CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

Rezolvarea temei: . vizat ∆ 51 ∆ 101 Dist di(m) 123.96 1726. 101. Z51 fig 1. do . din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51. statie 45 Pct.43 2351.12 164. • Calculul coordonatelor relative plane. 101. dintre punctul 45 si punctul nou 101.1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1. • Calculul distantei reduse la orizont . • Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. 51 45 Lucrarea va cuprinde: • Calculul orientarii si al distantei orientarii.101.12 231. Pct.1 Pct.55 Nr. in raport cu punctul cunoscut. ale punctului nou. Δx si Δy . prin transmitere. 45.69 1833. si a diferentei de nivel Δz.Y51.75 Z 94 51c g β 0g00c00cc 131g 74c Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421.51 X51. • Calculul orientarii directiei 45 .

situat la nord de Făgăraş (Ng0). axele de coordonate sunt orientate pe direcţia punctelor cardinale. În cazul ţării noastre . perpendiculara pe axa absciselor în punctul central (fig. masurat in sens direct acelor unui ceasornic. proiecţia în plan a meridianului punctului central. orientarea unei directii. In figurile 1. şi a ordonatelor.Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g . in planul de proiectie. pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective. Astfel. dusa in punctul considerat.3 si 1. sistemul general de axe s-a obţinut luându-se ca axă a absciselor.1. înseamnă că. axa absciselor este orientată pe direcţia sud-nord. . conform proiecţiei stereografice pe plan secant unic 1970.Poziţia punctelor de pe plan se defineşte faţă de un sistem rectangular de axe. In acest fel.2. in fiecare punct trece atat un median geografic. in care se redacteaza harta tarii.4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB. în sistemul general. ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central.). θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren. iar axa ordonatelor pe direcţia vest-est. Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc. cat si un meridian magnetic.

1.6) . iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit. a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1. format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie.3 Orientarea pe glob Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul. de fapt unghiul redus la primul cadran.5) cu cercul topografic (fig. 1. La cercul topografic.fig. .

masurat pe teren cu un goniometru. θAB.90° II 180° III 0 I ctg α 0g cosθ sin θ θ 0 III II tg θ cos θ 100g sin α tg α IV 300g I α cos α IV 0° 270° Fig.8.8). reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig. In cazul cand distanta inclinata di. Cercul trigonometric 200g Fig. Cercul topografic Legatura orientare si unghiul de calcul Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice. se calculaza coordoantele relative.8) α ΔxAB = do cos θAB A ΔyAB = do sin θAB d0 A0 B0 Fig. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare. un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate. s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici. Reducerea distanţelor înclinate la orizont . in planul orizontal. dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare α.1. d0 = di sin Z sau d0 = di cos α Zenit di.1.6.z B Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei.1. ΔxAB si Z ΔyAB cu formulele: (figura .5. masurate pe teren direct sau indirect.1. do. si distanta redusa la orizont.

1. Fig. Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB ΔYAB B XB = XA + ΔxAB YB = YA + ΔyAB ΔXAB θAB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii . numindu-se sistemul Marea Neagra.9.+X Ng -ΔY Ng ΔY I θ A-B I =ß B ΔX ßIV A IV A-B B ΔX θ A 0 Ng A θ III A-B -Y Ng Y θ II A-B A ßII B B ΔY ßIII -X Fig.1. sistemul de cote. dintre doua puncte. cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. iar semnele acestora. exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte. sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB є [0g . sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus. in raport cu Ngo punctul cunoscut A . Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta. numita XA A supratata de nivel zero. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. exprimata in metri. Diferenta de nivel. Poziţia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala. este distanta pe verticala.7 Orientari si unghiuri de calcul Semnele coordonatelor relative ale punctului B. diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite +X . 400g]).

ΔyAB = d0 sinθAB . Pe baza celor aratate mai sus . niv. cazul suprafetelor mici de teren . in cazul suprafetelor mari de teren. niv. 200g ]). unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau . pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor. prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1. a pct. α ∈ [0g . b – cazul suprafeţelor mici. B Supr. iar diferenta de nivel dintre elemente: ΔxAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte. In figura 1. ΔZA Ao b Bo ΔZB B1 Supr.metode. ΔzAB = d0 ctgZ . rezulta ca pozitia punctului B.10 b.11). determinata pe baza elementelor masurate pe teren. Determinarea poziţiei pe verticală a punctelor: a – cazul suprafeţelor mari. cu una din relatiile: ΔxAB = d1 cosZ – d0 ctgZ sau ΔxAB =d1 sinα= d0 tgα se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +ΔzAB . in functie de marimea unghiului vertical ( Z. A Supr. iar in figura 1. a pct. YB = YA + ΔyAB .1. XB = XA + ΔxAB . B ΔZAB A A B Ao B1 Bo a Fig. ZB = ZA + ΔzA unde ΔxAB = d0 cos θAB ...10. ZB= BB 0 . este determinata in raport cu punctul cunoscut A. zero In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . niv. cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice.

do A ΔyAB Bo do di B1 ΔzAB 1. spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala . Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice.69 – 1726.1. ce poarta denumirea de problema directa. numita si problema inversa. apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor.11. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice.26 m . Δx45-51 = X51 – X45 = 2421. Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1. si coloanele 6 si 7 ).43= 695. se calculeaza mai intai coordonatele relative.+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z α ZA XB ΔxAB ΘAB XA Ao 0 YA YB +Y Fig.1 .

Coordonatele relative.13.1.m Δy45-51 = Y51 – Y45 = 1833.Orientarea directiei 45-51 Stabilirea cadranului si orientarii Tabelul 1.518.00 X B ΔY Β4 IV A 300 -Y A III θAB β2 ΔX B -ΔY -ΔX ΔY B A θAB II g 0g(400g) Ng ΔY θAB I A 100g Y B Fig.1.12 – 2351. orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane X 51 -Δy βIV +Δ x +Y θ45-51 45 Fig.12 = .12.2 Coordonatele Cadran rectangulare +∆ x +∆ y I -∆x +∆ y II -∆x -∆y III +∆ x -∆y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | ± ∆ x|>| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ y|/| ± ∆ x|) -cand | ± ∆ x|<| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ x|/| ± ∆ y|) Orientare θ=βI θ=200g-βII θ=200g+βIII θ=400g-βIV .

si deci si expresia orientarii va fi θ45-51=400g -βIV.Deoarece Δx45-51 este pozitiv . pentru calcul se foloseste relatia: 2. respectiv |684.00|.12 si 1. se afla cu relatia tangentei .26|) = arctg 0.00|/|684. Avandu-se in vedere ca |+ Δx| > |. pentru a avea un raport subunitar.2. Calculul orientarii directiei 45-51. In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare.26|>|-518. marimea orientarii directiei va fi θ45-51=400g -βIV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. βIV = arctg(|Δy|/| Δx|) = arctg (|-518. βIV .13 ca si a tabelului 1.745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea βIV =40g 76c 41cc dupa care. prin transmitere . unghiul de calcul. iar Δy45-51 este negativ conform figurilor 1. rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV.Δy|.

se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta. tabelul 1. si unghiul orizontal.15. θ45-101=θ45-51 + β = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc Ng 51 (X51 Y51 Z51) θ45-101 β 45 (X45 Y45 Z45) diZ 101 θ45-51 Fig. θ45-51 . θ45-101 .1 coloana 5.1. masura de teren. β. intre cele doua directii.14. folosindu-se formula. Calculul orientarii prin transmitere Fig.Orientarea unei directii. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel . cu teodolitul.1.

Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel ΔZ cu relatia: In pratica . pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia : d0 = di sinZ = 123. 45.Δx si Δy ale punctului nou 101 .29 cos 90g 97c 59cc= 17. ± Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 123.29 ctg 94g 51c = 10. a diferentei de nivel. orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1.65 m 4.24 sin 90g 97c 59cc= 122. se scade un cerc . in raport cu punctul cunoscut. Calculul coordonatelor relative plane . ΔZ.29 tg 5g 49c = 10.65 m Δz45-101=d0 tgα = 123. In acest fel orientarea va fi θ45-101=490g 48c 84cc – 400g = 90g 97c 59cc 3. acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. coordonatelor polare.15).29 m d0 = di cosα=123.Daca suma obtinuta depaseste 400g . dintre punctul cunoscut. Calculul distantei reduse la orizont d0 . si punctul nou .75 sin 94g 51c = 123. si unghiul zenital de panta . in mod curent. 101 Asa cum s-a aratat.29 m Δz45-101=d0 ctgZ = 123. di . asa cum s-a intamplat in exemplul dat.75 cos 5g 49c = 123.41 m ± Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 134. 45 Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza . pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata . .02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul.

14 m Z 101 = Z45 + Δz45-101 = 164.X Ng XB ΔYAB B ΔXAB θA-B XA A O YA YB Y Fig. se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica.43+17.12+122.10 .41 = 1743. 5. 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou.84 m Y101 = Y45 + Δy45-101 = 2351.02= 2473. de exemplu 101.55+10. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.15 ) astfel: X101 = X45 + Δx45-101 = 1726. Calculul coordonatelor relative si absolute plane. se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45. .16.65= 175. partial figura 1. cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice.20 m In acest fel.1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful