1

, , , . . Alexandru Nederi\a,
doctor ]n economie, consultant-expert al grupei de lucru pentru elaborarea S.N.C.

Valentina Paladi,
doctor ]n economie, membru al grupei de lucru pentru elaborarea S.N.C.

Natalia |iriulinicov,
doctor ]n economie, membru al grupei de lucru pentru elaborarea S.N.C.

Ludmila Gavriliuc,
doctor ]n economie, membru al grupei de lucru pentru elaborarea S.N.C.

Recomand[ri practice privind ]ntocmirea notei explicative la raportul financiar anual

Nota explicativ[ constituie o parte integrant[ a raportului financiar anual =i trebuie s[ fie prezentat[ ]mpreun[ cu acesta tuturor categoriilor de utilizatori: organelor statistice =i fiscale, ac\ionarilor, investitorilor, creditorilor, conducerii ]ntreprinderii etc. Modul de ]ntocmire =i prezentare a notei explicative este expus ]n S.N.C. 5 Prezentarea rapoartelor financiare (paragrafele 67-79). Conform prevederilor acestui standard nota explicativ[ trebuie s[ cuprind[ ca minimum trei compartimente principale:

I. Publicitatea politicii de contabilitate

Compartimentul de fa\[ al notei explicative se ]ntocme=te conform prevederilor S.N.C. 1 Politica de contabilitate (paragrafele 18-22). Forma de prezentare a politicii de contabilitate este stabilit[ de c[tre ]ns[=i ]ntreprinderea. Utilizatorilor de informa\ii le poate fi prezentat fie ordinul privind politica de contabilitate, fie extrasul din acesta. Politica de contabilitate trebuie s[ con\in[ informa\ii referitoare la: a) conven\iile fundamentale folosite la preg[tirea raportului financiar anual; b) variantele =i metodele concrete de eviden\[, acceptate =i utilizate de c[tre ]ntreprindere la ]ntocmirea raportului financiar anual; c) modific[rile introduse ]n politica de contabilitate ]n cursul anului de gestiune. }n conformitate cu S.N.C. 1 Politica de contabilitate (paragraful 6) rapoartele financiare ale ]ntreprinderii trebuie s[ fie ]ntocmite ]n baza urm[toarelor conven\ii fundamentale: continuitatea activit[\ii, permanen\a metodelor, specializarea exerci\iilor. La ]ntocmiriea rapoartelor financiare ]n baza conven\iilor care difer[ de cele prev[zute de standardul men\ionat, atare conven\ii, ]mpreun[ cu cauzele aplic[rii =i evaluarea onsecin\elor acestora ]n expresie valoric[, trebuie s[ fie dezv[luite detaliat ]n nota explicativ[. De exemplu, ]n cazul func\ion[rii normale a

Publicitatea politicii de contabilitate. Corespunderea rapoartelor financiare cerin\elor S.N.C.

Analiza situa\iei patrimoniale =i financiare a ]ntreprinderii.

Forma, volumul =i structura fiec[rui compartiment al notei explicative s]nt determinate de c[tre ]ntreprindere ]n func\ie de dimensiunile =i particularit[\ile organiza\ional-tehnologice ale acesteia. Astfel, la ]ntreprinderile mici nota explicativ[ poate fi ]ntocmit[ dup[ o forma redus[ (simplificat[), iar ]n societ[\ile pe ac\iuni, fondurile pentru investi\ii, ]ntreprinderile cu capital str[in acest document trebuie s[ cuprind[ informa\ii diverse =i detaliate privind situa\ia patrimonial[ =i financiar[ a unit[\ii economice necesare la preg[tirea raportului pentru adunarea general[ a ac\ionarilor, fondatorilor etc.
4/1999 Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

]ntreprinderii rapoartele financiare se ]ntocmesc ]n baza conven\iei continuitatea activit[\ii, iar c]nd conducerea are inten\ia sau este nevoit[ s[ lichideze ]ntreprinderea, sau s[ diminueze substan\ial activitatea acesteia, conven\ia sus-numit[ nu poate servi drept baz[ pentru preg[tirea rapoartelor financiare. }n nota explicativ[ trebuie s[ fie dezv[luite procedeele =i metodele de \inere a contabilit[\ii, acceptate la elaborarea politicii de contabilitate, care influen\eaz[ substan\ial asupra aprecierii rezultatelor activit[\ii ]ntreprinderii =i lu[rii deciziilor de c[tre utilizatorii rapoartelor financiare. Se consider[ esen\iale acele metode de \inere a contabilit[\ii, f[r[ cunoa=terea c[rora este imposibil[ evaluarea veridic[ de c[tre utilizatorii rapoartelor financiare a st[rii patrimoniale =i financiare, fluxului de numerar =i rezultatelor activit[\ii ]ntreprinderii. Principalele procedee =i metode de \inere a contabilit[\ii care urmeaz[ s[ fie dezv[luite ]n rapoartele financiare s]nt urm[toarele: procedeele de evaluare a activelor nemateriale, mijloacelor fixe =i metodele de calculare a amortiz[rii, uzurii acestora; metodele de evaluare a investi\iilor pe termen lung =i pe termen scurt ]n p[r\i legate =i nelegate; modul de evaluare =i calculare a costului stocurilor de m[rfuri =i materiale; modul de evaluare =i contabilizare a crean\elor pe termen lung =i pe termen scurt; metodele de evaluare =i modul de contabilizare a corec\iilor la datoriile dubioase; modul de contabilizare a cheltuielilor pentru lucr[rile de cercet[ri =tiin\ifice, experimentare =i proiectare; modul de creare =i contabilizare a rezervelor incluse ]n capitalul propriu; modul de contabilizare a creditelor bancare =i ]mprumuturilor, de constatare =i determinare a cheltuielilor aferente ]mprumuturilor, condi\iile de capitalizare a acestora; componen\a =i modul de formare =i contabilizare a rezervelor pentru cheltuieli =i pl[\i preliminate; componen\a =i modul de constatare =i contabilizare a veniturilor =i cheltuielilor pe feluri de activit[\i ale ]ntreprinderii; modul de contabilizare a arendei, instrumentelor financiare; nomenclatorul =i modul de contabilizare a impozitelor, inclusiv impozitele am]nate; modul de contabilizare a cheltuielilor pentru pensii =i plata indemniza\iilor personalului; modul de reflectare ]n contabilitate a rezultatelor varia\iilor cursurilor valutare; criteriile de stabilire a sectoarelor industriale =i geografice =i metodele de repartizare a veniturilor =i cheltuielilor ]ntre sectoare; modul de contabilizare a subven\iilor guvernamentale.

2
Componen\a =i con\inutul informa\iei referitoare la politica de contabilitate privind unele probleme concrete ale contabilit[\ii, care urmeaz[ s[ fie dezv[luite ]n nota explicativ[, s]nt determinate de fiecare ]ntreprindere, \in]nd cont de cerin\ele S.N.C. respective. }n afar[ de variantele =i metodele de \inere a contabilit[\ii enumerate, ]ntreprinderea trebuie s[ indice separat ]n nota explicativ[ modific[rile introduse ]n politica de contabilitate ]n anul de gestiune =i cauzele apari\iei acestora, precum =i s[ aprecieze consecin\ele modific[rilor ]n expresie valoric[. De exemplu, dac[ ]n cursul anului de gestiune ]ntreprinderea a aplicat alt[ metod[ de calculare a uzurii mijloacelor fixe, la dezv[luirea politicii de contabilitate trebuie indicate cauzele modific[rii =i influen\a acesteia asupra m[rimii rezultatului financiar. Modul =i cazurile ]n care pot fi introduse modific[ri ]n politica de contabilitate s]nt reglementate de paragraful 12 al S.N.C. 1 Politica de contabilitate. Mai jos este prezentat un model de publicitate a politicii de contabilitate a ]ntreprinderii ]n nota explicativ[ la raportul financiar anual (varianta prescurtat[). Model

1. Publicitatea politicii de contabilitate utilizat[ ]n anul 19981

1.1. Conven\iile fundamentale ale contabilit[\ii
Raportul financiar anual este ]ntocmit ]n baza conven\iilor fundamentale ale contabilit[\ii, prev[zute ]n S.N.C. 1 Politica de contabilitate: continuitatea activit[\ii, permanen\a metodelor, specializarea exerci\iilor.

}n exemplul de fa\[ este prezentat[ o singur[ variant[ de publicitate a politicii de contabilitate. }n loc de informa\iile prezentate ]n paranteze este necesar a indica informa\ia concret[ sau a r[spunde la ]ntreb[ri. }n cazul publicit[\ii politicii de contabilitate proprii trebuie s[ fie enumerate metodele =i procedeele concrete de eviden\[ utilizate de c[tre ]ntreprindere la ]ntocmirea raportului financiar anual.

1.2. Variantele =i metodele principale de eviden\[ utilizate la ]ntocmirea raportului financiar anual
Active nemateriale }n componen\a activelor nemateriale intr[ (brevetele, licen\ele, programele informatice, fondul comercial). Activele nemateriale s]nt reflectate ]n bilan\ul contabil (la valoarea de intrare sau valoarea reevaluat[). Amortizarea activelor nemateriale se calculeaz[ (prin metoda liniar[), \in]nd cont de duratele de utilizare a acestora: (pentru brevete 5 ani; licen\e 3 ani; programe informatice 2 ani; fondul comercial 10 ani).

4/1999

Contabilitate =i audit


Mijloace fixe }n componen\a mijloacelor fixe s]nt incluse obiecte cu valoarea unitar[ de peste 1 000 lei =i durata de func\ionare util[ mai mare de un an (cl[diri, construc\ii provizorii, inventar gospod[resc, utilaj de produc\ie). Mijloacele fixe s]nt reflectate ]n bilan\ (la valoarea de intrare sau valoarea reevaluat[). Uzura mijloacelor fixe se determin[, pornind de la durata de serviciu util al acestora =i valoarea uzurabil[, prin urm[toarele metode: a) metoda cas[rii liniare pentru cl[dirile administra\iei ]ntreprinderii (durata de serviciu util 50 ani), sec\iilor (30 ani); pentru construc\ii speciale (15 ani); pentru inventar gospod[resc (8 ani); b) metoda soldului degresiv: pentru utilajul de produc\ie (5 ani). Valoarea uzurabil[ a obiectelor de mijloace fixe se determin[ ca diferen\a dintre valoarea de intrare =i valoarea r[mas[ a acestora. Valoarea r[mas[ a mijloacelor fixe se calculeaz[ pentru fiecare obiect (grup[ de obiecte) ]n momentul d[rii ]n folosin\[ a acestora. Stocuri de m[rfuri =i materiale Stocurile de m[rfuri =i materiale cuprind: (materiale destinate consumului ]n procesul de produc\ie; produc\ie ]n curs de execu\ie; produse finite; obiecte de mic[ valoare =i scurt[ durat[). Stocurile de m[rfuri =i materiale, cu excep\ia obiectelor de mic[ valoare =i scurt[ durat[, s]nt reflectate ]n rapoartele financiare (la valoarea cea mai mic[ dintre cost =i valoarea realizabil[ net[). }n contabilitatea curent[ se utilizeaz[ (metoda FIFO sau metoda costului mediu ponderat). Obiectele de mic[ valoare =i scurt[ durat[ s]nt reflectate ]n bilan\ la suma valorii de achizi\ie a obiectelor aflate la depozit =i valoarea r[mas[ a obiectelor aflate ]n exploatare. Uzura se calculeaz[ numai pentru obiectele de mic[ valoare =i scurt[ durat[ cu valoarea unitar[ de peste 50 lei ]n propor\ie de 100% din valoarea acestora, sc[z]ndu-se valoarea r[mas[ probabil[. Obiectele, a c[ror valoare individual[ nu dep[=e=te 50 lei, se trec la consumuri sau cheltuieli pe m[sura livr[rii acestora de la depozit ]n exploatare. Investi\ii }n componen\a investi\iilor s]nt incluse aloc[rile de mijloace (]n ac\iuni =i obliga\iuni ale altor ]ntreprinderi, certificate de trezorerie

3
de stat, precum =i conturi de depozit). Investi\iile pe termen lung s]nt reflectate ]n bilan\ (la valoarea de intrare sau valoarea reevaluat[), iar cele pe termen scurt (la valoarea cea mai mic[ dintre valoarea de intrare =i de pia\[). Crean\e Crean\ele cuprind datoriile altor ]ntreprinderi =i persoane fizice aferente facturilor comerciale, veniturilor calculate, avansurilor, chiriei etc. Crean\ele se contabilizeaz[ =i se reflect[ ]n bilan\ (la suma nominal[), inclusiv TVA =i accizele. Pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase ]ntreprinderea creeaz[ pe seama cheltuielilor comerciale o rezerv[ special[ (]n m[rime de 2% din volumul total al v]nz[rilor nete). Mijloace b[ne=ti Soldurile mijloacelor b[ne=ti ]n cas[, la conturile de decontare, valutar etc. ]n banc[ s]nt reflectate ]n bilan\ (la suma nominal[). Pentru mijloacele b[ne=ti legate este rezervat un r]nd distinct ]n anexa la bilan\ul contabil. Cheltuieli anticipate Cheltuielile anticipate se reflect[ ]n contabilitate =i bilan\ ]n posturi distincte =i se trec la cheltuieli pe m[sura survenirii perioadei la care acestea se refer[. Ele cuprind: a) (pl[\ile de abonare la literatura tehnic[ =i periodic[ pe un termen de (_____)); b) (chiria virat[ ]n avans); c) (plata poli\ei de asigurare). Capital propriu Capitalul propriu cuprinde capitalul statutar =i suplimentar, rezervele, profitul (pierderea) nerepartizat al perioadelor de gestiune curent[ =i precedent[ =i capitalul secundar. Capitalul statutar este stabilit prin statutul S.A. ]n m[rime de (____) lei =i nu se modific[ p]n[ la primirea unor noi fondatori =i introducerea schimb[rilor respective ]n statut. Datorii }n componen\a datoriilor s]nt incluse creditele =i ]mprumuturile bancare primite, datoriile aferente facturilor comerciale, bugetului, personalului =i altor creditori. Datoriile s]nt prezentate ]n bilan\ (]n sumele care trebuie s[ fie pl[tite sau ]n sumele necesare pentru achitarea datoriilor). Datoriile aferente creditelor =i ]mprumuturilor bancare primite s]nt reflectate ]n bilan\

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

(\in]nd cont de dob]nzile aferente pl[\ii la finele perioadei de gestiune). }n scopul includerii uniforme a cheltuielilor ulterioare la cheltuielile sau consumurile anului de gestiune au fost create rezerve: a) (pentru plata concediilor muncitorilor ]n m[rime de __________% din salariul calculat); b) (pentru repara\ia mijloacelor fixe _________). Venituri anticipate Veniturile ob\inute ]n perioada de gestiune, dar aferente perioadelor viitoare, s]nt reflectate separat ]n contabilitate =i rapoartele financiare =i se includ ]n componen\a veniturilor curente la survenirea perioadei de gestiune la care acestea se refer[. Ele cuprind: a) (chiria primit[ ]n avans); b) (sumele prejudiciilor materiale care urmeaz[ s[ fie recuperate de persoanele vinovate ]n urm[toarele perioade de gestiune). Conversia valutelor str[ine Soldurile mijloacelor aferente conturilor valutare, titlurile de valoare, crean\ele =i angajamentele ]n valut[ str[in[ s]nt reflectate ]n rapoartele financiare ]n valut[ na\ional[ (lei moldovene=ti) ]n sumele determinate prin recalcularea valutelor str[ine fie la cursul B[ncii Na\ionale a Moldovei, care este ]n vigoare ]n ultima zi a perioadei de gestiune sau la data realiz[rii opera\iunii economice, fie la cursul mediu ponderat existent ]n perioada de gestiune. Venituri =i cheltuieli Veniturile =i cheltuielile se constat[ =i se reflect[ ]n rapoartele financiare conform metodei specializ[rii exerci\iilor ]n perioada de gestiune ]n care s-au produs, indiferent de momentul primirii sau pl[\ii efective a mijloacelor b[ne=ti. Venitul din v]nzarea produc\iei se constat[ la livrarea acesteia =i transmiterea drepturilor de proprietate cump[r[torului, iar venitul din prestarea serviciilor pentru instalarea utilajului - pe m[sura efectu[rii lor (dup[ ]ncheierea definitiv[ =i primirea lucr[rilor de c[tre beneficiar sau prin metoda procentului de execu\ie). Veniturile, cheltuielile =i rezultatele financiare s]nt reflectate ]n raportul privind rezultatele financiare separat pe feluri de activit[\i - opera\ional[, de investi\ii =i financiar[ =i pe evenimente excep\ionale.

4
Profitul net (dup[ impozitare) al anului de gestiune se repartizeaz[ =i se utilizeaz[: a) (pentru plata dividendelor); b) (crearea rezervelor); c) (conform deciziilor suplimentare ale adun[rii generale a ac\ionarilor). Impozitul pe venit Impozitul pe venit se determin[ =i se pl[te=te ]n conformitate cu legisla\ia ]n vigoare a Republicii Moldova. }n cursul anului 1998 impozitul pe venit (s-a pl[tit trimestrial sub form[ de avansuri ]n m[rime de 1/4 din impozitul pe anul 1997). Suma efectiv[ a cheltuielilor privind impozitul pe venit s-a calculat la sf]r=itul anului ]n conformitate cu prevederile S.N.C. 12 Contabilitatea impozitului pe venit.

1.3. Modific[rile introduse ]n politica de contabilitate

}n cursul anului de gestiune ]n politica de contabilitate au fost introduse urm[toarele modific[ri: a) ]ncep]nd cu 1 martie la calcularea uzurii utilajului de produc\ie s-a trecut de la metoda soldului degresiv la metoda propor\ional volumului produselor fabricate (serviciilor prestate). Modificarea men\ionat[ a fost condi\ionat[ de diminuarea substan\ial[ a volumului de produc\ie. }n urma modific[rii metodei de calculare a uzurii suma acesteia s-a mic=orat cu (__) lei; b) ]ncep]nd cu 1 iulie s-a trecut la constatarea venitului din prest[ri de servicii prin metoda procentului de execu\ie. Ca rezultat, suma venitului s-a majorat cu (__) lei.

II. Corespunderea rapoartelor financiare cerin\elor S.N.C.

}n acest compartiment al notei explicative ]ntreprinderea trebuie s[ confirme c[ rapoartele financiare ]ntocmite corespund cerin\elor S.N.C. Dac[ rapoartele financiare nu corespund prevederilor cel pu\in ale unui standard, acestea se calific[ drept necorespunz[toare S.N.C. }n aceste cazuri rapoartele financiare nu reflect[ obiectiv situa\ia patrimonial[ =i financiar[ a ]ntreprinderii. }n cazul ]n care nu este dezv[luit[ corespunderea rapoartelor financiare cu prevederile S.N.C., se reduc autenticitatea =i claritatea informa\iei, exercit]nd astfel o influen\[ negativ[ asupra capacit[\ii utilizatorilor de a efectua

4/1999

Contabilitate =i audit


evalu[ri =i a lua decizii de gestiune. }n cazul c]nd ]ntreprinderea nu respect[ una sau mai multe prevederi ale S.N.C., ]n compartimentul de fa\[ trebuie s[ fie reflectate: a) caracterul fiec[rei abateri; b) cauza fiec[rei abateri; c) aprecierea influen\ei fiec[rei abateri asupra indicatorilor =i situa\iei financiare a ]ntreprinderii, excluz]nd cazurile ]n care este imposibil[ realizarea practic[ a acestui lucru. Claritatea =i autenticitatea rapoartelor financiare lipsesc ]n cazul ]n care utilizatorul este nevoit s[ corecteze un num[r considerabil de posturi ale acestora ca rezultat al abaterilor de la prevederile referitoare la evaluarea sau publicitatea informa\iilor con\inute ]ntr-un standard sau ]n mai multe standarde. Aceasta se ]nt]mpl[ =i ]n cazul abaterii unitare, care exercit[ o influen\[ notabil[ asupra indicatorilor din rapoartele financiare. }n aceste cazuri rapoartele financiare se consider[ drept necorespunz[toare cerin\elor S.N.C. Alegerea gre=it[ a metodei de ]ntocmire a rapoartelor financiare =i necorespunderea acesteia cu prevederile S.N.C. diminueaz[ gradul de importan\[, autenticitate =i comparabilitate a acestora. Ea nu poate fi corectat[ nici prin dezv[luirea politicii de contabilitate utilizate, nici cu ajutorul anexelor sau al materialelor explicative. }n acest compartiment al notei explicative trebuie de asemenea s[ fie enumerate S.N.C. intrate ]n vigoare ]n decursul anului =i utilizate de c[tre ]ntreprindere, precum =i confirmat faptul utiliz[rii S.N.C. p]n[ la punerea acestora ]n aplicare.

5
analitice la elaborarea notei explicative la raportul financiar anual. }n caz de necesitate structura recomandat[ poate fi modificat[, dezvoltat[ =i detaliat[ sau, invers, prescurtat[ =i simplificat[. Totodat[ ]n structura analizei nu trebuie s[ fie omise acele compartimente, care denot[ momentele negative existente ]n activitatea ]ntreprinderii. De exemplu, dac[ ]n perioada raportat[ firma a suportat pierderi, nota explicativ[ trebuie s[ con\in[ analiza pierderilor =i nerentabilit[\ii ]ntreprinderii. }n procesul preg[tirii notei explicative pot fi analiza\i =i calcula\i un =ir de indicatori financiari. Mul\i dintre ei s]nt reciproc substituibili, adic[ au un con\inut economic asem[n[tor =i reflect[ acelea=i aspecte ale activit[\ii ]ntreprinderii. Uneori din lips[ de experien\[ ]n domeniul analizei speciali=tii includ ]n nota explicativ[ doi sau chiar mai mul\i indicatori interschimbabili. Ca urmare, partea analitic[ devine voluminoas[ =i complicat[ pentru ]n\elegerea de c[tre utilizatorii rapoartelor financiare. }n scopul de a le ajuta speciali=tilor-practicieni prezentele indica\ii con\in blocuri de indicatori financiari grupa\i dup[ con\inutul economic. Ca regula general[, la ]ntocmirea notei explicative este ra\ional s[ fie analizat un singur indicator dintr-o grup[ de indicatori reciproc substituibili. Pentru interpretarea reu=it[ a indicatorilor financiari nu este suficient[ calcularea lor pentru perioada raportat[ sau la o dat[ concret[, de exemplu, la sf]r=itul perioadei. }n scopul aprecierii situa\iei financiare este util ca nota explicativ[ s[ con\in[ informa\ii necesare pentru confruntarea indicatorilor cu una sau mai multe baze de compara\ie: cu perioadele precedente; cu nivelul programat ]n planul de afaceri, mediu pe ramur[ sau pe grupe de ]ntreprinderi cu acela=i profil; cu nivelul stabilit ]n practica mondial[ sau solicitat ]n sistemul bancar al Republicii Moldova. Prezen\a acestor date ]n nota explicativ[ va permite utilizatorilor s[ trag[ concluzii definitive privind situa\ia financiar[ a firmei. Totodat[ efectuarea compara\iilor, mai ales, ]n dinamic[ cere o aten\ie deosebit[. De exemplu, dup[ intrarea ]n vigoare a S.N.C. au devenit incomparabile datele despre costul v]nz[rilor, profitul din v]nz[ri etc. Ca rezultat, confruntarea acestor indicatori ]n anul 1998 cu perioadele precedente este practic inutil[. }n cazul c]nd rapoartele financiare denot[ modificarea brusc[ a indicatorilor financiari, ]n nota explicativ[ trebuie s[ fie examina\i factorii care au condi\ionat schimb[rile, mai

III. Analiza situa\iei patrimoniale =i financiare a ]ntreprinderii

Analiza situa\iei patrimoniale =i financiare, constituind o parte component[ a notei explicative la raportul anual financiar, urm[re=te scopul de a face informa\ia, con\inut[ ]n acesta, clar[ =i ]n\eleas[ de toate categoriile de utilizatori. Pentru atingerea scopului propus ]n procesul efectu[rii calculelor =i formul[rii concluziilor analitice este necesar s[ ne conducem de urm[toarele cerin\e generale. Partea analitic[ a notei explicative trebuie s[ aib[ o structur[ ra\ional[ care s[ cuprind[ toate aspectele principale ale activit[\ii economico-financiare a ]ntreprinderii ]n perioada raportat[. Mai jos este prezentat[ una din variantele posibile privind gruparea etapelor

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

ales, cele negative. Analiza financiar[ ]n modul cel mai ra\ional presupune nu numai indicarea cauzelor, ce au provocat devieri esen\iale, dar =i determinarea m[rimii influen\ei factorilor asupra indicatorului rezultativ =i a c[ilor de ameliorare a s[n[t[\ii economico-financiare. }ntocmirea notei explicative potrivit cerin-

6
\elor indicate mai sus va contribui la determinarea corect[ a rezultatelor activit[\ii ]ntreprinderii, care se afl[ ]n proces de prosperare sau de faliment. Analiza situa\iei patrimoniale =i financiare se efectueaz[ ]n baza unui =ir de indicatori generalizatori prezenta\i ]n tabelul 1.

Tabelul 1 Indicatorii analitici utiliza\i la ]ntocmirea notei explicative la raportul financiar anual
Nr. crt. 1 1. Denumirea indicatorului 2 Gradul de utilizare (nivelul de ]nsu=ire) a capacit[\ii de produc\ie Cota impozitului pe venit ]n suma profitului p]n[ l a impozitare Raportul ]ntre profitul net =i profitul p]n[ la impozitare Modul de calcul 3 V]nz[ri nete Capacitatea medie anual[ de produc\ie Sursa de informa\ie 4 rd. 010 f.2 balan\a capacit[\ii de produc\ie a ]ntreprinderii rd. 140 f.2 rd. 130 f.2

2.

Suma impozitului pe venit calculat spre transferare ]n buget Profitul p]n[ la impozitare Profit net Profit p]n[ 1la impozitare Cota impozitului pe venit ]n profitul p]n[ la impozitare

3.

rd. 150 f.2 1 indicatorul 2 rd. 130 f.2

4.

Rata imobiliz[rilor

Active pe termen lung Total active Active curente 1 - Rata imobiliz[rilor Total active

rd. 180 f.1 rd. 470 f.1 rd. 460 f.1 1 indicatorul 4 rd. 470 f.1

5.

Rata activelor curente (ponderea mijloacelor circulante ]n totalul activelor) Corela\ia ]ntre activele curente =i imobiliz[ri Rata patrimoniului cu destina\ie de produc\ie Coeficientul compozi\iei tehnice a ]ntreprinderii Coeficientul de re]nnoire a mijloacelor fixe

6.

Active curente Active pe termen lung Mijloace fixe Stocuri de m[rfuri =i materiale Total active Mijloace fixe Active curente Intr[ri de mijloace fixe ]n perioada raportat[ Valoarea de inventar a mijloacelor fixe la sf]r=itul perioadei Ma=ini, utilaje, instala\ii de transmisie Total mijloace fixe

rd. 460 f.1 rd. 180 f.1 contul 123 - contul 124 rd. 250 f.1 rd. 470 f.1 contul 123 - contul 124 rd. 460 f.1 rd.120 col.4 anexa 1.2. la f.1 rd. 060 col.4 f.1

7.

8.

9.

10.

Compozi\ia tehnologic[ a mijloacelor fixe (ponderea mijloacelor fixe active ]n totalul mijloacelor fixe) Coeficientul de uzur[ acumulat[

rd.123 anexa 1.2. la f.1 rd. 060 f.1

11.

Uzura acumulat[ Valoarea de inventar a mijloacelor fixe Valoarea de inventar - Uzura acumulat[ Valoarea de inventar a mijloacelor fixe 1 - Coeficientul de uzur[ acumulat[

contul 124 rd. 060 f.1 rd. 060 f.1 contul 124 rd. 060 f.1. 1 indicatorul 11 rulajul creditor al contului 124 rd.060 f.1

12.

Coeficientul de utilitate

13.

Norma medie de acumulare a uzurii

Uzura calculat[ ]n perioada raportat[ Valoarea de inventar a mijloacelor fixe la sf]r=itul perioadei

4/1999

Contabilitate =i audit


1 14. 2 Rata stocurilor de m[rfuri =i materiale (ponderea stocurilor de m[rfuri =i materiale ]n mijloace circulante) Rata crean\elor 3 Stocuri de m[rfuri =i materiale Total active curente 4 rd. 250 f.1 rd. 460 f.1

15.

Crean\e Total active curente Total active - Total datorii Active curente Datorii pe termen scurt Capital propriu Datorii pe termen lung Active pe termen lung Capital propriu Total valuta bilan\ului

rd. 350 f.1 rd. 460 f.1 rd. 470 - rd. 770 - rd. 970 f.1 rd. 460 rd. 970 rd. 650 rd. 770 rd. 180 f.1

16. 17.

Active nete (patrimoniul net) Active curente nete (mijloace circulante proprii, fond de rul ment, capital circulant net) Coeficientul de autonomie (de autofinan\are, coeficientul de concentrare a capitalului propriu) Coeficientul de atragere a surselor ]mprumutate (coeficientul de concentrare a capitalului ]mprumutat) Coeficientul corela\iei ]ntre sursele ]mprumutate =i proprii (rata brut[ general[ de ]ndatorare) Rata solvabilit[\ii generale

18.

rd. 650 f.1 rd. 980 f.1

19.

Datorii pe termen lung =i scurt Total valuta bilan\ului

rd. 770 rd. 970 f.1 rd. 980 f.1

20.

Datorii pe termen lung =i scurt Capital propriu

rd. 770 rd. 970 f.1 rd. 650 f.1

21.

Total valuta bilan\ului Datorii pe termen lung =i scurt Total valuta bilan\ului Capital propriu Capital statutar - Capital nev[rsat Capital statutar Capital retras Capital statutar Active nete Capital statutar Active curente nete Capital propriu Datorii pe termen lung Total datorii

rd. 980 f.1 rd. 770 f.1 rd. 970 f.1 rd. 980 f.1 rd. 650 f.1 rd. 480 - rd. 500 f.1 rd. 480 f.1 rd. 510 f.1 rd. 480 f.1 indicatorul 16 rd. 480 f.1 indicatorul 17 rd. 650 f.1 rd. 770 f.1 rd. 770 rd. 970 f.1

22.

Rata general[ de acoperire a capitalului propriu Nivelul de achitare a capitalului statutar Gradul de retragere (r[scump[rare) a capitalului statutar Corela\ia ]ntre activele nete =i capitalul statutar Capacitatea de manevrare a capitalului propriu Rata (coeficientul) de atragere pe termen lung a mijloacelor ]mprumutate Rata de ]ndatorare pe termen lung fa\[ de capitalul statutar Rata de ]ndatorare pe termen lung fa\[ de capitalul propriu (coeficientul riscului financiar) Rata de ]ndatorare pe termen lung fa\[ de capitalul permanent Gradul de acoperire a ]mprumuturilor pe termen lung cu capitalul statutar

23.

24.

25.

26.

27.

28.

Datorii pe termen lung Capital statutar Datorii pe termen lung Capital propriu

rd. 770 f.1 rd. 480 f.1 rd. 770 f.1 rd. 650 f.1

29.

30.

Datorii pe termen lung Capital permanent Capital statutar Datorii pe termen lung

rd. 770 f.1 rd. 650 f.1 rd. 770 f.1 rd. 480 f.1 rd. 770 f.1

31.

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

1 32. 2 Gradul de acoperire a ]mprumuturilor pe termen lung cu capitalul propriu Coeficientul de autofinan\are a capitalului permanent Rata solvabilit[\ii patrimoniale 3 Capital propriu Datorii pe termen lung 4 rd. 650 f.1 rd. 770 f.1

33.

Capital propriu Capital permanent Capital statutar Capital permanent Dob]nzi de pl[tit ]n anul raportat Valoarea medie a datoriilor pe termen lung =i scurt Profitul p]n[ la plata dob]nzii =i impozitului pe venit Dob]nzi de pl[tit Mijloace b[ne=ti Datorii pe termen scurt Mijloace b[ne=ti Investi\ii pe termen scurt Crean\e pe termen scurt Datorii pe termen scurt Active curente Datorii pe termen scurt

rd. 650 f.1 rd. 650 f.1 rd. 770 f.1 rd. 480 f.1 rd. 650 f.1 rd. 770 f.1 rulajul debitor al contului 7145 (rd. 770 col. 5 rd. 970 col. 5 rd. 770 col. 4 rd. 970 col. 4) : 2 rd. 130 f.2 rulajul debitor al contului 7145 rulajul debitor al contului 7145 rd. 440 f.1 rd. 970 f.1 rd. 440 rd. 390 rd. 350 f.1 rd. 970 f.1

34.

35.

Rata cheltuielilor de ]mprumut

36.

Capacitatea de acoperire a dob]nzii

37.

Coeficientul lichidit[\ii absolute (urgente, imediate, rapide, de gradul I) Coeficientul lichidit[\ii intermediare (de gradul II)

38.

39.

Coeficientul total de achitare (coeficientul de acoperire, coeficientul lichidit[\ii curente, de gradul III) Coeficientul suficien\ei mijloacelor b[ne=ti

rd. 460 f.1 rd. 970 f.1

40.

Suma mijloacelor b[ne=ti ob\inut[ ]n urma activit[\ii opera\ionale ]n perioada raportat[ Procurarea activelor pe termen lung Sporirea stocurilor de m[rfuri =i materiale Plata dividendelor Suma mijloacelor b[ne=ti ob\inut[ ]n urma activit[\ii opera\ionale Dividende pl[tite Total active Datorii pe termen scurt V]nz[ri nete Valoarea medie a activelor

rd. 080 f.4 rd. 100 f.4 (rd.250 col.4 rd. 250 col. 5) f.1 rd. 170 f.4

41.

Coeficientul reinvestirii mijloacelor b[ne=ti

(rd. 080 rd. 170) f.4 (rd. 470 rd. 970) col.4 f.1

42.

Coeficientul num[rului de rota\ii al activelor (activit[\ii de afaceri sau utiliz[rii activelor) Durata de rota\ie a crean\elor (perioada de ]ncasare a crean\elor, viteza de rota\ie a crean\elor)

rd. 010 f.2 (rd. 470 col. 5 rd. 470 col. 4) : 2

43.

Rulajul debitor al crean\elor pe termen scurt aferente facturilor comerciale 360 : Soldul mediu al crean\elor pe termen scurt aferente facturilor comerciale 360 : Costul v]nz[rilor Valoarea medie a stocurilor de m[rfuri =i materiale

360 :

rulajul debitor al contului 221 (rd. 260 col.5 f.1 rd. 260 col.4 f.1) : 2

44.

Durata de rota\ie (viteza de rota\ie) a stocurilor de m[rfuri =i materiale Coeficientul exploat[rii mijloacelor fixe (num[rul de rota\ii al mijloacelor fixe, randamentul mijloacelor fixe) Rata profitului brut (rentabilit[\ii comerciale, rentabilit[\ii v]nz[rilor)

360 :

rd.020 f.2 (rd.250 col.5 f.1 rd.250 col.4 f.1) : 2

45.

V]nz[ri nete Valoarea medie de inventar a mijloacelor fixe

rd. 010 f.2 (rd. 060 col.5 f.1 rd. 060 col.4 f.1) : 2

46.

Profit brut x 100 V]nz[ri nete

rd. 030 f.2 x 100 rd. 010 f.2

4/1999

Contabilitate =i audit


1 47. 2 Rata profitului opera\ional 3 Rezultatul din activitatea opera\ional[ x 100 V]nz[ri nete Profit net x 100 V]nz[ri nete Profitul p]n[ la impozitare x 100 Valoarea medie a activelor 4 rd. 080 f.2 x 100 rd. 010 f.2 rd. 150 f.2 x 100 rd. 010 f.2 rd. 130 f.2 x 100 (rd. 470 col.5 f.1 rd. 470 col. 4 f.1) : 2 rd. 130 f.2 x 100 (rd. 060 col.5 f.1 rd. 060 col. 4 f.1) : 2 (rd. 460 col.5 f.1 rd. 460 col. 4 f.1) : 2 rd. 150 f.2 x 100 (rd. 650 col.5 f.1 rd. 650 col.4 f.1) : 2 rd. 150 f.2 date analitice la contul 537 date din registrul ac\ionarilor datele bursei de valori =i Comisiei de Stat pentru Pia\a H]rtiilor de Valoare indicatorul 52 date analitice la contul 537 : : num[rul de ac\iuni ]n circula\ie conform registrului ac\ionarilor datele bursei de valori =i Comisiei de Stat pentru Pia\a H]rtiilor de Valoare date analitice la contul 537 : : num[rul de ac\iuni ]n circula\ie conform registrului ac\ionarilor indicatorul 52 1 indicatorul 55

48.

Rata profitului net

49.

Rata rentabilit[\ii economice (rentabilit[\ii activelor)

50.

Rata rentabilit[\ii capitalului avansat sau ocupat (rentabilit[\ii fondurilor de produc\ie)

Profit p]n[ la impozitare x 100 Valoarea medie a mijloacelor fixe Valoarea medie a activelor curente

51.

Rata rentabilit[\ii financiare (rentabilit[\ii capitalului propiu)

Profitul net x 100 Valoarea medie a capitalului propriu

52.

Profitul net la o ac\iune

Profitul net mic=orat cu m[rimea dividendelor pe ac\iuni preferen\iale Num[rul de ac\iuni ordinare ]n circula\ie Valoarea de pia\[ a ac\iunii Profitul net la o ac\iune

53.

Raportul pre\/profit

54.

Rentabilitatea ac\iunii

Dividende la o ac\iune Valoarea de pia\[ a ac\iunii

55.

Coeficientul corela\iei ]ntre dividende =i profitul net la o ac\iune

Dividende la o ac\iune Profitul net la o ac\iune

56.

Coeficientul de re\inere

Profitul net la o ac\iune Dividende la o ac\iune Profitul net la o ac\iune 1 Coeficientul corela\iei ]ntre dividende =i profitul la o ac\iune

Analiza volumului v]nz[rilor Scopul oric[rei ]ntreprinderi ]l constituie majorarea volumului v]nz[rilor ]n vederea ob\inerii unui profit c]t mai mare. De aceea la ]ntocmirea notei explicative este ra\ional s[ se porneasc[ de la analiza volumului v]nz[rilor, de care depind rezultatul financiar, nivelul rentabilit[\ii =i al\i indicatori ai activit[\ii ]ntreprinderii. }n primul r]nd, ]n nota explicativ[ trebuie s[ se indice profilul ]ntreprinderii, adic[ specializarea acesteia ]n fabricarea unor tipuri de produse, comercializarea anumitor m[rfuri, prestarea serviciilor sau executarea lucr[rilor.

}n continuare se examineaz[ evolu\ia fiec[rui element component al veniturilor, precum =i contribu\ia acestora la volumul v]nz[rilor. Analiza structural[ a v]nz[rilor poate fi detaliat[ p]n[ la nivelul felurilor sau grupelor de produse (m[rfuri, servicii). }n cazul c]nd ]ntreprinderea ]=i desf[=oar[ activitatea pe mai multe pie\e (de exemplu, ]n Republica Moldova, \[rile C.S.I., alte \[ri str[ine) ]n nota explicativ[ se arat[ dinamica v]nz[rilor ]n profilul zonelor (segmentelor). Volumul v]nz[rilor poate fi analizat =i din punct de vedere factorial prin stabilirea cauzelor, ce au condi\ionat dinamica lui. De

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

exemplu, ]n nota explicativ[ poate fi examinat[ modificarea v]nz[rilor ]n func\ie de schimbarea volumului produc\iei fabricate, stocurilor produselor finite =i pre\urilor de v]nzare. }n scopul eviden\ierii rezervelor existente la ]ntreprindere pentru sporirea v]nz[rilor f[r[ investi\ii suplimentare se efectueaz[ analiza volumului v]nz[rilor ]n raport cu capacitatea de produc\ie. }n acest context se determin[ gradul de utilizare (nivelul de ]nsu=ire) a capacit[\ii de produc\ie (indicatorul 1). Num[r[torul =i numitorul coeficientului nominalizat pot fi exprima\i ]n unit[\i fizice (]n cazul produselor, m[rfurilor, serviciilor omogene) =i valorice. Gradul de utilizare a capacit[\ii de produc\ie influen\eaz[ asupra repartiz[rii consumurilor indirecte de produc\ie =i se ia ]n considera\ie la analiza pragului (punctului critic) de rentabilitate a ]ntreprinderii. Analiza profitului Este indiscutabil faptul c[ aprecierea rezultatelor financiare ob\inute ]n perioada raportat[ ocup[ un loc central ]n nota explicativ[. Informa\ia privind m[rimea profitului sau pierderilor prezint[ un deosebit interes pentru to\i utilizatorii rapoartelor financiare prop-

10
rietari, creditori, furnizori, concuren\i, organe fiscale etc. }n acest context este important ca ]n nota explicativ[ s[ se descrie cauzele (factorii), care au determinat modificarea rezultatelor financiare ]n compara\ie cu perioada precedent[ sau nivelul programat ]n planul de afaceri. Analiza profitului ]ncepe cu aprecierea m[rimii profitului brut care reprezint[ elementul principal al rezultatului financiar din activitatea opera\ional[. Este de men\ionat faptul c[ acest indicator apare pentru prima dat[ ]n raportul financiar al anului 1998 =i din aceste considerente el nu poate fi comparat cu nivelul ob\inut ]n anii preceden\i. Modificarea profitului brut ]n compara\ie cu nivelul programat poate fi explicat[ prin cre=terea (sc[derea) volumului real al v]nz[rilor; schimbarea structurii v]nz[rilor; cre=terea (sc[derea) costului v]nz[rilor; majorarea (mic=orarea) pre\urilor la produse, m[rfuri, servicii comercializate. }n urm[toarea etap[ se analizeaz[ m[rimea profitului din activitatea opera\ional[. Ca =i profitul brut, acest indicator poate fi analizat ]n raportul pentru anul 1998 numai ]n compara\ie cu nivelul programat. Din punct de vedere factorial profitul din activitatea opera\ional[ poate fi determinat prin formula:

Profitul din activitatea opera\ional[ Profit brut Alte venituri opera\ionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale =i administrative Alte cheltuieli opera\ionale.

Este evident c[ fiecare parte component[ din formula nominalizat[ influen\eaz[ asupra rezultatului financiar al ]ntreprinderii. De exemplu, dac[ cheltuielile generale =i administrative s-au mic=orat fa\[ de nivelul programat ]n planul de afaceri, profitul din activitatea opera\ional[ a crescut cu aceea=i sum[. }n continuare ]n nota explicativ[ urmeaz[ s[ fie efectuat[ analiza profitului p]n[ la impozitare. M[rimea acestui indicator poate fi comparat[ cu suma profitului de bilan\ din anii preceden\i. Examinarea profitului dup[ feluri de activit[\i (opera\ional[, de investi\ii, financiar[) permite a formula concluzia, din care surse principale de venituri ]=i acoper[ cheltuielile ]ntreprinderea, care este evolu\ia lor ]n ultimii ani =i c]t de stabile s]nt acestea. Analiza profitului ]n cadrul notei explicative trebuie s[ fie finalizat[ cu examinarea repartiz[rii lui. Prima direc\ie ]n vederea utiliz[rii profitului reprezint[ transferarea ]n buget a impozitului pe venit. }n acest context este binevenit[ indicarea sumei venitului impozabil =i explicarea succint[ a cauzelor

principale, care au provocat devierea lui de la rezultatul financiar contabil. }n continuare pentru determinarea nivelului de retragere ]n bugetul de stat a profitului ob\inut de ]ntreprindere se calculeaz[ cota impozitului pe venit ]n suma profitului p]n[ la impozitare (indicatorul 2). Nivelul acestui raport depinde de cota impozitului pe venit =i existen\a diferen\elor permanente =i temporare, care condi\ioneaz[ modificarea venitului impozabil ]n compara\ie cu cel contabil. }n locul indicatorului sus-numit nota explicativ[ poate con\ine raportul ]ntre profitul net =i profitul p]n[ la impozitare (indicatorul 3). Ambii indicatori se utilizeaz[ foarte des pentru determinarea presiunii sistemului fiscal asupra rezultatelor financiare ale ]ntreprinderii. Dac[ la momentul prezent[rii raportului anual exist[ decizia proprietarilor ]ntreprinderii privind repartizarea profitului net al anului raportat, nota explicativ[ poate s[ con\in[ analiza direc\iilor principale de utilizare a profitului (plata dividendelor, crearea rezervelor,

4/1999

Contabilitate =i audit


acoperirea pierderilor anilor preceden\i, majorarea capitalului statutar, alte scopuri). Confruntarea acestor date cu perioada precedent[ =i cu planul de afaceri permite utilizatorilor rapoartelor financiare s[ aprecieze politica promovat[ de c[tre proprietarii firmei ]n vederea utiliz[rii profitului ob\inut. Analiza general[ a evolu\iei =i structurii activelor ]ntreprinderii Analiza activelor prevede examinarea m[rimii, componen\ei =i corela\iei ]ntre diferite elemente patrimoniale, aflate la dispozi\ia firmei. }n vederea aprecierii situa\iei patrimoniale, ]n primul r]nd, se urm[re=te evolu\ia mijloacelor economice ]n dinamic[. Aceast[ analiz[ poate fi efectuat[ at]t prin compararea m[rimii absolute a activelor, c]t =i cu ajutorul indicatorilor relativi (ritmul sau sporul cre=terii). De asemenea este ra\ional[ compararea evolu\iei activelor cu dinamica v]nz[rilor nete. Situa\ia ]n care cre=terea veniturilor din v]nz[ri dep[=e=te cre=terea activelor se apreciaz[ ca pozitiv[. }n continuare se efectueaz[ analiza modific[rilor structurale ale patrimoniului prin calcularea ratelor de structur[ ale activelor. Ace=ti indicatori cuprind urm[toarele rapoarte reciproc substituibile: rata imobilizarilor, rata activelor curente, corela\ia ]ntre activele curente =i imobiliz[ri. Rata imobiliz[rilor (indicatorul 4) reflect[ cota activelor imobilizate ]n suma total[ a patrimoniului ]ntreprinderii. La aprecierea acestuia este necesar s[ \inem cont de nivelul de ]nsu=ire a capacit[\ii de produc\ie. }n particular, cre=terea ]n dinamic[ a ratei imobiliz[rilor ]n condi\iile unui grad sc[zut de utilizare a capacit[\ilor de produc\ie existente reflect[ o compozi\ie fragil[ a utiliz[rii patrimoniului ]ntreprinderii. Ponderea ridicat[ (mai mare de dou[ treimi din activ) a imobiliz[rilor poate crea dificult[\i privind achitarea datoriilor (obliga\iilor) curente. Rata activelor curente (indicatorul 5) se afl[ ]n dependen\[ opus[ cu rata imobiliz[rilor. Modific[rile structurale ale partimoniului ]n favoarea activelor curente se explic[, de obicei, prin dep[=irea ritmului cre=terii activelor curente asupra ritmului cre=terii activelor pe termen lung. }n loc de rata imobiliz[rilor sau rata activelor curente nota explicativ[ poate s[ con\in[ corela\ia (raportul) ]ntre activele curente =i imobilizate (indicatorul 6). Indicatorul nominalizat caracterizeaz[ corela\iile interne existente ]ntre elementele

11
patrimoniului reflectate ]n activul bilan\ului. Nivelul ridicat al acestui coeficient determin[ tendin\a spre accelerarea rota\iei patrimoniului ]ntreprinderii =i contribuie la eliberarea mijloacelor b[ne=ti. Pentru caracterizarea poten\ialului productiv al ]ntreprinderii ]n cadrul notei explicative se examineaz[ rata patrimoniului cu destina\ie de produc\ie (indicatorul 7). Aceast[ rat[ reflect[ ponderea patrimoniului ]ntreprinderii care poate fi direct utilizat[ pentru fabricarea produc\iei, prestarea serviciilor, executarea lucr[rilor. Cre=terea acestui indicator ]n dinamic[ se apreciaz[ ca pozitiv[, fiindc[ contribuie la sporirea volumului activit[\ii de produc\ie. Situa\ia patrimonial[ a ]ntreprinderii industriale cu rata redus[ a poten\ialului productiv (mai mic[ de 0,5) se consider[ periculoas[ cu consecin\e negative ]n ce prive=te posibilit[\ile de a dezvolta activitatea productiv[. Analiza general[ a structurii activelor poate fi ]ncheiat[ cu determinarea coeficientului compozi\iei tehnice a ]ntreprinderii (indicatorul 8). }n condi\iile crizei economice =i infla\iei acest raport are o tendin\[ negativ[ de descre=tere, condi\ionat[ de un =ir de cauze: majorarea pre\urilor pentru m[rfuri =i materiale stocate, plasarea mijloacelor libere pentru m[rirea fizic[ a stocurilor de m[rfuri =i materiale ]n calitate de protec\ie contra devaloriz[rii banilor, majorarea stocurilor produc\iei finite din cauza reducerii cererii, sc[derea gradului de re]nnoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor =i lipsei surselor de finan\are. Tendin\a de sc[dere a capacit[\ii tehnice ]ncetine=te artificial prin reevaluarea mijloacelor fixe, dar aceasta nu favorizeaz[ gradul real al indicatorului ]n cauz[. Analiza activelor pe termen lung }n cadrul analizei activelor pe termen lung se examineaz[, ]n primul r]nd, evolu\ia lor ]n dinamic[ =i modific[rile structurale. }n continuare nota explicativ[ poate fi completat[ cu studierea mai aprofundat[ a principalelor elemente din componen\a imobiliz[rilor. Ponderea cea mai ridicat[ ]n totalul activelor imobilizate o au mijloacele fixe. Pentru aprecierea mi=c[rii acestui element patrimonial se determin[ coeficientul de re]nnoire (indicatorul 9), care reflect[ cota mijloacelor fixe noi intrate prin investi\ii ]n valoarea total[ a mijloacelor fixe existente la sf]r=itul perioadei raportate.

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

La interpretarea acestui coeficient ]n nota explicativ[ pot fi prezentate informa\ii privind opera\iile de procurare a mijloacelor fixe, de repara\ii capitale, modernizare, reconstruc\ii =i retehnologizare. Un grad ]nsemnat de re]nnoire a mijloacelor fixe, ]ndeosebi atunci c]nd acest fenomen are loc la ma=inile de lucru =i utilaje, care particip[ la fabricarea produselor, duce la ]mbun[t[\irea compozi\iei tehnologice a mijloacelor fixe (indicatorul 10). Este evident c[ cre=terea acestui coeficient, numit de asemenea ponderea mijloacelor fixe active ]n totalul mijloacelor fixe, influen\eaz[ pozitiv asupra randamentului mijloacelor fixe. La aprecierea st[rii func\ionale a mijloacelor fixe disponibile se apeleaz[ la indicatorii sintetici care s]nt reciproc substituibili: coeficientul de uzur[ acumulat[ =i coeficientul de utilitate. Primul coeficient (indicatorul 11) caracterizeaz[ nivelul de eliberare a mijloacelor ]ntreprinderii imobilizate ]n mijloacele fixe. Nivelul ridicat al coeficientului de uzur[ acumulat[ mare ]nseamn[ un proces de re]nnoire lent, ce se reflect[ negativ ]n gradul de eficien\[ a utiliz[rii mijloacelor fixe. Viceversa indicatorului examinat reprezint[ coeficientul de utilitate (indicatorul 12). Cu c]t coeficientul de utilitate este comparativ mai aproape de 1, cu at]t acesta reflect[ o stare func\ional[ mai bun[ a mijloacelor fixe. Pentru determinarea vitezei de eliberare a resurselor investite ]n mijloacele fixe se calculeaz[ norma medie de acumulare a uzurii (indicatorul 13). Confruntarea indicatorului ]n cauz[ cu coeficientul de re]nnoire a mijloacelor fixe permite a trage concluzii privind utilizarea dup[ destina\ie a uzurii acumulate ]n perioada raportat[. Dac[ primul coeficient ]l dep[=e=te pe cel de-al doilea, aceasta ]nseamn[ c[ ]ntreprinderea a folosit o parte din mijloacele proprii destinate re]nnoirii poten\ialului tehnic ]n alte scopuri. O atare analiz[ prezint[ un interes deosebit pentru creditorii firmei ]n cazul solicit[rii unui credit pe termen lung. }n continuare ]n nota explicativ[ pot fi caracterizate succint modific[rile intervenite ]n componen\a activelor nemateriale, investi\iilor financiare =i altor active pe termen lung.

12
Analiza activelor curente Analiza activelor curente cuprinde aprecierea dinamicii lor ]n compara\ie cu evolu\ia cifrei de afaceri. Totodat[ se examineaz[ modific[rile ]n structur[ din punctul de vedere al principalelor elemente componente ale mijloacelor circulante. }n acest context se determin[ rata stocurilor de m[rfuri =i materiale (indicatorul 14). }ntruc]t bunurile reflectate ]n num[r[torul coeficientului reprezint[ partea mai pu\in mobil[ a mijloacelor circulante, nivelul ridicat al raportului ]n cauz[ =i cre=terea lui ]n dinamic[ pot s[ creeze probleme ]n finan\area activit[\ii curente. }n cazul c]nd datele din bilan\ul contabil denot[ sporirea cotei stocurilor de m[rfuri =i materiale ]n suma total[ a mijloacelor circulante, nota explicativ[ poate s[ con\in[ o analiz[ mai aprofundat[ a stocurilor =i anume: urm[rirea pe total =i pe categorii a stocurilor efective ]n compara\ie cu cele optime sau medii; descrierea cauzelor care au provocat apari\ia stocurilor efective peste cele optime; examinarea evolu\iei stocurilor cu indicarea cotei stocurilor cu mi=care lent[ =i f[r[ mi=care. }n continuare pentru aprecierea modific[rilor structurale ]n componen\a activelor curente se determin[ rata crean\elor (indicatorul 15). Cre=terea acestui indicator ]n dinamic[ se consider[ periculoas[, mai ales, ]n condi\iile men\inerii la acela=i nivel sau reducerii v]nz[rilor nete. }n aceast[ situa\ie ]n cadrul notei explicative se efectueaz[ analiza mai detaliat[ a crean\elor, care prevede urm[rirea crean\elor ]n func\ie de expirarea termenului de achitare cu stabilirea cotei crean\elor neachitate la timp; examinarea crean\elor dup[ natura lor cu indicarea cotei celor nenormale (toate decont[rile cu termenul expirat, debitorii pentru lipsuri de valori, furturi =i delapid[ri, clien\ii din reclama\ii, debitorii litigio=i etc.). Analiza activelor nete (patrimoniului net) Caracterizarea situa\iei patrimoniale ale ]ntreprinderii nu este complet[ f[r[ analiza activelor nete, care se determin[ ]n baza formulei:

Active nete (patrimoniu net) Total active (valuta bilan\ului) Total datorii pe termen lung =i scurt.

4/1999

Contabilitate =i audit


Indicatorul prezentat reflect[ m[rimea patrimoniului care este format numai pe seama surselor proprii =i nu este ]mpov[rat cu datorii. }n practica mondial[ uneori pentru determinarea patrimoniului net din componen\a activelor se exclud ]n prealabil bunurile ]nvechite, crean\ele dubioase, activele nemateriale, fondul comercial (goodwill-ul) =i alte elemente patrimoniale care nu pot fi comercializate ]ntotdeauna ]n caz de necesitate. Aceast[ modalitate permite a determina mai exact m[rimea patrimoniului net al ]ntreprinderii. Prezen\a informa\iei privind patrimoniul net ]n nota explicativ[ este foarte important[, deoarece indicatorul nominalizat se folose=te la efectuarea multor opera\iuni economice, de exemplu: la evaluarea patrimoniului ]ntreprinderii ]n scopul ac\ion[rii =i privatiz[rii,v]nz[rii, gaj[rii acestuia, asigur[rii activit[\ii economice, fond[rii ]ntreprinderii mixte etc.; la stabilirea pre\ului de r[scump[rare a

13
ac\iunilor (cotelor-p[r\i) de la ac\ionari (participan\i); la stabilirea atractivit[\ii ac\iunilor (cotelorp[r\i) de c[tre ac\ionarii (participan\ii) poten\iali. Evolu\ia ]n dinamic[ a activelor nete reflectate ]n bilan\ul contabil contribuie la aprecierea situa\iei financiare sub aspectul sporirii =i p[str[rii integrit[\ii patrimoniului. Analiza activelor curente nete (mijloacelor circulante proprii) O parte component[ a activelor nete ale ]ntreprinderii reprezint[ activele curente nete. Acest indicator este necesar pentru aprecierea situa\iei financiare a firmei. }n \ara noastr[ acesta este cunoscut sub denumirea de mijloace circulante proprii. }n practica mondial[ se utilizeaz[ mai des no\iunea de fond de rulment sau capital circulant net. Capitalul circulant net reprezint[, pe de o parte, dep[=irea datoriilor pe termen scurt de activele curente =i poate fi determinat ]n felul urm[tor:

Capital circulant net Active curente Datorii pe termen scurt.

Pe de alt[ parte, capitalul circulant net reprezint[ o parte a capitalului permanent folosit[ pentru finan\area active-

lor curente =i din acest punct de vedere modul de calcul poate fi prezentat prin formula:

Capital circulant net Capital permanent (Capital propriu Datorii pe termen lung) Active pe termen lung.

Este evident c[ rezultatele ob\inute prin ambele modalit[\i de calcul al mijloacelor circulante proprii trebuie s[ coincid[ complet. Orice deviere este cauzat[ numai de gre=elile comise. La ]ntocmirea notei explicative m[rimea efectiv[ a capitalului circulant net se confrunt[ cu nivelul programat (normat, necesar, optim) al acestui indicator determinat ]n cadrul elabor[rii planului de afaceri. Prin compararea celor dou[ categorii ale capitalului circulant net pot s[ rezulte diferite situa\ii. O variant[ optim[ se consider[ cazul c]nd valoarea efectiv[ a capitalului circulant net coincide cu valoarea programat[. Aceast[ situa\ie ideal[ se observ[ destul de rar ]n practica economic[. Mai frecvente s]nt urm[toarele abateri: excedentul de mijloace circulante proprii ]n cazul c]nd suma lor dep[=e=te m[rimea necesar[; deficitul de mijloace circulante proprii ]n cazul c]nd suma lor este mai mic[ dec]t m[rimea necesar[.

Asupra situa\iei financiare a firmei influen\eaz[ negativ at]t deficitul, c]t =i excedentul de active curente nete. Deficitul poate s[ condi\ioneze sta\ion[ri ]n procesul de produc\ie =i incapacitatea de plat[ a datoriilor. Excedentul de capital circulant net duce la ]nghe\area mijloacelor circulante, sc[derea eficien\ei utiliz[rii lor =i mic=orarea profitului posibil. }n acest context nota explicativ[ trebuie s[ con\in[ explicarea factorilor care au influen\at asupra m[rimii mijloacelor circulante proprii. Analiza factorial[ este deosebit de necesar[ atunci c]nd mic=orarea activelor curente nete cauzeaz[ formarea deficitului lor ]n compara\ie cu m[rimea optim[. De exemplu, reducerea capitalului circulant net peste nivelul cerut poate fi explicat[ prin procurarea activelor pe termen lung f[r[ acumularea prealabil[ a mijloacelor necesare; retragerea (r[scump[rarea) ac\iunilor sau cotelor-p[r\i de la ac\ionari (participan\i); plata dividendelor ]n avans ]n condi\iile lipsei de profit; rambursarea creditelor

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

contractate peste nivelul de siguran\[; acumularea rezultatelor financiare negative (pierderilor) etc. Analiza general[ a structurii surselor de finan\are a activelor Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului ]ntreprinderii se efectueaz[ ]n scopul aprecierii stabilit[\ii financiare a ]ntreprinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului de dependen\[ a firmei de sursele atrase =i ]mprumutate. Analiza structurii surselor de finan\are a activit[\ii ]ntreprinderii se efectueaz[ ]n baza unui =ir de indicatori, care ]n literatura special[ se mai numesc coeficien\i ai structurii ca-

14
pitalului, independen\ei financiare, de acoperire, de solvabilitate, de ]ndatorare sau coeficien\i ai capacit[\ii de plat[. Pentru a deosebi ace=ti coeficien\i de indicatorii lichidit[\ii trebuie s[ \inem cont de urm[torul moment. Lichiditatea bilan\ului contabil caracterizeaz[ capacitatea ]ntreprinderii de a achita datoriile curente. Capacitatea de plat[ (solvabilitatea) reflect[ posibilitatea ]ntreprinderii de a achita toate datoriile: at]t cele curente, c]t =i cele pe termen lung. Din punctul de vedere al tehnicii de calcul to\i coeficien\ii utiliza\i la analiza general[ a structurii surselor de finan\are se determin[ ca raportul ]ntre diferite p[r\i componente ale formulei:

Activele ]ntreprinderii Surse de finan\are a activelor Capital propriu Datorii pe termen lung =i scurt.

Unul dintre cei mai importan\i coeficien\i ai structurii surselor de finan\are reprezint[ coeficientul de autonomie (indicatorul 18). Coeficientul ]n cauz[ reflect[ ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii ]n suma total[ a activelor ]ntreprinderii. Acest indicator se interpreteaz[ prin aprecierea modific[rilor lui ]n dinamic[ =i prin compararea cu nivelul teoretic recomandat. De exemplu, ]n sistemul bancar al Moldovei pentru determinarea solvabilit[\ii clien\ilor se utilizeaz[ actualmente nivelul recomandat al coeficientului de autonomie ]n m[rime de 0,5. }n acest caz jum[tate din patrimoniul ]ntreprinderii, care este format din surse proprii, serve=te drept garan\ie pentru achitarea tuturor datoriilor fa\[ de creditori. }n cadrul analizei structurii surselor de finan\are a activelor ]n loc de coeficientul de autonomie pot fi utiliza\i urm[torii coeficien\i: coeficientul de atragere a surselor ]mprumutate, coeficientul corela\iei ]ntre sursele ]mprumutate =i proprii, rata solvabilit[\ii generale =i gradul sau rata de acoperire a capitalului propriu. Coeficientul de atragere a surselor ]mprumutate (indicatorul 19) caracterizeaz[ structura surselor de finan\are a activelor din punctul de vedere al cotei surselor ]mprumutate. Acest coeficient dimensioneaz[ nivelul de ]ndatorare (solvabilitate) a ]ntreprinderii =i ]n mod normal oscileaz[ ]n limitele 0-0,5. Coeficientul corela\iei ]ntre sursele ]mprumutate =i proprii (indicatorul 20) reflect[ suma
4/1999 Contabilitate =i audit

mijloacelor atrase revenit[ la 1 leu capital propriu. Raportul nominalizat se mai nume=te rata brut[ general[ de ]ndatorare. Cu c]t m[rimea acestui coeficient este mai mare, cu at]t mai riscant[ este situa\ia financiar[ a ]ntreprinderii. Punctul critic la aprecierea coeficientului de corela\ie este 1. Totodat[ firmele de prest[ri servicii =i companiile financiare pot s[ activeze =i cu nivelul supraunitar al acestui coeficient. Pornind de la faptul c[ valuta bilan\ului arat[, pe de o parte, suma total[ a surselor de finan\are, iar, pe de alt[ parte, coincide cu suma total[ a activelor, rata solvabilit[\ii generale (indicatorul 21) exprim[ gradul de acoperire a surselor ]mprumutate cu activele totale de care dispune ]ntreprinderea. }nlocuind ]n raportul sus-nominalizat mijloacele ]mprumutate cu valoarea capitalului propriu, ob\inem rata general[ de acoperire a capitalului propriu (indicatorul 22). Fiind calculat ]n procente, acest raport arat[ c[ la primele 100% activele ]ntreprinderii se finan\eaz[ pe seama surselor proprii, iar la celelalte prin atragerea mijloacelor ]mprumutate. Sporirea acestui coeficient peste 200% reflect[ situa\ia dificil[ a ]ntreprinderii privind independen\a financiar[. Gradul de acoperire a capitalului propriu se utilizeaz[ des ]n cadrul analizei factoriale a rentabilit[\ii ]ntreprinderii. Este de men\ionat c[ utilizarea simultan[ a coeficien\ilor nominaliza\i la analiza structurii


surselor de finan\are nu se consider[ ra\ional[. Este evident c[, ]ntocmind nota explicativ[ la rapoartele financiare, va fi suficient s[ se determine =i s[ se interpreteze unul dintre cei cinci coeficien\i examina\i. Analiza capitalului propriu Pentru majoritatea agen\ilor economici capitalul propriu constituie o surs[ de finan\are de prim[ importan\[. Nu este ]nt]mpl[tor faptul c[ m[rimea, structura =i modific[rile capitalului propriu prezint[ un interes deosebit pentru toate grupele de utilizatori ai rapoartelor financiare. }n contextul ]ntocmirii notei explicative la rapoartele financiare, ]n primul r]nd, este rezonabil de analizat dinamica =i structura capitalului propriu. La aceast[ etap[ se studiaz[ ]n compara\ie cu perioada precedent[ m[rimea =i cota urm[toarelor p[r\i componente ale acestuia: capitalul statutar, suplimentar, de rezerv[, secundar, profitul nerepartizat. }n continuare, \in]nd cont de cerin\ele legisla\iei privind m[rimea minim[ a capitalului statutar, ]n procesul ]ntocmirii notei explicative se determin[ suficien\a capitalului statutar. }n afar[ de aceasta, se explic[ cauzele, ce au condi\ionat modificarea capitalului statutar ]n anul raportat: majorarea sau mic=orarea valorii nominale a ac\iunilor plasate (valorii cotelor de participa\ie), plasarea ac\iunilor din emisiuni suplimentare (cre=terea num[rului participan\ilor), r[scump[rarea ac\iunilor de la ac\ionari (retragerea cotelor participan\ilor) cu anularea ulterioar[ a acestora etc. M[rimea capitalului statutar indicat ]n documentele de constituire =i ]n rapoartele financiare ale ]ntreprinderii nu coincide ]ntotdeauna cu suma mijloacelor depuse ]n realitate de c[tre participan\i (ac\ionari) pe seama achit[rii capitalului statutar. De aceea ]n nota explicativ[ se analizeaz[ nivelul sau gradul de achitare a capitalului statutar (indicatorul 23). Determinarea indicatorului ]n cauz[ este deosebit de important[ pentru ]ntreprinderile noi, care func\ioneaz[ mai pu\in de un an. }n cazul nivelului subunitar al raportului nominalizat ]n nota explicativ[ trebuie s[ se indice fondatorii cu cele mai mari datorii privind achitarea cotelor de participa\ie (ac\iunilor). Asupra m[rimii reale a capitalului statutar, ]n afar[ de nivelul de achitare, influen\eaz[ de asemenea gradul de retragere (indicatorul 24).

15
Nivelul ridicat al coeficientului nominalizat poate cauza dificult[\i ]n privin\a finan\[rii activit[\ii ]ntreprinderii. Nota explicativ[ la rapoartele financiare ale societ[\ilor pe ac\iuni trebuie s[ con\in[ compararea m[rimii capitalului statitar cu valoarea activelor nete (patrimoniului net). }n acest scop se determin[ corela\ia ]ntre activele nete =i capitalul statutar (indicatorul 25). Necesitatea acestei compar[ri reiese din urm[toarea condi\ie a legisla\iei privind societ[\ile pe ac\iuni: valoarea activelor nete nu poate fi mai mic[ dec]t m[rimea capitalului social (statutar). Dac[ restric\ia nominalizat[ nu se respect[ (coeficientul ]n cauz[ este subunitar), societatea nu are dreptul s[ pl[teasc[ dividende, s[ m[reasc[ capitalul statutar. Adunarea anual[ a ac\ionarilor este obligat[ s[ ia decizia cu privire la reducerea capitalului statutar sau la depunerea aporturilor suplimentare de c[tre ac\ionari la majorarea activelor nete sau la lichidarea societ[\ii. }n caz contrar, lichidarea societ[\ii poate fi efectuat[ potrivit hot[r]rii instan\ei judec[tore=ti la adresarea oric[rui ac\ionar sau a Comisiei de Stat pentru Pia\a H]rtiilor de Valoare. }n cadrul analizei surselor proprii de finan\are este util s[ fie determinat[ capacitatea de manevrare a capitalului propriu (indicatorul 26). Acest coeficient reflect[ cota mijloacelor proprii, care nu s]nt imobilizate ]n activele pe termen lung =i se afl[ ]n circuitul economic sub forma care permite manevrarea mai mult sau mai pu\in liber[ cu mijloacele proprii. Cu alte cuvinte, capacitatea de manevrare arat[ partea capitalului propriu ce se utilizeaz[ pentru finan\area activit[\ii curente, adic[ partea depus[ ]n activele curente. Ca rezultat, dup[ nivelul coeficientului ]n cauz[ se determin[ gradul de mobilitate sau flexibilitate a utiliz[rii mijloacelor proprii. Este de men\ionat faptul c[ nu exist[ careva normative teoretic ]ntemeiate privind capacitatea de manevrare a capitalului propriu. Acest coeficient se apreciaz[, pornind de la experien\a ]ntreprinderii sau a altor ]ntreprinderi cu acela=i profil. Analiza datoriilor }n procesul desf[=ur[rii activit[\ii ]ntreprinderii pentru asigurarea continuit[\ii economico-financiare se ob\in mijloace de la b[nci, de la alte persoane juridice sau fizice, ceea ce impune =i analiza surselor ]mprumutate. La ]ntocmirea notei explicative este ra\ional de efectuat, ]n primul r]nd, analiza structural[ a mijloacelor ]mprumutate. }n acest scop

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

sursele ]mprumutate se grupeaz[ dup[ termenul de atragere (lung =i scurt). La aceast[ etap[ de analiz[ ]n dinamic[ poate fi examinat[ rata de atragere pe termen lung a mijloacelor ]mprumutate (indicatorul 27). Acest raport permite a se stabili cota ]mprumuturilor pe termen lung ]n suma total[ a datoriilor ]ntreprinderii. Cre=terea ]n dinamic[ a acestui coeficient contribuie la majorarea capitalului permanent. }n mod similar poate fi determinat[ =i cota ]mprumuturilor pe termen scurt ]n suma total[ a datoriilor. O mare ]nsemn[tate pentru stabilitatea financiar[ a ]ntreprinderii o are structura surselor ]mprumutate dup[ provenien\[ (credite bancare, alte ]mprumuturi, datorii fa\[ de furnizori, privind retribuirea muncii, decont[ri cu bugetul etc.) Din punctul de vedere al riscului de a nimeri sub influen\a extern[ sau riscului de faliment cele mai periculoase s]nt datoriile fa\[ de b[ncile comerciale =i buget. De aceea ]n nota explicativ[ se examineaz[ cu o aten\ie deosebit[, de exemplu, ponderea creditelor bancare ]n suma total[ a datoriilor ]ntreprinderii. Pentru utilizatorii rapoartelor financiare ar fi util[ informa\ia privind contractele de creditare noi ]ncheiate cu b[ncile comerciale ]n perioada raportat[, mai ales, ]n cazul c]nd cota creditelor cre=te ]n dinamic[. Nota explicativ[ trebuie s[ con\in[ analiza coeficien\ilor nivelului de ]ndatorare. Ace=ti indicatori se calculeaz[ cu ajutorul datelor privind mijloacele str[ine, pe de o parte, =i capitalul propriu al ]ntreprinderii, pe de alt[ parte. }n func\ie de p[r\ile componente ale formulei de calcul poate fi determinat gradul sau rata de ]ndatorare pe termen lung fa\[ de capitalul statutar, propriu sau permanent (indicatorii 28, 29 =i 30). Cu c]t aceste rate s]nt mai mari, cu at]t mai ]nalt se consider[ riscul poten\ial de a nimeri sub o influen\[ extern[, care nu poate fi controlat[ de c[tre conducerea firmei sau proprietarii ei. Spre deosebire de coeficien\ii structurii generale a surselor de finan\are nivelul necesar (solicitat sau optim) al ratelor de ]ndatorare nu poate fi stabilit ]n mod cert =i concret. De aceea aprecierea ratelor de ]ndatorare se efectueaz[ prin compara\ii ]n dinamic[. }n practica mondial[ se consider[ convenabil nivelul ratelor de ]ndatorare de circa 30%. La dep[=irea acestui nivel de siguran\[ atragerea suplimentar[ a mijloacelor ]mprumutate trebuie s[ fie oprit[. Finan\area suplimentar[ a activit[\ii ]ntreprinderii poate fi efectuat[ pe seama surselor proprii (emisia

16
ac\iunilor, aporturi suplimentare ale fondatorilor etc.). }n contextul preg[tirii notei explicative ratele de ]ndatorare pot fi ]nlocuite prin coeficien\ii de acoperire a ]mprumuturilor cu capitalul ]ntreprinderii. Dup[ con\inutul economic =i modul de calculare ace=ti indicatori reprezint[ viceversa rapoartelor de ]ndatorare (indicatorii 31, 32). Indicatorii nominaliza\i caracterizeaz[ capacitatea firmei de a contracta ]n caz de necesitate noi ]mprumuturi, asigur]nd totodat[ un anumit nivel de garan\ii pentru creditori cu privire la posibilitatea recuper[rii sumelor ]mprumutate. Pentru acelea=i scopuri servesc coeficientul de autofinan\are a capitalului permanent =i rata solvabilit[\ii patrimoniale (indicatorii 33 =i 34). Ca =i al\i coeficien\i financiari aceste rapoarte au ]nsemn[tate analitic[ prin compara\ie ]n dinamic[ =i suscit[ un interes deosebit din partea creditorilor. Atragerea ]mprumuturilor presupune efectuarea cheltuielilor legate de deservirea surselor externe. }n leg[tur[ cu aceasta ]n nota explicativ[ poate fi efectuat[ aprecierea costului mijloacelor ]mprumutate cu ajutorul ratei medii a cheltuielilor de ]mprumut (indicatorul 35). Aceast[ rat[ arat[, c]t de costisitoare este pentru ]ntreprindere atragerea surselor ]mprumutate. Dup[ cum se observ[ din formula prezentat[ ]n tabelul 1, rata cheltuielilor de ]mprumut se determin[ pentru o anumit[ perioad[ de timp (an, trimestru). De aceea datoriile pe termen lung =i scurt se iau ]n calcul nu la o dat[ concret[ (sf]r=itul perioadei), dar la valoarea medie. Pentru aprecierea capacit[\ii firmei de a suporta cheltuielile privind ]mprumuturile se utilizeaz[ un indicator cu semnifica\ie practic[ numit capacitatea de acoperire a dob]nzii (indicatorul 36). Raportul ]n cauz[ caracterizeaz[ nivelul de protec\ie a creditorilor de posibilitatea neachit[rii dob]nzii pentru creditele acordate. Din punct de vedere practic acesta reflect[ de c]te ori ]ntreprinderea a c]=tigat pe parcursul perioadei mijloace necesare pentru achitarea dob]nzii. Este evident c[ ]n mod normal capacitatea de acoperire a dob]nzii trebuie s[ fie supraunitar[. Nivelul critic de apreciere a acestui indicator este 1. O m[rime subunitar[ a capacit[\ii de acoperire a creditelor este foarte periculoas[ =i exprim[ o situa\ie financiar[ dificil[, determinat[ de contractarea unui volum de credite, care dep[=e=te posibilit[\ile de plat[ a dob]nzilor aferente.

4/1999

Contabilitate =i audit


Analiza lichidit[\ii bilan\ului contabil Lichiditatea bilan\ului contabil reprezint[ capacitatea ]ntreprinderii de a-=i achita datoriile pe termen scurt, iar lichiditatea activelor capacitatea de a se transforma ]n mijloace b[ne=ti f[r[ pierderea valorii lor. Insuficien\a lichidit[\ii bilan\ului contabil genereaz[ incapacitatea ]ntreprinderii de a pl[ti datoriile sale

17
pe termen scurt, ceea ce poate duce la v]nzarea investi\iilor pe termen lung, activelor =i, ]n cele din urm[, la faliment. }n acest context este util ca nota explicativ[ s[ ofere utilizatorilor rapoartelor financiare informa\ia privind analiza lichidit[\ii bilan\ului contabil. Formula de baz[ a lichidit[\ii este:
Mijloace de plat[ Datorii pe termen scurt

Lichiditatea bilan\ului contabil

}n func\ie de componen\a num[r[torului formulei ob\inem coeficien\ii ce reflect[ un grad diferit de lichiditate. De exemplu, coeficientul lichidit[\ii absolute (indicatorul 37) caracterizeaz[, ce cot[ din datoriile pe termen scurt ]ntreprinderea este capabil[ s[ achite la momentul dat nemijlocit cu mijloace b[ne=ti. Se consider[ c[ m[rimea acestui coeficient trebuie s[ fie mai mare de 0,2. De obicei, ]n calculul acestui coeficient s]nt cointeresa\i furnizorii, pentru a determina capacitatea de plat[ a cump[r[torilor. Dac[ pentru achitarea datoriilor pe termen scurt se utilizeaz[ nu numai mijloace b[ne=ti, dar =i h]rtii de valoare, crean\e pe termen scurt, se ob\ine alt indicator al lichidit[\ii, =i anume: coeficientul lichidit[\ii intermediare (indicatorul 38). Coeficientul nominalizat semnific[, ce cot[ din datoriile pe termen scurt ]ntreprinderea este capabil[ s[ achite, utiliz]nd pentru aceasta nu numai mijloace b[ne=ti, ci =i h]rtii de valoare, crean\e pe termen scurt. Se consider[ c[ m[rimea acestui coeficient trebuie s[ fie mai mare de 0,7. Nivelul acestui coeficient depinde de mai mul\i factori, ]n special, de durata de rota\ie a documentelor la banc[, de ]ntocmirea oportun[ a documentelor bancare, de termenul acord[rii creditului unor cump[r[tori, de capacitatea de plat[ a lor etc. }n calculul acestui coeficient s]nt cointeresa\i creditorii ]ntreprinderii. Indicatorul cel mai generalizator al lichidit[\ii bilan\ului contabil este coeficientul total de achitare (indicatorul 39). Acest raport arat[, dac[ ]ntreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt ]n perioada raportat[. M[rimea acestui coeficient trebuie s[ fie ]ntre 1-2. Limita de jos este condi\ionat[ de faptul c[ activele curente trebuie s[ fie cel pu\in suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, ]n caz contrar, ]ntreprinderea va fi insolvabil[. Un factor pozitiv ]l constituie

cre=terea m[rimii coeficientului nominalizat ]n dinamic[, dar p]n[ la un oarecare nivel. Se consider[ c[, dac[ valoarea acestui coeficient este mult mai mare dec]t 2, activele ]ntreprinderii au o structur[ nera\ional[: o parte din mijloacele ei s]nt ]nghe\ate ]n stocuri de m[rfuri =i materiale; ]n componen\a produc\iei ]n curs de execu\ie s]nt incluse comenzi anulate ale cump[r[torilor insolvabili; din cauza dificult[\ilor cu desfacerea cre=te stocul produselor finite la depozit etc. }n calculul =i aprecierea coeficientului total de achitare s]nt cointeresa\i ac\ionarii, investitorii =i creditorii poten\iali, ]n cazul c]nd se ia decizia privind acordarea creditului pe termen lung. Analiza fluxului mijloacelor b[ne=ti }n nota explicativ[, analiz]nd fluxul mijloacelor b[ne=ti, este necesar a constata sursele principale ale mijloacelor b[ne=ti =i direc\iile de repartizare ale acestora. }n practica mondial[ nivelul suficient ]n mijloace b[ne=ti, primite de ]ntreprindere ]n urma activit[\ii economice pentru acoperirea cheltuielilor privind procurarea mijloacelor fixe, investi\iilor nete ]n stocuri de produc\ie =i a pl[\ii dividendelor ]n numerar se determin[ cu ajutorul coeficientului suficien\ei mijloacelor b[ne=ti (indicatorul 40). M[rimea acestui coeficient egal[ cu 1 semnific[ c[ ]ntreprinderea a acoperit necesit[\ile sale ]n mijloace b[ne=ti f[r[ finan\are din exterior. Nivelul acestui coeficient subunitar caracterizeaz[ c[ sursele interne ale mijloacelor b[ne=ti s]nt insuficiente pentru sus\inerea nivelului achit[rii dividendelor =i sporirii produc\iei. Pentru m[surarea cotei de reinvestire a mijloacelor b[ne=ti ]n active se utilizeaz[ coeficientul reinvestirii mijloacelor b[ne=ti (indicatorul 41). }n practica mondial[ nivelul reinvestirii ]n m[rime de 8-10% se consider[ satisf[c[tor.

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

Analiza eficien\ei utiliz[rii activelor La ]ntocmirea notei explicative este important a raporta indicatorii volumului activit[\ii de produc\ie la m[rimea activelor, deoarece cre=terea volumului activit[\ii de produc\ie conduce la m[rirea valutei bilan\ului =i invers, cre=terea activelor puse la dispozi\ia ]ntreprinderii cauzeaz[ dezvoltarea activit[\ii de produc\ie. Compararea ritmului de modificare a acestor indicatori permite a decide, dac[ s-a agravat sau s-a ]mbun[t[\it utilizarea activelor ]ntreprinderii. Indicatorul cel mai generalizator al eficien\ei utiliz[rii activelor este coeficientul num[rului de rota\ii al activelor (indicatorul 42). Raportul nominalizat caracterizeaz[ c]t[ produc\ie vinde ]ntreprinderea, \in]nd cont de activele disponibile. Cu alte cuvinte, acesta semnific[, ]n ce m[sur[ achizi\ionarea activelor contribuie la cre=terea volumului v]nz[rilor pe pia\[. Acest raport serve=te drept instrument de control privind consumarea mijloacelor ]ntreprinderii pentru achizi\ionarea activelor din punctul de vedere al atingerii scopului principal l[rgirea pie\ei de desfacere a produc\iei =i ob\inerea profitului. }n baza indicatorului ]n cauz[ poate fi u=or determinat[ durata (viteza) de rota\ie a activelor, ]mp[r\ind durata perioadei raportate (360 zile) la num[rul de rota\ii. Num[rul de rota\ii al activelor depinde de influen\a altor indicatori cum s]nt: perioada de ]ncasare a crean\elor sau durata de rota\ie a acestora, durata de rota\ie a stocurilor de m[rfuri =i materiale =i coeficientul exploat[rii mijloacelor fixe. Perioada de ]ncasare a crean\elor (indicatorul 43) reflect[ eficien\a politicii ]ntreprinderii ]n domeniul credit[rii cump[r[torilor din punctul de vedere al ]ncas[rii crean\elor, caracterizeaz[ cu c]t termenul real de achitare a crean\elor difer[ de directivele stabilite ]n privin\a acestui termen. Coeficientul nominalizat caracterizeaz[ =i probabilitatea anul[rii crean\elor ]n cazul neachit[rii lor, adic[ nivelul riscului comercial, condi\ionat de v]nzarea produselor (m[rfurilor) pe credit. Cu c]t termenul de ]ncasare a crean\elor este mai mic, cu at]t mai favorabile s]nt consecin\ele pentru situa\ia financiar[ a ]ntreprinderii. Durata de rota\ie a stocurilor de m[rfuri =i materiale (indicatorul 44) caracterizeaz[ eficien\a activit[\ii ]ntreprinderii ]n a=a direc\ii cum s]nt aprovizionarea, producerea =i desfacerea. Cu c]t nivelul acestui coeficient este mai mic, cu at]t ]ntreprinderea ]=i organizeaz[ mai

18
eficient rela\iile sale cu furnizorii, determin[ graficul achizi\iilor =i efectueaz[ controlul st[rii stocurilor. Nivelul ]nalt al acestui raport demonstreaz[ existen\a la ]ntreprindere a stocurilor slab realizate, probabil, supuse anul[rii, ce ar duce la cre=terea riscului de a suporta pierderi. }n nota explicativ[ trebuie de dezv[luit cauzele modific[rii m[rimii acestui coeficient. Coeficientul exploat[rii mijloacelor fixe (indicatorul 45) caracterizeaz[ eficien\a utiliz[rii mijloacelor fixe din punctul de vedere al capacit[\ii ]ntreprinderii de a asigura v]nzarea produselor, \in]nd cont de mijloacele fixe disponibile. Acest indicator semnific[ de asemenea, ]n ce m[sur[ investi\iile depuse ]n mijloacele de produc\ie aduc ]ntreprinderii venit. Un factor pozitiv ]l constituie sporirea acestui coeficient ]n dinamic[. Totodat[ cre=terea lui poate fi ]nso\it[ =i de utilizarea utilajului ]nvechit, valoarea de bilan\ a c[ruia s-a mic=orat ]n urma uzurii. Analiza rentabilit[\ii }n economia de pia\[ profitul constituie ra\iunea de a fi a unei ]ntreprinderi. Rentabilitatea reflect[ capacitatea ]ntreprinderii de a produce profit, oglindind ]ntr-o form[ sintetic[ eficien\a ]ntregii activit[\i economice a ]ntreprinderii. }n general, rentabilitatea, ca indicator de eficien\[, se determin[ ca raportul ]ntre efectele economice =i financiare ob\inute =i eforturile depuse pentru ob\inerea lor. Indicatorul nominalizat poate c[p[ta forme diferite, ]n func\ie de profitul brut sau net la num[r[tor sau de baza de raportare care exprim[ efortul sau cheltuiala (activul economic, capitalurile, costul v]nz[rilor, valoarea produc\iei v]ndute la pre\ de v]nzare etc.). }n nota explicativ[ e necesar a prezenta principalii indicatori prin care se poate analiza rata rentabilit[\ii. Rata profitului brut (indicatorul 46) caracterizeaz[ nivelul profitului brut ob\inut la un leu v]nz[ri nete. M[rimea lui trebuie s[ r[m]n[ stabil[ sau s[ creasc[ ]n dinamic[. Mic=orarea nivelului acestui raport semnific[ cre=terea costului v]nz[rilor. Rata profitului brut depinde de influen\a urm[torilor factori: structura produc\iei v]ndute, costurile produselor v]ndute =i pre\uri de v]nzare. Volumul produc\iei nu are o influen\a direct[ pentru c[, ac\ion]nd asupra numitorului =i num[r[torului ]n aceea=i propor\ie, influen\a asupra ratei profitului brut devine nul[. Volumul produc\iei, ]ns[,

4/1999

Contabilitate =i audit


influen\eaz[ indirect prin costuri, ]ntruc]t ]n condi\iile ]n care volumul produc\iei cre=te, costurile se reduc pe unitate de produs pe seama cheltuielilor fixe. Rata profitului opera\ional (indicatorul 47) arat[ capacitatea ]ntreprinderii de a ob\ine profit din activitatea de baz[ la un leu v]nz[ri. Rata profitului net (indicatorul 48) caracterizeaz[ capacitatea ]ntreprinderii de a produce profit net din v]nz[ri =i reflect[ profitul net ob\inut ]n medie pe ]ntreprindere la un leu v]nz[ri nete. Cre=terea nivelului acestui coeficient m[rturise=te despre gestionarea eficient[ a procesului de produc\ie. Acest coeficient depinde de m[rimea cotei impozitului pe venit =i de capacitatea ]ntreprinderii de a folosi ]nlesnirile fiscale. }n condi\iile c]nd cota impozitelor este stabil[, rata profitului net depinde de eficien\a utiliz[rii surselor ]mprumutate. Rata profitului net se analizeaz[ ]n dinamic[ =i cu c]t nivelul acestei rate este mai mare, cu at]t mai boga\i s]nt ac\ionarii. Rata rentabilit[\ii economice (indicatorul 49) caracterizeaz[ eficien\a mijloacelor utilizate ]n procesul de produc\ie, indiferent de faptul, dac[ acestea s]nt formate pe seama surselor proprii sau ]mprumutate de finan\are. M[rimea acestui coeficient poate fi =i negativ[ atunci c]nd ]ntreprinderea suport[ pierderi. Rata rentabilit[\ii economice poate fi majorat[ fie prin cre=terea num[rului de rota\ii al activelor, fie prin cre=terea ratei profitului net, fie prin ambele c[i. Analiza ratei rentabilit[\ii economice se efectueaz[ ]n dinamic[ =i aceasta trebuie s[ fie superioar[ ratei de infla\ie, pentru ca ]ntreprinderea s[ se men\in[ pe pia\[. Dac[ ]ntreprinderea are o rat[ a rentabilit[\ii economice mai mare dec]t rata dob]nzii la capitalurile ]mprumutate, ac\ionarii pot beneficia de efectul de levier (de p]rghie financiar[) al ]ndator[rii ]ntreprinderii. Rata rentabilit[\ii economice trebuie s[ permit[ ]ntreprinderii re]nnoirea =i cre=terea activelor sale ]ntr-o perioad[ c]t mai scurt[. Rata rentabilit[\ii capitalului avansat sau ocupat (indicatorul 50) este un caz particular al ratei rentabilit[\ii economice, deci reflect[ performan\a economic[ a utiliz[rii fondurilor de produc\uie, indiferent de modul de finan\are =i sistemul fiscal. Rata rentabilit[\ii financiare (indicatorul 51) m[soar[ randamentul capitalului propriu, deci al plasamentului financiar, pe care ac\ionarii l-au depus prin cump[rarea ac\iunilor ]ntreprinderii. Rentabilitatea financiar[ remunereaz[ proprietarii ]ntreprinderii prin acor-

19
darea de dividende acestora =i prin cre=terea rezervelor, care, de fapt, reprezint[ o cre=tere a averii proprietarilor. Rentabilitatea financiar[ depinde de rata rentabilit[\ii economice =i de structura finan\[rii ]ntreprinderii. De=i pare surprinz[tor, dar cre=terea rentabilit[\ii financiare poate fi ob\inut[ prin cre=terea ]ndator[rii. Ca =i al\i indicatori, rentabilitatea capitalului propriu se analizeaz[ ]n dinamic[ =i ]n corela\ie cu al\i indicatori. Nivelul ]nalt al acestui indicator poate fi rezultatul capitaliz[rii insuficiente (m[rimii mici a capitalului propriu depus ]n ]ntreprindere de ac\ionari) =i nu a eficien\ei ]nalte a activit[\ii ]ntreprinderii. Analiza valorii ac\iunilor =i dividendelor Indicatorii valorii ac\iunilor =i dividendelor prezint[ interes pentru ac\ionari =i au la baz[ informa\iile din raportul privind rezultatele financiare =i din alte surse suplimentare ce cuprind valoarea de pia\[ a ac\iunilor, num[rul de ac\iuni emise etc. }n nota explicativ[ e necesar de analizat urm[torii indicatori ai ac\iunilor =i dividendelor: profitul net la o ac\iune, valoarea ac\iunii, rentabilitatea ac\iunii, coeficientul de acoperire a dividendelor. Profitul net la o ac\iune (indicatorul 52) semnific[, c]t profit net revine la o ac\iune =i prezint[ un interes deosebit pentru utilizatorii rapoartelor financiare, ]n particular, pentru proprietari, deoarece profitul ]ntreprinderii constituie principala surs[ de achitare a dividendelor =i serve=te drept baz[ pentru sporirea ]n viitor a valorii de pia\[ a ac\iunilor. Deci, m[rimea acestui indicator influen\eaz[ valoarea de pia\[ a ac\iunilor. Este de men\ionat c[ nivelul profitului la o ac\iune poate fi artificial modificat prin procurarea ac\iunilor proprii sau atunci c]nd sporirea volumului activit[\ii ]ntreprinderii nu este ]nso\it[ de emisia suplimentar[ a ac\iunilor ]n circula\ie. Drept criteriu al cererii la ac\iunile ]ntreprinderii date serve=te raportul pre\/profit (indicatorul 53). Indicatorul nominalizat semnific[ faptul, c]t s]nt de acord s[ pl[teasc[ investitorii la momentul dat pentru un leu profit la o ac\iune. De exemplu, dac[ m[rimea acestui coeficient constituie 5,3, aceasta ]nseamn[ c[ ac\iunile ordinare ale ]ntreprinderii analizate s]nt v]ndute la un pre\ ce dep[=e=te de 5,3 ori profitul la o ac\iune. Coeficientul ]n cauz[ este folosit de ac\ionari =i investitori ]n calitate de c[l[uz[

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

(directiv[) general[ la aprecierea valorii ac\iunilor unei sau altei ]ntreprinderi =i de aceea foarte des figureaz[ ]n informa\iile financiare furnizate de bursele de valori. Raportul pre\/profit se analizeaz[ ]n dinamic[ =i ]n compara\ie cu indicatorii pe grupe de ]ntreprinderi cu acela=i profil sau cu nivelul mediu de pia\[. Urm[torul indicator din aceast[ grup[ este rentabilitatea ac\iunii (indicatorul 54). La ]ntreprinderile cu un nivel ]nalt al acestui indicator se va ]nregistra ]n viitor o sporire mai joas[ a profitului, deoarece o mare parte din profitul net este utilizat[ la dividende =i nu este reinvestit[ ]n procesul de produc\ie. Coeficientul corela\iei ]ntre dividende =i profitul net la o ac\iune (indicatorul 55) semnific[ cota profitului net pl[tit[ ac\ionarilor sub form[ de dividende. M[rimea coeficientului de acoperire a dividendelor oscileaz[ ]ntre 0-1. }n baza coeficientului nominalizat se poate calcula coeficientul de re\inere (indicatorul

20
56), care prezint[ diferen\a ]ntre 1 =i coeficientul nominalizat. Nivelul ]nalt al coeficientului de re\inere (0,8-0,9) semnific[ c[ conducerea ]ntreprinderii a reinvestit o mare parte din profitul net ]n procesul de produc\ie, inten\ion]nd ]n a=a mod s[ primeasc[ mijloace b[ne=ti pentru ac\ionarii s[i ]n viitor. De aceea, ]ntreprinderile cu un poten\ial ]nalt de dezvoltare, de obicei, pl[tesc dividende joase (adic[ are loc reinvestirea profitului net). Indicatorii nominaliza\i, ca =i sistemul etapelor analitice din prezentele Recomand[ri, nu pot fi considerate ca o unic[ variant[ posibil[. }ntocmind nota explicativ[ la rapoartele financiare, speciali=tii-practicieni pot s[ modifice dup[ dorin\[ =i posibilitate acest sistem sau s[ elaboreze o alt[ variant[, mai adecvat[ situa\iei existente la ]ntreprindere. }n continuare, ]n baza unui exemplu concret, se expune con\inutul compartimentului analitic al notei explicative, care este destinat s[ acorde un ajutor real speciali=tilor-practicieni ]n domeniul dat.

BILAN|UL CONTABIL
la Nr. .s. . 1 1. ACTIVE PE TERMEN LUNG Active nemateriale Active nemateriale (111, 112) Amortizarea activelor nemateriale (113) Valoarea de bilan\ a activelor nemateriale (rd.010 rd.020) 1.2 Active materiale pe termen lung Active materiale ]n curs de execu\ie (121) Terenuri (122) Mijloace fixe (123) 31 decembrie 1998

ACTIV

Codul rd. . 3

La finele perioadei La finele anului de gestiune de gestiune precedent curente 4 5

1.1

010 020 030

2 890 (710) 2 180

2 606 ( 1 386) 1 220

040 050 060

611 960

573 265

15 973 275

15 319 450

4/1999

Contabilitate =i audit


1 Resurse naturale (125) Uzura =i epuizarea activelor materiale pe termen lung (124, 126) Valoarea de bilan\ a activelor materiale pe termen lung (rd.040 rd.050 rd.060 rd.070 rd.080) 1.3 Active financiare pe termen lung Investi\ii pe termen lung ]n p[r\i nelegate (131) Investi\ii pe termen lung ]n p[r\i legate (132) Modificarea valorii investi\iilor pe termen lung (133) Crean\e pe termen lung (134) Active am]nate privind impozitul pe venit (135) Avansuri acordate (136) TOTAL s.1.3 (rd.100 rd.110 rd.120 rd.130 rd.140 rd.150) .1.3 1.4 Alte active pe termen lung (141, 142) TOTAL capitolul 1 (rd.030 rd.090 rd.160 rd.170) 1 2. ACTIVE CURENTE Stocuri de m[rfuri =i materiale - Materiale (211) Animale la cre=tere =i ]ngr[=at (212) Obiecte de mic[ valoare =i scurt[ durat[ (213-214) Produc\ia ]n curs de execu\ie (215) Produse (216) M[rfuri (217) TOTAL s. 2.1 (rd.190 rd.200 rd.210 rd.220 rd.230 rd.240) o . 2.1 2.2 Crean\e pe termen scurt Crean\e comerciale (221) Corec\ii la datorii dubioase (222) 2 3 4 5

21

070 080 (7 438 970) (7 260 310)

090

9 146 265

8 632 375

100 110 120 130 140 150 160

245 685

217 685

2 985

248 670

217 685

170 180 9 397 115 8 851 280

2.1

190 200 210 220 230 240 250

1 318 260

1 213 380

30 375 5 260 570 672 395 139 790 7 421 390

32 440 4 998 555 897 170 261 845 7 403 390

260 270

675 535 (63 110)

47 135 (4 405)

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

1 2 Crean\e ale p[r\ilor legate (223) Avansuri acordate (224) Crean\e privind decont[rile cu bugetul (225) Taxa pe valoarea ad[ugat[ de recuperat (226) Crean\e ale personalului (227) Crean\e privind veniturile calculate (228) Alte crean\e pe termen scurt (229) TOTAL s. 2.2 (rd.260 rd.270 rd.280 rd.290 rd.300 rd.310 rd.320 rd.330 rd.340) . 2.2 2.3 Investi\ii pe termen scurt Investi\ii pe termen scurt ]n p[r\i nelegate (231) Investi\ii pe termen scurt ]n p[r\i legate (232) Diminuarea valorii investi\iilor pe termen scurt (233) TOTAL s. 2.3 (rd.360 rd.370 rd.380) . 2.3 2.4 Mijloace b[ne=ti Casa (241) Cont de decontare (242) Cont valutar (243) Alte mijloace b[ne=ti (244, 245, 246) TOTAL s. 2.4 (rd.400 rd.410 rd.420 rd.430) .2.4 2.5 Alte active pe termen scurt (251, 252) TOTAL capitolul 2 (rd.250 rd.350 rd.390 rd.440 rd.450) 2 TOTAL GENERAL-ACTIV (rd.180 rd.460) - 3 4 5

22

280 290 300 310 320 330 340 308 095 197 865 13 250 205 300 893 590 358 455 82 930 120 360 11 390

350

1 230 660

813 730

360 370 380 390 () ()

400 410 420 430 440

331 7 232 22 847 8 432

1 198 20 551 22

21 771

450

2 288

19 459

460

8 662 770

8 258 350

470

18 059 885

17 109 630

4/1999

Contabilitate =i audit


Nr. .s. . 1 3 CAPITAL PROPRIU Capital statutar =i suplimentar Capital statutar (311) Capital suplimentar (312) Capital nev[rsat (313) Capital retras (314) TOTAL s. 3.1 (rd.480 rd.490 rd.500 rd.510) . 3.1 3.2 Rezerve Rezerve stabilite de legisla\ie (321) , Rezerve prev[zute de statut (322) , Alte rezerve (323) TOTAL s. 3.2 (rd.530 rd.540 rd.550) . 3.2 3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperit[) ( ) Corectarea rezultatelor perioadelor precedente (331) Profitul nerepartizat (pierderea neacoperit[) al anilor preceden\i (332) ( ) Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333) () Dividende pl[tite ]n avans (334) , TOTAL s. 3.3 ( rd.570 rd.580 rd.590 rd.600) . 3.3 3.4 Capital secundar Diferen\e din reevaluarea activelor pe termen lung (341) Subven\ii (342) TOTAL s. 3.4 ( rd.620 rd.630) . 3.4 TOTAL capitolul 3 (rd.520 rd.560 rd.610 rd.640) 3 PASIV Codul rd. . 3

23
La finele perioadei La finele anului de gestiune de gestiune curente precedent 4 5

3.1

480 490 500 510 520

2 109 410

2 109 410

() () 2 109 410

() () 2 109 410

530 540 550 560

2 428 830 1 042 910 4 708 390 8 180 130

2 404 915 1 046 515 4 706 560 8 157 990

570 580 590 600 610 652 420 740 595 (94 240) 1 298 775 () 652 420 652 420

620 630 640 -

650

11 585 315

10 919 820

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

1 4. 2 DATORII PE TERMEN LUNG Datorii financiare pe termen lung Credite bancare pe termen lung (411, 412) }mprumuturi pe termen lung (413) Alte datorii financiare pe termen lung (414) TOTAL s. 4.1 (rd.660 rd.670 rd.680) . 4.1 4.2 Datorii pe termen lung calculate Datorii de arend[ pe termen lung (421) Venituri anticipate pe termen lung (422) Finan\[ri =i ]ncas[ri cu destina\ie special[ (423) Avansuri primite (424) Datorii am]nate privind impozitul pe venit (425) Alte datorii pe termen lung calculate (426) TOTAL s. 4.2 (rd.700 rd.710 rd.720 rd.730 rd.740 rd.750) . 4.2 TOTAL capitolul 4 (rd.690 rd.760) 4 5. DATORII PE TERMEN SCURT Datorii financiare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt (511, 512) }mprumuturi pe termen scurt (513) Cota curent[ a datoriilor pe termen lung (514) Alte datorii financiare pe termen scurt (515, 516) TOTAL s. 5.1 (rd.780 rd.790 rd.800 rd.810) . 5.1 5.2 Datorii comerciale pe termen scurt Datorii privind facturile comerciale (521) Datorii fa\[ de p[r\ile legate (522) 3 4 5

24

4.1

660 670 680 690

1 133 820

1 120 310

1 133 820

1 120 310

700 710 720 730 740 750 760 770 1 861 600 2 995 420 1 874 515 2 994 825 11 470 1 823 975 26 155 1 848 360 26 155

5.1.

780 790 800 810 820

1 453 530

1 448 125

1 453 530

1 448 125

830 840

530 190

361 065

4/1999

Contabilitate =i audit


1 Avansuri primite (523) TOTAL s. 5.2 (rd.830 rd.840 rd.850) . 5.2 5.3 Datorii pe termen scurt calculate Datorii privind retribuirea muncii (531) Datorii fa\[ de personal privind alte opera\ii (532) Datorii privind asigur[rile (533) Datorii privind decont[rile cu bugetul (534) Taxa pe valoarea ad[ugat[ calculat[ =i accize (535) Datorii privind pl[\ile extrabugetare (536) Datorii fa\[ de fondatori =i al\i participan\i (537) Rezerve pentru cheltuieli =i pl[\i preliminate (538) Alte datorii pe termen scurt (539) TOTAL s. 5.3 (rd.870 rd.880 rd.890 rd.900 rd.910 rd.920 rd.930 rd.940 rd.950) . 5.3 TOTAL capitolul 5 (rd.820 rd.860 rd.960) 5 TOTAL GENERAL PASIV (rd.650 rd.770 rd.970) Conduc[torul unit[\ii ontabil-=ef 2 3 4 5

25

850 860

49 360 579 550

440 680 801 745

870 880 890 900 910 920 930 940 950

121 795 90 450 79 340 974 160

135 785 90 000 79 450 474 215

230 56 015 42 210 78 870

230 58 460 37 715 69 260

960 970

1 443 070 3 476 150

945 115 3 194 985

980

18 059 885

17 109 630

Raportul privind rezultatele financiare

de la 1 ianuarie p]n[ la 31 decembrie1999 Cod rd. . c. 2 Perioada corespunz[toare Perioada a anului precedent de gestiiune C 3 4

Indicatori 1 V]nz[ri nete (611) Costul v]nz[rilor (711)

010 020

7 172 100 5 452 300

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

1 Profitul brut (pierdere global[) (rd.010 rd.020) () Alte venituri opera\ionale (612) Cheltuieli comerciale (712) Cheltuieli generale =i administrative (713) Alte cheltuieli opera\ionale (714) Rezultatul din activitatea opera\ional[: profit (pierdere) (rd.030 rd.040 rd.050 rd.060 rd.070) : () Rezultatul din activitatea de investi\ii: profit (pierdere) (621-721) : () Rezultatul din activitatea financiar[: profit (pierdere) (622-722) : () Rezultatul din activitatea economico-financiar[: profit (pierdere) ( rd.080 rd.090 rd.100) - : () Rezultatul excep\ional: profit (pierdere) (623-723) : () Profitul (pierderea) perioadei de gestiune p]n[ la impozitare ( rd.110 rd.120) () Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit (731) () Profit net (pierdere net[) ( rd.130 rd.140) () Conduc[torul unit[\ii ontabil-sef 2 030 040 050 060 070 3 1 719 800 541 440 379 450 732 050 134 020 4

26

080 090 100

1 015 720 3 910 (18 825)

110 120

1 000 805 -

130 140 150

1 000 805 260 210 740 595

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR B{NE+TI

de la 1 ianuarie p]n[ la 31 decembrie1999 Codul r]ndului 2 Perioada de gestiune 3

Fluxul mijloacelor b[ne=ti pe tipuri de activit[\i 1 Activitatea opera\ional[ }ncas[ri b[ne=ti din v]nz[ri Pl[\i b[ne=ti furnizorilor =i antreprenorilor

010 020

7 973 710 6 006 175

4/1999

Contabilitate =i audit


1 Pl[\i b[ne=ti salaria\ilor =i contribu\ii pentru asigur[rile sociale Plata dob]nzilor Plata impozitului pe venit Alte ]ncas[ri ale mijloacelor b[ne=ti Alte pl[\i ale mijloacelor b[ne=ti e Fluxul net al mijloacelor b[ne=ti din activitatea opera\ional[ (rd.010 rd.020 rd.030 rd.040 rd.050 rd.060 rd.070) () Activitatea de investi\ii }ncas[ri b[ne=ti din ie=irea activelor pe termen lung Pl[\i b[ne=ti pentru procurarea activelor pe termen lung Dob]nzi ]ncasate Dividende ]ncasate Alte ]ncas[ri (pl[\i) ale mijloacelor b[ne=ti () Fluxul net al mijloacelor b[ne=ti din activitatea de investi\ii (rd.090 rd.100 rd.110 rd.120 rd.130) () Activitatea financiar[ }ncas[ri b[ne=ti sub form[ de credite =i ]mprumuturi Pl[\i b[ne=ti privind creditele =i ]mprumuturile Pllata dividendelor }ncas[ri b[ne=ti din emisiun de ac\iuni proprii Pl[\i b[ne=ti la r[scump[rarea ac\iunilor proprii Alte ]ncas[ri (pl[\i) ale mijloacelor b[ne=ti () Fluxul net al mijloacelor b[ne=ti din activitatea financiar[ (rd.150 rd.160 rd.170 rd.180 rd.190 rd.200) () Fluxul net din activitatea economico-financiar[ p]n[ la articolele excep\ionale ( rd.080 rd.140 210) () }ncas[ri (pl[\i) excep\ionale ale mijloacelor b[ne=ti () Fluxul net total ( rd.220 rd.230) () 150 160 170 180 190 200 090 100 110 120 130 2 3

27

030 040 050 060 070

981 843 36 597 180 400 82 428 262 845

080

588 278

612 505 740 6 800 40 500

140

(546 465)

181 600 130 000 94 240 5 200

210

(37 440)

220 230 240

(13 627) (13 339)

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

1 Diferen\e de curs favorabile (nefavorabile) () Soldul mijloacelor b[ne=ti la ]nceputul anului Soldul mijloacelor b[ne=ti la sf]r=itul perioadei de gestiune ( rd.240 rd.250 rd.260) Conduc[torul unit[\ii Contabil-=ef 2 3

28

250 260 270

288 21 771 8 432

Model

Compartimentul analitic al notei explicative

Analiza veniturilor din v]nz[ri }ntreprinderea analizat[ Efect a ]nregistrat la finele anului un volum de v]nz[ri nete ]n

valoare de 7 172 100 lei. Aceast[ ]ntreprindere este specializat[ ]n fabricarea =i comercializarea produselor vinicole (activitate de baz[), comercializarea m[rfurilor =i prestarea serviciilor de transport (alte activit[\i). Structura =i rata de cre=tere a veniturilor s]nt prezentate ]n tabelul 1.

Tabelul 1 Structura veniturilor din v]nz[ri

(lei) Anul curent plan Venituri din v]nz[ri din care: - venituri din v]nzarea produselor inclusiv din export - venituri din v]nzarea m[rfurilor - venituri din prestarea serviciilor 5 763 200 3 169 760 1 506 370 224 790 5 019 750 2 359 280 2 008 200 144 150 87,1 74,4 133,3 64,1 2,7 -4,5 1,5 0,8 76,9 42,3 20,1 3,0 70,0 32,9 28,0 2,0 7 494 360 efectiv 7 172 100 % ]ndeplinirii planului 95,7 Rata cre=terii ]n compara\ie cu anul precedent 3,7 Ponderea, % plan 100,0 efectiv 100,0

Din tabel rezult[ c[ ]n ansamblu veniturile din v]nz[ri s]nt dep[=ite ]n compara\ie cu anul precedent cu 3,7%. }ns[, ]n compara\ie cu datele prev[zute ]n planul de afaceri, nu s]nt ]ndeplinite cu 4,3%, adic[ cu 322 260 lei. Veniturile din v]nzarea produselor ocup[ ponderea cea mai important[ ]n volumul v]nz[rilor nete, dar acestea s]nt sub nivelul prev[zut cu 743 450 lei, respectiv 12,9%. Aceast[ diminuare este cauzat[ de cre=terea peste plan a stocurilor produselor finite nerealizate din cauza sc[derii cererii solvabile a cump[r[torilor poten\iali, apari\ia pe pia\[ a produselor noi etc. }n acela=i timp majorarea volumului produc\iei fabricate =i a pre\urilor de v]nzare a influen\at favorabil modificarea volumului venitului din v]nz[ri. Gradul de folosire a capacit[\ii de pro-

duc\ie la ]ntreprinderea analizat[ constituie numai 71,3%, adic[ ]ntreprinderea Efect are rezerve considerabile de sporire a volumului produc\iei fabricate. E de men\ionat c[ mai mult de jum[tate din produc\ia fabricat[ este destinat[ exportului ]n \[rile C.S.I., de aceea ]n planul de afaceri venitul din v]nz[ri ob\inut din export constituie 55%. }ns[, ]n leg[tur[ cu criza financiar[ din \[rile C.S.I., volumul exportului s-a mic=orat cu 810 480 lei =i a alc[tuit 47% din volumul veniturilor din v]nz[ri. Analiza profitului }n perioada raportat[ ]ntreprinderea a ob\inut un profit brut ]n sum[ de 1719,8 mii lei, ceea ce cu 260,8 mii lei nu atinge nivelul prev[zut ]n planul de afaceri.

4/1999

Contabilitate =i audit


Asupra profitului brut au influen\at negativ urm[torii factori: ne]ndeplinirea prevederilor planului de afaceri privind volumul v]nz[rilor cu 4,3% a condi\ionat reducerea profitului real, ]n compara\ie cu cel programat, cu 85,2 mii lei; la cererea consumatorilor ]n perioada raportat[ au avut loc schimb[ri ]n structura v]nz[rilor (s-a m[rit ponderea produselor =i m[rfurilor cu rata rentabilit[\ii mai mic[) ce a dus la sc[derea profitului cu 155,1 mii lei; ]n condi\iile cre=terii costului v]nz[rilor (din cauza scumpirii resurselor consumate)

29
profitul ]ntreprinderii s-a mic=orat cu 79,8 mii lei. Influen\a negativ[ a factorilor nominaliza\i a fost par\ial diminuat[ din cauza major[rii pre\urilor pentru produsele v]ndute =i serviciile acordate. Datorit[ acestui factor profitul brut a crescut cu 59,3 mii lei. Conform rezultatelor ob\inute ]n 1998 m[rimea profitului din activitatea opera\ional[ a constituit 1015,7 mii lei, ceea ce reprezint[ o reducere cu 521,9 mii lei fa\[ de nivelul programat ]n planul de afaceri. Cauzele care au provocat aceast[ sc[dere s]nt prezentate ]n tabelul 2.

Tabelul 2 Analiza profitului din activitatea opera\ional[

(mii lei) Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Profit brut Alte venituri opera\ionale Cheltuieli comerciale Cheltuieli generale =i administrative Alte cheltuieli opera\ionale Profit din activitatea opera\ional[ Indicatori Prev[zut ]n planul de afaceri 1980,6 507,0 270,9 597,8 81,3 1537,6 Ob\inut real ]n 1998 1719,8 541,4 379,4 732,1 134,0 1015,7 Abaterea, -260,8 34,4 108,5 134,3 52,7 -521,9 Influen\a asupra profitului -260,8 34,4 -108,5 -134,3 -52,7 x

Datele din tabel atest[ c[ asupra profitului din activitatea opera\ional[ cea mai mare influen\[ a exercitat sc[derea profitului brut. De asemenea a influen\at negativ =i dep[=irea nivelului programat pentru cheltuielile comerciale, generale =i administrative, alte cheltuieli opera\ionale. Majorarea acestor cheltuieli a avut loc, ]n fond, din cauza cre=terii tarifelor de transport =i pl[\ii pentru resursele energetice. Ca concluzie general[ poate fi men\ionat

faptul c[ infla\ia pre\urilor pentru materiale =i alte resurse consumate dep[=e=te cre=terea pre\urilor pentru produc\ia, m[rfurile =i serviciile ]ntreprinderii, ceea ce duce la sc[derea profitului. }n perioada raportat[ ]ntreprinderea a ob\inut rezultate financiare =i din alte feluri de activit[\i. M[rimea acestor rezultate =i contribu\ia lor la formarea profitului p]n[ la impozitare s]nt prezentate ]n tabelul 3.

Tabelul 3 Structura profitului p]n[ la impozitare

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. lementele componente ale profitului Profitul din activitatea opera\ional[ Rezultatul din activitatea de investi\ii Rentabilitatea activit[\ii financiare Profitul p]n[ la impozitare Prev[zut ]n planul de afaceri suma, mii lei 1537,6 -2,7 5,0 1539,9 ponderea,% 99,9 -0,2 0,3 100,0 Ob\inut real ]n 1998 suma, mii lei 1015,7 3,9 -18,8 1000,8 ponderea,% 101,5 0,4 -1,9 100,0

Din datele prezentate ]n tabel rezult[ c[ profitul p]n[ la impozitare efectiv ob\inut ]n sum[ de 1000,8 mii lei a fost format pe seama rezultatelor financiare din activitatea opera\ional[. Vom remarca c[ ]ntreprinderea a

programat rezultate negative legate de scoaterea din func\iune a mijloacelor fixe complet uzate. Totodat[ datorit[ comercializ[rii utilajului neutilizat la un pre\ favorabil ]ntreprinderea a acoperit aceste pierderi =i a ob\inut

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

un profit din activitatea de investi\ii ]n sum[ de 3,9 mii lei. Rezultatele negative din activitatea financiar[ se explic[ prin faptul c[ ]n anul 1998 a fost trecut[ la cheltuieli suma avansului pe termen lung acordat anterior organiza\iei de construc\ii =i nereclamat ]n termenele stabilite. Totodat[ ]n perioada raportat[ din cauza contragentului n-a fost executat contractul privind arenda finan\at[ a activelor pe termen lung. Din suma total[ a profitului ob\inut de ]ntreprindere ]n 1998 26% sau 19,7 mii lei au fost calcula\i spre transferare ]n buget. Suma profitului impozabil (813,2 mii lei) deviaz[ de la rezultatul financiar contabil (1000,8 mii lei) din cauza unui =ir de diferen\e permanente =i temporare: trecerea de la metoda de cas[ la metoda de calcul, devierea metodelor de calculare a uzurii mijloacelor fixe ]n eviden\a financiar[ =i fiscal[ etc. La momentul ]ntocmirii rapoartelor finan-

30
ciare pentru anul 1998 nu a fost luat[ decizia adun[rii generale a ac\ionarilor ]ntreprinderii privind repartizarea profitului. Convocarea adun[rii a fost prev[zut[ pentru luna aprilie 1999. Analiza general[ a structurii activelor Datele din bilan\ul contabil indic[ c[ totalul patrimoniului a crescut ]n perioada raportat[ cu 5,55%, ceea ce reprezint[ un spor absolut de 950,3 mii lei. Evolu\ia activelor dep[=e=te ritmul de cre=tere a v]nz[rilor nete (103,7%), ceea ce denot[ un grad mai sc[zut al eficien\ei utiliz[rii patrimoniului ]ntreprinderii. Sporirea activelor ]n anul 1998 s-a datorat cre=terii cu 6,17% a activelor pe termen lung ]n condi\iile cre=terii cu 4,9% a activelor curente. Aceste ritmuri diferite au contribuit la modificarea structurii patrimoniului ]ntreprinderii. Schimb[rile survenite ]n structura activelor s]nt prezentate ]n tabelul 4.

Tabelul 4 Componen\a =i structura patrimoniului ]ntreprinderii

Nr. crt. 1. 1.1. 1.2. 1.2.1. 1.2.2. 1.3. 2. 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. ategorii de active Active pe termen lung, inclusiv: Active nemateriale la valoarea de bilan\ Active materiale pe termen lung, din care: Active materiale ]n curs de execu\ie Mijloace fixe la valoarea de bilan\ Active financiare pe termen lung Active curente, inclusiv: Stocuri de m[rfuri =i materiale Crean\e pe termen scurt Mijloace b[ne=ti Alte active pe termen scurt Total activ Existente la 31.12.97 suma, mii lei 8851,3 1,2 8632,4 573,3 8059,1 217,7 8258,3 7403,4 813,7 21,8 19,4 17109,6 ponderea,% 51,7 0,0 50,5 3,4 47,1 1,2 48,3 43,3 4,8 0,1 0,1 100,0 Existente la 31.12.98 suma, mii lei 9397,1 2,2 9146,2 611,9 8534,3 248,7 8662,8 7421,7 1230,7 8,4 2,3 18059,9 ponderea,% 52,0 0,0 50,6 3,4 47,2 1,4 48,0 41,1 6,82 0,05 0,0 100,0

Din datele prezentate ]n tabel se constat[ cre=terea nivelului de imobilizare a activelor de la 51,5% la 52%. Aceast[ tendin\[ se consider[ negativ[ ]n condi\iile unui grad sc[zut de utilizare a capacit[\ilor de produc\ie existente (71,3%). Situa\ia se explic[ prin procurarea utilajului necesar pentru ]nsu=irea unui fel nou de produs =i prin re\ineri la v]nzarea utilajelor neutilizate. Structura activelor ]ntreprinderii se carac-

terizeaz[ prin rata ridicat[ a patrimoniului cu destina\ie de produc\ie. Astfel, ponderea mijloacelor fixe =i stocurilor de m[rfuri =i materiale constituie circa 90% ]n suma total[ a activelor. }n afar[ de aceasta, s-a ivit o tendin\[ pozitiv[ de cre=tere a compozi\iei tehnice. Raportul ]ntre mijloacele fixe =i activele circulante a crescut de la 0,98 la 0,99 ca urmare a cre=terii parcului de utilaj disponibil.

4/1999

Contabilitate =i audit


Analiza activelor pe termen lung O examinare mai detaliat[ a imobiliz[rilor ofer[ posibilitatea de a formula concluzia c[ ponderea cea mai mare (circa 90 la sut[) ]n componen\a lor revine mijloacelor fixe. Totodat[ se observ[ cre=terea m[rimii absolute =i relative a acestei grupe patrimoniale ]n suma total[ a activelor, ce se explic[ prin ritmul destul de ]nalt al re]nnoirii mijloacelor fixe. }n cadrul mijloacelor fixe existente la sf]r=itul perioadei 9% reprezint[ obiecte noi. Accelerarea procesului de re]nnoire ac\ioneaz[ pozitiv din punct de vedere al integrit[\ii =i calit[\ii poten\ialului tehnic disponibil. Astfel, ]n anul 1998 a sc[zut coeficientul de uzur[ a mijloacelor fixe de la 47,4% la ]nceputul anului la 46,6% la sf]r=itul anului. }n cursul perioadei raportate au fost ]ntreprinse m[suri ]n vederea v]nz[rii mijloacelor fixe neutilizate =i continu[rii procesului de construc\ie a sec\iei de produc\ie noi, ce va contribui ]n viitor la dezvoltarea poten\ialului tehnic. Compararea coeficientului indicat de re]nnoire a mijloacelor fixe cu rata medie de acumulare a uzurii (6,7%) denot[ c[ ]ntreprinderea a utilizat integral sursele proprii, destinate re]nnoirii poten\ialului tehnic. Investirea resurselor financiare ]n construc\ii a condi\ionat men\inerea cotei activelor materiale ]n curs de execu\ie ]n suma total[ a patrimoniului la nivelul de 3,4 la sut[. }n perioada raportat[ ]ntreprinderea a ob\inut dividende sub form[ de ac\iuni de la emiten\i, ]n capitalul statutar al c[rora aceasta de\ine cota. Ca rezultat, ]n componen\a patrimoniului a crescut ponderea activelor financiare pe termen lung. Analiza activelor curente Datele din tabelul 4 reflect[ o cre=tere a activelor curente cu 4,9% ca volum valoric =i o reducere cu 0,3% ca pondere. Un aspect pozitiv ce caracterizeaz[ modific[rile ]n structura activelor curente ]l

31
constituie faptul c[ ]n condi\iile cre=terii v]nz[rilor nete cu 3,7% suma mijloacelor plasate ]n stocurile de m[rfuri =i materiale a crescut numai cu 0,2%. Ca rezultat, datele bilan\ului contabil denot[ o sc[dere a ratei stocurilor ]n suma activelor de la 43,3% la 41,1%, iar ]n suma activelor curente - de la 89,6% la 85,7%, ceea ce contribuie la accelerarea rota\iei activelor. Totodat[ se remarc[ o cre=tere considerabil[ a ratei crean\elor. Ponderea decont[rilor cu debitorii ]n suma activelor curente a crescut pe parcursul anului 1998 de la 9,8% la 14,2%. Aceasta ]nseamn[ c[ ]n condi\iile nerespect[rii disciplinei de plat[ din partea clien\ilor efortul depus de ]ntreprindere privind colectarea datoriilor nu poate fi considerat ca suficient. Analiza mai detaliat[ a crean\elor existente la data raportat[ denot[ urm[toarele momente: ]n func\ie de expirarea termenului de achitare 23% din decont[rile cu debitorii reprezint[ datoriile ]nt]rziate la ]ncasare. }n afar[ de decont[rile cu termenul expirat ]n componen\a crean\elor figureaz[ =i alte datorii nenormale (221 mil. lei) cota c[rora atinge 18%. Cre=terea ponderii decont[rilor nejustificate reflect[ o deteriorare a soldului crean\elor =i condi\ioneaz[ ]ncetinirea vitezei de rota\ie a mijloacelor circulante. }n perioada raportat[ s-a mic=orat m[rimea absolut[ =i relativ[ a celor mai mobile active circulante. Deci, se constat[ o sc[dere a cotei mijloacelor b[ne=ti ]n suma activelor curente de la 0,26% la 0,1%. }n raport cu suma total[ a patrimoniului ]ntreprinderii cota mijloacelor b[ne=ti devine aproape egal[ cu 0, ceea ce influen\eaz[ negativ lichiditatea bilan\ului contabil. Analiza activelor nete Evolu\ia patrimoniului, format pe seama surselor proprii de finan\are, este prezentat[ ]n tabelul 5.

Tabelul 5 Calculul patrimoniului net

(mii lei) Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Total active Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt Active nete (patrimoniul net) Indicatori La 31.12.97 17109,6 2994,8 3195,0 10919,8 La 31.12.98 18059,9 2995,4 3476,2 11588,3 Modificarea, 950,3 0,6 281,2 668,5

4/1999

Contabilitate =i audit

Raportul financiar anual

Din datele prezentate ]n tabel se constat[ o cre=tere a activelor nete ]n perioada raportat[ cu 668,5 mii lei, ceea ce reprezint[ un spor relativ de 6,1% ]n compara\ie cu ]nceputul anului. Indicatorul prezentat reflect[ capacitatea ]ntreprinderii Efect de a face fa\[ obliga\iilor asumate.

32
Analiza activelor curente nete Analiza situa\iei patrimoniale ]n mod consecvent se completeaz[ cu aprecierea asigur[rii ]ntreprinderii cu mijloace circulante proprii, efectuat[ ]n tabelul 6.

Tabelul 6 Aprecierea asigur[rii ]ntreprinderii cu active curente nete

(mii lei) Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Active curente Datorii pe termen scurt Active curente nete Normativul activelor curente nete prev[zut ]n planul de afaceri Excedent (), deficit (-) de active curente nete Indicatori La 31.12.97 8258,3 3195,0 5063,3 4800,0 263,3 La 31.12.98 8662,8 3476,2 5186,6 5200,0 -13,4 Modificarea, 404,5 281,2 123,3 400,0 276,7

Din datele prezentate ]n tabel se observ[ c[ la ]ntreprinderea Efect s-a ]nregistrat un excedent de active curente nete la ]nceputul perioadei raportate =i un deficit la finele anului, ceea ce poate crea dificult[\i la realizarea procesului normal de activitate. Deficitul de active circulante nete este condi\ionat de plasarea mijloacelor circulante proprii pentru

construc\ii peste nivelul prev[zut ]n planul de afaceri. Analiza general[ a structurii surselor de finan\are a activelor }n cursul anului 1998 au avut loc modific[ri ]n structura surselor de finan\are a patrimoniului ]ntreprinderii, care s]nt generalizate ]n tabelul 7.

Tabelul 7 Componen\a =i structura surselor de finan\are a activelor ]ntreprinderii Efect

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. Categorii de surse de finan\are Capital propriu Datorii pe termen lung Capital permanent (12) Datorii pe termen scurt Total pasiv (34) La 31.12.97 suma, mii lei 10919,8 2994,8 13914,6 3195,0 17109,6 ponderea,% 63,8 17,5 81,3 18,7 100,0 La 31.12.98 suma, mii lei 11588,3 2995,4 14583,7 3476,2 18059,9 ponderea,% 64,2 16,6 80,8 19,2 100,0

Din datele prezentate ]n tabel se constat[ un grad de autofinan\are (de autonomie) foarte ]nalt, care asigur[ interesele financiare ale proprietarilor =i creditorilor. Ponderea mijloacelor proprii ]n suma total[ a surselor de finan\are at]t la ]nceputul (63,8%), c]t =i la sf]r=itul perioadei raportate (64,2%) corespunde nivelului de siguran\[ (50%). }n dinamic[ se observ[ o sc[dere ne]nsemnat[ a mijloacelor ]mprumutate ]n favoarea surselor proprii. Analiza capitalului propriu Datele din bilan\ul contabil denot[ faptul c[ m[rimea capitalului propriu al ]ntreprinderii

Efect a sporit ]n anul 1998 cu 6,1% fa\[ de ]nceputul perioadei. Cota cea mai mare ]n componen\a surselor proprii de finan\are ]i revine capitalului statutar, suma c[ruia la ]ntreprinderea Efect corespunde cerin\elor legisla\iei stabilite pentru societ[\ile pe ac\iuni de tip deschis referitor la m[rimea minim[ admisibil[ a capitalului statutar 20 mii lei. Este de men\ionat faptul c[ nivelul de achitare a capitalului statutar (100%) =i gradul de retragere a lui (0%) demonstreaz[ situa\ia cea mai favorabil[ din punctul de vedere al stabilit[\ii financiare. Calculele efectuate ]n nota explicativ[ =i datele din bilan\ul contabil atest[ c[ valoarea

4/1999

Contabilitate =i audit


activelor nete la ]nceputul =i sf]r=itul perioadei raportate (respectiv 10919,8 =i 11588,3 mii lei) dep[=e=te m[rimea capitalului statutar (2109,4 mii lei), ceea ce corespunde cerin\elor legisla\iei ]n vigoare privind societ[\ile pe ac\iuni. }n structura capitalului statutar al ]ntreprinderii Efect predomin[ ac\iunile ordinare (simple), cota ac\iunilor preferen\iale fiind ne]nsemnat[ 8%. }n perioada raportat[ ca =i ]n anii preceden\i ]ntreprinderea Efect n-a recurs la atragerea surselor ]mprumutate prin emiterea obliga\iunilor. Analiza surselor ]mprumutate }n cursul anului 1998 au survenit anumite schimb[ri ]n componen\a surselor ]mprumutate de ]ntreprinderea Efect. De exemplu, conform datelor din tabelul 7 se observ[ c[ a sc[zut rata de atragere pe termen lung a mijloacelor ]mprumutate. A=adar, cota datoriilor pe termen lung ]n suma total[ a datoriilor a sc[zut de la 48,4% la 46,3% ]n favoarea Analiza lichidit[\ii

33
]mprumuturilor pe termen scurt. Tendin\a nominalizat[ a contribuit la sc[derea ponderii capitalului permanent. Datele din bilan\ul contabil atest[ c[ ]n perioada raportat[ ponderea creditelor bancare ]n suma mijloacelor ]mprumutate a sc[zut cu 1,5%, totodat[ aceasta r[m]n]nd totu=i destul de mare (40 la sut[). Rata de ]ndatorare pe termen lung fa\[ de capitalul permanent arat[ c[ gradul acestui coeficient la ]nceputul perioadei (21,5%) =i la sf]r=itul anului (20,5%) n-a dep[=it nivelul de siguran\[ (30%). Aceasta ]nseamn[ c[ la ]ntreprindere nu exist[ riscul de a nimeri sub influen\[ extern[, necontrolat[ de conducerea firmei =i proprietarii ei. }n cursul anului 1998 ]ntreprinderea Efect n-a admis cazuri de nerambursare a creditelor sau neachitare a dob]nzii pentru surse ]mprumutate. Cu alte cuvinte, volumul creditelor contractate ]n perioada raportat[ nu dep[=e=te posibilit[\ile ]ntreprinderii de a-=i achita obliga\iile de plat[ fa\[ de creditori.

Tabelul 8 Calculul coeficien\ilor lichidit[\ii

La finele perioadei de gestiune curente (31.12.98) Coeficientul lichidit[\ii absolute 8 432 0,002 3 476 150 8 432 1 230 660 0,36 3 476 150 866 270 2,49 3 476 150 La finele perioadei de gestiune precedente (31.12.97) 21 771 0,007 3 194 985 21 771 813 730 0,26 3 194 985 8 258 350 2,58 3 194 985 M[rimea optim[ > 0,2

Coeficientul lichidit[\ii intermediare

> 0,7

Coeficientul lichidit[\ii totale

>2

Nivelul coeficientului lichidit[\ii absolute arat[ c[ la ]nceputul perioadei ]ntreprinderea Efect, dispun]nd de resurse b[ne=ti, a fost capabil[ s[-=i achite numai 0,7% din datoriile pe termen scurt, iar la finele anului nivelul acestui coeficient s-a mic=orat ajung]nd la 0,2%. Aceste valori s]nt mult mai mici dec]t nivelul optim al coeficientului analizat (0,2) =i indic[ incapacitatea ]ntreprinderii de a-=i achita datoriile, dispun]nd numai de resurse b[ne=ti. Dac[ sc[derea m[rimii coeficientului de lichiditate absolut[ ]n perioada raportat[ se explic[ printr-o cre=tere mai rapid[ a datoriilor fa\[ de mijloacele b[ne=ti, sporirea coeficientului intermediar de achitare de 1,38 ori (0,36 : 0,26) a fost condi\ionat[ de cre=terea mijloacelor ]n decont[rile cu debitorii. Valoarea
4/1999 Contabilitate =i audit

acestui indicator arat[ c[, mobiliz]nd mijloacele b[ne=ti =i crean\ele, ]ntreprinderea este capabil[ s[ achite respectiv 26% =i 36% din datoriile sale pe termen scurt. }ns[, indiferent de cre=terea esen\ial[ a acestui indicator, valoarea lui este mult mai mic[ dec]t nivelul optim (0,7). }n asemenea condi\ii ]ntreprinderea nu poate conta s[ primeasc[ un credit comercial pe termen scurt, deoarece acordarea creditelor presupune un mare risc financiar pentru creditori. Valorile coeficientului total de achitare arat[ c[ ]ntreprinderea at]t la ]nceputul, c]t =i la sf]r=itul perioadei raportate este capabil[ s[-=i achite datoriile sale numai mobiliz]nd toate activele curente, inclusiv cele materiale. }n acest caz solvabilitatea ]ntreprinderii este asigurat[.

Raportul financiar anual

Lu]nd ]n considera\ie c[ nivelul real al acestui coeficient este cu mult mai ]nalt dec]t cel cerut (2,0), de=i a avut loc sc[derea m[rimii coeficientului de achitare total[ de la 2,58 p]n[ la 2,49, investitorii poten\iali nu vor risca s[-=i investeasc[ mijloacele financiare libere pentru a procura ac\iunile ]ntreprinderii, deoarece dep[=irea m[rimii coeficientului analizat semnific[ existen\a la ]ntreprinderea analizat[ a structurii nera\ionale a activelor ]ntreprinderii =i apare riscul de a transforma investi\iile financiare plasate ]n mijloace ]nghe\ate. Analiza fluxurilor b[ne=ti }n anul de gestiune pl[\ile nete de mijloace b[ne=ti din activitatea economico-financiar[ au constituit 13 627 lei. Totodat[ ]ncas[rile de mijloace b[ne=ti rezultate din activitatea opera\ional[ au dep[=it pl[\ile =i ]ncas[rile nete =i au constituit 588 278 lei, fiind un rezultat pozitiv pentru ]ntreprindere. }ncas[rile nete ale mijloacelor b[ne=ti din activitatea opera\ional[ au permis rambursarea creditelor =i ]mprumuturilor primite anterior (130 000 lei) =i procurarea utilajului nou. Fluxul mijloacelor b[ne=ti din activitatea

34
de investi\ii m[rturise=te despre faptul c[ administra\ia ]ntreprinderii analizate promoveaz[ o politic[ de ]nnoire a mijloacelor fixe: pentru procurarea activelor pe termen lung s-a pl[tit peste 610 000 lei. M[rimea coeficientului suficien\ei fluxurilor b[ne=ti constituie 0,81. Aceasta arat[ c[ ]n decursul perioadei raportate nu erau suficiente mijloacele b[ne=ti primite de ]ntreprinderea analizat[ din activitatea opera\ional[ pentru procurarea utilajului, cre=terea stocurilor =i plata dividendelor. Deficitul de mijloace b[ne=ti a fost acoperit cu credite noi. }n anul 1998 m[rimea coeficientului de reinvestire a mijloacelor b[ne=ti este egal[ cu 2,97%. Lu]nd ]n considerare faptul c[ valoarea coeficientului ]n m[rime de 8-10% se consider[ satisf[c[toare, ]ntreprinderea analizat[ trebuie s[ caute rezerve de sporire a afluxurilor de mijloace b[ne=ti din activitatea de baz[. Analiza rota\iei activelor Indicatorii utiliz[rii activelor reprezint[ o caracteristic[ important[ a eficien\ei utiliz[rii poten\ialului financiar al ]ntreprinderii (tabelul 9).

Tabelul 9 Calculul coeficien\ilor utiliz[rii eficiente a activelor

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Volumul v]nz[rilor, mii lei Valoarea medie a activelor, mii lei Num[rul de rota\ii al activelor (rd. 1 : rd. 2) Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei Coeficientul exploat[rii mijloacelor fixe (num[rul de rota\ii al mijloacelor fixe) (rd.1 : rd.4) Valoarea medie a activelor curente, mii lei Num[rul de rota\ii al activelor curente (rd.1 : rd.6) Costul v]nz[rilor, mii lei Valoarea medie a stocurilor de m[rfuri =i materiale, mii lei Num[rul de rota\ii al stocurilor de m[rfuri =i materiale (rd.8 : rd.9) Valoarea medie a crean\elor, mii lei Num[rul de rota\ii al crean\elor (rd.1 : rd. 11) Durata de rota\ie a crean\elor, zile (360 : rd.12) Indicatori Anul curent 1998 7172, 1 17584, 7 0,408 8889, 3 0,807 8460,6 0,848 5452,3 412,4 0,735 1022,2 7,016 51,31 Anul precedent 1997 6913, 8 17727, 7 0,390 8588, 6 0,805 8124,3 0,851 5382,9 6173,1 0,872 934,3 7,4 48,65

Modificarea num[rului de rota\ii al activelor semnific[ c[ la ]ntreprindere a avut loc accelerarea duratei de rota\ie a lor: num[rul de rota\ii a crescut de la 0,390 ]n anul precedent p]n[ la 0,408 ]n anul raportat. De=i se ]nregistreaz[ o sporire a num[rului de rota\ii, valorile lor s]nt foarte mici. Din tabelul 9 rezult[ c[ factorul de baz[ care a con4/1999 Contabilitate =i audit

di\ionat nivelul sc[zut al eficien\ei utiliz[rii activelor este ]ncetinirea duratei de rota\ie a activelor curente,care a fost cauzat[ at]t de reducerea num[rului de rota\ii al stocurilor, c]t =i de cre=terea perioadei de ]ncasare a crean\elor. Num[rul de rota\ii al crean\elor este mai mic dec]t nivelul atins ]n anul precedent. Aceasta demonstreaz[ c[ politica ]ntreprinderii nu este


suficient strict[ fa\[ de debitori =i c[ este necesar a utiliza pe viitor politica v]nz[rilor cu acordarea unor reduceri cump[r[torilor =i beneficiarilor, cu condi\ia achit[rii la termenul stabilit ]n contract.

35
Analiza rentabilit[\ii Indicatorii de baz[ care caracterizeaz[ eficien\a activit[\ii ]ntreprinderii ]n perioada raportat[ s]nt prezenta\i ]n tabelul 10.

Tabelul 10 Calculul coeficien\ilor rentabilit[\ii

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. V]nz[ri nete, mii lei Profitul brut, mii lei Rezultatul din activitatea opera\ional[, mii lei Profitul perioadei de gestiune p]n[ la impozitare, mii lei Profitul net, mii lei Valoarea medie a activelor, mii lei Valoarea medie a capitalului propriu, mii lei Num[rul mediu al ac\iunilor (5 lei - valoarea nominal[) Rata profitului brut, % (rd.2 : rd.1) x 100 Rata profitului opera\ional,% (rd.3 : rd.1) x 100 Rata rentabilit[\ii economice a activelor,% (rd.4 : rd.6) x 100 Rata rentabilit[\ii activelor (rd.5 : rd.6) x 100 Rata rentabilit[\ii financiare (rd.5 : rd.7) Profitul net la o ac\iune (rd.5 : rd.7), lei Indicatori Anul curent 1998 7172,1 1719,8 1015,7 1000,8 740,6 17584,8 11254,1 421 882 23,98 14,16 5,69 4,21 6,58 1,75 Anul precedent 1997 6913,8 1530,9 957,6 959,1 7567,0 17727,7 10907,7 421 882 22,14 13,85 5,41 4,27 6,94 1,79

}n perioada de baz[ s-au pronun\at clar dou[ tendin\e: pe de o parte, s-au majorat rata profitului brut, rata profitului opera\ional =i rata rentabilit[\ii economice, pe de alt[ parte, s-a produs o reducere a rentabilit[\ii financiare, ceea ce m[rturise=te despre majorarea profitabilit[\ii produc\iei fabricate, ]mbun[t[\irea utiliz[rii activelor =i cre=terea presiunii fiscale. Astfel, ]n anul de gestiune din fiecare leu de v]nz[ri s-au ob\inut 23,98 bani profit brut fa\[ de 22,14 bani ]n anul precedent, ceea ce vorbe=te despre reducerea relativ[ a costului v]nz[rilor. Dac[ vom examina profitul din activitatea opera\ional[, acesta de asemenea a crescut la fiecare leu de v]nz[ri de la 13,85 la 14,16 bani, ceea ce m[rturise=te despre cre=terea profitabilit[\ii produc\iei fabricate. Datorit[ major[rii profitabilit[\ii produc\iei, precum =i acceler[rii circula\iei activelor, a crescut rentabilitatea economic[ de la 5,41% la 5,69%, adic[ fiecare leu depus ]n active a adus ]ntreprinderii ]n anul de gestiune 5,69 bani profit p]n[ la impozitare. De=i rentabi-

litatea economic[ s-a majorat, trebuie de men\ionat c[ nivelul acesteia nu este mare =i ]ntreprinderea trebuie s[ g[seasc[ rezervele de majorare a profitabilit[\ii produc\iei =i de accelerare a circula\iei activelor. Treze=te ]ngrijorare mic=orarea m[rimii profitului net care, la r]ndul s[u, a condus la sc[derea rentabilit[\ii financiare. Astfel, dac[ ]n anul precedent fiecare leu de mijloace proprii a c]=tigat 6,94 bani de profit net, ]n anul de gestiune 6,58 bani. Lu]nd ]n considerare dependen\a existent[ a nivelului rentabilit[\ii financiare de m[rimea presiunii fiscale, rentabilit[\ii economice =i raportului tuturor mijloacelor fa\[ de cele proprii se poate constata c[ ]n anul de gestiune eficien\a mijloacelor proprii s-a redus, ]n primul r]nd, din cauza intensific[rii presiunii fiscale, cota profitului net ]n profitul p]n[ la impozitare mic=or]ndu-se cu 4,9% (de la 78,9 la 74), iar, ]n al doilea r]nd, pe seama diminu[rii indicatorului p]rghiei financiare, adic[ a corela\iei ]ntre mijloacele ]mprumutate =i cele proprii.

4/1999

Contabilitate =i audit