FEMEIA IN ANTICHITATE

Femeile in Egiptul antic Pozitia sociala a femeii in Egiptul antic era determinata in mod decisiv de pozitia tatalui sau a sotului, insa ea avea drepturi egale cu cele ale barbatului. Chiar daca barbatul era considerat capul familiei, femeia era tratata mult mai bine comparativ cu celelalte civilizatii antice: egiptencele aveau mai multa libertate, mai multa putere si mai multe drepturi. Femeii ii era permis sa ocupe orice pozitie in ierarhia sociala si putea chiar sa conduca tara. Avand dreptul sa detina cladiri si proprietati, femeile nu erau dependente de sotul lor din punct de vedere economic. Ele aveau dreptul sa imprumute bani, sa semneze contracte, sa intenteze divort si sa apara in tribunal ca martori. Bineinteles, ele aveau si responsabilitatile ce decurgeau din aceste drepturi. In societate era instituita monogamia, exceptie facand regele, care avea dreptul la mai multe neveste, doar una fiind regina. Barbatii si femeile din Egiptul antic apreciau si se bucurau de compania celuilalt. Dragostea si afectiunea aveau importanta lor, iar casatoria era starea naturala pentru toti oamenii, indiferent de clasa sociala. Pentru ei, familia era o sursa de relaxare. Necunoscandu-se nici o forma de ceremoniere a casatoriei din acea vreme, se presupune ca barbatul si femeia deveneau sot si sotie atunci cand hotarau sa traiasca sub acelasi acoperis, iar divortul era un fapt obisnuit asemenea recasatoririi. Barbatii se ocupau frecvent de politica si de problemele administrative in timp ce femeile ramaneau acasa pentru a avea grija de copii si de gospodarie. Ele preparau mancarea, dar confectionau si articolele de imbracaminte. Cei mai instariti aveau servitori sau sclavi pentru a face munca, dar era de datoria stapanei casei sa ii supravegheze.

Femeile in Roma antica In legislatia romana, femeia trecea de la autoritatea tatalui la cea a sotului; chiar si o vaduva bogata avea nevoie de un barbat pentru a-i supraveghea averea. De abia in secolul I i.e.n., femeile romane au inceput sa aiba o mai mare libertate. Femeilor romane nu le era permis sa detina afaceri proprii. Dupa o lunga perioada de timp, in care femeilor nu le-au fost permise nici macar sugestiile, barbatii au inceput sa fie interesati de opiniile si sfaturile nevestelor. Femeile ce apartineau familiilor instarite nu erau nevoite sa lucreze, munca fiind rezervata sclavilor si claselor inferioare.Principala ocupatie a femeii era ingrijirea casei si cresterea copiilor, insa femeile sarace erau nevoite sa si munceasca pentru a putea trai. Femeile sclave lucrau ca servitoare sau ca menajere personale ale doamnelor din clasele superioare.Romanii puneau mare accent pe casatorie, casa si familie. O fata romana era considerata apta de casatorie la 14 ani. Tatal fetei era cel care alegea un sot pentru fiica sa, deci interesul economic si relatiile interfamiliale primau in fata dragostei. In perioada de trecere de la republica la imperiu, in Roma a devenit popular un nou stil de casatorie, in care femeia era stapana propriilor bunuri dinainte de casatorie, si astfel divortul a devenit o optiune posibila. Femeile in Grecia antica In Grecia antica, femeile erau considerate fiinte inferioare, cu un nivel de inteligenta putin mai ridicat decat cel al copiilor. In Atena se faceau diferente intre: cetateni si rezidenti, cei nascuti legitim si cei nelegitimi, femeile maritate si cele nemaritate. Filosofii credeau ca femeile aveau emotii puternice si minti slabe. Din acest motiv ele trebuiau protejate de ele insele. Fiecare femeie avea un gardian (sotul, sau cel mai apropiat barbat nascut in familie) care detinea controlul asupra vietii ei. Ea putea sa detina imbracaminte, bijuterii, sclavi personali, si putea sa achizitioneze lucruri marunte, necostisitoare. Cetatenia ii oferea femeii dreptul de a se casatori cu un barbat cetatean, dar nu-i oferea nici un drept politic sau economic. Varsta medie de casatorie a fetelor din Atena era de 13-14 ani, pe cand a barbatilor era in jur de 30 de ani. Tatal sau gardianul dadeau zestrea si aranjau casatoria.Principalele motive de casatorie erau: intretinerea si protejarea proprietatii, procrearea in scopul unui ajutor din partea copiilor si mostenirea. Datoria nevestelor era sa nasca copii legitimi si sa aiba grija de casa. Ele ieseau in afara casei, doar foarte rar si numai insotite de catre sclave, cu ocazia participarii la diferite festivaluri sau funerarii. Despre o femeie vazuta singura pe strada se credea ca este sclava, prostituata sau concubina. Spre deosebire de egipteni, care mergeau la petreceri impreuna cu sotiile lor, si romani , unde femeia era gazda in casa, femeile grecilor nu aveau voie sa iasa din camera lor atata timp cat barbatul avea oaspeti. Curtezanele aveau o oarecare cultura, diferite talente, fiind un bun interlocutor. In cadrul simpozionului- un eveniment in cadrul caruia se adunau barbatii pentru a manca, bea si discuta - curtezanele erau un ingredient important. Ele erau angajate si platite pe masura talentului lor si nu a aspectului fizic. Rolul femeii in gospodarie.XENOFON spunea: Indatoririle femeii sunt:sa tina banii,sa teasa, sa-i invete pe sclavi ce trebuie sa faca, sa tina la uscat cerealele, sa pastreze vinul rece.In fiecare dimineata sotia aducea mici ofrande zeilor care protejau casa.

Vizitele la prietene,participarea la festivaluri si aducerea apei de la fantanile publice erau singurele motive pentru care femeia iesea din casa.