Poetul anunta chiar de la inceput ca lasa prin creatia sa mostenire spirituala,exprimandusi totodata si o anumita atitudine fata de cititor.

O poezie este reflectarea istoriei si a evenimentelor ei asa cum au fost percepute si traversate de stramosi.In conceptia lu Arghezi influentata de ideile de stanga,poezia trebuie sa se inspire din rapi si grop adanci/suite de batranii mei pe branci.Poetul a inaltat prin arta o treapta,iar urmanii au doria sa porneasca de aici si sa urce cu nadejde cat mai sus,sa imprastie definitiv intunericul in care si au dus existenta inaintasii lor. A doua parte a poeziei,care cuprinde 3 strofe de lungime inegala se concentreazxa asupra transfigararii artistice a existentei,care prin actul creatiei dobandeste o forma expresiva specifica limbajului poetic bazat pe metafore.De aceea se constuie2ste discursul epic in mod simetric, de o parte realitatea inestetica si de cealalta parte metafore care sugereaza poezia.Insusi demersul poetic este numit o preschimbare a sapei in condei si a brazdei in calimara.Orientarea spre estetica uratului este evidentiata in marturisirea de credintadin graiul lor cu-ndemnuri pt vite| Sintagma cuvinte potrivte devine emblematica pt conceptia lu arghezii despre crearea poeziei. La nivelul limbajului artistic noutatea adusa de arghezii este dreptul de a intra in mediul poetic unor cuvinte kre pana atunci nu erau considerate poetice.sunt cuvinte cu o sonoritate dura cum ar fi: zdrente,mucegaiuri,.noroi,gropi,bici.De aceea versurile semnificative pt aceasta trasatura a limbajului poetic arghezian sunt:din bube mucegaiuri si noroi,/iscat/am frumuseti si preturi noi/din graiul lor cu-ndemnuri pt vine/eu am ivit cuvinte potrivite. In ultima strofa arghezii intregeste esenta conceptiei sale despre actul poetic:limbajul poetic presupune o sinteza intre slova de foc si slova faurita.Slova de foic este o metafora care sugereaza inspiratia divina,iluminarea,harulpoetic,iar slova faurita de refera la efortul migalos,de artisan,pe care trebuie sa l depuna poetul at cand potriveste cuvintele. Finalul poeziei exprima idea k odata scrisa poezia devine un bun al tuturor,de ea se pot bucura atat prietenii cat si dusmanii, robul a scriso,domnul o citeste vers care sugereaza din nou legatura cu umanitatea create de dumnezeire. Sintaxa poetica argheziana se caracterizeaza prin aglomerarea complementelor si propozitiilor subordinate inaintea propozitiei principale:in seara razvratita care vine/de la strabunii mei pana la tine, si care, tanar, sa le uric te asteapta/Cartea mea-I fiule o treapta astfel incat idea poetica,pana sa intalneasca propozitia principala,trece printr o multime de compliniri si determinari. De asemenea unele versuri incep cu verbe la imperative:aseaz-o cu credinta capatai,iar altele, in succesiune, incep cu acelasi verb am luat ocazia,si torcand usure/am luat cenusa mortilor din vatra. Folosirea verbelor la perfect compus exprima actiuni de scurta durata si de mare frecventa care dinaminzeaza actiunea savarsita.Repetitiile folosite intaresc idea unei actiuni ferme, hotarate Poezia testament este un mic tratat de estetica in care autorul isi prezinta conceptia cu privire la procesul poetic, la creatie, la functia poeziei si la conditia creatorului.