CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

Pct.96 1726. prin transmitere.101. • Calculul distantei reduse la orizont . in raport cu punctul cunoscut. dintre punctul 45 si punctul nou 101. • Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. Z51 fig 1.43 2351. 51 45 Lucrarea va cuprinde: • Calculul orientarii si al distantei orientarii. • Calculul coordonatelor relative plane. • Calculul orientarii directiei 45 .51 X51. statie 45 Pct. Rezolvarea temei: . din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51. Δx si Δy .Y51. do . 101.55 Nr. 45. vizat ∆ 51 ∆ 101 Dist di(m) 123.1 Pct.75 Z 94 51c g β 0g00c00cc 131g 74c Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421.12 231.1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1. si a diferentei de nivel Δz.12 164. ale punctului nou. 101.69 1833.

Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g . conform proiecţiei stereografice pe plan secant unic 1970. masurat in sens direct acelor unui ceasornic. . axele de coordonate sunt orientate pe direcţia punctelor cardinale. cat si un meridian magnetic.). şi a ordonatelor.3 si 1. in care se redacteaza harta tarii. In acest fel. θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren. axa absciselor este orientată pe direcţia sud-nord.Poziţia punctelor de pe plan se defineşte faţă de un sistem rectangular de axe. proiecţia în plan a meridianului punctului central. In figurile 1. în sistemul general. Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc. iar axa ordonatelor pe direcţia vest-est. perpendiculara pe axa absciselor în punctul central (fig.2. orientarea unei directii.4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB. situat la nord de Făgăraş (Ng0). ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central. În cazul ţării noastre .1. sistemul general de axe s-a obţinut luându-se ca axă a absciselor. Astfel. pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective. in planul de proiectie. dusa in punctul considerat. înseamnă că. in fiecare punct trece atat un median geografic.

iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic. .3 Orientarea pe glob Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica. a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1.fig.5) cu cercul topografic (fig. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul. ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie.6) . format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. de fapt unghiul redus la primul cadran. 1. La cercul topografic. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit. 1.

in planul orizontal. un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate.1. Reducerea distanţelor înclinate la orizont . do. d0 = di sin Z sau d0 = di cos α Zenit di. masurate pe teren direct sau indirect.90° II 180° III 0 I ctg α 0g cosθ sin θ θ 0 III II tg θ cos θ 100g sin α tg α IV 300g I α cos α IV 0° 270° Fig.8.5.1. reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig.1. si distanta redusa la orizont. Cercul topografic Legatura orientare si unghiul de calcul Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice.6. In cazul cand distanta inclinata di. Cercul trigonometric 200g Fig.z B Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare.8) α ΔxAB = do cos θAB A ΔyAB = do sin θAB d0 A0 B0 Fig. masurat pe teren cu un goniometru.8). dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare α. s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici. θAB. ΔxAB si Z ΔyAB cu formulele: (figura . se calculaza coordoantele relative.1.

400g]). Fig. sistemul de cote. numita XA A supratata de nivel zero. dintre doua puncte. este distanta pe verticala. Poziţia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor.7 Orientari si unghiuri de calcul Semnele coordonatelor relative ale punctului B. exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte. numindu-se sistemul Marea Neagra. Diferenta de nivel. cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. 1. exprimata in metri. sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus. Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta. sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB є [0g . Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB ΔYAB B XB = XA + ΔxAB YB = YA + ΔyAB ΔXAB θAB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii .9. iar semnele acestora. diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite +X .1.+X Ng -ΔY Ng ΔY I θ A-B I =ß B ΔX ßIV A IV A-B B ΔX θ A 0 Ng A θ III A-B -Y Ng Y θ II A-B A ßII B B ΔY ßIII -X Fig. in raport cu Ngo punctul cunoscut A .

iar diferenta de nivel dintre elemente: ΔxAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte.. unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau .metode. niv. cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor. este determinata in raport cu punctul cunoscut A. determinata pe baza elementelor masurate pe teren. ZB = ZA + ΔzA unde ΔxAB = d0 cos θAB . A Supr. in cazul suprafetelor mari de teren. b – cazul suprafeţelor mici. a pct. cu una din relatiile: ΔxAB = d1 cosZ – d0 ctgZ sau ΔxAB =d1 sinα= d0 tgα se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +ΔzAB . rezulta ca pozitia punctului B. ZB= BB 0 . Pe baza celor aratate mai sus . YB = YA + ΔyAB . ΔzAB = d0 ctgZ . In figura 1. iar in figura 1. prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1. niv. cazul suprafetelor mici de teren . niv. α ∈ [0g .1. a pct. zero In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . Determinarea poziţiei pe verticală a punctelor: a – cazul suprafeţelor mari. ΔyAB = d0 sinθAB .11).. B ΔZAB A A B Ao B1 Bo a Fig.10 b. 200g ]). XB = XA + ΔxAB . cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. B Supr. ΔZA Ao b Bo ΔZB B1 Supr. in functie de marimea unghiului vertical ( Z. pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut.10.

11. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice.+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z α ZA XB ΔxAB ΘAB XA Ao 0 YA YB +Y Fig. apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor. se calculeaza mai intai coordonatele relative.26 m . ce poarta denumirea de problema directa. Δx45-51 = X51 – X45 = 2421. Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice.1 .1.69 – 1726. si coloanele 6 si 7 ). Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1. spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala . numita si problema inversa. do A ΔyAB Bo do di B1 ΔzAB 1.43= 695.

12 – 2351. Coordonatele relative.518.00 X B ΔY Β4 IV A 300 -Y A III θAB β2 ΔX B -ΔY -ΔX ΔY B A θAB II g 0g(400g) Ng ΔY θAB I A 100g Y B Fig.2 Coordonatele Cadran rectangulare +∆ x +∆ y I -∆x +∆ y II -∆x -∆y III +∆ x -∆y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | ± ∆ x|>| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ y|/| ± ∆ x|) -cand | ± ∆ x|<| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ x|/| ± ∆ y|) Orientare θ=βI θ=200g-βII θ=200g+βIII θ=400g-βIV .m Δy45-51 = Y51 – Y45 = 1833.Orientarea directiei 45-51 Stabilirea cadranului si orientarii Tabelul 1.12.13. orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane X 51 -Δy βIV +Δ x +Y θ45-51 45 Fig.1.12 = .1.

si deci si expresia orientarii va fi θ45-51=400g -βIV.00|. respectiv |684. unghiul de calcul. marimea orientarii directiei va fi θ45-51=400g -βIV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. pentru a avea un raport subunitar. se afla cu relatia tangentei .2.26|>|-518. In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare. prin transmitere .00|/|684. Calculul orientarii directiei 45-51.12 si 1. βIV .26|) = arctg 0. pentru calcul se foloseste relatia: 2. Avandu-se in vedere ca |+ Δx| > |.745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea βIV =40g 76c 41cc dupa care. rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV. βIV = arctg(|Δy|/| Δx|) = arctg (|-518. iar Δy45-51 este negativ conform figurilor 1.Deoarece Δx45-51 este pozitiv .13 ca si a tabelului 1.Δy|.

intre cele doua directii.1. cu teodolitul. θ45-101 . β.14.Orientarea unei directii.15. θ45-51 . si unghiul orizontal.1. θ45-101=θ45-51 + β = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc Ng 51 (X51 Y51 Z51) θ45-101 β 45 (X45 Y45 Z45) diZ 101 θ45-51 Fig. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel . tabelul 1. Calculul orientarii prin transmitere Fig. masura de teren.1 coloana 5. folosindu-se formula. se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta.

29 m d0 = di cosα=123.29 m Δz45-101=d0 ctgZ = 123.75 cos 5g 49c = 123.75 sin 94g 51c = 123. di . 45. Calculul distantei reduse la orizont d0 . a diferentei de nivel. ± Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 123. ΔZ. coordonatelor polare. orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1. acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel ΔZ cu relatia: In pratica . 45 Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza . dintre punctul cunoscut. si unghiul zenital de panta .65 m Δz45-101=d0 tgα = 123.15).24 sin 90g 97c 59cc= 122.41 m ± Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 134. . in raport cu punctul cunoscut. si punctul nou .29 cos 90g 97c 59cc= 17. in mod curent.65 m 4. asa cum s-a intamplat in exemplul dat. pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata .Δx si Δy ale punctului nou 101 .29 tg 5g 49c = 10. se scade un cerc .29 ctg 94g 51c = 10. 101 Asa cum s-a aratat. In acest fel orientarea va fi θ45-101=490g 48c 84cc – 400g = 90g 97c 59cc 3.Daca suma obtinuta depaseste 400g .02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul. pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia : d0 = di sinZ = 123. Calculul coordonatelor relative plane .

de exemplu 101. se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45. se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica. Calculul coordonatelor relative si absolute plane. partial figura 1.12+122.84 m Y101 = Y45 + Δy45-101 = 2351.15 ) astfel: X101 = X45 + Δx45-101 = 1726.16.43+17.02= 2473.65= 175.20 m In acest fel. . 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou.X Ng XB ΔYAB B ΔXAB θA-B XA A O YA YB Y Fig. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou.41 = 1743.55+10. cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1. 5.1.10 . cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice.14 m Z 101 = Z45 + Δz45-101 = 164.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful