Perceperea persoanelor: formarea impresiilor

Studenti:

Perceperea persoanelor sau formarea impresiilor



De cele mai multe ori impresiile despre ceilalti sunt achizionate in timpul perceperii si interactiunii directe, adica in acele situatii cand persoana perceputa se afla in campul nostru perceptiv. Exemple: comunicarea fata in fata observarea comportamentului de la distanta convorbire telefonica; etc. Impresiile se pot forma si atunci cand persoana nu se afla in campul nostru perceptiv, cand aceasta este reprezentata simbolic. Exemplu de reprezentare simbolica: in baza unor documente analizand produse ale activitatii unei persoane (impresie despre un scriitor prin prisma operei sale) comunicarea cu o a 3-a persoana.

Rolul activ al observatorului Experimentul lui Brunswick (1934)

  

Unul dintre primele modele ale perceptiei care a studiat in principal modul in care sunt percepute obiectele neanimate Individul percepe obiectele gratie receptorilor senzoriali. Individul nu ia in consideratie toate informatiile transmise de acelasi obiect de fiecare data pentru ca atentia sa este selectiva si capacitatea de prelucrare a informatiilor este limitata. Obiectul perceput este intotdeauna o reprezentare partiala, dar nu neaparat deformata a unui obiect real. Acest lucru explica partial faptul ca diferite persoane percep acelasi obiect in mod diferit. Conform modelului, aceste fenomene se amplifica in procesul de percepere a unei persoane; tinta perceptiei este complexa si contexul in care se gaseste are un mare impact asupra modului in care este perceputa.

Rolul activ al observatorului Experimentul lui Leeper (1935)



Experimentul sau ilustreaza rolul activ al observatorului si faptul ca primele perceptii le structureaza si le influenteaza pe urmatoarele (teoria gestaltista) A utilizat o imagine ambigua, in care se putea vedea fie o femeie batrana, fie una tanara. Pornind de la aceasta imagine el a realizat inca 2 imagini: una reprezentand fara nici o ambiguitate femeia tanara iar cealalta femeia batrana.

Rolul activ al observatorului Experimentul lui Leeper (1935)

Experimentul se realizeaza in 2 etape: 1) Subiectii primesc cele 2 imagini clare (50% imaginea femeii tinere si 50% imaginea femeii batrane), apoi fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o. 2) Toti subiectii privesc imaginea ambigua si descriu ce au vazut Rezultatele arata ca: Toti cei care au privit initial imaginea femeii batrane continuau sa o vada in imaginea ambigua. 95% dintre cei care au privit initial imaginea femeii tinere continuau sa o vada in imaginea ambigua.

Diferente dintre perceperea persoanelor si cea a obiectelor Fiske & Taylor (1991)


  

O persoana este sensibila la opiniile celorlalti; ea se poate schimba pentru a produce o impresie cat mai favorabila celui care o percepe Persoana = sursa dinamica de informatie; ea se schimba cu timpul in functie de circumstante mai mult decat se schimba obiectele O persoana poate manipula perceptiile deoarece poate modifica mediul in functie de dorintele sau obiectivele sale. Persoana este si tinta perceptiilor si observator => perceptiile sociale sunt reciproce Persoana este mai complexa decat un obiect => perceptie mai dificila, mai aproximativa si obliga observatorul sa infereze caracteristici care nu sunt direct vizibile.

Erori in formarea impresiilor Ordinea prezentarii informatiilor Rolul primelor informatii in formarea impresiilor (Asch, 1946)
Pentru a verifica empiric afirmatia prima impresie conteaza Asch (1946) a realizat urmatorul experiment: A oferit participantilor o descriere a unei persoane necunoscute lista cu 6 trasaturi de personalitate (V.I.) si apoi le cere sa descrie acea persoana. Experimentul are 2 conditii experimentale: 1) inteligent harnic impulsiv critic incapatanat invidios 2) invidios incapatanat critic impulsiv harnic inteligent La final participantii au primit o lista ce continea perechi de trasaturi de personalitate opuse.

Erori in formarea impresiilor Ordinea prezentarii informatiilor Rolul primelor informatii in formarea impresiilor (Asch, 1946)
Rezultatele: - Descrierile narative pentru conditia experimentala 1 prezentau o persoana competenta si ambitioasa iar pentru conditia experimentala 2 exploziva si neadaptata social. - Subiectii din prima conditie au ales in general caracteristici favorabile din lista de trasaturi, in timp ce participantii din cea de-a doua conditie experimentala au manifestat o tendinta opusa. Concluzie: - Semnificatia unei trasaturi depinde de reteaua de trasaturi in care este inserata.

Erori in formarea impresiilor Ordinea prezentarii informatiilor Reconcilierea diferitelor impresii ale persoanei
 

Asch a gasit o confirmare indirecta a ideii ca semnificatia unei trasaturi depinde de reteaua de trasaturi in care este inserata. In experimentul sau un grup de subiecti a primit initial o lista cu 3 trasaturi (inteligent, muncitor, impulsiv) iar apoi o alta lista cu 3 trasaturi (critic, incapanat, indivios) si li s-a cerut sa-si faca o impresie despre cele 2 persoane. Apoi li s-a spus ca trasaturile apartin aceleiasi persoane. Subiectii au intampinat dificultati in a reconcilia cele 2 impresii; acest lucru nu s-a inregistrat in cazul subiectilor care au fost informati de la inceput ca trasaturile apartin aceleiasi persoane. Rezultate evidentiaza rapiditatea si usurinta subiectilor de a-si forma impresii asupra unor persoane pe care nu le cunosc si in legatura cu care nu detin decat cateva informatii sumare.

Erori in formarea impresiilor Ordinea prezentarii informatiilor Impactul informatiilor anterioare, recente


Asch a explicat efectul informatiei anterioare (primacy effect) prin faptul ca formarea impresiilor este un proces automat. Perceptia prima coloreaza dupa principiul gestalt-ului perceperea si integrarea informatiilor succesive. In experimentul lui Park (1986) grupuri de cate 7 persoane interactioneaza saptamanal timp de 7 saptamani. La sfarsitul fiecarei interactiuni subiectii realizau o descriere narativa cu impresiile pe care si le creasera. Rezultatele au demonstrat ca trasaturile prezente in descrierea altor persoane la prima sedinta sunt mai frecvente in descrierea finala comparativ cu trasaturile care apareau in scrierile intermediare. Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward au demonstrat ca ordinea prezentarii informatiei influenteaza si judecata despre abilitatea persoanei.

Erori in formarea impresiilor Ordinea prezentarii informatiilor Impactul informatiilor anterioare, recente Experiment Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward
Participantii primeau o serie de date ce contineau 30 de probleme de vocabular, fiecare problema este insotita de evaluarea solutiei : 15 erau rezolvate corect si 15 gresit, iar apoi li s-a cerut sa evalueze abilitatea lingvistica a persoanei care le-a rezolvat. 3 contin experimentale: primele 15 prob. contineau 10 rasp corecte dispuse aleator primele 15 prob. contineau 10 rasp gresite dispuse aleator raspunsurile corecte si gresite erau distribuite proportional V.I: tip de raspuns corect ; gresit Rezultatele au arata ca persoanele din prima conditie experimentala au fost evaluate ca posedand abilitati lingvistice superioare comparativ cu cei din conditia a 2-a.

  

Erori in formarea impresiilor Ordinea prezentarii informatiilor Impactul informatiilor anterioare, recente Experiment Jones, Rock, Schaver, Goethals si Ward
  

Formarea impresiilor este un proces on-line. Primele informatii atrag mai multa atentie decat cele subsecvente. Efectul erorii recente (recency effect) apare atunci cand persoana care-si formeaza impresiile este limitata in resurse cognitive sau cand scopul interactiunii nu este de a imbunatati performanta tintei percepute. Explicatia efectului informatiei recente poate fi de natura procesuala(insuficienta resurselor cognitive care se materializeaza in lipsa atentiei si respectiv a procesarii suficiente a informatiei la anihilarea efectului informatiilor anterioare, favorizant impactul accentuat al informatiilor recente) si motivationala(motivatia de imbunatatire a performantei directioneaza atentia spre setul de date recente care sunt procesate mai activ si compararea acestui set cu datele anterioare doar pentru punerea in evaluare a progresului realizat).

Erori in formarea impresiilor Statutul special al anumitor trasaturi in formarea impresiilor Trasaturi centrale vs. Trasaturi periferice
Conform opiniei lui Asch unele trasaturi au un impact mai mare asupra impresiilor: trasaturi centrale impact mai mare asupra impresiei finale) si trasaturi periferice (impact mai redus asupra impresiei finale). Experimentul lui Asch: 1) Conditia experimenta 1: li s-a spus ca necunoscutul este inteligent-abil-harnic-afecutos/cald-hotarat-practic-precaut 2) Conditia experimentala 2: cuvantul afectuos/cald a fost inlocuit cu distant/rece. Concluzii: Persoana afectuoasa/calda a fost apreciata ca fiind generoasa, desteapta, fericita, amabila, de incredere, cu simtul umorului, sociabila, altruista. Persoana distanta/rece a fost apreciata de majoritatea participantilor ca posedand trasaturi opuse.


Erori in formarea impresiilor Statutul special al anumitor trasaturi in formarea impresiilor Axa dezirabilitatii sociale si axa dezirabilitatii intelectuale
 

De ce unele trasaturi sunt mai centrale? o trasatura este cu atat mai centrala cu cat are o valoare mai mare de prognostic al interactiunii trasaturile centrale sunt acelea care au o valenta de organizare a interactiunii intr o cvasitotalitate de situatii Care ar fi motivele genetice care determina centralitatea trasaturilor? Exista 2 axe relevante pentru evaluarea unei persoane: axa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativi prietenos/bun social ostil/rau social) axa dezirabilitatii intelectuale (cu polii evaluativi competent/bun intelectual incompetent/rau intelectual)

Erori in formarea impresiilor Statutul special al anumitor trasaturi in formarea impresiilor Axa dezirabilitatii sociale si axa dezirabilitatii intelectuale

Erori in formarea impresiilor Statutul special al anumitor trasaturi in formarea impresiilor Axa dezirabilitatii sociale si axa dezirabilitatii intelectuale
Exista 2 motive esentiale pentru organizarea interactiunilor sociale: - Nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa sau ostila in comunicarea cu noi; - Nevoia de a cunoaste daca persoana perceputa este sau nu competenta si daca ne poate fi sau nu utila;

Erori in formarea impresiilor Efectul informatiilor

  -

Efectul informatiei neutre positivity effect (impresia este creata pornindu-se de la o informatie neutra si nu pozitiva). Efectul informatiei negative negativity effect (impresiile negative sunt mult mai greu de schimbat). Sensibilitatea sporita pentru considerarea informatiilor negative se poate explica prin faptul ca: acestea sunt neobisnuite si distinctive; sugereaza in mod indirect un potential pericol astfel incat detectarea unor astfel de informatii este vitala pentru individ; Efectul informatiei extreme extremity effect (o trasatura mai pronuntata are un impact mai mare asupra impresiei generale decat una moderat manifesta)

Erori in formarea impresiilor Atractivitatea fizica si formarea impresiilor

   

Efectul Halo (eroare evaluativa): distorsiune a influentelor subsecvente in sensul evaluarii initiale. El poate fi: Pozitiv - cand suntem confruntati mai intai cu o informatie pozitiva vom tinde sa evaluam pozitiv Negativ - cand suntem confruntati mai intai cu o informatie negativa vom tinde sa evaluam negativ Exemplu de inducere de efect halo: aspectul fizic; Dion, Berscheid si Walster au realizat un experiment pentru a demonstra acest lucru. Fiecare subiect a primit cate 3 poze (o persoana foarte atractiva, non-atractiva si cu atractivitatate medie) si trebuia sa le evalueze utilizand un chestionar cu o lista de 27 de trasaturi. Rezultatele au aratat ca persoanele mai atractive sunt percepute ca fiind mai fericite in viata.

Erori in formarea impresiilor Atractivitatea fizica si formarea impresiilor



 

Landy si Sigal (1974) au realizat un experiment in care au demonstrat haloul pozitiv pe care il creeaza un fizic placut in evaluarea perfomantelor. Subiectii trebuiau sa evalueze eseuri facut de persoane necunoscute. Rezultatele au arata ca eseurile insotite de pozele unor persoane atractive au fost evaluate semnificativ mai bine decat cele insotite de poze a unor persoane mai putin atractive. Acelasi efect influenteaza si aprecierea vinovatiei de catre jurati: inculpatii simpatici sunt pedepsiti mai putin sever. Totusi pentru anumite categorii acest efect poate fi inversat, daca atractivitatea fizica a fost principalul atu folosit la savarsirea infractiunii.

Erori in formarea impresiilor Prezenta persoanei tinta Trasaturi de personalitate, comportamente

   

Studiul perceptiei implica: subiect, receptor, persoana-tinta. Prezentarea persoanei-tinta poate fi in mai multe moduri: persoana reala, fotografia ei, inregistrare video, descrierea ei. Moduri de a studia locul trasaturilor de personalitate in perceperea persoanelor: 1 analiza frecventei prin intermediul careia ele apar in vocabularul curent al oamenilor (ex: engelza 18.000; poloneza peste 20.000) Markus & Kitayma (1991) arata ca limbile occidentale apeleaza mai mult decat celelate la sintagme care definesc trasaturi de personalitate 2 studierea caracteristicilor cu, care concureaza trasaturile de personalitate Fiske & Cox (1979)

Erori in formarea impresiilor Prezenta persoanei tinta Trasaturi de personalitate, comportamente - Exp. lui Park (1986)


Subiectii in acelasi timp persoane tinta asista la un seminar timp de cateva saptamani si periodic fiecaruia i se cere sa-si formeze impresiile cu privire la ceilati. Park a construit o grila in care figureaza urmatoarele categorii: trasaturi de personalitate, comportamente trecute sau actuale, atitudini si credinte, caracteristici demografice, caracteristici fizice si biologice. Rezultatele arata ca proportiile in care au fost folosite sunt: trasaturi de personalitate (65%), comportamentele (23%), caracteristici fizice (6%), atitudini si credinte (3%), etc.

Erori in formarea impresiilor Prezenta persoanei tinta Trasaturi de personalitate, comportamente



  

Wyer & Lambert (1994): Trasaturile de personalitate sunt utilizate in limbaj pentru ca ofer explicatii pentru comportamente si permit evaluarea lor. Beauvois o trasatura are doua compoente: 1 descriptiva trimite la comportamentele persoanei tinta 2 evaluativa comportamentele pe care ceilalti le pot avea fata de ea

Erori in formarea impresiilor Prezenta persoanei tinta Proprietati lingvistice ale trasaturilor, activitatile cognitive


Studiul limbajului este important in special pentru cognitia sociala, deoarece limbajul este un mediator intre cunostinte (cognitii) si realitatea sociala. Semin & Fiedler propun o tipologie a termenilor lingvistici utilizati in situatiile de interactiune sociala. Ei analizeaza impactul acestor termeni asupra: gradul de abstractizare a caracteristicilor unei persoane si stabilitatea acestora, aducerea de informatii noi referitoare la persoana, situatia in care se gaseste persoana, posibilitatea verificarii afirmatiilor cu privire la o persoana si caracterul lor consensual. Ei propun 5 categorii principale de termeni care nu au aceleasi proprietati cognitive: verbe de actiune ce au caracter descriptiv (a intalni), verbe de actiune ce au caracter interpretativ (a trisa), verbe de actiune ce denumesc o stare (a se enerva), verbe de stare (a ura) si adjective (cinstit).

Erori in formarea impresiilor Rolul informatiilor contradictorii in formarea impresiilor



Impresiile pe care oamenii si le formeaza despre persoane sunt infuentate de regulile de asociere stabilite de catre individ, intre trasaturile de personalitate. De regula, trasaturile negative nu sunt asociate cu cele pozitive. Asocierile sunt ghidate de principiul coerentei evaluative si principiul coerentei decriptive. Perceperea incoerentei si contradictorialitatea informatiilor despre ceilalti creeaza o disonanta cognitiva pe care persoana incearca sa o elimine utilizand diverse strategii.

Erori in formarea impresiilor Strategii de reconciliere a informatiilor contradictorii

Asch si Zukier au realizat (1984) au realizat un experiment in care au identificat un set de 6 strategii de conciliere a informatiilor contradictorii: 1 Segregarea caracteristicile opuse sunt separate pe diferite domenii existentiale 2 Impactul adancurilor una dintre caracteristici este profunda iar cealalta este de fatada 3 Raport cauza-efect prezumtia unei relatii cauzale intre trasaturile opuse 4 Raport mijloc-scop exista un anume scop care explica informatia contradictorie 5 Sursa comuna exista o sursa comuna pentru ambele trasaturi 6 Interpolarea Intervine o cauza care face imposibila manifestarea unei caracteristici

Erori in formarea impresiilor Categorizarea in formarea impresiilor Modelul continuumului (Fiske & Neuburg, 1990)
Ei fac distictie intre 2 tipuri de informatii: 1 Categoriale se refera la categoriile de apartenenta ale persoanei si la cunostintele pe care le avem in legatura cu acestea; In majoritatea mai cazurilor impresiile categoriale sunt primele care intervin si care pot deveni impresii mai specifice; 2 Individualizate trimit la caracteristici proprii persoaneia Continuum = categorizari globale -> judecati specifice Caracterul secvenital al formarii impresiilor contine 4 mari etape: - o categorizare intiala - o incercare de confirmare a acestei categorizari - o eventuala recategorizare cand confirmarea categorizarii initiale este dificila - o integrare a recategorizarii sau, cand aceasta nu este posibila, formarea unei judecati individuale

Erori in formarea impresiilor Categorizarea in formarea impresiilor Modelul procesarii duale (Brewer, 1988)
Acest model de categorizare propune 2 modele de prelucrare a informatiei care sunt vazute ca lucrand separat, iar factorul critic care determina folosirea unui tip sau celuilalt este implicarea Eului: 1 prelucrare simpla a informatiei -> descendenta - eul nu este implicat; va fi stocata in memorie sub forma vizuala 2 prelucrare complexa a informatiei -> ascendenta - eul este implicat; impresie obiectiva care are la baza comportamente observate in mod real; va fi stocata in memorie sub forma vizuala dar si sub forma verbala Implicare personala = persoana despre care trebuie formata impresia este foarte importanta pentru observator

Sfarsit