CALCULE TOPOGRAFICE

Ansamblul de lucrari efectuate in scopul obtinerii planului sau hartii topografice poarta denumirea de ridicare topografica. In functie de continutul lor, se disting: ridicari planimetrice, cand se face doar determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafatei topografice, ridicari nivelitice, cand se face doar determinarea pozitiei pe verticala a punctelor si ridicari combinate, cand se face determinarea atat a pozitiei in plan, cat si a pozitiei pe verticala. Pentru a se elimina masurarile eronate, este necesar ca, prin calcule preliminare, sa se verifice incadrarea acestora in tolerantele stabilite prin instructiuni tehnice. Tema lucrarii Pentru corecta reprezentare in plan a suprafetelor topografice, este necesara cunoasterea unor calcule topografice pe baza, legate de determinarea pozitiilor punctelor in functie de un sistem de referinta, legat de suprafata pamantului. Datele problemei 1. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor 45 si 51 din reteaua de triangulare geodezica a tarii. 2. Elementele masurate pe teren pentru determinarea pozitiei in spatiul al punctului 101: unghiul orizontal β, unghiul zenital de panta Z si distanta inclinata di, masurata direct cu panglica de otel de 50 m.

69 1833. do . • Calculul orientarii directiei 45 . in raport cu punctul cunoscut.12 164. prin transmitere. 101. statie 45 Pct. • Calculul coordonatelor relative plane.75 Z 94 51c g β 0g00c00cc 131g 74c Coordonate absolute X(m) Y(m) Z(m) 2421.Y51. 101. Z51 fig 1. vizat ∆ 51 ∆ 101 Dist di(m) 123.51 X51. • Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou.43 2351. 45. 51 45 Lucrarea va cuprinde: • Calculul orientarii si al distantei orientarii. Rezolvarea temei: . Δx si Δy . din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51. ale punctului nou. si a diferentei de nivel Δz. dintre punctul 45 si punctul nou 101.12 231.1 Schita cunoscand elementele cunoscute initial (coordonatele) si elementele masurate (unghiuri si distante) Tabel 1.101.96 1726.55 Nr. Pct. • Calculul distantei reduse la orizont .1 Pct.

înseamnă că. şi a ordonatelor. cat si un meridian magnetic.Orientarea poate lua valori pozitive de la 0g la 400g .1. În cazul ţării noastre . conform proiecţiei stereografice pe plan secant unic 1970.2. In figurile 1. Directia de referinta este directia nordului deoarece pe suprafata globului pamantesc. proiecţia în plan a meridianului punctului central. masurat in sens direct acelor unui ceasornic.). în sistemul general. In acest fel. pe globul pamantesc reprezentat de sfera de raza medie si respective. situat la nord de Făgăraş (Ng0).4 se reprezinta sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB. iar axa ordonatelor pe direcţia vest-est. perpendiculara pe axa absciselor în punctul central (fig. in fiecare punct trece atat un median geografic.3 si 1. ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central. . axele de coordonate sunt orientate pe direcţia punctelor cardinale. orientarea unei directii. dusa in punctul considerat. axa absciselor este orientată pe direcţia sud-nord.Poziţia punctelor de pe plan se defineşte faţă de un sistem rectangular de axe. θAB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la medianul geografic a punctului central cu directia din teren. Astfel. in planul de proiectie. sistemul general de axe s-a obţinut luându-se ca axă a absciselor. in care se redacteaza harta tarii.

de fapt unghiul redus la primul cadran. iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic.3 Orientarea pe glob Deoarce pozitia punctelor se stabileste pe cale trigronometica.fig. .5) cu cercul topografic (fig. ca origine de masurare a orientarilor se ia directia nordului geografic si centrul de proiectie. 1. a fost necesara inlocuirea cercului trigronometric (fig 1. 1. Acesta este totdeauna un unghiu ascutit. La cercul topografic. format de directia data cu capatul cel mai apropiat al medianului geografic al centrului de proiectie. La calculul orientarii unei directii pe teren un rol important il are unghiul de calcul.6) .

reducerea la orizont se face cu una din relatiile (fig. Cercul trigonometric 200g Fig. do. d0 = di sin Z sau d0 = di cos α Zenit di. Reducerea distantelor la orizont se face cu ajutorul unghiului vertical de panta zenital sau de inclinare. un principiu de baza al topografiei il reprezinta reducerea distantelor inclinate.8.8). ΔxAB si Z ΔyAB cu formulele: (figura .z B Cu ajutorul coordonatelor palare orientarea directiei. masurat pe teren cu un goniometru.1. s-a masurat pe cale directa cu ajutorul unei rulete sau panglici. se calculaza coordoantele relative. θAB. dupa cum pe teren s-a masurat unghiul zenital Z sau unghiul de inclinare α. Cercul topografic Legatura orientare si unghiul de calcul Legat de determinarea pozitiei in plan a punctelor suprafetei topografice.8) α ΔxAB = do cos θAB A ΔyAB = do sin θAB d0 A0 B0 Fig. In cazul cand distanta inclinata di.1.1.1. Reducerea distanţelor înclinate la orizont . masurate pe teren direct sau indirect.90° II 180° III 0 I ctg α 0g cosθ sin θ θ 0 III II tg θ cos θ 100g sin α tg α IV 300g I α cos α IV 0° 270° Fig.5. si distanta redusa la orizont.6. in planul orizontal.

1.9. diferenta de nivel este elementul ce se masoara pe teren prin diferite +X .7 Orientari si unghiuri de calcul Semnele coordonatelor relative ale punctului B. este distanta pe verticala. dintre doua puncte. Fig. 1. Poziţia punctelor pe plan Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala.+X Ng -ΔY Ng ΔY I θ A-B I =ß B ΔX ßIV A IV A-B B ΔX θ A 0 Ng A θ III A-B -Y Ng Y θ II A-B A ßII B B ΔY ßIII -X Fig. exprimata in metri dintre suprafetele de nivel ale celor doua puncte. cuprinsa intre suprafata de nivel 0 si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat. Pentru tara noastra reperul zero O YA Y +Y fundamental se afla in portul BConstanta. sunt date de semnele functiilor trigonometrice cosinus si respectiv sinus. numindu-se sistemul Marea Neagra. 400g]). sistemul de cote. Punctul unde s-a stabilit nivelul mediul al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. in raport cu Ngo punctul cunoscut A . sunt functii de cadranul in care se afla orientarea (θAB є [0g . Coordonatele rectangulare plane ale punctului B vor fi exprimate in relatiile: XB ΔYAB B XB = XA + ΔxAB YB = YA + ΔyAB ΔXAB θAB Pozitia pe verticala a unui punct se determina fata de o suprafata de do referinta reprezentata de suprafata de nivel mediu al marii . iar semnele acestora. exprimata in metri. numita XA A supratata de nivel zero. Diferenta de nivel.

unde diferenta de nivel poate avea semnul + sau . niv. a pct. ΔyAB = d0 sinθAB . B ΔZAB A A B Ao B1 Bo a Fig. Determinarea poziţiei pe verticală a punctelor: a – cazul suprafeţelor mari.1. cand suprafetele de nivel se aproximeaza cu niste suprafete plane si paralele intre ele. in functie de marimea unghiului vertical ( Z. iar in figura 1. ΔzAB = d0 ctgZ . niv.10 b. α ∈ [0g . cu una din relatiile: ΔxAB = d1 cosZ – d0 ctgZ sau ΔxAB =d1 sinα= d0 tgα se stabileste marimea cotei absolute a punctului B in raport cu cota cunoscuta a punctului A cu formula: ZB = ZA +ΔzAB . este determinata in raport cu punctul cunoscut A. iar diferenta de nivel dintre elemente: ΔxAB= BB 1 Cu ajutorul diferentei de nivel dintre cele doua puncte. rezulta ca pozitia punctului B. YB = YA + ΔyAB ... determinata pe baza elementelor masurate pe teren. niv. ZB= BB 0 .10 a se reprezinta determinarea pozitiei pe verticala a punctelor. ΔZA Ao b Bo ΔZB B1 Supr. cand suprafetele de nivel sunt aproximativ niste sfere concentrice. A Supr. a pct. B Supr. b – cazul suprafeţelor mici. in cazul suprafetelor mari de teren. XB = XA + ΔxAB .metode. pe baza ei determinandu-se cota unui punct in raport cu cota altui punct cunoscut. prin coordonatele rectangulare spatiale ( figura 1. zero In ambele cazuri cotele absolute ale celor doua puncte sunt: ZA= AA 0 . 200g ]). ZB = ZA + ΔzA unde ΔxAB = d0 cos θAB . In figura 1. Pe baza celor aratate mai sus .11). cazul suprafetelor mici de teren .10.

numita si problema inversa. Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice. Dandu-se punctele 45 si 51 prin coordonatele rectangulare plane (tabel 1. apare necesitatea calcularii orientarii si distantei orizontale din coordonatele rectangulare plane ale punctelor.11.1 .26 m . do A ΔyAB Bo do di B1 ΔzAB 1. si coloanele 6 si 7 ). ce poarta denumirea de problema directa. Δx45-51 = X51 – X45 = 2421. se calculeaza mai intai coordonatele relative.+Z +X B ZB Nord g0 Zenit Z α ZA XB ΔxAB ΘAB XA Ao 0 YA YB +Y Fig. Calculul orientarii si distantei orizontale din coordonatele punctelor de triangulatie 45 si 51 In calculele topografice. spre deosebire de calculul coordonatelor relative functia de orientare si distanta orizontala .69 – 1726.43= 695.1.

518.12 = .13.00 X B ΔY Β4 IV A 300 -Y A III θAB β2 ΔX B -ΔY -ΔX ΔY B A θAB II g 0g(400g) Ng ΔY θAB I A 100g Y B Fig.2 Coordonatele Cadran rectangulare +∆ x +∆ y I -∆x +∆ y II -∆x -∆y III +∆ x -∆y IV Obtinerea unghiului de calcul -cand | ± ∆ x|>| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ y|/| ± ∆ x|) -cand | ± ∆ x|<| ± ∆ y| se ia βI = arctg (| ± ∆ x|/| ± ∆ y|) Orientare θ=βI θ=200g-βII θ=200g+βIII θ=400g-βIV .Orientarea directiei 45-51 Stabilirea cadranului si orientarii Tabelul 1.m Δy45-51 = Y51 – Y45 = 1833. orientarile si unghiurile de calcul in cele patru cadrane X 51 -Δy βIV +Δ x +Y θ45-51 45 Fig. Coordonatele relative.12.12 – 2351.1.1.

Avandu-se in vedere ca |+ Δx| > |.12 si 1. iar Δy45-51 este negativ conform figurilor 1. rezulta ca orientarea directiei 45-51 se afla in cadranul IV. In cazul in care se cere doar marimea distantei orizontale fara orientare. prin transmitere .745045 Cu ajutorul tabelelor trigonometrice sau a minicalculatorului cu functii se obtine pentru unghiul de calcul valoarea βIV =40g 76c 41cc dupa care. se afla cu relatia tangentei . pentru a avea un raport subunitar. pentru calcul se foloseste relatia: 2. respectiv |684. Calculul orientarii directiei 45-51.26|>|-518.00|.2.Deoarece Δx45-51 este pozitiv .00|/|684.Δy|.26|) = arctg 0. βIV = arctg(|Δy|/| Δx|) = arctg (|-518. βIV . marimea orientarii directiei va fi θ45-51=400g -βIV= 400g-41g 25c 16cc = 359g 23c 59cc distanta orizontala dintre cele doua puncte se calculeaza cu relatia : si Egalitatea celor doua marimi reprezinta si un control de calcul al orientarii. unghiul de calcul. si deci si expresia orientarii va fi θ45-51=400g -βIV.13 ca si a tabelului 1.

Orientarea unei directii.1. intre cele doua directii. si unghiul orizontal. β.15. tabelul 1. cu teodolitul. masura de teren. θ45-101 .1 coloana 5. θ45-51 . Calculul distantei reduse laorizont si a diferentei de nivel . se poate afla cunoscundu-se orientarea unei directii de referinta. Calculul orientarii prin transmitere Fig. θ45-101=θ45-51 + β = 358g 74c 84cc + 131g 74c = 490g 97c 59cc Ng 51 (X51 Y51 Z51) θ45-101 β 45 (X45 Y45 Z45) diZ 101 θ45-51 Fig.14.1. folosindu-se formula.

101 Asa cum s-a aratat. .75 cos 5g 49c = 123. in mod curent. acesta deoarece orientarea poate lua valori doar intre 0g si 400g.29 m d0 = di cosα=123. di . In acest fel orientarea va fi θ45-101=490g 48c 84cc – 400g = 90g 97c 59cc 3. ± Δx45-101 = d0 cos θ45-101 = 123. orientarea si distanta redusa la orizont cu relatiile (figura 1.65 m Δz45-101=d0 tgα = 123. dintre punctul cunoscut. 45.29 m Δz45-101=d0 ctgZ = 123.41 m ± Δy45-101 = d0 sin θ45-101 = 134.29 ctg 94g 51c = 10. si punctul nou . ΔZ. pe baza elementelor masurate pe teren distanta inclinata .29 tg 5g 49c = 10.65 m 4.24 sin 90g 97c 59cc= 122.Daca suma obtinuta depaseste 400g . asa cum s-a intamplat in exemplul dat. 45 Coordonatele relative plane se calculeaza pe baza . Z se calculeaza distanta redusa la orizont d0 si diferenta de nivel ΔZ cu relatia: In pratica . a diferentei de nivel. Calculul coordonatelor relative plane . Calculul distantei reduse la orizont d0 . se scade un cerc . si unghiul zenital de panta .02m Intrucat directia 45-101 este orientata in cadranul I inseamna ca ambele functii tigronometrice sunt pozitive deci si coordonatele relative vor fi pozitive asa cum ar rezulta din calcul.Δx si Δy ale punctului nou 101 . coordonatelor polare. pentru calculul diferentei de nivel se foloseste relatia : d0 = di sinZ = 123. in raport cu punctul cunoscut.15).75 sin 94g 51c = 123.29 cos 90g 97c 59cc= 17.

de exemplu 101.41 = 1743. Calculul coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului nou. 5. se determina din aproape in aproape coordonatele punctelor caracteristice ale detaliilor de pe suprafata topografica. .16. Calculul coordonatelor relative si absolute plane.12+122. 101 Coordonatele rectangulare spatiale ale unui punct nou.55+10. cu ajutorul carora se redacteaza planurile si hartile topografice.43+17. se obtine prin insumarea algebrica a coordonatelor rectangulare spatiale ale punctului cunoscut de exemplu 45.84 m Y101 = Y45 + Δy45-101 = 2351.X Ng XB ΔYAB B ΔXAB θA-B XA A O YA YB Y Fig. cu coordonatele relative rezultate din calcul ( figura 1.15 ) astfel: X101 = X45 + Δx45-101 = 1726. partial figura 1.65= 175.20 m In acest fel.14 m Z 101 = Z45 + Δz45-101 = 164.02= 2473.1.10 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.