Capsunii- caracteristici, origine, soiuri Capsunul (fragaria grandiflora) este un arbust fructifer; originea lui este diferita in functie

de soiul din care apartin; astfel Gorella- Olanda, Pocahontas- S.U.A., Red Gauntlet- U.K., ReginaGermania, Senga Sengana- Germania, Talisman- U.K., Benton- S.U.A., Aiko- S.U.A., DukatPolonia, Elsanta- Olanda etc. Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie, calitatii fructelor, continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului. Capsunele se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie). Capsunul este o planta perena formata in conditii de padure, la umbra, intr-un sol reavan aerat si acoperit an de an cu straturi noi de frunze, ceea ce a determinat formarea unui sistem radicular nu prea profund. Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsune a unui hectar de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri. Pentru prima data in Romania o astfel de plantatie a fost infiintata la Simleul-Silvaniei de Schill Margareta in 1958. Pentru cultura anuala se aleg terenuri de gradina, plane sau usor inclinate pana la 7%, pretabile la mecanizare si irigare. Pe teritoriul tarii noastre, in flora spontana regasim 3 specii ale genului Fragaria: Fragaria vesca sylvestris, Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior. Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide. Se intalneste in flora spontana, in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica. Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, etc. Sortimentul cultivat la noi in tara este format din urmatoarele soiuri: Premial, Sunrice - soiuri timpurii, Gorella, Elsanta, Magic, Redgauntlet, Roreal - soiuri cu coacere mijlocie, Senga Sengana, Benton - soiuri cu coacere tardiva 4. Compozitia biochimica a fructelor de capsuni si valoarea lor in alimentie Procentual capsunele in stare proaspata contin: - 87-91% apa - 4,5-9,7% glucide (glucoza, fructoza) - 0,72-1,19% acizi organici - 0,1-0,5% pectine - 0,94-1,74% proteine - saruri minerale, in special potasiu, fier, fosfor, mangan, calciu - vitamine (continutul in vitamina C este egal cu cel al lamailor si in plus, au un continut ridicat de

vitamina B si vitamina K, acid pantotenic, vitamina E).

Caracteristici calitative Capsunii in forma naturala sau in conserva trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici calitative pentru a putea fi comercializate pe piata romaneasca si internationala. Calitatea lor se apreciaza in functie de starea sanitara, gradul de maturitate, aspectul exterior, calibrul, continutul in suc etc. Conform standardelor comunitare, marfa trebuie sa fie insotita de un certificat de conformitate care sa ateste ca este conforma cu normele de calitate la categoria de calitate respectiva, in momentul exportului. Sunt mentionate in mod detaliat modalitatile de control, verificarile de conformitate, de prezentare pentru clasele de calitate. Legumele si fructele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici de calitate: forma, marimea, aspectul epidermei si a miezului, consistenta si suculenta pulpei, gustul, aroma, etc. La aprecierea caliatatii se iau in considerare si alte caracteristici: autenticitatea soiului, starea de prospetime, starea de sanatate si curatenie, gradul de maturitate. Standardele precizeaza dimensiunile fructelor pe clase de calitate, folosindu-se in acest scop limita minima sau maxima a dimensiunilor si claselor de calibrare. In mod obisnuit in schimburile internationale, pentru fructele proaspete se tine seama de culoarea epidermei, iar pentru prelucrarea lor si de culoarea pulpei. Gustul este una dintre caracteristicile cele mai importante ale fructelor care determina atat consumarea in stare proaspata cat si prelucrarea industriala; este determinat de continutul si raportul intre glucide, acizi organici, substante tanate, etc.

Calitatea cpunilor ajunse pe pia este dependent ntr-o msur nsemnat de condiiile n care se fac recoltarea i pstrarea acestora. Recoltarea Recoltarea cpunilor trebuie sa nceap dimineaa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat. Se va evita recoltatul dup amiaza la temperature ridicate, n special la temperaturi peste 25 grade. Fructele calde sufer vtmri importante n procesul de recoltare i manipulare. De asemenea, fructele cu temperatura pulpei nalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a ndeprta cldura cmpului n timpul procesului post-recoltare. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci cnd fructele sunt umede sau pe timp de ploaie, deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. Mentinerea calitatii fructelor n conditii ploioase este dificila din cauza probabilitii sporite de apariie a putregaiului cenuiu si care, respectiv, va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat. Recoltarea trebuie executat n regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobinuit de aride ar putea sa fie necesar recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. Maturitatea de recoltare Cpunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate, dependent de soi i preferinele de pia. Maturitatea cpunilor este cel mai bine oglindit de culoarea suprafeei externe i fermitatea fructului. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. Recoltatul se va face la maturitate de consum. Nu se permite a lsa fructele sa se rscoaca deoarece se deformeaz uor, se deterioreaz repede, si nu vor rezista rigorilor de transport la distane mari. La sosirea pe piaa de destinaie, fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de pstrare scurt. n afar de aceasta, scurgerile de sev din fructele supra-maturate i deformate va pta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi. Pe de alt parte, fructele imature vor avea vrfuri si umeri albi, pulpa interioar va fi albicioas si

vor avea caliti gustative foarte proaste din cauza coninutului sczut de zahr Fructele imature nu trebuie sa fie culese, deoarece coninutul de zahr va fi mic si gustul va fi inadecvat. Dup recoltare cpsunele nu se mai ndulcesc, iar tesuturile albe nu se coloreaz n rosu. Ambalare Aparena si calitatea capunelor vndute n toat lumea s-a mbuntit datorit rspndirii pe larg a caserolelor din plastic ca ambalaj final de comercializare a capsunelor care pot conine de la 250 grame pna la 500 grame de fructe. Caserolele se plaseaz n cutii de plastic sau carton direct n cmp. Tot n aceleai cutii caserolele cu fructe se transport la supermarket. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor, fara ca acestea sa se mite (de exemplu 6, 8, 12 caserole intr-o cutie). La rndul lor, cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe palei de obicei, mrimea paletului standard este 1m x 1,2m. Cutiile ce se aranjeaz pe palete nu trebuie s depeasc perimetrul paletului (n caz contrar, aceste lazi vor fi instabile, se vor detaa deteriornd produsul i ngreunnd procesul de mnuire. Sortarea direct a fructelor n ambalaj final la momentul recoltrii reduce de cteva ori numrul de atingeri ale fructului la doar o singur dat. Starea fitosanitara a cmpului Starea fitosanitara adecvata a cmpului constituie un aspect important n mentinerea cotei nalte a pietei de fructe calitative pe parcursul ntregului sezon de recoltare. Fructele deteriorate, supracoapte sau putrezite trebuie s fie nlturate cu grij de pe cmp la fiecare recoltare. Suprafaa temporar de stocare trebuie s aib acoperi pentru a proteja fructele de razele solare directe si de ploaie. Cntarirea Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual, caserolele trebuie sa fie cntarite cu precizie. Pentru cntarire se recomand utilizarea unui cntar cu platforma orizontal cu un ecran digital cu o acuratete de +/- 1 2 g. Fructele ambalate trebuie sa aib o mas cuprins ntre 260 si 265 g (excluznd greutatea ambalajului), pentru a asigura sosirea acestora la destinaie cu o masa neta de cel putin 250 g. Exactitatea cntririi caserolelor pentru comercializare constituie o etap important a procesului de control a calitii. Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezint o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie rcite imediat dup recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare i pentru a menine calitatea fructelor. Lanul de rcire trebuie meninut la etapele de depozitare, distribuie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse ntre 0 si 1 C. Racirea fortata cu aer Racirea forat cu aer este metoda ideal pentru nlturarea cldurii de cmp din cpsuni. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor, procesul de rcire forat cu aer ar trebui s nceap n decurs de o or dup recoltare . Stocarea cpunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30 C timp de patru ore nainte de rcire va avea drept consecin faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile, chiar i daca fructele ramn pstrate n camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile. Capsunele sunt rcite adecvat atunci cnd temperatura n interiorul pulpei atinge 1C. De obicei, temperatura intern a fructului se determin utiliznd un termometru cu o sond lung. Rcirea forat cu aer implic plasarea paletelor cu cutii umplute cu cpsune ntr-o camera frigorific cu temperatura cuprinsa ntre 0 si 1 C, si umiditatea relativa de 90 98 %. Cutiile sunt

aliniate n dou rnduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare. Rndurile sunt separate prin spaiu deschis (care de obicei, constituie diametrul ventilatorului). Deasupra rndurilor paralele de cutii se plaseaza o pnza , care este centrat deasupra spaiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii. Este important ca toate golurile din tunelul de rcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de rcire. Nu trebuie s existe goluri ntre stivele de cutii sau deschizturi ne-blocate sub palete, n cazul cnd cutiile sunt asezate pe palete. Termenul de rcire se poate extinde cu 40% dac deschizturile inferioare ramn ne-blocate. Cel putin 5 % din suprafaa pereilor cutiei trebuie sa aib orificii de ventilare pentru a asigura rcirea adecvat. Rata recomandat a curentului de aer pentru rcirea forat eficient a cpunilor este de 0.002 m3/sec/kg . Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. Se recomand utilizarea unui ventilator ce pompeaz cel putin 7,2 m/h pe kg de cpuni si 1.25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). Pentru a calcula curentul de aer total necesar, trebuie sa se ia n consideraie masa cpunilor ce trebuie rcit la un moment anume. Spre exemplu, pentru a rci 1000 kg de fructe, va fi necesar utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puin 7.200 m/h. De regul, un motor de 1 cal-putere (0,75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1.700-2.450 l/sec la 1,25 cm presiune static. MSURI DE PRECAUIE Pentru a valorifica producia pe pia, este indicat s ne lum din timp cteva msuri de precauie. n primul rnd trebuie avut n vedere faptul c exigena cumprtorilor a crescut mult n ultimii ani. Nu putem veni pe pia cu fructe strivite, murdare, supracoapte sau atacate de putregai. Dac n urm cu zece ani preul era principalul considerent n alegerea produsului, acum lucrurile s-au schimbat. n pieele din Cluj, anul trecut, diferena ntre fructele de calitate i cele recoltate necorespunztor a fost aproape dubl. Pentru a avea fructe de calitate, trebuie s le recoltm direct n caserole de plastic, preferabil de 500 g sau, uneori, de 1000 g, atunci cnd valorificarea se face imediat. Fructele nu se recolteaz la orele amiezii i se transport imediat din cmp n magazii rcoroase, dac nu exist mijloace moderne de pre-rcire. Sortarea pe categorii se face direct n cmp. Dac recoltm fructele mici i pe cele stricate sau lovite mpreun cu fructele mari este imposibil s obinem un pre bun la pia. Pentru a preveni putregaiul cenuiu, se fac unul sau dou tratamente nainte de coacerea fructelor. Unii fermieri ncearc s intervin n plantaie atunci cnd constat c fructele ncep s putrezeasc. Este prea trziu, deoarece se fac cheltuieli cu eficien minim. Apoi, n loc de cpuni, se ofer copiilor o porie de otrav, ceea ce va atrage dup sine controalele inspeciilor sanitare, care vor evalua nivelul reziduurilor. O alt sugestie este instruirea culegtorilor. Este bine ca la fiecare grup de 25-30 de culegtori s avem cel puin doi controlori. Unul va avea grij ca toi cpunii ajuni la maturitatea de recoltare s fie culei, deoarece fructele rmase pot reprezenta un focar de infecie pentru fructele rmase pe plant. Un alt angajat va controla calitatea recoltrii. Dac fructele nu sunt culese corect, fiind vtmate, calitatea acestora se depreciaz n cteva ore de la recoltare.