Universitatea Al. I.

Cuza Facultatea de Educatie Fizica si Sport Specializarea: Kinetoterapie si Motricitate Speciala

Terapia ocupationala in afectiunile cardiovasculare

Studenti: Iacobuta Georgeta Mocanu Ana-Alexandra Anul III, semestrul I
1

Terapia ocupationala in afectiunile cardiovasculare

Terapia ocupationala (TO) definitie
Terapia ocupationala este arta practica de a promova independenta functionala prin utilizarea activitatilor vietii zilnice si sau modificand echipamentul sau mediul cand este necesar pentru acelasi scop. TO este in fond o terapie functionala urmarind sa aduca pacientul la cel mai inalt nivel functional posibil pentru toate activitatile vietii lui. Acest obiectiv il realizeaza prin trei directii de munca: 1. Adaptand activitatile individului in asa fel incat sa faca ce ar trebui cu ce poate. Ex: - Il invata cum sa mearga cu sprijin in carje, cand are un picior amputat; - Il invata cum sa-si pregateasca cafeaua si micul dejun lucrand numai cu o mana, cealalta fiind paralizata etc. 2. Adaptand mediul inconjurator la deficitul functional al pacientului. Ex: - Inlocuind scara la apartament cu un plan inclinat pentru scaunul cu rotile;

- Inlocuind bateria de la baie cu manete pentru a putea inchide si deschide apa cand face baie etc. 3. Adaptand maniera unei persoane de a realiza o sarcina cu un scop lucrativ. Ex: - Tonifica muschii pensei tripulpare pentru a permite individului sa scrie; - Mareste unghiul de flexie al soldurilor pentru a-I permite sa stea pe scaun. Consecintele bolilor vasculare sunt multiple si dezechilibreaza viata normala si profesionala a bolnavului. Se cunoaste influenta binefacatoare a unui program de recuperare, precoce asupra ameliorarii calitatii vietii si reintoarcerii la munca. Terapia ocupationala isi are locul ei bine determinat in literatura de specialitate. Cu toate acestea, in unele tari inclusiv in tata noastra aplicarea in boala cardiovasculara a elementelor si activitatilor de TO se manifesta in mod timid in unele situatii fiind asociata lipsei de interes. Contrar acestor aspecte in unele tari se remarca rezultate incurajatoare ce raspund nevoilor bolnavilor, familiilor si societatii. In scopul de a-i intelege importanta trebuie aplicate modalitatile ei de aplicare. Probele de efort standard permit sa se aprecieze mai bine handicapul functional al bolii si constituie elementul indispensabil pentru a fixa un program de antrenament eficace si fara pericol. Acest program de reantrenare se bazeaza pe fiziologia de efort si asociaza o munca de durata pe bicicleta ergonomica cu exercitii de gimnastica orientate spre antrenarea musculara, mladiere, respiratie etc. Este stiut
3

ca adaptarea cardio-respiratorie la eforturile manuale intalnite in gesturile vietii curente, in perioadele de deconectare nu se suprapun cu adaptarea cardio-respiratorie in timpul muncii. Nu se pot asimila eforturile continui, regulate, cu niste eforturi discontinue, neregulate, eforturile picioarelor cu eforturile bratelor, eforturile dinamice ale membrelor inferioare cu eforturile statice generate de mentinerea posturala: rezistentele de invins maresc frecventa cardiaca si favorizeaza aparitia extrasistolelor ventriculare. In sfarsit efortul gratuit difera de efortul motivat de o sarcina data; aceast din urma este mai putin bine controlat depinzand de personalitate si mediu. Efortul in TO si ET este apropiat de gesturile vietii curente, liberatatea, naturaletea, utilitarul fiind caracteristicile care ii dau specificitatea si originalitatea. In general dar si in special in cazul bonalvilor cardiovasculari, activitatile sunt alese dintre tehnicile artizanale si pot fi foarte diversificate. Ele trebuie totusi sa raspunda imperativelor reeducarii cardiace. Muncile manuale trebuie sa ramana simple in executia lor, sa suscite motivatia si dorinta de creativitate prin caracterul lor atragator. TO si ET participa, cu acest titlu, la efortul general al echipei de recuperare pentru a minimaliza repercusiunile, totdeauna importante, dupa accidentul cardiac brutal. Practicarea muncii manuale trebuie intrun mod cu totul special sa permita o pedagogie cu privire la modalitatile de desfasurare a sedintelor de instruire practica. Atelierul sau spatiul de desfasurare este un teren potrivit pentru a invata dozarea gesturilor si a corecta felul in care ele se fac. Reducerea ritmului de lucru, acceptarea unor pauze suficiente, recunoasterea eforturior cu o puternica componenta, cresterea autocontrolului, frecventei cardiace, sunt tot atatea achizitii noi pe care pacientul le va face in decursul sedintelor zilnice. Bineinteles aceste activitati trebuie
4

sa fie compatibile cu posibilitatile bolnavului cardiac. Alegerea locurilor de munca este dictata de adaptarea cardiaca, starea de sanatate de moment si intensitatea progresiva. Activitatile sunt alese dupa o discutie cu bolnavul care sa permita o investigare practica a obisnuintelor de efort si a constrangerilor mediului sau ambiant. In prima faza activitatile se vor referi la domeniul adaptarii la gesturile vietii curente: activitati menajere, deplasare cu valiza, cu sacosa; mici munci de amenajare a casei, gradinarit la scara mica etc. Activitatile au scopul de a dezvolta aptitudinile fizice pentru diversele eforturi ale vietii sociale si profesionale. Ele sunt orientate spre activitatile profesionale si relaxarile cu caracter fizic: munci mai grele de gradinarit, munci agricole, zidarie, transportatrea unor greutati importante, efortul de impingere, cel de tractiune diversa, depanarea unei roti de autoturism etc. Activitatile de TO si ET asociate cu alte tehnici accelereaza recapatarea increderii in sine printr-o demonstratie practica a posibilitatilor restante. Aspectul creator al TO si ET mobilizeaza spiritul si suscita motivatia pentru activitatea fizica ajutand astfel la neutralizarea sentimentului de devalorizare. Reluarea progresiva, dozata a muncilor fizice amelioreaza adaptatrea cardiaca la eforturile membrelor superioare si pregateste mai bine reluarea activitatilor sociale si profesionale. Observatiile adunate si analiza rezultatelor sunt explicate pacientului inainte de revenirea lui la domiciliu. Cu aceasta ocazie ii sunt inmanate intructiuni si programe practice de conduita. Aceste programe de activitate organizarea rationala a muncii si a relaxarii, largeste informarea in
5

mediul familial a carui atitudine este deseori supra protectoare, si sunt adaptate, treptat, in functie de evolutia bolii. To si ET sunt indicate mai ales la bolnavii care au activitati profesionale sau extraprofesionale ce implica o munca manuala, la subiectii care trebuie sa se pensioneze datorita invaliditatii si a caror activitati de relaxare in timpul liber sunt necesare pentru a le echilibra viata. Indicatia este deosebit de potrivita in formele severe, unde tendinta este deseori de a ceda atitudinii prea facile, de a interzice totul. TO si ET permit sa se aprecieze pentru fiecare caz in parte pragul de intoleranta si sa dea indicatii precise limitand astfel consecintele intotdeauna greu de suportat ale dependentei si ale sentimentului de invaliditate. TO si ET constituie un mijloc folositor care vizeaza atat imbunatatirea calitatii efortului cat si cantitatea lui. Ele urmaresc de asemenea prevenirea esecurilor. Un bolnav mai bine instruit in ceea ce priveste gesturile pe care are voie sa le faca, va sti sa actioneze cu mai multa precautie si chibzuinta in viata lui profesionala si sociala.

Exercitiile cardiovasculare
Orice exercitiu continuu practicat pentru a mari ritmul cardiac va imbunatati fitnessul cardiovascular, iar pe masura ce sangele este mai oxigenat, ajunge la ceea ce se numeste efect aerobic. Exercitiile cardiovasculare obisnuite (alergatul, mersul pe bicicleta, gimnastica aerobica, baschetul, plimbarile, urcatul pe scari, inotul terapeutic, vaslitul), imbunatatesc functionarea inimii, plamanilor si aparatului circulator pentru a putea duce mai multi nutrienti si mai mult oxigen la muschi si tesuturi. Asemenea programe de exercitii ard calorii, ajutand la mentinerea unei greutati ideale, scad tensiunea arteriala, intaresc sistemul imunitar, reduc stresul si riscul de diabet, dementa. Practicarea organizata si planificata a exercitiilor fizice duce la o modificare favorabila a functiilor diverselor organe si sisteme, precum si a relatiilor dintre ele, la baza carora sta fenomenul de adaptare generala a organismului. Adaptarea sau readaptarea (in urma diferitelor afectiuni) organismului la efort se realizeaza in mod treptat prin declansarea mecanismelor reglatoare neuro-endocrinometabolice.
7

Inaintea lectiilor de gimnastica medicala sau a antrenamentului fizic este absolut necesara verificarea valorilor tensiunii arteriale. Numarul de exercitii cardiovasculare de care are nevoie fiecare persoana variaza in functie de varsta, sex si starea generala de sanatate. Desi cercetarile arata in general ca sedintele de exercitii mai lungi ajuta inima mai mult chiar si exercitiile scurte dar periodice favorizeaza longevitatea.

Activitatile adecvate bolnavilor cardiovasculari dupa LOUIS PERQUIN si COLAB

Faza I (prima luna)

Ergoterapia in sala neamenajata Proba de efort Context clinic Program limitat Activitati sezand sau usoare in picioare Desen artistic sau industrial Decoratiuni pe sticla Mica tamplarie Marochinarie Cartonaj
8

Program de antrenament Activitati sezand sau usoare in picioare, intr-o prima etapa apoi activitati mai sustinute in picioare in ambianta de atelier normal. Tamplarie:

Faza II Luna a 2-a Luna a 3-a (in teorie pana la reluarea muncii)

Tesut Impletit cosuri Croitorie

- cu folosirea unor locuri de munca mai exigente; - deplasari cu manipulare de materiale. Program orientat spre: - activitati profetisionale - activitati relaxante de tip liber cu caracter fizic - activitati cotidiene Exemple: Activitati exterioare: - tersament - zidarie, menaj -gradinarit complet - deplasari de materiale grele

Faza III Program orientat Dupa luna a 3- spre: a - activitati relaxante in timpul liber - activitati cotidiene Activitati de interior: - pictura - tapiterie - mica tamplarie - electricitate Ergonomie menajera: - bucatarie - spalat rufe, menaj - mic gradinarit

Afectiunile cardiovasculare
Termenul de boli cardiovasculare (BCV) este atribuit unei multitudini de boli ce afecteaza inima si vasele de sange. Bolile aparatului cardiovascular sunt clasificate astfel:
9

1. Cardiopatie ischemica (CI), este o afectiune a vaselor de sange ce iriga inima, care cuprinde: - Infarctul miocardic - Angina - Unele aritmii ( ritmuri anormale ale inimii) 2. Bolile cerebrovasculare sunt afectiuni ale vaselor de sange ce iriga creierul, acestea cuprind: - Accidentele cerebrale - Atacul ischemic tranzitoriu 3. Boala arteriala periferica ( BAP) reprezentand o afectiune a vaselor de sange ce iriga membrele inferioare si superioare, ce poate rezulta in dureri interminente sau crampe, mai ales in timpul exercitiilor fizice la nivelul muschilor picioarelor 4. Bolile congenitale ale inimii sunt anomalii ale vaselor,, aparute in timpul vietii intra-uterine. In etiologia lor intervin factorii ereditari si externi de mediu, dintre care cei mai frecventi sunt: virozele, rubeola, varicela, gripa sau iradierea mamei in primele luni de sarcina. Se clasifica in: - Cardiopatii congenitale necianogene - Cardiopatii congenitale cianogene

10

Obiectivele si contraindicatiile in afectiunile cardiovasculare

Obiective:
1. ameliorarea starii clinice (eliminarea simptomatologiei care limiteaza capacitatea de efort); 2. ameliorarea parametrilor neuroendocrini si metabolici (scaderea tonusului simpatic si a secretiei de adrenalina, a nivelului lipidelor serice, a nivelului acidului lactic dupa efort, crestera tolerantei la glucoza); 3. obtinerea unor efecte hemodinamice (frecventa cardiaca, presiune sangvina, debit cardiac); 4. combaterea sedentarismului; 5. mentinerea si optimizarea conditiei fizice prin: marirea puterii functionale aerobe sau a consumului maxim de oxigen, munca economica a inimii si a vaselor, scaderea costului energetic pentru acelasi tip de efort efectuat; 6. imbunatatirea calitatii vietii.

11

Contraindicatiile
Sunt expuse separat deoarece sunt comune pentru majoritatea afectiunilor supuse recuperarii. Contraindicatiile se refera strict la masurile de recuperare fizica, masurile de recuperare psihologica si de preventie secundar fiind necesar a fi aplicate. Aceste contraindicatii sunt: - insuficienta cardiaca cu semne de decompensare (sindrom congestiv prezent) - angorul instabil - aritmiile ventriculare severe - hipertensiunea arteriala pulmonara (TAPs >60 mmHg) - hipertensiunea arteriala severa - tromboza intracavitara voluminoasa sau pediculata - revarsat pericardic moderat sau mare - antecedente recente de embolie pulmonara sau tromboflebita - cardiomiopatiile obstructive (obstructie moderata - severa) - stenoza aortica severa sau simptomatica - stenoza mitrala strnsa - afectiunile inflamatorii sau infectioase evolutive - handicapurile motorii care nu permit sau interzic practicarea efortului fizic.

12

Cardiopatia ischemica
CI este o insuficienta coronariana, a carei forma de manifestare se datoreste dezechilibrului instalat intre aportul de oxigen, necesarul de oxigen si substante nutritive la nivelul inimii in urma unei slabe irigari a acesteia. In forma acuta denumita si angina pectorala, bolnavul acuza dureri toracice in regiunea cardiaca cu iradieri in umar.

O data cu adaugarea anilor se reduce intensitatea durerii si individul o defineste ca o presiune la nivelul cutiei toracice insotite de nevoia de a casca des.

13

In aceasta afectiune tratamentul medicamentos este asociat cu antrenamentul fizic in scopul de a dezvolta circulatia coronariana colaterala, pentru a incetini evolutia bolii si a obtine adaptarea inimii la necesitatile fizice cotidiane. Kinetoterapia se va aplica cu prudenta si numai la recomandarea medicului, dupa ce s-a stabilit pragul de efort la care apare durerea. Clasificarea cardiopatiei ischemice o o o o o Stopul cardiac Angina pectorala Infarctul miocardic Insuficienta cardiaca in cardiopatia ischemica Aritmiile cardiace.

Cauze ale cardiopatiei ischemice o o o o o Ateroscleroza coronariana Anomaliile congenitale ale arterelor coronariene Anevrismele coronariene Disectia de aorta Tromboza primara
14

o Arterite o Traumatisme o Abuzul de cocaina

Obiective:
1. educarea bolnavului n vederea respectarii unui regim alimentar care sa tinda la normalizarea greutatii corporale; 2. diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale stresului din viata curenta; 3. Intensificarea dozat a schimburilor metabolice, 4. intensificarea activitii sistemului de transport a O2 n vederea solicitrii dozate a cordului, 5. mrirea forei i rezistenei grupelor musculare ale membrelor i trunchiului, 6. mbuntirea coordonrii n executarea diferitelor acte motrice.

Mijloace:
- mers, bicicleta de camera sau de exterior, alergare, urcat pe scari, elemente din sport fara caracter competitiv.

Infarctul miocardic
Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard, determinata de obstruarea brusca a unei artere coronare.
15

Cauza principala (90 - 95%) este ateroscleroza. Mai rar intervin: embolii, coronarite reumatice, aortite luetice. In general apare la barbati trecuti de 40 de ani, cu crize de angina pectorala n ultimele luni sau ani. Bolnavii sunt de obicei sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic, prezentnd hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala. De obicei, n antecedentele personale sau familiale exista accidente vasculare cerebrale, cardipatii ischemice sau arterite ale membrelor pelviene. Poate aparea nsa si la persoane fara antecedente coronariene.

Leziunea specifica este necroza miocardului, care apare fie n urma ocluziei acute si complete a unei artere coronare prin tromboza, fie - mai rar - datorita hemoragiei peretelui arterei coronare sau ramolirii unei placi de aterom. Localizarea cea mai frecventa a infarctului miocardic o reprezinta ventriculul stng si septul interventricular.

16

Obiective:
1. Sa se asigure bolnavului capacitatea de autoingrijire; 2. Obtinerea independentei n sensul deplasarii, n spital si inafara acestuia, fara ajutor din partea altor persoane; 3. Limitarea efectelor generale ale decubitului. 4. Combaterea repercursiunilor psihologice ale imobilizarii. 5. Pregatirea functionala a aparatului cardiovascular pentru trecerea la urmatoarea etapa.

Mijloace:
- strechingul, mobilizari psive si active, mersul, bicicleta ergometrica.

Aritmiile
Sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie din ambele.

17

Cauze:
- cardiopatie ischemica, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienta respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicatie cu digitalice, alcool, tutun.

Clasificare:
1. Aritmii atriale: a) tahicardia sinusala (frecventa inimii 90-120/min.); b) bradicardia sinusala (frecventa sub 60/min.) In ambele este pastrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal; c) extrasistolele atriale impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min. regulata); e) fibrilatia atriala si flutlerul atrial (tulburari de ritm neregulate).

2) Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare;

18

b) tahicardia paroxistica ventriculare; c) fibrilatia ventriculara.

Sporturi indicate
Denumire Mers Efect ++ Riscuri 0 FC (% din FC mxt) 50-60% Sarcina (W) 50 Observatii Antrenament excelent, ieftin, accesibil Indicaat prin excelenta Bolnavi bine antrenati, cu functia VS intacta, sub 60 de ani Bolnavi bine antrenati, fara IVS Bolnavi bine antrenati Efort fragmentat, in weekend Excelent pe plan circulator

Ciclism Vaslit

+++ +++

0 +

70-80% 90%

50-75 100-125

Natatie

+++

++

90%

75-100

Patinaj Golf

+++ ++

+ 0

90% 70-80%

75-100 50-75

Ski nordic

+++

90%

75-100

19

Concluzii Inactivitatea fizica si prezenta unui stil de viata sedentar reprezinta un factor de risc semnificativ care afecteaza starea de sanatate a oamenilor. Scopul unui program de antrenament este mentinerea unei caapacitati functionale corespunzatoare unei vieti independente, reduceerea riscului bolilor cardiovasculare, incetinirea progresiei bolilor cronice, promovarea unei stari psihologice de bine si furnizarea oportunitatilor pentru o viata saociala activa. Antrenamentul aerobic asigura reducerea discomfortului si a oboselii asociate efortului fizic, ameliorarea capacitatii functionale maximale si a calitatii vietii precum si reducerea riscului aparitiei unor boli (ateroscleroza, HTA, cardiopatie ischemica, ritmiile, ifarctul miocardic). In cazul varstnicilor cardiaci, reabilitarea fizica reprezinta conditia obligatorie a refacerii partiale a capacitatii de effort, care sa le permita o viata activa, chiar daca aceasta se va limita doar la masurile de autoingrijire, munca casnica si la posibilitatea de a se deplasa singuri. In concluzie, bolnavii cardiovasculari se pot bucura de beneficiile TO si ET in procesul de recuperare, mai ales aceea care in perioada premergatoare a infarctului erau dornici de a realiza si de a invata ceva. Ei vor deveni din nou activi dar cu mai multa cumpatare si mai constienti.
20

Bibliografie

1. Alexandru Al. Popescu Terapia ocupationala si ergoterapia, editura Cerma, Bucuresti 1994 2. Elena Cristea - : Terapia prin miscare la varsta a treia, editura Medicala 3. Corneliu Obrascu Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exercitii fizice

21