Topografie - Calcul Topografic

CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

• Calculul orientarii directiei 45 .101.55 Nr. dintre punctul 45 si punctul nou 101. prin transmitere.1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1. • Calculul coordonatelor relative plane. vizat ∆ 51 ∆ 101 Dist di(m) 123. Z51 fig 1. do . 45. 101.75 Z 94 51c g β 0g00c00cc 131g 74c Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421.69 1833. • Calculul distantei reduse la orizont . ale punctului nou. Pct. Δx si Δy . 101. in raport cu punctul cunoscut.12 231. • Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51.12 164. Rezolvarea temei: .96 1726. statie 45 Pct. 51 45 Lucrarea va cuprinde: • Calculul orientarii si al distantei orientarii.Y51.43 2351. si a diferentei de nivel Δz.1 Pct.51 X51.

θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren.). pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective. şi a ordonatelor. in planul de proiectie. In figurile 1. proiecţia în plan a meridianului punctului central. In acest fel.4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB. dusa in punctul considerat. in fiecare punct trece atat un median geografic. axa absciselor este orientată pe direcţia sud-nord. înseamnă că. ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central. conform proiecţiei stereografice pe plan secant unic 1970. axele de coordonate sunt orientate pe direcţia punctelor cardinale. iar axa ordonatelor pe direcţia vest-est.3 si 1. Astfel. . Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc. masurat in sens direct acelor unui ceasornic. în sistemul general. perpendiculara pe axa absciselor în punctul central (fig. sistemul general de axe s-a obţinut luându-se ca axă a absciselor. in care se redacteaza harta tarii.2. orientarea unei directii.Poziţia punctelor de pe plan se defineşte faţă de un sistem rectangular de axe. cat si un meridian magnetic.1.Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g . situat la nord de Făgăraş (Ng0). În cazul ţării noastre .

fig.5) cu cercul topografic (fig. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit. de fapt unghiul redus la primul cadran. La cercul topografic. 1. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul. iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic. format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. 1.6) . . a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1. ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie.3 Orientarea pe glob Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica.

Reducerea distanţelor înclinate la orizont . d0 = di sin Z sau d0 = di cos α Zenit di. un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate. se calculaza coordoantele relative.6.5. si distanta redusa la orizont.8) α ΔxAB = do cos θAB A ΔyAB = do sin θAB d0 A0 B0 Fig. reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig. s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici. in planul orizontal.1. θAB. Cercul topografic Legatura orientare si unghiul de calcul Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice.8). Cercul trigonometric 200g Fig. dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare α. masurate pe teren direct sau indirect. masurat pe teren cu un goniometru.1.90° II 180° III 0 I ctg α 0g cosθ sin θ θ 0 III II tg θ cos θ 100g sin α tg α IV 300g I α cos α IV 0° 270° Fig.8.z B Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei. do. In cazul cand distanta inclinata di.1. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare.1. ΔxAB si Z ΔyAB cu formulele: (figura .

1. dintre doua puncte. sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus. Poziţia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala. 1.+X Ng -ΔY Ng ΔY I θ A-B I =ß B ΔX ßIV A IV A-B B ΔX θ A 0 Ng A θ III A-B -Y Ng Y θ II A-B A ßII B B ΔY ßIII -X Fig. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. iar semnele acestora. exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte. este distanta pe verticala. exprimata in metri. sistemul de cote. numita XA A supratata de nivel zero. cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. 400g]). sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB є [0g . in raport cu Ngo punctul cunoscut A . Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta. Diferenta de nivel. numindu-se sistemul Marea Neagra.9. Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB ΔYAB B XB = XA + ΔxAB YB = YA + ΔyAB ΔXAB θAB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii . diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite +X .7 Orientari si unghiuri de calcul Semnele coordonatelor relative ale punctului B. Fig.

prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1.1. Determinarea poziţiei pe verticală a punctelor: a – cazul suprafeţelor mari. B Supr. YB = YA + ΔyAB . ΔzAB = d0 ctgZ .10. In figura 1. rezulta ca pozitia punctului B. α ∈ [0g . iar diferenta de nivel dintre elemente: ΔxAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte. iar in figura 1. in functie de marimea unghiului vertical ( Z.. ΔZA Ao b Bo ΔZB B1 Supr. A Supr. zero In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 .. niv. pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut. 200g ]). niv. b – cazul suprafeţelor mici. cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. a pct. cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice. Pe baza celor aratate mai sus . cu una din relatiile: ΔxAB = d1 cosZ – d0 ctgZ sau ΔxAB =d1 sinα= d0 tgα se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +ΔzAB . in cazul suprafetelor mari de teren. ZB = ZA + ΔzA unde ΔxAB = d0 cos θAB .11).metode. XB = XA + ΔxAB . determinata pe baza elementelor masurate pe teren. ZB= BB 0 .10 b. unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau . a pct. este determinata in raport cu punctul cunoscut A. B ΔZAB A A B Ao B1 Bo a Fig. ΔyAB = d0 sinθAB . cazul suprafetelor mici de teren . niv.10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor.

do A ΔyAB Bo do di B1 ΔzAB 1. Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1.11. se calculeaza mai intai coordonatele relative.+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z α ZA XB ΔxAB ΘAB XA Ao 0 YA YB +Y Fig.1. apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor. spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala . Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice.26 m .43= 695.69 – 1726.1 . numita si problema inversa. si coloanele 6 si 7 ). ce poarta denumirea de problema directa. Δx45-51 = X51 – X45 = 2421. Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice.

1.518.Orientarea directiei 45-51 Stabilirea cadranului si orientarii Tabelul 1. orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane X 51 -Δy βIV +Δ x +Y θ45-51 45 Fig.12 = . Coordonatele relative.00 X B ΔY Β4 IV A 300 -Y A III θAB β2 ΔX B -ΔY -ΔX ΔY B A θAB II g 0g(400g) Ng ΔY θAB I A 100g Y B Fig.1.12 – 2351.m Δy45-51 = Y51 – Y45 = 1833.2 Coordonatele Cadran rectangulare +∆ x +∆ y I -∆x +∆ y II -∆x -∆y III +∆ x -∆y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | ± ∆ x|>| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ y|/| ± ∆ x|) -cand | ± ∆ x|<| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ x|/| ± ∆ y|) Orientare θ=βI θ=200g-βII θ=200g+βIII θ=400g-βIV .13.12.

00|. unghiul de calcul.Deoarece Δx45-51 este pozitiv .26|) = arctg 0. rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV. marimea orientarii directiei va fi θ45-51=400g -βIV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. βIV . In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare. iar Δy45-51 este negativ conform figurilor 1.13 ca si a tabelului 1. pentru calcul se foloseste relatia: 2. Avandu-se in vedere ca |+ Δx| > |.745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea βIV =40g 76c 41cc dupa care.00|/|684. se afla cu relatia tangentei . si deci si expresia orientarii va fi θ45-51=400g -βIV. prin transmitere .Δy|.2. respectiv |684. βIV = arctg(|Δy|/| Δx|) = arctg (|-518. pentru a avea un raport subunitar. Calculul orientarii directiei 45-51.12 si 1.26|>|-518.

1. folosindu-se formula. intre cele doua directii. tabelul 1. θ45-101=θ45-51 + β = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc Ng 51 (X51 Y51 Z51) θ45-101 β 45 (X45 Y45 Z45) diZ 101 θ45-51 Fig. Calculul orientarii prin transmitere Fig. θ45-51 .15.1.Orientarea unei directii. cu teodolitul. Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel .1 coloana 5.14. masura de teren. se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta. si unghiul orizontal. θ45-101 . β.

si unghiul zenital de panta . di . in mod curent. acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g. in raport cu punctul cunoscut.65 m Δz45-101=d0 tgα = 123.75 sin 94g 51c = 123.29 cos 90g 97c 59cc= 17. si punctul nou .02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul. pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata .41 m ± Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 134. a diferentei de nivel. ± Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 123. 45. asa cum s-a intamplat in exemplul dat. dintre punctul cunoscut.75 cos 5g 49c = 123.Daca suma obtinuta depaseste 400g . .Δx si Δy ale punctului nou 101 . pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia : d0 = di sinZ = 123. se scade un cerc .29 ctg 94g 51c = 10. 45 Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza .29 tg 5g 49c = 10. orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1.29 m d0 = di cosα=123. Calculul distantei reduse la orizont d0 .65 m 4. Calculul coordonatelor relative plane . In acest fel orientarea va fi θ45-101=490g 48c 84cc – 400g = 90g 97c 59cc 3. 101 Asa cum s-a aratat.29 m Δz45-101=d0 ctgZ = 123. coordonatelor polare. ΔZ.15).24 sin 90g 97c 59cc= 122. Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel ΔZ cu relatia: In pratica .

65= 175.14 m Z 101 = Z45 + Δz45-101 = 164. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou.10 .41 = 1743.02= 2473.43+17. 5.20 m In acest fel. cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice.1. Calculul coordonatelor relative si absolute plane. .12+122.84 m Y101 = Y45 + Δy45-101 = 2351.X Ng XB ΔYAB B ΔXAB θA-B XA A O YA YB Y Fig. se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica. partial figura 1. se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45. 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou.55+10.16. cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.15 ) astfel: X101 = X45 + Δx45-101 = 1726. de exemplu 101.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful