CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

Z51 fig 1.101. dintre punctul 45 si punctul nou 101.75 Z 94 51c g β 0g00c00cc 131g 74c Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421. in raport cu punctul cunoscut. Rezolvarea temei: .1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1. • Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. Δx si Δy . ale punctului nou. 45. • Calculul orientarii directiei 45 .69 1833. • Calculul distantei reduse la orizont .1 Pct. do .55 Nr. 51 45 Lucrarea va cuprinde: • Calculul orientarii si al distantei orientarii. statie 45 Pct.12 164.Y51. prin transmitere.96 1726.51 X51.12 231. 101. 101. Pct. din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51. • Calculul coordonatelor relative plane. si a diferentei de nivel Δz. vizat ∆ 51 ∆ 101 Dist di(m) 123.43 2351.

Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g . pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective. axele de coordonate sunt orientate pe direcţia punctelor cardinale. in care se redacteaza harta tarii. Astfel. axa absciselor este orientată pe direcţia sud-nord. sistemul general de axe s-a obţinut luându-se ca axă a absciselor. perpendiculara pe axa absciselor în punctul central (fig. iar axa ordonatelor pe direcţia vest-est. θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren. proiecţia în plan a meridianului punctului central. in fiecare punct trece atat un median geografic. Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc.).1. masurat in sens direct acelor unui ceasornic.2. În cazul ţării noastre . cat si un meridian magnetic. orientarea unei directii. In figurile 1. înseamnă că. . in planul de proiectie. în sistemul general.3 si 1. ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central. dusa in punctul considerat. situat la nord de Făgăraş (Ng0). In acest fel. conform proiecţiei stereografice pe plan secant unic 1970. şi a ordonatelor.4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB.Poziţia punctelor de pe plan se defineşte faţă de un sistem rectangular de axe.

iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic. de fapt unghiul redus la primul cadran. format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. . ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul. a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1.6) .fig. La cercul topografic. 1.5) cu cercul topografic (fig. 1. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit.3 Orientarea pe glob Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica.

masurate pe teren direct sau indirect.1. d0 = di sin Z sau d0 = di cos α Zenit di.6.1.8) α ΔxAB = do cos θAB A ΔyAB = do sin θAB d0 A0 B0 Fig. un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate. dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare α. ΔxAB si Z ΔyAB cu formulele: (figura . reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig.1. se calculaza coordoantele relative. s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare.z B Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei. Reducerea distanţelor înclinate la orizont . do.5.8).8. θAB.1. Cercul trigonometric 200g Fig. in planul orizontal. Cercul topografic Legatura orientare si unghiul de calcul Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice. si distanta redusa la orizont.90° II 180° III 0 I ctg α 0g cosθ sin θ θ 0 III II tg θ cos θ 100g sin α tg α IV 300g I α cos α IV 0° 270° Fig. masurat pe teren cu un goniometru. In cazul cand distanta inclinata di.

7 Orientari si unghiuri de calcul Semnele coordonatelor relative ale punctului B.+X Ng -ΔY Ng ΔY I θ A-B I =ß B ΔX ßIV A IV A-B B ΔX θ A 0 Ng A θ III A-B -Y Ng Y θ II A-B A ßII B B ΔY ßIII -X Fig. este distanta pe verticala. sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus.1. numita XA A supratata de nivel zero. exprimata in metri. exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte. sistemul de cote. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor.9. Fig. Poziţia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala. in raport cu Ngo punctul cunoscut A . dintre doua puncte. iar semnele acestora. numindu-se sistemul Marea Neagra. Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta. 1. sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB є [0g . Diferenta de nivel. Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB ΔYAB B XB = XA + ΔxAB YB = YA + ΔyAB ΔXAB θAB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii . 400g]). diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite +X . cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat.

Pe baza celor aratate mai sus . in cazul suprafetelor mari de teren.1. determinata pe baza elementelor masurate pe teren. YB = YA + ΔyAB . rezulta ca pozitia punctului B.10 b. zero In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . XB = XA + ΔxAB . B Supr. este determinata in raport cu punctul cunoscut A. cazul suprafetelor mici de teren .. B ΔZAB A A B Ao B1 Bo a Fig. iar in figura 1. in functie de marimea unghiului vertical ( Z. a pct. unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau . ΔyAB = d0 sinθAB . ΔZA Ao b Bo ΔZB B1 Supr. niv. cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. ZB= BB 0 . niv. iar diferenta de nivel dintre elemente: ΔxAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte.metode. 200g ]). cu una din relatiile: ΔxAB = d1 cosZ – d0 ctgZ sau ΔxAB =d1 sinα= d0 tgα se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +ΔzAB . Determinarea poziţiei pe verticală a punctelor: a – cazul suprafeţelor mari.10. pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut. b – cazul suprafeţelor mici.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor. cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice. prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1..11). α ∈ [0g . In figura 1. ΔzAB = d0 ctgZ . niv. a pct. ZB = ZA + ΔzA unde ΔxAB = d0 cos θAB . A Supr.

69 – 1726. Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1.11. numita si problema inversa. spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala . Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice. Δx45-51 = X51 – X45 = 2421. se calculeaza mai intai coordonatele relative. Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice.1 .1. do A ΔyAB Bo do di B1 ΔzAB 1. apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor. si coloanele 6 si 7 ). ce poarta denumirea de problema directa.43= 695.26 m .+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z α ZA XB ΔxAB ΘAB XA Ao 0 YA YB +Y Fig.

Coordonatele relative.518.1.00 X B ΔY Β4 IV A 300 -Y A III θAB β2 ΔX B -ΔY -ΔX ΔY B A θAB II g 0g(400g) Ng ΔY θAB I A 100g Y B Fig.12 = .m Δy45-51 = Y51 – Y45 = 1833.13. orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane X 51 -Δy βIV +Δ x +Y θ45-51 45 Fig.Orientarea directiei 45-51 Stabilirea cadranului si orientarii Tabelul 1.2 Coordonatele Cadran rectangulare +∆ x +∆ y I -∆x +∆ y II -∆x -∆y III +∆ x -∆y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | ± ∆ x|>| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ y|/| ± ∆ x|) -cand | ± ∆ x|<| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ x|/| ± ∆ y|) Orientare θ=βI θ=200g-βII θ=200g+βIII θ=400g-βIV .1.12.12 – 2351.

Avandu-se in vedere ca |+ Δx| > |. βIV = arctg(|Δy|/| Δx|) = arctg (|-518. marimea orientarii directiei va fi θ45-51=400g -βIV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii.26|) = arctg 0. rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV.Δy|.745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea βIV =40g 76c 41cc dupa care. In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare.00|/|684. iar Δy45-51 este negativ conform figurilor 1.12 si 1. pentru calcul se foloseste relatia: 2. se afla cu relatia tangentei . pentru a avea un raport subunitar. βIV . unghiul de calcul. Calculul orientarii directiei 45-51. respectiv |684.Deoarece Δx45-51 este pozitiv .26|>|-518.00|. prin transmitere .2.13 ca si a tabelului 1. si deci si expresia orientarii va fi θ45-51=400g -βIV.

si unghiul orizontal. θ45-51 . Calculul orientarii prin transmitere Fig. θ45-101=θ45-51 + β = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc Ng 51 (X51 Y51 Z51) θ45-101 β 45 (X45 Y45 Z45) diZ 101 θ45-51 Fig.15. intre cele doua directii.1 coloana 5.1. folosindu-se formula. β.1. se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta. tabelul 1. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel . cu teodolitul.Orientarea unei directii.14. masura de teren. θ45-101 .

± Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 123. dintre punctul cunoscut.65 m Δz45-101=d0 tgα = 123. acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. in mod curent. coordonatelor polare. ΔZ.29 ctg 94g 51c = 10. 45.29 m d0 = di cosα=123.75 sin 94g 51c = 123.Daca suma obtinuta depaseste 400g . .29 cos 90g 97c 59cc= 17.Δx si Δy ale punctului nou 101 . pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia : d0 = di sinZ = 123. Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel ΔZ cu relatia: In pratica .02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul. 45 Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza .29 tg 5g 49c = 10. In acest fel orientarea va fi θ45-101=490g 48c 84cc – 400g = 90g 97c 59cc 3. se scade un cerc .75 cos 5g 49c = 123. di . 101 Asa cum s-a aratat.41 m ± Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 134. in raport cu punctul cunoscut. Calculul distantei reduse la orizont d0 . si unghiul zenital de panta .65 m 4. pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata .24 sin 90g 97c 59cc= 122. si punctul nou . orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1. Calculul coordonatelor relative plane .29 m Δz45-101=d0 ctgZ = 123. a diferentei de nivel.15). asa cum s-a intamplat in exemplul dat.

Calculul coordonatelor relative si absolute plane. de exemplu 101.14 m Z 101 = Z45 + Δz45-101 = 164.55+10.41 = 1743. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou.65= 175. . 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou. 5.10 . cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice. partial figura 1.12+122. se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45.1.16. cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.84 m Y101 = Y45 + Δy45-101 = 2351. se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica.43+17.20 m In acest fel.02= 2473.15 ) astfel: X101 = X45 + Δx45-101 = 1726.X Ng XB ΔYAB B ΔXAB θA-B XA A O YA YB Y Fig.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.