CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

Y51. 51 45 Lucrarea va cuprinde: • Calculul orientarii si al distantei orientarii. 101.12 164. Z51 fig 1.51 X51. ale punctului nou.43 2351. • Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. in raport cu punctul cunoscut. dintre punctul 45 si punctul nou 101.96 1726.75 Z 94 51c g β 0g00c00cc 131g 74c Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421.12 231. si a diferentei de nivel Δz. Pct.101.55 Nr. Rezolvarea temei: .1 Pct.69 1833. Δx si Δy . prin transmitere. • Calculul orientarii directiei 45 . din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51. do .1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1. • Calculul distantei reduse la orizont . vizat ∆ 51 ∆ 101 Dist di(m) 123. statie 45 Pct. • Calculul coordonatelor relative plane. 45. 101.

Astfel.Poziţia punctelor de pe plan se defineşte faţă de un sistem rectangular de axe. în sistemul general. in planul de proiectie. masurat in sens direct acelor unui ceasornic. pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective.2.Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g .3 si 1. axele de coordonate sunt orientate pe direcţia punctelor cardinale. cat si un meridian magnetic. sistemul general de axe s-a obţinut luându-se ca axă a absciselor. iar axa ordonatelor pe direcţia vest-est. înseamnă că. În cazul ţării noastre .1.). Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc. In figurile 1. ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central. conform proiecţiei stereografice pe plan secant unic 1970. situat la nord de Făgăraş (Ng0). θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren. proiecţia în plan a meridianului punctului central. . perpendiculara pe axa absciselor în punctul central (fig. in care se redacteaza harta tarii.4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB. in fiecare punct trece atat un median geografic. axa absciselor este orientată pe direcţia sud-nord. dusa in punctul considerat. şi a ordonatelor. orientarea unei directii. In acest fel.

1.fig. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit.6) . de fapt unghiul redus la primul cadran. 1.5) cu cercul topografic (fig. ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie. . format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1. iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic. La cercul topografic.3 Orientarea pe glob Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica.

1. un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate. masurat pe teren cu un goniometru.90° II 180° III 0 I ctg α 0g cosθ sin θ θ 0 III II tg θ cos θ 100g sin α tg α IV 300g I α cos α IV 0° 270° Fig.5. s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici. In cazul cand distanta inclinata di.1. d0 = di sin Z sau d0 = di cos α Zenit di. Reducerea distanţelor înclinate la orizont . do.8) α ΔxAB = do cos θAB A ΔyAB = do sin θAB d0 A0 B0 Fig. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare. se calculaza coordoantele relative. in planul orizontal. si distanta redusa la orizont. Cercul topografic Legatura orientare si unghiul de calcul Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice. Cercul trigonometric 200g Fig.6. reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig. ΔxAB si Z ΔyAB cu formulele: (figura . dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare α.1. masurate pe teren direct sau indirect.8.1. θAB.8).z B Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei.

sistemul de cote. cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte. este distanta pe verticala. Fig. sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus. dintre doua puncte. exprimata in metri. sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB є [0g . diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite +X . 400g]). numindu-se sistemul Marea Neagra. Poziţia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala. 1.1. Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta.+X Ng -ΔY Ng ΔY I θ A-B I =ß B ΔX ßIV A IV A-B B ΔX θ A 0 Ng A θ III A-B -Y Ng Y θ II A-B A ßII B B ΔY ßIII -X Fig.7 Orientari si unghiuri de calcul Semnele coordonatelor relative ale punctului B. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. iar semnele acestora. Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB ΔYAB B XB = XA + ΔxAB YB = YA + ΔyAB ΔXAB θAB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii .9. in raport cu Ngo punctul cunoscut A . Diferenta de nivel. numita XA A supratata de nivel zero.

determinata pe baza elementelor masurate pe teren. este determinata in raport cu punctul cunoscut A. cu una din relatiile: ΔxAB = d1 cosZ – d0 ctgZ sau ΔxAB =d1 sinα= d0 tgα se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +ΔzAB . 200g ]). Determinarea poziţiei pe verticală a punctelor: a – cazul suprafeţelor mari.10 b. iar diferenta de nivel dintre elemente: ΔxAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte. cazul suprafetelor mici de teren . cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. niv. unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau .1.. in functie de marimea unghiului vertical ( Z. in cazul suprafetelor mari de teren. niv.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor. α ∈ [0g . B Supr. In figura 1.11). YB = YA + ΔyAB . b – cazul suprafeţelor mici. XB = XA + ΔxAB .10. prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1. niv. iar in figura 1.. ZB = ZA + ΔzA unde ΔxAB = d0 cos θAB . ΔZA Ao b Bo ΔZB B1 Supr. ZB= BB 0 . cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice. Pe baza celor aratate mai sus .metode. a pct. ΔyAB = d0 sinθAB . pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut. ΔzAB = d0 ctgZ . zero In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . a pct. rezulta ca pozitia punctului B. B ΔZAB A A B Ao B1 Bo a Fig. A Supr.

43= 695. spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala . do A ΔyAB Bo do di B1 ΔzAB 1. ce poarta denumirea de problema directa. numita si problema inversa. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice. apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor. Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1.1.1 .+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z α ZA XB ΔxAB ΘAB XA Ao 0 YA YB +Y Fig.69 – 1726. Δx45-51 = X51 – X45 = 2421. si coloanele 6 si 7 ). Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice.26 m . se calculeaza mai intai coordonatele relative.11.

orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane X 51 -Δy βIV +Δ x +Y θ45-51 45 Fig.13.m Δy45-51 = Y51 – Y45 = 1833.00 X B ΔY Β4 IV A 300 -Y A III θAB β2 ΔX B -ΔY -ΔX ΔY B A θAB II g 0g(400g) Ng ΔY θAB I A 100g Y B Fig.12 – 2351.12 = .2 Coordonatele Cadran rectangulare +∆ x +∆ y I -∆x +∆ y II -∆x -∆y III +∆ x -∆y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | ± ∆ x|>| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ y|/| ± ∆ x|) -cand | ± ∆ x|<| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ x|/| ± ∆ y|) Orientare θ=βI θ=200g-βII θ=200g+βIII θ=400g-βIV . Coordonatele relative.Orientarea directiei 45-51 Stabilirea cadranului si orientarii Tabelul 1.518.12.1.1.

2.26|>|-518. βIV .Δy|.13 ca si a tabelului 1. respectiv |684. In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare.26|) = arctg 0.745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea βIV =40g 76c 41cc dupa care. βIV = arctg(|Δy|/| Δx|) = arctg (|-518.12 si 1. rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV. unghiul de calcul. iar Δy45-51 este negativ conform figurilor 1. Calculul orientarii directiei 45-51.00|.00|/|684. pentru a avea un raport subunitar. pentru calcul se foloseste relatia: 2. prin transmitere .Deoarece Δx45-51 este pozitiv . se afla cu relatia tangentei . marimea orientarii directiei va fi θ45-51=400g -βIV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. Avandu-se in vedere ca |+ Δx| > |. si deci si expresia orientarii va fi θ45-51=400g -βIV.

se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta. masura de teren.14. folosindu-se formula. cu teodolitul.15.1. intre cele doua directii.1 coloana 5. θ45-101 . θ45-51 . θ45-101=θ45-51 + β = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc Ng 51 (X51 Y51 Z51) θ45-101 β 45 (X45 Y45 Z45) diZ 101 θ45-51 Fig. si unghiul orizontal.Orientarea unei directii. β. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel . tabelul 1. Calculul orientarii prin transmitere Fig.1.

In acest fel orientarea va fi θ45-101=490g 48c 84cc – 400g = 90g 97c 59cc 3. Calculul distantei reduse la orizont d0 . acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. si unghiul zenital de panta .41 m ± Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 134.65 m Δz45-101=d0 tgα = 123. asa cum s-a intamplat in exemplul dat. orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1.29 cos 90g 97c 59cc= 17. .29 m Δz45-101=d0 ctgZ = 123. Calculul coordonatelor relative plane .29 m d0 = di cosα=123.29 tg 5g 49c = 10. in mod curent. coordonatelor polare.24 sin 90g 97c 59cc= 122.Daca suma obtinuta depaseste 400g . 45 Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza .65 m 4.02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul. ΔZ.29 ctg 94g 51c = 10.75 sin 94g 51c = 123. a diferentei de nivel.75 cos 5g 49c = 123. si punctul nou . dintre punctul cunoscut. Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel ΔZ cu relatia: In pratica .Δx si Δy ale punctului nou 101 . 101 Asa cum s-a aratat. pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata . pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia : d0 = di sinZ = 123. in raport cu punctul cunoscut. di . se scade un cerc . ± Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 123.15). 45.

43+17.84 m Y101 = Y45 + Δy45-101 = 2351. cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice. . de exemplu 101.1.15 ) astfel: X101 = X45 + Δx45-101 = 1726.14 m Z 101 = Z45 + Δz45-101 = 164. Calculul coordonatelor relative si absolute plane.10 .55+10. 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou.02= 2473.65= 175.12+122.41 = 1743. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. 5.X Ng XB ΔYAB B ΔXAB θA-B XA A O YA YB Y Fig. se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica.20 m In acest fel. se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45.16. partial figura 1. cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful