P. 1
45157847-LICENTA-FUNDATA (1)

45157847-LICENTA-FUNDATA (1)

|Views: 195|Likes:
Published by Bloondyss Mick

More info:

Published by: Bloondyss Mick on Mar 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/21/2013

pdf

text

original

Sections

  • Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
  • 5.2. PREZENTAREA PROIECTULUI
  • OBIECTIVUL PROIECTULUI
  • Managementul proiectului

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL SPECIALIZAREA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI AGROTURISM

LUCRARE DE LICENŢĂ
CERCETĂRI PRIVIND POSIBILITATEA DEZVOLTĂRII AGROTURISMULUI ÎN COMUNA MOIECIU DE JOS , JUDEŢUL BRAŞOV PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE. STUDIU DE CAZ
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC: CONF.UNIV.DR. ABSOLVENT: POPA MONICA MIHAELA

TIMISOARA 2009

CUPRINS:
Cap. INTRODUCERE 1. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM 2. RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢUL BRAŞOV 3. SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV 4. 5. ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA MOECIU DE JOS CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE 3 4 1 1 4 1 4 8 5 5 6 8 7 0

2

INTRODUCERE

Am ales această temă deoarece Zona Braşov prezintă un ridicat potenţial turistic şi agroturistic; De asemenea, bogaţiile naturale şi aşezarea în spaţiu ne oferă noi avantaje de a „exploata” această zonă. Deşi comuna Moeciu de Jos beneficiază de acest spaţiu deosebit, aceasta prezintă si cateva dezavantaje ,dintre care putem eneumera : fi lipsa unei infrastrucuri pe adegvate, lipsa investitorilor şi neimplicarea autorităţilor locale privind dezvoltarea turismului şi agroturismului regional. În studiul de caz am pornit de la o pensiune de 2 margarete fără rezultate economice satisfăcătoare, însă cu ajutorul unor investiţii financiare nu foarte mari şi al unei strategii de marketing bine pusă la punct s-a dezvoltat la standarde de 3 margarete, iar rezultatele incep să se facă vizibile.

3

CAPITOLUL 1. 4 . prestare de servicii de bază şi suplimentare). Nou este modul în care a evoluat această formă de turism atât cantitativ cât şi calitativ în ultimele decenii.activităţi economice (predominant agricole dar şi practicarea unor ocupaţii tradiţionale) precum şi modul de petrecere a timpului liber.  Produse naturale (bogăţii naturale) care satisfac cerinţele personale şi pe cele ale ofertei turistice. Această formă de turism s-a dezvoltat. destinate persoanelor care vin în ospeţie.Mediul înconjurător al acestei pensiuni reprezintă locul ideal de a „evada” din stresul cotidian. Dorinţa de expansiune şi petrecere a timpului liber şi a vacanţelor la „ţară” constituind preocupări vechi mai ales ale împătimiţilor de natură. Turismul rural cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare. factor al transformării mediului natural. pensiune. a resurselor locale. Turismul se dezvoltă în mediul rural în strânsă corelaţie cu economia locală. pentru cei ce solicită acest tip de turism. ceea ce conduce la interdependenţă dintre aceste două laturi. derulare de programe. circulaţie turistică.  Populaţia rurală ca element al perenităţii de veacuri a obiceiurilor şi tradiţiilor populare ale satelor. ABORDARE TEORETICĂ A NOŢIUNILOR DE TURISM RURAL ŞI AGROTURISM 1. valorificând caracteristicile deosebit de favorabile celor trei elemente principale ce concură la înfăptuirea actului turistic:  Spaţiul rural (vatra şi moşia satului) ca suport al procesului de vieţuire şi derulare a activităţilor specifice.1 Turismul rural Fenomenul turismului rural nu este unul nou. el tinzând să devină un fenomen de masă. de a „reîncărca bateriile” cu noi resurse de energie necesare volumului de muncă ridicat al zilelor noastre dar şi de a petrece clipe de vis alături de cei dragi.

în principal. în majoritatea tipurilor de primire existente.valorificarea resurselor proprii specifice (balneare. gastronomice. sprijinul primit din partea statului (credite pe termen lung. cu dobânda de 3-5% . 5 . de cele trei noţiuni: agroturism. Aceasta datorită: condiţiilor de organizare create. puncte de informare. combaterea poluării mediului prin eliminarea surselor şi conservarea pe această cale. Reţeaua turismului rural prezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor Uniunii Europene. Agroturismul Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată. Austria– scutite de impozit pe activitatea turistică. abordarea unor soluţii echilibrate privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. 1999). transformări în plan edilitar şi al dotărilor prin apariţia unor construcţii specifice (ferme agroturistice. mai ales pentru piscicultură. participanţi (în calitate de prestatori) la activităţile turistice. artizanale. a UE.- - Dezvoltarea turismului rural a produs mutaţii importante în viaţa satelor. În general. dominată. pensiuni). completată cu coabitarea şi integrarea în societatea rurală privită în toată complexitatea sa. poştă). creearea unor noi surse de venit în bugetele familiale. în domeniul turismului practicat în mediul rural. aşezată într-o zonă pitorească. modificări ale structurii culturilor agricole şi ale şeptelului.2. în concordanţă cu satisfacerea cerinţelor turistice în plan gastronomic. naturale. aducând elemente noi privind: . zootehnic. silvic şi agroturistic. a unor condiţii de viaţă optime în zonele agroturistice. în proprietatea privată a locuitorilor din spaţiul rural. în mare parte. prin intermediul programelor PHARE. evitarea procesului de depopulare rurală prin apariţia unor soluţii noi de ocupare a forţei de muncă. cu deosebire a celor care dispun de o ofertă turistică importantă. a organismelor neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente. dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primară a produselor agricole şi revitalizarea meşteşugurilor specifice zonei rurale. inclusiv prin dobândirea unor facilităţi financiare privind investiţii noi pentru turism sau extinderea celor existente. Turismul rural se bazează. 1. formare de cadre şi îndrumare). pe dotările ce se regăsesc. turism rural. unităţi de deservire (magazine. etnografice şi folclorice). brutării. finalizată prin şederea a cel puţin 24 ore şi prin consumul de produse alimentare şi nealimentare specifice. echipamente igienico-sanitare. experienţei câştigate şi dorinţei de perfecţionare manifestate permanent (Nistoreanu. amenajări pentru sport şi echitaţie. Germania. se utilizează în mod frecvent o terminologie diversă. ecoturism. mai ales în localităţile rurale. valorificarea resurselor de apă locale în scopuri energetice şi. sprijin logistic. cinegetice. în care turismul se poate practica tot timpul anului. vitipomicole.Franţa.

Istrate. ocupând toate pensiunile agroturistice. Neuchatel). Stoian. Statul francez încurajează dezvoltarea acestor zone. cu deosebire a satelor şi a oraşelor mici cu grad sporit de ruralitate şi un potenţial turistic valoros.Rucăr. atrag turiştii care doresc să cunoască pe viu aceste aspecte. Nu este de ajuns să spunem că România este frumoasă. un rol important în metamorfoza de ansamblu a spaţiului rural. Este vorba de zona Chateau d’ Oex. Botiza (Maramureş). Elveţia este ţara în care a apărut „aventura turistică” (denumirea de început a agroturismului) în jurul anilor 1840. pescuit. acestea fiind printre primele ţări în care s-a practicat această formă de turism (Mitrache. Valea Arieşului sau dispersate sub forma satelor turistice (staţiuni verzi). agrement (călătorie. Există spaţii geografice extrem de generoase. Experienţe importante înregistrează în acest domeniu ţările alpine europene. Geoagiu Băi (Hunedoara). Munţii Jura. unde englezii au descoperit o lume mirifică (peisaje montane. mai mult sau mai puţin extinse. lectura în unele situaţii valorificându-se chiar unii factori naturali de cură balneară. echitaţie). alte servicii curente. fără îndoială. 2001) Zonele pentru agroturism reprezintă în numeroase ţări ale lumii o creaţie mai recentă. Franţa are o veche şi bogată tradiţie în organizarea turismului rural. înspre care se dirijează persoanele cu venituri mai modeste. activităţi. Sunt bine reprezentate în Tirol şi zona Salzburg pe Valea Dunării. Champagne.5 milioane în 1994). Ele pun în evidenţă specificul unor zone rurale (cadrul natural. oameni primitori) şi în care s-au revărsat (peste 700 de turişti în anul 1878). Cantal). pajişti bogate cu turme de vite. servicii de masă. în cea mai mare parte funcţia agroturistică (zona lacului Leman. La cele 6 milioane de locuitori. promovând un sistem de creditare avantajos şi o politică fiscală stimulatoare. Bretagne. 6 . iar pe de altă parte. Elveţia găzduieşte astăzi 10 milioane de turişti anual. Austria a dezvoltat o importantă bază turistică în mediul rural (satele turistice de recreaţie). tradiţii şi un mod de viaţă propriu. construcţii. Agroturismul joacă. cu clădiri în stil arhitectonic caracteristic regiunii. Bran. activităţile practice. cu obiceiuri. concretizată în producerea şi prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea lor direct la turişti sau prin alte reţele comerciale. dincolo de zidurile oraşului sau de aglomeraţia unor staţiuni turistice. Depresiunea Dornelor. plimbarea. practic satele sale dobândind. Tismana (Gorj). precum: Poieni (jud. Bala (Mehedinţi). activitatea economică. Savoia. Pot apare în teritoriu în mod unitar (ca în culoarul Bran. Vosgi. în care odihna se îmbină cu recreaţia. 1996). ci este necesar să dezvoltăm aceste două activităţi complementare pe principiul rentabilităţii (Buianu. Cele mai importante zone pentru această formă de turism sunt: Masivul Central (Auvergne. concretizată în cazare.Această formă de turism cuprinde două mari componente: activitatea turistică propriuzisă. că poate oferi multe posibilităţi pentru practicarea turismului rural şi agroturismului. Manole. Murighiol (Tulcea). activitatea fiind aici coordonată de asociaţia generală TER (Tourisme et Espace Rural). (agricolă) prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazdă. Aceasta explică evoluţia rapidă a numărului de adăposturi rurale (Gites de France) clasificate şi a numărului de nopţi de cazare petrecute (2. promovând sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacanţele familiale.Cluj). obiceiuri. ape de munte. Aşezările cu un trecut istoric îndelungat. Limousin. tradiţii gastronomice) diferite de la o zonă la alta. Între acestea. apărută din nevoia de evadare în spaţii de linişte.

Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. Belgia şi-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc. Prin Hotărârea Guvernului nr. Prezenţa turismului rural a încurajat producţia locală alimentară. Vaideeni (Vâlcea). Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit „vacanţe active”. Această activitate este puternic stimulată printr-o publicitate constantă. folclorul. 744/16 iulie 1973. prin organizarea primară a unui inventar al siturilor care se pretează la practicarea turismului. escaladă. Poiana Sărată (Bacău). turismul rural se manifestă ca un puternic ferment de stimulare a producţiei artizanale şi a comerţului cu produse proaspete de fermă. Toscana. afiliată (din 1994) la EUROGITES (Federaţia Europeană de Turism Rural. descongestionând astfel marile zone şi centre. în care un rol important revine agroturismului. Tradiţiile culturale. dar la fel de importante sunt şi cele răspândite în celelalte landuri de la Marea Nordului. Fundata şi Şirnea (Braşov). Satele turistice au apărut ca urmare a iniţiativelor locale pe baza unui nomenclator de criterii. Sicilia). bazele instituţionalizate ale agroturismului au fost puse în anul 1972. pescuit. vile. Tismana (Gorj). Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice. în care se oferă servicii complete sau parţiale. au fost declarate „sate turistice” un număr de 14 aşezări rurale din 10 judeţe ale ţării: Bogdan Vodă (Maramureş). situate în 20 de regiuni ale ţării (Piemonte. fiind omologate prin certificat de clasificare de către Centrul Naţional de Informaţii Turistice. inclusiv participarea la diverse lucrări agricole în fermele agroturistice gazdă. Recaş (Timiş). case tradiţionale. a selectat 118 aşezări rurale reprezentative. derulează activităţile şi împart profitul. când Ministerul Turismului. saună. golf). Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme. Vatra Moldoviţei (Suceava). un emiţător al turismului rural european. Sunt oferite servicii complete (pensiune la fermă) în 22 de aşezări rurale cu 3000 de locuri de cazare. cu peste 10000 locuri de cazare. în zonele montane din sud. completate cu activităţi de agrement diversificate (echitaţie. Cele mai multe au fost înregistrate şi funcţionează în Munţii Pădurea Neagră (Schwartzwald). În Munţii Alpi. În România. menţionând informaţii foarte preţioase. Veneto. Abruzzo. Finlanda oferă doritorilor de linişte şi destindere posibilităţi de agrement multiple (schi. în acelaşi timp. castele). 7 . fac din Italia un principal receptor şi. Ecologic şi Cultural (ANTREC). Beneficiind de un cadru natural de excepţie. pescuit. Polonia deţine peste 3 000 de sate turistice. cointeresând direct micii producători. ce urmau a fi promovate în turism (OMT 297/1972). Adige. practic sufocate în timpul sezonului. echitaţie). precum şi prezenţa nopţilor albe. gastronomia şi vinurile. zonele rurale preluând importante efective turistice interne şi internaţionale. cu deosebire fermele bine întreţinute. Alto.Germania a trecut la organizarea turismului rural după 1960. Sibiel (Sibiu). Italia a trecut la promovarea pe scară largă a „vacanţelor verzi”.438/1990. după 1993. primele amenajări turistice rurale apărând în jurul anului 1970. Calabria. rezultat din alăturarea oglinzilor de apă (18800 lacuri) cu păduri (68% din teritoriul ţării). Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacităţi de 6-10 persoane. ghidul Agroturist care apare din 1995. s-a înfiinţat Comisia Zonei Montane din România ale cărei atribuţii au fost preluate. de către Federaţia Română pentru Dezvoltarea Montană şi de către Asociaţia Naţională de Turism Rural.

Avram Iancu (Alba). Cozia. Borlova. adică elementul esenţial care conturează motivaţional actul turistic. Tinca (Bihor). conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri. Botiza (Maramureş). 1974. gastronomie) şi care. Nistoreanu. Şirnea (în culoarul Rucăr-Bran). Stăneşti. Miercurea Sibiului. . Oglinzi şi Bălţăteşti (în Subcarpaţii Moldovei). Clopotiva. Vaideeni. Au fost identificate următoarele tipuri de sate: . Năruja (Vrancea).satele turistice etnofolclorice: Curtişoara (Gorj). Coştiui (Maramureş). 8 . Vama Veche. Săpânţa (Maramureş). Covasna. îndeplinesc. 2 Mai (Constanţa). Săcelu (Gorj). (în depresiunile Olteniei). Polovragi. Tismana (în Subcarpaţii Getici). ci prin campinguri. Horezu. administrative. Mila 23). Moneasa (Arad). . popasuri turistice. Pietroşiţa (Dâmboviţa). Ohaba de sub Piatră (în ţara Haţegului). inventar al obiectelor de muncă. distracţii sportive. activitatea de bază a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice. Prejmer. culturale. Numeroase clasificări avansate de specialişti au în vedere funcţionalitatea acestor sate (Negoescu. Gura Râului. turism fluvial) în spaţiul rural. Tismana.sate turistice pastorale: Orlat. Brădet. Turnu Ruieni (Caraş Severin). Călacea (Timiş). situate în medii nepoluate. Răşinari. Feldioara. . . Aninoasa. Bala(Mehedinţi). de artă şi arhitectură : Suceviţa.dispersia activităţilor (promenadă pietonală sau ecvestră. Podul Dâmboviţei (Argeş). Agapia. pescuit. Simon. Văratec (în Moldova). sezonier sau permanent. Organizarea spaţială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare – dispersie: . Polovragi. edilitar şi cultural. Putna.sate balneare: Zizin. Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă. bine consolidate din punct de vedere economic. iar veniturile realizate au caracter permanent (Cândea.sate turistice de creaţie artistică şi artizanală: Oboga. sate de vacanţă cu bungalouri sau vile grupate în jurul unor spaţii comune pentru masă. cazare şi animaţie în sate sau staţiuni verzi. Marginea (Suceava). Hărman. Pui. Biertan. În acest caz. . Corund (Harghita). Gărîna – Caraş Severin) şi nautice (Murighiol. Vama (Suceava). Cisnădioara (toate în Mărginimea Sibiului). În Franţa el reprezintă 28% din totalul sejururilor estivale şi 28% din cel al sejururilor de iarnă. Cotmeanca. Geoagiu şi Vaţa de Jos (Hunedoara). Dorna Cândreni (Suceava). Cărpuş (Cluj).concentrarea serviciilor de masă. sociale. Răşinari (Sibiu). 2001). Bujoreni (Vâlcea). un caracter continuu şi dispune de o structură de primire eterogenă. 2001). Malu cu Flori (Dâmboviţa).sate peisagistice şi climaterice: Fundata. dincolo de funcţiile politice. Bogdan. port. Humuleşti (Neamţ). funcţia de primire a turiştilor. Erdeli. Arieşeni (Alba). .care coordonează întreaga activitate de promovare şi dezvoltare în domeniu). Săcel şi Săpânţa (Maramureş). Dragomirna. Cristian – cu renumitele biserici fortificate (în Transilvania). Buianu.sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă: (Fundata – Braşov. 1999. . Pocruia. Satele turistice sunt aşezări rurale pitoreşti.sate cu monumente istorice. reprezentată nu prin gospodăriile ţărăneşti. Sălişte. Tismana (Gorj).

Simon. protejarea resurselor turistice.. prelucrat şi comentat în literatura românească de specialitate (Bran. O strategie pentru acest tip de turism care protejează resursele turistice a fost elaborată de către Secretariatul Naţional de Turism din Mexic. Agapia (Neamţ). Şiria (Arad). Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii. 9 .Prin ecoturism se încearcă minimalizarea efectelor negative asupra mediului local şi natural. 2. Jariştea. 4. Străoane (Vrancea).Această formă de turism trebuie să furnizeze avantaje economice şi sociale locuitorilor zonelor turistice şi să asigure participarea lor în luarea deciziilor în ceea ce priveşte genul şi volumul activităţilor turistice şi care trebuie astfel autorizate. fiind concepută ca un instrument util în asigurarea bunurilor naturale şi culturale valoroase prin activităţi şi politici speciale de protecţie. Ecoturismul O alternativă a turismului verde. Coteşti. întrucât implică o luptă permanentă pentru păstrarea integrităţii cadrului natural. apărută la începutul secolului XX. şi cu deosebire. Acest document a fost preluat. Menţionăm că România se află între primele ţări din lume care a abordat protecţia mediului înconjurător pentru turism. Bucium (Iaşi). Rădăşeni (Suceava). Fondul pentru Natura Sălbatică. Dăbuleni (Dolj). abilitate să gestioneze aceste spaţii protejate. Federaţia Europeană a Parcurilor Naturale. marcată de practicarea sa în spaţii nealterate de intervenţia antropică este ecoturismul. la Sinaia. Practicarea acestui tip de turism. care capătă astăzi valenţele unui turism belicos. emanaţie a conferinţei mondiale a UNESCO (1972). Cităm mai jos următoarele segmente: 1. Ecoturismul a apărut ca o manifestare practică. Mihai Haret.3. care să contribuie substanţial la evoluţia comunităţilor locale. Săhăteni (Buzău). Pietroasele.Ecoturismul trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să amelioreze relaţiile dintre comunităţile locale şi personale.Zonele unde se practică ecoturismul trebuie să fie considerate de interes continental sau mondial. Nistoreanu. este una benefică. Ecoturismul este o formă specifică practicată pe spaţii virgine şi culturale tradiţionale. 3. primul document care realizează o reconciliere a celor două elemente ale mediului înconjurător: naturală şi culturală. în viziunea unor organisme internaţionale abilitate (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii – UICN. ca şi asupra populaţiei locale. 1. în colaborare cu Alianţa Mondială pentru Natură. aplicativă pe tot spaţiul planetar pentru a materializa prevederile înscrise în Convenţia de la Paris cu privire la protecţia patrimoniului universal natural şi cultural. Murfatlar şi Ostrov (Constanţa). care tind să devină areale de protecţie a naturii şi valorilor umane perene.sate turistice pomi-viticole: Recaş şi Giarmata (Timiş). 2000). care promovează ideea creării unui echilibru între natură şi turism. care a instituţionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecţia Naturii. numeroase organizaţii pacifiste în domeniu). şi având ca mentor marele iubitor de natură. Voineşti (Dâmboviţa). să facă parte din patrimoniul turistic al planetei şi aici să fie respectate cu o rigoare deosebită teritoriile cu stiluri de viaţă tradiţionale ale populaţiilor locale.

la nivel mondial. s-au manifestat preocupări intense de reglementare a activităţii de turism. În majoritatea ţărilor cu un turism puternic dezvoltat. atât în ţările receptoare. conservarea habitatelor naturale. Acest proiect de lege a turismului îşi propune să integreze într-un cadru general unitar ansamblul reglementărilor specifice activităţii de turism. .Formarea profesională în turism. În România.5. ca şi un interes real pentru o dezvoltare durabilă şi protecţia zonelor naturale. Definiţii rezultate din reglementările legale În ultimii ani. turoperatori. cât şi în cele emitente de turişti.Prin ecosistem se încearcă lărgirea spectrului de activităţi economice tradiţionale (agricultură. agenţi de turism. care sunt puncte de maximă atracţie pentru turişti. inclusiv prin turism. Codul conturează regulile de comportament pentru destinaţii. 10 . În acest sens. Ordonanţa Guvernului nr. aprobată prin Legea 462/2001 şi prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se asigură cadrul adecvat de protecţie a moştenirii naturale şi culturale şi de valorificare a acesteia. pentru ca economia locală să nu fie subordonată schimbărilor şi influenţelor interne şi externe.Cadrul instituţional de desfăşurare a activităţii turistice. 7. au apărut reglementări specifice care orientează şi integrează această activitate în ansamblul economiilor naţionale. . să stabilească aceste reguli care să asigure dezvoltarea durabilă a turismului în România. proiectul reglementează: .Drepturile şi obligaţiile agenţilor economici cu activităţi de turism. .4. cu protecţia corespunzătoare a participanţilor la actul turistic. guverne. a florei şi faunei sălbatice. .Implicarea Ministerului Turismului în gestionarea patrimoniului turistic. investitori. fără a le marginaliza sau înlocui. pescuit). în aşa fel încât populaţia locală şi angajaţii din industria turistică şă fie în măsură să utilizeze spaţiile naturale într-o manieră durabilă şi să aprecieze obiectivele naturale şi culturale valoroase. prin Ordonanţa de Urgenţă 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate.Dezvoltarea activităţii turistice. 6. Din acest motiv. nu satisface decât în mică măsură cerinţele unui act normativ de largă cuprindere care să permită şi să stimuleze dezvoltarea durabilă a turismului în România.Activităţile turistice desfăşurate sub emblema ecoturismului trebuie să ofere oportunităţi specifice. La nivelul Uniunii Europene a fost emisă Directiva 90/314/EC privind comercializarea pachetelor de servicii turistice şi Directiva 95/57/EC privind colectarea datelor statistice în domeniul turismului. 1. asigurând totodată condiţii de conservare şi protejare a resurselor turistice. lucrători şi chiar pentru turişti. În 1999 Organizaţia Mondială a Turismului a adoptat Codul global de etică pentru turism care stabileşte un cadru de referinţă pentru dezvoltarea responsabilă şi susţinută a turismului.Noul turism poate să favorizeze o interacţiune autentică între populaţia de primire şi turişti. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România. creşterea animalelor. Ministerul Turismului a iniţiat un Proiect de Lege a Turismului. .Protecţia turiştilor.

- Contravenţiile în activitatea de turism şi modul de sancţionare a acestora. CAPITOLUL 2 RESURSE AGROTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE DIN JUDEŢUL BRAŞOV 11 .

cositorarii. este situat in partea central-estica a României. Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu . Bresle puternice. cel mai important oraş al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. armurierii. Principala atracţie o reprezintă oraşul vechi . ci un înfloritor centru meştesugăresc.Braşov . resedinta judeţului cu acelaşi nume. Oraşul este imparţit in doua componente distincte: zona de influenţă barocă ce şerpuieşte la poalele Tâmpei şi a masivului Postavaru şi zona intinsă de blocuri şi fabrici. unde veţi găsi o multime de case şi obiecte vechi. respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali. au facut ca Braşovul sa nu ramână doar un punct al comerţului tranzit. fierarii.1252 . Braşovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.Braşov. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Braşov anul 1353 Privilegiul de bază al oraşului Braşov-. in special pe filon religios.1288. incă plin de farmec.cartierul Schei. ţesatorii. Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se incadreaza in partea sudica a depresiunii Braşovului. 12 . postavarii. arămarii. activitatea comercială din această zonă era înfloritoare. la contact cu rama muntoasa. la poalele varfului Tampa (967m). între care se aflau în frunte aurarii.

Braşovul este situat pe unul din cele mai vechi drumuri comerciale pe care se desfăsura schimbul de marfuri intre Ţara Romanească.lea Braşovul incepe să-şi construiască o cetate dar zidurile nu sunt gata la prima incursiune turcească in Transilvania (1421) şi oraşul este cucerit şi incendiat de otomani. 13 .la poalele muntelui Tâmpa ( 960 m) Brasovul se desfasoară in plină depresiune.Clima este moderată cu temperaturi medii anuale de 8 . Municipiul şi reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume se află la o disţanta de 171 km de Bucureşti.Turcii revin în 1434.000 locuitori şi considerat inima României. Moldova şi Transilvania. Poziţionare Situat între 45°23'13" . pe cursul mijlociu al Oltului.Situat in zona de sud-est a Transilvaniei.3 % din suprafaţa Romaniei.in partea interioară a curburii lanţului carpatic.turistic. judeţul Braşov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braşov si Fagaraş. Braşovul este un important centru economic. Braşov. el fiind înconjurat de ziduri puternice.9 0 ( . Întins pe o suprafaţă de 536309 ha. cu o populaţie de 311059 de locuitori.Situat la o altitudine de 592 m. in interiorul arcului carpatic.dar nu mai pot cuceri oraşul.5 0 in ianuarie şi 19 0 C in august).46°12'12" latitudine nordicã şi 24°6'11" longitudine estică. Braşovul prosperă devenind un centru cultural.La sfârsitul secolului al XVI . judeţul Braşov reprezintă 2. capitala judeţului. este situată in partea central-estică a Romaniei. la poalele vârfului Tâmpa (967m). Oraşul Braşov Cu 324. La adapostul zidurilor. Căile de acces cele mai comode sunt şoseaua ce strabate Valea Prahovei şi apoi Valea Timişului cât şi calea ferată care merge paralel cu şoseaua.cultural şi sportiv al ţării.

unde Braşovul apare sub numele de Corona. a funcţionat vama pentru mărfurile ce intrau în cetate. Întreaga istorie medievală braşoveana este marcată sub toate aspectele. pentru o perioadă de şase secole viata acestei regiuni se dezvoltă în strânsă dependenţă de cultura si civilizaţia Europei Centrale dar si cu foarte multe legaturi în estul Europei. însa prima atestare documentară a oraşului datează din anul 1235 în Catalogul Nivensis II. în secolul al XII-lea au loc primele colonizari de populaţie de origine germanică şi din acest moment. Complexitatea dezvoltării medievale a Braşovului şi Ţării Bârsei este conferită tocmai de acesta poziţionare. iar ulterior s-a numit Strada Vămii. democratic şi politic .2. în anul 1520 se numea strada Mânăstirii datorita existentei mânăstirii dominicane. situat în prezenta locatie a Bisericii Negre.economic. Sistemul defensiv al cetaţii a fost completat de patru turnuri exterioare zidurilor: două pe Tâmpa şi două pe dealul Warthe: Turnul Alb şi Turnul Negru. începând cu secolul XIII. Stephanopolis. însă întregul sistem de fortificare se termină în mijlocul secolului al XVII lea. social. Ulterior asezarea este prezentă în documente sub denumiri ca: Barasu (1252).de climatul de interferenţă existent aici. Catharina si Petri. Brasso. În acesta zona. Sprenghi (sec. întarit de 28 de turnuri. în 1475 Braşovul era împarţit în patru cartiere: Portica. XIII). Acest sistem era compus dintr-un zid de incinta. deoarece la un capat al străzii. Braso (1288). Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de invaziile tătare şi turce. la intersecţia celor mai importante drumuri de circulaţie între Occident şi Orient. 14 . Oraşul s-a constituit prin dezvoltarea nucleelor Schei (sec XI-XII). Prezentarea judeţului Braşov Primele urme de locuire ale oraşului există din a doua epocă a pietrei (neolitic). Strada Republicii (Caldărarilor) a fost locuita în majoritate de meşteri arămari iar-pe strada Neagră locuiau si îsi aveau atelierele tabăcarii. în Balcani şi Orientul Apropiat.1. Conform unor atestari documntare. opt bastioane şi patru porţi. Cronstadt. Strada Mureşenilor de astazi. Braşovul Vechi (sec. Cetaţuie. Corpus Christi. spre Braşovul Vechi. XIV) şi cel cuprins între dealurile Warthe. Tâmpa.

lipite una de alta. Graţie situării sale geografice. În Schei şi Dealul Sprenghi au existat cetăţi de apărare. dar nu au fost suficient de bine fortificate. prima biserică ortodoxă din Braşov. La Braşov a functionat timp de peste două secole (XV si XVI) o vestită monetărie. renascentiste şi baroce. la intersecţia drumurilor ce duceau spre Moldova şi Valahia. Nicolae. Nevoia de moneda a fost determinata de dinamismul vieţii economice. Braşovul cunoaşte o dezvoltare economică rapidă. CETAŢUIA a fost ridicata între anii 1554-1557 de catre austrieci pe Dealul Straja şi a fost mentinută în scopuri militare până la mijlocul secolului XIX. devenind unul dintre cele mai importante centre economice şi comerciale ale Transilvaniei. Casele Braşovului Vechi au porţi arcuite. prima vatra a orasului. de factură baroca. Casele din Schei se remarcă prin plastică din stucatură. O parte importantă a acestui patrimoniu este expus în Muzeul Primei Şcoli Româneşti. ctitorie voievodală. mesteşugurile apărând de timpuriu. Scheiul este dominat de silueta Bisericii Sf. pe locul unor mai vechi lăcaşe de cult. 15 .Cartierul Schei era legat de cetate prin Poarta Ecaterina. Aici sunt depozitate importante arhive documentare. menţionate documentar la sfârşitul veacului XIV. alături de cladirea vechii Şcoli româneşti se afla fostele chilii si cimitirul datând din secolul XVIII. Dupa marea invazie mongolă a avut loc o nouă campanie de fortificare când se ridică primele cetăţi de piatră. inclusiv primele tipărituri ale Diaconului Coresi si primele cronici în limba română scrise la Brasov.Împrejurul bisericii. În tezaurul bisericii se află şi colecţii de icoane. prin poarta străzii Mânăstirii (acum Strada Mureşenilor) sau a străzii Vămii. unde s-au bătut florini de aur. fiind construite pe aceleaşi principii cu cele din cetate. Din Cetate se ajungea în Braşovul Vechi. porţile tradiţionale din lemn cu feronerie produsă de lăcătuşii braşoveni. . opere ale unor vestiţi meşteri argintari braşoveni. iar breslele sunt organizate din secolul XIV. Plastica bisericii cuprinde elemente gotice. ridicată din piatră în anul 1495. de obiecte liturgice. CETATEA BRAŞOVULUI Ridicarea fortificaţiilor a fost determinată de ameninţarea invaziilor tătare si turceşti. taleri şi guldeni de argint.

Numele turnului a fost dat în urma incendiului care l-a cuprins la 23 iulie 1559.mestesugari şi negustori din cele trei ţări româneşti 16 . dar şi pentru izbucnirea incendiilor. potrivit cronicilor. Paznicii. la care participau . cu un acoperis piramidal. Piaţa Sfatului a fost sute de ani centrul oraşului-cetate.TURNURILE CETǍŢII Turnul Alb. PIAŢA SFATULUI Parte distinctă din ansamblul arhitectural al Cetaţii Braşov.20m. Turnul Negru avea scopul de a împiedica apropierea de ziduri a duşmanilor. Turnul Negru cu zidurile înalte de 10 m. a fost construit. A fost repartizat spre apărare breslelor cositorarilor si arămarilor. legat de Bastionul Graft. era legat printrun pod mobil de fortificaţiile oraşului. aflaţi pe galeria de lemn a etajului superior dădeau alarma in cazul unui atac. Aici se desfaşurau principalele târguri. atestată documentar "forum" în 1520 sau "ring" in 1617. în 1460 sau 1494 cu o formă de semicerc închis înalt 18 .

pe teritoriul Braşovului aflandu . Bucegi. turnuri. Formaţiunile cristaline ce compun munţii Făgăras au dat posibilitatea existenţei şi conservării unor forme tipice: vârfuri ascuţite cu aspect piramidal. Dârstelor. văi înguste şi adânci. la poalele Muntelui Tâmpa (denumit şi oraşul de la poalele Tâmpei). Codlei si Persani. M. Lanţul munţilor scunzi. M. unele cu numeroase praguri. Piatra Mare si M. Lanţul depresiunilor şi a dealurilor. Ciucaş. Piatra Craiului.văi glaciare. colţi. M. aflat la distanţe apropiate de trei trepte de relief: • • • Lanţul munţilor inalţi care trec de 1750m altitudine: şi anume M.Relieful Oraşul Braşov este aşezat intr-o zonă de invidiat. morene. Făgăraş. situat intre 450 şi 700m Munţii Făgăraş: Reprezintă forma dominantă a reliefului din cadrul primului lanţ muntos. cum ar fi Colţii Vistei. Postăvaru. creste de intersecţie sau chiar de ace. Acele Cleopatrei . 17 . M.se versantul nordic al jumătăţii estice al acestuia. intre 800 şi 1750m: cuprins de munţii Întorsura Buzăului. versanţi abrupţi. Tâmpa. Poiana Braşovului.

formaţi fie din roci calcaroase fie comglomeratice. lapiezuri. valea Bârsei şi valea Dâmboviţei in vest. Formele curioase care atrag atenţia sunt numeroase: datorită eroziunii în capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice. doline. şi o serie de munţi scunzi. o suită de trepte cunoscute sub numele de brane sau poliţe. Apa sub diferitele ei forme şi variaţia de temperatură au generat fenomene carstice deosebite: peşteri. de o parte şi de alta. pe teritoriul judeţului aflându-se cea mai mare parte din întinderea sa. chei. lungă de cca 20 km.Munţii Piatra Craiului: Încadraţi între culoarul Branului in est. 18 . etc. Este constituit dintr-o creastă structurală principală ascuţita.

praguri. Gaura. culmile coboară ramificate şi in pantă accentuată spre depresiunile Braşovului şi Predealului. versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea gheţarilor cuaternari.Munţii Bucegi: Sunt prezenţi pe teritoriul braşovean numai prin versantul lor nordic. 19 . Culmile Scara. Urmele activităţii glaciaţiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe văile Gura Cătunului si Mălăieşti: circuri. Pe langă văile adânci cu praguri şi mase de grohotişuri. Padina Crucii sunt dintre cele mai reprezentative. morene. care prezintă însă multe particularităţi. Din vârful Omul.

temperaturile minime din timpul iernii nu se înscriu in valorile extreme. de aceea.6 C. turnuri. cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute in zonele mai joase. caracteristica comuna a acestora fiind faptul că sunt aproape în totalitate împaduriţi. temperatura maximă absolută fiind de 37 C în luna august.Masivul Ciucaş: Este reprezentat în relieful Braşovului doar prin latura sa nord-vestică. Masivul Leaota. Temperatura medie multianuală a aerului este de 7. Clima Clima judeţului Braşov are un specific temperat-continental. mai umedă şi răcoroasă. Tot în treapta munţilor înalţi mai intră Culoarul Bran-Rucăr. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase. 20 . Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse între 1. abrupturi. Cantitatea de precipitaţii este relativ mai ridicată.5 şi 3. Relieful carstic a căpătat aici o larga dezvoltare apărând sub cele mai diferite infăţişari: lapiezuri.2 m/s. Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Munţii Bârsei compus din două masive montane: Postăvarul şi Piatra Mare. Precipitaţiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an.

Acestea răspundeau de întreţinerea lor în timp de pace şi le apărau în caz de atac. perimetrul exterior ajungând la 102 metri. Acestea erau amplasate în afara zidurilor. a fost cel mai nou bastion din dispozitivul de apărare al cetăţii.70 metri pâna la 10 metri. unde posibilităţile de atac erau mai reduse. Din structura sa initiala s-a mai păstrat puţin. în puncte strategice şi aveau forme diferite. iar pe frontispiciul sau era aşezată stema oraşului (a fost dărâmat în 1880) · BASTIONUL CURELARILOR se afla în partea de nord a cetăţii. Era conceput în formă de potcoavă cu lungimea de 30 metri şi laţimea care varia de la 3. · BASTIONUL GRAFT este construit în formă patrată şi se află situat între zidul cetăţii şi Dealul Straja. în condiţiile folosirii armelor de foc.BASTIOANELE CETǍŢII Bastioanele se construiesc începând din secolul al XV-lea. Bastionul Funarilor a fost conceput în formă hexagonală. În 1668 şi 1709 aici au fost executate importante lucrări de reparaţii. · BASTIONUL FIERARILOR se afla în nordul vechii cetăţii. bastionul suferă grave distrugeri. ale căror nume li se şi atribuie. în zona în care se înalţa astazi cladirea Bibliotecii Judeţene. Bastioanele sunt încredinţate breslelor. Un regulament de apărare al oraşului de la 1491 consemna că cetatea Braşovului dispunea de 7 bastioane. Măsura 22 metri laţime. Din 1785 bastionul 21 . pentru a întarii capacitatea de apărare a cetăţii. Atestat în 1416. Bastionul era dotat cu guri de tragere şi cu galerii supraetajate în trei nivele (a fost demolat în 1887). în fata zidurilor dinspre Dealul Cetăţuiei. · BASTIONUL TǍBǍCARILOR este situat la extremitatea dinspre Schei a străzii Nicolae Balcescu de astazi şi a servit până în 1525 ca poartă a cetăţii. filiala Braşov. · BASTIONUL AURARILOR înalţat între 1639-1641. Dupa incendiul din 1689. · BASTIONUL FUNARILOR este situat în fata zidurilor dinspre Tâmpa ale cetăţii. iar înalţimea lui era de pânâ la 15 metri. Atestat documentar la 1529. Cladirea adăpoşteste în prezent Arhivele Naţionale. este incendiat la 1461 şi refăcut. bastionul a fost conceput în formă de pentagon.

iar incendiul din 1689 şi cutremurul de la 1802 afectează şi acesta construcţie. · POARTA SCHEI apare în documente şi sub denumirea de "Poarta Valahică" şi era situată în capătul străzii Mureşenilor. prevazut cu un pod mobil pe lanţuri. Bastionul este situat la poalele Tâmpei. Deasupra intrării se află sculptată steama oraşului Braşov care reprezintă o coroană deasupra unei buturugi cu 7 grupe de rădăcini. bastionul îşi pierde funcţia de apărare şi rămâne doar sediu de breaslă. Zidurile care alcătuiau această poartă au fost demolate in 1827. Bastionul a fost refăcut şi consolidat în anul 1750. cu laturi inegale şi are o suprafată de 1616 mp. · POARTA ECATERINA. Sub Tâmpa există zidul cetăţii ce lega Bastionul Ţesătorilor de Bastionul Postăvarilor. dată ce este marcată pe turnul de nord-est. fiind considerat de catre specialişti. în colţul sud-vestic al fostei cetăţi a Braşovului. Din secolul XIX. Bastionul Ţesătorilor este transformat în muzeu. una spre oraşul vechi şi o a treia spre Blumana. În 1827 pentru a asigura o mai buna circulaţie între Cetate şi Schei. În 1559 se construieşte în faţa porţii un turn pătrat. · BASTIONUL ŢESǍTORILOR este bastionul cel mai bine conservat. iar la mijlocul distanţei între cele doua s-a construit Bastionul Funarilor. Vechea poartă dispunea de galerii din lemn etajate. · BASTIONUL POSTǍVARILOR. iar un document din 1522 consemnează existenţa unui depozit de obuze şi praf de puscă.este folosit din nou ca poartă. poarta a fost dărâmata dupa ce fusese grav avariată de incendiile din 1689 şi 1738. precum şi a unei locuinţe pentru paznic. care este demolată la scurt timp. Compoziţia turnului Porţii Ecaterina. · POARTA PRINCIPALǍ se află la capătul de jos al străzii Republicii. peste şanţul cu apă. având un turn central şi patru turnuleţe de colţ. de viaţă şi de moarte asupra supuşilor oraşului. în formă hexagonală. dreptul medieval. simbolizează 22 . A fost construit în două etape 1421-1436 şi 1570-1573. PORŢILE CETǍŢII La început oraşul a avut trei porţi: una spre Schei. Din 1950. Între 1828-1829 s-a construit actuala Poartă Schei pe strada Nicolae Bălcescu. Poarta masura 100 metri în lungime. o constructie unică de acest gen în tara noastră.

I. Ştefan Luchian.Nicolae Tonitza. în cele patru colţuri superioare. 23 .Catolică ( Str.Andreescu.prevăzute cu contraforturi.21) .Mureşenilor nr.Este o construcţie in stil romanic târziugotic timpuriu in prima jumătate a secolului al XIII -lea. inscripţii în limba latină. este un reprezentativ monument în stil baroc cu vitralii.Program : 10 .Eroilor nr.Construcţia este în stil clasicist şi păstrază.cuprinde tablouri de mare valoare ale pictorilor români :Nicolae Grigorescu . Biserica Romano .18.este impunatoare prin masivitatea ei şi prin zidurile puternice. Muzeul de artă ( Bd.00/ luni închis. Biserica Bartolomeu ( sec XIII .21) .1782.ridicată pe locul unei bazilici vechi între anii 1776 .XIV) .

Astăzi este vestitul restaurant "Cerbul Carpatin" ( Piaţa Sfatului). Cladirea prefecturii Biblioteca judeţeană. Muzeul judeţean Muzeul primei şcoli româneşti.Casa Negustorilor numită şi Casa Hirscher( cladită în anul 1545) după modelul vechilor hale de mărfuri specifice Europei Occidentale. 24 .XIX ) Biserica Adormirea Maicii Domnului ( Dealul Melcilor).XVIII) Biserica Sfinţii Petru şi Pavel ( sec XVIII) Biserica Sfânta Treime ( sec XVII . Muzeul de etnografie Mânăstirea Franciscanilor ( sec XVI ) Biserica Sfântul Nicolae ( sec XVI.

între următoarele limite: la nord de-a lungul liniei care 25 .CETATEA FAGARAŞULUI Oraşul Făgăraş aflat pe malul stâng al Oltului. la jumătatea drumului dintre Braşov şi Sibiu. Denumirea de Ţara Făgăraşului este utilizată de majoritatea cercetătorilor istorici pentru această zonă. Ca longitudine estică are meridianul 25º. pe DN 1. în oraş curge râul Berivoi în direcţia sud-nord. vărsându-se în Olt la numai 400 m de periferia oraşului Făgăraşul este aşezat în mijlocul Ţării Făgăraşului.41’.Ţara Oltului” este denumirea populară preluată şi folosită în studii etnografice şi geografice. aproximativ. este situat la o altitudine de 430 m.Ţara Făgăraşului ar putea fi delimitată. iar .. ce trece prin partea de est a oraşului. Latitudinea nordică este 45º.

Cincu. saşi.ar uni localităţile Hoghiz. ci şi a cetăţii Făgăraşuilui. având în vedere că în epoca respectivă un domeniu feudal este de neimaginat fără existenţa unui punct fortificat. incluzând deci. Acest document este deosebit de important. el susţinându-şi drepturile prin diplomele regale pe care le primiseră antecesorii săi. Bruiu. Andrei al III-lea (1290-1301). afirmând că i s-a luat pe nedrept Făgăraşul şi Sâmbăta. Regele redându-i posesiunile. de la Avrig se îndreaptă spre sud până la Turnu Roşu. pe linia cumpenei apelor. Istoria cetăţii Făgăraşului începe cu data de 11 martie 1291 când regele Ungariei. la sud: creasta alpină a Munţiilor Făgăraşului. apoi la vest Valea Oltului care. culmea Munţilor Perşani. români şi secui din Transilvania. ţine la Alba-Iulia o congregaţie cu nobilii maghiari. Valea Bogată-Hoghiz. în cadrul căreia se ridică “magister Ugrinus”. 26 . Ticuş. posesiunile familiei sale. Ungra. în continuare. la est. putând fi considerat drept prima atestare documentară. pe văile Bârsei şi Sebeşului. nu numai a domeniului. în Ţara Făgăraşului întreg versantul nordic al Munţilor Făgăraşului.

al XV-lea ne provine prima atestare certă a cetăţii de piatră de la Făgăraş. Într-o pricină de judecată din 1455. Amplasarea unei fortificaţii depindea de mai mulţi factori: economici.În general cetatea medievală are un rol militar precis. acesta este circular în plan. Revenind la acest “fortalicium”. Cu această ocazie Iancu scria braşovenilor că ar vrea să cumpere pentru întărirea acestei cetăţi: arbalete. de interese şi gusturi personale. Din perioada sec. Forma şi dimensiunile ei au fost determinate de puterea economică a regelui sau a nobilului. desigur că realizarea lui nu s-a făcut dintr-o dată. politici şi. obstacole naturale care puteau ajuta şi proteja în caz de primejdie. iar în anul următor este precizată existenţa unui “fortalicium” la Făgăraş. ci treptat. coturi de râuri. cu zid gros de aproximativ 3 metri. praf de puşcă şi săgeţi. similar întru totul. turnului este de la Breaza. uneori. preferânduse locuri greu accesibile: înalţimi. puşti. în interiorul zidurilor. datat în secolul al XIII- 27 . reprezentând forţa stăpânului feudal pe care o exercită asupra populaţiei supuse şi asupra vasalilor săi. el era prevăzut cu un drum de strajă. Iancu de Hunedoara numeşte doi castelani de Făgăraş. adică Turnul Roşu. Se pare că primul turn ridicat în cetatea de piatră a fost turnul de piatră din colţul de S-V. mlaştini. insule. Însă adesea au predominat avantajele terenului.

În exterior ar fi trebuit să aibă un şanţ lat şi un drum acoperit. în funcţie de dezvoltarea artileriei. al XV-lea. Trebuie menţionat că aceste donjoane nu au fost singulare în Transilvania. întrerupt de patru turnuri. XV cetatea prezentă o planimetrie de tip patrulater neregulat cu latura de est mai largă decât celelalte trei şi apărată de un turn. In sec XVIII. în spatele crenelurilor. Anghel sau “fortificaţie cu caracter pur militar” dupa Grigore Ionescu. Tipologic ea se poate definii ca: “Cetate regală sau nobiliară” după Gh. prevăzut cu 10 colţuri. În orice caz în sec. de tip barbacană. cu traverse din bârne groase. trei de tip de bastion de colţ. dar pot fi considerate printre cele mai vechi cu plan circular. legate între ele de un pod. a existat un proiect ce prevedea cuprinderea vechilor fortificaţii într-un sistem de tipVauban. dispusă neregulat si cu un sistem de fortificaţii în formă de coroană. ale căror urme în vechea zidărie se mai pot vedea şi acum în unele spaţii netencuite. un drum de strajă. iar numeroase încăperi au fost transformate în celule în care erau închişi iobagii răsculaţi. generalizată în sec. cel rotund. În anul 1696 cetatea a fost preluată de Austria. înzestrat cu forturi. Incinta era formată dintr-un zid patrulater crenelat. constantând totale legături tipologice constructive între acestea şi tipurile de donjoane de pe celălalt versant al Carpaţilor de la Poienari. Cetatea a devenit sediul unei garnizoane imperiale. sub austrieci cetatea începe perioada de involuţie. octogenale. iar unul. am discutat mai sus. este prevăzut cu ambrazuri. la o distanţă de circa 20 de metri de cetate. Servind de acum unor scopuri exclusiv militare. Parametrul zidurilor de apărare. 28 . Dâmboviţa. Se remarcă deja organizarea planimetrică a cetăţii în scopul apărării. de tip donjon. a căror dimensiune şi formă nu se mai poate stabili cu precizie. avea la partea superioară. simţită la inventarul din 1726. în care se remarcă starea de degradare. Rucăr.lea.

Regiune binecuvantată de natură. plimbări cu caruţa şi sania. Deşi numele Branului este legat îndeosebi de cel al Castelului Bran-unul dintre cele mai vizitate castele din Europa-zona este extrem de bogată in atracţii turistice: Cheile Moeciului. Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Cetatea Medievală din Sighişoara. participări la viaţa satului. Turismul rural se practică aici de zeci de ani. gastronomie specifică zonei şi îşi propune să depăsească aşteptările turiştilor: -pensiuni rustice şi vile moderne -pensiuni omologate la două. Asociaţia Naţională de Turism Rural. mai agitată. Peştera Dâmbovicioara. patrimoniu UNESCO. strajuită într-o parte de Masivul Piatra Craiului.BRAN Situat la 25 km de Brasov şi 190 de Bucuresti. zona Bran-Moeciu este o oază de linişte. Cetatea Râşnovului precum şi Braşovul împreună cu cataţile săseşti de la Prejmer şi Hărman. cu oameni gospodari şi primitori. Branul este poarta de legatură dintre Transilvania şi Valahia. Paradoxal. Ecologic şi Cultural selectează în oferta sa locuri atrăgatoare şi gazde minunate. reprezentând azi o alternativă viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei. Branul este o regiune care face concurenţă oraşului prin vilele cochete care s-au construit în ultimii ani. să ieşim în spaţii nepoluate. sau Biertan. trei. 29 . cu atât mai mult dorim. cu cât tehnologia este mai avansată. măcar la sfârşit de saptamană sau în vacanţe. Se pot vizita şi locuri mai indepărtate: Castelul Peleş din Sinaia. cu monumente. cu tradiţii nealterate şi case cu arhitectură specifică unei zone etnografice. iar de cealaltă de Masivul Bucegi. vizite la stâne şi ferme agricole. viaţa mai automatizată. naturale şi în locuinţe cât mai calde. una dintre cele mai mari cetăţi săseşti din Transilvania. patru sau cinci margarete -pensiuni situate aproape de castelul Bran sau retrase înspre masivele montane Bucegi şi Piatra Craiului -pensiuni cu diferite capacitaţi de cazare Se pot efectua excursii şi drumeţii în zona şi în împrejurimi. muzee şi atracţii naturale şi culturale.

Castelul a fost însa construit de locuitorii Braşovului între anii 1377 .sursă de inspiratie a celei mai fascinante legende.1382 pentru a apăra trecatoarea în faţa invaziilor turceşti. concentraţia mare de ozon) împreuna cu facilitatile care se găsesc aici plasează zona Bran-Moeciu printre cele mai importante locuri turistice din România. Branul este locul în care se află unul dintre cele mai vizitate castele din Europa Castelul Dracula . 30 .Condiţiile particulare (bioclimatul. căreia branenii îi păstreză profundă recunoştinţă pentru preţuirea de care ei s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei româneşti. aerul curat. La începutul sec. cea a sîngerosului Conte Dracula. XX a devenit reşedinţa preferată a Reginei Maria de România.

Poiana Braşov este o zonă tradiţională de schi. una din cele mai mari cetăţi săseşti din Transilvania. Peştera Dâmbovicioara. Accesul în Poiana Braşov este facil din Râşnov (9km). POIANA BRASOV Fondata in 1895. Branul este de asemenea un loc care face concurenţă oraşului prin vilele cochete care s-au construit în ultimii ani. împreuna cu cetaţile săseşti de la Prejmer şi Hărman. Prima construcţie începută aici a fost în anul 1904. In prezent statiunea arata mai degraba ca un oras decat ca o statiune de ski detinand hoteluri luxoase. Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Braşov. cetatea medievală Sighişoara. brănenii au ştiut să valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut. dar şi Braşovul. 31 . În anul 1951 Poiana Braşov a găzduit Jocurile Internaţionale de Iarnă studenţeşti. cu oameni gospodari şi primitori. Regiune binecuvântată de natură. patrimoniu UNESCO. sau Biertan. Cetatea Râşnovului. Se pot vizita şi locuri mai îndepărtate: Castelul Peleş din Sinaia. În 1906 Poiana Braşov a devenit staţiune turistică de ski şi doar trei ani mai târziu a avut loc prima Compeţie de Ski din România.Deşi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran. Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. apartamente de lux si restaurante clasice. zona este extrem de bogată în atracţii turistice: Cheile Moieciului. Turismul rural se practică aici de zeci de ani. dar şi pentru petrecerea vacanţelor de vară. reprezentând azi o alternativă viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei.

este un model de frumusete. Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul Carpatilor Meridionali. Vara turistul invatat cu muntele poate sa faca drumetii montane in masivul Postavarul si imprejurimi descoperind numeroasele trasee marcate dar poate sa surprinda si adevarata natura.Cunoscuta ca o statiune climaterica permanenta si de sporturi de iarna. intrand pe potecile umblate numai de salbaticiuni. Poiana Brasov are multe locuri de descoperit indiferent de sezon. Poiana Brasov se lasa a fi descoperita de vizitator ca o oaza de liniste care te face sa te detasezi rapid de mediul citadin. Transportul pe munte este asigurat cu mijloace mecanice pe cablu. 32 . Iarna ii stau la dispozitie turistului partiile de ski de diferite grade de dificultate destinate atat incepatorilor cat si avansatilor in arta skiului. statiunea Poiana Brasov denumita si Poiana Soarelui.

799m) Piatra Craiului (altitudine maxima 2. Poiana Brasov este o oaza de liniste pentru toate categoriile de turisti in toate anotimpurile.Aflata la numai 12 Km de orasul medieval Brasov si la peste 1020 m altitudine.505m) Piatra Mare (altitudine maxima 1. Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase: • • • • Postavarul (altitudine maxima 1.848m) 33 .238m) Bucegi (altitudine maxima 2.

are prin aceasta mânastire. credinta ortodoxa a românilor. aparut prin 34 . urmarind-se. domnitorul Constantin Brâncoveanu. de fapt. La sfârsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de încercarile principilor calvini de a o calviniza. primul ctitor. domn al Tarii Românesti între anii 1688-1714. de-o parte si de alta a Carpatilor. la poalele Muntilor Fagaras. a zidit în piatra o mânastire. În anul 1654 satul si mosia din Sâmbata de Sus au intrat în stapânirea lui Preda Brâncoveanu. care a construit o bisericuta din lemn pe valea râului.MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA Istoricul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus Aflata pe valea raului Sambata. deznationalizarea lor. în jurul anului 1696. Poporul român. atacurile au continuat însa asupra punctului principal de rezistenta. Pe locul acesteia. este renumita ca loc de reculegere. Pentru a întari si a salva Ortodoxia româna de noul pericol al catolicizarii. care s-a nascut crestin. cea mai trainica punte de legatura a tuturor românilor. Istoria Mânastirii Brâncoveanu începe din secolul al XVII-lea. mângâiere si întarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc în acest locas sfânt. boier de loc din sudul Carpatilor. ca si prin celelalte 250 mânastiri ortodoxe din România.

si apoi de faptul ca mai ramasese în viata un nepot al domnitorului. Schimbarea credintei stramosesti a românilor ar fi condus usor la pierderea identitatii lor nationale. în anul 1714. a fost locuit vremelnic de urmasi ai familiei Brâncoveanu. se cunosc mai multe încercari de restaurare a mânastirii. care a darâmat mânastirea brâncovenilor. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Mânastirea Brâncoveanu. În decursul celor 140 de ani de parasire în ruine de la data distrugerii. de bisericile si mânastirile lor.. fiind ajutati în primul rând. Curtea din Viena a tinut seama mai întâi de mostenitoare. Mai mult de 150 de mânastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. a trimis pe generalul Preiss. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brâncoveanu de catre turci. Dupa darâmarea mânastirii.trecerea Transilvaniei sub stapânirea Habsburgilor (1683). ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei în Tara Fagarasului. aflat la 10 Km departare de mânastire. doamna Marica. Pictura din 35 . a fost distrusa în anul 1785. când Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brâncovenesc împreuna cu ruinele si toata incinta mânastireasca de la Sâmbata de Sus. zidita între anii 1696-1698. Persecutiile religioase ale stapânirii austro-ungare au facut mii de victime printre români. palatul brâncovenesc din Sâmbata de Sus. pentru a da marturie în timp despre unitatea de neam si credinta a românilor de pe ambele versante ale Carpatilor. În 1785. iar biserica a fost adusa în stare de ruina. la cererea administratiei catolice. Mânastirea Brâncoveanu. Românii ortodocsi au încercat sa reziste. Din aceasta cauza a început calvarul distrugerii mânastirilor si bisericilor din Transilvania. Chiliile au fost distruse complet. acestia au stapânit domeniul pâna la reforma agrara din anul 1922. sotia acestuia. profitând de împrejurare. domnitorul Constantin Brâncoveanu a întemeiat la Sâmbata de Sus o mânastire ortodoxa. Viena.

Pe peretele vestic al pronaosului. Tâmpla bisericii. de Mitropolitul N. unde este pictata Maica Domnului. Raiul si Iadul. Rezervaţii naturale din judeţul Braşov Judetul Brasov. 2. cea mai veche piesa din incinta mânastirii. Învierea Domnului si Schimbarea la Fata. scene din Noul Testament. atestata documentar din sec. iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar. al XVI-lea. este de asemenea pictata în întregime în fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc. Sfinti Ierarhi (în doua registre). Pictura în fresca a altarului e dispusa în patru registre: Maica Domnului pe tron. detine astfel de arii protejate. fixata într-un ancadrament de piatra sculptata. Fântâna "Izvorul Tamaduirii". care permite intrarea în altar prin trei usi. de-a lungul timpului. prooroci. dealuri si munti inalti. se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni.pridvorul bisericii e în întregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament. un numar impresonant de monumente ale 36 . În naos. construita din zid masiv. prin relieful sau foarte variat cu zone de campie (depresionara). . a fost restaurata.2. iar deasupra usii se afla pisania sapata într-o placa de piatra. s-au petrecut si tesut multe întâmplari miraculoase si legende. Balan. precum si Judecata de apoi. pictura e aranjata în cinci registre: sfinti mucenici. în jurul careia. mai întâi. Împartasirea Apostolilor.

Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha. pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire. Ariile protejate sunt desemnate de Academia Romana. cocosul de munte si multe specii floristice rare. insa. aceste date. respectiv 906 m. ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte mare de specii deosebite. valea Malaiesti si Valea Gaura. 37 . lunga de 22 de km. unde. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid. si altele. spre exemplu. colturi ascunse si grohotisuri. Piatra Craiului este pregatita nu numai pentru incantarea ochiului turistului iubitor de liniste si surprize permanente. Prin ordinul 7/1990 al Ministerului Mediului s-a stabilit ca suprafetele muntilor Piatra Craiului si Bucegi sa fie desemnate Parcuri Nationale. este pusa sub ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. Muntele Tampa. nu mai exista. in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul. foarte multe specii de animale si plante au disparut de pe teritoriul judetului. culegera oricarei plante este interzisa. cum ar fi Mlastina Stupini (desecata si transformata in teren agricol). Cu peretii stancosi. avand la baza hotarari si decizii ale autoritatilor locale. In afara de capre negre. Pentru asigurarea unor conditii optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura. care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului. iar Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. Realitatea contrazice. plante care apartin unui numar de 89 de specii si numeroase specii de animale ocrotite. la o inaltime de aproape jumatate din cea a acestuia. cu brane si polite pietroase. Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei. cele mai multe din tara. s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa. In cadrul Muntilor Bucegi. se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov.naturii. unde caprele se retrag in timpul iernii. ultima creasta calcaroasa coborata din muntele postavarul (1799 m). Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata de creasta si pe cei doi versanti. impreuna cu unele portiuni de padure. De asemenea. vulcanii noroiosi din Hoghiz (care nu mai sunt activi). fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu. deoarece exista o serie de zone ocrotite. raportat la suprafata sa. in aceste zone.

frasinul. laricele. teiul. Tampa adaposteste multe specii de pasari. In judetul Brasov. care este puternic insorit si mai uscat. 38 . adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. cum ar fi fagul. Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita. Versantul sudic. Mlastina Harman. este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha. rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului. Muntele Postăvarul. Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. mamifere si insecte (aici sau descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra). De asemenea. formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). pinul etc. stejarul. Dealul Cetatii-LeBogatii. aflat in S-SE judetului. carpenul. ulmul de munte.

la „Fantana Alba” pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci.1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. imbalsamand natura cu mirosul lor. Dealul Cetatii-Lempes se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna Sanpetru. turistic si de agrement. Astfel. aici aflandu-se un sector didactic stiintific al Facultatii de Silvicultura din Brasov. intr-o padure de stejari cu arbori rariti. Bazaltele de la Racos (1. Pădurea Bogatii (8. inalta de 10-15 m. experimental. Pentru pastrarea numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos. pe o distanta de 18 km. printre care cele mai importante sunt bazaltele asezate in coloane. printre care se asterne un covor de iarba. Valea Bogatii fiind strabatuta de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. un mozaic geologic si de vegetatie forestiera.5 ha) se gaseste in Muntii Persani.Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394. Complexul Sanpetru-Harman-Prejmer a fost propus pentru ocrotire in interes multiplu. comuna Sercaia. cinegetic. Este partial impadurit cu specii vegetale deosebite. Padurea este formata din exemplare fumoase de fag amestecate cu gorun si carpen. avand altitudinea maxima de 720 m. In aceasta zona. Rezervatii geologice si geomorfologice se gasesc la Racos. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete.9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad. stiintific. caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie. 39 . turistul poate admira. situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Conceptia primitiva conform careia tot ceea ce creste in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa fie devastata an de an in perioada infloririi. ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. in rezervatia „Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita” – Comana de Jos si Rupea (Stanca bazaltica Rupea). intr-o zona unde au fost exploatate bazalte.

Purcareni. de aproximativ 200m3. unde se afla un bloc masiv de calcar. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea. Pe langa toate aceste rezervatii. Vama Strunga (Bucegi). este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov. unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. la Carhaga si Garbova. fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt. Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume. Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus. Rezervatiile speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov).Rezervatii paleontologice se gasesc in muntii Persani. Gradina dendrologica din Brasov. in locul numit „Uluci”. CAPITOLUL 3 SITUAŢIA AGROTURISMULUI DIN JUDEŢUL BRAŞOV 3.1 Pensiunile agroturistice din judeţul Braşov : 40 . Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali. la confluenta paraurilor Choives si Carhaga. Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata). mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras. la Ormenis. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee.

localitatea Bran Poarta.localitatea Bran. Brasov Carina 14 persoane Pensiunea Ana 15 persoane Pensiunea Andra 24 persoane Pensiunea Andre 12 persoane Pensiunea Andreea 4 persoane Pensiunea Benga 30 persoane Pensiunea Cristina 8 persoane Pensiunea Ilaria 6 persoane Pensiunea Ileana 10 persoane Pensiunea Liliana 10 persoane Pensiunea Magdalena 16 persoane Pensiunea Marine 4 persoane Mount Pensiunea Ruxandra 6 persoane Pensiunea Tanita 12 persoane Popasul Reginei 20 persoane Vila Angelica 26 persoane 7 camere 7 camere 12 camere 6 camere 2 camere 20 camere 4 camere 3 camere 5 camere 5 camere 8 camere 2 camere 3 camere 6 camere 10 camere 10 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Contele Dracula 8 persoane 4 camere 41 .localitatea Bran Simon.Pensiuni ANTREC . Brasov Fantanita Craiesei 20 persoane 10 camere Pensiuni ANTREC .localitatea Beclean. Brasov Dan 4 persoane 2 camere Pensiunea Cerbul Pensiunea Ioana Pensiunea Larisa Pensiunea Ovidiu Pensiunea Terciu Popasul Ancutei Rodica 5 persoane 6 persoane 10 persoane 4 persoane 12 persoane 16 persoane 26 persoane 2 camere 3 camere 5 camere 2 camere 6 camere 8 camere 23 camere Pensiuni ANTREC .

localitatea Moeciu de Sus. Brasov Craiasa Muntilor 54 persoane 27 camere Pensiunea Celia Pensiunea Cheile Gradistei Pensiunea Cojenelu Pensiunea Daniela Pensiunea Daniela Pensiunea Dora Pensiunea Ileana Pensiunea Maria Clinciu Pensiunea Mihaela Regina Muntilor 6 persoane 126 persoane 12 persoane 24 persoane 20 persoane 8 persoane 18 persoane 16 persoane 28 persoane 20 persoane 3 camere 63 camere 6 camere 12 camere 9 camere 4 camere 9 camere 8 camere 14 camere 10 camere 42 .localitatea Fundata.localitatea Moeciu de Jos Cheia.Pensiunea Belvedere Pensiunea Bucegi Pensiunea Constanta Pensiunea Georgiana Pensiunea Iuliana Pensiunea Vraja Muntilor 14 persoane 10 persoane 8 persoane 10 persoane 10 persoane 8 persoane 6 camere 5 camere 4 camere 5 camere 5 camere 4 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea "La Barbu" 10 persoane Pensiunea Carpatina Pensiunea Cojanu Pensiunea Garbacea Pensiunea Piatra Alba 10 persoane 4 persoane 8 persoane 16 persoane 5 camere 5 camere 2 camere 4 camere 8 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea La Mamaie 6 persoane 3 camere Pensiunea Mariana 38 persoane 11 camere Vraja Muntelui 36 persoane 18 camere Pensiuni ANTREC .

localitatea Moeciu de Jos.Pensiuni ANTREC . Brasov Bucegi 20 persoane 10 camere Dana Drumul Carului Pensiunea Andreea Pensiunea Andrei Pensiunea Camelia Pensiunea Carmen Pensiunea Casuta din Povesti Pensiunea Daniela Pensiunea Delia Pensiunea Dorica Pensiunea Gabriela Pensiunea Garbacea Pensiunea Georgeta Pensiunea Georgy Pensiunea Iozefina Pensiunea La Mogan Pensiunea Lavinia Pensiunea Maria Pensiunea Olteanu Pensiunea Posedaru Pensiunea Santa Maria Pensiunea Sorana Pensiunea Sub Pestera Pensiunea Trudi 6 persoane 16 persoane 4 persoane 12 persoane 13 persoane 8 persoane 17 persoane 10 persoane 12 persoane 14 persoane 36 persoane 13 persoane 7 persoane 8 persoane 8 persoane 20 persoane 8 persoane 32 persoane 10 persoane 10 persoane 6 persoane 7 persoane 6 persoane 6 persoane 3 camere 1 camere 2 camere 6 camere 6 camere 4 camere 8 camere 5 camere 6 camere 7 camere 11 camere 18 camere 6 camere 5 camere 4 camere 4 camere 10 camere 4 camere 16 camere 5 camere 5 camere 3 camere 4 camere 3 camere 3 camere - Pensiunea Floare de Colt 32 persoane 43 .

Pensiunea Urzica Pensiunea Urzica Pensiunea Viciu Olteanu Pensiunea Victorita Valea cu Calea Vila Ando Vila Mimi Vila Niculina 17 persoane 18 persoane 8 persoane 4 persoane 12 persoane 10 persoane 53 persoane 20 persoane 10 camere 9 camere 4 camere 2 camere 6 camere 5 camere 18 camere 8 camere Pensiuni ANTREC .localitatea Moeciu de Jos Pestera. Brasov Pensiunea Adriana 6 persoane 3 camere \ 44 .

Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea Ana 8 persoane 4 camere Pensiunea Gogonea Pensiunea Jeny Pensiunea Manecuta Pensiunea Mia Pensiunea Neluta Pensiunea Nicu Pagu Pensiunea Scurtu Pensiunea Sdreila 6 persoane 4 persoane 4 persoane 8 persoane 6 persoane 8 persoane 4 persoane 6 persoane 3 camere 2 camere 2 camere 4 camere 3 camere 4 camere 2 camere 3 camere Pensiuni ANTREC .localitatea Bran Predelut. Brasov Casa Mara 12 persoane 6 camere MILENIUM Pensiunea Monica Vila Alba Vila Fluierasul Vila Vetra 6 persoane 8 persoane 10 persoane 10 persoane 12 persoane 3 camere 4 camere 5 camere 5 camere 6 camere 45 .localitatea Poiana Marului.

Brasov Adelina 2 persoane 2 camere Biris Camelia Ciucas DRAGAN MAMA . Brasov Pensiunea Cristina 6 persoane Pensiunea Folea 8 persoane 3 camere 4 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Ursu 18 persoane 8 camere Pensiuni ANTREC .localitatea Rasnov.localitatea Sanpetru.localitatea Prejmer. Brasov ALEXANDRA 2 persoane ANA DIANA 2 persoane 4 persoane 1 camere 1 camere 2 camere - Pensiuni ANTREC .MIA Stefan 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere - Pensiuni ANTREC .localitatea Sacele Babarunca.Pensiuni ANTREC .localitatea Sacele Bunloc. Brasov Ela 12 persoane 6 camere Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea Cioaca 6 persoane Valea cu Struti 20 persoane 3 camere 10 camere 46 .localitatea Sirnea.

Pensiuni ANTREC . Brasov Pensiunea Gigi Popa 24 persoane Pensiunea Mir Pensiunea Motorom 16 persoane 24 persoane 10 camere 8 camere 8 camere CAPITOLUL 4 ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI ÎN JUDEŢUL BRAŞOV 4.localitatea Vulcan. gaze.localitatea Zarnesti. curent electric ) in unele zone cu potential mare pentru turismul rural 47 . Brasov Pensiunea Manitiu 10 persoane 5 camere Pensiuni ANTREC . Principalele probleme cu care se confruntă agroturismul Infrastructura necorespunzătoare: • • • Drumuri degradate şi căi de acces greu accesibile Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ( cu precadere in zona Fagaras ) Lipsa utilitatilor ( apa.1.

ingrijirea spatiilor verzi. numerosi detinatori de pensiuni turistice rurale se confrunta cu situatii in care primariile nu acorda sprijin suficient sau sunt chiar potrivnice dezvoltarii turismului rural. neadecvata suprafetelor disponibile. 5. Astfel. De asemenea. exista numeroase cazuri de practicare a turismului “la negru”. respectarea normelor de protectie a mediului. Administrarea necorespunzatoare a domeniului public de catre consiliile locale cu privire la pastrarea starii de curatenie. nedimensionarea retelelor de utilitati in mod corespunzator extinderilor. Lipsa de informatie si pregatire profesionala a detinatorilor de structuri turistice: • • • • • Necunoasterea legislatiei din domeniul turismului si a reglementarilor fiscale Necunoasterea notiunilor elementare de aranjare a mesei. Practicarea turismului neautorizat In afara pensiunilor clasificate. intalnim aceasta situatie in asa – zisele case de oaspeti de pe langa bisericile 48 .• • • Lipsa de organizare eficienta in colectarea deseurilor menajere Insuficienta posturilor telefonice Lipsa indicatoarelor de orientare turistica 2. 4. a modului de servire Comunicarea dificila cu turistii straini din cauza necunoasterii unei limbi straine Insuficienta personalului si aplicarea necorespunzatoare a normelor igienico – sanitare Decoratiuni interioare impersonale si amenajari exterioare neadecvate specificului zonei 3. Denaturarea conceptului de turism rural (structuri de mica capacitate) prin marirea capacitatii de cazare a unor unitati.

aceasta poate sprijini initiativele privind dezvoltarea turismului si in special a celui rural. poate participa la stimularea dezvoltarii acestei forme de turism. Ministerul Turismului colaboreaza in teritoriu cu organizatiile si asociatiile profesionale nonguvernamentale pentru a facilita aplicarea Normelor metodologice de clasificare a pensiunilor turistice rurale. 4. De asemenea.evanghelice si in localitatile amplasate in jurul manastirilor. 49 . se afla in forma incipienta.2. Conform Legii 69/1996 a administratiei publice locale. care. Acţiuni şi măsuri întreprinse pentru dezvoltarea agroturismului O conditie obligatorie a dezvoltarii turismului rural este implicarea administratiei publice locale in aigurarea infrastructurii si a unor servicii minime tehnico-edilitare. Printre cauzele care conduc la practicarea turismului “la negru” se pot evidential urmatoarele: • • • • • • Necunoasterea legislatiei Numarul insuficient al asociatiilor profesionale sau al personalului acestora care sa acorde consultanta de profil Sistemul birocratic greoi de obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare Resurse financiare reduse Lipsa unor facilitate fiscale si / sau credite subventionate pentru modernizari si amenajari ale pensiunilor Neimplicarea administratiei publice locale in depistarea si punerea in legalitate. de agrement si de sanatate. multi turisti prefera cazarea in camere de inchiriat sau in case particulare neclasificate situate in statiunile balneoclimaterice. prin organismele sale. comerciale. Prin aprobarea Legii Turismului se creeaza premisele dezvoltarii mai sustinute a acestei fome de turism care. in momentul de fata. Un alt factor important de decizie il constituie Ministerul Turismului.

-Turism rural. Harghita. Harghita (Praid). iulie 1995. Tabara de instruire Ocupatii traditionale in satul romanesc la Moeciu – Brasov. au fost sprijinite o serie de actiuni sub forma de seminarii. Seminarii organizate in cooperare cu organizatii/fundatii internationale pe teme generale privind turismul rural precum: -Turismul rural. cu ajutorul Ministerului Turismului. o sansa pentru dezvoltarea satului –iunie 1995. 45-50 de touroperatori. conferinte si ateliere de lucru (work-shop-uri). din dorinta de a se mediatiza experienta internationala. cum ar fi: • Seminarul Marketingul in turismul rural pentru formarea prestatorilor de servicii agroturistice si touroperatorilor din turismul rural. mai 1996 – Poiana Brasov. Suceava (Vatra Dornei). Slanic Moldova. 50 . • • • • Seminarii pentru formarea ca ghizi si agenti locali pentru agroturism a tinerilor din principalele zone etnografice. cu participarea a cca. • Cooperarea cu organizatii internationale din domeniul turismului rural si aderarea la o serie de organizatii europene. Bran. Bran. destinat formatii prestatorilor de servicii turistice: taran-gospodar-gazda pentru turisti .Bed and breakfast – pentru formarea prestatorilor – organizat in perioada octombrie-decembrie 1994 in sase dintre cele mai cunoscute zone etnografice. -Turismul rural. o sansa reala pentru tineri – iunie 1995. -Turism rural. comuna Moeciu. -Turism rural. avand ca obiect de activetate dezvoltarea zonelor rurale. care a avut loc in noiembrie 1994 la Bran. prezent si perspective. respective: Maramures (localitatea Borsa). Cursuri de initiere si de instruire in turismul rural ANTREC. • Seminarul itinerant .octombrie 1995. Praid. -afilierea ANTREC la proiectul european EUROTER consacrat Anului European al Conservarii Naturii. septembrie 1995. -colaborarea cu Operation Villages Roumaines (OVR). astfel: -afilierea ANTREC la Federatia Europeana de Turism Rural (EUROGITES).In acest sens. Neamt (Piatra Neamt). Muntii Apuseni (Albac) si Arges (Campulung Muscel).

Ecologic si Cultural (ANTREC). Suceava. -Asociatia de Turism Montan Prahova. Galati. Dupa anul 1990. Satu Mare.-aderarea la EUROMONT si cooperarea cu tarile membre. pentru imbunatatirea ofertei turistice rurale romanesti si promovarea pe piata internationala etc. Sibiu. Hunedoara. Neamt. • Avizarea de catre Ministerul Turismului a constituirii altor organizatii nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural. masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric necesar stimularii dezvoltarii turismului rural s-au concretizat in: • Constituirea – cu sprijinul Ministerului Turismului – a Asociatiei Nationale pentru Turism Rural. Dolj.3. cu sediul in Constanta. -Asociatia “Rural Eco-Tours Agro-Montan” (RETAM) cu sediul la Cluj Napoca. Covasna. -colaborarea ANTREC cu Asociatia Internationala “Green Flag International” cu sediul in Marea Britanie. Tulcea. se creeaza coordonatele infiintarii agentilor economice cu vocatie in desfasurarea de activitati specifice turismului rural. Gorj. Cluj. Caras-Severin. Arges. 51 . Prahova. Litoral. Dambovita. cu peste 400 de locuinte omologate de Federatie (pentru turism rural in zone pilot). Iasi. Vrancea si Valcea. Buzau. precum: -Asociatia “Agroturism Montan” cu sediul la Cluj Napoca -Fundatia de Agroturism “Marea Neagra”. insumand in prezent peste 3000 de gospodarii. Mures. Bistrita Nasaud. • Constituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (FRDM). prin efectul Decretului Lege nr. Formele actuale de organizare a agroturismului Punctul de plecare in definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural il constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un moment dat. Mehedinti. Mai précis. Harghita. Brasov. Maramures. care numara 31 filiale: Alba. Ilfov. Federatia nu utilizeaza clasificarea spatiilor de cazare conform normelor nationale aprobate prin acte legislative ( OMT 510/2002). Bihor. 4. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza leberei initiative. Giurgiu.

dar si pentru asigurarea securitatii turistilor. Instituirea jandarmeriei (politiei) montane pentru paza si protectia mediului.Dorna”. 4. • • • • Infiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale care au in atributiile lor si promovarea agroturismului. Agroturismul – componentă a dezvoltării economice durabile 52 .-Asociatia de Turism Montan “Carpatina Sud”. alterarea peisajului si deranjarea faunei. • • • • Reducerea numarului de trasee montane (poteci) in ariile montane spre a nu se ajunge la degradarea mediului. Infiintarea Asociatiei Turistice “Botiza”. Coordonarea actiunii de marcare a potecilor turistice montane pentru a nu se dezorganiza reteaua de trasee montane prin suprapunerea marcajelor. denumita “Federatia Agricola Montana. in numar de vizitatori si volum de echipamente turistice pentru fiecare proict de investitie sau program turistic. Constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989.4. in Belgia) Crearea primei organizatii a agricultorilor private. cu sediul la Sibiu. Reducerea impactului turismului în mediul înconjurător Acest deziderat se poate realiza prin: • Estimarea capacitatilor optime de primire turistica. in functie de tipul de utilizare propus. care numara 1500de membri in 10 asociatii comunale. Impunerea unor masuri de protectie a raurilor si lacurilor prin interzicerea camparii si a realizarii de amenajari turistice pe malul acestora.

de stimulare a productiei in alte domenii. dar si la nivel de ramura. ocuparea fortei de munca etc. se contituie ca o activitate prioritara. inclusiv. agroturismul are efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economicosociala a tarii. dar cu resurse agroturistice naturale sau create de om. de interes nationa. reprezinta o ramura distincta in economia unei tari. efectul de antrenare. Prin agroturism sunt valorificate. iar prin valorificarea superioara a resurselor agroturistice. agroturismului si turismului rural. ponderea in PIB. 53 . etc. de asemenea. Asadar. Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in circuitul economic cu investitii minime pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale sau a unor centre artizanale fie complexe de agro-productie destinate. realizarea valorii adaugate. unele zone cu resurse agroturistice cultural-istorice cu mare forta de atractie turistica. amenajari de drumuri. prin continutul si trasaturile sale.Agroturismul. dezvoltarea serviciilor publice. In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia agroturismului la dezvoltarea unor arii mai putin bogate in resurse pentru prelucrarea industriala. care. aportul valutar. Turismul este considerat astfel. ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale si pe langa atragerea in circuitul de valori a unor areale turistice. a intreprinderilor mici si mijlocii. are consecinte si asupra dezvoltarii in profil teritorial: constuctii de locuinte. valorificate. pot sa devina atractii turistice sis a determine dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni turistice sau chiar crerea unor statiuni noi.

CAPITOLUL 5.1. a fost înfinţatǎ în anul 2007 cu scopul de a desfǎşura activitǎţi turistice. MARGARETA. STUDIU DE CAZ: ÎNFIINŢAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN LOCALITATEA FUNDATA 5. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului : 54 . SRL. ISTORICUL ACTIVITATII SC.

aflate in patrimoniul societatii in prezent Nr. (Lei) VALOAREA CONTABILA (LEI) 9000 190000 Nr.2007 % aprox. cu exceptia terenurilor. Furnizori de materii prime.2007 10.2007 TOTAL 27567 32400 20000 256000 45326 381293 1 1 1 1 4 Terenuri SUPRAFATA TOTALA INDIVIZA/ EXCLUSIVA DATA EMITERII 01.2007 11.2008 4. – iunie2007 2. Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoarea ramasa la data ultimului bilant contabil Buc 1 2 3 4 5 mobilier cladire birouri microbuz cabanǎ calculator ASSUS 4GB 17” Mar. PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME FURNIZOR Extern /Intern Adresa Cantitate aprox.Mijloace fixe. 1 Fundata.10. 55 . Jud Brasov TOTAL 9500 9500 (MP) Exclusiva (MP) 3456 Politica de aprovizionare.Crt. din total achizitii LOCALITATE SERIE CERTIFICAT NR CERTIFICAT 1 Valoare aprox.

acces televiziune. BRASOV CODLEA RUPEA 43000 21000 12340 17890 7860 10000 14500 34 17 10 14 6 8 11 Turiştii care au trecut pe la noi sunt în cea mai mare parte din judeţul Brasov şi din judeţele învecinate. PIATA LIBERA CRAMA TELNA PRODUCATORI INDIVIDUALI Intern Intern Intern Intern Intern Intern Intern GHIMBAV SACELE RASNOV ZARNESTI FUNDATA. Obiectivul acestui proiect este dotarea unei locatii – pensiuni existente dar care nu a reusit sa atinga un anumit standard de clasificare de tip pensiune agroturistica cu 8 unitati de cazare. canalizare. amenajarile. ALBA PAN. TRANSAVIA. cu hol si baie proprie. SC. TRANSEURO. Pensiunea dispune de utilitatile necesare asigurarii uni confort: energie electrica. KING ALEX. SC. apa rece si calda.SA. constand in 6 camere cu 2 paturi si 2 camere cu 3 paturi. dotarile echipamente de bucatarie.2. telefon. asigurand un confort deaosebit AMPLASAMENTUL 56 . Capacitatea pensiunii va fi de 18 locuri de cazare si 50 locuri la mese . si grupuri sanitare moderne. un salon. PREZENTAREA PROIECTULUI OBIECTIVUL PROIECTULUI. Dotarile ( mobilier camere cazare. SC. SRL. 5.) vor fi complete si de calitate.SRL. etc.1 2 3 4 5 6 7 SC.SRL. spatiu de primire.

masa. Rezervaţiile naturale La Chişătoare. La etaj 6 camere cu grupuri sociale . covor baie. Cheile Grădiştei. alte dotari. Fiecare camera va dispune de doua paturi cu saltea relaxa. restaurant si o mica terasa. Totodata pensiunea cuprinde: • • • Restaurant cu sala de mese si grup social la parter. prosoape. In zona pensiunii se afla o serie de obiective turistice. din care 6 camere sunt cu 2 locuri si 2 camere sunt cu 3 locuri si un nivel de confort de 3 flori. garnituri de pat. 4 paturi de lana. Prin acest proiect solicitantul isi propune recompartimentarea constructiei existente prin extinderea acesteia pentru crearea de spatii tehnologice. pe amplasament se afla o pensiune turistica cu nivel de confort 2 flori. care este o importanta statiune turistica. etc. judetul Brasov este situata la 37 km de orasul Brasov. perne. dulap haine. Fiecare camera va avea grup sanitar propriu dota cu obiecte sanitare specifice din faianta. printre care Parcul Naţional Piatra Craiului. Peştera şi Cheile Dâmbovicioara si multe altele care constituie punctele de atractie ale acestei zone.Pensiunea turistica „Margareta” se afla in comuna Fundata. 57 . la 37 km de Brasov. Pensiunea este situata intr-o zona cu mare potential turistic natural. Pensiunea va fi clasificata la categoria de confort 3 margarete si dispune de 8 camere cu 18 de locuri. Pensiune va dispune de toate utilitatile asigurarii unui confort deosebit . Dotarile vor fi cele necesare obtinerii clasificarii de 3 margarete. covor. La mansarda 2 camere. noptiere. DESCRIEREA TEHNICA A PROIECTULUI Pensiunea Margareta se afla in comuna Fundata. Cheile Moieciului. TEMA In prezent. 16 km de Bran. unde exista obiective turistice de importanta judeteana si nationala. judetul Brasov. televizor. cuverturi. spatii pentru servirea mesei si marirea numarului de camere de dormit de la 5 camere la 8. fiind compusa dintr-un imobil cu 2 etaje.

Se va achizitiona si un cazan pentru centrala termica ce va asigura agentul termic pentru apa calda si incalzire pe timpul iernii. Restaurantul permite servirea a maximum 50 persoane, este mobilat si decorat rustic si cuprinde si o terasa cu o capacitate de 30 de locuri. Totodata exista posibilitatea de a organiza mese festive, seminarii, cursuri , etc. Pensiunea va servi produse culinare traditionale, va pune in valoare bucataria locala. Produsele de baza utilizate sunt achizitionate de la producatorii locali, fiind in permanenta proaspete si naturale. Pensiunea se va aproviziona cu produse alimentare existente si cu specific din regiune. • • • • • produse din lapte si carne, legume, fructe: bauturile alcoolice vor fi achizitionate atat de la depozite specializate, cat si de la producatorii traditionali autorizati din regiune celelalte produse nercesare pregatiri si realizarii hranei (sare, ulei, zahar, etc.) vor fi achizitionate din depozite specializate de la mica distanta si cu pret competitiv produse panificatie, patiserie, cofetarie vor fi pregatite in gospodaria proprie lenjerie, fete de masa, inventarul marunt si consumabile vor fi achizitionate de la producatorii specializati si magazine supermarketuri cu preturi favorabile

SERVICII OFERITE
Muntii Piatra Craiului reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din Romania. Relieful carstic (aproximativ 400 pesteri), precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala.. Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente "hodaile", adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme. Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de

58

interes este Peştera cu lilieci din satul Peştera, incluzand frumoasele sate Pestera, Sirnea Pe langa relieful carstic variat, un punct de interes il reprezinta Prăpăstiile Zărneştilor, unde exista unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste 2000 ani.


• • • • •

Agrement

Pensiunea prezinta o oferta de agrement foarte diversificata si atractiva, constand in: drumetii de zi sau itinerare cu ghid montan; echitatie; organizarea de evenimente etnografice care pun in valoare traditiile locale; organizarea de seri in aer liber la foc de tabara sau gratar; excursii la obiectivele turistice din zona: Parcul Naţional Piatra Craiului Trasee în Piatra Craiului, Prăpăstiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Cheile Grădiştei, Rezervaţiile naturale La Chişătoare, participarea la targuri si festivaluri locale.

• • • • • •

Servicii suplimentare

informare turistica; intrenet; ghid turistic cunoscator de limba engleza , franceza, germana; parcare auto; comercializarea de produse de artizanat.

Managementul proiectului
(Responsabilul legal) 1. Nume: BUNEA Prenume: DANIELA Functia: Administrator pensiune

59

Studii si experienta:
C V Responsabilul legal Intreprinderea Studii Colegiul National HCC, Alba Iulia Atestat profesional Facultatea de stinţe economice, Universitatea Lucian Blaga Sibiu Master in Managementul serviciilor publice Experienta Uzina mecanicǎ Cugir Hotel Parc SC MARGARETA SRL Limba franceza Economist Manager in turism Economist Contabil sef Director economic 1997 2001 2001 2003 2003 -2004 2004 -2006 2007 Calificarea/Functia avuta Perioada

(Responsabilul tehnic) 2. Nume: MARINAS Prenume: OFELIA Functia: Responsabil tehnic Studii si experienta:
C V Responsabilul tehnic Intreprinderea Studii Facultatea de stiinţe economice, Universitatea Babeş Bolyai Masterat în topografie şi cadastru Experienţǎ Hotel Transilvania SC. MARGARETA.SRL. Economist Director general 2000 -2003 Calificarea / Functia avuta Perioada

Economist Proiectant

1999 2001

Deviz investitii -Lista de achiziţii ce fac obiectul proiectului
PRODUS 1. Set mobilier bucatarie 2.Soba gatit 3. Serviciu vesela complet 4. Dotari bucatarie 5. Mobilier bar, restaurant si terasa 6. Aparate TV pentru fiecare camera 7. Masina de spalat automata PRET ESTIMATIV (euro) 1000 200 300 1000 4000 1500 600

60

TOTAL 17. Din cele 5 persoane angajate 2 vor fi la restaurant. Aspirator. din credite bancare 8750 Euro. GRAFICUL ESTIMAT AL PROIECTULUI Nr. In perioadele de varf vor fi angajati 2 persoane (sezonier) Managerul si receptionera vor fi angajate prin intermediul unei agentii abilitata si specializata in turism prin semnarea unui precontract. PERSONAL SI INSTRUIRE Pentru acesta investitie vor fi angajati un numar de 5 persoane definitiv si doi sezonieri. Activitate Achizitionarea si montarea 1 dotarilor Data inceput Luna 1 Data sfarsit Luna 3 Detalii In functie de sezon 61 . Calculatoare (4 bucati) 10.500 FINANTAREA INVESTITIEI Din valoarea totala a investitiei de 17. Centrala telefonica TOTAL 400 1600 1500 1000 4000 600 17. 1 camerista.8.500 Euro. sursele de finantare propuse sunt: • • din surse proprii 8750 Euro. fier de calcat. Centrala termica si boiler 13. masa de calcat 9. Utilaje pentru gradinarit 12.500 EURO. Echipament audio video 11. 1 ghid turistic si o persoana la bucatarie.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI 1. social prin crearea de noi locuri de munca. centrala termica cu lemne este putin poluanta.3. conform obiectului de activitate al solicitantului. Venituri din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta. Impactul asupra mediului nu este agresiv . aprovizionarea in cea mai mare parte cu produse alimentare locale va conduce la cresterea economica si altor agenti. Deseurile menajere vor fi colectate in pubele ecologice ce se golesc periodic pe baza de contract cu servicii comunale din zona 5. apele vor fi deversate intr-o fosa septica vidanjabila. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati 62 . prin crtesterea veniturilor la bugetul local.500 Euro 2. Valoarea investitiei (= valoarea totala a proiectului fara TVA 17.2 3 4 Obtinerea clasificarii Angajarea si instruirea personalului Punerea in functiune Luna 4 Luna 2 Luna 4 Luna 4 Luna 2 Luna 4 Asa cum reiese din graficul de executie de mai sus se estimeaza ca implementarea proiectului va avea o durata de 4 luni. IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI Pentru zona in care se afla amplasata pensiunea inceperea activitatii acesteia va avea un impact favorabil economic.

V i 2.de produse. servicii) tinand cont de preturi/ tarife pe unitatea de masura diferentiat pe fiecare obiect de activitate. Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare ( Ga) = modul in care cheltuielile finaciare ( dobanzi bancare la creditele solicitate) pot fi acoperite din rezultatul activitatii curente. Se calculeaza ca diferenta intre Ve si C e – trebuie sa fie minim 10% din Ve. Pn mediu este profitul net mediu pe orizontul de prognoza. 7. 6. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar ( anual) din care s-a scazut impozitul pe profit. Valoarea neta actualizata ( VNA) ANUL SPECIFICATIE 1. Rezultatul din exploatare ( Re) = rezultataul din activitatea curenta. Pn 6.500 30000 16000 14000 8500 2 ANI 3 4 25000 15000 10000 7000 32500 16500 16000 9000 35000 17000 18000 10000 63 . 3. Rata indatorarii (RI) = Total datorii / Total active. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) = Total intrari numerar/ (dobanzi + plati leasing + rambursarea datoriilor) RAFN > 120% (pentru fiecare an de prognoza). Ce 4.trebuie sa fie maximum 60%. Se calculeaza Dr = Vi/ Pn mediu. 12. 9. Cheltuieli de exploatare( Ce) = cheltuieli generate de derularea activitatii curente. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani). 5. 8. volumul productiei. Ga = Re/ Cf – trebuie sa fie supraunitar. 4. 10. Dr trebuie sa fie de maximum 7 ani. trebuie sa fie minimum 5 %.Ve 3. Rentabiliatatea capitalului investit ( Re) = Pn/ Vi* 100 (%). Re 5. 11. Cheltuieli financiare (Cf) = cheltuieli cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat. Dr 1 2 EURO 17. sunt cheltuieli aferente veniturilor din exploatare.

86 15% 49% 4000 3. televizor in fiecare camera. Masa: Mic dejun () Demipensiune () Pensiune completa (X) Bucatarie/Unitati de gastronomie bune în apropiere da () nu (x ) Ce puteţi / doriţi sa oferiţi? • In domeniul timpului liber: Caracteristicile zonei din punct de vedre turistic. echipamente bucătărie. paturi. mobilier adecvat. in ceea ce priveşte oferta generala de servicii: Pensiunea va asigura servicii de cazare la standard de 3 flori. condiţii deosebite de confort. internet.7. VAN 40% 3500 2. pensiune completǎinclusa in preţ. Ga 10. Cf 9.5 20% 50000 51% 4150 3. principalale obiective turistice din imediata apropiere sau la care accesul este facil. de cult. Cum intenţionaţi să atrageti atenţia oaspeţilor dumneavoastră asupra ofertei pe care o aveti? 64 . Re 8.86 22% 57% 4500 4 25% 5.4. Ri 11. instalaţii sanitare. alimentaţie publica pentru turişti ocazionali. STRATEGIA DE MARKETING Crearea ofertei Număr de camere: 8 Paturi: 18 Dotări: centrala termica. instalaţie electrice. monumente istorice. culturale.

Stabilirea pretului/gradul de ocupare Cate zile ocupate pe camera veti dori sa realizati? Doriti sa realizati: 335 zile/an Prin ce activitatui ati putea sa cresteti gradul de ocupare ( numarul de zile in care este ocupata camera)? ( x ) oferte extrasezon (pausal ) 65 . Se dezvolta deasemeni si infrastructura zonei Care sunt grupurile tinta pe care doriti sa le abordati ? Pensiunea este disponibila tuturor categoriilor de turisti. zona de receptie sa aiba un caracter familial cu specific romanesc si cu o ambianţǎ plǎcutǎ şi odihnitoare Masa ce sa va servi de catre turisti va avea in mod obligatoriu specific culinar local şi specialitǎţi din zonǎ.(X) Mapa de informare (X) Panou (x) Publicitate prin agentii de turism (x) Seri informative Prin ce particularitati / activitati va deoooosebiti de ceilalti competitori din zona? Zona in care se afla amplasata investitia este in continua dezvoltare si se afla in atentia operatorilor in turism. Ce intreprindeti pentru a asigura o atmosfera rurala a spatiului dumneavoastra? Amenajarile exterioare si interioare trebuie sa dea caracterul rural dar bine dotat.

( x ) pachet programe speciale de cate 10 zile ( x ) pachet special de sfarsit de saptamana ( x ) pachet special cu ocazia unor sarbatori locale si religioase ( x ) seri traditionale si culturale cu specific local ( x ) programe speciale ce se adresaeaza anumitor categorii de persoane (grupuri tinta ) La ce pret doriti sa inchiriati: .Camera 3 paturi Lei /zi 40/loc Care este raportul dumneavoastra „ calitate/pret”? ( x ) bun ( ) satisfacator Cu ce intentionati sa desfasurati o campanie de publicitate sustinuta? ( x ) prospecte distribuite prin agenti si posta ( x ) pliante ( x ) carti postale ( x ) bannere ( x ) placute indicatoare ( x ) mapa informativa in camera ( x ) pagina de internet ( x ) anunturi in presa si televiziune ( x ) cadouri oferite clientilor cu antetul ( emblema pensiunii ) ( x ) inregistrarea in publicatii de specialitate ( x ) inregistrarea in pliante locale ( x ) colaborari cu agentii/operatori de turism ( x ) colaboratori 66 .Camera dubla Lei /zi 50/loc .

persoane licentiate in agroturism si detinatoare de brevet de turism. în general. acestea nu sunt valorificate la potentialul maxim. şi judeţul Brasov. Implicarea institutiilor descentralizate ale statului in indrumarea prestatorilor de servicii din mediul rural in vederea aprofundarii. De asemenea este evidenta lipsa specialistilor in domeniul agroturismului. Propuneri de masuri necesare pentru dezvoltarea agroturismului: 1. Implicarea activa si permanenta a administratiei publice brasovene in rezolvarea problemelor legate de infrastructura si de practicarea turismului “la negru”. atat la nivel de organizatii cat si la nivel de pensiune. precum si interventia acesteia in dezvoltarea si initierea crearii de noi activitati lucrative prin impletirea traditiilor locale cu activitatea turistica si de agreement (ANTREC). care sa organizeze eficient toate activitatile legate de agroturism. în particular. detin importante resurse agroturistice naturale si antropice. Sprijinul continuu al asociatilor profesionale in activitatea de indrumare si consultanta a detinatorilor de pensiuni turistice rurale 3. 2.CONCLUZII ŞI PROPUNERI Concluzia care se desprinde din capitolele prezentate este că deşi România. Infiintarea in judetul Brasov a unor centre de informare turistica cu scopul popularizarii si promovarii destinatiei si unitatilor turistice existente 4. cunoasterii si aplicarii adecvate a legislatiei in domeniu 67 . Initierea unei strategii pe termen mediu si lung de imbunatatire a agroturismului prin acordarea de facilitate fiscale si / sau credite cu dobanzi subventionate 5.

Acordarea de asistenta tehnica in constructii de locuinte noi si / sau modernizarea celor existente.6. Sprijin pentru acces si facilitate la fondurile europene. Crearea unor noi forme de asociere in interiorul localitatilor rurale sau intre localitati invecinate potrivit conceptului European de “asociere comunitara” si organizate pe principiul subsidiaritatii 9. astfel incat sa devina compatibile cu cerintele practicarii turismului rural 7. 68 . Simplificarea procedurilor de inregistrare si obtinere a avizelor si autorizatiilor de functionare si reducerea taxelor aferente 8.

Editura CERES. *** . 2005. Creţu Romeo Cătălin – „Legislaţie în alimentaţie publică şi agroturism”. 69 .componentă a turismului modern”. *** . Creţu Romeo ş. Ecoturismul. 2. Antonoaie Niculaie.Institutul Naţional de Statistică. 4. „Turismul Românieibreviar statistic” 2000-2008. – „Management în turism. Sibiu. Ed. Psihomedia. 3.BIBLIOGRAFIE 1.a. Foriş Tiberiu. Legislaţia din domeniul turismului 1997-2009.Monitorul Oficial al României. Bucureşti. 2002.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->