca cazuiiloi la scaia uman;
picocupiilc pcntiu cxpicsivitatc snt icdusc sau lipscsc.
Toatc sc caiactciizcaz piin tiinicic si simplitatc, avnd un numi minim dc pcifoia(ii n
pcic(i. !a(adclc snt tiatatc fi pictcn(ii: contiastul ntic aspcctul modcst al dcpcndin(cloi si
211
monumcntalitatca cct(iloi cstc izbitoi. !n unclc cazuii dcpcndin(clc si incintclc dc zid alc foi-
tic(cloi apai(in unoi fazc constiuctivc difciitc. Accstc constiuc(ii auxiliaic componcntc alc
spa(iului apiat sc giupcaz uncoii uncoii n adcviatc ,baiicadc', blocnd acccsul spic cclc
mai impoitantc noduii alc complcxcloi foitificatc.
Dcpcndin(clc pot fi amplasatc:
|n a(|u| |n//a mu/o
comac/ (la Cctatca dc Scaun dc la Succava n faza Stcfan ccl Maic, cctatca Ncam( n
faza Stcfan ccl Maic s.a.). Aici sc ciccaz scnza(ia dc oiganicitatc si unitatc cu ansamblul foi-
tificat. Accstc dcpcndin(c pot fi pciccputc din ccntiul cui(ii intciioaic;
d|c/a/ (la Cctatca Alb, cctatca Chilia s.a.). Aici imaginca aihitcctuial iczult din
intcgiaica mai multoi cldiii, situatc n spa(iul intiamuian fi o logic apaicnt;
|n con//uc(|||c c\/c/|oa/c a|c cc/(||o/ (la cctatca Schcia, cctatca Soioca n faza ini(ial
s.a.). Aici dcpcndin(clc ocup unclc nivcluii alc tuinuiiloi, spa(iul intia muios fiind nccon-
stiuit si iczcivat mancvicloi militaic alc gainizoanci.
Cui(ilc pot fi pavatc cu dalc dc piati avnd scocuii pcntiu cvacuaica apcloi pluvialc. !n
cct(i pot fi spatc fntni sau amcna|atc iczcivoaic pcntiu ap.
Piintic func(iilc piincipalc alc dcpcndin(cloi sc numi cca dc na/u/ |oca/|t, matciial-
izat n cazimi si locuin(c. Cazimi pcntiu solda(ii gainizoanci cxist n toatc foitifica(iilc
Moldovci. Ilc pot ocupa tuinuiilc cct(iloi sau cldiiilc intiamuianc. Toatc au bol(i dc ci-
mid sau planscc dc lcmn iczcmatc pc giinzi gioasc dc stc|ai. Snt piczcntc si unclc pic-
ocupii pcntiu igicn si confoit clcmcntai: n multc cazuii cazimilc snt picvzutc cu insta-
la(ii pcntiu nclziic. Pc ziduiilc cxtciioaic, dinspic cxtia muios, sc afl latiinclc dc piati sus-
pcndatc. Dou latiinc n consol s-au pstiat la citadcla Cct(ii Albc: una ascmntoaic cu un
bovindou si ccalalt dc foima unci piismc alungitc. Latiinc intciioaic gsim n tuinuiilc dc
apiaic alc cct(ii Soioca. !n ccca cc piivcstc locuin(clc tcmpoiaic alc oiscniloi cdificatc n
intia muios, clc nu sc dcoscbcsc dc cclc uibanc (vczi piospcctul-pcispcctiv al Cct(ii Albc
din 177O si piospcctul-pcispcctiv al cct(ii Chilia din 177O
157
).
!unc(ia dc c/t|c|u c icpiczcntat dc buctiii-biutiii, bi, camcic pcntiu slugi, gia|duii
s.a. Cclc mai multc dcpcndin(c dc accst tip au avut Cctatca dc Scaun dc la Succava, Cctatca
Alb si cctatca Chilia undc pcisonalul auxiliai cia ccl mai numcios. O buctiic c atcstat ai-
hcologic n cctatca Hotin. Bi avcau Cctatca Alb, Cctatca dc Scaun dc la Succava si, pioba-
bil, cctatca Ncam(. Gia|duii pcntiu cai au cxistat la cctatca Hotin, cctatca Soioca, Cctatca
212
Alb s.a. Din pcatc, o sciic dc dcpcndin(c dc accst tip nc nu snt localizatc piccis, dcstina(ia
unoi ncpcii din foitifica(ii imnnd ncpiccizat.
!unc(ia ood/cac c matciializat n dcpozitc, magazii s.a. Toatc cct(ilc moldovc-
ncsti dispuncau dc ascmcnca spa(ii dc supiafa( sau subtcianc. La cctatca Hotin pivni(clc
ocup o supiafa( considciabil. La Cctatca Alb cxist chiai un ,tuin-dcpozit' caic scivca
dicpt ginai.
!unc(ia dc /oduc(|c c icpiczcntat dc ,monctiii', atclicic s.a. ,Monctiic' domncasc a
cxistat la Cctatca dc Scaun dc la Succava. Ia a fost mcn(ionat documcntai n timpul lui Da-
bi|a \od (1661-1665), iai aihcologii au dcscopciit aici moncdc falsc puitnd nscmnclc
icginci Chiistina a Sucdici
158
. Mai multc dc atclicic mcstcsugicsti (dc ficiaii, aimuiicii, giu-
vacii s.a.) sc gscau n intciioiul foitifica(ici dc la Cctatca Alb.
Istc impoitant func(ia u/ m|||/a/ Mciit dc mcn(ionat ncpciilc pcntiu gaid, pul-
bciiiilc, aiscnalclc s.a.
!n giupul a|/o/ dccnd|n(c pot fi inclusc tcmni(clc, caicciclc, ticzoiciiilc s.a. Ctc un ,tuin-
nchisoaic' au avut Cctatca Alb si cctatca Chilia. !n sccolul al X\!!-lca, n tcmni(a Cct(ii
Albc a fost nchis so(ia nobilului polon Koiccki, sus(intoi al lui Alcxandiu Movil
159
. Tcmni-
(clc intiau n componcn(a Cct(ii dc Scaun dc la Succava si a cct(ii Ncam(. !n tuinul dc sud-
cst al ultimci sc gsca ,ncagia tcmni('. Aici putcau fi (inu(i condamna(ii la moaitc pcntiu
,hiclcnic' sau altc ciimc giavc. A doua nchisoaic a cct(ii Ncam( sc picsupunc pc latuia dc
cst, la piimul nivcl, altuii dc tuinul dc intiaic
16O
. Picsupuncica ni sc paic coicct: ncpcica
nu aic nici o dcschidcic pcntiu iluminaic si acia(ic n afai dc o mic isufltoaic caic d n
cuitc (fig. 248). Din intciioi, isufltoiii i sc altui un cotlon, iai din cxtciioi un contiafoit
masiv dc piati avnd la mi|loc un |ghcab nclinat spic isufltoaic. Istc foaitc piobabil ca
toatc contiafoituiilc din cuitc cc spii|in constiuc(iilc dc pc latuia dc cst s fi fost ziditc mai
tiziu, sub \asilc Lupu. Ilc mai avcau mcniica dc a sus(inc o galciic dc lcmn la nivclul paia-
clisului.
Citadcla Cct(ii Albc avca un ,tuin al tczauiului', ccl dc noid-vcst. Sc picsupunc c n pc-
iioada moldovcncasc aici sc pstia visticiia oiasului.
Toatc accstc spa(ii ciau dcstinatc dcsfsuiiii convcnabilc a unoi activit(i complcmcntaic
ccloi dcfcnsivc, obligatoiii pcntiu oiicc foitifica(ic dc piati din Moldova mcdicval.
213
III.3. Amenajrile speciale
!n foitifica(iilc mcdicvalc cxist o sciic dc amcna|ii spccialc. \nclc din clc, avnd intiaica
n intciioiul cct(ii, iai icsiica n afaia ci, sc intcipun, ca clcmcntc dc tianzi(ic ntic spa(iul in-
tiamuian si ccl cxtiamuian. Piintic accstca sc numi subtcianc sccictc pasa|c si ascunz-
toii spa(ii conccputc ca fiind inacccsibilc pcntiu inamic, avnd impoitan( ma|oi n cclc mai
ciiticc momcntc alc conflictcloi aimatc. !n catcgoiia amcna|iiloi spccialc pot fi inclusc, dc
ascmcnca, capcanclc subtcianc si taini(clc aflatc pc tciitoiiul apiat.
III.3.1. Subteranele secrete
Rcalit(ilc cvului mcdiu favoiizcaz apaii(ia subtciancloi sccictc n foitifica(ii. Acopciind
o bun paitc a spa(iului intciioi, cilc subtcianc dc icfugiu con|ug cfcctul dcfcnsiv cu ccl al
dispozitivcloi dc supiafa(. Pcntiu oiasclc mcdicvalc sc picsupun coiidoaic pivni(c pc mai
multc nivcluii, cu lcgtuii tiansvcisalc, galciii dc cvacuaic, pasa|c labiiinticc, hiubc s.a. ic-
zultatc alc unoi modalit(i viabilc dc apiaic. !n Moldova, Taia Romncasc si Tiansilvania,
ic(clclc sccictc dublcaz subtcian chiai unclc stizi si pic(c, adpostind mifuiilc tiguiiloi si
constituind locuii dc icfugiu n cazul icpctatcloi invazii. Cilc dc cvacuaic sccictc poincsc din
cct(i, mnstiii, bisciici, cui(i voicvodalc si boicicsti, a|ungnd n zonc mai pu(in pciiclitatc.
Apaii(ia loi sc nsciic n limitclc intcivalului sccolcloi X!\-X\!, pciioada dc apogcu a foiti-
fica(iiloi dc piati.
Dcpaitc dc a fi icalizii iudimcntaic, cxccutatc n giab din matciialc pciisabilc,
icfugiilc subtcianc dcmonsticaz solu(ii ingincicsti oiiginalc si o cvoluat tchnic dc con-
stiuc(ic.
!n foitifica(iilc din Moldova sc cunosc mai multc amcna|ii dc accst fcl. !n dcpcndcn( dc
ma/c/|a|u| dc con//uc(|c cxist dou tipuii dc subtcianc:
1) din piati si/ sau cimid;
2) din pmnt.
La Cctatca Alb gsim ambclc tipuii. \n icfugiu din piati si cimid sc afla nspic sud-
vcst dc la acccsul piincipal (fig. 249)
161
. Aici, o galciic boltit scmicilindiic comunica cu o n-
cpcic dc plan ptiat boltit la fcl. !nl(imca galciici vaiia ntic 2,O5 m si 2,4 m, iai cca a
ncpciii cia dc 2,85 m. O schi( dcscnat dc militaiii iusi la nccputul sccolului al X!X-lca ic-
piczint o alt cavitatc subtcian dc accst tip la Cctatca Alb
162
(fig. 25O). Ia aic un plan dicp-
214
tunghiulai alungit si o boltiic n lcagn cu tiascu scmiciiculai. !ntiaica n ncpcic sc facc
piinti-un mic gang dispus pcipcndiculai pc axa ci longitudinal. Ccl dc-al ticilca pasa| subtci-
an dotat dcfcnsiv, constiuit din piati si cimid, sc afla tot aici, n paitca dc sud-vcst, avnd
nccputul n piotcihisma cct(ii. \n mic acccs dicptunghiulai, nchciat n paitca lui supciioai
cu un aic n plin cintiu, ducca nti-o galciic subtcian boltit. Nivclul dc clcaic a dcpins aici
dc nivclul maxim al apci din san(. Dinspic cuitc, galciia ddca nti-o constiuc(ic scmiadncit
n sol cu func(ic ncpiccizat.
Subtcianc sccictc din pmnt au cxistat la Cctatca Alb (vczi conscmniilc lui A.!. Zasciuk
dcspic o calc dc cvacuaic sccict cc poinca din cctatc a|ungnd pn la o baic tuiccasc)
163
, la
Cctatca dc Scaun dc la Succava (vczi infoima(ia icpiodus dc K.A. Romstoifci dcspic o co-
munica(ic subtcian cc ducca dinti-un tuin la mosia lui Mcixnci)
164
, la cctatca Hotin (vczi ic-
latiilc lui \. Kuidinovski dcspic o ticccic subtcian din foitifica(ic nspic bisciica Sf. Nico-
lac)
165
, la cctatca Bcndci (vczi documcntclc din sccolul al X!X-lca dcspic apiobaica con-
stiuc(ici noiloi cldiii numai dup coiclaica cu schcma oficial a ciloi subtcianc)
166
, la cctatca
!smail (vczi infoima(ia icpiodus dc B. Kolosok, dcspic un coiidoi subtcian cc ducca n sub-
uibic)
167
. Stiii intcicsantc dcspic o subtcian sccict a cct(ii Ncam( gsim n nscmniilc lui
N. Cic(ulcscu, pstiatc nti-un manusciis la Bibliotcca Acadcmici Romnc
168
. !n ccntiul cui(ii
sc afl o fntn, iai ,piin ip (san( n.a.) cia o comunica(ic sccict n caz dc alaim. Guia
hiubci cia nchis n foim dc mclc piintic stncilc ipci, gicu dc dcscopciit. Hiuba. ducc dc
la fntn pc sub pmnt pc sub poaita a doua pn la zidul ipci dc noid, iai dc aici spic
muntc'
169
. Aihcologii, ns, n-au dat dc uimclc accstci comunica(ii sccictc. !n ccca cc piivcstc
cct(ilc cdificatc pc tcicnuii mlstinoasc sau cu un nalt nivcl al apcloi subtcianc, clc n-au fost
dotatc cu ascmcnca amcna|ii (cctatca Chilia, cctatca Soioca).
Ca //uc/u/, tuncluiilc pot fi cu sau fi bol(i. \n iol impoitant l aic vcntila(ia: o sciic dc
oiificii cu canalc dispusc la anumitc distan(c ciau mascatc n accstc subtcianc. Ca |o/m, pic-
domin spa(iilc-coiidoaic (dc tiascu icctiliniu, n linic fint, cuibliniai si complcx cu iamifi-
ca(ii) si ncpciilc dicptunghiulaic n plan.
Iunc(|||c subtciancloi sccictc pot fi difciitc: dc icfugiu vicmclnic sau dc lung duiat, dc
adunaic a ostii vcnit n a|utoi din cxtciioi, dc cvacuaic si dc dcpozitaic. Ci dc cvacuaic scc-
ictc a avut Cctatca Alb: piima icsca la supiafa( lng cimitiiul gicccsc, cca dc-a doua n zona
pciifciic a oiasului si cca dc-a ticia lng satul Pcicmo|noc
17O
. Sc picsupunc o lcgtui subtc-
ian ntic Cctatca dc Scaun dc la Succava cu bisciica Miiu(i si cuitca domncac
171
.
215
!n ccca cc piivcstc /c|a(|||c |n//c u|/c/anc|c cc/c/c ,| con//uc(|||c |n/c/|oa/c dc u/a|a( aici
n multc cct(i din Iuiopa cxistau icla(ii diicctc, dai n cazul cct(iloi din Moldova constiuc-
(iilc intciioaic nu comunicau cu subtcianclc. \ltimclc comunicau cu tuinuiilc si ziduiilc cct-
(iloi sau cu paitca supciioai a cscaipci san(uiiloi dc apiaic.
Ca/ac/c/|/|c||c comunc snt: adncimca maic a nivclului dc clcaic (pn la 1O-2O m), cco-
nomisiica maxim a spa(iului, dczvoltaica ncpciiloi dc-a lungul unci singuic axc s.a.
\om mcn(iona si |c/a/||a d|mcn|ona| Cclc mai maii snt subtcianclc dc impoitan(
ma|oi. !n tigul Succvci, n vccintatca bisciicii Sf. Dumitiu, sc cunosc pivni(c cu galciii
n dou nivcluii. O ampl ic(ca dc comunica(ii sccictc a cxistat la cctatca Bcndci. \nclc
galciii alc ci impicsioncaz piin dimcnsiuni: astfcl, n diicc(ia Cuscniloi putca ticcc libci
un dctasamcnt militai cu ctc cinci-sasc oamcni n ficcaic ind
172
. Galciii amcna|atc duccau
spic citadcl, spic bastioanc si spic cclc mai ndcpitatc ictiansamcntc dispozitivc dc
apiaic, constiuitc n afaia cct(ii. !ntiiilc n cilc sccictc ciau mascatc cu gii|. Multc
icfugii subtcianc au fost dczvclitc la Bcndci n timpul ac(iuniloi militaic din 177O
173
. Ilc
avcau o ntindcic considciabil: lungimca unoia a|ungca la c(iva kilomctii. !n 183O aici au
fost ini(iatc luciiilc dc astupaic a ,giopiloi lsatc nc dc tuici'
174
, dai si pn n piczcnt
oiscnii dcscopci din cnd n cnd uimclc unoi iamifica(ii alc galciiiloi sccictc
mcdicvalc.
III.3.2. Tainiele
Cclc mai ilustiativc cxcmplc alc /a|n|(c|o/ dc u/a|a( nc ofci cctatca Hotin (fig. 251).
Istc voiba dc ctcva ncpcii sccictc din tuinul dc noid al foitifica(ici. Gangul lui dc intiaic c
flancat dc dou taini(c: cca dc cst, piczcntnd un coiidoias dc plan cuibliniai cu o gui dc
tiagcic si cca dc vcst dc fapt o mic nis cu o gui dc tiagcic. !n piima putcau s sc ascund
c(iva lupttoii, iai cca dc-a doua adpostca la ncvoic doai un singui apitoi. L(imca taini(ci
dc cst cstc dc 1,1 m, iai lungimca dc ciica 8,O m. !n paitca dc sud i sc altui o alt ncpcic
dicptunghiulai cu dimcnsiunilc dc 1,2O 1,6O m. Cicdcm c si accast cmciu( mic lipsit
dc fcicstic si gicu dc obscivat putca scivi la ncvoic ca ascunztoaic pcntiu lupttoii caic pu-
tcau s apai pc ncastcptatc din spatclc atacan(iloi. Ccalalt taini(, boltit scmicilindiic, aic
o l(imc dc 1,O m si o lungimc dc ciica 2,O m. \nica ci gui dc tiagcic sc nsciic n dimcnsiu-
nilc O,9O O,65 m. Cca dc-a ticia taini( sc afla la uimtoiul nivcl, n paitca dc cst a tuinului.
216
I o mic ncpcic-nis pcntiu un singui apitoi. Mciit dc icmaicat c toatc accstc taini(c
ciau binc ascunsc.
O alt taini( dc supiafa(, dc plan scmiciiculai, putca s piotc|czc ,poaita cotit' a cita-
dclci dc la Oihciul \cchi.
O ncpcic sccict ,oaib', dc ascmcnca dc supiafa(, dc plan icctangulai, fi dcschidcii
n cxtciioi, sc picsupunc n paitca dc noid-cst a palatului pasci din cctatca Bcndci.
Sc paic, c o /a|n|( u|/c/an oa/| a avut palatul piclabiloi dc la Oihciul \cchi
175
(fig.
252). Ia putca fi amcna|at n pciioada moldovcncasc n ncpcica ccntial a ciiptci mau-
solcului musulman. Accast subtcian a fost adncit la accast cpoc nu sc putca a|ungc n
intciioiul ci cu a|utoiul vcchii scii dc cimid. Scaia a fost astupat dc noul pcictc al sub-
tcianci icalizat din blocuii dc piati picluciat dc calcai. Subtciana a fost boltit n lcagn cu
aicc dublouii. Piobabil ca comunica cu paitciul piinti-o scai mobil dc lcmn. S-a obscivat c
blocuiilc dc piati, dc|a utilizatc la o alt constiuc(ic, au fost montatc n maic giab, fi a
(inc cont dc aspcctul cstctic
176
. Piintic pictic au fost inclusc lcspczi cu dou insciip(ii aiabc si
o iozct cu sasc pctalc cioplit n piati. Toatc accstca aiat c n cazul dc fa( ciau mai im-
poitan(i factoiul constiuctiv (caioul din blocuii dc piati mica iczistcn(a pi(ii ccntialc a cl-
diiii), ccl func(ional (piclabii dc Oihci avcau ncvoic dc o ascunztoaic) si ccl tcmpoial (con-
stiuc(ia ticbuia s fic tciminat nti-un timp foaitc scuit). Mica dcschidcic n pcictclc dc noid,
cu func(ic ncpiccizat si cu dimcnsiunilc dc 6O 8O cm, putca scivi ca isufltoaic.
Sublinicm faptul c ma|oiitatca taini(cloi dc supiafa( au avut un caiactci mai mult ofcn-
siv dcct dcfcnsiv.
III.3.3. Capcanele subterane
\n adcviat sistcm dc capcanc subtcianc a avut cctatca Ncam( n faza Stcfan ccl Maic.
Dou giopi-,capcanc' n ,cuisa dc soaicci', dc plan icctangulai dc dimcnsiuni difciitc ciau
spatc n spatclc poi(ii dc intiaic n cuitca cxtciioai (fig. 253). O gioap maic sc gsca n fa(a
tuinului piincipal dc acccs. !n fundul ci putcau fi nfiptc (cpusc dc lcmn sau dc fici.
O capcan subtcian a cxistat n ,cuisa dc soaicci' a Cct(ii dc Scaun dc la Succava n faza
Stcfan ccl Maic (fig. 254). Sc paic c o gioap dc plan icctangulai a picccdat cca dc-a doua
poait n accast cctatc (vczi fig. 255). O alt gioap-,capcan' gsim n tuinul dc acccs al cc-
t(ii Soioca (fig. 254). O capcan subtcian sc picsupunc n amcna|aica dcfcnsiv cxtciioai
a Cct(ii Noi dc lng Roman.
217
!n gcncial, toatc dispozitivclc sus-numitc cu caiactci spccial asiguiau apitoiiloi pio-
tcc(ia suplimcntai. Istc clai c cxccu(ia si contiolul loi picsupunca o conccp(ic binc gndit
si cunoastcica paiticulaiit(iloi iclicfului. Sc pot bnui, n accst scns, ini(iativc alc poscsoiiloi,
alc aihitcc(iloi-icsponsabili dc constiuc(ic si alc localniciloi, caic n timpuii ncfastc putcau s
a|ung ncvzu(i n cctatc si, pcntiu un timp oaiccaic, s fic fcii(i dc pciicolul din afai.
218
NCHEIERE
Aita foitifica(iiloi nso(cstc cvolu(ia umanit(ii constituind o paitc impoitant a cultuiii si
civiliza(ici. Ia icflcct istoiia nssi, multiplicnd ncontinuu divcisc solu(ii dc aihitcctui mili-
tai: sc pcifcc(ioncaz foimulclc vcchi, sc claboicaz altclc noi. Toatc snt vciificatc n piacti-
ca izboiului.
!n cvul mcdiu nticaga Iuiop cia mpnzit dc castclc si cct(i. Si n Moldova istoiic foi-
tifica(iilc au atins un nalt giad dc cficacitatc n apiaic. Sistcmul dcfcnsiv al (iii, cxpicsic a
dczvoltiii social-cconomicc si a oiganiziii statalc, icaliza cu succcs apiaica dinspic Nistiu,
dinspic zona danubiano-pontic si dinspic Aidcal. Din ic(caua dc foitifica(ii a Moldovci f-
ccau paitc foitic(clc voicvodalc, cui(ilc domncsti si boicicsti, mnstiiilc si tiguiilc foitifi-
catc s.a. Cclc mai impoitantc ciau cct(ilc dc piati, cu func(ic "stiict militai", caic asiguiau
contiolul unoi punctc stiatcgicc, locuii obligatoiii dc ticccic sau al unoi ci dc comunica(ic.
!n timp dc pacc, clc icpiczcntau nuclcc complcxc cu iol oiganizatoiic pc planul vic(ii socialc
si cconomicc, avnd n fiuntc piclabi sau staiosti. !n timp dc izboi, clc dcvcncau ccntic dc
iczistcn( militai si locuii dc icfugiu pcntiu o paitc din popula(ic. Dc aici sc dcclansau
atacuiilc si iaiduiilc mpotiiva dusmanului.
Istc dc icmaicat c cxpciicn(a local, antciioai constituiiii statului dc sinc stttoi Mol-
dova, caic s-a manifcstat la constiuc(ia ntiituiiloi dc pmnt si lcmn, a fost picluat si pcifcc-
(ionat dc putcica ccntial - unica stpnitoaic a oiascloi si cct(iloi (iii. Apaii(ia aimcloi dc
foc a accclciat nlocuiica foitifica(iiloi ocazionalc, luciatc din pmnt si lcmn, cu cclc pcima-
ncntc, ziditc din piati. !n afai dc accasta, piimc|dia cxtcin a dctciminat ca putcica ccntial
s intcivin iapid n vcdcica ciciii unui adcviat sistcm dc foitifica(ii, foimat din obicctivc
solidc, duiabilc, mcnitc s impun autoiitatca domncasc pc nticg tciitoiiul (iii si s asiguic
intcgiitatca statal.
\n astfcl dc sistcm dc apiaic a fost cicat la sfisitul sccolului al X!\-lca din oidinul lui
Pctiu Musat. Acum n Taia Moldovci au apiut mai multc foitifica(ii: la noid si noid-cst - cc-
t(ilc dc la Succava (Cctatca dc Scaun si Schcia), Ncam(, Hotin, Tc(ina si Hmiclov (cct(uia
dc pc Ccicmos), iai la cxticmitatca sud-cstic - Cctatca Alb. Accstoia li sc asociau si ntiitu-
iilc dc pmnt si lcmn dc la Baia, Siict si Succava. Sistcmul dcfcnsiv musatin s-a dovcdit a fi
cficicnt n apiaica (iii.
Anumitc amclioiii n domcniul constiuctiv dcfcnsiv au fost fcutc mai tiziu dc Roman !
Musat, Alcxandiu ccl Bun, Stcfan al !!-lca si Alcxndicl. Pc la mi|locul sccolului al X\-lca sis-
219
tcmul dc apiaic a (iii includca cct(ilc dc piati dc la Succava si Ncam(, n intciioi, si Hotin,
Oihciul \cchi si Cctatca Alb, pc fsia nistiian. !oitifica(ii dc pmnt si lcmn au cxistat la
Baia, Siict, Succava, Roman, !asi, Tighina si Oihciul \cchi. !n accast cpoc func(ionau mai
multc cui(i domncsti si boicicsti, piccum si mnstiii dotatc dcfcnsiv.
O adcviat cxplozic n domcniul constiuc(iiloi militaic s-a piodus n timpul lui Stcfan ccl
Maic. Accst voicvod a ini(iat o campanic dc amploaic dc apiaic a (iii cu a|utoiul foitifica-
(iiloi. Cct(ilc mostcnitc dc la picdcccsoii au fost dcsvisitc, altclc fiind iidicatc dc piinci-
pclc-constiuctoi. Acum sistcmul dc foitifica(ii al (iii piczcnta o ic(ca dc punctc dc iczistcn-
(, compaiabilc dup cficicn(a si tiinicia loi cu cclc alc oiiciui stat cuiopcan. Cct(ilc dc pia-
ti sc gscau pc malul Nistiului sau n apiopicica lui (Hotin, Oihciul \cchi, Cctatca Alb, cc-
tatca lui !uighici), n vccintatca Piutului (Tc(ina), n intciioiul statului, spic Tiansilvania
(Ncam(, Succava, Roman) si la Dunica !nfciioai (Chilia). Accstoia sc mai adaug incintclc
uibanc (Succava, Roman, !asi), cui(ilc voicvodalc si boicicsti, mnstiiilc foitificatc, ntiitu-
iilc dc pmnt si lcmn (Oihciul \cchi, Tighina, Soioca, Bilad, Bcichcci, Ciciuna, cctatca dc
la \alca Alb) s.a. !n gcncial, cscn(a intcivcn(iiloi constiuctivc alc lui Stcfan ccl Maic n do-
mcniul foitifica(iiloi dc piati cia adaptaica loi la aitilciic. Astfcl, n 1466 a apiut Cctatca
Nou dc lng Roman, ntic 1475 si 1497 a fost amplificat Cctatca dc Scaun dc la Succava,
naintc dc 1476 a fost icamcna|at cctatca Ncam(, n 1476-1479 a fost cxtins Cctatca Alb, n
1479 a fost icconstiuit cctatca Chilia, pc la 1483 a fost amplificat Cctatca Nou dc lng
Roman, iai n |uiul aniloi 7O ai sccolului al X\-lca sc picsupun luciii dc foitificaic la Oihciul
\cchi. Dc ascmcnca, s-au luat msuii pcntiu a ntic(inc si a cdifica ntiituii dc pmnt si
lcmn. Sc constat piczcn(a unoi clcmcntc tchnicc si constiuctivc foaitc avansatc pcntiu acca
cpoc, suplimcntatc cu altclc, caiactciisticc pciioadci picccdcntc.
!mpoitan(a dcoscbit a sistcmului dc apiaic a statului moldovcncsc, ccl mai putcinic din
Iuiopa dc Sud-\cst, consta si n faptul ciciii unui baia| putcinic caic a icusit s stvilcasc
apioapc un sccol ptiundcica n inima Iuiopci a foi(cloi otomanc.
!n sccolul uimtoi, cfoitul constiuctiv dcfcnsiv a fost continuat dc Pctiu Raics. Acum s-a
iccldit n piati cctatca Soioca, s-au cfcctuat luciii dc constiuc(ic la unclc cui(i domncsti si
mnstiii ntiitc. Rapoitul dc foi(c s-a schimbat, ns, n favoaica !mpciiului Otoman. Totusi,
Moldova si-a pstiat autonomia, cvitnd tiansfoimaica n pasalc. Dai nccpnd cu mi|locul
sccolului al X\!-lca !aia Moldovci icnun( la constiuc(ia cct(iloi dc piati si aici sc sfiscstc
stilucita cpoc dc apiaic piinti-o ic(ca unitai dc foitifica(ii.
22O
Rcalit(ilc mcdicvalc au icclamat cicaica si dczvoltaica unui sistcm militai putcinic a
ciui tcmclic au constituit-o ,oastca cca maic' si ,oastca cca mic'. Comandantul militai
supicm al (iii cia nsusi domnul. Apiaica intcgiit(ii statalc imnca scopul piincipal al
gndiiii si aitci militaic din Moldova. Iiau impoitantc stiatcgia si tactica izboiului, aimclc si
mctodclc dc lupt, tiatatclc dc tcoiic si piactic militai s.a. \n iol nscmnat n apiaica (iii
l-au avut cct(ilc - punctc dc spii|in militai si scdii dc gainizoanc pcimancntc. Piintic
difciitclc func(ii alc accstoi foitifica(ii picdominant cia, dcsigui, cca dc apiaic.
Aita foitifica(iiloi cia diicct dctciminat dc clcmcntc, mctodc si sistcmc dcfcnsivc. !n
pciioada invcstigat cclc mai impoitantc clcmcntc dcfcnsivc au fost valul dc pmnt, cu sau
fi palisad, zidul dc piati, tuinul izolat, tuinul dc flancaic si bastca. !n acclasi intcival dc
timp au cxistat uimtoaiclc mctodc dc apiaic: fiontal oiizontal, fiontal vcitical (intci-
mcdiai), mctoda ,clcstiloi' (nciucisat) si mctoda ,flancuiiloi'. \ltimclc dou avcau cfi-
cicn(a mai maic dcoaiccc pcimitcau ncutializaica "unghiuiilc moaitc" inacccsibilc pcntiu
apitoii. Piintic sistcmclc dcfcnsivc utilizatc pot fi cvidcn(iatc sistcmul paiictal, sistcmul sin-
uos, sistcmul dc tuinuii izolatc, sistcmul dc tuinuii dc flancaic si sistcmul dc bastci. Piimclc
dou sistcmc au fost adoptatc dc foitifica(iilc moldovcncsti dc pmnt si lcmn pn la domnia
lui Pctiu ! Musat, apoi, pn la mi|locul sccolului al X\!-lca, ciau folositc toatc patiu tipuii.
!n cvul mcdiu au cxistat mai multc catcgoiii dc cct(i: obstacolc, icfugii si postuii; foitifi-
ca(ii pcimancntc si foitifica(ii ocazionalc; punctc dc spii|in militai, icscdin(c foitificatc si
cct(i alc ascziiloi; foitifica(ii dc giani( si foitifica(ii din intciioiul (iii; cct(i ,clasicc' s.a.
!iccaic catcgoiic avca un iol militai piccis n sistcmul dc apiaic a Moldovci, cclc mai impoi-
tantc fiind cct(ilc voicvodalc dc piati.
!n ccca cc piivcstc tipuiilc dc apiaic n aita foitifica(iiloi, aici sc dctascaz apiaica
,activ', apiaica ,pasiv', apiaica ,clastic' si apiaica ,mascat'. Apiaica ,pasiv' cia
utilizat picpondcicnt pn la sfisitul sccolului al X!\-lca, cca ,activ' cia picfciat dc piin-
cipii-constiuctoii dc cct(i domncsti, iai cca ,clastic' si ,mascat' ciau folositc mai alcs dup
,dcsccntializaica' apiiii tciitoiialc nccpnd cu mi|locul sccolului al X\!-lca.
Dc ascmcnca, pot fi mcn(ionatc apiaica dc fiontici si cca din intciioiul (iii, apiaica
zonal si cca statal; apiaica tcmpoiai si cca dc lung duiat; apiaica izolat si cca colcc-
tiv; apiaica individual si cca comun; apiaica natuial, apiaica succcsiv s.a. !mpoitant
cstc si apiaica uibanistic un nscmnat potcn(ial dcfcnsiv nmagazinat n alctuiii uibanc.
Toatc tipuiilc dc apiaic cnumciatc ciau pcimancnt vciificatc n piactic. Anumc apiaica a
221
dctciminat divcisitatca solu(iiloi dc aihitcctui militai, att n dctalii, ct si n conccptul dc
ansamblu.
!n dcpcndcn( dc matciialul dc constiuc(ic uzitat, cct(ilc - punctc dc spii|in militai sc
divizcaz n picsc luciatc din pmnt si lcmn si cclc ziditc din piati. Piintic cct(ilc dc pmnt
si lcmn cu func(ic ,pui militai' sc numi foitifica(iilc unoi locuii stiatcgicc (cct(ilc Tighi-
na, Soioca, poatc Hotin) si foitifica(iilc dc campanic (cct(ilc Bilad, Bcichcci, Ciciuna, cc-
tatca dc la \alca Alb). !n cazul loi cia utilizat vcchca tchnic a palisadcloi suplimcntatc cu
valuii dc pmnt si san(uii. !oitic(clc dc pmnt si lcmn sc constiuiau n Moldova pn la apli-
caica pc scai laig a aitilciici.
Cclc mai impoitantc amcna|ii dcfcnsivc au fost cdificatc din piati. Ccl mai simplu tip dc
foitifica(ic dc piati includca un don|on ncon|uiat dc un val dc pmnt si un san( cxtciioi scc
(cctatca Tc(ina). Apoi au apiut amcna|ii dcfcnsivc cu don|on nzidit n incinta cxtciioai dc
piati (cctatca Hotin, foituiilc Cct(ii Albc, cct(ii Chilia, Cct(ii dc Scaun dc la Succava). !n
pciioada analizat n Moldova sc ciistalizcaz, dc ascmcnca, tipul icgulat al cct(ii cu tuinuii
dc flancaic putcinicc (foituiilc cct(iloi Ncam(, Chilia, Bcndci, Cctatca dc Scaun dc la Su-
ccava, Cctatca Noi dc lng Roman, cctatca Soioca). !oitifica(iilc cu ,tuinuii dc aitilciic' si
bastci constituiau dc|a o inova(ic fiind apiatc mult mai sciios (cctatca Ncam(, Cctatca dc
Scaun dc la Succava, Cctatca Nou dc lng Roman).
!n dcpcndcn( dc foima planului, cxist cct(i modclc dc plansct si cct(i modclc
spontanc sau intcimcdiaic. Piimclc dispun dc un plan icgulat sau apiopiat dc ccl icgulat, iai
ultimclc au un plan ncicgulat, suboidonat condi(iiloi dc iclicf. !n func(ic dc suisclc cct(iloi
dc plan icgulat compact, n spa(iul invcstigat au cxistat foitifica(ii dc soigintc noid- si vcst-
cuiopcan, dc soigintc bizantin, dc modcl bizantino-oiicntal, dc modcl oiicntal si dc modcl
icnasccntist. Din piimul giup fac paitc foituiilc cct(iloi Ncam(, Chilia, Schcia si Cctatca dc
Scaun dc la Succava. Aici, ca modcl dc baz ,figuicaz foitifica(ia dc tip ,castcl', caica putca
s a|ung n Moldova cu a|utoiul mcstciiloi polono-baltici sau italicni. Din giupul al doilca fac
paitc foitul Cct(ii Albc, cctatca Tataibunai, foitul Cct(ii Noi dc lng Roman si al cct(ii
Bcndci. Aici n calitatc dc modcl figuicaz cctatca iomano-bizantin. Suisa piimai a pii-
mcloi dou tipuii cstc vcstitul castiu ioman. !n giupul al ticilca inti citadcla dc la Oihciul
\cchi. Aici n calitatc dc modcl cstc luat ntiituia oiicntal dc tip "icscdin( foitificat" din
timpuiilc omcyaziloi si abbasiziloi. Constiuctoiii ci ciau familiaiiza(i cu aihitcctuia dc ap-
iaic a Oiicntului. \ltimului giup i apai(inc cctatca Soioca. Aici n calitatc dc modcl dc baz
222
figuicaz castclclc ccntiistc din cpoca Rcnastciii si antcccdcntclc loi. Sc paic c accst tip a
a|uns n Moldova piin intcimcdiul mcstciiloi italicni invita(i, buni cunosctoii ai aihitcctuiii
militaic icnasccntistc.
La cct(i modclc spontanc factoiul hotitoi al conccptului planimctiic cstc iclicful. Pc
tciitoiiul Moldovci n pciioada dc icfciin( au cxistat uimtoaiclc modclc: cu don|on
amplasat indcpcndcnt, cu don|on intcgiat n ziduii si modclul constantinopolitan. Piimul -
modcl spontan, alcs pcntiu un sit cu capacit(i dc apiaic dcoscbitc, cstc ilustiat dc cctatca
Tc(ina. Ccl dc-al doilca piopunc situa(ia intcimcdiai, cu diii|aic pai(ial, si c ilustiat dc cc-
tatca Hotin. Ambclc foitifica(ii ai fi ticbuit s a|ung n Moldova piin filicia ccntial-cuiopca-
n, piobabil piin constiuctoiii din Polonia. Ccl dc-al ticilca modcl aic la baz ntiituia Cons-
tantinopolului si c ilustiat dc ccntuiilc cxtciioaic dc zid alc Cct(ii Albc si cct(ii Chilia. !n
cazul dc fa( modclul constantinopolitan a supiavic(uit nti-o (ai din aicalul cultuiii bizan-
tinc, atunci cnd nsusi Bizan(ul nu mai cxista.
!n oiganizaica spa(ial a cct(iloi din Moldova piimcaz ciitciiul func(ional. Cclc mai
impoitantc func(ii ciau cca dc apiaic, dc locuiic, administiativ, icligioas, cconomic, dc
dcpozitaic s.a. Dai nu poatc fi ignoiat nici ciitciiul constiuctiv. !n cct(ilc Moldovci au fost
utilizatc cclc mai stilucitc solu(ii ingincicsti, gcnciatc dc gndiica militai a vicmii. Compo-
zi(ia spa(ial matciializa foimc dc cct(i-modclc mpiumutatc din spa(ii cultuialc difciitc. Ast-
fcl n Moldova cxistau icplici alc unoi foitic(c noidicc, occidcntalc, bizantinc, bizantino-oii-
cntalc, oiicntalc si icnasccntistc. Constiuctoiii bstinasi putcau intioducc anumitc coicctivc n
conccptul-,canon' lund n considcia(ic tiadi(iilc si cxpciicn(a local n constiuc(ic.
La cct(ilc Moldovci a fost utilizat o gam laig dc pioccdcc compozi(ionalc, tcma piin-
cipal a compozi(ici aihitcctuialc fiind tiiumful foi(ci. !n ccca cc piivcstc matciialclc dc con-
stiuc(ic, sc ddca picfciin( matciialcloi dc la fa(a locului: piati dc calcai, gicsic calcaioas,
tuf silicios, sist vcidc, piati dc iu s.a. Iiau folositc si matciialclc lcmnoasc. Tchnica dc con-
stiuc(ic vdcstc mpiumutuii noidicc, oiicntalc si bizantinc, dai iolul hotitoi l-au |ucat cxpc-
iicn(a si dcpiindciilc constiuctivc alc mcstciiloi si zidaiiloi locali.
Planuiilc icgulatc alc multoi foitifica(ii din Moldova dovcdcsc faptul c cci cc lc-au iidi-
cat loi ciau familiaiiza(i cu stiin(a tiasiii pc tcicn. Constiuctoiii cunostcau att piincipiilc
piopoi(ioniii, ct si sistcmclc dc modulc constiuctivc (Cctatca Alb n timpul lui Stcfan ccl
Maic, cctatca Tataibunai s.a.). \n stiict ia(ionamcnt gcomctiic sc simtc n planimctiia si vol-
umctiia cct(ii Soioca. Tiasaica planului pc tcicn dcvcnca adcsca un iitual solcmn mistic,
223
mctodclc dc mpicunaic a pi(iloi constitutivc fiind (inutc n sccict. Sc ddca picfciin( mc-
todci in situ, multc dctalii si noduii fiind concictizatc diicct pc santici.
!n pciioada analizat, la constiuc(ia cct(iloi din Moldova au luat paitc ctcva catcgoiii dc
constiuctoii. \ciiga supciioai o constituiau aihitcc(ii - scfi dc santici invita(i dc putcica ccn-
tial caic piomovau anumitc modclc dc aihitcctui militai. Rcalizaica accstoi modclc sc
cfcctua dc vciiga uimtoaic, alctuit din constiuctoii califica(i caic putcau fi dc la fa(a locu-
lui sau, n unclc cazuii, din (iilc apiopiatc. \ciiga infciioai cia constituit din salahoii auto-
htoni adusi la ,munca la cctatc'. Rcsponsabilii dc luciii supiavcghcau luciiilc dc constiuc(ic
si ispundcau n fa(a putciii ccntialc dc cxccutaica loi. !n pciioada invcstigat, piintic icspon-
sabilii dc luciii dc constiuc(ic la Cctatca Alb sc numi Tcodoica (144O), Stanciul (1454),
Luca (1476) si Himan (1479). La picgtiica si oiganizaica luciiiloi dc constiuc(ic la altc
cct(i au luat paitc piclabii Sandiu Boia (1479, Chilia), poatc Cistca Aibuic (antc 1475-
1476, Ncam(), poatc Radu Gangui (anii 7O ai sccolului al X\-lca, Oihciul \cchi), poatc Toa-
dci (1543, Soioca) s.a. Nu cstc cxclus c aihitcctul gicco-gcnovcz !oann Piivana a paiticipat la
constiuc(ia ansambluiiloi foitificatc dc la Chilia si Cctatca Alb, mcstciul italian Baptisto di
\cscntino la nl(aica ziduiiloi cu bastci la Cctatca dc Scaun dc la Succava, iai mcstciul local
!acop la vico icfaccic sau icpaia(ic a cct(ii Soioca. Sc paic c cctatca Bcndci a fost cdificat
dc icnumitul aihitcct otoman Sinan ibn Abdulmcnnan.
!n cct(ilc Moldovci au fost instalatc mai multc plci dc piati sau maimoi cu divcisc ic-
piczcntii si insciip(ii oficialc. Cclc mai multc comcmoiau sfisitul unoi ctapc dc constiuc(ic
indicnd si numclc comanditaiului ini(iatoiul luciiiloi si al icsponsabilului dc icalizaica
accstoia. Astfcl, insciip(iilc din foitifica(iilc Moldovci mcn(ioncaz pc domnii Stcfan al !!-lca,
Stcfan ccl Maic si Pctiu Raics, pc sultanul Sulciman Magnificul, pc piclabii Tcodoica, Stan-
ciul, Luca si Himan. Pc ziduiilc cct(iloi sc mai gscau si difciitc insciip(ii, scmnc lapidaic si
icpiczcntii ncoficialc (giafitc, cicsttuii, pctioglifc, iclicfuii s.a.). Aici ciau piczcntc fintuii
dc fiazc, cuvintc, litcic scpaiatc, nscmnc hcialdicc, difciitc dcscnc, mici individualc alc
pictiaiiloi si scmnc apotiopaicc. \ltimclc includ ciuci, scmnc solaic, iozctc, vitclni(c, ,stclc
alc lui David', iombuii ,clasicc', labiiintuii, ,tiiplc incintc diuidicc', ,Golgotc', ,Tctiaktys'-
uii s.a. Sc cicdca c clc ociotcau pc apitoiii cct(iloi dc piimc|dii si iut(i.
!n dcpcndcn( dc amplasaica clcmcntcloi constitutivc fa( dc spa(iul apiat, cxist con-
stiuc(ii cxtciioaic (ziduii, tuinuii, bastioanc, poi(i), constiuc(ii intciioaic (palatc foitificatc si
locuin(c alc dcmnitaiiloi militaii, lcasuii dc cult, dcpcndin(c) si clcmcntc dc tianzi(ic ntic
224
spa(iul intiamuian si ccl cxtamuian (amcna|ii spccialc). !oima constiuc(iiloi cxtciioaic caic
baicaz acccsul inamicului spic spa(iul apiat dcpindc dc condi(iilc amplasiii n tcicn si dc
piogicsul tchnicii militaic. Ivul mcdiu piopunc o cxccp(ional vaiictatc dc astfcl dc dispozi-
tivc dcfcnsivc, caic sunt iczultatul unoi cfoituii colosalc n domcniul apiiii.
Ziduiilc piotc|caz att intia muiosul, ct si tciitoiiul limitiof cct(ii, fiind ,ngiosatc'
odat cu pcifcc(ionaica aimcloi dc foc. !n cpoca aitilciici incintclc dc zid coboai n nl(imc,
dcvcnind (intc mai gicu dc atins pcntiu tunuiilc inamicului. Cuitinclc pot fi dc tiascu icctiliniu
(cct(ilc Schcia si Tataibunai, Cctatca Nou dc lng Roman), n linic usoi fint (cctatca
Ncam(), cuibliniaic (cctatca Hotin) si n foim dc aic dc ccic (cctatca Soioca). Ilc snt pcifo-
iatc dc un numi ncnscmnat dc goluii. Coionamcntul cuitincloi cstc alctuit dinti-o succc-
siunc dc cicncluii si mciloanc sau dinti-un paiapct cu dcschidcii pcntiu tiagcic. !n cct(ilc
Moldovci au fost utilizatc ctcva tipuii dc mciloanc: dicptunghiulaic simplc cu nisc intciioaic,
dicptunghiulaic dublc s.a. Din punct dc vcdcic func(ional, ziduiilc foitic(cloi pot fi dcspi(i-
toaic, ncon|uitoaic, dc blocaic, dc acccs si dublc. \ltimclc includ ,ziduiilc-scut' si Zwingcic
caic si au oiiginca n Rsiit, fiind picluatc dc cuiopcni cu ocazia ciuciadcloi.
Tuinuiilc cct(iloi scivcsc pcntiu lcgtuia ziduiiloi paiticipnd activ la flancaica loi oii-
zontal. !lancaica vcitical sc icalizcaz cu a|utoiul masiculiloi, bovindouiiloi si houids-uii-
loi. !mpicsioncaz vaiictatca foimcloi tuinuiiloi piismaticc cu baza icctangulai, iomboida-
l, hcxagonal si octogonal, cilindiicc cu baza ciiculai si apiopiat dc cca ciiculai s.a. Toatc
accstc foimulc snt binc cunoscutc n cvul mcdiu att n Oiicnt, ct si n Iuiopa. Din punctul
dc vcdcic al amplasamcntului, tuinuiilc pot fi izolatc (don|oanc intciioaic, tuinuii avansatc)
si adosatc ziduiiloi dc incint (dc col(, intcimcdiaic, dc acccs). \n don|on ccntial sc gsca la
cctatca Tc(ina, iai don|oanc dc col(, intcgiatc n ziduii, cxistau la Cctatca dc Scaun dc la Su-
ccava, Cctatca Alb si cctatca Hotin. Din punct dc vcdcic func(ional, tuinuiilc sc mpait n
cclc dc apiaic, dc obscivaic si dc sciviic. \ltimclc pot adposti locuin(c, lcasuii dc cult, n-
chisoii s.a. !n cct(ilc Moldovci, n cclc mai multc cazuii, tuinuiilc au cumulat mai multc
func(ii.
,Tuinuiilc dc aitilciic' snt dcstinatc picscloi dc aitilciic. Astfcl dc clcmcntc dcfcnsivc
piotc|au foitul Cct(ii Noi dc lng Roman. Dai cclc mai putcinicc dispozitivc dc apiaic, caic
picccd bastioanclc ,clasicc', snt bastcilc constiuc(ii |oasc, cu ziduii gioasc si bazc cvazatc.
Ilc pot fi cu sau fi gol intciioi, adpostind la nivcluiilc infciioaic cazcmatclc. !n cct(ilc
Moldovci au cxistat bastci dc plan icctangulai, ciiculai (iondclc) si scmiciiculai (scmiion-
225
dclc). Bastcilc au fost inclusc n piima linic dc apiaic a Cct(ii dc Scaun dc la Succava, cct(ii
Ncam( si Cct(ii Noi dc lng Roman.
\n clcmcnt constitutiv impoitant dc caic dcpindc, n maic msui, potcn(ialul dcfcnsiv al
cct(ii, cstc poaita dc acccs. Ia nsumcaz mai multc func(ii: dc ciicula(ic, dc supiavcghcic,
dc opiiic si dc apiaic. !n caz dc pciicol, poaita sc blochcaz cu a|utoiul mi|loaccloi cxtcinc
(poduii basculantc, tuinuii avansatc, amcna|ii dcfcnsivc avansatc, masiculi, bovindouii s.a.)
sau a ccloi intcinc (canatuii si tblii dc lcmn, hcisc mctalicc, guii dc pcui, ascunztoii cu
ambiazuii s.a.). !n cct(ilc Moldovci au cxistat uimtoaiclc tipuii dc poi(i: tuin-poait dc plan
icctangulai (Cctatca Alb, cct(ilc Ncam(, Soioca, Bcndci s.a.); poait n cuitin (Cctatca
Alb, cctatca Bcndci s.a.); poait sicanat (citadcla dc la Oihciul \cchi, Cctatca Alb s.a.).
Tuinul-poait dc plan icctangulai cia ccl mai ispndit tip dc acccs n foitifica(iilc Moldovci.
Poaita n cuitin cstc piotc|at dc tuinuiilc aflatc n vccintatc. Maiclc ci mciit const n di-
icc(ionaica obligatoiic a ascdiatoiiloi n dcschidcica intiiii sub un foc nciucisat al apito-
iiloi. La Cctatca dc Scaun dc la Succava si la cctatca Ncam( au cxistat adcviatc ,cuisc dc
soaicci' (,guii dc lup'), undc atacan(ii ciau cxpusi lovituiiloi apitoiiloi.
Sc paic c o poait sicanat ,cotit' a fost constiuit la citadcla dc la Oihciul \cchi. Ana-
logii alc unoi ascmcnca dispozitivc cu schimbaica diicc(ici pot fi gsitc n spa(iul Oiicntului.
Nu cstc cxclus c poaita dc la Oihciul \cchi s fi fost cdificat dc mcstciii isiitcni invita(i dc
domnic. O alt poait sicanat, dai fi schimbaica diicc(ici, a fost constiuit la Cctatca Alb.
\n mi|loc dcoscbit dc cficacc pcntiu apiaica acccscloi dcvinc baibacana, ispndit n
nticaga Iuiop n uima ciuciadcloi. Ia amplific poaita iivcian a Cct(ii Albc.
!n calitatc dc motivc dccoiativc la accstc dispozitivc scivcsc incluziunilc dc cimizi (aihi-
voltclc, asizclc, giilclc, biiclc, oinamcntclc gcomctiicc s.a.), coinisclc, ancadiamcntclc dc usi
si fcicstic, compozi(iilc din ghiulclc dc piati s.a. Aici sunt piczcntc clcmcntc goticc, bizan-
tinc si oiicntalc, piccum si clcmcntclc spccificc aihitcctuiii Rcnastciii.
Constiuc(iilc intciioaic alc foitifica(iiloi (in dc oiganizaica si dotaica loi. Accstca sunt
obicctivc cu func(ii administiativc, dc locuiic, icligioasc, dc sciviciu s.a. Din catcgoiia dat fac
paitc icscdin(clc intiamuianc: palatclc domncsti (Cctatca dc Scaun dc la Succava), palatclc
piclabiloi (Cctatca Alb, cct(ilc Hotin, Chilia si Ncam() si palatclc dizdaiiloi sau pasalcloi
(Cctatca Alb, cct(ilc Chilia si Bcndci). !n aihitcctuia loi snt piczcntc motivc goticc, bizan-
tinc si otomanc. !nflucn(c oiicntalc sc icsimt n palatul piclabiloi (fosta hanaka) dc la
Oihciul \cchi.
226
Cct(ilc Moldovci snt dc ncconccput fi spa(ii pcntiu oficicica cultului. Sc dctascaz
dou giupuii dc cdificii icligioasc: paiaclisclc oitodoxc n pciioada moldovcncasc si mos-
chcilc n cca otoman. Modalitatca loi dc solu(ionaic iczult din n(clcgcica difciit a l-
casului dc cult dc cicstini si musulmani. Accstc constiuc(ii pot fi nziditc (Cctatca Alb, Ccta-
tca dc Scaun dc la Succava, cct(ilc Soioca, Bcndci s.a.) sau plasatc indcpcndcnt (Cctatca
Alb, cctatca Chilia s.a.). Dccoiul loi c caiactciistic bisciiciloi moldovcncsti si moschciloi oto-
manc, dai c mult mai modcst.
!n cct(ilc Moldovci sc mai gscau dcpozitc dc pulbcic si muni(ii, cazimi, gia|duii, atc-
licic, tcmni(c si altc constiuc(ii ncccsaic pcntiu func(ionaica noimal a amcna|iiloi dcfcn-
sivc.
O piotcc(ic suplimcntai a apitoiiloi cia asiguiat dc amcna|iilc spccialc cum au fost
subtcianclc sccictc si taini(clc. Ilc au cxistat la Cctatca dc Scaun dc la Succava, cct(ilc Hotin,
Ncam( si Bcndci. Ca foim, n Moldova picdominau spa(iilc-coiidoaic dc tiascu icctiliniu, n
linic fint, cuibliniai si complcx cu iamifica(ii. Caiactciisticilc comunc alc accstoi amcna|ii
sccictc snt adncimca maic a nivclului dc clcaic, cconomisiica maxim a spa(iului, dcz-
voltaica ncpciiloi dc-a lungul unci singuic axc s.a. Cclc mai maii snt subtcianclc dc impoi-
tan( ma|oi.
Ixcmplc alc taini(cloi dc supiafa( nc ofci cctatca Hotin. Ascunztoii dc acclasi tip sc
picsupun la cctatca Bcndci si la citadcla dc la Oihciul \cchi.
Capcanc subtcianc au cxistat la Cctatca dc Scaun dc la Succava, la cct(ilc Ncam( si So-
ioca si poatc la Cctatca Nou dc lng Roman.
Ma|oiitatca accstoi amcna|ii spccialc au avut un caiactci mai mult ofcnsiv dcct dcfcn-
siv. Ixccu(ia si contiolul loi picsupunca o conccp(ic ini(ial binc gndit. !n vicmuii ncfastc
locuitoiii din mpic|uiimi putcau s ptiund ncvzu(i n intia muios si, pcntiu un anumit
timp, s fic fcii(i dc pciicolul din afai.
!n gcncial, toatc accstc constiuc(ii cxtciioaic, intciioaic si spccialc au fost compaiabilc, la
acca vicmc, cu dispozitivclc ascmntoaic din Iuiopa. Mcstciii loi au cunoscut la pcifcc(ic
pioccdcclc constiuctivc dcfcnsivc bizantinc, oiicntalc, noid-, vcst- si ccntial-cuiopcnc, oto-
manc, piccum si cclc icnasccntistc.
!nvcstiga(iilc cfcctuatc n piczcnta luciaic au pcimis foimulaica uimtoaicloi concluzii:
1. La sfisitul sccolului al X!\-lca nccputul sccolului al X\-lca n Taia Moldovci, caic
ini(ial a cunoscut mai mult ntiituii dc pmnt si lcmn, nccpc constiuc(ia ccntializat a foiti-
227
fica(iiloi dc piati. !n accsti ani cstc cicat un sistcm unitai dc cct(i piin voin(a voicvoziloi
Pcntiu ! Musat, Roman ! Musat si Alcxandiu ccl Bun. Sistcmul cstc pcifcc(ionat si amplificat
n a doua |umtatc a sccolului al X\-lca dc Stcfan ccl Maic si pc la mi|locul sccolului al X\!-
lca dc Pctiu Raics. !n componcn(a lui inti cct(i voicvodalc dc piati, incintc uibanc dc
pmnt si lcmn, cui(i domncsti si boicicsti, mnstiii ntiitc s.a. !n anii 7O-8O ai sccolului al
X\-lca accst sistcm ccl mai putcinic n Iuiopa dc Sud-Ist cstc compaiabil cu cclc mai cvo-
luatc sistcmc dc apiaic cuiopcnc. !nccpnd cu mi|locul sccolului al X\!-lca, Moldova inti
n sfcia dc influcn( a !mpciiului Otoman si icnun( la constiuc(ia amcna|iiloi foitificatc cu
func(ic picpondcicnt militai.
2. !n pciioada dc icfciin( n spa(iul invcstigat idcntificm patiu tipuii dc apiaic piin foi-
tifica(ii: ,activ', ,pasiv', ,clastic' si ,mascat'. Piintic clcmcntclc dcfcnsivc cclc mai im-
poitantc sc numi valul dc pmnt cu sau fi palisad, zidul dc piati, tuinul izolat, tuinul
dc flancaic si bastca; dintic mctodclc dcfcnsivc cca fiontal oiizontal, fiontal vcitical,
mctoda ,clcstiloi' si mctoda ,flancuiiloi'. Sistcmclc dcfcnsivc spccificc locului si timpului vizat
snt dc ascmcnca vaiiatc, fiind atcstatc tipuiilc: paiictal, sinuos, dc tuinuii izolatc, dc tuinuii dc
flancaic si dc bastci. Toatc catcgoiiilc dc cct(i snt inclusc n sistcmul dc foitifica(ii al (iii.
3. Ixist o stins intcidcpcndcn( ntic amcna|iilc dc apiaic si alctuiiilc uibanc. Cc-
t(ilc influcn(caz asupia planimctiici constiuc(ici uibanc. Ilc contiibuic la dczvoltaica pio-
ccsului dc uibanizaic.
4. Ca punctc dc spii|in militai snt utilizatc dou tipuii dc cct(i luciatc din pmnt si lcmn:
ntiituii alc unoi locuii stiatcgicc si foitifica(ii dc campanic. Ilc au un caiactci ocazional si
snt cxploatatc un timp limitat.
5. Sc constiuicsc difciitc catcgoiii dc foitifica(ii dc piati, piintic caic cclc mai impoitantc
snt cct(ilc - punctc dc spii|in militai si scdii dc gainizoanc, nl(atc la comanda putciii ccn-
tialc. Dup caiactciisticilc tactico-stiatcgicc si indicii constiuctivi, ma|oiitatca cct(iloi cu tui-
nuii si bastci din Moldova, la momcntul constiuc(ici snt compaiabilc cu cclc mai avansatc
ansambluii cu un sistcm dcfcnsiv similai din Iuiopa acclci cpoci.
6. !n dcpcndcn( dc foima planului, cxist dou tipuii dc baz alc foitifica(iiloi dc piati:
icgulat si ncicgulat. Cct(ilc ncicgulatc snt adaptatc iclicfului. Sc dctascaz modclul cu don-
|on ccntial, modclul cu don|on intcgiat n ziduii si modclul constantinopolitan. Aici snt
impoitantc cxpciicn(clc noid- si ccntial-cuiopcnc, piccum si cclc piovcnitc din spa(iul bizan-
tin. Dicpt modclc pcntiu foitifica(iilc dc plan icgulat, apiopiat dc ccl icctangulai, au scivit
228
amcna|iilc dcfcnsivc noid- si vcst-cuiopcnc dc tip ,castcl', cclc bizantino-oiicntalc, piccum
si cclc oiicntalc dc tip ,icscdin( foitificat'. Toatc au ca suis piimai castiul ioman. !oiti-
fica(ia dc plan ciiculai aic ca piototip castclul ccntiist icnasccntist si antcccdcntclc lui. Toatc
modclclc dc cct(i ,capctc dc sciic' si cct(i ,unicatc' a|ung n Moldova piin intcimcdiul
mcstciiloi-constiuctoii invita(i dc putcica ccntial.
7. Domnia apclcaz la aihitcc(i din spa(ii cultuialc difciitc: bizantin, noidic, vcst- si ccn-
tial-cuiopcan, oiicntal. Aihitcc(ii snt scconda(i dc zidaii si salahoii autohtoni. Poaita sc sci-
vcstc, picpondcicnt, dc cxpciicn(a constiuctiv din lumca musulman si bizantin.
8. Pioccdcclc dc compozi(ic snt divcisc, toatc acccntund idcca inacccsibilit(ii spa(iului
foitificat. Solu(iilc spa(ial-volumctiicc vdcsc divcisc influcn(c, suisa accstoia fiind idcntifi-
cat n aihitcctuia foitifica(iiloi mcdicvalc din Iuiopa dc Noid, Ccntial si Occidcntal, !m-
pciiul Bizantin, Oiicnt si cca a castclcloi cpocii Rcnastciii.
9. Dccoiul n cct(i cstc modcst, picocupaica ma|oi a fuiitoiiloi fiind iczistcn(a con-
stiuc(iiloi. Dctaliilc constiuctivc, n piimul ind, acccntucaz incxpugnabilitatca obicctivcloi.
La capitolul ,acccsoiii' scmnalm piczcn(a clcmcntcloi aihitcctuialc si dccoiativc apai(innd
goticului tiziu, moldovcncsc si tiansilvncan, aihitcctuiii oiicntalc, bizantinc, otomanc si aihi-
tcctuiii icnasccntistc.
1O. Matciialclc uzitatc pcntiu cdificaica cct(iloi moldovcncsti snt divcisc. !n gcncial,
snt picfciatc lcmnul si piatia (piatia dc calcai, gicsia calcaioas, sistul, tuful silicios, piatia dc
iu s.a.). Tchnica constiuctiv dcnot mpiumutuii bizantinc, noidicc, oiicntalc, occidcntalc si
otomanc, toatc accstca gicfatc pc cxpciicn(a si micstiia zidaiiloi locali. !n pioccsul cdificiii
unoi cct(i au fost utilizatc piincipiilc dc piopoi(ionaic si modulclc constiuctivc.
11. Studiul aihitcctuiii foitificatc icclam si ,puncica n ccua(ic' a insciip(iiloi oficialc si
ncoficialc, divciscloi icpiczcntii si scmnc fcutc pc ziduiilc cct(iloi (cicsttuii, pctioglifc,
giafitc, compozi(ii sculptuialc si platc s.a.). Accstca au, pc dc o paitc, o scmnifica(ic dccoiati-
v, pc dc alta - o valoaic infoimativ. Ilc putcau fi icalizatc att dc mcstciii autohtoni, ct si
dc cci invita(i pc santici dc putcica ccntial.
12. Toatc clcmcntclc cxtciioaic alc foitifica(iiloi snt mcnitc s baiczc acccsul inamicului
si s asiguic piotcc(ia spa(iului intiamuian. Ziduiilc snt indispcnsabilc tutuioi cct(iloi dc
piati. Ilc snt ,ngiosatc' nccpnd cu a doua |umtatc a sccolului al X\-lca. Dccoiul loi cstc
modcst si contiibuic la sublinicica monumcntalit(ii. Tuinuiilc au difciitc foimc dc plan, atcs-
tatc att n Oiicnt, ct si n Occidcnt. Lc uimcaz ,tuinuiilc plinc', ,scmituinuiilc' si ,tuinu-
229
iilc dc aitilciic'. Mai tiziu apai platfoimclc si tciasclc pcntiu aitilciic, piccum si bastcilc
dcscopciiii alc inginciiloi cuiopcni din sccolul al X\-lca si modalit(i cficicntc dc contia-
caiaic a tiiului dc aitilciic. Accstc inova(ii alc aitci foitifica(iiloi au a|uns n Moldova, pioba-
bil, cu concuisul spccialistiloi italicni. !n constiuc(ia poi(iloi dc acccs au fost folositc solu(ii
acicditatc n aihitcctuia Oiicntului, Occidcntului si !mpciiului Bizantin. Paiticulaiit(ilc aihi-
tcctuialc alc tutuioi accstoi dispozitivc snt un icflcx al dcstina(ici loi.
13. Constiuc(iilc intciioaic includ cldiii administiativc, dc locuit, icligioasc, dc sciviciu
s.a. !n aihitcctuia loi sc dcpistcaz motivc goticc, bizantinc si oiicntalc. O dccoia(ic mult mai
bogat au palatclc domncsti si alc comandan(iloi militaii. Pcntiu cclclaltc constiuc(ii sc con-
stat un vocabulai plastic mai modcst dcct ccl al cdificiiloi analoagc ncfoitificatc.
14. Potcn(ialul dcfcnsiv dc supiafa( cstc con|ugat cu ccl subtcian. Accsta din uim sc
compunc din spa(ii inacccsibilc pcntiu inamic: icfugii, ncpcii pcntiu adunaica ostii, galciii
dc cvacuaic, hiubc, taini(c s.a. Pioicctaica si constiuc(ia loi picsupunc o bun cunoastcic a
aihitcctuiii dc apiaic si a paiticulaiit(iloi topogiaficc. !n accst scns, sc pot bnui ini(iativc
alc poscsoiiloi, alc aihitcc(iloi scfi dc santici si alc localniciloi.
Rcicsind din cclc cxpusc antciioi, autoiul avanscaz uimtoaiclc iccomandii:
s sc fac ccicctiilc picliminaic pc tcicn n vcdcica localiziii unoi amcna|ii dcfcn-
sivc dispiutc (cctatca Tataibunai, cctatca lui !uighici, cctatca Chilia \cchc s.a.);
s sc oiganizczc sptuiilc aihcologicc sistcmaticc n zonc mai pu(in studiatc alc monu-
mcntcloi (Cctatca dc Scaun dc la Succava, Cctatca Alb, citadcla dc la Oihciul \cchi, cct(ilc
Chilia, Soioca, Bcndci s.a.);
s sc cfcctuczc dczvcliica unoi vcstigii aihcologicc si clcva(ia pai(ial a unoi foitifica(ii
(cctatca Schcia, Cctatca Nou dc lng Roman s.a.);
s sc ini(iczc icconstituiica fiagmcntai sau intcgial a unoi foitic(c dispiutc (cctatca
Chilia s.a.);
s sc asiguic piotcc(ia monumcntcloi dc aihitcctui militai cxistcntc dup picvcdciilc
,Convcn(ici dcspic piotcc(ia patiimoniului univcisal cultuial si natuial' claboiatc dc Oigani-
za(ia Na(iuniloi \nitc la 16 noicmbiic 1972;
s sc intcivin, n scopul pstiiii accstoi monumcntc n bun staic, cu cclc mai piogic-
sivc mctodc dc icstauiaic si conscivaic;
s fic anticnatc n cvcntualclc luciii dc ccicctaic-icstauiaic-cvaluaic giupuii intci-
na(ionalc dc spccialisti, n a cioi componcn( s intic icpiczcntan(i din Rcpublica Moldova,
23O
Romnia, \ciaina si Tuicia (piin ,luciii' sc n(clcg cxpcdi(ii, atclicic dc cica(ic, scoli dc vai,
santicic aihcologicc, pioicctc dc icstauiaic, foiuii stiin(ificc s.a.);
s sc cicczc complcxc muzcalc cu o infiastiuctui coicspunztoaic n vcdcica valoii-
ficiii cct(iloi sub aspcct muzcistic;
s sc ob(in includcica foitifica(iiloi Moldovci istoiicc n iutc tuiisticc tcmaticc dc
impoitan( intcina(ional (,Cct(ilc Moldovci mcdicvalc', ,Cct(ilc lui Stcfan ccl Maic',
,Cct(ilc dc pc Nistiu' s.a.);
s sc icalizczc biosuii, piospcctc, pliantc, filmc, CD-uii s.a. dcdicatc cct(iloi moldovc-
ncsti n scopuii tuiisticc si dc populaiizaic;
iczultatclc actualci invcstiga(ii s fic utilizatc n nv(mntul supciioi si mcdiu dc spccia-
litatc n Rcpublica Moldova, Romnia si \ciaina.
231
NOTE
Introducere
1
Giigoic \icchc, Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc| cd. P.P. Panaitcscu, Bucuicsti, 1958.
2
Miion Costin, Oc/c, cd. P.P. Panaitcscu, Bucuicsti, 1958.
3
Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc| Chisinu, 199O.
4
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca Mo|dotc| Chisinu, 1957.
5
. , , , II, Sankt-
Petersburg, 1862.
6
.. , . , Sankt-Petersburg, 1892.
7
, Odcssa, 1844 si uim.
8
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc au/a C||||c| ,| Cc/(|| A||c Bucuicsti, 1899.
9
Z. Aibuic, Baa/a||a |n cco|u| a| XIX-|ca Bucuicsti, 1898.
1O
!. Bogdan, Inc/|(|||c dc |a Cc/a/ca A|| ,| /an|/ca Mo|dotc| au/a c| n AARMS!, s. !!, 3O, 19O8, p. 3-5O s.a.
11
A. Lapcdatu, Cc/a/ca So/oc|| No/|( |/o/|c dcc/|/|t n BCM!, 6, 1914, 25, p. 85-94.
12
A.!. Tanoviccanu, Da/a /c:|d|/|| Cc/(|| A||c n CL, 45, 19O1, p. 462-469; idcm, Ia/ |nc/|(|a dc |a Cc/a/ca A||, n NRR,
27, 19O1, p. 136-137.
13
P. Constantincscu-!asi, Cc/(||c dc |a// n BAA, 1933, p. 37-48.
14
S. Panaitcscu, Cc/(||c-/u|n| d|n Baa/a||a n CM!B, 1, 1924, p. 1O3-1O6.
15
St. Ciobanu, Cc/a/ca 1|||na n CM!B, 2, 1928, p. 15-57; idcm, Baa/a||a, Chisinu, 1926.
16
Gh.!. Bitcanu, Con//||u/|on a |||/o|/c dc Cc/a/ca A|| n C!, 2-3, 1926-1927, p. 282-284.
17
N. Bncscu, Mau/oca//on-Mo(n)ca//o-Cc/a/ca A|| n AARMS!, s. !!!, 22, 1939-194O, p. 165-178.
18
H. !clician, Scu// |/o/|c a| dc:to|//|| |o//|||ca(|c| c/mancn/c |n Roman|a Bucuicsti, 1958.
19
O.G. Lccca, D|c(|ona/ |/o/|c a/|co|o|c ,| co/a||c a| Roman|c| Bucuicsti, 1937.
2O
A.D. Culca, Cc/(||c mo|dotcnc,/| dc c N|//u n C!, 25, 1962, p. 3-28.
21
N. Giigoias, !cc|| cc/(| mo|dotcnc,/| !asi, 1946.
22
R. Rosctti, I/o/|a a//c| m|||/a/c a /oman||o/ Bucuicsti, 1947.
23
P. Nicoicscu, Luc//||c dc cono||da/c ,| dc /c/au/a/c |a Cc/a/ca A|| n CM!B, 3, 1931, p. 115-128.
24
Gi. Avakian, S/u/||c dc |a Cc/a/ca A|| n CM!B, 3, 1931, p. 115-128 s.a.
25
\. \tsianu, I/o/|a a//c| |cuda|c |n 1/||c Romanc !, Bucuicsti, 1959.
26
Gi. !oncscu, I/o/|a a/||/cc/u/|| |n Roman|a !, Bucuicsti, 1963; idcm, A/||/cc/u/a c /c/|/o/|u| Roman|c| dc-a |unu|
tcacu/||o/, Bucuicsti, 1982; idcm, La/c||/cc/u/c m|||/a|/c u/ |c /c//|/o|/c dc |a Mo|dat|c n APMO, 25, Salonik, p. 828-
834 (cxtias) s.a.
27
Gh. Cuiinschi, I/o/|a a/||/cc/u/|| |n Roman|a Bucuicsti, 1981.
28
\. !loica, I/o/|a a//c| /omanc,/| Chisinu, 1991.
29
C.C. Giuicscu, 1a/u/| au o/a,c ,| cc/(| mo|dotcnc d|n cco|u| a| X-|ca |n |a m|/|ocu| cco|u|u| a| X!I-|ca Bucuicsti,
1997.
3O
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman !!, Bucuicsti, 1986.
31
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u| Bucuicsti, 1963; idcm, Cc/a/ca Ncam(u|u| Bucuicsti, 1968.
32
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc| Bucuicsti, 1913.
33
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca Sc|c|a Bucuicsti, 196O.
34
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun ,| Cu//ca Domncac d|n Succata Bucuicsti 1988.
35
M.D. Matci, S/u/||c dc a|ta/c d|n cc/a/ca dc m|n/ dc |a B|/|ad n MCA, 7, cxtias, p. 645-655; M.D. Matci, L.
Chi(cscu, Noutc||c donncc du /o||cmc dc |aa/|/|on dc |o//|||ca/|on dc t|||c mo|datc au Mo,cn Ac n Dacia, N.S.,
11, 1967, 5, p. 322-33O; N. Constantincscu, Da/c no| |n |c/u/ cu cc/a/ca Ncam(u|u| n SC!\, 11, 196O, 1, p. 81-1O5;
idcm, D|n nou |n /o||cma Cc/(|| Ncam(u|u| n SC!\, 14, 1963, 1, p. 217-223 s.a.
36
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c Mo|dotc| |n cco|c|c XI!-X!I Cc/(| to|ctoda|c ,| |o//|||ca(|| o/,cnc,/| (tcz dc doctoiat),
Bucuicsti, 1972; idcm, Cu /|t|/c |a cc/(||c Mo|dotc| |n /|mu| |u| S/c|an cc| Ma/c n R!, 28, 1975, 1O, p. 1533-1544; idcm,
Io//|||ca(|||c Mo|dotc| |n |a m|/|ocu| cco|u|u| a| X!-|ca n Caipica, 5, Bacu, 1972, p. 143-162; idcm, P/|nc|a|c|c /c:u|-
/a/c |/o/|cc a|c cc/cc//||o/ a/|co|o|cc d|n cc/a/ca mcd|cta| dc |a C|d|n(| (Roman) n SC!\, 17, 1966, 2, p. 4O5-413 s.a.
37
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a mcd|cta| dc a/a/c |n Roman|a Bucuicsti, 1985.
38
!dcm, Cc/(||c o/a,c|o/ A/a/ca u/|an |n ccn//u| ,| c/u| Lu/oc| |n Ltu| Mcd|u, Bucuicsti, 2OOO.
232
39
!dcm, Mc/od dc a|o/da/c ,| modc|c a|c cnc:c| uno/ o/a,c mcd|cta|c /omanc,/| c\//aca/a/|cc n A/||/cc/u/a, Bucuicsti,
1988, 1, p. 38-44 si 47-5O; idcm, A/|co|o|c ,| |an|mc//|c - unc|c acc/c dc |/o/|c u/|an mcd|cta| /omancac
c\//aca/a/|c n SC!\A, 41, 199O, 2, p. 185-194; idcm, Acc/c u/|an|/|cc mcd|cta|c /omanc,/| |n con/c\/ :ona| Modc|c
/c|ona|c |n a/a/ca o/,cncac n A/||/cc/u/a, Bucuicsti, 1991, 1-2, p. 95-1O9 s.a.
4O
\. Spinci, Comc/(u| ,| cnc:a o/a,c|o/ d|n ud-c/u| Mo|dotc| (cco|c|c XIII-XI! n AB, S.N., !, 1993, 1, p. 171-237.
41
St.S. Goiovci, Ln|mc|c Cc/(|| A||c, n M!, 1994, 8, p. 48-52 si 9, p. 43-46.
42
A. Husai, D|nco|o dc /u|nc. Cc/(| mcd|cta|c Bucuicsti, 1959; idcm, C||||a ,| Cc/a/ca A|| n Cc/(| dc c N|//u
Chisinu, 1998, p. 141-212; idcm, Cc/a/ca Ho/|n n Cc/(| dc c N|//u Chisinu, 1998, p. 7-72.
43
. , O XIV-XV ., n Dacia, N.S., 3, 1959, p. 535-552 s.a.
44
O. !licscu Loca||:a/ca tcc||u|u| L|co/omo n R!, 3, 1972, 25, p. 435-462 s.a.
45
St. Andiccscu, Unc t|||c d|u/cc K|||a cndan/ |a /cm|c/c mo|/|c du X!
c
|cc|c n RRH, 34, 1985, 3, p. 217-23O s.a.
46
!. Cndca, A|/a/u| ||c/|c|| d|n c|/adc|a dc |a Cc/a/ca A|| ,| ,|o/c:a o/oman /|nt|nd /|d|ca/ca cc/(|| n AM, 2, 1998,
p. 213-22O.
47
A. Andionic, Cc/cc//| a/|co|o|cc /|t|nd unc|c cu/(| domnc,/| ,| cc/(| mcd|cta|c d|n Roman|a n SA!, 13, 1969, p. 67-
76; idcm, Io//|||ca(|||c mcd|cta|c d|n Mo|dota n MA, 2, 197O, p. 4O3-412.
48
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| d|n /|mu| |u| S/c|an cc| Ma/c n Acta Musci Apulcnsis, 16, Alba !ulia,
1978, p. 239-259; idcm, 1|o|o|a cc/(||o/ mcd|cta|c d|n Roman|a n Acta Musci Apulcnsis, 19, Alba !ulia, 1981, p. 151-
163.
49
A. Pippidi, D|n nou dc/c |nc/|(|||c dc |a Cc/a/ca A|| n In |ono/cm Pau| Cc/notodcanu cd. \. Baibu, Bucuicsti,
1998, p. 75-85.
5O
P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun a Succtc| (manusciis).
51
.. , -, n . XV
. . I- i , Odcssa, 1972, p. 4O3-4O4.
52
!. Chiitoag, Cc/a/ca A|| n DR, 1994, 1, p. 11O-118; idcm, Pa|anca n DR, 1997, 1, p. 3-13; idcm, 1|||na, n DR, 1994,
3, p. 111-122 s.a.
53
P. Binca, T. Rcaboi, A/||/cc/u/a monumcn/a| a O/a,u|u| Nou (Sc|/ a|-ccd|d) n MA, 2O, 1995, p. 255-259 s.a.
54
.. , -, n , 1972, p.
371-374; idcm, -, n V -
, Chisinu, 1969, p. 341; idcm,
, n 1973 , Chisinu, 1974; idcm, ,
n II - , Chisinu, 1966, p. 288; idcm,
, n III -
, Chisinu, 1967, p. 189-19O; idcm, XIV-XVIII ., n , 56, 1954,
p. 4O-5O.
55
M. Slapac, Cc/(||c d|n C||||a n Aita-94, Chisinu, 1994, p. 1O3-111; idcm, Ca/c| dc| Mon/c /ccu/o/u| a/||/cc/u/a| a|
cc/(|| So/oca n Cuc/u|, Chisinu, 1999, p. 23-26; idcm, Cc/a/ca A|| n Aita-96, Chisinu, 1996, p. 56-71; idcm,
Lca,u/||c dc cu|/ a|c uno/ cc/(| mo|dotcnc n Cionica Ipiscopici Husiloi, 4, Husi, 1998, p. 131-135; idcm, Po/(||c
cc/(||o/ mcd|cta|c d|n Mo|dota n H\, 7, 1999, 1-2, p. 27-36; idcm, Ln|ma cc/(|| C||||a n A!!A, 34, 1997, p. 385-392;
idcm, D|n nou dc/c cn|ma C||||c|, n Aita-1999-2OOO, Chisinu, 2OOO, p. 11-18; idcm, Pa|a/c|c |o//|||ca/c ,| |ocu|n(c|c
comandan(||o/ m|||/a/| d|n |o//|||ca(|||c Mo|dotc| |/o/|cc n Aita-2OO1, Chisinu, 2OO1, p. 12-14; idcm, Mo/|o|o|a /u/-
nu/||o/ cc/(||o/ mcd|cta|c d|n Mo|dota, n Aita-2OO2, Chisinu, 2OO2, p. 31-34; idcm, O cc/a/c dc |ac/u/ ||:an/|no-o/|-
cn/a| n Su| :od|a !/,|anu Clu|-Napoca, 2OO2, p. 55-58 s.a.
56
T. Ncstciov, Pa|a/u| a/c|a|u|u| dc |a O/|c|u| !cc|| n Ln|mc|c Baa/a||c| Chisinu, 2OOO, p. 26-29; idcm, Ln|ma
cc/(|| So/oca n Ln|mc|c Baa/a||c| Chisinu, 2OOO, p. 74-89; Cu /|t|/c |a m|/u/||c a/||/cc/u/|| ,| da//|| cc/(|| So/oca
n A// |/o/|c cu|/u/ S/ud|| |n onoa/ca |u| Ma/|u Po/um| Clu|-Napoca, 2OO3, p. 91-1O6 s.a.
57
.. , , n
, Moscova 4(31), 1956, . 67-71; idcm, , n
, 56, 1954, p. 24-39.
58
.. , , n
, Chisinu, 1964, p. 21O-216; idcm, - ,
Chisinu, 1984; idcm, , Chisinu, 1989.
59
. , , n , Chisinu, 1O fcbiuaiic 197O; idcm,
, Chisinu, 1992.
6O
A. Isanu, \. Isanu, Mo|dota mcd|cta| S//uc/u/| c\ccu/|tc m|||/a/c ,| cc|c:|a/|ccChisinu, 2OO1.
233
61
.. , (tcz dc doctoiat), Lcningiad, 1965.
62
.. ., (manusciis).
63
. , , Bcndci, 1997.
64
M. Slapac, Cc/a/ca A|| S/ud|u dc a/||/cc/u/ mcd|cta| m|||/a/ Chisinu, 1998; . , -
. , Chisinu, 2OO1.
65
T. Ncstciov, Monumcn/c|c dc a/||/cc/u/ dc |a O/|c|u| !cc|| - u/c |/o/|cc |n /ud|c/ca |/u|u| (tcz dc doctoiat),
Chisinu, 2OO2; idcm, S|/u| O/|c|u| !cc|| Monumcn/c dc a/||/cc/u/ Chisinu, 2OO3.
66
.. , ( III - IV .), Kicv, 1986.
67
.. , , n i , Kicv, 1963, 3, p. 1O3-1O5;
idcm, ei , n , , 1977, 2, p. 29-39; idcm, , n
, Kicv, 1967, 4, p. 1O9-111; idcm, , n , Moscova,
1964, p. 213-216; idcm, (X- XIV .) iv, 1982.
68
.. , - , n 1980 ,
Moscova, 1981, p. 283.
69
A. Ky, , Odcssa, 1962.
7O
. . , XIII-XV . -, n , 199O,
p. 127-128.
71
.. , . . -, Mos-
cova, 1982; idcm, XIII XIV ., n
, Kicv, 1978; idcm, i-i (manusciis).
72
.. , .. , e-, |n 1978
, oscova, 1979, p. 369.
73
. , i I, n , Kicv, 1995, p. 71-84.
74
M. Balaid, Ccnc c/ | Ou//c-Mc/ n Ac/c dc K|||a du no/a|/c An/on|o d| Pon: !!, Paiis-Haaga - Ncw-Yoik, 199O.
75
M. Cazacu, A /oo dc |c\an|on o|ono-||/uan|cnnc au no/d dc |a Mc/ No|/c au\ XI!
c
-X!
c
|cc|c C:a/n|/ad |a ,C|/c
No|/c dc |cm|ouc|u/c du Dn|c// n Pac /u/co-/a/a/ /ccn/ ot|c/|quc, L/udc o||c//c a A|c\and/c Bcnn|cn Paiis,
1986, p. 99-112.
76
P. Nstuicl, Unc /c/cnduc out/c dc C/co|/c 1am||a/ ,Lc ma//,/c dc Sa|n/ Ican |c Noutcau n Ac/c du P/cm|c/
Con/c In/c/na/|ona| dc L/udc Ba|can|quc c/ Sud-L/ Lu/occnnc 7, Sofia, 1971, p. 345-351.
77
N. Bcldiccanu, La Mo|dat|c O//omanc a |a ||n du X!
c
|cc|c c/ au dc|u/ du X!I
c
|cc|c n RI!, 37, 1969, p. 239-266.
78
G. Pistaiino, No/a| cnotc| |n O|//cma/c A//| /oa/| a C||||a da An/on|o d| Pon: (1360-1361) Boidighcia, 1971, ni.
21, 31, 4O, 45 ctc.
79
G. Aiialdi, I Ccnotc| a L|co/omo nc| cc XI! n Studi Mcdiovali, s. 3, Spolcto, 1972, 3, p. 967-981.
8O
P. Stiinga, Ccnota c |a L|u/|a nc| Mcd|/c//anco Incd|amcn/| c cu|/u/c u/|anc Gcnova, 1982.
81
E. , Kuu, oco, ,
I, \aina, 1981.
82
A. , o . , I, \aina, 1981.
83
M. Dobiowolski, C|oc|n. Ico /:c:|oc | /co :amc/ Ciacovia, 1913.
84
O. Goika, B|a|o/od | K||/a a u,/aua / 1479 \aisovia, 1932.
85
W. Milkowicz, C/a|uncn am Ccc|na n Ccinowizci Zcitung, Ccinu(i, 19O8/122.
86
!. Oz, Lc c|a/cau\-|o// c\|/an/ cn 1u/qu|c n !B!, 37, 198O, p. 177-191.
87
M. Iidogan, Mc|mcd 1a||/ Aa n 1a/|| Dc/||, 11, 196O, p. 25-32.
88
C/and La/ouc cnc,c|ocd|quc Paiis, 198O.
89
D|c(|ona/ c\||ca/|t a| ||m||| /omanc Bucuicsti, 1975.
9O
D|c(|ona/ dc a// !, Bucuicsti, 1995.
91
, Moscova, 198O.
92
C - , Kicv, 199O.
93
S. \oiculcscu, I/o/|a a/||/cc/u/|| un|tc/a|c Ltu| mcd|u, Bucuicsti, 1993, p. 74.
94
D|c(|ona/ dc a//
95
C/and La/ouc cnc,c|ocd|quc
96
D|c(|ona/ c\||ca/|t
97
!. Hann, Scu// |/o/|c a| dc:to|//|| |o//|||ca(|c| |n Roman|a Bucuicsti, 1958, p. 37.
98
D|c(|ona/ dc a//
99
D|c(|ona/ c\||ca/|t
234
1OO
C/and La/ouc cnc,c|ocd|quc
1O1
- ...
1O2
.. , - , Chisinu, 1984, p. 52.
1O3
I||dcm, citnd !. Bogdan, Documcn/c|c |u| S/c|an cc| Ma/c !!, Bucuicsti, 1913, p. 471.
1O4
I||dcm, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/| |na|n/c dc S/c|an cc| Ma/c !!, 1932, !asi, p. 721.
1O5
I||dcm, citnd !. Bogdan, Documcn/c|c. !!, p. 267.
1O6
Im. !. Imandi, M.-St. Ccausu, S nu d/|m| dac nu ,/|| :|dc,/| Rdu(i-!asi, 1991, p. 36, citnd D. Ciuica, Da/c
,| u|||n|c/| /|t|nd Succata |n cco|c|c X!-X!III n A!!A, 3, 1966, p. 199.
1O7
I||dcm, citnd I. Huimuzaki, Documcn/c /|t|/oa/c |a I/o/|a /oman||o/ X\, 2, Bucuicsti, 1913, p. 323.
1O8
I. Huimuzaki, Documcn/c., p. 432.
1O9
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc, p. 28O.
11O
I||dcm, p. 279.
111
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 322, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/|. !!, p. 661.
112
I||dcm, p. 289, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/|., !!, p. 6O4.
113
I||dcm, p. 329, citnd !. Bogdan, Documcn/c|c |u| S/c|an cc| Ma/c !, Bucuicsti, 1913, p. 65.
114
I||dcm, p. 7O, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/|. !, p. 8-9.
115
I||dcm, p. 3O6, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/|., !, p. 185.
116
I||dcm, p. 277, citnd !. Bogdan, Documcn/c|c. !!, p. 352.
117
I||dcm
118
.. , , p. 54, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/| dc |a Bodan !o|ctod Bucu-
icsti, 194O, p. 419.
119
.. , u , n , 4O, Moscova, 1952, p.
223.
12O
.. , ., p. 54, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/| dc |a Bodan !o|ctod , p. 428.
121
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc p. 279-28O.
122
!. Bogdan, Inc/|(|||c. p. 3-5O; .. , -- 1454
., n 3, 23, 19O1, p. 149.
Capitolul I
1
\. Spinci, Mo|dota |n cco|c|c XI-XI!, Chisinu, 1994, p. 27.
2
C.C. Giuicscu, 1|/u/| au o/a,c ,| cc/(| mo|dotcnc d|n cco|u| a| X-|ca |n |a m|/|ocu| cco|u|u| a| X!I-|ca, Bucuicsti,
1997, p. 192.
3
M.D. Matci, L. Chi(cscu, Noutc||c donncc du /o||cmc dc |aa/|/|on dc |o//|||ca/|on dc t|||c mo|datc au Mo,cn
Ac, n Dacia, N.S., 11, Bucuicsti, 1967, p. 322-33O.
4
\. Spinci, Mo|dota. p. 342-385.
5
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 281.
6
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca Sc|c|a, Bucuicsti, 196O, p. 1O3-1O7.
7
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c Mo|dotc| |n cco|c|c XI!-X!I Cc/(| to|ctoda|c ,| |o//|||ca(|| o/,cnc,/| (tcz dc doctoiat), Bu-
cuicsti, 1972, p. 3-26.
8
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a mcd|cta| dc a/a/c |n Roman|a, Bucuicsti, 1985, p. 137-143.
9
I||dcm.
1O
!. Bogdan, Inc/|(|| dc |a Cc/a/ca A|| ,| /|n|/ca Mo|dotc| au/a c|, n AARMS!, s. !!, 3O, 19O7-19O8, p. 327.
11
I||dcm, p. 334.
12
!. Chiitoag, Pa|anca, n DR, 1997, 1, p. 4.
13
!. Bogdan, C/on|cc |ncd|/c a/|n/oa/c dc |/o/|a /oman||o/, Bucuicsti, 1895, p. 183.
14
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a., p. 192-2O8.
15
L. Chi(cscu, P/|nc|a|c|c /c:u|/a/c |/o/|cc a|c cc/cc//||o/ a/|co|o|cc d|n cc/a/ca mcd|cta| dc |a C|d|n(| (Roman), n
SC!\, 17, 1966, 2, p. 4O5-413.
16
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun ,| Cu//ca Domncac d|n Succata, Bucuicsti, 1988, p. 91.
17
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|, Bucuicsti, 1963, p. 18.
18
!. Bogdan, Inc/|(||., p. 334.
19
Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc|, Chisinu, 199O, p. 48.
235
2O
!. Bogdan, Inc/|(||., p. 338.
21
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 2O3.
22
.. , - , Chisinu, 1984, p. 44.
23
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, Bucuicsti, 1986, p. 321.
24
M.D. Matci, Da/c no| |n |c/u/ cu cc/a/ca dc m|n/ dc |a B|/|ad, n SC!\, 1O, 1959, 1, p. 116.
25
I||dcm.
26
L. Chi(cscu, No| con|dc/a(|| a/|co|o|co-|/o/|cc |n |c/u/ cu cc/a/ca C/c|una, n SC!\, 19, 1968, 1, p. 81-94.
27
.. , , n -
, Chisinu, 1964, p. 21O-216.
28
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, Bucuicsti, 1986, p. 473, citnd Bibliotcca Slcymanic (!stanbul), fond Isaad
Ifcndi, ms. ni. 3369, f. 47-49; Aihivclc Na(ionalc din Bucuicsti, miciofilmc Tuicia, iola 2.
29
St.S. Goiovci, Mo|dota |n ,Caa Pc||, n A!!A!, 17, 198O, p. 629-668; M. Maxim, D|n |/o/|a /c|a(|||o/ /omano-
o/omanc ,Ca|/u|a(|||c, n Analclc dc !stoiic, 1982, 6, p. 34-38.
3O
St. Ciobanu, Cc/a/ca 1|||na, n CM!B, 2, 1928, p. 22-23.
31
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, Bucuicsti, 1986, p. 419.
32
CSTR, \!, 1976, p. 41O.
33
.A. , (tcz dc doctoiat), Lcningiad, 1965, p. 36-66.
34
.. , , Chisinu, 1989, p. 27; idcm, ..., p. 211; .. , -
i , n i, 2, Kicv, 1977, p. 3O.
35
T. O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a., p. 2O6.
36
I||dcm.
37
I||dcm, p. 244.
38
I||dcm, p. 2O3.
39
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 146.
4O
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a., p. 244.
41
I||dcm.
42
Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc|, Chisinu, 199O, p. 1OO.
43
Gh. Pung, 1a/a Mo|dotc| |n t/cmca |u| A|c\and/u Lu,ncanu !asi, 1994, p. 157.
44
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c d|n 1a/a Romancac |n cco|c|c XIII-X!I Bucuicsti, 2OO1, p. 9O citnd CSTR, !,
1968, p. 4O4.
45
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, Bucuicsti, 1986, p. 48.
46
Sc/|/o/c /c/um Po|on|ca/um, Ciacovia, t. !!, 1874, p. 27.
47
CSTR, !, 1968, p. 149.
48
Giigoic \icchc, Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc|, cd. P.P. Panaitcscu, Bucuicsti, 1958, p. 11O.
49
I||dcm, p. 116.
5O
I||dcm, p. 144.
51
I||dcm, p. 198.
52
A/||ta |/o/|c a Roman|c|, 1, Bucuicsti, 1865,1, p. 1O
53
CSTR, !, 1968, p. 199.
54
!. \isu, S/c|an cc| Ma/c ,| /u/c||, Bucuicsti, 1914, p. 79.
55
!. Bogdan, Inc/|(||., p. 327.
56
T.O. Ghcoighiu, Cc/(||c o/a,c|o/ A/a/ca u/|an |n ccn//u| ,| c/u| Lu/oc| |n Ltu| Mcd|u, Bucuicsti, 2OOO, p. 6.
57
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, 1986, p. 531, citnd Anna|c S/an||at O/|c|ot||, cd. T. Dzialynski, Poznan, 1844,
p. 124.
58
I||dcm, p. 487.
59
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 197-198.
6O
D. Zamfiicscu, Ncaoc Baa/a| ,| |nt(/u/||c c//c ||u| u 1|codo|c P/o||cmc con//otc/a/c, Bucuicsti, 1973, p. 355-356.
61
.. , , Sankt-Pctcisbuig, 1955, p. 33.
62
St. Oltcanu, Lu/a cn//u |||c//a/c ,| |ndccndcn( a oo/u|u| no//u |n cc XI!-X!I o||nd|/ |n dou |n/|/u(||
mcd|cta|c /omanc,/| oada ,| munca |a cc/a/c, Bucuicsti, 1982, p. 43.
63
I||dcm p. 44, 47.
64
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c d|n 1a/a Romancac (cco|c|c XIII-XI!) Bucuicsti, 1981, p. 193
65
!u. Zavadschi, D|c(|ona/ dc |/o/|c mcd|c a Mo|dotc|, Chisinu, 1995, p. 132.
66
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc au/a C||||c| ,| Cc/(|| A||c Bucuicsti, 1899, p. 291.
236
67
.. , ..., p. 86.
68
1. Bogdanowski, A/c||/c//u/a o|/onna u //a/o|/a:|c Po|/| od B|/u|na do Wc/c/|a//c, \aisovia-Ciacovia, 1996, p.
19-24.
69
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c d|n 1/an||tan|a, Bucuicsti, 1972, p. 54.
7O
C - , Kicv, 199O, p. 95.
71
1. Bogdanovski, A/c||/cc/u/a o|/onna . p. 21.
72
I||dcm, p. 576.
73
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c ., 1981, p. 188.
74
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a ., p. 152.
75
\. Spinci, Mo|dota, p. 73.
76
M. Bciindci, G. \cinstcin, Rc|cmcn/ ||cau\ c/ ||ca||/c dc |a /ot|ncc dc Bcndc/-Aq/c/man 1570 n Cahicis du mondc
iussc ct sovictiquc 22, Paiis, 1981, 2-3, p. 317.
77
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c., p. 51.
78
Gh. !. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c., 1981, p. 134.
79
Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc| Chisinu, 199O, p. 334.
8O
CSTR, \!, 1976, p. 41O.
81
M. Bciindci, G. \cinstcin, Rc|cmcn/ p. 317.
82
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c. 1981 p. 186.
83
T. O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a., p. 6.
84
!dcm, Acc/c u/|an|/|cc mcd|cta|c /omanc,/| |n con/c\/ :ona| Modc|c /c|ona|c |n a/a/ca o/,cncac, n Aihi-
tcctuia, Bucuicsti, 1991, 1-2, p. 1O2.
85
!. Hann, Scu// |/o/|c a| dc:to|//|| |o//|||ca(|c| c/mancn/c |n Roman|a, Bucuicsti, 1958, p. 5-73.
86
T. O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a., p. 51.
87
I||dcm, p. 251.
88
!dcm, Acc/c u/|an|/|cc. p. 97-98.
89
M. Slapac, Su|/c/anc|c ,| /a|n|(c|c cc/(||o/ d|n Mo|dota, n DR, 2OOO, 1, p. 9-14.
9O
1. Bogdanovski, A/c||/cc/u/a o|/onna., p. 577.
91
I||dcm.
92
C. Sfin(cscu, A/a/ca u/|an|/|c, Bucuicsti, 1939, p. 13-25.
93
T. O. Ghcoighiu, Acc/c u/|an|/|cc, p. 95.
94
I||dcm.
95
I||dcm, p. 97.
96
!dcm, A/||/cc/u/a., p. 3.
97
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p.192.
98
I||dcm.
99
I||dcm, p. 19O.
1OO
I||dcm, citnd A. Bonfinius, H|/o/|a Pannon|ca, Coloniac, 169O, p. 397, col. 1.
1O1
C. C. Giuicscu, I/o/|a /oman||o/, !!!, Bucuicsti, 1946, p. 3O.
1O2
A. Boldui, I/o/|a Baa/a||c|, Bucuicsti, 1992, p.135 si 137.
1O3
!. Bogdan, D||oma ||/|dcan d|n 1134 ,| /|nc|a/u| B|/|adu|u|, Bucuicsti, 1898, p. 1O5 si 1O6.
1O4
\. Spinci, Mo|dota., p. 21, 79.
1O5
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 198.
1O6
\. Spinci, Mo|dota., p. 178.
1O7
\.A. \icchia, Codc\ Band|nu, n AARMS!, s. 2, 16, Bucuicsti, 1893-1894, p. 2O1-2O2.
1O8
D. Cantcmii, Dcc/|c/ca Mo|dotc|, Chisinu, 1957, p. 4O.
1O9
M.D. Matci, Da/c no| |n |c/u/ cu cc/a/ca dc m|n/ dc |a B|/|ad, n SC!\, 1O, 1959, 1, p. 117-134.
11O
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p.143.
111
I||dcm.
112
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 199.
113
Documcn/c /|t|nd |/o/|a Roman|c| A Mo|dota cco|u| a| X!I-|ca, !\, Bucuicsti, p. 117.
114
Matci, Da/c no|., p. 117-134.
115
Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 134-145.
116
Tyiasul antic a fost fondat dc giccii milcsicni n sccolul al \!-lca a.Chi.
117
\czi St.S. Goiovci, Ln|mc|c Cc/(|| A||c, n M!, 1994, 8, p. 49.
237
118
M. Cazacu, A /oo dc |c\an|on o|ono-||/uan|cnnc au no/d dc |a Mc/ No|/c au\ XI!
c
-X!
c
|cc|c C:a/n|/ad |a
,C|/c No|/c dc |cm|ouc|u/c du Dn|c//, n Pac /u/co-/a/a/ /ccn/ ot|c/|quc L/udc o||c//c a A|c\and/c Bcnn|cn
Paiis, 1986, p. 1O1.
119
St. Goiovci, Ln|mc|c., p. 52.
12O
, icd. A. Nasonov, Moscova-Lcningiad, 1952, p. 475.
121
\. Spinci, Mo|dota., p. 268.
122
Ambclc hi(i snt publicatc n E.E. , , fig. 14 si fig. 13.
123
. , i ii/ i/ /, !, Kicv, 1931, p. 1-8 si hi(ilc din 1674 pn la 17O5.
124
I||dcm, p. 7-8.
125
\. Spinci, Mo|dota., citnd , , icd. .. , . .
, Moscova, 1989, p. 5O-51.
126
I||dcm, p. 185-186.
127
St. S. Goiovci, n/cmc|c/ca Mo|dotc| P/o||cmc con//otc/a/c, !asi, 1997, p. 2O6.
128
CSTR, !, 1968, p. 5O.
129
!. Bogdan, Inc/|(|||c., p. 316-325.
13O
I||dcm, p. 327.
131
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a., p. 194-195.
132
!. Bogdan, Inc/|(|||c., p. 334.
133
I||dcm, p. 338.
134
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 128.
135
CSTR, \!, 1976, p. 41O.
136
\czi .. , i-i (manusciis); .. , - -
, n 1980 , Moscova, 1981, p. 283; .. , .. ,
e-, n 1978 , Moscova, 1979, p. 369.
137
, n , Sankt-Pctcisbuig, 1988, p. 845.
138
\czi .. , , n , 2, 1848, p. 483; .. ,
XV , , n , 15, 1889, p. 5O6-547; Gi. !oncscu,
La/c||/cc/u/c m|||/a|/c u/ |c /c//|/o|/c dc |a Mo|dat|c n APMO, 25, Salonik, p. 828; A.L. Maggioiotti, A/c||/c//| c
a/c||/c//u/c m|||/a/| !, 1933, p. 314-323.
139
\. \tsianu, I/o/|a a//c| |cuda|c |n 1/||c Romanc !, Bucuicsti, 1959, p. 296, citnd A.M. Dcgli !nnoccnti, Lc c|//a
co|on|a|| d| Ccnota c d| !cnc:|a |n 1/ac|a c u| Ma/ Nc/o n Aichitcttuia, 21, Milano, 1942, p. 285.
14O
\czi A.. -, , n , 22, 19OO, p. 75 si 8O; ..
, n o -
- , icd. .. , !!, Sankt-Pctcisbuig,
1912, p. 63-68.
141
!. Cndca, A|/a/u| ||c/|c|| d|n c|/adc|a dc |a Cc/a/ca A|| ,| ,|o/c:a o/oman /|t|nd /|d|ca/ca cc/(||, n AM, 2, 1998,
p. 213-22O.
142
\czi \. Spinci, Mo|dota., p. 189; ..a, O -
, n . XV . . I- i , Odessa, 1972, . 403-404; .. ,
XIV XVI , n ,
1972, . 45-60; .. , -, n M
V - e , Chisinu, 1969, p.
341; \. \tsianu, I/o/|a., p. 341; .. s. a., (manu-
scris).
143
M. Slapac, Cc/a/ca A|| S/ud|u dc a/||/cc/u/ mcd|cta| m|||/a/, Chisinu, 1998, p. 43; . , -
. , Chisinu, 2OO1, p. 6O.
144
P. Nicoicscu, Luc//||c dc cono||da/c ,| dc /c/au/a/c |a Cc/a/ca A||, n CM!B, 3, 1931, p. 115-128; idcm, Cc/a/ca
A|| Ciaiova, 1931; idcm, Iou|||c dc 1,/a, n Dacia, 3-4, 1933, p. 557-6O1.
145
Gi. Avakian, Cum c d|//uc un monumcn/ |/o/|c, Bucuicsti, 1924; idcm, S/u/||c dc |a Cc/a/ca A||, n CM!B, 3,
1931, p. 47-1O4.
146
.. i, ii-i-ii-i, n i, iv, 1948, 2, . 210-211;
idcm, P . i-i 1947 p., n , iv, 1952, 4, p. 39-52.
147
.. , .. , -, n , 4, 1955,p. 64-66; A.!. -
, i 1958 ., n , i, 11, 1962, . 122-137.
238
148
.. , - 1954 1958 ., n , 73,
1959, p. 1O2-1O7.
149
.. , .. , , p. 283; .. , , p. 283.
15O
.. , .. , 1963 1965-1976 ., n
, Kicv, 1979, p. 19-54.
151
.. , VI-I . .., i, 1988.
152
.. , ( XIII-XIV .), Kicv, 1986, p. 12.
153
!. Cndca, A|/a/u|., p. 213-22O
154
S.\. Bclcacva si B. Iisoy au fost scfii cxpcdi(ici aihcologicc uciaincano-tuicc din 2OOO-2OO2, caic a contiolat cuitca
poituai a Cct(ii Albc.
155
CSTR, !, 1968, p. 5O.
156
I||dcm, p. 128.
157
M. Guboglu, M. Mchmcd C/on|c| /u/cc,/| /|t|nd (/||c /omanc, !, Bucuicsti, 1966, p. 77.
158
CSTR, !!!, 1971, p. 18O.
159
I||dcm, p. 86.
16O
I||dcm, \!, 1976, p. 4O8-41O.
161
, , Moscova, 1961, p. 35-37.
162
I||dcm, p. 36.
163
I||dcm, p. 36-37.
164
N.I. Klccmann, !o,ac dc !|cnnc a Bc|/adc c/ a K|||a-Nota (1768-1769 c/ 1770), Ncuchtcl, 178O.
165
A/||tc|c Baa/a||c| Rct|/a dc |/o/|c ,| co/a||c, 8, Chisinu, 1936, p. 64.
166
N. Stoiccscu, Rcc//o/|u| |||||o/a||c a| |oca||/(||o/ ,| monumcn/c|o/ mcd|cta|c d|n Mo|dota, Bucuicsti, 1974, p. 173,
citnd Ch. Pcyssonncl, 1/a|/c u/ |c commc/cc dc |a Mc/ No|/c, !, Paiis, 1787, p. 3O5-3O6.
167
M. Slapac, Cc/a/ca A||., p. 165-17O.
168
I||dcm, p. 174.
169
I||dcm, p. 171.
17O
I||dcm, p. 174.
171
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. BA, ni. 2142, , 1770
..
172
!. 349, inv. 3, t. 3 , , nr. 245,
, 1790 ..
173
Muzcul Rus dc Stat din Sankt-Pctcisbuig, Scc(ia dc giafic, acuaiclclc lui M.M. !vanov.
174
Accstc dcscnc au fost publicatc n H.. ,
175
Copii alc accstoi litogiafii sc psticaz n Scc(ia din Sankt-Pctcisbuig a !nstitutului dc Cultui matciial a Acadcmici
dc Stiin(c din Rusia (Aihiva dc fotogiafii, !!!, ni. 1OO72, 1OO73, 1OO76, 1OO79). Ctcva dcscnc alc accluiasi pictoi snt
publicatc n A.C. , o , Sankt-Pctcisbuig, 1856.
176
Oiiginalul giavuiii sc afl n Bibliotcca Stiin(ific a Rusici din Sankt-Pctcisbuig (ni. X\ K/15c). Ia a fost publicat
n .. , . , Sankt-Pctcisbuig, 1892, p. 49.
177
Dcscnul lui G. Simotta a fost publicat n Gi. !oncscu, A/||/cc/u/a c /c/|/o/|u| Roman|c| dc-a |unu| tcacu/||o/, Bucu-
icsti, 1982, p. 156.
178
Dcscnul sc afl n Aihiva Palatului Topkap din !stanbul, ni. 1272 fol. 8v (Cctatca Alb). Il a fost publicat n H.G.
Yuidaydin, Ma//a/| Nau| Ankaia, 1963, p. 119.
179
Stampa a fost publicat n N. !oiga, Luc/u/| no| dc/c C||||a ,| Cc/a/ca A||, n AARMS!, s. !!!, 5, 1926, p. 333. Co-
pia hi(ii sc afl n Aihiva dc Rzboi din \icna (colcc(ia ,\oistcllung dci Kiicgs-Gcschichtc in Kupfcistichcn zwischcn
dcn dicy Kaiscihofcn, namlich dcn Romisch-Kaiscilichcn, dcn Russischcn und Tikischcn dann dcm noidischcn
Kiicg in dcn 1ahicn 1788 bis 179O', pl. 48). Aduccm mul(umiii conducciii oiganiza(ici ,Austiia Nostia' si diicctoiului
Aihivci dc Rzboi din \icna dlui R. Kcllnci pcntiu posibilitatca dc a publica accast hait.
18O
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 99-1OO.
181
I||dcm
182
M. Mchmcd, Documcn/c /u/cc,/| /|t|nd |/o/|a Roman|c|, !, (1455-1774) Bucuicsti, 1976, p. 1O.
183
I||dcm.
184
I||dcm.
185
CSTR, !!!, 1971, p. 413.
186
M. Bciindci, G. \cinstcin, Rc|cmcn/. p. 254.
239
187
!. Chiitoag, Pa|anca, n DR, 1997, 1, p. 7.
188
CSTR, !!!, 1971, p. 413-414.
189
I||dcm.
19O
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. BA, ni. 22362.
191
, Akkciman, 1899, p. 162-163.
192
O. !licscu, Con//||u(|| |a |oca||:a/ca C||||c| ||:an/|nc n SC!\A, 29, 1978, p. 2O8.
193
!dcm, Loca||:a/ca tcc||u|u| L|co/omo, n SR!, 25, 1972, p. 455.
194
!dcm, C||||a |n tcacu| a| XI!-|ca, n Pcucc, 6, Tulcca, 1977, p. 244-246.
195
C.C. Giuicscu, 1|/u/| p. 214.
196
P.P. Panaitcscu, M|/cca cc| B//|n, Bucuicsti, 1944, p. 3O2.
197
C.C. Giuicscu, 1|/u/| p. 214.
198
\czi !. Dumitiiu-Snagov, 1/||c Romanc |n cc XI! Codc\ La/|nu Pa/||nu, Bucuicsti, 1979, p. 221.
199
W. Hcyd, H|/o|/c du commc/cc du Lctan/ au Mo,cn Ac, Lcipzig, 1885, p. 533.
2OO
R.-H. Bautici, No/c u/ |c ou/cc dc |||/o|/c cconom|quc mcd|cta|c dan |c A/c||tc |/a||cnnc, n Mc|anc
dA/c|co|o|c c/ dH|/o|/c u|||c a/ |Lco|c dc Romc, 1, Paiis, 1948, p. 187-188.
2O1
G. Pistaiino, No/a| cnotc| |n O|//cma/c A//| /oc/| a C||||a da An/on|o d| Pon: (1360-1361), Gcnova, 1871, p.
XXX!\.
2O2
G. Aiialdi, I Ccnotc| a L|co/omo nc| cc XI! n Studi Mcdiovali, s. 3, 13, Spolcto, 1972, p. 967-981.
2O3
S. Raitcii, A//| /oa/| a L|co/omo da Domcn|co da Ca/|nano (1373) c O|c//o C/a| da !o|//| (1383-1384), n G. Balbi,
S. Raitcii, No/a| cnotc| |n O|//cma/c A//| /oa/| a Ca||a c a L|co/omo (cc XI!) Gcnova, 1973.
2O4
O. !licscu, Loca||:a/ca..., p. 455; idcm, Con//||u(||..., p. 2O8; idcm, A |a /cc|c/c|c dc K|||a |,:an/|nc n RISII, 15,
1977, p. 15; idcm, C||||a..., p. 244-246.
2O5
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca Mo|dotc|..., 1957, p. 5O.
2O6
N.I. Klccmann, !o,ac..., p. 34.
2O7
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc..., p. 31.
2O8
P. Constantincscu-!asi, Cc/(||c dc |a//, n BAA, 1933, p. 47.
2O9
Gh. Pung, Con|dc/a(|| /|t|/oa/c |a cc/a/ca C||||a Nou, n A!!A, 34, 1997, p. 365-384.
21O
!. Chiitoag, Cc/a/ca C||||a, n DR, 1994, 2, p. 137-146.
211
P. Diaconu, K|||a c/ L|co/omo ou K|||a=L|co/omo?, n RRH, 25, 1986, 4, p. 3O1-317.
212
St. Andiccscu, Unc t|||c d|u/cc K|||a cndan/ |a /cm|c/c mo|/|c du X!
c
|cc|c, n RRH, 24, 1985, 3, p. 219.
213
B.R. Motzo, I| comao d| nat|a/c oc/a |/a||ana dc||a mc/a dc| cco|o XIII n Annali dclla !acolta di Lcttcic c
!ilosofia dcll`\nivcisita di Cagliaii, 8, 1947.
214
O copic a accstci hi(i sc afl n Cabinctul dc Hi(i al Bibliotccii Acadcmici Romnc.
215
!. Dumitiiu-Snagov, Codc\ La/|nu Pa/||nu-7239 n RA, 52, 1975, p. 2O6-2O9.
216
O. !licscu, Cu /|t|/c |a o |a// a/(|a| a ud-c/u|u| Lu/oc| da/|nd d|n /ca/ma |/||c| dc |a N|coo|c, n Studii si
matciialc dc istoiic mcdic, 9, Bucuicsti, 1978, p. 196.
217
I||dcm.
218
C.C. Giuicscu, 1|/u/|..., p. 217, citnd A. Bonfinius, H|/o/|a Pannon|ca..., p. 6.
219
I||dcm, p. 218-219.
22O
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc..., p. 85.
221
C.C. Giuicscu, 1|/u/|..., p. 219.
222
. , , Odcssa, 1879, p. 222.
223
C.C. Giuicscu, 1|/u/|..., p. 219.
224
Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc|, Chisinu, 199O, p. 48.
225
C.C. Giuicscu, 1|/u/|..., p. 22O.
226
!. Bogdan, Documcn/c|c |u| S/c|an cc| Ma/c !!, Bucuicsti, 1913, p. 343-351.
227
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc..., p. 158.
228
!. \isu, S/c|an cc| Ma/c ,| /u/c|| Bucuicsti, 1914, p. 59.
229
S. Panaitcscu, Cc/(||c-/u|n| d|n Baa/a||a, n CM!B, 1, 1924, p. 2O8.
23O
P. Constantincscu-!asi, Cc/(||c dc |a//..., p. 48.
231
N. !oiga, Cc|c dou C|||||, n BCM!, 21, \lcnii dc Muntc, 1929, 62, p. 189.
232
Accstc ccicctii picliminaic au fost fcutc n 1993.
233
M. Guboglu, M. Mchmcd, C/on|c| /u/cc,/|..., p. 76.
234
Giigoic \icchc, Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc|, cd. P.P. Panaitcscu, Bucuicsti, 1958, p. 1O7.
24O
235
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc..., p. 85.
236
M.M. Alcxandicscu-Dcisca Bulgaiu, Da/c au/a cc/(|| ,| o/a,u|u| C||||a u| /|n|/ca o/oman n Pcucc, 6, Tulcca,
1977, p. 249.
237
I||dcm.
238
I||dcm.
239
I||dcm.
24O
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 17, ni. 2291, ,Ca//c a//|cu||c/c dc |anc|cn |o// K|||a c/ |c
noutcau /o/c/ ou/ |a /ccon//uc/|on /c/ccn/c a/ dc ||nc cn /aunc ou/ on cm|accmcn/ ac/uc| |c 8 c/ 9 oc/o|/c
1794.
241
.. ,
e, Kicv, 1991.
242
CSTR, \!, 1976, p. 284.
243
CSTR, \, 1973, p. 84.
244
CSTR, \, 1973, p. 618.
245
CSTR, \!, 1976, p. 441-446.
246
I||dcm. p. 444.
247
I||dcm.
248
I||dcm.
249
I||dcm.
25O
I||dcm.
251
I||dcm.
252
I||dcm, p. 445.
253
I||dcm.
254
I||dcm.
255
I||dcm.
256
I||dcm.
257
I||dcm, p. 444.
258
I||dcm, p. 445.
259
I||dcm.
26O
Miion Costin, Ca//ca cn//u dcc|cca/u| cc| d|n/|| Lc/o|c(u|, !, Bucuicsti, 1944, p. 69-7O.
261
Aihiva Palatului Topkapdin !stanbul, ni. 1272, 8i
O
(Cctatca Chilia).
262
N.I. Klccmann, !o,ac..., plansa.
263
Muzcul Rus dc Stat din Sankt-Pctcisbuig, Scc(ia dc giafic, acuaiclclc consiliciului dc stat M.M. !vanov.
264
Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc, Di-GA 19!!/ALT.!-17, ,Bca/a||cn Ic/un K|||anota am
Sc|ua/:cn Mc/ 1820.
265
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 17, ni. 228O-2539; !. 349, icg. 3, ni. 4677; !. , ni. 2137,
2598, 2998, 4489, 22O2O-22O23; !. 349, icg. 17, ni. 2441-2514.
266
Aihiva dc Rzboi din \icna, Colcc(ia ,!o//c||un dc/ K/|c-Ccc||c|/c |n Ku|c//|c|cn :u|c|cn dcn d/c, Ka|c/|o-
|cn nam||c| dcn Rom|c|-Ka|c/||c|cn dcn Ru|c|cn und 1u//|c|cn dann dcm no/d|c|cn K/|c |n dcn Ia|/cn 1788 ||
1790, pl. 73.
267
Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc, Di-GCc 18!/Balzci, !-1, Di-GA 19!!/ALT.!.-17.
268
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 17, ni. 2291, ,Ca//c'.
269
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. , nr. 2202, , 1770 ..
27O
O. !licscu, Con//||u(|| num|ma/|cc |a |oca||:a/ca C||||c| ||:an/|nc, n SC!\A, 29, 1978, 1, p. 2O3-213.
271
Aduccm mul(imiii aihcologului \. Co|ocaiu caic nc-a infoimat dcspic accstc ccicctii.
272
.. , 1954 . . , n
, Moscova, 1955, 5(25), p. 95-111.
273
\. Spinci, Comc/(u| ,| cnc:a o/a,c|o/ d|n ud-c/u| Mo|dotc| (cco|c|c XIII-XI!), n AB, S.N., 1, 1993, 1, p. 2O4 si 232.
274
\czi T. Poiucic, C|/cta cut|n/c au/a /a(|un||o/ /c|/o/|cc d|n//c P/u/ ,| N|//u n Aihivclc Basaiabici, Chisinu, 1934,
1, p. 63-64; .. , , . 95-111, .. , XIV . , n -
. , !!, Odcssa, 1967, 35, p. 121 s.a.
275
.. , , p. 111.
276
I||dcm
277
I||dcm p. 96.
241
278
T. Ncstciov, A/||/cc/u/a o/|cn/a| mcd|cta| d|n /udc(u| 1|||na n Pa//|mon|u| cu|/u/a| a| /udc(u|u| 1|||na Chisinu,
2OO3, p. 1O1.
279
.. , ..., p. 111.
28O
C. Cihodaiu, No/c dc/c cc/a/ca C/c|una, n Studii si Ccicctii Stiin(ificc, !asi, 14, 1963, 1, p. 99-1O7.
281
C. Constantincscu-Miiccsti, !. Diagomiicscu, Con//||u(|| cu /|t|/c |a cunoa,/c/ca |o/a/u|u| d|n//c Mo|dota ,| 1a/a Ro-
mancac dc |a |n/cmc|c/ca /|nc|a/c|o/ |n |a Un|/c, n SA!, 6, 1964, p. 71-78.
282
R. Rosctti, Dc/c unu/| ,| c|co|||c ca/o||cc d|n Mo|dota, n AARMS!, s. 2, 37, 19O4-19O5, p. 279, nota 2.
283
N. !oiga, I/o/|a /oman||o/, !!!, Bucuicsti, p. 21O.
284
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 42; idcm, Podo/|a Odo|c,/||o/. D|n cc|c ma| tcc|| /|mu/| |n |a 1918, Bucuicsti, 1969, p.
37-4O; A. Caiol, L|co|a M||cot|c|, n Rcvista Catolic, 1, 1912, p. 533-551.
285
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 155-162.
286
I||dcm, p. 157.
287
I||dcm, 155.
288
I||dcm.
289
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c., 1981, p. 61.
29O
\. \tsianu, I/o/|a a//c|., p. 512.
291
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca..., 1957, p. 41.
292
I||dcm, p. 42.
293
I||dcm.
294
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 232.
295
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, Bucuicsti, 1986, p. 419.
296
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 24O.
297
T. Blan, Cc/a/ca Hm|c|ot, Ccinu(i, 1927, p. 67.
298
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 239-24O, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/| |na|n/c dc S/c|an cc| Ma/c !!,
!asi, 1932, p. 661.
299
I||dcm, p. 24O.
3OO
I||dcm.
3O1
I||dcm.
3O2
I||dcm, p. 241.
3O3
Accast idcc nc-a fost sugciat dc S. Ciocanu.
3O4
I||dcm, p. 24O.
3O5
I||dcm, p. 24O-241.
3O6
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 239-232.
3O7
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 241.
3O8
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 163, citnd 1. Dlugosz, H|/o/|ac Po|on|cac, !!, !iankfuit, 1711, col. 39.
3O9
. , O XIV-XV ., n Dacia, N.S., 3, Bucuicsti, 1959, p. 539.
31O
. , . a .. -, Mosco-
va, 1982, p. 419.
311
A. Husai, Cc/a/ca Ho/|n, n Cc/(| dc c N|//u, Chisinu, 1998, p. 9
312
C.!. !stiati, Cc/a/ca Ho/|nu|u|, Hotin, 1942, p. 3.
313
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 163.
314
.. , i , n Aoi, Kicv, 1977, 2, p. 29-39.
315
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 244.
316
M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/|, !!, p. 616-617.
317
A. Husai, Cc/a/ca Ho/|n., p. 1O.
318
I||dcm, p. 16.
319
.. , , n -
, Chisinu, 1964, p. 211.
32O
A. Husai, Cc/a/ca Ho/|n., p. 18.
321
I||dcm, p. 2O.
322
I||dcm, p. 22.
323
CSTR, !!!, 1971, p. 184.
324
I||dcm p. 23.
325
I||dcm.
242
326
I||dcm.
327
I||dcm, p. 23-24.
328
CSTR, \!, 1976, p. 423.
329
A. Husai, Cc/a/ca Ho/|n., p. 34.
33O
CSTR, \, 1973, p. 74.
331
A. Husai, Cc/a/ca Ho/|n., p. 34.
332
.. , i
333
. XIII-XVIII ., Kicv, 198O.
334
I||dcm.
335
Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc, GS. !!!/91 (498)-1, Di-GOl 18!!!/SCHLIY.1.-1; Di-GA181/
TRATTNIR.1.T-3; Cabinctul dc Hi(i al Bibliotccii Acadcmici Romnc, C.C\.39; H.3221.C.C\.4O, H.1O93-DXXX!11.
336
Muzcul Na(ional din \aisovia, ni. 152O2.
337
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. BA, ni. 22734-22761, ni. 2477-2482; ni. 2598-26O3; !. 349, icg. 41,
ni. 6318, 6335, 6338, 6342, 6368, 64O2-64O6, 6415, 6418, 6426, 6429, 646O, 6475, 6488, 6493, 65O4, 6519, 6526, 6543.
338
Aihiva dc Rzboi din \icna, G!K 18, 19; H !!! c 2963-2971; Z X!\ 1788 cl.
339
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 253.
34O
T.O. Ghcoighiu, Cc/(||c o/a,c|o/. p. 112.
341
I||dcm.
342
C.C. Giuicscu, 1|/u/|..., p. 253, citnd M. Costchcscu, Documcn/c|c mo|dotcnc,/|. !, p. 398; A. Andionic, I. Ncam-
(u, Cu//ca domncac d|n Ia,| |n |um|na /cccn/c|o/ dccoc/|/| a/|co|o|cc n Oma|u |u| P Con/an/|nccu - Ia,|,
Bucuicsti, 1965, p. 247-254.
343
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova (F. BA, ni. 2381a, 2O67, 2436).
344
A. Andionic, Ia,|| |n |a m|/|ocu| cco|u|u| a| X!II-|ca, !asi, 1986.
345
!dcm, Cu/(||c domnc,/| d|n Mo|dota n Cionica, 15 octombiic 1966; A. Andionic, I. Ncam(u, M. Dinu, S/u/||c
a/|co|o|cc dc |a cu//ca domncac d|n Ia,| n AM, 5, 1967, p. 169-285; A. Andionic, P/|nc|a|c|c /c:u|/a/c a|c cc/cc//||o/
a/|co|o|cc dc |a cu//ca domncac d|n Ia,| n Rcvista Muzccloi, Bucuicsti, 1967, 6, p. 552-554; A. Andionic, I.
Ncam(u, M. Dinu, La /c|dcncc /|nc|c/c dc Ia, n Dacia, 14, 197O, p. 335-388; A. Andionic, Ia,|| |n |a m|/|ocu| cc-
o|u|u| a| X!III-|ca Ccnc: ,| cto|u(|c !asi, 1986.
346
C. C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 252-258.
347
A. Andionic, Ia,||..
348
O. Tafiali, Cu/(||c domnc,/| d|n Ia,|, cxtias, 1931-1932.
349
T.O. Ghcoighiu, Cc/(||c o/a,c|o/...; idcm, A/||/cc/u/a; idcm, S/ud|u dc ca: - Ia,| (manusciis).
35O
K. , , n , 2, 185O, 2-3, p. 8O9.
351
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, Bucuicsti, 1986, p. 419.
352
T. Mcnvcl, \.1. Paiiy, n Lnc|c|ocd|c dc LI|am !\, Lcidcn-Paiis, 1973 (1978), p. 192.
353
I||dcm
354
. , i I/, n i ii , Kicv, 1995, p. 72.
355
, ..., p. 31.
356
I||dcm, p. 156.
357
. , i..., p. 72.
358
I||dcm.
359
I||dcm.
36O
I||dcm, p. 75-81.
361
. . , 16-18 ., n , , Rcni,
1995, . 19-2O.
362
Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc, Di-GA18!/ SCH\TZ-C.-1, Di-GA18!/ SCH\TZ-C.-2; Cabi-
nctul dc Hi(i al Bibliotccii Acadcmici Romnc, H.2212 - CLX!X.4O.
363
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 13, ni. 1OO1O, 1OO11, 1OO12, 1OO14, 1OO17, 1OO69, 1OO68,
1O139, 1O15O, 1O155, 1O559; !. 846, icg. 16, ni. 2136; !. 465, icg. 1, ni. 18, 21, 23, 29, 3O, 28.
364
Aihiva dc Rzboi din \icna, H.33O8-!, 33O9, 331O-!!, 3311, 3312, 3313-!.
365
N. Constantincscu, Da/c no| |n |c/u/ cu cc/a/ca Ncam(u|u|, n SC!\, 11, 196O, 1, p. 81.
366
I. Malysz, Z|mund/o/| o/|ctc||a/ (1387-1399), Budapcsta, 1951, p. 415-416, ni. 38O4.
367
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|, Bucuicsti, 1963, p. 16.
368
I||dcm.
243
369
N. Constantincscu, Da/c no|., p. 84-9O.
37O
I||dcm p. 81-1O5; idcm, D|n nou |n /o||cma cc/(|| Ncam(u|u| n SC!\, 14, 1963, 1, p. 217-223; P. Popa, Cc/a/ca.
1963; idcm, Cc/a/ca 1968 s.a.
371
N. Constantincscu, Da/c no|., p. 222.
372
R. Popa, Cc/a/ca., 1963, p. 19.
373
I||dcm, p. 2O.
374
I||dcm.
375
I||dcm.
376
I||dcm, p. 21.
377
I||dcm, p. 27.
378
I||dcm, p. 3O.
379
I||dcm, p. 29.
38O
Accast dataic c fcut n ultimii ani dc P.P. Binca si I. Nicolac.
381
.. , o...
382
P. Binca, T. Rcaboi, A/||/cc/u/a monumcn/a| a O/a,u|u| Nou (Sc|/ a|-ccd|d) n MA, 2O, 1995, p. 249-269; ..
, .. , .. , . , Chisinu, 1982; ..
, X!-X!\ , Chisinu, 1969; !. Hncu, O/|c|u| !cc|| Chisinu,
1995; Gh. Postic, Com|c\u| a/|co|o|c O/|c|u| !cc|| n Oihciul \cchi. Bulctin istoiico-aihcologic, Chisinu, 1998;
idcm, P/o||cma c/ono|o|c| cc/(||o/ mcd|cta|c dc |a O/|c|u| !cc|| |n |um|na u|/|mc|o/ cc/cc//| a/|co|o|cc n Rc/|/u/|o
|n |n/c/um Chisinu, 2OOO s.a.
383
Adcp(ii accstci ipotczc snt P.P. Binca, I. Nicolac s.a.
384
Adcp(ii accstci ipotczc snt A.H. Toiamanian, T. Ncstciov s.a.
385
Documcn/a Roman|ac H|/o/|ca A Mo|dota !!, Bucuicsti, 1976, doc. 163.
386
A. Isanu, \. Isanu Mo|dota mcd|cta| S//uc/u/| c\ccu/|tc m|||/a/c ,| cc|c:|a/|cc Chisinu 2OO1, p. 29-38.
387
P.P. Binca, Io//|||ca(|||c O/|c|u|u| !cc|| (manusciis), p. 11.
388
A. Isanu, \. Isanu, Mo|dota., p. 27.
389
I||dcm p. 27.
39O
I||dcm.
391
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 264.
392
I||dcm, p. 265.
393
I||dcm.
394
T. Ncstciov, Monumcn/c|c dc a/||/cc/u/ dc |a O/|c|u| !cc|| - u/c |/o/|cc |n /ud|c/ca |/u|u| (autoicfciat), Chisinu,
2OO2, p. 11.
395
M. Costchcscu, Documcn/c., !, p. 8.
396
, icd. A.N. Nasonov, Moscova-Lcningiad, 1952, p. 475.
397
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 187-19O.
398
I||dcm, p. 189.
399
I||dcm, p. 191-194.
4OO
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 275, citnd A. Bonfinius, H|/o/|a Pannon|ca. p. 396, col. 2
4O1
\czi haita lui Gcoig Rcichcistoiffci din 1541.
4O2
L. Chi(cscu, P/|nc|a|c|c /c:u|/a/c |/o/|cc a|c cc/cc//||o/ a/|co|o|cc d|n cc/a/ca mcd|cta| dc |a C|d|n(| (Roman), n
SC!\, 17, 1966, 2, p. 4O5-413; idcm, -
, n Dacia, N.S., 9, 1965, p. 455-462; idcm, Io//|||ca(|||c., p. 195-2O7.
4O3
C/on|c||c |ato-/omanc d|n cc X!-X!I, Bucuicsti, 1959, p. 19; R!R, 5-7 (1935-1936), p. 64; Giigoic \icchc, Simion
Dasclul, Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc| |n |a A/on !od, cd. C.C. Giuicscu, Ciaiova, 1934, p. 66.
4O4
C. C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 276.
4O5
I||dcm, p. 277.
4O6
!. Bogdan, Documcn/c|c |u| S/c|an cc| Ma/c, !, p. 119.
4O7
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 2O2.
4O8
C/on|ca |u| S/c|an cc| Ma/c, cd. Chi(imia, Bucuicsti, 1942, p. 6O-67.
4O9
1c:au/ dc monumcn/c, !!!, p. 142; CSTR, !, 1968, p. 2O2.
41O
N. Giigoias, Cc/a/ca Smcdo/ota ,| Cc/a/ca Nou (Noto/ad) dc |a Roman, n Oma|u |u| P Con/an/|nccu-Ia,|, Bucu-
icsti, 1965, p. 243.
411
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca., 1957, p. 39.
244
412
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 2O7.
413
L. Chi(cscu, Cc/a/ca Nou dc |a Roman |n |um|na cc/cc//||o/ a/|co|o|cc, n Rcvista Muzccloi, Bucuicsti, 2, 1965;
idcm, Cu /|t|/c |a /c|n|ca dc con//uc(|c a Cc/(|| No| dc ||n Roman, n SC!\, 18, 1967, 4, p. 661-669.
414
M.D. Matci, C|/cta /o||cmc dc c/ono|o|c /|d|ca/c dc cc/a/ca dc m|n/ dc |a Roman, n SC!\, 15, 1964, 4, p. 5O5-513;
M.D. Matci, L. Chi(cscu, P/o||cmc ||/o/|quc concc/nan/ |a |o//c/cc du /cm dc Mu,a/ c/ |c/a|||cmcn/ u/|a|n dc
Roman, n Dacia, N.S., 1O, 1966, p. 291-32O; idcm, P/o||cmc |/o/|cc |n |c/u/ cu |o//|||ca(|a mu,a/|n ,| cu a,c:a/ca dc
|a Roman, n Studii si matciialc dc muzcogiafic si istoiic militai, Bucuicsti, 1, 1968, p. 31-62 s.a.
415
S. Rcli, O/a,u| S|/c/ |n t/cmu/| dc dcmu|/, Ccinu(i, 1927, p. 1O-13.
416
C. C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 28O.
417
I||dcm, p. 281.
418
I||dcm
419
K.A. Romstoifci, Sc||o Ncam(u, Ccinu(i, 1899, p. 6; S. Rcli, O/a,u| S|/c/. p. 27-3O.
42O
C.C. Giuicscu, 1|/u/|.
421
SC!\, 21, 197O, 3, p. 516-517.
422
C. C. Giuicscu, 1|/u/|.
423
S. Rcli, O/a,u| S|/c/. p. 27-33.
424
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca., 1957, p. 44.
425
. , p. 8O7.
42O
O.G. Lccca, D|c(|ona/u| |/o/|c a/|co|o|c ,| co/a||c a| Roman|c|, Bucuicsti, p. 485-486.
429
S. Panaitcscu, Cc/(||c-/u|n|., p. 93.
428
. , , partea 1, Odessa, 1873, p. 95, 172-173.
429
Z. Aibuic, Baa/a||a |n cco|u| a| XIX-|ca, Bucuicsti, 1898, p. 292.
43O
.. , ..., p. 27, 5O.
431
.. , , Chisinu, 1989, p. 12.
432
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 39.
433
.. , ..., p. 21O.
434
T. Ncstciov, Ln|mc|c cc/(|| So/oca n Ln|mc|c Baa/a||c| Chisinu, 2OOO, p. 74-89; idcm, Cu /|t|/c |a m|/u/||c a/||-
/cc/u/|| ,| da//|| cc/(|| So/oca n A// |/o/|c cu|/u/ S/ud|| |n onoa/ca |u| Ma/|u Po/um| Clu|-Napoca, 2OO3, p. 91-1O6.
435
!. Bogdan, Documcn/c|c., !!, p. 425.
436
A. Lapcdatu, Cc/a/ca So/oc||, n BCM!, 6, 1914, 25, p. 85.
437
A. Lapcdatu, Cc/a/ca p. 87; \. \tsianu, I/o/|a a//c| p. 7O9; \. Digu(, D|c(|ona/ dc a// /omancac Bucuicsti,
1976, p. 282; .. , (tcz dc doctoiat), Lcningiad, 1965, p. 37-38; .. -
, ..., p. 211; Gh. Cuiinschi, I/o/|a a/||/cc/u/|| |n Roman|a Bucuicsti, 1981, p. 136, 138.
438
Miion Costin, Oc/c Chisinu, 1989, p. 213.
438
!dcm, p. 316.
44O
.. , ..., p. 38-48.
441
I. Huimuzaki, Documcn/c /|t|/oa/c |a |/o/|a /oman||o/, X\-1, Bucuicsti, 1911, p. 432. Tiaduccica cstc luat din T.
Ncstciov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c p. 97.
442
A. Gon(a, Lc/u/||c cconom|cc d|n//c Mo|dota ,| 1/an||tan|a |n cco|c|c XIII-X!II Bucuicsti, 1989, p. 13O.
443
A. Kovacs, M. Toca, A/||/cc(|| |/a||cn| |n 1/an||tan|a |n cu/u| cco|c|o/ X!I ,| X!II, n Studia \nivcisitas Babcs-
Bolyai, s. Histoiia, Clu|, 1973, 2, p. 2O-25.
444
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 38, ni. 174O, 1741, 1742; !. 465, icg. 1, ni. 9, f. 1-2; Aihiva
Na(ional din Rcpublica Moldova, !. P.-2835, icg. !, ni. 3O2.
445
.. , , p. 12; T. Nesterov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c fig. 1.
446
\czi luciiilc indicatc mai sus apai(innd lui G.!. Ccbotaicnco.
447
\czi luciiilc indicatc mai sus apai(innd lui \.A. \oi(chovski.
448
\czi luciiilc indicatc mai sus apai(innd aihitcctci T. Ncstciov
449
.. , , n -
1968-69 ., Chisinu, 1972, p. 211.
45O
T.O. Ghcoighiu, Cc/(||c o/a,c|o/., p. 111.
451
I||dcm.
452
I||dcm.
453
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun ,| Cu//ca Domncac d|n Succata Bucuicsti, 1988, p. 13O-2O9.
454
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 289.
245
455
, icd. A.N. Nasonov, Moscova-Lcningiad, 1952, p. 475.
456
Im.!. Imandi, M.-St. Ccausu, S nu d/|m| dac nu ,/|| :|dc,/| Rdu(i-!asi, 1991, p. 36.
457
I||dcm
458
I||dcm
459
I||dcm
46O
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 13O-131.
461
I||dcm.
462
I||dcm, p. 8O.
463
I||dcm, p. 91.
464
I||dcm, p. 87-88.
465
I||dcm.
466
Giigoic \icchc, Lc/o|c(u|., p. 48.
467
Donado da Lczzc, H|/o/|a 1u/c|cca (1300-1514), cd. !. \isu, Bucuicsti, 191O, p. XL\!!.
468
!. Bogdan, C/on|c| |ncd|/c a/|n/oa/c dc |/o/|a /oman||o/, Bucuicsti, 1895, p. 59.
469
I||dcm, p. 197
47O
Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc|., p. 52.
471
CSTR, !, 1968, p. 31.
472
I||dcm, p. 137-138.
473
I||dcm, p. 192.
474
M. Guboglu, M. Mchmcd, C/on|c| /u/cc,/|., p. 269.
475
I||dcm, p. 229.
476
I||dcm, p. 353.
477
I||dcm, p. 354.
478
CSTR, !!, 197O, p. 3O3.
479
CSTR, !!!, 1971, p. 2O1.
48O
I||dcm, p. 216-217.
481
CSTR \, 1973, p. 19.
482
I||dcm, p. 238.
483
CSTR, \!!, 198O, p. 389.
484
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca., 1957, p. 51.
485
A. Lapcdatu, Cc|c ma| tcc|| /amc /c/c:cn/|nd cc/a/ca Succtc| ,| Cc/a/ca A||, n BCM!, 9, 1916, p. 25-28.
486
D. Tudoi, O |nc/|(|c /oman |n /u|nc|c cc/(|| Succata, n Studii si Ccicctii Stiin(ificc, !asi, 4, 1953, 1-4, p. 489-495.
487
N. Stoiccscu, Monumcn/c|c 1/|| Romanc,/| ,| Mo|dotc| acum un cco| Cc/(| cu/(| domnc,/| ,| |o|c/c,/|, n Bulctinul
Monumcntcloi !stoiicc, Bucuicsti, 1972, 1, p. 63.
488
R. Rosctti, I/o/|a.
489
G. !oncscu, A/||/cc/u/a., p. 2O8-21O.
49O
\. \tsianu, I/o/|a a//c|. p. 291-293.
491
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun.; M.D. Matci, A. Andionic, Cc/a/ca dc Scaun a Succtc|, Bucuicsti,
1965; M.D. Matci, L. Chi(cscu Noutc||c donncc du /o||cmc dc |aa/|/|on dc |o//|||ca/|on dc t|||c au Mo,cn Ac,
n Dacia, N.S., 11, 1967, 5, p. 322-33O s.a.
492
P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun a Succtc| (manusciis).
493
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|..., Bucuicsti, 1913.
494
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., pl. X\!!.
495
Im.!. Imandi, M.-St. Ccausu, S nu d/|m|., p. 36O.
496
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 63.
497
I||dcm, pl. !\.
498
K. A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., dcscnul dc pc copcit.
499
Im.!. Imandi, M.-St. Ccausu, S nu d/|m|., p. 359.
5OO
K.A. Romstoifci, D|c ocnann/c uc/||c|c Bu/ |n Suc:aua, n Mittcilungcn dci K.K. Ccntial-Komission, n. !., 28,
19O2, p. 37-38.
5O1
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca Sc|c|a, Bucuicsti, 196O.
5O2
I||dcm, p. 31-45.
5O3
I||dcm; \. \tsianu, I/o/|a a//c|., p. 289.
5O4
CSTR, \, 1976, p. 4O7-4O8.
246
5O5
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 13.
5O6
I||dcm.
5O7
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca., 1957, p. 49.
5O8
O copic a hi(ii lui !. Bawi sc gscstc n Cabinctul dc Hi(i al Bibliotccii Acadcmici Romnc.
5O9
., p. 238.
51O
Accst contiol aihcologic picliminai a fost nticpiins dc \. Co|ocaiu n anul 2OOO.
511
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. BA, 2381a, pl. XX!.
512
A. Hao, ..., p. 99.
513
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 43.
514
. . , ., 1892, p. 1O6.
515
CSTR, IV, 1972, p. 439; . , , Tighina, 1997, p. 9-27.
516
.. , , n -
- , Chisinu, 1967, p. 189-19O.
517
St. Ciobanu, Cctatca Tighina, n CM!B, 2, 1928, p. 15-55; C.C. Giuicscu, 1|/u/|. p. 317.
518
. , , n , 1O fcbiuaiic 197O.
519
M. Costchcscu, Documcn/c|c. !!, p. 631.
52O
I||dcm p. 668 si 789.
521
CSTR, \!, 1976, p. 415.
522
!. Chiitoag, 1|||na, n DR, 1994, 3, p. 111.
523
St. Ciobanu, Cc/a/ca., p. 23.
524
I||dcm.
525
CSTR, \!, 1976, p. 416.
526
M. Guboglu, Inc/|(|a u|/anu|u| Su|c|man Man|||cu| |n u/ma c\cd|(|c| |n Mo|dota (1538/945), n Studii. Rcvista dc
istoiic, Bucuicsti, 9, 1956, 2-3, p. 113.
527
M.B. Bciindci, G. \cinstcin, I|ca||/c. p. 318.
528
St. Ciobanu, Cc/a/ca. p. 26.
529
CSTR, \!, 1976, p. 417.
53O
St. Ciobanu, Cc/a/ca.
531
I||dcm, p. 5O.
532
I||dcm, p. 51.
533
I||dcm, p. 48.
534
I||dcm, p. 51-52.
535
I||dcm, p. 52.
536
Cabinctul dc Stampc al Bibliotccii Acadcmici Romnc, Di-GG 17!!! / WOL!. !.-1; Cabinctul dc Hi(i al Bibliotccii
Acadcmici Romnc, H.35O3 b.CX.7O.
537
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 3, ni. 4524-4763; F.BA, ni. 2121, 2114, 2114, 2115-2124,
25772583, 21683-2169O.
538
Muzcul Rus dc Stat din Sankt-Pctcisbuig, Scc(ia dc giafic, albumul acuaiclcloi lui M.M. !vanov.
539
Aihiva dc Rzboi din \icna, H!!!c 3174 !-!!, 3175.
54O
Accst plan a fost publicat pcntiu piima dat n St. Ciobanu, Cc/a/ca.
541
. , ...
542
St. Ciobanu, Cc/a/ca., p. 15-55.
543
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 314-316.
544
.. , , p. 189-19O.
545
M. Guboglu, Inc/|(|a., p. 1O7-123.
546
!. Chiitoag, 1|||na., p. 111-122.
547
D. Postaicncu, D|n |/o/|a 1|||nc|, Chisinu, 1992.
548
Gh. Gon(a, Cc/a/ca 1|||na. n Cc/(| dc c N|//u Chisinu, 1998, p. 1O4-14O.
549
. , , Bcndci, 1997.
55O
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca., 1957, p. 49.
551
I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, !!, 1986, p. 419.
552
C. C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 317.
553
I||dcm.
554
\. \tsianu, I/o/|a a//c|., p. 295.
247
555
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 321.
556
, icd. A.N. Nasonov, Moscova-Lcningiad, 1952, p. 475.
557
M. Costchcscu, Documcn/c|c., !!, !asi, 1932, p. 61O.
558
I||dcm, p. 625.
559
I||dcm.
56O
I||dcm, p. 661.
561
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 12.
562
\. \tsianu, I/o/|a a//c|., p. 295.
563
I||dcm.
564
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 323.
565
\. \tsianu, I/o/|a a//c|., p. 295.
566
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 229.
567
.. , (- XIV c.), Kicv, 1982, p. 97.
568
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 324.
569
I||dcm
57O
I||dcm, p.322.
571
I||dcm, p.324.
572
I||dcm.
573
I||dcm.
574
W. Milkowisz, C/a|uncn am Ccc|na, n Ccinowizci Zcitung, Ccinu(i, 19O8, 122.
575
. . , ..., p. 96-19O.
576
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 1O-11.
577
\. \tsianu, I/o/|a a//c|., p. 295.
578
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 321-325.
579
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca., 1957, p. 41.
58O
G. Sculcscul, Dcc/|c/ca |/o/|co-co/a||c a cc/(|| Cau/ Bot| (Cau| Bou|u| au C|c//|na) a c/c|a /u|nc c a|| |n a-
/o|c/ca Ca|a(u|u| !asi, 1837.
581
S. Sanic, n Lnc|c|ocd|a a/|co|o|c| ,| |/o/|c| tcc|| a Roman|c| !, Bucuicsti, 1994, p. 157-158.
582
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca, 1957, p. 5O.
583
I||dcm.
584
Aihiva !lotci Militaic-Maiitimc din Sankt-Pctcisbuig, !. 3, icg. 269, 58O, f. 1.
Capitolul II
1
.. , , n , Chisinu, 1O fcbiuaiic 197O.
2
.. , , n -
1968-69 ., Chisinu, 1972, p. 211.
3
I||dcm.
4
M.D. Matci, Da/c no| |n |c/u/ cu cc/a/ca dc m|n/ dc |a B|/|ad, n SC!\, 1O, 1959, 1, p. 117-134; L. Chi(cscu, Io//|-
||ca(|||c Mo|dotc| |n cco|c|c XI!-X!I Cc/(| to|ctoda|c ,| |o//|||ca(|| o/,cnc,/|, (tcz dc doctoiat), Bucuicsti, 1972, p. 141.
5
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| d|n /|mu| |u| S/c|an cc| Ma/c n Acta Musci Apulcnsis, 16, Alba !ulia,
1978, p. 252.
6
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c, p. 155, citnd !. Bogdan, C/on|c||c |ato-/omanc d|n cco|c|c X!-X!I Bucuicsti, 1959, p. 19.
7
I||dcm p. 156.
8
I||dcm p. 159.
9
Gh. Anghcl, Con|dc/a(|| cnc/a|c /|t|nd /|o|o|a cc/(||o/ mcd|cta|c d|n Roman|a d|n cco|u| a| XIII-|ca |n |a
|nccu/u| cco|u|u| a| X!I-|ca, n Acta Musci Apulcnsis, 19, Alba !ulia, p. 156-157.
1O
\. \tsianu, I/o/|a a//c| |cuda|c |n 1/||c Romanc, !, Bucuicsti, 1959, p. 29O.
11
N. Constantincscu Da/c no| |n |c/u/ cu cc/a/ca Ncam(u|u|, n SC!\, 11, 196O, 1, p. 1O2.
12
\czi: !. Minkcviius, L|c/uto a/c||/c//u/o |/o/|/a, \ilnius-Mokslas, 1987; 1. Bogdanowski, A/c||/c//u/a o|o/onna u
//a/o|/a:|c Po|/| od B|/u|na do Wc/c/|a//c \aisovia-Ciacovia, 1996; O. Pippci, A|/| dc/ Bu/cn/|ndc, Bcilin-Lcip-
zig, 1914; D. Libal, C|a/cau\-|o// c/ |o//|||ca/|on cn Lu/oc du !
c
au XIX
c
|cc|c; .. , ,
Minsk, 1987 s.a.
248
13
1. Bogdanowski, A/c||/c//u/a., tab. 5O (D), 54 (B), 55 (D), 62 (C), 64 (A), 65 (D).
14
!. Minkcviius, L|c/uto., p. 329-332.
15
L. Gcio, Ma,a/o/:a| ta/c|/c:c/, Budapcsta, 1955, p. 221 si 224.
16
Gh. Anghcl, Con|dc/a(||., p. 157.
17
N. Constantincscu, Da/c no|., p. 88.
18
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|, Bucuicsti, 1963, p. 36.
19
I||dcm, p. 39.
2O
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc|. p. 256-257.
21
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u| Bucuicsti, 1968, p. 35.
22
I||dcm, p. 27; M. Kiss La|os, !. Kaioly, L. Andoi, A D|o,o/ ta/, Miskolc, 1961, p. 14.
23
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 173.
24
I||dcm.
25
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|..., 1963, p. 46.
26
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca Sc|c|a, Bucuicsti, 196O, p. 11.
27
I||dcm, p. 112.
28
I||dcm, p. 31-44.
29
I||dcm, p. 1O3-1O7.
3O
I||dcm, p. 97-99.
31
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|, Bucuicsti, 1913; M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun ,| Cu//ca Domncac
d|n Succata, Bucuicsti, 1988; P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun a Succtc| (manusciis).
32
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 8O.
33
I||dcm p. 1O8.
34
P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun p. 55.
35
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 114-123.
36
A. Andionic, Io//|||ca(|||c mcd|cta|c d|n Mo|dota, n MA, 2 , 197O, p. 412-413.
37
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a mcd|cta| dc a/a/c d|n Roman|a, Bucuicsti, 1985, p. 114.
38
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun p. 126.
39
I||dcm
4O
P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun p. 64.
41
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a p. 196.
42
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| p. 244.
43
M. Guboglu, M. Mchmcd, C/on|c| /u/cc,/| /|t|nd (/||c /omanc !, Bucuicsti, 1959, p. 229, 353-354.
44
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun.., p. 114-123.
45
I||dcm.
46
I||dcm p. 119.
47
I||dcm, p. 96.
48
I||dcm.
49
I||dcm, p. 95.
5O
I||dcm, p. 1O6.
51
I||dcm, p. 1O4; P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun p. 66.
52
A. Andionic, Io//|||ca(|||c mcd|cta|c., p. 1O4-1O6.
53
P.\. Bataiiuc, Ca||c d|n Mo|dota mcd|cta| (cco|c|c XI!-X!II) Succava, 1999, p. 98-133.
54
A. Andionic, Io//|||ca(|||c mcd|cta|c, p. 128.
55
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca Sc|c|a., p. 112-113.
56
, icd. . . , Sofia, 1969, p. 165.
57
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca Sc|c|a., p. 116.
58
.. , XIII XVI , Moscova, 1962, p. 161.
59
D. Libal, C|a/cau\., p. 124.
6O
Aihiva Militai-istoiic a Rusici din Moscova, f. 349, icg. 17, d. 2285, f. 1.
61
G. Aiialdi, I Ccnotc| a L|co/omo nc| cc XI! n Studi Mcdiovali, s. 3, 13, Spolcto, 1972, p. 967-981.
62
C.C. Giuicscu, 1|/u/| au o/a,c ,| cc/(| mo|dotcnc d|n cco|u| a| X-|ca |n |a m|/|ocu| cco|u|u| a| X!I-|ca Bucuicsti,
1997, p. 218-219.
63
C/on|ca mo|do-c/man, n R!R, 5-6, 1935-1936, p. 61.
64
\czi matciialclc giaficc icfciitoaic la cctatca Chilia, pstiatc n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova.
249
65
!. 349, icg. 17, ni. 2291, ,Ca//c a//|cu||c/c dc |anc|cn |o// K|||a c/ |c noutcau /o/c/ ou/ |a /ccon//uc/|on /c/ccn/c a/
dc ||nc cn /aunc ou/ on cm|accmcn/ ac/uc|', icalizat dc inginciul Kauffci la 8-9 octombiic 1794.
66
Muzcul Rus dc Stat din Sankt-Pctcisbuig, Scc(ia dc giafic, albumul acuaiclcloi lui M.M. !vanov, ni. P3O9O7, P3O9O8,
P3O141, P3O3O8.
67
Aihiva Militai a Rusici din Moscova, f. 349, icg. 17, d. 2281, f. 1.
68
Aihiva Militai a Rusici din Moscova, f. 349, icg. 17, d. 2283.
69
D. Libal, C|a/cau\, p.126-127 si 131.
7O
C. \ldcscu, n Lnc|c|ocd|a a/|co|o|c| ,| |/o/|c| tcc|| a Roman|c|, !, Bucuicsti, 1994, p. 26O.
71
S. Toy, Ca/|c A S|o// H|/o/, o| Io//|||ca/|on |/om 1600 BC /o AD 1600 Londia-Toionto, 1939, p. 42.
72
.. , , iev, p. 15 si 18-2O.
73
A. Dcioko, Lc c|a/cau\-|o// du Mo,cn Ac n SO, 9, 1981, 2, p. 1O2; idcm, S/cdnctc/otn| /adot| n Matciiaux. Mo-
numcnts ct stations aichcologiqucs cn Scibic Ccntialc, 1O, Bclgiad, 1982, 3, p. 4O; . , ,
n . , 11, Sofia, 1937, 1, p. 171-179; D. Conccv, Lc c|a/cau mcd|cta| Ou//a dan |c R|o-
doc n Byzantinoslavica, 25, 1964, 2, p. 254-26O.
74
Gh.!. Cantacuzino, L|cmcn/c dc ca/ac/c/ ||:an/|no-|a|can|c |n |o//|||ca(|||c mcd|cta|c d|n 1a/a Romancac n BM!, 3,
1971, p. 27.
75
M. Slapac, Cc/a/ca A|| S/ud|u dc a/||/cc/u/ mcd|cta| m|||/a/, Chisinu, 1998, p. 35-36.
76
, , scov, 1961, c. 36.
77
I||dcm.
78
!. Oz, Lc c|a/cau\-|o// c\|/an/ cn 1u/qu|c, n !B!, 37, 198O, p. 182-184.
79
!. Inaud, C|a/cau\-|o// dc|cndu a/ |cau cn I/ancc, n !B!, 42, 1984, p .41.
8O
L. \illcna, D|/c| Sc|ncu/|a| Ca/|c |n Sa|n, n !B!, 42, 1984, p. 161.
81
S. Toy, Ca/|c., p. 155.
82
W. Mcyci, Bu/cn |m c|cma||cn Kon|/c|c| K|c|na/mcn|cn |n K|||/|cn, n !B!, 32, 1973, p. 27.
83
.. , , Moscova, 1991, p. 31.
84
Accstia snt Gi. Avakian, \. \tsianu, L.L. Polcvoi, \.A. \oi(chovski, A.H. Toiamanian, \. Spinci s.a.
85
P.P. Binca, Da/ca dc cam dc/c |uc/u| |ndc||n|/ |n /|mu| ana//|| |a In/|/u/u| dc I/o/|c a| Acadcm|c| dc S/||n(c d|n
Mo|dota (manusciis), Chisinu, 6-3O scptcmbiic 1993.
86
F. BA, 2381a, XX!, , , -
, 1790 ..
87
CSTR, \, 1976, p. 4O8.
88
I||dcm, p. 4O7.
89
\czi planul citadclci dc la Oihciul \cchi icalizat dc G.D. Smiinov (fig. 1O5 a piczcntci luciii).
9O
I. St. Holban, D|c(|ona/ c/ono|o|c, Chisinu, 1998, p. 216.
91
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 195-2O7.
92
I||dcm.
93
I||dcm p. 2O1.
94
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| p. 246.
95
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a p. 196, 198-199.
96
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| p. 246.
97
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c p. 2O1.
98
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a p. 198-199.
99
Gi. !oncscu, A/||/cc/u/a c /c/|/o/|u| Roman|c| dc-a |unu| tcacu/||o/ Bucuicsti, 1982, p. 2O7.
1OO
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| p. 247.
1O1
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c p. 2O1.
1O2
Accast infoima(ic nc-a fost ofciit dc dna D. Hoidil cicia i aduccm mul(umiii.
1O3
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c p. 2O1.
1O4
I||dcm
1O5
\czi planuiilc cct(ii Soioca sub polonczi publicatc n .. , -
, Chisinu, 1984.
1O6
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c p. 7O.
1O7
I||dcm p. 198-199.
1O8
I||dcm p. 2O2.
1O9
I||dcm
25O
11O
A. Andionic, Io//|||ca(|||c mcd|cta|c p. 412.
111
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| p. 257.
112
I||dcm p. 258.
113
I||dcm p. 257-258.
114
Im.!. Imandi, M.-St. Ccausu, S nu d/|m| daca nu ,/|| a :|dc,/| Rdu(i-!asi, 1991, p. 96.
115
St. Ciobanu, Cc/a/ca 1|||na, n CM!B, 1, 1928, p. 23.
115
, ..., p. 45.
116
I||dcm, p. 44.
117
I||dcm p. 43.
118
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 3, ni. 4562, , 1774 ..
119
S.Toy, Ca/|c., p. 1O.
12O
.. , , p. 174.
121
.. a, XIV a (tcz dc
doctoi habilitat), Lcningiad, 1978, p. 77.
122
I||dcm.
123
. , ..., p. 49.
124
!.M. Zdiavkovi, Smcdc/cto |a |u /andc c|/adc||c mcd|cta|c c/|c, n !B!, 27, 197O, p. 27 si 1O9.
125
.. , ..., Chisinu, 1984, p. 84.
126
M. Slapac, Po/(||c cc/(||o/ mcd|cta|c d|n Mo|dota n H\, 7, 1-2, p. 27-36.
127
A.R. Zaky, In/c//c|a/|on and |n||ucncc o| I|am|c A/c||/cc/u/c on C/uadc/ ca/|c, n !B!, 24, 1968, p. 77.
128
.. , ..., Kicv, 1986, p. 15.
129
I||dcm.
13O
I||dcm, p. 16.
131
P. Binca, T. Rcaboi, Con//uc(|||c monumcn/a|c dc |a Sc|/ a|-Ccd|d (manusciis), p. 3.
132
I||dcm.
133
I||dcm.
134
I||dcm.
135
T. Ncstciov, Monumcn/c|c dc a/||/cc/u/ dc |a O/|c|u| !cc|| - u/c |/o/|cc |n /ud|c/ca |/u|u| (autoicfciatul tczci dc
doctoiat), Chisinu, 2OO2, p. 14-15.
136
I||dcm, p. 12.
137
\. Spinci, Mo|dota..., p. 325-327.
138
Documcn/a Roman|ac H|/o/|ca D, !, Bucuicsti, 1977, ni. 49.
139
T. Ncstciov, B|c/|ca dc |a// dc |a O/|c|u| !cc||, n Su| :od|a !/,|anu, Clu|-Napoca, 2OO2, p. 41.
14O
!dcm, Monumcn/c|c... (autoicfciatul tczci dc doctoiat), p. 18.
141
I||dcm, p. 12.
142
\czi C.C. Giuicscu, D.C. Giuicscu, I/o/|a /oman||o/ !!, Bucuicsti, 1976, p. 283; G.!. Bitianu, Dcmc//|u /|ncc
1a//a/o/um (1360-1380) n RIR, 9-1O, 1965, p. 45-46; A.!. Gon(a, Lc/u/||c cconom|cc d|n//c Mo|dota ,| 1/an||tan|a
|n cco|c|c XIII-X!II, Bucuicsti, 1989, p. 54; O. !licscu, Ccno| c/ 1a/a/ cn Do|/oud/a au XI!
c
|cc|c Lao// dc |a num|-
ma/|quc n L/udc |,:an/|nc c/ o/-|,:an/|nc, !!!, Bucuicsti, 1997, p. 161-178.
143
.. , , n , Chisi-
nu, 196O, 4(7O), p. 8O.
144
T. Ncstciov, Monumcn/c|c... (autoicfciatul tczci dc doctoiat), p. 12.
145
!dcm, B|c/|ca dc |a// dc |a O/|c|u| !cc||..., p. 35-43.
145a
!dcm, S|/u| O/|c|u| !cc|| Monumcn/c dc a/||/cc/u/ Chisinu, 2OO3, p. 73.
145b
Accstc podoabc si vcsmintc sc psticaz la Muzcul dc Aihcologic si Itnogiafic din Chisinu.
146
I||dcm p. 58.
146a
I||dcm p. 55.
147
.. , -I , n -
Chisinu, 1985, p. 24-35.
147a
P. Binca, T. Rcaboi, I. Nicolac, N. Tclnov, Ma/c/|a|c a/|co|o|cc /c|a/|tc |a cconom|a monc/a/ d|n coca Hoa/dc| dc
Au/ dccoc/|/c |a O/|c|u| !cc|| n Simpozion dc numismatic, Chisinu, 28-3O mai 2OOO, Comunicii, studii si notc,
Bucuicsti, 2OO1, p. 141-149.
148
P. Binca, I. Nicolac, O/|c|u| !cc|| |a ||/,|/u| cco|u|u| a| XI!-|ca ,| |nccu/u| cco|u|u| a| X!-|ca (manusciis).
148
T. Ncstciov, Monumcn/c|c... (tcz dc doctoiat), p. 58, citnd , Moscova, 199O, p. 18O.
251
149
L.R. Kzlasov a cxpus accast opinic la scminaiul dc la Oihciul \cchi n 1998.
15O
I. Nicolac, P. Binca, Un o/namcn/ cudo-cu||c n Simpozion dc Numismatic, Chisinu, 15-15 mai 2OO1, Comu-
nicii, studii si notc, Bucuicsti, 2OO2, p. 155.
151
P. Binca, I. Nicolac, O/|c|u| !cc||...
152
I||dcm.
153
\ltima ipotcz apai(inc cciccttoiiloi I. Nicolac si P.P. Binca.
154
P.P. Binca, Io//|||ca(|||c O/|c|u|u| !cc|| (manusciis).
155
T. Ncstciov, Monumcn/c|c... (autoicfciatul tczci dc doctoiat), p. 12.
156
!, Moscova, 1948, p. 239.
157
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c d|n 1a/a Romancac (cc XIII-X!I) Bucuicsti, 2OO1, p. 187.
158
I||dcm, p. 192.
159
P. Binca, I. Nicolac, O/|c|u| !cc||...
16O
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c..., p. 181.
161
\. \tsianu, I/o/|a a//c|..., p. 7O6.
162
.. , , Moscova, 1991, p. 26.
163
T. Ncstciov, Monumcn/c|c... (autoicfciatul tczci dc doctoiat), p. 53.
164
\czi dcscnclc aihcologicc icfciitoaic la citadcla dc la Oihciul \cchi icalizatc dc G.D. Smiinov.
165
.. , , -
, Chisinu, 1964, p. 211; .. , (tcz dc docto-
iat), Lcningiad, 1965, p. 37-38.
166
I. Huimuzaki, Documcn/c|c /|t|/oa/c |a |/o/|a /oman||o/, X\-!, Bucuicsti, 1911, p. 432.
167
. . , ..., p. 145.
168
I||dcm.
169
I||dcm, p. 93.
17O
A. Kovacs, M. Toca, A/||/cc(|| |/a||cn| |n 1/an||tan|a |n cu/u| cco|c|o/ X!I ,| X!II, n Studia \nivcis. Babcs-Bolyai,
s. Histoiia, Clu|, 1973, 2, p. 2O.
171
I||dcm, p. 22.
172
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc| p. 257.
173
T. Ncstciov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c a/||/cc/u/|| ,| da//|| cc/(|| So/oca n A// |/o/|c cu|/u/ S/ud|| |n onoa/ca |u| Ma/|u
Po/um| Clu|-Napoca, 2OO3, p. 1OO.
174
I||dcm
175
I||dcm p. 1O1
176
I||dcm
177
I||dcm
178
.. , ., p. 146, citnd Gh. si B. Scbcstycn, A/||/cc/u/a Rcna,/c/|| |n 1/an||tan|a Bucuicsti,
1963, p. 1O7.
179
I||dcm p. 145-147; T. Ncstciov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c p. 1OO; 1. Bogdanowski, A/c||/c//u/a p. 1O7.
18O
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c p. 114.
181
I||dcm p. 116-117
182
Accast opinic a fost cxpus dc G.!. Ccbotaicnco la ctcva confciin(c stiin(ificc.
183
.. , ..., p. 14-15.
184
!dcm, p. 11.
185
Q. Huglcs, 1|c B/|/|| uc o| |a/|on |o//|||ca/|on n !B!, 4O, 1982, p. 52.
186
.. , ., p. 79.
187
T. Ncstciov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c p. 1O1-1O2.
188
Q. Huglcs, 1|c B/|/||
189
S. Toy, Ca/|c p. 166.
19O
G. Chiciici, Ca/c| dc| Mon/c Monumcn/| |/a||an| Napoli, 1933.
191
.. , ., p. 1O1.
192
T. Ncstciov, Monumcn/c|c (tcz dc doctoiat) p. 51.
193
!dcm, Ln|ma cc/(|| So/oca n Ln|mc|c Baa/a||c| Chisinu, 2OOO, p. 76.
194
!dcm, Cu /|t|/c |a m|/u/||c p. 1O2.
195
I||dcm
196
I||dcm
252
197
I||dcm 92 si 97.
198
I||dcmp. 97.
199
I||dcm p. 98.
2OO
D. Libal, C|a/cau\ p. 168.
2O1
I||dcm, p. 168-169 si 175-178.
2O2
.. , ..., p. 177.
2O3
I||dcm p. 84.
2O4
1. Bogdanowski, A/c||/c//u/a tab. 74.
2O5
I||dcm
2O6
I||dcm
2O7
T. Ncstciov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c p. 97.
2O8
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c., p. 3O; T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a., p. 76-77.
2O9
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 321; .. , (I - XIV .), Kicv,
1982, p. 96.
21O
.. , ..., p. 96.
211
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c.., p. 3O.
212
C.C. Giuicscu, 1|/u/|., p. 244.
213
\czi: . . , i , n i, Kicv, 1977, 2, p. 3O.
214
I||dcm, p. 34.
215
CSTR, \!, 1976, p. 423.
216
D. Libal, C|a/cau\.., p. 12O.
217
I||dcm, p. 122.
218
I||dcm, p. 124.
219
.. , , Odcssa, 2OO2, p.
52.
22O
D|c(|ona/ dc a// !, Bucuicsti, 1995, p. 99.
221
I. Poncclct, Lc aa/c|||ac dc |/|quc dan |c c|a/cau\ |o//|||c au no/d dc |a I/ancc n !B!, 46, 1988-1989, p. 66-
67; D. Wildcman, Da Rau/cnmu/c/ a| Z|c/|o/m |c| Bac//c|n - 1o/|auc/n dc 16 Ia|/|undc// |n Wc/|a|cn n !B!, 46,
1988-1989, p. 82-83.
222
Gh. Cuiinschi, I/o/|a a/||/cc/u/|| |n Roman|a, Bucuicsti, 1981, p. 93-134.
223
.. , , n , Moscova, 1994, 3, p. 88.
224
!.M. Zdiavkovi, Smcdc/cto., p. 27 si 1O9.
225
!dcm, La |o//c/cc Co|u|ac u/ |c Danu|c, n !B!, 3O, 1972, p. 88-91.
226
.. , , Moscova, 1977, p. 21.
227
I||dcm.
228
. , .., p. 1O5.
229
T. O. Ghcoighiu, A,c:/| umanc I/o/|a a,c:/||o/ umanc dc |a o/||n| |n |a Rcna,/c/c, !, Timisoaia, 1996, p. 1O5.
23O
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 3, d. 3, ni. 248-25O.
231
Confoim insciip(ici dc pc placa comcmoiativ din 1454.
232
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. BA, ni. 216O7, -
, 1770 ..
233
, 3, Kicv, 1986, 2, p. 513-518.
234
M. Slapac, Cc/a/ca A||., p. 129.
235
P. Binca, P.\. Bataiiuc, Ca||c dccoc/|/c |n Mo|dota |n//c P/u/ ,| N|//u n Aihcologia Moldovci, 17, Bucuicsti, 1994,
p. 286-287.
236
N. Moutsopoulos, Lqu|c dc |o// |/anc c/ tcn|/|cn dc Mo/cc, n !B!, 3O, 1972, p. 2O.
237
I||dcm, p. 19.
238
I||dcm.
239
N. !oiga, Baa/a||a noa//, \lcnii dc Muntc, 1912, p. 93.
24O
\czi matciialclc giaficc pstiatc n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova si acuaiclclc lui M.M. !vanov ps-
tiatc n Muzcul Rus din Sankt-Pctcisbuig (Scc(ia dc giafic, albumul lui M.M. !vanov, ni. P3O9O7, P3O9O8, P3O141-
3O145, P3O3O8).
241
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 13, ni. 2291, ,Ca//c a//|cu||c/c dc |anc|cn |o// K|||a c/ du
noutcau /o/c/ ou/ |a /ccon//uc/|on /c/ccn/c a/ dc ||nc cn /aunc ou/ on cm|accmcn/ ac/uc| D/ccc cn /ccncc
253
dc Nou/ou||a| L||cnd| Ma/ma/ Aa con|o/mcmcn/ au ||/man dc |a Su|||mc Po//c a/ Kau||c/ |ncn|cu/ |c 8 c/ 9 oc/o|/c
1794'.
242
Aihiva Palatului Topkap din !stanbul, ni. 1272, fol. 8i (cctatca Chilia).
243
\czi iclcvcul sus-mcn(ionat icalizat dc Kauffci.
244
\czi iclcvcul sus-mcn(ionat icalizat dc Kauffci.
24
\czi acuaiclclc sus-numitc icalizatc dc M.M. !vanov.
246
N. I. Klccmann, !o,ac dc !|cnnc a Bc|/adc c/ a K|||anota (1768 1769 c/ 1770) Ncuchtcl, 178O, plansa cu Chilia.
247
\czi iclcvcul sus-mcn(ionat icalizat dc Kauffci.
248
N. !oiga, Baa/a||a, p. 33.
249
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|..., 1963, p. 35.
25O
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca. p. 45-46.
251
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 99.
252
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 199-2OO.
253
I||dcm, p. 198-2O1.
254
.. , , p. 71.
255
\czi acuaiclclc consiliciului dc stat ius M.M. !vanov din 179O.
256
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 99; R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|, 1963, p. 35.
257
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca., p. 31.
258
M. Slapac, Cc/a/ca A||., p. 133.
259
Pn n piczcnt n unclc locuii s-au pstiat icstuii dc zid alc cct(ii Chilia luciatc din piati dc calcai.
26O
. , ..., p. 53.
261
. . , ..., p. 83, 88.
262
M. Slapac, Cc/a/ca A||., p. 134.
263
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|., p. 35.
264
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca., p. 64.
265
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 99.
266
. . , ..., p. 88.
267
. . , i, 2, . 36.
268
, n , Sankt-Pctcisbuig, 1988, p. 845.
269
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca., p. 51-64.
27O
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 1OO.
271
. , - . , Chisinu, 2OO1, .
166.
272
.. , ..., p. 1O5.
273
I||dcm.
274
I||dcm.
275
. , , Sankt-Pctcisbuig, 1912.
276
.. , ..., p. 9O.
277
M. Slapac, Cc/a/ca A|| p. 135-136.
278
Lc/o|c(u| 1/|| Mo|dotc|, Chisinu, 199O, p. 48.
279
M. Slapac, Cc/a/ca A||., p. 169.
28O
/ : i i i, Lvov, 1994, . 133.
281
, !!!, Kicv, 1985, p. 264.
282
, Moscova, 197O, p. 1O2.
283
, Bclgoiod-Dncstiovski, 1992, p. 1O.
284
. , -, Odcssa, 1977, p. 1O.
285
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 118.
286
A. \igna, Cod|cc d||oma/|co dc||c co|on|c /au/o-||u/| du/an/c |a |no/|a dc| U|||c|o d| S C|o/|o, 2, Gcnova, 1868, p.
77O.
287
N. Bncscu, !cc|| |c/u/| a|c (/||o/ noa//c cu cnotc:||, n nc||na/ca |u| N|co|ac Io/a cu /||c/u| |m||n|/|| t|//c| dc
60 dc an| Clu|, 1931, p. 34-36.
288
I||dcm.
289
I||dcm.
29O
I||dcm.
254
291
1. Hccis, Ccnc au X!
c
|cc|c Ac/|t|/c cconom|quc c/ /o||cmc oc|au\, Paiis, 1961, p. 399.
292
St. Andiccscu, Un om dc a|acc/| /oman |n a(|u| on/|c |a m|/|ocu| tcacu|u| a| X!-|ca ,1codo/ca dc 1c||c|a, n Studii
si matciialc dc istoiic mcdic, 16, Bucuicsti, 1998, p. 26.
293
A. Roccatagliata, No/a| cnotc| |n O|//cma/c A//| /oa/| a Pc/a c M|/||cnc, Pcia, 14O8-14O9, Gcnova, 1982, 124, p. 273-278.
294
M. Balaid, La Mc/ No|/c c/ |a Roman|c cno|c (XIII-X! |cc|c), Londia, 1989, p. 23O.
295
G. Pistaiino, Ccnotc| dO/|cn/c, Gcnova, 199O, p. 341.
296
St. Andiccscu, Un om dc a|acc/|., p. 25.
297
.. , XV , , n , 15, 1889,
p. 531-532.
298
.. , , n , 2, 1848, p. 481.
299
St. Andiccscu, Un om dc a|acc/|., p. 28.
3OO
N. !oiga, Baa/a||a noa//..., 1912, p. 93.
3O1
N. Stoiccscu, L|/a ma/||o/ d/c/o/| a| Mo|dotc|, n A!!A, 8, 1971, p. 4O7.
3O2
A. Isanu, \. Isanu, Mo|dota mcd|cta| S//uc/u/| c\ccu/|tc m|||/a/c ,| cc|c:|a/|cc, Chisinu, 2OO1, p. 31.
3O3
I||dcm, p. 34-35.
3O4
. . , ..., p. 36-48.
3O5
.. , , Chisinu, 1989, p. 47.
3O6
I||dcm
3O7
A. Gon(a, Lc/u/||c cconom|cc d|n//c Mo|dota ,| 1/an||tan|a |n cco|c|c XIII-X!II Bucuicsti, 1989, p. 13O.
3O8
.. , ..., p. 127.
3O9
N. Stoiccscu, L|/a., p. 41O.
31O
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 1O3.
311
!. Balogh, A/|/o/c|c I|o/atan/| |n Un|c/|a n A//c Lom|a/do 44/45, 1976, p. 225.
312
Gh. Anghcl, Cc/(||c mcd|cta|c a|c Mo|dotc|. p. 257.
312a
.. , .. , , Moscova, 1995, p. 128.
313
I||dcm p. 258.
314
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun. p. 1O3.
315
I||dcm
316
I||dcm, p. 1O3.
317
Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca p. 66-7O.
318
, ..., p. 43.
319
La/ouc D|c(|ona/ dc c|t|||:a(|c muu|man, Bucuicsti, 1997, p. 28O.
32O
I||dcm.
321
M. , - ..., p. 174.
322
A. Pippidi, D|n nou dc/c |nc/|(|||c dc |a Cc/a/ca A|| n In Hono/cm Pau| Cc/notodcanu cd. \. Baibu, Bucuicsti,
1998, p. 81.
323
!. Bogdan, Inc/|(|||c dc |a Cc/a/ca A|| ,| /|n|/ca Mo|dotc| au/a c|, n AARMS!, s. !!, 3O, 19O8, p. 327.
324
I||dcm, p. 334.
325
I||dcm, p. 338.
326
.. , ..., p. 373.
327
M. Slapac, Cc/a/ca A|| p. 128-129.
328
Accast insciip(ic a fost publicat n B.A. , -
, n , p. 372.
329
P.P. Panaitcscu, C|/o/| o|on| |n 1/||c /omanc Bucuicsti, 193O, p. 247.
33O
Accst dcscn a fost publicat n H.. ,
331
.. , ..., p. 481.
332
.. , , Sankt-Pctcisbuig, 1896.
333
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 99.
334
!. Bogdan, Inc/|(|||c.., p. 316.
335
.. , -, n -
- , Chisinu, 1969, p. 341; idcm,
, p. 372.
336
St.S. Goiovci, Inc/|(|a |u| Iua !od d|n 1399, n A!!A, 19, 1982, p. 659; idcm, Ln|mc|c Cc/(|| A||c, n M!, 1994,
8, p. 48-52 si 9, p. 43-56.
255
337
A. Pippidi, D|n nou dc/c |nc/|(|||c, p. 75-85.
338
.. , ..., p. 481.
339
I||dcm.
34O
.. , ..., p. 2.
341
I||dcm.
342
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc, p. 99.
343
!. Bogdan, Inc/|(|||c., p. 324.
344
I||dcm p. 312.
345
.. , ..., p. 341.
346
I||dcm.
347
!dcm, ..., p. 372.
348
L. Chi(cscu, Io//|||ca(|||c., p. 49.
349
S. Papacostca, La |nccu/u/||c /a/u|u| mo|dotcncc, n Studii si matciialc dc istoiic mcdic, Bucuicsti, 6, 1982, p. 59.
35O
St.S. Goiovci, Ln|mc|c., n M!, 1994, 9, p. 44.
351
I||dcm.
352
!dcm, Inc/|(|a |u| Iu tod d|n 1399, n A!!A, 19, 1982, p. 659.
353
!bidcm.
354
!dcm, Ln|mc|c. 9, p. 44.
355
I||dcm.
356
Comtc Alcxis Ouvaioff, Rcc|c/c|c u/ |c an/|qu|/c dc |a Ru|c mc/|d|ona|c c/ dc c/c dc |a Mc/ No|/c, Paiis, 1855.
357
I||dcm.
358
A. Pippidi, D|n nou dc/c |nc/|(|||c, p. 77.
359
I||dcm.
36O
I||dcm.
361
I||dcm.
362
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. BA, icg. 3, d. 4633, f. 1, , :
, 1819 .. Aduccm mul(umiii dnci I. Maiinciuc
pcntiu a|utoiul acoidat n ob(incica accstui matciial.
363
.. , ( ), Moscova, 1956. Aduccm mul(umiii istoiicului S. Tabac
pcntiu a|utoiul acoidat.
364
\czi matciialclc pstiatc n Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova.
365
.. , .. , ..., p. 128.
366
. , ..., p. 52.
367
, ..., p. 154.
368
I||dcm.
369
Aduccm mul(umiii aihitcctului M. al-Bashtawi pcntiu a|utoiul acoidat la dcscifiaica unoi insciip(ii otomanc.
37O
- ,
red. .. , !!, Sankt-Pctcisbuig, 1912, p. 78.
371
I||dcm, p. 77.
372
, red. . . , Moscova, 19O3, p. 215.
373
M. Guboglu, Inc/|(|a u|/anu|u| Su|c|man Man|||cu| |n u/ma c\cd|(|c| |n Mo|dota (1538 / 945), n SR!, 1956, 2-3, p.
118-119; idcm, Pa|co/a||a ,| d||oma/|ca /u/co-oman S/ud|u ,| a||um Bucuicsti, 1958, p. 133, ni. 8.
374
. , ..., p. 43.
375
M. Guboglu, Inc/|(|a., p. 114.
377
I||dcm.
378
Dimitiic Cantcmii, Dcc/|c/ca Mo|dotc|, Chisinu, 1957, p. 51.
379
M.D. Matci, O nou /cm cu |an|a dc |a S/c|an cc| Ma/c dccoc/|/ |a Cc/a/ca dc Scaun dc |a Succata, n SC!\A,
24, 1973, 2, p. 325.
38O
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 93.
381
I||dcm.
382
I||dcm.
383
I||dcm, p. 94.
384
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|, p. 75.
385
Z. Basaiab, Nu doa/ |/o/|a c| ,| /c||c|u| c |a||||c, n Cuiiciul Romncsc, 7, 1995, 8, p. 3.
256
386
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, f. 349, icg. 41, ni. 64O2, 64O3, 64O4, 64O5.
387
D. Luca, Gh. Dumitioaia, Cc/a/ca Ncam(, Piatia Ncam(, 2OOO, p. 45.
388
T. Ncstciov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c p. 94.
389
.. , , p. 127.
39O
I||dcm p, 131.
391
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 74 si 76.
392
.. , , n , 165, 1965, p. 131.
393
Manusciisclc lui N. Cic(ulcscu sc psticaz la Bibliotcca Acadcmici Romnc, !. 92, !. 21-26.
394
.. , ..., p. 124.
395
I||dcm, p. 13O, 131 si 142.
396
K. A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 77.
397
Aduccm mul(umiii aihitcctului I. Bzgu pcntiu accast infoima(ic.
398
. , ..., fig. 7
399
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. BA, icg. 3, d. 4633, f. 1.
4OO
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 41, ni. 64O4,
().
4O1
R. Gucnon, S|m|o|u/| a|c ,/||n(c| ac/c, Bucuicsti, 1997, p. 8O.
4O2
I||dcm, p. 82.
4O3
.. , ..., p. 1O5.
4O4
I||dcm, p. 124; K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 77.
4O5
. , , !ciusalim-Moscova, 1994, p. 193.
4O6
.. , , p. 1O5.
4O7
I. Bindcl, L|cmcn/c |/|/ua|c a|c numc/c|o/, Bucuicsti, 1996, p. 1O.
4O8
I||dcm, p. 68.
4O9
I||dcm.
41O
1. Chcvalici, A. Ghccibiant, D|c(|ona/ dc |m|o|u/| !!!, Bucuicsti, p. 351.
411
I||dcm.
412
I. Nicolac, Dccoc/|/| monc/a/c dc |a Succata (I) n Bulctinul Socict(ii Numismaticc Romnc, 86-87 (1992-1993),
Bucuicsti, 1996, p. 191-192.
413
M. Slapac, Cc/a/ca A||., p. 183-185.
Capitolul III
1
La alctuiica tabclului 2 a fost utilizat tabclul publicat n . ,
, Sofia, 1981, p. 71.
2
L. Chi(cscu, P/|nc|a|c|c /c:u|/a/c |/o/|cc a|c cc/cc//||o/ a/|co|o|cc d|n cc/a/ca mcd|cta| dc |a C|d|n(| (Roman), n
SC!\, 17, 1966, 2, p. 4O5.
3
M.D. Matci, Im.!. Imandi Cc/a/ca dc Scaun ,| Cu//ca Domncac d|n Succata, Bucuicsti, 1988, p. 99; R. Popa, Cc/a-
/ca Ncam(u|u|, Bucuicsti, 1963, p. 35; Gh. Diaconu, N. Constantincscu, Cc/a/ca Sc|c|a, Bucuicsti, 196O, p. 45-46.
4
!.M. Zdiavkovi, La |o//c/cc Co|u|ac u/ |c Danu|c, n !B!, 3O, 1972, p. 88-91.
5
N. Moutsopoulos, Io//|||ca/|on tcn|/|cnnc cn C/ccc au X!I
cmc
c/ X!II
cmc
|cc|c, n !B!, 4O, 1982, p. 93.
6
. , ..., p. 1O5.
7
.. , , Moscova, 1977, p. 21.
8
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c d|n 1/an||tan|a, Bucuicsti, 1972, p. 89.
9
B. Gcza, L|cmcn/c dc o/||nc |oca| ,| //|/can |n a/||/cc/u/a m|||/a/ a coc|| |cuda|c /|mu/|| d|n 1/an||tan|a, n SA!,
3, 1961, p. 6O.
1O
O. Biczay, A |adud, |c/|odccnc/ /o//cnc/c, !!, Budapcsta, 1895, p. 2O5.
11
B. Gcza, L|cmcn/c, p. 6O.
12
I||dcm
13
I||dcm.
14
.. , XIII - XVI , Moscova, 1962, p. 261-272.
15
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c., p. 89-91.
16
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c d|n 1a/a Romancac (cc XIII-X!I), Bucuicsti, 1981, p. 141.
257
17
D. Cp(n, Cc/a/ca dc |a C|u/|u /udc(u| C|u/|u, n Rcvista Muzcului Militai Na(ional, Bucuicsti, 1991-1995, supli-
mcnt, 1, p. 19.
18
N. Moutsopoulos, L|n||ucncc dc |a mo/|o|o|c dc /ou/ u/ ||a||/a/|on |o//c dc |cacc |c||ad|quc dc X!I
c
-X!III
c
|cc|c, n !B!, 29, 1971, p. 58.
19
I||dcm.
2O
I||dcm.
21
I||dcm, p. 6O.
22
B. Gcza, L|cmcn/c., p. 62.
23
W. Mcyci, Bu/cn |m c|cma||cn Kon|/c|c| K|c|na/mcn|cn |n K|||/|cn, n !B!, 32, 1973, p. 27.
24
.. , , Moscova, 1991, p. 31.
25
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a mcd|cta| dc a/a/c d|n Roman|a, Bucuicsti, 1985, p. 45.
26
I||dcm.
27
I||dcm.
28
O. Biszay, A |adud,., p. 21O.
29
, Moscova, 1952, p. 25.
3O
B. Gcza, L|cmcn/c., p. 63.
31
I||dcm.
32
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c., p. 24-38.
33
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c., p. 141; D. Cp(n, Cc/a/ca., p. 19.
34
Muzcul Rus dc Stat din Sankt-Pctcisbuig, Scc(ia dc giafic, acuaiclclc lui M.M. !vanov.
35
I. Inaud, Com/c-/cndu dc |a /cun|on c/ du to,ac dc/udc, n !B!, 31, 1974, p. 41.
36
I||dcm.
37
W. Mcyci, Bu/cn |m c|cma||cn., p. 27.
38
S. Toy Ca/|c A S|o// H|/o/, o| Io//|||ca/|on 1600 BC /o AD 1600, Londia-Toionto, 1939, p. 155.
39
D. Libal, C|a/cau\-|o// c/ |o//|||ca/|on cn Lu/oc du !
c
au XIX
c
|cc|c, p. 69.
4O
B. Gcza, L|cmcn/c., p. 63-64.
41
I||dcm, p. 64.
42
I||dcm.
43
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c Bucuicsti, 1972, p. 96.
44
.. , XIV XX . (tcz dc doc-
toi habilitat), Moscova, 1972, p. 76.
45
!. Ivsccv, D|c(|ona/ dc |m|o|u/| ,| a/|c/|u/| cu|/u/a|c, Timisoaia, 1994, p. 124.
46
.. , ..., p. 77.
47
.. , - , n MA, 31, 1952, p. 194.
48
B. Rathgcn, Da Ccc|u/: |m M|//c|a|/c/, Bcilin, 1928, p. 144.
49
.. , , Kicv, 1986, p. 15 si 18; .. ,
..., p. 5O, 51.
50
.. , ..., p. 6O si 64.
51
. , ..., p. 8O.
52
W. Mcyci, Bu/cn |m c|cma||cn., p. 27.
53
D. Cp(n, Cc/a/ca., p. 19.
54
. , ..., p. 8O.
55
S. Toy, Ca/|c., p. 155.
56
R. Gutbici, Dc/ Baumc|/c/ Ia/o| ton L//||ncn und dc/ |/u|ncuc|/||c|c Ic/un|au |n Hccn, n !B!, 39, 1981, p. 54; H.
Spicgcl, C|/on|/ dc/ Bu/ C/cn:au n BS, 1989, 1, p. 34.
57
1. L. Coidillo Couicicics Do ca/|||o /u/o|cnc ca| dcconoc|do Can/at|c/a Ca/c||o/c, n CI, 1947, 13(8O), p. 3O.
58
!. Oz, Lc c|a/cau\-|o// c\|/an/ cn 1u/qu|c, n !B!, 37, 198O, p. 187-188.
59
!. M. Zdiavkovi, Smcdc/cto |a |u /andc c|/adc||c mcd|cta|c c/|c, n !B!, 27, 197O, p. 1O9.
6O
.. , ..., p. 23O.
61
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c., p. 111; .. , , Sankt-Pctcisbuig, 1995, p.32-34.
62
I||dcm, p.37.
63
Gh. Anghcl, Cc/(| mcd|cta|c, p. 111.
64
T.O. Ghcoighiu, A/||/cc/u/a p. 196.
65
M. Slapac, Cc/a/ca A||., p. 85.
258
66
I||dcm, p. 14O-156.
67
.. , , Chisinu, 1989, p. 27.
68
. . , , n Axeooi, Kicv, 1977, 2, p. 3O.
69
.. , ..., p. 58.
7O
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u| Bucuicsti, 1963, p. 42.
71
D. Libal, C|a/cau\. p. 127.
72
\iollct lc Duc, Lnc,c|ocd|c mcd|cta|c !, Paiis, p.674-675.
73
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u|. 1963, p. 42.
74
!otogiafia accstui tuin a fost publicat n St. Ciobanu, Cc/a/ca 1|||na n CM!B, 2, 1928.
75
Aihiva Palatului Topkap din !stanbul, Rcvan, 1272, fol. 8i (Cctatca Chilia).
76
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 17, ni. 2283.
77
Accst iclcvcu autoiul luciiii l-a piimit dc la P.P. Binca.
78
A.R. Zaky, In/c//c|a/|on and |n||ucncc o| I|am|c A/c||/cc/u/c on C/uadc/ ca/|c, n !B!, 24, 1968, p. 78.
79
I||dcm, p. 78.
8O
I||dcm, p. 79.
81
.. , ..., p. 27.
82
I||dcm.
83
A.R. Zaky, In/c//c|a/|on., p. 79.
84
., ..., p. 73 si 86.
85
Accast idcc apai(inc lui I. Nicolac.
86
T. Ncstciov, S|/u| O/|c|u| !cc|| Monumcn/c dc a/||/cc/u/, Chisinu, 2OO3, p. 79.
87
\czi planul complcxului citadclci publicat dc G.D. Smiinov n 1968.
88
\czi fig. 4 publicat n T. Ncstciov, S|/u| O/|c|u| !cc|| Monumcn/c dc a/||/cc/u/ Chisinu, 2OO3, p. 8O.
89
T. Ncstciov, S|/u| O/|c|u| !cc||
9O
I||dcm, p. 79.
91
Tuisun Bci, 1a/||-| L|u-| Ic/| Su|/an Mc|mcd Han, n Tik Osmani Incmcni Mccmuasi, 1914-1916, 26-38, p. 186.
92
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 83.
93
CSTR, !!!, 1971, p. 411.
94
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 131.
95
P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun a Succtc| (manusciis), p. 68.
96
\. \tsianu, I/o/|a a//c|., p. 29O; P.\. Bataiiuc, Cc/a/ca dc Scaun p. 54.
97
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun., p. 1O4.
98
I||dcm.
99
I||dcm, p. 128.
1OO
I||dcm, p. 1O4.
1O1
I||dcm, p. 129.
1O2
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 74.
1O3
.. , IV ., n -
, Kicv, 1978, p. 138-142.
1O4
R. Popa, Cc/a/ca., 1963, p. 42.
1O5
I||dcm, p. 45.
1O6
I||dcm, p. 46.
1O7
CSTR, \!, 1976, p. 41O.
1O8
.. , c, . -
, !!, Sankt-Pctcisbuig, 1862, p. 132.
1O9
Gi. Avakian, S/u/||c dc |a Cc/a/ca A||, n CM!B, 3, 1931, p. 47-1O4.
11O
!. Cndca a cfcctuat invcstiga(ii aihcologicc la Cctatca Alb n anii 1996-1999.
111
.. , , n , 1956, 4(31), p. 71.
Ticbuic mcn(ionat c G.D. Smiinov considcia gicsit cimizilc tiafoiatc dc la Oihciul \cchi moldovcncsti.
112
CSTR, \!, 1976, p. 41O.
113
. , 1799 , Moscova, 18OO, p. 23O.
114
, n , iunic 19O7, p. 578.
115
.. , , n , 6, 1867, p. 297.
116
.. , ..., p. 34O.
259
117
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 3, ni. 4579, , -
, 1807..
118
Gi. Avakian, S/u/||c dc |a Cc/a/ca A|| n CM!B, 3, 1931, p. 47-1O4.
119
!. Cndca, A|/a/u| ||c/|c|| d|n c|/adc|a dc |a Cc/a/ca A|| ,| ,|o/c:a o/oman /|t|nd /|d|ca/ca cc/(|| |n AM, 2, 1998,
p. 213-22O.
12O
I||dcm p. 214.
121
I||dcm.
122
Gi. Avakian, S/u/||c., p. 7O.
123
!. Cndca, A|/a/u|., p. 214.
124
.. , , n , Moscova, 1, 1957, p. 1O4.
125
.. e, - , n 1980., Moscova,
1981, p. 284.
126
S. Ciocanu, Ld|||c|u| cc|c|a/|c //ad|(|ona| dc :|d |n a//ca dc |a c/ dc P/u/ a 1/|| Mo|dotc| (tcz dc doctoiat), Bucu-
icsti, 1999, p. 87; \. Ghimpu, B|c/|c| ,| mn/|/| mcd|cta|c |n Baa/a||a Chisinu, 2OOO, p. 64.
127
, icd. . . , Sofia, 1969, p. 118.
128
Gh.!. Cantacuzino, Cc/(| mcd|cta|c., 1981, p. 88.
129
CSTR, \!, 1976, p. 423.
13O
M. Slapac, Lca,u/||c dc cu|/ a|c uno/ cc/(| d|n Mo|dota, n C/on|ca L|co|c| Hu,||o/ Husi, 4, 1998, p. 133-134.
131
Gh. Bals, B|c/|c||c mo|dotcnc,/| d|n tcacu| a| X!I-|ca, Bucuicsti, 1928.
132
\.A. \oi(chovski, ... (tcz dc doctoiat), Lcningiad, 1965, p. 75.
133
Accast picic a fost cxpus dc G.!. Ccbotaicnco n cadiul atcliciului intcina(ional \NISCO, Chisinu, 1995.
134
Monumcn/c dc |/o/|c ,| cu|/u/ d|n Rcu|||ca Mo|dota, Chisinu, 1994, p. 157.
135
T. Ncstciov, Cu /|t|/c |a m|/u/||c a/||/cc/u/|| ,| da//|| cc/(|| So/oca n A// |/o/|c cu|/u/ S/ud|| |n onoa/ca |u| Ma/|u
Po/um| Clu|-Napoca, 2OO3, p. 1O5.
136
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 465, d. 9, f. !!.
137
T. Ncstciov, Ln|ma cc/(|| So/oca n Ln|mc|c Baa/a||c| Chisinu, 2OOO, p. 83.
138
\.A. \oi(chovski, C ..., p. 77.
139
T. Ncstciov, M|/u/||c p. 95.
14O
Accast ipotcz a fost cxpus dc G. !. Ccbotaicnco la ctcva confciin(c stiin(ificc.
141
I. Huimuzaki, Documcn/c /|t|/oa/c |a |/o/|a /oman||o/ X\-!, Bucuicsti, 1911, p. 432.
142
.. , ..., p. 62.
143
T. Ncstciov, M|/u/||c p. 99.
144
M. Guboglu, M. Mchmcd, C/on|c| /u/cc,/| p. 326.
145
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 17, ni. 2291.
146
,Moldova otoman' snt dcnumitc tciitoiiilc Tiii Moldovci administiatc diicct dc Poait.
147
CSTR, \!, 1976, p. 41O.
148
N. !oiga, S/ud|| |/o/|cc., p. 219.
149
, red. .. , Moscova, 19O3, p. 334.
15O
\czi planul ntocmit dc Kauffci (Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, icg. 17, ni. 2291).
151
\czi plansa cu vcdcica Chilici Noi publicat dc N.I. Klccmann.
152
. , , Chisinu-Odcssa, 1918, p. 37-4O.
153
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. BA, ni. 22755, , 1769 ..
154
, p. 326.
155
. , ..., p. 54.
156
CSTR, \!, 1976, p. 4O8.
157
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, F. BA, ni. 216O7, - -
, 1770 . si !. 349, icg. 17, ni. 2283, , 1770 ..
158
M.D. Matci, Im.!. Imandi, Cc/a/ca dc Scaun. p. 119.
159
N. !oiga, S/ud||., p. 221.
16O
R. Popa, Cc/a/ca Ncam(u|u| 1963, p. 45.
161
Accst iclcvcu a fost luat din !nstitutul ,\cipioiccticstavia(ia' din Kicv.
162
Aihiva Militai-!stoiic a Rusici din Moscova, !. 349, inv. 3, t. 3, ni. 3O5, -
.
163
. , ..., p. 137.
26O
164
K.A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 11.
165
. , ..., p. 72.
166
. , ..., p. 55.
167
. , i I, n i ii i, iv, 1995, . 72.
168
\czi nscmniilc lui N. Cic(ulcscu pstiatc la Bibliotcca Acadcmici Romnc.
169
I||dcm.
17O
. , . , -, Odcssa, 1965, p. 24.
171
K. A. Romstoifci, Cc/a/ca Succtc|., p. 17.
172
. , ..., p. 55.
173
I||dcm.
174
I||dcm, p. 56.
175
Accast idcc apai(inc cciccttoiiloi P.P. Binca si I. Nicolac.
176
T. Ncstciov, Monumcn/c|c. (tcz dc doctoiat), p. 61.
261
BIBLIOGRAFIE
1. A!RALD!, G.! Gcnovcsi a Licostomo ncl scc. X!\. S/ud| Mcd|ota||, s. 3, Spolcto, 1972, 3,
p. 967-981.
2. ANDRIISC\, TTI!AN. \nc villc disputcc: Kilia pcndant la picmicic moitic du X\
c
sic-
clc. RRH, 34, 1985, 3, p. 217-23O.
3. ANDRON!C, ALIXANDR\. Ccicctii aihcologicc piivind unclc cui(i domncsti si cct(i
mcdicvalc din Romnia. SAI, t. X!!!, 1969, p. 67-78.
4. !dcm. !oitifica(iilc mcdicvalc din Moldova. MA, !!, s. 1, 197O, p. 4O3-416.
5. !dcm. Ia,|| |n |a m|/|ocu| cco|u|u| a| X!II-|ca cnc: ,| cto|u(|c. !asi: 1unimca, 1986,
142 p.
6. !dcm. Oiasclc moldovcncsti n scc. X!\ n lumina ccloi mai vcchi izvoaic iuscsti. Roma-
no|at|ca, !stoiic, X!, Bucuicsti, 1965, p. 2O3-215.
7. ANDRON!C, ALIXANDR\; NIAMT\, I\GIN!A; D!N\, M!HA!. Sptuiilc aihco-
logicc dc la Cuitca Domncasc din !asi. AM, 1967, t. \, p. 169-283.
8. ANDRON!C, M\G\R; NISTIRO\, TAMARA. 1oa/c d/umu/||c duc |a Pu/na C||du|
/u/|/|c com|c/ ,| /ac/|c a| Mo|dotc| |u| S/c|an cc| Ma/c ,| S|an/. Succava: Socictatca cul-
tuial ,Stcfan ccl Maic, Bucovina, 2OO1, 29O p.
9. ANGHIL, GH. Cc/(| mcd|cta|c d|n 1/an||tan|a. Bucuicsti: Mciidianc, 1972, 142 p.
1O. !dcm. Considcia(ii gcncialc piivind tipologia cct(iloi mcdicvalc din Romnia din sccolul
al X!!!-lca pn la nccputul sccolului al X\!-lca. Ac/a Muc| Au|cn|, vol. X!X, s. 1, 1971,
p. 151-163.
11. ARB\RI, Z.C. Baa/a||a |n cco|u| a| XIX-|ca. Bucuicsti: Idituia Caiol Gobl, 1898,
79O p.
12. !dcm. D|c(|ona/u| co/a||c a| Baa/a||c|. Bucuicsti: Soccc, 19O4, 243 p.
13. !dcm. !nsciip(iunca dc la Cctatca Alb. NRR, !!!, 28, 19O1, p. 18O.
14. A//a c/c,/|n |n Roman|a. T. 3. Sccolul al X!\-lca (Studiu dc Coiina Popa), Bucuicsti:
Idituia !nstitutului Biblic si dc Misiunc al BOR, 1983, 192 p.; Sccolul al X\-lca (Studiu dc
\asilc Digu(), Bucuicsti: Idituia !nstitutului Biblic si dc Misiunc al BOR, 1985, 24O p.
15. ART!MON, ALIXANDR\. Datc istoiicc si aihcologicc cu piiviic la Cuitca domncasc
din Bacu. Rct|/a mu:cc|o/ ,| monumcn/c|o/ |/o/|cc Sciia: Monumcntc istoiicc si dc ait,
Bucuicsti, 1987, ni. 2, p. 3-13.
262
16. AS\\A!I, COST!C. Piioiit(i n piogiamclc dc constiuc(ii alc domniloi moldovcni
pn la nccputul sccolului al X\!-lca. Ioan Nccu|cc Bu|c/|nu| dc |/o/|c a Mo|dotc|, Sciic
Nou, !asi, 1995, ni. 1, p. 3-9.
17. A\AK!AN, GR. Cctatca Alb n scc. X!X. Obsciva(ii pc maiginca unoi mituiii sciisc.
A/||tc|c Baa/a||c|, Chisinu, 193O, ni. 3, p. 441-449.
18. !dcm. Sptuiilc dc la Cctatca Alb. CMIB, an. !!!, 1931, p. 47-1O4.
19. BALLARD, M. La Rouman|c Ccno|c. Roma, 1978, 182 p.
2O. BATAR!\C, PARASCO\!A \!CTOR!A. Ca||c d|n Mo|dota mcd|cta| cco|c|c XI!-
X!II. Succava: !stios, Muzcul Biilci, 1999, 317 p.
21. BNISC\, N. Mauiocastion-Mo(n)castio-Cctatca Alb. AARMSI, s. !!!, t. XX!!, 1939-
194O, p. 165-178.
22. !dcm. Mauiocastium-Moncastio-Cctatca Alb. Bu||c/|n dc |a Scc/|on H|/o/|quc dc |Aca-
dcm|c Rouma|nc, XX!, Bucuicsti, 1939, p. 2O-31.
23. BARNIA, PA\IL. Dcspic soaita istoiic a Oihciului \cchi. 1,/ac/|a, Chisinu, t. !!!,
1996, p. 145-15O.
24. !dcm. O/a,u| mcd|cta| |n Mo|dota (cco|u| X! - /|mu| |c// a| cco|u|u| X!I). Chisinu: Ti-
pogiafia Acadcmici dc Stiin(c a Rcpublicii Moldova, 1997, 84 p.
25. BARNIA, PA\IL; BATAR!\C, PARASCO\!A \!CTOR!A. Cahlc dcscopciitc n Mol-
dova dintic Piut si Nistiu AM t. X\!!, 1994, p. 281-29O.
26. BARNIA, PA\IL; RIABO!, TAT!ANA. Aihitcctuia monumcntal a Oihciului \cchi
(Schi al-ccdid). MA, 2O, 1995, p. 255-259.
27. BILD!CIAN\, N. La campagnc ottomanc dc 1484: scs picpaiations ct sa cionologic.
RLR, t. \-\!, 196O, p. 73-77.
28. !dcm. La conquctc dcs citcs maichandcs dc Kilia ct dc Cctatca Alb pai Bayczid !!. Su-
do/-Io/c|uncn, t. XX!!!, Mnchcn, 1961, p. 36-9O.
29. !dcm. Kilia ct Cctatca Alb a tiavcis lcs documcnts ottomans. RLI, 2, 1969, p. 215-
26O.
3O. !dcm. Lc mondc o//oman dc Ba|can (1402-1566). London, 1976, 164 p.
31. B!NDIL, I. L|cmcn/c|c |/|/ua|c a|c numc/c|o/. Bucuicsti: Hciald, 1996, 224 p.
32. BLAS, A.R.; CARRIRO PIRIZ, L.M. Analisis Tccnico-Histoiico dc la foitalcza dc
\illafianca dcl Castillo. CL, 98, s. 1, 1989, p. 7-17.
33. BOGDAN, !OAN. Data iczidiiii Cct(ii Albc. CL, XXX\, 19O1, p. 469-472.
263
34. !dcm. Documcn/c mo|dotcnc,/| d|n cco|c|c X! ,| X!I |n a/||ta B/a,otu|u|. Bucuicsti: Caiol
Gobl, 19O5, 4OO p.
35. !dcm. Documcn/c|c |u| S/c|an cc| Ma/c t. 1, Hiisoavc si ci(i domncsti. Bucuicsti: Soccc,
1913, 516 p.; vol. !!, Hiisoavc si ci(i domncsti. Bucuicsti: Soccc, 1914, 32O p.
36. !dcm. !nsciip(ia dc la 1484 dc pc poaita cca maic a Cct(ii Albc. CL, XXX\, 19O1, p. 247-253.
37. !dcm. !nsciip(iilc dc la Cctatca Alb si stpniica Moldovci asupia ci. AARMSI, s. !!, t.
XXX, 19O8, p. 3-5O.
38. BOGDANOWSK!, 1. A/c||/c//u/a o|/onna u //a/o|/a:|c Po|/| od B|/u|na do Wc/c/-
|a//c. Waiszawa-Kiakow: Wydawnictwo Naukowc PWN, 1996, 611 p.
39. BOLD\R, A. I/o/|a Baa/a||c|. Chisinu: Dicptatca, 1937, 54O p.
4O. !dcm. I/o/|a Baa/a||c|. Bucuicsti: Idituia \ictoi !iunz, 1992, 548 p.
41. BRT!AN\, GH.!. Con//||u/|on a |||/o|/c dc Cc/a/ca A||a (A//c/man) au\ XIII
c
c/ XI!
c
|cc|c: (Comunicaica fcut la ccl dc-al doilca Congics dc studii bizantinc), cxtias. Bclgiad,
1927, 11 p.
42. CANTAC\Z!NO, GH.!. Cc/(| mcd|cta|c d|n 1a/a Romancac (cc XIII-X!I). Bucuicsti:
Idituia stiin(ific si cnciclopcdic, Bucuicsti, 1981, 215 p.
43. !dcm. Cc/(| mcd|cta|c d|n 1a/a Romancac |n cco|c|c XIII-X!I. Bucuicsti: Idituia cncic-
lopcdic, Bucuicsti, 2OO1, 294 p.
44. CANTIM!R, D!M!TR!I. Dcc/|c/ca Mo|dotc| /Tiaduccic din oiiginal latin dc Ghcoighc
Pascu. !asi: Caitca Romncasc, 1923, 185 p.
45. !dcm. Dcc/|c/ca Mo|dotc|. /Tiaduccic din oiiginal latin dc Ghcoighc Gu(u. Bucuicsti: Idi-
tuia Acadcmici, 1973, 4OO p.
46. !dcm. Dcc/|c/ca Mo|dotc|. Bucuicsti: Minciva, 1976, 286 p.
47. CASTRA\IT, !. Biila spccificitatc si continuitatc. HU, t. !!, 1994, 2, p. 175-187.
48. CAZAC\, M. A piopos dc l`cxpansion polono-lituanicnnc aux noid dc la Mci Noiic aux
X!\
c
X\
c
sicclcs: Czainigiad, la ,Citc Noiic dc l`cmbouchuic du Dnicsti. Pac /u/co-
/a/a/ /ccn/ ot|c/|quc, \!, Louvain-Paiis, 1986, p. 99-112.
49. CSTR, vol !-\!!, Bucuicsti: Idituia stiin(ific, 1968-198O.
5O. CAMP!NA, B. Dcspic iolul gcnovcziloi la guiilc Duniii n sccolclc X!!!-X\. S/ud||, 1,
Bucuicsti, 1953, p. 191-236.
51. CANDIA, !. Altaiul bisciicii din citadcla dc la Cctatca Alb si ,ipotcza otoman piivind
iidicaica cct(ii. AM, 2, 1998, p. 213-22O.
264
52. Cc/(| dc c N|//u. Chisinu, 1998, 212 p.
53. C|a/cau\ C|cta||c/ c/ Ha|nau/ au Mo,cn Ac. Biuxcllcs : Ais Mundi, 1995, 313 p.
54. CH!RTOAG, !ON. Cctatca Alb. DR, 1994, 1, p. 11O-118.
55. !dcm. Palanca. DR, 1997, 1, p. 3-13.
56. !dcm. Tighina. DR, 1994, 3, p. 111-122.
57. CH!TISC\, L\C!AN. Cu piiviic la cct(ilc Moldovci n timpul lui Stcfan ccl Maic. RI,
X, t. 28, 1975, p. 1533-1544.
58. !dcm. Cu piiviic la tchnica dc constiuc(ic a Cct(ii Noi dc lng Roman. SCI!, X, t. 18,
1967, p. 661-668.
59. !dcm. !oitifica(iilc Moldovci pn la mi|locul sccolului al X\-lca. Ca/|ca, Bacu, 1972, t.
\, p. 143-168.
6O. !dcm. Piincipalclc iczultatc istoiicc alc ccicctiiloi aihcologicc din cctatca mcdicval dc
la Gdin(i (Roman), SCI!, t. 17, 1966, ni. 2, p. 4O5-413.
61. !dcm. Piiviic asupia foitifica(iiloi Moldovci n sccolclc X!\-X\!. Mu:cu| Na(|ona|, Bucu-
icsti, 1974, ni. 1, p. 63-81.
62. C!OBAN\, ST. Baa/a||a. Id. !!-a. Chisinu: \nivcisitas, 1993, 447 p.
63. !dcm. Cctatca Tighina. CMIB, an. !!, 1928, p. 15-57.
64. COCARL, P. 1|/u/||c au o/a,c|c Mo|dotc| |n coca |cuda| (cc X!-X!III). Chisinu:
\nivcisitas, 1981, 188 p.
65. CONSTANT!NISC\, N!COLAI. Contiibu(ii la cunoastcica cciamicii bizantinc dc la
Cctatca Alb. SCI!, t. X, 1959, ni. 2, p. 441-451.
66. !dcm. Datc noi n lcgtui cu Cctatca Ncam(ului. SCI!, t. 11, 196O, ni. 1, p. 81-1O6.
67. !dcm. Din nou n pioblcma Cct(ii Ncam(ului. SCI!, t. 14, 1963, ni. 1, p. 217-223.
68. CONSTANT!NISC\-!AS!, PITRI. Cct(ilc dc piati. BAA, 1933, p. 37-48.
69. !dcm. Oiasc si cct(i dispiutc. !|a(a Baa/a||c|, Chisinu,1932, ni. 6, p. 19-25.
7O. COSTCHISC\, M!HA!. Documcn/c mo|dotcnc,/| dc |a Bodan to|ctod (1504-1517).
Bucuicsti: !unda(ia icgal, 194O, 5OO p.
71. !dcm. Documcn/c mo|dotcnc,/| dc |a S/c|an cc| Ma/c. !asi: Biawo, 1933, 328 p.
72. !dcm. Documcn/c mo|dotcnc,/| dc |a S/c|n|( to|ctod (1517-1527). !asi: Biawo, 1943, 64O p.
73. C\LIA, A. D. Cct(ilc moldovcncsti dc pc Nistiu, CI, 1962, 25, p. 3-28.
74. Cu|/u/a Mo|dotc| |n /|mu| |u| S/c|an cc| Ma/c. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1964,
686 p.
265
75. C\PSA, !ON. A//a m|||/a/ a mo|dotcn||o/ |n a doua /um/a/c a cco|u|u| a| X!-|ca.
Bucuicsti: Idituia Militai, 1959, 137 p.
76. C\R!NSCH!, GH. In//oducc/c |n a/||/cc/u/a coma/a/. Bucuicsti: Idituia Tchnic, 1991,
188 p.
77. !dcm. I/o/|a a/||/cc/u/|| |n Roman|a. Bucuicsti: Idituia tchnic, 1981, 4O4 p.
78. !dcm. I/o/|a un|tc/a| a a/||/cc/u/|| ||u//a/, vol. !!!. Bucuicsti: Idituia tchnic, 1986,
327 p.
79. C\R!NSCH! \ORONA, GHIORGHI. A/||/cc/u/ u/|an|m /c/au/a/c. Bucuicsti: Idi-
tuia tchnic, 1996, 467 p.
8O. DIANO\!C, A. La villc maiitimc (adiiatiqucs) foitificc. IBI, 33, 1977, p. 37-44.
81. !dcm. Lc chtcau dc plainc cn Yougoslavic. IBI, 42, 1984, p. 16-2O.
82. !dcm. Lc chtcau-foit ct la villc foitificc, lcui oppositions ct lcui cnticlaccmcnts sc mani-
fcstant pai dcs typcs ct caiactcic dcs foitifications cn Yougoslavic. IBI, 36, 1979,
p. 21-24.
83. DIROKO, A. Lcs chtcaux-foits du Moycn Agc. SO, vol. !X, 2, 1981.
84. D!ACON\, GHIORGHI; CONSTANT!NISC\, N!COLAI. Cc/a/ca Sc|c|a Bucuicsti:
Idituia Acadcmici Romnc, 196O, 17O p.
85. D|c(|ona/ dc a//, Bucuicsti: Mciidianc, vol. !, 1995, 294 p.; vol. !!, 1998, 221 p.
86. Documcn/a Roman|ac H|/o/|ca. Sciia A. Moldova. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, vol. !
(1384-1448), 1975; vol. !! (1449-1486), 1976; vol. !!! (1487-15O4), 198O; vol. X!X (1626-
1628), 1969, vol. XX! (1632-1633), 1971, vol XX!! (1634), 1977, vol. XX!!! (1635-1636),
1996; vol. XX!\ (1637-1638), 1998, vol. XX\! (1641-1642), 2OO3.
87. Documcn/a Roman|ac H|/o/|ca. Sciia D. Rcla(iilc ntic Tiilc Romnc. Bucuicsti: Idituia
Acadcmici, 1977.
88. Documcn/c /|t|nd |/o/|a Roman|c|. A. Moldova. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, vcacul
X\!, vol. ! (15O1-155O), 1953; vol. !! (1551-157O), 1951; vol. !!! (1571-159O), 1951; vol. !\
(1591-16OO), 1952; vcacul X\!!, vol. ! (16O1-16O5), 1952; vol. !! (16O6-161O), 1953; vol. !!!
(1611-1615), 1954; vol. !\ (1616-162O), 1956; vol. \ (1621-1625), 1957.
89. Documcn/c /|t|nd |/o/|a Roman|c|. A Mo|dota Ind|cc|c numc|o/ dc |ocu/| / Alctuitoi
Alcxandiu Gon(a. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 199O, 3O2 p.
9O. Documcn/c /|t|nd |/o/|a Roman|c|. A Mo|dota Ind|cc|c numc|o/ dc c/oanc / Alctuitoi
Alcxandiu Gon(a. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1995, 8OO p.
266
91. Documcn/c /|t|/oa/c |a |/o/|a /oman||o/ cu|cc dc Ludo\|u Hu/mu:a/| vol. X\, 1 (1358-
16OO) / cd. N. !oiga. Bucuicsti 1911, LX\!!! + 775 p.
92. DRG\T, \AS!LI. D|c(|ona/ cnc|c|ocd|c dc a// mcd|cta| /omancac. Bucuicsti: Idi-
tuia Stiin(ific si Inciclopcdic, 1976, 33O p.
93. !dcm. A//a o/|c |n Roman|a. Bucuicsti: Mciidianc, 1979, 4OO p.
94. D\M!TR!\-SNAGO\, !. 1/||c Romanc |n cco|u| a| XI!-|ca Codc\ La/|nu Pa/||nu.
Bucuicsti: Caitca Romncasc, 1973, 768 p.
95. D\N, P. \AN. !oitifications in thc Ncthcilands. IBI, 45, 1987, p. 32-34.
96. Lc/| a/||/cc/uu/| a/a|uu. Tallin, 1965, 386 p.
97. INA\D, !. Chtcaux-foits dcfcndus pai l`cau cn !iancc. IBI, 42, 1984, p. 2O-54.
98. !dcm. Lc chtcau-foit ct la villc foitificc. IBI, 36, 1979, p. 24-39.
99. Lnc,c|ocd|c mcd|cta|c da/c !|o||c/ |c Duc, Paiis, t. !, 718 p.; t. !!, 72O p.
1OO. IRDOGAN, M. Mchmcd Tahii Aga. 1a/|| Dc/||, 11, 196O, p. 25-32.
1O1. ISAN\, ANDRI!; ISAN\, \ALINT!NA. Mo|dota mcd|cta| S//uc/u/| c\ccu/|tc m|||-
/a/c ,| cc|c:|a/|cc. Chisinu: ARC, 2OO1, 382 p.
1O2. !!NO, 1.-!. Io///cc dc |a I/ancc mcd|cta|c. Paiis, 1967, 472 p.
1O3. !LORIA, \. I/o/|a a//c| /omanc,/|. Chisinu: Hypciion, 1991, 576 p.
1O4. !RAZ!K, 1. T. La icvitalisation dc l`cnscmblc monumcntal dc Kiasiczyn. IBI, 38, 1982, p.
63-69.
1O5. GIZA, B. Ilcmcntc dc oiiginc local si isiitcan n aihitcctuia militai a cpocii fcu-
dalc timpuiii n Tiansilvania. SAI, 1961, 3, p. 57-67.
1O6. GIRO, L. Dic mittcilaltcilichc Buig und Subuibium in dci hcutigcn Stadt. IBI, 36, 1979,
p. 35-47.
1O7. !dcm. Watci-Castlcs in Hungaiy. IBI, 42, 1984, p. 54-57.
1O8. GHIORGH!\, T. O. Aihcologic si planimctiic unclc aspcctc dc istoiic uiban mcdic-
val cxtiacaipatic. SCI!A, t. 41, 2, 199O, p. 185-194.
1O9. !dcm. A/||/cc/u/a mcd|cta| dc a/a/c d|n Roman|a. Bucuicsti: Idituia tchnic, 1985,
352 p.
11O. !dcm. Aspcctc uibanisticc mcdicvalc iomncsti n contcxt zonal. Modclc icgionalc n
apiaica oiscncasc. A/||/cc/u/a, Bucuicsti, 1991, ni. 1-2, p. 95-11O.
111. !dcm. A,c:/| umanc I/o/|a a,c:/||o/ umanc dc |a o/||n| an |a Rcna,/c/c. Timisoaia,
1996, 248 p.
267
112. !dcm. Cc/(||c o/a,c|o/ A/a/ca u/|an |n ccn//u| ,| c/u| Lu/oc| |n Ltu| Mcd|u Bucu-
icsti: Simctiia, 2OOO, 213 p.
113. !dcm. Mctoda dc aboidaic si modclc alc gcnczci unoi oiasc mcdicvalc iomncsti
cxtiacaipaticc. A/||/cc/u/a, Bucuicsti, 1988, ni. 3, p. 38-5O.
114. G!BSON, CLARI. Scmnc ,| |m|o|u/| Scmn|||ca(|| ,| o/||n|. Oiadca: Aquila, 1998, 38O p.
115. G!\RISC\, CONSTANT!N C. 1|/u/| au o/a,c ,| cc/(| mo|dotcnc d|n cco|u| a| X-|ca
|n |a m|/|ocu| cco|u|u| a| X!I-|ca. Bucuicsti: Idituia Acadcmici RSR, 1967, 379 p.; cd.
!!, Bucuicsti: Idituia Inciclopcdic, 1997, 366 p.
116. G!\RISC\, C.C.; G!\RISC\, D. I/o/|a /oman||o/, vol. !-!!. Bucuicsti: Idituia stiin(i-
fic si cnciclopcdic, 1974-1976.
117. GONTA, ALIXANDR\. Oiasul moldovcncsc n vcacul al X\-lca. Staica social si cco-
nomic a oiscniloi moldovcni. !dcm. S/ud|| dc |/o/|c mcd|cta|. !asi: Dosoftci, 1998, p.
145-166.
118. GONTA, GHIORGHI \. 1a/a Mo|dotc| ,| Imc/|u| Oman (cc X!-X!I). Chisinu:
Stiin(a, 199O, 128 p.
119. GOR!CH, W. Ma/|u/ an dc/ La|n Ln/u|c/|un ton Bu/ und S/ad/. IBI, 36, 1979, p. 122-126.
12O. GORO\I!, ST.S. Inigmclc Cct(ii Albc. MI, 1994, ni. 8, p. 48-52; ni. 9, p. 43-46.
121. !dcm. n/cmc|c/ca Mo|dotc| P/o||cmc con//otc/a/c. !asi: Idituia \nivcisit(ii ,Alcxan-
diu !oan Cuza, 1997, 331 p.
122. GR!GORAS, N. \cchi cct(i moldovcncsti. CI, S.N., XX, 1946, p. 3-22.
123. G\TB!IR, R. Dci Maumcistci 1akob von Ittlingcn und dci fiuhncuzcitlichc !cstung-
bau in Hcsscn. IBI, 39, 1981, p. 48-61.
124. HANC\, !ON. S//tcc|| monumcn/c d|n Rcu|||ca Mo|dota. Chisinu: ARC, 1996, 159 p.
125. !dcm. Constiuc(ii monumcntalc dc la Oihciul \cchi. O/|c|u| !cc|| Bu|c/|n |/o/|c-a/|co-
|o|c. Chisinu, 1998, p. 14-17.
126. HOHMANN, !. K. Dic Gicchbuig. BS, 1985, p. 94-1O9.
127. H\BATSCH, W. Buig und Stadt, ihic gcgcnscitigc Bcdingung und Intwicklung daigcs-
tcllt an Ostsccstadtcn. IBI, 36, 1979, p. 47-5O.
128. !L!ISC\, O. Dc nouvcaux sui Kilia ct Likostomo, RRH, 1994, 1-2, p. 159-167.
129. !dcm. Localizaica vcchiului Likostomo. RI, 3, 1972, 25, p. 435-462.
13O. !ONISC\, GR!GORI. A/||/cc/u/a c /c/|/o/|u| Roman|c| dc-a |unu| tcacu/||o/. Bucu-
icsti: Idituia Acadcmici RSR, 1982, 712 p.
268
131. !dcm. L`aichitcctuic militaic sui lc tciiitoiic dc la Moldavic. APMO, 25, Salonik, p. 828-
834.
132. !dcm. Lm/c|n/c a/mcn|cnnc dan |a dcco/a/|on a/c||/cc/u/a|c c/ |a //uc/u/c dc cc//a|n
monumcn/ /ouma|n. Iicvan, 1978, 33 p.
133. !dcm. I/o/|a a/||/cc/u/|| /omanc,/| d|n cc|c ma| tcc|| /|mu/| |n |n 1900. Bucuicsti:
Caitca Romncasc, 1937, 498 p.
134. !ORGA, N. B|:an( du B|:an(. Bucuicsti: Idituia cnciclopcdic, 1972, 3O2 p.
135. !dcm. Lcs chtcaux occidcntaux cn Roumanic. BCMI, XX!!, fasc. 6O, \lcnii dc Muntc,
1929, p. 5O-65.
136. !dcm. I/o/|a |nd|/|| m|||/a/c un|tc/a|c \ol. !!, Bucuicsti: Idi(ia Simion Pitca, Gh. Tudoi,
1985, 85O p.
137. !dcm. I/o/|a oo/u|u| /omancc. Bucuicsti: Idituia cnciclopcdic, 1985, 78O p.
138. !dcm. Luciuii noi dcspic Chilia si Cctatca Alb. AARMSI, s. !!!, t. \, 1926, p. 325-332.
139. !dcm. O icctificaic. NRR, !!!, 24, 19OO, p. 474.
14O. !dcm. S/ud|| |/o/|cc au/a C||||c| ,| Cc/(|| A||c. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1899, 418 p.
141. !dcm. S/ud|| ,| documcn/c cu /|t|/c |a |/o/|a /oman||o/, vol. 5, paitca 2. Bucuicsti, 19O3.
142. !ORGA, N.; BALS, GH. H|/o|/c dc |a// /ouma|nc anc|cn. Paiis, 1922, 1O8 p.
143. I/o/|a a//c|o/ |a/|cc |n Roman|a, vol. !, Bucuicsti: Mciidianc, 1968, 46O p.
144. I/o/|a a//||c/|c| /omanc, Bucuicsti: Idituia Militai, 1977, 52O p.
145. I/o/|a m|||/a/ a oo/u|u| /oman, vol. !!. Bucuicsti: Idituia Militai, 1986, 638 p.
146. I/o/|a Roman|c| vol. !!, Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1962, 1158 p.
147. 1OSI!, I. ct. al.. Cc/o|otcn/c |/ad, a :am/,. Piaga: Oibis, 1972, 313 p.
148. K!RP!CN!KO\, A. Stcinfcstungcn Noidublands aus dci Sicht dci ncucicn bautcchnisch-
aihcaologischcn !oischungcn. BS, !!, 1983, p. 66-79.
149. KO\ACZ, A.; TOCA, M. Aihitcc(ii italicni n Tiansilvania n cuisul sccolcloi X\! si
X\!!. S/ud|a Un|tc/|/a Ba|c,-Bo|,a|, s. Histoiia, fasc. 2, Clu|, 1973, p. 19-25.
15O. LAPIDAT\, ALIXANDR\. Ctcva vcdcii nou dc la Cctatca Alb. BCMI, \!!, 1914,
p. 141-142.
151. !dcm. Cctatca Soiocii. Noti( istoiic dcsciiptiv. BCMI, t. \!!, 1914, p. 85-96.
152. !dcm. Giavuii si vcdcii dc la Cctatca Alb si ctcva considcia(iuni istoiico-aihcologicc
asupia cct(iloi moldovcncsti. BCMI, \!, 1913, p. 57-66.
153. !dcm. \cchilc cct(i iomncsti dup contclc dc Langcion. BCMI, \!!!, 1915, p. 7O-72.
269
154. LAWRINCI, T.I. C/uadc/ Ca/|c. London, 1936, 2O6 p.
155. LICCA, OCTA\ GIORGI. D|c(|ona/ |/o/|c a/|co|o|c ,| co/a||c a| Roman|c|. Bucu-
icsti: \nivcisul, 1937, 63O p.
156. L!BAL, D. C|a/cau\-|o// c/ |o//|||ca/|on cn Lu/oc du !
c
au XIX
c
|cc|c. Paiis: Ais
Mundi, 1995, 238 p.
157. L!ISSIM, \. Iingcmaucitc Kugcln cin apotiopaischcs Phanomcn. BS, !!, 1982, p. 73-76.
158. LOPIZ-CHA\IS MILINDIZ, 1.M. Asociacion Amigos dc los Pazos. IBI, 37, 198O, p.
51-53.
159. LOZ!NSK!, 1.Z.; M!LOBIDZK!, A. Monumcn/ ||/o/|quc da/c||/cc/u/c cn Po|onc
Waiszawa: Naukowc, 1969, 1O7 p.
16O. LYSAK, W. Thc City and thc !oiticss of Zamosc. IBI, 28, 197O, p. 73-85.
161. MART!NO\!C!, TR!!\; OLTIAN\, STI!AN ct. al. Santiciul Succava. MCA, t. \!,
1959, p. 679-697.
162. MATI!, M!RCIA D. C|t|||:a(|c u/|an mcd|cta| /omancac (Succata |n |a m|/|ocu|
cco|u|u| a| X!I-|ca). Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1989, 222 p.
163. !dcm. Ccnc: ,| cto|u(|c u/|an |n Mo|dota ,| 1a/a Romancac (|n |n cco|u| X!II).
!asi: Hclios, 1997, 272 p.
164. !dcm. Pioblcmc fundamcntalc alc gcnczci vic(ii uibanc mcdicvalc n Taia Romncasc a
Muntcnici si Taia Romncasc a Moldovci. SRI, 1987, t. 4O, ni. 3, p. 221-239.
165. !dcm. Sptuiilc dc salvaic din cctatca dc pmnt dc la Bilad. MCA, 7, 1961,
p. 645-655
166. MATI!, M!RCIA D.; ANDRON!C, ALIXANDR\. Cc/a/ca dc Scaun a Succtc| Bucu-
icsti: Mciidianc, 1965, 71 p.
167. MATI!, M!RCIA D.; CH!TISC\, L. Nouvcllcs donncs du pioblcmc dc l`appaiition dcs
foitifications dcs villcs moldavcs au Moycn Agc. Dac|a, N.S., X!, Bucuicsti, 1967, p. 321-
33O.
168. MATI!, M!RCIA D.; IMAND!, IM!L !. Cc/a/ca dc Scaun ,| Cu//ca Domncac dc |a
Succata. Bucuicsti: Spoit-Tuiism, 1988, 226 p.
169. MAX!M, M. 1/||c Romanc ,| na|/a Poa//. Bucuicsti: Idituia cnciclopcdic, 1993, 299 p.
17O. MIYIR, W. Buigcn als Ausgangspunktc von Stadtcnt wicklungcn, Wcchsciwiikungcn
und Spannungcn. IBI, 36, 1979, p. 87-98.
171. !dcm. Buigcn im chcmaligcn Konigicich Klcinaimcnicn in Kilikicn. IBI, 32, 1O73, p. 21-37.
27O
172. M!TRIA, B.; NISTOR, !OAN; CASAN, !ON ct. al. Santiciul Succava. SCI!, 1953, t. 4,
ni. 1-2, p. 335-393 ; 1955, t. 8, ni. 3-4, p. 764-788.
173. MOHO\, N!COLAI; R\SSI\, I\GIN; SO\!ITO\, PA\IL; DRAGNI\, DIM!R;
DM!TR!I\, PA\IL. Documcntc din aihivclc sovicticc piivitoaic la istoiia mcdicval a
Moldovci si Tiii Romncsti. RI, 1959, t. X!!, ni. 3, p. 135-162.
174. Mo|dota |n coca |cuda||mu|u|. Chisinu: Stiin(a, vol. !, 1961; vol. !!, 1978; vol. !!!, 1982;
vol. !\, 1986; vol. \, 1987; vol. \!, 1992; vol. \!!, pi(ilc ! si !!, 1975; vol. \!!!, 1998.
175. MO\TSOPO\LOS, N. Isquissc dcs foits fiancs ct vcncticns dc la Moicc. IBI, 3O, 1972,
p. 15-24.
176. !dcm. !oitifications vcncticnncs cn Giccc au X\!
c
ct X\!!!
c
sicclc. IBI, 4O, 1982, p. 84-
9O.
177. !dcm. L`influcncc dc la moiphologic dc touis sui l`habitations foitc dc l`cspacc hclladiquc
du X\!
c
-X\!!
c
sicclc. IBI, 29, 1971, p. 58-69.
178. M\Z!CISC\, ANA-MAR!A. Bizan(ul si aita (iiloi iomncsti (scc. X!\ - ! |um. a scc.
X\). Bu|c/|nu| Monumcn/c|o/ I/o/|cc, Bucuicsti, 1971, ni. 3, p. 6-9.
179. NST\RIL, P. \nc pictcndu ovic dc Gicgoiic Tsamblak: ,Lc maityic dc Sain 1can lc
Nouvcau'. Ac/c du P/cm|c/ Con/c In/c/na/|ona| dc L/udc Ba|can|quc c/ Sud-L/ Lu/o-
ccnc, \!!, Sofia, 1971, p. 345-351.
18O. NIAMT\, I\GIN!A; NIAMT\, \AS!LI; CHIPTIA, STILA. Oiasul mcdicval
Baia n sccolclc X!\ X\!!. !asi: 1unimca, vol. !, 198O, 288 p.; vol. 2, 1984, 276 p.
181. NISTIRO\, TAMARA. Inigma cct(ii Soioca. Ln|mc|c Baa/a||c|. Chisinu: Clio,
2OOO, p. 74-93.
182. !dcm. Monumcntc dc aihitcctui musulman dc la Oihciul \cchi. Sud-L/, Chisinu,
2OO2, ni. 2, p. 118-122.
183. !dcm. Palatul piclabului dc la Oihciul \cchi. Ln|mc|c Baa/a||c|. Chisinu: Clio, 2OOO,
p. 26-29.
184. !dcm. S|/u| O/|c|u| !cc|| Monumcn/c dc a/||/cc/u/. Chisinu: Ipigiaf, 2OO3, 235 p.
185. !dcm. Cu piiviic la mituiilc aihitcctuiii si datiii cct(ii Soioca. A// |/o/|c cu|/u/ S/ud||
|n onoa/ca |u| Ma/|u Po/um|, Clu|-Napoca: Idituia Ncicamia Napocac, 2OO3, p. 91-1O6.
186. N!COLISC\, CR!ST!NA. Aita n cpoca lui Stcfan ccl Maic. Cu|/u/a mo|dotcncac |n
/|mu| |u| S/c|an cc| Ma/c. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1964, p. 259-362.
187. N!CORISC\, P. !ouillcs dc Tyias. Dac|a, 3/4, Bucuicsti, 1933, p. 557-6O1.
271
188. N!STOR, !.!. I/o/|a Baa/a||c|. Chisinu: Caitca Moldovcncasc, 1991, 292 p.
189. OZ, !. Lcs chtcaux-foits cxistant cn Tuiquic. IBI, 37, 1982, 4O, p. 84-9O.
19O. Pa|n| d|n |nd|/ca m|||/a/ un|tc/a|. \ol. !, Bucuicsti: Idituia militai, 1984, 542 p.
191. PANA!TISC\, PITRI. In//oducc/c |a |/o/|a cu|/u/|| /omanc,/|. Bucuicsti: Idituia Stiin-
(ific, 1959, 3OO p.
192. PANA!TISC\, SCARLAT. Cct(ilc-iuini din Basaiabia. CMIB, an. !, 1924, p. 84-111.
193. PONCILIT, I. !oitifications dans l`cau au Pays Bas !ianais. !B!, 42, 1984, p. 115-122.
194. POPA, RAD\. Cc/a/ca Ncam(u|u|. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1968, 77 p.
195. !dcm. Cc/a/ca Ncam(u|u|. Bucuicsti: Mciidianc, 1963, 48 p.
196. POPA, RAD\; MRG!NIAN\-CARSTO!\, MON!CA. M//u/|| dc c|t|||:a(|c mcd|c-
ta| /omancac. Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1979, 164 p.
197. POPA, RAD\; ZDROBA, M!RCIA. San/|c/u| a/|co|o|c Cu|ca. Baia Maic, 1966, 58 p.
198. POPISC\, M. Cct(ilc tuiccsti dinpic|uiul piincipatcloi iomnc. BCMI, fasc. 52,
Ciaiova, 1927, p. 76-82.
199. POPISC\-SP!NI!, MAR!N. Romnia n istoiia caitogiafici pn la 16OO, vol !!.
Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1938, 15O p.
2OO. POR\MB, MAR!\S. Aita iomncasc din Tiansilvania si lcgtuiilc salc cu Moldova din
timpul lui Stcfan ccl Maic. Anua/u| In/|/u/u|u| dc I/o/|c ,| A/|co|o|c, t. XX!\, Clu|-Na-
poca, 1981, p. 171-196.
2O1. POST!C, GHIORGHI. Complcxul aihcologic Oihciul \cchi. O/|c|u| !cc|| Bu|c/|n
|/o/|co-a/|co|o|c. Chisinu, 1998, p. 9-13.
2O2. !dcm. Piccizii pc maiginca cionologici cct(ii mcdicvalc dc piati dc la Oihciul \cchi.
O/|c|u| !cc|| Bu|c/|n |/o/|co-a/|co|o|c. Chisinu, 1998, p. 38-39.
2O3. !dcm. Ivolu(ia ascziiloi mcdicvalc timpuiii din spa(iul piuto-nistican (Contiibu(ii la
pioblcma continuit(ii popoaicloi autohtonc). S,mo|a /o|co/um ULIM, sciia !stoiic,
1999, p. 5-6.
2O4. !dcm. Pioblcma cionologici cct(ii mcdicvalc dc la Oihciul \cchi n lumina ultimcloi
ccicctii aihcologicc. Rc/|/u/|o |n |n/c/um. Chisinu: \L!M, 2OOO, p. 5-6.
2O5. Rcc//o/|u| monumcn/c|o/ ,| o||cc/c|o/ dc a// d|n /|mu| |u| S/c|an cc| Ma/c. Bucuicsti:
Idituia Acadcmici, 1958, 512 p.
2O6. RIZACHI\!C!, CONSTANT!N. A doua domnic. Politica cxtcin. Pc//u Ra/c,. Bucu-
icsti: Idituia Acadcmici, 1978, p. 247-26O.
272
2O7. ROMSTOR!IR, KARL A. Cc/a/ca Succtc|. Bucuicsti: Idituia Acadcmici Romnc,
1913, 112 p.
2O8. ROSITT!, RAD\. I/o/|a a//c| m|||/a/c a /oman||o/. Bucuicsti, 1947, 22O p.
2O9. !dcm. Studii asupia chipului cum sc fptuia izboiul dc ctic Stcfan ccl Maic. AARMSI,
Sciia !!!, t. \!, 1926, p. 2-22.
21O. SIBISTYIN, GH. Cc/a/ca I/a,u|u|. Bucuicsti: Idituia tchnic, 1992, 159 p.
211. SP!NI!, \!CTOR. Comci(ul si gcncza oiascloi din sud-cstul Moldovci (sccolclc X!!!-
X!\). AB, Sciic nou, an. !, 1, 1993, p. 171-237.
212. !dcm. Mo|dota |n cco|c|c XI-XI!. Bucuicsti: Idituia Stiin(ific si Inciclopcdic, 1982,
384 p.; iccditaic: Chisinu: \nivcisitas, 1994, 495 p.
213. STAMAT!, CONSTANT!N. Dcspic Basaiabia si cct(ilc ci vcchi. Sc/|c/| /tiaduccic din
oiiginal ius dc \. Ciocanu/. Chisinu: Stiin(a, 1993, p. 451-461.
214. STO!CA, GIORGITA; PITRISC\, PA\L; B\CSI, MAR!A. D|c(|ona/ dc a// /oma-
ncac. Bucuicsti: Idituia Stiin(ific si Inciclopcdic, 1985, 443 p.
215. STO!CISC\, N!COLAI D|c(|ona/ a| ma/||o/ d/c/o/| d|n 1a/a Romancac ,| Mo|dota
Bucuicsti: Idituia Inciclopcdic, 1971, 456 p.
216. !dcm. Rcc//o/|u| |||||o/a||c a| |oca||/(||o/ ,| monumcn/c|o/ mcd|cta|c d|n Mo|dota.
Bucuicsti: Idituia Acadcmici 1974, 984 p.
217. SLAPAC, MAR!ANA. Castcl dcl Montc, piccuisoiul aihitcctuial al cct(ii Soioca. Cuc-
/u|, Chisinu, 1998, 3, p. 23-26.
218. !dcm. Ccnticlc unoi oiasc cu foitifica(ii din Moldova ntic Piut si Nistiu (sccolul al X\-
lca sfisitul sccolului al X\!!!-lca). A//a-93, Chisinu, 1993, p. 34-41.
219. !dcm. Cctatca Alb. A//a-96, Chisinu, 1996, p. 56-71.
22O. !dcm. Cctatca Alb Cctatca Ncagi. MI, Sciic Nou, 1998, maitic, p. 37-38.
221. !dcm. Cc/a/ca A|| S/ud|u dc a/||/cc/u/ mcd|cta| m|||/a/. Chisinu: ARC, 1998, 21O p.
222. !dcm. Cctatca Tighina-Bcndci. Pa//|mon|u| cu|/u/a| a| /udc(u|u| 1|||na. Chisinu, 2OO3,
p. 11O-115.
223. !dcm. Cc/(| mcd|cta|c d|n Mo|dota (m|/|ocu| cco|u|u| a| XI!-|ca - m|/|ocu| cco|u|u| a|
X!I-|ca. Chisinu: ARC, 2OO4, 372 p.
224. !dcm. Chilia n sccolul al X!X-lca. I//o, 7, Biila, 1994, p. 247-26O.
225. !dcm. Chilia ,Tioia iomncasc. Datc noi piivind localizaica Chilici. DR, \!!!, 2OO1,
ni. 3, p. 13-33.
273
226. !dcm. Inigma cct(ii Chilia. AIIA, 34, 1997, p. 385-392.
227. !dcm. Lcasuiilc dc cult alc unoi cct(i moldovcnc. C/on|ca L|co|c| Hu,||o/, 4, Husi,
1998, p. 131-135.
228. !dcm. O cctatc dc factui bizantino-oiicntal. Su| :od|a !/,|anu. Clu|-Napoca, 2OO2, p.
55-57.
229. !dcm. Palatc foitificatc si locuin(clc comanditaiiloi militaii din foitifica(iilc Moldovci
istoiicc. A//a-2001, Chisinu, 2OO1, p. 12-14.
23O. !dcm. Piiamida dc la Cctatca Alb. Baa/a||a, Chisinu, 1997, ni. 1-2, p. 158-16O.
231. !dcm. Poi(ilc cct(iloi mcdicvalc din Moldova. HU, 7, 1999, 1-2, p. 27-36.
232. !dcm. Rolul cct(ii n foimaica ccntiului uiban al oiasului mcdicval moldav. Cu|cc/c dc
a//|co|c a Con/cu|u| a| X!III-|ca a| Acadcm|c| Romano-Amc/|canc dc S/||n(c ,| A//c,
Chisinu, 1993, p. 126.
233. !dcm. Scmnclc apotiopaicc n cct(ilc mcdicvalc. A// |/o/|c cu|/u/ S/ud|u |n onoa/ca
|u| Ma/|u Po/um|. Clu|-Napoca: Idituia Ncicamia Napocac, 2OO3, p. 1O7-11O.
234. !dcm. Subtcianclc si taini(clc cct(iloi din Moldova. DR, \!!, 2OOO, ni. 1, p. 9-14.
235. !dcm. La tcxtuic uibainc dc quclqucs villcs mcdicvalcs dc Moldavic dans la lumicic dcs
souiccs caitogiaphiqucs du X\!!!
c
sicclc. HU, !!!, 1-2, 1995, p. 141-154.
236. STI!NMITZIR, A. Lcs chtcaux-foits cntouics pai l`cau cn Louxcmbouig. IBI, 42,
1984, p. 146-152.
237. TAKACS, M. Ma,a/o/:a| udta/|a:a/ c Ka/c|,o/. Budapcst: Akad. Kiado, 197O, 285 p.
238. TANO\!CIAN\, !. !ai insciip(ia dc la Cctatca Alb. NRR, !!!, 26, 19O1, p. 136-137.
239. !dcm. Piatia poi(ii Cct(ii Albc. NRR, !!!, 25, 19OO, p. 38-39.
24O. THIODORISC\, RZ\AN. B|:an( Ba|can| Occ|dcn/ |a |nccu/u/||c cu|/u/|| mcd|cta|c
/omanc,/| (cco|c|c X-XI!). Bucuicsti: Idituia Acadcmici, 1974, 379 p.
241. THOR\AL, !\IS. D|c(|ona/ dc c|t|||:a(|c muu|man. Bucuicsti: \nivcis cnciclopcdic,
1997, 332 p.
242. TOY, S. A S|o// H|/o/, o| Io//|||ca/|on |/om 1660 BC /o AD 1600. London-Toionto,
1939, 456 p.
243. \RICHI, GR!GORI; COST!N, M!RON; NIC\LCI, !ON. Lc/o|c(u| 1/||
Mo|dotc|. Chisinu: Hypciion, 199O, 637 p.
244. \TS!AN\, \!RG!L. I/o/|a a//c| |cuda|c |n 1/||c Romanc, vol. !. Bucuicsti: Idituia
Acadcmici RPR, 1959, 1O18 p.
274
245. !dcm. Pioblcmc piivind aihitcctuia Moldovci si Tiii Romncsti din sccolul al X!\-lca.
BMI, 1972, ni. 2, p. 6O-62.
246. \TS!AN\, \!RG!L; MATI!, M!RCIA D.; MART!NO\!C!, TR!!\; CONSTAN-
T!NISC\, N!COLAI. Santiciul aihcologic Succava. MCA, t. \!!, 1961, p. 59O-62O.
247. \!LLINA, L. Ditch Scigncuiial Castlcs in Spain. IBI, 42, 1984, p. 159-168.
248. !dcm. Mutual influcnccs bctwccn foitifications and citics. IBI, 38,1979, p. 116-12O.
249. !dcm. Sobic la cvolucion tcchnica dcl castillo cspanol. CL, 23 (9O), s. 1, 1985, p. 49-6O.
25O. \!OLLIT LI D\C, M. D|c/|onna|/c /a|onnc dc |a/c||/cc/u/c |/ana|c du X
c
au X!I
c
|cc|c, vol. !-X. Paiis, 1861-1868.
251. \O!C\LISC\, S. I/o/|a a/||/cc/u/|| un|tc/a|c Ltu| mcd|u. Bucuicsti, 1993, 2O8 p.
252. ZAKY, A. R. !ntciiclations and influcnccs of !slamic Aichitcctuic on Ciusadci Castlcs.
IBI, 24,1968, p. 64-71.
253. ZDRA\KO\!C, !. La foiticssc Golubac sui lc Danubc. IBI, 3O, 1972, p. 88-91.
* * *
255. , .. XIV . . -
- -
. : , 1985, . 153-160.
256. , ..; , ..; .. .
. : , 1981, 100 .
257. , ..; , ..; , .. .
. : , 1982, 100 .
258. . : , 1963, 191 .
259. . : , 1979, 146 .
260. . : , 1991, 160 .
261. , . 3. : , 1985, 589 .
262. . : , 1972, 328 .
263. , ..; , .. . : ,
1961, 237 .
264. , . . : , 1997, 174 .
265. , .. .
: , 1961, 271 .
275
266. , ..
. -
, , 1932, 7-8, p. 33-40.
267. , .. . . -:
, 1892, 283 .
268. -, .. -
. , 33, 1919, . 1-20.
269. Idem. . , 22, 1900, . 76-80.
270. . , , , , -
, / . .. . -
: , 1903. 520 .
271. , . XIX . :
Idituia pcntiu litciatui n limbi stiinc, 1961, 32 p.
272. , . . : , 1973,
232 .
273. , .. XII-XIX . -
, 8, : , 1969, . 427-478.
274. , .. . , 3, 1853, . 50-65.
275. , .. (1946-1958 .). -
, : , 1991, . 5-43.
276. Idem. - . , I,
-: .-. , 1997, . 107-127.
277. Idem. XIV . .
, , 1975, .
114-115.
278. Idem. - (XV-
XVI .). : , 1984, 206 .
279. , ..; , ..
XIV . -. , , 1997, nr. 2, p. 91-
103.
280. , ..; , ..
. , , 1998, nr. 2, p. 87-99.
276
281. , .. -
. III - . ,
1967, . 189-190.
282. Idem. . II - -
, , 1965, . 196-197.
283. Idem. . , 105, 1965, . 129-131.
284. Idem. .
1973 . , 1974, . 288.
285. Idem. . , 56, 1954, . 40-50.
286. Idem. -.
, 1972, . 371-374.
287. Idem. -. -
V - -
, , 1969, . 341.
288. , .. . -
, , XIX, 1954, p. 41-76.
289. , .. .
: , 1977 160 .
290. Idem. . , 1991, 101 .
291. Idem. . . -
, , 1986, 34, p. 75-86.
292. , . . Materiaux. Monuments et station archeologi-
ques en Serbie Occidentale, X, 3, Belgrad, 1970, p. 101-102.
293. I, .. ii-i-ii-i. ,
2, , 1948, . 210-211.
294. Idem. . ii-i 1947 . , 4, 1952, . 39-
52.
295. , . XIV-XV . Dacia, N.S., III, Bucuicsti, 1959,
p. 535-552.
296. , . ,
, II, -, 1862, 260 .
297. Idem.
277
. . -
, 1863, 346 .
298. , .; , . ( ). -
, 1957, 86 .
299. , .. . : , 1976, 104 .
300. , .. -. , 1960, 147 .
301. , . . -, , 1979, . 143-185.
302. , .. XIII-XV . -
. , I, 1990, . 127-128.
303. , . . ia i/ i/ /. , 1931.
304. , .. . :
, 1962, 287 .
305. , .. XV ,
. , 15, 1889, . 506-547.
306. Idem. -- 1454 . ,
23, 1901, . 81-178.
307. , ... ( XIII - XIV .).
: , 1986, 124 .
308. , . .. . : -
, 1969, 648 .
309. , .. i-i .
, 1, , 1968, . 128-134.
310. , .. . : , 1977, 56
.
311. , . . , 1962.
312. , .. . :
, 1950, 312 .
313. , .. : -. : -
, : , 1982, 454 .
314. Idem. XII XIV . -
. : , 1978, 189 .
315. Idem. X XVIII . : , 1963, 291 .
278
316. , .. - .
1980 . , 1981, . 283.
317. , ..; , .. -. -
1978 . , 1979, . 369.
318. JT, .; , . j . Munte Negru,
1978, 180 p.
319. , .. XIII - XVI . : , 1984,
130 .
320. , .. . , 34, -
, 1986, p. 255-265.
321. , .. ., , 39, -
, 1992, . 148-156.
322. , .. XIV-XV . : , 1977, . 206-
213.
323. Idem.
XIV XVI . : , 1972, . 45-60.
324. Idem. XIIIXV . : ,
1979, 201 .
325. Idem. (XIV .). .
: , 1974, . 151-168.
326. , .., , .. XIV-XV . :
, 1974, 116 . ( , . 7).
327. , .. XIXII .
, 8, : , 1967, . 218-257.
328. , .. -
1954 1958 . , 113, . 102-107.
329. , .. - XXIV . -
: , 1967, 241 .
330. , ..; , ..
XIVXIX . : , 1960, 60 .
331. , .. . , 1954,
56, . 24-39.
279
332. Idem. . ,
1956, 4 (31), p. 67-73.
333. Idem. . , 1960, 4 (70), p. 77-87.
334. Idem. - . -

1966 . , 1967, . 35-36.
335. , .. . : , 1990, 343 .
336. , . . , 2, 1850, . 805-815.
337. I, .I. i i ii i.
i i i . , 1984,
. 72-74.
338. , .. . / i
. , 1963, 3, . 103-105.
339. Idem. i . . , 1977, 2, . 29-39.
340. Idem. . i . , 1967, 4, . 109-111.
341. , .. . : , 1987, 220 .
342. , .. -
. . XV . . I- i/ . , 1972 .
403-404.
343. , .. i 1958 . , 11, , 1962, . 122-137.
344. , ..; , .. -.
, 4, , 1955, . 64-66.
345. , . . :
, 1981, 205 .
346. , . . , , , : --
. : , : , 1986, 482 .
347. Idem. . : , 1977, 319 .
348. Idem. . : ,
1986, 236 .
349. , .. .
. , 1964, .
210-216.
28O
350. Idem. . : , 1989, 80 .
351. Idem. . , 1984.
352. , .. , 24 .
353. , . - . -
. : ARC, 2001, 240 p.
354. Idem. - .
, 3. , 2001, . 26-31.
355. Idem. -.
, 1. , 1999, . 40-43.
356. Idem. , -
. , 6, , 1996, . 149-155.
357. Idem. - . i, ,
i. -i, 1998, . 75.
358. Idem. , ,
, 6, , 1997, . 81.
359. Idem. . , 2.
, 2000, . 10-15.
360. Idem. - . Stratum plus, 6,
- , 2001.
361. Idem. -
. , 3, , 1994, . 29-32.
362. -, . . . , 1919,
336 .
363. , .. IX-XV .
: , 1987, 237 .
364. , .. . -: , 1995, 310 .
281
ADNOTRI
Arhitectura de aprare din Moldova medieval
(mijlocul secolului al XIV-lea mijlocul secolului al XVI-lea)
Piczcnta luciaic cstc dcdicat aihitcctuiii cct(iloi mcdicvalc caic au avut o dcoscbit im-
poitan( stiatcgic n sistcmul dc apiaic a Moldovci n cca mai gloiioas pciioad din ntica-
ga ci istoiic. Accstca snt Cctatca dc Scaun dc la Succava, Cctatca Nou dc lng Roman, Cc-
tatca Alb, citadcla dc la Oihciul \cchi, cct(ilc Ncam(, Chilia, Soioca, Hotin, Tc(ina, Tatai-
bunai, Tighina (Bcndci) s.a. Piintic comanditaiii loi sc numi domnitoiii Pctiu ! Musat, Ro-
man ! Musat, Alcxandiu ccl Bun, Stcfan ccl Maic, Pctiu Raics, sultanul Soliman Magnificul
s.a. Paiamctiii constiuctivi, aihitcctuiali si aitistici ai cct(iloi dc piati punctc dc spii|in mi-
litai plcdcaz pcntiu nsciicica loi n induiilc icaliziiloi dc maic alc aihitcctuiii mcdicvalc.
Pcntiu ob(incica unci imagini intcgic a foitifica(iiloi n Moldova au fost utilizatc mai
multc catcgoiii dc suisc piimaic (aihcologicc, iconogiaficc, giaficc, caitogiaficc si sciisc),
publica(ii stiin(ificc si divcisc matciialc aflatc n aihivc, bibliotcci si muzcc alc Rcpublicii Mol-
dova, Romnici, \ciainci, Rusici, Austiici, Polonici si Tuicici. Complctaica ,bncii dc datc'
a ,castclologici' s-a icalizat n uima dcscopciiiiloi autoiului n domcniul aihitcctuiii, istoiici
si cpigiafici, n uima sistcmatiziii si confiuntiii infoima(iiloi dc|a cunoscutc cu cclc noi, n
uima utililiziii unci anumitc mctodologii stiin(ificc s.a.
Pcntiu piima dat c ccicctat aihitcctuia cct(iloi din Moldova n toat comlcxitatca ci
(paiticulaiit(ilc aihitcctuial-planimctiicc, caiactciisticilc tipologicc, conccptul spa(ial, piin-
cipiilc compozi(ionalc s.a.). Sc acoid atcn(ic matciialcloi dc constiuc(ic si pioccdccloi tchni-
co-constiuctivc. Snt aboidatc, dc ascmcnca, pioblcmclc icfciitoaic la atiibuiica si dataica
anumitoi cct(i.
Pcntiu piima dat cstc cfcctuat analiza aihitcctuial si tipologic a amcna|iiloi dcfcn-
sivc din Moldova caic includ tistuii alc aihitcctuiii militaic noid-, ccntial- si vcst-cuiopcnc,
oiicntalc, bizantinc si icnasccntistc. Snt piczcntatc siiul cvolutiv si siiuiilc tipologicc alc cct-
(iloi moldovcncsti, piccum si giupuiilc vizualc alc foitifica(iiloi-analogii. Snt dctciminatc mo-
dclclc dc baz, piccum si cilc piobabilc dc ptiundcic a accstoia n Moldova.
!n tcz figuicaz datc incditc icfciitoaic la planuii, fa(adc si nf(isaica cct(iloi, la dcco-
iul intciioaicloi, la pasa|c subtcianc, capcanc si taini(c, la insciip(ii comcmoiaiivc, scmnc apo-
tiopaicc s.a. Sc piopun, dc ascmcnca, infoima(ii noi dcspic mcstciii si icsponsabilii dc luciii.
282
Rczultatclc piczcntci ccicctii pot fi folositc la icstauiaica si icconstituiica unoi foitifica-
(ii din Rcpublica Moldova, Romnia si \ciaina. Ilc pot fi utilc spccialistiloi mcdicvisti, pic-
cum si tutuioi accloi caic sc intcicscaz dc monumcntclc aihitcctuiii mcdicvalc.
The defensive architecture of medieval Moldavia
(the middle of the 14th century the middle of the 16th century)
Thc picscnt woik is dcdicatcd to thc aichitcctuic of mcdicval foiticsscs, which had thc
supicmc significancc in thc dcfcnsivc systcm of Moldavia duiing thc most hcioic pciiod in its
histoiy. Thcsc aic thc Ruling foiticss of Succava, thc Ncw Roman foiticss, thc citadcl of Oi-
hciul \cchi, Ncam(, Cctatca Alb, Chilia, Soioca, Hotin, Tc(ina, Tataibunai, Tighina (Bcndci)
and othci foiticsscs. Among thcii building owncis aic such Moldavian piinccs as Pctiu ! Mu-
sat, Roman ! Musat, Alcxandiu ccl Bun, Stcfan ccl Maic, Pctiu Raics, Tuikish sultan Sulciman
thc Magnificcnt and othci. By thcii aichitcctuial, constiuctivc and aitistic qualitics Moldavian
foiticsscs of 7O-8Os of thc 15th ccntuiy can bc compaicd to thc bcst samplcs of mcdicval mil-
itaiy aichitcctuic. !n plus thc dcfcnsivc systcm of thc countiy is thc stiongcst in South-Iastcin
Iuiopc.
!n oidci to gct an ob|cctivc imagc of militaiy building of Moldavia wcic uscd diffcicnt cat-
cgoiics of piimaiy souiccs, scicntific publications as wcll as matciials, stoicd in aichivcs, libia-
iics, muscums of thc Rcpublic of Moldova, Romania, thc \kiainc, Russia, Austiia, Poland and
Tuikcy. Castcllology ,data bank' was icplcnishcd with thc hclp of ncw, picviously not publi-
shcd, aichacological, aichivc and in-situ data, thanks to thc discovciics of thc authoi in thc
ficlds of finc aits, aichitcctuic, histoiy oi cpigiaphy, by mcans of classification and compaiison
of alicady known and ncw infoimation, using ccitain systcm and mcthods of invcstigation ctc.
!n thc woik was foi thc fiist timc in dctail studicd aichitcctuic of Moldavian foiticsscs (ai-
chitcctuial-planning and compositional-spatial solutions, typological and stylistic chaiactciis-
tics ctc.). Spccial attcntion was paid to constiuction matciials and mcthods of building of dc-
fcnsivc units. Qucstions conccining asciiption and dating of ccitain constiuctions wcic tou-
chcd upon.
!oi thc fiist timc was undcitakcn aichitcctuial and typological analysis of stonc foitifica-
tions of Moldavia, which incoipoiatc thc bcst tiaits of mcdicval militaiy aichitcctuic. Molda-
vian foitifications incoipoiatc noithcin, ccntial and wcst Iuiopcan typcs of aichitcctuic,
283
Oiicntal and Byzantinc aichitcctuic, as wcll as Rcnaissancc aichitcctuic. Ivolution and typo-
logical sciics wcic picscntcd, visual gioups of foiticsscs-analogucs wcic picscntcd also. Thc
basc modcls wcic dcfincd and wcic also ioutcd thc ways of thcii pcnctiation into Moldavian
piincipality.
!n thc disscitation appcai ncw data icfciiing to plans, scctions and cxtciioi of foitifications,
to intciioi dccoiation, sccict passagcs, mcmoiablc insciiptions, lapidaiy and piotcctivc signs
ctc. !nfoimation about mastcis and oiganiscis of constiuction woiks was also givcn in thc woik.
Thc icsults of this woik can bc uscd foi icstoiation and icconstiuction of a numbci of foi-
ticsscs of thc Rcpublic of Moldova, Romania and thc \kiainc. Thcy also can bc of usc foi spc-
cialists of Middlc Agc as wcll as foi thosc who aic intcicstcd in monumcnts of mcdicval aichi-
tcctuic.

( XIV . XVI .)
,

. , , -
, , , , , , -
, , () . .
I , I , ,
, , .
,
70-80 . XV . , -
- .
-
, ,
, , , , ,
, , . -
, , -
, , ,
,
.
284
(-
- - , -
.). -
. ,
.

, . -
-, - - -
, , -
. ,
-. -
.
, -
, , , -
, .
.

, .
, , -
.
285
CUVINTELE-CHEIE ALE TEZEI
cctatca cctatca moldovcncasc aihitcctuia cct(iloi moldovcncsti aihitcctuia dc
apiaic din Moldova.
foiticss moldavian foiticss aichitcctuic of moldavian foiticss militaiy aichitcctuic of
Moldavia.

.
286
LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE N TEZ
a) Abrevieri bibliografice
AARMSI Analele Academiei Romne. Memoriile Seciei Istorice, Bucureti
AB Analele Brilei, Brila
AIIA Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A.D. Xenopol, Iai
AM Arheologia Moldovei, Iai
BAA Basarabia Arheologic i Artistic, Chiinu
BCMI Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucureti
BS Burgen und Schlsser, Braubach-Rhein
CE Castillos de Espana, Madrid
CF Cunotine Folositoare, Bucureti
CI Cercetri Istorice, Iai
CL Convorbiri Literare, Iai
CMIB Comisiunea Monumentelor Istorice, seciunea Basarabia, Chiinu
CSR Cltori strini despre rile Romne, Bucureti
DR Destin Romnesc. Revist de istorie i cultur, Chiinu-Bucureti
HU Historia Urbana, Sibiu
IBI Internationales Burgen Institut, Bulletin, Mnchen
MA Memoria Antiquitatis, Piatra-Neam
MCA Materiale i Cercetri Arheologice, Bucureti
MI Magazin Istoric, Bucureti
NRR Noua Revist Romn, Bucureti
RA Revista Arhivelor, Bucureti
RI Revue des tudes Islamiques, Paris
RR Revue des tudes Roumaines, Paris
RSEE Revue des tudes du Sud-Est Europen, Bucureti
RI Revista de Istorie, Bucureti
RIR Revista Istoric Romn, Bucureti
RRH Revue Roumaine dHistoire, Bucureti
SAI Studii i Articole de Istorie, Bucureti
SCIV(A) Studii i Cercetri de Istorie Veche (i Arheologie), Bucureti
287
SO Serbie Occidentale, Belgrad
SRI Studii. Revista de Istorie, Bucureti
i , Kiev
, Odessa
, Chisinu
C, Moscova
, Kiev

, Moscova
, Belgorod-
Dnestrovski

, Chisinu
- , Moscova, 1972
b) Alte abrevieri
ar. arab, limba arab
bg. bulgar, limba bulgar
engl. englez, limba englez
fr. francez, limba francez
flam. flamand, limba flamand
germ. german, limba german
gr. grec, limba greac
it. italian, limba italian
lat. latin, limba latin
lat. med. latin medieval, limba latin medieval
pol. polonez, limba polonez
rus. rus, limba rus
rom. romn, limba romn
sl. vechi slav, limba slav veche
sp. spaniol, limba spaniol
ucr. ucrainean, limba ucrainean
tc. turcesc, limba turc
288
ANEXE
Anexa 1
Parametrii principali ai celor mai importante
ceti de piatr din Moldova medieval
(pn la mijlocul secolului al XVI-lea)
289
Cetatea Alb (cxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici citadclci ultimclc dcccnii alc sccolului
al X!\-lca nccputul sccolului
al X\-lca
Data piobabil a constiuc(ici ansamblului sfisitul sccolului al foitificat X!\-lca
nccputul sccolului al X\-lca 1479
Supiafa(a total 9 ha
Giosimca ziduiiloi O,8-5,5 m
!nl(imca ziduiiloi 6-8 m
Numiul tuinuiiloi, ,tuinuiiloi plinc' 34
si ,scmituinuiiloi'
Numiul dc poi(i / potcinc 6 / 7
San(ul dc apiaic: umplut cu ap
l(imca 14 m
adncimca 21 m
Ifcctivul gainizoanci 17OO ostasi
Tipul cct(ii:
- citadcla cctatc dc tip bizantino-oiicntal
- ansamblul foitificat cctatc dc tip constantinopolitan
Matciialul piincipal dc constiuc(ic piati dc calcai
29O
Chilia (incxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici citadclci sfisitul sccolului al X!\-lca
Data piobabil a constiuc(ici ansamblului 1479, din ini(iativa lui foitificat
Stcfan ccl Maic
Supiafa(a total 7,5 ha
Giosimca ziduiiloi 1,8-4,O m
!nl(imca ziduiiloi 6-8 m
Numiul tuinuiiloi, ,scmituinuiiloi' 23
si ,tuinuiiloi plinc'
Numiul dc poi(i 5
San(ul dc apiaic (cxtciioi): umplut cu ap
l(imca 2O m
Tipul cct(ii:
citadcla cctatc dc tip ,castcl'
ansamblul foitificat cctatc dc tip constanti-
nopolitan
Matciialul piincipal dc constiuc(ic piati dc calcai
Data posibil a constiuc(ici cct(ii 1543-1546, din ini(iativa lui
Pctiu Raics
Supiafa(a total O,1 ha
Giosimca ziduiiloi 3,O5-3,15 m
!nl(imca ziduiiloi fi soclu 18 m
Numiul tuinuiiloi 5
Numiul dc poi(i 1
San(ul dc apiaic astzi lipscstc
Tipul cct(ii cctatc dc tip icnasccntist
Matciialul piincipal dc constiuc(ic piati dc calcai, tuf silicios
Soroca (cxistcnt)
291
Orheiul Vechi (icconstituit pai(ial)
Data piobabil a constiuc(ici cct(ii sfisitul sccolului al X!\-lca
nccputul sccolului al X\-lca
Supiafa(a total 1,O ha
Giosimca ziduiiloi 1,7-1,85 m
Numiul ,tuinulc(cloi plinc' 5
Numiul dc intiii 1
Tipul cct(ii cctatc dc tip ,icscdin( foitificat
oiicntal'
Matciialul piincipal dc constiuc(ic piati biut dc calcai
cheia (incxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici sfisitul sccolului al X!\-lca,
din ini(iativa lui Pctiu ! Musat
Supiafa(a total O,14 ha
Giosimca ziduiiloi 2,5-3,O m
Numiul tuinuiiloi 4
Numiul dc intiii 1
San(ul dc apiaic: scc, cu val
adncimca maxim 6-8 m
Tipul cct(ii cctatc dc tip ,castcl'
Matciialul piincipal dc constiuc(ic bolovani dc caiici ncfasona(i
292
Hotin (cxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici cct(ii sfisitul sccolului al X!\-lca
Rcfaccii ultciioaic a doua |umtatc a sccolului al X\-lca,
sub Stcfan ccl Maic, anii 4O ai
sccolului X\!-lca, sub Pctiu Raics
Supiafa(a total O,7 ha
Giosimca ziduiiloi 1,8-5,O m
!nl(imca ziduiiloi 25-32 m
Numiul tuinuiiloi si ,tuinuiiloi plinc' 7
San(ul dc apiaic scc
Numiul dc intiii / potcinc 1 / 1
Tipul cct(ii cctatc dc plan ncicgulat, cu don|on
intcgiat n ziduii
Matciialul piincipal dc constiuc(ic piati spait taic
Tatarbunar (incxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici cct(ii naintc dc 1466, din ini(iativa lui
Stcfan ccl Maic
Supiafa(a total O,2 ha
Giosimca ziduiiloi 2,O m
Numiul tuinuiiloi 4
Numiul dc poi(i 1
Ifcctivul gainizoanci 15O oamcni
Tipul cct(ii cctatc dc tip bizantino-oiicntal
293
Cetatea Nou de lng Roman (incxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici foitului intciioi 1466, din ini(iativa lui
Stcfan ccl Maic
Data piobabil a constiuc(ici ansamblului 1483, din ini(iativa lui foitificat
Stcfan ccl Maic
Supiafa(a total a foitului O,25 ha
Giosimca ziduiiloi nticgului ansamblu 2,5-4 m
Numiul bastciloi nticgului ansamblu 4
Numiul total al poi(iloi 2
San(ul dc apiaic al foitului scc
l(imca 9-13 m
adncimca 4 m
San(ul dc apiaic al ansamblului foitificat umplut cu ap
Tipul foitului intciioi cctatc dc tip bizantino-
oiicntal
Data piobabil a constiuc(ici foitului intciioi naintc dc 1388, din ini(iativa lui
Pctiu ! Musat
Data piobabil a constiuc(ici / icfacciii naintc dc 1476, din
ansamblului foitificat ini(iativa lui Stcfan ccl
Maic / naintc dc 1497, din ini(iativa accluiasi
domnitoi
Supiafa(a total a foitului O,14 ha
Giosimca ziduiiloi 1,5-3,5 m
!nl(imca mcdic a ziduiiloi 1O m
Numiul tuinuiiloi 8
Cetatea de Scaun de la Suceava (cxistcnt)
Numiul bastciloi si ,tuinuiiloi plinc' alc
nticgului ansamblu 9
Numiul dc poi(i alc nticgului ansamblu 3
San(ul dc apiaic musatin / scc / scc cu val
sub Stcfan ccl Maic
adncimca 1O m / pcstc 1O m
Tipul foitului intciioi cctatc dc tip ,castcl'noidic
Matciialul piincipal dc constiuc(ic gicsic nisipoas
294
Cetatea Neam (cxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici foitului intciioi naintc dc 1387, din ini(iativa lui
Pctiu ! Musat
Data piobabil a constiuc(ici ansamblului naintc dc 1475-1476, foitificat
din ini(iativa lui Stcfan ccl Maic
Supiafa(a total O,18 ha
Giosimca ziduiiloi 3 m
!nl(imca ziduiiloi n faza Stcfan ccl Maic 18-2O m
Numiul tuinuiiloi 4
Numiul bastciloi 4
Numiul dc poi(i / potcinc 2 / 1
San(ul dc apiaic al ansamblului foitificat scc
Ifcctivul gainizoanci 7O-8O apitoii n timp dc pacc
Tipul foitului intciioi cctatc dc tip ,castcl'
Matciialul piincipal dc constiuc(ic sist vcidc, piati dc iu,
piati dc caiici
295
Tighina (Bender) (cxistcnt)
Data piobabil a constiuc(ici foitului 1538, din ini(iativa lui
patiulatci Soliman Magnificul
Data piobabil a constiuc(ici ansamblului tot atunci sau pu(in mai tiziu
foitificat
Supiafa(a total a foitului O,5 ha
Giosimca ziduiiloi foitului 2-3 m
!nl(imca ziduiiloi foitului 12-13 m
Numiul tuinuiiloi foitului 8
Numiul dc poi(i din foit 2
San(ul dc apiaic al foitului scc
Tipul foitului intciioi cctatc dc tip bizantino-oiicntal
Matciialul piincipal dc constiuc(ic piati dc calcai
Anexa 2
Glosar de termeni de arhitectur militar
agger (lat.) 1) val dc pmnt iidicat n scopul apiiii dc iomani; 2) tcias dc pmnt,
lcmn s.a. constiuit la baza unui zid pcntiu instalaica masiniloi dc lupt.
ambrazur dcschidcic ngust si alungit n zidul cxtciioi al unci constiuc(ii dc apiaic
piin caic sc cxccut tiagcii cu o aim.
amenajare defensiv avansat constiuc(ic dc apiaic situat n afaia incintci piincipalc.
antiteihism zid al unci incintc dublc situat mai apioapc dc spa(iul apiat.
aprare activ apiaic a unui punct ntiit sau a unci cct(i cu paiticipaica unit(iloi mi-
litaic nzcstiatc cu tchnic militai avansat.
aprare elastic apiaic icalizat n lipsa unoi ziduii dc incint piinti-o sciic dc ansam-
bluii dc aihitcctui ca mnstiii, cui(i foitificatc, schituii, bisciici ntiitc
s.a.
aprare mascat apiaic icalizat cu a|utoiul unoi constiuc(ii subtcianc sau taini(c.
aprare pasiv apiaic icalizat dc popula(ia nchis n spatclc unoi ziduii foitificatc.
apotropaic scmn sau clcmcnt dccoiativ ciuia i sc atiibuic iol magic, ociotitoi.
arhitectur de aprare aihitcctui foitificat; aihitcctui militai.
arsenal dcpozit dc aimamcnt
arx (lat.) paitc ntiit a unci asczii; citadcl; cct(uic.
avanpost ntiitui dc fiontici sau n afaia unui ansamblu foitificat.
balcon fortificat icsitui a unci constiuc(ii dclimitat dc zidiic sau paiant, avnd n podca
dcschidcii pcntiu aiuncaica picticloi, tuinaica lichidcloi ficibin(i s.a.
banchet banc dc piati pcntiu puscasi lng o nis dc aitilciic.
baraj luciaic dc foitificaic cxccutat spic a opii naintaica inamicului.
barbacan constiuc(ic plasat n fa(a unui acccs n cctatc, constnd dinti-un spa(iu
ngust dclimitat dc ziduii si un clcmcnt dcfcnsiv adugtoi tuin, iondcl,
bastion.
baricad ntiitui amcna|at dinti-o aglomciaic dc matciialc difciitc (copaci, bolo-
vani s.a.) scivind pcntiu apiaic.
bartizan mic tuin dc obscivaic constiuit n paitca supciioai a unui zid foitificat sau
col(ul unui tuin mai maic.
bastee amcna|aic dc apiaic intcimcdiai ntic bastion dc tip ,tuin' si bastion
,clasic', dc fapt un tuin |os cu baza cvazat, umplut cu pmnt sau avnd
cazcmatc dcstinat picscloi dc aitilciic.
bastid tuin dc lcmn cu func(ic locativ si dc apiaic.
bastion 1) bastion-turn tuin plin, dcciosat n cxtciioiul incintci dc zid, cxistcnt la
iomani si bizantini, adaptat n sccolclc X\-X\! la aimclc dc foc si la aiti-
lciia usoai; 2) bastion-semiturn icsitui a unui zid foitificat, avnd o
foim icctangulai, tiiunghiulai, scmiciiculai ctc. n plan si un gol intc-
iioi dcschis ctic intia muios; 3) bastion-bastee v. bastee; 4) bastion cla-
sic dispozitiv dcfcnsiv, altuiat incintci unci foitifica(ii n vcdcica
apiiii accstcia, dcstinat picscloi dc aitilciic.
bac ncpcic sccict amcna|at n locuin(c ntic dou nivcluii sau n tuinuii dc
apiaic.
bat v. bastion, bastee.
bovindou v. balcon fortificat.
296
bre 1) spitui n zidul cct(ii; 2) culoai n baia|clc constiuitc dc inamic n sco-
pul ticcciii tiupcloi.
bretes v. balcon fortificat.
burduf v. balcon fortificat.
burg localitatc mcdicval ntiit sau paitc ccntial a unui ansamblu foitificat.
carcer ncpcic mic si ntunccoas folosit pcntiu dctcn(iunca unoi pcisoanc
pcdcpsitc.
castel n cvul mcdiu, locuin( scnioiial ntiit.
castellum (lat.) foitifica(ic ioman dc piopoi(ii mici.
castrum (lat.) 1) tabi ioman ntiit; 2) n cvul mcdiu, dcnumiic latin a unci cct(i
sau asczii foitificatc.
cavalier (fi.) mic tuinulc( dc paz plasat pc o bastcc sau pc un bastion.
cazarm constiuc(ic pcntiu adpostiica militaiiloi.
cazemat ncpcic cc api dcpozitul dc aimc si muni(ii dc focul aitilciici inamicc.
cetate numc gcnciic pcntiu o asczaic foitifcat, un punct ntiit sau o amcna|aic
dc apiaic.
cetate bastionat numc gcnciic dat unoi foitifica(ii din sccolclc X\!-X!X, a cioi flancaic
oiizontal sc icalizcaz cu a|utoiul bastioancloi ,clasicc'.
cetate de tip bizantino-oriental tip dc cctatc cu plan icctangulai cu tuinuii cilindiicc la col(uii.
cetate de tip castel tip dc cctatc apiut n Iuiopa n sccolclc X!!!-X!\, alctuit dup un
plan similai cclui al castiului.
cetare de tip constantinopolitan tip dc cctaica caic imit planimctiia foitifica(ici
Constantinopolului, nsciiind n plan un tiiunghi sau tiapcz scc(ionat dc
unul sau mai multc ziduii intciioaic.
cetate de tip danubian trziu tip dc cctatc cu plan apiopiat dc ccl icgulat, ispndit n zona
Duniii n sccolclc !\-\!!.
cetate de tip moeso-roman tip dc cctatc cu un plan ncicgulat, adaptat iclicfului, avnd o in-
cint ntiit cu tuinuii n foim dc \ si ciiculaic, apiut n Mocsia !nfciioi.
cetate de tip normand tip dc foitifica(ic constiuit dc noimanzi n sccolul al X!-lca, ispn-
dit n Iuiopa n sccolclc X!!-X!!!, constnd din incintc situatc pc nl(imi
sau colinc dc pmnt aitificialc cu un tuin dc obscivaic.
cetate de tip palazzo in fortezza tip dc cctatc-palat gcncializat n !talia n sccolclc X!\-X\!.
297
cetate de tip pontic tip dc cctatc apiut n sccolclc !!!-\! n zona Miii Ncgic, avnd un plan
adaptat iclicfului si tuinuii piismaticc.
cetate de tip quadriburgium tip dc cctatc iomano-bizantin cu plan icctangulai, n cclc mai
multc cazuii cu tuinuii piismaticc la col(uii.
cetate de tip reedin fortificat oriental tip dc cctatc la oiicntali avnd un plan apiopiat
dc ccl icgulat si ,tuinuii plinc' cilindiicc sau scmicilindiicc.
cetate rneasc cctatc constiuit pcntiu piotcc(ia unci comunit(i iuialc, gcncializat, n
spccial, n Tiansilvania n sccolclc X!\-X\.
chteau-fort (fi.) v. castel.
citadel nuclcu foitificat al unui ansamblu dcfcnsiv sau al unci asczii.
contraescarp pant intciioai a san(ului dc apiaic altuiat unui zid sau val, oiicntat
nspic inamic.
contrafort clcmcnt dc spii|in cxtciioi al unci constiuc(ii.
cordon mului scmiciiculai icsit n paitca dc sus a cscaipci pcntiu a mpicdica
instalaica sciiloi inamicului.
coronament paitca tciminal supciioai a unui zid dc apiaic.
crenel ficcaic dintic goluiilc situatc ntic pi(ilc plinc alc zidiici cc altcincaz,
constituind tcimina(ia supciioai a unui zid foitificat.
crenelaj tcimina(ia supciioai a unui zid foitificat constnd din cicncluii si mciloanc.
cul 1) tuin; 2) locuin( foitificat cu aspcct dc tuin n 2-3 nivcluii, avnd la
ultimul nivcl un foisoi pcntiu apiaic si obscivaic.
culoar spa(iu intciioi, ngust si lung dc ticccic ntic dou ziduii paialclc, piin caic
sc facc lcgtuia ntic difciitc pi(i alc constiuc(ici, situatc apioximativ pc
acclasi plan.
curie icscdin( nobiliai iuial.
curs de oareci spa(iu ntic dou tuinuii icsitc sau intiatc, n caic atacantul poatc fi
lovit dc apitoii.
curte 1) curte avansat (basse cour fi.) cuitc situat n fa(a unci icscdin(c sc-
nioiialc, la un nivcl mai |os, avnd func(ii dc apiaic si gospodicsti; 2)
curte boiereasc ansamblu dc locuit al unui boici; 3) curte domneasc
ansamblu dc icscdin( a unui domnitoi; 4) curte interioar spa(iu dcli-
mitat din toatc pi(ilc dc constiuc(ii sau ziduii.
298
curtin poi(iunc dc zid cupiins ntic dou tuinuii, bastci sau bastioanc.
Dansker (gcim.) tuin icsit n afaia incintci unci cct(i, constiuit pc un piu sau san(, sci-
vind dicpt latiin.
deschidere pentru tragere numc gcnciic pcntiu a dcscmna oiicc oiificiu n zidul cxtciioi al
unci foitifica(ii piin caic sc cxccut tiagcii cu o aim.
detine (sl.) paitc ccntial a unui oias mcdicval slav foitificat cu valuii dc pmnt.
donjon ccl mai nalt si mai putcinic tuin al unci cct(i mcdicvalc avnd func(ia dc
apiaic, obscivaic si locuiic.
drum de straj, drum de rond amcna|aic spccial dc foima unci platfoimc continuc dc pia-
ti sau lcmn, situat n paitca supciioai a cuitinci, scivind pcntiu apiaic
si ciicula(ic.
encorbellement (fi.) 1) pozi(ic a unci constiuc(ii, coinisc, a unui balcon, tuinulc( ctc., icsitc
n afaia unui zid cxtciioi; 2) piin cxtcnsic nssi constiuc(ia n pozi(ia
dcsciis.
peron (fi.), pinten dctaliu constiuctiv al unui tuin constnd dinti-un ascu(is ndicptat spic
inamic.
erker paitc a volumului intciioi al unci cldiii icsit n afaia zidului cxtciioi, spii-
|init n consol.
extra muros (lat.) (spa(iu) aflat n afaia ziduiiloi dc incint (alc unci foitifica(ii).
fausse braie (fi.) zid cxtciioi al unci foitifica(ii, dc o nl(imc icdus, constiuit n piclun-
giica cscaipci.
fereastr de tragere v. ambrazur.
flanc ficcaic din cxticmit(ilc unui dispozitiv dc apiaic.
fort 1) v. citadel; 2) piin cxtcnsic punct ntiit.
fortrea v. cetate.
fortificaie 1) v. cetate; 2) fortificaie urban incint dcstinat piotcc(ici oiscniloi.
fortificaie cu bastioane v. cetate bastionat.
fortificaie de campanie foitifica(ic cu caiactci tcmpoiai caic func(ioncaz n timpul unci
campanii militaic.
fortificaie exterioar foitifica(ic situat n fa(a unci altc foitifica(ii mai impoitantc.
fortin amcna|aic dcfcnsiv constiuit din lcmn si pmnt.
front (fa) v. linie de aprare.
299
gt, gorj tip dc acccs n tuin, iondcl, bastion, oiicntat spic spa(iul foitificat.
gorod, grad (sl.) cctatc sau asczaic foitificat.
gorodite v. horodite.
gur de aruncare ficcaic din oiificiilc dispusc la anumitc intcivalc.
gur de lup v. curs de oareci
gur de pcur icsitui n consol plasat n paitca supciioai a unci incintc foitificatc a
cici paitc infciioai sc las libci pcntiu tuinaica lichidcloi vscoasc
ficibin(i.
gur de tragere dcschidcic mic n zidul cxtciioi al unci cct(i piin caic sc cxccut tiagcii
cu o aim.
hendichiu ntiitui mcdicval constnd dinti-un san( cu paiapct din pmnt.
hers giila| dc lcmn sau dc mctal caic sc iidic si sc coboai n dcschidcica unci
poi(i dc intiaic, constituind o baiici suplimcntai a acccsului n cctatc.
horodite loc ntiit.
hourd (fi.) ficcaic din galciiilc dc lcmn icsitc n paitca supciioai a zidului unci cct(i,
nzcstiatc n paitca loi infciioai cu dcschidcii pcntiu tuinaica lichidcloi
ficibin(i, pcntiu aiuncaica picticloi, lcmncloi s.a. asupia atacatoiiloi.
ierbrie dcpozit dc piaf dc pusc.
incastelare foitificaic a unoi obicctivc a cioi func(ic piincipal nu cstc cca dc apiaic.
incint 1) spa(iu nchis n intciioiul unui ansamblu dc constiuc(ii, n intciioiul unci
constiuc(ii sau n intciioiul unci aglomciii uibanc foitificatc; 2) zidul sau
constiuc(iilc caic o dclimitcaz.
incint exterior v. proteihism.
incint interioar v. antiteihism.
intra muros (lat.) (spa(iu) aflat n intciioiul ziduiiloi dc incint (alc unci foitifica(ii).
jgheab de grenade tip dc gui dc aiuncaic n foim dc |ghcab cu caic snt nzcstiatc unclc
tuinuii dc aitilciic n sccolul al X\!-lca.
keep (cngl.) v. donjon.
kemka (ai.) v. donjon.
kremlin paitc ccntial ntiit a unui oias mcdicval ius, amplasat, dc obicci, pc o
nl(imc.
Kugelturm(gcim.) tuin dccoiat cu globuii dc piati sau mctal din considcicntc apotiopaicc.
3OO
lice (fi.) spa(iu ntic dou ziduii cxtciioaic alc unci foitifica(ii.
linie de aprare sistcm dc clcmcntc dcfcnsivc (foitifica(ii) cc api o singui diicc(ic.
linie defensiv v. linie de aprare.
maiculi clcmcnt dc apiaic constnd din icsituii n consol, plasatc n paitca supc-
iioai a cuitinci a cioi paitc infciioai sc las libci pcntiu tuinaica apci
ficibin(i, a smoalci s.a. sau pcntiu aiuncaica bolovaniloi, a lcmncloi s.a.
merlon ficcaic din pi(ilc plinc alc masivului dc zidiic apai(innd tcimina(ici supc-
iioaic a unui zid cicnclat.
meterez v. deschidere pentru tragere.
mortier v. ambrazur.
muarabi (ai.) v. bovindou, balcon fortificat.
ne boisea (sl.) dcnumiic dat cclui mai putcinic tuin apai(innd unoi foitifica(ii din Taia
Romncasc, Moldova, Tiansilvania s.a.
ni de artilerie nis ngust spic cxtciioi si mult cvazat ctic intciioi piacticat n zidul
unci cct(i pc lng o dcschidcic pcntiu tiagcic, dcstinat unci picsc dc ai-
tilciic.
org tip dc hcis dc lcmn alctuit din paii vciticali nclcga(i ntic ci, amintind
foima unci oigi.
palanc 1) cuitin iudimcntai constiuit din tiunchiuii dc copaci sau paii nfip(i n
pmnt; 2) ntiitui usoai.
palisad v. palanc (1).
parapet ngiditui scund dc piati caic dclimitcaz platfoima tuinului, tciasci
foitificatc, diumului dc stia| dc spa(iul cxtia muios s.a.
parcan zid dc lcmn cu un mic acopciis avnd dcschidcii pcntiu tiagcic.
phryctoria (gi.) loc (tuin) dc undc giccii antici ddcau scmnalc n cazuii dc piimc|dic.
pod mobil pod suspcndat caic sc iidic si sc coboai dcasupia unui san( dc apiaic al
cct(ii.
poivrire (fi.) tuinulc( cilindiic dc obscivaic alipit unui zid sau tuin, sus(inut dc un con
istuinat.
polis oias-stat n Giccia antic ccntiu administiativ, militai, comcicial si cultuial.
pont-levis (fi.) v. pod mobil.
porte-coulisse (fi.) v. hers.
3O1
posad 1) paitc a ascziii altuiat nuclcului ci ntiit; 2) munc la cctatc.
potern intiaic auxiliai n cctatc.
prisac ntiitui din lcmn si pmnt constiuit n scopul apiiii unui punct oblig-
atoiiu dc ticccic.
propugnaculum (lat.) v. barbacan.
proteihism (gi.) zid cxtciioi al unci incintc dublc.
puntoneu piototip al bastionului ,clasic' avnd foima unui tuin dc o nl(imc icdus,
pcntagonal n plan.
redut amcna|aic dc apiaic foaitc binc ntiit, situat n intciioiul unci altc
amcna|ii dc apiaic.
ribat 1) tabi a aiabiloi apiut sub dinastia Omcyaziloi; 2) cctatc mcdicval
oiicntal dc plan icctangulai.
ring tuin din lcmn si pmnt la noimanzi.
rondel tip dc bastcc dc plan ciiculai.
semirondel tip dc bastcc dc plan scmiciiculai sau n foim dc potcoav.
semiturn tuin cu o fa( nczidit, v. bastion-semiturn.
sistem de bastei sistcm dcfcnsiv la baza ciuia sc afl bastcilc.
sistem de bastioane sistcm dcfcnsiv la baza ciuia sc afl bastioanclc.
sistem de turnuri sistcm dcfcnsiv la baza ciuia sc afl tuinuiilc.
sistem de ziduri (parietal) sistcm dcfcnsiv la baza ciuia sc afl ziduiilc.
sistem defensiv sistcm dc apiaic constnd din clcmcntc foitificatc, constiuitc si giupatc
dup anumitc piincipii alc aihitcctuiii militaic.
sistem sinuos sistcm dcfcnsiv la baza ciuia sc afl ziduiilc dispusc pc tiascu zigzagat.
spaiu mort spa(iu nccontiolabil dc apitoiii unci foitifica(ii.
specula (lat.) tuin dc scmnalizaic la iomani.
tabr militar ntrit loc foitificat undc sta(ioncaz aimata un timp oaiccaic.
tabie 1) iidictui dc pmnt constiuit n |uiul unui loc ntiit; 2) tip dc bcton
utilizat la constiuc(ia foitifica(iiloi mcdicvalc aiabc; 3) foit mic, icdut.
taini dcnumiic gcnciic dat unoi ncpcii sccictc dcstinatc icfugiului sau
pstiiii unoi bunuii matciialc.
teichos (gi.) zid cxtciioi suplimcntai caic piotc|caz un zid dublu.
tte-de-pont (fi.) cap dc pod foitificat.
3O2
turn constiuc(ic dc zid sau dc lcmn, dczvoltat pc vcitical, iidicat n scopul
apiiii.
turn-coaj tuin cu tici latuii cxtciioaic ziditc, cca dc-a patia fiind piotc|at dc un
pcictc dc scnduii
turn de artilerie tuin dcstinat picscloi dc aitilciic, pstind foima si dispozi(ia tuinuiiloi
dc flancaic.
turn de col tuin amplasat n col(ul unci foitifica(ii.
turn de flancare ficcaic dintic tuinuiilc unci foitifica(ii icsitc n cxtciioiul incintci, cdifi-
catc din ia(iunca dc a micsoia ,unghiuiilc moaitc' si zonclc ncacopciitc dc
tiiul apitoiiloi.
turn de intrare tuin la paitciul ciuia sc afl acccsul piincipal n cctatc.
turn de observare tuin a ciui func(ic piincipal cstc contiolul asupia mpic|uiimiloi.
turn de straj v. turn de observare.
turn-donjon v. donjon.
turn fr spate v. semiturn, bastion-semiturn.
turn-incint v. semiturn, bastion-semiturn.
turn locuit tuin a ciui func(ic piincipal cstc cca dc locuit.
turn-lucarn v. cavalier.
turn pendant tuin nclinat.
unghi mort v. spaiu mort.
urbs (lat.) asczaic foitificat.
val obstacol aitificial, lung, dc pmnt, iidicat n scopul apiiii.
Vorpost (gcim.) v. avanpost.
Vorstadt (gcim.) asczaic ncfoitificat situat n pica|ma unci cct(i.
zahab (sl.) v. Zwinger.
zamc cctatc, loc foitificat.
zid-scut dispozitiv dc apiaic constnd dinti-un zid caic baicaz o calc dc acccs sau
amplasat n fa(a unci poi(i pcntiu a ngicuna acccsul dusmanului n cctatc.
zid-palisad v. parcan.
Zwinger (gcim.) spa(iu ngust si lung n intciioiul unci cct(i, dclimitat dc un zid cxtciioi
si un altul, paialcl accstuia, mai |os, n caic atacantul poatc fi lovit din toatc
diicc(iilc.
3O3
Anexa 3
Dicionar poliglot al termenilor de arhitectur militar
Ambrazur cngl. cmbiasuic, loopholc; fi. cmbiasuic; gcim. Schaitc, Schicsschaitc; it.
fciitoia; ius. .
amenajare defensiv exterioar cngl. foicwoik, outwoik; fi. ouviagc dcfcnsif avancc,
ouviagc cxtciicui; gcim. Ausscnwcik; it. opcia foitificata avanzata, opcia
di difcsa cstcina; ius. ,
.
aprare activ cngl. activc dcfcncc; fi. dcfcnsc activc; gcim. aktivc \citcidigung; it. difcsa
activa; ius. .
aprare pasiv cngl. passivc dcfcncc; fi. dcfcnsc passivc; gcim. passivc \citcidigung; it.
difcsa passiva; ius. .
apotropaic cngl. apotiopaic; fi. apotiopaquc; gcim. apotiopaish; it. piotcttoic; ius.
.
arhitectur de aprare cngl. dcfcnsivc aichitcctuic; fi. aichitcctuic dcfcnsivc; gcim.
Wchibaukunst; it. aichitcttuia difcnsiva; ius. .
arsenal cngl. aiscnal, aimouiy; fi. aiscnal; gcim. Aiscnal, Zcughaus, Waffcnhaus,
Mushaus; it. aiscnalc; ius. .
art de fortificare cngl. ait of foitification; fi. ait dc foitifici, ait dc foitification; gcim.
Bcfcstigungsbaukunst, Bcfcstigungstcchnik; it. aitc di aichitcttuia militaic;
ius. .
avant-porte (fi.) cngl. foicgatc; fi. avant-poitc; gcim. \oipfoitc; it. conticpoitc; ius.
.
banchet cngl. banqucttc, fiic stcp; fi. banqucttc dc icmpait, banqucttc dc tii, giadin
dc tii; gcim. Bankctt, Schutzcnsuftiit, Giabcnstufc, Stufc; it. banca, banca
di tiio, banchctta; ius. , .
baraj cngl. baiiagc, obstiuction; fi. baiiagc, obstiuction, obstaclc; gcim.
Hindcinis, Spciic; it. obstacolo; ius. ,
.
barbacan cngl. baibican; fi. baibacanc; gcim. Baibakanc; it. baibacanc; ius.
.
3O4
bastion cngl. bastion, boulcvaid; fi. bastion, boulcvaid, tciic-bastion; gcim.
Bastion, Bollwcik, Bastci, Ohicnbastci; it. bastionc, baluaido, bastionc
all`oiccchio; ius. .
bastion separat cngl. dctachcd bastion; fi. bastion scpaic; gcim. isolicitc Bastion;
voigcschobcnc Bastion; it. bastionc scpaiato; ius.
.
bretes cngl. biatticc, box-machicoulis; fi. bictcchc, bictcssc; gcim. Iikci,
Gusscikci, Pcchnasc, Bictcschc, Sollci; it. bictcsca, piombatoia, naso fci-
tisca; ius. , .
bovindou cngl. bow window; fi. balcon fcimc; gcim. Iikci; it. bovindo; ius. ,
.
canat mobil cngl. flap, schuttci; fi. volct mobilc, mantclct; gcim. Klappladcn, Schiim,
Schaitcnladcn; it. vcnticia, mcntcllctta, lucchctta; ius. .
castrum cngl. castium, cnccintc caithwoik; fi. castium; gcim. Wallbuig, Buig; it. cas-
tium; ius. .
castel cngl. castlc, bailcy castlc; fi. chtcau, chtcau-foit; gcim. Buig, Schlos; it.
iocca, castcllo; ius. .
cazarm cngl. cascinc, baiiac; fi. cascinc, quaitici; gcim. Kascinc; it. cascima, ius.
.
cazemat cngl. cascmatc, fi. cascmatc; gcim. Kascmattc, Moidkcllci, \citcidigungs-
kascmattc; it. casamatta; ius. .
citadel cngl. citadcl; fi. citadcllc, gcim. Zitadcllc, Stadtfcstung; it. cittadclla; ius.
.
contraescarp cngl. countciscaip; fi. contic-cscaipc; gcim. Konticscaipc, ausscic
Giabcnwand, ausscic Giabcnboschc, Gcgcnwall, Ausscnboschung, it. con-
ti`cscaipc, contioscaipa; ius. .
contrafort cngl. countcifoit, butticss; fi. conticfoit; gcim. Pfcilci; it. contiaffoitc; ius.
.
coronament cngl. muial ciown; fi. couionnc muialc; gcim. Maucikionc, Wall-Kionc; it.
coiona di muio, coionamcnto; ius. , .
crenel cngl. gap, cmbiasuic, battlcmcnt, cicncl; fi. cicncau; gcim. Schicssschaitc,
Zinncnschicssschaitc; it. fciitoia, mcilo, mcilato; ius. , .
3O5
crenelaj cngl. cicncllc; fi. cicncluic, cicnclagc; gcim. Maucizinnc, Zinncnwcik,
Zinncnkianz; it. mcilatuia; ius. .
culoar cngl. lobby; fi. couloii; gcim. \cibindugsgang; it. passagio; ius. ,
.
curte avansat cngl. basc couit, outci bailcy; fi. basc-coui, avant-coui; gcim. \oibuig,
Buigvoioit, \oihof, Zwingclhof; it. bassa coitc; ius. .
curtin cngl. cuitain, cuitain wall; ff. couitinc; gcim. Kuitinc, Mittclwall; it. coitina,
coitina di muia; ius. , .
deschidere pentru tragere (vertical) cngl. muidci holc; fi. assomoii, mouchaid; gcim.
Scnkschaitc, !usschaitc, Gussloch; it. piombatoia, caditola; ius. -
.
donjon cngl. kccp, don|on, dungcon; fi. don|on; gcim. Haupttuim, Bcigfiicd,
Wchituim, Don|on; it. toiiionc, toiic macstia; ius. , -.
drum de straj cngl. patiol way, patiol passagc; fi. chcmin dc iondc; gcim. \ntciwallgang,
Wchigang; it. cammino copcito, stiada copcita; ius. ,
.
chauguette (fi.) cngl. tuiict, watch tuiict, baitisan; fi. touicllc, touicllc dc guct, cchau-
gucttc; gcim. Timchcn, Schaiwachttimchcn; it. piccola toiic, toiictta
guaidiola; ius. .
element defensiv cngl. clcmcnt of foitification, dcfcnsivc clcmcnt; fi. clcmcnt dcfcnsif, clc-
mcnt dc foitification; gcim. Bcfcstigungsclcmcnt; it. clcmcnto difcsivo; ius.
, .
eperon (fi.), pinten cngl. quoin, spui, bcak; fi. bcc; gcim. Spoin, Maucispoin; it. spcionc;
ius. , .
escarp cngl. scaip, cscaip; fi. cscaipc, pcntc, vcisant; gcim. Iscaipc, inncic
Giabcnwand, inncic Giabcnboschung; it. scaipa; ius. .
esplanad cngl. csplanadc; fi. csplanadc; gcim. Isplanadc, \oiplatz, \oiglacis; it. spi-
anata, piazzalc; ius. .
fereastr de tragere cngl. loopholc; fi. mcuitiicic; gcim. Mauci-Schlitz, Schicssschaitc,
Schlitzfcnstci; it. balcstiicia; ius. .
flanc cngl. flank, sidc, wing; fi. flanc; gcim. !lankc, !lgcl, Sticichc; it. fianco,
ala, alonc; ius. .
3O6
fort cngl. foit; fi. foit, foitin; gcim. !oit, Wcik; it. foitc, foitino; ius. .
fortrea cngl. foiticss; fi. foiticssc, bastillc, placc-foitc; gcim. !cstung, Bcfcstigung,
!cstc; it. foitczza; ius. .
fortificaie cngl. foitification; fi. foitification; gcim. Bcfcstigung, Bcfcstigungswcik,
Zwischcnfoit; it. foitificazionc; ius. , .
front cngl. facc; fi. facc, fiont; gcim. !acc, !iont, Stiin, Gcsichtslinic; it. faccia,
fiontc; ius. , .
gt, gorj cngl. goigc, shaft; fi. goigc; gcim. Kchlc, Kchllinic; it. gola; ius. .
gril cngl. giatc; fi. giillc; gcim. Gittci, Gattci, Hindcinisgittci; it. giata, infciii-
ata; ius. .
gur de tragere (pcntiu tunuii) cngl. gun cmbiasuic, gun loopholc; fi. cmbiasuic dc canon-
nicic; gcim. Gcschtzschicsschaitc; it. bombaidicia, cannonicia; ius.
.
hers cngl. poitcullis; fi. hcisc, poitc-coulissc; gcim. !allgittci; it. iasticllo,
saiacincsca; ius. .
hourds (fi.) cngl. hoaiding, houid; gcim. Hidc, Hoidc, Huidcn, Lattcnwcik; it.
cadafalcc, cadalsc; ius. , .
incint cngl. giidlc, giidlc of dcfcncc, cnclosuic, piccincts; fi. cnccintc, cnccintc dc
piotcction; gcim. Bcfcstigungsgitcl, Bciing, \mfiicdung, Ringmauci,
Wchigitcl; it. ccichio, ccichio di muia, iccinta; ius. ,
.
ntritur cngl. sticngthcncd, sticnhold; fi. foitification; gcim. Bcfcstigung; it. foitifi-
cazionc; ius. .
lice (fi.) cngl. coiiidoi outci waid; fi. cntic-mui, gcim. Zwingci; it. iccintc, lizza;
ius. , .
linie defensiv cngl. linc of dcfcncc, dcfcnsivc linc; fi. lignc dc dcfcnsc; gcim. \citcidigun-
gslinic; it. linca di difcsa; ius. .
maiculi cngl. machicoulis, machicolation; fi. mchicoulis; gcim. Maschiculis,
Wchiplattc, Gusscikci, Gussloch, Pcchnasc; it. picmbatoia, ballatoia, cadi-
toia; ius. .
merlon cngl. mcilon; fi. mcilon; gcim. Zinnc, Zinncnzahn; it. mcilonc, mcilo; ius.
.
3O7
mortier cngl. slit, aiiow-slit; fi. aichcic, mcuitiicic; gcim. Bcgcnschaitc,
Aimbiustschaitc; it. aicicia, sactticia, aichibugicia; ius. .
ora fortificat cngl. wallcd town; fi. villc foitificc, villc foitc; gcim. Bcfcstigtc Stadt; it.
citta foitificata, citta muiata; ius. .
palisad cngl. palisadc, fcncc, paling, iow of palcs, stockadc; fi. palissadc; gcim.
Palisadc, Pfahlzaun, Palisadcnwand, Pfahlwcik; it. palizzata, stccconato,
stcccatc; ius. , .
parapet cngl. paiapct, bicastwoik, battlcmcnt; fi. paiapct, avant-pis; gcim. Paiapct,
Biustwchi; it. paiapctto; ius. .
poart fortificat cngl. dcfcndcd gatcway, gatcway; fi. poitc foitificc; gcim. Toi, Toibau; it.
poita foitificata, poitonc; ius. .
pod fortificat cngl. foitificd biidgc; fi. pont foitificc; gcim. Bickc, bcfcstigtc Bickc; it.
pontc foitificatc, pontc munitc; ius. .
pod mobil cngl. diawbiidgc; fi. pont-lcvis; gcim. !allbickc, Zugbickc; it. pontc lcva-
toic; ius. .
post de gard cngl. gatchousc, ccntiy box, guaid ioom; fi. gaidc, guct; gcim. Wacchtstubc,
Wachc, Wachpostcn; it. gaiitta, vcdctta; ius. , .
post de observare cngl. obscivation post, obscivation cmplaccmcnt; fi. postc d`obscivation,
position obscivatoiic; gcim. Bcobachtungspostcn, Bcobachtungsstcllung,
Bcobachtungsstcllc;it. postc di osscivazionc; ius. .
potern cngl. postcin, sally, sally-poit, sally gatc; fi. potcinc, potcinc dc sccouis,
soitic; gcim. Potcinc, Ausfsll, Ausfallpfoitc; it. potcina, pustcicla, poita
scgicta; ius. .
punct ntrit cngl. boiough, buig, buigh; fi. licu foitific; gcim. Buig, Wallbuig; it. castcl-
lo, pianca; ius. .
rondel cngl. iound bastion, iundlc; fi. bastion iond, bastion ciiculaiic, iondcllc;
gcim. Rondcllc, Lochshcibc, Gcschtziondcllc; it. toiiionc, mastic, iotclla,
iondclla; ius. , .
semibastion cngl. half-bastion, fi. dcmi-bastion; gcim. Halbbastion; it. scmibastionc; ius.
.
sistem defensiv cngl. systcm of dcfcncc, mcthod of foitification; fi. systcmc dcfcnsivc, sys-
tcmc dc foitification, systcmc dc dcfcnsc; gcim. Wchisystcm, \citcidugun-
3O8
gssystcm, Bcfcstigungssystcm, !cstungssystcm; it. sistcma difcnsivo, sistcma
di foitificazionc; ius. .
sistem de turnuri cngl. towcicd systcm; fi. systcmc dc touis; gcim. bastcicn Systcm; it. sis-
tcma di toiii; ius. .
sistem sinuos cngl. sinous systcm; fi. systcmc sinucux; gcim. schlangcnfoimigci
Giundiiss; it. sistcma sinuoso; ius. .
spaiu mort cngl. dcad spacc, dcad giound, dcad aica; fi. zonc moitc; gcim. totci Raum;
it. zona moita; ius. .
an cngl. fossc; fi. fossc; gcim. Giabcn, !ossc, Schanzc; it. fosso, fossato; ius.
.
tabr ntrit cngl. cncampmcnt, camp; fi. camp, camp ictianchc; gcim. Lagci, bcfcs-
tigtci Lagci, Lagcifcstung; it. campc; ius. , .
teras cngl. tciiacc; fi. tciiassc, tciiassc planc, gcim. Tciiassc, Wchiplattc; it. tci-
iapiano, tciiazza, ius. .
tranee cngl. ticnch; fi. tianchcc; gcim. Ticnschcc, Schanzc, Giabcn, Schanzwcik,
Schtzcngiabcn, \cischanzung; it. tiincca; ius. .
turn cngl. towci; fi. toui; gcim. Tuim; it. toiic; ius. .
turn de aprare cngl. towci of dcfcncc; fi. toui dc dcfcnsc; gcim. \citcidigungstuim; it.
toiic di difcsa; ius. .
turn de artilerie cngl. aitillciy towci, gun towci; fi. toui d`aitillciic; gcim. Gcschtztuim,
Battciic Tuim; it. toiic maitcllo; ius. .
turn de col cngl. coinci towci; fi. toui d`anglc; gcim. Icktuim; it. toiiioni angolaii; ius.
.
turn de flancare cngl. flanking towci; fi. toui dc flanqucmcnt; gcim. flankicicndci Tuim,
Maucituim; it. toiic fianchcggiantc; ius. .
turn de straj cngl. watch towci, patiol towci; fi. toui dc guct, toui dc vigic; g. Wachttuim,
Waitc, Waittuim; it. toiic di guaidia; ius. .
turn principal cngl. gicat towci, kccp, ccntial towci, don|on, fi. don|on, dcinici don|on,
toui piincipal; gcim. Schlosstuim, Haupttuim, lctztcs Bollwci, Bcigfiicd,
Bcichfiit; it. toiic castcllana, maschio, mastio; ius. .
turnule de col cngl. watch tuiict; fi. cchaugucttc; gcim. Pfcffcibchsc, Waittuim; it. vcdct-
ta; ius. .
3O9
unghi mort cngl. dcad anglc; fi. anglc moit; gcim. totci Winkcl; it. angolo moito; ius.
.
val cngl. icmpait, cmbankmcnt, dykc; fi. icmpait, icmpait cn tciic; gcim. Wall,
Iidwall; it. vallo, tciiapiano; ius. .
zid cngl. wall; fi. mui, muiaillc, muiaillc cloisson; gcim. Wand; it. muio, paictc;
ius. .
zid de incint cngl. iing-wall, giidlc wall, bailcy wall, manthc wall; fi. mui d`cnccintc,
muiaillc, cnccintc dc muiaillcs; gcim. Ringmauci, Ringmaucilinic,
Maucigitcl; it. muio, cinta; ius. .
zid exterior gcim. outci wall, fiontici wall; fi. mui cxtciicui; gcim. ausscic Mauci,
Ausscnmauci, Zingcln; it. muio cstciioic; ius. .
zid fortificat cngl. dcfcnsivc wall; fi. mui dc piotcction; gcim. Dcckungsmauci, Wand,
Schtzwand; it. muio di piotczionc; ius. .
zid orenesc cngl. town wall, city wall; fi. icmpait dc villc; gcim. Stadtmauci, Stadtiing-
mauci; it. muio dclla cita; ius. , .
zon de rezisten cngl. aica of dcfcncc; fi. zonc dc icsistcncc, zonc dc dcfcnsc; gcim.
!cstungsiayon; it. zona di icsistcnza, zona di difcsa; ius.
.
31O
Anexa 4
Lista prclabilor cetilor voievodale din Moldova
(pn la mijlocul secolului al XVI-lea)
Prclabi de Cetatea Alb
Constantin (?) 1386
!cdoica/Tcodoica 144O
!uighici 6 maitic 1443 - 3O mai 1443
Pctiu 26 mai 1449
Stanciul 26 ianuaiic 1453 13 iunic 1456 (apaic apoi n sfat si fi titlu, 13 ianuaiic
1459 24 mai 1479)
\laicu 8 scptcmbiic 1457 5 dcccmbiic 146O
Manoil 3 ianuaiic 1459
Stanciul 11 iunic 1466 9 iulic 1466
Zbiaica 11 scptcmbiic 1467 26 noicmbiic 147O (apaic apoi n sfat fi titlu pn la
14 maitic 1489)
Blco (Blco) 28 mai 147O 26 august 1474
Miza 26 noicmbiic 147O
Luca 13 august 1471 22 mai 1476
Hciman (Himan; Ghciman) 14 apiilic 1475 8 iunic 1484
Duma 11 fcbiuaiic 1478 17 scptcmbiic 148O
Oan 1 fcbiuaiic 1481 8 iunic 1484
Prclabi de Chilia
Anonim 19 fcbiuaiic 1446
!saia 11 apiilic 1465 2 octombiic 1467
!oan Bucium 11 apiilic 1465 9 iulic 1466
Buhtca 28 august 1466 24 scptcmbiic 1468 (apaic apoi n sfat si fi titlu, 5 scp-
tcmbiic 14581466 si 8 fcbiuaiic 147O 22 mai 1476)
Blco 24 scptcmbiic 1468
Goian 2 octombiic 1468 26 noicmbiic 147O
Pasco 2O octombiic 1469 18 iulic 147O
Blco 2O octombiic 1469 26 noicmbiic 147O
Oan 26 noicmbiic 147O
Ncagu 13 august 1471 11 fcbiuaiic 1478 (apaic apoi fi titlu n sfat pn la 17
maitic 149O)
!vasco 13 august 1471 11 fcbiuaiic 1478
Sandiu Boia 4 maitic 1479 2O scptcmbiic 1479
Maxim 1479148O, 15 maitic 1484 8 iunic 1484
!vasco 27 mai 148O 8 iunic 1484
Prclabi de Hotin
Manoil (ccl Maic) 2O iunic 1438 11 noicmbiic 1458 (apaic apoi si fi titlu n sfat, 23
mai 1436 1O ianuaiic 1467)
311
Goian 28 apiilic 1464 1 ianuaiic 1467
\laicu 11 scptcmbiic 1467 22 mai 1467
Duma 2O octombiic 1469 9 dcccmbiic 1473
Stcful 9 maitic 1479 26 fcbiuaiic 1491
!on 5 maitic 1487 8 maitic 1487
Musat maitic 1491 4 noicmbiic 1493
Duma (Biudui?) 24 ianuaiic 1496 2O maitic 1497 (apaic apoi ca piclab n sfat, 24 scp-
tcmbiic 1498 14 maitic 15O2)
Ncgiil 24 scptcmbiic 1498 15 dcccmbiic 15O8 (apaic apoi fi titlu n sfat, 5
maitic 1513 29 apiilic 1529)
Dan Bolca 7 fcbiuaiic 151O 7 maitic 1513
Giincovici (Hiincovici) 7 fcbiuaiic 151O 25 maitic 1523 (apaic apoi fi titlu n sfat, 1O
apiilic 1524 8 apiilic 1528)
Talab 2O apiilic 1515 25 maitic 1523 (apaic apoi fi titlu n sfat, 1O apiilic
1524 29 apiilic 1529)
Toadci 25 maitic 1523
Bainovschi (Onofici) 1O apiilic 1524
\lad 1O apiilic 1524 3O apiilic 1537 (apaic apoi fi titlu n sfat, 7 maitic
154O 3O noicmbiic 154O)
Mihu 3 maitic 1527 29 apiilic 1529
!on Sticca 8 apiilic 1528
Toadci (fiatclc lui Pctiu Raics) 153O, 23 apiilic 1537 3O apiilic 1537
\lad 4 apiilic 1535
Popcscu 7 maitic 154O 3O noicmbiic 154O
Scptilici (Andicica) 7 maitic 154O 3O noicmbiic 154O
Nicoai Hia 11 maitic 1541 1544 1545
Pctic Cic antc 17 scptcmbiic 1545 (apaic apoi fi titlu pn la 19 mai 156O)
Stuiza (!on) 17 scptcmbiic 1545 5 mai 1548
Moghil (Gaviil) 17 scptcmbiic 1545 1 maitic 1546
Boicca 17 maitic 1546 2 apiilic 1546
Moghil (Gaviil) 4 apiilic 1546 8 apiilic 1546
Boicca 6 apiilic 1546, 14 apiilic 1546 16 apiilic 1546
312
Moghil (Gaviil) 21 apiilic 1546 3 apiilic 1549
Hiboi (Maxim) 12 maitic 155O 21 maitic 1551
Prclabi de Neam
Ciopcia 8 scptcmbiic 1457
!saia 12 apiilic 1458 2 noicmbiic 1464
!on Bouicanu 3 maitic 1565 2 octombiic 1464
Albu 24 scptcmbiic 1468 26 noicmbiic 147O
Cistca Aibuic 13 august 1471 22 mai 1476
Da|bog 11 fcbiuaiic 1478 8 iunic 1484 (apaic apoi fi titlu n sfat la 14 scptcm-
biic 1486 2 noicmbiic 1491)
Rcatcs 14 scptcmbiic 1486 11 maitic 1494
Micot 21 noicmbiic 1486 19 maitic 1495
Duma ianuaiic 1496
Iicmia 2O ianuaiic 1497 7 maitic 1513
Diagos 24 scptcmbiic 1498 11 mai 15O7
!iuntcs (!on) 1 fcbiuaiic 15O8 15 dcccmbiic 15O8
Cozma 21 scptcmbiic 151O 2O apiilic 1515 (apaic apoi fi titlu n sfat la 18
dcccmbiic 1515 23 apiilic 1518)
Costc Ci|c 18 dcccmbiic 1515 22 august 153O
Condica 18 dcccmbiic 1515 25 maitic 1523
Sciipc 1O apiilic 1524 9 scptcmbiic 1525 (apaic apoi fi titlu n sfat la 15 mai-
tic 1528 3O noicmbiic 154O)
Huiu (Ifiim) 3 maitic 1527 19 apiilic 1529
Liciul (!on) 4 maitic 1531 3O apiilic 1537
Danciul (Huiu) 23 apiilic 153O 3O apiilic 1537
Manca 7 maitic 154O 3O noicmbiic 154O
Giozav (Nicoai) 7 maitic 154O 3O noicmbiic 154O
!i(ian 15431544
Danciul Huiu 17 scptcmbiic 1545 21 maitic 1551
Miion 17 scptcmbiic 1545 5 mai 1548
Ncagoc 12 maitic 155O 3 apiilic 155O
313
Prclabi de Orhei
Radul Gangui 2 iulic 1455 3O iunic 1456
Radul Gangui 1 apiilic 147O 5 iunic 1475
Galcs 14761478
\laicul 11 fcbiuaiic 1478 29 mai 1484
Radul Gangui 1479148O
Duma 1 fcbiuaiic 1481 29 mai 1484
Giozca Micotici 14 scptcmbiic 1486 2O apiilic 1491
Radul Gangui 3O maitic 1492 4 noicmbiic 1492
!vanco si Alcxa 12 iulic 1499, 14 scptcmbiic 1499
!vanco (?) 6 apiilic 15O9
Stcfan 8 maitic 1533
Cozma Gcanghca 25 mai 1543 1547
Prclabi de Soroca
Costc 12 iulic 1499 14 scptcmbiic 1499
!on al lui Mihul 1515
Giozav 1521
Toadci 1543
Cazan 1544; 15531554
Ncagoc scptcmbiic 1546 5 scptcmbiic 1552
Sas 3 apiilic 1552
Tcodoi Bocotco 5 scptcmbiic 1552 1554
Nicolac 16 dcccmbiic 1554
Micul ianuaiic 1555
Hiistca 9 apiilic 1555
Hatmani i prclabi de Suceava
Oan 24 august 1436
Oan (\an) 5 maitic 1438 29 noicmbiic 1443, 15 iulic 1448 1O octombiic 1448
Pctiu Ponici 2 iulic 1455 8 scptcmbiic 1457
Scndica 29 apiilic 1479 2O apiilic 1481
Luca Aiboic 14 scptcmbiic 1486, 24 scptcmbiic 1498 15 maitic 1523
314
Pctiic 15 maitic 1523
Onofici Baibovschi 12 fcbiuaiic 1525 23 apiilic 153O
Mihu 12 august 153O 3O noicmbiic 154O
Pctic \aitic 11 maitic 1541 5 apiilic 1548
Ncgiil (Simion) 12 apiilic 1548 5 mai 1548
!on Stuizcvici (Stuiza) 12 maitic 155O 14 mai 1552
Prclabi de eina
Hotco 14O4
La alctuiica accstci listc au fost utilizatc:
N. Stoiccscu, L|/a ma/||o/ d/c/o/| a| Mo|dotc| n A!!A, 8, 1971, p. 4O1423.
!dcm, D|c(|ona/ a| ma/||o/ d/c/o/| d|n 1a/a Romancac ,| Mo|dota |n cc XI!-X!II
Bucuicsti, 1974.
A. Isanu, \. Isanu, Mo|dota mcd|cta| S//uc/u/| c\ccu/|tc m|||/a/c ,| cc|c|a/|cc Chisinu,
2OO1.
!dcm, Adm|n|//a/ca cc/(|| ,| (|nu/u|u| So/oca (cc X! - |nccu/u| cc a| XIX-|ca) n Rcvista
dc !stoiic a Moldovci, Chisinu, 1999, 12, p. 3855.
L. Bisan, P|/c|a||| cc/(||o/ dc c N|//u |n /|mu| domn|c| |u| S/c|an cc| Ma/c n Tyiagctia.
Anuaiul Muzcului Na(ional dc !stoiic a Moldovci, 1, Chisinu, 1992, p. 167172.
315
MATERIALUL ILUSTRATIV
316