Sunteți pe pagina 1din 7

Avantajele i Dezavantajele

prelungirii duratei de consum


a Produselor Horticole
n stare
Proaspat i Conservat


1. Metode de pstrare a produselor horticole n stare proaspat
2. Metode de conservare a produselor horticole prin prelucrare industriala
3. Avantaje i dezavantaje prin comparaie
Disciplina.
Tehnologia
Produselor
Horticole
KOVACS ADELA
anul 4 Invartamant la Distanta - Factultatea de
Horticultura, Timisoara

Recoltarea, Ambalarea i Depozitarea Ca Etape Distincte Ale Fluxului Tehnologic de Pstrare i Valorificare
a Produselor Horticole Cu Referire La Legumele Bulboase
Facultatea de Horticultura anul 4 USAMVB Timisoara | Cursant : KOVACS ADELA

1







CUPRINS :
INTRODUCERE Pag. 2
1. Metode de pstrare a produselor horticole n stare proaspat Pag. 3
2. Metode de conservare a produselor horticole prin prelucrare
industriala
Pag. 4
3. Avantaje i dezavantaje prin comparaie
Pag. 5
4. Bibliografie
Pag. 6
Recoltarea, Ambalarea i Depozitarea Ca Etape Distincte Ale Fluxului Tehnologic de Pstrare i Valorificare
a Produselor Horticole Cu Referire La Legumele Bulboase
Facultatea de Horticultura anul 4 USAMVB Timisoara | Cursant : KOVACS ADELA

2


Introducere

Recoltarea legumelor reprezinta momentul de intrerupere a proceselor dintre planta si partea
comestibil, finaliznd parial sau total activitatea din acest sector.
Procesul de recoltare influeneaz asupra calitii produselor prin momentul i modul de executare a
acesteia. In acest sens, momentul optim de recoltare reprezint faza de dezvoltare a legumelor la care
acestea ajung la un anumit grad de acumulare a substanelor utile unui scop anume: dup necesiti,
cnd sunt ajunse la mrime normal i au maximum de calitate, iar frunzele i-au schimbat culoarea .
Bulboasele destinate consumului n timpul iernii se recolteaz o singur dat, toamna.

Prin ambalare se asigur protecia legumelor mpotriva factorilor de degradare i efectuarea n condiii
optime a operaiunilor de manipulare, transport, pstrare, depozitare i comercializare. Pentru evitarea
deprecierii legumelor trebuie s se asigure o densitate optim n ambalaje, Pentru ambalarea legumelor
se utilizeaz mai mult containere, lzi, ldie, cutii diferite, couri, confecionate din lemn,.

Depozitarea legumelor pentru sezonul rece reprezinta un pas important pe care nu doar gradinarii ar
trebui sa il respecte, ci si persoanele care locuiesc la bloc riscarea ca acestea sa fie inghetate.
De aceea, este foarte important spatiul ideal pentru depozitarea legumelor pe timp de iarna pentru ca
acestea sa nu se schimbe din punct de vedere calitativ.

Pastrarea legumelor produse n grdin sunt destinate consumului din timpul iernii. Prin pastrarea
legumelor in stare proaspata se urmareste mentinerea valorii lor alimentare pe o perioada cat mai lunga
de timp. Legumele bulboase au capacitatea mare de pastrare sunt cele care au continut ridicat in
substanta uscata si mai redus in apa, tesuturi mai rezistente la exterior, rezistenta la temperaturi scazute
etc. Calitile gustative ale legumelor destinate consumului n stare proaspt, calitile tehnologice ale
celor utilizate n industrie i transportul n bune condiii depind n cea mai mare msur de determinarea
corect a perioadei de recoltare .


Recoltarea, Ambalarea i Depozitarea Ca Etape Distincte Ale Fluxului Tehnologic de Pstrare i Valorificare
a Produselor Horticole Cu Referire La Legumele Bulboase
Facultatea de Horticultura anul 4 USAMVB Timisoara | Cursant : KOVACS ADELA

3
Ceapa

Ceapa, specie legumicola bienala sau trienala, ce face parte din grupa legumelor bulboase, este una din
cele mai raspandite legume, care s-a cultivat din cele mai vechi timpuri datorita calitaii sale alimentare,
condimentare si terapeutice. Este prezenta aproape zilnic in alimentatie pe tot timpul anului i n arta
culinara, reprezentand n acelai timp o materie prima importanta pentru industria conservelor de
legume, peste sau carne.

Recoltarea cepei se poate efectua in luna august inca din momentul cand ceapa matura este sub forma
de bulb tulpinile s-au inmuiat la baza , cand frunzele de la suprafata incep sa se ingalbeneasca si sa cada
pe suprafata de plantare . Avand grija sa sa nu se taie bulbii cu sapaliga ori fie smulse cu mana. Pentru
o eficienta sporita inainte de recoltarea legumelor, se poate umezi suprafata pe care au crescut, pentru a
putea fi extrase cu usurinta din sol, acestea urmand a fi sortate si curatate de nveliul exterior ncrcat
cu pmnt.
Daca ceapa este destinata pastrarii este obligatoriu solarizarea bulbilor pe camp, dupa dislocare, o
perioada de 5-7 zile, pentru a se usca la soare si pentru ca bulbii sa devina bine inveliti cu foile
pergamentoase. Asa vor rezista mult mai bine in procesul de conditionare, calibrare, insacuire.
Este important de retinut faptul ca bulbii, dupa dislocare, nu trebuie sa ramana pe sol un timp prea
indelungat (2-3 saptamani), deoarece exista pericolul sa se deprecieze prin oparire din cauza insolatiei
puternice, in special din perioada august-septembrie. Exista si riscul ca bulbii sa porneasca in vegetatie
in cazul unor precipitatii de lunga durata.
Cand bulbii sunt suficient de uscati, se trece la ridicarea lor de pe sol si transportarea lor la depozit. Aici
se conditioneaza si se ambaleaza pentru piata sau pentru pastrare in depozite

Ambalarea i depozitarea corectea ale cepelor au un impact considerabil
asupra calitii finale a produsului. Pentru o mai buna pastrare peste iarna, se vor alege doar
exemplarele perfect sanatoase, fara taieturi, lovituri sau zgarieturi, pentru a se evita afectarea celorlalte
cepe, fie se impleteste si se aseaza in incaperi intunecoase si uscate.

Cele mai bune metode de pastrare a cepei peste iarna, sunt depozitarea fie in cosuri, fie impletirea lor
in funii, fie pastrarea in saculeti de rafie. Oricare metoda se va alege, se recomanda:
agatarea de peretii beciului, cat mai aproape de aerisire;
ferite de frig inainte de a fi introduse la pastrare, dar si la temperaturi ridicate;
umiditatea la locul de pastrare sa fie potrivita;
ferite de atacul unor daunatori, asa cum sunt unele insecte sau rozatoare (soareci, sobolani); -
temperatura in spatiul de pastrare trebuie sa fie scazuta (2-3C), fara, insa, sa coboare sub
0C;
sa se asigure conditii de intuneric;
sa se foloseasca in primul rand legumele din productiile tarzii, precum si cele care nu au fost
ingrasate prea puternic cu ingrasaminte minerale si organice.
Recoltarea, Ambalarea i Depozitarea Ca Etape Distincte Ale Fluxului Tehnologic de Pstrare i Valorificare
a Produselor Horticole Cu Referire La Legumele Bulboase
Facultatea de Horticultura anul 4 USAMVB Timisoara | Cursant : KOVACS ADELA

4


Usturoiul

Usturoiul este o plant comestibil, utilizat ca aliment i condiment. n medicina popular este
considerat, alturi de ceap, un adevrat medicament, datorit coninutului bogat de vitamine i
substane minerale. n Egiptul antic i n timpul romanilor, usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv
al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit c efectul usturoiului, n combinaie cu mierea de albine, sau
alte produse naturale, este benefic n prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburrilor
digestive, sau a pneumopatiilor. n afar de efectul antimicrobian, are i un efect antihelmintic (contra
viermilor intestinali).

Recoltarea usturoiului incepe cand frunzele sale incep sa devina maronii.
Nu se admite uscarea definitiv a frunzelor, deoarece bulbii rscopi se dezgolesc de solzi i se desfac n
cei,ceea ce duce la mari piederi de road la recoltare i n perioada pstrrii.
O regula de aur in ceea ce priveste recoltarea usturoiului este data de regula celor 75% in momentul in
care 75% dintre frunze sunt maronii, atunci este timpul recoltarii. Recoltarea se efectueaz pe timp
uscat, plantele se sapa, se aleg, se scutura de pamint evitnd vtmarea lor mecanic .
Uscarea usturoiului se realizeaza in mod traditional, prin agatarea de bare de lemn sau prin ventilatie
fortata. Stadiul uscarii se determina prin controlul pierderii in greutate a usturoiului: in perioada de
uscare se ajunge la o pierdere in greutate intre 20-30 % fata de greutatea initiala a bulbilor recoltati.
Dup uscare, usturoiul se curata exclusiv manual, pentru a obtine un grad de albire satisfacator al
bulbilor. Acest procedeu consta in indepartarea straturilor de coaja decolorate, terne sau degradate,
pastrand intact ultimul strat. In cadrul procesului de curatare, radacinile se taie manual, pana la nivelul
bulbului, fara a-l afecta pe acesta.
Ca si in trecut, usturoiul se sorteaza si se aproba in aria delimitata, la unitatea de ambalare sau in
exploatatia agricola. Localizarea acestor operatiuni permite in egala masura sa se garanteze trasabilitatea
produsului.

Usturoiul alb este comercializat uscat si prezentat traditional, impletit in funii, ambalat in cosuri,
saculete sau casolete, care poate fi transportat in vrac, ambalajul trebuie sa protejeze in mod
corespunzator produsul.

Depozitarea se face in lazi paletizate, lazi-paleta si saci care se paletizeaza pe palete cu montantiIn
spatiile cu ventilatie naturala, usturoiul se pastreaza in lazi de tip P

Usturoiul se pastreaza in depozite frigorifice cu atmosfera normala si in spatii obisnuite cu ventilatie
naturala. , la temperatura de 10-15C. Pentru o buna circulatie a aerului, intre peretii spatiului de
pastrare si marginile stivelor se lasa un spatiu liber de aproximativ 40 cm.

Recoltarea, Ambalarea i Depozitarea Ca Etape Distincte Ale Fluxului Tehnologic de Pstrare i Valorificare
a Produselor Horticole Cu Referire La Legumele Bulboase
Facultatea de Horticultura anul 4 USAMVB Timisoara | Cursant : KOVACS ADELA

5

Prazul
Prazul este un aliment apreciat din cele mai vechi timpuri pentru calitatile lui nutritive si terapeutice.
Inrudit cu ceapa si usturoiul, este mai putin iute, are un gust delicat, racoritor, astringent: este sarac in
calorii, dar foarte bogat in vitamine si minerale. Prazul, sau Allium porum, este o plant erbacee,
bienal, este simbolul naional al rii Galilor, fiind foarte renumit i n Oltenia.
Recoltarea se efectueaza n octombrie noiembrie cand diametrul tulpinei ajunge la 2-3 cm, dupa circa
3-4 luni de la transplantare sau 5-7 de la insamantare. Se extirpa intreaga planta, se scot frunzele
exterioare, verzi si dure, se taie la 15 cm deasupra partii albe, se scurteaza radacinile. Clatiti bine
tulpinile daca observati nisip sau pamant intre Frunze .

Prazul se pastreaza intr-o pivnita intunecoasa si rece in ambalaje de lemn, lazi, cosuri pe o perioada de
maximum 1-1,5 luni .Poate rezista si cateva saptamani, daca este tinut la frigider (atentie, are tendinta de
a se inmuia daca este ambalat prea strans).
Prazul este o leguma foarte rezistenta si poate sa faca fata unor ingheturi puternice. Ca sa puteti recolta
pe toata perioada iernii, aplicati un strat protector gros inainte ca pamantul sa se intareasca, apoi scoateti
tulpiniile cu o sapa de cate ori aveti nevoie.

Pentru a se usura scoaterea prazului de la pastrare, de obicei peste baza tulpinilor se pune un strat de
nisip cu grosimea de 10-15 cm si apoi se completeaza cu pamant pana la nivelul solului. Deasupra
santului se aseaza un strat protector de paie sau coceni cu grosimea de 25-30 cm. In unele situatii se
poate intrebuinta, pentru protejarea santului si folie de polietilena. Prazul se mai poate depozita in
santuri si in snopi care se stratifica vertical in santuri si se protejeaza cu paie sau coceni. Durata de
pastrare a prazului in santuri este de 5-6 luni.

Dupa scoaterea de la pastrare, prazul se conditioneaza prin indepartarea a 1-2 frunze, scurtarea frunzelor
verzi si retezarea radacinilor la 0,50 cm. In unele situatii, prazul poate fi pastrat temporar, in cantitati
mici in depozite frigorifice. Prin pastrarea in astfel de depozite se inregistreaza pierderi cantitative mari
ce pot ajunge la 30%. In aceste depozite, Livrarea se face in snopi sau legaturi desfacute, forma sub care
se si comercializeaza.












Recoltarea, Ambalarea i Depozitarea Ca Etape Distincte Ale Fluxului Tehnologic de Pstrare i Valorificare
a Produselor Horticole Cu Referire La Legumele Bulboase
Facultatea de Horticultura anul 4 USAMVB Timisoara | Cursant : KOVACS ADELA

6





BIBLIOGRAFIE


1. Becherescu Alexandra, Arsenie Horgos, TEHNOLOGIA PRODUSELOR HORTICOLE
2. SEVASTITA MUSTE, Materii prime vegetale in industria alimentara, Ed.AcademicPres,
2008, Cluj - Napoca;2.
3. RACZ G., LAZA A., COICIU E., Plante medicinale si aromatice, Ed. Ceres, 1989;3.
4. CEAUESCU I., Legumicultua generala si speciala, Ed. Didactica si
Pedagocica,Bucuresti, 1985
5. www.wikipedia.ro
6. www.bucataras.ro
7. www.scribd.ro