P. 1
Topografie - Calcul Topografic

Topografie - Calcul Topografic

|Views: 405|Likes:
Published by Narita Catalin

More info:

Published by: Narita Catalin on Mar 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/07/2015

pdf

text

original

CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

in raport cu punctul cunoscut.12 164.101. dintre punctul 45 si punctul nou 101. 101. 45.1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1. • Calculul coordonatelor relative plane. si a diferentei de nivel Δz. statie 45 Pct.69 1833.1 Pct. ale punctului nou.55 Nr. vizat ∆ 51 ∆ 101 Dist di(m) 123. 51 45 Lucrarea va cuprinde: • Calculul orientarii si al distantei orientarii.43 2351.75 Z 94 51c g β 0g00c00cc 131g 74c Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421. • Calculul orientarii directiei 45 .12 231.Y51. • Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51. prin transmitere. Δx si Δy . 101. • Calculul distantei reduse la orizont . Pct. Rezolvarea temei: . do . Z51 fig 1.51 X51.96 1726.

proiecţia în plan a meridianului punctului central. sistemul general de axe s-a obţinut luându-se ca axă a absciselor.2. in care se redacteaza harta tarii. axa absciselor este orientată pe direcţia sud-nord. şi a ordonatelor.4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB. ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central. Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc. In acest fel. . masurat in sens direct acelor unui ceasornic. orientarea unei directii. iar axa ordonatelor pe direcţia vest-est. pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective. înseamnă că.Poziţia punctelor de pe plan se defineşte faţă de un sistem rectangular de axe. Astfel.Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g . in planul de proiectie.3 si 1. în sistemul general. conform proiecţiei stereografice pe plan secant unic 1970. perpendiculara pe axa absciselor în punctul central (fig.1. In figurile 1. dusa in punctul considerat. În cazul ţării noastre . cat si un meridian magnetic. in fiecare punct trece atat un median geografic. situat la nord de Făgăraş (Ng0). θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren. axele de coordonate sunt orientate pe direcţia punctelor cardinale.).

. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit. iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic.6) . 1. ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie. a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1.3 Orientarea pe glob Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica. La cercul topografic.5) cu cercul topografic (fig. de fapt unghiul redus la primul cadran.fig. format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. 1.

Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare. θAB.90° II 180° III 0 I ctg α 0g cosθ sin θ θ 0 III II tg θ cos θ 100g sin α tg α IV 300g I α cos α IV 0° 270° Fig. s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici. se calculaza coordoantele relative.1. do.8. Reducerea distanţelor înclinate la orizont .z B Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei. Cercul trigonometric 200g Fig. masurate pe teren direct sau indirect. Cercul topografic Legatura orientare si unghiul de calcul Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice. d0 = di sin Z sau d0 = di cos α Zenit di. masurat pe teren cu un goniometru.1. un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate.5. In cazul cand distanta inclinata di. ΔxAB si Z ΔyAB cu formulele: (figura . reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig. in planul orizontal. si distanta redusa la orizont.6.8). dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare α.8) α ΔxAB = do cos θAB A ΔyAB = do sin θAB d0 A0 B0 Fig.1.1.

sistemul de cote. diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite +X . 400g]).7 Orientari si unghiuri de calcul Semnele coordonatelor relative ale punctului B.9. Diferenta de nivel. Fig. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. numindu-se sistemul Marea Neagra. Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta. 1. Poziţia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala. exprimata in metri. este distanta pe verticala. dintre doua puncte. numita XA A supratata de nivel zero.1. iar semnele acestora. exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte. sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus. Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB ΔYAB B XB = XA + ΔxAB YB = YA + ΔyAB ΔXAB θAB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii . sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB є [0g . cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat.+X Ng -ΔY Ng ΔY I θ A-B I =ß B ΔX ßIV A IV A-B B ΔX θ A 0 Ng A θ III A-B -Y Ng Y θ II A-B A ßII B B ΔY ßIII -X Fig. in raport cu Ngo punctul cunoscut A .

11). ΔzAB = d0 ctgZ . cazul suprafetelor mici de teren . cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. Determinarea poziţiei pe verticală a punctelor: a – cazul suprafeţelor mari. pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut. niv.1. rezulta ca pozitia punctului B. B Supr. zero In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . cu una din relatiile: ΔxAB = d1 cosZ – d0 ctgZ sau ΔxAB =d1 sinα= d0 tgα se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +ΔzAB . a pct. iar in figura 1. B ΔZAB A A B Ao B1 Bo a Fig.10 b. ΔZA Ao b Bo ΔZB B1 Supr. A Supr. a pct. α ∈ [0g . 200g ]).10. prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1.. cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice. este determinata in raport cu punctul cunoscut A. b – cazul suprafeţelor mici.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor. niv. ΔyAB = d0 sinθAB . in functie de marimea unghiului vertical ( Z.. ZB = ZA + ΔzA unde ΔxAB = d0 cos θAB .metode. in cazul suprafetelor mari de teren. YB = YA + ΔyAB . ZB= BB 0 . determinata pe baza elementelor masurate pe teren. XB = XA + ΔxAB . iar diferenta de nivel dintre elemente: ΔxAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte. In figura 1. Pe baza celor aratate mai sus . niv. unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau .

Δx45-51 = X51 – X45 = 2421. ce poarta denumirea de problema directa.+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z α ZA XB ΔxAB ΘAB XA Ao 0 YA YB +Y Fig. Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1.11.69 – 1726. spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala . se calculeaza mai intai coordonatele relative. numita si problema inversa. do A ΔyAB Bo do di B1 ΔzAB 1.43= 695. apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor.1. Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice. si coloanele 6 si 7 ). Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice.1 .26 m .

1.Orientarea directiei 45-51 Stabilirea cadranului si orientarii Tabelul 1.12 = .m Δy45-51 = Y51 – Y45 = 1833. Coordonatele relative.1.518. orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane X 51 -Δy βIV +Δ x +Y θ45-51 45 Fig.12 – 2351.12.00 X B ΔY Β4 IV A 300 -Y A III θAB β2 ΔX B -ΔY -ΔX ΔY B A θAB II g 0g(400g) Ng ΔY θAB I A 100g Y B Fig.13.2 Coordonatele Cadran rectangulare +∆ x +∆ y I -∆x +∆ y II -∆x -∆y III +∆ x -∆y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | ± ∆ x|>| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ y|/| ± ∆ x|) -cand | ± ∆ x|<| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ x|/| ± ∆ y|) Orientare θ=βI θ=200g-βII θ=200g+βIII θ=400g-βIV .

Deoarece Δx45-51 este pozitiv .00|/|684.26|>|-518. rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV.12 si 1.26|) = arctg 0.745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea βIV =40g 76c 41cc dupa care. pentru a avea un raport subunitar. βIV = arctg(|Δy|/| Δx|) = arctg (|-518. βIV .00|. Avandu-se in vedere ca |+ Δx| > |.Δy|.2. pentru calcul se foloseste relatia: 2. respectiv |684. Calculul orientarii directiei 45-51. In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare. marimea orientarii directiei va fi θ45-51=400g -βIV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. si deci si expresia orientarii va fi θ45-51=400g -βIV.13 ca si a tabelului 1. se afla cu relatia tangentei . prin transmitere . iar Δy45-51 este negativ conform figurilor 1. unghiul de calcul.

cu teodolitul.1. β. intre cele doua directii.1 coloana 5.Orientarea unei directii.15. se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta.1. tabelul 1. masura de teren.14. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel . si unghiul orizontal. Calculul orientarii prin transmitere Fig. θ45-51 . folosindu-se formula. θ45-101=θ45-51 + β = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc Ng 51 (X51 Y51 Z51) θ45-101 β 45 (X45 Y45 Z45) diZ 101 θ45-51 Fig. θ45-101 .

si punctul nou .75 cos 5g 49c = 123.02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul. In acest fel orientarea va fi θ45-101=490g 48c 84cc – 400g = 90g 97c 59cc 3. 101 Asa cum s-a aratat. Calculul distantei reduse la orizont d0 . 45 Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza . ΔZ.29 tg 5g 49c = 10.Δx si Δy ale punctului nou 101 . 45. ± Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 123.29 m Δz45-101=d0 ctgZ = 123. Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel ΔZ cu relatia: In pratica . a diferentei de nivel. Calculul coordonatelor relative plane . in mod curent. asa cum s-a intamplat in exemplul dat. acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. si unghiul zenital de panta .24 sin 90g 97c 59cc= 122. dintre punctul cunoscut. . orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1.65 m Δz45-101=d0 tgα = 123. se scade un cerc . coordonatelor polare. di . in raport cu punctul cunoscut.29 ctg 94g 51c = 10.29 m d0 = di cosα=123.65 m 4. pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia : d0 = di sinZ = 123.29 cos 90g 97c 59cc= 17. pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata .15).41 m ± Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 134.75 sin 94g 51c = 123.Daca suma obtinuta depaseste 400g .

5.55+10. cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.X Ng XB ΔYAB B ΔXAB θA-B XA A O YA YB Y Fig.12+122.15 ) astfel: X101 = X45 + Δx45-101 = 1726.1. cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice. partial figura 1.16. se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45. . 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou.02= 2473.43+17. Calculul coordonatelor relative si absolute plane.10 .65= 175. se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica. de exemplu 101.41 = 1743.14 m Z 101 = Z45 + Δz45-101 = 164. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou.20 m In acest fel.84 m Y101 = Y45 + Δy45-101 = 2351.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->