OIL 3 ;tit? tif 44,., I! r. www.dacoromanica.

ro

CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE VOL. VII www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA" AL ACADEM1EI DE $TIINTE SOCIALE SI POLITICE La elaborarea intregii serii a lucrat un colectiv de la Institutul de istorie Ni colae Iorga" al Academiei de Stiinte Sociale 0 Politice format din: Maria Holbw'', Maria Matilda AlexandrescuDersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu 0 'Ion Totoiu. I www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAIN' DESPRE TAR ILE ROMANE VOL. VII Volum ingrijit de: MARIA HOLBAN (redactor responsabil) M. M. ALEXANDRESCUDERSCA BULGARU PAUL CERNOVODEANU EDITURA STIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA BUCURE$T1, 1980 www.dacoromanica.ro

ingrijihortal seriei din partea editurii: ELENA CURTOV Copertit 0 supracopert: www.dacoromanica.ro VAL MUNTZANU

INTRODUCERE paralela fata de firul succesiunii neintrerupte a volumelor IV. Este Volumul de fata, care este al VII-lea in ondinea aparitiei, Il continua in mold firesc pe al V-lea (1623-1659), de care nu este desprtit idecit aparent prin volu mul VI al calatorilor orientali (Paul din Alep, Evlya Celebi) ce se situeazd in realitate pe o linie drept c primele marturii inftisate aici nu pornesc nemijlocit de la sfirsitu' volurnului V, ci se suprapun perioadei finale. Faptul se datoreste aparitiei unui 'material nou, ce nu ne-a fost accesibil decit dupa tiparirea vol umului V. Este vorba de selectia de documente si informatii din arhiva Congregat iei de Propaganda Fide, i anume din incheierile sedintelor in care erau analizate i rezolvate rapoartele primite de la misiunile din trile noas tre, publicate de neobositul cercetator D. Gazdaru in volumul sub titlul D. Gtiz daru, Miscellanea din studiile sale ineclite sau rare, Freiburg in Breisgau, 197 4, care completeaza materialul de la Propaganda' infatisat in Diplomatarium Italicum" vol. IIV. Asadar lista caldtorilor" s-a imbogatit in volumul de fat cu aparitia la persoana intiia a mis ionarului Giovenale Falco prezent doar la persoana a BakAie in rapoartele sale din 1640 i 1641, si pomenit cu emotie in 1648. Este pr obabil ed n urma denuntrilor ptimase ale lui Pilotti, Giovenale Falco a fost mutat de la Tirgoviste la Cimpulung, all acesta treia in vol. V, ca tinta a atacurilor Silverio Pilotti, fiind totodata lauclat fra rezerve de prelatul catolic bulgar Petru Bogdan (Deodato) 1640. La 6 sept. 1638 el mai era la Tirgoviste de unde scria Congregatiei de Pro paganda Fide folosind prilejul venirii lui Rafael Levakovie pentru a cere rechem area sa in Italia si anchetarea faptelor i se puneau in seama, fara a-i fi fost comunicate i lui pentru a se putea desvinovti. Venirea aceasta a lui Rafael Levak ovie este &tor-ata planului tainic fa-tuft de nobilul brbat" Francisc Markanie di n Chiprovat, mester in ferecaturi de carti si de manuscrise, de la care a ramas o ferecatura In argint a unui Evangheliar slavon facut in 1642 cu cheltuiala mit ropolitului Teofil din Tara Romaneasca i purtind i numele mesterului Maistor Fra nko Markanicea ot Kiprovat. Acesta venind in Tara Romaneasca la inceputul lui iu lie 1637, poate pentru vreo comanda legata de arta sa, www.dacoromanica.ro 5

intr-un moment chid tiparnitele de la andndstirile Cirnpulung i Govora dduserd la lumina Molitvelnicul slavon de la Cimpulung (1635) i Psaltirea slavond de la Go vora (1637), folosind zestrea tipograficd trimisd de mitropolitul Petru Movild d in Chiev, la rugdmintea domnului, care voia s-a gindit c ar sd-i mai ceard si un specialist (ortodox) al tiparului putea fi atras domnul la unirea cu Roma, trans formind totadatd si nucleul existent la mdnstiri intr-un centru de tipdriri de cd rti bisericesti destinate intregii lumi a slavilor crestini (catolici). Lucrul s e putea realiza cu conditia de a folosi neintirziat indignarea domnului din acel moment fat de Patriarhia din Constantinopol unde era Inscdunat a sasea oard, pri n manevrele clusmanului sdu statornic, Vasile Lupu, patriarhul Chiril Luoaris, a ouzat de a fi trecut la calvinism. Cu toatd ortodoxia sa, Matei Basarab avea un respect real pentru papa, ca si Vasile Lupu de altminle i, i-i socotea pe protes tanti ca pe niste rebeli la autoritatea a.cestuia. Ideea de a favoriza o 'opera surpranationald de culturd ou sprijinul discret al Romei nu-i displcea. Despre pe rspectiva unirii cu Roma nu fusese vorba nici o clipd. De aceea a primit bucuros sugestia de a mai amina citva tipdrirea celorlalte serien i religioase, astepti nd trimiterea cit mai urgentd a unor mijloace tehnice mai perfectionate si a une i echipe pricepute de clerici (catolici) din Italia, traducdtori iSCJUSiti $i me steri ai tiparului, ce aveau sd fie condusi de viitorul episoop de Ohrida, Rafae l Levakrovie, specialist in rtipdrituri religioase pentru slavii de sud eatolici . Acesta lucra la Roma la tipografia Propagandei uncle revizuia textele slave di n punctul de vedere al limbii ,si al dogmei. Markanie a obtinut de la domn o scr isoare de Incredintare cdtre Levakovie spre a-1 pofti s vind la curtea domnului s presteze acolo munea sa. Acea scrisoare datatd din 19 iulie din Buouresti, trimi sd ulterior de Levakovie la Roma pentru a obtine cuvenita autorizatie papal de a trata cu domnul pornirea a^est i activitdti, a fost discutatd la Propaganda* toc mai la 30 ianuarie 1638. Cheia de boltd a intregului edificiu trebuia sd fie o b revd papald adresatd domnrului, pe care sd o inatiseze Levakovie, trirnis in apa renl ca vizitator apostolic al tdrilor romane, aducind moaste mult preimite e don -in si Insotit de citiva cdlugdri (catolici) ou purtri rpilduitoare, totodatd bun i ounoscdtori ai limbii slavone. Intregul plan, comunicat de Markanie secretarul ui Pro pagandei avea un caracter conspirativ. Levakovie nu trebuia s vind fatis ea specialist In tiprituri, iar in brev nu trebuia sd fie nici o mentiune despre tipar, pentrru ca sd nu rdsufle faptul c te xtele religioase ar urma s fie revizuite de un latin, ceea ce ar stirni impotrivi rea clerului ortodox si ar trezi suspiciuni si la turci. Dar retinut de alte int erese si perspective de intirzierea lui Levakovie capdtuire, el apdrind abia dup 14 luni, In septembrie 1638, dup ce domnul, stul de asteptare pusese s fie retipdri t Psaltirea de la G-ovora (in aprilie-iunie 1638) a zaddrnicit totul, mdoar Ica e l a reusit obtind de la domn o noud oprire a tipdriturilor Find la venirea rdspu nsului de la Roma. Dar acest rdspuns a fost negativ. Propaganda a socotit prefer abil ca tiprirea de cdrti bisericesti slavone s fie facutd la Roma aibd ca centru de difuzare Constantinopolul. Trecerea lui LevakostantA din volumele precedente e aceasta din urma% 6 * Acest termen apare saris dud cu litere cunsive, dnd ou drepte. Forma conwww.dacoromanica.ro

vi< pe la Tirgoviste a fost meteoric:A, el nezbovind aici decit o saptaS-ar parea c fratele Falco i ddea seama de caracterul nereal al intregii aventuri p use la cale, caci se multumea sd sugereze Congregatiei tiprirea de brosuri de pro paganda inftisind in limba slavond con troversele dogmatice dintre latini s't gre ci. Cu prilejul evocArii acestei initiative a mai fost sporit lista cltorilor in Ta ra Romneasca cu trei nume: chiproviceanul Fr. Markanie care a venit in 1637 si ca re est unul si acelasi cu semnatarul scrisorii apocrife infatisate de Par*Cevi l a Venetia Marelui Colegiu in 1650, croatul R. Levakovie care a stat la Tirgovist e o sap-Cantina de la 31 august la 7 septembrie 1638, si prelat polen Krasicki, episcop sufragan de Luck, cu titulatura de Argis in Valahia", (in realitate Argo s In Grecia), cunosctor al limbii romane 5i al scrisului cirilic, care peste citi va ani va primi insarcinare de la Propaganda s ia cu sine doi clerici din Polonia i s mearg la 1VLatei Basarab sa-1 aducd la unire, demonstrindu-i cd sub patriarh el nu se poate mintui. Dintr-o nota a referatului Congregatiei din 15 marti 1644 se vede cd acel episcop Nicolaie de Argis se oferise a mearg pe propria sa chelt uial, dacd i se dd o brevd adresat domnului (Hurmuzaki, VIII, pp. 510-511). Darea de seam a trecerii sale pe la domn e mentionatd in Miscellanea, p. 160. Nu avem d in pdcate la inclemina marturii directe mai consistente din partea lor, i nici t extele amintite (ibidem, p. 122) referitoare la favoarea artatd de domn lui Falco , sau la discutiile dogmatice purtate cu catolicii in fata clomnului, la care pa rticipa i Udriste Nsturel (p. 124). mina. pe sasii cimpulungeni trecuti cu timpul la luteranism, avem unele ecouri tirzii, probabil exagerate. Bakdie arat in 1640 c in anul presi bundvointa domnu/ui au al ungat din biseric pe preotul luteran si Despre spiritul dinamic al lui Falco, readucind energic la catolicism cedent, den i in 1639, misionarii conventuali, cu ajutorul lui Dumnezeu au inceput s predice, etc. Este probabil c aceasta dat coincide ou cea a strmutrii Fa lco la Tirgoviste. 0 neconcordant, poate doar aparenta, nediseutat pinA aoum, este cea dintre afirmatia lui Falco din sept. 1638 c a slujit cu credintd Propaganda timp de 5 ani de zile (ceea ce ar situa venirea sa in 1633) si anul 1635 ea data indeobste admisd a venirii sale ca misionar in Tara Romneasc de la Consta ntinopol, odat cu Remondi (trecut in Moldova) si cu Pilotti. Simetric, i totusi diferit este situatia misionarului conventual din Moldova, Bart olomeo Bassetti, care apare in volumul V, dar ntunai eu raportul su de vizitatie a biserIcilor <oatolice> din Moldova din 16 ian. 12 apr. 1643, care a fost publi cat de Calinesou In Dip/. Ital. II insOtit de citeva stiri referitoare la rolul su (si al rnisionarului Remondi) in legAtur ou sinodul ortoidox de la Iasi din 1641. Aoum, multumit extrasel or din corespondenta cu Propaganda, figura schematic din vol. V lipsit de trsturi pn oprii, prinde viat si se defineste rnai ooncret impreun cu cadrul din jurul su, car e se lrgeste si el, de .1a curtea dommului, pin a cuprinde la urrn o privire mai ge nerald asupra locuitorilor credinciosi traditiilor strvechi de comportare i de gindire. www.dacoromanica.ro 7

Printre incheierile parohilor catolici chemati de el la un sinod diocezan tinut la Cotnari fin noiembrie 1642, se propun i m cum ar fi ingdcluinta data unor laic i" avind conducerea bisericilor lipsite de preoti (este vorba de &scald sau cant ori, numiti in alte imprejurdri diaconi) de a putea conferi botezul si in alma d e cazurile de urgent& sau de a uni in castorie pe fetele rdpite" cu rapitorii" la r care le-au fagaduit cdsatoria, etc. Este formulat cu timiditate si intrebarea d ecd. se poate aconda dreptul de a se recasstori unui sat pardsit de sotie, fie cd aceasta a fugit in lume, fie cd si-a confirmat desprtirea prin faptul trecerii e i la ortodoxie. Nesatisfacerea unei asemenea pretentii era urmatd adesea de un g est similar din partea sotului prdsit. In alt ordine de idei, Bassetti subliniaza primejdia alegerii ca nasi la botez a unor ortodocsi, preoum i eresul ptruns si l a catolici de a considera taierea motului La un an drept momentul i actul princi pal al botezului. S-au mai cerut i mdjloace bdnesti pentru plata unor profesori care ar preda intr-o scoald ce ar fi sa se infiinteze. A fast vorba si de o ;coa /a sau un colegiu unde tineretul catolic ortodox ar urma sd fie instruit si pe r omdneste, nu numai pe nemteste i ungureste. Nu a fost mentionat& limba latin. Can didatii pentru limbile ungara i romdnd erau rintele Paul Belnyes de la Gheorghien i, si un trial- Iacob care ar putea preda i retorica. Elevii s-ar mai recruta si din Transilvania, tatarime si Bulgaria... Bassett afirma ca vorbeste limba roma n& i dupa laam. In Tara Romdneasca, in vremea a.ceasta Giov. Falco tinea predici in limba romna. un an de la venirea sa el anuntd c a tradus catehismul pe romaneste si are de gin d tipdreascd tipagraf venit anume pentru a tipari in limba romdna Cazania" lui V arcatolica. Uneori aceste incidente se soldau cu ciomgeli sau ducerea la inchisoare la mitrapolie, uncle peste citeva ore urma eliberarea indata ce prindea de vest e domnul. O scend redatd eu vioiciune infatiseaza o cercetare i reconstituire a faptelor in fata lui Vasile Lupu, cu ascultare de marbori, tint din ei mincinosi , dati de gol i pedepsit sever de domn. Dar el avea s intimpine piedici s't din p artea aderentilor episcopului absenteist polon. and cauta s pun& jaloanele unui s inod diocezan, el este sabotat de partida episcopului polon care i contest& calit atea de vicar general conferit& de Balcie, aceasta neputind fi data clecit de ep isoop! Apare finca de pe acum gruparea de forte si schema ofensivei subterane ca re va fi pornit contra lui Bandini, la venirea sa in Moldova, aceasta faza consti tuind o prefigurare a strategiei viitoare. Dar Bassetti obtine incuviintarea dom neasca multumita doatorului Scoccardi, venit In Moldova la sfirsitul lui 1641, s ustindtor statornic al conventualilor si al catolicismului in discutiile purtate cu succes la masa domnului. Impresionat de favoarea aratatd de domn medicului, pe care 8 Atitudinea lui Bassetti fata de damn, la inceput mai critic& cu prilejul ocupari i de care acesta a unei biserici catolice din Suceava, se schimbd foarte curind, intrucit Vasile Lupu i satisface toate cererile si are cuvinte de laud pentru el. Nu au lipsit totusi -unele incidente Intre Bassetti i subalternii mitropolitulu i care 1'1 pindeau cind veneau la el la biserica, in mare fain& u.nii catolici c onvertiti la legea ortodoxie) spre e fi primiti din nou In comunitatea moldovene asca www.dacoromanica.ro

Il crede rud cu acesta, Bassetti sugereaza sa i se scrie din partea Propagandei o scrisoare de multumire spre a intretine vie bunavointa lui. Curind este pomenit a in corespondenta i aparitia la curte a tinarului Ambrosio Grillo, fiul lui Ant onio Grillo, mare interpret al bailului venetian de la Constantinopol, al earth oonours In intrigile de la Poart i s-a parut domnulrui atit de pretios, incit a i ncheiat cu el o alian0 de familie ce o pecetlruia pe cea de interese, oferind pe domnita Ruxandra, neajunsa Inca la virsta maritisului, ca logodnica lui Ambrosi o in sept. zorita in Moldova prin sept. 1642. S000tit totusi ea ginere" Ambrosiu se buoura de o situatie privilegiata, eel putin in aparentA, pind la criza din 1648. El ap are In corespondenta lui Bassetti si sub denumirea de dragoman pe linga clomn, p entru limba italiana. Rwdenia" domnului ou S000carcli, adus de 1,a Constantinopo l in octombrie 1641 cu contract In regula incheiat in august-septembrie, asiguri ndu-i o leafa foarte mare conditii extrem de ispititoare, se reduce la faptul c a cesta era insurat cu Elena Borisi din familia marelui dragoman venetian Marc Ant onio Borisi, ce fusese socrul si al lui Gaspar Gratiani si era probabil inrudit ou familia marelui dragoman venetian Antonio Grillo, noul cuscru al domnului. Es te desigur o legatura intre angajarea lrui Scoccandi, care apartinea tot mediulu i acesta al bailului (ce ii convenea atit de mult inert ar fi renuntat bucuros l a of erta domnului daca ar fi putuft fi angajat de venetieni), si alianta de fam ilie pusa la cale de Vasile Lupu tot acum. Oare exista un motiv polif c si pentr u alegerea lui Scoccardi de catre dom.n? S-ar prea ca in timpul eft a stat in Mol dova era in oorespondenta asidua cu bailul i cu rezidentul imperial de la Consta ntinopol, procurindu-le unele informatii. Contractul a fost Mout pe doi ani. Se pare ca oupa inapoierea sa la Constantinopol, era verba sa se intoarc in Moldova in aprilie 1646. In once caz, cind vine Bandini la Iasi in octambrie 1644, vicep refectul misiunii, Gaspar din Noto it indica in treacat pe medicul evreu al domnu lui (Coen, sau Cohen) ca putindu-i fi de oarecare sprijin, adaugind c la curte nu se and nici un catolic in afar de Kotnarski. 1641, fr a puncede Lisa la o logodna bisericeasca nici dupa aducerea lui Extrasele din corespondenta lui Bassetti si a celorlalti doi conventuali, Gaspar din Noto i Simone Apolloni, fac oarecum kgatura dintre momentul vizita iei lui B ak ie sept. 1641) si acela al sederii lui B (1644 1650). Pi cpria sa vizitatie a re un caracter pur formal. De altminteri, abia sosit in Moldova la sfirsitul anu lui 1639 sau inceputul cel i urmat,r, el se guides-Le foarte serios sd-si caute alte rosturi. La 21 decembrie 1640 el cere protectia bailului venetian din Const antinopol pe care 11 cunoscuse Ott sttuse si el acolo, ca sa obtin pentru el probabil de la vicarul patriarhal cu sediul in acest oras, a erui autoritate se inti ndea asupra misionarilor oonventuali din Orientul catolic locul de provincial al Ungariei. In martie 1642, dupa ce fusese numit de catre Balit.ic vicar general al Provinciei" Moldova si obtinuse de la domn satisfacerea tutunor cererilor sal e, el serie secretarului Propagandei ea acesta sa ceara pentru el de la generalu l Ordinului conventual locul de con- isar in Rusia (= Ucraine). In sfirsit, dupa sinodul diocezan de la Cotnari, el pureede in extremis (ianuar:e-aprilie 1643) la vizitatia biserieitor di n Moldova in preajrna plecarii la Roma (mai 1643), scriind rawww.dacoromanica.ro 9

portul sau in speranta nemarturisit a numirii sale la episoopia catolich din Mold ova, cu incuviintarea tacita a domnului. Dar In decembrie (1643), Propaganda ii face cunoscut acestuia, cit mai era la Roma Bastti (care se mai afld acolo i in iulie 1644), eh va sosi in curincl in Molova noul vicar apostolic in persoana lu i Bandini, numit arhiepiscop de Marcianopol. Tot In decembrie, la Ilai se afla un nou viceprefect venirt de la Constantinopol (Garavini) i destul de rdu vdzut de misionarul Simone din Veglia, care astepta cu incredere reintoarcerea lui Basse tti. Dar care i-ar fi fost situatia acestuia clup ocuparea locurilor detin.ute de el pina atunci? Este probabil ca la venirea sa in Polonia el a zbcrvit mai mult ca sd-si caute un rost acolo si ca. moartea 1-a surprins in aceast airfare. Ca 1 i n privinta lui Bassetti, asa si in aceea a lui Gasparo din Noto, mrturia directd din vol. V se margineste la un singur text, redus la esential. Ea poate fi intre git cu o parte mdcar din raportul din ziva de 13 ianuarie 1645. De la inceput, vi ceprefectul Gasparo din Noto a luat in mind cauza noului vicar apostolic sosit l a Iasi la 4 noiembrie, primit de domn In ziva urmhtoare, i poftit de secretarul Kotnarski in numele domnului, la 9 noiembrie, sh se retrag la mnstirea" de la Bachu intr-un fel de hibernare pin la sosirea brevei papale. La 14 sau 15 noiembrie, B andini a si pornit la drum. Chiar In ziva de 16, Gasparo ii serie ca 1-a constri ns pe Signor Ambrosio [Grillo] s.d inftieze -ntreaga cauza domnului, dar ca e totu si nevoie de acea breva papal. Trei zile dupd aceea, el scrie la Propaganda ca sc risorile de recomandare ale acestuia indreptate catre Bandini s fie serse in limb a greac sau in cea italiand (si nu latina, ca sd nu fie date la talmAcit secretar ului Kotnarski) i trimise pe adresa vicarului patriarhal din Constantnopol, care le va expedia viceprefectului [de Noto], spre a fi expediate de el lui Bandini. Cu cinci zile mai inainte scrisese i misionarul Simone Apolloni secretanului Pr opagandei in acelasi sens. In sfirsit, la 13 ianuarie 1645 Gaspar() descrie in r aportul catre cardinali scena umilitoare din ajunul bobotezei. Din pdcate, rapor tul este redat tot sub forma de extras precedat de un rezumat al editorului. Ven it anume de la Bacu p ntru a se inftisa domnului cu ploconul traditional, asemenea episoopilor ortodocsi, Bandini ateapt impreund cu Gasparo mai multe ore n sala pa latului ca s fie poftiti de domn. Dar i s-a trimis lui Banclini vorbh sa piece! D upd o lung& asteptare i s-a rdspuns de catre acela de la care spera intrarea, pe ntru cd era catolic Kotnarski) sd piece. Cum d, fapt am si plecat, foarte amArit i Ins eu nu pot sd cred ch a .east cruzime (inhumanita) s fi venit de la domn, chci In aceeasi sear eu insurni am cuvintat pe latineste inaintea sa si a tuturor epi soopikr greci schismatici. A araf'tat atita bucurie cu privire la preotii catoli ci dava. i nu odat e nd m-am clus inaintea sa, mdcar c in pubblico pentru unele inter ese ale zisului monsenior [Bandini] a acordat ceea ce i so cerea". La comunicare a lui Kotnarski catre Gaspar c daed scrismile care vor veni nu vor fi serse de min a proprie a papii, nu vor fi tinute In searna" acesta comenteaz pentru sine: Isi inchipuie nenorocitii e supremul pontifice roman e ca acel patriarh gonit din Con stantinopnl, 10 (romani), Inca intorcindu-se atre aceia episcopii ortodocsi] le-a zis: Vedeti ou m fac acesti pdrinti de la Roma, bench in iingua molwww.dacoromanica.ro

dintre care unul se afl si aici?" i conchide sugerind trimiterea unei scrisori ti piirite pe greceste in nuraele papii. Tot in aeeeasi zi, el trimite secretarului Pro pagandei, monseniorul Ingoli, o scrisoare a lui Bandini, addugind: ,,Este n evoie ca acesta sd fie consolat". Mai tirziu, in aprilie, eind se rspindeste zvon ul ca episoopul polen nu a renuntat la scaunul &Au, i ed va veni in Moldova care a vicarului apostolic instituit din cauza absenteismului prelatului polen, Gaspa r serie In aceeasi zi, 17 aprilie 1645, atit nuntiului din Polonia efit i secreta rului Propagandei, denuntind aceastA manevr i ardtind amesteaul ieouitilor in soo pul alungdrii misionarilor eonventuali. sint impotriva lui Banclini i in favoare a lui Zamoyski. Au de partea lor pe clragomanul pentru latind al domnului, pe Ca ttinaski [ Kotnarski] i incearca s blind alungarea lui Bandini rilor oonventuali". La urnid adaugd cd e bine ca domnul sd nu afle ea el, Gaspar, trimite asemenea i nformatii la Roma. TotodatA, la primul prilej (20 aprilie 1645) iscleste ca vicep refect un document in favoarea lui Bandini, semnat si de misionarii Spera si Man an Bosniacul exp diat de vicarul general al lui Bandini, pdrintele bulgar loan L yllus Lilov] atestind faptul c arhiepiscopul nu a putut Inca' s-i ia in nu breva pr imire administratia episcopiei. Cind soseste, in sfirsit ci scrisoarea adresatd de secretarul Ingoli lui Vasile mult dorit L JU, Gaspar o traduce din latineste in italiand. Pe amindoud le-am da.t dragomanului Italian [-= Ambrosio Grillo] ca e l sd le inmineze domnului. Dragomanul a fdout traducerea din italiand in greacd, pentru ea sd nu ajunga scrisoarea pe mlna lui Kotnarski, i domnul a intrebat ci ne e trimitdtorul s-isorii. Nu stia ce inseamnd secretar al Congregatiei! Ar fi fost mai bine dacd ar fi fost data' in numele oardinalilor. A in redomn autoriza tia ceea ce ia bat de ce nu serie papa insusi. I s-a rdspuns cd papa cel nou-numit [Inocentiu X ] are prea multe treburi pentru moment ..." Asa st-teau lucrurile la 1 mai. Dar la 1 iulie, cind Bandini obtine in sfirsit d- la nu mai este viceprefectul Gasparo, ci misionarul d la Baia, Simone Apolloni. Ocu parea recentd de cdtre iezuiti (cu sprijinul lui Bandini) a casei (conventuale) de la Iasi in care fusese primit el in usi cu frteased dragoste in zilele negre c ind era dusmnit de aceiasi ienecesard, eel ce comunica aceastd stire Congregatiei , zuiti, duce la situatia paradoxald expusd in notita consacratd lui Gaspar din Not o in vol. V de Ceiltitori ... pp. 288-290 in care Bandini aliat cu iezuitii love ste in conventuali i in Gasparo pe care nu il crutd nici in Codioele" sdu. Simon Apolloni, necunoseind toate amdnuntele, mai spera s obtind pentru eonventuali re stituirea camerelor ocupate, apelind la Congregatie, sou mcar o atribuire de edtre Bandini a unei alte biserici (!) pe r residere. Ca si misionarii conventuali Falco si Bassetti, misionarul observant bulgar Fr. Soimirovie apartine in realitate volumului V in are, de altminteri, apare cu destul relief, fie in legdturd cu pretinsa misiune a lui Par'e evie din anul 1647 (p. 347 s.u.) sau cu strategia observantilor bulgari de a smu lge oonventul" de la Tirgoviste mision rilor conventuali italieni instalati in e l, folosind trec rea de care se bucura tinrul coadjutor al arh;episcopului Baldie la domn, care intervenea la regele Poloniel chiar la papa, pentru inltarea lui l a episoopat (p. 253-260), fie www.dacoromanica.ro 11

in sfirsit cu actiunea sa de a introduce prin surprindere la primul prilej potri vit un preot observant bul,gar la parohia din Cimpulung, profitind de imbolnavir ea parohului conventual, Fr. M. Spera (p. 382). Dar datorita unei confuzii de ul tim moment, alturi de substanta acestor informatii nu au fost incluse atunci in v olum i textele scrisorilor sale din 1646 si 1652, insotite de notita biografic5 respectiva. S-ar parea dupa felrul cum acesta apare la unii istorici, ea unu/ di n exponentii principa/i ai ntizuintelor nationale bulgare in timpui rdzboiului C andiei (1644-1669)" in momentul cind Bulgarii sperau sti fie ajutati de statele cregine, iar principala ntidejde o puneau in Matei Basarab, la care se gindeau at in caz de victorie sti-1 proclame imptirat la Tirnovo (Miscellanea , 42) ca s-a reflectat i asupra sa ceva din gloria factice pe care si-o agonisis e pentru sine Pareevie, oonstruind din senin pretinsa rnisiune ce i-ar fi fost i ncredintat personal de domnul roman, mai Mtn In 1647, apoi in 1649-50. In realita te, la baza pretinsei misiuni din 1647 stAtea scrisoarea lui Matei Basarab catre regele Poloniei, scris anume pentru a cere pentru Soimirovie sprijinul acestuia la Propaganda In vederea alegerii sale ca episoop de Nioopol, si incredintat prin cipalului interesat ca SA o clued la Varsovia in drumul sau spre Italia, spre ca re se indrepta tot atrunci, calatorind impreuna cu el fratele observant Parce nu avea aka misiune decit s &Ica scrisorile superiorului Banclini, la Congregatia d e Propaganda Fide. Asupra acelui drum, Soimirovie a pdstrat intotdeauna o tdcere prudentd in vreme ce Pareevie a fault din el baza eonstructiei imaginare expuse de el in 1650 in fata Marelui Colegiu de la Venetia. Volumul VII se deschide efectiv cu venirea i n Moldova a misionarului conventual Vito Piluzzi a carui prezenta continua din 1653 pind in 1687 (i ncl.) cu o intrerupere de vreo 10-11 luni din febr. sau martie 1663 pin la inceputul lrui 1664, si una de 4 ani (dup ferbruarie 1675 dupO iulie 1 679) constituie un fel de axd ce strabate aproape intreg intervalul rezervat tra nsei de fat ce se intinde pin in 1690, lasind o margine libera de numai trei ani. De aceasta axa se leagd sirul bogat de clerici de tot felul care se perinda In M oldava, fie misionan i fnanciscani din taberele rivale ale oonventualilor i obse rvantilor, fie iezuiti, a carol- prezenta se manifest in mod mai indirect cu pril ejul unor intrigi faarte ingenioase indreptate de ast data contra lor, fie prelat i dintre care pot fi deasebiti episcapii poloni numiti la propunerea regelui Pol oniei in virtutea runui drept pe care si l-au arogat acesti sruverani incepind c u numirea ea episoop (mai mult nominal) a lui Valerian Lubeniecki in toiul lupte lor fratricide ale urmasilor Movilestilor, care a deschis sirul episoopilor abse nteisti despre care a fost vorba i in vol. V sau, In sfirsit, vicarii apostolici trimisi de Congregatia de Propaganda Fide pentru a indeplini frunctia episcopal & cleldsata de titularii absenteisti. La acestia trebuie adaugatA i o alta varie tate ce apare acum: aceea a unor parohi nationali" recrutati din pdtura instrita a unor orase ca Baia si Cotnari, in mijlocul cdrora se ridica un fel de patricia t, multumita administrarii in spirit gospodresc propriu a bunurilor bisericilor c atolice respective, constind mai ales din vii, a cdror exploatare era steins leg at de aceea a viei Domnului ceresc, de care se ingrijeau i misionarii strdini de acele locuri, ce trebuiau acum ne12 www.dacoromanica.ro

apdrat Inlturati, pentru a le lsa lor monopolul mAnos al functiei spirituale (!). Reprezentantul cel mai caracteristie al astei speeii noi este parohul de Cotnari ... Brcutd, urmdrit cu mare interes i entuziasm de istoricii catolicismului de la noi, i in primul rind de parintele Vladimir Ghica. Haosul rivalittilor i dusmniil e din sinul familiei icatolice, datorate in parte unor hotdriri abuzive din trec ut, cum a fost cedarea bisericii catolice din Iasi iezuitilor (in 1645), in part e unor probleme bdnesti, oprirea brused de catre Propaganda a subsidiilor asigur ate diferitelor misiuni, sau i unor suprapuneri i conflicte de autoritate, ce se ivesc mai ales Intre prefectul misiunii de o p copul, sau vicarul apostolic de cealaltd, lipsa unui control real putind negustori de peste sau de vin, in sfirs it spiritul de indisciplind al unora lucralurile subterane pentru discreditarea misionarilor ale altora otrvesc si perioadele de pace, alternind cu diferitele ex peditii, jefuiri pirjoliri ale tdrii ce se intetesc de la o bucatd de vreme. Fig ura lui Piluzzi, luminatd treptat in mai multe etape de cunoastere, de la docume ntele publicate de I. Bianu in 1883 la cele redate de G. Clinescu an Dip/. /tal. (1923) I si II (si mai ales la cele puse in circulatie de Fr. Pall tot in Dipl. Ital. IV (1940) si completate In 1974 de cele editate de D. Gdzdaru in Miscellan ea, se desprinde abia acum liniile sale esentiale de om sincer, cu sufletul desc his, avind a lupta cu greutatile vremurilor, cu lipsa de disciplind a misionaril or sdi mai tineri cu piedicile din partea episcopului polon (Rudzinski) sau a vi carului apostolic Pardevie (de la sfirsitul lui 1668 incolo), precum i cu labiri ntul de intrigi ale triumviratrului" constituit din Partevie, 13Arcutd alumnul ( = adicd fostul bursier al unui colegiu pontifical) Gr. Gross cellmre astepta cu nerdbdare inlaturarea lui Vito pentru a-i lua locul la Baia si trimitea denuntur i calomnioase la Propagandei in scopul acesta. Lucrul a inceput In preajma venir ii noului vicar apostolic Parevie, prin atacul aproape simultan al alumnului" Gr. Gross (18 octombrie 1668) si apoi si al celuilalt alurnn" din Baia, Petru Wolff (26 noiembrie 1663) la care s-a addugat si o atestare a orsenilor din Baia (30 n oiembrie) denuntind scandalul znisionarului conventual de la Galati, Benedetto d in Cortona, care ar fi fost tolerat i iertat de Piluzzi, chiar dupd apostasia" s a, lepdindu-si rasa si declarindu-se ortodox! Atacul acesta concentric fusese orc hestrat de neobositul Brcutd in scopul alungdrii lui Piluzzi si a discreditdrii t otale a conventualilor din Moldova. Dar aceste reclamatii au fost serse dupti ce a por-nit Vito ea sa-1 captureze pe misionarul recalcitrant, ultima reclamatie fiind datatd chiar din ziva reintoarcerii prefecrtului cu prizonierul sdu. Dupd mai bine de un an de zile, In care tiny Benedetto a fost pus SA' functioneze la una din misiunile Propagan.dei, achitindu-se spre satisfactia prefectului, a ven it poruncd strictd de la Propagand-ti ea sd fie ridicat pe sus si trimis la Liov , ceea ce s-a i executat intocmai, predarea lui la destinatie fiind incredintatd misionarului conventual Angelini. Pin la acel ordin, Piluzzi incencase prin toat e mijloacele sd se abtind de la m'aSuri drastice. La inceput, fi exercitat de prefect (cu sediul la Baia) asupra purtdrilor unor misionari sta biliti chipurile la Galati, dar colindind prin restul tdrii ca nici nu raportase purtarea lui Benedetto, sperind ca sd se indrepte. Darea sa de seamd e intocmit de el tirziu, ca rdspuns la mustrdrile www.dacoromanica.ro 13

priinite de la Roma. In conditiile acestea este stranie campania pornita de noul vicar apostolic contra prefectului, pomenit doar ea fratele Vito", acuzat a fi aruncat in lanturi i ridicat pe sus [fara motiv] pe un frate misionar, cu ajutor ul altui frate Giovani Battista (aluzie la misionarul del Monte pe care Pardevie ii confunda cu Angelini, eel care 1-a dus efectiv pe Benedetto la Liov). Aceast a versiune denaturata era adresat unui cardinal la Roma, poate Spinala. Pentru uz extern, mai sint plasmuite niste proteste zgomoboase ale fostilor enoriasi ai l ui Benedetto care refuza sa-1 primeasc drept paroh pe misionarul del Monte (!) nu mit la Sabaoani, declarindu-se gata sa abjure mai degraba credint-a eatolica dec fit sa-1 accepte pe el ea preot. Stilul retoric, usor de recunoocut, al lui Pare evie i faptul ea toate semnaturile acestui protest sint serse de aceeasi mina, demonstreaza ciar impostura. Ca un argument menit sa irnpresioneae, se declara ea acea comunitate era gata sa se in chine episcopului (ortodox) de Roman. Si aici se recunoaste arma tacita din arse nalul folosit de Par6evie in campania de supliei indreptate spre Roma in interva lul 1650-1653. In acelasi timp, in rapoartele sale care Propaganda' el ponegreste sistematic pe tali misionarii eonventuali, inchinind fiecaruia din ei cite o rubrica bogata in ealomnii. Unul (del Monte!) s-a facut vinovat de aoel act de violenta fatra de confratele Bened etto, celalalt este gata sa abjure de dragul unei tinere moldovence, un al treil ea colinda de cola cola si face pe capelanul In secuime la niste noibili de acol o, iar prefectul lor Vito este doppio di Lingua. Aceasta ultima caracterizare se datara faptului ea Vito nu se lsase trit in campania pai'timasd pornita acum (1670) contra iezuttilor de catre Monse nior in unire cu Barcuta si tot clanul lui din Cotnari, cu prilejul cedarii, din partea unui clan rival, a unei biserici parasite oferit parintilor Societatii lu i Isus, socotind ea acea enclava ar periclita interesele lar proprii. S-a pus la cale de catre triumviri" un pseudo tumult popular" cu gesturi violente i amenin tri de varsare de singe, pe care a venit sa-1 potolease Monseniorul, chemat In gra ba i aparut providential pentru a linisti atmosfera. Alatur-i de aceste argument e concrete, inscenate cu tile pentru a impresiona Propaganda in vederea obtineri i unei hotariri opozabile iezuitilor, mai era nevoie si de o coroborare din part ea prefectului misiunilor din Mokiova, care se bucura de stima i increderea aces tui for tutelar. Parevie mai urmarea totodat alungarea iezuitilor de La biserica d in Iasi, uncle acestia se insinuasera apoi se impusesera in 1645 printr-o manevr a a dieu lui Kotnarski Beke (vez! Caidtori... V) eu ajutorul lui Bandini, manevr at in acest sen.s de Insusi Pare-evie in virtutea unei intelegeri Incheiate de e l In Polonia cu episoopul absenteist i intreaga tabard oare 11 hituise pe Bandin! la venirea lui in Moldova, in calitate de vicar apostolic trimis de Propaganda. umviratului", fluturind un fel de contract de repartitie a misiunilor disponibil e dupd alungarea din Cotnari i Iasi a iezuitilor. I se ofereau lui Piluzzi biser icile de la Iasi (!), Sabataani i Hui. El trebuia sa mearga la Iasi si sa fie ga ta pentru erice intimplare ce s-ar putea ivi cu poporui>, din la0 i parintii iezu iti". Trebuia totodata sa serie la Roma opunind vensiunea triumviratului" acelei a a iezuitilor care scriseser 14 Barcuta a fost deci insarcinat sag eistige pe Vito de partea triwww.dacoromanica.ro

Piluzzi (si Barcuta sd mearga deci la Roma!) cad, o mina spald pe alta"... Lucru l a devenit si mai urgent cind s-a aflat cd tabara adversa a Cotnrenilor disident i a trimis la Roma o plingere a ordsenilor intarita cu pecetea orasului (!), in timp ce iezuitii se si adresasera Propatiunii conspirative trebuiau s se intilnea sca urgent la Roman, Piluzzi (venind de la Baia), Grigore Gross (de la Suceava) i Bdrouta (de la Cotnari). Asa poruncise Monseniorul! 1nsd Piluzzi, dupd ce a ld sat impresia ca ar fi accesibil acestor imbieri, a trimis secretarului Propagand ei cele doud scrisori ale lui Barcutd din 13 si 30 mai 1671 din care reiesea in mod flagrant rolul ocult al monseniorului i prin urmare; crezarea ce trebuia dat a i calomniilor acestuia contra misionarilor. Dar acesta nu s-a lsat batut, ci a inlocuit atestarea refuzata de Pilluzzi printr-una smulsa lui Angelini, biatd ep ava docild ocrotita de Piluzzi, care nu a aflat niciodata de acest act de tradar e. Angelini a saris deci cardinalilor ea Brcuta porneste spre Roma plin de zel pe ntru prestigiul bietilor eclesiastici". Acesta, care pleca pe propria sa aheltui ala (cu contributia poate si a celorlalti preoti nationali") dar cu recomandari indirecte din partea lui Pareevie cdtre diverse fete luminate, ducea ion sine un document substantial, intocmit cu maiestrie de Monsenior, constind din argument e contra situatiei exceptionale a parinOdor iezuiti, sustrasi autoritatii vicaru lui apostolic, doleante ale preotilor nationali" i o cerere personaba a Monsenio rului sa fie lasat sd lipseascd de la post 6 luni, avind treburi urgente la Roma . Lisa pind sa se discute aceste puncte inaintea Congregatiei, Moldova este prin sa In virtejul unor evenimente dramatice: rdscoala orheienilor, pomenit doar In t reacat de Parevie i prdpadul ce a urmat, apoi campania turceased din 1672 cu oast ea sultanului strdbatind Moldova de la Dunare pina in dreptul Camenitei, pared m ai grozavd ca toate crunta neomenie a birarilor lui Gheorghe Duca, dezldntuiti i maltratindu-1 pe bietul prefect pentru plata contribufiei puse pe misionarii de acord au mitropolitul. Lucrul se repeta mai apoi in cursul 1uptelor din Moldova dintre Stefan Petricelcu si turco-tdtarii care 11 aduceau Inca din martie 1673 se incheia o faza a duelului dintre prefect si vicarul apos tolic, care parasea Moldova cu gindul a merge in sfirsit la Roma, nascocind in w est scop o pretinsa misiune din partea ambilor domni romani care 1-ar fi insarci nat sd staruie la toti suveranii crestini precum si la curia papala pentru porni rea unei vaste campanii de eliberare de sub turci, la care sint gata amindoi sa participe cu toate fortele lor. Rdmas in Ora, prefectul rabda impreund au turma sa din Baia, ratacirile prin paduri, lipsurile i toate cruntele neajunsuri ale r dzboiului mutat acum in nordul trii. Cucerirea Hotinului de catre poloni, au conc ursul si al lui Stefan Petriceicu, In noiembrie 1673, si apoi pierderea cetatii In anul urmdtor, luptele dintre Stefan Petriceicu i turcotatarii care veneau sa1 instaleze pe Dumitrascu Cantacuzino si care se dedau la prad'aciuni slbatice, i n cele din rurma i incursiunile cazacilor din slujba Poloniei crestine, de care este vorba in scrisoarea lui Piluzzi www.dacoromanica.ro 15 (adica Piluzzi sau Barcuta) in acest scop la Roma. Deocamdata s scrie ei pentru a se plinge, si la nevoie chiar sa mearg unul din noi" gandei i generalului Societatii lui Isus. Asadar, pentru coordonarea acpe Dumitrasou Cantacuzino.

din 26 februarie 1675, ultima trimisd de el Propagandei inainte de nenoroceau ac urn aceastd parte din tard ce plecarea sa in Italia fusese trutat pind atunci. Un document inedit din 2 iulie 1674, publicat in Miscellanea si inclus de noi acum in volum, aldturi de alte mdrturii sugestive, ilustreazd pdtimirile din aceastd fazd. Toatd Ora e fugitd. Toate bisericile din Suceava au fast devastate de tur ci, ca si trei butoaie de vin, le-au bdut polonii i viile acum au fost ldsate in pdrsire. C etatea Neamt este ars cu totul. In Iasi i in Suceava putine case au mai rmas"... E l insusi, pe Ind slujea in bisericd in duminiea floriilor (12 aprilie) a fost lua t de turci, legat de stilpul bisericii i bdtut crunt. In ziva urmdtoare e chemat la Iasi de care domn (Petriceicu) ea s imprtaseascd pe poporenii catolici si pe s oldatii poloni. Lsind biserica de la Baia fard preot In sdptarnina mare, la intoa rcere gdseste orasul pustiu, locuitorii fiind fugiti prin pdduri de spaima turci lor si a feloanele i argintaria din Iasi le-au luat turcii. Aceastd bisericd a avut cele din Cotnari. Mndstirile din Iasi au fost prdate de poloni... 'Nate ttarilor, si fuge si el in munti... In februarie 1675, sosind in sfirsit noul pre fect Antonio Rossi, fost misionar la Galati pind la venirea turcilor, in cursul campaniei contra Poloniei din 1672, Vito Piluzzi poate acum s piece ou oonstiinta impcatd. Conditiile in care soseste acum in Moldova inlocuit orul sau se aseamnd ou acelea in care venise el insusi la Baia in 1653 ca tindr m isionar incepaor. Si el fusese prdat (dar In Polonia!) ()data sosit la Baia, s-a ptruns de acel sentiment firesc de nesigtu ant priein-uit de incdierdrile i trecerile de osti strdine prin tara, care 1-au f dcut s considere ca cea mai mare binefacere faptul cd la plecarea din Baia, fostu l misionar, fratele Simian Dalmatul i-a vindut lui calul i cdruta, posesiuni de nepretuit in aceste i in schimbul subsidiului sail pe un an intreg pe care avea sd-1 primeascd de la PropagandO. Din cele 3 faze ale activittii lui Pi1117.7i, prima (1653-1663) In care l vedea de bisericd in mod aproape independent, neexistind atunci catre episcop in lipsa lui Piluzzi, mai zabovind o clipd in Italia, oprirea brus cd a subsidiilor de la Roma, lipsa i demoralizarea ce au rezultat s-au tradus pr in expeclientele unora dintre misionarii mai tineri, apucindu-se de negustorie, ca Benedetto din Cortona, in sfirsit concurenta dusmnia preotilor nationali" incu rajati de venirea lui ParC'evie ca vicar apostolic, si scontind vechile sale com plicitati din 1650 cu fostul paroh din Baia, G. Gross folosit de acesta in urzel ile de anul jubileului, toate acestea impreun ridicau in calea prefectului o mirea unui vicar apostolic in persoana lui Parevie in vara anului 1668, mdcar cd acela nu a sosit decit in preajma anului 1669. Amintind de toate sacrificiile co nsimtite de el 'Sind acum, el eere struitor sd fie inlocuit cu Angelini pentru a putea pleca din Moldova, dar in zadar. cei 4 ani de coexistentd silnic ce se vor mai scurge pind la plecarea lu 16 nici un prefect sau viceprefect, a fost esa mai feritd de probleme, in ciuda sit uatiei neasezate a tdrii. A docua fazd, 1664-1675 in care vine ca prefect (cind apare insd i episcopul polon in Moldova cu intentiile cele mai agresive contra m isionarilor Propagandei) Ii aduce destule amdraciuni i griji. Blocarea misiunilo r, prin numirea unor parohi de barierd tot mai inaltd. Dar cea mai grea loviturd a fost pentru el nuwww.dacoromanica.ro

Parevie in stil conspirativ, el i iroseste fortele in lupta subterand pe care treb uie sd o sustind contra lucraturilor perfide ale vicarului apostolic. El informe azd Propaganda asupra tranzactiilor clandestine ale lui Pattevie ou observantii maghiari de la mdndstirea Ciuc, sau a cancldsiei cu parohii nationali" etc. Cei patru ani de liniste studioasd la Roma (1675-1679) unde tipdreste in versiune romdneascd in 1677 Catehismul cardinalul ui Bellarmino sub titlul Dottrina christiana trac/otta in /ingua va/aha... etc. nu 1-au retinu t de la ispita unei reintoarceri in Moldova, de ast data cu titlul de arhiepisoop de Mancianopol si cu o afectare, cam neclard la inceput, el neobt inind calitatea de vicar apostolic decit ulterior, la aflarea mortu i episcopulu i polon abia desemnat. Cum in locul aceluia urma sd fie numit un altul, rostul n oului vicar apostolic nu putea fi decit vremelnic. Se spera insd la Propaganda c noul titular va alege si el labsenteismul i ea* in felul acesta noul morsenior d e Marcianopol i va mentine postul. De altminteri, Propaganda nu vedea ,cu ochi bu ni acest amestec al polonilor in desemnarea unui episoop intr-o tara care nu era dependentd de Polonia, si chiar in aceastd vreme pusese sd se cerceteze temeiur ile unei asemenea pretentii, luind deocamdatd hotdrirea de a schimba titulatura episoopului catolic cu resedinta in Racal, ce fusese numit pind atun i fdrd nici un motiv valabil, episoop al ambelor Valahii (utriusgue Valachiae) adicd al Mol dovei i a/ Teirii Romdriesti. Aceast a treia faza a apostolatului lui Piluzzi ni I arata intr-o lumina trist de om in regres, atins de arr a nemiloasd a bdtrine,t ii. Lucrul s a putut consta a si in cursul drumului faout de la Roma spre Iai, i n t varasia a trei noi misionan i pe care ii ducea cu sine in Moldova, dar pe ca re nu Ii putea stapini; cel putin pe unul din ei, Renzi, dup spusele colegului si dusrianului acestuia, Giorgini, care s-a dovedit ulterior la Bacdu la fel de ne disciplinat si neserios. Doar al treilea, Brunacci, nu s a semnaiat prin nici o extravaganta in timpul lungii Calatorii urmate prin Vie a si Varsovia unde scand alurile lui Renzi ar fi trezit, pare-se, atentia nuntiului apostolic (tot dupd v ersiunea lui Giorgini redata intr-un In privinta s000telilor cu BArcutd, reap.'rut la orizont, si pe care Il acuz a fi risipit averea bisericii in valoare de o mie de scuzi, pentru care exist dovezi, feirti ca acestea sei fi fost cerute nici de la catolici, nici de la schismatic (!), el raporteaza cd 1-a suspendat de la slujbele religi ase, dar ca acela nu r ecunoaste alt superior, clecit pe domn (H)". Con ra lui el cere deci o intervent ie la nuntiul din Polonia care sd-i scrie domnului pentru ca ac la sd poatd fi d us in altd parte" ... Acea suspendare ar fi urmarea faptului cd vicarul Ii scris ese in luna precedentd in cloud 1-induri pentru a preveni anumite scandale, cdci vreau unii s meargd la domn sd-1 denunte"... dar Bdrcutd nu a vrut sa asculte. C um era indeobste stiut cd Bdroutd se avea fcarte bine cu amindoi secretarii domn ului, i Kenarski si A. Wolff, el putea sd-si ingdduie s sficleze autoritatea vioa rului apostolic. Asadar s-ar parea ca Piluzzi trdia acum inohis in ,cencul propr iilor sale iluzii i hotdriri, pe care nu le mai confrunta cu realitatea ambiantd . Acuma el devine prtinitor, lasindu-se intru totul influentat de noul misionar G iorgini, pe care si-1 ja drept capelan, dindu-i acestuia locul de confident ocup at Tr ai inainte 2 - Cdlatori straini despre Tarile Romane mod foarte confuz de Angelini). www.dacoromanica.ro 17

de Angelini. Fata de ceilalti misionan i el este absolut si rigid, impinginajunge sd fie mai putin precisa. Se poate constata din comparatia raportului ski din 10 iulie 1682 cu cel al lui Angelini din 12 iunie 1682, ele nefiind departa te intre ele decit de trecerea unei luni de zile, ca exista deosebiri insemnate intre ele. Acestea nu se pot explica decit prin faptul ca Piluzzi a putut trimit e in 1682 un duplicat al raportului sau din 1680, neprimit de Propagandd atunci. In sfirsit, Piluzzi nemdrginindu-se sd-1 laude pe Giorgini in toate imprejurdri le, se lasd manevrat de el in modul eel mai flagrant. Rind la urmd, Giongini va fi cel care va provoca ruptura definitivd dintre Piluzzi i noul episcop polon Dl uski. Cind in noiembrie 1682 soseste la biata manastire" sau episoopie de Bacdu, ndruit de apele Bistritei Inca' din vremea lui Parevie, noul monsenior polon care se oprise in drumul sdu la Gotnari i fusese luat in primire de Barcurtd i prelu crat intensiv in sensul ponegririi lui Piluzzi, intilnirea dintre cei doi prelat i e departe de a fi cordiala. Dluski scriind la Propagandk, se face ecoul acuzdr ilor aruncate de contra lui Piluzzi. Printr-o potrivire, desigur nu intimpltoare, acestea erau simetrice invinuirilor ce Ii fuseserd aduse lui de cdtre acesta di n urmd. Un timp mai locuiesc amindoi prelatii la Bacdu, pind la incidentul din z iva de CrAciun eind Giorgini, in preajma slujbei bisericesti, farima ostiile epi scopului, obligindu-1 pe acesta sd-si sumeata minecile sa porneasca la pregdtire a altora. In urma acestui gest, Piluzzi pleacd de la Mau i Giorgini se duce si e l in Transilvania. [Despre Giorgini va mai fi vorba i in volumul VIII in legdturd cu rolul sau de informator al generalului Veterani si de mijlocitor al corespon dentei legate de incheierea tratatului secret dintre Constantin Cantemir Cind se vor mai intilni cei doi monseniori, Piluzzi i Dluski, intrevederea lor va avea loe 'in lata domnului Moldovei, care va retrage adrni-nistrarea provinciei" cato lice a Moldovei din miinile lui Dluski, incredirrtmd-o lu Piluzzi. Acest moment s ituat de toti istoricii nostri spre sfirsitul anului 1685, poate acum fi asezat la data sa real& in luna martie dupd ziva a 13-a a acestei luni. Domnul nu este deci Constantin Cantemir, ci Dumitrasco Cantacuzino, eel adus de ttari i gestul s du are un sens politic, episcopul fiind socotit indezirabil, ea polon. Reztunatu l plingerii lui Dluski cuprinde o serie de elemente de fantezie, datorate probab il sugestiilor lui Barcutd la redactarea ei mai tirzie, ca de pildd afirmatia e d eclarantul a fost silit sd meargel pe jos 15 zi/e pind la Bucuresti la domnul Se nban Cantacuzino! Sau cd Renzi ar fi lost inspiratorul acelei mdsuri puse la cal e impreund cu Piluzzi, sau ca acesta din urind ar fi primit atunci din miinile d omnului o eirja de lemn [asemenea acelora ale episoopilor ortodocsi, ceea ce ar fi constituit un act de investitura i deci de numire ea episcop catolic facuta d e un schismatic!]. Cei doi prelati se vor mai intilni odatd la Liov, convocati i mpreuna de cardinalul Pallavicini care obtine de la ei o versiune comuna, pind l a punctul unde declaratiile lor diferd diametral. Dar chiar asa, din relatia fap telor a dispdrut amdnuntul. fantezist al investiturii lui Piluzzi cu acea eirja de lemn de felul celor ale episcopilor ortodocsi, care dddea actului svirsit atun ci o semnificatie pe care el nu o avu18 du-i in felul acesta la acte fat* de neascultare, de care el se plinge fdra a le cduta cauza. Intocmirea rapoartelor sale cdtre Propaganda www.dacoromanica.ro

sese. Ultimele manifestari ale lui Piluzzi in legatura cu Moldova, adica raportu l anonim din 1687 precum i coizoborarea data de el notei lui del Monte, confirmd impresia de slabire a faculttilor sale, pe care am fi fost ispititi s o atribuim confuziei inerente unei declaratii orale, de nu s-ar fi adunat si celelalte indi cii semnalate mai sus. Pentru cariera ulterioara a lui Bareuta trimitem la notel e textului lui Aht. Rossi. Dupa staruinte multiple de a fi numit si episoop (!), Barcutd pretinde in 1695 parohia de la Iasi a lui Renzi, contra cruia porneste o adevrata campanie de acuzari. Aoeasta chestiune se afl tratata in notita introduc tiva la raportul lui Renzi care nu intra din paoate in volumul acesta, ei in fata de episcopul polon a avut un precedent in alungarea episoopului Rudzinski d e catre domnul Istrate Dabija in 1665 pentru motive care nu reies prea ciar, dar care par sa fi constat din banuieli ale unor uneltiri cu principele cel urmator. Gestul incercat de Dumitrascu Cantacuzino Transilvaniei Apafi, intemeiate pe faptul c episoopul avea o corespondeni,a susti nuta cu manastirea observanta din Ciuc de la granita transilvand. Cum episcopul intrase in 1663 intr-un conflict grav eu observantii Mancie si Koicevie intr-o p ricina ramasa neexplicat, in care nu se via care din parti era reclamanta i care p iritd, dar in care Mancie pretindea in tata jude atii domnului restituirea unor documente ale sale furate de episcop (!), nu este exclus ca el sa fi ticluit astf I lucrurile, fiind rdzbu nator din fire i primejdios, dupd propria sa marturisire, i avind legaturi vechi c u acea manstire de unde putea avea informatii tainice. Datele fragmentare ce se cunosc despre Mand arunca asupra lui o lumina cam ingrat a, fie ea e vorba de eoourile mai ve hi ale pur arilor sale la misiunea din Bana t, ce stirneau in Moldova indignarea clocotitoare a lui Bandini prin 1646, sau d e unele info matii privind misiunea sa destul de ambigua politico-religioasa din 1658-1659 purtata in nurr ele lui Mihnea III i Gh. Rakoczy II in Oocident i la Ro ma, in care si-a manifestat devotamentul sau superlativ fata de principele Trans ilvaniei declarind ca acela nu ar avea nevoie de subsiclii (contra turcilor), av ind destui bani proprii, urmind deci ca subsidiile sa fie date lui Minnea. De pe urma acestei misiuni a stiut sa tra,,a singurul folos putind rezulta din ea, an ume dobindirea de la Propaganda pentru sine a unei calitati eonferind o incadrar e cvasi-episcopala. Sint semnificative si recomandarile in favoarea sa iscalite de domn, dar redactate chiar de mina sa, cerind Propagandei sag numeasca pe el e piscop catolic pentru Tara Romaneasca si explicind trimiterea lui Grigore din Ch iprovat in looul ski la Roma, el neputind lipsi de linga clomn, al carui sf a ui tor efectiv era, intrucit s-au ivit de curind che stiuni nespus de insemnate 0. grave" (probabil in tara) si domnul nu are pe nimeni, i mai e nevoie sa poarte i discutii importante cu principele TransilvaApropierea de date intre desemnarea l ui Grigore din Chiprovat niei. pentru continuarea acelei misiuni (30 septerobrie ) si ospatul de pornin al macelaririi boierilor de la inceputul lui septembrie, p ar sa implice un ames ec al observantului bu/gar /a svrirea sau urmarile actu/ui d e la Tirgov4te, despre care acelasi Grigore avea sa dea curind la Viena o versiu ne oarecum idilica, acei ce au fost taiati de domn la spat fiind www.dacoromanica.ro 19

2000 de ostasi turci (!). (Vezi notita biografica, mai jos, p. 122). Vorbind de pregatirile domnului, el spune ca acesta face bard. Vrea sa treaca la Nicopol. A adus multi episcopi i calugari butgari in oastea sa, ea &a ajute la rscoala cont ra tureilor ... Dar intrebat despre tatarii vecini cu Moldova, el da din umeri. Spune ea a venit cu doi cal si bani parintele Gabriel [ Man'Cie] asigurindu-I ea pe drum toll Il vor ajuta, asa cum i-a mers lui mai inainte ... In fata acestui optimism naiv, oratorul Venetiei Aloisi Molin observa: Acest parinte e foarte s implu (di pochissimi talenti), e trimis ca sa clued scrisori, nu ea sa trateze. Acesti parinti sint folositi pentru ca stiu italieneste si pentru ca, fiind cato lici, trezesc interes i pentru cei nu costd nimic". Apreciere valabila desigur p entru fratele Grigore (foarte probabil unul i acelasi cu omonimul din Moldova se mnalat de Vito Piluzzi c indemna pe ostasii domnului la prasirea slujbei acestuia) , dar care nu i se potriveste fratelui Gabriel Manie despre care acelasi orator s pune c5. vorbeste cu subtilitate despre interesele acestor principi si se declar a confidentul si directorul lor de constiinta, i indeosebi al Transilvanului (!! !) [care era protestant!). Umbla pe la ministri, vrea audienta la imparat etc.". Aceeasi subtilitate se manifesta si in situatia ciudata de a fi trimis in 1690 cu o misiune a lui Brincoveanu la Viena, insarcinindu-se insa totodata cu alta m isiune ocultd din partea Doamnei Maria, vaduva lui Serban Cantacuzino care adres a imparatesei o plingere contra domnului (!), i prirnea tot prin el raspunsul da tat din 30 aprilie. Daca va putea fi dovedita identitatea eu Man6ie si a acelui calugdr Gabriel" care sade la Bucuresti (in 1665) si este un om foarte iscusit", fost capelan al reginei Poloniei, atunei ar fi reconstituita inca o etapa din t recutul &au, anume din intervalul februarie 1660martie (?) 1662 61 a stat in Pol onia, cind e posibil sa fi ocupat un loc de capelan al reginei Poloniei, Maria d e Nevers, sotia lui loan Cazimir. Alaturi de acea subtilitate ce o intimpinam de -a lungul carierei sale, se manifesta puternic si o alta trasatura a sa: o mare cap acitate de ura, in stare de erice in lupta pentru conventul" de la Tirgoviste, socotit un bun propriu al observantilor bulgari, pentru care el e ste gata sa asmuta pe turci contra conventualilor de la Constantinopol (care isi mobilizeaza toate fortele in sprijinul fratilor de tagma din Tara Romaneasca), declarind: printr-un singur cuvint vom face in asa fel incit conventualii nu vor mai patrunde nici aici, nici in toata Turcia, caci noi ne-am nd scut robi ai sultanului turc i avem pe stdpinii nostri care vo r da mai mu/ter crezare unei minciuni de-a noastrcl decit la o sutti de adevdrur i de-ale lor ."! Tot atit de aprig se va dovedi i conationalul ski Anton Stepanele clespre care v a fi vorba in curind, si la care vom afla aceeasi ura chinuitoare, dar intoarsa nu contra unor calugari rivali ci contra locuitorilor vecini neingenunchiati cu totul de turci, ca un fel de invidie ce nu-si marturiseste numele, ca si cum lin istea relativa hdrazita tot mai rar crestinilor din nordul Dunarii ar fi lost fu rat de acestia din zestrea comuna' in dauna fratilor subjugati. In evenimentele din a doua juma-tate a veacului al XVII-lea, misionarii din Moldova au lost insarcinati in mai multe rinduri eu mes agii confidentiale la marele hatman polen sau chiar la rege, in legOtura cu camp aniile polone din Moldova. Aportul lor modest a lost totusi real. Nu se 20 www.dacoromanica.ro

Radziejowski, fostul rebel contra regelui Ioan Cazimir si instigator al rdzboiul ui suedez contra Poloniei, a urmat in parte numai, dupd vechiul tipic. Cum scopu l ei era de a cere POrtii s recunoascd hotdrit noua pozitie a hatmanului cazacilo r, Doroscenko, care dupd ce se inchinase turcilor in 1664 fusese silit de rege s d i se supund (1667), dar in-ma si mai departe sd albd legdturi tainice cu ei si sd le solicite sprijinul, cum acest obiectiv discutat in Dietd era bine cunoscu t si de turci, se stia ca. Poarta nu era prea bine dispusd fatd de Polonia. De a ceea domnul Ilia Alexandru s-a abtinut de la gestul pretins de toti marii soli de la Zbaraski (1622) incoace, de a-i iei inainte, in eiuda protestelor vehemente ale secretarului soliei, Francisc-Cazimir Wysocki, care discuta cu aprindere cu boierii, argumentind ca domnul Moldovei nu este decit un fel de voievod sau pala tin asemenea acelora din Polonia, i deci nu este de un rang superior aceluia al marelui sol polon. Urrnind precedente cunosoute, nici rnagnatul polon nu a mers la curte, dar s-a simtit bine la Iai unde gAzduirea a fost fdrd cusur si a sohim bat daruri ou domnul cu doarnna, multumindu-se cu speranta unei primiri strAluci te la Intoarcere dad va avea grij sa ceard niste instructiuni dare de la Poartd c Atre domn. Dar curind dupd sosirea sa la Adrianopol unde a intimpinat doar refuz uri, pind si In chestiunea elar a incursiunilor ttare 'in Polonia, la care i s-a r aspuns ea Poarta se va ingriji de aceasta dupd ce regele va renunta la liga sa c u moscovitii, incheiata de el pe 13 ani fra a o fi incunostintat si pe ea, s-a im bolndvit rdu si a murit brusc in urma unei mari supdrri (oare apoplexie?), cum ar reiesi din informatia lui Ricaut, aflat atunci la ambasada englezd unde venea s d-si verse fooul Wysocki, poate spune acelasi lucru despre eficacitatea celor cloud' solii polone din 1667 si 1677 care marginesc perioada cuprinsd intre prologul i epilogul rdiboiului f atal din 1672. Trecerea soliei conduse de magnatul Ieronim manului Doroscenko, rdmas pind atunci in legdturi tainice cu Poarta. Noul rege a crezut ca poate folosi calea unei simple solii protocolare, trimisd de el la Po artd spre a notifica suirea sa pe tron, pentru a cere totodatd o reinnoire a tra tatului de la Hotin (1621), ceea ce ar fi insemnat implicit o recunoastere actua ld a situatiei Poloniei, asa cum fusese inainte de desprinderea oazacilor. Regel e a ales pentru aceastd misiune pe Wysocki, fostul secretar al marii solii din 1 667, pentru experienta cistigatd de el cu acel prilej, eonferindu-i ealitatea de internuntiu. Trecerea sa spre Poartd, desigur tot prin Moldova, nu a ldsat nici o urind in mdrturiile accesibile azi. In schimb, purtarea sa extravagantd la Po artd, incdptinarea sa de a se opune la once cale de intelegere, refuzul de a info rma pe rege de greuttile ivite si de a astepta hotdrirea lui, s000tind-o pe a sa proprie mai mult ea suficientd, in sfirsit violenta trufia sa sfidtoare care au d eterminat declararea rzboiului turcopolon din 1672 incheiat cu pierderea Camenite i si cu tratatul catastrofal de la Buczacz, au oferit un material bogat unor mem orialisti i istorici contemporani, martori ai acestei tragice aventuri, ea Ricau t, Galland, de La Croix, si unui colectionar de anecdote si ecouri din lumea amb asadelor i legatiilor din Pera, despre care va mai fi vorba, Cornell www.dacoromanica.ro 21 care avea sa joace un rol de pomind foarte curind. Alegerea in 1669 a lui Mihail Korybut Wisniowiecki, fiul vestitului adversar al lui Bogdan Hmielnitki, a prov ocat secesiunea fdtisd a hat-

Magni. Ba mai mult, intr-o editie germand sporita din 1700 a Istoriei lu Ricaut, apare in dreptul soliei palatinului Gninski din 1677 un medalion reprezentindu-1 pe palatinul" (!) Wysocki, printr-o confuzie datoratd faimei sale. Aspectul ane cdotic si pitoresc eonferit acestei campanii turcesti se oglindeste sugestiv in fragmentul din Memoriile" lui de La Croix, secretarul ambasadorului francez, mar chizul de Nointel, din care N. Irga a dat in Acte i Fragmente citeva extrase dup textul imprimat ajuns rarisim, i care apare integral acum, pentru prima tiara. S int descrise i podul de vase peste Dundre, si metoda operativd a acelui renegat imperial care 1-a construit, folosind in chip genial materialul aflat la indemm: bolovanii de piatrd i fibrele de tei. Acest text este de mare interes si pentru ca aduce dovada absolut a imposturii pretinsei cd1dtorii in Moldova a lui Corneli o Magni, citat foarte adesea ca izvor serios, datorat unui martor ocular. Victor ia lui Sobieski de la Hotin (noiembrie 1673) este infdtisat impreuna cu campaniil e lui din 1685 si 1686 in memoriile inginerului militar francez Le Masson du Pon t, venit in Polonia in 1671 si prezent pe te doi ani la acea inclestare memorabi la. Totusi in povestirea sa se amesteca si un element pur anecdotic, cu isprvi su praomenesti i gesturi legendare i cu cifre exagerate, care au fast contestate de cavalerul de Beaujeu in Memoriile" sale, intr-o criticd generald fdrd referiri a tise la aceast versiune, sau la autorul ei. E probabil c acea relatare a lui du Po nt a circulat ca brosurd separatd de popularizare a isprdvilor lui S bie ki, poa te 'hied din vremea alegerii sale ca rege (mai 1674) mult inainte de a fi cuprinsd in volumul de Memorii" campus, dupd afirmatia lui du Po nt, pentru restabilirea unor inexactititi din scrierea lui Daleyrac tn cdote ale Poloniei, sa memorii secrete ale /ui /oan III Sobieski (Amsterdam 1699). Numai asa se explica faptul c acel text a pu ut fi cunosout d Beaujeu care a murit in 1 688. Desi acesta n-a venit In P lonja decrt in 1679 informatiile sale sint mai r eale decit cele ale lui u Pont, care a participat la actiunea de la Hotin! Elerr entul de roma ta e observat aici se datorete desigur faptului c atit du Pont (ci Daleyrac, de altrninteri) erau folositi de rege i regind la redactarea si difuzarea unor buletine de victorii sau a unor stiri destinate propagandei indre ptate in Oocident. Chiar regele indica pasajele anume din scrisorile sale cdtre regin cara trebuiau exploatate. Regina insdsi asuma adesea acest rol, luind si in itiative proprii, ca de pildd atunci cind informa pe papa despre niste pretinse isprdvi eroice ale fiului lor Iacob, contra tataMar, in Moldova, la sfirs'tul ca mpaniei din 1686 (vezi relafia lui p. 416 .u.). T t astf el du Pont II atribuie niste actiuni care nu apar in nici un chip In ju rnalul foarte complet tinut de principe in cursul campaniei (Dar despre campanii le din 1685 si 1686 va fi vorba mai tirziu). Ei mai erau intrebuirrtati si ea un fel de cureni confidentiali ai reginei si de secretani ocazionali ai regelui. D upd despresurarea Vienei, regina nemultumitd de imperiali, 1-a trimis pe du Pont la rege in tabra de la Dunare, din fata Bratislavei, ea s-1 indemne grdbeascd inapoierea (28 septembrie 1683). Curind dupa aceea Il trimite pe Daleyrac ca fac pe rege se reintoarca, din d ca motiv nemultumirea senatorilor. Cu acest prikj, Daleyrac asista la victoria de la Gran (Esztergom) pe care o descrie. Buietinul acelei victorii a fost reda ctat chiar de rege in limba francezd si clat 22 www.dacoromanica.ro

lui du Pont sa-1 transcrie i sd-1 difuzeze. In asemenea conditii nu este de mira re cd In de&crierea campaniilor se amestecd si o dozd de adulatie. Cderea Camenitei in 1672 a lovit cel mai rdu Moldova, deschisa acum in intregime incursiunilor turcilor si tdtarilor pe de o parte, polonilor i cazacilor auxilia n i pe de alta. Raiaua de la Camenita ii aruncd umbrl tot mai departe. De am.= i ncolo, pind la pacea de la Zurawna (noiembrie 1676) situatia va fi aceeasi. Iar la reluarea sirului de campani polone, incepind din 1684, situatia se va mai inr dutti. Victoria de la Hotin nu a schimbat decit pentru o clip starea dinainte. Cdc i odata cu lupta de la Hotin intervenea i moartea regelui la Liov, care Hotinul, aproape fdr impotrivire. Aprovizionarea Camenitei din Moldova si prin Mo ldova aruncd noi greutdti asupra trii. Convoaiele a cdpor sigurantd cade si In gr ija domnului sint adesea atacate de pilcuri polone in care luptd i moldoveni rdz leti. Dar mai Sint i expeditii de jaf, ca aceea de care este acuzat in 1673 coma ndantul polon Sieniawski, trimis s urmreascd pe Husein-pasa i cavaleria turceascd ce scdpaser din dezastrul de la Hotin i care s-a oprit la Iai pentru a se infrupt a din bogtiile depozitate acolo (Beaujeu Mmoires). minat debandada intregii armate, alergind la Dietd pentru pornirea campaniei de alegere a succesorului. Foarte curind, turcii au reocupat O incursiune care s-a bucurat de o atentie deosebitd ce s-a tradus prin versiuni le cele mai divergente, a fost aceea de la Botosani (din 20 februarie 1675), bie t oras nefortificat i nepdzit, lipsit de once importanta strategicd. Prima mArtu rie este a misionarului Antonio Rossi care a fast jefuit si el de acei caza.ci i n drumul sdu spre Baia: (Au venit in ziva de 20 februarie)... au ucis 200 de oam eni si mai bine si chiar pe preoti in biserica, au robit mai bine de o sut de ins i si au plecat de acolo cu 400 de care foarte incdrcate". Si iata acum si cum ap are acest raid in ecourile corespondentei ambasadei franceze de la Varsovia, tra nsmise in Franta de agentul de la Hamburg (I. Huditd, Recueil de documents ... p. 229): Une partie de la garnison de Mohilew a eu le bonheur de s'emparer de Bottussany, ville considrable de Valachie (!) laquelle n' a pas voulu se rendre ez discrtion (!), oil on a mis plusieurs habitants au fil de l'pe, fait un grand butin et enlev plus de 3000 boeufs, quantit de brebis et bride la ville". In schimb, la 29 martie 1675 ambasa dorul Forbin clind seama de la Liov ministrului Pomponne de reintoancerea emisar ului francez Sauvans trimis la Poartd cu o misiune, adaugd: A fost pus sd astepte 11 zile la Iasi din cauza unei incursiuni pe care a fAcut-o un colonel polon numit Hohul in Valahia" (Moldova), jefuind i pirjolind un oras ce se numeste Bou tachan", In afard de alte 7 zile pentru a-1 duce pind la Nistru si a-1 readuce la Iasi". Iar in informatiile primite la Roma (I. Filit ti, Din arhivele Vaticanuiui, 1, p. 137) se pomeneste de Infringerea a 6000 de t u.nci-ttari la Devastarea de la Botosani concordd destul Bondescari" (=Botosani). de bine cu planurile lui Sobieski mentionate de Forbin la 8 decembrie 1674. Reg ele Ii serie reginei cd va trece cu arrnata sa ca s ierneze Moldova, at-it pentru c ar fi hrand din belsug pentru subsistenta ei, cit si pentru a seceitui (ruiner ) aceast far, ca si Tara Romneascii, pentru www.dacoromanica.ro 23

ca turcii s.& nu se mai poat hrani acolo, de unde pot trece atit de .usor in Polo nia. Ambasadorul alarmat, serie indata i regelui i marchizului de Bthune s renunte la acel plan atit de potrivnic intereselor sale adevarate. Peste trei luni Ii s erie iar, indemnindu-1 s porneaso la actiune i sil erute Moidova fi Tara Romneasc. Polonia se afla in preajma intrarii in sistemul de aliant al lui Ludovic al XIV-l ea, in curind consfintit prin tratatul de la Jawarow din iunie 1675. Dar trebuia mai intii sa se desprinda din reteaua complicatiilor tun cesti. S000teala regelui-soare era de o limpezime de cristal. Realizind o pace g rabnic intre poloni i turci, el va ridica doi dusmani imi ei de razboiul potriva dusmanului sau, Leopold. Cci tuncii contra Poloniei, care nu le era pe plac decis iva contra Vienei. lar Sobieski ar porni contra electorului de Brandenburg sau s -ar alatura raseulatilor maghiari pe care avea, deocamdat, sa-i ajute in miscaril e lor preliminare cu trupe recrutate in Polonia si comandate de ofiteri francezi , sub indrumarea atenta a lui Bthune. Dar legatura regelui prea-crestin eu viitoa rea agresiune turceasca trebuia sa lmina oculta. Si tot astfel vita. Dar la Constantinopol ambasada era inexistenta in linsa prelungita a ambas adorului, plecat in croaziera in septembrie 1673, de unde se va intaarce abia in februarie 1675. Asa se explica initiativa ambasadorului francez din Po onia, Fo rbin-Janson de a trimite prin octombrie 1674 pe emisarul Sauvans, despre care a fost vorba, intr-o rrisiune discreta la Adrianopol, pentru a-1 intreba pe marele vizir daca. Poarta ar a cepta o mediatie franceza in vederea unei pci turco-polo ne i pentru a atinge otodata i chestiunea rseulatilor maghiari si a situatiei lor in Transilvania, unde atitudinea nesincera a principelui Apafi ddea mult de banuit. Misiunea lui Sauvans a dat gres, el fiind privit cu neincredere neput i d ajunge pina la marele vizir, singurul ei rezultat fiind aoela ca a cltermina t pornirea la drum, in martie 1675, a secretarului de La Croix intr-o misiune, d iscutata in volumul de fata in Observatii critice a precedat momentul iscalirii tratatului de la Jawarow. Inca din 1674 Ludovie al XIV-lea trimitea ambasadorilor de la Varsovia si de la Constantinopol instructi uni privitoare la pregatirea terenului pentru o mediatie francezd a conflictului polono-turc, si la o actiune de determinare a Portii sa dea un ajutor efectiv r dsculatilor maghiari retrasi in Transilvania, pentru a porni la atac, autoriz-nd u-1 totdata pe principele Transilvaniei sa li se alture in forma cea mai potrii sprijinul dat maghiarilor la mi u iiie sale pun tul b). Pentru a intelege mai bine sensul acestei actiuni, trebuie cunoscutd pozitia exceptional& a secretarului, dobindit de el in vara anu lui 1672 cind a reusit s eluca, pina in tabka sultanului, in mar s prin Moldova, o scrisoare a ambasadorului ajuns in culmea desnadejdei in urma ruperii neasteptate a tratativelor pentru Capitulatii (si ho tarit chiar o clipa s.& se imbarce pe vasul Le Diamant" care astep a ancorat in port). El avea sd aduca de la Marele dragoman, si indirect de la Marele vizir, asigurki linistitoare ca acele negocien i vor fi reluate la reintoarcerea Porta la Adrianopol. In 1673 a fost trimis de care fusese ceruta de teologii de la Port Royal pentru rezolvarea una 24 Noin el in Fra.nta ea s predea regelui Capitulatiile precum si ineheierile dogmat ice ale sinodului ortodox privind prezenta real in eucharistie, www.dacoromanica.ro

controverse cu teologii protestanti, si a fost recomandat in mod special negusto rilor din Marsilia care controlau comertul francez In Levant si care serveau o p ensie anuald ambasadorilor francezi de la Poart, ca persoana care l-a servit cel mai mult pe ambasador in che stiunea Capituiatititor. Dupd reintoarcerea lui Noi ntel in 1675, el apare In toate negocierile directe cu Poarta (la nivelul chehai ei Marelui vizir) la care mai Inainte, cel folosit in mod constant fusese interp retul ambasadei Fontaine. De altminteri, el sedea o parte din timp chiar la Adri anopol pentru a mentine contactul cu auxiliarii Marelrui dragoman si a trata dir ect, verbal, chestiunile indicate de ambasador. Acesta reintors din caldtorie ab ia pe la 20 februarie, deci dupd plecarea lui Sauvans, a resimtit initiativa col egului sat din Polonia ea o intruziune in domeniul sdu propriu. Nemultumirea sa apare printre rindurile scrisorii sale ea-1.re acesta din ziva de 7 martie in. c are afirmd cd Poarta doreste s incheie pace cuIonia i ea' insuccesul lui Sauvans se clatoreste caracterului clandestin al misiunii sale. Cdei s-a crezut cd venir ea lui era un artificiu al polonilor, fdrd vreo poruned a regelui. Urma acum ea marehizul de Nointel sd ja el initiativa tratativelor prin seeretarul &du. Dar m isiunea lui de La Croix a constat de fapt mai degrab intr-un rol de curier, ducin d regelui polon conditiile de pace (cu totul inacceptabile) ale marelui vizir si aducind inapoi rb.spunsul negativ al lui Sobieski. Si la ducere si la intoarcer e a trecut prin Transilvania i Tara Romneased. In anul urmdtor reincepe ofensiva p entru pace la care participd cu oferte de mediatie, pe lingd Franta i amindoi do mnii romAni, Gheorghe Duca i Dumitrascu Cantacuzino precum si Apafi principele T ransilvaniei, spre rnarele niduf al lui Nointel care considera prezenta lor aldtu ri de Ludovic al XIV-lea ca o aberatie. In aprilie sint chemati reprezentantii a cestor tari carora li se comunica in scris c regele Poloniei poate sd-si trimitd comisan i de pace in tabra seraskierului. Numai lui de La Croix i se dd un rdspun s verbal. A doua zi e primit cu mari demonstratii de afecrtiune de chehaia, care ii arat si o scrispare latineasca a lui Sobieski din 25 mai 1675 catre domnul Mo ldovei, Dumitrascu Cantacuzino, trimis probabil de acesta la Poartd pentru ca din tr-o frazd reiesea dorinta regelui de pace cu turcii. In darea sa de seamd, de L a Croix i atribuie dregastorului turc niste comentarii care par eopiate Intocmai dupd acelea ale ambasadorului, criticind nerdbdarea polonilor ce alearga simulta n la mediatia oricui, pind si a domnilor vasali Portii. eind o au pe a ImpOratul ui franeez". Lucrul este si mai evident, cornparind aceast redare a audientei eu scrisoarea lui Nointel din 19 aprilie 1676. Aceastd pseudo-identitate de veden i era desigur o forma de lingusire a secretarului. Emisari poloni se perindau la Gh. Duca in f ebruarie, martie si mai. In iunie, de La Croix e trimis de bunul s Ou prieten chehaia Suleiman, ea sd insotease tabara seraskierului Ibrahim, ce por nea contra Poloniei, si &A asiste ca un fel de martor la eventualele tratative c e trebuiau purtate cu hanul taarilor i cu seraskier ca delegati ai Portii. aildt orind sub ocrotirea rnilitiei egiptene ce se Indrepta spre tabra otoman, de La Cro ix ajunge la Iasi la 20 mai 1676 unde se afta serakierul, care la plecarea pe fr ont (10 iunie) 11 primeste in tabOr, pe care o va insoti tot timpul pin& la Zuraw ne si acolo pe loe, reintorelndu-se Cu ea pind la Dundre la 9 oct., de unde s-a grdbit sA alerge eft www.dacoromanica.ro 25

ma/ neintirziat la Adrianopol. Mrturia lui despre incheierea pcii de la Zurawna se afr consemnat de el atit in Jurnalul sdu inedit, cit In lucrarea sa tiprit Guerre d es Turcs... Pin in cele din urm, pacea de la Zurawna, contrar afirmatiilor lui A. Vandal, E. Lger i altii, s-a incheiat pe cimpul de lupt din apropierea Liovului, f ard nici o inediatie francedi, in plin haos, conferinta de pace neputindu-se tin e din eauza bombardamentelor cit si a atacurilor tatarilor pornite chiar dupd primirea in tabard a delegatilor poloni. Medi atori" de fapt, au fost serasIderul i hanul ttarilor, doritori sa incheie cit mai iute aceastd situatie pentru a putea pleca fiecare la el aca . Puncte de o mare important au fost lsate nedecise, ca avind a fi hotrite cu prilejul ratifierii, inga duind polonilor iluzia desart ei ar putea redobindi astfel i Camenita! Iluzie per sistentd nunat cu aureola sa splendidul cortegiu al soliei lui Gninski (1677), t rimis ea mare sol la Constantinopol pentru ratificarea pcii de la Zurawna (octomb rie 1676) de la care se astepta atita, si nu s-a risipit decit in fata cruntei r ealitti intimpinate pe malurile Bosforului, de unde aveau se reintoarcd peste un an de ehinuri, abia jumtate din cei ce defilau acum cu mindrie in moar i in brocard, cu eai focosi impodobiti regeste. Iluzia g enerald trezise i la Tnoldoveni sperante fierbinti de o descatusare prin retrage rea turcilor de la Camenita. Prezenta lar apstoare s-a manifestat i ou prilejul ac estei solii. Gestul lui Zagargi-pasa. cdrduza solului la primul popas din Moldova, sub cuvint cd aprovizionarea fusese insufic ient, si repetind scena i la popasul urmtor, ar fi putut da de din partea turcilor a soliei, brutalizind pe marele stolnic iesit inaintea gindit oaspetilor, dacd ei nu ar fi fost ispititi sd se simta mai degrabd aproape de stpinii nemilosi decit de localnicii ingenunchiati. Calda primire din partea domnului si a boierilor (printre care se afla si Miran Costin), schimbul de informatii confidentiale in legAtur cu bnuiala unor lucrdturi tainice ale polonului turcit Bobonek, ce avea s fie interpretul da t soliei la venirea ei la Constantinopol sau ale agentului Astamati" (numit de d e La Croix in Guerre des turcs... Stamatello") trimis de turci la cazad ca s preg ateased prirnirea lui Gheorghe Hmelnitki de ctre acestia, si care amindoi zboviser un timp la Iasi, ca i atmosfera prieteneasc& lipsit& de discutii spinoase de cer emonial, in sfirsit incercArile unora de a se documenta asupra istoriei trii si a locuitorilor, nu au impiedicat totusi pe secretarul soliei s exclame la plecare: Nu este de mirare ea acest popor este guvernat et/ o varg de fier!" i aceasta er a ultima intilnire solemn de prietenie cordial& inainte de pornirea lantului de c ampanii polone In Moldova, considerat prea des ca o baza de aprovizionare a turci lor, ce trebuia distrusd cu once chip! Pentru moldoveni, pacea polonilor cu turc ii nu punea capt incercarilor, Cad tot acum incepea campania turcilor contra caza cilor uniti cu rroseovitii, i domnul insusi trebuia s participe la ea cu insrcinar ea de a construi poduri, drumuri etc., asigurind oarecum serviciul de geniu. al Cit de mari fuseserd iluziile, si ale moldovenilor, se vede din faptul ca insusi Antonie Ruset, sperase s obtin de la seraskier, la interven*/ solului, scutirea d e a merge cu oastea ce avea sd se indrepte spre Cehrin. lar solul, ()data sosit la Poartd, dupd euforia intrrii fastuoase in capi26 armatei. www.dacoromanica.ro

tala la care a asistat i sultanul, nevazut i nestiut, de la o fereastra, dupa o pe rdea, a vazut treptat cum din sol devine ostatec, si cum toate actele i clovezile si chiar martorii tratatului de la Zurawna, adica asaTratatele anterioare erau sterse dintr-un condei si inlocuite cu niste Capitulat ii gata intocmite ce nu aveau sa fie discutate, ci acceptate! Pina atunci, membr ii soliei ramineau sechestrati In tabara lor, uncle zisii mediatori" pe care se bizuiau polonii, ca pe nite chezasi ai adevarului, fu sesera mturati din cale: seraskierul inchis in Cele Sapte Turnuri, iar hanul exil at la Rodos. Cit privea textul latin al tratatului, aflat In posesia polonilor, el era neexact (!) neredind precis textul turcesc! tinse de turci si sa Insoteasca oastea turc in campanie. Cu greu a curind va patrunde si ciuma. lar dupa aceasta aoceptare de nevoie, urma ca solul sa mai ramlna ca ostatec pina la evacuarea unor localitati preputut obtine sa plece, lasind In locul sat", nu pe fiul su care 11 insotise i pe c are 11 cereau turcii, ci pe nepotul sat' care comandase pe husarii soliei. S-ar parea ea polonii ar fi putut avea parte de alte conditii, daca nu ar fi zabovit atita cu ratificarea. Caci Poarta ar fi fost dispusa la o serie de concesii, ati ta vreme clt se temea de un atac al moscovitilor. Dar impacarea cu acestia a det erminat aceasta politica de forta iota de poloni, de care singurii care s-au buc urat au fost initiatorii viitoarei Ligi Crestine in frunte cu papa. Momentul dra matic al despresurarii Vienei a insemnat o cotiturd hotaritoare. Campaniile polo ne ce au urmat aveau la baza, In bun& masura, nevoia absolut' de a redobindi Came nita, de unde turcii ajungeau usor la Liov, cum arat experienta anilor 1672, 1675 , 1676. Dar totodat ele erau in legatur si cu rivalitatea dintre Polonia si Imperi u, pentru anexarea celor trei tari romne, rivalitate care s-a ivit deindata ce in fringerea lui Cara Mustafa a la.sat sa se intrevada posibilitatea alungarii turcilor din Europa i a lmpartirii teritoriilor eliberate". Sobieski pretinde a i Moldova si Tara Romaneasca si Transilvania! Imparatul binevoia sa-i base Moldova, luind el Transilvania si Tara Romneasca, pentru ca ar fi apartinut amindoua regatului Ungariei (!). Peste aceste aspiratii antagonist e ale celor doi rivali se suprapunea reteaua politicii mari, europene, a celor c loud mari sisteme, gravitind unul in jurul lui Ludovic al XIV-lea si celalalt in jurul Ligii Crestine alimentata cu bani de papa. Polonia oscila intre ele, fail unitate de actiune, sau macar de conceptie. Regele isi avea politica sa externa , regina pe a ei, contrara celei a regelui. Dar ele variau dupa diferite caprici i. Dieta putea fi manevrata de diferite grupuri sau coalitii de interese. Cele c loud partide, cel francez i cel imperial, distribuiau bani si dictau lozinci. Pr imul era manevrat de marchizul de Bethune, cumnatul regelui i ambasadorul regelu i-soare. Un loe de frunte Ii revenea marelui hatman Jablonowski. Partidul Inwratu lui a avut un timp sprijinul reginei, pina dupa despresurarea Vienei si manifest area ingratitudinii flagrante a curtii imperiale. Daca Sobieski mai ramInea In L iga Crestin, adica alturi de imparat, el intelegea sa faca aceasta numai pentru a impiedica planurile lui Leopold, indeosebi in Transilvania. El ajunsese prin Bet hune la un ciudat compromis cu unja dietata de politica lui Ludovic al XIV-lea. Acesta admitea ea regele sa lupte cu turcii, dar numai in a,sa fel ca acest fapt nu aduce' vreun folos impratuiui! Asadar o campanie in Moldova, Inwww.dacoromani ca.ro 27

gaduind o patrundere in Transilvania 1a momentul potrivit, sau o stinjenire in o nce fel a unei Implintari habsburgice acolo, erau binevenite. Totodata regele pr irnea sume enorme de la papa pentru pregairea campaniei sale contra turcilor. Cu timpul, in fata risipei i irosirii acestor mijloace pretioase, i s-au pus anumi te conditii. Banii aveau sa fie adusi minuiti de agenti ai papii, care (de pilda in 1686) se ingrijeau de injghebarea unor depozite de alimente pentru care chel tuiau sume importante. Regele trebuia sa se lege sa ajunga pin& la Dunare etc... Pretentie explicabild dupa tentativa de pomina de la Zwaniec in 1684 (descrisd partial si de secretarul italian Talenti si de Bethune in rapoartele acestuia de la Nistru). In anul urmator (1685) campania condusa de marele hatman Jablonowsk i cu mare imprudenta, In ciuda impotrivirii castelanului de Cracovia la planul s ki de operatii, s-a terminat cu gerea de la Boian, pe care a incercat apoi s-o j ustifice declarind In fata Dietei ca lucrul s-ar fi datorat faptului c domnul Mol dovei, Constantin Cantemir, ar fi trimis la el in tabard intr-o misiune pe printe le del Monte care a putut sa-si dea seama de situatia fortelor sale, pe care apo i a divulgat-o seraskierului, fiind predat de domn acestuia pentru a extrage de la el prin metode drastice aceste informatii. Nuntiul apostolic a raportat la Ro ma aceasta declaratie urmata de cea mai categorica desmintire a lui del Monte, c uprinsa in acelasi dosar. Acea campanie imprudent e descrisa cu voiciune de Le Ma sson du Pont care a participat la ea. 0 and relatare destul de critica', dar ind irecta se afl In corespondenta lui Bethune care Impreuna cu regele urmarea de la granita mersul Vestita campanie a lui Sobieski din 1686 in Moldova, apare in volumul nostru In descrierile a patru martori direoti: Le Masson du Pont, Taleniti, B6thune i Iaco b Sobieski, al carui jurnal cu toate reticentele ce pot fi observate in anume mo mente, de pilda a retragerii de la Iasi, d informatiile cele mai veridice privind inaintarea in Moldova, popasurile, aparitia tatarilor, hartuielile lor neinceta te i lupta pentru ap, silind pe rege la retragerea dezastruoasa, urmata din urma, pas cu pas, de taari. Celelalte mrturii sint mai slabe. Le Masson scriind din me morie, dupa mai multe decenii, confunda pina i itinerarul de la Intoarcere, cu a cela al campaniei din 1685 si se complace in inventii fanteziste. Talenti si Bet hune cauta sa justifice i s explice insuccesul (de fapt infringerea) regelui. Ace sta arunca vina pe moscoviti care nu s-au miscat pentru a-i opri pe tatari i pe domnii romhi care nu i s-au alaturat asa cum socotea el ca vor face. In realitate , din chiar spusele acestor martori de aproape, gindul regelui, departe de a se concentra asupra problemelor ce Il intimpinau in actiunea sa, se indrepta ba spr e demonstratia imperialilor lui Scherffenberg in Transilvania, pe care o conside ra ca o jignire personala, ba spre tirile asteptate de pe celelalte teatre de lu pta din Ungaria si din Moreea. Coborirea in Moldova a fast hotarita de el impotr iva alternativei de a se indrepta contra Camenitei, pe care ar fi putut-o recuoe ri, dar aceasta propunere era banuita a reflecta dorinta imparatului de a-i lasa lui un rol minor care ar obliga pe turci sa-si imparta fortele i ar ingadui ana intarea victorioas a imperialilor. Facind abstractie de interventia mai mult ca s igura a tatarilor, planul regelui era sa ocupe Moldova, mide voia sa-si ierneze oastea, 28 operatiilor (Hurmuzaki, XVI). www.dacoromanica.ro

chiar sa treac in Tara Romaneascd, scontind cooperarea lui Serban Cantacuzino. Da r din chiar mrturia lui Bethune se vede cit de nereale erau toate previziunile ac estea i cit de necunoscator al imprejurdrilor si al locurilor era regele. Lipsa totala a unor hrti, cit de Cit exacte, Ingdduind apre cierea distantelor dintre diferite obiective posibile, nehotrirea constanta asupr a Cali de ales, alternind cu incapatinarea stdruirii pe calea pornit, reduceau co nducerea expeditiei la solutii de amanunt: Incercan de de a trece de partea ceal alta a riului, ferirea de unele ambuscade ale tdtarilor i eforturile repetate de a prinde limba" adica a captura cite un tdtar de la care sd afle stiri despre miscarile lor. Si Talenti Bethune cauta sd justifice pardsirea grabnica a lasilor. Primul invoca nimic acum, lar ulterior se va sustine chiar c moldovenii nii si-au ineendiat capi tala la venirea (!) lui Sobieski. La Bethune se afl totusi douA informatii apreci abile: una cu privire la concursul tainic dat de lipsa de fortificatii, al doilea imposibilitatea de a mai pdstra crawl dupa ince ndiul distrugtor produs acum. Asadar acesta a precedat (!) si determinat prsirea or asului. Despre autorii incendiului nu se pomeneste Constantin Cantemir lui Sobieski, prevenindu-1 de intentiile dusmanului, alta di nd amnunte despre actiunea de la Prhuti datoratd marelui tezaurar, din care regina scriind papii a facut o mare victorie contra tdtarilor r epurtatd de Jacob Sobieski! Ultimele cloud relatii directe volum, amindoud din a nul 1688, apartinind respectiv lui Veterani si Anonimului, pe care 1-am iclentif icat (Du episcopul de Nicopol, Anton proc, reconstituind momentul crucial al dilemei alegerii suite intre tirania de la Constantinopol si cea de la Viena. In amincloud textele apare in umbra prezen ta oculta a iezuitului Antide Dunod. Relatia anonima este o inseilare grabita a unor texte foarte diferite: un fragment al unei variante inedite a cronicii lui Radu Popescu, o list& de dregatorii copiatd probabil dupa vreo situatie intocmit d de cancelaria domneascd, o alta mult mai putin sistematica despre ranguri, fra gmente ale unor ddri de searoa catre Propaganda', afirmiind crunta persecutie a catolicilor din Tara Romaneasca de cdtre do/Tin, toate folosite impreuna ca supo rt al Stepan'eie, readuc In obiectiv Tara Romaneasca. Ele se completeaza reciunor acuzdri inversunate aduse lui Serban Cantacuzino, alaturi de un plan de ing enunchiere a Tarii Romanesti prin impunerea religiei catolice boierilor de divan , si pina la urmd aproape chiar tuturor boierilor. Dealtminteri autorul declard cd este wor lucru ca invingtitorii sa clea legi invinOlar! Textul era adresat in mare mister sub sigiliul confesiu nii" unui cardinal, desigur Buonvisi, nuntiul apostolic la Viena. Grija aceasta de a nu fi descoperit se explica prin faptul ca autorul acestui painflet era chiar solul trimis de domn la Viena pentru negoc ierile destul de laborioase in curs cu privire la conditiile aderarii sale la Li ga Cretina. Se ajunsese la un punct critic. Domnul aflase de intrigile lui Dunod pe lingd unii boieri opozanti si de calomniile contra sa, cum ca primejclia inv ocat de el din partea tatarilor ar fi o nascocire a sa si cti el insusi ar fi in legaturd cu ei! Prote_stind la imparat, el trimite ca dovada chiar scrisorile acelui iezuit. S-crisoarea domnului e din 18/28 mi 16 88, iar solul sAu, Stepanele sose-ste la Viena cu o suita de 20 de pensoane la 1 5 iulie. In ziva de 31 iulie imparatul rspunde la plingerea din 18/28 mai. Este c leci evident cd ea fusese a.dusa de StepanCIe. Impwww.dacoromanica.ro 29

ratul se refera doar la acuzatiile formulate si nu fi la dovezile inftitipte. Ci t puteau ele &A traga in cumpana cind avea in fata atestarea (yfensei de neierta t adus de domn papii, atunci eind a poruncit ca judele (catolic) din Cimpulung sa fie batut de gide in piata i ulita orasului dup& ce i se va fi potrivit barba c a sa fie asa cum o poarta papa de la Roma"? (Fapt real mentionat in congregatia de Propaganda Fide din aug. 1681 si strecurat acum ca un adaos la cruzimile lui Serban insirate de Radu Popescu). Am crede ca Stepan6ie s-a grabit chiar de la s osirea sa sa-1 previn& pe Dunod i ca relatia a Lost injghebat eu mare zor din mat erialul existent la indemina Fragmentul din cronica lui Radu Popescu fusese obti nut fra indoiala chiar de Dunod eind umbla printre boierii potrivnici domnului. E l trebuia sa constituie un argument puternic contra acordrii domniei ereditare ce rute de domn. Reminiscentele lui Stepanele privind piedicile aduse refacerii bis ericii catolice din Bucuresti urmareau acelasi scop de discreditare personala a acestuia. Relatia poate fi descompusa in dou part aproape independente. O denunta re a domnului ca prigonitor al catolicilor si tiran al boierilor, si un plan de organizare a Tarii Romanesti avind la baza catolicizarea din porunca a boierilor i ridicarea de cetati imperiale inauntrul trii. Lista dregatoriilor este in lega turd cu acest plan al lui Dunod de a neutraliza puterea domnului ortodox prin co nducerea efectiva incredintata boierilor cei mai de seama catolici. Asadar parte a leului pare sa-i apartina lui Dunod. Introducerea marginal& a numelui sau intr -o scurta parantez la lista drediscutarea numrului dorobantilor, avea poate de scop sa sublinieze rolul sau de a tunci i sa aduca totodata dovada ed nu el e autorul acestei relatii in care este pomenit la persoana a treia. Dealtminteri aeesta a fost i argumentul invocat de istoricii nostri cind au contestat paternitatea relatiei lui Dunod, atribuind-o lui del Monte. Sistemul preconizat acum pentru aservirea Tarii Romanesti este i dentic cu cel impus Transilvaniei. Ofensiva iezuita contra reformatilor din Tran silvania si Ungana i gsea o aplicare asemanatoare contra ortodocsilor din Tara Rom aneasca. i aici se preconiza aceeasi metoda dura de subjugare totala. Comparatia ei cu metoda mai rationala si mai blinda a lui Veterani, care s a dovedit i cea mai oportuna, in contrast cu cea brutala a lui Heissler lucrind sub inspiratia lui Dunod, se impune de la sine. Dar ea nu poate ascunde conceptia comuna potriv it creia Tara Romaneasca urma sa devina un bastion al imperialilor. Apar ins& deo sebiri esentiale. Sistemul de fortificatii propus de Veterani cu cetatea cheie l a Focsani, care sa inchida calea tatarilor din Bugeac, era conceput ca valabil n umai daca s-ar ajunge la o buna intelegere eu romanii, in vreme ce constructia c etati si intarituri in diferite puncte din interior preconizata de Relatie tinte a doar la tinerea in respect a locuitorilor subjugati. In anexa volumului apar i dou calatorii imaginare palidului prelat A. de Burgo, care e atit de transparent ineit pare absent din propria sa poveste, cealalta omniprezentului C. Magni, ca re i impune prezenta exploziva peste tot. Naivitate, poate la unul, i exces de gatoriilor atestind prezenta sa alaturi de a autorului si a domnului la ingeniozitate la celalalt, afirmatiile lor nu rezista unei critici atente. www.dacoromanica.ro Demonstratia caracterului ireal al pseudomarturiilor lor a fost facuta in Observ atiile entice si in biografia celor doi autori. Amintim aici doar 30

nestiintei. Cele mult mai sofisticate ale lui Magni sint rodul unei inventii dir ijate in vederea crerii unei fictiuni coerente intrind in caAldturi de ea, cea a monseniorului Par'eevie (detegoria imposturii. mascatd in corpul volumului) desv dluie o mdiestrie si o indrzneaia deosebit, datorate unei practici indelungate de intocmire de dovezi false. Prizonier al unor clisee proprii, omul se copiazd pe sine. Regd.sim intocmai spiritul i procedeele sale din 1647, 1649 1650, 1651-165 3. de navigatia de trei zile pentru a ajunge la Tirgoviste (Burgo) si de ridstrusni ca poruncd scrisd obtinutd de Magni de la vistierul de la Iasi ea"tre toti btrirj ii, epitropii i administratorii comunittiti/or" (!) de a-1 intretine gratuit tot timpul drumului. Absurdittile lui de Burgo au un caracter involuntar i incoerent , i sint datorate creduliatii excesive Este o identitate perfectd intre pldsmuirea documentelor apocrife din 1649 1650 in sprijinul pretinsei misiuni din partea lui Matei Basarab cea a celor elaborat e in 1673 in sprijinul misiunii tot atit de fictive din partea celor doi dornni romdni, indrepta.te i acum in primul rind tot catre Republica venetiand. Cea cat re dogele Genovei trdeazd un stadiu mai inaintat datorat probabil vilvei stirnite de victoria de la Hotin. Iscdlitura lui Petriceicu In litere cirilice i ciudatu l postscriptum despre fostele posesiuni genoveze din Moldova (care a fcut sa curg d atita cerneald fiind atribuit i inspiraftiei lui Miron Costin) aduc un element nou. Un altul din corpul scrisorii este cel al cifrelor oastei fdgdduite de dom n. Pentru prima oar autorul se aventureazd in asemenea precizdri, care nu au trez it banuiala, ci mindria lui Hasddu, emotionat de a gdsi in arhivele genoveze o m drturie atit de glorioasa a stramosului sdu domnesc. Data fictivd a scrisorilor apocrife (martie 1673) le aseazd aparent indintea Autobiografiei compuse la Vien a spre a rdspunde victorios bnuielilor nuntiului Alberici, fost secretar al Propa gandei, care parunsese bine meandrele inventiilor sale. De asta data trebuia cam uflat faptul c &data numit arhiepiscop de Marcianopol si trimis in Moldova in 165 6 (si nu 1657!), el nici nu a trecut pe acolo, oprindu-se la Viena spre a solici ta chipurile ajutoare pentru bulgarii din imperiul otoman, profitind de oonfuzia ce se putea naste din titulatura de Marcianopol (localitate aflatd in adevdr in Bulgaria) care Ins& din 1644 incolo insotea calitatea vicarului apostolic trimi s In Moldova, el urmdrind acum alte rosturi. Cercetarea critied a Autabiografiei in stadiul acesta ne-a ingdduit s indreptdm mdcar acum prerea gresit acceptatd si de noi in biografia din vol. V pe baza afirmatiilor lui Peja cele majore ale triumviratului Pareevie, Bdrcut, Gross despre care a fost vorba m ai indinte. O trdaturd particulard a volumului de fata este importanta pe care o capdtd elementul personal care coloreaza realitatea, dindu-i un caracter subiec tiv, adesea tendentios, dar conferindu-i totodatd un interes dramatic de o mare intensitate. Asistdm la ciocniri de vointe, la intrigi in actiune, la un joc dea tumultul regizat in viesparul provinciei" catolice a Moldovei, care ocupd frun tea scenei, in vreme ce istoria reald se desfsoard muta in dosul aeestora ea un s implu element al decorului. Rdscoala orheienilor este pomenitd in treack, www.dacoromanica.ro 31 csevich (vezi mai jos p. 190) ca ar fi venit efeativ in Moldova dupd numirea sa. Adincirea criticd a mdrturiilor a scos In evidentd si diferite artifi cii minor e la misionarii Angelo Tassi, G. Manie, F. M. Spera, aldturi de

doar pentru a da consistenta demonstratiilor puse la cale de eatre triumviri" co ntra iezuitilor la Iasi si Cotnari. Campaniile polone sint doar dueluri ale rege lui, sau marelui hatman, Jablonowski, cu tAtarii hartuitori, raid un cuvint pent ru moldoveni, decit pentru a marca primirea mareata a regelui la Iasi, altminter i disparind pina i din decor. Actiuun aspect personal: initiativa lui Veterani, ponegrirea personala a lui nea pentru angajarea Tarii Romanesti In tabara imperialilor cal:4VA si ea purtat si el misiuni confidentiale. Curind marchizul de Bethune in rolul dublu d e cumnat al regelui Poloniei si de trimis al regelui-soare cu insarcinari secret e privind Transilvania i miFarea nemultumitilor maghiari va crede c poate el insu si sa aspire la tronul Ungariei. In campania din 1686 el Il controleaza pe Sobie ski in sensul politicii franceze. In sfirsit comedia bufa se instaleaza si ea cu C. Magni care aduce pe scena o lume intreaga de personaje de fars calugarii impo stori de la Iasi, renegatul sinistru, Contele de la Vacaresca din Urbino (!), ma i dind un loc de figurant In scenariul sat.' pina i sultanului. De un pitoresc e gal este si filmul mut al defilarii unor misionan i deochiati ca Benedetto ce fa cea vinzare in cimitir, sau cei doi care au inlocuit un obiect de aur cu altul d e arama i erau sa fie spinzurati de domn, i altii si altii, ce se desprind pe un fond aflat intr-o evolutie paradoxala. Pe de o parte se afirma asoensiunea unui fel de patriciat orasenesc catolic la Baia, si Cotnari, cu antene intinse i spr e Suceava, datorindu-si promovarea administrrii bunurilor (in speta viilor) biser icii. Din acest mediu rasar alumnii" Gr. Gross si Petru Wolff si neobositul Barc uta, pe linga rivalii lor Alcziner i altii din a:eel grup dusman. Pe de alta par te numdrul catolicilor scade in mod alarmant in satele dependente de episcopie. Dar si la Suceava nu mai era prin 1670 decit o singura famine de catolici pentru care a fost numit un paroh in persoana lui Gr. Gross (!). Despre aceasta scader e numerica pomenesc rapoartele lui KoiC!evie Piluzzi cu mult inainte de prapadul campaniilor turco-polone Si despre starea generala a tarii apar informatii in c orespondenta misionarilor. De pilda In 1677 Ant. Rossi scrie ca populatia intrea ga e terorizata de bande de tilhari organizati militareste i operind fara teama. Si tot atunci gemeau viile de rod si nu erau butoaie de prea mare saracie. lar in 1682 Angelini nota in raportul sau de prefect ca romfinii fugeau la pasa de C amenita pentru a scpa de bir. Altii fugeau in Transilvania de teama Despre starea jalnica descrisa de Piluzzi in 1674 a mai fost vorba. Despre saracia din tara s tau dovada rapoartele cu privire la lipsa de mijloace a enoriasilor care nu mai pot contribui la hrana unui preot, precum i raspunsurile la chestionarele tipari te trimise de Propaganda prefectilor ca sa le completeze. Si In aceste raspunsur i razbate o nota personala. care deosebeste de pilda rspunsurile aproape simultan e ale prefectului Piluzzi si ale misionarului Del Monte, scotind in relief deose biri de spirit si de temperament. Calm si masurat acesta isi manifesta 32 Serban Cantacuzino de catre Stepanele i Dunod. Dincolo de drama se afirma comedi a purtat in culise de unii actori in roluri de fantezie. Intre ambasadorii france zi de la Varsovia si Constantinopol se porneste un dialog de surzi. Tragind unel e sfori secretarul de La Croix se instaleaza In centrul actiunii ca un erou al l ui Beaumarchais, sau ca acesta care a www.dacoromanica.ro

dezaprobarea sau critica prin nuante sau reticente acolo unde indignarea prefectului izbucneste clocotitor. Reconstituirea firei lui Del Monte, dupa crimpeiele de corespondenta ce ne stau la indemina, confirma' intru totul conclu ziile negative trase cu privire la rolul ce i s-a atribuit in redactarea Relatiei din Tara Romaneasca din 1688. Este o deosebire diametrala intre firea crunta si dusmnoas a autorului ei si cea blajin a misionarului legat sufleteste de tara si de biserica sa din Ga lati, ingrijita si inzestrata de el, pentru care tremura in 1680 cind se zvonest e ca trile romane vor fi prefacute in pasalic, si rdscoleste cerul si pmintul pent ru a o salva de urgia turceasc. El avea desigur si legaturi la Constantinopol, un de fusese mai inainte vicar al vicarului patriarhal (catolic), a carui autoritat e se intindea si asupra conventualilor din tarile noastre. Atunci a trebuit el s invete limba turca pe care o cunoaste in 1685 cind e folosit ea talmaci de catr e seraskierul Soliman Ainagi, asa cum aminteste In autobiografia sa. A fost trim is in cloud rinduri de catre dornnii Moldovei la regii Mihail Wisniowiecki si So bieski cit si la palatinul Rusiei, marele hatman (Jablonowski) pentru cauza cres tinatatii, a fost luat in ta.bara seraskierului si folosit ca tlmaci, a fost robit de tatari de cloud ori si eliberat de do mni, si a czut in miinile cazacilor, care s-au sfatuit de trei ori intr-o zi ca s a-1 omoare. Misiunea sa la primul din regi a fost desigur in 1670 rind a plecat in Polonia spre a interveni de acolo in chestiunea subsidiilor misionarilor. Ea consta in comunicarea domnului (Gh. Duca) adresatd regelui, ea pentru a Intimpin a presiunile lui Doroscenko la Poart de a obtine concursul moldovenilor contra po lonilor, el a invocat amenintrile polonilor contra Moldovei pentru a-si pstra fort ele la Indemina. Este probabil ca prinderea sa de catre cazacii rsculati se situeaza in cu rsul drumului sau spre Moldova in 1671. Cazacii, precum se stie urau clerul cato lic. Misiunea catre Jablonowski in 1685 amintit si mai ininte, a avut loe in preaj ma acelei campanil. Domnul, aflind de instalarea taberei sale la hotarul Moldove i, i-a trimis indemnuri de a nu veni asupra trii, care sufleteste este alaturi de Liga Crestin ea si Tara ci de a se 1ndrepta contra Camenitei, sau a Bugeacului, Romaneasca mai semnalindu-i .si transporturile masive de alimente indreptate spr e Camenita, precum si unirea seraskierului cu hanul tatarilor. Curind dupa aceea o delegatie de boieri avea s incerce o intelegere secreta, de a nu lupta efectiv contra polonilor, ci de a le lsa lor victoria. Am vzut mai sus acuzrile aduse de J ablonowski in fata dietei pentru a explica infrIngerea de la Boian. Dar s'i C. C antemir a trirnis regelui unele explicatii ale imprejurarilor ivite atunci, cu a sigurari pentru viitor. Aceasta a fost misiunea catre Sobieski a lui Del Monte, chemat de catre cardinalul Pal/avicini la sfirsitul anului in Polonia. In retragerea din 1686 el 11 insotes te pe Sobieski si e folosit de el pentru a transmite un mesaj confidential Impar atului, care 11 trimite la $erban Cantacuzino cu invitatia sa adere la Liga Cres tin. Cum Sobieski atribuia insuccesul sau din campanie unor lucraturi ale domnulu i roman inteles cu Apafi, e probabil ca 12 lunie rspunsul domnului. Confruntarea acestor elemente cu cele ale soliei lui StepanCie 11 lzbavesc de nimbul sinistru cu care I-au Incununat 3 - CalAtori straini despre Virile Romiirke invitatia trimisd acum e urmarea acelui mesaj. Del Monte e deci trimis la Ducure sti cu scrisaarea imparatului, si tot el aduce la Viena la www.dacoromanica.ro 33

toti istoricii no#ri de pin& acum. Aceasta" reabilitare drzie este un I d" rezultatele volumului de fat:A. Ce aduce el nou? 0 lcirgire a dmpului de cercetare prin includerea unor material e inedite la noi (ea extrasele de la Propaganda" publicate de D. GAzdaru, sau ea fragmentul din textul lui de La Croix oopiat pen ru noi de eolegul Nsturel dupd un ms. de la Biblioteca National de la Paris, sau ea mrturiile secretarului Talent i pentru campaniile lui Sobieski din 1684, 1685, 1686 din Moldova, sau a a caval erului de Beaujeu cu privire la compania de moldoveni din oastea lui, o adincire a criticii care a scos la iveald unele erori, atribuid greite, neconcordante, ne adevdruri, sau chiar faisuri i inventii, sau a permis depistarea unor imprumuturi din edrti folosite in relatii drept constatAri proprii, O. demascarea unor monu mentale imposturi. Acestea vor impune reoonsiderarea concluziilor obtinute pin ac uma pe baza unor asemenea mArturii. MARIA HOLBAN www.dacoromanica.ro

GIOVENALE FALCO (DIN LUNIO) (? dupti noiernbrie 1641) Minoritul conventual Giovenale Falco a venit 'n Tara Romaneasca in 1635 fiind tr imis de catre vicarul patriarhal de Constannopol, parintele Villani impreuna cu alti doi misionan dati In grija sa In calitate e comisar al misiunii. Ei erau Be nedetto Remondi din Milano, care a trecut in Moldova (vezi Calatori..., V, pp. 9 1-96) si Silverio Pilotti din Penna (pp. 98-106), care a ramas cu el la Tirgoviste. Curind insa acesba s-a apucat sa-1 pirasca la Contantinopol atit la n ul vicar patriarhal, cit si la Roma la Propagandd, trimit-n d at rfelul de denunbue fanteziste care denota tulburare serioasa si o a muntii, alaturi de o imaginatie necontrolat. Lucrul a inceput pare-se inca din vara anuu i 1637, In august c nd Silveri a indreptat prin nuntiul din Polonia o serie de ac uzatii In legatura Cu capela catolica din Bucuresti, de curind cladita de Locade ll% unde Silverio y nea anume de la Tirgoviste ca sa oficieze slujba. El afirma ca pentru a cladi acea capel, Locadello impreuna cu alti doi catolici constantiop olitani pripsiti in Tara Romaneasca dadusera' foc bisericutei de lemn inltate cu p utin inainte de misionarii Fra Antonio de San Felice si Angelo din Sonino. Pe li ne caper au fost cladite niste chilii unde trageau noii ctitori dind veneau la Buc uresti. Pe acest fond Sint ingramadite cele mai variate incriminari ca de exempl u: acesti cititori duc acolo o viaf desfrinatd, nu urmeaza riturile catolice, ci vor sd intemeieze o sectii noucl si de aceea nu vor sa fie supusi misionarilor, ci a0,eapt sa le vina capelani venetieni; au izgonit pe credinciosii care voiau s a villa la slujba i aceia s-au facut ortodocsi! etc... In realitate capela nici nu a fast sfintit p7ria. In 1640 and Bald a venit din proprie initiativa s o sfinte asca Pentru acest moment si atitudinea lui Locadello, vezi Cifildtori..., V, bio grafille lui Bakaid si Locadello). Asaclar e probabdl ca nemultumirea. lui Silve ri era pricinuita de faptul ca dorinta lui de a ajunge preot oficiant al acelei c apele din Bucuresti a fost spulberat de opunerea ctitorilor, sub cuvint probabil ea' ea nu fusese inca sfintita. Asa se explica si alungarea bunilor credinciosi" care voiau sa vin la slujb. Peste acest necaz initial contra ctitorilor s-a supra pus o ciuda infocat Impotriva superiorului sau care nu-1 mai rasa sa mearga la ac ea capela, probabil In urma protestului lui Locadello. De aceea, in toamna, el i i aduce invinuirile cele mai grave intr-o noua reelamatie indreptata catre Propa gandd www.dacoromanica.ro 35

dar care nu este ultima. Cea mai senzationald este cea din 28 decembrie 1637 tri misd de el din Rusciuc, unde s-a oprit chip& plecarea sa dupd bunul sdu plac, de la Tfrgoviste. In prima din serie, scrisd la 2 decembrie in Bucuresti el fl del epdat rasa, i atunci cind merge cu vreo treab la domn apare nunta c in port valah", cd. umbld la piad sau in localurile publice cdlare sau intr-o trdsurica impodob it cu covoare, c atunci cind s-au refugiat locuitorii din alte pgrti la Tirgoviste , de frica inaintarii lui Vasile Lupu, el ar fi fdcut din mnstire tavern i circium c u cintece i tambale" (ceea ce insemna probabil ea' a dat ospitalitate unora din ei in conventul de la Tirgoviste). Dar lucru mai mult el trimite sub aceeasi dat a de 2 decembrie, de ast data din Prodecit ciudat vadia" o alt acuzare de o gravit ate neobisnuitd: peirmte/e Falco a vrut sc1-1 ucid cu prilejul fugii In munti in timpul rdzboiului, in una lui noiembrie". Tot el nu a vrut sd-i dea un potir si alte obiecte de cult cu care sd poat sluji la B ucuresti, unde locuitorii 1-ar fi tinut din compasiune!". Dar in scrisoarea din 28 decembrie apare un fapt nou i cu totul senzational: p'rintele Falco ar fi avut sotie. Si o acuzatie foarte grav: el ar fi incercat s-1 i rdpund". La Tirgoviste il tinea ca un rob si 11 punea s gteascd ca bucdtar prinzurile date de el unui oar ecare egumen sau abate care avea trecere ling& domn... etc. El este un risipitor . La Tirgoviste ar putea sd trdiasc 4 misionan! Acel egumen 11 1ndemna pe Silveri ad mnince carne in post si sd ma' 1nsor dup obiceiul romnilor cu vreo fat sau femeie rusinatd de el, cum 1-a pus poate si pe pdrintele Giovenale sA fac!" Se observ pr ocedeul urmat. 0 serie de acuzatii In vint, apoi una extrem de grav, urmatd de un poate" destul de ciudat, i in concluzie o condamnare categoricd. Dar mai este un fapt asupra cdruia nu se poate trece cu usurint. Silverio isi ina ugureazd seria de acuzatii directe la adresa lui Giovenale Falco Cu rapartarea u nui fapt destul de straniu, povestit de el 1ntr-un mod aproape caricatural: scen a excomunicdrii sale de cdtre superiorul sdu. El se laudd oarecum cd a continuat sd slujeasc in biseric i dupd aceea, dar este limpede ca aceast activitate a sa nu se putea desfdsura decit acolo unde scpa de supravegherea pdrintelui comisar. La rindul sau, acesta nu Ii putea da obiectele de cult necesare slujbei religioase atita vreme clt cel excomunicat nu fusese dezlegat de afurisenie. Asa se explic d si plecarea lui Silverio mai nt la Bucuresti, apoi in Bulgaria. Nu pare sd fi fost prea zorit a ajunge la Constantinopol, preferind s trimit doar denunturile sale. Meditind la Rusciuc pind la ivirea primverii, Silverio sia mal perfectionat versiunea: Pdrintele Falco a vindut bunurile imobile i miscat oare (!) din Tirgoviste ca s pldteasca birul (va/atico), s dea divort de sotie C) si sa se intoarcd In Italia, dar o iscoadd a dat de veste domnului care 1-a opri t" (scrisoare din 1 martie 1638 din Rusciuc). Este atita absurditate in formular ea acuzrilor si atita inventivitate, 1ncit cu greu s-ar putea distinge figura ade vdrat a piritului Giovenale Falco dacd nu ar mai fi si alte mrturii. Retinem doar faptul c el stAtea la Tirgoviste, cd umbla uneori Me rasa', indeosebi cind mergea pe la domn de care era bine vdzut, si cA s-a imprietenit cu un egumen care venea s 11 vad i prInzea la el la convent. Alt rind de informatii se datoreste lui Baks id care in cursul vizitatiei sale a Tdrii Romanesti din 1640 si a trecerii sale de la sfirsitul anului urmtor are cuvintele cele mai bune pentru devotamentu l i munca lui Giovenale Falco, ce ocupa locul de paroh al bisericii de /a Cimpul ung. In relatia sa mai tirzie, cu prilejul unui alt drum in 1648, el 11 pomenest e Cu emotie ca defunct, fr altd precizare. Se stie insd c. din mijlocul anului 1645 era paroh la ampulung misionarul Fr. M. Spera. Asadar disparitia 36 www.dacoromanica.ro

lui Giovenale Falco se situeaza intre 1641 si 1645. S-ar putea eventual ajunge l a o aproximatie mai string. Intr-o nota despre subsidiile pidtite pentru misiuni le din Moldova $i Tara Rometneascii, mentionata in Alcuni Missionari, p. 22, n. 11 si care merge de la 1639 pina la 1644 inclusiv, apare si Fra Giovenale da Lunt et compagni in Valachia" In 1643. Departe de a se fi despartit de catolicism, el a avut un rol esential in reaciuc erea la biserica roman a locuitorilor sasi din acel oras trecuti treptat la luter anism din lips de preoti catolici autentici. Conveisiunea operat de Gin en-de Falc o pare &A fi fost alit de unanima incit se iveste inaotala daca nu a it rebut at si oarecare intimidare. Recuperarea protestantilor era si pe placul d inri lu ca re avea o usoara inclinatie catre biserica legitima a Romei prin com oaratie cu cea rebela a diferitelor variante ale formulei reformate. Scrisoarea lui Giov enale Falco din 6 septembrie 1638 pe care o retrain lupa D. Gazdaru este o urmare a situatiei create de calomniile lui Silverio Piritul s e apara fail a cunoaste nici pirisul i nici acuzatiile ce se aduk. u Acestea aju nsesera destul de iute la destinatie (nu se poate sti daca pe calea scrisorilor indreptate spre Propaganda, sau poate a unor denunturi orale la Constantinopol d in partea lui Silverio care la 1 martie 1638 se mai afla Inca la Rus ciuc). In schimb raspunsul lui Falco din 6 septembrie 1638 avea sa urmeze o ca e zabavnica i ocolita, intrucit acela caruia ii fusese incredintat Rafael Levakov ic) a trecut mai intii prin Moldova, Polonia, Austria pina a venit in sfirsit la Roma. Discutarea ei in plenul Congregatiei a avut loe abia la mijlocul lunii ju lie 1639, i adica dupa zece luni de la trimitere. Incheierea finala pare a fi fost in sensul rechemrii lui Falco sau a autorizarii intoarcerii sale, intrucit nu existau mart urii suficiente In masura sa spulbere acuzatiile aduse. In aceasta incertitudine , reintoarcerea la viata de manastire parea o solutie prudenta. In realitate iri s printele Palco a ramas mai departe in Tara Romaneasca. La venirea lui Baks In 1 640 el nu mai era superior al conventului de la Tirgoviste, ci paroh la Cimpulli ng. Se revenise cumva la Propagandcl asupra solutiei propuse la 15-18 iulie 1639 ? Sau avea si vicarul patriarhal de la Constantinopol vreun cuvint de spus in ac easta privint, i isi va ft dat seama in curind de cita crezare merita Sitverio? Aparitia la Tirgoviste in septembrie 1638 a lui Rafael Levakovi, specialist In ti parituri religioase pentru slavii de sud, catolici, si tratativele urmate pentru pornirea unei adevarate campanii de tipariri de carti religioase, sub conducere a acestuia in Tara Romaneasca i-au oferit parintelui Giovenale prilejul de a fac e o propunere judicioasa: tiparirea slavona i latina' a unor mici cartulii cu pr ivire la controversele religioase dintre catolici i ortodocsi pentru care ar exi sta un interes real in Tara Romaneasca, atit la clerici &it si la laici. Nu reie se din scrisoarea lui Falco daca urma ca ele sa fie tiparite la Roma sau In Tara Romaneasca, dar faptul ea ideea este emis cu prilejul venirii lui Levakovid si a intocmirii planului de activitate tipografica. a acestuia ar pleda pentru alter nativa a doua. Aceste mici lucr'ri trebuiau sa fie niste mijloace de propaganda p entru atragerea Domnului si a tarii de partea Romei. Inca din anul precedent se conturase un plan de actiune din care facea parte venirea lui Levankovie in Tara Romaneasca. La inceputul lui hale 1637 se inftisase inaintea lui Matei Basarab n obilul barbat" Francisc Markanid (sau Markyanich) din Chiprovat, mester In ferec aturi de carti i manuscrise, probabil in legatura cu pregatirile pentru o noua t iparitur care sa continue seria inceputi cu Molitvelnicul slavon de la Cimpulung (1635) si Psaltirea stavorteascd de la Go www.dacoromanica.ro

37

domn, dar s nu fie vorba in ea de tipar, pentru ca sit nu se afle c textele ar fi s fie revizuite de un latin [lucrul acesta putind crea complicatii i cu turcii si cu clerul ortodox in general]. Papa s-i trimit domnului relieve i indeosebi balsa m din acela care picur din moastele Sf. Nicolaie din Bari, pe care domnul 11 folo seste ca leac pentru boala sa de ochi. Levakovie s vin 1nvestit cu calitatea de vi zitator apostolic al tdrilor romdne, pentru a-1 impresiona pe domn a-1 cistiga d efinitiv pentru intreprinderea proiectat. S vin cit mai urgent deoarece domnul voia s ceard un specialist (ortodox) de la Petru Movil, i Markanid 1-a indemnat s-1 ast epte pe Levakovid i s nu se mai indrepte in alt parte. lar Levakovi s vind cu o echi p de 2-3 calugri buni cunoscdtori ai limbii slavone i cu purtri edificatoare, intru cit acei bulgari slut putini fi s/abi ca doctrinel. Merit& sd fie subliniat aceas t recomandare din urm care tea.deazd un spirit cu total deosebit de acela ce se va observa foarte curind la Bakgic, $i mai ales la Soimirovie, doritor a introduce pe toate cdile cAlugri bulgari In Tara Ronadneascd. Accentul lui Markanie cade c u hotrire pe cloud conditii esentiale pentru reusita planului: taina, asemenea ce lei a confesiunii si graba cea mai mare pentru a nu pierde un prilej unic [Misce llanea, pp. 101-104]. In 1637 momentul pdrea extrem de favorabil. Raporturile lu i Matei Basarab cu patriarhul de Constantinopol erau entice. In martie 1637 fuse se reinscunat pentru a pasea card Chiril Lukaris, avind si sprijinul lui Vasile L upu, dusmanul domnului muntean. Jocul acesta repetat de-a destituirea i reinstal area, dup stdruintele ambasadorilor de la Constantinopol $i prin mituirea masiv a Portii, trezise indoiala lui Matei, exprimat fata de catolicii cu care intra in c ontact, cu privire la primejdia sufleteasc a celor aflati sub obldcluirea unui as emenea patriarh. Si vora (1637), lucrate cu materialul tipografic trimis de la Kiev de mitropolitul Petru Movil. Obiectivul lui Markanid, care impreun cu tot grupul din Chiprovat era in legAturi strinse cu Propaganda, era de a oferi domnului mijloace mai perfect ionate, preferabile acelora procurate de mitropolitul ortodox din Rusia, asiguri ndu-i totodatd serviciile unui bun cunosctor al tiparului cu litere cirilice, Raf ael Levakovid, care lucra la Roma la tipografia Propagandei unde avea un rol mul tiplu. In adevdr, el revizuia textele slave din punctul de vedere al limbii a/ d ogmei inainte de a se ocupa de tiprirea lor. Markanid s-a grdbit s pund la cale o serie intreag de demersuri. A obtinut de la Matei Basarab o imputernicire scrisd adresatd lui Levakovid pentru ca acesta s poatd cere o delegatie papal, autorizind u-1 s poarte cu domnul tratative in vederea retipririi [in Tara Romaneasc] de cArti bisericesti slavone interesind totodat pe romdni si pe toti slavii crestini.. El insusi a scris direct lui Levakovi precum i monseniorului Ingoli, secretarul pro pagandei o scrisoare pdstrat sub forma de rezumat intocmit de acesta spre a fi in fatisat discutiei Congregatiei. Recomanddrile lui Markanid au un caracter aproap e conspirativ. Levakovi s aducd o brev papal cAtre mal tirziu, cind Vasile Lupu va tine in miinile sale patriarhia $i pe toti acei palizi figuranti schimbati de el in mod arbitrar, fie ftis, fie sub aparenta unar miscri ale ortodocsilor din capital, el va simti aceeasi tulburare pe care se biz uiau agentii Propagandei crezindu-1 cistigat pentru unirea cu Roma. [In martie 1 644 secretarul Ingoli fusese informat de episcopul sufragan polon de Luck, Krasi cki, cu titulatura de Arges" in Valahia (!), in realitate de Argos in Grecia, ca ie cunostea limba romand i scrisul cirilic si care trecuse prin Tara Rorndrwascd mergind din Luck la Roma 2 c domnul cu care avusese convorbiri ar fi dispus sufl eteste la unirea cu Roma (!), avind Indoieli in privinta patriarhului simoniac d e la Constantinopol (= Partenie I)] (ibid., p. 160). Dar acelasi dorrin 38 www.dacoromanica.ro

care se arata favorabil unor manifestari ale spiritului catolic cumnatul sau, Ud riste Nsturel tlmacea din latind in slavona Imitatia lui Hristos" refuza s lase pe misionarii catolici din Tara Romaneasca s repare impreuna cu clugrii bulgari de la Chiprovat biserica mare catolica de la Tirgoviste, declarind (in 1648) Ca' o bis erica (adica cea a conventului) ajunge pentru papistasi ! Este probabil ca. Giovenale Falco a sprijinit in 1637 eforturile lui Markanid de a atrage in Tara Romaneasca pe Levakovi, fr ins a-i impartsi toate iluziile. Nu cuno astem, din pacate, numeroasele documente din arhiva Propagandei referitoare la f avoarea de care se bucura Giovenale Falco la domn (amintite in op. cit., p. 122) si niel mrturia lui cu privire la discutiile dogmatice purtate de catolici in fa ta domnului, cu Udriste Nasturel i altii (ibid., p. 124), ci numai scrisoarea di n 6 septembrie, redata de noi aici dupd textul publicat in Miscellanea. Este o l acuna ce va trebui implinit la primul prilej de a obtine comunicarea textelor ine dite din arhiva Propagandei. Din tonul moderat al scrisorii cu referire la nevoi a tipririi unor opuscule de controversa religioask nu se poate deduce o inclinati e mai hotarita a domnului catre Roma, ci doar dorinta catolicilor de a inftisa In versiunea lor deosebirile dogmatice dintre catolici si , schismatici". Cu tot zorul chemarii sale in Tara Romaneascd, Levakovie nu a aparut la Tt-govist e decit la 1 septembnie 1638, adica dup aproape 14 luni si a venit singur si cu miinile goale". El umblase dup alte interese in Austria, Ungaria si Pol onia. In martie, imparatul Ferdinand i cl episcopia de Smedereva i li insarcineaza cu o misiune secreta in Ungaria. La sfirsitul lui mai 11 intilneste pe Remondi care Il informeaza despre conflictul dintre Matei Basarab i Vasile Lupu. Asadar isi mai amina Inca drumul spre Tara Romneasca, mergind mai intil in Boemia , la Viena si la Chiprovat, unde afla. de potolirea conflictului dintre cei doi domni. Abia la 31 august ajunge in Tara Romaneasca. Dar momentul favorabil trecu se. Dupa o asteptare suparatoare domnul pusese sa fie retiparita psaltiresa de l a Govora (aprilie iunie 1638). Levakovie 11 oonvinge totusi O. mai astepte cu tiprirea celorlalte carti pina la venirea rspunsului de la Propagandd.. . Dar si aici trecuse momentul oportun. Monseniorul Ingoli era acum de phrere ca tipariturile sa se fac la Roma si sa fie difuzate prin Constantinopol! In scrisoarea sa din 8 octombrie 1638 din Liov, Levakovie mrturiseste ch.' nu a putu t realiza nimic in Tara Romaneascd cu privire la tiparituri, avind aerul sa spund ca domnul s-ar fi aratat lipsit de entuziasm (Ceea ce mi s-a intimplat in Valahia cu acel Voievod, ar fi prea lung ca s v scriu acuma in intregime. ..", ibi d., p. 121). Cauza trebuie cautata in lunga asteptare impusa domnului dui:a grab a mare insotind chemarea acestui specialist atit de putin grbit. Nic din scrisoar ea lui Giovenale Falco nu se poate deduce realizarea unui rezultat pozitiv. Suge stia tipAririi unor oprusoule de propaganda axate pe controversele dogmatice ami ntite mai sus, este mai degraba un premiu de consolare pentru insuccesul constat at in privinta planului de tiparire masiva a unor lucrri pentru tot sud-estul i o rientul crestin. Nu stim la ce se refera cind se plinge de necazurile nenorocire a ce sint de indurat in aceste locuri. Este vorba oare de propria sa situatie in legatur cu primirea instiintrii de la Constantinopol ea se iau masuri contra lui de catre Propaganda.? Sau se refera la conditiile in care trieste In Tara Romanea sca? Acestea lug par sa fi fost bune. Imprietenirea sa cu egumenul ortodox menti onat de Silveri in toamna anului 1637 se datoreste poate c.ontactului stabilit sa u reinnoit cu egumenii de la Govora i Cimpulung (unde functional'

tiparnitele domnesti) cu prilejul venirii lui Markanie, care a fost desigur trim is www.dacoromanica.ro 39

de domn sa le viziteze. (Despre o misiune politica' a acestuia la Matei Basarab, pe baza pretinsei scrisori din 18 decembrie 1649 Infatisate de Pardevi la Veneti a, nu poate fi vorba. Vezi discutia referitoare la autenticitatea ei In Cd/dtari ..., V, in biografia lui PareviC, precum i la pp. 370-371. Titlul de gubernator c are nu apare decit o singura data, acolo, nu trebuie pus in legatura cu Custodia Bulgariei, care era un organ religios ce reunea toate manastirile observante di n provincia" catolica a Bulgariei In care intrau i cele din Tara Romaneasca, ci trebuie aflat In prealabil cit era de real). Desprre Giovenale Falco s-au public at foarte putine informatii, care se reduc de fapt la acuzatiile lui Silverio Pi lotti, la elogiile lui Bakgie si la scrisoarea din 6 septembrie inftisata mci dup a textul dat la lumina de D. Gazdaru In volumul omagial: Miscellanea din studiil e sale inedite sau rare, Freiburg in Brisgau, Germania, 1974. Elemente biografic e au putut fi culese din notita ce o insoteste acolo, precum si din unele insemn ari ale lui G. Calinescu din Dip/. Ital. II (Altre notizie...). O biografie prop riu-zis, oricit de sumara, nu poate fi pornita inainte o.E. Falco si de editarea materialului inedit din arhiva Propagandei care e mentionat in Miscellanea (pp. 120, 124). SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI1 1638 septembrie 6, Tirgovige. P 1:2 Cu prilejul <venirii> parintelui Rafael Croatu12, m5. inchin D.V. implineascd gi ndurile sale sfinte. 11.si Rev. si rog pe Dumnezeu A venit pdrintele Rafael cu s crisori de la stdpinul nostru (papa)3 atre Domnul Tarii Romanesti care 1-a primi t cu drag inim i prin mijlocirea amicilor nu a pregetat sag dea o audienta binevoi toare (grata). Ce am facut <noi> si am lucrat, va va spune pdrintele din gurk ea si necazurile i nenorocirea, ce sint de indurat in aceste locuri. Ne-am inteles , si ar fi lucrul cel mai bun, asa cum a vazut suszisul printe, ca sa se ingri.le asca D.V.I1. si Rev. ca sa fie tiparite cartulii despre controversele dintre lat ini si greci in limba slavona (slovenica) si ca s'a se folosedsca trile acestea d e ele, ceea ce (cred), dupd judecata mea, ea ar aduce roade bune, cdci mi-au cer ut de mai multe ori <asemenea cartulii> multi dintre preatii si laicii lor. A vr ea ca D.V.I1. s-mi faca un bine (una gratia), sa-mi dati voie s m intorc in Italia, intruc It am slujit cu credintd S. Congregatie, pe cit am putut si am stiut, du p cum vor da mrturie deplin la nevoie oricare <oameni> din aceste locuri. Am servit 5 ani, nu vreau s plec fard dreapta slobozire din 1 Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat de D. Gazdaru, op. cit., 2 R afael Levakovie, croat italianizat, priceput In arta tiparului cu litere chirili ce, lucra pentru Propagandd la Roma la revizuirea cartilor In ce priveste limba si dogma precum si la tiprirea de carti pentru slavii catolici sau uniti. In iuli e 1637 este chemat de Matei Basarab in Tara Romaneasca pentru a tipari carp pent ru toat crestinatatea slava. Dar nu vine decit la 31 august 1638, si nu ajunge la nici un rezultat pozitiv. Dupa o saptamina pleaca din Tirgoviste in Anexa XXVIII, pp. 152-154. Moldova, Polonia si Austria pina sa ajungd la Roma. Inocentiu al X-lea. 40 www.dacoromanica.ro

partea D.V.I1., ca sd nu fac cum au fdcut altii neasculatori fatd de S. Congregatie4. Imi serie pdrinftele Vicar patriarhal de la Constantinopol5 c'd are ordine contra mea de la S. Congregatie. Nu pot sd stiu // de unde sd vin d aceastaT3 As tine mult sd fie cercetat aceastd treabd vdzut niciodatd7. Sd-1 intrebe D.V.I1. despre faptele mele si eu mA las p_ 1 3 stiu cine a scornit aceste minciuni. Dacd am fdcut ru, se cuvine sufr pedeapsa, da ca este altfel, sd fie pedepsiti mincinoii. Eu nu-1 cunose pe pdrintele vicar patriarhal <de la Constantinopol> nu 1-am la ce va spune el despre mine. Nu voi lipsi a-mi face datoria, cum mi-am fcut-o I n trecut... etc. ...A avea multe lucruri de scris ce nu se pot serie pentru moti ve valabile (per digni respetti). Slugd prea plecat, din tot sufletul fratele Giovenale Falco, misionar apostolic in Tara Romane iso8 grafia acestuia). Aluzie poate la plecarea lui Silv_rio Pilotti in 1636. (Vezi Calcitori V, bioScrisoarea a fost disculata de Congregatie la 18 (sau 15) iulie 1639. Este rezum ata scrisoarea, apoi s-a aclaugat de alta' mina: Cred ca ar fi bine sa i se dea voia (pe care o cere) deoarece s-au primit relatii in privinta m5car ca fratele Rafael croatul care a fost la domnul Tarii Romanesti in lunile trecute nu a dat un raport r'au despre acest frate. Dar pentru ca fratele Rafael a stat putin aco lo, ar fi mai bine sa i se dea voie de a se fntoarce la mngstire sub ascultarea < de acolo> si sa recapete acel spirit care in misiuni mai fungi se pierde de obic ei la perFoane non bene moratizait. [Alta adnotar e]: Pentru tiparirea de arti d e controvers5 . i pentru voia de a se reintoarce in Italia. le la Constantinopol. 6 Ca urmare a acuzarilor lui Pilotti (ibidem). 7 Declarati e cu privire la vicarul patriarhal din acel moment. 5 Acesta era si Provincialul conventualilor din 'Arne noastre. Falco venise www.dacoromanica.ro 41

BARTOLOMEO BASSETTI (? - 1644) Misionarul Bartolomeo Bassetti a apdrut si in vol. V din seria de fatd, dar intr ucit contributia lui nu era complet reprezentatd, ea murginindu-se doar la versi unea textului publicat de G. Chlinescu in Dip!. Ital. II, se cuvine a fi sporit c u materialul inftisat mai recent de neobositul cercetator D. GAzdaru in Miscellan ea din studiile sale inedite sau rare, Freiburg i. Br., 1974. Reddrn aici extras e din corespondenta expediatd de el din Moldova in cursul anilor 1641-1643, care completeazd informatiile existente pentru momentul ce precede intocmirea vestit ei descrieri a lui Bandini. Totodata notita sa introductivd trebuie largita pent ru a imbrAtisa intreaga sa activitate din cursul seder i sale, ea neputindu-se mr gini doar la rolul su in legaturd Cu sinodul de la Iasi din 1641. Figui a lui, as tfel infatisat, depseste cadrul restrins al prezentarii sale anterioare ce avea la bazd doar elementele puse in circulatie acum trei dec n i. In unele privinte ex perienta lui Bassetti este o prefigurare a aceleia ce II asteaptd. pe Bandini in 1644. Aceiasi factori intervin in acelasi fel, in aceleasi scopun. La lumina in cercarilor ce se repeta, faptele capt o adincime notid. n tita de fatd folosim toa te datele oferite de Miscellanea" eta ca material cit ca elemente biografice. Minoritul conventual Bartolomeo Bassetti, originar din Toscana din localitatea P iano Castegnaio, a fost desemnat de Propaganda la 26 martie 1639 pentru misiunea din Moldova, in urma unei cereri a lui Vasile Lupu sd fie trimisi patru misiona n franciscani care s aibd grija locuitorilor catolici din tara. A prima ca viatic 30 de scuz', si ca subventie anuald. 50 de scuzi. Durata sederii sale trebuia s a fie de 3 am. In lipsa episcopului catolic absenteist, era absolutd nevoie de u n viceprefect al misiunilor care s sadd in tara. A sosit la Iasi La inceputul anu lui 1640. A calatorit impreund cu misionarul Simone Apolloni din Veglia, stiutor al limbllor serbo-croatii si poate a limbii romdne. El insusi cunostea limba ge rmana. In privinta limbii romane este discutie. Dupd Bonaventura Morariu, el nu ar fi cunoscut-o bine, dar din propria sa declaratie ar rezulta contrariul. La 1 5 februarie 1641 el anunta intentia de a tirpdri un catehism in limba romand la manstirea Trei Ierarhi unde era instalatd o tipografie ce se ocupa 42 www.dacoromanica.ro

toomai iatunci cu tiprirea in limba romana a Evangheliarului", mai bine zis a Sit uatia lui Bassetti de veriga necesard fntre Propaganda i domn fi crea obligatii foarte diferite. Pe de o parte el trebuia s informeze pe Baks (ca avea supraveghe rea relikioasa a Moldovei ca vicar apostolic, in lipsa unui episcop catolic rezi dent in tara) despre situatia catolicilor i comportarea preotiloi sau misionaril or. In sensul acesta primea porunci de la Roma sa-1 informeze pe Bakid despre abaterile (eocessi") vicatrului episcopului de Bacau, Giacinto din O simo, pentru ca sa se ia masuri in contra lui [Miscellanea, p. 48]. Aceasta invi tatie putin obisnuit trebuie push' in legatura cu unele indicii ce apar Inca din 1638. Din luna octombrie 1638 Propaganda era informat de atitudinea negativa a lu i Giacinto fat de misionan. O spune Rafael Levakovie, viitorul episcop de Ohrida, care reintorcindu-se din tdrile noastre in Italia, prin Polonia, a "nta nit la Camenita pe doi calugari conventuali ce mergeau la Iasi i i-a prevenit (de ce Cazaniei" lui Vanlaam. Tipograful era venit Emume in acest soop. fi asteapta) dindu-le informatii necesare si de mare folos, cu atft mai molt cu cit pdrintele Giacinto, vicarul menseniorului de Bacdu dupa cite am putut ar vre a s'a fe singur f i are dragoste pufina pentru miafla de la acei catolici Situat ia in acel moment e a destul de clara: episcopul absenteist i v'carul su erau des igur stingheriti de prezenta misionarilor care puteau informa Congregatia despre miscr.le lor. Totodata ei bnuiau ca domnul intervenes la Roma pentru inlocuirea e piscopului absente,st polon, printr-unul italian rezidind In diocezi. In sfirsit , dommul mai ceruse tot atunci s fie trimisi din Ital. a 4 mi nonti corn entuali pc ,ti u grija spirituald a catolicilor din Moldova, facind oarecum abstractie d e episcop. Deci se poate considera Ca existau dota tabere opus misionarii de o P arte, s't episcopul polon de alta. Ceea ce e mai greu de identificat este numele celor doi conventuali ce se indreptau spre Iasi. Caci la acea data Remondi era sosit de vreo doi ani, venind de la Constantinopol. lar cei coi . misionan i recomandati de ambasadorul francez Gournay, anume Fra Antonio de San Fei e s' Angelo Petricca din Sonino isi terminaserd sederea lor inceputa in 1632 si piecasera din Moldova (Alcuni missionari, p. 22). Mara dac, in urma soaptelor binevoitoare ale lui Levakovid, cei doi frati nenumiti au preferat cumva s.-si mute gindul de a mai merge la Iasi. Parintele Bassetti mai trebuia sa raporteze la curie preatirile ordonate de domn in vederea Sinodului ortodox de la Iasi. Acesta i-a oferit si un prilej insemnat de a formula punctul de vedere catolic la cererea lui Vasile Lupu care vo ia sa-i asigure predicatorului de curte, Meletie Sirigo, teolog ortodox cu simpa tii pentru Roma, stramotat un timp in Moldova, toate conditiile unei argumentri v ictorioase. Discutiile dogmatice erau /a ordinea zilei. La masa domnului se fnci ngeau dacd nu dezbateri propriu zise cel putin dialoguri frisufletite care doctorul Scoccardi li spunea covintul cu mare autoritate. Este interesant rolul acesta al medicului de curte al domnului, atit la Iasi cit si la Tirgoviste, untie doctorul Mascellini observa de aproape purtarea misionar ilor italieni i Ii trimirtea suge.stiile i criticile, poate nu toomai imparfale, la Congregatia de Propagand. Dar nu stim dad. el ataca si probleme dogmatice In fata domnului ca Scoccardi. Matei Basarab nu avea aceeasi libertate de spirit ca Vasile Lupu. Pentru unul era si o problema' de mintuire personal, pentru ceWalt In primul rind de politic& religioasa, in care domina elementui politic. Lucrul s-a vzut cu prilejul cLatoriei fiicei n.ai mari Maria ou un protestant, J.anus Ra dziwil i a logodnei Ruxandrei co catc cul Ambrosio Grillo. Dealtminteri iezuitul Paul Beke raporta rg.spursul dom ului cdtre duhovnicul su, www.dacoromanica.ro 43

obiectii la acea logodnfi: Oare you'd vi se pare credinta acelora rea?... Mie im i place intru totul" Mihi in ornnibus placet). Sinodul de la Iasi era o confirmare strdlucit a pozitiei lui Vasile Lupu de ocrot itor al ortodoxit:. Ce era primordial era tinerea acelui sobor in capitala Moldo vei. N. Iorga a ubliniat tendintele oarecum divergente ale celor doud delegatir cea constantin Mandl care tinea mortis sd fie condamnatd in mod exp es memoria fo stului oatriarh Chirril Lucaris, si cea chievian inspinatd de Petru Movil, care nu vcia s'A' se asocieze la o asemenea ini%iativ, preconiztnd doar condamnarea acel or teze socotite de natur calvind din catehismul patriarhului, catehismul incrimi nat fiind tratat ca o opera anonim. Important pentru ei era prilejul de a rspindi catehismul ortodox al lui Petru Movild, tradus indatd pe greceste de Meletie Sir igo i luat spre a fi tipdrit cu modificri la Constantinopol (dar fr a se ajunge In cele din urmd la infaptuirea acestei promisiuni). Pind la capdt cele cloud deleg atii au urmat drumuri paralele, fdrd a se intilni in adei.dr asupra punctelor es entiale. Dar venirea reprezentantilor bisericii ucrainiene intrea si mai mult leg hturile culturale dintre Moldova si patria de adoptiune a mitropolitului Petru N ovil. In mod indirect pdtrundea si influenta occidcntului prin profesorii ttimisi de la Chiev pentru scoala domneasc, mai toti formati In colegiile catolice din P olonia. S-ar putea ca aceste elemente sa-1 fi determinat mai apoi pe Bassetti sd -si indrepte si el gindul ctie Rusia (Rutenia), stdruind sfi fie trimisi acol) la invdtdturd cei trei tineri desemnati pentru aceasta, si sd-si doreascd' rosturi stabile de comisar apostolic in acea tard. In faza de pregAtire a Sinodului, at it Bassetti cit i Remondi treb tina tezele catolice privind justificarea indulge ntelor, existenta Purgatoriului etc., lar apoi In cea a dezbaterilor sA raportez e la Roma mersul discutiilor. Aceast parte a corespondentei lui Bassetti este in mare parte inedit. Un fragment a fost redat de G. Calinescu intr-o not din Altre N otizie, p. 310-311, n. 7, doc. inedit). Abia sosit In Moldova, Bassetti a functionat ca viceprefect al misiunilor si mai apoi ea vicar general al Moldovei, nurnit in aceastA cantata de Bakid la 3 octom brie 1641 si autorizat sd functioneze ca atare de cdtre Vasile Lupu in urma inte rventiei medicului acestuia: Scoccardi (= scandinavul H. A. Skovgaard). Multumit acestui sprijin foarte serios, cdci doctorul se bucura de foarte mare trecere la domn, Bassetti a putut s pund la cale si un sinod diocezan al catolicilor din Mo ldova care s-a tinut la 6 noiembrie 1642 la Cotnari. Aceast initiativfi este In l egaturd Cu intocmirea asa-zisului Speculum Ordinis, constind din versiunea roman eascd a intrebrilor la botez, a rugciunii Tatl Nostru, a Crezului si a unor f rmule de binecuvintare. Intre 16 ianuarie si 12 martie 1M3 el face o vizitatie a bise ricilor din Moldova, vizitind 27 de centre si intoemind un raport pe care al,ea de gind sa-1 inftiseze personal Propagandei, spre a fi tipdrit odat Cu concluziile sinodului diocezan" din Moldova. Plecat spre Roma chip& 10/20 mai 1643, el se mai afld acolo in iulie 1644. Era asteptat sa se intoarcd. In Moldova, dar moare pe drum in Polonia in cursul caltoriei sale de inapoiere. Speculum Ordinis nu a fost tiparit, dar o copie manuscrisd a fost trimisi de Propaganda lui Bandmi in Moldova si se mai pdstreaz i astzi. In schimb catehismul lui nu s-a mai gdsit, rd'mlnind definitiv plerdut. Scrisorile lui Bassetti Indreptate la Roma s int adresate In forma &ibi in acelasi timp i cardinalilor din Congregatia de Prop aganda Fide si secretarului acesteia, monseniorului Ingoli, avind de cele mai mu lte ori un cuprins destul de asemanitor. De acaea nu au fost redate aici scrisor ile din seria paralela decit in misura In care aduceau ceva nos. 44 www.dacoromanica.ro

Corespondenta lui Bassetti este de un interes real, fie ca infatiseaza discutiil e variate din timpul mesei domnului in care medicul Scoccardi Ii domina pe toti Cu o autoritate acceptata de ei, fie cil descrie incidentul dintre catolici si o rtodocsi, cercetat de Vasile Lupu intr-un fel de judecata a lui Solomon, sau sur prinde la el o miscare de nemultumire pentru calea indirecta a lui Bak.ie, trimit ind la el pe Bassetti, In loe s fi venit personal sa-1 anunte de numirea acestuia ca vicar al sail. Raporturile catolicilor cu domnul erau bune i datorita unor b inevoitori din preajma acestuia, dar si inclinatiei firesti a lui Vasile Lupu ca tre biserica romand, socotita legitim In partea cealalt a lumii, in vreme ce refor matii apareau doar ca niste rebeli. Este drept ca Bassetti semnaleaza cotropirea de catre domn a unei biserici catolice de la Suceava (probabil parasite), si ma i aminteste de agresiunea si Incarcerarea sa de citeva ore la mitropolie (!) din initiative unor subalterni ai mitropolitului poate fare' stirea acestuia dar di n toate manifestarile domnului reiese caracterul lor binevoitor fate' de catolic i de catolicism. Anumite gesturi au putut trezi false sperante la misionan. De p ild invitatia ce le-a fost adresata de el a sustine In fate sa si a mitrapolitulu i pozitia catolicilor privind unele pumote esentiale ce fi desparteau de ortodoc .si. Dar toate acestea erau In legatura cu pregatirea sinodului ortodox de la Ia si. Cit priveste cellalt sinod" al clericilor catolici din Moldova, convocat de Bassetti ca aprobarea domnului, acesta pare sa fi fost mai mult o luare de contact cu rea litatile i problemele locale, dupa cum rezulta din concluziile cuprinse Intr-un referat al Propagandei purtind data de 19 ianuarie 1644, adica data discutrii sal e de catre Congregatie. Dupa constatarea lipsei paralizante de mijloace material e (punctele 1 *i 3) si de autoritate morale' din carenta unui episcop local (p. 2), sint formulate o serie de desiderate ale unor exceptii de la practica comuna (p. 4 si p. 5) datorate lipsei de preoti catolici i ivirii unor imprejurari ner abdind zabava: Ingaduinta unor laici (catolici) de a boteza copiii rfirnasi fare ' botez, ca si cea de a lega prin cununie pe tinerele rapite" sub fagaduiala cas atoriei. Regasim ecoul unor conditii observate de Bassetti la locuitorii catolic i influentati de ortodocsii din jurul lor: anume importanta data nu botezului In sine, ci rudeniei care se stabileste cu nasul precum i unor practici ca Mel-ea motului la un an, care ar constitui elementul principal al botezului. Cit prives te rapirea" fetelor, ca prim act al castoriei, ceremonia urrnind dupa aceea, and putea fi facutd cheltuiala inerenta sarbatoririi acestei solemnitati, obicei car e a dainuit mult vreme la tare', pine in secolul nostru, Bassetti nu 11 comenteaz a. Este probabil ca sugestia a venit de la clericii convocati la Cotnari. In sfi rsit punctele urmatoare se datoresc nevoii de adaptare a preotilor insisi la imp rejurrile locale care cereau o simplificare si o completare a instructiunilor din totdeauna, odata cu ivirea unor spete noi. De pilda: In ce msura trecerea la orto doxie a unuia din soti afecteaza validitatea casatoriei? Formularea /ma este mai putin generala, putind duce chiar la interpretri mult prea largi. Argumentul sup rem este amenintarea cA deed nu i s-ar da satisfactie, sotul insusi ar abjura pe ntru a se judeca dupa legile trii. Este caracteristic ea nu este vorba aici decft de indreptatirea brbatului de a-si lua o alta sotie, pi nu de eventualitatea ca i sotia parsita fait vine ei, sa se poat recasatori. Punctul 7 e de asemenea dicta t de conditlile existente constind In autorizarea preotului de a absolvi cazuril e rezervate (acestea, de obioei eran Lasate pe searna episcopului, care fiind ab sent de fapt, canditia aceasta nu putea fi implinita). In sfirsit e vorba si de folosirea vechiului calendar (care fusese ingaduitli si In Polonia si in trile no astre Inca de la introducerea in occident a calenderului gregorian). Punctul 8 i ncheie lista Cu obligatia www.dacoromanica.ro 45

parohilor $1 clericilor de a sluji liturghii pentru pap, pentru Congregatie, pent ru domn, doamni i fiii lor, pentru toti catolicii din Moldova i pentru toat Moldo va si toti binefditorii. Punctele de mai sus sint o schematizare a concluziilor l ui Bassetti care nu s-au phstrat. Inainte de plecarea sa din Moldova el a trimis un raport fr data sau indicarea locului de expediere, cuprinzind o dare de seama despre sinodul de la Cotnari, exprimarea desideratului ca sh nu se trimith ca vicar In Moldova decit un conventual, si in sfirsit informatia necesara c domnii din Moldova si Valahia sint in dusmAnie. S-au rhzboit de dou ori. Intre cele dou thri nu sint le turi co merciale. Un acelasi vicar nu poate sta n ambele tri! (ibid. p. 60). Aceast ichest iune avea sh fie rezolvat prin noua delimitare f Acuth cle Baldi6 prin care Moldo va intra in cuprinsul arhiepiscopiei de Marcianopol care se intindea i asupra Do brogei si a unei parti din Bulgaria, iar Tara Romaneasch rminea sub autoritatea s a proprie ca arhiepiscop de Sofia-Sardica (vezi Cdidtori..., V, p. 294). Nu se cunoaste precis data plecarli sale din Moldova. La 2 mai 1643 cel ce infor meazd cardinalii Propagandei, scriind de la Iasi, nu mai e Bassetti ci conventua lul Simone Apolloni misionar si prefect al manstirii de Bache. La 8 mai el scrie din Back' secretarului Ingoli c reintoarcerea lui Bassetti e foarte ne cesara la misiune unde existau tot felul de probleme. Un preot (consacrat d episcopul de B achu) si-a reluat sotia de care fusese separat, a fugit In Ungaria, s-a fAcut ca lvin i acum predich contra catolicismului. Dintre cei doi frati dominicani pusi ca parohi de catre acelasi episcop, unul si-a luat o fetiscana si a mur t printr e schismatici, altul s-a facut turc. Alt scandal cu un preot de mir care fusese calvin". (0 citire mai atenta a acestui text precum si a trimiterii la orig nalu l respectiv, f 159 r, v 166r lrnureste faptul ch acele cazuri semnalate sint spicuiri dintr-o expunere mai ampla care se intinde pe o perioadh mai lungl Faptele arat ate mai sus nu s-au petrecut duph pleca ea lui Bassetti de acolo, ci ele constit uiau o problemd constant la care trebuia facut fata. Interesul lor actual re ult d in faptul c toti acei clerici erau creafii de ale episcoputui polon abse t e t, i ntocm-Ni ca si fostul su vicar general Giacinto din Onmo, revocat de catre Bakgi6 care l-a numit in aceastd slujb pe Bassetti. Oarecare nedumerire rezulth din com pararea datelor de 2 si 8 mai cu cea de 20 mai a scrisorii grecesti a lui Vasile Lupu chtre cardinali in care 11 laudii pe Bassetti i fl recomandd Congregatiet Este de presupus ch acea scrisoare de recomandatie fusese scrish. tocmai cu pril ejul plecarii lui Bassetti, spre a-i fi datd in mina, ca s-o infatiseze personal la Propaganda. Este putin probabil s fi fost trimish duma el, abia plecat. Este posibil ca scrisoarea domnului sh fi fost datat dupd calendarui gregorian in mod exceptional, pentru eh era indreptath chtre cardinalii Congregatiei i ca 20 mai sa fie tot una cu 10 mai duph calendarul iulian. Totodath sensul scrisorilor lui S mone Apolloni din 2 si 8 pare s. fie acelasi cu cel al scrisorii domnului, adi ca o recomandare a lui Bassetti in vederea retrimiterii sale Misionarul ardta ma i intii realizarile obtinute prin sinodul de la Cotnari si apoi problemele ce av ea de rezolvat In Moldova. Domnul sublinia meritele lui (text tradus in limba la tin i rezumat la Propaganda astfel: A compus o chrtulie din contributiile aduse l a sinod In care a inclus (portato) Intregul Ritual roman, adhugind intrebrile la botez in bimba valahh, i binecuvintarea griului, merelor si altor fructe, care s e obisnuieste in Moldova, punind In acea carte rugaciunile din Misalul roman"). Dar In acea traducere latin mai era vorba si de activitatea misionarului de a rea duce la ritul latin pe multi ce se abatusera de 46 www.dacoromanica.ro

a 1 et quamp/urimos qui ab occidenti desciverant tau ad se traxit et institult". Nu se putea referi, bineinteles, decit la cat l'cii trecuti la calvinism sau la luteranism lucru nu tocmai clar traducatorului. Si *Ma si mai putin referentulu i, cardinalul Pamfili, care completeaza In felul sau acea afirmatie: Et ha ridot to molti che dal rito latino erano passati a/ rito greco (!)... Poate c domnul ar fi fost multumirt de o eventuala inaltare a lui Bassetti la episcopat si numire a in locul episcopului absenteist. Dar la 7 decembrie 1643 Congregatia dispunea s i se raspunda domnului recomandindu-i pe arhiepiscopul de Marcianopol care se va duce sa seada la Iasi si sa serveasca pe Luminatia sa i pe latinii din Moldova". In tim pul acesta la Iai sosise, venind de la Constantinopol un Uttar alumn" al Colegiu lui Propagandei, Pietro-Paolo Garavini din Faenza, ocrotit de vicarul patriarhal Siroli din Lu,,o, care se gindise sa-1 capatuiasca in Moldova. La 23 decembrie fratele Simone declara monseniorului Ingoli ea parintele Garavini este insatiabil". Fluturind decretul sdu de numire de ctre Propaganda ca viceprefeet, in locul lui Bassetti, Garavini mai pretindea pentru sine si calitatea de vicar general al acestuia. Dar purtarile lui needificatoare chefuri cu calvini i cu Benedetto Remondi, care batea drumurile din Polonia si se sustragea oricdrei dis au ajuns la cipline apoi i unele traficari de care pomeneste ulterior Bandini cu nostinta ginerelui" domnului, Ambrosio Grillo, care a scris la Constantinopol g a obtinut rechemarea sa, sarcina de viceprefect fiind data unui misionar nouveni t, sicilianul Gasparo din Noto. La Roma (iulie 1644) Bassetti era consultat de P ropaganda In privinta lui Sigismund polonul care dorea sa fie facut misionar In locul lui Remondi, rechemat din Moldova. Reintoarcerea lui Bassetti era asteptat a de misionarii de la Iasi. El pleaca din Italia, oprindu-se un timp in Polonia. I n ianuarie 1645 Gasparo din Noto se mix% c nu a reaparut. In martie soseste la zv onul tea ar fi murit. Dar se pare ca TM a ajuns pin la Baia, de uncle Simone Apol loni scriind lui Ingoli aminteste de faptul ca Bassetti fusese inchis din porunc a mitropolitului dar liberat de domn... etc., vorbind de el ca de o persoana In viata, fard adaosul acelui fost" sau raposat" care pune o linie de demarcatie in tre vii i morti. Pina in cele din urma S. Congregatie nu a tiparit acel catehism " romanesc al lui Bassetti, dar and a plecat spre Moldova noul arhiepiscop de Ma rcianopol, i s-a trimis de la Roma Speculum Ordinis ca un indreptar si un indemn . De Bassetti si de sinodul de la Cotnari s-a ocupat si Fr. Pall In studiul inti tulat Date inedite privitoare la legetturile cuitura/e italo-romne din mijlocul v eacului al XVII-lea aparut In Studii italiene" VI Bucuresti 1940, in care sublin iaza propunerea pentru infiintarea unei scoli sau unui colegiu pentru instruirea tineretului catolic, dar $i ortodox, foIosind nu numai limbile germana ungara, dar si cea romeind. Limba latina nu este mentionata. Ca dascali ar fi pentru lim ba ungara Don Paolo Bellino (Paul Belenyes) care era preot la Gheorghieni In sec uime, iar pentru /imba romn un tin& /acob, ar putea fi si profesar de retoricei. E levi ar xnai veni din Transilvania, tatarime si Bulgaria. Ideea unei asemenea sc oli Il preocupase si pe l3aldi6, care s-ar fi gindit la instalarea el de catre B andini In minastirea de la Bacau refacuta i dat in grija observantilor. Limbile d e predare ar fi fost latina si slavona! De la Bassetti a ramas un material pastr at In arhiva Propagandei. Din acesta, o parte a fost data la lumina in Dip/. Ita/. II, pp. 343-352 de catre G. Cal inescu, anume Vizitatia din 1643 a bisericilor din Moldova (cuprinsa In versiune romaneasca In Cd/dtari... V, p. 177 s't u.) iar o parte, constind din corespond enta sa, a aparut in Miscellanea, redata de D. Gazdaru sub forma de extrase ital iene si rezumate romanesti, din care a fost alcatuita selectiunea generala trans pusa www.dacoromanica.ro 47

In limba romana din volumul de fatA. Elementele biografice ale notitei de fat apa rtin 0 ele, In mare parte, acestor publicatii. Am don i s rectificam o apreciere din notita Insotind Vizitayia din Cd/dtori..., V, pe care am acceptat-o tale-qua le dupa. G. Calinescu (Dip/. .Ita/. II, loc. cit.) anume ca Bassetti nu trdia in bu nd infelegere eu Ceilaiti misionan i care se plingeau de el". Din corespondenta publicatA In Miscellanea" nu rezulta acest lucru, cel mult poate fi vorba de oarec are tensiune cu Benedetto Remondi care se arata destul de strain de interesele majore ale misiunii. SCRISOARE1 CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI2 IL 48 1641 iulie 10, Iafi. De 7 luni m aflu in serviciul misiunii catolice din Moldova. Domnul a pus stpinire pe o biseric catolicd de lingd palatul su din Suceava, Benedetto [RemondiJ3 se tn toarce in Italia. Astept salariul pentru mine si Simone. SCRISOARE CATRE CARDINALI Aceea0 data, Suceava per Iassi in, Mo/davia". In Baia am aflat c domnul vrea s ne la o biseric din Suceava. A si ocupat-o. Biseri ca e anticd. In ea sint ingropati trei episcopi. Giacinto de Osimo4, vicarul epi scopului5 timp de un an a stat afard din provincie", imbrdcat ca negustor armean , iar episcopul nu st la resedint. E pericol s pierdem i alte biserici, in special cea din Iasi. Cunose limba6 i obiceiurile provinciei". Fra Simone7 instruieste i n doctrina crestin pe copiii din Baia. 1 Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat de D. GAzdaru In voIumul oma gial Miscellanea din studiile sale inedite sau rare, Freiburg i. Br., Germania 1 974, p. 48. (Parantezele drepte includ textul rezumat sau redat de editor pe romanesbe, iar cele unghiulare completaride noastre.) 2 Monseniorul Ingoli, cu care si Bandini va intretine legaturi foarte bune. 3 Mi sionar in Moldova In intervalul 1635-1643 cfnd este rechemat de vicarul patriarh al de la Constantinopol care avea o pArere proasta despre el. (Vezi Cal tori V). Giacinto Franceschi din Osimo, calugar dominican, pus ca vicar general de catre episcopul polon absenteist al Moldovei (= de Bacau). Pentru purtArile sale needificatoare, vezi ibidem, mai ales p. 230 0 urm. Episcopul catolic absen teist, loan-Bapt. Zamoyski. 6 Afirmatie categorica de care nu e nici un motiv sA ne fridoim. 7 Simone Apolloni din Veglia misionar, paroh la Baia. El e desigur acela care 1-a informat pe Bassetti despre biserica din Suceava, i despre fratel e Giacinto din Osimo. 48 www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE CONGREGATIE 1641 septembrie 12, Ia0.. [Denuntd imoralitatea lui Giacinto, vicarul episcopului de Bacdu] Acest vicar, d upa ce a prezentat lui Vasile Lupu scrisorile de la episcop, a mers la Baia, und e a fost prins la o femeie, apoi la Ia0 i Ciubrciu! H. [La Hui a oficiat la o cunu nie, pentru a sili pe sot ca s4 pldteascd respectiva taxa i-a pus sotia In butuc i, in fata bisericii8. Chefuri cu ceart. Btut i rdnit cu cutitul]. SCRISOARE CATRE CONGREGATIE p. 49 1642 martie 6 Icqi. Am scris despre vizitatia episcopului de Sofia. Aici la Ia0 se afl Giov. Andrea Sc ocardi, ca medic al domnului. Prin mijlocirea lui am obtinut autorizatia [de vic ar], cea de a acopen i biserica din Bacdu, de a face una in Vaslui. [Sa-i serie S. Congregatie.] A servit mai multi ani pe bailii republicii venetiene. i mai mu lt Inca', este rudo cu Vasile Lupu care Ii stipendiazO cu 1800 de imperiali pe an . Generalul Ordinului [minoritilor conventuali] s md fac comisar in Rusiall i s int ervind pentru a fi primiti in Polonia cei trei elevi. SCRISOARE CATRE CARDINALI 1642 martie 6, 'aft, ... Am fost s md inchin domnului i sd-i fac cunoscut cd Monseniorul de Sofia este if vicar apostolic al acestor tdri i ca m-a rinduit vicarul sdu, ca s nu rdmind a ceast provincie (catolicd) fOrd cap 0 superior. Domnul a exclamat deodatd: Deci e piscopul a plecat de aici 0 nu a venit mai inainte pe la mine!" Ceea ce a vrut s inteleaga (volesse inferire) nu pot sa-mi inchipui. L-am scuzat indeajuns. Apoi am ibidem relatia lui Nicolae Barsi. 9 Petru Deodat (Bogdan) BakAi6, ep'scap catoli c de Sofia, din 1641. In 1642 episcopia e ridicat la rangua de arhiepiscopie. p. 50 8 Informatie confirmat de Bakid, Bandini etc. Pentru alt vershme vezi vara Numele initial corect era Skovgaard, deformat In Scoccardi. Rudenia cu Vasile Lu pu trebuie inteleasi In sensul unei legaturi prin aliant datorit logodnei Ruxandre i cu Ambrosio Grillo, fiul interpretului venetian Antonio Grillo. 11 Aceasta ar implica intentia lui Bassetti de a se strmuta din Moldova. Aceste ginduri stilt c hiar mai vechi. Inch din 21 dec. 1640 el serie din Iasi bailului venetian din Co nstantinopol care i se artase binevoitor quando sono stato in Constantinopoli", r ugndu-1 sa" stdruie pentru numirea sa ca provincial al Ungariei. (Hurmuzaki, VIII , p. 494). 4 Cal4tori straini dsspre 'raffle Roesdne www.dacoromanica.ro 49

cerut voie s'i. autorizatie de a-mi exercita slujba de vicar. Mi-a dat-o mdata c on ampla facolt. (Cu larga imputernicire), caci f Ord aceasta nu e po ibil sa fac i nimic. Tot ce i-am cerut mi-a aprobat, sa fac o biserica In Vaslui unde era ma i inainte resedinta voievozilor pe drumul care duce la Constantinopol la 15 mile de Iasi, sa acopar biserica din Bacau; scutire de tribut si de dijma pentru cei care servesc biserica noastra. In ajunul bobotezei <am fost> potrivit obiceiulu i la domn (care se afla la masa cu boierii), cu crucea, aghiasm s'i tamiie si la intrare s-a cintat un motet, apoi i-am dat sa srute crucea, 1-am tamiiat si aghie smuit, si am facut la fel cu mitropolitul si cu toti ceilalti boieri, apoi am ros tit o rugdciune in limba latina si ei au aratat ca le plceau cer moniile noastre, i <domnul> a laudat ii tutto in public si in particular cu mitropolitu112. [Scrisoarea ruptd, ceva despre niste discutii cu un grec de pe ling domn despre purcederea duhului dint.] [Discutata in Congregatie la 24 nov. 1642. I se va serie lui Scoccardi.] SCRISOARE CATRE SECRETAR 1642 aprilie 5, MO. Sa se trimit si lui Simone. Stefan Secuiul, casatorit ca preotii seculari din Ciu bdrciu, de prin prtile cercheze ale marelui han tatrdsc, nu se poartd bine]. Nu-1 pot pedepsi pentru c6 se and in afar& de domeniul domnului. Uneori vine pe la Hu i si Iasi. Am obtinut scrisoare de la mitropolie s nu mai indrazneasca nimeni sa reboteze pe catolicii frinci13 (Catto/ici franchi). [Multi catolici care au pOrdsit biserica catolica se reintorc in taind]. SCRISOARE CATRE CARDINALI 1642 octombrie 3, laFi. [A primit.... din Cracovia... 50 de scuzi pentru anul al treilea. In ajunul rusaliilor a venit la confesiune o femeie care fiind catolica s-a rebo tezat ortodoxa (in Vallaco), a fost pirita la acel preot care o rebotezase. Aces ta a venit cu doi servitori la biserica noastrA i in timp ce se mArturisea au vru t sa' o prinda, dar eu impreund cu sacristanul nu i-am lasat, si au plecat si au chemat pe un alt preot care era 12 Mitropolitul Moldovei Varlaam. (Aceasta scrisoare din 6 martie 1642 se referA la cloud momenta din trecut, si anume din oct. 1641, cind a plecat arhiepiscopu l de Sofia, si din ajunul bobotezei, 5 ianuarie 1642.) 13 Cattolici Franchi. Est e aici un simp1u pleonasm, dindu-se cele doua numiri ale catolicilor, carespfunz ind la catolicii latini"? Sau se face o deosebire Intre [N-a mai scris. A stat bolnav in pat 3 luni] catoliei strami (franchi) i cei din tar? Judecind dup exclamatia lui Vasile Lupu, am crede ca prima dintre presupuneri este mai valabil. 50 www.dacoromanica.ro

In locul mitropolitului, care a venit cu alti doi servitori, i eu in acest timp am terminat cu spovedirea i i-am dat absolutiunea, si la iesirea din biserica au 1nceput sd-1 bat pe sacristan. Eu i-am reclamat in fata domnului, cruia ei i-au s pus c aceastd femeie se rebotezase i c eu cu forta am dus-o la bisericd. Domnul ci nd a auzit c acel preot a rebotezat-o, s-a rdstit la el (li fece una bravata) ame nint1ndu-1 sd-i taie barba zicind: Deci frincii nu sint crestini, si nu e un ace lasi botez"? mie mi-a zis cd nu trebuie s duci cu sila la bisericd un turc, sau f ie si un eretic". I-am raspuns ca ea a venit din voia ei, i c eu nu pot sa refuz pe nimeni, si ca nu era cu putintd ca eu sa fac aceastd // fapavind in vedere ca eram convalescent, si preotii au spus c sacristanul a dus-o. Domnul i-a intrebat dacd aveau martori, i ei au spus ca da, si In ziva urmdtoare au venit 12 preoti de ai lor. Principele a poruncit sd-1 inftiseze pe martorul principal si a venit o femeie, pe aici de fat". Ea s-a uitat incoace i 1ncolo si nu a putut sa-1 recunoascd, dei er a aldturi (a coppia) de ea. Atunci domnul cunoscind rdutasi a pus sa-1 Inchidd p e acel preot care tea lor a trimis-o de acolo o rebotezase, care a stat inchis o sdptdmind, i dacd nu 1-ar fi rugat p. 52 care intrebind-o dacd era adevdrat c sacristanul a adus-o pe acea femeie la biser icd, a rdspuns ca era adevdrat, i dac ea 11 cunostea pe sacristan, a rdspuns II cu nosc". Vezi, a zis domnul daca se afla boierii de la curte i-ar fi dat o pedeapsd grea. Si femeii care a spus minciuna a pus sa i se dea 115 bete. tu ziva urmatoare pricinii, la reintoarcerea mea de la curte, pe drum, servitorii acelui preot m-au unde am rdmas vreo ora. luat la bdtale i m-au trintit la pdmint de cloud ori, mi-au sfi5iat haina apoi m -au inchis la episcopie (= mitropolie) impreund cu sacristanul, Sint in aceastd provincie"14 unii care au cloud' sotii fiind prima fugitd, mai a les una pe care a unit-o in cOsatorie (ha copulato) fratele Giacinto15 dominican ul, care era vicar al episcopului, o alta pe care a unit-o parohul actual de Bac Ou [Baltazar]16 pe o alta pdrintele Sigismund Polonu1,17 franc'scan, pe acestia i-am i despdrtit, voiam sa-i despart si pe ceilalti, dar amenintau sd se facd or todocsi (va/achi), eu am vrut mai inainte s dau seama eminentelor voastre pentru a face ceea ce va hotdri S. Congregatie. Am pus sd facd profesiunea de credi atd i sd o mdrturiseascd sacristanul din Solont i sotia sa care erau calvini. S-a inceput invelirea bisericii din Bacilu, care va costa mai bine de 200 de imp eriali, a fost restauratd mndstirea ... Am fcut rugd16 Este lauclat de iezuitul Pa ul Beke In relatia sa (ibidem, p. 277) si viu criticat de Bandini (ib^dem, p. 30 2). In 1644 avea o vechime de 14 ani. In 1647 Vasile Lupu i-a interzis lui Bandi ni sd se atingd de bunul paroh din Bacu" (ibid. p. 297). 14 Adicd provincia catolicd a Moldovei. Vezi n. 4. Figur5. In acelasi timp caricatural& si sinistrd a franciscanului vagabond, beti v, scandalagiu, etc. Bassetti In Vizitatia sa il pomeneste ca paroh la Neamt In 1643. (ibid. p. 184). Bandini aminteste de rolul sdu nefast invent"nd acea preti nsd comoard rdmasii de la caluarul Delovics (pp. 326-327). Tot el mentioneazd m ar ea viol ata a lui Sigismund intr-o ceartd cu niste osta.si din ga ia domnului , la Iasi. Vezi Cod. Bandini.

www.dacoromanica.ro 51

minte la S. Congregatie pentru o elemosin5.15 pentru acea biserica, intrucit pe aici putin, sau nimic nu se gaseste [Se roagA din nou pentru a o putea aduce la starea ei dinainte] P. 53 fi in orasul Cotnari, care este mai la indemind pentru toti, la 6 nov. cind vor fi toti gata sa yin& i sd determine tot ce va fi spre folosul sporirea credintei i bisericii catolice. Numai parohul din Bacdu se opune impreund cu un laic cato lic numit George Kotnarski", pentra lalti, i fall a pune pret (stimando) pe censurile eclesiastice, zicind m-am gindit s fac o adunare (congregatio)19 a tuturor clexicilor giosi) care se a fl in aceast provincie si am si fixat locul ziva, Va Pentru a smulge din rklacink cu totul rfcirile i neregulile, a face pe placul episcopului de Bacau, fart s'a' le pese de cinstea celoreu nu sint vicar legitim, eaci nu am fost rinduit de episcopul de Bacu, Zarnoyski , ci de vicarul apostolic, care nu are nici o ziceau ei autoritate in aceasta pr ovincie. Ins eu am trecut peste toate cile> fard galagie i cu voia i buna voint a domnului. A sosit ginerele domnului,21 care e catolic. Speram s avem prin el eeva favoare i cinste pentru slava lui Dumnezeu. Au venit la Iasi Cerigo22 i alti do i calugari teologi, trimisi de patriarhul din Constantinopol23, au fost i unii t rimisi de Mitropolitul sau vladica de Chiev24 (Jechiovia") ca s se inteleaga asupra unor deosebiri in ma terie de credint, si in primul rind despre folosirea <ajutorului> sfintilor, desp re Purgatoriu, despre liberul arbitru si despre predestinatie i dups cite inteleg vor face desbateri. Voi fi de fat si voi da seama de tot ce se va petrece in aceast chestiune. A sosit aici la Iasi preotul Paulo Bellino,25 maghiar, om in virst de 42 de ani, meter (virtuoso) in toate stiintele si bun teolog. E nilscut din parinti calvini i ajungind el la cr edinta catolica, cum prinde ajutor dat de biserica unor clerici sau asezaminte r eligioase. 19 Este sinodul diocezan amintit in notita noastra introductiva. 20 S ecretarul domnului, cu mare influenta despre care se va plinge vehement Termen identic cu Almosen sau aumbne. Are si sensul de pomana i cel Bandini pentru obstructia sa foarte perseverenta, in unire cu acelasi paroh de B ack', Baltazar, i in interesul aceluiasi episcop absenteist, Zamoyski (/bid., ve zi Bandini, Expunere, mai ales pp. 317-321, precum i corespondenta sa pp. 300 30 8). 21 = Ambrosio Grillo. Vezi n. 10. Pentru acea logodna vezi Cd/dtori, V, p. 492, n. 69. Pentru ocrotirea catolicilor vezi i Bandini, ibid., p. 305. tios Syrigos era incd din anul 1632 predicatorul curtii de la Iasi. In 1641, cin d domnul il recomanda in mod deosebit patriarhului, el era duhovnicul sail. In 1 642 el era in Moldova si traducea din slavona in greaca Viata sfintului Ioan cel nou de la Cetatea Alba. Ulterior va fi mitropolit de Proilavon (= Braila) si va pleca la Moscova sa ofere tarului in numele pa triarhului Partenie rolul de Ocr otitor al Bisericii Constantinopolitane. Ca teolog el redactase Capitolele" impo triva calvinilor. Tot el a tradus in limba greaca Mrturisirea Ortodox'" a mitropol itului de Kiev, Petru Movila. 23 Partenie I inlocuit in 1644 prin Partenie II in urma actiunii oculte a lui Vasile Lupu. 24 Este Petru Moira& El a luat parte la Sinodul sau Soborul de la Iasi prin trei teologi rusi. Scopul desbaterilor era

de a defini crezul ortodox fata de cel catolic si de cel calvin, condamnInd abat erile intr-un sen.s sau 29 Multe din trasturile aratate aici se potrivesc cu cele cunoscute ale tezuitului Paul Beke, venit de asemenea In Moldova cam tot acum. 52 22 Vezi N. Iorga, Byzance aprs Byzance, pp. 168, 171-174, 206, 207. Melewww.dacoromanica.ro

cipele Transilvaniei26 voia sd pun& mina pe el, a fugit in pat-tile Turdei unde a servit citiva ani, i dupd scrisorile pe care i le-au dat pdrintii iezuiti a av ut o recoltd bogatd in acele pdrti, a fost pirit la pasa c'd ar fi spion, si a fost snit sd fug& i a venit in aceast provincie. 1-am dat pa rohia aceasta22 ca sd slujeascd la ea, el i face slujba sa cu sirguintd, numai e a cesti unguri skit sdraci i nu pot sa-1 intretind. Mi se pare cd ar fi bine (si d e cel mai mare folos pentru toti acesti bieti maghiari) sd fie fdcut misionar, i s i se dea intretinerea (/a provisione) ca noud celorlalti, cdci // va face mai m ult acesta decit noi toti misionarii, cunoscind limba maghiark si in aceastd pro vincie p 54 sint mai toti <catolicii> unguri etc. E necesar resedinta episcopului28 pentru mu lte cauze, prima pentru a face hirotoniri (per promovere an'ordine). Acum se all aici doi tineri unguri care ar vrea s fie preoti, pentru a conf irma pe catolici <pentru a sfinti> clopote intrucit In aceste locuri nu e nici un episcop [Dupd iscdliturd adaugd: dottore theologo29. SCRISOARE CATRE CARDINALI, 1642 octombrie 29, 14i. Am obtinut voia de la prea luminatul i indltatul domn, prin mijlocirea d-lui doc tor Scocardi, medicul Indltimii sale sd fac o adunare (congregatio) dioceran pent ru a stirpi erorile i rdtacirile in aceastd provincie, [Repetd cele spuse despre preotul ungur Paulo Bellino]. p 54-55 voastre. Prin mijlocirea acestui medic, Signor doctor Andrei Scocardi, noi primi m multe favoruri i miloqviri <el> fiind zilnic pe lingd domn fiind iubit i respe ctat de el pelitru capacitatea sa in diferite stiinte, si el a demonstrat i demo nstreazd aceasta la ospdtul (publica mensa) domnului, fie cind este vorba de San ctitatea Sa, sau despre credintd, si tot ce se va face va fi adus la cunostinta eminentelor sau despre un pasaj al Sf. Scripturi, sau <discutind> chiar cu domnul, sau cu mi tropolitul si cu alti calugdri. Astfel c domnul rmine convins de replicile sale. [ Ar fi bine s i se serie multumindu-i si recomandindu-i bisericile impreund cu tot i clericii (religiosi). La fel si domnului] care pretuieste mult scrisorile Sanc titOi sale si ale eminentelor voastre. Iatd ca s-au i inteles grecii i rutenii3 a supra deoGheorghe Rk6czy I, 1630-1648. 27 Adica Iasi. Bassetti ataca aici o nota problema' aproape insolubila datorati absentei episco pului. Numai acesta putea face hirotoniri, sau In lipsa lui un vicar apostolic c u rang arbiepiscopal, cum avea sa fie Bandini, anume ridicat la aceasti treapt. M ai sint aratate i celelalte actiuni rezervate episcopului titular. 22 In aceeasi zi scria i secretarului Ingoli despre preotul ungur Bellino, si relatii despre misionarul Simone, care nu si-a primit subsidiul $i despre Benedetto Remondi car e nu serveste misiunea. Secretarul ii rspunde la 31 ianuarie 1643 indemnindu-1 sa studieze in prealabil viata, doctrina si purtarile lui Bellino inainte de a-1 p ropune ca misionar. 32 Adica delegatii patriarhului i cei ai bisericii rusesti l a Sinod.

www.dacoromanica.ro 53

sebirilor dintre ei, care sint doar doua, mai intli forma consacrarii corpului, zicind grecii ca ea consta in aceste cuvinte: Domine mitte spiritum sa nctum tuum ut benedicat hoc sacrifitium et faciat Corpus Christi. El zic ca asa se afla in misalul Sf.-lui Vasile cel Mare si al Sf.-lui Iasub utra que specie31, caci asa a rinduit Christos. Mai zic ca rugindu-se biseri ca pentru sufletele din Infern, acelea sint slobozite. O alta ratdcire32 am gasi t la catolicii nostri in chipul acesta ca ei cheama i roaga pe un schismatic ca sA le fie cumatru, i fac aceasta ceremonie, ea acest schismatic taie motu133 de par al copilului de catolici inainte de a i se fi taiat parul de catre altii, si 11 pastreaz i zic ca atuncea se face el crestin, i fac masa, si ce e mai rau, da ca mor parintii copilului, acest curnatru Il ja, zicind ca e fiul sau, i astfel <copilul> urmeaza ritul acestuia. Voi aduce leac i la lucrul acesta34. p. 60 cob, patriarh de Ierusalim. A doua, ca toti trebuie s se cuminece Rezumat al punctelor principale propuse de sinodul dioc zan din Cotnari din nov. 1642, cuprins in referatul intocmit la Prop tganda in vederea congregatiei" din 19 1 1644. 1 SA' fie ajutati In lipsurile lor. Doar 4 parohii isi pot Intretin.e pre ti: Co tnari, Baia, Bacau i Hui. S li se trimita Biblii i hotaP. 61 2 Sa nu-i lase fara pastor. Nu vade acolo niel un episcop, nici un prefect apo t olic. SA fie trimis un episcop care sa. promoveze la preotie pe ba.stinasi, care sint obisnuiti cu tara lor si nu se vor muta din ea 3 N avind putinta de a se o cupa ei cu instruirea tineretului, roaga s'A li se acorde o subventie pentru pla ta dascalilor spre a intemela o scoala ... Nu este mijloc mai bun pentru propaga rea credintei catolice... cum se vede din experienta in partile din Germania si Ungaria convertite prin munca i coala iezuitilor. 4 Fiind multe sate care nu-si pot Int -etine preoti, in care bis-ricile sint admin'strate (gov mate) de laici3 5 si fiind acolo copii care ajung la 3 ani far' botez, macar ea moasele pot s-i b oteze in caz de urgenta, ei c r ca p intr-o ingaduinta speciala (indulto) sa. po ata i laicii face acest lu ru i in Zara de urgenta, ca s'a nu lase pe oameni sA traiasca asemenea animalelor. ru ririle conciliului tridentin. 5 Vazind cd in fiecare zi sint rapite fete tinere sub cuvintul lor in casatorie, con l'opportunitcl del sacerdote, pentru a pune capat acestei r tciri, ei cer ca sa se permita si laicilor s'AA poata uni in casatorie. 6 Ei expun indoiala urmtoare: Existind aici un rau obicei ca daca de pild sotia nu poarta dragoste sotului si se duce la schismatici, sau convocata de el. 32 Ba se i tre e acum la alte ppeocupri, in legatufa cu congregatia dioceza.n. 31 Adica si cu pline si cu vin. pina acum. 34 Urmeaz' a doua zi o scrisoare aproape similar catre Ingoli. 35 Este vorba sub acest nume de dascAlii sau cantorii bisericilor fr preoti 54

Marturie extrem de interesant5 pentru permanenta unor obiceiuri rmasewww.dacoromanica.ro

se reboteaza, atunci (lac& i se ing&duie sotului s-si ja o alta sotie cit traieste prima, aceasta este impotriva legii divine, dar daca nu li se ingkluie aceasta, ei i reneagd credinta, nevrind s trdiasc f&ra de sotie si de aceea alearg l a judecata acelora (= a ortodocsilor). 7 Se roagA s& li se ingAduie s& dea desle gare i in cazurile rezerdomn, si cite una pentru doamn, pentru fili ... etc.... s i cite una pentru Moldova ... i pentru toti binefctorii vate" ... etc., s& se foloseasc& de vechiul calendar ... etc. 8 Se leag& s slujea sc 2 liturghii pentru papa, Congregatie [Bassetti la Roma in 1643 predase secretarului Ingoli pentru cardinali si al sdu Speculum Ordinis impreun cu o suplick rugind s fie tip& rit Speculum ... sd se infiinteze acea scoal& sau colegiu s& se trimit& carti de cazuistic ... de dogmatic& ... incheierile concilillor ... etc ... s& fie cercet at Speculum Ordinis. El afirma ca a servit in Moldo-Valahia 5 ani (!) Jata i incheierile Congregatiei de Propaganda Fide din 18 ianuarie 44 1 Se vor trimite carti, cite 4 exemplare. 2 A fost numit Bandini care va sedea l a Iasi. 3, 4, 5. Asupra acestora i va da arhiepiscopul 6 La punctul 6 privind indoiala referitoare la sotiile catolice care trec la rit ul ortodox, daca ele pot sA incheie o casatorie cu altul cit tr&Deocamdat e voie ca laicii s boteze in casu necessitatis. (Bandini) prerea. 7 Pentru cazurile rezervate sa apeleze la arhiepiscop ... etc. (Despre Speculurn Ordinis nu se pomeneste nimic, i nici despre scoal). ieste so-WI lor, se rdspunde ca ele nu pot face acest lucru nicidecum36. 36 Se constata ca au fost inversatt termenii propusi. In cazul ipotetic inftisat de sinod, intrebarea era deed sotul nevinovat de apostasia sotiei nu-si putea re lua libertatea si contracta o alta casatorie. In raspuns este vorba de sotia tre cuta la ortodocsi, careia i se interzice recasatoria. Solutie cu totul iluzorie intrucit ea nu se mai afla sub autoritatea bisericii catolice. Inseamna oare c so tul se putea recastori? Dar nu s-a pus si cazu/ sofului apostat. Ce face sotia? I l uraneazi in schism& sau se despart? www.dacoromanica.ro 55

FRANCISC SOIMIROVIC (1614 inainte de dec. 1675) Observantul bulgar Francisc Soimirovid apare In corespondenta grupului de la Chiprovat mai ales In calitate de auxiliar al arhiepiscopului de Sofia, Bogdan Deodat BakAid, al crui vicar era. Este un fel de paralelisrn !nitre raparturile &Titre arhiepiscop i vicarul ski de o parte, si cele dintre arhiepiscopul de Marcianopol, Marcu Bandini i secretarul care 1-a 1n sotit In Moldova, observantul Petru Par6evi. Aceleasi raporturi aparente de indul gent printeasc g de deferenta filiald, la addpostul cdrora Pare-evi imprimd superiorului sau directia pe care o vrea el, In vreme ce Soimirovid nu prses te niciodatd atitudinea sa de prudentd rezervd, primind cu supunere devotata toa te binefacerile ce se revarsd asupra sa. Nu ins fait a fi fost provocate cu multa iscusintd. Si In privinta strategiei urmate in chestiunea cptuirii observantilor In Tara Romaneasc, initiativa porneste de la Soimirovid si este confirmatd apoi d e BalcSl, cum rezult din scrisorile lor cdtre Propagand. Arta suprem a vicarului con sta In mentinerea sa In postura de secundant zelos s't ascultdtor in executarea unor msuri concepute i pornite de el. Aceastd artd de a se trage In umbra si de a rmine nevzut apare si In episodul cldtoriei sale In Polonia in tovard'sia lui Par6 evie, In care el avea In realitate rolul principal pe care 11 asum apoi Pardevid In prezentarea fantezistd a soliei" sale la Varsovia din porunca lui Matei Basar ab (Vezi CaUftori V, biografia lui Paaevid). Soimirovid nu apare niciodat ca mart or direct al evenimentelor influentate sau inspirate de el. Nu 11 IntIlnim la pe rsoana I decIt In cloteva Imprejurri legate de tara noastr si de un interes mai de grabd limitat. Altminteri trece prin paginile marburiilor contempoinarne, ca aux iliar pretuit al lui Bakid, ca persoana grata la curtea de la Tirgoviste, de cite ori avea prilejul ca sd vin, In sfirsit ca em'sar si confident al domnului care 11 trimite cu o misiune importantd (!) la regele Vladislav al Poloniei, si ca rival pentru episcopia de Nicopol cu bulg arul Stanislavov, preotul afectat convertirii paulicienilor de la Dundre,. Filip pentru care se Infiinta aceast nota episcopie, absolut necesard, dup ce a fost ev ident pentru toti c vicarul apostolic din Moldova nu putea s se Ingrijeascd. de paulicienii ce triau de-a lungul Dundrii In Bulgaria de Nord. 56 www.dacoromanica.ro

NAscut la Chiprovat in 1614 dintr-o famine nobilA, dat de mic la minAstirea din Chiprovat unde 1-a avut profesor pe Ion Lilov, el se cAIugreste In intervalul In care Bakid era custode al Bulgariei (1631-1638). El studiazil un timp In Italia c a alumn" al colegiilor pontificale. In iulie 1646 el e definitor al Custodiei Bu lgariei lar in octombrie este custode al Bulgariei si vicar general al arhiepisc opului de Sofia. In acest an el vine si In Tara Romaneasca unde mai revine i dup e. aceea. Acum isi fixeaz ca scop principal redobindirea manastirii catolice (asa-zisul convent) de la Tirgoviste, socotit esential pentru existenta i nssi a Custodiei Bulgariei. Aceasta era eonstituit din unirea la un loe a manstixil or observante din Bulgaria si Tara Ramcinzascd. 1Vlomentul era destul de critic. Conventualii obtinuser la 26 ianuarie 1646 un decret al Congregatiei Episcopilar i calugArilor (dei Vescovi e Regolari), prin care li se confirma stphiirea acelu i convenit.La 25iulie 1646 printii Custodiei printre care apare si Soimirovie, se silesc s.-1 smulg de la acestia sub cuvint ea fusese uzurpat de ei pe vremea lui Andrei Boguslavi. Ei mainteaza Congregatiei o serie de atestri cerute, intrucit la interventia arhiepiscopului de Sofia la Congregatie i se rdspunsese ca este nevo ie de asemenea dovezi. Ei declara hotrit cardinalilor: Acea mnstire e de m.are folo s pentru noi si este refugiul nostru In chinurile pe care ni le pricinuiesc aces ti Sarackni (=Turcii). Dac nu ni se face dreptate intrucit nu sint bune celelalte mAnstiri aflate sub puterea Turcului s ni se dea cel putin un locas In Italia und e s* ne putem retrage... Dar aceast mriastire nu ni se restituie nou, altii In curind vor piece, todie va fi si ea desfiintata... etc. ManAstirea a fost intotdeauna a noastrA, adicA i acea a observantilor, si a fost Malta' de fericitii tovarasi ai Sf. loan de Capistran o cum se poate dovedi cu analele Ordinului nostru." Acestea erau imprejurarile cind se duce Soimirovi in Tara RomaneascA s cerceteze de aproape posibilittile de la fate locului. Se mai ivea o cale care prea mai usoarA, anume a unei cooperari intre Conventuali si Observanti pentru re pararen bisericii catolice a Sf. Francisc din acel ores. Aceasta era linga piatA , de dou ori mai lungA ca biserica Maicii Domnului a conventului, cu o clopotnit mare ca o fortareat. Biserica sttea prAsit...". Inc din 1640 (Ind o deserie BakOid i se lasaser putin zidurile". Incepuser unii sA-i fure din xnateriale, dar domnul ii oprise. Fondurile pentru refacerea bisericii ar fi venit in parte de la Conventuali, in parte de la Observanti datorit ajutorului Propagandei. Mai trebuia ins o brevfi papalA catre domn. Cunoscind idiosincrasiile acestuia, S oimirovid prevede tot ce va spune acesta dac.A i s-ar infAtisa in loe de brevi p apal vreun decret al Congregatiei. Conjunctur absolut identicA cu cea din Moldova unde Bandini fusese privit cu bnuialA pin& la expedierea unei breve adresate domnului! Dar situatia bulgarilor este tot mai dramaticA, i nevoia unui loe de refugiu tot mai acut. In februarie 1647 Soimirovid acum custode al Bulgariei $i Valahiei si vicar general al arhiepiscopului de Sofia, scrie secretarului Propagandei In pri vinta banilor strinsi pentru manstirea din Tirgoviste care trebuiau Incredintati printelui Rafael <Levakovie>. Pentru ca sit' nu se piardA pe drum in vremurile as tea periculoase de rzboi", el i-a ridicat la Sofia per via di cambia, O lun dup ace ea, arhiepiscopul confirmind cele spuse de vicarul sau, adaug ca frA o scrisoare a papii adresat direct domnului, In care va trebui aratat preci s totul (puntualmente) i recomandat toat treaba aceea domnului chiar in acea scris oare, nu se va face nimic si pe deasupra trebuie fAcut decretul si descris in el riominatim once lucru pe care 11 dau parintii conventuali obserwww.dacoromanica

.ro 57

vantilor, caci In decretul pe care 1-a adus Parintele fr. Giorgio nu este ruci o specificare particulard despre aceste lucruri i parintii conventuali se opun. P e deasupra s se obtina ca printele general <al conventualilor> sd scr'e conventual ilor sotto Fobbedienza (= sub porunca' strict& de ascultare) c ei nu trebuie sa f aca altfel, cad ei una zic acolo la Roma, si alta fac cind sint In tarile aceste a, s au refuzat sus-zisul decret zicind: Noi nu al.em nici un ordin despre aceast a din partea superiorilor nostri", i ei merg zicind multe lucruri boierilor e c. [Deci este nevoie ca in breva ctre domn sd se specifice] ce anume se concede obs ervantilor i ce famine conventualilor, rugindu-1 sd accepte i s confirme si una i alta. [Arhiepiscopul doreste s i se dea lui in mind o poruncd a Congrega.tiei de Propaganda catre misionarii conventual ] ca sa nu mai zicd": 'Aceste scrisari nu sint de la papa', cum spuneau mai inainte, cci am putea sa rdminem pclii de schismatici ca mai inainte !". Asadar cheia intregii situatii era obtinerea de la papa a acelei breve salvatoar e. In august 1647 arhiepiscopul and' cu bucurie ca ea a fost intocmit dar nu e de pdrere ca sa fie trimisa direct domnului, ci e mai bine s i se trimita lu, pentru a i-o Inftisa el si a trata cu el cu acel pflej punerea In aplicare a dec retului. De fapt totul depindea de bundvointa domnului. De aceea Bakid H trimite pe Soimirovi care se bucura de mare trecere la el. In scrisoarea sa catre Propaganda, Baki foloseste o formula ambigua havendolo mandato io in Vaiacch ia per certi negotii della mia chiesa, non essendo tempo adesso che io vadz. per sonalmente". S-ar crede asadar cA era vorba de mndstirea de la Tirgoviste. Dar co incidenta cu declararea candidatura lui Soimirovi6 la episcopia de Nicopol in ac est moment si cu plecarea lui ulterioar In Polonia si Italia in acelasi scop, mai sugereazd i alt explicatie: anume ea drumul sau la domn era si el In legdtura cu alegerea dintre cei doi candidati ce urma s se f Elea la Roma. Batrinul domn fra copii prinsese o mare simpatie pentru vicarul arhiepiscopului, care avea prileju ri dese de a se afla la Tirgo.viste si in calitatea sa de custode al Bulgariei i Valahiei. El ar fi vdzut cu bucurie inltarea lui la treapta episcopald. $i tocma i acum se ivea un moment favorabil. Prin infantarea noii episcopii de Nicopol pe ntru convertirea paulicienilor persecutati de biserica ortodoxd si care Incepuse r a trece la islamism, se crea un loe la care putea pretinde i ocrotitul arhiepis copului, dei grija acestor paulicieni fusese preluat de un preot bulgar legat pri n originea sa de acesti eretici bulgari si care prin forta lucrurilor era candid atul cel mai calificat pentru noul post. In sinul bisericii catolice bulgare se desena un fel de antagonism intre calugri i preotime. Primii franciscani observan ti apartineau Custodiei bulgare, independentA de episcop sau arhiepiscop i putin d constitui o fort. Arhiepiscopul propune In august 1647 pe Soimirovid ca episcop de Nicopol. Si tot atunci trimite si in Tara Romaneascd. Rivalul acestuia, Stan islavov era sustinut de preotime, de negustorii ragusani cu legatuni Intinse si la Propaganda, in s'irsit de populatia pauliciand din regiunea Dundrii. Dar cump dna putea fi Indreptata in sensul dorit prin interventia indirecta a domnului Ta rn Romanesti la Roma. Lucrul trebuia ins& fcut in tdcere, fdr Alva si fail a se da de stire nici conventualilor de la Tirgoviste care ar fi raspindit acea veste. Folosind niste legdturi mai vechi cu regele Poloniei care asumase un fel de patr onat asupra episcopiei catolice a celor doult Valahii", Matei Basarab Il trimite pe Soimirovie Cu o scrisoare la el, solicitindu-i sprijinul la Roma. De la Tirg oviste acesta pleac direct In Moldova la Bacdu unde se Intilneste cu observantul Parevie, secretarul lui Bandini, trimis si el la Roma de catre acesta din urmd cu corespondenta &a 's58 www.dacoromanica.ro

nuith i Cu un fel de prezentare mai succint a vizitatiei apostolice a Moldovei, c are va deveni Intr-o forma mai sporit asa-zisul Codice Bandini. In ziva de 2 noie mbrie plecau amindoi spre Varsovia, prima etapa in drtu-nul spre Roma si Congreg atia de Propaganda Fide. Aceasta a fost realitatea modest din care Parcevie avea sa creeze fictiunea asa-zisei sale misiuni tainice de pregatire a unei ridicari masiva a crestinilor subjugati (Vezi CdWitori V, p. 366 s.u.). Dar rega le Poloniei a uitat pesemne. al mai serie la Roma, si astfel s-ar pukes spune cA expedi tia lui Soimirovid nu a dus la nici un rezultat. Ea a dus totusi la un artificiu pus la cale In vederea sporirii sortilor si de izbinda. Pe drum, sau poate chiar data ajunsi la Roma, Pardevid (desigur nu far% stiinta i participarea lui Soimir ovie) a Inlocuit o foaie din scrisoarea lui Bandini cfitre Propaganda cu alta co mpusa de el, In care intre altele se cuprindea recomandarea (votul) pentru candi datul propus de el. Dar In loe de Stanislavov, In textul falsificat aprea acum So imirovid! (Ibidem, p. 348). Dar chiar i asa, cu acest vot in plus, victoria nu i -a revenit lui, ci rivalului s'au care a fost declarat episcop la 3 sept. 1648. Inch' de mai Inainte Soimirovie apucase drumul de Inapoiere. Indata dupa sosirea sa in Bulgaria, el a fost chemat de Matei Basarab. La 3 noiembrie 1648 el 11 in sotea la Tirgoviste pe arhiepiscop ce aducea breva pentru Impartirea conventului . Chid au sosit si au tras la doctorul Mascellini, au aflat ca domnul era serios bolnav. Ulterior, simtindu-se mai bine i-a primit paste o saptamin. Irma In ciud a brevei papale nu s-a putut ajunge la nici un rezultat. Decretul Propagandei ca re impartea manastirea fritre conventuali i observanti, a fost respins cu toata hotrirea. Cuvintele domnului au fost redate Intocmai de arhiepiscop: S ma fereasca Dumnezeu sd fac acest lucru, deoarece dacil eu as face aceasta, as da prilejul ca dupd moartea mea sd facd alti domni la fel cu raindstiri/e mele". Nici planul privind repararea bisericii mari a Sf. Francisc nu a fost mai bine primit. Domn ul a declarat ea ajunge pentru papistasi o singura biserica si nu a ingaduit sa fie refacut biserica in ruina. Singura solutie dura domn ar fi ca papa sa aleaga rare observa nti i conventuali, sau cum spunea el Infra cei din Bulgaria si italieni dea mana stirea acelora care ar fi de mai mare folos... dar sa o Impart eu, asta nu o voi face niciodat!". Despre rezultatul candidaturii lui Soimirovid nu s-a vorbit decit in a doua audienta la domn, acea de ramas bun, care a avut loc dupa 19 zile. Dei in acel rstimp fusesera griji destule, din cauza unor vesti alarman te ea vin tatarii instigati de Vasile Lupu, domnul nu uita sa Intrebe: Ei, ce sa cu pdrinte/e Francesco al nostru? L-au fdcut episcop?" cut ...Si a spus c primise scrisori de la rposatul rege Vladislav al IV-lea al Polonie i prin care fagaduia s scrie la Roma si sa-1 recomande pe acest calugar si CLCUTT L veid cd nu s-a fcut nimic i cd trebuie sd scriu din nou"... Arhiepiscopul temin du-se id' nu se creeze vreun precedent din recomandarea unor episcopi catolici d e catre unii dinasti schismatici, fagaduieste s scrie el, de cum se va intoarce I n resedinta sa. Domnul Ina nu renunt la ideea sa si peste mai bine de un an si-o traduce in fapt. Numirea lui Stanislavov marca un insucces al arhiepiscopului i al Custodial. Bak'Si intervine indata. Inca din 1647 el ceruse ca Soimirovi6 sa f ie facut sufraganul sau. La 26 mai 1648 clerul II recomand pe Soimirovid. Catolic ii din Chiprovat la rindul lor, II laud& ca fiind nobil, activ, cunoscut paste t ot, In tot sud-estul, in Moldova, Tara Romneasca etc... si Il recomanda. In sfirs it se produce o inseninare. Observantii care protestasera contra numirii lui Sta nsilavov se potolesc. In mai 1649 se incheie o conventie mitre Stanislavov i Cus todie. In iunie 1649 Soimirovid e propus de vicarul din Antivari la episcopia di n Pristina (Priszwww.dacoromanica.ro

59

ren) din Serbia, propunere la care se raliaza i clerul bulgar. Soimirovid pleaca la Roma In vara anului 1649. Abia in 11 iulie 1650 e numit episcop recomandat d e catre Propaganda. Formalitatile se lungesc. La sfirsitul anului Baki mega sa fi e accelerate pentru ca s poata merge la resedinta sa noul episcop. In Tara Romfin easca nu se stia nimic i domnul nu mai avea rabdare. La 14 sept. 1650 el ja cond eiul ca sa rspunda brevei papale din 1648, dar in realitate ca sa aiba prilejul d e a-1 recomanda pe Soimirovie papii. De asta data domnul propune o masura mai ra dical: indepartarea din Convent a tuturor misionarilor existenti trimiterea altor a desprinsi cu totul de grijile lumesti, alesi de papa. Scrisoarea domnului a fo st trimisa la Roma fara stirea lui Bonaventura din Campofranco, prefectul aposto lic de la Tirgoviste. Acesta simtea oarecum ca Observantii isi urmresc mai depart e procesul lor pentru obtinerea conventului, dar el se bizuia Pe faptul ea domnu lut nu-i plac schimbrile". Rspunsul papii din 11 februarie reducea propunerea domn ului la proportii obisnuite. Prefectul va alege elementele bune i le va inlatura pe cele rele... etc. Totodata papa ji comunica vestea inaltarii lui Soimirovid la episcopia de Priszren. La 27 mai 1651 noul episcop s crie ca a fost sfintit de catre nuntiul apostolic din Venetia. Acum in sfirsit s e Inapoiaz, i dupa ce trece pe la noua sa resedint, sarac i incercata ru de cium si de tirania turcilor, se intoarce la Chiprovat ca sa-si preg'teasca cele trebui toare noii sale demnitti, si mai inainte de toate vizitei sale solemne la curtea din Tirgoviste. Acolo avea el sa se infatiseze domnului inmineze din partea card inalilor Propagandei un dar foarte pretuit: moaste sfintite si garantate autenti ce. (Domnul le folosea i ca un balsam pentru ochii sai bolnavi) si pe linga aces tea, din partea secretarului Propagandei o pictur religioasa (quadra) precum i al tele, nu se spune din partea cui. Dar venirea lui mai avea si un alt scop foarte precis pe care si realizat farsovaire: introducerea pe once cale a unor observanti, macar si unul singur la misiunile ocupate de conventuali. De aceea s-a ingrijit sa duca cu sine calugad cunoscatori ai limbii romane. Cum misionarul conventual Fr. Maria Spera zacea de boal de vreo patru luni i lucrul acesta putea fi stiut de oricine, este probabil c fnlocuirea acestuia prin observantul Soijch nu a fost o masura spontan, un fel de improvizare impus de imprejurari, ci punctul final al unui plan bine chibzuit. Este de fapt acelasi procedeu ca cel al iezuitilor In Moldova pe vremea aceea. El a reusit pe deplin. Caci la venirea sa in 1653 Bakid raporteaza CA a gsit la Ci mpulung doi parohi observanti bulgari cunoscatori ai limbii. comparatie intre ce le doud scrisori ale lui Soimirovid avind aceeasi data (7/17 februarie 1652) Ing aduie surprinderea unor deosebiri ce nu pot fi involuntare, cai e trdeaza calculu l ce a stat la baza intregului scenariu (daca ne este ingaduita aceasta expresie ). In scrisoarea catre secretarul Propagandei cifra Observantilor dati de Custod ie ca insotitori ai sai In Tara Romaneasca este de 5 frati, printre care este me ntionat printele Serafin ludat in mod deosebit. In cea catre cardinalii Congregati ei, cifra este de 3 frati (poate sa fie si o eroare de transcriere). Insa despre parintele Serafin, dei nu se afirma nimic in mod categoric, totusi se intelege din context c a fost lasat la Cimpulung In locul fratelui Stefan Soije acela ce f usese instalat cu zece zile mai inainte ca inlocuitor al parohului conventual Sp era si care murise pe neasteptate, cit mai era Soimirovid In Tara Romaneasc i ca fusese propus Propagandei pentru a fi numit misionar In ace/ loc (Primind binein teles respectiva alocatie). Nimic din toate acestea nu apare In scrisoarea cas t re secretar. Poate pentru ca acesta era socotit prtinitor pentru 60 www.dacoromanica.ro

conventuali. Si nimic, bineinteles, nici despre bnuiala aruncat" asupra misionarilor in legatur cu acea moarte fulgeratoare despre care nu e vorba decit in scri soarea catre cardinali. De fapt, parintele Soije nici macar nu este mentionat in scrisoarea ctre secretar. Staruie impresia ea Soimirovid nu i se adreseazi lui decit In mod formal i mai mult pentru a cere plata proviziunilor" sale, sau tri miterea asa-zisului aparat pontificar a crui lipsa este stingheritoare. In schimb toat atentia este acordat infatisarii cit mai convingtoare a faptelor aduse inaint ea cardinalilor. Cuvintele atribuite acum domnului nu redau sunetul autentic i f iresc pastrat atit de bine in frazele insemnate intocmai de Baki dupa declaratiile categorice rostite in noiembrie 1648. Dealtminteri ele nu corespund nici acelor declaratii amintite i nici propunerii fcute papii in scrisoarea din 14 sept. 165 0 asa cum fusese fcut, ci par mai degraba o combinare a unei parti rupte din acea propunere i incadrata altfel. lar ca introducere la ele este acea ciudat insarcin are pe care i-ar fi dat-o domnul ca sa se duca s vadei (adica sa inspecteze?) bis ericile catolice (deci ale misionarilor conventuali (?) din invitatle ce ar fi c ontravenit tuturor regulelor admise daca ar fi fost tradusa in fapt. Este curios ca ea nu a fost comentatd in nici un fel in scrisoare i rum nu s-a spus limpede daca noul episcop de Pristina s-a folosit de ea. Cum Inca mai departe spune ea poporenii din Cimpulung i-au scris 0 au venit la el, deci la Tirgoviste, si el l e-a trimis preotul cenit, rezulta a nu a fost sfi vad acea biserica. Dar Domnul 1 -ar fi rugat sa. viziteze" i mnastirile ortodoxe (!) i s-i dea seama despre vizita sa (!)... Ins din context ar p'rea s rezulte c pur i simplu domnul ar fi dorit sa-1 mai retina in tara s't i-ar fi propus un fel de excursii nevinovate pe la manas tirile sale, poate pentru a-i arata tiparnitele sau alte lucruri de interes, i n icidecum o vizitare" in sensul bisericesc al cuvintului, pentru a-i cere vreo pa rere ori sugestie intr-o dare de searna menite a fi utilizate ulterior. Toate ac este nepotriviri, imperceptibile la prima vedere, trezesc oarecare indoia/&" cu privire la sinCeritatea mrturiei in intregul sail. Dar poate ca nota cea mai dubi oas este cea privitoare la amenintarea cato/icilor de la Cimpulung de a se face e retici pentru ea biserica lor sta inchisa de 4 luni etc.... claci nu h se face r ost de un preot de limba tor, adicd cea romdneascd (!). Se regaseste aici un pro cedeu folosit cu predilectie de Par&vie i ilustrat si in voltunul de fag (p. 73) . Cu aceast scrisoare se incheie faza din activitatea lui Soimirovi oferind tangen te cu imprejurarile din Tara Romneasca. In 1655 fiind la Roma, el recomanda pe Pa r'devid pentru a i se incredinta administrarea Moldovei. Deprtarea diocezei sale nu-i mai ingaduie sa intervina in problemele privind pe catolicii din Wile noast re. In 1656 el este numit arhiepiscop de Ohrida dar nu sade in diocez ci la Ragus a de unde urmreste situatia din Bosnia pentru a refen asupra ei Propagandei. La s firsitul anului 1663 obtine administrarea arhiepiscopiei de Marcianopol printr-o brev pontifical. In iunie 1672 se muta la Rusciuk ca s ead in diocez. Se plinge ca d e 5 ani nu si-a primit proviziunile". Este bolnav si cere un coadjutor. In ultim ii ani st in casa sa la Chiprovat. Moare inainte de decembrie 1675. Dup cum s-a putut vedea, rolul sau in legatura cu Tara Romaneasca inceteaza durd numirea sa ca episcop de Prigtina. Scrisoarea sa din februarie 1652 care incheie aceast faz, este revelatoare pentru intreaga sa actiune aici. In aparenta este o dare de searna a primirii solemne a noului episcop la curtea de la Tirgoviste. I n realitate este o prezentare mestesugita a scamatoriei prin care reusise s inloc uiasca pe parohul conventual italian din Cimpulung printr-unul obserwww.dacoromanica.ro 61

vant bulgar, obtinind i asentimentul domnului, -ceea ce era foarte important Acu m trebuia obtinuta confirmarea de la Roma a acestei substituiri. Recomandarea ic alduroasa a fratelui Seraf in, foot alumn" al Propagandei avea de scop obtinerea pentru el nu numai a ingaduintii de a famine in acel loe pe toat'd viafa confor m obligatiei obtinute de la Cimpulungeni, ci subsidiului dat acordarea misionari lor Propagandei. De aceea era subliniat calitatea de alumn" a fratelui Serafin, a cestia bucurindu-se de un fel de prioritate la asemenea numiri. In aceasta scris oare totul este calculat i totul este rstalmacit. Incercarile bietului batrin de la Tirgoviste de a mai prelungi putin sederea fostului frate Francesco pentru ca re scrisese scrisori regelui Poloniei i papei de la Roma, si pe care nu Il va ma i revedea de acum incolo, slut infatisate ca dovezi ale unui fel de tutela sau s upraveghere ce Ii este delegata, sau in once caz a unei consultari din partea do mnului care se mrturiseste depasit de situatia creata de comportarea misionarilor conventuali! Asadar vor trebui acceptate cu multa prudenta afirmatiile din acea scrisoare. Despre rolul i personalitatea lui Soimirovie exi sta opinii diametral opuse. Conventualul Spera, care nu avea motive s-i fie recun oscator, aminteste laolalta si de venirea lui cu intentia de a-i scoate pe conventuali din misiunea de la Ti rgoviste, si de latitudinea sa dubioas In privinta sanctionkii catolicilor vinova ti de a fi contractat csatorii de al doilea, traind Inca sotul dintii, referinduse, adica dui: cum rezultd din context, la doua momente diferite: din 1646 si din 1652 (Ciileitori V, p. 389). Imprejurarile inlocuirii lui Spera de la parohia d e Cimpulung difera total in relatarea sa de cele din versiunea lui Soimirovie. I n schimb In 1648 cind vine acesta din urm impreun cu arhiepiscopul Bakke la Tirgos te, rasuna un concert de laude la adresa fratelui Francesco in care se intreceau doctorul Mascellini, Bakke, Pantaleone Ligaridi i nsui viceprefectul conventual Venanzio Berardi (Dipl. Ital." I, 361). Este adevarat c nu se produsese Inca substituirea de la parohia amintit. Cele mai multe informatii despre Soimiro vie se afl in colectia lui Fermendzin, Acta Bulgariae. El apare mai des in corespondenta lui Deodato Bakaid cu Pro paganda. In aceeasi colectie au fost publicate si 2 din textele redate in acest 1,olum, al treilea fiind publicat in Dipl. Ital." II, in Altre Notizie. Lista celor 68 de cuvinte din limba romaneasc, pstrind caracterul latin, intocmit d e el si data apoi lui Giov. Lucio a fost publicata de Hasdeu in Arhiva istorica a Romniei", I, 2, 1865, p. 55 si de Timotei Cipariu in Principia de limbd 0 scrip t. Blaj, 1866, p. 238 si este redata si de Gzdaru (op. cit.). Despre activitatea lui a scris I. Dujcev dind datele carierei sale eclesiastice (11 Catolicesimo...). La noi el apare in studiul lui G. Calinescu Altre Notizie, in acela al lui F. Pall Le Controversie precum i in prezentarea lui D. Gazdaru, op. cit. care relev a In mod deosebit cunoasterea sa a limbii romane Tara a sublinia unele lapsusuri d in exemplele citate). Despre el pot fi gasite informatii i in Cd/atori V, in bio grafiile lui Pareevie si Bandini. 62 www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE CONGREGATIE' 1646 octombrie 20, Chiprovat ... La sosirea mea aici din Tara Romaneasca am informat p eminentele lor cum st l ucrul <cu minastirea> din Tara Romaneas a, si am stat asteptind zi de zi suma ho tarita pe care trebuie sa o dea parin. 152 tii conventuali si aceea pe care au voit eminentele lor s'a' o atribuie pentru r estaurarea bisericii Sf. Francisc din Tirgoviste, care nu ni s-a dat, asteptindu -se scrisoarea stapinului2 nostru. [Deci roaga pe eminentele 1 r sa obtina de la papal o scrisoare catre principe3 in vederea hotaririi acestei chestiuni, adica o breir, asa cum s-a hotarit, pentru ea' el nu este prea cunoscator (pratico) si nu intelege <ce sint> decretele si scrisorile S. Congregatii, // nestiind ce es te Congregatia, ci zice: Aduce- p. 153 ti-mi scrisoarea papii cu pecetea sa, asa cum am primit alta data de la papa de buna amintire Urban al VIII-lea". Ar treb ui mult timp pentru a povesti nenorocirile (le miserie) in care ne afldm in vremurile de acum, s i cite rele ne-a pricinuit si ne pricinuieste zilnic pierderea a estui binecuvin tat convent, mai ales acum cind Sultanuld a dat Po ruma sa fie strinsi fi:dedil tineri. [A venit un turc, om cu vaza, de la palatul sau cu 300 de ieniceri care au ridicat multi tineri si au aruncat In lanturi pe unii crestini ca sa le mai g aseasca si altii; 1-au luat si pe gardianul minastirii <din Chiprovat>. Soimirov ie si. arhiepiscopul au fugit in munti cu tineretul, si au stat o saptmina etc. A cum trebuie rascumpArat gardianul. Au adunat si luat cu imprumut 100 de scuzi et c....] SCRISOARE CATRE CONGREGATIE5 1652 februarie 7, Chiprovat p. 422 Este citva timp de cind am in.stiintat pe eminentele lor, din Tirgoviste In Tara Romaneasca despre sosirea mea acolo cu greutati si oboseli nu putine, pe de o p arte din cauza drumurilor rele, pe de alta, din cauza lumii ticaloase din cale; de cum am ajuns acolo am indeplinit de indata vointa eminentelor lor de a inftisa moastele prea luminatului domn, care le-a primit cu foarte mare bucurie si insu fletire a tuturor (commune applausu), aducind multumiri nesfirsite Sanctitatii S ale si eminentelor lor, dorind mult pe viitor a se bucura de bunavointa obisnuita si induratoare a lor; ba voia sa le serie (dupd cum Bulgariae, pp. 152-153. 2 Papa Inocentiu al X-lea. 3 Matei Basarab. a Mebmed al IV-lea (1648-1687). 1 Traducerea s-a facut dup textul italian publicat de Fermendzin in Acta 3 Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat in Dip/. tal., 11, p 6 Papa Inocentiu al X-lea (1644-1655). 422. www.dacoromanica.ro

mi-a zis), dar din multe motive ale vremurilor de astazi a omis pina acum s le mu ltumeasca. Pe linga acestea mi-a dat Insarcinarea s ma duc s \Tad bisericile din t ara sa, adica cele de ritul nostru: pentru ca aud", zice el mari plingeri din pa rtea crestinilor, si ma adresez you'd (a lei tengo) in locul Sanctittii Sale; eu din partea mea am fcut cit am putut, totusi aceasta Misiune de acstma ar fi mai b ine ca sa o recheme S. Congregatie din aceste tri, fiind de putin folos, ci mai d egraba spre paguba si scandal etc ..."7 De va vrea Dumnezeu, voi da in relatia m ea mai pe larg o mai bung dare de seama despre toate; in plus m-a mai rugat s viz itez (visitare) minastirile sale de ritul lor si sa-i dau seama despre vizita me a, dar eu scuzindu-ma mult ea aveam de lucru la biserica mea am obtinut cu greut ate, nu putina, slobozirea de plecare. Cum dupa sosirea mea In Tara Romaneasca a m ramas la Tirgoviste vreo cloud saptamini, in acest timp mi-au venit scrisori d e la acei bieti crestini care se all la Cimpulung cu foarte mare tinguiala si ame nintari sa se faca eretici8, zicind ei ea biserica lor st inchisa de 4 luni, fara preot si fara botez si cu multi care au murit daca nu li se face rost de un pre ot fait ajutorul unui preot, etc. tinguire si scandalul care ar fi s urmeze, le-am trimis un preot de mir pe care D . luasem cu mine ca tovaras pentru once 1ntimplare, cu consimtmintul totui al domn ului, cum se obisnuieste a se face in tara sa, si astfel i-am facut apoi o scris oare: comunitatea lor obliglndu-se cu totii solidar s-1 tina cit traieste drept p reotul lor, si dup ce s-a dus acolo bunul preot, foarte bun cunosciltor al limbii lor, nude /imba lor, adicci cea romtineascei. Scrisorile serse de ei se pdstreaza aici la mine, si cu timpul vor fi trimise eminentelor lor: vazind asa mare mit D. atefan Soijch, din dioceza Sofiei, a murit in scurt vreme, cam vreo 10 zile, pe cind se aflau acolo doi misionan, unul venit din Moldova, n u tiu pentru ce, celalalt alungat de acolo, nu stiu. Sa dea Dumnezeu (Dio voglia) sa nu fi fost vina lor, cum zice multimea, dui:ad ce au incercat atita sa-1 indeparteze in once chip de acolo. Venind dup moartea a cestui domn atefan acesti susnumiti crestini din Ompulung sit dea de tire despre moartea sa si sa ceara un alt preot dintre cei ce m Insoteau caci la plecarea mea In Tara Romaneasca au vrut bunii parinti din cinst ita Custodie a Bulgariei s ma onoreze pe linga acea curte de schismatici, si mi-a u dat 3 parinti la dispozitia mea, pentru ca sa cinsteasca demnitatea Sfintei bi serici catolice, si pentru mai mare renume, si intre altii mi-au dat pe parintel e Serafin, care este definitorul actual si gardianul primei minastiri a acestei Custodii i alumn" al eminentelor lor, care nu inceteaza a se trudi In via Domnului In aceste tali nevoiase; eu din partea mea 11 recomand calduros emi nentelor lor, ca s binevoiasca sa dispuna de el ca de elevul (alumno) lor, si 11 vor gsi prompt sa execute once porunca a lor ca un fiu adevrat doritor s-i serveasc a. [Despre starea bisericii sale ... cium, lipsa de preoti din cauza tiraniei tur cilor si a saraciei. Roaga s 7 Aceast declaratie este prea conform dorintelor lui Soimirovie pentru a nu trezi oarecare bAnuiald cu privire la redarea intocmai a cuvintelor domnului. 8 Vezi tilcul acestor declaratii in notita biografica. 64 www.dacoromanica.ro

Portretul lui Grigore I Ghica, domn al Tdrii Rorndnesti la 1663 (stamp contemporand de , . Cornelius Meyssens) (Biblioteca Academiei R.S.R., starnpe, G SI/Meyssens, C-8). r. . wr 4 G/0ANNIT GREGORIO GIKAPRINCIPE DIVNLACC1-14.7 ANNJO /66$ 4 e. 4. I N 8. 3 11," 11V, ' . rAfTIN' ili11,4 GC, a 4.4X.r ;' %Olt; -11.0tVg. 0,414-* WOO' . , . www.dacoromanica.ro 1930, pl, 121), ,: rane, Sibiu,

Portretul lui Gheorghe Duca, domn al Moldovei si ail Tdrii Romdnesti (dupd N. Io rga, Domnii romeini dupd portrete ;i fresce contempo-

t, -, , 6 r :-.!*,1-4 , or*, twassii01.-4..... twi ,..: , I ' t -.`---;,--..-4.'! ,te,-, , ,..-e.o. ,-,411 :... ,, 44 .........f.e..........., l' .-.1 4 ...-' .ir ;',..."`---,X.,,, ,--: ' -=-:: ..r----,-.., - -,.., __"'''`;-,`\jirk. --.4 .-.-_,_-. _ ;...... -X^ ' ",t-' 7- --,%": le 4 ',- ' ...-07:-...%`7.1 '4-.4 ..:/ - -,',1-it.

t, -,-, Zi..'?"):::.1' `... y ,_ : ---,-----=-. -....., .144 4,A.i ' ''' .,... ' " : 4 --. ..." s, ,v,....., ' - : ---4 -:.4 --4 """ e, ' JN , ir = : '., : > ' ..._ev 4....,,,--tiff' *.r3 _Trft Iasi, vedere fantezista din sec. XVII (Die neu ertiffnete Ottornanisc he Pforte, Augsburg, 1700, p. 355; Inst. de ist. N. Ioirga" III 270 I).

www.dacoromanica.ro

Ahmed Kprialii, mare vizir ohoman. (Idem) ilia de la Hotin din 1673 (Idem) www.dacoromanica.ro

, ' ' -^0L, , . L L.,. t). "1" ,ilt . " err., r-e-rn::t, wmaisal.t. -f ''' SOC;07 AG 1/12) Suceava, vedere fantezistd sec. XVII (gravura de Jacob Haarewijn, 1688 Acad. R.S .R., stampe, Cluj. vedere din sec. XVII (stamp& contemporand de J. Petters, Acad. FtSR, stamp e, AG I, pl. 40). www.dacoromanica.ro

i se trimit una buona man" de misionan i Cu prefectul lor, dar sa nevoie.] recunoasca autoritatea episcopului, nu ca acei din Tara Romdneascei etc. si s fie de limba' slavd, bosniaci, bulgari, ragusini, si nu dalmatini sau de alte neamu ri. Cere Inca odat li Aparati pontificali de care are SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI9 1652, februarie 1710, Chiprovat p. 221 Dup ce am ajuns cu bine in dioceza mea am scris de citeva ori senioriei Voastre I lustrisime, acuma dup ce m-am intors din Tara imi fac datoria de a v incunostiinta de felul cum am Romaneascd fost primit de acel prea inltat domn principe cu mare cinste, ce nu se obisnuieste a ni se face // nou acestora ce sintem catolici, di n partea schismaticilor, i i-am predat moastele ce-mi fuseser date de CAtre S. Co ngregatie, pe care le-a primit cu cea mai mare evlavie i cu p. 222 marea Insufletire a intregii sale curti pot spune ca un adevrat crestin i le-a da t mitropolitului s le srute tuturor celorlalti monahi, episcopi i preoti, 1mpreun cu boierii (Barroni); cum a fcut i cu icoanele (? ) (quadri) ce i-am dus, precum si cu aceea pe care i-a trimis-o Sen. Voastr pentr u care el v aduce multumiri nesfirsite si vi se ofer ca amic perpetuu. [Roag sd fie artat congregatiei srdcia i lipsa de vesminte pontificale a bisericii lui]1 ... cele de care m-am folosit pin acuma mi-au fost imprumutate de Custodia Bulgariei. Si nu numai atit, dar si cind am plecat in Tara Romneascd Custodia mi-a dat spre a putea s apar la acea curte schismatica cu mai mare cinste pen tru sfinta noastr credint, 5 frati,12 printre care mi 1-au dat pe fratele Serafin, 13 definitor i gardian de Chiprovat, si pe deasupra alumn" al S. Congregatii, ca re mi-a fcut cinste si slujbA, nu numai mie, dar a lsat un nume aproape vesnic in acea curte la resedinta noastr catolic ... etc. [Roagd s se plteasc proviziunea" sa procuratorului sdu fiind in clipa de fatd extrem de strimtorat"] 9 Traducerea s-a fcut dup textul Italian publicat de Feranendzin In Acta 19 Data d ifer cu 10 zile de cea a scrisoarei cdtre Congregatie, probabil din cauza diferen tei de stil vechi sau nou, folosit la datare, sau la transpunerea datei de cdtre editori. Amindoud scrisorile au fost serse cu sigurantd in aceeasi zi. Bulgariae, pp. 221-222. 13 Este vrednic de observat c in aceastd scrisoare nu se pameneste absolut nimic de in.stalarea fratelui Senafin Ja Cimpulung ca paroh In locul parohului absent din cauz de board! 5 Cllatorl straini despre TArile Rourane Episcopia de Pri'Stina (Serbia). 12 In scrisoarea cAtre Congregatie cifra era 3, nu 5. www.dacoromanica.ro 65

VITO PILUZZI DIN VIGNANELLO (? - 1704) Misionarul Vito Piluzzi este cunoscut istoriograLei noastre mai ales datorit interesului trezit pentru Catehismul in limba roman t iprit la Roma in 1677. Este o figur luminoas care se desprinde din lumea de intrigi dimprejur i ramine timp de trei decenii si mai bine martorul statarnic al runei Moldova outremurate de catastrofe care nu 1-au crutat nici pe el: silit s fuga n u o data In paduri impreuna cu turma sa risipitd de trecerea tatarilor sau a tur cilor, luat intr-un rind de la altar de ctre turci i legat de stilpul bisericii, lovit i lsat mai mult mort de slugile stpnrii, cu hainele sfisiate si barba smuls ca s dea bani pentru bir cind se abate asupra trii prigoana fiscala a lui Gh. Duca. D area la lumina' a unor noi stiri despre anii slujiti in Moldova, in urma publica rii unor documente inedite din arhiva de Propaganda Fide (D. Gazclaru, Miscellanea), crumasterea anal indeaproape a unor auxiliari sau adversari ai si, sau chiar a unor simpli martori ai imprejrurarilor , adincirea critica a atestarilor i mrturiilor uneori falsificate cu bun *Uinta, i ngaduie o intelegere mai direct& a omului insusi precum si a incercarilor de tot felul prin care a trecut Moldova in rstimpul apostolatului su. Dac restituirea noa stra biografica i istoric ocupa.' un spatiu larg, este pentru ca i activitatea sa la noi depseste limitele obisnuite. Ea se desfsoar din 1653 pina in 1687, cu o int rerupere in intervalul 1675-1679 cind isi tipareste catehismul la Roma. Ea se im parte in trei perioade: de la 1653 la 1663 chid este simplu misionar apostolic; de la 1663 la 1675 cind detine i rspunderea de prefect al misiunilor din Moldova i in sfirsit de la 1678 incolo ca vicar apostolic pentru Moldova pin& la venirea episcopului titular Dluski in 1682, cind Ii inceteaza vicariatul. Dar si dup ace ea el mai rmine in Moldova si Transilvania din diferite cauze pina in 1687 chid s e indreapta spre Italia. Din 1679 inainte el poarta titulatura de arhiepiscop de Marcianopol legata de vicariatul apostolic al Moldovei. Nu se cunoaste data exacta' a nasterii sale si nici am'nunte privind anii dinaint ea aparitiei sale in Moldova. Cel putin ele nu au fost urmarite de cei ce i-au c ercetat activitatea sa de misionar in partile noastre. A venit intr-un mo66 www.dacoromanica.ro

ment destrul de critic si pentru tara apartinea. i pentru ordinul conventualilor caruia Tara fusese pradata de Wail si de cazaci bintuita de ciuma in anii 1650 i Gh. St efan. Din nou tara e calcata de straini veniti din vest si din est: ostile lui G h. Itlt6czy al II-lea i Matei Basarab de o parte, ale lui Bogdan Hmelnitki de alt a. Cit priveste situatia conventualilor, ei fuseser inlocuiti in mod sistematic d e caltre bservanti, favorizati de Bandini si de iezuiti care se instalasera la I asi, Cotnari, Neamt etc. Mai ramseserd doar in cloud locuri: la Baia si la Trotus . Misionarul din Baia, Simone Misercich din Sebenico isi implinise cu prisosinta anii de serviciu la care era tinut i potrivit Cu un text redactat probabil chia r de Pardevid (vezi Ccl/dtori V, p. 353) se gindise sa piece Inca din martie 165 3 dar fusese impiedicat de popor care murmura ca nu vrea sa-i vina un preot iezu it, mai bine unul schismatic". Parintele de la Trotus, Bernardino Valentini, ven it in 1650, implinise un trieniu" (termenul minim pentru once misionar) si se pr egatise cam tot atunci s treaca in Tara Roma/leased, dar reintoarcerea in Italia a prefectului Camprofranco a zadarnicit probabil acest plan. In realitate, din c auza calamitatilor si tulburarilor din tara, nu mai exista nici un fel de autori tate centrala In Provincia" catolica a Moldovei. Fiecare paroh sau misionar Li v adea si 1651. Urmase razboiul intern dintre domnii Vasile Lupu in mod independent de biserica sa si de interesele sale. Perioada 1653-1663 and a sosit Vito Piluzzi la Baia 1-a gasit pe Simone Dalmatul gata de plecare, d ar mai zabovind Inca din causa nesigurantei drumurilor. Un an si mal bine I-a av ut indrumator i dascal, invatind de la el limba trii in care parintele Simone 1i tinea predicile. Dupa plecarea lui i curind si a parintelui Bernardino de la Tro tus, a rmas singur cu exceptia prezentei intermitente a fratelui conventual Angel o Tassi din Assisi (vezi rezervele formulate in biografia sa din volumului de fa ta). Pentru activitatea lui Vito Piluzzi, de misionar la parohia din Baia din primii zece ani, lipsesc stiri mai arnanuntite. Cele dou texte mai insemnate, rezumatul clarii de seama trimis de el nuntiului din Polonia probabil pe la stirsitul anul ui 1658, aflat In arhiva Pro pagandei si raspunsul la un chesticmar tip, pastrat in arhiva de la Viena purtind data de 17 decembrie 1663 (adaugat de alta mina), nu aduc acel contact direct cu izvorul care e atit de necesar pentru o reconstit uire vie a trecutului. Primul text a fost rezumat la Propaganda asemenea rezumat e pot denatura unele afirmri (vezi mai sus notele la corespondenta lui Bassetti), al doilea a fost rezumat de editor care s-a multumit si mai dea i citeva excerp te de un caracter mai degraba intimplator, Intrucit erau alese pentru a lumina a cele puncte care interesau mai de aproape pe autorul tezei pregatite la Viena, s i lasau deoparte stiri tot atit de valoroase. Amindoui sint analizate de noi in Observatii critice. In 1659 parintele Vito implinise 6 am de slujba ca misionar si putea cear rechema rea. Dar la Roma erau toti prea multismiti de el pentru o asemenea solutie. I sa acordat decretul de magistru la 2 iunie 1659 si i s-a promis ci vor fi trimii misionan i la bisericile din Moldova. Pina Ja plecarea lui la Roma la inceputul anului 1663 nu mai apar stiri despre el sau misiunea sa de la Baia. www.dacoromanica.ro

67

Dupa o sedere de zece am in acelasi loe, Baia, unde la sosire imprejurarile se a ratasera atit de nesigure, Inca dupa un an, cind pleaca parintele Simone, el soc oteste drept cea mai mare binefacere consimtmintul acestuia de a-i vinde lui calu l i cruta, care puteau constitui singurul mijloc de salvare din fata unor acum, i n sfirsit, lucrurile se mai asezasera intr-un primejdii mult prea dese, anumit f el. Se terminase cu faza interventiilor din Transilvania chid trupele I.0 Gh. Ra kiaczy al II-lea coboraru la once prilej pe Trotus in jos. Se terminase i Transilvania, trecind bineinteles tot prin Moldova. Gheorghe Rk6czy al II-lea m r ise, si tot astfel Mihnea al III-lea, iar Gheorghe Stefan ratacea prin nord. La Baia oricum mai ferita ca celelalte centre de catolici ca Trotus, Sabaoani, Fara oani, aflate in calea expeditiilor armate, sau ca orasele Suceava si Roman care au suferit mai rau in 1653-1654, si la Callan unde locuitorii scpasera de nea uns urile mai grave ale razboiului intern, in ciuda faptului c acolo fusese locul se ndicase de jonctiune intre trupele lui Raloaczy i acelea ale lui Gh. Stefan in u ltimele decenii o ptura de oraseni formind un tal de patriciat, constituit deocam data de familiile Gross si Wolff, imbogatite de cultura viilor si de exploatarea tot atit de grijulie a Viei Domnului, caci biserica era socotit tot un fel de mo sie apartinindu-le de drept. Cind in 1663 Vito Piluzzi se indreapta spre Roma, h otarit a nu se mai intoarce cleat in alte conditii, atit ale bisericii cIt i ale sale proprii, fruntasii celor cloud orase II incredinteaza cloud tinere sperant e ale bisericii nationale", anume Grigore Gross si Petru Wolff, ca sa fie duse l a Roma si internate intr-unul din colegiile pontificale, in spet la cel de la Fer mo. Cu faza acuta a represiunii turcesti si a incursiunii grozave a ttarilor in Data exacta la care a plecat de la Baia poate fi dedusa din faptul ca el mai era in tara la venirea noului episcop polon Atanasie Rudzinski (31 ianuarie 1663 ). La Roma i se da prefectura misiunilor din Moldova i i se acorda nrumarul de s ase misionan i cenit de el. Dintre acestia, parintele Antonio Angelini a fost in dicat chiar de el; parintele Antonio Rossi din Mondaino apare cam tot acum tara a se is:rti daca a venit odat cu noul prefect, sau asa cura pare sa rmulte din an aliza unor amanunte mai ma'runte a sosit in mod independent ceva mai inainte. La reintoarcerea lui Piluzzi in Moldova situatia nu mai era ca prefect, aceeasi cu cea lsata la plecare. Noul episcop polon se gr'bise puna pecetea pe toate local itatile cu biserici catolice, aducind cu sine clerici poloni si numind parohi. Cit mai era 'MCA in Italia, inainte de plecare, noul prefect completase un formu lar tip cuprinzind 90 de puncte. Raspunsurile la intrebarile din chestionar nu a duc numai informatii, ci i unele sublinieri entice care sint esentiale pentru tr itelegerea atirtudinii dintotdeauna a dui Victo Pilruzzi. Este un simt al drepta tii care In afar de once consideratii de persoane sau de oportunitate nu poate fi redus la tacere. De pilda, chid scoate In evident:4 dezafectiunea poporenilor c atolici din Bacau pentru acea manastire" in care stau petrintii din Bacdu" (= ce i doi observanti Tomasi (MandiC) i Koieevie) carom poporenii adesea vu le dau ni mic pentru ca ei doresc sd aib un preot pentru sine, care sd aibd grija lor". Ace easi critica subinteleasa a lipsei de interes a unor preoti pentru credinciosii din jurul lor, E:rtrabate si in aratarea sirtuatiei iezuitilor de la Iasi i Cotn ari. Dupa ce slut insirate viile, vitele i recoltele iezuitului de la Cotnari, e ste subliniat faptul ea acel parinte nu slujeste la biseric (non serve la chiesa) . In adevar cotnarenii aveau un paroh al lor national" adica originar din Cotnar i. Dar si aici apar 68

www.dacoromanica.ro

anomalii, caci acestuia biserica (= Propaganda?) ii d'a 50 de scuzi (pe an) si a re in patrimoniu" vii, lar parohului din Sdbaoani, printele Michele Ungurul In vi rst de 60 de ani Ii d biserica 26 de scuzi si nu are in patrimoniu nimic. Si in ra poartele sale ulterioare se manifesta aceeasi intransigent de principiu care i-a adus multe dusmanii. Redactarea raspunsurilor la chestionarul impersonal si toci t (acelasi intocmit data pentru totdeauna) nu va fi niciodata pentru el indeplini rea unei obligatii formale, o completare mecanica a unei foi imprimate venit de l a forul tutelar, ci asumarea unei rspunderi. El are un fel personal de a vedea realitatea In contraste. Unele cu prelungiri ce trezesc ecouri mai ad inci: Tara este bogata in hrana de tot felul, afara de ulei, dar totusi e sracol" . Este parca aceeasi contradictie de neinteles ca in constatarea Muntii nostri a ur poarta, noi cersim din poarta in poart!". Alteori contrastul e folosit pentru a oferi o imagine mai concreta. Bisericile catolicilor sint in mijlocul orasi ce le ale schismaticilor sint in paduri cam la o trina departare de locuinte si alturi locuiesc tiganii" (adica' iganhi mdnastirii). Perioada 1663-1673 Darea de seam din 17 decembrie 1663 Incheie o faza: aceea a Provinciei catolice l ipsit In acelasi timp de supravegherea unui episcop si de cea a unui prefect al m isiunilor. Aparitia aproape simultana a celor doi purtatori de autoritate, in pe rsoana episcopului Rudzinski i a sa proprie ca prefect, creeaza o situatie de ma re tensiune. Misionarii, precum se stie, nu depindeau de episcop ci de Propagand a- si nu ascultau decit de prefectul lor, spre deosebire de clerul secular supus intru toate episcopului. Noul prelat avea asedar ca prim punct al programului su inlocuirea misionarilor prin parohi numiti de el, indiferent daca aceasta ar du ce la un conflict cu Congregatia de Propagand In care vedea o torta dusmank Dup o vizitatie a bisericilor din dioceza, episcopul vine cu un plan mai vast de refor me, in care s'ira cuprinsi acum si iezuitii, atacati de el cu toata violenta, ac uzati a fi incheiat o alianta cu observantii impotriva episcopului. Animozitatea extrema fata de ei se explica i prin faptul ca la Iasi au reftrzat sa-1 primeas ca la ei, ada la sediul lor, In casa fosta a lui Kotnarski, silindu-1 astfel sa t raga la han printre oamenii de rind (rusticanas personas"). Intre 27 aprilie si 1 mai episcopul isi convoaca parohii la un sinod" la Bacau, numind titulan i noi la parohiile considerate de el vacante. Instituirile de noi parohi rsturnau cu d esavirsire planul de repartitie al noilor miiionari. In aceste conditii trimiter ea lui Angelini i del Monte In secuime se explica de la sine. Se pare totusi c sa ajuns la un modus vivendi, cdci prefectul Il instaleaza pe Antonio Rossi la Ga lati, si el insusi se reintoarce la vechea sa 1ocuint4 In casa parohial dm Baia. Piluzzi nu s-a amestecat In conflictul violent dintre episcop si iezuiti cu priv ire la stpinirea bisericii de la Iasi, i nici in acela Cu observantii, in persoan a lui Gabriel Tomasi i Vlas Koievi pentru bunul motiv acestea se deslantuisera cu mult inainte de reintoarcerea sa. Este probabil aprecierile sale favorabile din 17 decembrie 1663 cu privire la cei doi observanti (vezi Observatii critice) era u inspirate tocmai de aflarea la Roma a ofensivei episcopului. La 6 decembrie Co ngregatia fi raspunde acestuia i totodata cere lui Piluzzi o dare de seama amanuntita pe care el o da la 17 decembrie. Ace asta a fost cercetata cu atentie, deoarece la 29 decembrie se remarca omiterea d in ea a dasctililor (maestri di scuola). www.dacoromanica.ro 69

Dui:A izbucnirea dintli a razboiului dintre episcop i iezuiti lucrurile se potol esc. Trei saptamini aproximativ dupa declararea ostilitatilor de la I mal 1663 d mrre episoop i iezutti, are lac o Impacare tainica. Prin plecarea lui Gabriel To masi in Tara Romaneasca se stinge momentan i acest conflict. In sfirsit, alunga ea lu Rudzinski de catre domn in 1665 aduce o iusurare. In noiembrie 1666 se a act la Roma de bunele referinte trimise de nuntiul din Polonia: I. Vito Pluz zi este prefectul misiunii, este cel mai bun misionar, stie m a, predic si are si tuatie materiala buna. Sta la Baia. Gio.-Batt. del Monte este la Trotus. Nu stie limba. Sta. bine materialmente. Ant. din Norcia (= Angelini) este la hotarul dintre Moldova si Transilvan'a In c asa unui nobil cruia Ii serveste de capelan. Nu stie limba. Antonio din Mondaino, la Galati. Nu stie limba, dar intelege cit trebuie. Se poarta bine. Mai sint iezuii la Iasi si la Cotnari, precum si 5 preoti seculari ca parohi dep endenti de episcop. Fratele Felice Ant. din Todi sttea cu episcopul de Bacau. Acu m a fost trimis de prefectul misiunii la Cotnari. Fratele Simone din Orte serves te drept capelan italienilor din Cracovia. Nu vrea sa revina la misiune". Este p robabil ea cei doi minoriti conventuall mentionati acum pentru prima ()era facea u parte din lotul de completare al numrului de 6 misionan i cerut de Piluzzi in 1 663 inainte de numirile facute de episcop, i ca ei se aflau acum fara o afectare stabile. Unul va ramine un timp la Cotnari (vezi scrisoarea din 14 decembrie 1668). Cam tot pe vremea aceasta a trebuit sa soseasca in Moldova m isionarul Benedetto din Cortona, venit de la, sau prin Praga unde Congregatia ia pltit o suma de bani. Scandalul Benedetto din Cortona $i problema numirii tinerilor a/umni" ai Propagandei In 1668 izbucneste un scandal in mare parte provocat i exploatat de un preot asa -zis national" din Cotner!, pam c grup de clerici pusi la cale de nntele Giov. B attista RArcut. Pretextul acelui scandal era purtarea needificatoare a tinarului misionar de la Galati Benedetto de Ballets din Cortona care de o bucata de vreme se tinea de negustorii, ducind vin sa-1 vind tatarime sau peste la Iasi, desfaci nd cu arnanuntul diverse produse in cimitirul din Galati, batind drumurile, bizu it pe protectia socrului domnului Ilias Alexandru, ca'ruia Ii ducea plocoane, i poate i pe o intelegere particular cu misionarul titular de la Galati Antonio Ros si, peste care venise si care a fost mutat in alt loc, fail a protesta in acel m oment. Starea haotica create' de blocarea unor lourj destinate misionarilor rama si deodata pe dinafara, se mai complica si cu 1.171 o alta schimbare neprevazuta. Subsidiile Propagandei inceteaza la un moment dat sa mai soseasca. Si tot acum se reintorc din Italia, dupa un stagiu de vreo patr u am tinerele sperante conduse parinteste de Vito in 1663 la Roma si incredintat e ocrotirii Propagandei. Ei erau acum alumni", deci avind a fi preferati candidati In locurile vacante de misionari. Printr-o optica special a intregului lor neam de oameni ajunsi la rosturi mai Inane in micul lor univers, ei nu se multumeau s a mearga la alte misiuni cleat acelea ale patriei" lor: Baia, Cotnari, eventual Suceava. Dar la Cotnari domnea ruda lor Barcut, alumn g el, pricopsit de vreo zec e ani; la Baia statea prefectul. Unde mai era loc pentru 70 www.dacoromanica.ro

preoti nationali", dac4 veneau misionarii din Italia s le manince pii nea? Interf erenta dintre aceste pretentii nesatisfcute si pretextul oferit de purtarea mai bt Atoare la ochi a unui misionar nestrunit indeajuns, aveau s des unui incident ban al in sine niste dimensiuni nebnuite. Se tese o intriga pentru discreditarea dint r-un singur foc, atit a misionarilor conventuali cit si a pr fectului (vezi mai jos unele amnunte in Observatii critice). Aceast campanie coincidea cu venirea in Moldova ca vicar apostolic in lipsa episcopului polon Rudzinski, declarat in 166 5 indezirabil de catre damn si retras de cdtre Propagandd a lui Pardevid, care a vea vechi obligatii fat de familia Gross Pe Gheorghe Gross, unchiul lui Grigore, el il dusese in Italia 'n 1650 pentru a se folosi de mrturia lui la Propaganda' i n sprijinul candidaturii sale nemrturisite la succesiunea lui Bandini. Se explic a s.adar si hotdrirea sa de acum de a scoate pe Piluzzi de la Baia, numind acolo p e Grigore Gross, alumn" al Propagandei ace.sti i fiu al acelui oras. Incercarea a dat gres, caci Piluzzi a refuzat s plece si orsenii din Baia nu au admis ca el s fie inlocuit. Acesta era climatul in care se infirip si explodeaz scandalul misionarului Benedetto din Cortona. Dar in a-1 fi tolerat si ocrotit pe si fulgera dupa aceea contrar legat afar din WO, Mx% vreo din invreme ce alumni?' si Brcutd il acuzau pe Piluzzi de misionarul apostat, Par6evi5 dimpotriva tuna rclutiltii sale de a-1 fi ridioat pe sus si trimis vin si spre scandalul poporenilor din acea parohie si

treaga Provincie". In realitate, ca prefect, Piluzzi s-a dovedit depasit de cond itiile vitrege create prin oprirea subsidiilor si blocarea posibilitatilor de cpO tuire a misionarilor veniti s sporeasc numdrul celor din 1663. Inca de la inceput el trebuie sa manevreze, retinind pe Angelini la Trotus, pentru c5. locul de la Galati nu era liber (!), trimitindu-1 pe acelasi misionar impreun cu del Monte In Transilvania atunci cind episcopul dispune de aceast misiune (Trotus), m utindu-1 pe ultimul venit, Benedetto din Cortona la Galati peste misionarul de a vind a merge sa slujeascd la Ciubdrciu, unde acolo, Antonio Rossi, care si el st apineau ttarii si era mare lips, gsise mijlocul sO se intoarcd din drum, oprit Kle un atac armat, poate real (al unor turci), Mend pe caFtolicii de acodo si mai de parte Thir asistent religioas. Dac prefectul se putea bizui pe misionani in toat fire a ca Angelini si del Monte, ceilalti mai aventurosi ii scpau din mind. El nu avea cum s controleze de la Baia activitatea misionarului de la Galat i. and ajung la el unele reclamatii contra lui Benedetto, el hotrste sA-1 alunge d in misiune, apoi se induplecA s.-i ofere o posibilitate de indreptare. La o noud alunecare a acestuia, el merge cu misionarul Rossi la Galati ca sa-1 citeze la j udecat in fata sa, dar este gata sa-1 ajute si dup aceea dac s-ar poc.i. Cind, dui:i d.' o board lungd (13 august 13 octombrie) el isi reja ocupatiile, este prea tir ziu pentru a mai opri cursul firesc al msurilor necesare Caci misionarul A. Rossi , pe care il trimisese la nuntiul din Polonia cu cereri de bani, il informase pe nuntiu despre isprvile lui Benedetto. lar mai aproape de el, la Baia s'i la Cotnari, alumnii" alctuiser un dosar copios pe care 11 comunicaser la P ropaganda. De acolo ii sosesc prefectului mustrri si intrebri la care trebuie s. ra spund. De la nuntiu li vine o scrisoare catre domn, ca sd ingOduie capturarea misionarului rebel de ctre prefect si trimiterea lui afar din tara. Abia acu m porneste Piluzzi (13 octombrie), Cu o ceata data de domn, pe urmele lui Benedetto. Dar si dup ce 1-a prins, el amin predarea lui autoritAtilor religioase din Polonia, invocind o serie de motive nu tocmai convingOtoare, si dup o captivi tate sever& sub ochii si, (vinovatul fiind tinut in lanturi (!) si sub cheie) il iart si 11 trimite la Trotus s'i apoi la Sboani unde are o purtare build. Abia

www.dacoromanica.ro 71

dupa aceea serie monseniorului Ingoli justificindu-se, in aceeasi zi in care tri mite nuntiului raspunsurile la un chestionar despre bisericile misiunii din Mold ova. Dar denunturile persistente pun in miscare intregul aparat represiv, si de la Roma porneste ordinul ca el s' fie transportat la Liov cit mai neintirziat. In tre capturarea sa i predarea sa a trecut mai bine de un an si jumtate. Piluzzi in cercase zadarnic sa impiedice acest desnedmint care a fost exploatat impotriva sa de Catre Pare'evid la primul prilej potrivit. Raporturile cu vicarul apostolic (Paraevie) 1668-1673 Lipsa din tara a lui Rudzinski, indepartat cu hotrire de domn in 1665, fard vreo opozitie a Propagarulei, aminase pentru un timp ctmlliotul inevitabil din,tre prefect si episcop, care avea sa izbuoneasca curind dup venire_a noului v icar apostolic in toamna anului 1668. Numirea acestuia fusese o lovitura neasteptata pentru Piluzzi, care socotea c ar fi putut el fi numit in acel loc. Cum avea sa se i mplineasc& in curind termenul de 6 ani al prefecturii sale, el se gindise serios s& se intoarca in Italia unde i se promisese o episcopie dup incheierea misiunii sale din Moldova. Se pare c in,c de cind era la Roma in 1663 ar fi fost desemnat ca Provincial al Orien.tului si comisar general al celar 5 Provincii, fiind ins i ndemnat s plece in Moldova, urmind a fi inaltat dup& aceea la o treapta superioard . El trebuia ins s astepte sosirea noului prefect care avea sa-1 inlocuiasca. Dar acesta Francesco Maria Spera plecat din Italia inainte de aprilie 1669, se impotmoleste in drum impreun cu doi misionan i pe care i aducen cu sine, neputi nd obtine mijloace suplimentare de drum de la nuntiul apostolic din Varsovia, si se duce la Viena pentru a solicita o capatuire ca provincial al Transilvanlei. Asteptarea prelungit a lui Piluzzi era insotit& de o serie intreag de vexatiuni j piedici din partea vicarului apostolic. Acesta, vechi dusman al misionarilor con ventuali, dorea sa-i elimine cu totul din Provincie. Unul din mijloace era discr editarea lor pe toate cane, un altul, aplicarea strict a unor decrete generale da te pentru a curma numeroasele conflicte ivite intre clerul secular si cel regula r, cu simple deosebire c in conditiile generale avute in vedere, nu era prevzut sit uatia special& a calugrilor misionan, obligati a circula dintr-un loe in altul pe ntru a ajunge la unele asezri mai izolate, departe de paohiile existente. Asadar titulanij misiunilor sau parohiilor nu trebuie s& ias sub nici un motiv din limit ele acestora. Li se interzicea de asemenea misionarilor care nu erau parohi, s ad ministreze sacramentele. Totodat& vicarul apostolic se plingea neincetat eh auto ritatea sa este nesocotit intrucit misiortarii in loc s asculte de el ascult de pre fectul misiunilor. Ca si in 1645, in contra conventualilor, el caut sa promoveze pe observanti, de ast data ins pe observantii maghiari de la Ciuc. Pe prefect ince arc zadarnic sa-1 inlature de la parohia din Baia unde sedea de 15 ani, spre a in stala acolo pe Grigore Gross din care isi face o unealt. Impreuna cu Brcuta- i cu acelasi Gr. Gross alcatuieste un triumvirat" porneste rzboiul contra iezuitilor. In aceste imprejurri, concursul prefectului ar fi fost foarte necesar, avind in v edere consideratia de care se bucura la Propaganda. Barcuta este pus sa-1 atrag& cu promisiuni ispititoare de repartitie a unor locuri privilegiate pentru misionarii conventuali. Acestea ar fi la Iasi, S a Hui i alte tocuri (mai 1671). Convins ca prefectul nu va refuza, i c5. lucrul e ca i fcut, Brcut i serie folosind formule transparente: o mina spald pe alta", sa fiti Cu noi, pentru c i noi vom tine cu voi ..." etc., divulgind i rolul 72

www.dacoromanica.ro

vicarului in aceasta manevr. Este probabil c scrisorile fusesera precedate de unel e insinuari prealabile, in cursul vreunei intilniri neintimplatoare a parohului de Cotnari venit la Baia, caci biletul lui Barcuf din 13 mai 1671 e ca un apel la mobilizare in vederea unei actiuni dinainte hotrite. S-ar 'rea ca prefectul a asc ultat acel mesaj fart a-si manifesta sentimentele, lasind impresia ca ar fi de a cord. Dar s-a grbit sa scrie secretarului Propagandei, trimitind si cele dou ravas e primite. Represaliile vicarului nu au intirziat, macar ca el pornise la submin area lui Piluzzi inca de mai inainte. Chiar in luna martie scriind unui cardinal el daduse o versiune fantezist a expedierii din tara a lui Benedetto, drept intr are in materie pentru a strecura o declaratie apocrifa a domnului (Gh. Duca) (ve zi mai jos, p. 174.) ala cum in 1650 Ii atribule dui Vasile Lu,pu judecati si in demnuri de-a dreptul inventate. Dar s-a ferit s dea numele intreg al celor vizati , numindu-i doar psintele Vito si printele Gian Battista" misionan i conventuali, acuzati a fi capturat i scos din tara pe un al treilea misionar, omitind amanunt ul esential ea se executase o masura dictata chiar de Propaganda i ca printele de l Monte (Gian Battista) nici nu fusese de fata la scena descrisa. octombrie, ace easi formula este reluata cu cea mai mare vehementa intr-o epistol catre cardinal il Propagandei in care Piluzzi este declarat doppio di lingua" far alte explicati i, in vreme ce cazul Benedetto reapare sub pretextul unei geri a enoriasilor din Sbaoani indreptata aparent contra lui del Monte, dar in realitate contra prefect ului. Reclamantii ar fi declarat chiar ca se duc la episcopul de Roman sa se fac a ortodocsi daca nu li se satisface plingerea! Dar bineinteles, ca i pretinsa lo r jalba i acuzatiile vicarului nu erau date in expediate la Propagand far stirea l ui Piluzzi. La rindul sAu acesta folosise inc din anul precedent trimiterea lui A ngelini in Polonia ou Benedetto (ce trebuia predat conventualilor din Liov) si c u corespondenta catre nuntiul din Varsovia, cu al carui raspuns avea sa se intoarc, drept un mijloc de a informa Propa ganda de intalegerea tainica incheiata de vicar cu observantii din Ciuc, crora le ldsa prin testament asa-zisa mnastire sau episcopie din Bacau impreun i cu sarcin a de vicar apostolic (!) Totodati prefectul mai struise ca s fie numit In 10011 su Angelini, si In treacat mai pomenise de naruirea torenului episcopiei din cauza mutarii unei mori din porunca vicarului. Dupa un an, vazind ca nu i s-a raspuns nimic in privinta succesorului su si a banilor de drum pentr u fnapoierea in Italia, anunta cA s-a hotarit sa piece oricum, l sa astepte la nuntiu viaticul ce i se cuvine. In raspunsurile la chestionarul compl etat de el la 26 august 1671 pe care 11 trimite tot acuma, el se exprima fr fnconj ur despre vicar (punctele 30-45 incl.) si despre cei doi parohi de Cotnari si de Suceava, Bareuta i Grigore Gross (pp. 69-75 mol). Vicarul are limba ascutita si se arnesteca in pricinile lumesti. El are legdturi la Viena cu principele Grigo re Ghica. $tie sa inchida ochii atunci cind i se fac daruri. Cei doi parohi se i ndeletnicesc cu tot felul de negustorii i i vad de bunurile lar lasind biserica in prasi re. Cit priveste moralitatea lor, ea a scandalizat si pe catolici si pe schismat ici deoportriva, dar vioarul o data rnai mutt a inchis ochii. Cum prefectul refuzase s-i dea lui Barcuta scrisoarea cerut in sprijinul campaniei contra iezuitilor, vicarul a reusit sa smulga un fel de confirmare in sensul do rit de el de la misionarul Angelini, mai slab de inger, care la 26 octombrie a s cris (sub dictare) cardinalilor din Congregatie recomandindu-1 pe Barcuta ce tre buia sa piece cit de curind, fiind constrins la aceasta de zelul sau per honor p ublico de poveri ecclesiastici" (alunecare rarnasa necunoscut lui Piluzzi). Dar e venimentele se precipita. Se produce rascoala orheienilor l indattt dupi www.dacoromanica.ro 73

aceea intrarea turcilor in Moldova in frunte cu sultanul pornind contra cettii Ca menita din dreptul Hotinului. Apar 0 tAtarii. Niel Baia, re*edinta prefectului n u scapd de prpdd. Populatia fuge. Dar devotatur Angelini st cu el dei ar doni mult s piece. Cind trece prin Baia misionarul Ant. Rossi din Galati, fugind inaintea armatei turce*ti, hotdrit s se intoarcd in Italia 0 venit s ia scrisori nu a turci lor atre nuntiul din Polonia, 1'1 gse*te pdtimind de urgia ci a birarilor domne0i , clii fiscali ai lui Gheorghe Duca. L-am gsit legat *i plingea ca un copil, era ho tdrit s vind lucrurile din cas, ca s sature cu bani pe tiran cu sfetnicii si :". Nu a vem din pdcate scrisoarea trimis atunci de el prin Rossi. $i in anul urmAtor (167 3) Piluzzi avea sh fie hituit de oamenii stdpinirii pentru a contribui la tribut, din porunca mitropolitului. Incercdrile sale proprii povestite in cadrul ptimiri lor bietilor locuitori siliti s fug& neincetat 0 in 1673 0 in 1674 0 in 1675, cin d va reu*i in sfirsit s plece, aduc o imagine zguduitoare a calvarului trii in ace i ani negri cind oamenii credeau cd au ajuns la treapta cea mai de jos a nenoroc irii. Cetatea Neamtului este arsd cu totul, in Ia*i i in Suceava putine case au mai rdmas". El insu0 a fost legat de stilpul bisericii btut de turci in duminica floriilor (1674). Dup care a alergat la IaI chemat de domn (Stefan Petriceicu) sd imprfaSeasc de pa*ti pe catolicii din oras 0 pe osta*ii poloni, i clod s-a intors la Baia, fugise toat lumea de spaima turcilor a tAtarilor ... Cam tot atunci i p drintele del Monte a fost robit vremelnic de tdtari. Ace*tia aduseserd pe noul d omn, Dumitra*cu Cantacuzino, de la car.e se obtine scoaterea de sub sechestru a bunurilor mnstirii" de la Bacau. Si viata continua mai departe. Trei luni dup pleca rea in solie" a vicarului apostolic, Vito Piluzzi condamnd gestul care a primejd uit viata misionarilor, fArd. a *ti ea' acea solie nici nu avea o existentd real, fiind hied unul din miturile create de fostul pretins sol al lui Matei Basarab. Si mai tirziu, el revine cu o judecat global a activitdtii negative a vicarului, rdspunzator de irosirea bunurilor episcopiei. Venirea lui a fost o adevratd pacos te pentru toti! Dar vine *i ziva cea dorit. Mult a*teptatul ordin de rechemare la Roma pe care i1 aduce printele Antonio Rossi Il gse*te la 26 feb. 1675 refugiat in codri in urma vestei incursittnii cazacilor ajun0 pind la Boto*ani. Desprtirea de poporenii si printre care trdise 22 de ani, nu a fost u*oard. Ei ar fi dorit s-1 pstreze ca epi scop toatd viata. Dealtminteri *i Propaganda ar fi dorit sd-1 numeasc, dar s-a iz bit de pretentiile polonilor invocind dreptul de recomandare al regelui lor. La Roma el s-a ocupat de tiprirea Catehismului sail. Dar in 1679 este din nou in Mol dova ea vicar apostolic cu titulatura de arhiepiscop de Marcianopol. Mandatul sd u avea sd fie de scurt durat, intrucit polonii la moartea episcopului propus de ei s-au grbit sd prezinte un altul, a cdrui numire nu putea intirzia prea mult. In mai 1679 el se indrepta din nou spre Moldova insotit de trei misionan i tineri: Brunacci, Renzi 0 Giorgini. Dar Inca din cursul drumului se vdde*te faptul cd el nu-i poate stdpini, ardtindu-se slab 0 influentabil (vezi biografia lui Renzi p recum *i analiza cuprinsd in biografia lui Angelini). El nu mai vede cleat prin ochii lui Giorgini, ludat la tot pasul in vreme ce misionani ceilalti sint privit i cu un ochi critic. Informatiile (reproduse destul de incoerent de Angelini) de spre purtarea lui Renzi din timpul drumului, provin desigur de la el. Tot el par e sd fi inspirat i atitudinea ireductibild a noului monsenior de Marcianopol fat d de unele cereri ale misionarilor impin0 la neascultare de neinduplecarea lui. Astfel, pdrintele Banana neobtinind invoirea de a pleca de la Iasi in Italia, po rne*te ras a mai spune nimic, iar Renzi pArdse*te Hu*iul 0 se instaleaz indatd la Ia.0 din hotdrire proprie. In locul de auxiliar 0 earl74 www.dacoromanica.ro

fident, tinut pin in urmd de Angelini, trece acum mult lAudatul Giorgini, care la sosirea episcopului de Bacdu, Dluski, reuseste sa-1 scoata din fire prin insole nta sa, determinind cu acest prilej ruptura definitiv dintre episcop i fostul vic ar. La episcopia" din Bacdu conditiile de trai erau mizerabile. Casa si biserica se nruiser, mdcinate de apa Bistritei. Slujba religioasa se fdcea intr-o barac de fost. bucatdrie. Monseniorul locuia cu chirie intr-o cas de laici. Dar pin& la ven irea episcopului titular, monseniorul Vito putea s ceara socoteal lui eutd, reinto rs la Cotnari dup multiplele sale peregrinri prin Occident si prin Polonia, de del apidArile bunrurilor episeopiei adrministnate un timp de el i de Grigore Gross. Dar acela, care isi redobindise parohia din Cotnari, Intemeindu-se pesemne pe sp rijinul secretarului domnesc Kienarski, aspruncle c nu are a da seama nimdnui dec it domnului! Tensiunea dintre ei creste, si la trecerea episcopului polon, Dlusk i, prin Cotnari parohul (adrcut) reuseste sa-1 capteze, strecurindu-i tot felul d e calomnii i ndscociri, acuzindu-1 pe monsenior de malversatii, delapiddri, alun garea tdranilor dependenti prin tirania sa etc. etc. si inspirindu-i noului veni t programul mostenit de la ParC'evie: desfiintarea misionarilor conventuali, sau cel putin desfiintarea sarcinei de prefect al lor i inldturarea iezuitilor. Dar mai mult chiar, el va obtine dupd aceea sh fie din nou trimis la Roma cu dolean tele lui Dluski, cum fusese In 1671-1672 Cu ale lui ParC'evi. De cum se instaleaz d, noul episcop el se grdbeste s repete in raportul su cdtre Propaganda lectia lui BArcutd, insistind mult asupra unui clopot pe care Piluzzi 1-ar fi vindut unui nobil din Transilvania. Cum vicariatul apostolic inceta cu aparitia pOrinrtele V ito se rebrage poate la Baia, sau in Transilvania, probabil la monseniorul Casmi r Domokos, episcopul catolic de Corona" care poftise sd se refugieze la el in ti mpul campaniei turcesti. Cu el pleacd i Giorgini. In cursul anilor ce urmeazd el incearcd in mai multe rinduri s apuce drumul spre Italia, dar rdzboaiele neincet ate i nesiguranta si din Moldova, si din Polonia, Austria, sau Ungaria, pe unde ar fi trebuit s treacd Il silesc sa renunte la gindul sdu, sau mai degrabd sd-1 a mine pe mai tirziu. Abia in 1687 va reusi s ajungd in patrie. In acest interval s e situeazd acea rechemare vremelnicA din prim:.vara anului 1685, din partea domn ului Moldovei, Dumitrascu Cantacuzino, care 11 invita s preia administratia episc opiei catolice a Moldovei pe care o retrage episcopului. titular, Diuski, socoti t indezirabil, Imate ca polon intr-un moment de tensiune cu Polonia, meditind o noud expeditie In Moldova. Acea rechem are a dat loe la o serie de interpretdri gresite, ce au putut fi inlturate abia a cum multumita unor informatii noi date la lumina' de D. GAzdaru in Miscellanea. Discutarea precizOrilor aduse i formularea concluziilor noi la care am putut aju nge, se afld expuse mai jos in Observatiile Critice la capitolul de fatd. Abia dupd expeditia lui Sobieski In Moldova din 1686 a putut ajunge la Liov, Lin de s-a oprit regele mai mult vreme impreun cu toath curtea i cu nuntiul apostolic, de la care astepta Piluzzi bani de drum pentru el si misionarul Marc-Antonio Gi ontili ce avea sd-1 insoteascd in Italia (aprilie 1687). Ultimele dOri de seam pe care le face la Roma In fata Propagandei pe la sfirsitul anului 1637 trdeazd obo seala virstei. Memoriul anonim redat i In volumul de fat (p. 436 s.u.) pe care i-1 putem atribui ou toat siguranta are .un caracter cle stul de neunitar. Dup o trecere In revist precisA a misionarilor din Moldova, din care nu lipseste cite o sgeatd la adresa alumnilor" care au mincat piinea Propagandei i apoi stau In strintate, urmeaza o parte mult mai deslinat compusA din reminiscent e disparate ce urea Pind in anul 1653 si de pronostiouri pentru viitor. S-ar pdr ea ea ea corespunde unor intrebri ce i-au fost puse si la care www.dacoromanica.ro 75

a raspuns oral. Intregul memoriu Pastreaz'd stilul unei declaratii vorbite. Asa se explicd si alunecarea din fraza finala, in care pare sa indemne pe Sobieski s a distruga toata Moldova! A doua declaratie aflata in arhiva Propagandei si purt ind la Pima cuvintele: Acestea sint informatille ce pot sa dau, eu Vito Piluzzi despre Tara Romaneasca" este de fapt o reeditare a aril de seama a lui del Monte , aflat in acel moment la Roma, si care i-a fost probabil supusa spre confirmare . Nu este deci vorba de un text care sa-i apartin& lui. (vezi biogr. lui del Monte). Reintors In Italia, in manastirea din Vignanello, Monseniarul de Marcianopoi a c unoscut din plin amaraciunea asteptrilor zadarnice si sperantelor chinuitoare de a obtine in sfirsit episcopia promisa. In 1688 el o cere pe cea de Aquapendente, in 1697 pe cea de Civita Castellana et Orte. Altminteri se bucura de considerat ie. Este consultat de Propaganda' in chestiunile privind Provincia" catolica Mol dova. Astfel si in legatura cu acuzatiile aduse lui Renzi, el da referinte in fa voarea acestuia la cele doll& sedinte ale Congregatiei In care s-a discutat dosa rul lui (in aprilie si nov. 1688. Vezi Miscellanea p. 84 si 85). Si la numirca p refectilor i se cerea parerea. Dar totusi avea sentimentul amar de a fi fast dat de o parte, in vreme ce neobositul Brcut mai venea sa se agite la Roma (in 1691) pentru a sapa pe conventuali. In 1696 el locuieste la Propaganda, de unde capata si intretinerea. La 7 mai el cere ca in locul mesei ce i se dal:lea in colegiu, s i se dea hrana in bani, fiind batrin si neputindu-se hat-1i la fel cu ceilalti . El moare in 1704 la Roma, cu o jumatate de secol si mai bine de la data venirii sale In Moldova. Rapoartele si scrisorile lui Piluzzi aflate in Arhiva P ropagandei au fost publicate in mai multe transe, incepind cu documentele date la lumina de Ion Bianu in Col. lui Traian", 1883, Documentele inedite din Archivulu Propagandei. Urmeaz, din 1925 seria important& a completarilor publicate in Dip/. Ita/. de G. Calinescu, (I si II) si Fr. Pall (IV). Alaturi de corespondenta propriu-zisa a l ui Piluzzi, este restituita si ambianta in care e vitrege din tara si cu machiavelismul unor licilor. Ultima transa, editata recent de D. e sale inedite .. . etc. vol. I 1974, Freiburg Brisgau, aduce o serie de amanunte noi si permite rectificarea unor aprecien i gresite, sau unor concluzii tr ase pe baza de deductii infirmate acum de elemente noi. Despre persoana lui, sau mai degrab& despre Catehismul sat' cu litere latine, mai exist& o serie de semn alari sau aprecien i fugare, unele de un interes mai mult documentar pentru mome ntul redactdrii lor. De o valoare cu totul exceptionala este semnalarea in 1862 de care A. Papiu Ilarian in Tesauru de Menumentie istarice, I pp. 105-106, a edi tiei din 1677 a Catehismului publizat sub titlul Dottrina christiana tradotta in lingua valaha da/ padre Vito Pilotio de Vignanello, Minare conventuole di San Francesco in Roma, Starnperia della Sac. C ongr. de Propag. Fide, 1677. Este aratat originalul ce sta la baza versiunii rom &ne anume catehismul cardinalului Bellarmino s'i subliniata importanta acestei tiparituri, a doua in limba romanii Cu litere latine, este amintiti si editia da t in 1719 cu unele imbunatatiri de Sivestri Amelio, si este reprodus Crezul pentr u a ilustra modul in care a fost rezolvata problema complex& atit a traducerii, ci t si a ortografiei. Este probabil ea aceast not& din 1862 a avut un rol important in p este purtat lupta sa cu imprejuraril adversari din propria tabard a cato Gazdaru in Mischellanea din studiil I.

ornirea cercetarilor lui Ion Bianu comunicate de el in 1882 si 1883. Reproducen i ale unor scurte fragmente din textul tiparit au dat si V. A. Ureche in Schite de istorie /iterar romdrid, I, Bucuresti, 1885, pp. 203-204, si I. Barbule scu 76 www.dacoromanica.ro

In Corentele iterare la Romani In perioada slavonismului cultural, Iai 1928 p. 138 pentru a evidentia ortografia latin, si Ramiro Ortiz, pentru a sublinia di mpotriva greselile de limba i ortografie, intr-o prezentare mai mult ironica, tr adind oarecare usurinta. Despre viata si personalitatea lui Piluzzi avem de asemenea o prima prezentare d e o mare sobrietate, a lui I. Bianu (1882) care sta la baza interpretrilor mai mu lt ori mai putin alterate ale lui V. A. Ureche (loc. cit.) din 1885, si R. Ortiz (Per la storia della cultura italiana in Rumania) din 1916, deci anterioare cam paniei de editare a materialului de la Propaganda publicat in Dipl. Itai, incepind din 1925. Apar si o serie de erori evitabile. De pild acesta din urma, ref ecindu-se la scrisoarea lui V. P. din 8 aug, 1670 (vezi in vol. de fata p. 87) c onfunda calitatile respective ale lui Paolo observantul i Sebastian iezuitul, si se intreab daca boierul" (= in text: nobilul) rugat de Piluzzi s intervina la dom n pentru iertarea de la moarte a celor doi clerici nu ar fi cumva Bartolomeo anunta intentia de a pleca din Moldova, el crede c acesta a si piecat atunci, si ea dupa 7 ani de sedere in Italia, s-a grabit in 1677 sa injghebe la repezeala catehismul tiparit In 1677 pentru constitui titluri la numirea sa ca arhiepiscop de Marcianopol. (In realitate el nu a parasit Moldova decit in 1675, dupa pasti ). In concluzie V. P. este declarat cu superioritate uomo di non grande ingegno e di minore cultura, apreciere diametral opusa aceleia a lui Miron Costin care s e refera hotarit la el, caci nu poate fi vorba de prezenta unui alt episcop ita/ ian In Moldova In acea vreme. Este drept ca el nu era episcop, dar avea calitate a de arhiepiscop i functia de vicar apostolic, socotita asemenea aceleia a unui episcop. De altrninteri nu odat vicarul apostolic este numit in corespondenta pub licata: monseniorul episcop (si pe vremea lui Pardevid). Brutti (care a fost precum se stie mare postelnic sub Petru $chiopul, si a fost ucis de Aron \Todd In 1592!) pornind de la faptul c Inca din 1670 Piluzzi De biografia lui V. P. s-au ocupat serios i editorii textelor sale, amintip mai sus, cel mai complet fiind D. Gazdaru. Informatii partiale gasim si la Romul Cin dea, care da In anexa lucrarii sale Catolicismul in Moldova, Sibiu, 1917 (versiu ne romaneasca a tezei publicata la Leipzig in limba germana, Der Katholizismus i n cien Donaufiirstenthiimern, 1917) un reuumat al raspunsurilor la ches-. tionar ul Propagandei cu data de 17 decembrie. Redarea este destul de nesistematied, fi jad vorba in realitate de insemnari facute In graba pentru uz propriu dup documentul aflat la Viena, din care nu a retinut cleat acele puncte In legitura cu cheatiunile ce 1-au interesart mai de aproape. Este probabil c In intentia ini tiala anexa trebuia sa cuprinda copii dupa textele rezumate dar ca imprejurarile nu au mai indaduit realizarea acestui plan. Ar fi de dcait co acele documente s d fie publicate in extenso, putind greu fi folosite in starea lor actual& La tin dul sail, I. Minea public decretal de numire din 29 martie 1678 a WI V. P. ca arh iepiscop de Marcianopol Cu sediul (aparent) la Durostorum" (= Silistra) unde de fapt nu a stat nici unul din arhiepiscopii anteriori: Bandini (1644-1650) sau Pa revid, numit In 1656, si apoi iar in 1668 cind recapata calitatea de vicar aposto lic si pleaca In Moldova. (Vezi $tiri noi despre propaganda catolicil in Moldova in sec. XVII In Rev. Arhivelor" 11 pp. 926 p. 399-400). 0 particularitate a ace stei numiri sta. In faptul cA aceast arhiepiscopie, de la reinfiintarea ei a fost legata de vicariatul apostolic al Provincial Moldova. Dar In 1678 i se di lui V . P. acest titlu fart calitatea de vicar apostolic, intrucit fusese recomandat c a episcop de catre regale Poloniei polonul Iacob Gorecki, deci nu avea rost trim iterea unui vicar ar,ostolic. Totu5i el e trimis In Moldova cu destul solemnitate , ducind

www.dacoromanica.ro 77

cu sine 3 misionan, obiecte de cult, edit i daruri pentru domn. Trecind prin Abi a dup sosirea sa in Moldova vine Viena este primit Cu toed cinstea stirea despre moartea lui Gorecki, si i se trimite i decretul de vicar apostolic. Este probabi l cd. la Roma se credea cd noul episcop polon nu va veni in Moldova, si c va pute a atunci V. P. fi numit vicar apostolic. Era felul cel mai simplu pentru Propagana de a se achita de obligatiile contractate fat de misionarul stat ornic cdruia nu i se precupetiser promisiunile neonorate de atita amar de vreme. Intr-o nota I. Minea deolard c.d. V. P., Lind arhiepiscop de Marcianopod, nu putea fi vicar de Baclu, cum afirma N. lorga in Istoria Bisericii Romdne II p . 324. De fapt este o simpl rastilmcire de cuvinte. Nu este vorba de un vicariat o bisnuit acordat de episcop unui delegat al su, ci de vicariatul apostolic acordat de pap care substituie pe cel numit in functiile episcopale. Vicarul apostolic nu depinde de episcop, ci doar de papa, i deci nu exist in tate intre a ceast insdrcinare i titlul arhiepiscopal in partibus. Din bibliografia de mai sus rezult ciar cd numai dup completarea documentrii prin materialul publicat recent poate fi incercath o schit biografic inteme iat pe elemente reale, fard a se recurge la presupuneri i deductii pentru lacunele de informatie de Mid &cum. De asernenea numati dup.:A inlrturarea stiril or false rdspindite cu mdiestrie de Par'eevie a crui atitudine de victim ce se jertfeste pentru crestintate a putut insela pe multi cercetdtori din vremurile se va putea aprecia rolu/ noastre, dar poate pe mai putini contemporani ai si ad evrat al acestui misionar mult incercat in diferitele faze ale apostolatului sdu. SCRISOARE1 CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI2 p. 448 1655, septembrie 1, Baia cult, si toate acestea le-am vazut apoi a fi neadevdrate, si de aceea fcea el ca eu s'a nu-mi urmez drumul meu, pentru ca sa' ocupe ei totul asa cum au si Incepu t, caci ne-au gonit din Iasi si din Cotnaria. Ei mai voiau j aceastd biserica di n Baia unde am stat un an Impreun cu printele Simone de Sebenico,4 aducdtorul aces tor rinduri, care nu Ital., II, p. 448. 2 SeereLar al Propagandei era Monseniorul Ingoli. La sosirea mea aici in Moldova am raportat Senioriei V... necazul ce 1-am patit de a fi fost jefuit in preajma Liovului, i chid am ajuns la Iasloviec (Sloviez), am aflat acolo un printe iezuit care se pretindea a fi misionar In aceste locuri , care mi-a dat informatii inselatoare, zichid c toate bisericile slut ocupate i Ca' in nici una nu se afl obiecte de Traducerea s-a fAcut dupd textul italian publicat de G. Cdlinescu in Dip/. 3 Iezuitii se infiltraserd in Moldova unde au pus stdpinire pe biserica de la Ia si a conventualilor, in 1645, si pe cea din Cotnari inainte de 1652. Acolo fuses e misionar conventualul Simone Apolloni din Veglia. Iezuitii au profitat de fapt ul c s-a imbolnvit si s-a dus la Bacu s se ingrijeasc, pentru a ocupa si biserica. Atitu dinea lui Piluzzi din 1655 a trebuit sa fie influentatd si de misionaruI de la Baia, Simone Misercich din Sebenico, franciscan conventual martor al acest ei deposeddri. 4 Fost paroh la Baia, Galati si Trotus. 78

www.dacoromanica.ro

a vrut sa pdrdseasca aceastd misiune pind nu a venit un alt misionar. Indatd ce am sosit, el a vrut s place, ins& zeinglinitul de arme5 l-a impiedicat, i acest l ucru a fost spre norocul meu, pentru c am invdtat limba, i dacd nu era el, as fi murit de foame. Acuma el vine la Roma pentru a vi se inchina si a raporta din pl in despre nevoile acestei misiuni. Cind luat rdmas bun, toti poporenii acestia a u inceput sd pling de mihnire ca pleacd, pentru bunele sale insusiri i purtdri. m creadd Senioria V. ca el este iubit de toti i indeosebi de cei mari (dalli nobili). Miftropolitula tine la el peste mdsurd de mult. Daod acest pdrinte ar fi fost episcopul acestei provincii ar pune la punct aceast misiune i pentru ca este cunoscut de toti, i pentru c tie bine limba, dacd 1-ati auzi predi cind, ati zice ca e moldovean7. Eu rdmin singur In aceastd provincie, pentru cd pdrintele bacalariu Perugia8 Ii termind stagiul, asa c va rog s dispuneti a se tri mite alti misionan, cdci sint multe biserici fdrd preoti, ca Trotus, Birlad, Nea mt, Galati si altele, cum va putea raporta pdrintele Simone. plinit termenul prescris]. [Se roagd sa facd in asa fel 'bat sd fie 4 misionan. Se mai roagd pentru decretu l de magistru. El nu vrea s place !And nu i va fi imda calul si cdruta sa, cdci aici std lumea din ceas in ceas <gata> s fugd, si mai ales acum cd sint in tara cazacii i tdtarii, i abia am deschis gura, ad mi-a si fcut aceastd indatorire. i pentru c eu nu am bani, v rog sd-mi faceti binele dati de la S. Congregatie 33 de scuzi, cit este subsidiul pe un an, si voi fi vesnic recunoscdtor9. P.S. L-am rugat pe pdrintele Simone sd-mi facd binele sd-mi yinp.449 RAPORT SUB FORMA DE RASPUNS LA UN CHESTIONAR ADRESAT NUNTIULUI DIN POLONIA" 1668, decembrie 14, Baia In ziva dinainte de ajunul Adormirii s-a intors din Polonia p. Antonio Rossi si in ajun m-am imbolndvit si am zdcut in pat 2 luni, acum multumesc lui Dumnezeu m -am insdndtosit. Pdrintele Ant. Angelini nu a stat de loc la Galati cind a venit in aceast Pravincie, neputind avea bisericd am pus sd fie retinut la Trotus si a m primit o scrisoare de la Ilustrul senior Clement Mikes cu asentimentul tuturor nobililor din Transilvania, care imi scrie sa binevoiesc a trimite 2 sau 3 preo ti. Am anuntat S. Congregatie, i clindu-mi voie am trimis pe Vasile Lupu i Gheorghe stefan. 6 Mitropolitul Ghedeon. 7 Va/acco. Este vorba de situatia din 1653 cind era in toi lupta pentru domnie !titre 9 Documentul urmAtor, din 16 dec. 1663, nu a mai fost cuprins dup acesta, intruci t se Old analizat in Observatiile critice ale capitolului de fat. Traian" 1883, p. 150 s.u. V, biografia sa). 8 Misionarul de la Trotus: Bernardino Valentini din Perugia (vezi Maori, " Traducerea s-a acut dupi textul italian publicat de L Bianu in Col. lui www.dacoromanica.ro 79

Ant. Angelini i pe G. B. del Monte, astfel ca D. Secretar al Congregatiei a facut desigur o confuzie cum cd ar fi vorba de p. Antonio Rossi. Misiunea in aceastd Provincie e de la Urban al VIII-leau incoace, i pdrinte prefe ct, dupd cite tiu a fost pdrintele magistru Angelo din Sonnino12 azi procurator g eneral, i s-a purtat deosebit de bine... etc.... etc. [Urmeazd alti prefecti ce n u au stat in tdrile noastre]. Ca misionan aici au fost pdrintele Gasparo Sicilia nu113, fratele Francesco din Castro" fratele Girolamo d'Aquapendente, fratele Bo naventura din Perugia, fratele Agostino din Barbarano, fratele Bartolomeu din Ven etia, fratele Francesco din Narni, fratele Simone din Vegliao, fratele Simone din Sebenico, fratele Bernardino din Perugia18, fratele Angelo din Assisio. Inainte de misiune, aceti locuitori trdiau ca luteranii, mincau carne vinerea i si mbdta. Aici 'I in Cotnari skit catolici credincioi, i aceastd bisericd2 ce a fost cl Adit acum 256 de ani de un domn Alexandru <cel Bun> e cea mai frumoasd, i apoi cea de la CoMari, i numai in aceste cloud biserici se cintd la toate srbdtorile vecer nia, utrenia i liturghia, i biserica are opt vii, i acuma i s-au ldsat trei, i a avu t de la vii ase vase de vin: cloud le-a luat domnu121, rdnfin patru, 1 se vind cu 16 lei vasul, i de muncit via vor oamenii zece22 lei de vie, preotului i se dau t reizeci de lei i sint doi ani de chid eu nu am avut nici mdcar o para (una quattr ino). Aceast bisericd odinioard era bogatd; a ajuns in srdcie in felul acesta23. U n oarecare voievod numit Stefanitd Bellicane" care prigonea pe catolici a mers la Tirgul Siret i a d drimat biserica i i-a fault cu sila pe catolici schismatici, i s-a dus la Piatra i a fdcut la fel, lar aici la Baia a venit ruda sa (cognato) i a inceput a bate clo potnita, i deodatd a orbit, i domnul a 12 Angelo Petricca din Sonnino, misionar in Moldova (1632-1639), vicar gerefal a l Constantinopolului si prefect al misiunilor (1639-1640) etc. (Vezi CdTriton V, r. 55). 13 Gasparo din Noto (Ibidem, p. 286). neasc i Moldova, procurator al misiunilor (1646), /bidem. 11 Urban al VIII-lea (1623-1644). 14 Angelo Francesco din Castris, misionar (1639), Comisar In Tara Roma15 Agostin o Becchia din Barbarano, misionar in Moldova (1647) Dip/. Ital. 314. II, pp. 312, 16 Francesco Maria Spera, din Narni, misionar In Moldova s'i Tara Romdneasc (1645 -1652), ibidem, numit In 1669 provincial al Transilvaniei si prefect al m siunil or din cele doll& Valahii, nu a mai ajuns in Moldova. Vezi mai jos rapoartele sa le, p. 206. s.u. 17 Simone Apollini din Veglia, misionar in Moldova (1640-1669) vice prefect (1650). 18 Bernardino din Perugia, misionar (vezi Cd/dtcrri V, p. 417). 20 Cea de la Bai a. n Gheorghe Duca In a doua domnie (1668 nov. 22 In text: X lei. 1672 aug.). 10 Angelo Tassi din Assisi, misionar lin Moldova (vezi vol. de fat.4 p. 115). 23 Povestea care urmeazd ne ofera un exemplu de traditie legendar a unui fapt rea l: persecutia religioaa pornit4 de Stefnit Rares, care a inspirat si poezia preotu lui armean Minas din Tokat, la care regsim acelasi amestec de fantezie In jurul u nor date adesea ireale. Este posibil ca acea plingere a armenilor (uncle existii un asemenea episod) s4 fi inspirat pe cel lipsit de once ternei, al baterii cu t unurile a clopotnitii de la Baia.

80 www.dacoromanica.ro

plecat si a ldsat pe un boier cu tunurile. Catolicii au mers la acel boier i i-a u oferit tot ce avea biserica pentru ca s nu o &Lime. Abia a plecat domnul din or a i acela a dat cu tunurile, dar far& ghiulele. Domnul s-a oprit ca sa priveascd si a inceput s bea cu boierii pind ce s-au imbdtat, i s-au ridicat impotriva dom nului i 1-au ucis, i biserica noastrd a scdpat, i sint cloud sute de suflete aic i24. La Cotnari e un preot din partea locului25; are de la bisericd 80 de lei, d e la o doam'id care a murit anul trecut Inca' 25, cu totul are mai bine de 150 d e lei. Biserica are vreo 40 de vii. Mai e acolo si un pdrinte iezuit care invata pe tineri, dar nu primeste nimic, nici de la bisericd, nici de la pdrintii tine rilor. Trdieste din veniturile ce le are. Are 14 vii precum boj, vaci, stupi etc., si acolo sint 400 de suflete. etc. si sint cam doudzeci de ani de cind stau in aceastd tara. Primul pdrinte al iezuitilor a fost pdrintele Beke neamtu128, i sint acolo cam o mie de suflete. In Trotus, socotind i populatia din sate, sint acolo o mie cloud sute de suflete . Biserica are o vie. Preotului i se dau 15 lei, vii, printii trdiesc din venitul lor, cad au cloud sate, boj, vaci, vii, stupi La Iasi sint doi pdrinti iezuiti; biserica e sdracd, are doar cloud o masurd de griu si una de ovdz pentru casd, si acolo std pdrintele Benedetto Ba llati27. In Ciubdrciu sint 325 de suflete, biserica nu are nimic, nici mdcar obi ecte de cult si nu este preot. La Roman sint 15 suflete. Biserica are sase vii si le tin Cotndrenii, si cind este preot la Sdbdoani acesta merge o dad pe lund s slujeasc la Roman si credinciosii Ii dau un vas de vin. La Sdlodoani sint cam o mie de suflete si nu e preot, i cind std aco lo un preot, are de la fiecare casa o mdsurd de gnu si una de ovdz. La Birlad si nt o sutd de suflete, nu este preot, biserica nu are nimic. La Amdgei (Aznagia") sint 30 de suflete, biserica nu are nimic, preotul din Cotnari merge o data pe lund sd slujeascd si are de la o doamnd numad Angioia28 un vas de vin. In Hirldu sint zece suflete, biserica nu axe nimic. In <Tirgul> Neamt sint treizeci i chi d de suflete, biserica are o vie, anul acesta a avut de la vie optzeci de ciuber e29 de must. La Chisindu sint opt suflete. La Piatra sint patru suflete. La Suce ava sint treizeci de suflete; biserica are zece vii. Cotndrenii minuiesc acest v enit. Acum opt ani a murit un oarecare domn Gheorghe Wolff care tinea aceste vii . A ldsat bani gheat cloud mii de lei, si acum nu mai este nici un ban, si aproap e top oamenii din Cotnari sint debitori ai acestei biserici. Monseniorul episcop 3 a pus aici un preot, dar pentru cd nu au voit dea intretinerea (provisione) tre buitoare, a plecat de acolo. La Hui sint 150 de suflete, si acolo st un preot. De la bisericd nu are 24 AdicA de catolici. lui Gal:pr. Tomasi zis Manid in vol. de fat& p. 119). 25 Este G. B. Barcut.A. Pare a fi fost la Cotnari tricii din 1658 (v. biografia 26 Paul Beke. Era ungur. Pentru rolul au in introducerea iezuitilor in Moldova, vezi Ceadtori V, biografia sa, a lui Bandini si a lui Gabriel de Noto. 27 Ben. B allati din Cortona, apare cu destulA amploare si in raportul lui Piluzzi din ace easi dart, 14 dec. 1668 atre Congregatie i In biografia lui Par6evid din vol. de fat& 28 = Anna WoLff (Dip/. /tea. IV, p. 92). 29 boccali. Episcopul polon Rudzinski Indat dup venires sa In 1663. 6

Ceifitori strafed despre TirileRomano www.dacoromanica.ro 81

nimic pentru ca este saraca, are ceva de la oameni la vremea culesului, i vrea s a piece pentru c nu are cu ce trai. La Trebis, sat care apar me episcopului, sint cam sase sute3I de suflete. In Bacau erau cam cinci su te de suflete, dar aud c au fugit i au mai ramas doar putini. La manastire, unde i si are resedinta episcopul se afla un numar de opt boj, patru vaci, zece porci, o suta douazeci si cinci de oi, un numar de stupi, vin de loc. La Faraoania2 sta un preot ungur, tatal i mama sa slut luterani; biserica nu are nimic, primeste c eva de la oameni la vremea culesului, si sint acolo vreo cloud sute treizeci de suflete. La Galati slut cinciz ci de suflete, biserica are niste dughene i da preotului doua sute cinciz eci de aspri pe luna, si acum ca s-au mai adaugat alte trei dughene, Ii d trei sute, si o doamna a lasat o vie. Venitul pe anul acesta I-a lu at jumatate parintele Antonio Rossi si jumatate p'rintele Benedetto din Cortona. La Galati traiul este ieftin asa ca preotul poate trai cu trei sute de aspri pe luna i mai ales parintele Antonio care nu bea yin. SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI33 p 96 1668, decembrie 14, Baia Ramin foarte lovit la primirea scrisorii prea milostive a senioriei voastre ilme i revrne, care imi da a intelege ea' vol fi mustrat de S. Congregatie pentru ea nu am dat informatii pina acuma cu privire la actiunile vinov ate ale fratelui Benedetto din Cortona34; martori pot sa-mi fie Don Giovanni Bat tista Barcuta35 si parintele Felice Antonio din 31 Cifrh evident greit. Vezi raportul din 1661: la Trebes slut 10 familii. 2 In (t ext gresit: Focsani"! Greseala nu apartine desigur autorului., ci edir lui. " Tr aducerea s-a facut dupd textul italian publicat de G. Calinescu in Dip/. I al. I , pp. 96-97. 34 Chestiunea lui Benedetto din Cortona ocuph destul loc In corespo ndenta cu Propaganda. Vezi i raportul lui Pardevid, p. 174 din volumul de fat.h. 35 Este interesanth coincidenta dintre prezenta lui Brcuth in acel moment, marturia fratelui lui aarcut pentru fapte petrecute ulterior la Iasi. In lista pa catelor lui Benedetto expuse de Piluzzi rhzbate parch un ecou al acuzarilor trim ise la Roma de chtre diferitii membri ai grupului solidar al preotilor nationali " fosti bursieri (alumni) ai colegiilor pontificale, unii din ei dusi la invt"tura de V. Piluzzi in 1663, reintorsi acum flAminzi i plini de pretentil. Ofensiva l or incepe (potrivit cu materialul publicat) cu scrisoarea lui Grigore Gross din noaembrie (p. 96). Dintre ei Grigore Gross aves si un interes personal sh-1 disc rediteze Beau, din 18 octombrie [ibid., pp. 94-95], continu cu cea a lui Petru Wolff (alum nus) din Cotnari din 26 noiembrie (p. 95), si cu o adres.4 a orasenilor din Baia din 30 pe Piluzzi pentru thcerea phstrat de el in cazul lui Benedetto, chci fiind din Ba ia socotea ea locul de acolo i se cuvenea lui, cu conditia Irish a obtine ceva s ubsidii de la Propaganda. Ceilalti doi, Petru i Loan Wolff, sint anu.me utilizat i de Mrcuth de acord cu Pardevi, noul vicar apostolic. Aceste denunturi la Roma l hmuresc i zelul lui Francisc (Frangulea) Brcuth. Se vede cit se porte de 'impede cA ele au fost intocmite impreun. Sint aduse inainte amnuntele cele mai agravante: a) Benedetto s-a dcciarat schismatic in mod public, lephdind rasa, ;I a zis

cei nu are nimic a face ca prefectul sau Congregatia, n cd superiorul sdu este p atriarhul lerusalimului. Prefectul 1-a excomunicat, apoi l-a iertat, dar a fost mai 82 www.dacoromanica.ro

Todi, cA in fata lor 1-am concediat ca s plece afarA din tarA, i c apoi niste nobili poloni din Camenita au venit sd-1 reclame cd nu umbld eu inclatd pr in oras in chip de preot, ci cd st.tea pe la circiumi am trimes Instiintare sacre i Congregatii i scrisoarea am dat-o pdrintelui Giovanni Battista del Monte care se ducea in Transilvania, si i-am spus sd o incredinteze prea ilustrului domn Cl ement Mikes", ca s-o expedieze indatA la Viena ilustrisimului nuntiu. Dacd apoi S. Conscriu ceva impotriva lui, caci nu stiam dacd era adevdrat, dar cind apoi am fost eu insumi sA cercetez, atunci bdrbati i femei mi-au declarat sub jurdmint tot c e <v>-am scris, i chid 1-am citat, el nu a vrut sd se infAtiseze. In primul an e l s-a purtat bine, dar apoi a inceput sA facd negot, cumpdra peste si se ducea l a Iasi sd-1 vindd, dadea bani cu camad", <cumpdra> i grin i vin i orz i fin i ap oi 1.1 (!) vindea in ci mitir. Avea bani care i fuseserd trimisi de acasd, de la S. Congregatie i s-au inminat la Praga 50 de scuzi: i cind a venit in tara, a me rs cu un sol polon la Belgrad: i <acela> Ii cladea atita pe lurid i cu banii se lauda cA d daruri (regali) tatdlui Doamnei38 i cA acesta 11 apArd. Dar cind acela s-a convins de adevdrul isprAvilor lui, i-a fost defavorabil. A venit la mine I n ziva Nasterii Fecioarei (8 sept.) 0 m-a gsit in pat, bolnav si i-am spus sd se indrepte, cad dei s-a scris in defavoarea lui, eu totusi I-as fi ajutat. El a pl ecat, dar in loc sA meargd la Sdbdoani, unde l trimises m eu, s-a dus la Galati. Dup.' ce m-am sculat din pat, mi s-a spus cd el a fost la Iasi ca sA vind o bute de vin, in casa unei femei care are nume rdu, i intr-o zi acea femeie atit de ta re 1-a ciomdgregatie nu a primit-o, eu nu am nici o vind: multe alte scrisori am scris la ca re nu am avut rdspuns. La 20 iunie am primit una cu decretul de confirmare a pos tului de prefect (al misiunii)... i i-a trebuit un an si patru luni pentru ca sd ajungd ...Cind pdrintele stdtea la Galati si mi-a sosit la ureche c. ar avea num e rdu, nu se cuvenea sa P. 97 git, !nett a zdcut citeva zile beteag in pat. Auzind acestea am fost la Iasi; au venit oamenii sd se plingd i domnul Francesco, fratele lui Don Giovanni Battista Brcutd, a vdzut si el cum acea femeie 1-a ciomdgit; am vrut sd merg la Galati, 0 mi s-a spus cA s-a dus la ChisinAu, la ho arul ttarilor i t urcilor ca sd-si vindd vinul; asa cd am fost silit sd inf a ,isez o scrisoare a regelui39, adresatd domnului40 si care imi furu ca inainte. b) Aceleasi acuzatii, apoi: La Galati nu spovedea fait pla , dadea canoane banesti. Prefectul 1-a citat la judecata, apoi /-a iertat /a rugeintinte a Doamnei. Spre deosebire de scrisoarea lui Gross in care se subliniaza dinadins tot ce ar putea fi in detrimentul lui Piluzzi: sntatea sa subred, sardcia biserici i, datoriile sale (facute cu prilejul expeditiei contra lui Benedetto) Me a addug a nici un cuvint bun pentru el, cea a lui Petru Wolff, precum si cea a orasenilo r din Baia, dimpotriva mentioneaza oboselile sale cu acest prilej, i laud& prude nta cu care a reusit s scape de piedicile guvernatorului" hotrit s opreasc ducerea l ui Benedetto de acolo. Insd faptele agravante apar intocmai i la ei. 36 Nobil s cui catolic, cu un rol insemnat in mentinerea catolicismului in secuime si Trans lvania. A avut legaturi sustinute Cu tdrile noastre. Era in corespondent cu Propa ganda si cu nuntii apostolici din Imperiu si din Polonia. Vezi si mai jos notita introductiva' la Relatia anonirra din Moldova c. 1685 37 con usura. Bserica socotea once dobind drept camdt. 38 Doamna era sotia lui Ili as Alexandru. 36 Regele Poloniei loan al II-lea Casimir (1648-1668). Ilias Alexa ndru (1666 mai-1668 noiembrie). www.dacoromanica.ro

83

rizatie sa-1 pot 1ntemnita, am plecat si mi-a picat in nilini: dar acel dregator (Governatore) Imi punea piedici, i voia sd-mi dea 60 de taleni imperiali ca sd1 las lui, cdci voia sA-1 ducd la domn ca sd-1 facd schismatic. L-am tinut aici o lurid cu fiare la picioare i 1-am trimis cdtre domnului i s-a 1ntors inapoi41, si 1-am mai tinut o sAptdmind 1ntreagd, ese trimisa de ilustrisimul nuntiu, si chid mi-a dat <domnul> autoIlustrisimul nuntiu, dar cdrdusul care 11 ducea, a pierdut pasaportul tot cu lanturi la picioare i vdzindu-1 apoi smerit, si mai rugindu-se de mine si poporenii, i-am redat libertatea, s't 1-am trimis sA stea la Protu, si i-am dat poruncd anume sd nu meargd la Galati. Tara aceasta era plind de indignare contr a legii noastre, din cauza acestui pArinte, dar acum toti o laud& vdzindu-1 Ca s -a pocdit: apoi printre schismatici, cind se face vreo greseald, ea se indreaptd cu bani...42. SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI43 1670, iulie 27, Baia sigur, ele fiind interceptate. Acum vreo doudzeci de ani a murit un Au venit la mine din Transilvania pdrintele bacalariu" Giovanni Battista del Mon te si pdrintele bacalariu Antonio Angelino din Campi ca s-mi ceard voie sd se re1 ntoarcd in Italia, intrucit le-au secat mijloacele lor de trai, dar eu nu am voi t sd le Ingddui acest lucru cdci cei din Transilvania stdruie foarte mult ca che m 1napoi si chiar sd rog de S. Congregatie ca sd mai dea i altii, Intrucit acea tard are cea mai mare nevoie de preoti, si mai cu osebire mi-a scris domnul Clem ent Mikes cu invoirea tuturor nobililor <catolici din secuime>. Eu trimit nuntiu lui din Polonia pe pdrintele Antonio Angelini cu scrison i i-am poruncit sA aste pte rdspunsul, cdci aici scrisorile nu vin 41 Am crede ea' lanturile la picioare si trimiterea lui Benedetto cu acel Callus care a pierdut pasaportul i s-a fntors nu corespund la stric au fost adugate pen tru a face impresie la Propagand. Este vrednic de observat eh' Piluzzi nu vorbest e nicaieri de declaratiile lui Benedetto cd s-ar fi fdcut schismatic, sau c ar as culta de patriarhul de Ierusalim. Dar aceasta este tema exploatat de Gross, Wolff i Brcut& Ne putem fntreba cft de adevdrate stilt acele fapte, intruclt Pardevid exploateazd In sens absolut contrar severitatea artat de Piluzzi lui Benedetto, pe care fl declard o victimd si face chiar agitatie in jurul acestei chestiuni, lu cru imposibil daca In adevdr Benedetto s-ar fi fAcut ortodox cum pretindeau preo tii nationali". 42 Raspunsul la aceastd scrisoare este dat In rezumat de Gzdaru, op. cit., p. 73. 9 martie 1669. Secretarul va comunica Congregatiei scrisoarea l ui V. Piluzzi din 14 dec. 1668, dar crede cd domnii cardinali vor gdsi prea usoa rd pedeapsa datfi lui Benedetto din Cortona. In once caz ei vor reflecta dac a fd cut bine sd-1 ierte, sau trebuia sd-i dea o pedeapsd exemplar& Posta nu e sigurd pentru scrisorile ce i se scriu lui V. Piluzzi. 43 Traducerea s-a facut dupd te xtul italian publicat de I. Bianu in Col. lui Tra an" 1883, pp. 154-155. 44 Core spunde la primul grad al Invdtmintului superior medieval. Gradul urmAtor era cel de magistru care li se acorda misionarilor evidentiati, chiar frd examen dupd un stagiu de 6 ani. 84 www.dacoromanica.ro

aseze pe numitul Don Grigore Gross, dar poporenii nu au ingaduit aceasta si au d eclarat in public in gura mare ca ei nu-1 vor in nici un chip, cad in toate nevo ile lor duhovnicesti, de ei vad misionarii, si pe viitor ei doresc acelasi lucru , nepomenindu-se in aceastd bisericd de altii decit doar de misionad. 0 vie lasa ta pe deasupra in folosul acestei capele pentru lumindri a fost vinduta de tatal acelui preot, fr a da de stire cuiva. De asemenea a fost lsat destul argint pentru a se face o cruce, si anume un pahar de argint, un giuvaer de argint aurit cu p ietre <scumpe> trei linguri de argint, un inel de aur de douzeci de sponghe" (cop ci?) de argint pentru haine de femei, alta mai mare, o sutd zece aspri de argint i ase maggiori"48 i treizeci si opt de parale (nummi). talen imperiali, un bumb mare de argint i trei mai mici, trei perechi de preot bdstinas de aici46 care a ldsat un legat acestei biserici <si anume uneia dintre capele> ca sa se slujeasca acolo doua liturghii cintate in fiece sdptdmin d, una pentru Sf. Treime si a doua pentru morti, atribuid preotului 18 talen imp eriali i cantorului (=dascalului) patru: precum in adevar am i primit ceva elemo sine" i sint cinci ani de cind nu s-au mai slujit aceste liturghii: i acum din a ceast afld aici un preot, nepot46 al testatorului care a dobindit darul preotiei In Italia, la colegiul din Fermo i s-a inapoiat aici, tatal sal i-a atribuit toa te bunurile acelei capele, i acuma se foloseste de ele, si nu este implinit lega tul testatorului, caci el sade la Suceava, i astfel este inselat gindul testator ului; i Inca mai Inainte de acest subsidiu, pe cind eram eu parohul temporar al acestei biserici, unde au fost intotdeauna misionan, monseniorul Vicar47 voia sa ma scoata din acel loc i sd-1 gore are de la aceast biseric cincizeci de talen imperiali, si de la capeld a avut 100. Eu m aflu in cea mai mare lipsd etc. Daca Congregatia nu-mi trimite oarecar i subsidii nu stiu cum m voi intoarce in Italia... reintorcindu-ma socot ca e bin e sa las in locul meu pe p. Antonio Angelini, persoand cunoscut si care stie limb a. [Cere decretul de magistru pentru Angelini, del Monte si Antonio Rossi] ... M i-a scris Ilustrisimul Domn nuntiu ca venea p. Fr. M. Spera ca nou prefect i pri mesc scrisoare c s-a intors, nu-mi pot inchipui din ce cauza, cad. S. Congregatie m-a vestit ea mi-a trimis doi misionad si nu-i vdd sosind. Cind am fost la Roma am fost fault Provincial al Orientului si comisar general al celor cinci Provin cii, si ca s ascult de S. Congregatie m-am intors In aceste parti barbare fagadui ndu-mi-se o remuneratie. Triesc din sperante. Zece ani am servit ca misionar si s apte ca prefect. Mi se pare ca ar fi timpul s ma intorc in Cretinatate... Gheorghe Gross, greot la Baia, rinducit de Deodato Baksid in 1641. In 1645 este paroh la Cotnari. A murit in 1660. 46 Grigore Gross. losul fiilor i fiicelor sale. Biserica din Suceava e bogat, si don GriAmintitul printe al lui don Grigore a intors acest argint spre fo47 Petru Pardevie (1612-1674), vicar apostolic in Moldova (1668-1673) 48 maggiori, moneda de La 40, 20 si 10 munmi. www.dacoromanica.ro 85

SCRISOARE CATRE NUNTIUL DIN POLONIA49 1670, august 8, Baia P. 156 [Este fdr vest] In aceste locuri Indepartate... scrisorile de cele mai multe ori sInt interceptate i retinute. Luasem hotrirea s plec, dar apoi gindind la paguba p e care a pricinui-o, am socotit expedient s trimit pe p. Ant. Angelini, care a fos t In. Transilvania, ca si p. G. B. del Monte i au dat cel mai bun exemplu... Ilus trul Clement Mikes... trimit inapoi, i Inch altii de vor mai fi, dar pentru c au I mi scrie Incetat mijloacele e non hanno che mostrare, vine personal p. Antonio s d se infatieze Die' Ve ceea ce yeti hotdri, va fi executat [L-a retinut pe del Mo nte pind va avea porunc de la Congregatie, sau pleca in Italia, precum i prefectura lui Angelini nu a primit decit promisiuni go ale]. Puteam eu s fiu vicar Apostolic de Bacdu, Intrude la nuntiu ca s-1 trimit ina poi In Transilvania, caci nobilii din Transilvania struie mult at privete subsidii le necesare pentru a putea p. 157 eft stilt cunoscut de toatd Provincia si iubit, i insui domnul i locuitorii (catoli ci) voiau sa scrie Sanctittii sale In sensul acesta, i eu nu i-am Cit scriu aceste a a ajuns aici p. Giov. Battista del Monte, pe care II lasasem la Bacdu s astepte pe monseniorul Vicar Ap., i imi spune ca acesta s-a Intors cu bine, adueind cu s ine doi printi observanti50 din Transilvania, si unuia din acetia i-a fdcut testam ent cu renuntare la bunurile micatoare i nemiscatoare, cedindu-i adic locul din Bac au ce tine de episcopie In vederea unirii sale cu acea custodie51 din Tran ilvan ia, i Inca renuntind In favoarea unuia din ei la Vicariatul Apostolic, macar ca acesta este dat de S. Congregatie, si daca acest lucru va merge inainte, va fi duntor, atit pentru S. Congregatie, cit i pentru episcopii ce vor ur ma, i pentru Misiunea noastrd; i dac se face aceasta renuntare sint sigur ca Domnu l nu o va vedea cu ochi buni, cu atit mai mult ca are acum un motiv Insemnat, ca ci orasul s-a plins Impotriva epis opului52 care a mutat o moar, ce rmsese frd apd, alt loe, si orasul nu ingaduie aceasta, i acuma din cauza puterii nvalnice cu care vine apa, a inecat mai bine de dou sute de pasi de pamint, i timp de eiteva zile cit am stat de 1-am ateptat pe monsenior am vdzut cu ochii mei stricciunea ce se f acea, i dacd nu se va aduce vreo Indreptare, spun locuitorii c In trei ani cel mu lt apa va lua cu ea si biserica, intrucit a i ajuns la gardul din jurul 49 Ibid m, pp. 156-158. 513 Zoccolanti. Este vorba de gardianul mindstirii din Ciuc, p. $tefan Taploczai adus de Vicar in aparenta- drept coadjutor, si de un alt tovara's pentru a se p utea consid ra sediul episcopiei drept mingstire observant, intrucit impreun cu vi carul s ar afla acolo 3 observanti. 51 Vezi exemplul observantilor bulgari care au reusit s cuprincl conventia din Tirgoviste in Custodia Bulgariei, dei cu unele reveniri. 52 Nu este vorba aici de episcopul de Bacau, Rudzinski, indepArtat din scaun In 1665, si care incerca zadarnic s'A-1 redobindeasck ci de Vicarul Ap. P ar6evi6 care era arhiepiscop de Marcianopol. 86 www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI33 1670, august 8, Baia Dup trecerea termenului de sapte ani (hotdrit de Eminentele lor) nu trebuie s lips esc de a ardta, atit din partea mea cit si din cee a misionarilor din aceste par ti barbare, starea de plins a tdrii, adus In acest hal de nelneetatele ndvAliri a le turcilor si atarilor, i apOsata stoarsd de vlaga sa prin necurmatele i zilnic ele biruri, astfel c locuitorii sint siliti s fugd in alte parti, ne mai putind su feri lipsurile i nenorocirile lor, i ca urmare cAlugrii suferd indoit fiind lipsi ti de ori ce ajutor bOnese si eu care am servit S. Congregatie de 17 ani nu-mi a mintesc sd fi fost atitea nenorociri ca acum. Bietele fdpturi suferd... etc. [Angelini si del Monte vor sa piece]. p 158 p. 159 L-am pus cu incuviintarea Monseniorului Vicar apostolic pe pdrintele Giov. Batti sta del Monte, la Sdbaoani, dupd ce 1-am scos pe fratele Benedetto din Cortona54, Impotriva canija erau neincetate plingeri. Pe p drintele Antonio Angelini 1-am trimis In Polonia cu scrisori... cdci el cunoaste bine lim[Ar vrea s-1 base ca prefect In locul ba, e bine vdzut i cunoscut de ace sti locuitori, i daca ar veni alt prefect nestiutor al limbii nu ar fi primit as a de usor... Acum doi ani I1ia Voda55 a Inchis pe pdrintele Paolo Observantu156, vicarul de Bacdu si pe pdrintele Sebastian Iezuitul, osindindu-i la spinzuratoa re. Am alergat la un nobil italian, rugindu-1 cu toatd supunerea sd se roage de domn s nu ne facd asemenea batjocurd, prin alte mijloace au fost eliberati dupd c e acel domn m-a chemat si mi-a poruncit sa ma due sd iau in stpinire Bacaul, lar eu nu am volt, cAci toat nddejdea mi-am pus-o in bundtatea <Eminentelor> lor57 nu in altd persoand. Monseniorul vicar a fkut testament ldsind tutto il suo mandst irii din Ciuc in Transilvania si unind la acea custodie pe fratii i locasul de l a Bacdu, i acum acesti pArinti i-au dat doi cal si el mai vrea sa renunte la vic ariat in favoarea unui pdrinte stefan, gardianul de la Ciuc, care I-a fdgdduit n iste bunuri pArintesti i alte lucruri pentru a-i urma In aceastd [Reclamatia ord senilor de la Bacdu]... Apa intr-o ord a luat cu sine mai bine de 200 de pasi de teren, i eu am vdzut cu ochii mei cum se ndruie i greu se va putea indrepta, da t Rind cd apa 53 Ibdem, pp. 158-159. dea acolo. 55 i/ principe Elias = 'Has Alexandru (1666-1668). 56 Paolo Zoccolant e, vicarul episcopului de Bacau, Atanasie Rudzinski, pe 54 De fapt fusese incredintat lui Angelini ca s-1 ducfi in Polonia si-1 predin Misiune. care il va acuza V. Piluzzi in 1671 eh a schimbat o cruce de argint de la Fliroan i lasind in schimb una de ararn. 57 Adich in conducerea Propagandei, singura In c adere sA atribuie locurile www.dacoromanica.ro 87

biserica i orasul si a ajuns apa pina la gardul grdinii, i riul e mare, doar cu p utin mai mic ca Tibrul. SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI58 a sApat adinc, si spun cei ce se pricep c in trei ani58 va lua cu sine si 1671, august 26, Baia [A primit de la nuntiul din Polonia chestionarul, dar nu a putut merge prin tar' d spre a culege informatiile cerute, pe de o parte avind In vedere ordinele cont rare ale reverendului vicar apostolic care nefcind el vizitatia nu las& nici pe a ltii s facA vreuna, iar pe de alta oamenii erau fugiti in acea vreme. Acuma nemai tinind seama de ordinele lui a vrut sA implineasc poruncile cardinalilor i alatur a rdspunsul]. In scrisoarea mea" din mai va informam in chestiunea cu preotii ie zuiti i cu monseniorul vicar apostolic, de ceea ce s-a intimplat la Cotnari81. A cum din nou vA Instiintez de ceea ce s-a intimplat la Iasi cu acei pdrinti, vrin d el cu tot dinadinsul s-i alunge din acel loe i s'a le ocupe bunurile, zicind in public in f ata schismaticilor CA privilegiile ordinului (Religionis) sint rani le bisericii, Quod Privilegia Religionis sunt vulnera Ecclesiae, inda au r.mas cu toti uimiti la auzul acestora. S-a dus de asemenea la domn s calomnieze pe acest i printi, incit suP. 258 intors inca. Si pentru ca Sen. voastr Urna si eminentele lor s se convingd de cele ce vor sA unelteascd impreund contra acestor parinti, periorul lor a trebuit s mearg in Polonia la dl. nuntiu // si nu s-a mouseninrul vicar apostalic impreuna cu acesti doi preoti ai sal ==. Barcut l Gro ss], Lata, trimit aici alaturate aceste doua <scrisori>62 ca lucran i de refacere. 58 Asa-zisa manastire sau episcopie s-a si naruit. In 1676 trebuiau pornite pp. 257-258. Secretarul Propagandei era Monseniorul Baldeschi. 6 Nu s-a gasit in arhiva Propagandei. 61 Vezi biografia [tul Pare'evi6 din volumul de fat, p. 164 s .u. 59 Traducerea s-a fcut dupa textul publicat de Fr. Pall In Dipi. He., IV, 62 D'ara aici scrisorile. Pentru alte lamuriri vezi biografia lui Par6evid: lata scrisorile lui Barouta catre V. Pilluzzi din 13 si 30 mai (Dip/. Ital., IV, pp. 249-250). Cotnari, 13 mai, 1671. Plecind mcmsentorul mi-a lasat porunca s scriu D iei-Voastre ca sa va pregatiti i sA fiti garba pentru once inftimplare ce s-ar p uteo ivi Cu Poporul din Iasi // i parintii iezuiti, i di mergeti la lasi ca sa n u pierdeti dreptul (il tus) rpentru acel loe/ si s'A scrieti cit de curind si ce lorlalti printi [conventuali] sa vina si sa ocupe locurile vacante. Totusi parintii iezuiti rezista si vor s ja (havere ) capela din Cotnari cu forta; dar in aceasta va trebui temporizat (ociare) cu p rudent& Noi vA vom finprtasi tot ce se va fi Intimplat la Iasi infra Monsenior si Domnia Voastra, daca va binevoi, sa tina minte ca pentru ca misiunea voastra sa fie asezata. pentru D. Voastra aici in aceste locuri, va trebui sa nu dea ascul tare minciunilor parintilor iezuiti ci sa fie cu noi, in vreme ce noi vom tine c u voi. Nu stim ce va fi scris parintele iezuit, stiu bine ea va trebui scris cu toata exactitatea (fide/t) cum merg lucrurile filtre noi, si de va fi nevoie, ca s'a mearga unul dintre noi pentru acemita treEbba la Roma, s'a <ne> dati ajutor si sti sorieti In favoarea <noastra>, caci o mina spala pe alta (rnanus manum /a vat). Aceasta vii zic si va promit ca yeti face un lucru temeinic (loro farano f undamento) aici palabra misiune daca vom fi tzniti. Monseniorui a zis ca ale voa stre vor fi

88 www.dacoromanica.ro

s se vadd ce uneltesc ei contra bunilor truditori pentru credint. Eu nu am vrut s m a duc Oki am 1nteles ca e o simpla pornire pdtimasa (una mera passione). [De aoe ea sa nu-1 cread pe vicarul apostolic si pe preotii si cind scriu impotriva mision arilor, cci ei obisnuiesc s scrie ce nu e adevrat. Sd se trimita textul excomunicrii papale contra preotilor i laicilor care ocup bunurile bisericilor, pentru ca el (Vito Piluzzi) a struit in zadar pe ring& vicar sd ja mdsuri, dar acel monsenior nu vrea s fac nimic. La 15 din Wild a sosit del Monte, azi 11 trimite la monsenior pentru ca sd-1 puna la bisericile din Hui, Birlad Ciubarciu, cad. del Monte sti e limba valand i cea ungard. Nu a primit raspuns la rugmintile sale s fie trimis a lt prefect, e btrin asteapta si bani de drum. Dac nu primeste rspuns, va merastepte acolo.] ge la nuntiu DESPRE MISIUNEA DIN MOLDOVA63 [Rdspuns la un chestionar al Propagandei] 1671, august 26, Baia [Mdrimea i felul de a fi al Misiunii] p. 258 1. <Moldova> se invecineazd cu Transilvania, cu Rusia, cu stpinirile tatarilor si cu Turcia. De la Iasi pind' la hotarele Transilvaniei sint sase zile <de mers>; pina la hotarele ttarilor, patru; <pina la> ale Rusiei, cinci; <pind la> ale Tar ii Romnesti, sase; 'And' la Galati patru; i indata se intr in acelea ale turcilor. De la Iasi pin la hotarul Bistrite i, unde se and sase luterani sint sapte zile de drum; Ora la Camenita sint cinci. <locurile din> Iasi, Sbdoani i Hui, si alte locuri, dar voi s ne ajutati, intrucit poporul nu ii vrea pe iezuiti. Potrivit cu cele ce se vor intimpla vom vorbi Im pieun i ne vom sftui fie prin scrisoare, sau pi-in viu gral... Cu toat dragostea i devotamentul Giovanni Battista Warcuta Cotnari, 30 mai. MO.' ea Francesco <Alzner> a si convins o parte din popor prin minciunile iezuitilor a obtinut pe eft era posibil (quanta posibilmente) c au saris Sacrei Congregatii si genenalufLui lor ... etc. ...Si au pus si pecetea orasului. Monseniorui mi-a spus ca s scriu Domniei Voastr e si lui Don Grigore <Gross> ca s mergem la el spre a ne intelege impreunk si s sc riem si noi si domnia voastra din partea misionarilor domniei voastre, si scriso rile le vom trimite In tain la Roma. As vrea sa stiu, i pentru al:vast:a voi aste pta pina simbata viitoare ca sA fim cu totii la Roanan. Aitminten a pleca eu mai iute, cad treaba se apropie, timpul nu ingaduie zabava. Deci, pentru a ne pune de acord, Don Grigore <Gross> va veni la D.V. vineri // D.V. si Don Grigore yeti pleca simbata la Roman, ca s ma gsiti acolo, pe mine, cad asa a poruncit monsenio rul. Vd rog s faceti aceast,a, i lucrul se va face asadar far intirziere... Traduc erea s-a facut dup textul italian publicat de Fr. Pall in anexd la Le Controversie... in Dip/. /tal. IV, pp. 258-267. www.dacoromanica.ro ti 9

Tara e cu munti foarte inalti 1 cu loc es; de o parte este Marea Neagra si de alta Dunarea. In partea dinspre mare si Dunare, este belsug; in cea dinspre munti se traiete gr eu. La Iasi, la Cotnari i in partea care se Intinde p 259 catre Tara Romaneasc, este mult vin. 4. Se traieste necontenit cu spaima tatarilo r sau a schimbarii domnilor si in vremea mea s-au schimbat opt domni". Negustorii intretin legaturi comerciale i corespondenta In toate directiile si ma i ales cu regiunile Mari Negre si cu Polonia. Scrisorile, ca sa vin mai repede si mai sigur, sa fie incredintate parintilor iezuiti de la Liov sau monseniorului sufragant al armenilor, deoarece armenii din Suceava se duc mereu la Liov. Domnu l este grec, este tributar turcilor i se numeste Duca66. Este necesar limba romana , care este limba tarn. (nativa), dar i cea maghiara, dei ungurii inteleg si vorbesc foarte bine romaneste. Locurile pe seama Misiunii si numcirul sufletelor Iasi, Cotnari, Suceava, Baia, Nearnt, Sabaoani, Roman, Bacu, Faraoani, Trotu, Hui, Birlad, Galati, Ciubarciu, Stanesti, Maneti, Lucacesti, Amagei, Hirlau constitui e o singur diocez sub autoritatea epicopiei de Bacau. mai mare insemnatate sint Cotnari i Baia66. <Locuri mai insemnate> Iasi, Cotnari, Saboani si Baia; de tul; mai sint Inca trei episcopi de Roman, Hui si Radauti. In toata provincia" e ste ingaduit cultul catolic. La Iasi isi are resedinta domnul cu boierii sai si cu mitropolipreuna 300. La Suceava 16. La Baia 200. La le din jur cam 700. La Roman 10. La Baca.' 0. La Faraoani 100. La Trotus, impreun cu . La Hui 100. La Ciubarciu 90. La Chisinau 10. La Vaslui 8. La Piatra Neamt 30. La Saboani, impreuna cu sate impreun cu satul Trebis sa fie vreo 25 satele 300. La Galati 100. La Birlad 50 4.

La Iasi sint cam 600 de suflete. La Cotnari si Amagei imLa Iasi se afl secretarul de limb& polona67 si acum s-a mai luat un secretar pent ru Ucraina si Lituania din cauza neincrederii dinspre partea Poloniei. Acolo se mai and' un ceasornicar francez66 al domnului. Acum a venit un medic catolic de la Constantinopol66. Acestia sprijind obisnuit demersurile in legtura cu religia catolica. La Cot64 Gheorghe Stefan, Gheorghe G hica, Constantin $erban, $tefnit Lupu, Eustratie Dabija, Ilia Alexandru. In realita te, ase domni dintre care unii domnesc de doua ori. 65 ii duca =-- Gheorghe Duca, domn al Moldovei (1665-1666 i 1668-1672). " Acolo erau biserici marl de piatra i rnijloace mai bogat,e datorit venitului viilor. 61 Stanislav Kienarski, mentionat In 1671 ca secretar de limb5. polona 66 Gaspard Call16. 63 Probabil Dimitrie Cigala. 90 www.dacoromanica.ro

nari se afld domnul Francisc Alzner", domnul Petru Caprd" si domnul La Baia se afld domnul Niculae Wolff"; In celelalte locuri toti sint tdrani. Mai este doar mitropolitul schismatic74 dar fard mult temei; duit sd se faca dezbateri publice cu ei. Andrei Wolf 72. p. 260 care cultura"; ei se tin cu indrdtnicie de riturile lor, si nu este ingdDespre pr acticarea religiei catolice, despre rit, erori i reirdciri mai este la Iasi un staret la mdndstirea Trei Ierarhi care are oareEste ingdduit sd se faca predici i s se administreze Sf. Taine catolicilor nostri ; ba chiar schismaticii Inii vin la bisericile noastre. Catolicii din Moldova si nt de rit roman, dar totusi ne tinem de calendarul grecesc; in ce priveste srbdtorile principale i posturile ne potriv im cu ei ortodocsii). Multi <catolici> cred in farmece. Aceasta dintr-un obicei inddtinat". Acum cu ajutorul lui Dumnezeu acolo unde sint preoti <credinciosii> se lasd de asemenea eresuri. Din once secta'. <La ce secta se observa asemenea e rori?> la judecat la sfirsitul Carti Schismaticii cred ca atunci cind moare un om, sufletul vine Nu au Carti77b1s de nici un fel; au doar acele cdrti care intretin vechile paren . multa' carte. Schismaticii nu citesc cdrti catolice, nefiind oameni cu prea Biserici Ale catolicilor": 26; ale schismaticilor; la iai cam 90, la Baia 4, la Siret doud , una a armenilor i cealaltd a schismaticilor, la Cotnari 3, la Bacdu doud, la R oman 6, la Neamt doud, la Suceava, in cuprinsul orasului, sint 13 de ale schisma ticilor. De ale armenilor sint doud. tolic dia Cotnari, Cu studii In Polonia, partizan al iezuitilor. 71 Pietro Capra , soltuz la Cotnari, partizan al iezuitilor. 72 Andrea Wo/f, secretar al curtii din Iasi i apoi al lui Constantin Brincoveanu, la Bucuresti. 73 Nicolo Wolff, ca tolic din Baia, tataa preotuaui Ioachim Wolff. 74In anul 1671 au fost succesiv m itropoliti Ghedeon de la Secul si Dosoftei. 75 Itspuns la intrebarea daca sint ac olo persoane invalate. Intrebarea se referea la cauzele acelor superstitii.77 Ad ic nu cred in Purgatoriu. "bis Carti de controvers religioasa. 78 Del Monte cunoas te numai 17 biserici de ale catolicilor. Francesco Alsener cunoscut si sub numele de Frincul din Cotnari6 cawww.dacoromanica.ro 91

26. La Iasi, afar din oras, sint 6 mndstiri la o deprtare de o jumatate de mild ita liana. La Suceava afard din oras este o mandstire78 de armeni la o departare de o mild italiana unde IV are resedinta episcopul lor si el este un persan. Este a colo o mandstire de a schismaticidepartare de doua mile. O alta mandstire care s e numeste Pobrata e la deprtare de trei leghe. O alta, Sucevita la o departare de 5 leghe. Una de alugarite e la o depdrtare de o leghe. O alta mandstire, Humoru l la o depdrtare de 4 leghe; alta, Moldovita la o depdrtare de 6 leghe. O noua m dnastire de calugarite, care se numeste Pdtrauti e la o depdrtare de o leghe. La o depdrtare de o leghe de Baia se afld o manastire care se numeste Irise& Slati na e la o departare de doud leghe. La departare de dota leghe de Neamt este o ma nastire care se numeste Aglpia. Secul este la o departare de trei leghe. Hangu, la doud leghe. Cosula, la trei leghe. Schitul, la doud leghe. Benza"80, la o leg he. Berzunt, e la trei leghe. Iaslova"81, la trei leghe. Bistrita, la o leghe. B isericani, la o leghe. Toplita, mandstire de cdlugarite, este la o departare de o leghe. Petresti se afld la o departare de doud leghe de Bacdu. Casin, la o leg he. In cuprinsul orasului Bacu se afla o manastire doud biserici82. Acolo este bi serica noastr episcopal si mai este Inca' biserica parohiald, care este devastatd. In orase si sate mai sint lor la o deprtare de o bdtaie de muschetd. O alt mal-lastre e la o Biserica din Iasi e intitulata Adormirea Maicii Domnului, de a emenea cea din Ba ia; mai este acolo <la Baia> o alt biserica a Sf. Petru. La Cotnari este una, Bun a Vestire, alta Sf. Urban i alta, Sf. Leonard. La Suceava e Corpus Domini". La N earnt e biserica Sf. Niculae. La Bacdu, biserica episcopala SI. Maria, biserica parohiald Sf. Niculae. Celelalte biserici au in cea mai mare parte hramul SI. Ma ri La Iasi se afl doi printi iezuiti. La Cotnari se all, la biserica parohial, Don Giov . Battista Barcutd83 si inca doi parinti iezuiti. La Baia sint eu. La Suceava es te Don Grigore Gross. La Neamt nu este preot, ma duc eu s slujesc acolo. La Sbdoan i si la Roman am rinduit s'a se chica pdrintele Antonio Angelini. La Bacau este monseniorul vicar apostolic <Pare'evie> cu un parinte dintre reformatii observan ti <Petru din Chiprovat> drept capelan. La Fdroani nu este preot. La Solont si la Lucdcesti nu este preot. La Trotus, la Mnesti si la Stnesti era un preot numit Do n Giovanni Ungurul, care fusese sfintit preot de Monseniorul Rudzinski. Acum a f ugit, cdci nu poate sd reziste ordinelor arbitrare ale Monseniorului Vicar Apost olic, care vrea loveascd pedepseasca in avere rara sa fie el intru nimic vinovat , i asada,a plecat In Ungaria, i vor fi acum opt luni de cind acea populatie " Manastirea Zamca la 900 ni. I Oare Tazlau? Neidentificata. alte biserici nenumdrate. si al Sf. Niculae. Toate sint parohii. 22 Cu aceast fraza incepe insirarea bisericilor catolice cuprinse in paragraful 2 6 despre mnstiri, la sfirsit dupa cele ortodoxe. Cit prive5te manistirea" 319-320). 92 de la Bacau, vezi descrierea ei de catre Bandini in 1644 (Cillcitori V, pp. 303, 505, 23 Giov. -Battista Berchuze (despre el mai pe larg vezi punotul 36 5i 45) www.dacoromanica.ro

a ramas fara pastor. La Galati este parintele Antonio Rossi din Mondaino84 care da asistenta religioasa i acelor negustori catolici care se afla la Chilia, la I smail si la Braila, cetati la granitele Turciei, far biserici. La Hui si la Birla d era de asemenea un preot numit Don Giovanni Bulgarul, care a slujit timp de 9 ani; nu s-a implinit Inca anul de cind a fugit in Turcia, in orasul (cetatii) Ba badag85, unde se afla catolici fara biserici, aceasta din cauza multelor vexatiu ni i amar iuni pricinuite de acest monsenior vicar. Acum am trimis in acele biser ici pe parintele magistru Giovanni Battista del Monte si 1-am trimi la Ciubarciu unde timp de 6 ani credinciosii nu au avut preot. 30. La Iasi biserica este de lemn. La Cotnari sint trei, toate de piatra. La Suceava este de piatra. La Baia, biserica principala care este In mijlocul orasului, este de piatra, alta de car amida a fost arsa de tdtari si a ramas doar sacristia care e de piatra i s-a fac ut o capel si se slujeste a doua zi de Paste, la SI. Marcu si de rogatiuni86. La Neamt este o biserica de lemn. La Sa.baoani este una de piatra. La Tamasani este de lemn. La Baca', acea a episcopiei este de piatr, cea parohiala, de lemn, e de vastata. La Faraoani este de lemn. La Solont, de lemn. La Trotus, de piatra. La Manesti, de piatra. La Stanesti, de lemn. Intre orasul Trotu i Stanesti, pe un d eal singuratic se afta o biserica inchinata SI. Cosma i Damian" unde se merge de cloud ori pe an pentru a se sluji liturghia si a face rugaciuni si este de lemn . La Hui, de lemn. La Galati, de lemn. La Birlad, de lemn. La Mrlau, de piatra, parsita. La Amagei, de lemn. La Ciubarciu, de lemn [Se insira diferitele obiecte de cult]88 ... la Iasi ... la Cotnari o cadelnita de argint in valoare de 70 de talen i imperiali, care din lipsa de sirguinta a lui D. Giov.-Battista <Barcut> s -a furat in iarna aceasta ... etc., etc.... trei clopote i unul este pe jos in t inda (?) biseritrei covoare, unul care a fost daruit acum 25 de ani si mai bine de stramosii lui D. Grigore Gross, acum 1-a reluat impreun cu alte obiecte de cul t ale bisericii. Poporul a facut reclamatie pe lingd monseniorul vicar apostolic <Parevie> i acesta nu a facut nici un demers, ca i in privinta livezilor, banilo r i viilor lasate acestei biserici pentru cultul divin de care strmosii aceluia. Numitul d. Grigore impreuna cu tatal sail au vindut viile, au reluat banii i liv ezile spre paguba bisericii ... La Neamt, cloud clopote i cloud clopotele mici d e altar, o biblie si multe alte carti in limba germana, un felon pe cel mai bun, imi spune poporul, I-a luat monseniorul Rudzinski etc.... La Sabaoani ... etc. o cruce de argint ... un clopot si un copola Baia cii ... p. 261 etc. La Suceava un clopot si un clopotel de altar ... etc ... tel. De asemenea in biserica de la Tamasani se afta... un potir, un disc si o cr uce de argint si un clopot. La Roman ... un potir de argint trei zile dinaintea Inlt.rii pentru sfintirea ogoarelor precum Vezi biografia sa in volumul de fati. 85 Baba. Locuitorii nu puteau locui inaunt rul cetAtii ci in asezarea din mar ginea ei. 88 Rogazioni, rugaciuni publice i p rocesiuni care se fceau in timpul color i mari sarbatori. 61 Pentru minunile atribuite acestei biserici i toat vulva creat p rin 1651 1653, vezi Maori V, p. 422 si Dip/. Ita/. II, 438. acelea mai valoroase sau cu asocien i deosebite. inaintea altor 88 Au fost omise de noi obiectele Mr& vreun interes special, retinind doar

www.dacoromanica.ro 93

cu discul sdu i o cruce mare tot de argint, un clopot. La Bacdu, un potir cu dis cul de argint; se afla de asemenea crucea de argint, dar a fost luat de monsenior ul Rudzinski impreund cu ... etc...., diferite alte obiecte de cult ale biserici i, 5 clopote. La Fardoani .... un potir *i o cruce de argint; discul care era de argint a fost schimbat de pd.rintele F. Paolo din ordinul Observantilor, care era vicar al monseniorului Rudz inski, cu unul de aramd ... La Trotu... un potir, un disc *1 o cruce de argint, un clopot mare i unul mic de altar. La Ma.neti ... un clopot mare i unul mic ... La Stneti ... un potir i un disc de argint, o cruce de alamd, un clopot. La Solont ... un clopot La Lucketi, biserica este dis trusd, odoarele imprtiate ... este un singur clopot. La Galati ... cloud potire cu discuri de argint, unul din acestea s-a pierdut din cauza lui F. Benedetto din Cortona ... un dopot mare i unul mic. La Hui un clopot mare i un clopotel pentru al tar. La Birlad... un clopot. La Ciubdrciu ... un clopot. La Amdgei ... un clopot mare .1 unul mic de altar. Bunuri ale Bisericii Toate bisericile catolice au locuintd proprie. Iai, Cotnari, Roman, Bacdu, Trotu, Galati, Suceava, Baia Neamt au bunuri nemicatoare. i Venitul bisericii consta din vin. Biserica din Iai are cloud vii, mai avea una la Cotnari, acum acest vicar apostolic a luat-o i a cotropit-o pentru sine. Biseric a din Cotnari are cam 40 de vii. Baia are rit un oarecare domn Gheorghe Wolff care tinea aceste vii din Suceava i a ldsat c loud mii de talen i imperiall bani gheatd, i acum nu mai este nici un ban. Don Gi ov.-Battista Bdrcutd face negustorie prin mijlocirea fratilor89 i rudelor sale, i biserica ramine in sdracie. Bi8, Suceava 19, i poporenii din Cotnari administreazd acel venit; a muserica din Neamt are o vie ldsatd in paragind. Cea din Roman are 6 vii i venitul lor 11 administreazd poporenii din Cotnari. Biserica din Trotu are o vie i ogoare de plugdrie. Cea din Galati are cloud vii i ase dughene, luind de fiecare dugheand un taler imperial pe lund. alte bunuri nemicdtoare i acum sint stpinite de schisma tici. Nu este dragoste pentru religia noastrd, atunci va fi lucru uor. Mirenii administreazd bu nurile bisericii. Episcopii si resedinta /or Inainte, bisericile noastre aveau sate cu tdrani dependenti i cu putintd s le redobindim, dar cind va fi vreun domn care sd aibd La Back' este reedinta episcopului; episcop este monseniorul Rudzinski, polon din ordinul Observantilor Si. Francisc, care a fost alungat de domn. Acum rezidd aici monseniorul Par'eevie, arhiepiscop de Marcianopolis. 89 = Frangulea i Mtie* (vezi Dip/. Ital. II, p. 424 i IV, p. 255). 94 www.dacoromanica.ro

Venitul anual provine din vii, gru, moard cu trei roti, un sat cu 40 de case de t drani dependenti, bol, vaci, oi, porci, stupi. Viile sint 5 la numdr. Din toatd provincia, de fiecare casa episcopul ja 20 de denari. dintd. De aceste venituri beneficiazd cel ce e instalat acum la reeLocuinta episcopal este de lemn, acoperitd cu pale, e destul de incdpdtoare pentr u episcop i pentru toatd familia lui, i cind se poart bine i este Ingdduit reedintam. cop; vizitatie episcopal& nu a fdcut i nu este iubit de nimeni din cauza limbii s ale <ascutite>. Imi Ingddui s cred cd din cauz& cd el se amestecd prea mult In pr icinile lumeti nu i va fi ingdduitd ederea In tard; i unii boieri au dibuit c el seri e principelui Grigore Ghica.91 la Viena i ca <acela> datorete numitului monsenior vicar apostolic o mie de talen i imperiali. Altceva nu pot spune, decit c are numai numele de episClerici regulani Pdrintii iezuiti trdiesc sub ascultarea Pdrintelui Provincial din Rusia, pdrinte le <franciscan> reformat, sub ascultarea monseniorului vicar apostolic, misionar ii conventuali sub ascultarea Prefectului misiunii. nInd de biserici92. servantilor> i patru misionan i dintre minoritii conventuali. Sint pdrintii iezuiti, un parinte al ordinului reformat <al ObNici unul din aceste ordine nu are mdndstiri, ci doar case tiPdrintii iezuiti stau la Iai i la Cotnari. Pdrintele ordinului <franciscan> reform at slujete la Bacdu drept capelan. Printii iezuiti sint foarte stimati, toti vorbe sc de rdu pe pdrintele ordinului reformat din cauza betiei sale. Pdrintii iezuit i sint doi la Iai i la Cotnari tot doi; dintre pdrintii ordinului <franciscan> ref ormat este unul singur care st la Bacdu. cu tot ce le trebuie. Ei sint pretuiti i de catolici i de schismatici. Corul obinuiete s ante i s slujeascd numai la sdrbdtori. Pdrintii iezuiti trdiesc In comun. Rectorul lor ii indestuleaz In privinta curdteniei, este satisfcdtoare93. Pdrintii iezuiti trdiesc din propriile lor venituri, pdrintele orcopului capolic Cu domnul i la aluingarea lui Rudzinski). 91 Grigore Ghica pleoa se din Viena la 10 iulde 1671 mergind prin Venetia 99 E quando si porta bene e permesso la residenza (aluzie la raporturile episla Constacatinopol. Pentru legturile dintre ei, vezi biografia lui Par6evid din C a/dtori V, precum i continuarea pentru anii 1668-1673 in volumul de fat. 92 Case annesse alle Chiese. 93 Circa la mcmdezza <delle Chiese> satis competenter. E rspunsul la o intrebare a chestionarului.

www.dacoromanica.ro 95

niorului Vicar apostolic. dinului <franciscan> reformat, din elemosina poporenilor i a monseLa Iasi sint doi printi iezuiti; unul se numeste parintele Sebastian94, e polon, cam de 70 de ani si a trait peste 20 de ani in tail cu o purtare cu totul exempl ara; celalalt este parintele Baldassar, polon, pretuit de toti, cam de 35 de ani . La Cotnari sta printele Francisc95 in virsta de vreo 40 de ani, superiorul iezu itilor, un polon, si pachef si fara carte". rintele Martin96, tot polon, de 35 de ani, persoane foarte invatate 0 exemplare intru totul. Parintele ordinului franciscan reformat se numeste Fratele Petru di n Chiprovat in Bulgaria; e de 40 de ani, om de Ca/ugclrii misionani Parintele magistru Giovanni Battista del Monte a slujit timp de 9 ani. Parintele Mondaino si parintele Norscia 7 si eu ca misionar am slujit cam 10 ani, 0 8 ca prefect. Despre parintii iezuiti nu pot sa scriu timpul precis al slujbei lor, c ad mereu sint schimbati, numai parintele Sebastian a ramas mereu locului. la administrarea Sfintelor Taine. nu da' nimic. Misionarii sint parintele magistru Giovanni del Monte, pdrintele Antonio Rossi d in Mondaino, parintele Antonio Angelini din Norscia si eu. Toti incearca sa slujeasca Cu rivna sufletului si la predica 0 Era obiceiul sa se dea oarecare elemosina pentru taina botezului CA si a casdtor iei; dar acum cea mai mare parte din credinciosi Parintii iezuiti nu obisnuiesc s se &Ica dintr-un loe intr-altul, ci stau In resedintele lor. Parintii misionan i se duc sa slujeasca o data pe luna in acele locuri unde nu sint preoti 0 monse niorul Vicar nu are placere <ca ei sa mearga>. Ceea ce primesc misionarii de la locuitori este putin lucru 0 de aceea ei trajese intr-o foarte mare mizerie si n ici nu se poate sti cit ar primi ei, cad oamenii fagaduiesc 0 nu dau, si aceasta o dovedesc eu cu mine, cad sint 5 ani de cind nu am avut nici un ban in biseric a; numai parintele Antonio Rossi are ca venit arenda de la dughene, si ar avea c am 300 de aspri pe luna. Daca mi-ar fi ingaduit de monseniorul Vicar, as veghea cu mai mare rivna98. ma laud eu cu aceasta. Daca sint bine vzut de calugari si de mireni99, nu se cade sa 94 Sebastian Basziewicz. 99 = Francisc Tomanowicz. 96 - Martin Cyckler. ma non di dottrina". 99 Raspuns la intrebare. Aluzie la piedicile din partea vic arului la implinirea misiunii sale. 99 Rspuns la intrebare. 96 97 Del Monte este mai blind in caracterizarea sa: Persona di esernplaria www.dacoromanica.ro

Portretul lui Antonie Ruset, domn al Moldovei (Corma Nicolesou, Istoria costumul ui de curte tin trile roma'rte Sec. XVIXVIII, Bucuresti, 1970, pl CXL). www.dacoromanica.ro

. .L.. ..---i------.. . _ --a Gil 0 S W.A RDEIN t44:148? ortC,4 -': .., ,:.'" , . -..,45.-Tt, , , ,. -. , . ,Ibr:',X.,::.7., 44-10:6,--,44--,,....-..-t---!-----,----..............,-,-. .. , 44.04.9q4e#4i' ....-',. 1 ''', 1, 4.3 -

," iit :'`Ws Oradea Mare, vedere din sec. XVII (dup Sigmund von Birken, Neu vermehrter Donau-S trand..., Narnberg, 1686, p. 82) (Ins. de Ist. N. Iorga, I 12706 G). Timisoard. vedere din sec. XVII (stampl contemporana de Gaspar Bouttats, Acad. R. S.R., stampe AG I, pl. 39). _ ;,._Lert4:11.1"0 Ira;000,., ",42P w, -7-7,t7.,p,, ezqvk c 5 IRO sit .4 ;A 4,; a , ktirro, )1fr .imwsot. <ed. f)',1 A.leSt.dt 7bnos war. 13./&.* www.dacoromanica.ro votir;fiadt.r.d., wa.-ter 41.111Itoft, , )1, ts2A4.0.tilkliw-ff. t _ .

,; , SN. , sr. e ; .,' Zr*.," 4654-44 Principele Mihail I Apafii al Transilvaniei (Die neu erff., Ott. Pforte.) Mihail Teleki, cancelar al Transilvaniei (Magyar orszg trtnete, vol. VII, Buwww.dac oromanica.ro 1898, p. 379) (Bibl. Inst. Ist. N. dapest, , Iorga, II 10624 G).

Impitratul Leopold I (Die neu ertiff. Ott. Pforte). .... - , , IliftoricA rebut() de:Statu'Falitchlite .1679---16g8: ' .. Sta.ttis moderni Ouhe rnii Valachiap.... , . . ., , . . . . 'Et . . . ' .. Princeps ' al doyfe. 't 't z. Banns. 2. Vornik. 7. Kylyucer. stootniniis. C t 4. Veftier. Logothata. .1 .Io. Pitar. o 9. f 5: Spew. . t 6. Peharnik. jz.SIoer. 14.' Serdar do Maiali.. Tedent.

Pofteylriik: Pofteylnik. Pofteyinik. '' Pcifteylnik. ,. Pofteylnik. Pofteylnik. . z z. Medenicer. x 3. ,ISciatrar.' Hi in, publi co Concilio :fPofteylnik mayre. Camerae di Roftari. . ' Cupar. .. Cyohodor. . . Logofet di toyna. r - -Vatah di Kopii ernanit1 Carnarafe.'. Cyohodar. . f,Logolet al .doyle. Wilier al &tie., Veilier 1 tieyle.' Logofet di Veftieria. Lhgofet di Vettiria. Logofet di Veftleri a. "o' --. , : , f '.'.. alit officialls. Jamie; /* Aga.: t Mama.. 'Chivas.' -Armafc. . Kopetan -'Portar mayre., mayre. . Vatah di Aprofi. Ciavus -di Aprofi. Aghi. f Portar. Armafc:,. Jultafca di fuftaci..' ili.ornnes 'adftant. , Portar. Portar. De statu Valachiae, historica relatio. FBA' ouprinzlncl lista dregtorilor din www .dacoromanica.ro Tara Romaneasea (reprodus in J. Chr. Engel, Geschichte der Molda u wad

der Walachey, Halles, 1804).

Preoti mire ni Walt care sttea la Trotu se numea tot d. Giovanni de natiune (sic) luseniorului Vi car. La Hui era d. Giovanni de natiune bulgar, de 50 de ani, ceteranam din Transilvania de 40 de ani; ei au studiat putina gramati6.101 si acum au plecat din cauza vexatiunilor primite din partea monNici unul dintre ei nu avea avere, dar aveau ceva ajutoare, putine, de la popore ni, i triau in cea mai mare mizerie. Nu erau prea vrednici de laud. natiune luterana nu se exercita la nimic; in trecut a fost eretic, abia stie sa citeasca. Cel de natiune bulgara se exercita la predici, dar celalalt de Preoti mireni misionani Este d. Giovanni Battista Barcuta de la Cotnari, in virsta de 37 de ani, vor fi acum 13 ani de cind slujeste aici. Celdlalt este d. Grigore Gross din Baia, de 3 5 de ani, a slujit un an i jumtate la Bacu si cam doi ani a slujit la Suceava. P 21. Se obosesc peste masur cu viile, cu caii si cu stupii si mai ales d. Grigore; cea mai mare parte din timp sta la Cotnari s lucreze viile si in acest timp biserica famine prsita. Poporenii au fdcut de mai multe ori plingere la monseniorul Vicar apostolic, Insa darurile 11 fac s Inchida ochii. ca d. Giovanni Battista Barcut, care are cam 7 vii, 20 de iepe cu 200 de stupi de albine, livezi i ogoare. De la biserica are 90 de taleni Cea mai mare parte din timp ei stau pe bunurile parintesti, imperiali, trei vase de vin, de la Amgei are un vas de vin, de la doamna Cristina, de fericit pomenire, 25 de talen i imperiali. D. Grigore <Gross> are de la biserica din Suceava 50 de talen i imperiali. Domnul Gheorghe Gross, de bun arnintire, a lsat prin testament s de chid au fost date uitarii. deosebit. se slujeasc 100 de liturghii cintate pe an, si sint mai bine de 6 ani In ce prvete r1vna pentru credinta, ei nu se disting in mod Din cauza acestor doi preoti catolici, ai notri sint facuti de card; deoarece in a nul acesta care a trecut, un rutean 1-a gsit pe d. Grigore Gross cu sotia sa i s-a dus la guvernator102 (?) pentru a o lasa lui d. Grigore; dar cu bani s-a 1ndreptat lucrul. Inainte de Inaltare o finra muta di n Cotnari a nscut i a fugit la Neamt i Mc:lea a 1ntelege prin semne din miini si din cap ca fiul ei fusese fcut cu d. Giovanni Battista Barcuta; judecdtorul schis maticilor a ajuns s fac judecata asupra acestui delict Impotriva numitului preot, spre rusinarea intregii 1 De faipt, ungar. Este preatul fugit In Ungaria de la punotul 29 din textul de fat. Dealtminteri in fraza se foloseste trecutul: sttea" la Trotu,s. 101 Corespunde gradului de Invtmint mediu. 102 dal Governatore (!)

7 Mated strEni despre Trile !Zombie www.dacoromanica.ro 97

comunitti catolice, la care monseniorul Vicar apostolic a inchis ochii i a netezit calea la multe neajunsuri. Ei se amestec in multe treburi cu dregtorii din aceast tara. Acesti doi, prin mijlocirea fratilor si prietenilor, fac negustorie cu fel de fel de lucruri. Preoti care sint lips, Este d. Petru Wolff care slujeste drept capelan monseniorului sufragant de Liov; are 25 de ani, a studiat gramatica la colegiul din Fermo si este din Cotnari. Tineri talentati si studiile lor numeste Dominic, are 16 ani, si acum studiazd retorica la Camenita; cellalt se nu meste Valentin; are 12 ani si studiaz gramatica. La Iasi este un fiu al chirurgul ui domnului de al cdrui nume nu-mi amintesc, are 18 ani si studiaz retorica; tata l este luteran, toti fiii sint catolici si sotia este catolica. La Baia sint tre i, Ioachim, fiul lui Niculae Wolff de 18 ani, a studiat gramatica, este foarte i nzestrat. Cellalt, Bartolomeu, fiul lui Samuile" (sic)104 de blind amintire care a fost dasclul bisericii, are 16 ani; a studiat putind gramatic; si celillalt Petr u, fiul lui Petru Gross are 19 ani, a studiat gramatica. toricalo. matici. La Cotnari sint doi tineri fii ai lui Petru Caprdo3; unul se Numai fiul chirurgului si fiul lui Petru Capr studiaz reLocurile ion de bastin sint toate supuse unor principi schisIn toate bisericile catolice este un dascal cu titlul de magistru, dar nici unul nu pred, pentru c ei nu sint persoane cu invttura. La Iasi si la Cotnari, preotii i ezuiti se indeletnicesc cu scoala. La Baia, eu am predat putinul pe care 1-am pu tut. La Galati, tot astfel pdrintele Mondaino, in celelalte orase nu sint tineri apti pentru studii. Caugtirite Sint clugdrite de rit schismatic. Nu practica recluziunea si nici mdcar viata in comun. cind vor. 104 Probabil Samuel. Fac jurmintul de castitate si de ascultare si se las de el 101 Pietro Caprd. A fost pivnicer al lui Gheorghe Duca. los Corespunde invdtmintului superior. 98 www.dacoromanica.ro

Situatia din trecut i pro gresele de atunci incoace Cind erau episcopi zelosi, situatia noastra a catolicilor se bucura de mai mare cinste ca acum; oamenii acum slut supusi vexatiunibindrilor care se pornesc de c atre episcopii si vicarii apostolici impotriva parintilor iezuiti si a misionari lor apostolici, neingaduindu-le sa cutreiere tara pentru a ajuta pe bietii catolicil6. lor de 10 ani incoace. Nu se face nici un progres, de multi ani incoace, din cau za dezPiedici la sfinta credintil catolicii, nevoi ,g mijloace de indreptare Piedicile sfintei credinte catolice provin din dusmania schismaticilor. Este nevoie sa fie aici un preot bun, blind si nu ca in trecut si nici ca acum, care pune la taxe banesti s'i alte lucruri asemanatoare. Moldova se invecineaza cu multe dioceze <catolice>, cu Ca-. menita de sub autoritatea arhiepiscopiei de Liov, cu Transilvania de sub cea a arhiepiscopiei Ungariei superioare, cu Tara Romaneasca de sub cea a arhiepiscopiei Bulgariei; se !_rivecineaza de asemenea c u misiunea din tara tatareasc. granitele tatarilor si ale Turciei. Locurile care duc mai mare lipsa de preoti sint acele de la SCRISOARE CATRE CARDINALII CONGREGATIED07 1673, august 20, Baia p. 290 Rossi despre starea nenorocita de aici a bietilor misionan i risipiti oarecum de barbaria si incursiunile turcilor, toata tara fiind acum controlata de acesti p agini; bietii oameni se adapostesc in munti s'i codri si Am scris anul trecut in Polonia, prin parintele misionar Antonio fug neincetat. Parintele Antonio Angelini st aici cu mine si alearga continuu in diverse locuri in slujba saracilor, dar staruie ca sa plece, si eu nu 1-am lasat invocind ordinul Em. V., deci el va scrie acum ca doreste titlul de magistru ca ci a trecut de anul al 10-lea de cind slujeste Niciodata nu a fost silnic la ordinele mele si oriunde 1-am trimis, Intotdeauna a fost cel mal prompt la ascultare cu zelul cel mal mare. [Merita gradul etc. Pi luzzi se plinge ea atunci chid a fost facut prefect a fost asigurat di i se va d a o episcopie (una chiesa) si de aceea a renuntat la locul de provincial de Cons tantinopol]. Sint 10 ani de atunci si cu cei 10 dinainte fac 20. Eminentele lor s'a se gindeasca s'i la starea mea nenorocita in care ma aflu acum, aproape scos din fire (fuor di me) 106 ca misionar. Aluzie la felul cum procedeazA Pardevid. 107 Traducerea s-a fcut dupd textul Italian publicat de Fr. Pall In Dip/. Rai, IV, p. 290. www.dacoromanica.ro

99

avind in vedere CA de cloud ori schismaticii mi-au smuls hainele de pe mine i m-a u tras de barbd ca s md sileasc s pldtesc 51 scuzi din tribut i alte cheltuieli, acea sta fcindu-se din porunca mitropolitului Moldovei [Dosoftei] i acuma voiau 19 scuz i. Apelind eu la domn108 la Camenita, trecind cu cel mai mare pericol prin mijlocul armatei turceti, am fost iertat. Acuma Dumnezeu tie cum trdim cu mei109, cdci nu s-a semdnat nimic in anul acesta. Trimit scrisoarea fostului nuntiu apostolic din. Polonia ca sd se vadd ce sperante imi dddea (din 16. II. 1671 Acum trebuie sa umble bietii misionan i pe drum cu pericolul vietii proprii, intrucit Monseniorul Vicar apostolic a plec at in solie in Germania i marele vizir a aflat c el trebuie sd trateze110 despre r idicarea acestui popor (questi Popoli), contra lor, aoum ei sint foarte miniati contra celorlalti preoti i nu putem cdlatori pe drum fdr a primi card din partea lo r. Acum biserica din Bacau e Lira preot, nepotul zisului vicar111, mirean, face pe stdpinul i are grijd s stoarcd singele din vinele bietei biserici ca s facd bani din once se poate, i acuma vicarul Ii scrie din Polonia ca intrucit nu poate ven i deocamdatd Ii poruncete sd adune once se poate aduna, ceea ce i) face pentru el. Anul trecut (1672)) preotul Angelini se oferise cu drag inimd sd slujeascd la Ba cu unde el poruncea; nu i-a fost pe plac (non si compiacque) cdci ne urdte pe noi misionarii, pentru cd nu sintem tributarii lui anuali i scrisoarea anexatd aici11 2 a czut in miinile lui D. Grigore Gross care a copiat-o ca s-o arate Vicarului a postolic i lui Giovanni Battista Bdrcutd, care au constituit un triumvirat i abunc i s-a hotdrit sd mearg <Brcutd> la Roma113. Pentru cd poporul ne . iubete, ei ne urdsc. SCRISOARE CATRE CARDINALII PROPAGANDEI114 1674, iulie 2, Baia p. 75 Am scris eminentelor voastre folosind calea prin Transilvania i am raportat de ci te am pdtimit eu din partea mitropolitului pentru plata tributului cdtre sultan. Acuma va fae cunoscut e in dumini a Floriilor115, pe cind slujeam, au venit turcii116 in biserica, m-au des108 Stefa n Petriceicu. 109 Adic Cu mmlig, care se fcea cu faind de mei inainte de introducerea culturii Poru mbului. 110 In realitate el nu avea nici o misiune de la nimeni. Scrisorile ce l e arta erau fictive. gen i a merge personal la Roma. 113 Drcut a fost trimis de Par'eevie la Roma, pe deoparte ca s duel punacuzari cont ra iezuitilor, pe de alta pentru ca s obtin pentru el voia de 111 Marko, unul din cei trei nepoti. 112 Nu se poate sti despre ce scrisoare poa te fi vorba. op. cit., Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de Gzdaru PP. 75-47' 115 12 aprilie. 116 Dup scurtul rgaz dat Moldovei de infringerea turcilor la Hotin, ac estia au reocupat cetatea, fdr vreo rezistent din partea garnizoanei polone, i toa t tara a fost calcata de turci 100

trascu Cantacuzino. Regiunile din nordul trii au fost acum cele mai ru lovite. i ttari veniti sa-1 instaleze in domnie pe Dunnwww.dacoromanica.ro

poiat Cu totul si m-au legat de un stilp, i m-au ciomdgit, atit de mult, incit a m rmas ca i mort. In ziva urmdtoare am primit sc la domn117 care md cherna la Ias i sa impOrtdsesc pe acei poporeni pe poloni, si am lsat de Paste biserica aceasta [de la Baia] f Ord preot, sd pdrsesc aceste suflete. Toata' tara e fugit. Toate b isericile din Suceava au fost devastate de turci, ca si cele din Cotnari, Mndstir ile din si la intoarcere am gdsit orasul prsit din cauza turcilor si a ttarilor, si am fugi t i eu si m aflu in munti. Monseniorul Casmirol" rnd cheamd in Transilvania, dar as vrea mai bine s mor de foame decit Petriceicu) domnul de acum In Polonia impreund Cu fostul domn (= Dumitrascu Cant acuzino) i-a scris sd se intoarcd, si de cum s-a intors la Iasi 1-a lipsit de to ate ale sale (lo privo) si 1-a bagat la inchisoare. Iasi au fost prddate de poloni. Biserica noastr din Cotnari a avut o pagubd de ma i bine de o mie de scuzi. Toate feloanele i argintdria bisericii din Iasi le-au luat turcii. Aceast biserica a avut trei butoaie de vin, le-au bdut polonii, i vi ile acum au fost lsate in prdsire. Cetatea Neamt (La Citt di Nempzi) este arsd cu t otul, in Iasi si in Suceava putine case au mai rmas. Domnullo a confiscat toatd a verea tuturor marilor boieri (gli baroni) i ei sint acum nchii impreuna cu sotiil e lor, pentru c ei sint de vin ca au venit polonii in tara, si se zice c Ii va da p e mina turcilor. Mitropolitul din aceastd tara a fugit A dat pind acuma 1 500 de scuzi12. Venirea Monseniorului vicar apostolic in aceastd tara a fost spre cea mai mare vtm are a sufletelor de aici, cad nu s-a gindit la altceva decit sd adune bani pentr u imbogAti nepotii. Nu a vrut s aducd o indreptare la multele scandaluri care au fost. Darurile il faceau sa inchidd ochii; nu a fcut vizitatie, si nu se poate sc uza sub cuvint c ar fi infirm, cdci asa cum a putut s meargd in Polonia si in dau un preot, si 1-am trimes pe printele Antonio Angelini, dar din cauza multelor supdrdri (disturbi) pe care i le facea neincetat nepotul Monseniorului vicar, n u a putut sa rdmin. Domnul a sechestrat tot ce Transilvania pentru elemosinti, putea sd facd i vizitatia. Cind a plecat, a ldsa t biserica din Bacdu fdra preot. Aici poporenii mi-au scris s le rugat s ni se restituie, si a restituit totul, si am trimis acolo pe parintele Gi ovanni Battista del Monte, scdpat122 de la ttari care il robiserd, dupd citeva zi le mi-a scris cd nu putea sd-si &Ica zilele. Am fost eu insumi la Bacdu si am gd sit totul devastat. Biserica slujeste drept grajd de vaci si de porci, moara e d istrusd, fuseserd 20 de vaci, acum erau 4. Tot ce a fost se vinduse de cOtre nep otul monseniorului vicar. A vindut... <un> butoi de vin, griu, porci, oi, i oame nii zic ca a fate> std in satul Trebi i slujeste intr-o casa, deoarece in Bacdu e peste putintd sd stea, cOci nepotul monseniorului vicar a cdrat totul in Tran1 19 Dumitrascu Cantacuzino dupd preluarea domniei prin urgia ttarilor. 120 Dosoftei. era la mOnstirea de la Baca', eu impreund cu domnu/ secretar121 m-am cut mai bine de 2 000 de scuzi. Pdrintele f. Giovanni Battista <del Mon117 $tefan Petriceicu se mai mentinea cu ajutor polon In capitala. 118 Casimir D amokos, episcop in partibus de Coron. 121 Probabil Kienarski. 122 Vezi notele sale autobiografice. www.dacoromanica.ro

101

silvania i acuma std prin pdduri. Sint sigur c dacd s-er spune un cuvint domnului ar pune sag spinzure. Scrisorile mincinoase indreptate de monseniorul vicar catre eminentele lor sint cauza pentru care nu au trimis misionan, i aceti oameni mor frd a primi sacramente le. Cind venea <la Propaganda.> pd.rintele D. Giovanni Battista Barcutd, aducea scrisori din partea ,poporenilor din Ia0 i din Cotneri, dar poporenii nu tiau ni mic de toate acestea. Poporenii din Ia0 mi-au scris s merg eu sd stau la Iai, sau miicar s le trimit un preot, cdci printii iezuiti au fugit cu totii in Polonia123 ... [Vrea sd se intoarcd in Italia. A servit 10 ani ca misionar si 11 ca prefect . Se roaga de un subsidiu] cdci nu am niel mdcar o rasa, j sd se trimitd la Braov , in miinile domnului cdpitan Francesco Biale, pentru c drumul prin Polonia este oprit Cardinalii au dat titlul de magistru lui del Monte. SA' binevoiascd sd-1 d ea i lui Antonio Angelini, ca s poatd servi cu i mai mult zel. Nu am avut alt misio nar atit de prompt sd asculte ca acest pdrinte Antonio, 0 se afld In cea mai mare lipsd"124. SCRISOARE CATRE CARDINALII25 p. 118 1675, februarie 26, Baia A sosit aici la mine pdrintele Antonio Rossi126, noul prefect, prdpddit pddure, in aa mare lipsd ca nu am avut niel mdcar piine sd-i dau. Am primit de la el scrisoarea Eminentelor voastre, i speram s primesc vreun subsidiu, dar vdd c Ce l de Sus vrea s ma* incerce pentru pdcatele mele. Dupd Pa*ti voi porni la drum ca sd vin la Roma. Rog pe E.E.V.V. din suflet s trimit cit de putin din subsidiu la Viena. Poporenii acetia au rdmas foarte mirati ca domnul D<on> Gio. Batt.-a BrcutA l28, care a fugit din Cotnari 0 a venit la Roma cu scrisori false 29, se face ac uma <pe sine> episcop de Bacdulm, dar el nu s-a infd123 Ei fiind cu totii poloni se socoteau direct amenintati la izbucnirea unui rAzboi turco-podon. De aceea i i i transportaser Incrurile dar pi vitele destud de i spera sa afle la mine oarecare mingiiere, dar md aflu <fugit> in de drum, i cind a fost la hotarul Moldovei, a fost prddat de cazaci127, numeroase, ce le aveau, la Camenita, unde au fost capturate de turci in vara anului 1672. 128 Adic a plecat pe furip, nepomenind de misiunea lui oarecum personar incredinta t de Pardevid, care insd Il inftipa ca exponentul catolicilor din Pro126 Vezi biografia lui pentru imprejurrile numirii sale. 127 Cazacii colonelului polon, Hohul, trecind Nistrul au prdat Botopanii (vezi Hudit, Recueil de documents ... p. 229). 124 Scrisoarea aceasta a fost discutat in Congregatie la 1 ianuarie 1675. 125 Tra ducerea s-a fcut dup textul italian publicat in Dip/. /tal. I p. 118. vince. 125 Vezi in Le Controversie ... din Dipl. Ital., IV diferitele suplici in tocmite ca din partea catolicidor din Iapi, Cotnari etc. 13'3 Episcopul titular Rudzinski murise cam odat Cu Par6evie in 1674, pi Barcut nu s-a sfiit s revendice a ceast calitate. 102 www.dacoromanica.ro

tiat la Cotnari'31, ci sta. la Bacu impreund cu D <on> Grigore Grossi32, in minstir e'33 ei in cloud tinere femei spre scandalul nespus al poporenilor. i acum pentr u a nu plictisi pe E.E.V.V.... etc. SCRISOARE CATRE CARDINALII CONGREGATIEP34 1680, martie 5, Bactiu bisericile ce duc lipsd de preoti ca Fdr.d.oani, Birlad i Ciubdrciu i mi-a [Rspunde la scrisoarea E.E. lor, pe care a primit-o abia la 20 februarie, dar ace la<= Valentin Brcut> nu vrea debe s meargd la p. 455 se intoarcti in Polonia". (Scrisoarea lui este inaintat odatd cu aceasta.) La Iai nu poate fi pus. Acolo e p. Nicolo Bariona din Monierotundo, foarte iubit de ace i poporeni de care s-a ingrijit la vremea de nevoie, cind nu era acolo preot, nu este nici o sperant ca Don Valentin sd vrea sd fie asculttor, cci el umbld dupa fo losul sdu propriu, nu al sufletelor, sari!) sforzato di venire alle mortificatio ni, ma primo li avviso all' E.E. Lorolmbis. Scandalurile zilnice ale rudei sale G. B. Warcutd sint atit de enorme incit pdgubesc credinta. spus c dacti nu poate sti stea la Iai, sau nella patria", el vrea sti La struinta locuitorilor ce nu au preot, 1-am trimis pe p. Giorgini din Torre la Cotnari, la Don Valentin ca acesta s meargd la una din bisericile frd preot, i el a raspuns c'd nu este obligat s asculte de S. Congregatie, pentru ca el nu primete nici un stipendiu de la ea ... alte lucruri pe care nu le mai scriu din respect pentru E.E. voastre". SCRISOAREA CATRE CARDINALI135 1680, august 14, Bactiu [De cind a venit in tard'36 a scris de mai multe ori, dar nu s-a invrednicit de un rdspuns]. Acum din nou, dintr-un scrupul de contiintd sint silit sd mai repet Eminentelor voastre c am gasit aici totul risipit 131 El lsase parohia de Cotnari lui Petru Wolf, colaboratorul su la diferitele luc rturi oculte si se instalase la Bacu invocind vointa lui Pardevid cruia i-a inchis el ochii! 132 Era paroh de Suceava. Impreund cu Brcut plsmuise pretinsele suplici. Ca atare se infrupta si el acum. 133 Nurne dat easel in care locuiau episcopii d e Bacu. Fusese odat o mindstire catolicn in acel loe pe care Il revendicau observi antii. 134 Traducerea s-a acut ditra textttl italian publicat in Dip/. Ital. II, p. 455. 134b/s Adic: Voi fi silit s ajung si la aceast umilint, dar mai inainte atr ag atentia E.E.-lor voastre. 135 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat d e G. Cdlinescu in Dipi. Itca., I, p. 131. p. 131 136 In 1679 a revenit ca arhiepiscop de Marcianopol i vicar apostolic. www.dacoromanica.ro 103

de D. Giovanni Battista Bdrcutd137, parohul de Cotnari, si valoarea se ridicd la suma de o mie de scuzi, existind dovezi frd a fi fost cerute, nici de la catolic i, nici de la schismatici, si pentru faptele sale nemaipomenite preotii nostri s int acum dispretuiti, de unde mai inainte erau foarte considerati. Luna trecutd am scris in cloud rinduri acelui preot, pentru a preveni anumite scandaluri ce p uteau s urmeze, cdci voiau unii s meargd la domn sd-1 denunte, i pentru cd nu a vr ut s asculte am fost silit scriu din nou, ca sd-i impun suspendarea de la slujbel e religioase, si am trimis un pdrinte misionar, cdruia i-a rdspuns c nu recunoast e alt superior, cleat pe domn, mai spunind si alte lucruri pe care le trec sub t dcere din respect <pentru Eminentele voastre> Dacd nu veti scrie domnului Nuntiu ca s obtind de la rege o scrisoare adresatd domnului138 ca sd poatd fi dus in alta parte, atunci nu va fi pace intre catolici. Nu omit sd v ardt c atunci cind el locuia aici139 zbiri lor trimisi de domn le-a dat o sutd de scuzi, si in Cotnari... Eu am aici pe mis ionarul cel mai bun, pdrintele Giorgini, care e in vesnicd miscare pentru folosu l catolicilor. Pdrintele Bariona mi-a cerut de mai multe ori voie s meargd la Rom a, si eu nu am vrut i-o dau i acum aud e ar fi in Polonia, si pdrintele Renzi pe care 1-am trimis la Hui (V.S.)140 a plecat fdrd voia mea, si spre supdrarea poporului, la Iasi, s't a pdrdsit acel Hui (V.S.) i acei oameni mureau frd confesiune si botez, i eu cu prilejul trecerii pe aici a unui pdrinte observant ce se ducea In Polon ia, 1-am retinut i 1-am trimis la Hui (V.S.). Pdrintele Guerini st la marginea Tra nsilvaniei, oamenii din Trotus fiind fugiti in pdduri. RAPORT CATRE CARDINALII CONGREGATIEI141 1682, iulie 10, Bactiu p. 280 am stat citeva luni la Bacdu, am fost Dupd ce sosind aici prin toga' tara ca s ce rcetez starea bisericilor, a misionarilor si a catolicilor, despre care am incun ostintat pe Eminentele lor: dar acum In urma struintelor reinnoite ale Monsenioru lui Nuntiu pe IMO mine, ajung sa cred cd tirile mele nu au fost primite la Propag andd i sint din nou nevoit sa incunostintez Eminentele voastre despre starea nen orocitd din pdrtile acestea. 137 La reintoarcerea sa din Italia, Brcutd s-a instalat la episcopia de Bacu impre und cu Grigore Gross din Baia, pretinzind c ar fi fost lsat vicar apostolic de cdt re Pardevi la moartea acestuia la Roma (1674). (Vezi mai sus scrisoarea lui Piluz zi din 1675). Dar a fost scos dup vreun an de cdtre gardianul observant de la Ciu c, pdrintele $tefan Taplocsai. Cind seria Piluzzi acele rinduri in 1680 Bdi'cut 1$1 recdpdtase parohia de la Cotnari. 139 Gheorghe Duca in a doua domnie (1678 n ov. 139 Lacune in text, tocmai acolo unde sint ardtate faptele $i mituirile lui Brcut. 14 Grafia ciudatd. V.S. pentru Us (= Hui) a fcut sd nu poatd fi recunoscutd aceas td localitate care e omis din Indice la aceastd pagind. p. 260 $.u. 104 1683 dec.). 141 Traducerea s-a fdcut dup textul italian din Columna lui Traian" 1883, www.dacoromanica.ro

Iai unde st Domnul: biserica poporenilor nostri are temeliile de piatrd, restul d e lemn, e un singur altar, sint odajdii de altar de culort diferite, trei clopot e: are trei vii, cloud lucrate, una cumpdratd de parintele Bariona142, rdposat a nul trecut la Varsovia. Insusirile sale il fsaceau atit de pretuit in pdrtile ac estea incit si pind astzi mai este plins de locuitori. Case de catolici, la vreme a vizitatiei mele, erau 50, numdrind si cele din satele din apropierea acestui o ras, dar acuma din cauza neincetatelor asupriri ce li se fac, din cauza ddrilor neincetate si cu neputintd de indurat, a crede sd fie mai putini, cdci din zi in zi pleac locuitorii din aceast tara In alte locuri. La Iasi sint odjdii de altar si 3 clopote. e cu toate cele de trebuintd pentru un biet calugdr, cu o grdin In bund stare pe v remea pdrintelui... are trei vii, cloud cumpdrate de Galati, oras pe malul Dunrii. Bisericd de lemn acoperit in felul celor italiene mu ltumit priceperii pdrintelui del Monte. Acolo sint trei altare, frumos impodobite atit cu figuri" cit cu oddjdii de altar, casa p. 261 pdrinte, sint acolo cloud clopote. Sint trei case de catolici locuind statornic acolo: acestia impreun cu negustorii cu altii s-ar ridica la treizeci de suflete. Pdrintele mai are grij si de bietii catolici care se afld la Brila i la Babadag14 3 si care sint negustori ragusani. Paroh este pdrintele magistru Giovanni Battis ta del Monte, om de cincizeci unu de ani, care a slujit cu toga' cinstea doudzec i de ani In aceste pdrti, ludat144 de locuitori, putind vorbi patru limbi: romdne ste, ungureste, greceste i turceste, fiind om de insusiri atit de alese, incit e iubit chiar si de turci... Ar trebui sa i se dea o insdrcinare mai insemnat pentr u care e indrepatit prin merite, buratate, virtuti i nastere. ... Baia. Biserica e de piatrd cu cinci altare... etc.... trei dopote... etc. av ea 9 vii, acuma se cultiv. trei. Sint 23 de case, dar aud ca locuitorii au fugit in munti. Parohul, printele Giovanni Battista Volpone din FiorentinoH5 e de cinci zeci de ani, cdlugr din cei mai buni. Suceava. Acolo e un singur om. Acolo e o bisericd de piatrd, sint oclajdiile de altar necesare, un potir, o cruce de argint, un clopot. Are zece vii pe care le ti11146 locuitorii. Neamt. Bisericd de lemn, cloud clopote, oddjdii de altar, potir cruce de argint, acolo nu e nici un om Insurat si pot sd fie cincisprezece suflete. Are o vie pd rginitd. Sabdoani. Biserica ntru a putea sluji lo nu este nimeni. 141 In text Baka = re la observantuil catolic. de piatrd cu un altar, obiecte de cult necesare unui preot pe in bisericd. Potir nu are. Le-am Imprumutat eu un clopot. Aco Baba. Pentru catolicii de acolo, vezi mai sus n. 85 referitoa buagar de la Hui fugit la Babadag, unde era lipsd de preot

142 Venit fn 1678, paroh la Iasi. Paroh la Baia si Suceava, Neamt, prefect... Vezi biografia sa In volumul de fat. 146 le tiene, adicEi le exploateaz6. ei, (Mid ceva din venit pentru bisericti. 144 acclamato. Este Liudat pinA si de dusmanul fndfrjit al conventualilor, care e episcopul Rudzinski.

www.dacoromanica.ro 105

Tamsani. Biserica de lemn ruinata. Acolo e un clopot. Oameni nu sint. Din Tetcani 147 de asemenea au fugit cu totii, doar la Rachiteni au ramas vreo treizeci de c ase de catolici. Acolo Isi are resedinta parintele Francesco Antonio din Cremona, si merge s slujeascd la Sabaoani. Roman. Biserica de lemn, nu e niel un catolic. Odjdiile de aliar, crucea, clopotul sint la Cotnar i. Are 6 vii, le gospodaresc cotnrenii. Hui. Biseric de lemn, cu cloud clopote, un altar etc., o vie paraginit: acolo erau patruzeci de case, acum aud ca. multi <o ameni> fug. Nu e preot acolo. Acolo statea parintele Francesco Antonio Renzi din Stipite148 i frd stirea mea si-a parasit poporenii si a plecat la Iasi. Birlad. Biserica de lemn cu cloud clopote, un altar cu odjdiile de In valea BIrladului si a Falciului, de treizeci de ani de cind sint prin aceste locuri, nu am auzit s fi fost vreodata catolici, i in anul trecut cind am trecut prin Falciu am gsit acolo un negustor ragusan In trecere, asa ca cel ce a scris M onseniorului Nuntiu, a scris un neadevr149. trebuinta, potir etc. Case de catolici, zece. Trotus. Biserica de piatra, cu cloud clopote, odjdiile necesare etc., o vie parag inita, zece case de catolici ce s-au intors acum de prin paduri. Stanesti; douasprezece case. Din Mnesti, Bahnal"bis, Fintinele, toti grit fugiti. In Trebis erau patruzeci de case. Acum sint toti fugiti. cipal se cladeste acum din nou. A treia bisericd a fost fcuta de rposatul domn Fran cisc, fratele domnului Grigore si a domnului loan Alcyreii"5 pentru a o da Iezuit ilor, dar monseniorul Par6evie i domnul Giovan-Battista Barcuta s-au impotrivit si nu au Ingaduit aceasta. In biserica din Cotnari sint multe odajdii, potire, c ruel i monstrante de argint. Are mai bine de treizeci de vii. Toate trec prin mi inile domIn Amagei. Biserica de lemn, un clopot. Acolo stilt cloud case. Cotnari. Trei bi serici de piatra; cea principala Impreun cu o alta, au fost mistuite de foc anul trecut cu clopote cu tot, dar biserica prinnului Gheorghe Wolff15' si ale lui Matei, fratele domnului Giovan-BatParoh e dom nul Giovan-Battista Barcuta. Mai e acolo tista Barcuta si un printe iezuit; la Ia si de asemenea e un printe iezukt. Aceqti doi parinti sint printi exemplari i duc o viata neprihanita. In Ciubarciu sint destui catolici. Preotul nu se poate intr etine. Printele Paolo, iezuit e plecat cu un sol polon In partile ttresti. L-am rug at ca trecind pe acolo sa boteze i sa spovedeasca pe acei locuitori. 143 Vezi in volumul de fata notele la vizitatia lui Angelinl din 1682. 149 Reies e csas dusmanii sai 11 acuzaserii la nuntiul din Polonia ca el nu s-ar fi ocupat de catolicii din regiunea Birlad-FAlciu. 14Objs 147 in text: Neghani = Tetcani. 159 Vezi mai sus n. 50 referitoare la Francisc Alcsner; de fapt numele Alciner i nseamna: din Altina (in Transilvania). Familia lui se inrudea ou a lui EVzouti. 1 51 Giorgio Wolff, fratele secretarului domnesc Andrei Wolf. Nu trebuie confuncla t cu unchiul sAu Gheorghe Wolff care a scris in 1850 o dare de seamii despre bis eridile catolice din Moldova (Dip/./ta/. 11, pp. 409-412). 106 In text: Bano, la jumatate drum intre Tirgu-Ocna i Grozesti.

www.dacoromanica.ro

Fdrdoani. Oddjdii rupte i fard de nici o valoare, un potir, o cruce, cloud clopo te. Anul trecut erau acolo mai bine de o sut de case, 0 acuma nu sint aizeci, i st au oamenii fugiti prin pOduri. Pdrintele Antonio Giorgini152, capelanul meu, merge sd slujeascd la ei i e la o departare de o jumdtate de zi de Bacdu. Dumnezeu tie cit se obosete, Ca de multe ori merge pe jos ca spovedeascd. In Bacdu nu e bisericd i nici casd fac slujbe intr-o baraca de lemn'53 unde fuses e bucatdria; oddjdiile toate sint vechi, toate lucrurile 0 bunurile Monseniorulu i Pare'evie le-a carat nepotu1154 sdu Marco la mandstirea din Ciuc a calugdrilor observanti. Sint trei clopote. Ville sint devastate. Episcopia are o singurd vi e la Fdrdoani, dar cred ca. i aceea va ajunge paragin cdci toti vor sd. fugd. Dupd moartea preotului Stefan <Taploczai> a fost aici un oarecare Giovanni Caioni, o bservant. In trei luni a dus de aici toate lucrurile din casd, a vindut vitele, dupd cum se va putea vedea din adeverinta acestui ora. In ce mizerie stau eu imp reund cu pdrintele Antonio Giorgini, capelanul meu, nu ar crede nimeni, i c uneor i nu avem nici mcar o bucatd de mamliga de meiu sa mincdm. In ora sint cam zece oa meni (= catolici) i In pdduri cam doudzeci, si acest pdrinte Giorgini e cu adevdr at un misionar, c umbld neincetat intru pdstorirea sufletelor, 0 de aceea rog ple cat Eminentele lor miluiascd cu un decret pentru titlul de Magistru ca sa poatd servi cu mai mare rivnd aceste suflete. Trimit monseniorului Nuntiu adeveriata a cestui ora...155 OBSERVATII CRITICE Cum unele marturii privitoare la Vito Piluzzi se arat a fi necomplete, ambigue sa u nesincere si cum au mai aprut i unele inedite, date la lumin de D. GAzdaru, e ne voie de o analiza critica a lor pe marginea notitei biografiee, dar deosebit de ea. Chestiunile ce se ridic sint destul de variate. Ele vor fi expuse in ordine cronologica. 1. Ce crezare se poate da /ui Angelo Tassi (vezi mai jos, p. 113) attmci (And se infatiseaza pe sine luind initiativa unei interventii la domn pentru eliberarea " catolicilor din Baia de tirania popilor schismatici", la care misionarul din B aia, Vito Piluzzi particip& doar ca figurant, fiind ar5.tat a fi fost de fat, ala turi de Angelo Tassi atunci cind acesta a obtinut de la domn ca acei locuitori s a' fie supusi numai misionarilor? Razbate o nota de nesincerit,ate care arunc& i ndoia1 asupra intregii martuni. Pentru a o rezolva ar fi nevoie de ecouri mai put in lavol. VIII. 152 Antonio Giorgini din Torre, misionar venit in 1679 in Moldova. Apare in 153 Stanza. 154 Prat testamentul sat' Par6evid arta care anume din lucrurile aflate la Bacu er au ale saie propru si de care intelegea s& dispund. Insa odat& ou acestea, griju liul Marco a dus i lucruri de ale episcopiei la Ciuc. Faptul ca au fost duse aco lo indreptateste banuiala ca aceas,a s-a facut potrivit tranzactiei incheiate de ParCevid cu *tef. Taploczai gardianul de la Ciuc. Pentru recuperarea lucrurilor ridicate s-a purtat corespondent& de etre nuntiul din Polonia, iar vicarul gener al din Transilvania si secuime a pus poprire pe ele pentru a fi restituite episz opiei de Bactiu. Ce putin asa creclea n,unIiul la 25 aprille 1676 (Dipl. Ital. I , p. 122). z"5:. Vezi acolo i observatiile referitoare la acest text. 155 De comparat acest raport cu acela al lui Angelini, cu o data foarte aprowww.dacoromanica.ro 107

conice decit stirea clat de R. Cindea in Cato/icismu/ in Mo/dova in secolul at XV II-lea, p. 30 ca Angelo Tassi a fost alungat ca indezirabil de catre nuntiul din Polonia pentru numeroasele sale transgresiuni i pentru neascultare; sau indicat ia in sens contrar oferit de D. Gzdaru (op. cit.) ca. V. Piluzzi ar fi dat re/afii fa orabite despre el i ca in arhiva Propagandei se afld un material inedit despr e trecerea lui prin Moldova. In sfirsit, in ciuda notrii entice a nuntiului din P lonia, Angelo Tassi a obtinut decretul pentru calitatea de tirziu mai magi tru Asadar chestiunea ramine deschisd pind la completarea documentdrii mult pica fra gmentare. In once caz prezenta lui pe lingd V. Piluzzi nu a putut dura prea mult . (Vezi notita sa biograficd din vol. de fatd.). Cit priveste pretinsul rol si r ealizdrile sale, acestea deriv din aceeasi inspiratie care i-a dictat i aventui i le i pdtimirile sale din Polonia expuse de el in relatarea despre robirea sa" (de atre ttari) despre care nu a fost locul sd ne ocupdm aici. Poate cd in legaturd cu aceastd chestiune ar fi de elucidat si un alt punct lama s neldmurit. In nota sau memoriu/ anonim despre misiunile din Moldova, Transilvania si Tara Romiineascd datat cu aproximatie c. 1687 de editor (G. Cali nescu in Alcuni missionari) al cal-in autor a fost identificat de noi cu V. Pilu zzi, acesta pomeneste de venirea sa in Transilvania In 1653 cind evoca rolul lui Clement Mikes ca pdzitor vigilent al catolicismului din secuime, inldturind hoa rit de la altar pe preotii insurati. A trecut cumva prin Transilvania, venind in Moldova in 1653? Sau 1-a insotit cumva pe Bernardino Valentini in vreunele din vizittele acestuia la centrele catolice din secuime cit mai stdtea Simion Dalmat ul la Baia, si mai putea deci lipsi de acolo fail inconvenient? Rdspunsul se afl a desigur in materialul inedit din arhiva Pro pagandei. Exist in acea arhiv o reda re indirect& a unei comunicdri fdcutcl de V. Piluzzi nuntiului din Polonia, trim isd de acesta Propagandei, unde a fost discutatd la 27 mai 1659. Rezumatul intoc mit cu acel prilej este insotit de aprecien i favorabile pentru el. Textul rezum at constd intr-o critica' a purarii anarhice a misionarilor, dar el se referd la unii apartinind altor ordine decit aceluia al conventualilor pentru care rezerv o mentiune special la urmd. El spune ca misionarii dau prilej de indignare in ace le tri, cd ei trdiesc cum zice el con iibertd di coscienza, fiind singuri si Mil un superior, si indeosebi un frate Grigore Observantul (Zoccolante), care imbrac at in haine laice se ducea s imbie pe soldati sa pardseascd slujba acelui domn si sd mearg la un altul, din care cauz au fost tr imisi oameni ca sa-1 prindd spre a pune sd fie spinzurat. In anul trecut, un alt ul din acelasi ordin religios a dat loc la multe scandaluri si in cele din urma un printe dommican a fost... (lactind) in mod public in piat de cdtre locuitori pe ntru viata sa pdcdtoasd". Cit priveste pe conventuali, sint 6 ani de cind nu a m ai venit in Moldova un prefect care s aduc cu sine misionan. Piluzzi implinit term enul de 6 ani, dar nu vrea sd piece pind nu vine un altul, ca sa nu lase pe locu itori far& preot... (vezi Gdzdaru, op. cit., XXXII). Declaratiile lui Piluzzi re zumate in grab i fdrd nuante trebuie intelese intr un sens restrictiv. Cdci ultim ul prefect venit cu misionan, Bonaventura din Campofranco, sosit in primdvara an ului 1650 nu s-a oprit in Moldova, unde a lasat doar un misionar si a numit un v iceprefect, el insusi stabilindu-se pind in 1653 la Tirgoviste. Deci interpretarea nu trebuie sd fie cd in urna cu 6 ani (ad ic in 1653) ar fi sosit un asemenea prefect, ci c de 6 ani de cind este Piluzzi Mo ldova nu a sosit nici unu/. In Congregatie scrisoarea a produs emotie. S-au ceru t precizri, j mai ales cu privire la fratele Grigore care nu a fost gasit in cart ea misionarilor, dar acele registre erau destul de necomplete etc... Acel Grigor e 108 www.dacoromanica.ro

Zocolantul este fail indoial Grigore din Chiprovat, care apare in legatura cu bulgarul Tomaso ManCie (vezi biografia lui in vol. de fat). Precum se vede, exemplele date de Piluzzi se refera la doi observanti prezenti i n Moldova in ultimii doi ani i la un dominican care pare desprins din timp. Nu p oate fi vorba decit de un element ratacitor pripasit prin Moldova, ca acel domin ican apostat" pe care Il aminteste Piluzzi si in 1687, afara clac se reacela al p rea vestitului Giacinto din Osimo de feed la un exemplu mai vechi care pomenesc in repetate rinduri Bakie, Bassetti i Bandini si care umbla in haine laice, merit ind poate astfel caracterizarea de apostat". Tot din preajma venirn lui Bandini este si bilantul f &curt de Simon Apolloni din Veglia al parohilor numiti de episcopul polon. Un preot secular si-a reluat sotia si a fugit i n Ungaria", iar dintre cei doi dominicani pusi de el ca parohi, unul s-a facut t urc celalalt si-a luat o fetiscana si a murit printre schismatici". 4. Pe margin ea reispunsului lui Piluzzi la chestionarul cu data de 17 decembrie 1663. Acest text a fost reprodus in mod cu totul fragmentar sub forma' de excerpte notate in fuga condeiului in anexa lucrarii lui Rom. Cindea, Catolicismu/ in Moldov a ... (p. 62 s.u.) unkle uneori intilnim insirari de nume fara alt lmurire. Dar pe ling a aceste lacune in redare, textul insusi are lipsuri care ingreuiaza intelegerea sa deplina. Mai intli, problema datei. Ea nu este cuprinsa in text ci intr-un s umar ulterior adugat acestuia, unde apare sub forma 17 X-brie 1663. 0 confirmare a datei de 17 decembrie 1663 este oferita de raspunsul din partea Propagandei di n 29 decembrie 1663 in care i se semnaleaza ca in relatia sa (adica raspunsul la chestionar) lipsesc acei auxiliad numiti maestri di scuola" care ar trebui ei i nclu5i. Acest raspuns lumineaz i alt punct rmas nedeslusit: locul unde a fost into cmita acea relatie, intrucit fiind datat din 17 decembrie, si primind acest raspu ns peste 12 zile, este limpede c atit informatiile asupra celor 90 de puncte, cit i completarea ceruta de Propaganda s-au incrucisat l a Roma, inainte de plecarea lui Vito. In consecinta trebuie considerat inapoierea sa in Moldova ca aviad loe in primele Zuni ale anului 1664. Elucidarea acestei chestiuni nu lumineaza toate problemele ridicate de textul acesta. De pilda cind arata la punctul 47 citi clerici regulari" (= calugari) se afla in Mold el insi ra 2 iezuiti, 2 zocolanti" (= observant si 1 conventual. Urmeaza la punctul 57 nu mele lar. Printele conventual este Giov. Battista del Monte, In virsta de 34 de a ni. Mai departe, la punctul 59 se spune ca este in slujba de 7 lunil ca a fost n umit in iunie 1663. Informatia s-ar potrivi cu o mica aproximatie. Dar inseamn ac easta ea' del Monte era in Moldova de 7 luni sau ca era socotit ca misionar acol o de la desemnarea sa din iunie? (5 iunie 1663, data chid e isclit decretul su de misionar de catre cardinalul Chigi i secretarul Pro pagandei Alvezi Dip/. /tal., I, 62 n.1). Alt punct nesigur, care e de oarecare imporbrizio tanl pentru carier a eclesiastica a lui Gabriel Tomasi (Manid) care este infatisat ca avind 45 de a ni (p. 57) si fiind prezent in Moldova de 9 luni (p. 59). $i Mansi Koidevid sint declarati de Piluzzi destul de invtati si de un bun exernplu, ceea ce implica o cunoastere directa a lor. Dar potrivit cu aceasta durata de 9 luni a sederii lui Gabriel Tomasi, el ar fi anarut prin martie, deci cam in mamentul plecarii lui Vito in Italia. Desigur mai exist i posibilitatea ca Vito s-1 cunoscut mai de unfi t, inca din 1657 cind Mandi se afla in Moldova si era cenit Propagandei de catre Gheorghe $tefan. In ciuda acestor nedumeriri care ar dispare poste daca s-ar putea cunoaste textu l integral, situatia pe care o infatiseaza Piluzzi In pragul trecerii sale la pr efectura misiunilor din Moldova este de un interes deosebit. Sint arlitate (pe f awww.dacoromanica.ro 109

milli) ca Sbdoani, Trotus, Fdrdoani, Trebis, Arndgei i Hirldu, care din punctul de vecifrele populatiei catolice din 16 localitati (adica 10 orase si 6 localitfiti dere al numdrului de familii de catolici sint mal insemnate ca orasele). De pild d la Sab&oani impreura cu satele anexe grit ardtate 100 de familii, la Trotus 80 , la Fardoani 40, in vreme ce la Iasi grit 60 de familii, la Bacdu 50, la Cotnar i 50, la Baia 20, dar la Suceava 8, la Roman 7 etc. Se subliniazd faptul ea din cele 50 de familii din Bacdu au plecat unele din lips& de alimente (carestia) da r acum se reintorc. Interesantd este si insemnarea enigmatic de la p. 14: In Iasi e f. Misoozzl, in Cotnari f. P. Caprd si f. Francesco Valentini, in Baia f. Nicolaie Wolff, in Suceava f. Capitan Gio. Gozzadini. Din comparatia cu rdspunsul corespu nzAtor din 1671 al lui del Monte la acel punct se vede cd intrebarea se referea la familii de catolici mai importante din diferitele localitti. De altminteri, Pe tru Capea din Cotnari i Nicolaie Wolff din Baia apar si la del Monte in 1671. Mai putin cunoscuti sint Miscozzi de la Iasi si cdpitanul Gozzadini din Suceava. i in relati a coloratd a lui Cornelio Magni care se refer& la situatia din 1672 apar 2 perso nagii cu acest nume din urmil. Dar afirmatiile lui Cornelio Magni (vezi textul s du in anexa volumului de fatd) au si ele nevoie de coroborare. In jurui numiri/or de parohi fticute de episcopal polon de Bacdu, Rudzinski (166 3). La venirea sa in Moldova, noul episcop polon de Bacu a cdutat intareasc& pozitia numind parohi la parohiile considerate de el vacante si confi rmindu-i pe cei existenti tot sub forma unei numiri". Astfel Bdrcutd este numit" rector et parochus al bisericii din Cotnari ou cele 4 filii ale sale, si Mihail Repczon presbiter" la Sdbdoani cu comunele anexe si Roman. Noii titulan, adusi de el, Sint polonul Anton Reczkowski numit paroh /a Baia, Suceava i Nearnt un ra gusan Joan Zlatany la bisericile de la Hui, Birlad si Galati [dupd. R. CMdea, op . cit., p. 21.] Dar din drile de seamd. din 1671 ale lui V. Piduzzi si Giov. Bat. del Monte mai apare un paroh Don Giovanni" Ungurul, instituit de Ruda zinski la Trotus, Manesti, Sanest. lar la Hui si Birlad (nu se pomeneste de Galati) este mentionat in 1671 don Giovanni" Bulgarul, cu o vechime de vreo 9 ani (!?). Nu pa re s& fie unul i acelasi cu loan Zlatany ragusanul, care e numrt de episcop pres biter et fami/iaris" (adic& un fel de capelan al ski). Dar este iardsi adevdrat ca determinativul Chiproviceanul" sau bulgarul" ar putea s fie dat unui ragusan din Chiprovat. Este cumva vreo leatur& intre acest paroh ragusan loan Zlatany i ragusanul laic loan Zlatonid care venind din Tara Romaneascii fiind in trecere prin Moldova in octombrie 1646 s-a aldturat caravanei lui Bandini pornit in vizitatie apostolic& i s-a ardtat de un mare ajutor? Evident nu poate fi vorba decit de o ruda, un fiu poate al acestuia. A izbucnit cumva un conflict direct Infra noul p refect i noul episcop, cum crede Cindea pe baza unui material ce nu ne st la indemind? (ibidem, p. 30). Dar Piluzzi era la Roma la vremea acelor numiri i abia dupd intoarcerea sa in primdv ara urrnAtoare (1664) ar fi putut rdspunde acestor provocri. Mai rdmine 41s i intr ebarea dacd acel paroh a fost numit la biserica din Trotus in clipa. aceea, sau ulterior, adia in timpul rdanas pind la plecarea lui Rudzinski in 1665. Cdci la venirea sa, noul prefect neputindu-1 instala pe noul misionar Angelini la

Galati, il retine /a Trotus, care asadar mai tine de prefect. Documente in legli turd cu exploatarea cazului /ui Benedetto din Cortona. intr-o carnpanie pus la ca le de Bdrcutd. In arhiva Propagandet cazul lui Benedetto din Cortona se all infdtisat In doua. versiuni opuse: una datorat lui V. Pil uzzi. argitind faptele in scrisoarea sa din 14 decembrie 1668, alta rezultind di n 110 www.dacoromanica.ro

colaborarea dintre G. B. Barcut 5i cei doi alumni" Grigore Gross 5i Petru Wolff. Aceasta din urma este facut& din bucti: un prim denunt mai stingaci al lui Grigor e Gross, corectat apoi de altul al lui Petru Wolff dictat sau poste chiar scris de-a dreptul de Barcut la Cotnari i int&rit de o atestare a orAsenilor din Baia. Tot accentul cadea pe lepdarea spectaculoasA a rasei monahale de catre misionarul rebel 5i trecerea sa fAtig la schismatici. Atitudinea prefectului era serios pus& In cauz. El a tolerat, a acoperit, a iertat aceast& apostasie neierta t! Amnuntele cele mai ciudate 5i contradictorii erau invocate impotriva lui. Din c itirea scrisorilor lui Grigore Gross (18 octombrie 1668), Petru Wolff 30 no(26 n oiembrie) $i a atestArii or&*enilor din Baia (iscale5te loan Wolff! iembrie) se vede bine ca este vorba de un atac concertat In care era exploatat contra prefect ului pretinsa abjurare a misionarului. Primul 5i cel mai aprig In atac este Grig ore Gross, originar din Baia 5i pretendent la acea parohie. Dup ce denuntii soand alul negustoriilor lui Benedetto, el struie indeosebi asupra unor circumstante ag ravante. Acel negot era purtat in cirnitir de cAtre misionarul care t$i leptidas e rasa. Parintele prefect 1-a excomunicat, si el in piata mare (publica), a spus c nu atirnd de el 5i nici de S. Congregatie i ea' superiorul sau era patriarhul de Ierusalim. PArintele prefect I-a deslegat de excomunicare 5i 1-a iertat de to ate, indemnindu-1 sA se indrepte, dar a fost mai rAu ca niciodata si din nou lep adat nasa 5i (se cup& ou desfaceri de vin) 5i vinde Cu miintle sale proprii P1 or a5u1 Iasi" etc. Expunerea este copilreasc& 5i lipsira de logiol. Este de tapt rep etarea unei lectii neinsusite suficient. Se precizeaz& tema care va mai primi un ele infloriri. In graba sa de a o exploata, Grigore Gross omite s& lamureasc& un de se petreceau acele negustorii 5i cine era acel oarecare Benedetto din Cortona " despre care serie. In schimb, in incheierea scrisorii apare foarte ciar urzito rul intregului plan, parohul de Cotnari, Giov. Bat. BarcutA. Acesta fiind dec/ar at vicar al noului vicar apostolic numit de Propagandd pentru a suplini locul ep iscopului Rudzinski ce fusese indepartat din scaun la cererea domnului In 1665, i-a dat o insarcinare special& tinarului Grigore Gross, de care acesta era foart e mindru. Noul vicar apostolic, Petru PardeviC, era o veche cuno5tintA a familie i Gross. In 1650 II dusese la Roma pe Gheorghe Gross, pe atunci paroh de Cotnari spre a-1 folosi acolo ca exponent aparent al catolicilor din Moldova. BArcula e ra foarte dispus sa fie 5i el folosit In acest tel. Nu se *tie cit de autentica era calltatea de vicar pe care a asumat-o. Ea fi permitea Ins& s-5i manifeste zel ul, trimitindu-1 Cu mare zor pe Grigore Gross la Bacu, sA vad ce se siege din bunu rile episcopiei ce fuseser& sechestrate de domn i s-1 a5tepte acolo pe monsenioru l episcop" (= Parcevid). Acea sechestrare trebuie pus& in legatur& cu faptul relatat de Piluzzi la 8 august 1670 a s-ar fi petrecut cu 2 am in urm (deci In pr ima jumAtate a anului), and domnul Ilia* Alexandru i-a poruncit s& la in primire episcopia de la Bacu (= BacAul") pe al c&rui vicar, Paul Observantul, unpreunA s i cu un iezuit, voia s&-i spinzure, fiind cu greu salvati de la moarte. Vina ace lui Paul pare id' fie aceea cA a inlocuit un disc de argint de la biserica din FrAoani cu unul de aramii (vezi chestionarul din 26 august 1671, punctul 30, redat si in volum la p. 94). Prefectul nepotrivindu-se acestei invitatii, bunvri le episcopiei de Bacau au fost probabil pecetluite. La venirea monseniorului Partev ic, era de curind in scaun Gheorghe Duca. Plin de important& 5i de naivitate Gr. Gross adaugA confidential: $i zice cd dup4 plecarea pref ectului eu vol merge sd stau la Baia. (Dar nu poate sA rAmin& acolo pentru cA biserica e foarte s&rac a oamenii incep s& fug& din cauza impovrdrilor atit de mari), 5i de aceea rog pe Eminentele lor de un subsidiu... etc." Scrisoarea conceputA In alt fel de BArcut it www.dacoromanica.ro 111

este redactatfi cu stinacie de Grigore odat limas singur la Bacdu. De aceea a fos t nevoie de o noud epistol, iscAlit acum de Petru Wolff si scrisd chiar din Cotnar i dupd vreo 5 sptmini, indat dupd reintoarcerea lui Piluzzi Cu prizonierul siu (noi embrie 1668). $i aici apare aceeasi legdturd organicd mire leptidarea rasei si. pretinsa declarare a Zia Benedetto ce" s-a fcut ortodox. Se mai addugau la lista si alte pdcate: nu spovedea decit contra plata, ddclea canoane bnesti, desvaluia taina confesiunii... etc. Spre deosebire de scrisoarea lui Gr. Gross, aici poate fi aflat o expunere a faptelor care nu se depArteazi aparent prea mutt de versiu nea din scrisoarea lui Piluzzi. Dar se observ si aici o deosebire de stil si de c onceptie Intintrul scrisorii. Partea final in care e vorba de capturarea lui Bened etto la Chisinu primeste un fel de adaos destul de Incurcat, formulat cu multa st Ingdcie In chip de paranteze explicative introduse de poiche s'i urmate de mici propozitii elementare cu risuflarea tdiati. Acel adaos ce constituie probabi/ co ntributia proprie a celui ce iscleste, are foarte multe puncte comune cu finalul din atestarea orsenilor din Baia, unde si acolo este id udat plirintele nostru Vi to" pentru oboselile sale! Dovad cd si acel text, ficut la poruncd dup indicatii d ate, a prima la urrnd contributia proprie a orsenilor care tineau la parohul lor si nu bAnuiau scopul urmrit in intocmirea acelei dovezi adresate cardinalilor Con gregatiei! In schema initiali unul din punctele principale de scos in relief era iertarea d ati de prefect dui:a crima de neiertat a abjuririi publice a catolicismului. Ace st punct nu lipseste din scrisoarea lui P. Wolff. Prefectul 1-a iertat la rugdmi ntea Doamnei, dupd ce Benedetto fiind citat de el, a rdspuns eh' el nu depinde n ici de el nici de papa, ci de patriarhta de Ierusalint. Sub ce formd apare aceas t iertare In versiurea lui Piluzzi (din scrisoarea din 14 decembrie 1668)? Dup ce Benedette citat de prefect nu a vrut sd se infAtiseze, $i acesta a purees la lua rea sub jurAmInt a declaratiilor martorilor din Galati (ceea ce stim din nota lui Ant. Rossi rul a venit intr-un tirziu la Bala de sdrbdtoarea nasterii fecioarei Maria (deci 8 septembrie) si 1-a gsit pe prefect bolnav in pat. Acesta 1-a Indemnat sd se in drepte, zicind c'd dei a scris In defavoarea lui, el totusi 1-ar ajuta, si i-a t rimis la Stibdoani. (Nu era o iertare, care nu mai depindea de el, data pornitd a ctiunea, cl o posibilitate oferiti de a se fntoarce la o cale mai build). Aceast d frazi era precedat de o lista a abaterilor lui Benedetto constipd din negustori i si drumuri cu marfd, darea cu imprumut a unor bani in schimbul unor cantititi de gene, vin, orz, fin etc. pe care le vindea In cimitir precum s'i din Insotire a pind la Belgrad a unui sol polon care li (Mc:lea o leafd lunard. Nialieri nu e ste vorba de o declaratie a lid Benedetto cd s-a fcut schismatic. Dar acesta este punctul afirmat cu tide In versiunea alumnilor" si In atestarea ordsenilor din Baia, punct comun dar oferind un evantai intreg de variatii privind imprejurdril e in care s-a produs: 1) acea declaratie a lui Benedetto a fost fcutd In piata pu blica (nu se aratA orasul) atunci dud l-a excomunioat (!) prefectul (Gr. Gross); 2) end a fost prefectul /a Gatati. si I-a citat pe Benedetto 14 proces, acest,a nu a vrut si se InfAtiseze si a spus a nu depinde de el si cd superiorul sdu e patriarhul de Ierusalim (P. Wolff); 3) auzind de incidental cu femeia de la Iasi , prefectul s-a dus la Gala ti sd porneascd procesul si parintele Benedetto a fu git (!!) (et pater Benedictus dedit fugam) si dupd. o lung 1-a asit (prefectul) lingd Baja $i. a vrut sa-1 feed o mustrare frateascd" Ina el a zis cd este grec (= ortodox) si cd. superiorul sdu este ixdriarhul de lerusalim i. si-a aruncat ra sa In drum (in puelva (?) platea) si a plecat si. s-a dus la Iasi si acolo s-a d eclarat schismatic... etc. 112 c s-a Intimplat

dui:A pasti), misionawww.dacoromanica.ro

(atestarea prsenilor din Baia). De notat c in aceast atestare nu este pomenita sub nici o forma vreo iertare a lui Benedetto de catre Piluzzi. In sfirsit in epilog ul acestei faze (= capturarea lui Benedetto) prefectul afirma ca guvernatorul" i -ar fi oferit 60 de talen i cu leu ca s i-1 lase pe Benedetto spre a-1 duce la do mn (Gh. Duca) pentru a-1 face schismatic/ Afirmatie redata de P. Wolff cu o modi ficare esential: acel guvernator nu-1 lasa (pe prefect sa piece cu prizonierul sa il) pentru ea acel Benedetto se declarase schismatic. Un lucru apare nelndoios: amestecul constant al lui Brcuta in acele reclamatii. E l este de beta (Impreuna cu misionarld Felice-Antonio din Todi ce slujea la Cotn ari) atumci chid Piluzzi ii pune In vedere lui Benedetto ca este concediat din c auza purtrilor sale rele care au provocat reclamatia unor nobili poloni din Camen ita, comunicat poate lui Piluzzi chiar de catre acesti martori. scrisoarea sa, Pi luzzi neputindu-se fndoi In acel moment de buna credinta a parohului de la Cotna ri, invoc marturia lui asupra acestui punct. Cind se duce Piluzzi la Iasi sa cerc eteze adevrul asupra incidentului dintre Benedetto i mela deochiat care 11 ciomagi se, apare ca martor al intregii scene fratele lui Gio.-Bat. Barcuta, Frangulea s au Francisc Barcut, care a vzut totul cu ochii sail In sfirsit, asa cum s-a aratat Brcuta este inspiratorul scrisorii in care Gr. Gross denunta scandalul apostasiei" misionarului. 7. In juru/ instaidrii /ui Pi/ uzzi in locul episcopului Dluski in 1685. Se stia ca In 1685 domnul Moldovei a f ncredintat administrarea episcopiei de Bacau lui Vito Piluzzi, fostul vicar apostolic, dar se credea ca acel domn ar fi fost Cons tantin Cantemir (venit precum se *tie la domnie in luna iunie din acel an). late Ins& ea publicarea de ctre D. Gzdaru in Miscellanea a unei dari de seama a sedint ei Congregatiei din 13 noiembrie 1685 aduce precizari ce Ingaduie o datare aproximativa a acestui moment si o identificare a domnului, care este Dumitrascu Cantacuzino, predecesorul imediat al lui Constantin Cantemir. Textul discutat I n acea sedint nu ne este cunoscut decit prin rezumatul Intocmit la Propaganda cu prilejul tinerii acelei sedinte. Interesul sAu consta In elementele necunoscute pe care le aduce: implicarea directa a lui Piluzzi si Renzi in acea pretinsa luctat urd contra episcopului i amanuntul pitoresc (si inventat) al inmlnarii unei cfrj e pastorale de lemn, asemenea acelora ale episcopilor ortodocsi, care avea de ro st s transforme predarea administratiei episcopiei Intr-o formalitate solemna de investire a episcopului cartolic de catre domnul schismatic. lata textul rezvmat ului: Roma 13 XI 1685. Monseniorul Dluski, episcopal de Bactiu aratd cd aflindu-se la Iasi /a inceputul presimiior trecute, s-a infeitisat acolo i Monseniorul Arhiepiscop de Marcianopo i, fost vicar aposto/ic al acelei biserici, care unit cu pdrinte/e Renzi, minorit conventual, om de viatii scandaloasd, 1-a vorbit de rdu in asa grad pe Mad d omnul Moldovei, inamicu/ cel mai mare al Po/oni/or, incit acesta s-a hotdrit sd dea in mod public o cirjd de lemn <insigna> episcopald al/a greca, In mina Monseniorului Arhiepiscop, declarindu-i episcop de Bacdu, gonindu-1 pe Monsenior ta Dluski, care ar trebui sd fie posesorul legitim, nu numai al resedintei sale, dar chiar a intregii Provincii. De aceea s-a vdzut silit sd meargd pe jos 15 zil e pind la Bucuresti in Transilvania (!) Transalpind, unde a lost bine primit de domn. Roagd sd se la md surile necesare. 8 CalMori itrlni despre Pirtle Rom&ne www.dacoromanica.ro 113

(Rescrip.) Se va scrie Nuntiului si verifice si si-1 cheme (evocet) pe Arhiepisc opul de Marcianopol (Miscellanea... p. 84, doc. LXIV). Cum scena aceasta s-a petrecut pe la inceputul piresimilor, deci in martie, domn ul nenumit este Inca Dumitrascu Cantacuzino. La 13 martie nu se Intimplase Inca nimic la plecarea din Moldova a lui Angelini pe care trebuia si-1 ajung din urm mo nseniorul Vito spre a cltitori frnpreuni la Varsovia, si de acolo in Italia. Dar monseniorul a fost rechemat din drurn si nu s-a mai aratat. Angelini la Varsovia presupunea ci a fost oprit de domn din cauza lipsei unui clopot (dup acuzatia lu i Dluski inspirati de Brcuti). In realitate domnul I-a rechemat pentru a-i incred inta administrarea bunurilor episcopiei, pentru care trebuiau incheiate niste ao te in scris. Reoonstituirea ce_a mai sigurd a fapteLor a fost facuti de cardinalul Palavicini, nuntiul din Polonia care arat punctele asupra ca rera se acordau deolaratiile celor doi monseniori, ficute in fata sa: intrucit dornnul Mcd.dovei nu mai voia ca monseniorul Dluski s adrninistreze biserica din Baciu, ci ca monseniorul arhiepiscop s reia administa-atia pe care o avusese cu m ulti vreme mai inainte, domnul a intocmit actele (le lettere) pentru Moldova, cum se obisnu ieste Cu noii administratori, incredintindu-le zisului arhiepiscop, care a mai p rirnit seama de bunurile bisericii din partea monseniorului Dluski... si asa au ramas lucrurile scurti vreme, pentru era monseniorul Dluski a obtinut scrisori d e la domnul Tirri Rominesti si i s-a restituit administratia. Divergenta dintre cei doi prelati consta in faptul ea monseniorul arhiepiscop zicea ci a ficut tot ul pentru scurti vreme cu asentimentul monsenioralui ePiSCOP, care neagd acest f apt. (Dipl. Ital. I, p. 138, scrisoarea din 13 IV, 1687). Asa cum se poate vedea , nu a fost vorba niel o clipi de numirea lui Vito ca episoop si de investirea l ui Cu o cirj episcopalil (vezi s't biografiile lui Dluski si Ange/ini). Felul cum pare si fi lost redactati plingerea, mult dupi scena descrisi, fritrucit data e ste aritat In mod neprecis, Ingaduie binuiala ci. a fost intocrniti dupa- reintoa rcerea lui Dluski probabil cu ajutoiul lui Bircuti care ayea ingeniozitatea nece sarii pentru niscocirea acelei cirje. www.dacoromanica.ro

ANGELO TASSI DIN ASSISI (? dupl. 1658) Exist. In acrhiva Propagandei o dare de searnd destul de curioasd intitulatd Dare de seamd despre robla mea" (Relatione de la m ia servitfi). Ea se datoreste unui conventual, fratele Angelo Tassi din Assisi, desemnat ca misionar in Tara Romneascl si Moldova la 11 decembrie 1652, care pret indea ca ar fi fost efectiv in Moldova si chiar la Baia, la Piluzzi, fdrd a prec iza insd data si durata sederii sale. Declaratia sa (care pare a fi fost orald c are a fost discutat. in Congregatie la 6 august 1658) nu inspira' o incredere abs olut. Destinat misiunilor din cele doud Valahii in decembrie, el se opres e un ti mp in Polonia. Nici aici nu se precizeazd unde anume. Dar se afirm cd a convertit acum pe Cons . Lumobirski (I) impreund cu servitorul su l cu un anume hirurg" (= felcer) loan Prusianul. Dovada acestui fapt nu poate fi decit iluzorie. Numele pocit dupd cel cunoscut de Lubomirski inspird ndoial, ca si prenumele de Constanti n care nu se potriveste cu un nume polon. Data ins pentru aceastd izbindd este ar diatd foarte ciar: 25 ianuarie 1654. Probabil ea' aceasta constituie un fel de p rag spre activittile sale ulterioare. Din Polonia a plecat spre Valahia" (adicd M oldova numit astfel de Poloni). Reddm Intocmai in italicd rezumatul dupd Gdzdaru, op. cit., incluzind observatiile noastre in paranteze drepte. A fost prins i ch inuit de ttari. L-a salvat un nobil polon. A cd zut bolnav in Zamoscia. [Pin aici declaratiile sale stilt necontrolabile. $i Wadi, i nobilul polon nenumit, i boal a pot fi tot atitea alibiuri. A mers la Leopol (Liov)]. Descrie pe arhiepiscopul armean: comportarea /it/ fatd de scolari. La CameniN a gsit pe un anume Gio.-Car ichia, portughez (!?) luat de turci de pe chid era copii, renegat, fugit dupei 1 0 ami fi devenit catolic. L-a /uat cu el in Moldova /a Sabcioani uncle se af la [ea misionar] pdrintele magistru Bernardino Valentini din Perugia. In Suceava a contribuit ca sd fie rtiscumpratd (?) o bisericd. Din rezumatul romnesc redat aici dupd editor nu se poste sti care va fi fost term enul italian din original. Foarte adesea exist& mai multe traducen pentru un cuv int. De pildd, redento (rdscumprat) poate insemna i liberat, si mintuit -etc. Est e posibil ca acesta din urmd sa fie sensul afirmatiei ciudate de mai sus. Dar ch iar i asa, apar prea multe elemente lipsite de probabilitate. Aventurile portugh ezului par scoase dintr-o poveste. Ce rost avea ducerea lui in Molwww.dacoromani ca.ro 115

dova? Despre situarea misiunii lui Bernardino la Sdbdoani (!) nu avem alte dovez i. Incepind din 1650 si pin& in 1654 11 aflrn la Trotus cu unele intermitente chi d trece in Transilvania sd oficieze prin casele nobililor catolici din secuime. $i in rezumatul raportului sdu odtre Propaganda (vezi CdUitori... V, p. 427 Cu d ata gresit In Hurmuzaki, IX, pp. 159-160 si care in once caz trebuie mutat dupd nu mirea lui Par&vie ca arhiepiscop de Marcianopol, care s-a fcut in februarie 1656) , el declar foarte limpede cd dup fuga sa prin pduri in 1654 el s-a reintors la par ohia sa, deci la Trotus, i s-a apucat sd repare cele trei biserici ale parohiei sale. Numele acestora este dat in relatia episcopului Manan Kurski (ibid., p. 46 3): Manesti, Stnesti i Solont. Sd fie oare o confuzie: Sabdoani in loe de Solont? Cad aflarea lui Bernardino la Sbdoani pare surprinzAtoare. Acest punct nu are vr eo importantd in sine, ci doar in raport cu stabilirea veracittii spuselor lui An gelo Tassi. Intr-o parte din text el se refer% g la Vito Piluzzi s/ujind la Baia unde catolicii erau supusi tiraniei popilor schismatici". Dar el i-a eliberat, ducindu-1 pe Vito la domn ca s protesteze contra sanctiondrilor abuzive din parte a acestora, pentru faptul ca se muncea vinerea (!). Angelo Tassi adaug cu modesti e c a mai obtinut j alte milostiviri pentru misionan, avind recomandare de la reg ale Poloniei! Aceastd informatie, in forma aceasta, pare cu totul fantezistd. Ni cdieri in rapoartele clericilor catolici din Moldova nu se pomeneste de o asemen ea interzicere de a se munci vinerea, sau de vreun amestec al preotilor ortodocs i in aceast privintd. Am crede di este vorba de o confuzie cu o alt chestiune de n atura total diferit. In rapoartele amintite este vorba uneori de faptul ca' anumi te sate cu catolici apartineau calugrilor schismatici" adic unor mdndstiri de clugri ortodocsi. Acesta este cazul localitdtilor Stdnesti (inind de Trotus) si Sdbeio ani. Nu este imposibil ca misionarii sa fi obtinut de la domn cedarea unora dint re locuitorii catolici dependenti ping atunci de mndstirea ortodox, ca s presteze m unch' de atunci incolo pentru respectiva misiune catolic. Dar se pare cd nu exist au conditii similare la Baia. Ar fi desigur mult mai verosimil de presupus cA noul misionar, pripdsindu-se la i Trotus pe lingd parohul Bernardino de la 7'rotus, a cerut i obtinut de la domn drept dependenti catolici ai parohiei un numdr de locuitori din satul Stnesti, a cela tocmai unde se afla bisericuta catolic a Sfintilor Cosma si Damian in jurul creia se crease o legendd de manifestdri supranaturale si la care alergau deopotr iv i catolici i ortodocsi. (Vezi Cd/dtori V). In sensul venirii lui Angelo Tassi la Trotus (si nu la Sbdoani) este 0 vecindtatea acestui loc cu secuimea unde Ange lo a botezat 20 de persoane" i doi preoti s-au decis sA revin la sf. credint. Se s tie cd Inca din secolul al XVI-lea in secuime un numAr de parohi adoptaserd lute ranismul, nemaivrind sd observe obligatia celibatului. Si in Moldova au aprut ase menea preoti catolici insurafi care au fost tolerati uneori pentru c nu existau a ltii. In sffrsit Angelo Tassi dd o noud dat foarte preSolant cisd pentru un fenomen de duratd: La 3 ianuarie 1657 a inceput sd bintuie ciuma. Trebuie inteles probabil c la acea data Angelo Tassi a plecat de la misiunea de l a Trotus pentru acest motiv real sau inchipuit. Cum afirmd el c la plecarea sa di n Moldova se aflau acolo ca misionan Vito Piluzzi la Baia si un oarecare parinte Tomaso, zocolantul (= observantul) la Bacu, ca administrator al bunurilor episco pale" i oum acest Gabriel Tomasi, zis 0 Mail:Cie, apare pe Iln.g Msihnea al III-l ea, inch din primele luni ale anului 1658, am fi ispititi sd credem ca. sederea in Moldova a fratelui Angelo Tasmi a luat sfirsit inainte de aceaa. Mrturia lui A ngelo Tassi e destul de firavd. 0 parte din inconsecventele si confuziile sale s e datoresc poate modului in care a fost inregistratA expunerea 116 www.dacoromanica.ro

orald fcutO de el la Propagandd. Ca termen de comparatie poate servi expunerea lu i Fr. Maria Spera din 1652 (Cdidtori..., V, pp. 388-392). Stdruie totusi impresi a c autorul se cantoneaz in generalithti pentru c'd nu prea are ce spune, trecerea sa prin Moldova parind s fi fost mult mai rapida cleat vrea s arate, lucru firesc intrucit se pare c a fost alungat de atre nuntiul din Polonia pentru neascultare a sa. Textul lui Angelo Tassi a fast publicat de D. GAzdaru in Miscellanea... vo l. I. DARE DE SEAMA DESPRE ROBIA MEA"1 [Activitatea din Moldova] [Dupd diverse aventuri in Polonia, misionarul Angelo Tassi se indreaptd de la Ca menita spre Moldova impreund cu un portughez renegat redevenit catolic. L-a /uat cu el in Moidova la Sabel oani unde se cifia ptirintele magistru Bernardino Val entini din Perugia. In Suceava a intervenit ca sti fie reiscumptiratei (!) o bis ericti]. In orasul Baia unde sttea pdrintele Vito din Vignanello, am eliberat pe acei locuitori (populi = popo reni) de tirania popilor schismatici, cdci in aceste tdri este regula schismatic ilor (rito) sd pdzeasc'd vinerea <si cind> bietii nostri catolici merg la muncd, preotii schismatici Ii bintuie i cu bdtaie poprir ea (con pignorarli). Deci 1-1am rugat eu smerenie pe domn, si a fost prezent cu mine pdrintele Vito, si am obtinut milostivirea ca ei sa ne fie supuyi doar noud . Am obtinut i alte milostiviri, fiind recomandat de regele Poloniei". [A boteza t 20 de persoane in Siculia" credintd. La 3 ianuarie 1657 a inceput s bintuie ciuma]. (= Secuime) in Transilvania si 2 preoti s-au decis sd revind la sfinta ii spun maestro di canto" caci acesta, la sdrbdtorile la care acesti bieti catolici nu pot avea liturghie, In toate orasele i locurile unde sint catolici, sint biserici de ale noastre i < grija> lor o are un anume om numit de ei diacon2 dar eu i dacd o ascultd data* pe an eu cred ea' este mare lucru (credo de tali e quali sia qualche cosa) acesta deschide biseric a si sund clopotul ca sd adune pe acei putini poporeni cu putintd i ei cinta nis te laude lui Dumnezeu i sfintilor in limba lor. Acest maestru e intotdeauna cel mai destept, cdci stie sft vorneasod 1 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de D. Gd.zdaru in Miscellanea di n studiile sale inedite sau rare, vol. I in Studii istarice i filalogioe", Freib urg im Breisgau, Germania, 1974, pp. 70-71, anexa XXXVII. Darea de seam pare s fi fost expus oral la Propagandd i consemnat apoi in scris. Cel putin asa pare s rezul te din ultimul paragraf referitor la iezuiti care vine in mod vdit ca rAspuns la o intrebare. Asa se explicA poate i confuziile semnalate de noi in notita introd uctivO. Textul lui Angelo Tassi este precedat de un rezumat inchis intre parante ze drepte. Prima fraza in caractere obisnuite ne apartine. Restul In italicA red d intocmai rezumatul editorului. UrmeazA apoi relatia lui Angelo cuprinsd intre ghilimele, intrerupta intr-un loc de un alt rezumat al editorului in italic i int re paranteze drepte. 2 Acesta era un subiect predilect al lui Fr. Maria Spera, c are revine in darea de seam (tot oral) in fata Propagandei In 1652. Rolul acestor diaconi nu este destul de cunoscut. www.dacoromanica.ro 117

s'i, latineste, dar moare de foame <si el> ca si ceilalti. Dac ar fi subventionat cu un scud numai pe luna, ca sa predea doctrina crestina3, ar ajuta mult. Am la sat acolo pe acesti frati din ordinul meu: parintele bacalariu Vito care sedea l a Baia, iar la Bacau un oarecare parinte Tomaso Zocolantul" (= calugr franciscan observant) i (?) administratort al bunurilor episcopale. Parintii iezuiti erau la Iasi si la Cotnari In nurrar mai muit ori mai putin conform (?!), ei vor [...] destul de inlesniti cu milosteniile5 dobindite, dovada ca spera sa faca acolo un colegiu, astfel ca. nu pot sa moara de foame, asa cum mi s-a spus mie (cosl, e portato il caso a me)6. 3 Aceast dare de seama a fost discutat In Congregatia din 6 august 165a. Angelo Ta ssi apare pe lista din 1700 datorat lui Vito Piluzzi a celor care au obtinut titl ul de me.gistru (vezi Dip/. Ital. IV. p. 34, n. 8). 118 3 Altminteri zis catehismul. ' Vezi biografia lui Gabriel Tomasii (Man6i6) din v olumul de fata". 3 Limosine, termen Insemnind si milostenii si subsidii pentru m isionad. www.dacoromanica.ro

GABRIEL THOMASIJ (MANCIC) (1618-1696) Observantu/ bulgar Gabriel Thomasij, numit uneori doar Thomasy sau Tomasievid du p numele tatlui sn, iar alteori Man&d, si la un moment dat fiind chiar desemnat In cursul soliei sale din Italia drept printele Stefan", s-a nscut la Chiprovat In 1618. El fnsusi a declarat In 1650 la procesul pentru discutarea candidaturii lui Soimirovi la episcopia de Prizrend (P ri&tina) ca era atunci In virst de 32 de ani. Biografia lui este plin de semne de fntrebare. Dac data nasterii se poate cunoaste destul de precis, atft din declara tia amintit cit i dintr-o mentiune aflat Intr-un raport Intocmit de Vito Piiuzzi i n 1663, si cleat' aceea a mortii sale poate fi stabilit& cu o micA aproximatie, ca intimplat dup 1696, In schimb activitatea sa e cunoscut doar fragmentar, pe dife rite perioade nelegate !titre ele In mod vizibil, i prind chiar In contradictie u nele Cu altele. Omul Insusi nu este dintr-o bucat. Surprindem la el tot felul de abilitti i ocolisuri. I. Dujeev, Mr& a strui asupra lui, II consider& unul din per sonajele mai interesante din miscarea catolicA bulgar din a doua jum&tate a secol ului al XVII-lea, dei activitatea sa principal& priveste actiunea catolica din V alahia si Moldova". Intr-o prima perioad de 6 ani de la 1647 la 1653 el a slujit ca misionar In Banat, la Caransebes si Lipova. Un ecou destul de curios din acea sta faza poate fi gsit In dou scrisori ale lui Bandini Care Propagancl, din Bacu, di n 1649 (12 martie si 26 decembrie), denuntind cu vehement purtarea anarhic a fratelui Gab riel Tomascievich, bulgarul, Impreun cu fratele Antonio de Via si cu fratele Anto nio Sciulich, misionan i la Caransebes si Crasova, care nu vor s asculte de prefe ctul lor Giov. Desmanich, pe care I-au silit s piece din Caransebes triesc de capu l lor, nevrfnd s depind de nimeni, Intr-o libertate excesiv si exagerat... fficind d in viata lui Desmanich un continuo martirio"... (vezi Altre Notizie, p. 374, 380). Despre acel Antonio de Via se stie cA fusese dintre famil iarii lui Locadello, venit odat cu el In Tara Romneasc, si cA trgea la Bucuresti in chiliile biseriout.ei catolice ref Acute de acesta, unde mai veneau si laici ca George bAcanul i unde s-ar fi petrecut de zor, dup spusele, totusi cam dubioase, ale lui Silverio Pilotti din 1637 (vezi CdUltori ..., V). In 1649, (Ind se pling ea Desmanich de misionarii nesupusi din Banat, Ant. de Via avea o vechime de 12 ani i, prowww.dacoromanica.ro 119

babil bizuindu-se pe acest fapt, ca i pe antagonismul dintre franciscanii conven tuali (indeosebi cei de sub aripa provincialului lar din Constantinopol) i obser vantii Custodiei Bulgariei, nu se credea dator s5. asculte de acestia din urm5. Dar G. Toanasi era observant, apartinind acelei Oustodii, si deci alianta sa cu conventualul emancipat este destul de neasteptatA. Poate ca prin acesta, miluit de Matei Basarab IncA din 1637, G. Tomasi voia sA-si procure o eventualA protect ie, cu gindul la mAnAstirea catolicA din Tirgoviste, adevArat Mau& pentru observantii Custodiei bulgare. In Tara RomneascA ajunge in 1653. In 1656 este numit vicar general in Valahia" al arhiepiscopului de Sofia, Petru Deodato Baki. DupA G. CAlinescu (Alcuni Missiona ri, p. 24) el ar fi stat neintrerupt de la 1653 la 1658 in Tara RomAneascA. Este drept cA 11 anal."' acolo in mai 1656 cind redoblndeste pentru catolici de la d omnul Constantin $erban locul fostei mnstiri dominicane de la Cimpulung. Dar se pa re cA a slujit i in Moldova. La 20 ianuarie 1656 domnul Gheorghe $tefan scrie pa pel Alexandru al VII-lea plingindu-se de episcopul poIon absenteist, Manan Kursk i i cerind s. fie numit Tomasi si nu altul, cerere mentionatb de Fr. Pall in Le C ontroversie... p. 162. Papa rAspunde la 7 oct. 1657 la (anal?) cerere a domnului de a se numi un vicar apostolic in Moldova. Nu este mentionat nici un nume. Che stiunea in sine va fi supusd cardinalilor (Hurmuzaki V2, PP. 36-37). La 5 ianuar ie 1658 Propaganda cere nuntiului din Polonia sa numeascA un vicar apostolic. Es te probabil cd in vremea aceasta Gabriel Tomasi se afla in Moldova. In darea de seamA a fratelui Angelo Tassi (vezi In volumul de fata p. 118) cliscutatA la Oongreg,atie la 6 august 1658 dar refer inclu-se la un moment anterior, este mentionat la BacAu un oarecare pdrinte Tomaso Zocola ntul" (= Observantul), avind administratia bunurilor episcopale. Gabriel Tomasi a.stepta probabil in situatia aceasta provizorie numirea sa. CA nu a obtinut atunci calitatea de vicar apostolic reiese din faptul ea in cursul soliei sale i n I alia si a discutiilor sale cu secretarul Propagandei, nu se pomeneste de ea la trecut. La indepartarea lui Gheorghe $tefan din Moldova, a plecat desigur i Tomasi. Curind apare pe lingA noul domn al Tdrii RomMast. Principala sa activitate se desfAsoar d in scurta domnie a lui Mihnea al 111-lea (1658-1659), care 11 trimite febr. 16 59). S-ar 'Area cA, intr-o misiune la Viena, Roma si Venetia (iunie 1658 intr-o fazd anterioar el ar fi fost folosit pentru a mentine legAtura cu principele Tran silvaniei Gheorghe Rkczi al II-lea. Misiunea din Italia poate foarte bine fi urmAritA in Documentele privitoare la d ornnia lui MrliaU Radu 1658-1659 publicate de Al. CiorAnescu in 1934 la Bucurest i dup materialul adunat la aa-hivele din Venetia. Obiectul misiunii era sh anunte tainic puterilor crestine intentia domnului de a se rAscula impotriva turcilor si de a lupta in unire cu Gh. Rkczi al II-lea, cerind ca i apusul sA porneascA o a ctiune la Dardanele i sA ajute cu mijloacele necesare lupta de la Dunre a domnulu i TArii Romnesti si a principelui Transilvaniei. Trebuia totodatAL s i se vesteasa papii conversiunea domnului, adus la lumina adevArului de Insui aducAtorul acest ei vesti. Ar fi fost nevoie de multA iscusintA pentru a acoperi unele nepotrivir i flagrante ale misiunii tricredintate. Solul vorbea i in numale principelui Tra nsilvaniei ducind la Viena o scrisoare a acestuia cdtre impAratul Leopold. Dar l a Roma el nu aduce o scrisoare corespunzatoare cAtre pap, pentru cA, dupA ate tri telegea venetianul Piero Valier, care la iscodea pe seama Marelui Colegiu ha pro curato esso Vailaoo render ignota al Transilvano la mutatione del LOTO comune ri to". (Valahul s-a ingrijit sfi nu afle Transilvanul de 120 www.dacoromanica.ro

schimberea ritului lor comun). Exprimaxea este earn improprie, unul fiind calvin gi celalalt ortodox. La Venetia i se spune pdrinte/e Gabriel, dar la Roma oratorul venetian boteaz i/ padre Ste llano, fiind totusi vorba de unul i acelasi. La 14 sept. 1658 trebuia sa fie primit in audient la papa, dar e dat pe mina secretarului Propagandei, mon seniorul Albarici. Solul e nemultumit i declara ca va trata cu acesta despre epi scopi i misionan i in numele sat propriu, neavind vreo porunca de la stpinul sail, dar treaba pentru care e venit, nu o va trata decit cu papa, sau nepotul acestuia. Este gazduit la manastirea Aracoeli, dar fail intretinere. Ora torid venetian Correr 11 mai trimite din chid in eind qualche rinfresco", dar U observ cu agerime, i noteaza ea' atunci cind a fost vorba de banii ce trebuiau tr irnisi in Germania lui Rkczi acest bun parinte declara (publica) ca acel Rakoczi n u ar avea nevoie de bani, avind bani din belsug, i ca dac se hotaraste aici s se d ea vreo sum, ea s fie atribuita Valahului". Solul nu-si ascunde fata de el nici im presiile fi reactiile personale, aratindu-se destul de greu de multumit (diffici le per l'uno e per l'altro) murmurind ea ei (= cei din jurul papii) cred ca proc ura tot ce lipseste daca distribuie binecuvintari din belsug. Oratorul venetian, vrind sa-1 ajute in misiunea sa, 11 face atent s nu aduca vreun prejudiciu Transilvanului in dorinta de a procura un avantaj Valahului, indeosebi In pr ivinta banilor ce ar fi trimisi eventual nuntilor pontificali din Germania spre a fi distribuiti la nevoie. Este interesant i judecata lui Correr dup a doua audie nt ceruta la papa de catre printele Steffano". Oratorul noteaza ca papa 11 banuief te pe acest preot ea' nu se poart cu sinceritate, caci nu a putut Inca sa extraga de la el dac. domnul marturiseste In adevr credinta catolic de pe acuma, sau are d oar intentia de a o imbratifa pe viitor. Trebuie neaparat s. afle lucrul acesta p entru a-I sustine efectiv, sau a-i da speranta asemenea acelor pe care le da' si el. Dealtminteri papa nu se bizuie prea mult pe Rkczi. Au venit stiri despre inva zia pasei de Silistra i a marelui vizir. Correr conchide ca Rkczi, contrariu spuse lor printelui Steffano (?) cum ca ar avea bani din belsug, are de fapt nevoie de multi bani. Senatul se va informa in Germania, la nuntiul de la Viena despre cel e afirmate de printele Steffano cu privire la bani, la trupele germane ce stau ga ta la granita Ungariei, despre actiunea din Dardanele lsata a fi implinita de Ven etia i despre conversiunea domnului". In vederea noii audiente la papa (28 sept. ), solul e sfatuit de Correr s fie sincer i sa nu mai repete cele spuse despre ab undenta de bani ai Transilvaniei. El accepta sfatul regret mai ales de a fi spus ca mama lui Rakczi, principesa Sofia (naseut Bthory) 1-ar putea ajuta cu milioane, precum i credea Cu tarie. Despre domn, va declara catolic, avind facultatea de a o face. In ziva audientei e primit de papa Cu multi bunvointa, dar atita tot. Do mnul este indemnat sa abjure In fata arhiepiscopului de Sofia mai inainte de once. Dar dupa parerea cardinalului Rosp igliosi, Valahul fr Rkczi nu poate pretinde nici un ajutor. Sa vad ce va face vizirul . lar informatiile de la Viena sint rele. Domnii amindoi (adic Mihnea al 111-lea din Tara Romaneasca si G. Ghica din Moldova) s-ar fi unit cu paga de Silistra i ar fi invadat Transilvania In timp ce Imparatul sta pasiv. Correr observ Cu inter es ea solul a cerut acum de la papa binecuvintari etc., dar nu a mai struit ca sa scoat vreun ban. Cu Congregatia de Propaganda Fide totufi a tratat, 0 chiar fi-a procurat pentru sine avantaje. A vorbit despre interesele cato licilor din Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova i de folosul unor misionan zelosi (accurati), drept care a obtinut in aceasta chestiune sa i se intocmeasci o breva speciala care nu numai cA li va da calitatea, cderea i profitu1 <rewww.d acoromanica.ro 121

zultind de aici>, dar li va da dreptul la un titlu de episcop, la care el aspir c u tot dinadinsul, mdcar cd ascunde aceasta. i oratorul venetian, mai reflectind odat la fapful c spusele solului nu corespund cu cele ce se petrec In Transilvania , conchide cd se pare cd el ba spune una, ba spune alta i tot astfel si cu opini ile sale (pareado che varii Tie 1 discorso e nel opinioni sue eziandio) i c deci nu se poate pune temei pe afirmatiile sale, dac nu vor fi confirmate de stirile din Germania si de negocierile oratorului venetian din Viena. La 26 octombrie so lul primeste de la pap pentru domn o brev specioso assai, i ca dar o picturd <reli gioas>, foarte frumoask o caset cu moaste i trei medalii de aur: una pentru domn, una mai mica pentru fiul acestuia si una pentru sine. Cit priveste obiectul soli ei, nu a incheiat nimic... i s-au dat doar cuvinte bune. Insd printele va trebui s fac vizitatia acestor provincii <catolice, din cele trei tri> si s scrie Congregat iei ceea ce va socoti el mai important in legaturd cu credinta, si asadar pe ace astA slujb isi intemeiazd sperantele propriei sale promovri. Un alt ecou venetian, de la Viena de ast data' de la oratorul Aloise Molin la 11 ianuarie 1659, 11 ara td pe printele Gabriel foarte multumit de ce a obtinut de la Roma_ Vorbeste cu su btilitate despre interesele acestor principi, si se declar confidenprofessa loro confidente et direttore), i intul i directorul lor de constiint deosebi al Transil vaniei (!). Umbl pe la ministri, vrea audient. la Imprat La 15 febr. el nu plecase inca din Viena. In septembrie cind Mihnea trimite o noud solie in Occident, ca s anunte rebeliunea sa contra turcilor, cerind i ajutor, nu-1 mai trimite pe G. Tomasi ca re scrie din Tirgoviste la 30 sept. recoman gar, Printele Grigore din Chiprovat, ea II va inlocui pe el intrucit au survenit maiora et graviora principis negotia , de aceea domnul nu se poate lipsi de el, cdci trebuie s aibd alituri de sine oam eni cu care s se poatd sftui i sd. poat lua hotdriri, i cu principele Transilvaniei , Rkczi, are de discutat chestiuni foarte importante. La 16 oct. tot din Tirgovist e Mihnea scrie Congregatiei o scrisoare compus tot de Gabriel Tomasi in care se s cuz ca a intirziat cu rspunsul si explied de ce nu 11 trimite pe Printele Gabriel Tomasi. E mare nevoie de el, nu num ai In Tara Romdneasca' dar si In Transilvania principelui Rkczi... etc. Il propune ca episcop catolic in Tara Romneasc, si artind meritele sale adaugd a este foarte devotat (addictissimus) principelui Transilvaniei. In acelasi timp mitropolitul Ignatie era pus sd ceard g el aceastd numire impreund i cu fostul domn Gheorghe $tefan refugiat In Transilvania. Scrisoarea lui G. Tomasi din 30 septembrie ca l cea trimisd de domn Propagandei la 16 oct. (1659), compusd si ea tot de el, sub liniazd cu dinadinsul rolul de sfaluitor efectiv al observantului, atit pe lingd domn, In chestiunile mal insemnate si mai grave survenite de curind (uncle pare s fie vorba de situatia interna) cit 51 In tratarea unor treburi importante cu Rkc zi. De fapt la 1 oct. 1659 el este prezent la Tirgu Mures, ca so/ al lui Mihnea, aldturi de Mitropolitul Ignatie si de Radu Postelnicul, veniti sd incheie o BO' contra turcilor. Tot atunci (6 oct.) Constantin $erban, pretendent acum la domn ia Moldovei, ja asupra sa datoria de 6 000 de talen i dati de Rkczi lui Gheorghe $ tefan, care renunt s mai continue a-si revendica drepturile (Veress, Documente pri vind Transilvania, vol. X, p. 338 s.a.). La 1 oct. 1659 G. Tomasi este calificat drept vicar apostolic in Moldova. Exist oarecare neprecizie cu privire la calita tea exacta' ce i-a fost conferit la Roma In septembrie 1658. Dupd interpretarea d in Alcuni missionari, p. 24, el ar fi primit acolo titlul de Prefect al celar doud Valahii i Comisar al Transilva niei. Dar dup un an 151 zice vicar apostolic al Moldovei si tot astfel la 7 febru 122 www.dacoromanica.ro

arie 1660 se intituleaz vicar apostolic al celor doucl Va/ahii. lar in 1663 el ma i adaug i calitatea de comisar al Transilvaniei. La sfirsitul anului 1659 turcii aduc pe Gheorghe Ghica in locul lui Mihnea, care se retrage in Transilvania dup scurta lui ofensiv victorioasd la Dumre. Nu se stie ce a devenit Tomasi in cursul acest,or schimbfiri. Este probabil cd a trecut si el in Transilvania. II regasim la 7 februarie 1660, probabil In Poloni a, cAci lasd nuntiului la acea dat raportul s'u despre bisericile catolice din Tar a Romneasca, Moldova si Transilvania. Textul, dup cum reiese din cuprins, a fast s cris la TirgoviSe, dar adus la zi prin diferite mentiuni ce-1 situeaz in timp; Acum un an, acurn doi" et c. Informatiile cele mai bogate era cele referitoare la Tara Romaneascd i apoi L a Transilvania, din care cunoaste mai bine regiunea secuiascA, apoi Clujul Alba Iulia. Cit priveste Moldova, sint amintite bisericile de la Back/ i Cotnari (und e a fost personal), cea de la Iasi i cea de la Baia mai mult In treacA sfirsit n otita despre Galati vdeste o necunoastere flagrant a locurilor. Vorbind de Galati sint Insirate ca sate vecine localitatile Trotus, Sb'oani, Rimnic (!) pe unde alea rg acelasi duhovnic. Mai apar in raport i alte nepotriviri, uneori de naturd isto ricd. Alteori contradictiile s-ar explica prin suprapunerea a dou momenta deosebi te. Textul a putut fi Intocmit In forma sa initial In primvara din 1659 In vederea viitoarei misiuni in Italia, care Insd a trebuit s fie incredintat observantului Grigore din Chiprovat, intrucit el Insusi era foarte necesar domnului". Recomand area lui Grigore este din 30 sept. 1659. Cum probabil Tomasi compusese aceast dare de seamd cu gindul a o folosi personal el nu a trimis-o pri n noul emisar, ci a pOstrat-o, mai completind-o, si a luat-o Cu sine cind a trec ut in Polonia spre a o valorifica acolo. La 7 februarie 1660, and a fost lsat nunt iului, nu fusese Inca pierdut once sperant de Indreptare a situatiei. Dar curind M ihnea moare la Satu Mare In aprilie, iar Gh. Rkcczi In iunie 1660 dup infringerea d e la Fenes-Floresti. Pin la plecarea In Polonia, s-a mai oprit oare In Transilvan ia la mnstirea observant din Ciuc bucurindu-se de mai mult sigurantd din cauza situa tiei sale retrase? Sau cumva a mai rdmas In Moldova? Din Bacau, episcopul polon absenteist Manan Kurski, dup o aparitie de 5 sptmini, plecase definitiv la 31 octom brie 1658 si lsase ca vicar al sau pe observantul Vlas Koi6evie (vezi biografia s a In vol. de fat). In raportul de vizitatie episcopala pe care Iii d In sfirsit la 5 febr. 1659 (vezi CdUitori... V, p. 464), el mentioneaz c 1-a lsat pe acesta ca v icar si oficial" general In cele spirituale si ternporale" (ale diecezei Bacu). V las Koi6eviC nu este mentionat in nici un fel in raportul lui G. Tomasi Mandi din 1660. Dar In acela de la 7 jume 1661 Intocmit ca dare de seam a vizitatiei canon ice fcut de Vlas Koi6evi5, acesta se intituleaz vicar si vice prefect al reverendul ui parinte Gabriel Tomasi vicar apostolic al Moldovei si prefect al misiunii (Pr opagandei). Faptul c acest raport este Intocmit de vicarul vicarului apostolic ar implica In mod probabil c In acel moment vicarul apostolic lipsea din Provincie. Am crede c Tornasi s-a multumit cu titlul de vicar apostolic, ldsind administrat ia efectivO tot in miinile lui Koieevi pe care 11 face viceprefect, el fnsusi pOs trindu-si calitatea de prefect. Intr-un raport al lui Vito Piluzzi din 17 decemb rie 1663 Sint mentionati ca misionari doi observanti bulgari: fratii Gabriel Bul garul (= Gabriel Tomasi) de vreo 45 de ani, i Biagio (=-. Blasius, Vlas Koi6evie ) tot bulgar de vreo 38 de ani, amlndoi cu bun& InvOtatura si de bun exemplu, pr imul avind o vechime de 9 luni, celdlalt de 6 ani. Nu se mai pomeneste nimic des pre vicariatul apostolic din trecutul recent, intrucit noul episcop polon venise In Moldova In ianuarie 1663 www.dacoromanica.ro 123

Cu intentia declarata de a ramine aici. Dar dac. la 17 decembrie, G. Tomasi era i n Moldova doar de 9 luni, ar insemna ea abia in martie 1663 s-a asezat statornic aici. Si in iunie 1661 el pare a fi fost tot absent. Ar fi mai bine de doi ani in care nu stim nimic despre el. Ins apare un element de incertitudine. Raportul lui Vito Pluzzi din 17 decembrie 1663 a fost facut dupa plecarea sa in Italia, c aci spune vorbind de venirea unui nou episcop de Bacau: Acuma, la plecarea mea a sosit un altul". Episcopul Rudzinski a sosit in ianuarie 1663, iar Piluzzi a pl ecat nu mult dupa aceea. Este verosimil ca indicatiile pe care le d cu privire la durata slujbei misionarilor mentionati de el sa se refere la situatia din moment ul plecarii sale din Moldova, si nu la aceea cind a completat chestionarta ce i s-a infatisat. Un alt punct mai putin lmurit este cauza pentru care acest raport se all& in arhiva din Viena si nu In cea a Propagandei. (Pentru alte lamuriri ve zi i biografia lui Piluzzi din volumul de fata). Asadar, pare mai probabu l sa socotim durata de 9 luni a sederii lui G. Tomasi la Bacau ca ocupind ine rvalul aproximativ de: mai 1662 31 ianuarie 1663. Nurn.ai asa ar fi posibil ca P iluzzi sa-1 fi putut cunoaste cit de cit pentru a fi in stare a-i aprecia cunost intele i comportarea. Cind Vito Piluzzi raspundea la chestionarul amintit, el nu era desigur infoimat de reactiile in lant provocate in Moldova de venirea noului episcop poIon. Despr e coalitia dintre observanti si iezuiti incheiat& inca din 1659 la Trotus dupa a firmatia episcopului Rudzinski unde s-ar fi tinut un sinod" al acestora care s-a grbit la rindul su sa intruneasc un sinod" la Bacau in zilele de 27 1 mai 1663, va fi vorba in biografia episcopului polon Atanasie Rudaprilie zinski din volumul de fata. Dar cu privire la noul conflict al episcopului cu fostul vicar apostoli c, G. Tomasi i vicevicarul" acestuia Vlas Koi6evid, lipsesc aproape complet info rmatiile cele mai elementare. Nici raportul lui Rudzinski, intocmit dupa sinodul " din 27 aprilie 1 mai 1663, nici plingerea lui Tomasi din 27 iunie 1663 nu arat & clar imprejurarile In care s-a recurs la o judecata laica a litigiului dintre ei. Episcopul Rudzinski se plingea c& a fost citat in trei rinduri de catre G. T omasi si vicevicarul" acestuia, Vies Kofeevie. Din plingerea lui Tomasi, In care este vorba de citirea unei dari de seama de vizitatie apostolic intocmita de el, ar rezulta ea' pricina conflictului ar fi fost tocmai pretentia lui de a serie asemenea rapoarte la Roma, prevalindu-se probabil de calitatea de vizitator apos tolic pe care ar fi avut-o in 1664 dup5. G. Clinescu (Alcuni ntissionari ..., p. 24), unde insa formularea este dubitativa si data pare s rezulte din faptul c dup n umirea lui Vito Piluzzi ca prefect, disparea calitatea de prefect a lui Tomasi a nterioara aceleia de vicar apostolic din 1660. Din plingerea lui Tomasi se vede c totul s-a invirtit In jurul textului acelui raport de vizitatie, facut dup afirmatia lui Tomasi din porunca Sacrei Congregatii, ceea ce episcopul parea sa conteste. In fata judectii Tomasi e pus (sau in mod voluntar a oferit) s-si infatiseze dovezile calitatii sale. Cu acest prilej a scos poate la iveal& brevele, decretele i scrisorile pe care le avea" care impreun cu textul vi zitatiei apostolice ar fi fost apoi furate de episcop. In lipsa plingerii trimis e de la Ia.si, care a trebuit sa expun dar toata pricina, noi nu avem decit aceas t revenue In chip de post scriptum din Tirgoviste, destul de obscur al carui sens principal este totusi evident. 0 prezentare abila 11 transform& pe G. Tomasi di n pies al episcopului in fata domnului in pirit al acestuia. Se stie ca unul din pcatele majore pentru clericii catolici este acela de a se adresa unor instante laice, i c u atit mai mult schismatice! Este adevrat ca nu se prea intelege ce pira' ar fi p u-. tut aduce inaintea instantelor laice de judecata fostul vicar apostolic titu

larului 124 www.dacoromanica.ro

venit de curind in tar. Totusi citeva euvinte surprinse in treacat ar putea s ofer e un indiciu. Tomasi se plinge ea a fost despuiat de toate lucrurile sale, si ac uma este amenintat a-si pierde chiar viata in urma acuzatiilor ca ar avea o core spondent& nepermisa cu papa! Nu cumva reclamafia a pornit totusi de la Tomasi Ko idevie pentru sechestrarea iuerurilor i documentelor lor aflate probabil la sedi ul episcopiei de Bacdu soeotit a fi o meind stire a observantilor, i numit chiai astfel, unde au locuit pin& la venirea episcopului, i poate i putin dupa aceea? Chiar dae Tomasi nu mai avea calitatea de vicar, el o avea Inca pe cea de prefec t, si sttea impreun cu Koie'evie la manastirea" observantilor din Bacau ca fii ind repttiti ai acestui ordin. Raporturile au trebuit sa se invenineze dupa sinodul" de la Bacdu. Sechestrarea lucrurilor din partea episcopului a fost probabil urma ta de pira celor doi observanti carora episcopul le-a opus pesemne acuzatia c Tom asi ar intocmi rapoarte ce nu infra in atributiunile sale. Asa se explied dovada pe care o face Tomasi cu textul incriminat, artind ca a fost scris din porunca S ecretarului Congregatiei. In redarea scenei el falsified putin replica episcopul ui care nu a putut fi cea pe care i-o atribuie, si de asemenea insist& asupra unor amanunte agravante, cum ar fi citirea textului de catre medicul evre u, oare acel Cohen din 1645? si apoi de catre acel grec (desigur schismatic) care 1-a talmacit domnului. Toate acestea, bineinteles, in contextul aratat mai sus al unei piri pornite de episcop. Dup& judecata de la Iasi Tomasi pleaca in T ara Romaneasca Me a-si fi recuperat documentele pentru care cere sa intervina sec retarul Propagandei. Fiind o fire rdzbunatoare, se prea poate s fi avut vreun rol in determinarea alungarii din tar& a lui Rudzinski, in 1665, acuzat de intrigi cu principele Transilvaniei, Apafi. Prin observantii din man,astirea Ciuc, el pu tea fi informat despre o eventual corespondent& dintre episcop i principe, de nat urd' a trezi banuieli. Impreuna cu acel post scriptum despre pricina de la Iasi, Tomasi trimete si un strigat de alarma pentru conventul de la Tirgoviste, pe ca re incercau din nou conventualii sa-1 recupereze de la observanti. De asta dat pr ovincialul conventualilor de la Constantinopol pusese in miscare pe toti ambasad orii i rezidentii straini din capital, prectun si pe dragomanul Marelui Vizir, in vatatul i influentul Panagioti Nicusios. Tomasi subliniaza cu naduf acest apel l a interventia unor eretici (ambasadorul regelui Angliei) i schismatici (Panagiot i Nicusios), dar el insusi se crede in drept a ameninta cu denuntri la turci astfel ca printr-un singur cuvint vom face in asa fel incit conventualii nu vor mai patrunde nici ai ci, nici in toat Turcia, caci noi ne-am nascut robi ai sultanului turc i avem pe stdpinii nostri care vor da rhai mull& crezare unei minciuni de a noastra decit la o suf.& de adevruri de ale lor..." (!). Cu aceasta declaratie plind de ura se incheie rindurile despre imprejurarile de la noi datorate lui Tomasi-Maneie si care au ajuns sa fie publicate. Intr-un si situat de editor cam in 1669, Tomasi, text edatat, redat in A/tre Notizie ami ntind de slujbele sale religioase si politice prestate timp de doua deoenii, cer e papel Clement al IX-lea voia de a se retrage intr-o provincie a Imperiului, cu m ar fi Crciatia. Se poate ca acest demers s fi fost mai degraba un mince de a at rage atentia Congregatiei asupra persoanei sale date uitrii In vreme ce altii ina intau cu pasi siguri spre consacrarea episeopala. Bnuiala aceasta pare confirmata de faptul ca el. nu a mai plecat in Croatia caci dupa dou decenii el re, pare dat a cu refugiatii bulgari veniti din Chiprovat in Tara Romneasea (1689), de unde si nt goniti in Transilvania de venirea tureilor si a tatariior in 1690. Inwww.daco romanica.ro 125

tr-o scrisoare a sa din acel an el arat c a fost trimis de catre domnul Trii Romnest i, Brincoveanu, cu o misiune la Viena. Dar carn tot atunci se insrcineaza cu alta misiune tainica din partea Doamnei Maria v'duva lui $erban Vod care il trimete la imparateasa Eleonora sa o informeze pe larg de plingerile ei contra lui Brincov eanu. La 30 aprille Imparateasa Ii rfispunde, tot prin el, mend-0 s-i dea crezare la ce i va spune parintele Gabriel (Veress, op. cit., XI, p. 419). Evident. ea a ceste servicii oculte nu apar in scrisorile sale in care descrie ptimirile din pa rtea turco-tfitarilor si norocul ce 1-a avut de a fi putut scapa si el si bietul arhiepiscop de Sofia bolnav si infirm pe care 1-a ajutat etc. La moartea acestu ia, la Sibiu, unde se aflau acesti refugiati miluiti de generalul Veterani, este si el candidat la succesiunea lui. Dar rindul pare sa-i vin abia prin 1696. Cu I nfrigurare se porneste sa solicite Sn dreapta i In stinga atestri si recomarulri, dintre care se remarca aceea a contelui Lichtenstein sub forma negativ ea nu i se poate aduce nici o Invinuire, si cea catre Propaganda, a tinrului Gheorghe fiul lui $erban Cantacuzino, care este astfel formulate', Inch ar rezulta din ea ca T omasi a trait la curtea domnului 18 am. Ins o cetire mai atenta dezvluie artificiu l. Cei 18 ani petrecuti la curtea domneasca se refer la Gheorghe Cantacuzino si n u la Tomasi Manej. Dealtminteri se vede bine ca scrisoarea a fost compusa chiar d e beneficiar. Acest procedeu de la sfirsitul vietii sale II repeta intocmai pe c el folosit la Intocmirea scrisocilor sale aoreditive ca sal in 1658, sau la reco mandarea sa ca episcop al Trii Romanesti in 1659, clad el tinea condeiul pentru domn care isi punea doar isclitura. Cit de adevarat este afirmatia c el era prtasul tainelor domnului (intimas familiar is) i ea in septembrie 1659 el trebuia neaprat sa rmin pe linga domn spre a-1 sfatu i i Indruma, intrucit se ivisera probleme foarte grave si importante pentru domn , care era singur altminteri si nu se putea lipsi de el? Rolul acesta era cumva real? Si atunci ne putem fntreba care va fi fost atitudinea sa in privinta hotaririi domnului de a-si ucide boierii la osptul de pomina pus la c ale cam la momentul end a fost decis rfiminerea sa In tar& i trimiterea in sohe a lui Grigore de Chiprovat? Deallminteri acesta la Viena da o versiune Cu totul f antezist despre acel mace] oratorului Venetiei, Aloise Molin, care incerca sa afl e de la el stiri din Tara Romneasca si Transilvania. Cu acest prilej Ii povestest e solului incercarea mai veche a domnului de a-i trade pe turci etc., informarea acestora i masura de a-1 fine sub supravegherea grzii sale de 2 000 de turci etc . si u.citlerea acelor turci (!) la un spat pus la cale de doann etc., etc. Aceasta era versiunea oficiala pentru Occident! (Vezi Hurmuzaki, IX1, p. 148 din 31 oct. 1659). Oare tot despre el este vorba In martie (22) 1665 Intr-o scrisoare a printelui Ma rtin Kaszony catre principele Wenzel Lobkovitz (Veress, op. cit., XI, p. 56) in legatur ou venirea, din Valahia a doi familiari ai caugirului Gabriel care sade la Bucuresti unde sade domnrul. Ei spun el' vor sa afle despre prizonierii romani din lupta de la Ltivce, dar eu cred c ei sint pusi de noul domn al Valehiel (= Radu Leon 1664 dec. 1669 martie) ca s afle stiri despre starea voievodului alungat" (=. Grigore Ghica, fugit la imperiali dup infringerea turceasca de l a Neuhausel). P.S. Acest printe calugarul Gabriel fmi este bine cunoscut. Este un ont foarte iscusit care a fost mai Inainte capelanul reginel Poloniei (?) apoi a trecut la domnul actual al Transalpinei. Banuiala este sporit de faptul ca. ace la care zice ca Li cauta pe prizonierii luati in lupta de la Lvce, are pasaport d e la regina Poloniei si este nepotul acestui printe Gabriel...". De n-ar fi vorba

aici 126 www.dacoromanica.ro

de calitatea mai veche de capelan al reginei Poloniei, am fi ispititi a-1 recuno aste 1662 martie (?) adicA de la prepe Tonrasi Mandid. Oare in intervalu1 1660 f ebr. zenta lui Tomasi in Polonia la nuntiul apostolic la 7 febr. 1660, pin la ate starea prezentei sale in Moldova, a putut cumva sa fie miluit In Polonia si cupr ins temporar in rindul capelanilor reginei? Ar trebui bineinte1es unmArit i posib ilitatea descoperirii unui alt calugar catolic Gabriel stind la Bucuresti pe la sfirsitul anului 1664 i inceputul celui urmAtor. Semnalarea de fata este doar o invitatie la cercetAri ulterioare. Textele daforate lui G. Tomasi-ManCIC, redate in trecere sau analizate aici, au fost publicate de Al. Cioranescu, Documente privitoare la domnia /ui Mihai/ Radu (1658-1659), Bucuresti, 1934, pp. 8-64; N. Iorga, Studii si Documente, PP. 426, doc. XV; Hurmuzaki, V2, PP. 65; 71-72; E. Fermendzin, Acta Bulgariae (text) , pp. 268-271, precum si 142, 266, 267 pentru anul 1659, si 310, 313, 315, 317 p entru anii 1690, 1691 si 1696; A. Veress, Documente privind istoria Ardealului.. . etc. XI, pp. 34-36 (text) precum si p. 56 g 419; G. Calinescu, Alcuni missionari , p. 98 (Date autobiografice din 1669 (?) si Altre Notizie..., pp. 374, 380). De spre Manid s-a &xis destul de putin. L Duje'ev in IL Catolicesimo ... da datele biografice de baza precum i trimiteri bibliografice foarte utile, N. Iorga se oc upa de el In Istoria Romdni/or prin cdldtori, II, pp. 18-19 i in Istoria Biseric ii I pp. 413-414. G. CAlinesou d'A o schitA sumara a activitAtii sale din 1658-1 659 i arat oarecare indoialA asupra longevitatii sale si deci si a idenMAW lui cu autorul scrisorilor din 1690-1696 cu privire la bulgarii refugiati, si la probl ema succesiunii la arhiepiscopia de Sofia, Alcuni missionari, pp. 23-24; Fr. Pal l, Le Controversie, pp. 161-163, 165, 167 analizeazA atitudinea sa in conflictul dintre iezuiti si episcopul Rudzinski. Informatiile sale uneori gresite, alteori nesincere sau dominate de patima, aduc totusi fr s vrea o serie de stiri pretioase rAtAcite din intimplare prin labirintu l unor intentii intortocheate. RELATIA PARINTELUI GABRIEL TOMASI, MINORIT OBS. VICAR APOSTOLIC IN CELE DOUA VAL AHII, LASATA MONSENIORULUT NUNTIU AL POLONIEI LA 7 FEBRUARIE 16601 Tara Romaneasca este supusa unui domn numit de turci. De multe ori insa tara i al ege ea Insasi domnul, dar intotdeauna cu consimtamintul Portii Otomane. Aceasta provincie are o mitropolie p. 268 si cealalta la Buzau, dar amindoua de rit greco-schismatic, si are un mare numar de manastiri Clugrii sint din tagma Sf. Vasile2, greci, romani i sirbi, toti schismatici; au preoti i biserici In mare numar. i cloud episcopii una la notita biograficA. Vasi le. 1 Traducerea s-a facut dupi textul italian publicat de Fermendzin In Acta Bulgar iae ecclesiastica, vol. XVIII, p. 268 s.u. Pentru data reala a redactArd vezi 2 Catolicii numesc pe cillugarii ortodocsi bazilitani", adica ai ordinului Sf. www.dacoromanica.ro 127

lor, dar au fost vizitate de mai multe ori de arhiepiscopul din Sofia, in ruind. Catolici se gsesc acum in trei localitti, care au un episcop3 al incredintat lui. Catolicii au avut mai multe biserici, dar acum ele sint care din cauza a.supririlor din partea turcilor nu std. la Sofia, ci in Chiprova t care e sediul jurisdictiei sale, numitd Provincie, ce ii este p. 269 La Tirgoviste unde-si are domnul4 resedinta, sint cloud' biserici. Una, cu hramu l Sf. Mari a indurdrii3 este o biseric mare; zidurile sint inc in picioare, dar nu mai are acoperis; anul trecut a fost curdtatd atit pe dinduntru ell si pe dinaf ard de inaltul domn6 care se mai gindea s-o ref ac; s-ar putea renova cu 500-600 de scuzi dar turburrile7 de acum nu ingdduie acest lucru. Cealalt e a Sf. Francisc Impreund si cu mAndstirea in care stau pdrintii Custodiei Bulgariei; e drept cd acum doi ani8 si biserica si mndstirea au fost arse de tdtari, si inainte de inv azie, eu ridicasem cu ajutorul domnului trii o blind parte din acea mnstire. LIngd mandstire este gradina intocmit dup moda italian d, cum nu se mai afl alta in toat Tara Romneascd. Acum, atit eu cit si pdrintii car e slut cu mine, stdm afard din mndstire intr-o casd vecind care e tot a noastr; In ea locuiesc totdeauna trei sau pa tru parinti, care trdiesc din venitul unor vii, si domnii obisnuiau Intotdeauna sd le mai dea ceva grine si alte ajutoare. Printii ce locuiesc aici sint minoriti observanti de ai Sf. Francisc, misionani si acestea au fost arse de tdtari. Acuma nu st nimeni acolo, neavind din ce trdi, dar dacd sacra Congregatie ar da un ajutor arecare, precum a fdgaluit, ar fi de mare folos, cad srmanii catolici care se gsesc aici, desi putini la numdr, s-ar p utea bucura de oarecare mingiiere duhovniceasc. De multe ori vin negustori din al te prti, dar nu gdsesc preot, si mi-e teamd c intr-o bund zi, negsindu-se cineva di ntr-ai nostri acolo <biserica> s nu fie ocupat de schismatici. La Cimpulung fusese o mandstirel a clugrilor amintiti mai sus, claditd, dup cite se spune, de fericitul Capistranoil impreun cu lahii". Autorul trece sub Ocere ImpArtirea facut In 1644 de Bak:sle si Bandini, I n virtutea cdreia Tara Romaneasca tinea de Arhiepiscopia de Sardica-Sofia, iar M oldova de cea de Marcianopol, in privinta vicariatului apostolic. Tomasi-Mandie se intituleaza vicar apostolic in cele cloud Valahii, si de aceea infdtiseaza vi zitatiile repetate ale lui Baldie ca avind un caracter sporadic si neobisnuit. 4 La 7 februarie end este l'Asata aceasa dare de seam& nuntiului Poloniei, domn era Gh. Ghica (1659 nov. 1660 sept.). 5 Maria Gratiarum. 6 Mihnea al III-le a (1658, mart. 1659 nov.). 7 Rdscoala lui Constantin Serban si Mihnea al III-lea . 6 In 1658, cu prilejul mazilirii lui Constantin Serban. de sub autoritatea mea de prefece. La Bucuresti se and de asemenea o bisericut cu o cas lingd ea; 3 Este vorba de episcopul catolic polon, care se intitula al celor cloud Va9 Sotto /a mia Trrefettura. La Roma Mandi obtinuse titlul de prefect al celor dou Valahii si de comisar al Transilvaniei. 10 Biserica Sf. Elisabeta numit Cloasteru l, din Cimpulung. temeiatd. 128 11 loan de Capistrano, legat papal In Ungaria, in timpul lui loan Corvin. A muri t In lupta de la Belgrad (1456). Atribuirea acestor ctitorii este cu totul nein-

www.dacoromanica.ro

in vremea doamnei Ecaterina12, sotia lui mdnstirea din Tirgoviste Negru Vod (!) ca re era catolic, mandstire inchinatd Sf. Elisabeta din Ungaria. In aceastd mnstire s-au svirsit minuni mari, dup cum mrturisesc locuitorii acestui oras. Atit ai nostri cit i schismaticii blestem& pe un oarecare egumen schismatic", care a ruinat acest loc impreund cu biserica, si a pus stdpinire pe loc; dar in 1659 (!) pe cind si a schismaticilor, care cerceteaz zilnic acel loc, pe inserate, aprinzind lumindri de ceard si in zilele de sarbtoare16, m aflam in slujba domnului Constantin14, eu am redobindit, cu mull& trud i ostenea l acest loc15, pe care Il stdpinim astzi; pe el s-ar putea clddi din nou vreo capel mica, atit prin ddrnicia alor nostri, cit Cealalta biserica, are hramul Sf. apostol Iacob de la 25 iulie, acum stau in ea calugarii din ordinul si Custodia amintite mai sus, ducind o viat plina de lipsuri, deoarece catolicii ce se gdsesc in acel oras in car e ar fi cam 48 de case cu totul, sint si ei sraci i lipsiti. Este foarte adevrat c A anul acesta au murit de cium foarte multi, La Rimnic, biserica este ruinat; n-au mai rmas decit zidurile. Ar putea fi restaur at, dac ar fi cu ce, si ar fi de mare folos, pentru ca aici vin multi catolici, si s-ar inmulti si mai tare, multumita faptului cA in apropiere se afld ocnele de sare ale domnului. De altfel este un oras bun, dar chid vd oamenii cd nu e nici b isericd, nici preot, se descurcd cum pot. In aceast provincie nu se mai afl alti p drinti in afar de minoritii observanti din ordinul Sf. Francisc, din custodia vinta ritului, a schismei, a portului, a limbii i in toate celelalte priBulgarie i care impartsesc pe credinciosi cu sfintele taine. Moldova are si ea un domn int ocmai ca Tara Romb.neascd. In pridar si mai multi schismatici. Aceast biseric este, si ea, foarte srac i dac& nu i-as fi f Acut rost de unele odoare, numai Dumnezeu stie cum s-ar putea face slujba. vinte este la fel ca ea. In aceast tar se afld // un episcop", dar acesta nu st in tara decit foarte rar sau mai bine zis niciodatd; se intituleaza episcop de Bacd u, un oras in care sint doud biserici. Una episcopal& se and' in mijlocul orasul ui, dar e ruinat, datorit& bunei ingrijiri" a preotilor; aceastd biseric episcopal & este si parohiald. Cealalt este mnstirea cAlugdrilor minoriti observanti, unde se face si azi impartasirea cu P. 270 sfintele taine. Se spune ca aceast mnstire ar fi fost cl&clit de aceeasi doamnd Ecaterinal5; aici locuieste i episcopul cind vine. 12 Catterina. Poate sa fie o confuzie cu Doamna Ecaterina, sotia lui Radu col Ma re (1495-1508) sau mai degraba cu o doarnna cabaliea mai recenta i ou o existent a necontestat ca Ecaterina Salvaresso, care a cirmuit tara in timpul minoritatii fiului ei Mihnea Turcitul. 13 Veri Bakaid inChltori V, n. 296 unde este numit Melhisedec . 14 Constantin Ser ban (1654-1658). A domnit pina in martie 1658. In 1659 domnea Mihnea. Data co-re cta a redobindiriii acelni Loe este 1656. 15 La 25 mai 1656 clomnul restirtuia catolicilor lama fostei manstiri domi-

ni cane. siu) Koicevi6. 18 Bakke (fbidem, p. 247) o atribuie Doamnei marga5eta. 9 CMAtori stratai despre Tail Romine 18 Poate sa fie vorba de o practica pur superstitioasa lega.ta de asa-zisele min uni amintite mai sus. 17 Manan Kurski (1651-1660), care a lasat la plecare ca vi car pe Visa (Blikwww.dacoromanica.ro 129

La Cotnari este o bisericd parohiala, unde sta si parohul; acesta a fost numit d e mine din porunca S. Congregatii. E misionar catolic ;i alumn" al Congregatiei, si se cheamd Giov. Bat. Bdrcutd. Mai sint aid si doi iezuiti poloni care isi au resedinta lingd biseric, si trdiesc din unele proprietdti pe care le stapinesc. mai inainte a enoriasilor; acum este locuit de doi pdrinti iezuiti. La Baia este o bisericd destul de bunk In care st un preot conventual misionar. La Iasi, biserica este arsdl, dar se slujeste intr-o casd care era pe cei din satele vecine ca Trotus, Sdbdoani, Rimnicul (!) si alte locaLa Galati se and fratele Ele, minorit observant, care grijeste si Transilvania e cirmuitd de un principe eretic O. Aceast provincie n-are episcop d in timpul domniei lui Sigismund Bdthory21 stilt de atunci peste 60 de ani si pin d astzi sint oameni bdtrini care nu stiu ce este un episcop, si n-au vzut niciodat d cum se slujeste dupd ritualul pontifical, si n-au avut parte de taina e nfirma tiei. Aceast provincie suferd mult in privinta vietii duhovnicesti, fiind mare li psd de preoti catolici; incit anul trecut, cind m-am int rs de la Roma22, ei sdr manii credeau ca eu aveam autoritatea de a-i confirma23 si astfel au asa, au rdmas dezamdgiti. litti in care locuiesc catolici lipsiti de preoti. alergat catre mine atit femeile cit si brbatii, dar auzind ca nu este S- au pierdut in timpul meu mai multe biserici din lipsd de preoti, si credincio sii neputind rdmine fdrd preoti, au luat predicatori alvini, mai ales In comitat ul Trei-Scaune, numit si Har mszk unde s afla astdzi toate bisericile In mina uno r preoti concubinari. Este drept otusi e acum vreo opt luni, datoritd bundvointei principelui am dobindit una din biserici, care slujea de Inchisoare pind ce am venit eu aici, si au inceput sd dea Incidrt si altele. In comitatul Ciuc este o m andstire a pdrintilor minoriti observanti24, destul de potrivit, si mai sint In a cel comitat cinci sau sase parohi, si acest tinut nu se mai cheamd Transilvania, ci Secuimea (Siculia) cdci s'i principele se intituleazd comite al secuilor. Ai ci se gsesc indeosebi la sate mai multi preoti si credinciosi catolici, care n-au voit sa primeascd nici arianismul, nici luteranismul, niel calvinismul si niel o altd erezie sau schismd. printi. La Mikos"25, tot in Secuime, se mai afl o mdndstire, a acelorasi afard din oras se afl o biseried de In Transilvania, la Cluj a noastrd, in fortdr eata pe care a clddit-o principele adkczy, totusi 13 Din 1653. Orasul mai fusese pirjolit de Ttari si cazaci si in 1650. 20 Precum se *tie nobilimea maghiara era mai toata calvina. Intoarcerea lui Sigismund Bath ory de a impune revenirea la catolicism a dat gres. Principii Transilvamei care au urmat au fost protestanti (eretici"). 21 Bcithory Sigmun (1586-1598). In real itate aceastd situatie este mult mal veche. Ultimul episcop care a stat in Trans ilvania a fost Statilius, partizanul lul Zapolya. Dupa moartea lui in 1542 Trans ilvania nu a mai avut episcop catolic rezident in tara. Romneasc'. 22 La 15 februarie el se afla la Viena, in drum spre Transilvania si Tara 23 Numai episcopii au calitate de a face confirmri. 34 La SimlAul Ciucului. 25 Probabil Micfalau (sat, judetul Covasna).

130 www.dacoromanica.ro

n-a ddunat cu nimic bisericii. Calugrii stau In ora, unde au o resedint& incapato are. Mai sint aici pdrintii iezuiti, dar traiesc clandestin sub 1/ numele de pre oti obisnuiti i ei tin si o scoald, unde sint peste P. 271 trecut tatarii28 au ars si biserica si resedinta. 120 de studenti, urmind invatatura pina la retoricd; dintre acestia, daca ar exi sta un episcop, ar putea fi sfintiti t preoti. Este adevarat c La Alba Iulia, afara din oras, se all o biserica romano-catolica, arsd, si in ora s aceiasi iezuiti i au resedinta lor, sub aceeasi denumire de preoti obisnuiti as a cum s-a spus, i astfel acesti pArinti pornesc dintr-o localitate sau din alta prin sate, pe unde locuiesc nobili catolici impartasesc pe acestia. Si susnumiti i calugari, atit iezuitii cit franciscanii, sint misionari27. In aceastd provinc ie sint numerosi catoici buni i nobili. La Sebesul sasesc se all de asemenea un pdrinte si o biserica. La Odorhei se an o bisericd si un preot. Calugarii din mdnastirile aratate mai sus, cutreer toatd Tr ansilvania si imparta'sesc pe credinciosi. In toatd provincia se all un mare numd r de biserici i mandstiri, insd sint i diferite erezii; dar eu naddjduiesc... c I n scurta vreme, bucurindu-md de ajutorul principelui28, voi putea aduce numita p rovincie adica pe catolici intr-o stare mai bund. i daca va da Dumnezeu putin pac e eu voi face vizitatia pastorald dupd cum mi-a poruncit Sanctitatea sa" i voi i nsemna deslusit in raportul meu toate cele vazute. SCRISO A.RE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEI 1663, iunie 27, Tirgoviste De la Iasi am instiintat pe Senioria Voastrd Ilustrisima de ceea ce a facut acel bun episcopal si cum atunci cind am dat sd fie citit vizitatia apostolicd ce pus esem sd fie facutd din porunca Sen. V. Ilustrisime, m-a acuzat (?)31 ca eu scriu Sanctitatii Sale32, fait sd se team& nici de Dumnez eu, i Inca si mai putin de a face rdu sfintei biserici, ci numai ca s-mi facd mie rau; si aceastd scrisoare a fost cititd de un evreu, medicul domnului33, i apoi in fata domnului de cdtre un grec care cunotea foarte bine limba italiana, pe ci nd eu, in relatia vizitatiei k0C7i. 26 Care au nvlit din porunca turcilor ca s-1 alunge pe Gheorghe II Ra27 Calitatea d e misionar, nefiind limitat doar la misionarii Congregatiei de Propaganda Fide. 2 9 Gheorghe II Rakoczi, care dei protestant astepta sprijin de la papd. 29 Papa A lexandru VII, 1655-1667, care il primise in audient in sept. 1658. 39 = St. At. R udzinski (1659-1678). Dar din 1665 el a fost indeprtat din Moldova, iar in 1668 a fost numit un vicar apostolic pentru a-1 inlocui de farpt , el pstrindu-si calitatea de episcop titular, pin& la moarte. Efectiv a functionat in Moldova din ian. 1663 pin la alungarea sa din 1665. 31 In text: accostando-me. 32 Papa Alexandru al VII-lea (1655-1667). 33 Euitratie Dabija (1661-1665). www.dacoromanica.ro 131

<mele> apostolice, pusesem tot ceea ce trebuia pus, potrivit ordinului instructi unilor domniei voastre i dupd ce ma despuiase de toate lucrurile, se str.duia sami la i viata in urma acelor acuzatii. Vd7ind dupa aceea domnul i alti boieri ra utatea lui, l-au tratat asa cum i se cuvenea. Este adevarat ca a furat relatia v izitatiei, brevele, decretele celelalte scrisori pe care le aveam eu, dar ca un asasin public. De aceea rog pe domnia voastra prea stralucit sa dea porunca sa mi se inapoieze ceea ce a luat pe nedrept. Dupd aceasta am intrat in Tara Romneasca ; sosind la Bucuresti, am fost primit cu cinste de domnul prea milostiv34. Am gsi t acolo si un parinte conventual, care nu st pe linga biserica, ci in casa unui oarecare domn napolitan care se d drept colone135. In acel loc mi s-a mai spus de care diferite persoane cum au fost (?)36 printii conventuali, <la?> provincialul de la Constantinopol, si cum a adus el" atitea daruri domnului prea milostiv si doamnei38 si de asemenea la feluriti boieri, impreun i cu scrisori de la ambasad orul eretic al Angliei" de la rezidentul imparatului40 si de la unul numit Panai oti grecul41 barbat cu mare trecere la acea curte, dar schismatic si de la altii , atit eretici cit schismatici. aceste scrisori au fost cerute pentru a putea al unga pe fratii nostri din aceasta provincie si din mdnastirile noastre, dupa cum au fcut alta da ta pe vremea domnului Alexandru42, dar cred c acum nu le va iesi la socoteal, i de i au fcut atitea sfortri prin scrisori, darun i bani, domnul nu a vrut totusi s se ins nu fard scandal potriveasc ci doar boierii, i nu toti, numai doar acei care er au mituiti. Le-au dat s stpineascd jumatate din acele bunuri nemiscatoare ale aces tei biete manastiri, bunuri din care nu putem trai nici noi, nici ei, i domnul n u a dat o hotdrire asa cum voiau ei, ci a lsat-o pe seama Sacrei Congregatii. tie Domnia voastr c acest lucru a uimit pe mai multi <oameni> de diferite religii. De aceea dau de stire Domniei voastre si o rog sa arate si Sacrei Congregatii, c daca ei au inceput cu bratul secular eretic si schismatic i nu cu autoritatea sf intului Scaun, vom putea si noi face mai mult la Constantinopol decit ei, astfel ca printr-un singur cuvint vom face in asa f el incit conventualii nu vor mai pt runde niel aici, nici in toat Turcia, caci noi ne-am nascut robi ai sultanului tu rc i avem pe stdpinii nostri care vor da mai multa crezare unei minciuni de a no astrd, decit la o sut de adevdruri de ale lor, i noi vom sti s spunem lucruri care sa-i nenoroceasc, dar Dumnezeu sa ne 34 Grigore I Ghica (1660-1664; 1672-1673). as Necunoscut din alte izvoare, poate un aventurier. 36 Textul e defectuos mi fu detto di diversi signori come sono s tati /i padri conventuali, provinciale di Constantinopoli e come lui ha portato tanti doni etc. Nu se arat legAtura dintre conventuali i provincialul de la Constantinopol de care depindeau si care ii ocrotea. Probabil sono stati al provinciale. 37 Des igur printele conventual mentionat mai sus, venit probabil de la Constantinopol c u argumentele amintite. 39 Ambasadorul regelui Carol II Stuart la Poarth, Lord W inchelsea. 40 Internuntiul impratului Leopold I la Poart, Simon Reniger. 41 Vestit ul Panagioti Nicusios, dragomanul marelui vizir (1661-1673). 42 Probabil Alexandru coconul, domn al Tarii RomAnesti (1623-1627). 132 as Maria, nscut Sturza din Moldova. www.dacoromanica.ro

sd rdminem frd addpost in ostenelile si pdtimirile noastre; rog pe eminentele lor si pe Domnia voastr sd pund capat acestor scandaluri ca pdrintii misionan i sd n u vind sd ne supere, cdci ne ajung persecutiile cpata in Italia din cauza slabei lor pregAtiri. Din Tirgoviste, in 27 iunie 1663. fereascd de un atare fapt, si de o atare greseala, care nu s-a strecurat in gind urile noastre, intotdeauna supuse la picioarele sfintei biserici romane, dar dac d altd data vom fi provocati si siliti de ei, ne vom apdra. Noi srmanii avem aces te meleaguri pentru a ne refugia in ostenelile si asupririle noastre, si ei vor s ne smulg cu forta casa care ne-a fost data de atitia ani de sfintul Scaun, si s o dea mi le place lor, si cum noi sintem nscuti si crescuti in aceste tdri, si in limba acestor tdri, sd nu yin& altii din alt ordin si de alt neam si sd ne izgon easca si turcilor si ale altor dusmani. Sd stie Sacra Congregatie cd ei nu vin aici de dr agul lui Dumnezeu ci ca sd poatd dobindi aici ceea ce nu pot www.dacoromanica.ro

VLAS KOICEVIC (1622? sau 1625? 1677) Observantul bulgar Vlas (Blasio, Biagio) KoiCavA s-a nscut la Chiprovat in 1622 sau 1625. Spre deosebire de ceilalti chiprovice ni trimii la studii in Italia, el a studiat in Polonia. Multumit poate cunoasteri i limbii polone, fratele Vlas ajunge vicarul episcopului absenteist Manan Kurski , care duda o ultima aparitie meteorica in Moldova in 1658 11 lasa la plecare in acegt post. Mai inainte, prin 1654, fusese vicar iezuitu1 polon Labta. Vlas vi a trebuit sa vin la Bacdu prin 1657 caci Vito Piluzzi in raportul sau din decembri e 1663 spune ca ar fi acolo de 6 ani. El este mentionat ca gardian" (=-- superio r) al manastirii" de la Bacau in iunie 1662. In 1660 (7 febr.) cind Man&C adopta calitatea de vicar apostolic, KoiC'evie ajunge vicar al acestui vicar apostolic (Vezi biografia lui Gabriel Tomasi zis si Mandie in volumul de fat.). In aceasta calitate face vizitatia din 7 iunie 1661 a carei dare de seam se afla in arhiva d e stat din Viena. Faptul c ea e facuta de el, si nu chiar de vicarul apostolic, s ingurul In adevar in drept sa o faca, nu poate sa aiba cleat o explicatie. Anume cd in acel moment vicarul apostolic avea alte obligatii i atributiuni, poate ma i importante in ochii sal El mai *tia desigur c in locul ramas vacant prin retrag erea lui M. Kurski, acesta din urma propusese ca titular pe Atanase Rudzinski cu care avea o invoiala particulara, i ca venirea acestuia in Moldova nu avea sa m ai intirzie mult. Asadar numirea de vicar apostolic conferea o calitate cu totul efemera. Nu se arat in text catre cine era adresat raportul. Cuprinsul salt nu aduce infob matii noi. Vizitatia incepe Cu biserica din Cotnari, unde parohul (Barcuta) sine o predica pe moldovenqte. Urmeaza la rind Baia (unde slujete ca misionar Vito Pi luzzi). Sint descrise rapid biserica cu cimitirul i livada frumoasa in care se a fla casa parohiala. Cam peste tot sint descrise mai intli bisericile. In rindul al doilea este subliniata scaderea numarului populatiei catolice. Ea s-ar datora in oarecare masura i ravagiilor ciumei care a secerat bineinteles i ortodocsi, cu m nu uit el s declare. Autorul care are un cult pentru memoria lui Marcu Bandini d in care face un fel de figur centrala, pomenindu-1 aproape cu aceleai cuvinte in fiecare localitate vizitat, Ii atribule pe linga meritele sale reale unele imaginare, cind reconstituie din sentiment situatia manastirii" de la 134 www.dacoromanica.ro

Bacu la venirea lui Bandini, si declara' ea' ea fusese ocupat de ccilugdri schisma tici! Exist i unele ciudtenii. De pildd Vlas KoiC'evie locuise la Bacdu, ca vicar al episcopului absenteist polon Inca dinainte de 1658 si continua s locuiascd In asa-zisa mndstire, numit dealtminteri si episcopie, unde trise Bandini in anii 1644 -1650. Deci cunostea imprejurrile de acolo. De ce mai era nevoie s cheme pe catoli cii mai bdtrini i s-i pun& s declare sub jurmint adevru/ (!)? Adicd s faca un istoric al bisericilor din Bacau. Si acest istoric este plin de greseli. Scopul su era d e a dovedi cd biserica Adormirii din Bacu fusese de mult a Observantilor. Mai int ii a Augustinilor, apoi prsita, devastat, in sfirsit refticutd de omniprezenta Marg areta, sotia lui Alexandru cel Bun. Ulterior a fost data Observantilor care fugi nd de ttari o prsesc, dar de la 1619 incoace o sta.pinesc iar. Tot astfel este reco nstituita i trecerea mnstirii" in puterea episcopilor poloni in 1620 (!) Pentru re ctificarea aCestei date si ardtarea imprejurarilor adevrate in case s-a instalat episcopul Quirini (antepredecesorul pr'mului episcop polon, cu totul efemer, Val erian Lubeniecki) in acea cladire din Bacau, vezi mai departe nota 16 la raportu l lui Vlas. In realitate, copiind gesturile unor vizitatori apostolici ce nu cun osteau niel locurile, nici bisericile de aici, fratele Vlas se sirguieste s dovedeasc prin acele mrturii solemne ca acel sediu al episcopi ei (de fapt locuinta episcopului) era in realitate o mnstire a observan-. tilor (u zurpat i nenorocita de episcopii poloni") si care ar fi urmat s fie iar mnstire. Tot astfel ei slut pusi s ateste si jefuirea bunurilor bisericii de catre episcopii poloni. Mild a venit in sfirsit Gabriel Tomasi (Maneie) la Bacau prin 1662, el s -a instalat acolo ca vicar apostolic, iar Vlas a fost numit gardian" al mnstirii, case putea s capete o existent concreta odat ce in ea se aflau doi observanti. Atit udinea lui Vlas fatal de episcopii poloni in dude faptului eh el fusese vicarul unuia dintre ei este artat cu hotarire in consideratiile finale ale raportului i I nc si mai raspicat in scrisoarea trimisa la 30 iulie din Bacu. Despre episcop, am auzit di este iarsi un po/on pe care asteptiint fr bucurie..." A avut oare Vlas vre un rol in organizarea acelei coalitii dintre observanti iezuiti in 1659 contra fiintarii unui episcop catolic, de care se plinge episcop ul Rudzinski, indart dupd sosirea sa in Moldova la 31 ianuarie 1663? Nu putem sti cit de reald era acea coalitie. Foarte curind incep ostilitatile intre cei doi observanti: Gabriel Tomasi (Manie) i Vlas de o parte, si episcopul nou venit de a lta. (Vezi i biografia lui Gabriel Tomasi (Man'Ci)). Nu se arat nicaieri care era motivul acelui litigiu adus in fata domnului si a boierilor. Episcopul se plinge ca ar fi fost citat de trei ori de catre cei doi observanti (Vezi si biografia lui Rudzinski). Dup reintoarcerea lui Piluzzi ca prefect al misiunilor din Moldova, Gabriel Tomas i care nu se mai putea prevala de aceast calitate, apare ca vizitator apostolic. Totodat inceta i insrcinarea lui Vlas de vice-prefect al lui Tomasi. Nu stim cit a mai ramas in Moldova. La inceputul anului 1675 este custode al Bulgariei i Vala hiei" si vicar general al diocezei Sardica (Sofia). In septembrie al aceluiasi a n este ales arhiepiscop de Sofia, dar rnoare curind, cam prin 1677. Spre deosebi re de Tomasi, ptimas si razbuntor din proprie mrturisire, se pare c Vlas Koi'devi ave a o fire mai linistit. De aceea si conflictul cu episcopul Rudzinski este purtat mal ales de Tomasi, secundantul sau fiind probabil tras in acel litigiu de acest a. Intr-o all& chestiune spinoas, aceea a bisericii catolice din Iasi, detinut de iezuiti i reclamat de conventuali, care fuseserd deposedati de ea In vara anului 1645, mrturia lui KoRevie ceruta de Propaganda in 1662 este OA se www.dacoromanica.ro 135

poate de nepartinitoare. Acea biseric nu era a vreunui ordin religios, ci a fost intotdeauna biserica parohial a catolicilor din acel oras. Inca si in raportul sa t din iunie 1661 el ajunsese la aceast concluzie, dar plecind de la premise gresi te. El credea ca iezuitii au dobindit biserica pentru ea au recladit-o dupd ce f usese ars de 'Mari i cazaci, intrucit enoriasii catolici neavind mijloacele de a o face le-au cedat lor locul fostei biserici. Dar in realitate iezuitii si-o insusiser I nca din 1645 pe vremea lui Bandini, cind s-a produs asa-zisul tumult de la Iasi in urma caruia a fost instalat ca paroh iezuitul nemrturisit Paul Beke. Recldirea biserich clupa incendiu a constituit doar actul al doilea al unui plan foarte subtil . In raportul vizitatiei din 1661 apar si unele informatii asupra crora nu se stru ie indeajuns si care sint de un interes deosebit. Ravagiile ciumei sint mentiona te doar in doua locuri, la Tirgu-Neamt si la Vaslui pentru a explica micul numar al catolicilor din ele. La Vaslui nu mai sint deal 14 suflete. Dar in scrisoare a din 30 iulie din acelasi an, se plinge de o foamete de necrezut si o ciumti ne maipomenite. Dar atunci ravagiile au trebuit s existe si in celelalte localitat ! In realitate peste tot el e silit s constate putintatea elementului catolic. In s crisoarea din 1 august 1662 el recunoaste ea multi cato/ici trec la schismatici, fapt pe care 11 atribuie lipsei unui episcop catolic. De asemenea nu ar fi stri cat sa se dea unele lmuriri Cu privire la certurile dintre catolicii din Galati s i calugarii (ortodocsi) pentru cimitirul cotropit de acestia. La Galati el a vaz ut multe biserici de rituri diferite" si a vorbit si discutat Cu nige cdlugtiri. Probabil ortodocsi, cad altminteri s-ar fi precizat ordinul cruia apartineau. Si nt mentionate la Galati si la Iasi bisericile armenilor si la Suceava, mitropoli tul lor. In sfirsit ar fi fost interesant de stiut de ce la Cotnari parohul Giov. Bat. Barcut a tinut predica pe moldoveneste si nu in limba materna a catolicilor (sasi)? Darea de seam& a vizitatiei din 1661, aflat in Arhiva de Stat de la Viena a fost publi cat de R. Cindea in anexa lucrarii Catolicismul in Moldova in secolul XVII (Sibiu 1917) impreura cu dou fragmente de scrisori din 1661 si 1662. Nu exist nici o sch it biografica despre Vlas Koi.Cevie. Datele esentiale privind cariera lui au fost infatisate de I. Dujcev in II Cattolicesimo..., pp. 41-43 i de R. eindea in stu diul citat mai sus, la care putem adauga i aportul lui Fr. Pall in Le Controversie. VIZITATIA APOSTOLICA IN MOLDOVA DIN ANUL 16611 1661, iunie 7 Cotnari. [Sosete la 8 iunie in duminica dintii din postul mare, e bine primit.] Am aflat printre trei biserici2 de rit ortodox 0 una cato/jai cu trei capele ce in de ea. Textul publicat sub forma de rezumate romnesti si de fragmente reproduse In bimba latina a fost redat in intregime in limba romand', traducind partile latinesti si fcind unele identificri necesare. S-a folosit textul din anexa lucrarii lui Rom ul Cindea: Cato/icismu/ in Moldova in sec. XVIII (Sibiu 1917) pl. 43-53. Textul e precedat de lamurirea: Aceasta e vizitatia din Moldova pe care a facut-o frate le Blasiu Koicsewicz vicarul i viceprefectul misiunii prea reverendului printe Ga briel Tomasi, vicar apostolic si prefect al aceleiasi misiuni a Moldovei in anul Domnului 1661, 7 iunie, i si-a rinduit-o in fella urmator". 2 Una din ele este biserica Sf. Paraschiva. 136 www.dacoromanica.ro

[A doua zi e liturghie]. Peirintele paroh3 a tinut o predicei in limba inoldoven eascei. Am vetzut o cristelnitei de piatrei in mijlocul bisericii cu toate cele de trebuintd in stare cit se poate de cuviincioasit [Mir e numai de c el de 3 ani, fiindc n-a mai venit episcopul; sint 4 potire, cruel alte scule, un orologiu la turn]. Cimitiru/ e imprejmuit Cu un gard de scinduri, si cuprinde si 2 case, [una pentru preot, alta pentru iezuiti. Credincioii] sint sasi, 199 de s uflete, ftiril a socoti copiii. Se veid de jur imprejur multe vii. Hir/tiu... cloud biserici ortodoxe4 de piatrei, impreunii cu curtea domneascei. Aid se vede cifi a fost o biserica romano cato/icti. Aici <c atolicii> sint putini ,si seiraci. In total Ant 20 de suflete ce stau sub ascultarea parohu/ui de Cotnari. [Face slujba in casa unui cretinl. Baia, care e la o depeirtare de Cotnari de mai putin de o zi de drum. [Sosete de srbatoarea Sf. Anton de Padova. La 14 iunie iarai tine liturghie]. Este aici o cri stelnitei de piatrei, destul de cuviincioasei, dar uleiurile sfinte pe care mi l e-a areitat pdrintele5 sint destul de alterate6. Acegi cato/ici de peste 9 ami n u au vtizut episcopul [sint 4 altare, 2 potire, 2 crud, 4 vii din care se intret ine atit preotul cit i biserica]. Cimitirul e imprejmuit cu scinduri, biserica i nstisi este de piatrei fi destul de mare. Au 3 clopote. Casa parohialei este de lemn, destul de cuviincioasei, in cuprinsul cimitirului, avind o livada prea fru moas. Mai este aici i a/t bisericutel a Sf. Apostoli Petru $i Pavel, unde paro hul slujeste liturghia in anumite zile. aici sint sasi catolici, dar au ntrii putin i, doar 189 in afaril de copii. Biserici ortodoxe sint douti7 in acest ortisel: una de piatrei, alta de lemn . . . Sint mai multi ortodocsi decit catol ici. . . . p. 48 vazut altarul prea frui-nos al domnilor acestei Printre bisericile de alte ritur i este cea catolicei de piatrei cu cimitirele sale si cu case parohiale. Altarel e inset' pe dineiuntru au fost toate devastate de cazaci9. etc. [Rezidd aici] Mi tropolitul ortodocsilor, si un altul al armenilor; pe dealurile vecine se veid m ulte mintistiri de ale ceilugeirilor ortodocsi. Aici ar putea s locuiascei destul de bine un paro h. Catolicii nu stiu de nici un episcop in afarei de Marcu Band inio ci niel nu stiu ce e confirmarea, totusi sint sub ascultarea parohului de B aia. In acest loc au fost numiti intotdeauna ptirinti misionan i observanti i co nven. Suc ata. [E gdzduit in 16 iunie la un catolic, Antonie]. Aici am tuali. [Tirgul-Siretn sint biserici schismatice multe: unii i-au aratat locul unde a fo st i una catolic] acolo uncle spun cei vechi c ar fi fost 8 Giov. Bat. Barcutd. 4 Biserica Si. Gheorghe. = Vito Piluzzi. putrida. 7 Biseri ca AlbA, cu hramul Si. Gheorghe (1467) si biserica Adormirii Maicii Domnului (15 23). 8 In textul publicat: istius Parochiae (Provinciae?) 9 Chid cu asediul Suce vei din 1652. absenteistul Iacob Zamoyski. Bandini purta titlul de arhiepiscop (de Marcianopol ). El e pomenit aici cu rnindrie ca observant de la Chiprovat. 11 Targsrt, redat g resit ca Tirgul SArat (!) Bandini nu a fost episcop, ci doar vicar apostolic, episcopul titular fiad

www.dacoromanica.ro 137

chipu/ fdcti tor de minuniu al fericitei Fecioar ,r Au fost dominicani] dar din cauza invidiei au fost alungati d domnul Cavrila.s" si au para.sit biserica... A ceasta pcirdsita de pal nitz 0 de ei.ts-op, a pierit. tArmenii au o biserica de piatra]. Tirgul Neamt. [Aproape de muntii Transilvaniei, linga riul cu acelasi n ume; multe biserici si manastiri schismatice in apropiere. Biserica rom- no-cato lica e de lemn. 109 suflete animae) ramase dupa ciunia. Pre t nu este. Ornamente le din biserica -nt vilia". Parintele Elias din crdinul minoritilor observanti d in Bosnia a fost aici dar n-a stat mult. In anul acesta i-a cercetat un convenp4 de ale schismaticilor; una de piatra", alta de lemn ...] a noastrd inset' de pia trd a fost mare 0 clupti cum spun schismaticii blitrini a fost frumoasa, insti a cum nu mal ramine cleat /ocul. Au fost i // multi catolici unguri, acum. nu /i s e mai vede nici urma i amintirea /or a pierit pe veci. Bacau u z altora miinile drept salutare tual. De la 1647 n-au vazut episcop i n-au fost confirmati]. Piatra [Unele mdnas tiri schismatice in apropiere: cloud' biserici [Il intimpina] cei mai de vaza dintre catolici... isi intind Pe batrini Ii invita in casa observantilor si-i face sa-i spuna sub juramint ade varul]. Aici la Bacdu eu vtid cloud biserici catolice, una de lemn a Sf. Nicolae , in mijlocul orasului, .si care acuma se af/d ntiruitd cu totul, dar a rtimas c imitirul piia in ziva de azi. Aceastti bisericti are m dt odd jdii preotesti, da r nu poate aibd parohul sdu. A dona bisericti e a Adormirei Sf. Mari <ce tine de > fratii minoriti observanti, unde timp de mai multi ani un oarecare pdrinte Bal tazar", preot miream administra poporenilor prea sfintele taine, dar acum slujes c acolo p trintii observanti caci nu este paroh. Despre aceastti bisericti Sf. N icolae, care a fost biserica parohiala a Bactiului, nu gdsesc nimic de povestit, caci nu are nimic particular. Cimitirul, dupd cum am mai spus este intreg, prev azut cu garduri bune de ptirintele Mihai din Copilovat. Aco jumtitate din oras s i-a ingropat mortii stii i face procesiuni in anumite zile de sarbtitoare. [Desp re] biserica adormirea Sf. Marii, care este a fratilor minoriti observanti, [ar avea multe de spus... La inceput a f st a augustinilor; fiind apoi parasit de ei, a fost devastata. Dupa tre erea unui timp indelungat a fost restaurata] de o do amnd a tdrii numita Mar gareta, fiica principelui Transilvaniei, sotia lui Alexa ndru domnul Moldovei". Cei din vechime spun di aceasta doamnd a ridicat multe bi serici in aceasta tara. [Biserica fu data observantilor. Din cauza invaziilor ta tarilor acestia o parasesc, ins& de la 1619 incoace o stapiBandmi pp. 249-2a0. G avrilasco. Gavrflas Movil nu a domnit in Moldova. 4 Biser'ca Sf. loan, ctitoria l ui $tefan cel Mare (1457). ' Este Baltazar, ungurul, pomenit cu nilduf de Bandin i. Vezi Calatori V, relatia lui Barsi, pp. 80-81 si nota 41, precum si Cod. tia nu da decit numele ei de bo ez, fard' nici o altd precizare. S-ar prea ch. er a din Polonia, si nu din Transilvania. Dealtmniteri la inceputul secolului al XV -lea nu existau principi ai Transilvaniei, ci voievozi, care erau dregatori ai r egelui Ungariei. Pe baza unicii inscriptii de la Baia i s-au atribuit Margaretei toate bisericle catolice ridicate In Moldova, existenta ei real Cptind o aureol de legenda. 138 Alexandru cel Bun. Doamna Margareta este pomenita intr-o inscripte de pe zidui b isericii catolice de la Baia, copiat de Baki, Basset si Bandini. Inscripwww.dacoromanica.ro

nesc iarai]. lar episcopii acestei dioceze, de la inceputul inceputului au fost i ntotdeauna frati minoriti, italieni, dalmati, bosniaci, bu/gari, caci asa se spune in Cronicile unguresti. [Astfel a orinduit Papa: din provincia din care era episcopul, de acolo trebuiau s. fie i misionarii. Ei nind episcopii din Polonia, care iau cu sine toate, raminind nudo monasterio". L a 1644 cind vin fratii aceluiai ordin din Bulgaria, impreuna cu] prea streilucitu l domn Marco Bandini arhiepiscop de Marcianopoi g administrator al acestei provi ncii [manastirea era ocupata de ca.lugari schismatici]. // [Dar i-au inlaturat i rmine episcopul cu observantii]. Dintre toti acesti episcopi, tara l-a cunoscut d oar pe acesta, <=. Bandini> 0 cum a murit episcopu118, nici unul <din episcopii> veniti din Polonia nu pare s'd fi rtimas in diocezti; din acea vreme, asadar, n u s-a mai feicut nici mir nici tema confirmeirii nici... vizitatia turmei Unguri cato/ici sint 326. [Schismaticii au cloud biserici19, una de lemn alta de piatr d]. De acest paroh tin satele Pasau capela /or. cani, Valea Seacei, Trebes, Fina nele, Faraoani... care Toti acesti unguri catolici sint in =mar de 421 de su fle te, dar nu rnai au paroh in vremurile din urm si nu au nici odeijdii bisericesti, deoarece episcopii care au venit din Polonia le-au dus pe toate cu sine: Asa su stin blitrinii sub jurtimint (tactis pectoribus). Toti acesti unguri, catolici, cia Ant :n aceastei provincie, folosesc limba maghiarj, si-si au dascalii lor (= magistros) sau trageitorii clopotelor, care la procesiunile publice precum ,si In. biserici tin predici unguresti, citesc evanghelia invata pe copii. Trotu ar fi ingrijit dotatiile bogate ale bisericii. De la 162017 incoace intra mdnast irea sub egida regelui Poloniei, fratii o parasesc pe 2 sau 3 ani, ve50 Pavel]. Au o bisericei mare de piatrei bine in,velita cu sindri/d, un cimitir im prejmuit cu pari... [o cas parohiala in afard de cimitir, 3 altare, n-au preot de i ar putea tine unul] insa nu se get' sesc. Unguri catolici au mai ramas fiincic a sint .,si aproape de Ungaria dar putini: 121 de su flete. [El insui a botezat 1 0 copii intr-o zi] un oarecare peirinte Bernardo20, italian [a ramas un an i juma tate, sint 2 biserici schismatice de lemn]. 17 Datele 'si Sntregul istoric sint gresite. Nu poate fi vorba de 1620 ciad tara era calcat de turci i ttari in urma rebeliunii lui Gratiani. In realitate [este bine primit de sarbtoarea Sf. Apostoli Petru i primul episcop polon din serie a fost numit in 1611 in persoana lui Valerian Lub ienecki. Dup aceea regii Poloniei au pretins perpetuarea acestei stri de lucruri c a un drept al lor. Cit priveste folosirea m'ndstirii de la Bacu drept episcopie, a ceasta s-a facut sub episcopul Bernardino Quirini, grec catolic din Candia, in c ursul pstoririii sale efective din anii 1600-1605, deci inainte de aparitia de ep iscopi poloni absenteisti. Venirea lui Bandini nu a avut caracterul ce i se atri buie, este cu totul fals ea' mnstirea al fi fost ocupata de calugari schismatici. Pentru imprejurarile reale de atunci vezi Craiitori V. 18 Pentru caliiatea lui B andini, vezi mai sus nota 10. In ce priveste indeplinirea sarcinilor episcopale, episcopul polon Manan Kurski, al crui vicar fusese autorul raportului, a intocmi t un pseudo raport de vizitatie episcopal care se reduoea la 2 loealitti: Baia si Cotriaxi! Vezi Ciiitori V, p. 462, celelalte mentionate de el alturi de acestea au fost incluse pe baza unor informatii indirecte de o mare saracie. 19 Biserica Precista (1451) si biserica Sf. loan (sec. XVII). 29 Bernardino Valentini din Perugia. Vezi Ibidem p. 417 s.u. Durata sederii sale in Moldova a fost totusi mai lungd.

www.dacoromanica.ro 139

p 51 Mnesti [N-au preot, vine cel din Trotus (cind este!) Se mai in de Manesti parohii le Bahna si Grozesti. In toate aceste trei parohii unguru <sint In numar de> 175 de suflete. Este o biseric de piatrd, un cimitir mic, 2 cruci de lemn, o capeld2 1 de lemn, ruinat inchinat Sfintilor C sma i Damian. unguri, 98 de suStdnesti [Bis erica e fdra odjdii]. Cato/ici fi te [Boteaz copiii]. Toti acestia nu au cunostint a de ce e si cum e un. episcop. Uneori stau sub ascultarea parohului din Tirgul Trotus, od ta a stat aici un preot insurat, dar prea stralucitul Marco Bandini l -a alungat. Solont. [Aleargd la alte locuri] de asemenea pustii. Aici am vazut c el dintii /oats al bisericii catolice. Nu era tipenie de om. Ace.,stia s-au risi pit din. cauza marei robii zi de zi. Lucceni [19 catolici, unguri sraci, merg la b isericd la Bacdu]. Lasind in urmei aceste /ocuri parasite, am ajuns /a un // riu care se nume5te Harlou"22, linga care am vazut biserica ,si resedinta episcopil or de Bactiu deirimatd din temelie, si nu se mai vtid decit pietrele23. Este aco lo un sat care tifi ja numele de /a riu, i este chiar o bisericd a schismaticilo r, dar nici una a catolicilor. Birlad [lingd riul cu acelasi nume; trei biserici 24 schismatice], cloud cat olice, una de /emn care std s se neiruie, leird de obi ecte de cu/t, cu un potir feirimat. [74 de catolici] i ei snt unguri, dar nu toti stiu limba ungu easel. [Tine liturghie In ziva Sf. Bonaventura, botez, comuniun e. Mid] pe unii care au fost confirmati de stralucitul episcop Marco Bandini, da r ei nu stiu de alti episcopi. Parohul din Hui are grija lor cind ciuma. este in functiune, dar acuma nu exista paroh pentru ca a pierit de [Vaslui, de la Birlad, cale de o zi] i aici nu se mai vede decit locul bisericii catolice. Au fost aici odinioard unguri, dar acum nu au mai rtimas cleat 14 suf lete [ceilalti nimiciti de cium. 2 biserici25 schismatice]. Aici odinioarti isi a veau domnii resedinta. [Biserica romano-catolica ar fi fost de lemn. Boteaza 2 c opii]. Hui, [soseste In 19 iulie seara, in ziva urmdtoare liturghie. Biserimina trecut un pater iezuit. Episcopie26 schismatica cu 2 biserici, una de piatr. Biser ica romano-catolicd] n-are nici un fel de bunuri temporale. Pe dealuri sint mult e vii. [Cimitirul in care e biserica si casa parohiald, e bun]. cd de lemn acoperitd cu paie, 2 altare frumoase. Dac ar avea preot <poporenii> 1ar tine bucuros. Copii n-a botezat fiindc fusese sdptGalati. [A v5zut multe biserici de rituri diferite [cea catolicd] e de piatrd, d ar acoperitd cu paie. Lingd Dunre Il primeste cu cinste] Pentru minunile certificate de misionarul Bernardino, vezi Ibidem. n Probabil gr esit in loe de Tazlau. 22 Asa cum apare fraza, este de neinteles. Este probabil c autorul raportului a omis ceva din text, care ar fi asigurat trecerea la un nou subiect. Am crede ca de la Tazlau el a trecut prin Back', mai departe la Birlad, pomenit duD'a aceea in raport. biserica Sf. Chiriac. 25 Una din ele e Sf. loan BotezAtor ul (1450). 26 Biscrica episcopala Sf. Petru si Pavel (1495). 140 24 Biserica domneasca a Adormirii Maicii Domnului, biserica Sf. Dumitru si www.dacoromanica.ro

(honeste) parintele Elia din ordinul observantilor din Bosnia si poftit cu cele mai mari atentii de ceitre catolici am petrecut ziva aceea vorbind ,si discutind cu niste c/ugtiri. [A doua zi (Sf. Maria Magdalena) liturghie. Biserica fusese a rs anul trecut27. Acum totul e in ordine]. Catolici sint 126 de suflete, care au multe certuri28 cu caugtirii pentru locul cimitirului pentru cei acesta se OM co tropit de caugtiri. Aici sint douti meinclstiri28 de ale schismaticilor si cloud alte bisericim ale lor de lemn, iar armenii au una de lemn: ace,sti catolici nu cunosc a/t episcop afarti de Marco Bandini... Iasi. La patru zile depOrtare de Galati. [Multe biser ici i manastiri de platra i de lemn. Armenii au cloud biserici de piatra] insti de /a acea a catolicilor nu se mai vede decit locul, i cimitiru/ a rtmas, imprej5 2 muit cu pari, ,s i in. el este o cruce mare inaintea usilor bisericii. Aid sint obiecte de cult frumoase, impreunti cu douti potire de argint -i o cruce. Aceastt i bisericd parohiald are si doud vii; aici pdrintii iezuiti imptirtdsesc toate t ainele bisericesti. Catolici unguri Ant 226, afarti de copii si de straini venit i de aiurea. Aceastd bisericei a fost arsti de cazaci si de teitari acum 14 ani3 1, fi cum catolicii care locuiesc aici nu au fost in stare sei o refacei, au dat prilej ptirintilor iezuiti ca sti dildeascri ei o bisericd i sti administreze i ntotdeauna sacramentele. Ptirintii mai au # viile bisericii, mai au i douti circ iumi in. oras, din care scot ce le trebuie pentru acoperirea nevoilor lor. Acest oras nespus de nenorocit e foarte adesea pradat i jefuit de tatari. In dipa de fatei locuieste in acest oras insusi domnu/32 acestei tdri. Stibtioani. Am vtizut biserica foarte ruinatti. [Catolicii sint saracil domnii n u se ingrijesc sei o ajute. [Episcopii nu vin. Biserica are casa parohia/6 acood oare; preotul abia se poate sustine]. Cimitirul peritd cu paie [biserica n-are b unuri, preotul ungur33 se bucura de nume bun. Mirul (olea sacra) e vechi de sase ani. De Sabaoani se mai tin Cioglani" (!)34, Lecuseni, Rachiteni, Adjudeni i Ta mas cu o capela, 287 de suflete in toate]. Roman, [3 biserici35 schismatice, una arm eneasca, toata de piatra, una catolic de lemn] dar impodobitei Cu frumoase podoabe de altar. [Casa parohial a nu e. Sint 20 de suflete]. Toti aici au fost sa0, dar36 catolici. [Se mai vede locul unei a doua biserici catolice, 3 vii din care se plateste preotul. Episcopie schismatica]. 28 Riscas (= rixas). Este vorba de certuri Cu cAlugarii ortodocsi al unei mAnstir i de acolo. 29 Manastirea Sf. Nicolae i mnstirea Maica Precista (1647). 3 Biserica Sf. Dumitru (1648) si biserica Sf. Gheorghe. 31 Indicatie gresit cu vreo 4 ani. 32 Stefnit Lupu (1659-1661). 33 Parintele Mihai ungurul. Deci in 1660. 34 Nu poate fi Jugani, cum propune editorul, pentru eh' acesta nu apare In evide nta satelor catolice din partile acestea. Am crede c numele a fost stflcit ea est e vorba de Tetcani care apare Impreund Cu celelalte localitAti catolice depinzIn d de Sdbdoani In raportul lui Baldid din 1641. Vezi Cd/litori, V, p. 243. 39 Bis erica Sf. Paraschiva (sec. XV) biserica Precista (1568), biserica Alba a S. Voievozi (1612). 36 Sublinierea exceptiei de la regula generalfi a sasilor luterani. www.dacoromanica.ro 141

[Consideratii finale]. Madar acestea si alte biserici care nu sint inflitisate a ici din cauza lipsei de timp, ar ddinui in stare mai bun,d dacd si-ar avea episc opul in mijlocul lor, dar ei au preoti putini, iar episcop, hottirit cd nu au ni ci unul, dici de cind a murit strdlucitu/ domn Marco Bandini, nu a venit nici un alt administrator al acestei dioceze ca sti si multi nici nu stiu ce este si cu m este un episcop. lar episcopii care sint alesi din Polonia pentru a plistori aceasP. 53 avea aici acea suit i pompd pe care le au in Polonia. Desigur // este cea mai mar e rusine pentru noi, catolicii, c schismaticii au 4 episcopi td biat turmd, nu vor, si desigur nu pot rtimine aici, cdci ei nu pot sd apere cauza credintei noastre si cinstea cuvenitd bisericii: iar domnul acest ei tdri e intotdeauna schismatic si de aceea pdtimim aptistiri, nu numai din par tea lui, ci din a tuturor schismaticilor, si mai ales din a ctilugdrilor. Episco pii care e d aici primesc de la domn urmdtoarele: adicti 120 de oi si 30 de tale ri imperiali, i incti 120 de mtisuri de sare, ne-am bucura de mai mu/td trecere in ochii tuturora, ca aceea pe care o aveam pe vremea rtiposatului domn Marco Ba ndini. Biserica aceasia de Bactiu unde 4i au acum episcopii resedinta lor, a cur titat-o acelasi strdlucit Marco impreund cu fratii bulgari de toatd spurcticiune a pleava, si in anul 1649 a invelit-o cu sindrild si a ridicat o turld drept clo potnitti. Acea casti a construit-o fratele Toma din Bosnia din acelasi ordin. Ci mitirul, /ivada, grddina a imprejmuit-o cu pari foarte puternici un frate bulgar din acelasi ordin, si a replantat" via. lar casa ce fusese arsd de teltari a fo st readditd in 1657 de fratele Mihail din Copilovat. Acestea si multe alte fapte vrednice pe care le stivirsesc in acel locas bietii frati, nu pot avea vreun fo los38 deoarece atunci dud vine episcopul cu multi insotitoria consum in trei sau patru sdptdmini tot ce este, si ce a mai reimas card cu el in Polonia. Aceastd v izitatie am sfirsit-o in ziva de 29 iulie 1661 la Roman si v-o trimit indatd sfi ntiei voastre; toate cele ce sint infd"isate aici sint serse potrivit <formula d e> jurtimint ce mi-a fost trimisti) de sfintia voastrti si toate cele cuprinse a ici, wa /e-am vdzut si le-am auzit ajute Dumnezeu si sfinta bisericd. g un mitropolit in aceastti tarti, armenii de asemenea au un episcop, evreii Ici tin rabinii lor, i noi, bietii de noi, avem pe ninzeni care Vlas Koicevic vicarul si viceprefectul vicarului apostolic al Moldovei, fratela Gabriel Thomasiis SCRISOARE DIN BACAU" p.53 1661, iulie 30, Bactiu GreutAile vremurilor nu au ingiiduit ca vizitatia sd se fi Mcut asa cum as fi vo it. Nu ptimim numai din cauza ttarilor precum si a schimbdrii domnilor, ci de o fo amete de necrezut si de o cium nemaiVineam cum stolenclario (?) renovavit. 38 non possunt habere ...? LipsWe complementul. " familia multa. 4 'bittern, pp. 53-54. (Anexa U adresatil probabil secretarrului Congregatiei.) 142 www.dacoromanica.ro

pomenitd... Ar fi nevoie sd mai vind 5 sau 6 preoti, dar nu stiu de unde. Despre episcop, am auzit cd este iardsi un polon, pe care // 11 asteptdm frd bucurie; s i cum ei nu vor sa rdmind aici cu noi, ar fi mai bine dacd sacra Congregatie ar numi la noi pe unul care ar cunoaste limba moldoveneascd i ar rdbda aldturi de n oi sdrdcia si tulburrile. 1662, august 1 .41 P. 14 [Plingeri...] Locasurile sfinte care odinioard erau tinute in cea mai mare cinst e nu numai de catolici, dar chiar de schismatici, acum sint devastate... ... Din lipsa unui episcop catolic multi catolici trec la schismatici... Biserica din I asi, dupd cum rezultd din multe mdrturii, nu a fost a conventualilor, nici a pre dicatorilor, niel a observantilor i nici a iezuitilor, ci mai de grabd a fost in totdeauna o bisericd parohiald. [Urmeazd numele preotilor care au fost mai inain te la Iasi i timpul sederei lorP2. oficiu in episcopia de Bacdu. Balthazar Grigo re (Gergely) ungur venin". 6 Petru Damakoviez, care se spune cd a fost si vicar al sfintului 1 an. Sigismund Chiorul, polon din ordinul minoritilor conventuali, pe care moldovenii il numeau, pentru ca era grozav de minios, Popa Mihail Rapezon, 3 ani, apoi trece la Hui. / Un italian, parintele Bartolomeu43, misionar apostolic 1/2 de an. 7) Doi pdrinti al ordinului Predicatorilor, pdrint ele Hiacint44 rintele Bonaventura, unul merge la Ciubarciu, celdlalt la Suceava. Un oarecare reverend domn Paul Belimar45, 2 ani. Pdrintele Gaspar46 minorit conventual 11 2 arli. 14 c nventual. E cel din urmd Gubernator" al bisericii din Iasi. Pdrintele Francisc47, italian, misionar apostolic al ordinului minorit 41 Ibidem, pp. 54-55. Anea III. Au fost omise punctele a, b, $i c. 42 Lista cont ine clestule gre$eli. De altrninteri de la prima mentiune se folose$te forma dubitativa, dicitur. Baltazar Gergely a fost paroh de Bacdu, si nu d e Ia$i. Pentru el $i Sigismund Polonul ce urmeaza indat, vezi Bandini. Codex. 43 Bartolomeo Bassetti, a fost viceprefeot al misiunilor din Moldova. A stat in Moldova 2 ani. 44 Giacinto d'n Osimo este fostul vicar al episcopului absenteist polon (vezi CdItitori V, relatiile lui Barsi, Baksid, Bandini). Vezi 45 Este mentionat elogios de Bassetti in 1642 sub numele de Paul Bellina. ol de fat p. 52, $.u. 46 Gasparo din Noto a fost viceprefect al misiunilor din Moldova. 47 Thidern, biografia sa, precum i in vol. de fat notita introductiva la memoriul an onim" p. 201 $.u. Nu se intelege la ce corespunde termenul de guvernator" folosi t aici. = Francesco-Maria Spera. A slujit in Moldova mai putin de un an. Vezi

www.dacoromanica.ro 143

11) Doi iezuiti unguri, printele Paul Beke i parintele Martin, unul implinindu-i mi siunea din Iai se intoarce in Ungaria48 cellalt 12) Vin trei iezuiti poloni la Iai i Cotnari. Incursiunea ttarilor. Iaii ard. Iezuitii neavind biserica i cimitir cer d e la domn o cas. Iezuitii administreaza parohia. Catolicii rmai in Iai vazInd ea' nu -i pot restaura biserica, iezuitii au obtinut acest loe, ab omnibus circurmstanti is . pentru toate aeeste motive, fiind eu de fat49. (Martin) moare la Cotnari. 48 Paul Beke nu s-a intors In Ungaria, ci s-a retras In Polonia cfnd a fost rech emat in urma agitatiilor si reclamatiilor pornite de Parevid contra sa. 49 Locum hunc ab omnibus circumstantiis (7) me praesente abstulerunt. 144 www.dacoromanica.ro

STEFAN ATANASE RUDZINSKI (? finainte de 1676) tefan Atanase Rudzinski este primul episcop catolic polon de Decal', care pare s a fi dorit sincer sa rezideze in dioceza sa. Ba chiar a umblat mult dui:A aceast a episcopie. CH mai era Inca titular al episcopiei Manan Kurski, a intervenit o ciudata tranzactie intre ei doi. Episcopul avea sa-1 recomande ca succesor i s-i cedeze locul (in schimbul unor avantaje ce nu sint eratate pe fat) in vreme ce in telegerea dintre ei era invocat ca argument suprem la Congregatie. Lucrul pare ui mitor, dar mai avem un exemplu oarecum asemanator in contractul pe care 11 va face In deceniul urmtor vicarul apostolic Petru Par6e vid cu observantul maghiar de la manastirea Ciuc, canna ii ceda tot astfel calit atea si functia sa! Insa S. Congregatie nu a admis solutia convenit intre cei doi clerici poloni. Nu, desigur, pentru vreo chestiune de principiu, ci numai fiind c amindoi spartineau aceluiasi ordin, cell observant. Nu trebuia s se oreeze un drept al unui o rdin privilegiat in dauna celorlalte. Dar cu tot refuzul su S. Congregatie a stir sit prin a-si da consimtmintul cind regele polon loan Cazimir a fcut propunerea pe ntru Rudzinski. In 1660 Rudzinski se Inftiseaz la Roma inaintea S. Congregatii pen tru jurmintul de credinta. Totodata el promitea solemn s respecte obligatia rezidentei efective in tara. Dup o serie de intirzieri datorate birocratiei romane, sau poate i unor lucraturi mrunte, el soseste in Moldova la sfirsitul lu i ianuarie 1663. In lipsa unui episcop dioceza fusese administrat de observantul bulgar Gabriel Tomasi (Vezi biografia sa in volumul de fata). In 1659 episcopul Manan Kurski a trecut la scaunul de Poznan 51 episcopia de Bacn era aparent vacan t. Atunci se produce din nou printre misionad, o agitatie asemanatoare cu cea din interva1w1 1650-1653 stirnita de Petru Parevid cont ra episcopikr poloni absenteisti i aliatii lor, parintii iezuiti. Dar de asta da ta intervine o alianta intre iezuiti si observantii din Moldova 1ntruniti la Tro tus in 1659, pentru a determina modul de 1mpartire intre ei a parohiilor existen te. Nu mai era deci loc pentru episcopul polon, care dealtminteri dup declaratia lor nici nu ar putea gsi mijloace de trai. La aceast impartire nu participasera fr anciscani conventuali, care nu se aveau bine cu observantii. Intre ei era o vech e vrajmsie nascuta din rivalitatea pentru stapinirea manstitii catolice de 10 Mori strain' despre Virile Remains www.dacoromanica.ro 145

la Tirgoviste, chestiune care strabate ca un fir rosu desfsurarea raporturilor di ntre cele cloud inactiuni dusmane ale ordinului franciscan afraoare in Valle noa stre. La venirea sa In Moldova noul episcop si-a putut da seama de situatia ce i se crease. Indata, ca o contraofensiva porneste prin tara sa-si viziteze biseri cile credinciosii si sa adune informatiile necesare unei prezentari mai convinga toare a cauzei sale. La inapoierea sa la Bacu, a tinut un sinod" (27 aprilie 1 ma i 1663) si si-a intoccrnit raportul pentru S. Ccmgregatie. In sinod el numeste 4 parohi, doi adusi de el din Polonia si doi luati dintre localnici. Unul dintre acestia era omniprezentul Gio-Bat. Barcuta, ale carui intrigi perseverente au al imentat arhiva S. Congregatii cu un material abundent. El a fost numit" acum la Cotnari. Celalalt localnic era un ragusan, instalat acum la Hui, de unde cimpul de actiu ne al preotului se Intindea 'Ana la Ciubarciu si la patile cotropite de diteva d ecenii de tatari. Pe ling& aceste numiri el preconizeaza luarea unor masuri de i ndreptare a neregulilor constatate. Textul intocmit de el acum i trimis urgent S . Congregatii, este un fel de compus hibrid, jumatate hotairi din sinod", jumata te raport Care Propaganda. Totul e formulat destul de nesistematic. Era vorba ba de parohi, ba de misionan, ba de poporenii ce exercitau un fel de epitropie asu pra bunurilor bisericilor respective, ba de diaconi sau dasba de iezuiti, far Irm a a li se spune Intotdeauna pe nurne. Se denuntau fapte grave dar se preconizau masuri ca acelea de la punctul 5. Parohii sfi nu mai vin cl vinul... Cu paharul ci... cu butoaiele: ba chiar i cu paha casa de mireni, si nu direct ci prin acestia". Este singura hotarire" din acest "sinod". In realita te Sint atinse, dar fad a le adinci racilele decurgind din mai multe cauze, de p ild, a) din modul de administrare a bunurilor bisericii (Punctele 1 si 2. Aici ar fi trebuit sa" unmeze i punctul 5 cu privire la vinzarea vinului). b) Lacomia p reotilor luind bani pentru ingaduinta sau iertarea unor fapte nepermise (punctel e 3 si 4). Urmeaza punctele 6, 7 si 8 destul de disparate dar care au la baza co nstatarea lipsei de mijloace a preotilor (fiind vorba mai ales de aceia care nu au un venit asigurat din vii). Asada neprimind decimile" subventiile de la popor eni (6), ei ajung sa capteze (7) legate de la muribunzi, pe care ei le Intorc in folosul lor! Aceasta acuzare este tot vechea imputare facut de Parevie iezuitilor in campania sa din 1650-1653. Este sugestiva practica urmat:a acum de Rudzinski , care da In factor comun tuturor misionarilor neregulile constatate, nefacind n ici o deosebire intre conveauali, observanti sau iezuiti. Cum el insusi era obse rvant, i adversarul sal' principal, Tomasi (Man6ie) apartinea aceluiasi ordin, e ra preferabil sa arunce acuzarile In bloc, urmind apoi sa precizeze in amanunt f aptele. Dealtminteri despre observantii bulgari el se exprima Cu oarecare dispre t ca franciscanii veniti din Turcia" cind se refera la venirea lui Bandini in Mo ldova In 1644. Dui:a gravitatea acuzarilor de la punctul 7, recomandarea din cel urmator pare de-a dreptul derizorie. In sfirsit se ajunge la miezul problemei: adica la raporturile dintre misionan i episcopi, In speta dint re acesta si G. Tomasi, fostul vicar din 1660-1663, precum i vicevicarul acestui a, Koi6evid. Independenta misionarilor fata de episcop s-a afirmat Inca dinainte , din vremea lui Bandini, care se plingea cu foc de conventuali (dupa ce el insu si a facut cauza comung cu iezuitul Beke) (Vezi Maori..., V, biografiile lui Ban dini, Beke, Gasparo din Noto etc.). Dar atunci nu fusese vorba de observanti, pe ntru bunul motiv ea ei erau de partea lui Bandini, observant si el. Acum Irma, s ub aceast denumire generala, este vorba in particular de Tomasi (Mat-IM). $i aici apare acuzatia cea mai grava: Acesta apelind la domn 1-a citat In trei duri pe episcop in fata judecaii unor schismatici, ca sa-1 alunge si pe el, ca 146 www.dacoromanica.ro

Pe antecesorii si (!) din resedinta episcopald. Este de observat cd aceast alungare putea fi arhtat a ca telul urmrit, dar nu ca motivul invocat. Dar o atentie egala este acordatd i ezuitilor in partea urmdtoare a raportului. Aici este tratatd pe larg problema l egatelor smulse muribunzilor, mai addugindu-se i acuzatia falsificOrii de testam ente redactate pe latineste i deci neputind fi intelese de testatori. Sint aduse exemple concrete: cazul de la Iasi reclamat de Ancina" (Ana Wolf) si cel de la Cotnari. Este ridicatil i chestiunea bisericii de la Iasi cotropitd de iezuiti, si a lipsei de interes a iezuitilor pentru slujbele bisericesti. Ei merg dupa' n egot! Dealtminteri ei au venituri foarte mari si au acumulat sume importante de la rege si de la magnatul polon, Firley (poate un descendent al Movilestilor?) s i au si averea incredintat lor de Kotnarski. Deci, n-au decit sd-si clddeasca o bisericd proprie, lsind-o pe cea existerrtai parohlenilor care o recl amd. Nu este de mirare ca un asemenea raport s fi produs \diva in sinul Congregatiei. Satisfactia de a primi in sfirsit o dare de seamd alcdtuit'd de visu de un episc op polon de Bacdu, absenteist prin definitie pin acum, era neutralizat in parte de aceste acuzatii atit de grave si de generale. S-a decis sA i se ceard exemple c oncrete si totodatd sd fie reprimatd in toate chipurile indrzneala lui masi si a lui Koi6evid". Dar eminentele lor nu puteau sti cd nici o lun'A mcar dup intocmire a raportului trimis la Roma, avea sa intervin o impdcare (complanatio) intre epis cop i iezuiti, ratificatd in anul urm'tor de episcopul de Camenita! Rudzinski le ceda parohiile de la Iasi si Cotnari, si le ingOduia sd primeasc si mai departe l egate! Dar despre acest act din 26 mai (1663) nu a rsuflat nici o stire la Congregatie, pentru motive lesne de inteles. A sosit Ins in schimb plingerea lui G. Tomasi trimisd din Iasi, probabil Indat dup infdtisarea la judecat'd inaintea domnului, al cdrui text nu Il cunoastem, neavind pentru o in cercare de reconstituire decit textul complementar de la 27 iunie 1663. (Vezi textul, in valumul de fat'd p. 131 iar discutia in biografia lui G. Tomasi-Man'C i). Aa cum am aratat si acolo, Tomasi nu lmureste cauza litigiului, preferind &A in siste asupra unor imprejurdri secundare si oarecum indoielnice. Rdmine faptul, s ocotit foarte gray, CA amindoi clericii catolici s-au inftisat la judecatd inaint ea unui for laic si schismatic. Contraofensiva lui Tomasi, inveninarea conflictu lui, situatia echivocd creat'd in aceste tdri schismatice", au sporit nedumerire a din sinul Congregatiei. Pe de o parte i s-a scris lui Rudzinski la 6 dec. apro bind activitatea sa (adicd faptul cal a fcut o vizitatie pastoral a diocezei sale) , pe de alta i s-au cerut exemple concrete referitoare la acuzdrile aduse mision arilor Cu privire la intocmirile de testamente in favoarea iezuitilor. Apareau i unele rezerve. Cum Rudzinski ceruse autorizarea sa mearg in Ungaria (adicd Trans ilvania) spre a consacra biserici, sau a exercita prerogative episcopale, i s-a rdspuns cd are destule de fdcut in provincia sa. In acelasi fel era primit de a crea nota n. Este probabil c amindou veleittile sale erau dictate de interes. Nobilimea catol icd, minoritar dar perseverent din Transilvania stia s primeasca cu generozitate pe misionarii catolici, si cu atit mai mult pe un prelat titular al unei episcopii vecine, iar crearea de notan i se stie c' era aducdtoare de venituri. In incheie re se strecoard si o notd de indoial. Cit priveste pe fr. Tomasi, s-a aflat cu ui mire nu putinA c acest religiosus vir" a fost abdtut atit de mult de la calea cea dreapt de ambitie si se vor lua msurile potrivite eft de curind. Pentru a preveni once scandal fatil de schismatici nuntiul va lua In minA intreaga chestiune. Da r cum tocmai atunci se afla in Italia Vito Piluzzi, reintors i www.dacoromanica.ro

147

din Moldova dupd zece ani de apostolat, a fost intrebat si el despre imprejurdri le de acolo. La 17 dec. (1663) el rspunde la punctele unui intreg chestionar. Insd intrucit pl ecase tocmai cind sosea episcopul, datele ce le inftiseazd se referd la situatia anterioar conflictului amintit. Despre Tomasi (fr. Gabriel KoiC'evid (fr. Biagio" ) el spune c primul are 45 de am, al doilea 38 de ani amindoi sint di sufficiente dottrina" si de bun exemplu. Privitor la starea materiala a bisericilor declard cd Biserica din Baia are 15 scuzi pe an si 4 butoaie de vin. Printii (misionad) din Bacu stau In mandstire" si poporenii adesea nu le dau nimic, pentru ea' dores c s ail:A un preot propriu care sa aib grija Ion. PArintele iezuit care st la Iasi are veniturile sale, cdci are 4 vii s't 200 de capre (capelli); acela iezuitul) din Cotnari nu slujeste In biserici (non serve la chiesa) *i are 16 boi, vreo 30 de vaci cu vitei, 14 vii, 100 de capre i recolteazd gnu, orz si mei. La punctul 66 este vorba si de parohul din Cotnari care se numeste Gio-Battista <Bdrcut>, d in acel oras, <este> din Ungaria, are 30 de ani, si a studiat la Roma In colegiu l Propagandei. Preotul din Sabdoani se cheamd B. Michele din Ungaria, are 60 de ani si a studiat doar gramatica". Urmeaz o criticd ascunsd in rdspunsul la punctu l urmdtor, 67. Celui din Cotnari biserica 50 de scuzi si are (ha di patrimonio), avere proprie, vii, celui din Sbdoani ii d 26 de scuzi si nu are nici o air-ere". La rindul lor iezuitii, aflind de gravele invinuiri aduse de episcop cu privire la falsificarile de testamente indeosebi, denuntd acea complanatio a cdrei opor tunitate incetase, intelegind i ei sd-si spun cuvintul. Credinciosii sint nemultu miti de episcop care risipeste bunurile diocezei (Plingerea iezuitului Szczytnic ki din 1664). Curind se produce catastrofa. In 1665, episcopul este alungat din tard, Intrucit domnul (Dabija) 11 bnuia de intrigi cu principele Apafi al Transil vaniei, suspiciune trezitd poate de relatiile sale frecvente cu mndstirea Ciuc di n secuime, pe care le putea cunoaste si G. Tcmasi, care avea legdturi vechi cu a cea manstire. Se mai spunea ea ar fi insultat pe unul din marii boieri ai domnulu i. In aceste imprejurdri Congregatia 1-a indeprtat din scaun, Para insd a-i nurni un succesor. Plecarea lui a decurs In stilul clasic al exodului prelatilor abse nteisti, 'land si el cu sine unele obiecte ale bisericii din Bacdu. Gindul lui d e a se reintoarce triumfdtor sprijinit de curtea polond a fost inselat. Regele n u-1 vedea cu ochi buni pentru comportarea sa In Diet, i probabil el a atirnat gre u in cumdusmiinia manifestat contra iezuitilor alit de puternici In Polonia si ca re Il numdrau si pe rege in rindurile lor. Dui:4 abdicarea lui loan Cazimir al I I-lea, care se retrage In Franta, Rudzinski incearcd din nou s revind. La 26 mart ie 1669 se plinge de numirea lui Pardevid ca administrator apostolic al episcopi ei de Baeau. Daca a plecat In Polonia, a fost pentru a recupera cu ajutorul rege lui si al senatorilor bunurile bisericii sale ocupate de domn. El vrea o vizitat ie neprtinitoare" pentru a se face lumin. Inarmat cu autoritatea regelui (Mihail W isniowiecki) si a senatorilor pe lingd domn, nu-i va lipsi mijlocul de a reprima alit purtdrile vicarului de acum (Par6evie) cit i cele ale misionarilor. Insd la Pro paganda se subliniazd cd abuzurile acelea fuseserd ale conventualilor (!). Despr e iezuiti nu se pomeneste nimic. Dar Rudzinski tun i fulgerd. Doi ani i jumtate du pd reclamatia lui Rudzinski, Pardevi printre alte subiecte de nemultumire impArtd site Congregatiei, mentioneazd i scrisorile amenintdtoare primite de el de la fo stul episcop, ldsind pared impresia ca ar fi vorba de altele noi. Lisa dup indica rea cuprinsului s-ar putea intimpla sd fie infdtisat acum din nou ca actuald tot scrisoarea din anii trecuti. Cu toate sfortrile lui Rudzinski, inlifiturarea sa a 148 www.dacoromanica.ro

ramas definitiva. El era destila de disareditat, dator vincha, lar obiectele de cult luate de la episcopia din Bacdu fuseser amanetate de el, si pina in cele din urm irosite. Cel putin asa reiese din declaratiile nuntiului apostolic din Polon ia care se refer la el si nu la Par6eviC cum am crezut la intocmirea biografiei a cestuia (Vezi Cltori, V, p. 355, r. 6, de jos In sus). In 1669 la venirea la Varso via a lui numit prefect apostolic in Moldova si insotit de doi misionani Fr. Mar ia Spera noi pe care i ducea la destinatie, unde nu au mai ajuns din cauza lipsei banilor de di um fostul episcop i-a indemnat s se grbeasc a ajunge clt mai curind, poate cunoscind antagonismul adinc dintre Spera i Par6eviC., datind incd de la mijlocul deceniului al cincilea. Rudzinski a murit inainte de 25 aprilie 1676, cind nuntiul din Polonia, arhiepis copul de Corint ob'serva cu filozofie el. murind i episcopul (Rudzinski) adminis tratorul delegat (PareeviC), s-a pornit la intocmirea formalittilor pentru numire a noului episcop recomandat de rege (I. Sobieski) in persoana lui Iacob Gorecki. Relatia lui Rudzinski a fost publicat de Romul Ondea in anexa IV a lucrdrii sale Catolicismul in Moldova in secolul al XVII-lea (Sibiu, 1917, p. 55 62). (Aceast a fiind versiunea romaneasca a studiului su in limba germana' Der Katholizismus i n den Donau fiirstentiimern, Sein Verhdltnis zum Staat und zur Gesellschaft, Lei pzig, Voigtlnder, 1916). Textul original se afla In Arhiva de Stat din Viena (Ila yrico-moldavica, XXVI). El nu a fost editat integral, ci infati5at sub forma de extrase mai importante in limba latina a originalului, cuprinse intr-un rezumat romanesc, prezentare intotdeauna ingrata si pentru cine o intocmeste, j pentru c ine o foloseste. Lipsa originalului, sau mcar a unei red'ri integrale, este resimt ita de cercetdtori. Acest caracter fragmentar, ca si modul general la care sint formulate unele acuzri foarte grave, stirbesc din valoarea sa ca izvor de informa tie. Totusi printre rinduri pot fi surprinse unele transformri In curs, atit ale conditiilor generale, cit si al spiritului diferitelor categorii prinse in obiectiv. Despre Rudzinski s-au ocupat in treacat R. Cindea, care i-a editat si textul ce1 redrn aici in traducere romaneasc, precum si Fr. Pall (Le Controversie) in legat ur cu campania antiiezuitd initiat de noul episcop la sosire. RAPORT CATRE PROPAGANDA' 1663 (Despre sinodul tinut de episcopul Rudzinski la 27 apr. 1653) 1 mai lahia2 sau Moldova constata' starea de plins a celor 25 de biserici ... Se hotrasc unele mdsuri de Imbunattire]. teald parohilor. [In ultimele zile ale lui ianuarie, stil nou, episcopul a sosit In Vadup trei lun i de cercetare a bisericilor diocezei, p. 55 1. Mirenii luind bunurile bisericeti la sine i cAmatarind, Ii plteau pe preati ca p e n4te mercenari. De-aici incolo s dea anual socodin raportul episcopului Rrudzin ski, editart de Romul Cindea in anexa IV a lucrrii sale Cato/icismta in Moldova i n sec. XVII, pp. 55-62 sub forma de extrase latine p. 56 Textul de fat consta din versiunea romana a unor extrase redate partial

cuprinse intr-un rezumat in limba romnd, pdstrat aici cu unele modificari. 2In sensul polon de Moldova. www.dacoromanica.ro 149

2... Bunurile ajunse in mina mirenilor, sd nu se mai dea inapoi parohilor pentru a nu provoca scandaluri. Cultura viilor sd nu se incredinteze numai preotilor, fiind unii nepotriviti pentru aceasta, deldp. 57 sindu-i i serviciul lor. 3 misionarii i cdlugdrii primind cite un orton4... le permit catolicilor s lucreze i in zilele de srbdtoare. de acestea micdtoare. Diacii" sau dascdlii (?)3 i ceea ce e mai rdu, inii Unii misionan i s-au dat pdcatului avaritiei ... din cauza miei ei iau pentru pd catul trupesc bani sau boj sau oi i alte bunuri Parohii sd nu mai Vindd vinul sau vreun alt fel de bduturd cu ci hotdrim e vor pu tea s vindd toate bduturile i /toate/ cele ce le pot avea cinstit i pe fatd, ei inii fdti, sau prin prietenii lor, cu butoaiele, ba chiar i cu paharele dacd vor avea a fard de parohie vreo casd de mireni, i le vor vinde prin acetia iar nu ei 11100. 6 ... Credincioii s-au dezvdtat sd mai dea dijmd din griu, vin .1 paharul fructe Misionarii nemultumiti cu stipendiul dat de Congregatie i cu plata anuald de la credincioi, fac pe catolici s testeze pe patul de moarte vii i prisdci i alte bunur i pentru bisericd, i apoi le iau pentru sine afirmind c sint ale lor sau ale mdndstirii lor i ale Provinciei din care fac parte Parohii sA nu base pe presbiterii veniti de aiurea (adventicii) slujeascd liturghia fdrd scrisori de permisiune P. 58 ... etc ... al 9.... [Refuzul de ascultare al misionarilor i mai mult chiar Ei fug de autorit atea episcopilor cind vin, fcind apel inaintea domnului care e laic i schismatic. A fost citat astfel in trei rinduri de pdrintele Gabriel Tomazini" i de vice vica rul5 acestuia i judecat de persoane schismatice ca sd-1 alunge6 i pe el ca i pe calugdrilor. antecesori din reedinta lor. ...1. 10. Misionarii store, inainte de incheierea anilor de slujbd stipendii de la cre dincioi i iau sculele i obiectele mai bune din bisericd [Se mai amintesc certurile iezuitilor cu conventualii din Iai Cotnari]. i Biserica din Iai este cea mai insemnatd, din faptul Ca' este In cai-au i nicdieri i n altd parte pitala acestei tdri, in care anume aezat domnii reedinta lor. Este o mare multime de oameni de natii

diferite ce locuiesc aici greci, ruteni, moldoveni, francezi, germani, turci pre cum i tdtari7 cu locuinta statornicd acolo, i chiar un foarte mare numdr. Sint de toate cam patru mii de case, ins de catolici slut doar 40, i aceste a ale unor oameni apdsati de cea mai mare sdrdcie. 3 Scholarum rectores. 4 Ortone. 6 Este curios faptul cd se vorbeste de o alungare, care se va adeveri pe viitor, dar care nu corespunde deloc trecutului. Numiti sciti, iar francezii gali. 150 vlas Koicevid. www.dacoromanica.ro

[La Iasi] este o bisericd fdcutd de Margareta8... si care a fost intotdeauna bis ericd parohiald pind In anul 1648 cind ultimul ei pastor i paroh numit Mihail8 a fost secerat de ciumd. Vin din Turcia (!) franciscani i administreazd toate <bi sericile> vre 4-5 ani. In 1650 vin iezuitii. Se pun in legaturd Cu un om catolic Kotnarski) cu mare P. 59 influentd la domnul Vasile Lupu, cer biserica de la el promitindu-i titlul de no bil polon Obtin biserica Atunci Kutnarski e ornoIezuitii pdstreazd pentru ei tit de cazaci, acestia distrug i biserica banii, argintul, aurul i hainele scumpe c e le fuseserd lncredintate de Kutnarski in vremurile de primejdie, precum i vite le caii i prisacile sale ... etc. le Ba catolicii jurd chiar c acei pdrinti iezuiti au scris testamentele amintite mai sus pe latineste, iar pe romdnete au fost Vlmdcite in alt fel. i de fapt noi tot i am citit acele testamente serse in limba latind, insa aici nimeni dintre catol icii moldoveni nu intelege limba Au adus in fata noastrd o vdduv numit Ancina fiic a unui ... Au stars testamente pentru viile din jurul bisericii parohiaP. 63 declarat doar din gurd cd lasd pivnita s casa pentru ridicarea bisericii orsean din Iasi, nu din cei mai de rind, care surprins de moarte a parohiale. Dupd moartea lui ordsenii au vent la fica lu spre a se face acest act pe ntru bisericd <iar> pdrintii iezuiti nu au ldsat nicidecum sd fie ingropat trupu l, ba chiar au amenintat sa excomunice pe acea filed dacd nu face actul in favoarea lor", ceea ce a marturisit ea insdsi s ub jurdmint inaintea noastrd si a pdrintilor <iezuiti>. [Despre biserica din Cotnari]. Un iezuit ce primea anual 90 de imperiali a intoc mit In acelasi mod testamente In folosul sdu sau al Societdtii lor, cistigind cl oud case si 19 imperiali. El nu invatd pe nimeni a citi, nu serveste la biseria Preotul nici nu stie Inca romdneste. Dar au numai un <frate> laicli ce vorbeste romneste si care vede de vii sJ de stupdrii, cdci ei card toate la mdndstirea din Lov spre marea supdrare a catolicilor i fart' ca domnul s fi aflat pind acum cd mndstirea care fiinteazd in Polonia pretinde s aibd o stdpinire de veci?" in Moldova ... Concluze [Biserica din Iasi a fost totdeauna a parohienilor i nici 8 Atribuire a tuturor bisericilor catolice din Moldova acestei doamne, pe care o regasim si la misionarii din deceniul al treilea. Vezi Ccacitori V. De fapt bis erica cind a unui ordin. Cdlugdrii au pus fdrd drept mina pe ea ... Credinde la Iasi, care fusese de lemn, a fost refacuta cu temelie de piatr i restul din lemn de cat re un grec, postelnicul Enache, la cererea lui Bonici inainte de 1632. 9 Confuzi e desigur Cu preotul Mihai Rapezon" mentionat in lista foarte inexacta insotind raportul lui Koicevic, si care dealtminteri nici nu a functionat la Iasi, ci la Husi. Se stie ea la Iasi dupd acapararea de catre iezuiti in persoana lui Beke a bisericii catolice smulsa de la conventuali, au urmat iezuiti poloni,

Beke a fost rechemat abia chip& moartea lui Bandini (1650). Deci in 1648 nu exi sta acel u/tint paroh de Iasi, care ar fi murit de ciuma. In mod gresit este datata venir ea iezuitilor din anul 1650. Atunci au venit eel. din Polonia, dupa rechemarea l ui Beke, care nu se aratase pe fat a fi iezuit atunci cind s-a impus ca paroh la biserica de la Iasi. Aceasta a fost socotita ca apartinind conventualilor pinh i n 1645, cind a avut loe asa-zisul tumult de la Iasi. Vezi Cclicitori V, biograii a lui Bandini, Gasparo din Noto etc. 10 nisi inscriptionem in duas personas f ecisset (de &tit: in sui.s personas). 11 Laicum calugar de rang inferior Cu insarcindri servile. 12 herecNatis dominium in Vallachia. www.dacoromanica.ro 151

tia temindu-se sa nu ja in cercetare chestiunea parohilor amintiti i sa ceara res tituirea bunurilor bisericii cotropite fall niel un drept sau aprobare a episcop ului. De aceea au tinut un sfat" in anti]. 1659 adunindu-se cu totii la <Tirgul> Trotus, o parohie a diocezei noastre, impreuna cu parintii observanti bulgari. i pentru ca s nu i se dea episcopului putinta de a-i stingheri, si-au impartit as adar intre ei cele mai bune parohii, adica cele de Bacau, Trotus, Galati, care s asculte intrucit acetia stilt lipsiti de manastiri iar celelalte, de bulgari ciosii nu vor reface biserica pina ce nu li se vor reda drepturile si Cu privire la testamentele fictive ...). Episcopul a fost intotdeauna rau vazut de parinti i misionad, acesprecum cele de la Iasi si de la Cotnari, sa tina de iezuiti si sa asculte de man astirea de la Camenita in loe de episcopul legiuit al locului ... legindu-se in acea congregatie sa arate ca nu este nici o nevoie sa fie un episcop, cad nu are nicidecum din ce trai, afirmatii care toate s-au aratat neintemeiate dupa vizit atia bisericilor de acuma, cad si episcopu/ si 12 parohi pe putin pot trai cuvii ncios fara nici o cheltuiala din partea sacrei Congregatii... etc.... etc. ... P apa" e rugat sa ja masuri... etc.... La Iasi, de unsprezece ani de chid stau aco lo doi parinti iezuiti, nu a fost nici o liturghie cintata sau vecernie solemna. [Biserica a aflat-o episcopul goala, iezuitii au fost dupa negot. Ei nu se supu n episcopului ... Voind episcopul sa faca un vicar la Iasi care ii promisese 4 0 00 de florini pentru biseric, iezuitii ii fagaduiesc un loe de canonic la Liov da ca va da cei 4 000 de florini pentru conventul lor de acolo. In anul acesta in p rezenta episcopului, au primit iezuitii 600 de putine Cu miere, 1 200 de talen i mperiali, fara sa fi dat macar un ban pentru biserica. Pe episcop nici nu 1-au p rimit, incit] a trebuit sa stea la han [Credinciosii cer ca biserica sa le fie lasata lor, iar iezuitii sa se multumeas ca cu veniturile ce le-au incasat, anume 12 000 de florini. Daca vor, ei n-au de cit sa-0 zideasc o biserica, avind ajutoare de la regele Poloniei" 6 000 de flori ni, de la senatorul polon Firley 40 000, de la Kutnarski 12 000, cloud case (una de la Kutnarski, cealalt de la polonul Wocieckowski) si mai avind si 58 de taran i dependenti _J. printre oamenii de rind (rusticanas personas). urmInd calea deschisA de Partevid Ina din 1650, mobilizInd pe toti clericii si m isionarii contra episcopului absenteist polon, la rIndul dui Manid, observant si e/ Si dorind sd pstreze vicariatul, sil fi Incercat sA constituie un front comun contra lui Rudzinski. 14 Alexandru VII (1655-1667). 15 loan al II-lea Cazimir (1648-166 8). 15 Despre acel sfat nu avem alte marturii, dar este destul de verosimil ca 152 www.dacoromanica.ro

SOLI MARI POLONI IN TRECERE SPRE POARTA SOLIA LUI IERONIM RADZIEJOWSKI (1667) Sola lui Radziejowski are unele puncte comune cu aceea a lui Krasinski din 1636. Si una si alta urmeazd dupd rzboaie purtate Cu Suedia si moseovitii, i amindoud a u ca scop s'a prevind actiunea unor tulburdtori ai pacii dintre republica polond si Poart: in 1636 mirzacul Cantemir, in 1667 hatmanul cazacilor Doroscenko. Toto dat polonii se plingeau de ncursiunile ttarilor in Polonia Cu stiinta turcilor, in contradictie cu prevederile pcii de la Hotn din 1621. In adevar prin aceasta se ga rantase din partea Poloniei oprirea incursiunilor cazacilor in imperiul turcesc, si din partea turcilor frinarea atacurilor thtarilor contra republicii polone. Dar acest echilibru a fost rsturnat prin actiunea independentd inaugurat de cazaci in 1648. Aliati cu tatarii contra polonilor, apoi impacati pentru scurtd vreme cu acestia din urma, inchinindu-se In 1654 tarului moscovit, apoi unindu-se iar cu polonii intr-o formula nou dup moartea lui Bogdan Hmielnitki (1658), impArtindu -se curind in doud formatii: una ascultind de moscoviti, alta de poloni, ei cont inuau s'A stirneasc pasiunile aliatilor i dusmanilor lor vremelnici. Prin pacea d e la Andrusovo (1667) Ucraina de est va fi cedat. moscovitilor. Hatmanul Ucrainei de vest, Doroscenko, care se inchinase Portii in 1664 va fi silit in 1667 s'a r ecunoascd suzeranitatea Poloniei, fdr a inceta insd s ducd tratative tainice cu Po arta. El nu se va rdscula fati decit dupa alegerea ca rege a lui Mihail Wisniowiecki, in 1669. Ca si in 1636 desemnarea sefului solei de catre Diet fusese dictat de catre opoziti e. Magnatul polon Ieronim Radziejowski, subcancelar al coroanei, fusese exponent ul nobililor poloni nemultumit de poltica urmat de dinastia suedez Wasa (Sigismund a l III-lea, Vladislav al IV-lea, Ioan-Cazimir). Inc.i din 1652 intrind in conflic t cu regele loan Cazimir (1648-1668) i fiind exilat din Polonia, s-a refugiat in Suedia unde 1-a indemnat pe noul rege Carol Gustav, beneficiarul abdiciirii reg inei Cristina (1654) s porneasea rzboi impotriva Poloniei. loan-Cazimir, care prot estase ca ruda apropiat a reginei, contra trecerii drepturilor acesteia asupra ce luilalt nepot al ei, s-a vdzut deodatd amenintat sa- piardi propria sa coroana, si a trebuit s fuga in Silezia. Carol-Gustav ocupa Mil lupt Varsovia si Cracovia (1655) si multumit concursului lui Radziejowski este recunoscut de sleaht ca protector" si acceptat de magnati, considerindu-1 ca un www.dacoromanica.ro 153

dusman al regelui, nu al trii. Abia in 1660 se restabileste situatia dup sacrifici i teritoriale insemnate i prin interventia Puterilor se incheie pacea de la Oliv a (1660), dupa care Radziejowski isi reia locul sail de mai inainte. Polonia tot mal slabita a mai trebuit s facd fat unei rdscoale ale lui Lubomirski in Lituania razb oiului cu moscovitii declansat de fluctuatiile cazacilor, si care se va termina de asemenea Cu cesiuni teritoriale din partea republicii polone. Aceasta era situatia mid Dieta 1-a desemnat pe Radziejowski drept sol mare la Poart in primava a anului 1667, Cu misiunea iluzorie de a obtine din partea turcilor nice tarea a'utorului dat de ei hatmanului cazac Doroscenko. Alegerea lui Radziejowsk i nu fusese prea fericitd i dintr-un punct de vedere de oportunitate morala. Emi sarul tainic al cazacilor la Poart stia s exploateze impotriva delegatiei polone s en imentul de indignare generala stirnit la orientali de actiunea trddtoare a mag natului polon aducind pe dusmanul suedez in tar. Ce incredere mai putea avea cine va intr-un asemenea om? (Si mai ales, lucru ce prea cu totul de neinteles, era fo losirea lui ulterioara fart'. rezerve). De altminteri, ina din cursul trecerii p rin Moldova semnele prevestitoare ale dispozitiei Portii s-au ariltat destul de nefavorabile. Domnul nu a putut fi convins sa ias in intimpinarea solului la 8 ma i, cu toate fulgerele acestuia i argumentele secretarului soliei, iar cind solul a poftit la masa pe dregatorii veniti sa-1 salute, acestia s-au s uza t cu totii ... In schimb, nu i s au precupetit celelalte dovezi de cinste. Un al t emn al climatului politic era inaintarea recent& a unei plingeri a moldovenilor la V arsovia impotriva unor confiscan i de mrfuri trimise din Moldova spre vinzare, pr ecum si a uciderii unor negustori moldoveni ce veneau de la Moscova cu marfuri. Dar totodata se mai cerea furnizarea si mai departe de postav polon pentru nevoi le curtii moldovenesti, ca si a celei turcesti". Dar despre aceste cereri reclam atii nu s-a pomenit nimic in cursul trecerii marelui sol polon. Acesta, de cum s -a putut mingiia cu gindul cd. intimpinarea de catre ceausul sultanului compensa cu yid i indesat neintimpinarea sa de catre domn, a rdmas trei intre i in Iasi prin care declarase cd. nici nu va trece (!), si a schimbat daruri cu domnul i doamna, fara a se plinge ca alti soli din trecut ca in schimbul unor obiecte scumpe a primit mai nimica. Cinci spfrnini dui:a plecarea de la Iasi, mare le sol ajungea la curtea sultanului, la Adrianopol (pe la sfirsitul lui iunie) iar la 8 august murea acolo fara a fi incheiat nimic. De La Croix, secretarul am basadorului francez de NI:lintel, afirm in oartea sa despre razboaiele turcilor c ontra Poloniei, moscovitilor si Ungariei (Guerres des Turcs avec la Pologne, la Moscovie et la Hongrie, La Haye 1689) c la proprotestul solului contra incursiuni lor tdtarilor in Polonia, el nu a primit alt rdspuns decit cd sultanul va da satisfactie regelui indatd ce acesta va desface lig a incheiatd de el pe 13 am cu moscovitii, fra vreo avizare a Portii. Dupa moartea l ui Radziejowski conducerea soliei i-a revenit secretarului misiunii, Wysocki, ca re s-a inapoiat cu delegatia polond, aducind regelui rspunsul Portii. Radziejowski este probabil autorul unei scurte relatii a acestei solii, care se opreste la sosirea la Adrianopol. Relatia, care staruie nu,mai asupra problernel or de ceremonial, a fost publicatd de Sadok Baracz in Piametrik dziej6w polskich (Memorialul istoriei Poloniei), Lw6w 1855, pp. 74-76. Partea privitoare la trec erea prin Moldova a fost tradusd de P. P. Panaitescu, in Ceildtori poloni in tdr i/e romane, Bucuresti, 1930, pp. 58-59, fiind precedata de o scurt nota introduct ivg (pp. 57-58). 154

www.dacoromanica.ro

De Radziejowski se ()cup& L. Hubert In studiul sdu Zatargi PoIski z Turcya w 166 7 roku i poselstwo Hieronima Radziejowskiego (Conflictul Poloniei Cu Turcia la 1 667 si solia lui Ieronim Radziejowski) In Biblioteca Warszawska", 1858, II, p. 4 61 si urm. CALATORIA SOLULUI RADZIEJOWSKI LA POARTA OTOMANA1 Relatia scurtd" 1667, mai. p. 58 tindu-1 pe sol, a fost insarcinat cu indestularea soliei cu cele de trela Nistru sub Hotin, vornicul3 trimis de domnul Moldovei4. Acesta insoIntrind in Tara Moldovei, indatd 1-a intimpinat pe sol2 la granit buint in toatA Tara Moldovei. Sosind la o mil i jumtate de Iasi, solul oard5 inaintea principelui de Zbaraz, s las i el acum inaintea lui. Domnul tinind sfat pentru aceasta, a refuzat, spunind c nu o face din dumdnie, dar pentru o pric ind anume6. Supdrindu-se solul 1-a fdcut barbar, spunind: Am invdtat minte pe re gi7, Il voi invta si pe el; oare nu stie cA eu pot s-1 scot din domnie?" si era sd ocoleasc Iaii. Dar sosind Godlewski8 1-a convins s nu fac aa ceva, cad ocolirea Iasu lui ar fi o jignire mai degrab pentru sultan2 decit pentru domn. Ceauii, trimesi i n intimpinarea solului de cdtre caimacaml, i-au spus solului cAaa este obiceiul ai ci, dacd // solul cel mare este intimpinat de un ceau, este tot ca i cum 1-ar fi i ntimpinat insui domnul. Cci dom.nul nu are nici o putere, pe cind acestlalt este de la Poart. Deci solul a dat de stire cd se va opri la Iai, si 1-au intimpinat hatm anu111, a trimis la domn, cerindu-i acestuia c intrucit domnul ieise odinip 59 1 Dup P. P. Panaitescu,It/tort po/oni... p. 58 s.u., Cu unele mici deosecu comple taren unor note din subsol preluate din acel vol. alfituri si de elemente biobib liografice din notita introductivd. 2 $eful soliei, Ieronim Radziejowski, apare la persoana a treia In aceasti relatie scurtd" care trebuia probabil sA, constit uie sch letul ddrii de seam mult mai cuprinzdtoare ce avea sd fie fcutd de sol la Inapoierea sa, In felul jurnalului lui Miaskowski. (Vezi =Mori V, p. 153). Dar m i rind solul la Adrianopol inainte de a-si fi incheiat solia a rmas doar aceasta schema preatitoare. 3 Nu reiese care dintre cei doi marl vornici este desemnat aici: probabl Miron 1 671 iunie 29). Costin, mare vornic al Trii de Jos (1667 mart. 12 Ilias Alexandru (1666-1668). 5 In 1622, Mud domn Stefan Toma 1-a prirnit cu alai pe ducele Cristofor de 1 Alu zie la alungarea regelui loan Cazimir din Polonia si aducerea lui Carol Zbaraz, mare sol polon (C5.16tori IV, p. 498). 6 Adicd de teama turcilor. Gustav al Suediei. 8 Godlewski, miecznic (spdtar) de Novogrodek, curierul soliei . 9 Mehmed IV (1648-1667). " Cairnacanyul marelui vizir. 11 Nicalae Racovitd, ha trnan i plrelab al Sucevei (1661 oct. mai 6 1671). 155 www.dacoromanica.ro

cancelarul12 si alti dregatori. Solul i-a primit coborind numai un singur picior din careta si ridicind putin calpacul. Dregatorii au scuzat pe domn ca nu a ies it el insusi in intimpinare din deosebite pricini; dupd aceste ceremonii incalec ind si unii si altii au mers de amindoua partile (caretei) la distanta. Tineretu l, adicd boierii si moldoveniin, calarind pe cai foarte frumosi in ordine ca hus arii, au facut intreceri intre sotiti 'Dina la gazda de treizeci de steaguri de osteni, toate cite erau, cu tob e si cintece. S-a impartit pane si alte daruri multimii, care venise in mare num ar cu muzici si tobe. Sosind la locuinta pregdtitd, solul a multumit, 0 toti au plecat. Solul a poftit la dinsul la un spat pe dredinsii in fata orasului, cu ldnci de lemn. Apropiindu-ne de Iasi, am fost InIn care acesta se arta mihnit ca tatarii navalisera pe neasteptate in Polonia si facuserd pagube atit de mari locuitorilor. Vina o dadea pe Kobylecki, care n-a v rut s'a ma asculte (!) si n-a vrut sd se grabeasca, precum ii spusesem eu". gatori, care ins& au refuzat cu totii. A doua zi secretarul solieil4 a dus domnu lui o scrisoare de la rege15 mit si el la rindul sau altele din partea domnului. Timp de trei zile atit dimin eata, cit si seara in semn de noapte blind" au cintat si au batut tobe sub feres trele solului. A patra zi am plecat din Iasi, iar dregatorii si steagurile de os teni au insotit pe sol. Acesta, urcindu-se in caret& le-a multumit atit domnului , cit si lor. Cind a pornit careta, fiecare din steagurile de osteni s-au rindui t in ordine, urind calatorie fericitd, cintind si bdtind din tobe. In momentul p lecdrii, solul a trimis pe Kuzminski la domn, rugindu-1 sa dea de stire caimacam ului ca a plecat din Iasi, si daca ar veni vreo scrisoare din Polonia sa i-o tri mit neaparat, ceea ce a si fagaduit ca va face. Cinci saptamini dupd aceea solul a sosit la Adrianopol, unde se gasea si sultanul turc. In aceeasi zi, solul a trimis domnului si doamneit6 daruri si a pri12 Solomon Birldeanu, mare logoft (1667 mart. 12 1672 iunie 14). 13 Desigur este a id o omisiune, sau o eroare. De citit sigur: boierii si <ostasii> moldoveni. 14 Francisc Cazimir Wysocki, ceasnic de Sochaczow. (Vezi indat relatia sa). 15 loan Cazimir. 16 Doamna Elena, ndscut Cantacuzino. 156 www.dacoromanica.ro

FRANCISC CAZIMIR WYSOCKI (? dupd 1672) Francisc Cazimir Wysocki, ceasnic de Sochaczow a insotit la Poart ca secretar sol ia polon condus. In 1667 de cdtre marele sol Iercedm Radziejowski. Murind acesta l a Adrianopol in luna august, el a preluat conducerea delegatiei si a trecut in aceast calitate iardsi prin Moldova la reintoarcerea In patrie, clad a strdbatut din nou aceleasi locuri In luna septem brie. Inc de la primul su contact cu Moldova, el s-a ardtat de o activitate nestpinitd. C um domnul Ilias Alexandru nu se lsa convins s ias personal in intimpinarea marelui sol, ceea ce nu-i ingkluia nici acestuia s mearg in audient la el, Wysocki s-a strdu it din rdsputeri sd mute aceast hotdrire nestrmutat., argumentind, protestind, amen intind. De cloud. ori 1-a trimis inapoi la domn pe secretarul polon al acestuia, Stanislas Kienarski, fdr a obtine ceva. Cel mult domnul i-a mai trimis boieri cu noscdtori ai istoriei, care sd-i demonstreze netemeinicia unor afirmatii privind raporturile din trecut dintre cele cloud tri si probabil i greseala de a conside ra titlul voievozilor Moldovei ca fiind tot una cu acela al voievozilor (palatin i) din cuprinsul republicii polone, dac va fi folosit acest argument, cum afirmd In darea sa de seam a soliei. Find' in cele din urma s-a ajuns la un modus vivend i. Solul mare neintimpinat de domn, nu s-a dus la el In audient, trimitindu-1 pe secretar s-i inmineze scrisoarea regelui loan Cazimir. Dar asa cum s-a putut vede a, In ciuda ciuntirii ceremonialului dorit, marele sol s-a simtit destul de bine si a fgdduit s mearg la domn la Inapoierea sa, and desigur era incredintat c se va intoarce de la Poart cu succes dep lin, ceea ce ar fi schimbat ipso facto 0 instructiunile trimise de la Constantin opol domnului. Dar la inapoierea prin Moldova, solia condusd de Wysocki a fost primit exact in acelasi fel, in ciuda unei porunci turcesti obtinutd de el cAtre domn de a-1 intimpina personal pe sol. Aceasta era Irish' probabil destul de echivocd pentru a nu fi luatd in seamd. Wysocki a fost la 13 septembrie in au dient la domn care i-a spus ca i-ar fi iesit in intimpinare dacd ar fi avut cauta tea de sol mare (pe care o primise Radziejowski de la Diet.), scuzindu-se oareeum e a trebuit s facd voia boierilor. Amnunt care confirm& bnuiala ca' acea www.dacoromanica.ro 157

poruncii era doar repetarea unei formule generale care se referea la ceremonialu l In uz la trecerea solilor mari. Darea de seam a soliei redactat de Wysocki nu stdruie asupra conditiilor locale sa u asupra drumului, popasurilor si asa mai departe, mentionind doar ea' gazduirea la diferitele conace a fost foarte ingrijitd din porunca domnului, indeosebi la Ia.si uncle au fost gzduiti in cele mai de seamd curti boieresti, ci este ocupat aproape in intregime de problema spinoasa a intimpindrii solului de cdtre domn, reproducind intreaga so argumentare plin de ifos de care este foarte mindru, neuitind nici ameninWile finale. Este caracteristic c stilul In care se manifest cu acest prilej anunt intocmai modu l sdu de comportare in cursul unei alte misiuni la Poartil ce i-a fost incredint at la sfirrsitul anului 1669 de regele Mihail Koribut Wisniowiecki si care a avut drept urmare indsprirea raporturilor cu turcii, datorit i zelului incptinat al sol ului pentru prestigiul palon. ItOspunderea lui Wysocki pentru ruptura din vara a nului 1672 si pornirea campaniei turcesti care a dus la pacea dezastruoas de la B uczacz rezult din insemnt'rile contemporane ale unor secretan i tinind de ambasad a Frantei: secretarul factotum de La Croix, cunosctor al tuturor intrigidor i man evrelor diplomatiei turcesti i orientalistul Antoine Galland, sftuitorul ambasado rului la achizitii de cdrti i manuscrise, de antichitti etc. precum si organizato rul de spectacole teatrale de amatori la Palatul Frantei i autorul unui jurnal d e un interes nepretuit. Noua misiune a lui Wysocki la Poartd era ca un codicil l a aceea fr rezultat din 1667. Alegerea regelui Mihail Wisniowiecki, fiul vestitulu i Yarerna, adversarul de frunte al cazacilor lui Bogdan Hmelnitki i stpin a unor vaste posesiuni in Ucraina, a determinat formularea unor pretentii precise din p artea acestora, care fiind respinse, ei au trimis fatis delegati sA cear protecti a Portii. Acestia au fost bine primiti de caimacam, care le-a dat un stinclard, adicd un fel de steag de domnie! La rindul sdu regele a trimis un internuntiu ca re sub cuvintul notificarii urcrii sale pe tron sA cear reinnoirea tratatului de l a Hotin (1621), ceea ce implica in mod necesar retragerea oricdrui sprijin dat c azacilor. Desemnrirea lui Wysocki se datora faptului cd mai fusese la Poart (in 1 667). A fost expediat in gral?, trecind desigur prin Moldova si a ajuns la incepu tul lui 1670 la Adrianopol, unde negsindu-1 pe sultan, a crezut c poate sA porneas c spre locul unde se afla. Dar a reusit doar s fie primit la 4 mai cu foarte mare arogant de cdtre Kara Mustafa, caimacamul Marelui Vizir, care 1-a tinut tot timpu l in picioare i i-a poruncit sA astepte cu rdbdare la Adrianopol venirea Portu". Abia la 2 iunie sultanul 1-a primit la Akbunar unde zdbovea Cu vintoarea, dupa c e a fost pus s astepte intr-un cort de la rgsdritul soarelui pin la prinz, intrucit Inltimea Sa se odihnea. Dar rezolvarea trebuia s vin de la Mamie Vizir Kprillil ce se intorsese victorios de la asediul Candiei. Dupd mai multe ce reri de audient, este indreptat spre Marele Interpret Panaiotti Nicusios, spre ai expune acestuia obiectul cererilor sale, ceea ce el refuzd categoric preferind s-si piard capul cleat sa mearga la el". Intr-un tirziu reuseste s fie primit de ct re Marele Vizir, dar si de data asta el este preocupat de prestigiul polon, ceri nd in prealabil s fie asigurat c nu va fi tinut in picioare... i cind este introdus in fata Marelui Vizir tronind maiestuos pe sofa, si nu vede taburetul promis, se pr egiiteste s se aseze pe jos, dar dindu-se deoparte unul din turcii de fata", Ii d escoper taburetul ascuns anume dupa haina acestuia... dup cum este incredintat. Du pd complimentele sale ascultate in tcere, i declaratiile privind bunele sentiment e ale regelui, primite cu oarecare rezervd politicoas, se ajunge la subiectul 158 www.dacoromanica.ro

real al intrevederii. Vizirul este pentru reinnoirea Capitulatiilor din 1621 dar cum in rdstimp cazacii s-au inchinat Portii, se cuvine sd fie sters articolul c e se referd la ei". Aici urmeazd o tocmeald foarte strinsd fntre cei doi interlo cutor!. Wysocki declard c imputernicirea primit de el este valabil numai pentru rei nnoirea tratatului, asa cum e, fdrd vreo stirbire. Marele Vizir rdspunde c se vor putea cerceta Capitulatiile pentru a afla hotarele In cuprinsul cdrora Sint arta ti cazacii, i pina atunci el va putea s aducd aceasta la cunostinta regelui. Dar Wysocki nu trimite la rege, i dup un timp cere s inceap5. discutarea Capitulatiilo r. Cum rezulta din ele Ca' acei cazaci erau supusi Poloniei, de astd dat obiectia ce se aduce este de altd natur. Steagul dat de sultan cazacilor nu ingdui e ca ei sd mai poat fi prdsiti. De aceea e necesar ca sd fie intrebat regele ce vrea s'a fac. Dar Wysocki se incdptineazd, declarind ca nu poate cere instructi uni noi cu privire la cazaci, pentru c regele nu ar tolera aceasta. Impresionati de un rspuns atit de dirz, tijrcii trimit agenti de ai lor s se informeze In Polon ia si la ttari despre fortele de care dispune republica polon. Aftind cit Sint de slabe, Marele Vizir 11 trateazd pe internuntiu cu mare dispret. Acesta isi cere fa scris slobozirea de plecare: Si non potest defungi legatione, dimittatur libe re". Dar este lsat s astepte. Vizicrul arede c astfel U va obliga s corn-mice regelu i conditiile puse la reinnoirea Capitulatiilor. I se spune c dac persistd in refuz ul su, Poarta va cere regelui sd trimitd alt ministru cu care s poat trata. Vzind bu d cd totul e de prisos, incep vexatiunile. Se pdtrunde cu forta In locuinta sa, In cutarea chipurile a unui rob (prizonier) polon fugit. I se rup scrisorile scri se in limba ghiaurilor. In sfirsit consimte s trimit o scrisoare printr-un prieten canonic ce merge in Polonia ca secretar al sdu. Turcii trimit i ei un ag ca sd-1 Insoteasc i s aducd rspunsul. In asteptarea acestuia el cere audient la Marele Vizi r, dar Panaiotti are grijd sd o tot amine. MergInd totusi la el, frd a fi primit, fntilneste pe Reis Efendi, un portughez renegat, care propune un compromis. Sul tanul s rdspundd regelui, dar frd a pomeni de cazad! Dar Wysocki vrea o retractare scris si o retragere a steagului! In stir-sit i se ?netduie sd mearg la Constanti nopol s se plimbe. Este gzduit in cartierul grecilor. Dar el vrea s fie mai aproape de ambasade si de ministrii str'ini i i se gseste o locuint In Pera de unde putea s profite de invitatiile marchizului de Nointel. Dar nu se astImprd. Laudd cu ifos puterea polonilor in fata cdrora turcii nici nu indrznesc sd se arate ... etc. C aimacamul ii sufl la ureche Marelui Vizir c el ar putea fugi din Pera, fr a-si mai a stepta slobozirea. Este atras in Constantinopol i inut sub paza unui ceau i unei trupe de ieniceri. Se intorc agentii trimisi la Varsovia. Cancelarul cere s se I napoieze Wysocki inainte de a se trimite alt internuntiu. Sultanul fi serie rege lui amenintindu-1 cu rzboi la primdvar dac nu dA' pace cazacilor. Dar aga ce aduce scrisoarea este arestat i tinut ca ostatec pentru internuntiu. Va fi tratat 1nto emai ea el. In stir-sit sultanul cl ordin la 2 martie sd fie expediat Wysocki la Adrianopol de unde este incredintat unui ceaus care asteaptd reintoarcerea emisa rului turc Inainte de a-1 scdpa din mina. La aceste informatii date de de La Croix pot fi adugate amnuntele sugestive din Jurnalta lui Galland. La 28 februarie (1672) canonicul Wart, secretarul lui Wysocki Ii spunea marchizului de Nointel ca de vreo 5-6 zile veneau ceau5i din p artea Caimacamului s zoreasc plecarea internuntiului la Adrianopol unde era chemat de Marele Vizir. I se aduseser chiar 20 000 de aspri (= 500 de franci) pentru ch eltuiala drumului i cdrutele stdteau gata, dar el neadmitfnd s i se porunceasc pe tonul acela, a rspuns c este hotrit s piece numai atunci cind va avea el chef, si ca dac ar vrea (turcii) s Intrebuinteze forta, el s-a si Inarmat www.dacoromanica.ro 159

Cu 4 pistoale Hugh patul ski! La 2 martie subsecretarul ambasadorului trimis de el s5.-i ureze drum bun raporteazd CA el nu va pleca pin& nu i se vor da 1 000 d e piastri pentru drum, el refuzind suma de 600 ce i se oferise. Va trebui astept at raspunsul curierului trimis de Caritnaoam la Adrianopol. In akin, socolind of ensatoare somatia de paecare a Caimacamului adusd de ceausua ce-1 paws, s-a repe zit la acesta cu sabia, pe care a Implintat-o adInc in lemnul usii, neputindu-1 ajunge pe ceaus, care a reu.sit s fugd, dar a declarat Caimacamuului ea nu mai vr ea sd stea lingd un asemenea om. In sfirsit, dud ajunge marchizul de Nointel la Adrianopol, la inceputul lui aprilie pentru reinnoirea Capitulatiilor Frantei Cu Poarta, el and c Marele Vizir i-a dat lui Wysocki dou pungi pentru cheltuiald si 6 cdrute pentru transportul bagajelor, i c dupd o zi de drum, acesta a trimis sec retarul s-i multumeascd Vizirului pentru eft de bine a fost tratat In timpul sede rii sale in Turcia (!) i acesta i-a mai trimis ceva bani (!)... Judecind situati a la care se ajunsese, avind In fatd uriasele pregdtiri pentru campania contra P oloniei i prinzind ecourile ce rzbteau de la Poartd, un spirit serios ca al lui An toine Galland, considerind angrenajul complicat si copildresc totodatd al politi cii orientale, observa cd fostul internuntiu al Poloniei este intruCava cauza rzb oiului pe care turcii sint pe cale de a-1 porni contra Poloniei. Cind i se atrgea atentia sd nu stdruie atita asupra punctului privind pe cazaci i s nu imping lucr urile dincolo de cererile regelui insusi, si ale nobililor In scrisorile sale, e l nu rdspundea altceva decit cd dacd regele i nobilii ar vrea s omit acest punct, el in calitatea sa de nobil s-ar opune neincetat sentimentului lor, nedorind nic i o pace cu Poarta cleat cu aceast conditie! Urmau reflectii pesimiste (Dac turcii vor cuceri Camenita, ei vor desfiinta principatul Moldovei instaurind acolo com andamentul turcesc i legea mahometan") i constatarea c rzboiul contra Poloniei nu e ra privit cu multumire de turci care am fi preferat s. lupte In Ungana. Dar ei gr it hotriti i toate pregtirile sint fcute: 2 000 de seici si nenumrate poduri de lemn asteapt la gurile Dunrii sd fie folosite la trecerea fluviului". La 18 octombrie marele interpret Panaiotti vorbind de victoria turcilor care au ajuns aproape de Liov, adaug c au sosit la Poart comisan i poloni ca s trateze pacea , dar ea nu se va Incheia fr cedarea Ucrainei 0 a Podoliei! Cam tot atunci sosea o scrisoare din Viena a lui Wysocki ardtind c s-a retras acolo pentru a scdpa de p ersecutiile marelui trezorier care uneltea contra lui. El se va Intoarce in augu st la Adunarea nobilimii unde va veni s se justifice! Nu mai cunoastem epilogul. Urma lui se pierde. Relatia lui Wysocki, pdstrat In Bibliotec a Ossolinski din Liov (ms. nr. 1614) a fost publicat partial de P. P. Panaitescu In Cdititori poloni in Wile rcmulne, Bucuresti, 1930, pp. 60-63 Impreun cu o traducere In limba romnd (pp. 63-66) pe care o reproducem cu unele mici modificAri. RELATIE ASUPRA SOLIEI LUI RADZIEJOWSKI1 1667 p. 63 Relatia soliei polone in Turcia, adica la Adrianopol trimisil la 16 august 1667, incepurd de rtiposatul Ieronim Radziejowski, fost subcancelar al coroanei etc. sol mare al maiestatii sale regelui i terminatil de pp. 63-66 (trad.). 160 Dup P. P. Panaitescu, Maori poloni in fdrile romcine, pp. 60-63 (text) www.dacoromanica.ro

soliei. . mine Fran,cisc Cazimir Wysocki, ceasnic de Sochaczov . t,si. secretar 'a/ Radziejowski, sol mare al regelui a ajuns la 1 mai la Zwaniec, granita Moldovei. In ziva urmatoare n-a vrut s paraseasca malul de dincoace al Nistrului, tininduse de vechiul obicei ca s astepte pin& ce pircalabii de Hotin2 Il vor primi vor u ra bun sosit in numele domnului Moldovei. Acestia 1-au insotit cu cinste pina la gazda ce-i era hotarita la Hotin, unde a trebuit s se opreascd mai intii, caci a cesta era popasul obisnuit pentru noapte, Conacele, adicd locurile de popas, era u pregtite cu ingrijire, precum ne daduse de stire domnul prin scrisoarea trimisa la Iaslowiec. Dar, apropiindu-ne de Iasi, ne asteptam sa-1 intilnim pe domnul i nsusi la Prut ca alta data si ultimul exemplu este acela al marelui sol polon, c neazul Zbaraski, comis al coroanei, care a fost intimpinat i primit de insusi do mnul Moldovei // pe atunci Toma iar de la granita a fost primit de asemenea de Radul, domnul P- 64 nului4, cerindu4 ca domnul sd nu refuze cinstea obisnuita in aceasta imprejurare , ca vecin i prieten, fiind indatorat la aceasta de pilda inaintasilor sdi si de tratatele Poloniei cu turcii. Am mai adaugat (lac& ei nu stiau aceasta c ei au o datorie de recunostinta, fara a mai vorbi de vechile indatoriri pe care le avea u moldovenii i muntenii fata de coroana polona, indata dupa cele fata de sultanu l turcesc, caci multumitd tratatelor Poloniei cu Poarta au ramas ei sub un domn crestin si sub ocrotirea regelui si a Republicii. Domnul iese, el insusi de obic ei inaintea solilor poloni, ori de cite ori acestia tree prin tara lui, mergind la Poarta. Ei Ii intimpinau fie la granitd, fie la Prut, precum Meuse Toma voiev od al Moldovei i Radul domnul Tarii Romanesti, chiar bolnav fiind, care au intim pinat pe cneazul Zbaraski, atit la ducere si la intoarcere; i altii inaintea lui au fost primiti si cinstiti la fel. Acest obicei fusese hotarit prin vechile tr atate i intarit de cele urmatoare, cind domnii erau numiti palatini ai Moldovei" 5, lar cele cloud tri despartite mai tirziu in cloud erau una singura iar conditi ile, de once fel ar fi, in care se aflasera fa:Va de regii din trecut ramin vala bile si acum i in viitor5. Am intarit cele spuse i cu alte dovezi, si 1-am trimi s de la gazda mea la domn pe suspomenitul Kinarski cu aceste dovezi. Lucrul nu 1-am 2 Vasile Dumitrascu si Constantin Jora. 3 Radu Mihnea, domn al Tara Romanesti, i n a patra domnie (16 20-1623). Tarii Romanesti3. Ne asteptam ca cel putin in apropiere de Iasi sa avem aceasta cinste, cuvenita i datorit regelui i Republicii in persoana marilor soli, potrivi t respectului indatoririlor celor vechi. Inaintind mereu i neavind nici o stire i nici un semn din partea domnului am fost trimis eu din ultimul conac inainte d e Iasi la Kinarski, secretarul domInstructiunile solului prevedeau cd Pe lingh domnul Moldovei se afld secretarul su Kinarski, binevoitor fatd de republica polon i ca de la el solul va putea obtir ne stiri despre cele ce se petrec la curtea impdratului si la aceea a vasalului su". voievod stilt 5 Palatini Moldawienses. Pentru poloni cuvintele de palatin si nanime. De aici asertiunea cd voievozii Moldovei erau asemenea acestor dregdtori poloni numiti de rege. 6 Qualitercumque conditione erga praeteritos reges Polon iae fuerunt, eadem nunc quo que et in futurum sint. 11

Maori strAini despre 'raffle RornAns www.dacoromanica.ro 161

putut dobindi indat, cad 1-au gdsit pe domn cu totul cuprins de influenta turceas cd si a ardtat e e dominat de turci, care stau pe lingd ei, ca niste epitropi pe lingd un tindr. Dupd ce mi-a refuzat aceste cereri intemeiate, domnul a trimis p este o ora impreund cu secretarul sdu, p. 65 neau cd aceast cinste fusese ardtatd in alte vremuri, anume de cdtre domnii ce fu seserd asezati in scaun de Coroana polond, si ei nu o pot aduce decit stdpinului lor sultanul, care a pus in scaun pe donanul de acum. In cele din urma, au spus ca turcii, ca suzerani ai tdrii si ai domnului, nu ingaduie acest lucru. Am rds puns aducind dovezi In fata eroimi vor aduce la cunostint hotdrirea definitivd. si citiva boieri cu care am avut diferite discutii. care s-a intors la mine Ei n -au recunoscut cd acest obicei fusese vreodatd pentru soli; altii spura au trebuit sd se inchine, chiar si acei ce tgaduiau orbeste si s-au dus din no u la domn, ragdduindu-mi ca dupd o chibzuire mai maturd, menea lipsd de consideratie pentru rege si pentru Republica si daca nu va fi int impinat in cimp de domn, nu se va duce s-1 vad, nu va trece prin oras si nu va pri mi nici o altd dovadd de curtenie. Dupd aceea se va plInge la Poartd pentru o in josire atit de mare adusd solului unui monarh prieten al Portii. Chiar in acea z i, sosise la Iasi curierul nostru Godlewski, miecznic" (spdtar) de Novogrodek, c are se intorcea de la Poartd cu incredintarea ca Poarta asteaptd cu placere si d ragoste pe solul regelui. Nu mi s-a adus nici o altd declaratie din partea domnu lui, ci numai o rugdminte: deoarece turcii nu ingdduie domnului sd priIn cele din urm, le-am spus ca solul nu va putea rdbda o asemeascd pe sol, acesta sd nu-1 acuze pe el, caci el vrea sa-i dea o altd dovadd d e bundvoint s'i sd-1 primeascd cu cinste, trunitind toatd ostirea, cu dregtorii de frunte si cu curtea in intimpinarea lui. Deci domnul a trimis indatd pe acelasi Kinarski la conacul numit Cirniceni, tocmai cind solul se pregatea sd plece, dar a fost primit r ce si tri mis inapoi cu vestea c solul neputind sa ocoleasc Iasii7, vrea numai sd treacd, op rindu-se in cimp [ca s astepte pe cei ce-1 vor Intimpina]. Aceasta a tulburat foa rte mult pe domn; totusi dupd mult struintd din partea tuturor, aflind cd eram num erosi, aproape trei sute, a trimis vreo trei mii de oameni cu dregdtorii mai de frunte, rudele domnului si toatd curtea, care ne urara bun sosit in numele domnului, In cimp, la o jumdtate de mild de Iasi. Condusi la Iasi la 8 mai, am tras la cur rile boieresti de frunte in oddile care ne asteptau impodobite si cu toate cele de trebuintd. Sn ziva de 9 mai, ne-am odihnit si la 10 mai m-am dus la ora hotdr itd in audientd la domn ca secretar al soliei. Am dat domnului scrisoarea regelu i, artindu-i bundvointa acestuia eft si a cancelarului Coroaneis. Am faldduit din partea solului cd la intoarcerea de la Poartd va avea plcerea sd stea de vorbd c u el, dar acum nu o poate face din mai multe pricini. Dupd aceste ceremonii si c onvorbiri, mi-am luat ramas bun si s-au schimbat daruri intre sol si domn. A dou a zi, 11 mai, p.66 am pornit insotit de oamenii domnului si de un alai numeros pina la un sfert de mild afar din oras. Ne-am indreptat spre Galati, la Duna7 lass. 162 ' Allkolaj Prozmowski, cancelar (1658-73), primat de Gniezno. www.dacoromanica.ro

re, unde am sosit la 16 mai. Am ateptat acolo pe ceauii sau curierii turci, care u rmau sO ne primeascd de la granita Moldovei i sd ne conducd, potrivit ordinului, in partea cealaltd care era turceascd. Am stat acolo pind la 19 ale lunii, atepti nd in zadar pe ceaui. Din cauza greuttii de a trece Dundrea la Galati, unde bratel e riului erau adinci, ne-am dus la Braila, in Tara Romneascd9, la trei mile depOr tare. Acolo ne-a primit un cadiu sau judecator turc, care fusese numit acum citi va ani, In acel loc unde s-a clddit i un mecet, desigur impotriva tratatelor. Nea primit cu multd bundvoint, spunind cd e gata sd ne ajute s trecem Dundrea. Chiar in ziva aceea am inceput trecerea i am urmat i a doua zi, adicd la 20 mai i. am pe trecut noaptea la Mdcin", primul ora turcesc. Intoarcerea Din orelul Hirova am trecut cu bine la 2 septembrie la crawl de Flocill in Tara Rom aneascd. In acel timp ne-au murit in drum doi oameni, altii erau bolnavi. timpinindu-i el insui". Dar el nu a recunoscut CA era obiceiul ca domnii s vind ei inii i a trimis numai pe cei de la curte pe care ii avea pe lingd el, astfel ca am fost totui primit cu cinste. and m-am dus sd-1 vd, domnul mi-a ardtat bundvointd i a repetat de citeva ori ca a fdcut voia boierilor i cd m-ar fi intimpinat el ins ui, dacd a fi avut acelai rang ca rposatul so113. La 13 septembrie, urmindu-ne drumul am sosit la Iai. De la ultimul conac dadusem carele ce ne urmau in paza cdldrailor. Cu o zi inainte de sosirea mea, am trimis la domn un om al meu cu porunca turcilor ca sd-i indeplineascd datoria sa de a ci nsti pe solii regelui, inMi-a spus ca nadajduise multe de la o intilnire cu el. Deoarece In scrisorile re gale trimise la Iai cdtre rposatul sol n-am gsit nimic care sd md opreasca, m-am du s sd vdd pe domn i am fost i la ospdt la el, pdzind cu grijd demnitatea regala. Fi ind obosit de drum m-am oprit citeva zile i domnul s-a purtat cu bundvointd i curt enie. Apoi, urmindu-mi drumul, m-am grObit pe cit era cu putintd ca s ajung la Maiestatea sa regale i la Camenita. Muntenia. 9 Multan. Polonii numeau Moldova Valahiam, iar Tara Romneasca Multan: 10 Mecenie. 11 Folczyn. 12 Era probabil o poruna generala de a cinsti pe soli dup cum e obiceiul, fdr vreo specificare anume privind IntImpinarea personala din partea domnului. la Ieroni m Radziejowski, subcancelar al coroanei, murise la 8 august 1667 la A drianopol. www.dacoromanica.ro 163

PETRU PARCEVIC, ARHIEPISCOP DE MARCIANOPOL, VICAR APOSTOLIC IN MOLDOVA (1668-1673) Petru Par&vie, fostul secretar si tovard'S al lui Bandini, revine in Moldova ca vicar apostolic cu titlul de arhiepiscoP de Marcianopol care fusese al acestuia prin vitatea sa anterioard la noi apartine volumului precedent. Ea se imparte in cloud faze: 1644-1650 cit a fost secretarul lui Bandini, si 1650-1653, cit a mai h at dupd aceea cAutind pe toate cane obtin succesiunea intreaga, plasmuind recomandan , plingeri, suplice ca din partea tuturor catolicilor din Moldova, cu acuzilri c ontra iezuitilor si a episcopilor absenteisti poloni i cereri struitoare pentru numirea lui. In acest rstimp el a fost de dota ori in Italia, si de vreo t rei ori cel putin in Polonia. Pind in cursul anului 1653, el bate drumurile Mold ovei, Poloniei, Tara Romanesti i Bulgariei, in cutarea de sprijinitori la Propaga nd. Asaltul su dintii, la 1650, anul Jubileului este la Roma trecind prin Venetia (pentru pseudo solia sa din partea lui Matei Basarab atre Seren sima Republica v ezi discutia din Calatori V). Au urmat noi asalturi si noi peregrinan i prin Pol onia. In timpul tulburarilor din Moldova din 1653 a pornit din nou in Italia ca pretins trimis al tuturor catolicilor din Moldova, mai adunind in Tara Romneased si Bulgaria Inca o serie de recomandari, mai mult ori mai putin dubioase, care t oate poart pecetea stilului s5.12 usor de recunoscut. In febr. 1656, la recomanda rea lui Soimirovie el este in sfirsit numit arhiepiscop de Marca nopol si vicar apostolic in Moldova si presteaza indat legiuitul jurdmint de credint5.. Dar nu a junge in Moldova cblei se opreste in drum. In august el este la Viena si Braga u nde cere chipurile ajutorul imparatului pentru crestinii apasati de jugul otoman : romani, sirbi s't bulgari. Isi face rost de o misiune de sol la cApetenia caza cilor, Bogdan Hmelnitki, cu care se trata desprinderea lui de alianta cu princip ele Transilvaniei, G. Rdkoczy II. La reintoarcerea sa din solie, el a ramas la imperiali, far'd nici un end de a se duce in Moldova, in ciuda stdruintel or Congregatiei, care in cele din urm il demite in 1661 din calitatea sa care nu mai corespundea cu realitatea. Dealtminteri episcopul absenteist polon se intele sese cu un candidat polon cnula ii ceda locul, iar acesta se lega sd rezideze In Moldova. In aceast nou'd situatie nu mai era loe pentru un vicar apostolic. Dar in 1665 se produce un fapt fdrA precedent. Domnul Moldovei (Dabija) alungd 164 www.dacoromanica.ro

pe episcopul polon Rudzinski, banuit de uneltiri contra sa, i Propaganda se vede silit s-si rechezne episoopul, frd insa a numi un altul. Aceasta stare se prelunges te pin In 1668 cind Pardevie obtine s fie trimes In calitatea pe care o parsise cu 12 ani In urma. Dar omul nu se schimbase. Intocmai ca in august 1656, cind abia numit nu a avut zor mai mare decit sa caute a folosi calitatea sa ca o trambulin d personala, tot astfel i acum, abia acceptat din nou de Propagandd Cu misiunea de a trece in Moldova, el cere ing'duinta sa-1 Insoteasca pe fostul domn Grigoras cu Ghica la Roma, dar intlmpina un refuz hotarit din partea cardinalilor. Se sti e ch. dup campania memorabila a turcilor contra imperialilor din anul 1664, domnu l Tarii Romanesti, temindu-se a fi pedepsit pentru coMportarea sa, a fugit prin Moldova si Polonia la Viena. Priznit cu oarecare rezOrva, si-a oferit serviciile Venetiei, papii, chiar i lui Ludovic al XIV-lea, a gasit foarte oportun sa se converteascb.' la catolicism In 1667, atribuind con versiunea sa eforturilor combinate ale nuntiului Spinola si ale lui Pardevid. In realitate nu fusese nevoie de nici o persuasiune, caci gestul lui fusese dictat de interese politice. Cu timpul el obtine i autorizatia de a se muta la Viena. Dar cum vedea ine c imperiul, care a Incheiat pace cu turcii in 1664, nu Il va Pretextul a fost gasit in dorinta nestinsa a noului convertit de a se inftisa putea reinstala In domnie, s-a pus in legatura cu protectorii sai de la Poarta i n cea mai mare tain, obtinind iertare pentru fuga sa. Problema cea mai grea o con stituia plecarea sa de la imperiali, care nu erau dispusi sa-1 scape din ochi. inaintea papii spre a primi binecuv1ntarea sa. Principele fugar 11 ceruse In 166 7 pe Par'devie ca insotitor la Roma (de sigur la staruinta acestuia), declarind ca este duhovnic j ca nu se va mrturisi decit lui i nimanui altuia ... La o n ud cerere In 1668, de asta data chiar a lui ParCevie In numele lui Ghica, i s-a ras puns ca acela poate veni personal la Roma si va fi prima de Sf. printe cu bratele deschise. Despre ParC'evid nu s-a mai pomenit nimic atunci. Folosind aceasta in vitatie, Grigore Ghica solicitind ulterior pasapoarte pentru a se duce in peleri naj la Loretto, si de acolo la Roma, se indreapta in iulie 1671 spre Venetia pri n Padova (vestit loe de pelerinaj i acesta), fara a mai alerga la urmasul Sf. Pe tru. El invoca o intriga care ar fi fost urzit contra sa pentru a justifica plecarea s a precipitat din Venetia ... spre Constantincpol! (dec. 1671). Aid totul era preg atit i destul de curind el trece ca domn in Tara Romaneasc, (febr. 1672). Clnd pleca el de la Viena, Par6evid se afla de vreun an si jumatate in Moldova, de unde fusese semnalata corespondenta sa cu fostul domn care i-ar fi datorat bani. Refuzul Propagandei din anii 1667 si 1668 a fost resimtit de prelat ca ofe nsa personala, de care s-a razbunat mai tirziu adoptind un ton de o arogant.1 ul uitoare la adresa ei. Secretarul in functie, monseniorul Baldeschi, marturisea c a era naucit de scrisorile impertinentisime" ale monsenlorului de Marcianopol, s eria cardinalului Spinola, care 11 recomandase in 1668 pe acesta, sa-i atraga at entia s-si schimbe tonul. Reasim i o alta trasatura veche: fobia pentru resedinta de la Bacau. acum el pre fera s stea la Iasi si sa fie asemenea prelatilor ortodocsi pe care Ii priveste cu invidie. Cind declar intr-o scrisoare ca merge cu asiduitate s asis te la judecatile Doa-nnului din Divan, el recunoaste implicit ca sta mal milt in capital. Cu gindul la episcopi, dar mai ales la mitropolit, el ajunge di afirme ca Ii trebuie i lui o careta cu 6 cai, spre a fi de rind cu ei. Din propriile sa le declaratii se profileaz imaginea pe care si-o facea despre rosturile sale. El intelegea s fie un preLat de curte, atent la politica din lume, informat de eveni men-

tele din strinatate spre a le discuta cu m,arii boieri ce veneau la el, in curent www.dacoromanica.ro 165

cu ultimele carti de controvers religioas, In vederea unor discutii cu rninoritate a de clerici instruiti ce alergau la el pentru a se lumina, (!) si nu la superio rii (!), schimbind impresii de la egal la egal cu mitropolitul, care il Inda argumen te contra iezuitilor, invocind Ii deamn sa-si impuna autoritatea i rolul lor nefa st In Polonia Imaginea este compusa din citeva elemente reale foarte multe dorin te luate drept realitate. Dar in acelasi timp el trimitea la Propaganda plingeri In care aparea In alta ipostaz. Locuinta sa este o cocioaba onbodocsi invelit cu paie, in care plou si care e gata s se nruie. El insusi nu are ce mince. Se hraneste cu mamliga, chid are din ce s o feed, sau manincii pline de hrisc atunc i cind o poate avea! Nu are nici un ban. Spre a putea trai isi cultiv singur zarz avat In jurul casei, muncind el insusi cu miinile ca ultimul taran. Nu are nici un ajutor de la nimeni. Clericul care sta.' cu el la Bacau trebuie s colinde pe l a locurile mai depantate tinInd de acea biserica, spre a consola" sufletele ored inciosilor aflatori In ele. lar el, monseniorml, nu preget. In acest timp s indepl ineasca toate slujbele de unul singur: boteaza, cunun, ingroap, citeste molitvele pentru lehuze la intrarea lor in biseric, asculta spovedanii, asist pe muribunzi e tc ... etc. face predici i exortri. Mai grit diverse procese, litigii i reclamati i de care trebuie sa se ocupe, pe ling grija continua a casei. Si mai sint i strin ii i calugarii greci care vin la mine ..." (vezi mai sus). ...Eu spun adevarul.. . nu o zi, dar saptmini intregi eu nu am timp nici s marline piine, napadit din to ate partile de catolici i schismatici pentru difemultumesc pe toti". Cosi li vin co, rego, mortifico et rite treburi i trebuie Eu sint mereu consolo. Il popolo v iene, si lamenta, io devo scrivere ..." acelasi episcop, capelan, paroh si secretar ...". Care era adevrul? S-1 urmarim pe noul vicar apostolic de la venirea sa in tara, sa u chiar de la plecarea sa din Viena abia la sfirsitul lui oct. sau inceputul lui nov. 1668. La 24 oct. primeste 1 000 de florini. Pe pasaportul su sint trecute 1 2 persoane cu diferite Armaturen" (?) si e specificata scutirea de yam& pentru 1 0 bucti de Schepptuch". Era vorba de niste insotitori reali, si de obiecte aparti nindu-i in propriu, sau de un mic trafic de influent? Era insotit de doi nepoti p e care i lua cu el pentru a exploata bunurile episcopale, scotind bani pin si din piatra seaca. Aducea cu sine un mobilier destul de scump provenind din diferite daruri, si o serie de obiecte a caror lista a intocmit-o cu grij, pentru a nu fi oonfundate cumva ou acelea ale episcopiei la moartea sa. La Bacu era asteptat cam de mult. Vicarul" sat', parohul de Cotnari, Brcuta, care asumase aceast calitate 11 mobilizase la Bacau pe Grigore Gross, nepotul rposatului Gheorghe Gross, marto rul i referentul lui Pafeevid la Roma in 1650, cu misiunea de a pzi bunurile epis copiei si Cu promisiunea de a fi cpatuit la Baia, post detinut de prefectul misiu nilor din Moldova, Vito Piluzzi. Dar planul a dat gres. Poporenii din Baia nu au vrut sa aud de asa ceva, i Par6evie 1-a luat pe tindrul alumn de curind sosit de la colegiul din Fermo drept capelan al su, pin ce 1-a capatuit ca paroh la Sucea va unde nu existau decit dou case de catolici, in schimb parohia poseda vii si ba ni la Cotnari. Din primul moment se incheie o alianta ofensiva contra misionaril or conventuali si contra iezuitilor, socotiti rivali comuni ai preotilor asa zis i nationali", adica apartinind pturii de tirgoveti sau oraseni instriti din Cotnar i si Baia, ridicati tocmai multumit exploatrii bunurilor bisericii. Se alctuieste u n triumvirat": Pare'evid, Barcut, Gr. Gross. Este continuata campania de denigrar e a conventualilor inceputa de Barcut, fodosind cazul lui Benedetto din Cortona. (Vezi Vito Piluzzi, biografia Observatiile entice). Contrariu afirmatiilor ulterioare ale monseniorului vicar, 166 www.dacoromanica.ro

el nu a intimpinat niel un fel de dificultati din partea domnului sau, a stpiniri i. Profitind de lipsa vremelnk a celor doi parinti iezuiti din acest oras el se i nstaleaza cu de la sine putere In resedinta acestora, aducind cu sine servitorim ea sa i caii si. Trei luni de zile s-a bucurat de aceast ospitalitate abuziv, In ca re a pus jaloanele campaniei sale contra acapararii de ctre printii Societtii a bis ericii de la Iasi. Inca de la Viena el ceruse Propagandei inlocuirea iezuitilor poloni prin altii maghiari. Se opusese insa generalul Ordinului. Aspirind la o e vaziune vremelnica, monseniorul declar c trebuie sa recupereze obiectele bisericii din Back' luate de episcopul Rudzinski la plecare, si se indreapta aproape In t ain spre Varsovia la nuntiud apostolic de acolo, arhiepiscopul de Corint Galeazzo Marescotti. El invoca trimiterea unor scrisori ramase fait ra'spuns despre care nuntiul nu avea nici o cunostint, spre a justifica venirea sa. Motivul aparent a l recuperarii obiectelor de cult nu inseal pe nuntiu, care are impresia ca este d oar un pretext pentru a acopen i vreo misiune tainic a domnului catre rege! Dease menea nici interventia pe care o solicita' de la nuntiu pe ling& rege pentru a o btine un demers In vederea scutirii bisericii de plata unor contributa nu pare p rea convingatoare, ca si intentia de a umbla s adune milostenii pentru repararea bisericii din Bacau. Dealtminteri chiar vicarul a dat a intelege nuntiului ca a fost trimis de domn la rege pentru niste interese de stat. Ho creduto vero ci che mi stato detto, ch'egli sia stato inviato da quel Prencipe a questo R per intere ssi di stato". Dar amanunt destul de ciudat monseniorul vicar 1-a rugat pe nunti u sa tainuiasca venirea sa Propagandei! In ciuda acestui fapt nuntiul a pomenit de ea si a si comentat in sens mai mult critic declaratiile sale, gsind c exagerea z de sigur starea de saracie a bisericii cind pretinde c nu are pe saturate nici r nmliga (pane di miglio). 1i vombeste de ru pe misionarii conventuali, ca fr de folos i scandalosi (recano scandali alli Popoli), dar admite ca grit necesari, nefiind decit 5 preoti de mir in cele din urm marturiseste c ei triesc In foarte mare lips (meschinissimamente), neavind destul pentru a se putea hrni. lar despre scandale se margineste a spune ca pentru a trdi, vreunul din ei mai face cite o mica negu storie, i zice doar despre fratele Benedetto din Cortona (care e acela care a fo st inchis de printele Vito si apoi slobozit) ea' se imbrac In haine balee *I afirm a c fiecare om se poate mintui In secta sa". In fata versiunilor contradictorii c ea a misionarilor cea a vioarului, nuntiul sugereaza trimiterea unui vizitator c are s constate adevrul i s refere asupra celor aflate Propagandei, intrucit el insu si nu este in legaturi epistolare ou nici una din prti si nu are informatii sigur e. In reciarea indirecta a nuntiului pot fi regsite punctele desvoltate la infini t de v car in numeroasele sale scrisori de dup aceea. In scrisoarea sa din 29 ian uarie 1670 nuntiul, dupa aceast analiz a spuselor lui Par6evie declara totusi ea' a cerut scrisoarea de la rege catre domn, solicitat de vicar si ca i-o va trimite . Cit priveste recuperarea obiectelor luate de Rudzinski, lucrul e imposibil, ca ci se zice c le-ar fi zalogit, fiind plin de datorii. lar punctul trei, obtinerea de milostenii pentru reparatia bisericii de la Bacu, este lsat pe seama solicitan tului: s se descurce singur. De la Varsovia el avea s se mai opreasca. In drumul sat' de Inapotere. Nestiind c a nuntiul i-a tradat subterfugiul, Pare'evid isi dateaz scrisorile ctre Propagandd (una catre cardinalii Congregatiei si alta paralela catre secretar) din ziva de 26 februarie, ca fiind trimise din Bacu. Cum era contradictie !rare acea data i scrisoarea nuntiului din 29 ianuarie, cardinalii au scris la Varsovia ca s intreb e unde se aflase monseniorul vicar la 26 februarie. Pe un ton destul de www.dacoromanica.ro 167

amuzat nuntiul rdspunde. Este sigur c monseniorul de Marcianopol nu se afla la Ba cu ci trebuia s se afle fdr nici o greutate (facilmente) la Liov, la inapoierea sa In acele locuri ... dar roag pe cardinali a non far caso" de acea datare, intruci t fusese rugat de vicar sd nu scrie nimic despre venirea sa In Polonia. Aceeapi nesinceritate se observd i In punerea la cale a contractului incheiat cu observa ntii mindstirii de la Ciuc. Curind dup inapoierea sa din Polonia el intr in legatu rd cu superiorul lor, pdrintele Stefan Taploczai (= din Toplita) luind ca pretex t vechile pretentii ale acestora asupra mindstirii" de la Bacu le-o cedeazd In sc himbul unor conditii formulate intr-un contract in toatd legea. Printele Stefan T aploczai va fi dator s vin. la Bacu de cite ori va fi chemat. Doi observanti vor st a la Bacu in mindstirea" amintitd, fiind la dispozitia monseniorului pentru toate slujbele ce va crede de cuviint. Pe tot timpuil vietii monseniorului, acesta va fi suvecnan s fath tot ce va voi, fr a cere asentimentul cuiva. Prin testament el v a dispune de bunurile sale proprii pi dobindite. Fratii vor avea averea minstirii ", adicd a episcopiei (!): Domus, fundus, vinea, horti, decimae, molendina etc. Cind monseniorul va crea ca vicar cena ce va face non general pe printele Taplocz ai, sau pe altuil dint-re pdrinti Canto= tul acesta s mi poatd fi revocat de pdrintii din Ciuc a fost iscdlit la Ci uc, la 2 iulie de cdtre ambele prti, i contrasemnat pi de monsemorul Casimir Damo kos, episcop catolic de Corona (= Coron In Grecia) provincial al Transilvaniei, sub rezerva aprobrii sale de ctre forurile superioare. Toate acestea au fost duse la capdt in cea mai mare taind. La 8 august Piluzzi, scriind nuntiului, spune c t ocmai a sosit pdrintele del Monte pe care 11 lsase la Back' s aptepte reintoarcere a monseniorului din Transilvania, care a adus cu sine doi observanti etc. Numai dup incheierea contractului se apuc autorul su sd preateasc terenul. Intr-un raport ctre cardinali, datat din Bacn, 12 iulie (dar care pare s fi fost scris tot la Ciuc , deoarece la aceeapi dat el intocmeste un act de numire a lui Taploczai drept co adjutor al su, pe care Il isclepte pi mons. Damokos care nu pArdsise Transilvania) sint inftipate pe rind toate argumentele putind fi invocate In sprijinul contrac tului nedeclarat inc. Situatia ar fi urmdtoarea: Nu sint pea. Dac ar fi s fie tinut i dascli (magistri) ar trebui hrniti. Misionarii (= conventuali) nu Sint apti pent ru aceast provincie, cci ei nu ptiu limba. Ponisi suo tempore porul (= poporenii) stria contra polonilor (-= adic a iezuitilor poloni), vrea pr eoti nationali". Apadar ar trebui s fie restituit conventul din Bacu observantilor . A fost construit din temelie de Margareta din Transilvania (!)... Catolicii de aici sint unguri. [Despre cei de limb german nu se face nici o mentiune acum]. Ur meaz In mod destul de confuz: accentul pus asupra limbii maghiare (dei din toate celelalte informatii se ptie c toti acepti catolici unguri vorbeau romnepte), asup ra vecinttii cu cei din secuime, nu fdrd folos in eventualitatea cdutdrii unui ref ugiu la nevoie, apoi perspectiva ca episcopii catolici s aib sub oblduirea lor pi M oldova pi Transilvania (!), in sfirpit argumentul c Bernardino Quirini a locuit i mpreund cu fratii" in conventul de la Bacau (vezi ltori IV). Dealtminteri In minst irea de la Chic se afl i romni pi armeni. Masa acestora ar putea fi atras la unire cu catolicii! CIt privepte situatia material, la Frdoani, unde fuseser 60 de case d e catolici, nu mai rdmdsese decit o btrind de 60 de ani. Ungurii catolici fug din cauza contributiilor. Dacd va rmine G. Duca in scaun, desolabitur tota Moldavia" . Ca incheiere amintepte ea In duda promisiunilor ce i s-au facut la Viena, el n u a primit nici un subsidiu i nici un rspuns la scrisorile sale. Deocamdatd nu su fld niel un cuvint des pre invoiala 168 www.dacoromanica.ro

de la Ciuc. Lucrul trebuia realizat treptat. Dar mai erau unele tranzactai nemar turisite de strecurat in mod discret. Printele Taploczai, gardianul" de la Ciuc a vea mare nevoie de o breva apostolica pentru niste interese banesti, adica pentr u a putea dispune de averea ramasa de la mama sa, precum si de cea a tatlui sau b atrin, i gata sa moara, fr a fi obligat s o cedeze bisericii, sau sa renunte la ea. Legea din Transilvania ar fi ingaduit aceasta, spre deosebire de cea din alte l ocuri. Averea se compunea din casa, pamint in 3 sate, !Mete, mori, obiecte casni ce etc. El ar fi fost dispus ca in viata fiind sa faca bine" bisericii din Bacau , (deCel putin asa afirrn sigur in schimbul acestui serviciu), lasindu-i si parn int Pardevie scriind cardinalilor Propagandei la 20 iulie (1670), cind profita d e piecarea lui Angelini in Polonia ca sa trimita un lung ditiramb despre Taplocz ai impreuna cu o descriere destul de sugestiv a d feritelor calamitati naturale din Moldova din ultimii doi ani. Totodata el scria i nuntiului din Polonia, rugindu1 sa promoveze cauza parintelui Taploczai ca sa poata dispune, testa si rasa bun urile sale pe care le are Tie' secolo", ca patrimoniul ski legitim, fie biserici i unor persoane eclesiastice, fie rudelor sau altora, cum va voi. In raportul ca re cardinali, monseniorul de la Bacau anunt cA fiind infirm, a luat drept coadju tor, atIt pentru slujba duhovniceasca, precum i pentru administrarea casei si re sedintei (circa occupationes oeconomicas domus et residentiae), pe parintele Ste fan T., nscut din tata armean dar mama maghiara, gardian al conventuitii de la Ci uc. Urmeaza calitatile superlative ale acestuia. Dar omite amanuntul ca noul coa djutor era el insusi infirm, fiind schiop de un picior i ea isi strinsese o aver e frumoasa pe care o tot sporea. (In schimb prefectul Piluzzi informa pe nuntiu ca monseniorul primise de la printele $tefan T., o pereche de cai i ca li fagadui se sa-1 lase vicar apostolic (!) dupe.' el. Cum Intirzie rspunsul de la Roma, In martie urmtor Pare'evie scrie o lunga epistola nuntiului din Polonia cerindu-i sa intervina la custodia din Transilvania s i se trimita. cei 2 parinti observanti, adica Taploczai i parintele Francisc a Derventa" bosniacul, de care este o nevoie urgenta Intruclt se apropie Pastele (la 23 apr.). La 26 apr. 1671 i repeta din n u scrisoarea din 7 martie, mai plingindu-se si de saracie, declarind ca nu are n ici un quattrino di entrata", i scuzindu-se cA scrie pe o jumatate de foaie de h irtie, dar In tara nu se face hirtie, si in Bacau nu poate fi gsita. lar la Iasi costa o foaie 3 baiocchi! [Nuntiul se schimbase de doua ori: dupa Francesco Nerl i arhiepiscop de Florenta era acum Angelo-Maria Rarruzzi, arh. de Damieta]. Dar inainte Inca' de acest apel la nuntiu, el cauta sa mobilizeze in favoarea sa pe un cardinal al carui nume nu II cunoastem, dar care tea fi cardinalul Spinola, a cela care II recomandase in 1668 ca vicar apostolic in Moldova. Catre acesta el indreapta o epistola caracteristic a intregului stil de comportare si exprimare. Nimic nu lipseste. Nici plingerile contra Congregatiei de Propagandd care se int erpune intre prelatii orientali" si papa, nici indignarea contra decretului care fixeaza intretinerea la 200 de scuzi cu condit ia ca sa stea pe loc, nici denigrarea oblic a prefectului Piluzzi, sau sgetile con tra iezuitilor, nici imaginea pe care vrea sa o dea despre sine: intransigent, n einduplecat, neInfricat, once s-ar intimpla. Si regasim 1650 procedeul de a atri bui mitropolitului indemnuri energice In sensul vederilor proprii. Il mai afliim si In anul urmator, in raportul catre cardinali referitor la incidentul cu iezu itii. De ast data mitropolitul e chiar hotarit sa trimita un capitan de armasei s a aresteze pe iezuiti (!) si este retinut in avintul sau doar de rugmintile monseniorului insusi (!). oc

www.dacoromanica.ro 169

O constatare valabila pentru intreaga sa corespondent& este nesinceritatea ei to talk incepind cu datarea scrisorilor, ca loe de expediere i data calendaristick urmihd cu relatarea faptelor, uneori inventate cu desavirsire, alteori falsifica te in parte. Formulele cele mai grave, de ex. tacto pectore" care echivaleaz cu u n jurmint, insotesc afirmatiile cele mai fanteziste. O alt caracteristica este o a uto-repetare aproape mecania sub forma unor clisee, cum ar fi descrierea activit atii sale multiple de om orchestra, silit s fie simultan si preot si administrato r, grdinar... etc., formula pe care o va folosi ulterior si in Autobiografia sa. Si procedeele de acum seaman& cu cele din perioada anterioar: declaratii vehement e atribuite unor colectivitti care denunt persoane, fapte, sau star, si la nevoie ameninti cu abjurarea. In felul acesta este pus la cale pseudo plingerea poporeni lor din Sabaoani contra lui del Monte, spre a lovi in Piluzzi, folosind cazul lu i Benedetto din Cortona, sau reclamatia orasenilor din Cotnari contra iezuitilor cu prilejul certei pentru o capel parasita, reparata de un mic grup de cotnareni favorabili acestora, cu gindul de a le-o ceda lor, spre indirjita impotrivire a grupului advers, in frunte Cu Brcuta i fratii sai, fnfuriati de aceast concurent i n domeniul lor pe care si-1 doreau exclusiv. Acest conflict atinge in coresponde nta manseniorului proportii uriase. Altercatia dintre cetele rivale, punctaVa. d e insulte si unele gesturi regretabile, e transformata intr-o intreaga incaerare , preludiu al unui adevarat rzboi civil. La un moment dat este pus oarecum semnul egalitatii !litre violenta acestui incident si cea a racoalei orheienilor! lar el este chemat de zor sa potoleasc furtuna, caci putin a lipsit ca sa nu fie afar sare de singe! Astfel alearg alternativ la Cotnari si la Iasi unde izbucneste alt conflict tot atit de zgomotos pentru detinerea pe nedrept de catre iezuiti a bi sericii parohiale. 0 clip& a crezut Par'eevie ca poate sa-1 amageasca si pe pref ect (Piluzzi) sa se asocieze ofensivei antiiezuite. Barcuta trebuia s-i ofere un fel de impartire a zonelor de influenta. O reclamatie ca din partea orasenilor c atolici, scrisa in stilul sau caracteristic, sporeste dosarul contra iezuitilor, pe care Il va duce la Roma nepretuitul Barcut, impreun cu un memoriu fourte bine intocmit, indre ptat in primul rind contra iezuitilor, si din care nu lipseau punctele interesin d direct pe vicar, 0. bineinteles si pe fidelul factotum de care acesta nu se ma i putea lipsi. O explicatie a cardasiei dintre ei este poate si aceea ca toate c heltuielile drumului la Roma erau s fie suportate de parohul de Cotnari, interesa t i baneste la impiedicarea unei concurente iezuite la el acask asociat poate cu ceilalti preoti nationali", hotariti s&-si apere partea lor din via Domnului" . In schimb emisarul beneficia de calitatea de imputernicit al vicarului si de r ecomandatii din partea acestuia la Roma. Dar scopul principal al lui Pare'evie e ra obtinerea autorizatiei de a veni sa stea 6 luni la Roma, unde si-ar fi cautat alte rosturi pentru sine si familia sa. Deocamdat se asigurase de un viitor vica r general in persoana lui Taploczai. Dar peste micile socoteli se ridic valul unor furtuni adevarate: rascoala contra grecilor si represiunea ei cu ajutorul tatarilor. Apoi in var trecerea sultanului cu oastea in drum spre Camenita. Par6evie pomeneste intr-un loe de fuga sa din iarnii i foloseste si un citat biblic in acest sens. Daca se refer. la un fapt re al, atunci nu poate fi vorba decit de fuga din timpul racoalei, care 1-a prins p e semne la Iasi, dup aparitia sa la Cotnari unde fusese in ziva de 3 dec. El s-a grbit probabil spre resedinta sa hulit de la Bacau, de unde se putea trece usar in Transilvania. Nu stim dac la ivirea rzboiului turco-polon, dud a venit la Tutora Grigorascu Ghica cu corpul su de ostasi, a reusit monseniorul s se intilneasc cu fo stul su prozelit (care poate prefera acum si acopere acea faz 170 www.dacoromanica.ro

a trecutului apropiat). Dec& 1-ar fi revdzut acum, el nu ar fi lipsit de a pomer u de acea revedere In scrisorile apocrife, i in Autobiografia sa scrisd In sept. 1673. In primdvara acelui an se stia c rdzboiul va reincepe i eh' turcii vor cal ca din nou pmintul Moldovei. La 10 martie el pleacd lasind un act scris de numire a vicarului ski general In persoana lui Taploczai, pe care 11 recomandd totodat & bundvointii domnului. Legaturile sale reale cu Moldova se incheie. Cele fictiv e incep able acum. (Pentru pretinsa sa misiune i scrisorile apocrife pe care le inftiseazd In Italia, vezi Observatiile Critice). El moare la Roma la 23 iulie 16 74. Documentele esentiale referitoare la activitatea din Moldova in intervalul 1 668-1673 se gdsesc la: Pejacsevich, Peter Freiherr von Parcevich, In Archiv fr os terreichische Geschichte", vol. LIX/2, Viena 1880, pp. 351-464. Este o evocare I n spirit hagiografic, lipsit de adevrat simt critic si depsit de informatia oferitd de publicatii mai recente. Dar are o anexd bogat& in care stau aldturi documente si reale i fictive G. Cellinescu, acceptind interpretarea din biografia amintit d, mai aduce unele completri din arhiva Propagandei pentru aceast perioadd In A/cu ni (Dipl. Ital. I). lar in Altre Notizie (Dipl. Ital. II) prezint un material cop ios, dar pentru anii 1650-1653. Irma lucrarea de bazd pentru o parte cel putin a vicariatului din 1668-1673 rat-nine studiul lui Fr. Pall despre lupta dintre mi sionarii conventuali i iezuiti In Moldova, care depdseste cadrul temporal limita t la anii ardtati mai sus, urmrind acel proces i In sec. XVIII. Capitolele ce cor espund la intervalul ce ne intereseazd inaduie o judecatd mai asprd a nesinceritatii lui Pare'evie, decit cea exprimat& In final. Este inf etisat& faza anterioar a raporturilor cu iezuitul Beke In legdturd cu falsificarea din 1647. late' i titlul: Le Controversie tra i minori conventuali e i gesuiti nelle missioni di Mo/davia (in Dip/. Ital. IV). Pentru discutia din jurul numirii sale di n 1656, precum si a pretinsei sale misiuni la impArat din acel an vez!, pe lingd documentele din Pajacsevich i Fermendzin, Acta Bulgariae, I. Dujev, Il cattolic esimo in Bulgaria nel secolo XVII, Roma 1937, Nicolaus Schmitth, Imperatores ottomanici a capta Constantinopoli cum epitome principum turcarum (Tyrnau 1761). In leaturd strins cu politica personale urmatd de Pardevi fate' de misi onan i dup 1668, stau o serie de informatii cuprinse In biografiile i relatiile l ui Piluzzi, Angelini, del Monte, Rossi din volumul de fate% O atentie speciald a fost acordate de noi, autobiografiei, precum i scrisorilor apocrife inftisate la i strdini,iele nu rezist Venetia si Genova. Acceptate de toti istoricii, romani, unei cercetri de aproape, vezi Observatii Critice. Pentru o caracterizare genera l& a personajului vezi biografia din Ctiliitori V, dar cu unele rectifielri. Nu mai e valabild afirmatia fAcut pe baza datelor lui Pejacsevich c Pare-evie ar fi p lecat efectiv In Moldova indat dupe' indltarea sa la arhiepiscopat, i ea de acolo s-ar fi grdbit spre impfirat In august (1656). In realitate, asa cum am ardtat acum, el s-a oprit la Viena cu gindul a se cdpdtui acolo. In Moldova nu a venit decit dupe' a doua sa numire in 1668. A doua indreptare este In favoarea lui Par 6evi5. Fraza nuntiului apostolic din Polonia despre prelatul dator vindut care i nstrdina bunurile bisericii se refer& in realitate la episcopul polon Rudzinski (vezi biografia lui In volumul de fate). In sfirsit acel imprumut de 1 000 de im periali de la p. 355 trebuie inteles ea fiind aeordat de Par6evid lui Grigorascu Ghica (vez! Piluzzi) si nu invers cum am crezut urmind prerea lui Fr. Pall, foar te plauzibild, avind in vedere vesnicele lamentatii despre sArdcia grozavd In ca re s-ar fi zbdtut si la Viena, si apoi In Moldova. Dar inventarul lucrurilor rdm ase la moartea sa infirm& aceste declaratii. La Viena el 1-a gAzduit In modesta sa co-

www.dacoromanica.ro 171

liba" pe domnul fugar. Aceast ospitalitate, ea i imprumutul acelei sume erau o ip oteci asupra viitorului. Aceste raporturi explica' poate i aspectul ciudat al se risoamei din 1667 a lui Ghica adresat Propaganclei in care soaicita pentru ParCev ie autorizatia de a-1 insoti la Roma. 0 parte important a acestei compozitii poar t pecetea indubitabil a stilului propriu al monseniorului, care a dictat-o, sau a scris-o el insusi. A doua scrisoare in acelasi sens, din anul urmtor, va fi scris A chiar de el, dar in nurnele lui Ghica. Cum au evoluat raporturile dintre ei nu putem sti, dar este foarte ciudata atitudinea atit de deosebit fat de Ghica in se risorile apocrife in care se fereate a-11 numi ftis, In vreme ce nu are asemenea scrupule fat de Petriceicu. De misiunea lui la cazaci singura misiune nu ne-am oc upat, ea neintrind in eadrul volumului nostru. SCRISOARE CATRE CARDINALII PROPAGANDEP 1670, iulie 20, Bactiu p. 604 ibcrisoarea trimisd prin Angelini este In intregime consacratd pledoariei pentru pdrintele Taploczai, anume pentru obtinerea brevei apostolice necesard acestuia spre a-i pdstra libera dispozitie a bunurilor chiar i dupd imbrtiarea vietii monast ice. Urmeazd in chip de diversiune rindurile redate aici]. ... In aceste provinc ii, i mai ales in Moldova este o grozavd revdrsare a apelor de trei luni de zile, din cauza deselor averse i a ploilor necontenite ziva i noaptea ce distrug toate semndturile de grill din cel mai bun2, de orz, ovdz i mei, i de ori ce fel ar fi, cdci stau in apd i, atacate de prea multd umezeald, nu se pot coace i nici nu fac boabe. Deasemenea i iarba i plantele ierboase din finete, sau nu pot sd creased de frig i de apd, sau dacd cresc, nu pot fi cosite, cdci niciodatd soarele nu se in cdlzete i nu usucd pdmintul i tototdatd pentru ea riurile, ieind din albiile lor, au inundat toate cimpiile, i au luat cu sin e impreund cu pdmintul i ierburile i plantele cu pdmint cu tot i le-au amestecat cu nisip. Deasemenea, lucru de mirare, in teritoriul Bacdului, la vreo zi de drum [de Bacdu] a fost aa mare multime de oareci, incit nu numai cd au stins toate cele din grdinile de zarzavat (hortensia) cu mare pagubd, dar cdtdrindu-se pe pomi au dat iama in poame istovindu-le cu desdvirire, ba chiar i pomii pe care i-au distr us cu totul, rozind cu dintii ramurile lor, i ceea ce e i. mai rdu, au stins i mist uit i griul de pe cimp, i orzul i ovdzul i altele asemenea. Locuitorii inspimintati 1/ de aceastd nenorocire prezic va fi foamete *1 ciumd; iar in anul trecut a fost aa mare multime de hac hocce tempore misera provincia..."]. 1 Traducerea s-a facut dup textul latin publicat de Pejacsevidh, o.c. p. 604 605. p. 605 viespi in aceste parti i in Transilvania, incit in casd abia puteam sta [Roag sd f ie ajutat pentru a putea trdi in cu geamurile inchise 2 purpurii triad siliginis. 172 www.dacoromanica.ro

ACELASI CATRE UN CARDINAL NENUMIT3 p. 114 1671, martie 3, Bactiu [Se plinge de vitregia Sacrei Congregatii a Propagandei care face un nou decret h' fixind intretinerea la 200 de scuzi pe an, sub conditia s rdmind pe loc. inain te de infiintarea Congregatiei, episcopii erau judecati de pap. Acuma ei nu prime sc nici o satisfactie din partea Congregatiei j sint cu desdvirsire dati uitdrii de cdtre papa. p. 113 ajung sd spund: Acest papa al vostru e doar o formd, cdci ceilalti fac si dreg t oate". Acum s-a dat chiar un decret interzicind episcopului sd meargd ad limina apostolorum (= Roma)]. Ortodocsii Au dreptate ereticii i schismaticii rduvoitori sd ne bat i s ne loveascd cu propri ile noastre arme. Eu aproape cd am fost crescut In Italia, si nu am citit niciod atd 11 Libreto famoso de Nepotismo, i in Iasi mi ha ardtat un cdlugdr grec care 11 citea boierilor i orsenilor spre rusinea noastrd. Deasemenea nu am citit nicio datd cartea unui cdlugr carmelit descult Quare Lutterus defecit a fide etc. i in Iai grecii ( ortodocsii) o laudd. M jur pe Dumnezeu c atitea cdrti serien, ocdri i infamii aduc grecii de la Roma, Neapole, Venetia etc., i citesc i povestesc i opt esc i despre papa i despre domnii Cardinali, despre prelati, despre curte si des pre norod, e trebuie s rosesti i s fugi. Si unii ca acestia se duc i stau in Italia sub bland de oaie, dei sint lupi rapaci si dusmani ai crucii lui Hristos! [Cong regatia se spald pe miini de prelatii orientali" dindu-i pe seama nuntiilor apos tolici, cdrora dacd le scrii, nu ai rdspuns]. Si nici nu sint ei atit de aproape cum poate c i inchipuie Sacra Congregatie. Sint aproape 5 sdptdmini de drum de la Bacdu la Varsovia. Post nu e, tilhari sint indeajuns, i domnii nuntii se ocupd m alevolentieri de asemenea treburi. [In acest timp] misionarii franciscani italie ni arata un decret de la Sacra Congregatie care zice lmurit ca ei Possint ire per Provinciam, administrare sacramenta etiam petita et non obtenta licentia ab ord inario4. Un alt decret mai aratd i c preotii elevi ai colegiului (preti alunni), dupd ce vor fi iesit din colegiu nu vor sta sub autoritatea episcopului locului, ci nemijlocit sub cea a Sacrei Congregatii. Pdrintii iezuiti de asemenea, dei a u ocupat parohia din Iasi5, pretind e nu skit supusi episcopului i depind doar de pdrintele lor. care reclamd in tot asadar, voind eu la strigdtele poporenilor f elul i cer s li se restituie o casd a bisericii ocupatd de acesti rinti ca s convo c <la judecatd> ambele parti, pdrintii iezuiti nu au vrut nici in ruptul capului , dind totul pe seama pdrintelui general bdtindu-si joc de episcop6. Pind in cli pa de fat nici pdrintii iezuiti, niel pdrintii misionad nu s-au infdtisat nici md car ca parohi inaintea mea ca vicar apostolic si administrator... 3 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de G. CAlinescu In Dipl. Ital. I , pp. 114-118. 4 = Chiar dac au cerut si nu au obtinut aprobarea de la episcop. 5 In 1645 and Pardevie a fost hotarit de partea lor. 6 rirnettendo il tutto al pa dre generale et al vescovo li fichi. www.dacoromanica.ro 173

Lunile trecute prin,tele Vito7 impreund cu parintele Gian Battista <amindoi> misi onan i conventuali, au prins pe un al treilea misionar si paroh de Sdbaoani, 1-a u ciornagit, 1-au legat, 1-au pus In butuci si In lanturi, si astf el legat 1-au scos din tara; acest lucru a fost raportat domnul uis care a intrebat cu a cui autoritate au facut acest lucru. I s-a rspuns ca Sac ra Congregatie a poruncit astfel. Dar grecii sint isteti si ascutiti la minte, si din ei face parte si acest domn. El a raspuns: Episcopul v ostru mi-a adus scrisori de la papa (aceastd curte nu cunoaste pe altul decit pe papa) de care a fost trimis aici cu drepturile pe care le au episcopii. De ce deci nu i s-a inaintat lui aceast pricina, cum se afla in persoan in tara?" A mai adaugat: Noi stim ca si la latini e aceeasi blind rinduia la care este si se pazeste printre ai nostri; asadar episcopul face totul". lar pdrintii misionan, pentru a scuza o gresear& au sdvirsit una mai grav, raspunzind cd aceastd pricin sau treaba nu il privea pe episcop, scandalizind prin acest rdspuns pe greci, si cu luare in ris si gluma s-a terminat aceast comedie. Acestea toate mi le-a povestit chiar mitropolitul9 care ja parte intotdeauna la divan, adic la audienta publica , si a addugat: Monseniore <trebuie> sd pedepsiti asemenea greseli, caci domnul si boierii sint nemultumiti de asemenea actiuni si de <atare> Indrzneald"... Din ordinul sultanului, domnii Moldovei si ai Tarn Romanesti s-au indreptat cu stile lor pentru citeva sptmini la hotarele Poloniei pentru a opri pe tdtari s intre in t ara si sa o prade. Au trecut prin Baca.' citeva unitti de romni amestecati cu turci, care prad mai ru ca tatarii. Nu exist nic i o credinta si nici o pietate la brbatii care urmeaza oastea. Orsenii si dregtorii domnului au cantonat in resedinta n astra doisp rezece soldati pentru o zi s'i. o noapte, (ne-au Mart mare paguba, au furat si a u mincat totul). Mai mult rau au fdcut altii in tirg bietilor tirgoveti. Printre acesti soldati au fost trei turci bosniaci, doi din ei oameni de seam, cu cai pr ea frumosi, cu haine <scumpe> si cu fost cindva catolici... [Sint indemnati sa se gindeasc la viata eterna... La miez ul noptii ei vin sd-i ceard botezul. Li se raspunde eh' botezul primit data e ind elebil, si ca acuma e nevoie doar de absolutiune]. Asadar constatind c au venit c u mima curat, i-am pus sd rosteasca profesiunea lor de credinta, si apoi, celor d oi nobili le-am dat scrisori de recomandatie, si i-am indemnat pentru siguranta lor si a mea, sa mearga In Polonia, cum au si facut, iar al treilea s-a intors I n Bosnia, fdgaduind sd aduca de Paste pe alti doi care sd faca acelasi lucru ca ei. Pastele cade in anul acesta dupd stilul vechi la 23 aprilie, si dupd cel nou la 3 mai. servitori, al treilea din ei de o stare mai de jos, dar bine echipat, si pentru ea' vorbeau sirbesteo s-au bucurat s stea de vorbd cu noi. Si astfel plimbindu-ne noi patru prin gradinit, mi-au spus... Ca si ei au 7 Numele lui Piluzzi si del Monte slut dinadins redate necomplet, lar al lui Ben edetto nici nu e indicat pentru a inflisa tot episodul ca o ceartd intre trei mis ionan i oarecare. 8 = Gh. Duca. Pentru asemenea atribuiri de declaratii apocrife , vezi cele a lui Vasile Lupu si Varlaam in 1650 (C615.tori V). 9 = Dosoftei. 19 i/ slavo. 174 www.dacoromanica.ro

Am asteptat, asa sd-mi ajute Dumnezeu, salvarea (cdci sint dator i mila lui Dumn ezeu si a Sacrei Congregatii, cu nadejdea sigurd de a fi ajutat in nevoile mele de fatd, ca sd-mi fac niste haine <noi>, dupd cum e obiceiul tdrii" i sd-mi cumpr mdcar o pereche de cdisoriu ca sd-mi gsesc o biatd trdsurd, sd pot si eu sa ma' ara ex aliqua parte printre episcopii moldoveni, care umbld in carete frumoase i in trsuri trase de sase sau opt cai minunati, drept care gilt temuti, cinstiti i pretuiti, ei fiind dealtminteri cei mai nestiutori in vindut) ale cartii, in invtAturd religioasd si in credintd adevdratd. unor chestiuni mai spinoase i asupra unor cazuri de constiintd; ei nu merg la mi tropolitii i vlddicii lor, stiind c aceia sint prea putin luminati (rudissimae Mi nervae), si chiar acesti caugai sint crainicii Calugdrii greci mai destepti vin la mine sd se satuiascd asupra ti Imbita doctrinei catolicilor. // Eu sint barin, slabit si infirm (podag -oso) , nu pot sd umblu. Iasi e la o depOrtare de Bacdu de patru zile In timpul iernei . Pricini i neajunsuri se ivesc intr-una. Eu obi.,snuiesc sa m duc la divanul dom nului, care judecd el insusi in persoand i in fata tuturor toate pricinile, fait vreo adunare sau consiliu, ci cind mn duc mai des pe la curte (dupei cum mei indeamnei episcopii lor) e mult mai bine si mai folositor, atit pentru starea spirituaki cit i pentru cea temporalei. P 113 ACELASI13 CATRE NUNTIUL DIN POLONIA" 1671, martie 7, Baceiu Considerindu-se starea lucrurilor de azi (care nu s-a intilnit in anul trecut, i nici in cei precedenti) i apdsarile domnului de acum [G. Duca] si cvasi tirania sa fatd de supusi, precum i pregdtirile care se fac i ordineIe care se dau pent ru rdzboiul viitor, nu e nici un chip sd se poatd realiza vreun progres... in at ita turbulentd sub stOpinirea acestui domn, i intr-o vreme ca aceasta. Fug mai t oti locuitorii din tara i se retrag In Turcia15, In Rusia, in Transilvania, in T ara Romaneascd, si se suie in virful muntilor si se ascund in codrii cei mai de, i ca fiarele sabatice. Deci... trebuie sd asteptdm. ...Biserica din Bacdu, resed inta episcopilor si matca tuturor bisericilor celelalte, se va ndrui cu totul in curind de bdtrinete si de ploile fard incetare, i data cu ea se va sfirsi totul: i episcopii, i preotii, 11 Potrivit obiceiului de a se innoi de Paste. 12 Cavalucci carrozzino. Diminuti ve cu tilc. 13 Pejacsevich op. cit., p. 608. Text italian. 14 Nuntiul se schimba se. Era acum Monseniorul Angelo-Maria Ranuzzi, arhipiscop de Damieta. 15 Adic pes te Dunre, fiind vorba bine inteles de locuitorii de pe malul DuVezi in acest sens i mrturia lui A. Rossi, dar care se refer& la fuga proP. 603 vocat de venirea turcilor sau a ttarilor, in vreme ce aici ea ar fi datoratA exect iunilor lui Gh. Duca. In general, ca i in partea despre inundatii tendinta este nu de a informa ci de a impresiona intr-un anumit sens. Rusia" despre care este voi ba aici corespunde la Galitia care fcea parte din Polonia. www.dacoromanica.ro 175

si chiar inisi poporenii... [In alte locuri se inaltd arcuri de triumf, statui et c., cu cheltuiala a sute si mii de scuzi]. Cu 2 000-3 000 de scuzi s-ar putea re face biserica de la Bacau pentru alti 300 de ani... [Nu stie ce mai e pe lume... Dacd a fost ales noul papa', si cine este el, daca e tot acelasi nuntiu In Polo nia... ce mai e in Polonia, Germania, Ungaria, Venetia, Italia, Franta, Spania.. . etc. Se roaga de vesti despre impdrat i regele Poloniei] Boierii acestei tart doritori sa afle i/ bene commune, adesea ma intreabd, crezind ca eu am informatii de la Viena, sau din al ta parte. [Roagd sa i se serie la Liov. Prefectul colegiului armenilor Ii va tra nsmite corespondenta. S obtin nuntiul de la rege o scrisoare cdtre domn] Regii Pol oniei vor sa aib ius nominandi episcopos, dar nu ius defendendi episcopos. . Sint em cu totul . apdsati i prapaditi de schismatici... ACELASI CATRE CARDINALI16 1671, aprilie 26, Bactiu p. 611 p 612 p. 613 [A primit la 25 martie scrisoarea cardinalului Barberini care 11 intreabd de ce nu a hirotonisit preot pe Petru Wolf. Acesta nu a venit s ceard asa ceva. L-a vaz ut o data la Cotnari and a fost s sfinteasca un altar. El nu avea virsta, era ign orant, nu poseda temeiurile gramaticii. 1/ De doi ani e in Polonia. L-a recomand at la colegiul armenilor din Liov, si tot astfel pentru preotie, episcopului suf ragan din Liov, pentru vremea and isi va fi completat cunostintelel Este pura ma litie. Este un sistem al alumnilor ca sd fie sfintiti aiurea pentru a nu jura as cultare episcopului lor. Si de aici se nasc dezordine i scandaluri, cum s-au nds cut i vor famine intipdrite in mintea celor cu judecatd (delli savji), ca cele c omise de pdrintele Vito, care fiind intrebat de domn de boieri de ce a batut, a legat in vazul tuturor si a aruncat in lanturi pe un cleric ca si el, i nu a ina intat aceast pricina episcopului care este in fiintd (di persona) in aceast provin cie, a raspuns: Episcopul nu are nimic a face cu noi"... Ce scandal mai mare ca acesta ? ...Aici sint boieri invdtati care au studiat in Polonia, la Venetia si la Roma. Acestia au ramas rdu impresionati i scandalizati, dar si mai mult oamen ii fat-a invdtatura care tin cd episcopul e capul mai presus de toti, si mai ale s vicarul apostolic. Saptdmina trecuta au venit la mine citiva oraseni din Baia, plingindu-se impotri va pdrintelui Vito care a luat li agenti" ai bisericii pentru salariul pe care 1 1 pretinde pe citiva ani. Eu, dacd Il voi cita nu se va infdtisa deoarece nu m re cunoaste [ca judector], dacd nu Il voi cita atunci poporul [catolicii] se va indoi i scandaliza... [Supune cazul S. Congregatii]. 16 Pajacsevich op. cit., pp. 611-612. Text italian. 17 Poate inseinna i bani, j obiecte de argint. Acuzarea menit poate sa n utralizeze reclamatia lui Piluzzi din 27 iulie 1670, referitoare la insusirea de c re Grigore Gross a unor obiecte de argint de la biserica din Baia. 176 www.dacoromanica.ro

ACELASI CATRE C PiRDINALP 1671, iulie 10, Badiu [Nu se tine seama de cererile sale... Nu i s-a aprobat inc aducerea printelui Tapl oczai i a Inca' unui observant de la Ciuc.] Vad Ca* s-au razgindit (cardinalii) i t iu i de ce! ... Pe printii misionaritrimii ca i In pofida mea, eu Ii primesc i ii im bratiez Cu toat dragostea, Dumnezeu mi-e martor, numai s corespund la vocatiunea pen tru care au fost chemati i la intentiile S. Congregatii. Ceea ce am spus i telui V ito care este aici In provincie. Ceilalti colinda prin Transilvania slujind unor persoane particulare... Parintii iezuiti vor s ocupe cu forta o cape la filie a bisericii parohiale din Cotnari, pentru care f apt, adunindu-se tot poporul contra acelor parinti iezuiti, In afara de doi sau trei ordeni complet stpiniti i citigati de acetia, aa de tare s-au infuriat, atit cel din C otnari, cit i cel din Iai, care venise s asiste la ceremonia sfintirii mirului ce n u mai vazuse niciodata, incit putin a lipsit sa nu urmeze varsare de singe i moar te de om, daca unii din preotii notri nu ar fi impiedicat i/ furore dei detto pop u/o. In acea zi preotii iezuiti au declarat fati ca nu recunosc nici episcop, nic i vicar apostolic, i nu 11 vor primi in casa cind face vizitatie apostolical. ACELASI CATRE CARDINALI20 1672, ianuarie 26. p. 276 voastre cu toat sinceritatea despre unele excese i dumanii care exista intre popore nii din Iai i din Cotnari i pnintii iezuiti, dup venirea lor in aceast tara. Nu s-a da t crezare niciodata scrisorilor mele. Am cerut o persoan nepartinitoare ca s \Tina s vadd i sd asculte ce spun poporenii21. Nu mi s-a dat ascultare22. 19 Declaratie de pus in legatura cu faptul ea' dupa sosirea sa in Moldova in 166 9, ParC'evid s-a instalat cu servitorii sai si cu caii sai In casa iezuitilor di n Iasi, consumind proviziile lor i nebinevoind sa piece decit dupa trei luni, in ciuda pro19 DipLomatarium Italicum, IV, p. 254. Text italian. lin aceti patru ani nu am incetat de a intiinta pe eminentele testelor acestara. In tot intervalua vicariatuilui ski apostolic el nu a f acid niel o vizitatie apostolica. In schimb Ins mergea des la Iasi unde era curtes. La Cotnazi era desigur gazduit de parohul local, Barcuta. 29 Fragment dupa textul ital ian publicat de Fr. Pall in Dip/. Ital. IV, p. 276. 21 In scrisoarea paralel, cu aceeasi data catre Secretarul Propagandei el afirma (dar cu cit sinceritate?) Ved i sollevationi grandi, pi delli Valachi, che delli catholici contro i padri Giesuiti. Furia poporului e mare si impetuoask cum s-a vzut in zilele acestea contra domnului si a grecilor". Se vede procedeul: asocier ea a dou manifestari cu totul deosebite i ca proportii, i ca sens. Tot artificiul decurge din sensul diferit al cuvintului populo", folosit de misionan i pentru a-si desemna poporenii, i care e altceva decit poporul care s-a rasculat contra apa.sarilor lui Gheorghe Duca si a grecilor. 22 Non fui esaudito. Pe margine sec retarul Baldeschi nuteaza: Totul era fals". 12 CAlAtori strAini desare TArile RomAne www.dacoromanica.ro

177

La 6 decembrie23 1671 am fost chemat cu mare zor printr-un curler al acelor poporeni, ca sd ma duc neapdrat la Cotnari unde in ziva Sf: Ecaterina putin lipsise sd nu fie vdrsare de singe, si cu sigurantd aceast pricind nu se va putea isprdvi decit tot cu vrsare de singe. Si astfel toti poporenii protesteazd si aceasta are mare insemndtate: boierii moldoveni (/i baroni valachi), informati de mitropolit care este rutean24, afirm d lucrurile cele mai grave, spunind ciar c acesti pdrinti sint cauza tuturor relelor, si al singelui <vdrsat> in Polonia si in Rusia, si ca vor face acelasi lucru si in acest principat etc adicd un cdpitan de armsei dupd pdrinti pentru a-i face de card; i-am rugat pe mdd ularele lui Hristos sd nu fac una ca asta si sd-mi lase mie aceastd <pricind> pen tru c eu am luat msuri si am scris superiorilor cardinalilor) care desigur vor pot oli tot rail. De aceea am tot scris mereu, cdci urechile mele aud multe lucruri. M-am dus de la Iasi la Cotnari, si pe cit am putut am potolit zarva, cdutind s i mpac pdrtile mdcar vremelnic, si incrediatind totul <hotdririi> Sacrei Congregat ii. Pace nu va fi cu sigurantd, ci se va intimpla ceva vrednic de luare aminte, pentru c prea se semeteste Moab28. Dacd va porunci Sacra Congregatie sd fie reche mati pdrintii In Polonia cel putin pentru citiva ani, pind ce indreptindu-se luc rurile tara si-ar veni in fire, si pind ce ar inceta ura ce s-a ndscut in trimitA un arma insusi cu citiva boieri mi-a spus aceste cuvinte si altele, i voiau sd ... . etc. Mitropolitul populatie, ca si zarvele si nemultumirea etc. etc., voi socoti c s-a purces din i nspiratia duhului sfint. La sase decembrie a izbucnit pe neasteptate o rdscoald2 6 a populatiei din toad tara impotriva domnului27 si a grecilor, cu destuld pagubd i dezordine. Doamna28 a fugit in Tara Romdneascd noaptea cu P. S. Fuga noastrd a fost pe vreme de iarnd31. Turcul amenintd cu primejdia cea mai grozavd. Eu slut mereu acelasi: episcop, capelan, paroh si secretar, vina este a mea dac e cu greseli32. 23In realitate la 3 decembrie. multe jupinese si insotitori si a luat cu ea un tezaur nesfirsit29. Domnul sta i nchis in palat3 si este bine pdzit, grecii fug in pdduri ca iepurii... la Liov i Chiev. 29 Est nimis superbus Moab. Cf. Isaia 16, 6. 26 Este rdscoala o rheienilor i sorocenilor, in frunte Cu Mihalcea Hincul, fost mare serdar, Aposto l Durac, fost mare medelnicer si Constantin, fost clucer. Rscoala a izbucnit in d ecembrie 1671. 27 G. Duca. 29 Doamna Anastasia. 24 Mitropolitul Dosoftei nu era rutean, dar era in legaturfi cu carturarii de luate lush' si duse la Constantinopol. Hurmuzaki, XVI, p. 9, doc. 20. 3 La data a cestei scrisori el era plecat la Constantinopol. 31 Citat din Matei, 24, 20.

cra Congregatie". 178 29 Patruzeci de pungi pline cu galbeni si 60 de pungi de scuzi, care i-au fost 32 Adnotat in chip de regest astf el: (data) apoi Arhiepiscopul de Marcianopol s crie impotriva iezuitilor, se roagh pentru remuneratia sa i loveste in Sawww.dacoromanica.ro

SCRISOARE [APOCRIFA] A ARHIEPISCOPULUI DE SOFIA, PETRU DEODAT (BAKSIC) CATRE DOG ELE VENETIEI33 1673, martie 15, Chiprovae Catre prea luminatul si prea sldvitul prin ipe rul oriental, rdminind temeinic la gindurile sale mdrinimoase si la vrednicele < actiuni> intreprinse de a se elibera din nespus de crunta o hotdr1re atit de cuc ernicd si sfint, cu atit mai mult cu cit cei doi satrapi" (, domni) sint uniti mi tre ei, precum si cu sus-zisul popor, Acum mai mult ca niciodat, dupd anumite semne evidente, poposa sclavie, se ingrijeste cu toatd silinta sd Inlesneasca succesul, sd insuflete ascd pe principii crestini ca sd sprijine cu ajutorul si concursul lar cu suflet ul si cu armele. Ei se indreaptd acum rugdtori catre serenistma Republicd, s. bin evoiascd, In propriul interes al teritoriilor pierdute, sd tina ocupate fortele inamicului, si s'A si Imboldeascd si Insufleteasca pe ceilalti principi sd purceadd la fel. Se iveste un prilej nespus de tate: Pierzania ta e de la tine, Israel". Aducdtorul va suplini res ul, iar eu rdmin cu toatd smerenia a lumindtiei voastre prea devotatd slugd, Fratele Petru Deodat Arhiepiscop de So fia. SCRISOARE [APOCRIFA] A MARELUI HATMAN GRIGORE HABASESCU CATRE DOGELE VENETIEI34 1673, martie 28, lag. norocos si ni se manif est o vointd si dispozitie deadreptul divina', pe ni se va spune cu drepdaca o vom lasa sd ne scape acum care cipiI precedenti ai acestor tdri si popoarele din rdsdrit si-au declarat foarte des, dupd cum se iveau prilejurile, prin soli anume, dragostea, fidelitatea, hotr lrile mdrinimoase, dorintele lor, <oferindu-si> Prea luminate principe si domn vrednic de toa-Vd Inchinareal Prinfi hotdrIt amindoi monarhii amintiti, si ar fi incercat aceastd actiu e salvatoa re, daca nu i-ar fi tinut in loe vrajba cettenilor sau pofta de dominatie a princ ipilor vecini. Dar Dumnezeu, care rinduieste vremurile si vicisitudinile, a disp us totul spre bine, s'). poate spre mai mult folos, cdci de multe veacuri incoace nu au vzut pdrintii nostri un prilej Insdsi monarhilor crestini, precum s'i serenisimei Republici venete. S-ar atit de strdlucit ce nu trebuie lasat sd se piardd, si un noroc dtunnepp. 626-62 7. " Text latin, ibidem p. 626. 33 Traduceiea s-a facut dupa textul italian publicat de Pejacsevich, op. cit., www.dacoromanica.ro 179

zeiesc ca acesta pe care il incearca acum spre bucuria lor comuna Orientul unit cu Hercule. Si principii i popoarele sint cu sufletul pregtit pentru inaltarea bisericilor. Speram c i serenisima Republica 10 va da con cursul la aceasta sfinta straduint si va insufleti 0 pe eu rminind prea plecata sl ug, comandantul oastei mari. Urindu-va toat fericirea <sint> a lumintiei voastre pr ea plecat sluga Grigore Habsescu36 hatmanul armatei noastre (!) Dat la Iasi la 28 martie in anul domnului 1673. SCRISOARE [APOCRIFA] A LUI STEFAN PETRICEICU CATRE DOGELE VENETIEI36 1673, martie 29, Ia0 p. 625 Prea luminate principe, prea slavite dorm! Generoasa compatimire a dorintii fierbinti pe care o nutreste prea luminata repu blica a Venetiei de a vedea popoarele orientale reintegrate in libertatea lor st raveche i stramoseasca asa cum i-a fost infatisata in vremurile trecute luminati ei sale starea nenorocita a acestor locuitori ar putea sa se traduca cel mai bin e in fapt chiar acum In vremea aceasta cind ne intimpina din belsug un noroc cer esc, ba chiar divin, pentru ca fortele dusmane s fie tinute ocupate i sa fie risi pite in mai multe directii, spre a fi inlesnita actiunea care e proiectatd. Si a sa cum atunci prea luminata republica aplauda nobilele lor hotriri, acum ea trebu ie cu atit mai mult sa le aplaude si sa le i dea concursul. Caci acum militeaza un argument mult mai insemnat si mai puternic in favoarea [acestei hotariri] int rucit eu declar ca i noi sintem inviolabil uniti cu sufletul i cu armele cu popo arele amintite. Prea luminata republica a suferit in propriul sal trup atitia an i o dunare fr seaman, cu irosirea tuturor bunurilor, a tezaurului prea intristata a ruinelor uriase din Transilvania, din Ungaria iar in vremurile din urma a primejdiei celei mai evidente a intregii crestinaa singelui sau glorios de o noblete atit de mare. Apoi a fost spectatoarea tti. Ca sa nu mai inainteze mai departe aceasta pacoste atit de grozava si de inc iumat, unindu-ne glasurile ne rugam de luminatia voastra s binevoiasca s-si dea aju torul i sa-si recupereze, eliberindu-le bunurile stpinirile stramosesti, i sa fac a mai mult decit datoria sa intru folosul comun al cauzei crestinatatii, de dragul unei hotariri atit de cucernice si de sfinte, atit a noastra, cit si a popoarelor [acestea]. Iar noi declaram c vom mentine aceste popoare in bunele lor dispozitii 0 le vom insuf leti si mai departe. 55 Gregorius Habbasiesko. 36 Text latin. Ibidem, p. 625. 180 www.dacoromanica.ro

Urind lumintiei voastre izbinzile cele mai fericite si prosperitatea cea mai adevr at, rminem a Lumintiei prea plecat sluga si prieten Petru Stefan, principe al Moldovei et a/t er"37 (?) Dat la la0 in ziva de 29 martie 1673. SCRISOARE [APOCRIFA] A LUI STEFAN PETRICEICU CATRE DOGELE GENOVEI38] 1673, martie 30, Iafi. Prea luminate i prea slvite principe, domn si prieten vrednic de toat cinstea p. 477 nepretuit! O voint deadreptul divin i o inspiratie cereasc de a ne ridica impotriva dusmanului comun al numelui crestin pentru cauza intregii republici crestine se manifest in inimile noastre si ale popoarelor din rsdrit39, si infloreste iar in chipul cel mai fericit. Dar pentru ca aceasta sd nu ajung un motiv de cinta din li psd de grij, am trimes cu toat silinta la principi i la monarhi, suplicindu-i s ne r eaduc la vechea noastrd libertate, i s alerge spre noi, incuviintind cu insufletir e gindurile noastre mdrinimoase, si s retina fortele inamice ocupate si imprtite p entru ca dorinta i gindul nostru sd izbindeascd din plin. Zile nespus de mult darte! vremuni prea norocoase! prilej Faima sldvit a lumindtiei tale si renumele tau la noi, precum si la i puterea mar itim este socotit vrednicd de admiratie. De aceea rugdm prea plecat lumindtia ta s binevoiasc impreund cu ceilalti principi, i chiar pentru binele obstesc, mcar pe m are cu fortele [maritime] si cu galerele s sprijine cei din rsrit sint nespus de glorioase, // p. 478 planurile noastre atit de respectabile. Va rezulta o faim cu glorie etern5, nu va fi niel o pierdere, iar cistigul va fi urias... Noi ins, in vreme ce principii c restini plini de zel i de virtute vor distrage pe pmint si pe mare fortele turcesti, favorizind aspiratiile drepte si sfinte ale Rd sritului, promitem sa stringem si s avem o suta si mai bine de mii40 de ostasi ale si din mijlocul nostru spre a zapci si a ataca i din spate si din fat pe tiranul g rozav al credintei adevrate, i ne legarn [la aceasta], de cum am vedea dintr-o pa rte oarecare steagurile catolice si vom fi insufletiti de ele. CAci noi stim bin e eft poate Osmanul, si care 37 Petrus Stephanus et alter... (vezi sublinierea editorului: schrift des Fiirst en der Walachei fehlt.). Traiarr", 1882, p. 477. *1 Die Unter-

&yid in documentele apocrife infAtiate de el la Venetia in 1650. Cara subliniata de editor cu admiratie, fArA urma de indoial. 38 Traducerea s-a fcut dup.& textul latin publicat de Hagleu in Col. lui 39 Orien talium populorum. Vezi formule aserrantoare folosite de Parwww.dacoromanica.ro 181

ii este puterea in vremea de acum. Rugindu-ne lui Dumnezeu ca Sd-ti dea luminati ei tale prosperitate In toate, raminem...41 Serenisima voastra republica a posed at odinioara cu glorie mareata toata Silistra, Tighina, Cetatea Alba, Braila, Is mailul si Chilla", ba chiar, dupa cum am auzit de la inaintasi se afla chiar in Moldova unele castele (forta/itia) cladite si ridicate de aceasta Republica' ce va putea usor, cu ajutorul bunatatii ceresti sa la in stpinire aceste locuri si s a le stapineasca din nou cu bine. Dat la Iasi, la 30 martie 1673 A lumindtiei tale prea plecat slugd i prieten" IW cTEcDall IIETP BOEBOLI544 pe verso: S'a se dea cu credinta serenisimei 1 prea puternicei republici genoveze". CUVINTAREA CATRE DOGELE VENETIEI" decembrie 1673. p. 623 Prea luminate principe. hotarire, ispravi, virsta, vitejie si prudenta, impreuna cu popoa ele orientale din Serbia si Bulgaria, Tracia si Macedonia [dorincl] a-si i edop. 624 Cei doi principi actuali ai Moldovei [si]" Valahiei remarcabili prin bindi vechea libertate crestin, atit in propriul lor folos, cit si pentru cauza i nsasi a intregii cretinatati, au luat cu mrinirnie hotArlrea de sa traiasca tot mereu chinuiti. In acest scop asadar, pentru a scoate de pe grum azul lor jugul greu si tiranic al otomanilor, mi-au incredintat cu cele mai mari staruinte, mie in aceasta virsta inaintata, biata a prefera sa-si dea viata dintr-o data cu glorie, varsindu-si singele, decit ramasit // a unor infirmitati continue, tinta nenorocita a unor calatorii obosito are i costisitoare, [sarcina] de a apela in numele lor la regii si principii cres tini, i mai ales la serenisima voastra Republic, spre a 41 Este probabil ea aceastd freza neterminatd constituia finalul scrisoarei, la care a fost adaugat in extremis acel post scriptum despre castelele si cetAtile genoveze din MoldoVa, insilat in graba. 42 Totam Syllstriam, Tyginum, Civitatem A lbarn, Brail, Smail et Cic/iam (!) 43 Aceste cuvinte se afld la genetiv, poate s ubintelegindu-se: subscriptio. (?) 44 Numele domnului scris cu litere cirilice. De comparat Cu scrisoarea paraleld catre dogele Venetiei, care e lipsit de o atar e iscliturd. 43 Textul e precedat de un regest al editorului, resurnind pur si si mplu cuprinsul si e insotit de doud note subliniind importante cifrei de 100 000 de ostasi moldoveni precum si existente castelelor genoveze din cuprinsul Moldo vei. Intr-un loe isi mdrturiseste emotia de a fi dat chiar din prima clip a cerce trilo,! sale in arhiva genovez peste o scrisoare a domnului cu care era inrudit. 4 6 Text italian Ibidem pp. 623-624. 47 In text: di Valachiae Moldavia (!) 182 www.dacoromanica.ro

declara hotrirea lor glorioasa si nobila i sa implor sa binevoiasca ziii concursul la aceast actiune pioasa i sfinta. principi i regi cretini i serenisimul vostru Leu venetian sa-i dea ... Si nu va fi nici prima data cind acei principi i popoare orientale cu arma in mina vor fi varsat singele inamic fie in propria lor tara, fie spre pdrtile sep tentrionale, unde cat s se cuibdreasca tiranul. Azi, in aceasta imprejurare se imp lora' de la acest serenisim i prea fericit tron legamintul unei promisiuni solemn e, cd vzind Ca pornesc stile aliatilor aratati mai sus, isi va porni si ea (= Vene tia) armatele sale i pe uscat i pe mare, atit pentru a-i recupera stapinirile sale legitime cit pentru a devia fortele otomane. Aceste popoare orientale au aratat mereu mai mult afectiune pentru serenisima republica a Venetiei deck pentru ceilalti principi i monarhi i ei d oresc tot mai mult sa se puna in siguranta la adapostul stapinirii sale nespus d e drepte, exemplu al celei mai slavite libertti, sprijinindu-se totodata i pe ofer ta sincera de a-si uni propriile forte, in virtutea vecinatatii dacb.' nu pentru intreaga restaurare si recuperare a statelor voastre maritime, cel putin pentru paza si mentinerea in sigurant a ce lor ce le posedd i pentru redeschiderea comertului atit amintite pind la Viena49. din Marea Alba" i Neagr cit de pe Dunarea intreaga, care ud tarile Acele popoare mai doresc Inc de la luminatia voastr drept confirmarea cea mai trai nica de ce fagduiesc un stindard cu semnele serenisimei maiestati adriatice, pent ru ca atunci cind se vor impune contra dumanului comun toate victoriile care sint in mina lui Dumnezeu, come si credono, s poata desfaura cu glorie insignele <seni oriei> voastre, in fata careia toate tarile i natiunile rivnesc sa-i plece vointa printr-o ascultare consimtita i supusd i sa pun in comun cistigurile lor in virtutea celei mai credincioase vasalitti. /AUTOBIOGRAFIE/50 1673, septembrie 23, Viena p. 617 [Plecat in Italia la 11 ani, la colegiul din Loretto... a facut studii superioar e la Roma ... etc... . Chemat in Bulgaria, a fost sfintit preot de arhiepiscopul de Sofia i a plecat cu Bandini ca misionar]. Si chiar In aceeasi saptdmina m-am dus in Moldova cu reverendisimul raposat Marcu Bandini, arhiepiscop // de Marcia nopol... vicar apostolic, i administrator al episcopiei (principatus" (!) . episc opatus) Moldovei si <stind> acolo un deceniu (!) impreun cu acel domn arhiepiscop am trudit in via domnului cu sudoare i cu munca miinilor noastre pentru ca sa mi ncm piine; cad am fost si vicar al acestuia, i secretar i capelan si duhovnic s'i c urier, si gradinar, ceeace poate sa ateste intreaga Provincie". 5 p. 618 " = Marea de Marmara. " Exagerare vtditd. Pejacsevich, op. cit., p. 617 s.u. Text latin. www.dacoromanica.ro 183

Murind sus-zisul domn arhiepiscop, eu am fost chemat (!) la Roma de cdtre S. Con gregatie de Propaganda Fide, in vremea sanctittii sale papa Inocentiu X, care51 a edictat mai multe decrete si m-a creat i m-a substituit cu bundtate pe mine, de si nevrednic, in locul arhiepiscopului defunct, in i cu acele [drepturi], cu apr obarea (beneplacito) sanctitatii sale, si deci cu vicariatul i administrarea zis ului principat" (!) al Moldovei... Murind dupd aceea acel papa in scaunul aposto lic, a fost ales prea fericitul Alexandru al VII-lea, care a sporit i mdrit S. C ongregatie, i apoi dupd doud sau trei luni a creat 14 episcopi, printre care am fost i eu, dei nevrednic, ridicat la aceastd demnitate i in scurtd vreme dupd de punerea jurdmintelor si a celorlalte <formalitti> si dupd consacrarea data in dum ineca Pasiunei de cdtre eminentisimul cardinal Franceoti in biserica S. Silvestru monahul, si dupd ce am sdrutat picio arele sanctitdtii sale si am primit binecuvintarea sa, am pornit spre Orient, si aceasta a fost in anul Domnului 1657 (!). Am primit acel drum spre pdrtile orie ntale cu acel gind i acea numire (promotione) fcutd de S. Congregatie, adic a administratiei Moldovei. Dar In acest timp, unii de la S. Congregatie confundind arhiepiscopatul de Marci anopol stravechi, pe care Il pdstreaz.' biserica roman dei In vremea noastrd nu se d in realitate acel oras ci numai titlul cu episcopatul Moldovei, lucrul a fost aminat atunci pin& la mai ampld informare: i aceasta a adus cea mai mare daund i poporenilor, lipsiti de pastor, dar si mie radcind fdr diocezd. Intre timp treci nd eu spre Viena, am fost trimis de Care augustul Frederic al III-lea dupd multe stdruinte [din partea sa] si ca sd nu par necuviincios (prote rvus) [am fost] la cazacii zaporojeni, care, rdsculindu-se i fdcind mare prpdd i vrsind singele oamenilor nevinovati, se straduiau nimiceascd cu desdvirsire pe re gele Poloniei, pavdza intregei cre Reintors la Viena, am scris indat cu toatd sme renia mai multe scrisori Sacrei Congregatii... i atunci, i in anii urmdtori, si care pot fi vdzute foarte clar /1, rugind-o s ma foloseascd in slujba sufletelor sd-mi dea acea Provincie" a Moldovei ce-mi fusese destinatd prin p. 619 decret, dar niciodatd nu am primit nici un rdspuns la atitea scrisori. Intre tim p un cdlugdr bernardin52 polon s-a dus la Roma si peste 2 ani a fost numit episc op de Bacdu. Atun.ci eu am scris pe fatd (manifestius) c acela nu va sedea niciod atd la Bacdu. Cdci stiu Ca' multi episcopi poloni au fcut asa, i m-am rugat ca in aceastd imprejurare sd m declare pe mine ca vicar cu resedinta in Moldova, dar n u am putut s obtin aceasta: ceea ce reiese cu evidentd din scrisorile mele originale. Ca sd nu-mi irosesc vremea fdrd de falos, domnul episcop53 multi eret ici: ce voi fi facut aicea, s zicd insusi domnul episcop, capitolul sdu, parohii si tot districtul: ar putea chiar eminentisimul domn de acum mi-a dat un decanat in Moravia unde se ascundeau foarte cardinal Caraffa, dacd ar vrea, sa dea despre viata si purtdrile mele dare de seamd adevdratd, a.sa cum a fost, nu ca un cdlugr oarecare, ci ca un mona h separat cu totul de lume in aceastd vreme la Viena si aiurea frd nici o clipd d e inviorare, ci plingindu-mi soarta ca o turtu51 quae = Propagafn.da. 52 observant. Este vorba de episcopul Athanasie Rudzinsid. 53 = episcopul Moraviei. 184 www.dacoromanica.ro

rea jelind pierderea tovardsului su. Deasemenea ar putea, daca ar voi, sd mOrturi seascd dupd constiinta sa, domnul cardinal Spinola54, care din bundvointa sa md cherna adesea la el, stdtea de vorbd <cu mine> i m intreba despre multe lucruri si asadar a putut s pdtrunda adinc in viata mea i iscusinta sau incapacitatea mea. I n acea vreme se afla la Viena domnul Grigore Ghica, principele Valahiei ca pribe ag. Pe acesta eu 1-am primit atunci in coliba55 mea si prin expuneri continue, c u cooperarea eminentisimului Spinola si din ingOduinta duhului adevdrului, 1-am tras la credinta catolicd si 1-am infdtisat suszisului domn cardinal, in miinile cdruia a prestat profesiunea de credint cu jurdmintul <sdu> spre multumirea intr egii curti, [credintd] pe care de fapt o nutreste si pdstreaza in suflet cu cea mai mare sinceritate. Pe vremea aceea a fost ridicat la cardinalat ilustrisimul nuntiu Spinola, i fiind chemat la Roma <a dat> acolo Sacrei Congregatii i supremu lui Pontifice Clement IX <o relatie> sincerd despre viata, purtdrile, doctrina, zelul meu si dorinta de a md duce in partile orientale i de a sluji lui Dumnezeu intru mintuirea sufletelor, cu viata si cu sufletul meu. A binevoit Sanctitatea Sa, ca un pdrinte al tuturor s plece o ureche favorabild unei asemenea relatiuni a unui bdrbat ca acesta si indata a i cerut sd fie trimis o brava apostolicd cu vi cariatul si /1 administrarea principatului" Moldovei. Primind-o cu toatd smereni a, am plecat fdrd nici o zdbavd (!) pe Dundre pind in Moldova, unde am rmas in co ntinuu sase ani intregi (!). p. 620 Si nu m-am trudit numai cu to ate puterile i strOduinta impotriva moravurilor st ricate, repudierilor, concubinaturilor, bigamiilor si poligamiilor dup obiceiul s chismaticilor, si mai ales pentru mintuirea sufletelor, ci chiar luind in miinil e proprii sapa, am muncit pdmintul ca sd got mdcar sd am ierburile (? gramina) c u care sd m hrdnesc foarte adesea nu ne puteam sdtura cu piine de mei (= mmdligd?) din cauza marei sdracii: cdci rev. domn Ruginski, episcopul polon, venind la Ba cdu cu 30 de servitori si cu cai, consumase tot si ridicase potirul, patena, cru cile de argint, precum si oddjdiile, pe care le-a zlogit si care de f apt se cons uma <in dobindd> la creditori. Toate acestea atit despre mine, eft si despre cei lalti, vor fi atestate fOrd reticentd (pleno ore) de toatd provincia", si chiar de catre boierii schismatici si de principi, cdci lauda proprie nu are valoare. Eu la sosirea mea am gdsit un pricipe tiran prin definitie, de la care nu am put ut obtine slobozire pentru slujba mea. Intre timp cele ce erau de fcut le fdceam ferindu-md56. Aceastd situatie a durat 4 ani. In acest timp incursiunile tOtaril or i asupririle neintrerupte ca i pregdtirile asidue ale turcilor au fost cauza c d am fost obligat sd dau si s pldtesc cu sila o contributie din toate cele ce le pltesc si le dau laicii, frd nici o consideratie a imunittii [bisericii], sau a std rii de sOrdeic, s mrturiseascd insusi poporul cuprins de uimire. Despre bintuiri, teamd, fugd in puterea iernei57, despre foame i sete, goliciune si frig nu spun nimic, cdci sint mai evidente decit lumina 54 Nuntiu apostolic la Viena, 1665-1667. 55 Tugurio. Caute. 57 In dec. 1671. Vezi observatiile critice. www.dacoromanica.ro 185

zilei. In sfirsit, pornindu-se in anul trecut navala furtunoas a 4 000 de mii68 (!) de turci pe ling o multime nesfirsita de camile, catiri, boj, bivoli cai, si fiind cucerit Camenita, piat69 a Europei aproape inpagubirea provinciilor, astfel ca se afl aproape despopulate din cauza neincetatu lui flux si reflux, mergind in Polonia, si apoi reintorcindu-se. Ne mai voind po poarele orientale, ca si principii Valahiei i Moldovei, sa sufere mai departe un jug asa grozav ca acesta, avind intotdeauna in fata ochilor ruinele datorate ti raniei, ei hotarasc, uniti in simtire si voint, In cugete si arme, in gind si in intentie nestramutata, s-si piarda mai degraba viata i sa-si verse singele cleat s indure si s vada neincetat [numai] rele, si astfel prinfind prilejul si luind in consideratie multe motive, m-au suplicat ambii principi ca de dragul lui Dumnez eu, tregi i cheie a regatului Poloniei, s-a revarsat valul mahomedan si si-a asternut drum prin Valahia si Moldova cu distrugerea nespusa al religiei si al patriei, s intreprind acest drum obositor si plin de multe prim ejdii si greutti catre principii cei mai mari crestini si care fericitul parinte pontificele roman si pastorul tuturor bisericilor, ca sa nu pi ar i bisericile noastre si s se piarda sufletele crestinilor de atitea bintuiri. i ntrucit toate acestea eu le-am vazut cu ochii mei si am indurat ocarile si lovit urile pe trupul meu, si in mica mea coliba veche acoperit cu paie am primit conti nuu timp de 6 luni intregi un mare numar de turci din cei mai crunti, spre minun area tuturor boierilor i a principelui actual, care de aceea mi se arata favorab il si imi promite multe milostiviri, m-am plecat la staruintele ion drepte si in dreptate spre folosul cretinartatii, si am expus principilor crestini, dupa &it a m putut in Polonia si Germania60, nobilele hotarlri ale tuturor celor din Orient , sufletele si armele lar pregatite, si am implorat de ar fi posibil 59 4 000 =ilium (!). Cara nereala data in textul tipdrit. Cum este vorba de vest ita campanie a sultanului din 1672, descrisa chiar in acest volum, nu poate fi v orba de o inadvertent pentru cifra de 40 000 de turci, fiind prea mica, iar 400 0 00 prea mare, chiar pentru exagerarile fanteziste ale declarantului. 59 Emporio. 69 Pentru aparitiile sale la Varsovia (si Viena) vezi Hudit, Recueil de document s concernant l'Histoire des pays roumains tires des Archives de France au XVIe e t XVIIe sicles (Iasi ed. Viata Romaneasca), corespondenta din Varsovia retransmis a din Hamburg de polonul Lubjenietz i francezul Baluze, pp. 182-183, Hamburg, 12 mai 1673, cu stiri din 29 apr. din Varsovia ...Unul din episcopii bisericii lat ine venea spre M. Sa <regele Poloniei> s struie sa binevoiasca sa la armele neinti rziat contra turcilor, i in caziil acela valahii # moldovenii ii asigurau de int reaga lar asistenta cu putint... Se scrie din Liov la 21 al lunii aceste'a ca. ac ela care venea sa-1 intilneasca pe rege in numele domnilor Valahiei i Moldovei c a sA cear un ajutor grabnic contra necredinciosilor # fagaduiasca intreaga lor as istenta era arhiepiscopul de Marcianopol". La 13 mai din Hamburg: Arhiepiscopul de Marcianopol a sosit, # el, se spune ca ar fi trimi s de domni (hospodars) ca s-1 solicite pe rege sa se apropie cu as-mata sa de fro ntiera lor, in care caz li ffigaduiesc sa se ridice contra turcilor. El nu a avu t inca prima sa audient...". Hamburg, 21 iunie (scrisoarea din Varsovia din 10 iu nie): Curtea asteapt fnapoierea marelui maresal <= loan Sobieski> Cu o vie nerabd are i indeosebi cunoscutul arhiepiscop de Marcianopol, trimis de Valahia (= Mold ova) # de intreaga acea regiune locuitd de crestini, slobozirea sa de plecare (s a dpche) fiind aminata 'Ana acurna cind i-a fost data de curl d prin viu grai noul ui trimis din Valahia (= Moldova), cu atit mai mult cu eft www.dacoromanica.ro si el si-a facut expunerea tot prin viu grai, bazat pe o scrisoare de incredintar e, la care i s-a dat un raspuns in scris, in sensul ca regele va face tot ce poa

te pen186

ajutoare in aceasta dumnezeiasc imprejurare care se ivete din plin, avind ordin ex pres de a merge chiar la Roma prea fericitului papa cu scrisori credentiale i cu informatii orale. Din indurarea domnului am fost nascut i crescut in credinta catolick nu ma plec uo r in fata diavolului; dar desigur c este data' cea mai mare cauz, ocazie i cale de prabu0re i desnadejde. Chiar in port sufar naufragiul, 0 acolo unde aspiram drept rasplat in zilele batrinetii me le pentru atitea servicii prestate timp de 50 de ani, atitea oboseli i straduinte indurate cu prisosint, drept recompens, lauda, imbratiare, mingiiere 0 intremare, \Tad aproape cu desnadejde ca aici am de incer cat crucea <rastignirii>, securea, temnita, ura, dumania 0 alungarea. Sint supus la picioarele bisericii Romane, s fac ce va voi cu cel nevinovat, 0 s prigoneasca bt rinetea odat cu adevrul. Nu ma tru a veni in ajutorul principelui sau s'i tArii sale, de cum vor poni stile in c ampanie". 23 iunie, Hamburg: Domnii din Valahia si Moldova continua prin noi scr isori sa indemne Polonia sa porneasca ceva contra turcilor, si poruncesc trimisi lor la Varsovia sd treacd la inapoierea lor prin Viena, ca sa-I indemne si Pe im prat..." etc. 1 iulie: Dar totu$i tot nu s-a inapoiat fried marele maresal, dup ca re of tau bunul arhiepiscop din Valahia (= Moldova) si discipolui sat Dicout (?) si se plingeau mult de zdbava sa atit de lunga, in vreme ce curtea il $i banuia din cauza conferintei sale cu ministrii regelui Suediei in Pomerania". A$adar P areevie sosea la 29 apr. la Varsovia. In drum se oprise la Liov ea sa confiere c hipurile Cu palatinul Rusiei, Jablonowski, dar probabil mai ales pentru a-$i reg asi cunoscutii de la Colegiul armean din acest ores. Plecat din Back' la f0120 m artie, el nu arata mare zor sa se achite de misiunea sa (!), $i mai ales &A se inapoieze in Moldova. Lipsa lui Sobieski de la Varsovia era binev enita, ingaduindu-i sa-si prelungeasca sederea in preajma curtii, simulind totu$ i o mare nerabdare datorata urgentei conjuncturii, si reusind s'A' sporeasca nei ncrederea regelui in Sobieski. Nu se $tie cine putea fi acel discipol Dicoul (?) . Poate un auxiliar recrutat pe drum la Liov, ca'ci de la Bacau plecase insotit doar de un nepot al sat'. Precum se poate constata, stirile redate de la Hamburg vade sc oarecare confuzie in exprimare. Ba este vorba de o expunere pur oral, ba e men tionata o scrisoare de incredintare (constind mai intotdeauna dintr-un simplu bi let rugind sa se dea crezare emisarului respectiv 0. putind usor fi plasmuit). C it priveste noile scrisori cu porunca de a merge la Viena, la inapoierea (in Mol dova), este o versiune Inflorita a pretextului invocat de Pareevi pentru a-si con tinua drumul spre Roma si nicidecum spre Moldova. Intentie patrunsa de nuntiul d e la Varsovia, ca si foarte curind de cel de la Viena. let& si ecouri Zuanne Morosini raporta ca:,a sosit de putine zile cu o misiune secret din partea domnilor Moldovei s'i Vafahiei arhiepiscopul de Marcianopol..." Sint depanate a rgumentele ce vor fi folosite ulterior in scrisorile <apocrife> catre dogele Ven etiei si cel al Genovei. Momentul este extrem de favorabil, turcii grit slabi, d omnii romAni grit ferm hotariti... etc. In lipsa imparatului el e primit de impa ratease Eleonora. Dar el va a$tepta inapoierea imparatului ca s-i arate mai preci s starea adevarata a lucrurilor. La 30 aug. oratorul rezuma spusele lui Par6evid Pe care 11 desemneaz drept trimisul din Polonia la hanul Crimeii" (printr-o conf uzie cu misiunea lui Par*Cevie la hatmanul cazacilor in 1657): Inapoiat de citev a zile in acest oras, el afirma ea turcii sint debolissimi", ca Husein Pasa nu a r avea deoit 4 000 de combartenti in acele prti, ceea ce a stimulat Senatul <polo n> sa trimit porunca marelui maresal sa impinga un corp puternic de oaste contra du$manului, pentru a distruge depozitele infiintate acolo, fall a le uita pe ace le ce se afla in Moldova (Valahia"!) din porunca Portii... dar totul a fost cont ramandat in urma unor stiri contrare ivite atunci cum ca grit 6 pasale cu vreo 5 0 de mii de combatanti pe punctul de a porni impotriva acestei tari, ne mai a$te ptind decit doar venirea ttarilor... Nu este exclus ca acele info matii sa fi fos

t date oratorului chiar de el, ca odinioara lui Sagredo. (Vezi Calcitori V, p. 379). ale aparitiei sale aici. (Vezi Hurmuzaki, IX, 1 p. 273). La 26 aug. oratorul ven etian www.dacoromanica.ro 187

voi lasa In acest timp de a ma ocupa de mintuirea sufletelor *i de a-mi dup putin atatea mea slujba de la Dumnezeu incredintata indeplini mie de biseric pe toata v iata. Ce va trebui sa raspund principilor, ce va raspunde oare pontificele supre m, capul <bisericii> universale, ce va hotari la staruintele facute, cind calea spre el este oprita et sinus absconditur; nici eu nu tiu, i nici nu ma voi apuca s ma intorc acolo din cauza ruinii i a ignominiei; tiu ca in cele din scandal si p aguba: caci altele sint moravurile, obiceiurile, conditiile, autoritatea i puter ea domnilor, i celelalte de acest fel in provincia mea. Inteleptul trebuie sa co nsidere cu intelepciune nu numai trecutul prezentul, dar i viitorul. Petrus Parcevich, archiepiscopus Martianopolitanus Viena 29 sept. 1673 OBSERVATII CRITICE Imaginea despre Pardevie acceptata de cvasiunanimitatea istoricilor este cea pe care si-a construit-o el insusi la un moment dat cu un scop bine definit, in autobiografia sa, adresat de el la 23 septembrie 1673 nuntiului de la Viena (1671 -1675), monseniorul Mario Alberici, arhiepiscop de Neocesarea i viitor cardinal. Este o apologie scris& cu patos si nesinceritate, rsucind faptele i datele pentr u a ascunde realitatea si a-si ing&dui asumarea unui rol inchipuit. Ca o complet are mai tirzie au fost scoase la lumina de catre biograful lui Par6eviC, ruda sa colateralk Julian Pejacsevich, documentele (apocrife) ale pseudo soliilor sale din 1647 si 1649-1650 la principii crestini si la Venetia, impreun cu cuvintarea sa in marele Colegiu al Serenisimei Republici. Este foarte curios ch. in Autobio grafie nu este mentionat acea pseudo solie din 1649 la regele Poloniei, la imp&ra t si la dogele Venetiei, i cu atit mai inexplicabil cu cIt apartine momentului a nd Pare'evie incerca pe toate caile s conving pe- nuntiu CA' este insarcinat din partea domnilor romani cu o misiune de o important& capital, oarecum similar& aceleia din 1649-1650. Lucrul devine si mai ciudat daca se tine seama ca in mar turia lui Soimirovid la procesul consistorial de numire a lui Pardevie, la 12 fe bruarie 1656, acesta, ludindu-i talentul i capacitatea, pomeneste de niste misiun i ale sale ce ii fusesera incredintate de episcopul sat, si care nu au nimic com un cu pretinsele solii (Essendo stato mandato de vescovo per negotii gravi d'alc une chiese al re di Polonia et altri principi") fiind mai degrab vorba de drumuri le sale In Polonia in 1645, 1646 etc. pentru interesele bisericesti ale lui Band ini si ale episcopiei de Bac&u, precum si de niste cereri de ajutoare de la Matei Basarab (per un servitio", vezi Cd/dtori V, p. 347). Cum aceast Autobiografie st la baza multor afirmatii gresite ale biografului sau, luate de bune de catre cercettorii urmatori, se impune o sernnalare a acestor nep otriviri, involuntare la biograf, dar nu tot astfel la declarant. Lsind de o part e spusele sale privind studiile din Italia, ajungem la perioada venirii sale in Moldova ca secretar al lui Bandini. Aici se strecoara dou& inexactitti una majora , ca a ramas un deceniu pe Una' arhiepisoopul salt (care, venit in toamna anului 1644 a murit cam pe la 14 februarie 1650, ceea ce reduce deceniul la 5 ani i vr eo 3 luni!), si alta minor c a muncit cu miinile pentru a se putea 188 www.dacoromanica.ro

hrani pe sine si pe arhiepiscop cu zarzavatul din gradina cultivat Cu truda de e l, si ca a fost silit sa faca de toate si sa fie simultan, secretar, vicar, conf esor, curier gradinar ... In realitate el a fost doar secretarul lui Bandini. Ac este declaratii erau menite sa favorizeze asumarea post festum a calitatii de vi car pe care nu a avut-o el ci parintele loan Lyllus. O observatie valabila pentru intreaga Autobiografie este folosirea de preferint a unor termeni neprecisi. De pilda cel de Orient" care nu ingrluie o localizare cert. La Parcevid el desemneaza ba intreg sud-estul, ba doar Moldova ( ca parte a acestuia). Cind afirma c pleaca in Orient" (in 1656), el lasa altora d eslegarea ghicitoarei, dac e vorba de Bulgaria, sau de tarile ant-lane. Prin feJu l acesta ambiguu, el isi pastreaza latitudinea de a da cuvintului sensul ce-i co nvine mai bine la momentul potrivit. Inca' din documentele (apocrife) ale pseudo misiunii din 1649-50, el adopta acest Orient" atit de comod i pentru utilizari viitoare. i cronologia, deasemenea, este redusa la o art subtila de a evita once precizare. Tolul pluteste Intr-un fel de ceat, nu se dau date, ci doar indicatii general, de pilda la moartea lui Bandini" (dar nu se arata anul, luna, sau ziva) sau pe vremea pontificatului papii Inocentiu X" (cu o durata de vreo 11 ani!). O exceptie intrucitva o constituie consacrarea lui Pardevid ca arhiepiscop de Mar cianopol care a avut loe in dumineca Pasiunii in basilica S. Silvester Mon alis, dar fall a se arata anul ( 1656). Si apoi deodata, cind vorbeste de plecarea sa In Orient", dupa consacrare, este indicata in mod apasat o dat In sfirsit precisa ($i aceasta s-a Intimplat in anul domnului 1657") dar neexacta! Sa fie un lapsu s, sau o falsificare cu !Duna stiinta? Intreaga prezentare urmareste un scop: ac ela de a ascunde sub o continuitate aparenta nele intreruperi ale activitatii sa le, si poate si modul cum a fost folosit timpul astfel escamotat. De aceea el de clara ca slujba sa pe linga Bandini a durat un deceniu (!), deci pina in cursul anului 1654, si dateaza chemarea sa (!) la Roma indicind doar pontificatul lui I nocentiu X (1644-1655). Dar pretinsa chernare la Roma si numire printr-un decret al Propagandei cu incuviintarea acestui papa, oricit de ingenios gindita din pu nctul de vedere al continuitatii, era in contrazicere Cu bula reala de numire a lui Alexandru al VII-lea din 6 martie 1656 (data de 1655 din acel text fiind ind icata dupa uzanta romana, socotind inceputul anului la paste, care cadea In acel an in aprilie). Aceasta contradictie putea fi Inlaturata prin ingenioasa scinda re a numirii in doua etape, una sub Inocentiu X, care ar fi aprobat decretul Pro pagandei de substituire In locul i functia lui Bandini, a doua sub Alexandru al VII-lea care 1-a cuprins in promotia celor 14 prelati creati de el in pnmul sail an de pontificat. Nici chemarea lui Parcevie din Moldova la Roma nu corespunde adevrului. Din primavara anului 1653 el a parasit Moldova spre a merge in Italia, unde nu 11 cherna nimeni, dar 11 trimeteau aparent cu mare zor catolicii din Mo ldova ca sa le duc doleantele. In 1654 stilt niste indicii ale unei treceri, sau scurte sedan la Chiprovat. In Moldova nu s-a mai intors multi ani. Din actele pr ocesului consistorial de inltare la arhiepiscopat a lui Pardevid (vezi I. Dujdev, Il Cattolicesimo .. p. 144 s.u.) retinem marturia episcopului de Prizren (Pritin a), tovarsul de caltorie al lui Pardevid din 1647, cum ea acesta a fost misionar s i vicar general (!) al arhiepiscopului de Marcianopol (=-- Bandini), dar nu ment ioneaz nicdieri acea pretins substituire in locul i functia lui Bandini dupd moart ea acestuia, mult prea important in chestiunea numirii perrtru a putea fi omisd, dacd in adevr ea a avut o existentd reald. In treact fie zis, el nu se tine de str ictul adevr cind Il declar pe Pardevid fost vicar general al lui Bandini, dar o fa ce pentru a-i spori titlurile. Intre ei exista o veche www.dacoromanica.ro 189

complicitate, din 1647, cind Pareevie a falsificat scrisoarea lui Bandini, subst ituind numele lui Soimirovi6 aceluia al lui Stanislavov, recomandat de Bandini p entru episcopia de Nicopol, la care candida atunci martorul de acum. (Pentru aceastd c AlAtorie, din care a fost inventatA In 1650 prima pseudo solie a lui Par6evi; vez i Cliltitori V, biografia acestuia, i Observatiile entice. Nu e posibild nici o confuzie reald intre calitatea cre vicar general al lui Bandini in viatA i cea d e vicar apostolic In locul vacant. Asada; grin ndscocirea celor cloud etape se a sigura continuitatea din 1650 pind in 1656). Dar de ce a fost falsificat data plecArii in Orient", 1657 in loe de 1656? Era in cercare de a camufla faptul c data numit, noul arhiepiscop nu s-a mai dus In Moldo va, ci a zdbovit la Viena, cdutindu-si alte rosturi! A inceput prin a indrepta cdtre imprat un pretins apel al crestinilor din Orient" si a solicita ajutoare bAnesti pentru misiunea sa de propaganda la ei, Mend a intelege c arhiep iscopia de Marcianopol, al cdrui titlu Il purta, s-ar fi aflind efectiv in Bulga ria, spre care s-ar fi ducind... i cerind apoi si o pensie anuald pentru sine. I n felul acesta a tdrgdnat lucrurile pind ce a reusit s. Mind desemnarea sa ca sol la Bogdan Hmelnitki (ian. 1657), misiune despre care pomeneste apoi ca de un mare s acrificiu, consimtit de el de nevoie, la stdruintele perseverente ale impAratulu i Ferdinand al III-lea. Mt priveste sustragerea de la obligatia de a merge la po stal ski, el i gseste o justificare intr-o pretinsd confuzie, expusd de el acum in tr-un mod cu totul sibilin. Unii de la Propagand" ar fi confundat arhiepiscopia d e Marcianopol, care nu era cleat un titlu strdvechi Mr& resedint reald, cu episco pia de Moldova (I?), si de aceea toatd treaba (negotium) s-ar fi poticnit pinA l a mai amplA cercetare, spre marea pagubd a credinciosilor si a lui insusi, rdtcin d [adicd, in alte cuvinte, umblind pe la Cazaci. lar el neav!nd post, si deci ni ci obligatii, era liber, ba chiar dator sd-si gdseascd o intrebuintare]. Avem aici MIA indoiald o recunoastere a faptului e el nu s-a dus in Orient ", ci s-a oprit la Viena. Explicatia lui Par6evi nu reuseste s dea mdcar ideie in ce a constat confuzia. Dar nici mdcar nu aratd cind anume a fost afectat de ea. Din spusele sale rezult c a plecat de la Roma fArd a sti de nici o confuzie. [Fie zis in treacdt, nu se *tie exact dacd el a plecat indatd spre postul sau a mai z dbovit In Italia. Si nici cit timp a asteptat rspunsul la suplica sa cdtre impAra ti Cent este insd c atunci chid i cerea ajutoare pentnu a porni misiunea sa de pro pagandd, in Orient", nu era tinut in loc de nici o asemenea confuzie. Deci prin august-septembrie ea nu se produsese ined. Dupd cura se poat e vedea, Pareevie Incearc s se dezvinovateasca de dezertarea sa de la sarcina asumat.. Poate c biograful sdu ar fi fost dispus s accepte t oate implicatiile decurgind din aceast desvinovdtire, daca nu s-ar fi produs o in terferent de informatii, avindu-si originea, in ultirnd analiza, tot la Par6evi. I n adevdr lucrarea lui Nicolaus Schmitth Imperatores Ottomanici a capta Constanti nopoli cum epitome principum turcarum, (Tyrnau 1761) contine un paragraf despre Pareevi, avind la bazd: a) scrisoarea de innobilare a impdratului din 12 ian. 165 7, b) un text necunoscut al lui Pareevie despre audienta sa la impratul Ferdinand al III-lea, care a servit desigur la redarea sa In acea lucrare, c) ecouri ale soliei la cazaci din 1657 oferind insd multe inexactitdti i greseli. De pilda se spune cd el ar fi Incheiat o aitantmilitarcl intre polloni si cazaci (!) conti a turcilor, dar CA apoi Bogdan Hmelnitki, om neastimpArat si-ar fi cAlcat fgAduial a... etc. In realitate solia avea de scop accelerarea tratativelor pentru dep in derea cazacilor de alianta cu principele Transilvaniei, i pregdtirea unei cu Pol onia. Bogdan Hmelnitki, departe de a porni once fel de actiune, a 190

www.dacoromanica.ro

murit aproape indat dup incheierea acordului cu solul imperial. De fapt documentar ea lui Schmitth nu era directd, ea provenind in parte din materialul inflisat in lucrarea Rlyricuin de catre iezuitul Iacob Pejacsevich, cuprins ulterior In colectia Scriptorum Rerum Hungaricarum. De acolo a fost extrasd i substanta d iplomei de innobilare, care 11 interesa direct pe acest autor, intrucit familia Pejacsevich era o ramur a familiei Ftare'evie si beneflicia si ea de aceastd recu noastere aldturi de celelalte vlstare: Knezevie, Gyonovi etc. Asadar la originea a cestui lant de informatii std.' diploma din 12 ian. 1657, completatd cu elemente transmise de familia lui Pardevie dup o traditie mai mult, ori mai putin inflori td. Yard arta temeiul afirmatiilor, Schmitth pomeneste de o conjuratie a crestini lor din Balcani din anul 1655 In frunte cu Par6evid, arhiepiscopul de Marcianopo l, Chiril de Tirnovo, patriarhul Gabriel al Serbiei si un fost patriarh de Const antinopol de origine spaniol (?) executat ulterior de turci. Intr-o notd (p. 379) se face totusi un fel de Indreptare cum cb. anul 1655 se refer& doar la inceputul acestor intelegeri, la care nu a participat Par6evid, care era atunci la Roma. La conjuratie ar fi aderat domnii celor cloud Valahii", precum si tot v olvodatul de Chiprovat (?) cu cele trei cpitnd ale sale: Copilovat, Selesna (seu F errara") si Clisura. La sosirea lui Par6evie se pun cu totii de acord etc., se i au dispozitii, se stabilesc legturi i Par'eevie este rugat s. mearg ca internuntiu la imprat. Dupd o cdltorie anevoicras este primit In audient de implrat la Viena... Dup care nu se mai vorbeste de el. In fata acestui supliment de informatii, biogr aful Pejacsevich se grbeste sa integreze stirile lui Schmitth In propria sa schem d, lmurind c la venirea sa Pardevie a fost cooptat de conjurati, el neparticipind la faza initial de pregdtire din 1655. at priveste confuzia" invocat de Par&vie In Autobiografie, ea i se pare foarte simpl. Acei nenumiti de la Propaganda voiau s1 considere ca legat de localitatea Marcianopol (= Preslav) din Bulgaria, faird nici o insdrcinare In provincia" Moldova, ceea ce el nu voia sd admit& nicidecum . El s-a &is deci in Moldova, dar nu la Marcianopol spre necazul Propagandei! Od atd stabilit acest adevr, biograful fixeaza jaloanele peregrinrilor, incepind de l a Roma, dind date precise fard a ardta de unde le-a luat. Plecat spre Orient" In aprilie 1656 el a ajuns In Moldova prin mai", a fost la Tirgoviste unde a intra t In legaturd cu conjuratii balcanici. Totul a trebuit sa mearg foarte iute, dac u lterior trimis de ei la Impdrat, reuseste s5. ajungd la el in august; si Inca' d upd. o caldtorie foarte grea. Pin aici totul s-a petrecut fntr-un timp record. Da r aici incep intirzierile. Dei ar fi voit sd piece indatd inapoi" (in Moldova) I n septembrie, el este retinut de interesele bisericii i rmlne deocamdat pe loc. In chipul acesta ingenios, dupd ce a fost inghesuit intr-un interval extrem de re dus toat pretinsa activitate politico-balcanicd a lui ParC'evie (potrivit cu Schm itth), el insusi este readus la Viena, sau mai bine zis la Praga, spre a putea f i valorificate documentele din arhiva imperial de aici. Acestea constau in rspunsurile Camerei regale ungare LIa solicitribe arhiepiscopului pentru ajutoare bdnesti de la impdrat In vederea misiunii sale religioase In Orient", la buigari , care fuseser odinioard sub sceptrul indintasilor acestui suveran 1 El va lua 2 pdrinti iezuiti spre a fi folositi in ministerium Dei et scolarum erectionem". E nevoie de bani pentru hrana lor i pentru hainele ce trebuie flicute spre a fi p urtate de ei In Turcia (unde se stie cA portul iezuitilor nu era ingdduit). Dar cum se impac dusul in Turcia cu refuzul de a merge la Marcianopol (tot In Turcia) , despre care a fost vorba? lar din punctul de vedere al sinceritatii, cum se po triveste alegerea unor iezuiti, cu campania purtat de el impotriva lor in Moldova www.dacoromanica.ro 191

(este drept ca sub valul anonimatului, mai mult ori mai putin pazit)? Tot la Pra ga bind, adreseaza un apel i arhiepiscopului de Strigoniu, ca s in scolile iezuite, i sa. adune 2-3 asemenea alumni" intr-un f el de colegiu pen tru aceasta misiune din Bulgaria. Se stie cd la curtea Habsburgilor, influenta iezui tilor era precumpanitoare. Arhiepiseopul peregrin ceruse imparatului 100 de duca ti de aur pentru aceste cheltuieli. Cererea fiind trimisa de la Praga la camera regala ungara, aceasta raspunde la 24 octombrie. Dar inca mai inainte el primest e (la 12 sept.) scrisori de recomandare catre regele Poloniei, principele Transi lvaniei domnii Moldovei i Tdrii Romnesti, dovada cea mai evidenta ca el nu fusese /Tied in Moldova. Cum la 31 oct. el mai solicita si un subsidiu propriu, anual, Camela regala ungara de la Pojon raspunde la 23 nov. ea nu prea sint fonduri: a fost greu de gasit si suma de 100 de ducati de aur, din care i s-a dat deocamda ta 150 de florini (adica jumatate). Urmeaza noi solicitari persistente la imprat. La 12 dec. Camera imperiala cere camerei ungare & se plateascd i jumatatea ramas a ca sa nu mai zaboveasca aici si sa fie silit s plictiseascd pe Maiestatea sa pi na atunci". In felul acesta s-a ajuns la sfirsitul anului 1656... Dar deodata in ianuarie urmator (spre uimirea admirativa' a biografului) imparatul Il trimete pe neasteptate (!) pe arhiepiscop ca sol la cazaci. La 10 ian. Camera imperiala ii d 1 000 de talen i pentru cheltuieli, iar la 12 i se confera' titlul de Freihe rr pentru el si toate ramurile familiei sale, ca o recunoastere a rolului sau de internuntiu al cum s-a mai spus bulgarilor si al celorlalte state crestine", ceea ce se refer% la pretinsa so setae din 1650 (vezi Cd/atori V), si nu la asa-zisa conjuratie ba lcanica din 1655-1656, cum credea Schmitth. Cum s-a ajuns la incredintarea soliei de catre cazaci lui Pardevie? In Autobiogr afie el se arata coplesit de stdruintele imparatului si in imposibilitate de a-1 refuza din respect pentru el. Dar exista si marturii contrare. Dupa reintoarcer ea din solie, (terminata de fapt pentru el la 11 iunie 1657, la sosirea sa la Li ov, unde si-a prelungit sederea din cauza de board pina in nov., si unde la 3 oc t. a convertit intr-o datorie unica de 6 000 de guldeni, la armenii din aces( or as, diferitele sale imprumuturi succesive de cite o mie de guldeni, mai imprumut ind la urma fried o mie i sporind astfel suma total la 7 000 de guldeni) a urmat o foarte lunga perioada de verificare a socotelilor. El obtinuse chezasia prioru lui dominicanilor, provincial apostolic al Rusiei, primind din parten creditoril or si a chezasului 2 insotitori, un dominican si un armean, care trebuiau sa se intoarcd cu suma achitata. Ba le mai si fagaduise negustorilor armeni didiferite privilegii comerciale. In cursul verificarii au fost descoperite unele nepotriv iri, atribuite de biograf insotitorului lui Parevie, Marianovie. Discutiile se In venineaza Arhiepiscopul o la foarte de sus. El amplific primejdiile i oboselile s oliei sale, scotind in evidenta sacrificiile sale proprii, i declar secundare con sideratine de economie, and e in joc insusi prestigiul imparatului implicat dire ct in datoriile facute in numele i in slujba sa. Dar camera rdspunde in referatu l sat ca cel ce a stdruit insistent ca sd fie trimis in solie a fost chiar aride piscopul, care a invocat cunoasterea sa a limbii (slave), si faptul ea' nu ar fi prea mare ocolul In drumul sau spre Bulgaria! Intervine si cancelarul Ungariei, arhiepiscopul de Calocea, in discutia rezultat din verificaren cheltuielilor... La 20 iulie 1659 camera conchide ea dupd lichidarea" datoriei armenilor, (supusa unor ajustari serioase) ar mai fi de platit 500 de ducati (--= 1 500 de guldeni ), dar numai cu conditia ca frapratu/ s nu mai foloseascd pe vittor pe arhiepisccr p in misiunile sale! Apelurile sale la imparat pentru plata armenilor continua p ina in 192 www.dacoromanica.ro

1664 inclusiv. Impratul Ferdinand al 111-lea murise in timpul soliei lui Parurmas e la tron foarte tinarul Leopold I, lipsit de once experienta. Prin moartea si a lui Bogdan Hmelnitki cam tot atunci, cade de la sine si intelegerea incheiata c u cazacii. In aceste conditii era normal ca achitarea datoriilor s para si mai su paratoare, mai ales considerind i abaterile de la o contabilitate corecta. Nu st im cum s-a rezolvat pina in cele din urma creanta armenilor. O buna bucati de vr eme arhiepiscopul a trebuit sd care dup el pe cheltuiala sa pe cei doi tovarsi ned oriti ce Il insoteau de la Liov i care veghiau asupra lui ca asupra unui fond ipotecar. In Autobiografie autorul vrea sa inftiseze solia la cazaci ca o foarte scurta int erupere a apostolatului sau. De aceea se grabeste sa reja firul expuner i rapoa rtelor sale cu Propaganda. Departe de a-si recunoaste vreo vina in pardsirea mis iunii incredintate de aceasta, el arunc asupra ei raspunderea faptei sale. De vin a slut acei nenumiti de la Propaganda care au creat acea confuzie misterioasa ce 1-a lsat pe drumuri. Chiar i dupa reintoarcerea sa la Viena (sfirsitul anului 16 57?) el ar fi scris nenumrate scrisori ramase fra ecou, cerind sa i se dea locul d in Moldova conferit prin decret! [Ins& nimeni nu a Vzut acele scrisori, iar la Pr opagandd se stia ea el refuza sa pardseasca imperiul si sa mearga in Moldova]. I n preajma numirii lui Rudzinski la episcopia din Moldova, deci pe la sfirsitul l ui 1662, el ar fi seris (cui?), cerind a fi nurnit de cdtre noul episcop vicar a l acestuia (!) [intrucit stia bine ea acela nu va sta in Moldova]. Dar nu a avut succes. [De ast data el invoca mrturia scrisocurei sale originale! Nu este exclus ca sa fi trimes o asemenea cerere de pura forma odat ce candidatul se legase pri n juramint inaintea Propagandei ca va locui in Mo)dova. Este totusi ciudat cum de nu a fcut un asemenea demers pe vremea eind episcopul absenteist Kurski se arta gata s lase suplinirea sa oricrui vicar desemnat de Propagantlii, (vezi CiWitori V, biografia acestuia). Cad din declaratiile sale de acum rezult eh' ar fi primit bucuros si formula aceasta]. Deci, neputind ajunge a ocupa, macar i intr-o forma minor, vicariatul In care s-ar fi aflat ascunsi multi eretici. Ne putern intreba daca 1-a ocupat e fectiv, sau s-a multumit sA perceapd doar veniturile sale. Si aici el foloseste o exprimare ambigua: Quid ibi fecerirn?" [De ce nu... feci?"]. Traducerea mai fi reasca ar fi: Ce s fi facut eu acolo? decit: Ce am facut eu acolo? El invoc mrturia generala a intregului oler si a intregului district, dar in mod mai mutt retcri c si formal. Caci mrturia eardinalilor Caraffa i Spinola fostii nuntii apostolici aiurea, bine la Viena se refer la viata i purtrile sale de anahoret /a Viena cuno scute de primul din ei, i la viata si talentul sau, constatate de al doilea in c ursul unei frecventari asidue, tot la Viena. Cum nuntiul Caraffa a stat la Viena doar in intervalul 1664-1665, este de presupus ca in acea vreme se afla si Parc evid in capital, nefiind probabil ca acel 'Malt prelat s-1 fi vizitat in Moravia. El tine cu tot dinadinsul s accentueze legaturile sale cu Spinola, care 1-a propu s P7opagandei pentru postul de vicar apostolic, si totodat s imparta cu el aureola convertirii (pur oportuniste) a lui Grigorascu Ghica. Cum acesta a reusit a se strecura cu mare iscusint de la Viena, prin Italia la Constantinopol, unde a reob tinut domnia Tdrii Romnesti In 1672, ne mai pomenindu-se dupa aceea de abjurarea sa de la Viena, Parevid, evocind profesiunea lui de credinta, care ar fi edificat atunci intreaga curte, adauga cu intentie si pe care o pstreaza si o nutreste in suflet (adic in taina) cu cea mai mare sinceritate". Un amanunt nu 13 ea sa nu stea degeaba a primit (prin martie 1664 dupa socotelile biografului ski ) un decanat in Moravia din Moldova, dupa ce a facut tot ce era omeneste posibil, CAlatori strain' despre Tarde Romane

www.dacoromanica.ro 193

far interes e ea' nuntiul Alberici daduse recomandarile cele mai calduroase lm Gr. Ghica la plecarea acestuia de la Viena. Partea finala a autobiografiei, care priveste ultima etapa' a activitatii sal anume cea petrecut in Moldova (sfirsitul anului 1668 martie 1673) incepe cu o afirmatie neadevarata, cum ca a plecat fra zabava de cum a primit breva apostolica' de numire. In realitate, avizat de numire in iunie a plecat abia in nov. Aceast portiune din apologia sa e campus& din bucati oarecum independente. P ot fi recunoscute frinturi din corespondenta, adevarate clisee, ca de ex. lipsu le Indurate, munca sa cu sapa pentru a avea ce minca (,i acum ca si pe v emea lui B andini), haosul spiritual al catolicilor influentati de schismatici, secatuirea averii si a rezervelor de hrana ale episcopiei de Bacau de catre episcopul polon Rudzinski, tirania lui Duca, impunerea de contributii extraordinare asupra catol icilor, si in sfirsit o tem noua: dezastrul trecerilor neincetate de ostasi turci in Polonia si inapoi, culminind Cu propriile sale experiente. Dramatizind ca de ob' cei, el insira cu patos insultele si loviturile (verba et verbera) primite chiar de el, pe propriul sau trup i obligatia amara de a primi in mica sa coliba, aco pe ta cu paie" timp de 6 luni un mare numar de turci nespus de crunti, spre admiratia (= uimirea admirativa) a tuturor i recunostinta domnului actual (= Stefan Petriceicu). [Dar Pardevid a parasit Moldova in martie 1673, iar Petr'ceicu a fo st numit domn la 20 august 1672, dupa trecerea sultanului pe la Iasi. Dupa campa me turcii s-au retras in conditii destul de grele peste Dunare. Deci cind anume trebuie situat acel interval de 6 luni artat mai sus? Si and a avut loe maltratar ea monseniorului, si cum de nu a avut nici un ecou? Nici dupa plecarea sa din Mo ldova, el nu a pomenit de ea nuntiului din Polonia, si nici celui de la Viena, pina la intocmirea acestei apologii. Este curios de confruntat acest tabl ou sumbru cu fragmentul scrisoarei din 3 martie 1671 adresata unui cardinal, poa te Spinola, in care pomeneste de cantonarea la episcopie din ordinul autoritatil or, a 12 ostasi romani i turci pentru o zi si o noapte, cu care prilej s-a plimb at in gradina, stind de vorb cu 3 bosniaci pe care i-a convertit, sau reconvertit la crezul catolic, dindu-le ()data cu absolutiunea scrisori ca sa se refugieze in Polonia. Momentul istoric evocat este acela al unor demonstratii comune ale d omnilor romani, mergind Cu stile ilor la hotarele Polcmiei din porunca Portii, sp re a irnpiedeca eventualele incursiuni i jafuri ale tatarilor in Moldova. Aceast a actiune, tot dupa Parcevid, a durat citeva sdptdmini. Incheierea Autobiografie i readuce si ea clisee mai vechi infiripate mai 'Mt% cu prilejul pretinsei solii din 1650 si folosite ulterior in legatura cu istoricul s liei reale la cazaci, in sfirsit introducind acum pretinsa misiune tainica primita recent, de /a ambii domni ramdni, catre principii crestini si catre papa. In toate aceste imprejurri el se jertfeste, fiind imp/arat i solicitat, ba de Matei Basar ab in 1649, ba de Ferdinand III in 1656, si in urma de Gr. Ghica i Stefan Petric eicu in 1672-1673, de a porni intr-o caltorie lunga i primejdioasa in folosul cre stinatatii, ca internuntiu al lor. Tema este aceeasi, si nu difera la diferitele sale reaparitii. Tonul adoptat acum aminteste si el retorica altor manifestari cu staruinte, adjurari, avertismente si amenintri invaluite, intr-un crescendo de indignare. Nuntiul Mario Alberici fusese secretar al Propagandei in intervalul 1657 1664, s i deci era in masura s cunoasea adevarul, pe care incerca acum sa-1 rastalmaceasc a Pardevi ou toate artificiile la indemina acestui emul al iezuitilor. Dar apolog

ia era adresata peste capul nuntiului, catre prelatii de la Roma, unde toat nadej dea era la sprijinul cardinalului Spinola. Nuntiul, vazind (mai) 19a www.dacoromanica.ro

ca nu fl poate indupleca sa se inapoieze in Moldova dung porunca Porpagandei, lu cru ajuns irealizabil In aceast faza, s-a multumit sa-i pun& In vedere oprelistea de a se inftisa la Roma pina nu ar fi autorizat a o face ... si 1-a lasat sa pie ce in Italia, neputindu-I impiedica In vreun mod oarecare. Acest text atit de ca racteristic ocupa in lustrarea soliei" sale din 1673, un loe asemanator cu acela al discursului din fata Marelui Col giu pentru Solia" din 1650. lar scrisorile apocrife ale lui Petriceicu suit asernenea acelora pseudo-aredentiale atunci. CI t priveste val area sa autobiografica, ea este serios afectata de nesinceritatea autorului, datorata atit unei inclinatii naturale, cit i nevoii de a ascunde to t ce nu li conv nea. Trebuie semnalat ca textul publicat de Pejacsevich asa cum i-a fost cornuDei intinnicat de arhiva Propagandei, tradeaza unele lacuna indica te prin derea i importanta lor par minore, ar fi totusi necesara o fotocopie pen tru o eventual completare. Tot de la Propagandd a obtinut acelasi biograf in 187 6 unele da e b'ografice, extrase in realitate din textul analizat aici, insotite de informatia e . act ea Parcevic ar fi fost cerut de Gheorghe Stefan in 1654 ca administrator Moldol a, precum si de o explicare neconvingatoare a confuziei", 1 ,p misterioase din 1656, preluate de biograf, impreuna cu noi elemente datorat e lui Schmitth. El a acceptat i afirmatii neadevrate, ca de pilda durata de un de ceniu a sederii lui Parcevie pe linga Bandini in Moldova, ceea ce ar fi prelungi t viata acestuia pina In 1654. $i cum acelasi Par6evie pomeneste de vacanta arhi episcopiei de Marcianopol, ca si a celei de Ohrida, In extraordinara propunere p e infa care o face in iulie 1650 In fata marelui colegiu de la Venetia ca sa fie ajutat supusul venetian Bernardino din Zara sa obtin una din ele (evident nu cea de Mar cianopol!), nu este chiar alit de uimitor ca biograful lui sa traga concluzia c B andini ar fi fost scos din slujb. (!) pentru motive necunoscute, si ca sarcina lu i Par6eviC a trebuit sa fie deosebit de grea! Tot astfel, pe baza unei mentiuni a unui arhiepiscop de Marcianopol traind in Germania in 1662, el este ispitit s r ecunoasca in el pe Bandini (!), and in realitate este vorba de Parevid care dup re intoarcerea sa de la cazaci a trait In imparatia lui Leopold I, din 1657 pind catre sfirsitul anului 1668, stind mai mult la Viena. Pretinsa cerere a lui Gh. Stefan din 1654 pentru numirea lui P. ca administrator al Provinciei Moldova, mentionata In nota Propagandei din 1876, se datorete pro babil afirmatiei cuprinse i Intr-un text redind indirect o recomandare a lui Soi mirovid, de a se tine seama de dorinta dorrinului si a intregului popor ( catoli c) care 1-au trimis (I) pe don Petru Pardevid cu scrisorile i pecetile lor la pap5, cerind numirea lui ca administrator ... etc....un refuz putind aliena p e domn... (!) Este o reeditare a nenumratelor suplici confectionate de P. si avin d acum i girul unui episcop. Insa forma ciudata in care acesta apare la persoana a treia, dupa ce se adreseaza direct papii: Beatissimo Padre!, precum si identi tatea de stil cu cel atit de bine cunoscut al lui Pardevie arat ciar de unde vine aceasta asertiune. Dealtminteri o comparatie cu o recomandare similara a bulgar ilor din Chiprovat cu data de 28 ian. 1654 este larnuritoare (Farm. Acta Bulgari ae pp. 246 si 248). Destula indoiala stirnesc si recomandari similare date In august 1653 din Chiprovat de catre arhiepiscopul de Sofia, Baki, (la 10 aug.) si episcopul de Nicopol Filip Stanislavov din Sofia. E vorba cumva de iscalituri at e in alb, sau de texte dictate, sau pur i simplu serse de el, ca In 1647 cind a falsificat scrisoarea lui Bandini, i apoi in 1650 a fabricat scrisorile credenti ale catre Doge, care se conserv i acum la Venetia? (vezi Calatori V). Acum ele re apar sub alta forma In apelurile fictive adresate In 1673 de catre domn si de www.dacoromanica.ro 195

catre hatman, dogelui de Venetia, sau numai de catre domn dogelui de Genova. Pe ling& ele se pare ca au mai existat i altele. Cardinalul Altieri mai pomeneste d e scrisori catre contele de Savoie i chiar catre Ludovic XIV. Pe de alta parte s e stie, din declaratiile lui Barcuta, ca monseniorul a stat 3 luni de zile ca mi luit al ducelui de Florenta, cruia desigur Ca' Ii dusese o asemenea epistola. Bio graful lui din 1880 nu stie nimic despre acest popas intre Venetia 5i Roma, sau despre vreun drum la Genova. Ele s-au situat probabil in primele luni ale anului 1674. Care e deosebirea intre cele doua serii de scrisori din 1649 (-= solia din 1650) si 1673? Ea e mai mult formala. Cele dintli sint in primul rind scrisori creden tiale sub aparenta unui apel patetic catre Seniorie. Cele din 1673, dei nu sint scrisori credentiale, exceptind recomandatia final& din scrisoarea lui Bakke, in deplinesc acelasi scop, pomenind in mod neprecis de niste solii anterioare (adic a cea din 1650!) inainte de a trece la obiect. Dar acesta este Inca' 5i mai nepr ecis. De fapt in scrisoarea domnului nu se cere nimic! Este atinsa dispozitia po poarelor orientale" de a se alatura crestinatatii libere si explicata expectativ a lor de pina atunci. Venetia e indemnat s reia armele pentru a-si recuceri posesiunile pie rdute. Pina atunci domnul va mentine aceste popoare in hotarirea lor. Se observ i acum, ca in 1650, echivocul rezultind din termenul de orient si oriental. Ar pa rea s rezulte ea domnul se refer la popoarele balcanice in bloc. Cel putin aceasta era impresia ce trebuia creata. In scrisoare domnul declara la plural csa ei" ( adica ambii domni!) sint uniti cu acele popoare et animis et armis. Acest apel n u iese din limitele unor declaratii i desiderate generale. Scrisoarea hatmanului Habasescu repeta acelasi lucru, ceva mai clar, amintind de soliile principilor precedenti" i scuzind inactiunea lor de pina atunci. Dar in plus es e accentuata minunata oportunitate a momentului acela si norocul de care se bucura chiar atunci Orientul unit cu Hercule!" (Hercule unitus Oriens). Prin cipii, adica ambii domni, i popoarele sint gata si asteapta concursul Serenisime i, precum si a altor [state crestine]. Datele celor dou scrisori sint respectiv 2 9 si 28 martie, scrisoarea hatmanului precedind-o pe a domnului! Talmcirea devine inca si mai clar in scrisoarea arhiepiscopului de Sofia, Bakke. Amindoi satrapii " ( domnii) sint uniti intre ei, precum 5i cu poporul oriental", adica crestinii din Balcani. Venetia [care de altminteri incheiase pace cu turcii dup pierderea Candiei] e rugata s tina ocupate fortele inamice, pentru a nu se scapa prilejul a tit de norocos ivit acum! Scrisoarea e datata din 15 martie 1673. Se constata ca dintre toate scrisorile, cea a domnului catre dogele Venetiei e cea mai putin dinamica! lar pretinsul ski sol" 5i-a limitat cererile in fata Marelui Col egiu la umila solicitare a unei insigne sau steag care sa sporeasc insufletirea luptatorilor Orientului". In contrast vadit cu acest apel platonic este acela ca tre dogele Genovei din scrisoarea cu data de 30 martie (deci scrisa a doua zi (! ) dupa cea catre republica maritima rivala). Ea incepe cu un imn de slav pentru n orocul si prilejul nepretuit, deadreptul ceresc, ce s-a ivit, i roaga pe genovez i sa sprijine pe mare, actiunea pe care o va porni de cum s-ar vedea aparind steagurile catolice. El prom ite sa stringa 100 000 (!) de ostasi de Oita i s atace pe turci din toate partile , si din spate, si din fata". Dar elementul cel mai deosebit e oferit de adaosul In chip de post scriptum (introdus in mod stingaci intre formula finala de poli tete i iscalitur) a pasajului despre fostele posesiuni ale genovezilor, (generos sporite de la mare la Dunre precum si in cuprinsul Moldovei)," pe care H. invita acum sa le reocupe spre a le stapini cu ajutorul ceresc. Textul acestei scri196 www.dacoromanica.ro

sari e mai putin cunoscut. El lipseste din materialul inatisat in anexa biografi ei din 1880, pentru bunul motiv ed. descoperitorul sau, Hasdeu, I-a publicat In 1882 In Columna lui Traian". Considerindu-1 in sine, scos din contextul su, regre tatul P. P. Panaitescu a crezut c ar fi fost dictat de Miron Costin, domnului. Da r extravaganta cifrei de 100 000 de ostasi precum si a invitatiei catre genovezi de a veril s stpineased posesiunile din Moldova (!) se opun la aceasta sugestie. rebuje observat ea' nici Hasdeu nu a semnalat absurditatea lor, primind cu admir atie i mindrie cifra aratata. 0 constatare evidenta se impune: cele 3 scrisori a dresate Venetiei formeaza impreuna o unitate ce se deosebeste de scrisoarea (izo lata pin& acuma) Care genovezi. Unitate ce se afirma In tern& tratare si ton. Ex ist& desigur i unele nuante particulare ce le diferentiaza intrucltva. Scrisoare a domnului din 29 martie este cea mai neprecisa. Am zice chiar CO este evaziva. In nurnele cui vorbeste? Foloseste pluralul noi, dar se fereste s pomeneased de c olegul din Tara Romaneasca. Da asigurri privind bunele dispozitii ale popoarelor orientale" dar nu aratd care sint ele. Declara momentul prielnic i indeamna Repu blica sa porneasca la actiune, fagaduind s mentina popoarele acestea" In bunele l or dispozitii i sa le insufleteasca! Nu se formuleaza nici o propunere concret', niel un angajament precis. Grija primordiala este de a lega aceasta solie" de o alta din txecut (adied de cea din 1650! Scrisoarea hatnianului din 28 martie ofe ra exsplicatii i completari. Sint mentionati principii precedenti" (!) ai acesto r taxi. Dar pluralul s-ar putea referi si la niste principi succesivi ai Moldove i, nu in mod necesar la damnii celor doud principate. Mai departe sint amintiti, intr-un mod poate voit confuz, cei doi monarhi (?) care au fost frinati in gind ul lor generos de unele disensiuni interne si amenintari externe. Nu e cumva aic i o ambiguitate voita ingaduind o referire la regele Poloniei si la imparat, far ins a-i numi sub nici o forma, sau a determina momentul acestor frinari? Dealtmin teri aluzia este mai mult retorica, accentuindu-se oportunitatea clipei prezente . Elucidarea fina1 vine de la arhiepiscopul de Sofia care declara: Cei doi satrap i (= domnii romani) sint uniti intre ei, precum Cu sus zisul popor (oriental) an imis et armis. Acum abia accentul este pus pe momentul prezent! Dei apelul sail e facut, aparent, In numele poporului oriental" adica al crestinilor din peninsu la balcanica, el pare ea' fuge de once precizare, preferind sa struie asupra celo r doi satrapi, fara a-i numi sau desemna In alt f el. Cele trei scrisori contin indemnuri, dar nici un legamint concret. Acesta apare dintr-odat in scrisoarea di n 30 martie catre genovezi. Domnul se obliga sa string' o oaste de 100 000 (!) de luptatori de ndejde in proprio sinu" i s atace pe dusman de cum s-ar porni niste osti crestine In acea parte. [Termenul de sinu are multe sensuri, printre care s i acel de tara]. Dar cum pot sta alaturi cele doua scrisori din 29 si 30 martie? Cum de s-a schim bat intr-atita atitudinea domnului dintr-o zi pe alta? Caci In aceasta consta de osebirea de fond dintre apelul acesta i cel din grupul precedent. Restul este foarte asemanator. Pentru a se putea r.dspunde la intrebarile de mai sus, e nevoie mai intii de o v erificare a datelor tuturor acestor scrisori paralele. Prima In ordine cronologi c este cea din 15 martie a lui Baki, SeriSA din Chiprovat. Urmeaza la rin,d cele di n Moldova, din 28, 29 si 30 martie. Prima este In bimba italiana, celelalte sInt in bimba latina. Cu toata deosebirea de bimba, exista asernanari tulburitoare I ntre scrisoarea arhiepiscopului bulgar i cea a domnului roman. Sint folosite for mule identice. De ex. ... tanto pi che li sono li doi satrapi uniti tra di se e www.dacoromanica.ro 197

con il detto populo animis et armis" . ,,Ratio... multo praestantior ... in favo rem militat, nam nos etiam cum dictis populis et animis et armis sumus inviolabi liter uniti". Nu numai citatul latin, ci intreaga frazd este preluat. Intocmai. D ar care este modelul oi care copia? Cind i unde s-au intilnit cele dota texte? B akid nu d numele aduatorului care va suplini restul", ins biograful lu Pardevid a in clus cu drept cuvint aceast scrisoare In anex& alturi de cele din Moldova aduse de monseniorui de Marcianopol. Pe ce cale si clad a intrat aceast& scrisoare din B ulgaria In miinile caltorului din 1Violdova? Totodatd se pune aceeaoi intrebare c u privire la scrisorile din Iasi de la sfirsitul lunii martie. Intrebare cu atit mai necesar cu cit trebuie revizuit data plecaril lui Par6evid din Moldova, pe ca re o d& biograftd sdu. Se stie c& la plecarea sa el 1-a numit pe printele Taploczai vicarul s.0 general printr-un act scris In care era cuprins si o recornandare la bunilvointa do mnului. Acest act poart& data de 10 martie. Deci cum se face c plecind cit mai di rect oi mai grabnic la 10 martie el a putut lua cu sine scrisori scrise la 28, 2 9 si 30 martie? Nu poate fi invocat nici o eventual& diferent de stil, caci aceast a este doar de 10 zile si nu poate acopen i aceast anomalie. Si de ce ar fi folos it domnul stilul nou i monseniorul pe cel vechi? Situarea plecdrii sale In april ie apartine biografului su si e bazat desigur pe data scrisorilor apocrife, ultima fiind din 30 martie. Dar el nu a tinut seama de semnificatia imputernicirii in extremis" din 10 martie. Chiar dac s-ar admite prin absurd c el ar fi trecut pe la Iasi i ar fi zfibovit acolo, cu riscul de a-si compromite plecarea mai departe, care era o adevarat evaziune, si de care nu trebuiau sa afle in primul rind chia r inisionarii, rmine enigma nepotrivirii dintre cele cloud scrisori ale domnului, din 29 si 30 martie. Mai sint i alte ciuddtenii. De ce scrisoarea hatm anului o precede pe a domnului? $i totusi o completeazd. De ce iscaliturile lor s Int alit de ciudate? Domnul apare In subscriptie ca Petrus Stephanus, princeps Moldaviae et alter. .. ." (??). Pejacsevich credea c& acel alter inlocuieste oar ecum isclitura absent a celuilalt domn (vezi nota sa la acea scrisoare din 29 martie Li pseste iscalitura domnului Trii Rom&nesti!"). lar hatmanul Gregorius Habbasiesko adaug dup.& nume calitatea sa de exercitus nostri (??) generalis". In mod normal daar domnul ar fi fost in drept a folosi acest adjectiv posesiv. In sfiroit In s crisoarea catre genovezi apare o inovatie: isclitura Cu litere ciril ice cuprins d up.& cuvintele Serenitatis Tuae addictissimi servi et amici care apar la genetiv , subintelegInd probabil: subscriptio. Este evident ca aceast scrisoare apartine altui moment de elaborare decit cele din grupul venetian. In vreme ce In acelea apelurile plutesc In vag, cons-111nd din lamentatii, sperante, desider ate indemnuri generale, far& asumarea vreunei obligatii concrete, acum in sfirsit se ti ece la oferte precise (oricit de ireale in fapt): o armat de 100 000 de oamen i, toral in Moldova!! Este cit se poate de sugestiv C pasajul despre posesiunile gen oveze de la noi este introdus dupei incheierea scrisorii propriu zise, dovad ca s criitorul nu o avusese In vedere la compunerea initial& a apelului su. Si aceasta fr indoial pentru c informatia despre existenta acelor colonii genoveze i-a venit d up Incheierea textului, in rstimpul prsmuirii iscliturii cirilice. Ce element nou a determinat aceast nou. atitudine hotrit? Desigur sunetul victoriei de la Hotin din n ov. 1673 care explic5. exclamatiile frenetice din capul apelului. Mader acesta a fost scris In alt climat sufletesc ca cele precedente. (Pentru rest identitatea de still i unele ticuri proprii lui Pareevie integreaz In rindul acestora. 098

o actiune militar complex& i, la urm de tot In post scriptum, un cistig teriwww.dacoromanica.ro

O alt nedumerire, marturisit in parte si de biograf (vezi mai sus p. 198) se dator este prezentei indirecte a domnului Trii Romanesti sau mai bine zis, a unei preze nte implicate prin subintelesuri subtile, el nefiind niciodata numit, nici cu nu mele sau, nici cu functia sa, ci doar sugerat printr-un plural aluziv, In scriso rile lui Petriceicu, sau prin desemnarea principii" in scrisoarea lui Habasescu. ParCevid pretindea ea ar vorbi in numele ambilor domni. Dar desi 1i revendica r olul propriu in convertirea lui Ghica, i calitatea sa de fost duhovnic al lui, s e sfia sa-1 pomeneasca in mod categoric. Oare de teama de a-i primejdui viata la Constantinopol, sau de a provoca vreo dezmintire i demascare din partea lui? Artificiile la care recurgea pentru a masca aceasta absent& explica poate a lt anomalie: prezenta neasteptata i fra' rost a hatmanului Habsescu. Ce rost avea o scrisoara a sa, odata ce exista una scris chiar de domnul tarii? Nu cumva ea tre buia s suplineasca lipsa unui apel al lui Gr. Ghica, ingaduind infatisarea a clou d scrisori, i sa creeze o confuzie voita, datorita numelui de Grigore pe care Il avea in comun cu acel domn? O comparatie Cu felul in care a procedat in 1650 es te foarte util. i atunci a pomenit In cuvintrile de la Venetia de scrisorile pe ca re i le-ar fi dat Matei Basarab la Tirgoviste, dar de fapt ele sint inlocuite pr in scrisorile apocrife ale bulgarilor din Chiprovat datate din Tirgoviste! In dr um spre Venetia el explica solului venetian din Viena, Sagredo, absenta oricdrei scrisori a acestui domn prin teama lui de a se compromite fata de turci! (Vezi Cd/dtori V p. 379). Acum situatia e oarecum inversata. In Autobiografie el invoca rugrnintile fierbin ti ale ambilor domni ca sa intreprinda acea calatorie catre principii cei mai ma ri" i catre papa', fail a pomeni de scrisori ce i-ar fi fost incredintate de ei. Ceva mai departe el declara c s-a achitat de misiunea sa fata de principii crest ini" din Polonia si Germania (= regele Poloniei i Impratul), addugind ca are ordi n a merge la papa cu scrisori credentiale o cu informatii orale. Deci la 23 sept embrie 1673, cind seria acea Autobiografie nu fusesera Inca concepute in gind scrisorile din 28-30 martie! In realitate el avea un singur scop: s aping(' la Roma oricum. Nereusind sa induplece Propaganda in 1667 s't 1668, el a mai incercat in 1671 sa obtina de la superiori un fel de concediu de 6 luni (!), insarcinindu-1 pe omul sau Brcuta Cu aceasta misiune personala pe linga celelalte. Dar o serie de intirzieri, une le datorate chiar emisarului, au aminat indeplinirea ei pina in toamna anului urmat or. La inapoierea lui Barcuta din Italia, dup un ultim popas de 3 luni la Venetia , de unde cersea mijloace de repatriere, are loc la Viena reintilnirea lor. Barc uta i se alatura, pornind inapoi cu el la Venetia. Cum Par6eviC nu se putea duce la Roma, acest loe de popas era foarte potrivit. Aici puteau fi valorificate am intiri rmase din vechea solie" din 1650. Acum a fost compus seria de scrisori catr e Serenisima, atit cele din Iasi cit i cea din Bulgaria. De aici serie si la Rom a, staruind, implorind, ba chiar amenintind cu scandalul ce ar urma daca nu ar f i primit de pap... In asteptare se gindeste la un fel de vizita circulara la prin cipii italieni. Merge la Florenta si la Gentrva. Acum se situeaza momentul al doilea al campaniei sale, dupa latirea vestii cuceririi Hotinului. Un ecou al acestui moment razbate i fntr-o mentiune dintr-o carte mai modesta tiparita la Venetia in 16'74 de catre Bernardo Oldoini, genovez de origine, anume Ristretti dell'historia del Mondo, p. 68. La Roma a mutrit arhiepiscopul de Marcianopol. trimis de fostu/ principe al Valahiei la principii din Italia in legatura cu per spectivele (emergenze) razboiului turcesc." S-ar parea ea in convorbirile sale, monwww.dacoromanica.ro 199

seniorul era mai putin reticent scrise. cu privire la Gr. Ghica decit in comunicArile dec. Lucru curios! Dupd nerdbdarea din scrisoarea vehementd din ducelui de Florenta! cardinalul Barberini, atunci cInd ii vine autorizatia de a se infdtisa papii la Roma, el se declard bolnav si intirzie mai multe luni, din care vreo trei ca oaspete a l Cind ajunge la Roma, Ll reja firul interventiilor sale, dar de ast data' nu ca so l al domnilor romdni, ci ca sprijinitor al solului polon, care nu afla crezare p entru Ca se stia ea' noul rege, Sobieski, trateazd cu turcii. Privind mai depart e el intrevede marea resurs a unei cooperdri moscovite, si sugereazd trimiterea unu i sol la tar, nu fat% a se gindi la sine.., dar moare la Roma la 23 iulie 1674. www.dacoromanica.ro

< FRANCESCO-MARIA SPERA > (? dupti 1670) Minoritul conventual Fran esco-Maria Spera care a slujit ca misionar in Moldova si Tara Romaneasca In anii 1644-1652 figureaz a in volumul Cldtori... V, pp. 381-392 pentru perioada aceea. Aportul sau In acea sta faza a constat dintr-o scrisoare expediata de el din Iasi la 16 apr lie 1645 secretarului Congregatiei si de niste informatii despre bisericile din Moldova si Tara Romaneasca infatisate de el, probabil oral, Congregatiei De Propaganda F ide, in anul 1652, dui:a reintoarcerea sa din Tara Romaneasca. Notita biografic e insoteste acele texte nu se incheie la data aceasta din urma, ci pomeneste Valahii" de reaparitia lui in 1669 cind e trimis ca prefect al misiunilor din cele doua i totodat provincial al Transilvaniei, spre a-si lua postul in primire. El se opre ste In drum la Viena, apoi la Cracovia i ajunge chiar la Varsovia sperind a obtine de la nuntiul de acolo un ajutor banesc de drum. Neobtinindu-1 se reintoarce la Viena cu gindul a-si face un rost acolo. E insa indemnat de nun tiu sa-si urmeze calea spre Moldova, oprindu-se in drum la Cracovia spre a procu ra sau astepta banii necesari continuarii calatoriei. Sint rezumate foarte rapid (ibidein, p. 384) scrisorile sale din Varsovia (iunie 1669) si Viena (sept. 166 9) publicate in Alcuni Missionari ..., pp. 99-102, pe linga care In continuare, i este atribuit si un memoriu anonim din 23 mai 1670. Urmeaza acum ca acest text sa fie inclus in volumul de fata ce cuprinde marturiile din aceasta perioada. Id entificarea autorului cu Spera se intemeiaza pe dovezile urmatoare: 1) propria s a declaratie: Acum 20 de ani am fost acolo [--7- la Cimpulung] ca misionar". Dar la acea data, adica 1650, era un singur misionar in acel loc, anume Francesco-M aria Spera care a slujit neintrerupt din 1645 pina in cursul anului 1652 cind a plecat dup o boala grea de mai bine de 5 luni care i-a ingaduit lui Soimirovie sa -1 inlocuiasca cu un calugr observant. Inainte de aceasta, in iulie 1650, el este laudat de prefectul Campofranco i insusi domnul scrie, cerind pentru el titlul de doctor. A doua dovada 2) Cvasi-identitatea unui pasaj din scrisoarea lui Sper a din 18 iunie din Varsovia (A/cuni Missionari, p. 101) cu unul corespunzator di n memoriul anonim, cu privire la decretul dat de S. Congregatie a episcopilor la 26 ianuarie 1646 referitor la restituirea conventului din Tirgoviste minoritilo r conventuali. Semnificatia acestui fapt este cu www.dacoromanica.ro 201

atit mai mare cu cit Spera pare sa. fie singurul care se refera la acel decret d indu-i aceasta interpretare. Este mai cunoscut decretul Propagandei din 1648 car e nu a fost in favoarea conventualilor, ci a rostit un fel de judecata a lui Sol omon, hotarind impartirea conventului intre cele doll& ordine fratesti rivale. F usese precedat de o cerere a observantilor care a primit un raspuns dilatoriu. T rebuiau trimise dovezi serse in sprijinul ei. In 1646 Custodia Bulgariei intocme a aceste atestan. Desemnarea lui Spera pentru postul de prefect al misiunilor di n cele (Iota Valahii" a fost determinata desigur de faptul ca era socotit un cun oseator al acestor locuri, ca i al limbii, pe care ajunsese sa o vorbeasca in oa recare masur In timpul eft a stat la Cimpulung. Nevoia unui nou prefect era foart t reala, deoarece Vito Piluzzi, prefect din anul 1663 cerea staruitor sa i se tr imit un succesor, pentru a se putea inapoia in Italia. Cum misionarii din Moldova aveau legaturi i cu catolicii din Transilvania, din secuime, noul prefect a mal primit (sau in tot cazul a adoptat) i calitatea de provincial al Transilvaniei. Pornind deindata la drum, el s-a dus la Viena si la Cracovia ja in primire misionar ii pe care trebuia sa-i conduca in Moldova. In februarie el era la Cracovia (dup d Alcuni Missionari, p. 36). Ramine o indoiala in privinta acestei informatii, i ntrucit din scrisoarea lui din Varsovia din 18 iunie s-ar 'Area ea el ar fi prim it la Viena la 18 mai o scrisoare trimisa de la Propagandd la 15 aprilie. Cel putin asa ar rezulta din spusa lui ca. a caltorit 14 zile pina la Varsovia. D istanta de la Cracovia nu ar fi necesitat asa mult timp. Este evident c mergind d in Italia spre Liov si Moldova treci mai intii pe la Viena i apoi pe la Cracovia. Dar este iarasi cu putinta ea asa cum a hotarit sa se abata din drum pentru la ,rnerge !la Vaawvia el sa fi trecut din nou de la Cracovia la Viena. Acolo s -a intilnit din intimplare cu un negustor sirb" (= bulgar?) orasean Cu vaza din Cimpulung, venit ca de obicei cu marfuri. Acesta i-a spus (sau cel putin asa a i nteles interlocutorul su) ca ei cimpulungenii] nu prea erau multumiti de acei par inti [observanti bulgari] i Ca In conventul de la Tirgoviste nu mai 'sedea decit un singur frate, un altul la Cimpulung i un al treilea la Bucurest. Acela 1-ar fi si rugat sa se reintoarca in acel ores [Cimpulung] platind chiar cheltuielile de drum pentru el i misionarii lui (?). Frame e cam neclara per corrisponder al le sue gratie, non solo passar6 io solo, ma condurro altri facenno di bisogno al le spese del viaggio di mia casa"... Indata s-a trezit in el dorinta de a porni din nou spre Tara Romaneasca, dar de asta data la Tirgoviste in conventul ce tre bruia redobindit de la observanti. Oare la aceast dorinta se refera un raspwris c e i se trimite de la Rama la 6 aprilie de Wire secretatiatul Congregatiei? Inche ierea Congregatiei de la 6 aprilie este rezumat astfel de Gazdaru Miscellanea ... , p. 74, doc. XLIII: Sint dificultati la implinirea dorintii sale; putinul fruct pe care Il dau misionarii s-a obtinut in trecut din Moldova. Pentru putinii cat olici de acolo ajunge vicarul apostolic si preotii seculari. De la 1663 este sta bilit acolo parintele Pilutio cu citiva fara sa ceara subsidii". Accentul cade p e doted idei: 1) ce intereseaza este 1VIoldova i nu alta provincie catolica; 2) pentru nurnrul mic de catolici de acolo ajung fortele exis tente ce nu necesitd noi cheltuieli, vicarul apostolic avind la dispozitie venit urile episcopiei, parohii avindu-le pe ale parohiilor (cum am fi Cotnari, de pil da), ia Piluzzi i misianarii sai traind fra a cere subsidii de la Congregatie! Er a la mijloc, evident, o netntelegere. Spera credea ch. plecind ca prefect avea s fie indestulat cu sumele necesare unei calatorii tihnite, pentru el si insotitor ii pe care i-ar duce Cu sine ca misionan i in Moldova 0 Tara Romaneasca. E proba bil ea' el s-a i adresat Vicarului general al Ordinului minoritilor conventuaii ca 202 www.dacoromanica.ro

s i se dea un numar de absolventi ai studnlor pregtitoare (baccelliert) care sa me arg ca misionan i in amindou trile. Vicarul Antonio Latini s-a grabit sa aleaga 6 e lemente destoinice j a cerut Congregatiei s Intocmeasca decretele respective si s prevad si un subsidiu pentru ei (qualche caritativo sussidio). Acest demers a det erminat probabil rspunsul negativ al secretarului. Apare iarsi oarecare nepotrivir e intre acest numr de 6 misionan i informatia (ibidern, p. 37, n. 1) c Spera s-a d us in februarie la Cracovia sa-si la un misionar de acol avind un altul la Viena si nemaiasteptInd decit decretele pentru a porni la drum. Ar inserrina deci ea' ninnarul era limitat la 2 inca din februarie. In sensul acesta a fost informat i Piluzzi de catre nuntiul din Varsovia. In acest oras soseste Spera cu 2 insoti tori, adica Cu cei doi misionan i luati de el In cursul drumului, conform planul ui din urm. Drumul la Varsovia intreprins In afara traiectului planuit initial, a vea de obiect obtinerea unor subsidii de drum de la nuntiu. Dar acesta i-a spus ci provincialii" nu primesc ajutoare de la Propagandd, ci de la Ordinul lor, i c deci nu i se pot da banii de drum pe care ii spera. I s-a mai pru t ca observ la nuntiu oarecare raceala i nerecunoastere a muncii misionarilor pe care acestia au prestat-o si o presteaz In via Domnului zi de zi!". El banuieste indat un amestec al lui Pardevid i adauga: Dar aceasta cred ca provine de la vreo informare calomnioas (sinistra informatione) i cind stau s m desc, ea va fi fost fc uta de acel Vicar apostolic [= Par6evi] pe care 11 cunosc bine..." Reaminteste de struintele depuse In trecut de Bandini si de secretarul acestuia, Par6eviC, pent ru Inlturarea misionarilor, care ins au fost mentinuti de S. Congregatie. Caci ei Sint necesari pentru locurile mai departate unde nu-si bate capul s mearg episcopu l cu cei doi preoti ce ocup parohiile mai bune... etc. A fost i la episcopul Rudz inski s-i arate documentele sale, si acesta, dei observant, 1-a rugat s mearga cit mai curind In acele provincii" zicind c e mare zor i ca in mai multe rinduri el a i staruit in acest sens la S. Congregatie ... Tot mai convins de lucraturile lu i Parcevie, Spera serie la Propagandd ca s expuna situatia in care se afl. Ca o ul timi favoare el cere obtinerea co rm rii si respectarea decretului din 26 ianuari e 1646 i trimiterea unei scrisori d mnului Trii Romnesti [= Antonie din Popesti] c a acesta s oblige pe pr nti [=-- Observanti] s restituie mnstirea din Tirgoviste. Dar ca o solutie imedia a trebuia gsit altceva. 0 idee ingenioas de a se stabili la V iena ca provincial al Transilvaniei, in lipsa unui sediu In acea provincie", nef iind mnastiri la indemina, nu a fost ins Intiimpinata cu incurajari din partea nuntiului din acel oia pentru care avea recomandatii de la fetele cele mai luminate. El serie deci la 1 sept. 1669 de acolo c nuntiul care I-a primit cum nu se poate mai bine si 1-a informat din plin despre provincille din Valahia" i starea lor de srcie din cauza rzboaielor, i-a ordonat intrucit detine sarcina de prefect al Valahiei" s p iece la Cracovia si de acolo mai departe la destinatie. Spera declara ca va plec a, dar neavind bani de drum pina In Moldova, si mai avind si pe cei doi misionan i cu sine el se roag din nou de ocrotitorul su de la Roma s i se trimit la Cracovia in mod anticipat subsidiile pe un an, precum i ceva ajutor de drum, cum se obisnuieste in genere cu prefectii. El insusi se indolest e i de resursele pe care le-ar afla in Moldova, intrucit domnul din acele locuri (adica Grigore Ghica, fostul domn al Tdrii Romdne0i) se aria la Viena solicitind sprijin pentru reocuparea domniei. Cu aceast scrisoare se Incheie corespondenta referitoare la prefectura lu Spera. S -a mai dus oare la Cracovia sa astepte banii i rezultatul interventiilor nuntiul ui la S. Congregatie? Sau a rmas la Viena punindu-si nadejdea In sprijiwww.dacoromanica.ro 203

nul lui Grigore Ghica? El cerea totusi ca raspunsul la scrisoarea sa sa-i fie ad resat la Cracovia. In Moldova, Piluzzi astepta cu nerabdare sosirea noului prefe ct Spera, anuntat de o scrisoare a nuntiului, precum i ai celor doi misionan i a i Pro pagandei, si nu intelegea de ce nu vin. Avea s mai astepte destul de mult. Abia in 1675 va veni in Moldova, in calitate de prefect, fostul misionar Antonio Rossi care Il v a gsi pe Piluzzi fugit in padurile de la Baia cu turma sa risipit de venirea tatarilor. Despre Spera nu se mai pomeneste nimic. Memoriul anonim atribuit de noi lui Spera este intitulat Situatia provinciilor < catolice> ale celor doud Valahii [=. adica Moldova si Tara Romaneasca] se compun e din (loud part, Valahia [= Tara Romaneasca] si Moldova, tratate intr-un mod oa recurn deosebit. Cea despre Tara Romaneasca este scris din memorie, cea despre Mo ldova, pe linga unele reminiscente, aduce cifre si amnunte care vadesc un efort d e informare. S-ar parea deci ea la aceast situatie a Moldovei a fost adaugata ult erior partea despre Valahia, in care se observa semne de graba si de neatentie. Astfel Valahia are drept capita.15. Iasi! Numarul catolicilor din Cimpulung ar f i fost de 600 de suflete, sau de 70 de case! Dar in decembrie 1648, Bakid afilase in cartea parohului cifra de 229 de suflete (paroh la acea data fiind Spera). D espre probabilitfitile de intretinere, in memoriu se deolara c acolo st un calugar observant, dar cif pot sta doi preoti pentru ca credinciosii platesc niste cotizatii fixe la 3 marl sarbfitori ale anului, iar la u rm afisma ca ar putea s stea cel putin 1 misionar f Ara a primi subsidii de la Con gregatie. Ins tot in raportul lui Baki din 1648 se spune ea misionamul [Spera] i sa plins ca de trei ani nu a primit subsidii de la Propagandd, iar dintre enorias i o treime nu plateau, fiind saraci si el nu a avut de Paste i de Sf. Maria din august dealt doar 6 talen! Ii mai vine cite ceva din niste venituri intimpltoare: ceva piine, ceva luzninari i ceva vin, astfel c poate trdi in stirdcie printre s draci". In aceast prima parte tot interesul se concentreaza asupra conventului de i obser vanti in legatura cu decretul din 26 ianuarie 1646. Intreg pasajul acesta pare s cos din scrisoarea de la Varsovia amintit mai sus. El se termin prin dorinta resti tuirii conventului, spre a fi resedinta provincialului si a prefectului ce va su praveghea pe misionarii din acele provincii". Celelalte amanunte despre Tirgovis te i Cimpulung corespund celor din raportul lui Baldie din 1648 care este mai co mplet. lar cele despre Bucuresti Rimnic nu dif er mult de informatiile date de Sp era in 1652 (Vezi la Tirgoviste i asupra litigiului dintre conventuali V, p. 390). Acest caracter reminiscent apare si la unele insemnari referitoare la Moldova. D e pilda cea despre Iasi duce inapoi la vremea cind bisericuta catolica casa de a laturi erau ale misionarilor conventuali i purtau numele de mnstire. Francesco-Mar ia Spera a mai apucat acel moment. Curind insa, sub ochii sai casa si biserica a veau sa fie acaparate de iezuiti in persoana lui Paul Beke. Este foarte semnific ativ faptul c in ciuda acestei deposeda'ri a conventualilor, la care se face o al uzie discreta la urma, nu apare niel o animozitate fata de iezuitii din Iasi. in i 1652 nici (p. fat 391) de

cel din sublinia ajutorul Cotnari. Atitudine noua la Spera care dat iezuitilor de catre secretarul lui Vasile Lupu, Kotnarski, pentru a le face rost de o cas i nu omitea vorb ind de Cotnari s arate cum folosind imbolnvirea misionarului de acolo, Simone din Veglia, plecat la Back' ca sa se ingrijeasca, au intrat parintii iezuiti, 204 www.dacoromanica.ro

ca si la Neamt de altminteri, i inc intr-un loe". Nu este vorba de o uitare a tre cutului, cci in scrisoarea din Varsovia el pomeneste si de iezuiti alAturi de obs ervanti in campania de alungare a misionarilor (conventuali) pe vremea lui Bandi ni, ci poate de o atitudine dictat de rdzboiul purtat acum de Parcevie contra iez uitilor. Dar interesul primordial exprimat In acest text este pentru cifre. Cifre de locu itori, de venituri, de cotizatii pentru biserici. Acestea trebuiau aflate de und eva. Si de fapt Spera foloseste fara a o spune, i fait ca cercettorii moderni s fi descoperit acest fapt un raport al lui Piluzzi intocmit la Baia si purtind data de 14 decembrie 1668. Pot fi confruntate amindou textele: cel din dec. 1668 si c el din 23 mai 1670. Cifrele aproape intotdeauna sint imprumutate tale quale. Ven itul parohului de la Cotnari de 150 de lei, cele 40 de vii ale bisericii, numaru l de 400 de poporeni, preotul iezuit de la Cotnari si cele 14 vii ce le au acest ia acolo, totul este insusit cit se poate de fidel. Insemnarea despre Ciubarciu este redat intocrnai. Cea despre Roman difer putin. Nu se arati (ca in t extul luat de model) numarul de 15 suflete, si se spune ca acolo ar veni din chi d in chid preotul de la Cotnari s slujeascA in loe de cel de Si/Moan'. Restul e la fel. Doar c se adaug cd este un diacon. Ordinea e aceeasi. Urmeazd Birlad i Amdgei, mentinind datele din textul model, si adOugind doar prezenta diaconului. Este omis Hrlul. Urmeaz Neamt cu via sa si cele 35 de suflete, dar omit ind productia de must din acel an de 80 de ciubere. Sint omise Chisinu cu 8 sufle te i Piatra cu 4, si se ajunge la Suceava. Dar printr-o inadvertent& de o seam cu alte dovezi de neatentie din cuprinsul acestui text, apare o localitate destul de enigmaticd la prima vedere, numit Chismano" (este nu adugat: Mai inainte era acolo un misionar". Hui. Insemnarea e redat exact, omitind insA informatia c preotul are ceva de la oameni la vremea culesului. Trebes. Ins emnarea e redat Intocmai, dar cu cifra de 60 in loe de 600 (!) de sidle Vasaui (C u 12 suflete) este omis. Bacu. Textul e mentinut in general. Oile sint 25 In loc de 125. Este mentionat In plus moara refOcut de misionan. Se adaug, la trecut: aici stdtea un misionar". Froani. Cuprinsul este identic. In plus: aici sttea un mision ar, azi ..." etc. Galati. Insemnarea e redusd la esentoate cifrele. Dintre cei d oi misionan, A. Rossi si B. din Cortona sial nu e mentionat decit ultimul. In pl us apare caracterizarea de oras negustoresc lmurirea c cei 50 de catolici Sint In parte negustori, In parte armeni. Cum a ajuns situatia intocmit de V. Piluzzi in decembrie 1668 In mlinile lui Spera? Ea fusese adresat nuntiului din Polonia, si Spera a luat probabil cunostint de ea la Varsovia cind s-a dus anume s ceard subsi dii nuntiului. E posibil sd fi obtinut atunci o copie a fragmentului infAtisind situatia materiald a bisericilor din Moldova. Dar care a fost rostul repetrii ace stor informatii Invechite i depOsite, dupd cum se poate constata din nota trimis de del Monte In nov. 1670? Lucrul pare a fi Mr nici o noimd. Exist o singura expli catie. Era nevoie de o documentare aparent pentru a justifica intocmirea unui mem oriu in care s fie ridicat chestiunea indnstirii din Tirgoviste. Mefrmoriul se incheie a sa cum a inceput: E nevoie s fie restituit conventul din Tirgoviste i s fie refacu t acela din Iasi pentru ca provincialul Transilvaniei supravegheze pe misionan i mele de Chisinu al localitdtii omise din text). Restul insemnarii se refer% de fa pt la Suceava. Sint omise cele 30 de suflete dar e mentinut tot restul, i s-a ma i sau prefectul misiunilor (din cele dou Valahii) s aib o resedint de unde sd s-i trimi t la bisericile lipsite de preoti. Un lucru www.dacoromanica.ro

205

pare sigur: cd scriind acel memoriu, Spera nu pierduse inch' speranta de a putea ajunge In aceste provincii". Textul anonim, datorat lui Spera, pe care 1-am ana lizat aici a fost publicat de G. Cdlinescu In anexa studiului Alcuni Missionari, pp. 103-105, n. XXV frd a-I Insoti de vreo explicatie. Despre cltoria lui Spera di n 1669 este vorba tot acolo la pp. 36-37. Pentru activitatea lui In Moldova (164 4-1645) si Tara Romaneascd (1645-1652) vezi Cei/tori..., V, pp. 381-392 unde Sint date si diferitele referinte la Bandini (Codex, precum i Scrisorile publicate d e Veress), la Soimirovie etc. STAREA PRO VINCIILOR CELOR DOUA VALAHII INFATISATA LA 23 MAI 16701 1670 mai 23 reedinta provincialul sau prefectul cu doi sau trei misionad. Are un sat cu vreo treizeci de case de supui4, cu loc de semnat, are cloud vii care produc opt sau ze ce butoaie de vin, o gradina" de zarzavat al:Mud de mAnstire, produce cam ...5 bu tii de vin, tranii supui stilt datori cu munca la toate acestea. Din cauza ciumii au lipsit misionarii6, in locul lor s-au strecurat printii Observanti sirbi7. S-a fcut indat recurs din partea Ordinului5, s-a obtinut un decret al Sacrei Congrega tii de episcopi pentru restituire, la 26 ianuarie 1646. Misionarii au struit pe l ingd domn pentru respectarea9 decretului. Observantii au fault apel la Roma impotriva decretului Sacrei Congregatii. Tara RomAneasca2. Capitala unde ii are reedinta domnul, se numete Iai3 (!). Acolo er a mndstirea numit sf. Maria i acolo ii avea Aceast ceva in i, unii ituirea mandstire poate Intretine prin venitul sdu patru misionad, i s vind cu cite ajutorul celei din Bucureti. Sint, in acest ora, citiva catolici localnic negustori i numeroi armeni, dintre care multi sint uniti. E nevoie de rest numitei mdndstiri pentru ajuto-

rarea acelor suflete i pentru ca s fie reedinta provincialului sau a prefectului, avind a veghea asupra misionarilor din acele provincii. p. 104 Oraul ampulung. Acolo este o bisericd ce are cloud vii, citeva fiItal. I, Roma 19 25, pp. 103-105. Memoriul este adresat Congregatiei de Propaganda Fide. 2 Valach ia. 8 lapsus: Iassi In loe de Tirgoviste. 4 sudditi. lacuna. 1 Traducerea s-a fcut dupd textul italian publicat de G. Cdlinescu In Dipl. 7 Zoco/anti Serbi, Franciscanii Observanti din Bulgaria de la Chipravat. 8 Relig ione = Ordinul conventualilor Insdrcinati initial cu misiunea In Tara Rom'aneasc d. Fraza e destul de neclar din cauza echivocului putInd rezulta din folosirea cu vintelor per l'osservanza" frd vreo legdturd cu Observantii numiti peste tot Z000llanti. a Per l'osservanza. Congregatia de Propaganda Fide. Adicd misionarii italieni din Ordinul franciscanilor conventuali trimisi de 206 www.dacoromanica.ro

nete. Acuma se an acolo un Observant'''. Acolo pot sta doi preoti, cdci catolicii dau de reguld" de CrOciun, de Pate -3. de Adormirea fecioarei Maria cite o sumO anumitd de bani de fiecare casd, i o masurd de vin de fiecare casa l a culesul viilor, i alte pomeni la bisericd in zilele de sdrbdtoare. Acum 20 de a ni am fost eu misionar12 acolo; erau peste 70 de case de catolici i peste 600 de suflete. Acolo poate sta cel putin un misionar, fdrO vreun subsidiu13 de la Cong regatie. Oraul Bucureti. Acolo este o bisericd mica, fdcutd de misionan; acum std un Observant; sint putini catolici acolo, insA mai sint i eitiva prefectul misiunii trimitea acolo un misionar de la Tirgovite. care le stdpinesc mirenii. Aceasta este starea Tdrii Romneti. negustori: dar vara cind ii are acolo reedin.ta domnul, vin de peste tot; i deoarec e biserica nu avea pe nimeni" cind sttea acolo domnul, Este i Rimnicul, dar acum nu vor fi fiind catolici, din cauza ciumei care a bintu it acolo; biserica este stricatd, dar are unele bunuri pe Moldova, capitala, unde ii are reedinta principele se numete Iai; acolo era mandstir ea noastr. i o bisericA de lemn, unde ti avea uneori reedinta prefectul, dar a ars1 5. Pentru a o reface ar trebui 200 de scuzi. Se trdia din ajutoarel; acum sint ac olo doi pdrinti iezuiti, care au intemeiat acolo o fundatie cu venituri insemnat e de la citeva sate; in o coald. Sint peste o mie de suflete de locuitori localni ci, multi armeni i negustori; de nu ar fi iezuitii, ei nu ar avea preot, deoarece misionarul" nu mai are acolo nici bisericd nici casd. Cotnari, este la o depOrt are de o zi de Iai. Acolo se afld o biserica mare, bogatd, are 40 de vii i alte bu nuri ingrijite de mireni. Acolo este un preotl care are de la bisericd o sutd cin cizeci de lei, ce fac at opt pauli" unul, i multe venituri intimplatoarel. Acolo m ai este i un laic, care tine socoteala bisericii i face pe coristul, pltit de biser ica; preotul nu se amestecd la nimic. Acolo este o fundatie a pdrintilor ie'uti, acum cu un singur preot; are 14 vii i alte venituri. Sint acolo Trotu, era acolo un misionar, astdzi nu cred s fie acolo vreun preot20. I se dau c incisprezece lei pe an i o mdsur de gnu, eft o jumdtate de banitd2" de a noastrd d e fiecare casa. Sint acolo peste 400 de suflete. Preotul se poate intretine22 acolo. 19 Din Chiprovat; s-a asezat apoi i n manstirea din Tirgoviste, dupl cum spune Angelino din Campi. 11 per canone = de regul, conform obligatiei etc. 12 Fr ancesco Maria-Spera de Narni afirma in 1652 oh a stat 5 ani la Cimpulung. 13 elemosina. 15 in 1651. peste 400 de suflete. cruri. Distinctia trebuie facutd de cititori. 14 niente. Autorul foloseste aceeasi negatie si pentru oameni si pentru lu16 d'elemosine. Termen putind indica si subsidii (de la Congregatie) si ajutoare de la particulari. 17 Vezi mai sus nota 6. Aluzie la deposedarea conventualilor din 1845. 19 Paroh la Cotnari era Giov Bat. Barcut. 19 Et molti incerti, adicfi venituri ce nu pot fi prevdzute, provenind mai mult din miluiri izolate. 29 Pres upunere gresit. Vezi relatia lui del Monte din 1670. 21 Quanto rnezza quarta. greu. Puol campare. De observtat c verbal inseamn si a se hrni, si a o duce www.dacoromanica.ro 207

Roman, la mica departare de susnumitul sat. Biserica are 6 vii, le tin oamenii d in Cotnari; nu sta vreun preot acolo, iar daca din cind in cind se duce acolo pr eotul de la Cotnari, ii dau un butoi de vin; aici poate sta necontenit un misionar; este aici un diacon. de cult, sint cam 325 de suflete, nu este preot acolo. Ciubarciu, tirg23. Biserica este sarac, nu are nici macar obiecte sionar, acum nu este acolo preot, este un diacon. Acolo sint 100 de suflete. de griu si una de ovaz de fiecare casa; sint o mie de suflete; a fost acolo un m isionar, acum st un diacon. Birlad. Biserica nu are pe nimeni24, din cind in cind a stat un miArngei. Biserica nu are pe nimeni, cite data se duce acolo preotul de la Cotnari, o femeie ii da un butoi de vin. Acolo sint 30 de suflete, nu este p reot, ci un diacon. <Tirgul> Neamt25. Biserica are o vie, sint acolo 35 de sufle te, se Saboani, nu are preot; daca sta acolo vreunul, ii dau o masura p 105 Suceava (Chismano")". Biserica are 10 vii, cei din Cotnari foloesc viile si toti sint cu datorii la biserica; la moartea lui Gheorghe" Wolf care tinea numitele vii, au ramas bani gheata 2 000 lei din venitul viilor; acum au fost risipiti. E piscopu128 a pus acolo un preot care a trebuit sa piece, deoarece nu ii dadeau i ntretinere28. Mai inainte era acolo un misionar. and un diacon. pentru ca nu are cu ce tri; sint acolo 150 de suflete. La Hui, biserica nu are nimic, acolo std un preot, vrea sa plece La Trebis, sat al episcopiei, nu este biserica, se duc la slujba la Bacau, care nu e prea departe; sint acolo vreo 60 de suflete. Bacdu, resedinta e piscopului, numara 500 de suflete; acum au fugit multi, din care pricina biseric a nu are nimic. Manastirea unde sta episcopul avea o moara refacuta de misionan, are boi, vaci, stupi, 25 de oi. Acolo st un misionar. acolo pe tatl si pe mama sa eretica. Sint acolo 230 de suflete. 24 Niente, vezi mai sus n. 14. 28 Nem psi Villa. La Faraoani, biserica nu are nimic; se d o masura de griu de fiecare casd; acolo sta.-tea un misionar, acum st un preot maghiar; tine 23 Ciburcise, terra. Localitate pe Nistru, sub autoritatea tatarilor din Bugeac. 26 Chismano (!). Vezi explicatia in no ita noastr introductiva. Autond a copiat u n text al lui Piluzzi, din care a sarit partea referitoare la Chisinau, trecind la informatille despre Suceava. Vezi referintele la Suceava din textele lui Pill uzzi, i-a redus veniturile parohiei de la Cotnari si ar fi preluat cu de la sine puter e administrarea viilor acesteia, pentru care nu cldea nici un fel de socoteala. T ot el ar ti inaugurat un fel ospete pentru orseni la 5 mari sarbatori ... etc. Si tuatia bisericilor inftisata atunci de Gross pe latineste intr-o forma foarte cor ect a fost redactata f Ara indoiala de Pareevid care il luase cu el la Roma). Pen tru afirmatiile din textul lui Spera, vezi si raportul lui Piluzzi din 26 aug. 1

671, punctul 37. Acest G. Wolff nu trebuie confundat Cu omonimul s'au mentionat de Angelini ca facind tot felul de negustorii cu banii bisericii in unire cu Bar cuta. 28 Rudzinski. 2./ Giorgio Wolf. Este acelasi cu lupul" G. Wolf, paharnic (pincerna) al domnulu i, de care se plinge la Roma G. Gross in 1650, Dipl. /tal., 11 afirmind ca acela (14 dec. 1668) del Monte (nov. 1670) Angelini (1682). " Provvisione. 208 www.dacoromanica.ro

Galati, oras comercial linga Dundre, la o departare de Iasi de doud zile bune. B iserica are multe pravalii. Sta acolo un misionar din Cortonal, i se dau 300 de a spri pentru brand. Acolo sint 50 de suflete de Susnumitele biserici sint la o departare de o zi sau doud una de alta, si nu li se face rost de un preot propriu pentru a nu-i da subsidiuu, pentru ca 11 dau di aconului. catolici localnici, citiva negustori i citiva armeni. De aceea este mare nevoie sd se restituie ordinului mndstirea de la Tirgoviste, d e asemenea sa se refacd cea din Iasi, pentru ca provincialul Transilvaniei sau p refectul acelei misiuni sd-si poata face acolo resedinta, spre a veghea asupra m isionarilor, ca acestia implineasca datoria lor, s s-i faca sd mearga In diferite rinduri la bisericile care nu pot tine preot. cu Observatiile Critice. Elemosina. 30 Benedetto Ballati di Cortona. Vezi mai ales notita biografica a lui Piluzzi 14 Mated strain' despre 'Piffle Romani, www.dacoromanica.ro 209

GIOVANNI-BATTISTA DEL MONTE SANTA MARIA (1630-1689 august? nov.?) Numele misionarului del Monte este faarte cunoscut istoricilor nostri, de cind Nicalae Iorga a crezut c as putea fi autorul r elatiei anonime despre Tara Romaneasca de prin 1687-1688, pe case o atribuise la Inceput lui Antide Dunod. Aceasta presupunere a sa a devenit apoi o certitudine pentru toti cercettorii ce s-au plecat o clip asupra acelui text uimitor. Nu lipseau elementele pentru o asemenea atribuire, i in primul rind faptul ca del Monte a Indeplinit i uncle misiuni politice hind trimis din tara la regele Polo niei si la imparat, i apoi de atre acesta la erban Cantaeuzino care la rindul su 1-a insarcinat ou o misiune foarte precisa, In care rolul sau propriu-zis ar fi cEos t de sirnpla mesager, Intrucit instructiunile serse, foarte amanuntite, ce i se da deau, nu mai lasau nici o margine pentru vreun amestec propriu in indeplinirea s oliei incredintate. Ba se mai stia i faptul ca del Monte, czut prizonier la turci , a fost folosit de Seraskier, viitorul mare vizir, ca interpret citva ticmp. As adar aceasta atribuire a fost posibila end' vrerne nu se dadusera la lumina text ele comunicacrilor trimise de el la Congregatie, i deci nu i se cunosteau stilul i firea. Dar dup publicarea celor citeva rapoarte ale sale si a scrisarilor sale din Galati din 1678 si 1680, de atre G. Catlinescu i I. Filitti in A/cuni Missic rrbari Din Arhivele Vaticanului) s-a putut vedea limpede deosebirea de mentalita te de temperament dintre omul ponderat, generos si ilubitar de drepduios, candid tate, dar Lard' fanatisan, care se mrturiseste in scsisorile sale (ea cea din 6 nov. 1680 prim care incerca, nu far naivitate, sa gaseasc o cale pentru salvarea b isericii sale din Galati de consecintele iminentei prefaceri a tarilor noastre i n pasallouri) i autarul aprig, plin de ur nu nurnai pentru domn, dar chiar pentru tara, pe care as vrea s o vad ell de curind Ingenunchiata de imperlali mai Tau de oit fusese vreadata de turci, ur care se deslntruie in paginile anonirne ce nu era u destinate publicitatii. In notita introductiv la acest text impresionant redat in volumul de fat, se arat cui trebuie el artributt. Aici vrem doar sa afiTaram neamestecul su la elaborarea lui. Elementele unei biografii ne grit oferite de G. Calinescu In lucrarea amintad', folosind mai intli corespondenta din arhiva Propagandei pentru a determina locur ile i datele misiimilor sale la cliferitele biserici din Moldova (si Transilvani a) reztunind apoi o fisa autobiografia intocmit la Propaganda pTin iulie 1687 pentru informarea papii. Cea dinti fusese mai mult liniar. A doua este dimposi 210 www.dacoromanica.ro

triv pe alocuri lipsita de contururi mai precise. Prima trimite la document, a do ua este adesea la hotatrul uncle istoria se tra.nsform in legend. Apar insa si aici p entru anul 1687 date precise in legatur cu soliile lui del Monte la Viena, la Ser ban Cantacuzino si la pap. Attain ins i unele inadvertent% de pild dupe ce se arat c a la 1687 era In virst de 57 de ani, se adauga ca era in calugarie de 55 de ani! (Di -religicrne cinguanta cinque anni), eroare evidenta in loc de, probabil quaranta cinque. Precum s-a spus, Giov. Battista del Monte Santa Maria s-a &Iseult in Italia in 1630. A murit La Bucuresti in 1689 In virsta de 59 de ani. Douzeci i trei de a ni din vial'a sa au fost Inchinati slujbei de misionar in trile noastre, lar ultim i doi ani uno e misiuni diplomatice care Pau purtat din Polonia la Viena, de aici la B ucuresti, i lar la Viena, trecin.d prin Polonia i In sfirsit la Roma de uncle sa intors s moar. la Bucuresti. Primii a.ni ai formatiei sale nu n,e sinrt prea aut oscuti. Apartinind unei familii nobile, el a fost dat la manstire de la 12 ani, pra ctir destul de obisnuirt in area vrerne rind partrimoniul familiei trebuia rezerva t mostenitorului numelui, lar fratii ceilalti isi aflau 'un rast in armarta sau In clugarie. Intrat la minoritii conventuali, el studiaz teologia obtinind gradul de baccalaureus" (primul grad din invatmintul superior, corespunzind oarecum cu l icenta) este trimis la Constantinopol ca secretar al Provinciei Orientale vicar al Vicarului patriarhal din Constantinopol, Bonaventura Teoli, incepindu-si de a tunci i slujba sa de misionar. Legturile sale cu Moldova !neap in 1663 rind este desemnat ca misionan In aceast provincie" la 14 iunie din arel an. Atunci Incepe i insrcinarea de prefect a lui Vito Piluzzi care se intoaroe in Moldova Insotit d e Antonio Angelini, cam odat cu noii misionan: Giov. Battista del Monte si Antoni o Rossi. Pin la implinirea a 6 ani slujeste mai iritli la Trotus vre-o 4 ani si apoi in Transilvania unde a fost trirnis mai inainte i Angelini. Acesta din urma sttea in calitate de capelan la o familie nobil din secuiscrisori ale sa le sint unele me, poate chiar la Clement Mikes, deoarece expediate de la rbala un cle se fain locuinta acestuia. Intr-o nota din 16156 a nuntiului din Polonia, se spune despre ei ... Del Monte este la Trotus. Nu stie limba. St bine materialmente. Ant din Norcia [=--- Angelina] este la hotarul dintre Moldova g Transilvania, In case unui nobil ramie Ii serveste de capelan. Nu stie limba" (Gazdaru, op. cit. Vezi p. 70). In 1670 se reintorc a mindoi cerind s fie lasati s piece, intrucit le-au secat rnijloacele". De citva ti mp nu li se mai trimisesera subsidiile ouvenite de la Propagancl. Dar prefectul Piluzzi 11 trace pe del Monte la biserica de la Saboani, de uncle fusese scos mal inainte m isionarul recalcitrant Benedetto de Ballati din Cardona, lar pe al:sesta, la cer erea cardinalilar il trimite sub paz la Liov, dindu-1 in grija lui Antonio Angeli ni spre a-1 preda acolo autorittilor eclesiastice in vederea trimiterii sale in I talia. In septembrie (1670) del Monte era hotrit sA place In Polonia La 29 nov. s eria din Varpvia pentru a reclama subsidiile cuvenite i trimitea la Propaganda' not despre bisericile i locuitor'i catolici ce Sint In Moldova, despre care va fi

vorba ceva mai departe. Primind apoi spre completare un formular imprimat cu 90 de intrebari, el se sirguieste s. raspund la ele, dar e stilt s trianit la nota ant erioar. pentru datele care nu II mai stateau la indemin. Aici la Varsovia, primesbe decretal sau de tnagistru (la laurea) din mlinile nuritiului sau mai degraba (c um precizeaza in informatiile date de el si trecute In fisa intocmita la Propaganda) ale legatului papal, cardinalul Nerli, la 25 februarie 1671. Trecind in primdvar a la Liov in drum spre Moldova, asteapta. bani de la fratele su, marchizul, din I talia. in iunie el mai era tot acolo, neputind porni din cause trecerilor www.dacoromanica.ro 211

necontenite de cazad si de tatari (Dipl. Ital. I, 62, n. 4). Dar curind este ina poi in Moldova (la 15 august 1671). La Sabaoani, Par6evie se grabesbe tarn tirzi u sa puma la cale o realamatie zgornotoasa f Aleut& ea din partea poporenilor de acolo contra lui del Monte, pentru a lovi in Piluzzi. Pretinsa lar plingere poa rt data de 1 octombrie 1671 [Div'. Ital. I, pp. 267-9]. La 28 oct. ParIevi seria c ardinalilor cA ar fi venit La el da Bacau 52 de fruntasi de la Saboani amenintind ca vor merge la vldiaa de la Roman s-I recunoasca pe el ca episoop. Au spus ca a vernit printele del Monte care a start in Polonia 8 sau 10 luni i pretindea sa le fie paroh in satele tmde, trapreun& cu Vito Piluzzi, au svirsit acea fapta scand aloas de a-1 bate, incatusa, maltrata (?) [= strotiare] i ridica pe sus pe bietul printe Benedetto colomniat de ei...". In realitate del Monte nu avusese nici un rol in acea scen descrisa cu atita vehement& (care nici mcar nu a avut loc) cad la porunca imperativa a cardinalilor Congregatiei de a-I expedia de indata pe Be nedetto in Polonia, acesta fusese chemat la Baia de catre prefect care 11-a lasa t s cread ca au sosit subsidille. El s-a grbit deci s. alerge la Baia unde a fost su it in carut i trimis ou parintele Angelini spre Liov. Dar in aceeasi scrisoare a sa, la pagina urmittoare Partsevid serie despre del Monte: Am dat printelui Giov. Bat. del Monte parohia din Hui, Birlad i Ciubrciu. Aflu cA incepe sd se poarte b ine. Mi-as da pentru el si viata mea, numai s poarte de grija sutletelor... etc. As face astfel cu toti numai sa se poarte bine..." etc. S-ar crede ca in urma pr otestului celar din Saboani, del Monte ar fi fost obligat s primeasca o alt parahie , care i s-ar fi dat de sil si de mila, i ca acurna pocit, a inceput s se poarte bi ne. In realitate parohia de Hursi cu Birlad i Ciubrciu fusese rezervaAt de Piluzzi, chiar de la einapoierea sa la 15 august Lar la 26 au gust il trimetea la vicar pentru ca acesta sd i-o dea. Era o simpld formalitate care a fost indeplinitd Cu vreo lun mai inainte de pretinsul protest al celar din Sabe l.oani care poartli data. de 1 oct.! Nu mai vorbim de asa-zisa amenintare a acel or frunta.si de a se trichina episcopului de Raman, care seamn intocmai cu alte V, p. 351 s.u.). asemenea inventii ale sale din anii 1650-1653 (Vezi Este evident ea lucraturile subterane puse la cale dupcl. numirea lui del Monte la Hui nu cra u cunoscute dedt de uneltele lui Pareevie. Nici Vito Piluzzi, nici del Monte nu stiau nimic despre aces-be pa-etinse proteste ale poporenilor din Sabaoani. Este prolyabil cA nici acestia nu stiau de ele, si ca. iscliturile lar fuseser serse d e una si aceeasi mina. Datorit unei imonii involuntare, la Sabaaani a fost trimis acum tocmai Angelini, acela care 1-a dus pe Benedetto prizonier pin& la Liov! Del Monte si-a vazut de parohie i in anii urmatori. Nu stim care va fi fost situ atia In timpul marei expeditii turcesti contra Camenitei in 1672. Dar in 1674 si 1676 el e prezent la Hui, Ciubarciu i BITlad si chiar si la Vaslui. Ulterior e la Galati (1678-1680) unde se apuca" sa repare biserica si casa si sporeste aver ea bisericii cu 4 vii. Primind in 1678 slobozirea de plecare pe care o ceruse, e l ragpuncle eh' mai rmtne pin& vor fi invatat limba noii misionari. De fapt el se simtea legat de biserica sa de la Galati pentru salvarea creia a intervenit la f orurile cele mai inalte cind a orezut-o amenintarta. Adivitatea sa exemplar:a de aici a fast laudat& in 1683 pin si de episcopul Dluski, dusmanul neimpcat al misi onarilca* conventuali. La Propaganda, la nuntiul din Polonia, el se bucura de un mare pres tigiu. Si totusi, impotriva lui au fost parnite atacuri (indreptate in realitate importriva lui Vito Piluzzi personal, sau a intregii tagme a misionarilor conve ntuali). Si Parevid in 1671 cind insceneaza protestul poporenilor de la Sabaoani, Barcuta chid strecear in memorial sau catre Propaganda insinuarea in soapt 212 www.dacoromanica.ro

ca acestui misionar nu Ii pasa de bietii crestini din Ciubrciu, pentru care el, B arcuta era gata sa se jertfeasca (avis-id de gind a porni In persoan intr-acalo d ar lasalndu-se convins sa renunte tatusi) erau perfect contstienti de neadevarul spuselor loa., care de altminteri nu au putut convinge pe nimeni. and este pradat de ttari la Galati, jefuit de tot ce poseda i sUit s treaca In Tar a Romaneasca, el se aseaz la Slimnic unde ridica o capela si stringe 30 de farnil ii de catolici, slujin.d acolo vreun an. Despre misiunea sa La poli cu prilejul expeditiei lui Jablocnowski din sept. 1685, va fi vorba mai jos. In 168 6, la cobarir' ea expeditiei lui loan Sobieski spre Dunre, cind fug mai toti misi onaril din Moldova, care In munti, care In Transilvania, el este prezent, astept ind minunea care nu s-a produs. In retragere, el a fost luat de rege In luna august Si a mers cu oastea pelona 7 saptar- nini pin La Liov. Asa si-a incheiat activitatea sa de misionar, inchinfindu-si truda de acum Inainte unar misiuni de alta natura . In anul 1687 la 8 ianuarie a ajuns la Viena unde imparatul 1-a chemat de 4 ori in audienta si la 5 februarie 1-a trimis In Tara Romaneasca' La dornnul Serban Cantacuzino cu o solie si o misiune in folosul crestinatatii precurn si a Impara tului, de unde s-a Intors la Viena La 12 iunie la ... impar' at cu misiunea impl init. Apoi la 24 iunie a fost trimis la Roma de... imprat cu scrisori c'tre papa si se Ora acum la Roma In asteptarea unei audiente" (Note biografice din Alcumi Missicractri, p. 140). In anrul unmator el infatisa Congregatiei o nota i nformativa desprre Tara Romaneasca. Aceasta exista' In arhiva Propagandei in data ex ernplare aproape identice, unul (vezi mai jos, p. 230) In care se arata In titlu ea a fast adus de G. B. del Monte, fost misionar in acele pdrti 22 (!) de ani, celalalt terrninindu-se ou declaratia: Aceasta este ceea ce pot eu Vito Piluzzi sd dau ca informatie despre Tara Romdneascci". Textul este acelasi cu foarte mid deosebiri. Un adaos despre Grigore Ghica (si chid a fugit la Viena, Imparatul a botezat pe un fiu al sau"), un altul despre incetarea recladirii bisericii cato lice din 13ucuresti (pentru c'd domnul a fost schimbat"). Apol o declaratie a lu i Piluzzi: L-am trimis in Mai multe rindurti pe pirintele del Monte ca scl aibd g rija duhovniceascd a acestor cato/iti care duc asa mare lipsd i intotdeauna s-a ardtat ascuittitcre. (urmeaza textul lui del Manta... si cind a plecat la Buoure sti" etc.). lar aproape de sfirsit atestas-ea: Piirintele del Monte a servit in Moldova # Tara Romdneascd mai bine de 24 de ani # s-a purtat ca un adevdrat misi onar". La urm de tot, dupa pasajul despre intrarea lui Veterani in Tara Rornaneas ca supunerea lui Serban Cantacuzino, mai adauga desideratul: Polonii ar putea ac urn sa recucereasca usor Carnenita, ca sa nu mai piece Intr-acolo alimentele din Tara Rorna.neasca". Reiese asadar c textul lui del Monte a fost dat lui Piluzzi, fostul prefect si vicar apostolic, spre confirmare. Acesta care se afla si el i n Italia, a subliniat meritele lui del Monte si a mai adus unele miel precizari i rectificari: durata slujbei lui del Monte a fost de 24 de ani. Slemnic"-ul men tionat este numit oras, si nu sat. Incheierea cu fraza despre viitoarea recuceri re a Camenitei ii apartine exclusiv lui Piluzzi. Aceast suprapunere de texte nu este un fenomen izolat. In 1688 ea e datorat faptul ui ca i Piluzzi si del Monte se aflau in Italia In acelasi timp imprejurarile Si nt aparent diametral opuse. Del Monte aflindu-se la Varsovia, primaste un chesti onar imprirmat la care trebuie s rspund. Piluzzi In Moldova prime*te *i el unul ide ntic, trimis de nuntiu, pe care 11 completeaza la rindul su. Dar nu In,ainte de r eintoarcerea lui del Monte din Polonia. El explic Intirzierea sa prin diferitele oprelisti ale vicarului i isi expediaza formularul completat la 26 august, adic z ece zile dup aceasta reintoarcere. Deci in realitate, cunoscInd www.dacoromanica.ro

213

rispunsurile date La Varsovia. Acestea fusesera prea putin categorice, criticile mult prea discrete, faptele lipsite de relief. 0 comparatie a color cloud raspu nsuri scoate in evident firea mai combativa a lui Piluzzi care fod.oseste acest p ridej ca sa dea in vileag practicile abuzive ale vicarului (Pare'eviC). Nefiind prefect, del Monte nu a fost obligat sa trimita dri de sama Propagandei c a Vito Piluzzi de pidda. Cealalti corespondent a sa, mentionata de G. Calinescu ( crp. cit., 61, n. 5, 62, n. 4) nu a fost publican. Doar uneori apare cite o refe rire la ea in vreo non din A/cuni Missionari. Cele doua texte din 1670 si 1671 r edate aici sint datorate unor imprejurri exceptionale care trebuiau aduse la cunostinta Propagandei. Pe de o parte net rimiterea subsidiidar crea probleme insodubile. Trebuia deci artati situatia bise ricilor, fiecare in parte, cu venituride i sarcinile lor, preciz1nd i numrul locu itorilor pe suillete sau pe farnilii. O not oarecum asemnrtoare fusese integrata de V. Piluzzi in 1668 (14 decembrie) Intr-un raport mai general. Acum ins nu mai era nevoie de altceva, ci doer de aceste cifre. Pe de alta parte, contractul secret incheiat de vicarul apostolic cu gardianul mindstirii observan te de la Ciuc trebuia adus la cunostinta cardinalilor. Stirea despre acea tranza ctie facuta de vicar, de capud si'u, in cea mai mare taina, rasuflase totusi, si del Monte adusese aceasta informatie senzationala la venirea sa din Tran.silvan ia La sfirsitul lui iulie. Ea trebuia comunicati. mai departe cit mai urgent. La 8 august 1670 Piduzzi didea alarma In scrisoarea trimis prin Arngelini nuntiului, in care schita in linii mari cuprinsul tranzactiei Incheiate, despre care s eria tot atunci i Congregatiei pe linga care stdruia o data mai mult sa fie numi t Angelini prefect in docul sau, ceea ce i-ar ingidui lui sa se poata inapoia In Italia dupa cei 7 ani Impliniti In slujba aceasta. Dar la 7 serptembrie, del Mo nte care implinise i el termemil La care era obligat, staruia s. place la rruntiu spre a astepta acolo hotiririle Cangregatiei banii de drum. Atunci a fost intocmin In Moldova, desigur la Baia, nota ca" a fost primitd de la el. rapt& ca acea non nu pawt nici o adresa pi nici subs cripte se datoreste Ernprejurarii ca a insotit desigur o alta comunicare scris. $ 1 in adevr, am vazut ea del Monte trimitea din Varsovia o scrisoare catre Propaga nda la 29 nov. ce/rind plata subsidiudui cuvenit. In aceasta not sint aratate pe larg situatia scandaloas de la episcopia Bacau cu averi si venituri apreciabile, dar cu biserica in stare de ruina total:a, invoirea nemarturisit a vicarului au g ardianul de la Ciuc, vaniturile exagerate ale parohului de Cotnari, Barcuta, pre cum i acapararea unor legate ale bisericii de da Baia de trimisa din Varsovia in noiembrie (1670) de Citre del Monte, dup cum rezult din ad notarea ei La Propaganda. De la pcirintele Gio. Batt-a del Monte 1670 9-bre" cee a ce nu inseamni de loe CA ea ar fi fost scris de el, ci pur i simplu catre Grigare GrOSS, parohul de Suceava. Nu Sint omise niel abuzuride vicarudui care in loe sa puna un preot la Fraoani, cum fusese lntotdeauna pentru cele 60 de familii de atoned, trimite din chid In chid pe capelanul sau s slujeasca acolo sa ridice pentru el ajutorul (elemosina) ce este dat de fiecare cas. Sint descrisi In culori tari si cei doi preoti de mir sfintiti de episcopud Rudzinski si e ami ntit gestul acestuia, oare la plecare a luat ou sine obiectele de cult de argint precurm trei funti de argint vechi apartinind bisericii! La celelalte biserici slat arit ate ajutoarele modeste ce le dais poporenii nevolapi. Din acest contrast striato r ramlnea ca si fie trase concluziile de catre cei in drept. O comparatie intre acest text si acela rspunzator la chestionar, confirma !Amiga ea ele nu au fost s

crise de aceeasi pensoauti. Dar daca nota din ,,,nov. 1670" li apartine lui Pidu zzi, 214 www.dacoromanica.ro

atunci doar rdspunsu/ la chestionur (in care reapar si unele informatii din nota -) textul scrisorilar din Galati pot ingrldui o cunoastere mai adevdratd a firii /ui del Monte. La acestea trebuie adaugata si notita autobiografica dat de el in 1687 la Roma In asteptarea audientei la papa. Ea are un caracter dulalu destul de ciudat, la inceput nedind nici un fel de precizri, nici ca date niel ea indica re a Imprejurrilor, iar In final inftisind o serie de date foarte complete cu luna ziva plecarilor i sosicrilor sale in ultimele sale peregrinri din ordin. Dar cee a ce am dari mai mult sa gsim, lipseste, anume cind si de ce a fost trimis ai Mol dovei] la regii Mihail Wisniowiecki in dou rinduri de acesti domni loan Sobieski, ca si la Marele Hatman i Palatin al Rusiei pentru cauza erestindtdtii". Primul domneste Intre 1669 si 1673 (in acest timp domni ai Moldovei fiind Gh. Duca si S tefan Petriceicu). Urmarind activitatea lui del Monte In acest *nterval, se obse rva e pina In 1670 el sta. la Trotu i In Transilv numit la Salbaoani, dar time s m earga in Polonia, de unde serie la 29 nov. 1670. Este inapoi In Moldova la 15 au gust 1671. In oct. unmator porneste Parevid campania sa contra lui. Deci in acel momerut el era in Moldova. Dar in lama 1671 1672 are loc rscoala lui HIncu... fug e G. Duca etc.... urmea7 cam.pania turcilor din vara i mazilirea dommului. Asadar misiunea lui del Monte se poate situa cu probabilitate in toanina anului 1670, dind merge fati s in Polonia, si cind obiectul comunicarid sale tainice catre re ge am fi de pus in legatura ou atitudinea lui Gheorghe Dura fata de rscoala lui D oroscenko si de pretentiile pasei de la Srlistra ca dommul sa-1 sprijine contra polonilor. Pentru a justifica neintervenirea sa, domnul recurgea la un artificiu : simularea unei arnenintri aparente a polonilor contra Maldovei. Este mai putin probabil ea o misiune s-i fi fost !nenedntat de Petriceicu, inscaunat la trecerea sultanului spre Camenita In aug. 1672. Intervalul mult prea scurt Intre retragerea trupelor sultanului victorios la sf irsitul anului, i moartea regelui In oct. 1673, nu ingaduie localizarea in acest rastkrnp a inislunii amintite. Dealtminteri ea devenea imposibila dup pleearea lu i Par6evie la 10 martie 1673, fluturind pretextul unei misiurni din pardea ambil ar domni romni. (Vezi mai sus Observatii Critice la Pardevie). Cit priveste solia lui loan Sobieski, ea este de la sfinsitul anului 1685, deci dupa lupta de la B olan. (Vezi I. Moga, Rivalitatea ... p. 129 s.u.). Dar inca din sept. domnul C. Cantemir, inscaunat abia din iulie, s-a grabit sa Incredinteze e piscopului Dluski o misiune catre rege. 'Pot atunci, la 18 sept. el Id trimite d el Monte la Jablonowski, marele hatrnan cara conducea o expeditie ce parea indre ptata contra Moldovei, dar pare nu trecuse inca. Nistrul. Nu i se putea cunoaste sigur obiectivul. Acesta putea fi si cetatea Ceramita sau Bugeacul. Cantemir 11 ruga s erute Moldova de incursiuni i 11 informa de jonctiunea realizat de han si seraschier la Tutora, si de existenta unor provizii foarte Irribelsugate aflate pe Pruf cu destinatia Camenita. Il indemna s'a' se indrepte asupra acestei cetat i, sau asupra tatarilor din Bugeac. Raspunsul lui Jablonowski a fost dat dupa 22 sept. A fost pesemne destul de binevoitor, deoarrece la 27 sept. pornea spre el o solie de 25 de persoane. S-a stabilit o intelegere ca sa fie lasata vicria er estinilor. Dar prezenta seraschierului a impiedicat acest plan. La 1 oct. se da' lupta de la Boian. Moldovenii care stateau In expectativa' au fost atacati de p oloni si au raspuns cu vigoare. Campania era terminata la 29 oct. In clarea e se ama a lui Jablonowski in fata dietei, acesta pentru a justifica infringerea sufe rit 1-a acuzat pe Cantemir de a fi trimis pe del Monte in tabarra sa pentru a pri nde informatii, dupa care 1-a predat seraschierului ea s i le smuaga pi-in cazne! In arhivele Vaticanului, In corespondenta nuntiaturii Poloniei apare acea st www.dacoromanica.ro 215

aouzare, care Lisa este infirmat de o declaratie a lui del Monte insusi, ce se af ilA de asemenea cuprinsd in corespondenta Nuntiaturii. La sfirsibul afnului (168 5) nuntiul Pallavicini 11 cheamA pe del Monte, care se bucura de mare favoare la damn, sd vine' ih Polonia pentru negocien! Aceasta a trebuit s fie mishmea la rege de c are pomenesite del Monte in notita. sa. Ea netezea calea spre &Re negocien purta te cu Jablonowski, care ca palatin al Rusiei, cu sediul la Liov, era mai aproape de Moldova. Se ajunge chiar la un acord in 1686, dar far clase de ostateci, sau prestare de jurAmin t. Acest acord a cAzut in fata imprejurArilor cant-rare. Don mul ins nu a incetat de a-1 informa pe Sobieski si dupA rupturA. Nu stim chid s-a Intilnit del Monte in cursul canapaniei cu regele, care 1-a luat cu sine In retragere. Reludm notita autobiograficA. A fast feicut prizonier de trei ori, ori cdzind in miinile tdtari/or si domnii din aceste /ocuri l-au eliberat in scurtei vreme, o datd in miinile cazacilor, care intr-o singurd zi s-au sfcltuit de trei ori ca u cidii. [Unta din cele douA capturzi de cdtre ttari se situeeza in 1674 (vezi texte le lui Piluzzi in volumul detata.', n. 122)]. A lost luat si de marele l-a Seras chier, care acum e mare vizir, ca td/maci pentru unele /imbi strdine finut in ta bdra sa 5 stiptdmini uncle mai se afla si marele han al tetarilor cu 60 000 de tt itari ;i apoi l-a trimis inapoi la Misiwnea (= biserica) sa". Seraschier era Soliman Ainegi. Existenta lui s-a incheiat in Tara RomAneased unde a avut parte, pesernne, las ma stenire luorurile sale Doarnnei. Este de solicitudinea calor mari, cAci vorba oare de Doanma lui Constantin Brincoveanu, sau de fosta doamn a lui $erban Cantacuzino? Lucrul este nepreois. Publioarea celor citerva texte ale lui del Monte date la lumina pine acurn s-a f Acut de cAtre G. Calinescu in Alcuni Missionari, I. Filitti in Din arhivele Vat icanului, 1914 si loan Ardeleanu in Istoria diocezei romdne greco-catolice a Ora diet Mari, Gherla 1883, pp. 119-122. Texte referitoare la el au fast publicate d e Fr. Pall in Le Cantroversie. De el s-a ocupat G. CAlinescu in lucrarea citatA, La pp. 61-64, unde de' o schit biograficA ce mai trebuie campletat ca informatiile oferite de luorarea lui Pall, Le Controversie. Despre rolul pe care 14 atribuie N. larga in legAturA ou relat ia anonimA despre Tara RomAneascA, vezi mai departe, in volumul de fat, notita in troductiv la acel text. El este de asernenea pomenit in repetate rinduri In studi ul lui V. Zaborovski unde Irish' se referd sub aceastd forma* la autorul relatiei anonime i nicklecum la adevAratul del Monte. NOTA SI INFORMATII DESPRE BISERICILE SI BUNURILE SI p. 105 LOCUITORII CATOLICI CARE SINT IN MOLDOVA' 1670 noiembrie. Biserica din Iasi este facut din lemn si este mica; sint acolo acum doi pdrinti i ezuiti. Acel locas are vii, un sat cu supusi. Are o stupind si are case la Iasi si pivnit care se inchiriaz, apoi vor fi fiind acolo in numitul oras ca la 100 de case de catolici. 1 Traducerea s-a flout chip& textul Italian, publicat de G. Calinescu in Dip/. I tal. I, pp. 105-108. Cu privire la Intocmirea textului vezi lArnuririle de la p. 214

$i n. 32. 216 www.dacoromanica.ro

Cotnari. Biserica parohiald este construit din piatra i inauntru se afl altare bin e rinduite; susnumita bisericd are destule odajdii de altar frumoase, potire i c ruci de argint. Are o multime de vii. Acele vii sint gospodarite de locuitorii d in acel loc, ca paroh este Don Giovanni Battista Barcuta2, originar din acel loe , elev al Sacrei congregatii, care are ca venit de la bunurile bisericii 800 de talen i imperiali pe an, cloud butoaie de vin de la o capela, de la slujbe 20 de talen i imperiali timp de 18 ani; are 80 de talen i imperiali pe an ca elemosind" de la bisericd; mai inainte mai era incd o obligatie de cloud slujbe pe saptamind, infiintate de un preot din familia lui Gross, de uncle veneau 18 talen i imperiali pe an, dar acum fiind un preot din acea familie5, acela din zid, care au tot ce le este de trebuintd. In acel oras se afla i pdrintii ie zuiti, care sint in numdr de doi; tin scoald, au vii, un sat cu supusi, cloud st upine i alte bunuri; pind acum nu au avut bisericd, dar acum acei locuitori vor sa le atribule una din cele cloud biserici. In acel oras sa fie la vreo 60 de ca se de catolici, daca nu mai multe. Suceava: Biserica este facuta din zid, dar a fost pirjolita de ttari; acum este restaurata. Are vii si are si bani in orasul C otnari, i Cotndrenii ingrijese acele bunuri. Ca paroh este acolo Don Gregorio Gr oss fiu al ora.yului Baia3, elev al sacrei congregatii, ca venit anual ii dau 50 de talen i imperiali. Acea bisericd are potire si o cruce de argint; in acel or as sint numai cloud case de catolici. Baia: biserica este construitd din zid i i nauntru se arid cinci altare bine rinduite, au destule oddjdii de altar, cloua c ruel de argint si au vii la Cotnari. Ca paroh este pdrintele prefect apostolic4 care a ramas acolo si alte venituri intimplatoare, care se ridicd toate la suma de 150 de talen i i mperiali. De asemenea acolo mai sint alte cloua biserici facute se bucurd de acea fundatie; in acel oras sint 40 de case de catolici. Neamt. Bis erica este fdcutd din lemn, cu un altar; are potir si o cruce de argint, ociajdi i de altar vechi si rupte; are o vie la Cotnari este tinut. de Cotnareni. Nu au p aroh i in acel oras sint doar 10 case de catolici. Sdbaoani6. Biserica este de zid i foarte ruinata, numai cu un altar ; are cloud odoare un potir si o cruce de argint si acel loe este un sat si aparti ne cdlugarilor schismatici7; in acel sat sint 20 de case de catolici si de acea bisericd tin cinci sate, care sint toate aproape; acolo top sint catolici i s-ar urca la numdrul total de 100 de case. Si intr-unul din acele sate care se cheam d ramasenis se afla o bisericd mica de piatra 2 Berguzii = Giov.-Batt. sau Gian-Battista. I se spunea familiar Sambat. tin de acolo. Amnunte biografice d G. Cdlinescu, in Alcuni Missionari precum Fr. Pall in Le Controversie (Dipl. Ital. I i IV) i Vladimir Ghica in Spieuiri istorice", reed itare dupd articolul din Revista Catolica 1912 Scrisoarea unui preot catolic pdm intean din secolul al XVII. Era ungur, dei predica pe romne*te. 3 Figlio di Baia, expresie putind insemna i frunta$, epitrop al bisericii din Era un paroh aa zis national", adicd b'tina din Cotnari, fiul judelui ValenBaia (Vezi Ciildtori V, p. 526). = Vito Piluzzi. Vezi biografia sa in vol. de fata. = Familia Gross. Este vorba d e Grigore Gross parohul de Suceava, nepotul lui Gheorghe Gross, care lsase acel l egat pentru cele 2 liturghii. 6 Saboiano. 7 In text: e detto loco e villa et appartiene al/i monaci scismatici. Tomasciano.

www.dacoromanica.ro 217

unde sint odajdii de altar, potir si cruce de argint; acele biserici nu au nici un venit sigur; ca paroh era acolo parintele Benedetto Ballati din Cortonag misionar apostolic, iar acum nu au paroh: obisnuiesco sa dea parohu lui ca elemosind" o cota parte de impunere, adica o mertd poate sd se tina acel paroh. de gnu si una de ovaz si zece bani (denari) de fiecare om, din care Roman. Biserica este facutd din lemn, cu un singur altar, are odajdii bune, poti re, cruce de argint; are vii la Cotnari s'i acele vii sint obisnuieste sa slujeasca s'i in acel oras; ei obisnuiesc sd dea ca elemosina" un butoi de vin; in acel ora sint doar cloud case de catolici. Hui, oras12, biseri ca este de platra, cu un singur altar, are odajdii p 107 nu prea bune, cloud pot ire si o cruce de argint; Biserica nu are nici o episcop Rudzinsky14, dindu-i di spensa de inabilitate i iregularitateo, deoarece ucisese pe propriul sau frate. O amenii obisnuiesc sa dea ca ingrijite de Cotnareni. Nu au paroh, dar cine slujeste la Sabaoanill avere. Ca paroh este acolo un preot bulgar13 pe care l-a sfintit monseniorul elemosind" o mertd de griu si una de ovdz si un ulcioro de vin de fiece casa, si In acel oras sa fie cam 40 si mai bine de case de catolici. Galat i. Biserica este Malta din nuiele Impletite si acoperite apoi p. 107 Rossil7 misionar apostolic; are odajdii nu prea bune, cloud potire si o cruce de argint i unul din numitele potire s-a pierdut din pricina pdrintelui Benedetto B allati, misionar apostolic, cind a slujit in acel loc; acea biserica are o vie s i sase sau sapte pravalii care se Inchiriaza cu un taler imperial pe luna, si di n banii ardtati a treia parte se dd clntaretului si cloud parti preotului si aco lo este acum ca paroh parintele Antonio Rossi, misionar apostolic. cu pamInt. Induntru sInt cloud altare, facute de parintele Antonio Chiliao oras, Ismail oras, In aceste cloud orase sint catolici, dar nu sint bise rici, insa uneori obisnuieste sa se clued acolo preotul care st la Galati. Ciubarciu oras In hotarul tatarilor; este acolo o bisericd cu toate obiectele de cult cu potir si cruce de argint; nu au preot si vor fi filnd acolo la 50 de case de catolici. soarea lui Piluzzi din 14 dec. 1668. etc. 3 Pentru scoaterea sa, si toata vilva facuta In jurul sat vezi mai ales scri10 P er elemosina soliano dare al parocho una quarta parte di tributo, idest ... 11 In anul urmator avea sa fie trimis acolo del Monte. 12 Citta adica resedinta episcopala (ortodoxa). Dar din mentionarea drept citta a unor localitati ca Ciubarciu, Chilia si Ismail reiese ca termenul este l uat in sensul de oras sau Virg spre deosebire de viila (sat) folosit chid e vorb a de Faraoani de pilda. La primele 6 localitati se vorbeste numai de biserica, f ar% a se cau. lamuri daca este vorba de orase. 13 loan Bulgarul. Vezi relatia lui Vito Piluzzi

. 14 Ruginski = $tefan Atanasie Rudzinski, mimorit observant, episcop de Ba15 In capacitate, potrivit dreptului canonic, de a fi facut preot. 13 urna. o situatie speciala caci se aflau sub turci si tatari. 218 17 Vezi biog. In vol. de fata. 18 Chi/ivia, citta, Smail citt, Ciuberciuke cittd. Aceste trei orase" aveau www.dacoromanica.ro

catolici; nu au bisericd i nici macar preot. Chisindu76, oras ridicat de curind; acolo vor fi ca la 15 case de Frdoani2 este un sat; are bisericd fdcuta din lemn, are odajdii nu prea bune, un p otir si o cruce de argint. Acea biserica nu are nici un venit si de acel loc tin t'olla sate, in total sint cam 60 de case de catolici; ei obisnuiesc sa tina pr eot in acel loe, dar vicarul apostolic2i trimite acolo pe capelanul sal de citev a ori pe lund i acel vicar ja elemosina" pe care obisnuiesc oamenii sd o dea, ad icd o msurd de griu si. una de ovz si un ulcior de vin de fiece casa. Trotus22 oras; biserica es te de piatrd, cu un singur altar; are oddjdii nu prea bune i vechi, are o cruce si un potir de argint, are o vie si alte pdmin turi cultivabile i locuitorii din acest oras gospoddresc zisele pdmmturi si. via pentru ceara i pentru celelalte nevoi ale acestei biserici; acolo sint 19 case de catolici i eu, fratele Giovanni Battista del Monte, am slujit in acel loe tim p de 4 ani, acum se afld acolo un preot de mir pe care 1-a sfintit monseniorul R udzinski, episcopul de Bacau, cu dispensa de inabilitate fiind schiop i ungur de neam luteran23 i neavind capacitatea de a fi preot; oamenii obisnuiesc s dea In totul i cu totul drept venit o mdsur de griu si una de ()yaz de fiecare casa. are oddjdii vechi i nu prea bune si un potir de argint; acel sat aparStdnesti24, sat, biserica este fdcutd din lemn, cu un singur altar, tine cdlugdrilor schismatici; vor fi fiind la 30 si mai bine de case de catolici; preotul nu std acolo dar cel din Trotus obisnuieste s slujeascd In acel loe; ca venit obisnuiesc s dea o mdsurd de gnu si una de ovdz. De asemenea este acolo o capel facutd din lemn inchinatd Sf. Cosma si Damian si este foarte cinstitd, nu are obiecte de cult si nu posedd nimic. oddjdii vechi i rupte, potir, cruce i nu are liturghier; preotu126 din grill si una de ovdz. Mdnesti23, sat; biserica este fcutd din zid, cu un singur altar, are Trotus obisnuieste sd slujeascd in acel loe; acolo vor fi cam 20 si mai bine de case de catolici; ca elemosind" obisnuiesc s dea o msurd de un altar. Are odjdii, nu are potir, liturghier si cruce. Acolo vor fi fiind ca la 30 de case de catolici; nu au preot, dar obisnuieste sd se cima din cind in cind cel din Bacdu sau din Trotus. Bacdu, oras unde este resedi nta episcopului sau vicarului apostolic; Lucdcesti i So1ont27 sint sate unde se afld o bisericd de lemn, cu biserica episcopald este clddit din zid, cu trei altare dar se slujeste numai in unul, si acea bisericd este toat ruinatd nu are tavan nici sus p. 87. 29 Foroano. Pentru crucea de argint schimbata eu una de aram vezi mal 19 Cuscigneo. 21 Petru Paaevi, arhiepiscop de Marcianopol vicar apostolic cu resedinta la Eacu.

Vezi biografia lui in vol. de fatd. 22 Tatarus, ciad, este de fapt un tirg = Tir gul Tr otus. 23 Unghero di natione luterana. E loan Ungurul pomenit si de Vito P iluzzi. 24 Stanesto = Stnesti jud. Bacu. 23 Manesti Mgmesti, apoi cantopit cu Bbuta , sa t. 26 = loan Ungurul. 27 Amindou in jud. Bacu. www.dacoromanica.ro 219

podea; are odajdii de toate culorile dar vechi 0 rupte; avea cloud* potire i. o cruce de argint, de asemenea la vreo trei libre28 de diferiti bani vechi de argint lasati de rdposatul frate29 al monseniotrului episeop Bandini, care au mu rit amindoi in numitul oras. Cind a plecat din acel loe sau cind a fugit monseni orul Stefan Rudzinski, a luat un potir cu supusi, toti catolici; are cloud vii 0 una i-a fost lsat acum de un binecrucea si cu acel argint. Acea bisericd are un sat cu 40 de case de fdcator, incit sint in total trei vii; are pdmint cultivabil 0 finete din de tul ; are o moard cu doud roti, are o stupind cu 100 i mai bine de stupi; are vreo 15 0 0 mai bine de oi; boj de jug sau de arat, 16 vaci cu viteii lor in numar de 30 , dacd nu mai mult. Apoi are pe fiecare an de la toti locuitorii catolici cite 2 0 de bani ( denari) din acea monedd, de la fiecare in parte drept contributie an uald din toatd Ora: asadar ea se va fi ridicind la suma de circa 100 de talen i imperiali, in total. In acel ora se afld biserica parohiald drdpdnatd, pustiitd i pe jumdtate prabusit, fdr paroh i nu are oddidii 0 nici nu posedd vreun lucru. Acum rezid i n acel oras vicarul apostolic30 cu un pdrinte dintre minoritii observanti ai ref ormei din mndstirea Ciuc in Transilvania. Cum susnumitul monsenior vicar a fdcut o conventie si o donatie a intregii sale averi mobile i a tuturor bunurilor i a locului sdu cu obligatia pent ru acei pdrinti sd-i vind In ajutor 0 sd se ingrijeascd de tot ceea ce ii va fi necesar, ei i-au dat pin acum doi cai i alte lucruri potrivite pentru nevoile sale, si ei tin in permanentd acolo un pdrinte31, spuni nd e au o mdndstire in Moldova. La Baia, rdposatul Don Gheorghe Gross din acel or a a lsat multe lucruri bisericii noastre catolice, adicd a lsat ca sd se slujeascd In acea le' i pe an; de asemenea a ldsat o fineatd, de care s se foloseascd parohul biserica In fiecare sdptdmin, cloud slujbe, una pentru Sf. Treime si alta pentru morti, cu obligatia, pentru motenitorii sdi, de a da 18 taactual. Si tot astfel o oca, adicd doi funti de argint, cu un inel de aur de buna calitate ca sd se fac d o cruce de argint pentru acea biserica: tot astfel un covor 0. alte lucruri de trebuint bisericii. Nu sint doi ani de cind s-a intors din Italia In acele prti, Don Gregorio Gross, nepotul susnumitului Don Gheorghe care nu ingdduie ca biserica sd se foloseascd de acele lucruri, ci el insui se bucurd de ele. St ea paroh la Suceava un funt. Expresia diversi argenti vecchi poate insemna si diferite 28 0 libra ob iecte vecht de argint. Bacdu, vezi si relatia lui Koidevie din vol. de fat. Petru ParC'evie, reintors in Moldova in 1668 ca vicar apostolic cu resedinta 29 Pentru mentiunea existentii unui frate al lui Bandini care ar fi murit la la Bacau. In expunerea situatiei de mai sus este subliniat intentionat contrastu l dintre resursele la indemina vicarului apost. si mizeria bisericii. Totodat est e denuntat contractua sal generis incheiat ou observantii din Ciuc in detrimentu l episcopiei catolice de Bacdu, ale cArei bunuri erau cedate in schimbul unei re nte viagere in favoarea vicarului! 31 Acesta este $tefan Taplocsai, chemat de Pa r6evie drept coadjutor" si 15.sat ca loctiitor la plecarea sa in primavara anulu i 1673. In Transilvania el trecea drept mare achizitor de bunuri. Era infirm, sc hiop de un picior. 220 www.dacoromanica.ro

slujeste acolo liturghiile32 si a impdrtit acel argint cu fratii lui i cu tatl lo r, iar biserica este pdgubitd. serveascd i sd cinte in biseric; drept elemosind ii dau a treia parte din In toate bisericile ardtate mai sus ei tin un cantor, pentru ca sd ceea ce dau preotului. RASPUNS LA UN CHESTIONAR33 DESPRE SITUATIA MISIUNILOR DIN MOLDOVA <c. 1671> p. 108 In provincia Moldovei de la granita Transilvaniei pina' la granitele Rusiei, au fost... zile de edldtorie, si de la granitele Transilvaniei pina in Tara ttarilor sint 15 zile; si inca de la granitele Rusiei pina la granitele Valahiei superio are, vor fi de asemenea 15 zile si tot astfel din Rusia pina' la granitele Turci ei i numita provincie a Moldovei se margineste cu acesti stdpinitori: cu turcul, cu tdtarul, cu rusul, cu Tara Numita provincie cuprinde inluntrul ei munti foarte inalti, cimpii foarte intinse i intr-o parte se intinde pind la Marea Neagr. Cit priveste imbelsugarea, in par tea dinspre mare ea este foarte mnoasd, dar in partea muntilor este foarte nerodi toare, incit aici se trdieste cu piine de mei, dar este vin din belsug. de domni. Romneascd i cu transilvanul. p. 109 Daca se trilieste in, pace; acest lucru e foarte nesigur; dintr-un moment In alt ul sint ndvdliri ale tatarilor sau ale turcilor sau schimbdri Daca este o tara de trafic sau de comer; negustorii fac omert si au legdturi in toate directiile mai ales in partea Mdrii Negre, spre Constantinopol. buie luatd legdtura cu <episcopul> sufragan al natiunii armenilor din Liov in Ru sia34 i apoi acest sufragan sd aibd legdturd la Suceava cu episcopul armenilor d e acolo, cdci aceastd natiune face mereu comert cu Rusia si cu Polonia. Stpinirea i limba. Provincia Moldovei este supusd stdpinirii unui principe de nat iune romana, dar tributar turcului. Ce limbei este necesart135. Limba romana est e chiar aceea a locului; 32 De comparat Cu expunerea lui V. Piluzzi catre Propaganda din 27 iulie inainte de plecarea acestuia din Moldova, chiar de V. Piluzzi. De comparat de asemenea cu raspunsul la chestionarul urmator de un ton mai moderat si de o critica' mai nuantatl 33 Ibidem pp. 108-114. Acest text este posterior notei precedente cu da ta de 1670. Apare limpede cd Nota expediat de del Monte in nov. 1670 fusese compusa nov . 1670. Cam in vremea aceasta apar chestionarele tipArite care sint trimise spre completare prefectilor misiuniflor. Del Monte, ailindu-se in Polonia mai multe luni, Apoi cu privire la scrisori, ca s'a* fie mai sigure si mai rapide trea primit si el de la nuntiu un asemenea chestionar Cu 90 de puncte la care s-a s irguit s'a raspund, dei nu avea la indemin unele din informatiile cerute. El trimi te deci uneori la Nota din nov. 1670, iar alteori mrturiseste crt nu e in m5.sur& sa raspund. 34 Rusia roVe = Galitia. Adica necesara misionarilor catolici.

www.dacoromanica.ro 221

dar deoarece in numita provincie sint i unguri, este de asemenea neceara limba m aghiard. Localittile natiunii i suflete <de credinciosi> LocalitAtile in care sin t catolici in susnumita provincie sint acestea: Iasi, Cotnari, Suceava, Baia, Ne amt, Sdbaoani, Roman, Hui, Birlad, Galati, Ciubdrciu, Faraoani, Stanesti, Mdnest i, Trotus, Lucdcesti si mai int inca localitti unde locuiesc catolici, dar nu au biqerici. In susnumita provincie a Moldovei, nu se afld decit o diocezd, care es te sub episcopatul de Bacdu. Iasu , cu sfatul sdu si arhiepiscopul lor locuiesc totdeauna la Iasi, un episcop la Roman si celalalt episcop la Husi. Unde este mai ingeiduitil fi mai sigurti a ctivitatea misiunilcrr? toata Moldova, peste tot, este ingdduit sd slujesti in m od liber pentru catolicii nostri, dar cu schismaticii, <nu>37 ne este prea ingdc luit s discutam despre credintd cu ei. Cotnari, Sdboani, Baia si Galati. In ce local itate 1.,si au re, edinta cei care guverneazd tara? Domnul Care localittiti sint de mai mare insemnatate 0 mai pop/ late. Sa se spund numeirul familiilor catolice in fiecare din localittile numite mai su s. Incd dinainte printr-o alt dare de seamd a mea Mis am dat in chip amdnuntit in formatii despre aceasta... In orasul Iasi, avem pe secretarul domnului38 care es te catolic, dar de natiune polon39, mai este acolo un ceasornicar49 al acelui principe, de natiune francez. Acestia obisnuiesc sd poarte treburile in interesul catolici lor. La Cotnari sint de asemenea cloud familii de oarecare consideratie. Dintr-u na este Petru Caprd41 si din cealalt este un Wolf 42 si la Baia este de asemenea domnul Nicolae Wolf43. In celelalte localitdti p. 110 nu este nici o persoand mai de seamd. 15. De asemenea dacti se afid acolo vreo p ersoand inviitatd? In susnumita provincie nu este decit numai episcopul schismat icilor, Cu resedinta la Roman" care este capabil de oarecare stiintd, dar se tine cu incpatinare de riturile lor grecesti. Practicarea religiei catolice. Cum este ing liduitcl practicarea religiei catolice i sdvirsirea prea nu ne amestecdm in secta lor. Catolicii care locuiesc acolo sint toti de rit roman. Cu privire la eroril e de credintti, catolicii nostri nu nutresc, din 36 Ordinea localittilor ce urmeaza este dictat de importanta elementului catolie, fie ea raumr, fie ca mjloace. fintelor taine? Acesti schismatici nu ne fac nici o greutate, numai 37 In text lipseste negatia care este implicit In adversativul ma = ins, dar. 37bis Se refer la nota din nov. 1670. 38 Gheorghe Duca. 39 Stanislav Kienarski mentionat In 1671 ca secretar pentru limba polon. '9 Gaspar 0.21116, ceasorniearul lui Gheorghe Duca, E numit subdiacon la Cotnari unde se plinge de mizerie. Va fi paroh de Cotnari l a plec a lui Brcuti In Italia. 41 Pzetro Kapra oltuz la Cotnari. 42 Vulfi. E vorba de Petru Wolf coleg cu Grigo re Gross la colegiul din Fermo.

4 Episcop de R man era vestitul Dosoftei, mitropolitul de mai apoi. 22 N colae Wolf, tatal preotului Ioachim Wolf. www.dacoromanica.ro

aceast cauzO, nici una; cit despre rdtdciri, nu poate fi numit rtacire dacd ei in o datd cu ritul grecesc posturile pdresimile i srbdtorile. Care sd le fie cauza? Ni mic altceva decit din pricina unui vechiu obiceiu. (sic). dox), armeand calvinO, luteranA i mahomedan. Din ce secte sint cei necatolici? Sint din secta greacd ( ortoCare sint erorile lor sau riturile lor? Riturile i erorile susnumitelor secte si nt acum bine cunoscute. Carti ci le au numai pe cele vechi. Apoi cu privire la cdrtile noastre catolice, ei nu le citesc, nefiind persoane culte i nici macar curioase de asemenea lucruri. Biserici. In numitele localitti acum nu se did crti noi de nici un fe!, La ce numar se ridica bisericile catolice? Se ridicd la numdrul de 17 biserici, cum se va putea vedea in mod ciar din prima notd informativa pe care am alcdtuit -o. Apoi, in ceea ce priveste bisericile chismaticilor, ele sint in mare numar, cit despre numdrul precis, nu mi-1 amintesc. Bisericile noastre sint toate in locuri locuite, numai doud se afld in cimp. in minte. Toate au parohii. (sic). apele Apoi in ceea ce priveste hramul bise icilor noastre, nu-n i vin In cealaltd nota informativA, am dat o relatie precisd. In ce priveste venerabilul sacrament, nu se poate pastra peste tot, din cauza mu ltelor primejdii care exista, nefiind locuri potrivite; la Bacdu, Baia, Cotnari, 4si, se pastreazd in aceste localitti, dar senza lume si in particular. Despre u leiurile sfinte se pdstreaza peste tot. Tot astfel in ce priveste nota despre ob iecte, acum nu pot da o relatie <precisa>. Bunuri ale bisericilor. (sic). pentru cantor. Bisericile din Bacdu, Trotus, Galati, Iasi, Cotnari, Roman, Sucea va si Baia, toate acestea au bunuri imobile. Acum nu-mi amintesc ce venit pot ad uce in fiecare an. Acum multi ani, bisericile noastre catolice aveau sate cu tdr ani www.dacoromanica.ro Toate bisericile catolice au o locuint proprie pentru preot i supusi si alte bunuri imobile, dar acum schismaticii se bucurd de ele. 223

Poporenii catolici administreazd veniturile bunurilor actuale ale bi erieilor no astre. Episcopii si resedinta lor. In susnumita provincie a Moldovei, biserica catedral d se all in rasul Bacdu unde e si resedinta episcopului actual. Episcopul acestei pr vincii sau al orasului Bacdu este prea respectabilul misionar stefan Atanasie Rudzinski , de natiune polon, din ordinul minoritilor observanti ai Sf. Francisc. Dar acum nu rezid5.46 in aceastd episcopie, ci se afld 'co vicarul apostolic, care este monseniorul Petru Pare'evie, arhiepiscop de Marcianopol, care rezidd in prezent in episcopia de Bacau. cu 40 de case de tdrani supusi, boi, vaci, oi, porci, albine si de la populatia catolicd din intreaga provincie (obisnuieste sd se ia)46. De fiecare om 20 de de nari din acea monedd, computatis comimperiali. Venitul anual provine din vin, griu, o moard cu trei roti, un sat putandis", se vor ridica in total la suma de 150 si mai bine de taleni Cel care se afld acum in resedintd acolo47 se bucura de aceste vemturi. Locuinta episcopala este de lemn si acoperitd Cu paie, dar este destul de comodd pentru episcop si pentru toatd casa lui si populatia ca lied si schismaticd ii ingdduie cu usurintd sd locuiascd acolo, atunci cind ep iscopul se poartd blind cu susnumita populatie si este binevoitor fatd de ea. Despre vigilentd, nu pot s spun altceva decit ca e de doi ani si mai bine in numi ta resedintd; nu a vizitat Provincia48, nu a fdcut niel o hirotonie, nu a sfinti t mirul si nici mdcar nu a sdvirsit taina confirmarii. (sic) Clerici regulari49 Ce clerici regulan i sint in susnumita provincie? Sint pdrintii iezuiti si este un pdrinte franciscan reformat, dintre minoritii observanti. Pdrintii iezuiti trajese sub ascultarea provincialului Rusiei", iar pdrintele fr anciscan reformat sub ascultarea vicarului apostolic. Nici unii din acesti cleri ci nu au vreo mdnstire organizatd, Pdrintii iezuiti sint la Iasi si au bisericd si casd, si de nari, lar parintele franciscan reformat std la Bacdu. 45 Fusese indeprtat la cererea lui Istrate Dabija in 1665, apt de mai bine de 2 ani s-a hota'rit trimiterea unui vicar a lui Par6evie. 46 E da/li populi di tutta la provincia sol a vicarul apostolic, Parcevie. di ci case lingd biserica. 48 = Provincia catolica a Moldovei. Adica nu a inspectat bisericile catolice 49 Apartinind unui ordin calugaresc. Sint exceptati ins din aceast rubric4 m sionarii conventuali care apar in cea urmatoare ce incepe cu punctul 58. tar. 5 Din Polonia. 224 www.dacoromanica.ro asemenea sint la Cot si dupd o vacantA de f apostolic in persoan estraere ... 41 Adic

. Y, , d '14 .,:e; NNOCENTI t'S X 9 ''4; ".4 'Ay,: rm.:\ MAXIM! s Papa Inocentius al XI-lea (Magyar orszg Ortenete, vol. VII, p. 406). www.dacoromanica.ro

4'" MC , r Kr1,1 " " r. 4.0 4 , _ Imre Thiikly, conducatorul curutilor rebeli la 1682 (B. Kpeczi, A Theikeily-Felkels az Europdi kzvdemnyben, Budapest, 1976, pl. 10). www.dacoromanica.ro

-------'''-------------,--...----.. ---,,..-,,,,:"---..----1--..---------:' ..- __,.-- -------,..:',.." -.:-. --. - :-... ---^..."--,........_, -------",,,-,:-7=1= 4 , o L kv Solul polon Wysocky (Die neu erff. Pforte) Regele Poloniei loan al 111-lea Sobieski stamp contemporand de Nicolas l'Armessin ) (Bibl. Acad. R.S.R. stampe, GS I www.dacoromanica.ro "." . r e .* 2 .fog J VFW". Larmessin N-5). " t

i?Ol'AINTT)Trii24' . Turnu Rosu, vedere tantezistd a trecatorii 1688 Acad. R.S.R., stampe, AG 1/8). i punctul vamal (gravur de Jacob Haarewijn, o nt e 1 e Caraffa, general imperial (Die neu erff. Ott. Pf., p. 375). Ludwig Wilhelm, marcgrav de Baden (Thrken Louis") generalism al trupelor imperia le (Ibid.). www.dacoromanica.ro Kara Mustafa, mare vizir otoman la 1683 (Die mu erff. Ott. Pf.).

Pdrintii iezuiti din Iasi sint: doi preoti si un laic si tot astfel la Cotnari, iar dintre pdrintii franciscani reformati, este unul singur st cu vicarul apostolic, in calitate de capelan. Cit despre curdtenia bisericii, e satisfcdtoare. (sic). (sic). la srbdtori. In acele pdrti corul nu se obisnuieste in toate zilele, ci numai vii si din elemosinele vicarului apostolic. Pdrintii iezuiti triesc din veniturile lor proprii, avind sate, i stupine, iar pd rintele franciscan reformat trdieste din munca sa p. Eu nu cunosc numele tuturor pdrintilor iezuiti; stiu bine ca stilt invdtati si e xemplari; numele pdrintelui franciscan reformat este pdrintele Petru din Chiprov at51 in Bulgaria, persoand de purtare exemplard, dar nu de <mare> invdtdturd. Clerici regulan i misionari Acum sint trei misionan i si e si pdrintele prefect, si sint din ordinul minorit ilor conventuali ai Sf. Francisc. De asemenea i pdrintii iezuiti sint misionan. Pdrintele magistru Vito Piluzzi din Vignanello, prefect apostolic; a stat in acj astd misiune timp de 17 ani si mai bine. Fratele Giovanni Battista del Monte-, m isionar apostolic a slujit in misiune timp de 8 ani si mai bine. Pdrintele Anton io Rossi din Mondaino52 misionar apostolic, a slujit timp de 7 ani si mai bine. Pdrintele Antonio Angelini din Norscia53 misionar apostolic a slujit timp de 6 a ni. se fac schimbdri. Cu cit folos se strdduiesc nlimitii misionan i Nu pot s spun nimic despre pdrintii iezuiti, deoarece in tot anul tdti? Toti cauta sd ajute acele suflete cu cit mai mare rivnd a cugetului In pre dicarea cuvintului lui Dumnezeu i in administrarea tainelor. Credinciosii obisnu iesc sd dea oarecare elemosind pentru taina botezului si a nuntii, precum este d atina din vechime in acele locuri. in ce fel de activinu obisnuiesc s meargd dintr-un loe in altul, ci stau mereu la resedintele lor. M isionarii dintre minoritii conventuali: cel care obisnuieste stea la Galati54, s i cel care obisnuieste s stea la hotarele Transilvaniei55 trebuie sd alerge dintr -un loe in altul pentru slujba acelor suflete, i chid se merge dintr-un loe in a ltul susnumitul vicar apostolic nu este prea multumit. iunie 1663. In ce priveste circulatul dintr-un loe in altul, pdrintii iezuiti 51 Era capelanul vicarului. Pijuzzi ii caracteriza om de chef si fara carte'. 52 Vechimea lui e cu citeva luni mai mica decit a lui del Monte numit la 3 53 Dei a venit data cu Vito Piluzzi, vechimea lui este aratat a fi doar de 6 ani! Probabil c nu i se socoteste aici timpul eft a slujit drept capelan nobilului Clement Mikes. 54 = Antonio Rossi. 55 = G. B. del Monte la misiunea din Trott's. Calatori straini despre Tarile Romanp

15 www.dacoromanica.ro 225

In ce privete retribuirea activittii misiunilor, toate satele sau oraele de catolic i obinuiesc sa dea cite o retributie oarecare, dupd cum e in vechile lor datini. In ce privete pe prefectul mihoritilor conventuali, <Vito Piluzzi> el vegheazd cu cel mai mare zel cu putint asupra misionarilor sal. Dar vicarul apostolic nu-i i ngdduie s circule prea mult prin misiune58. Cit despre recunotintd, este foarte iubit de calugarii sai, iar de populatia cato lica i schismatic este foarte pretuit i le e drag. Preoti seculari Sint acolo doi preoti seculari, nu misionad; unul se numete Domnul Ioan57 de neam bulgar, din tinutul Chiprovat, in jurul virstei de 50 ani i mai bine. Cellalt se numete de asemenea Domnul loan, de neam sas luteran, din Transilvania, in virstd de 40 de ani i mai bine. Clerici care sa nu (?) fie foti elevi58 nu sint. (?!). Ce aptitudini au i ce comportare? Nu sint prea ludabile. Cu ce lucru se indeletnic esc sau s-au indeletnicit? Cel de neam bulgar se indeletnicete cu predica, iar ce ldlalt de neam luteran nu se indeletnicete cu nimic. Dar in trecut a fost luteran i acum abia tie sa citeasc destul spre a putea administra sfintele taine. Preoti seculari misionani rete un subsidiu anual de la biserici i. de la populatie. In ce privete averea, nici unul din ei nu are avere, dar au fiSint doi preoti seculari misionad. Unul este Don Giovanni Battista Barcut (Bertuz zi") din Cotnari, in virst de 36 sau 37 ani, care a studiat la Roma in colegiul S f. Apollinari; vor fi 13 sau 14 ani de cind slujete in susnumitul ora Cotnari. Celdlalt este Don Grigore Gross din Baia, in virst de 30 sau mai multi ani; a fos t elev la Colegiul nou din Fermo timp de 4 ani .1 mai bine: sint doi ani i mai bine de cind s-a intors in Moldova. aceea pe care o au acum58. In ce privete insufletirea, ea n-ar putea fi mai mare decit In privinta vizitnii unor locuri mai departate. Ei nu ies nicidata' din reedinta lor *1 din bunurile lor pdrinteti. Despre zelul pentru credint. Me diocriter. (sic). 57 Este folosit titulatura de Don pentru amindoi preotii seculari. Oare sint alum ni" ai vreunui colegiu al Propagandei? Lucru foarte posibil, cel putin pentru Ch iprovicean. 58 Text desigur defectuos: Chierici non Alunni non vi sono. Caci nu pare probabil afirmatia ea' toti clericii sint fosti bursieri ai Propagandei, avi nd in vedere cele spuse despre ignoranta parohului sas. Desigur trebuie inlturat primal non. 226 56 Non li permette i/ troppo scorrere per la missione. llspuns in doi peri, In sensul c'e ei nu sint capabili de mai mult. www.dacoromanica.ro

Despre afacerile negustorii, prin otnari, cu banii ei biserici 80 0 scuzi_

0 citigurile nu prea licite, amindoi susziii preoti fac diferite intermediul fratilor lor 0 chiar 0 ei inii 0 mai ales cel de la C venitului anual care apartine bisericii, i acum este dator numit mai bine de

In chestiunile politice cel de la Cotnari6 se amestecd mai mult decit ar trebui. Preoti absenti. un cleric subdiacon, elev al colegiului din Fermo, care lipsete din tara; Cotnari. In numita provincie nu este nici un preot absent. Este totui acesta este acum la Varovia, numele lui este Don Petru Wolf" din Tineri capabili de studii. eclesiasticd; unul se numete Andrei Wolf, in virstd de 26 i mai bine de ani, a stu diat filozofia i are intentia de a intra in ordinul pdrintilor iezuiti. Celdlalt se numete Dominic Caprd in virst de 22 ani, a studiat gramatica 0 are de gind sd s e cdlugdreascd. In crawl Baia, sint de asemenea acolo doi tineri, unul se numete Ioachim Wolf, fiul lui Nicolae Wolf in virstd de 16 ani i a studiat gramatica, ce llalt se numete Petru Gross, in virst. de 12 ani 0 a studiat gramatica i au 0 ei de gind sd se facd tot cdlugdri. Tdrile lor sint supuse unor principi schismatici. In toate bisericile noastre catolice, tin un cantor cu numele de maestru, dar ei nu sint in stare sd poatd preda, deoarece nu sint oameni invdtati. Pdrintii iez uiti predau la Iai i la Cotnari, pdrintele prefect la Baia, la Galati printele misi onar62, in celelalte orae nu sint tineri cu aptitudini pentru studii. In oraul Cotnari sint doi tineri apti pentru once promotie alugdrite. 82, 83, 84. Nu avem caluglrite de rit catolic, de nici un f el i nici nu sint mnsti ri, sint insd de rit schismatic 0 au mdndstiri. Situatia in vremea trecutd. P. 114 85-86. In timpul trecut, cind erau acolo episcopi cu dragoste pentru poporeni i n u erau aspri 0 interesati 0 trdiau in pace, susnumita 60 adrcutd. Pentru intrigile sale contra iezuitilor intre altii vezi indeosebi b iografiile lui Piluzzi si Pardevi. 61 Vezi mai sus n. 42. 62 := Antonio Rossi. www.dacoromanica.ro 227

Provincie se afla intr-o stare mai bund care acum nu se mai regdseste, fiind cu totul inrutd.titd. Piedici contra sfintei credinte. Nevoi i indreptdri. In ce priveste nevoile spirituale ale acelei crestindtti <catolice> nu este altce va de fcut decit sd fie acolo un episcop sau pastor bun, blind si modest si sd nu fie asa de aspru in a da atitea pedepse tea dinspre Rusia se invecineazd cu dioceza Camenitei lar de cealaltd parte cu T ransilvania. De asemenea se invecineazd cu dioceza Tdrii Romnesti si tot astfel s e invecineazd cu misiunea din Tara ttreascd si a Turciei. Vecinfdli. nia episcopilor, cOlugdrilor i preotilor schismatici. Nu este o altd piedic impotriva sfintei credinte decit dusmdbdnesti cum se face acum. Care sint diocezele .,si misiunile mai apropiate; Mold ova in parLocurile in mai mare nevoie, care sint vecine cu Moldova, sint acestea: hotarele Tdrii Tdtresti, Turciei, Valahiei superioare, ca si hotarele Transilvaniei, cele Trei scaune ale Secuilor. Rog pe senioria voastrdo ilustrisimd i reverendisimd sa binevoiascd s md ierte de data aceasta dacd nu am dat aceast relatie amdnuntitd , cum s-ar fi cuvenit pentru ca acum nu-mi mai amintesc fiecare lucru in mod lmur it. Dar ceea ce am scris acum deodatd, am scris cu sinceritate si de dragul adev drului si frd nici o patimd. Dar dacd Dumnezeu va ingddui ca s merg din nou la Misiune, voi face un raport mai amAnuntit. Slujitorul foarte credincios i foarte umil, Fratele Giovanni Battista del Monte din minoritii conventuali ai Sf. Francisc. SCRISOARE CATRE UN CARDINAL DE LA PROPAGANDA" 1678, august 23, Galati p. 130 Din partea ilustrisimului Monsenior Martelli, Nuntiul de pe lingO M. S. regele P oloniei, mi s-a transmis scrisoarea atit de binevoitoare a Em. V., prin care imi ingdduiti s md pot reintoarce la Roma. Sint nespus de indatorat pentru o asemene a favoare, i as fi fost plecat pind acuma, dar cum nu am pe cine ldsa in acest l oe, sint silit /I sh rdmin, avind in vedere c acest loe este pe malul Dundrii, si in fiecare zi sosesc oameni de diferite natii, ca sirbi, bulgari, unguri i ital ieni de ai nostri. Din cauza vecinatatii cu curtea sultanului, e nevoie ca preo63 Rel atia este adresat seererbarulrui Ccm.gregatiei de Propaganda Fide. ganda Fide. 228 64 Ibidem p. 130. Adresantul este probabil prefectul Congregatiei de Propawww.dacoromanica.ro

tul s cunoascd felurite limbi, i acesti negustori catolici care sint de-a lungul Dundrii, stdruie neincetat s nu-i las acuma; insufletit de zel pastoral mam hotdrit sd mai stau incd putind vreme cu ingdduinta Em. V., pind ce viitorii misionan i vor fi invdtat limba. Este adevdrat ea acuma nu mai e nevoie de atiti a misionan i ca mai inainte, tinind seama ca vim este In intregime pustiitd i ro bitd de tdtari, che delle quatro parti non e resta una. Si Dumnezeu stie ce va f i cind se va reintoarce armata otomand din Ucraina!65 i de aceea e mare teamd ca sultanul sd nu dea din nou aceastd tard sd o prade tdtarii, ceeace fereascd Dumnezeu! [Va astepta porunca expresd a E.E.L.L. de ce va trebui s fac] etc. SCRISOARE CATRE NUNTIUL APOSTOLIC DIN POLONIA66 1680, noiembrie 6. p. 131 In aceastd srmand tard67 domnu168 va fi mazilit in curind i vor pune in locul lui cloud pasale i intreaga tara va ajunge turceascd bisericile principale vor fi p refdcute in moschei, iar toate celelalte vor fi ddrimate. De aceea vin la picioa rele Domniei Voastre pentru a va ruga cu cea mai mare stdruinta cu putintd s bine voiti a aduce la cunostintd Maiestdtii Sale69 nenorocirile i primejdiile ce ne a meninta, pentru ca Maiestatea Sa sA aminteascd aceasta la Poarta otoman cind trim ite vreo solie. De aceea v. aducem aceasta la cunostintd din vreme, inainte de a fi surprinsi de evenimente, deoarece pe tot malul Dunarii de la Marea Neagrd 'An d la Nicopole nu se mai and vreo altd bisericd catolicd in afard de aceasta de l a Galati, iar acest oras este o scheld unde vine lume din toate trile. Lunile tre cute am scris despre aceasta domnilor ambasadori ai Ragusei si rezidentului Maie sttii Sale imp.ratului79 precum i monseniorului nostru la Constantinopoln In scopu l sA obtind la timp un firman de la Poarta Otomand pentru aceastd sdrmand biseri ca, dar ei nu pot face nimic, nimeni nu va putea obtine aceasta afard de Maiesta tea Sa regele Poloniei. Vin cu aceastt rugaminte pentru ca sd nu pierdem aceastd sdrmand bisericd72. 65 In expeditia contra cazacilor uniti cu moscovitii. 66 Traducerea s-a fa'cult dup textua italian publicat de I. C. Filitti, Din Arhivele vaticanului, I, p. 113 . 67 Moldova. p. 113 temea Del Monte, in anul 1681 a cAptat si htmnia Ucrainei. 88 Regele Poloniei, loan Sobieski (1674-1696). tinopol. 68 Gheorghe Duca, In a treia domnie (1678-1684); n-a fost mazilit cum se " Leopold I, imprat german (1658-1705). 71 Provincialul conventualilor care era g vicar patriarhal (catolic) la ConstanLa 25 oct., deci trei sptAmini inainte de scrisoarea lui del Monte, Monseniorul V ito Piluzzi expedia de urgent& pe un misionar la Roma sfi clued informatiile cul ese in acest sens, ele neputind fi comunicate prin scrisoare. Dar la Propaganda nu a fost discutat aceast chestiune decit in august 1681! 72 Svonul despre o viitoare actiune de stirpire a catolicismului staruia cu tdri e. www.dacoromanica.ro 229

1688 RELATIE DESPRE STAREA TEMPORALA I SPIRITUALA IN CARE SE AFLA ASTAZI TARA ROMANEA SCA, ADUSA DE PARINTELE NOSTRU GIO <VANNI> BATT <IST > A DEL MONTE, CARE A FOST TIMP DE 22 ANI MISIONAR IN ACELE PARTI73. p. 119 p. 120 Domnul actual al acelei tdri este erban Cantacuzino din strvechea familie Cantacu zineascd din Constantinopol; alegerea unui atare domn se face de catre Poartd i tot ea dd intdrirea din trei in trei ani primeste tributul anual. // Domnul este de rit grec schismatic ( ortodox) si are patru frati74 dintre care doi sint uni ti75 si se numesc Constantin si Matei, amindoi invdtati i buni filozofi i binevo itori fatd de ritul latin. Resedinta lor este la Bucuresti, capitala Tdrii Romdn esti si a arhiepiscopiei ortodoxe. Este foarte populatd i catoli6ii au avut acol o o mica biseric de zid dar au rsat-o sa se prdpddeascd s-a ruinat i s-a surpat de fapt in anul 1664 in timpul domniei lui Grigorascu76, care fiind ndscut la Pera si dintr-o mama catolicd77 i iubind pe catolici a dat o sum de bani i materiale pentru a o ridica din nou, si astfel, fdcindu-se di n nou temelia, a fost ridicatd cladirea pima la inltimea de trei brate i apoi a f ost prsit i in acel loc, acei locuitori si-au fcut citeva case pentru folosul lar si au incuviintat apoi s se facd o capeld mica' de lemn unde se slujeste acum. acolo sint multi soldati de la curtea78 principelui si mai multi nobili secretan i pentru limba polond i maghiard care insumeazd un numr insemnat de catolici. Ci nd a plecat de acolo pdrintele del Monte nu era acolo preot, ci numai printele Be rnardino della Marca, minorit conventual <fiu> al mdndstirii din Pera de la Cons tantinopol, care a trecut la o viat mai fericitd in martie, anul trecut, si a fos t acolo de ajuns apoi pdrintele del Monte trimis de M. S. imparatul la acel dornn cu o misi une pentru slujba crestindtdtii si a indeplinit toate insrcindLocuitorii catolici din acest oras nu trec de 20 de familii, dar garia eserd atita lung, de domnul Tdrii Romanesti pentru treburile sale <si> acolo a rile ce-i fus date spre marea multumire a Maiesttii Sale si cu falos incit a binevoit sd-1 recomande cu stdruintd papei. In orasul si care sint la o deprtare de 40 si mai bine de mile.

fata la inmormintare monseniorul episcop de Nicopol79, chemat din BulTirgoviste, vechea resedintd a domnilor se afl vreo 40 de case de catolici cu o b isericd i citeodat vin acolo preotii care stau la Cimpup. 121 tare de 3 zile de drum de Bucuresti, unde locuitorii sint ortodocsi. Cimpulung e un oras asezat la granita Transilvaniei, la o deprAcolo se afld totusi o biseric cu hramul Sf. Mari cu 60 si mai bine 73 Traducerea s-e acut dupd textul (Rabaul publicat de I. Amdeleanu in Istoria d iecesei ronvano-greco-catolice a Oradiei Mari, Gherla, 1883 p. 119 i uran. 74 Dr 5ghici sptarul, Constantin stolnicul, Matei aga i Iordachi spdtarul. Greci uniti afirmatie inexactd. Grigorwu Ghica, domn al Tarii RomanWi (1660-1664, 1672-1674) . 77 Catarina Vlastb, sotia lui Gheorghe Ghica. 78 Anton Stepandie, episcop de" Nicopol (1676-1696), vezi biografia sa in vol. d

e fat& 230 78 soldati corte giani del Principe. www.dacoromanica.ro

de familii de catolici, slujiti de doi calugri franciscani reformati putin mai de parte se mai did Inca un sat tot de catolici maghiari supusi80 ai acelei biserici. Acolo se mai afla orasul Buzau, episcopie schismatica, unde sint multi catolici, ca i in satele vecine, dar acolo nu este biser ic nici preot care s le dea ajutor duhovnicesc, si acolo parintele Del Monte a bot ezat copiii care ajunseserd la virsta de 6 ani fard s fi primit aceastd taind; de asemenea a spovedit brbatii care de 20 de ani nu putuser s o faca din cauza lipsei de preoti. In orasul nic81 schismatic, se and de asemenea multe familii catolic e lipsite de bisericd si de preoti. La Focsani82 oras la hotarul dintre Tara Rom aneasca si Moldova, asezat pe un riu, jumtate sub ascultarea domnului Tarii Roman esti i cealaltd jumatate sub cea a domnului Moldovei, sint multi catolici de diferite neamuri. Apoi la hotarul dinspre Tara Sec uilor (Secuime) este un sat numit Slimnic83, unde a locuit timp de un an pdrinte le Del Monte i a facut acolo o capeld si se adunaserd acolo 30 si mai bine de fam ilii care acum sint fdra preot. sufleteste in chip jalnic, cci i s-a intimplat printelui Del Monte sa boteze copii care ajunseser pin& la vIrsta ratiunii lipsiti de preoti, intr-o nevoie asa de g rozav ei Ii duc schismaticilor s-i boteze si astAceasta este tot ceea ce a socotit de datoria sa s inftiseze Eminentelor Voastre parintele Del Monte, ca preot al lo r nevrednic de peste 20 de ani, ardtindu-se gata sa intrebuinteze restul vietii sale in slujba lui Dumnezeu si a Eminentelor Voastre, In acele parti uncle poate nddljdui s culeag roade Imbelsugate si unde a dobIndit in cursul /) atitor ani, cu nostinta acelor limbi i dragostea populatiei si fel cad usor in schism. care timp de sase sou sapte ani nu vad niciodat un preot si pier In afara de acestia mai sint catolici imprstiati In multe alte sate Incheie spunind ca datorit unei Imprejurari atit de frumoase ca intrarea generalu lui Veterani84 cu armatele imperiale in Tara Romaneasc, i supunerii domnului fata de Maria Sa impratul, ar fi poate necesar ca acea tara sa fie prevazuta cu un vi car apostolic88 pentru a ajuta pe acele biete suflete de catolici si a-i mina cu dibdcie pe schismatici spre a-i sili la unirea cu sfinta biseric romano-catolica . 88 Soggetti, adica dependent.i. 81 Remnico = Rimnicul &drat. 82 Zosciano (!) a domnului ca i ocrotirea induratoare a M. S. impratul. p. 122 83 Slemnico la N. de R. Sarat pe piriul Slimnic. Aproape de Obrejita. In textul paralel publicat in Dip/. /tal. I, p. 142 localitatea Slemnico este numita c tta " nu sat. 84 Dupa cucerirea Orsovei, Veterani a intrat in Tara Romaneasca la 15 august 1688. Vezi relatarea din vol. de fata. 85 Este probabil a del Monte se gi ndea la sine pentru acest loc. Prin hotarirea din 1679 sugerata de Propagancld s caunului apostolic, titulatura episcopului polon din Moldova de episcop al Celor doua Valahii" care nu corespundea la nici o realitate i ddea loe la confuzii i p retentii asupra bisericii catolice din Tara Romneasca, aflata sub autoritatea arh iepiscopului de Sofia ca vicar apostolic, fusese schimbata in episcopia de Back" Prin crearea unui vicariat apostolic independent de Provincia Bulgaria, i cu al te mijloace de actiune, se credea ca si Tara Romaneasc va fi silit la unire, in fe lul in care va fi manevratft Trans 1vania ocupat inca dinainte si care va fi anex ata de imparat In 1699. www.dacoromanica.ro

231

SECRETARUL DE LA CROIX (? - 1704?) Secretarul marchizului de Nointel la ambasada din Constantinopoil este cunoscut sub nurnele de sieur" de La Croix, cu particula, sau Delacroix, sau pur i simplu , La Croix, scris uneori i Lacroix, fat% prenume sau alte indicatii ale originii sale. Anii vietii nu ne Sint cunoscuti. Activitatea sa vizibil se cuprinde intre anii 1670 si 1695. Biografia sa nu a interesat pina acum pe nimeni. El a intrat in circuitul istoriei noastre cind N. forge a dat la iveal In Acte 0 Fragmente I si II, extrase din Jurnalu/ salt manuscris si din volumul II al Memoriilor sale. Jurnalid nu este propriu zis un jurnal, adica o n otatie imediata, continua, iar termenul de Memorii nu trebuie inteles ca sinonim cu Amintiri ci cu o seam de expuneri bine conturate, sub forma' de scrisori, ame stec de instantanee si de documentare ulterioara. Intre Memorii i Jurnal exista frecvente suprapuneri. Dar de La Croix mai este si autorul unor crti publicate in 1689 si 1695, de ex. Etat prsent sau Guerres des turcs ... din care pot fi extra se multe informatii pretioase iar aceasta din urma constituie i o lectura' foart e atrgatoare de istorie traita, plin de pitoresc, miscare si vioiciune. In 1927, u nele extrase din Jurnal infatisate de I. Hudita In Histoire des relations readuc eau o clip& in scera pe cal'torul din 1675 descoperit de N. forge . ofereau citeva verigi in plus pentru o reconstituire viitoare. Publicarea in 1937 a Relatiei din 1676 a reactualizat interesul pentru el, concentrindu-1 de asta data asupra celor cloud' documente esentiale date la ivea Ceremonialu/ de investire insatunare a domnilor 0 lista dregiitorilor cu atribut ii/e lor, pe linga o serie de informatii i precizari rspindite In restul textultn, care mai oferea la urma si o scurta descriere a orasului Iai cu palatul sau i dou din bisericile sale principale. Punctele de desbatut erau acum raportul dintre ceremonialul descris i aplicarea sa efectiv la inscaunarea lui Antonie Ruset in iarna anului 1675, cu intrebarea s ubsidiara daca autorul asistase la ea, cit i /egittura dintre cele cloud documen te de frunte amintite, i Descriptio Mojdaviae a lui D. Cantemir. Rolul personal al aurtoruilui Relatiei prea cu totua secundar. El a fost confundat cu un alt de la Croix din familia orientalistului Pais de la Croix, a carui sedere In Turcia co'ncide intrucritva cu acea a secrebarului nostru. Confuzia cea mai flagranta 232 www.dacoromanica.ro

este cea din comunicarea lui Fr. Babinger la Academia Roman in martie 1937. Aseme nea aventura, nu e posibila decit pentru ca nu i se cunosc antecedentele persona le inainte de a se constata prezenta sa la ambasada franceza din Constantinopol, intr-un post de secretar al noului ambasador, marchizul de Nointel. In anii 167 5 si 1676, el poate fi intrevazut ca factotum al acestuia, cu insarcinari multip le o diverse, cerind abilitate, istetime i discretie, i bineinteles acea vocatie pentru intriga diplomatica indispensabila la agentii subalterni trimisi sa afle , iscodeasc i sa lege relatii folositoare, s ghiceasca dorinta neexprimata a ambas adorului In chestiuni de prestigiu, &it i replicile nerostite ale unor adversari posibili, In sfirsit s aiba arta de a inspira superiorilor Kotririle pregatite de ei fr stirea lor. Situatia unui ambasador crestin la Poart in acele imprejurari er a cu totul special. Cea a noului trimis al regelui-soare aprut dupa o intrerupere de fapt a relatiilor cordiale dintre rege si Poarta, de vreo 10 ani, cu unele in termitente, era nespus de delicata. Pina la incheierea noilor Capitulatii, ce de fineau pozitia reciproca a Frantei si a Portii, i fixau regimul negustorilor fra ncezi In tranzactiile lor cu autoritatile turcesti, el era condamnat sa' rmina in tr-un fel de hibernare in Palatul Frantei din Pera, fait contact direct cu Poarta, care se afla la Adrianopol. Sosirea marchizului de Nointel In octombrie 1670 escortat de o escad ra de patru vase din cele mai impunatoare ale marinei franceze, stirnise oarecare panica printre turci, care stiau c nu se pot apara de un eventual atac de pe mare. Totodata, numarul mare de robi crestini, francezi, italieni, sau si de alte natii ce se refugiau pe acele vase, si mai ales scandalul rasunator al e vaziunii cavalerului de Malta de Beaujeu, retinut de 14 ani in Cele 7 turnuri, a u creat o ambianta de suspiciune sporita de impresiile recente ale marelui vizir intors de curind de la razboiul din Candia, unde putuser fi vzuti numerosi volunt ari francezi luptind alaturi de trupele venetiene. Poarta nu prea avea zor sa in cheie Capitulatii noi in care s-i reounoesca' regelui un protectorat universal as upra crestinilor <catolici> din Imparatia otoman, sau sa reduc taxa vamal la 3% in loc de 50/0 cum fusese in trecut. De aceea se ridicau o serie de piedici i amina ri spre a fina impetuoasa neraliaare a francezilor. O prim sican a constat In a pr etinde o scrisoare personala de la rege in care &A fie expuse cele cuprinse In m emoriul amnuntit dat de el ambasadorului insotit de o scrisoare de acreditare, as a cum se procedase intotdeauna. Multumita acestei abilitati, marele vizir a amin at once discutie pe 6 luni. Dar la implinirea acestui termen, cum nu sosise Inca nimic de la Paris, a urmat o noua zabava. Nointel, venit la sfIrsitul anului 16 70, primit de vizir in martie 1671 la Adrianopol, dar numai spre a fi aminat de el, nu a mai putut relua firul misiunii sale pina In primavara urmatoare, cind au sosit intr-adevar scrisorile regelui, dar aduse din nou de o esca drd impresionanta venita sa-1 ja de acolo daca nu se pot obtine Capitulatiile. In fata acestui ultimatum implicit, Nointel a fost din nou poftit la Adrianopol In martie 1672 pentru pornirea tratativelor. Martor al felului cum se desfasurau lucrurile a fost vestitul cal:M.0r francez Chardin, care a poposit chiar atunci elteva luni in Turcia si care a obtinut favoarea sa fie si el printre insotitor ii ambasadorului. Este vrednic de retinut ca versiunea pe care o da el atit a intreve derii din anul precedent, cit si a celei din acea primavara, urmata de povestire a poticnelilor negocierii pin& la cvasi-ruptura din 30 mai, este mult mai sincer a decit cea plina de reticente din Jurnalui lui Galland care trecea pe sub ochii ambasadorului. Ca si Galland, Chardin vorbea turceste i putea deci intelege ras punsurile mai taioase ale marelui vizir, mult atenuate la traducere de www.dacoromanica.ro 233

i apoi de secretarul personal al marchizului in versiunea oficial& ce trebuia s f ie adoptata in raportul catre rege. Caci in Jurnal nu se pomeneste de raspunsul drastic al vizirului transmis de Reis Efendi, ci numai de faptul cA ambasadorul s-a dus personal la acesta sa-i duca inapoi textul, a carui redactare fusese nua ntata altfel de cum se discutase i sa se piing& de nedreptatea ce i se facea pri n aceast calcare a fagaduieliffor atilt de putin admisibil. Urmarea adica raspunsu l fulgerator ca Poarta a incheiat pentru totdeauna aceast chestiune i cd nu mai p oate fi vorba de o redeschidere a ei, si a fost pur i simplu inlaturata din Jurn al de Mci de acordare de capitulatii catre Galland. Abia daca la 16 iunie rsufla ceva din ruperea negocierilor de acum, del numai aceasta poate sa explice declar atia cominatorie a lui Nointel din 16 iunie, a este gata sa dea ordin de plecare vasului de rzboi le Diamant" chiar fr incuviintarea Portii, i sa se imbarce el ins usi, chiar fara a fi primit slobozire de plecare. Chardin, neavind a tainui fapt ele la care fusese martor, arat limpede ruptura categorica a oricaror tratative i situatia confuza, nespus de grea a ambasadorului. Abia la 24 iulie deci dup mai bine de 50 de zile primeste unele asigurari ea vor fi reluate negocierile dupa r eintoarcerea Portii din campania in Polonia. Dar pina atunci au urmat o serie de interventii nemarturisite din parten sa pentru a readuce Capitulatiile pe unja de plutire. Se pare el acesta e momentul in care trebuie s fie situate serviciile deosebite ale lui de La Croix, atestate chiar de ambasador la 23 sept. 1673 in momentul cind pleaca' in vestita sa caltorie lai Arhipelag, Siria si Grecia, avin d grija s'a trimita textul Capitulatiilor in Franta cu de La Croix. Un exemplar trebuia inminat de acesta Camerei negustorilor din Marsilia crora le era recomand at in mod elogios. Era un f el de acreditare: Veti putea da crezare la tot ce va va spune, dici e/ este acela care m-a servit cel mai mult in aceastd che stiune i vi-1 recomand". Cum reprezentantii negustorilor din Marsilia angajati in come rtul cu Levantuil obi$nuiau s serveasca un fel de subventie anuala de 8 000 de fr anci ambasadorilor francezi de la Poarta, s-ar putea ca atentia deosebita a lui Nointel fata de ei sa fi avut in vedere si unele recunoasteri mai concrte din par tea lor, mai ales tinind seama de folosul pecuniar de care aveau sa beneficieze de pe urma reducerii de la 50/o la 30/0 a taxelor vamale asupra marfurilor lar l a intrarea in Turcia. Tot de La Croix trebuia sA infatiseze i regelui Capitulati ile preuna cu incheierea tuturor patriarhilor ortodocsi privind profesiunea de c redint& a bisericii rasaritene in chestiunea Prezentei reale in eucharistie, pro blema interesind pe teologii catolici francezi in polemica lor cu calvinii, si c are era urmarita cu mare luare aminte si de curtea franceza. Ambasadorul primise chiar dragomanii ambasadei, instructiuni in sensul acesta. In ce anume a constat concursul lui de La Croix la obtinerea Capitulatiilor si c are era, in acest stadiu, pozitia sa la ambasada din Constantinopol? El nu este numit printre cei ce faceau parte din echipa adusa de Nointel, constInd dintr-un prim secretar, Blois, un al doilea secretar, Picart, un pictor atasat pe linga el si un secretar particular, eruditul Antoine Galland. Din Jurnalul lui Galland se poate vedes ca Blois plecind la 29 iulie 1672, in locul su a trecut Picart. D ar mai inainte de aceasta, la 2 martie este mentionat un subsecretar trimis de a mbasador sa-i ureze drum bun internuntiului polon Franciscincredinteze niste scr isori spre a fi duse In Polonia. Acesta nu poate fi decit de La Croix. La 14 oct . 1672, deci dupa promovarea lui Picart, tot el trebuie sa fie acel al doilea se cretar care raporteaza ambasadorului despre stirile din scrisoarea adresata de W isocki din Viena unui polon ce locuia la reCasimir Wisocki 234 www.dacoromanica.ro

zidentul Olandei. In sfirsit la 23 sept. 1673 cind ese trimis in Franta cu Capit ulatiile, el este calificat drept secretar. El insusi, In diferitele scrieri pub licate In 1684, 1689, 1695 isi spunea secretar de pe vremea D-lui de Nointel, sa u mai precis fost (ct-devatit) secretar al ambasadei Frantei pe ling& Poartd. Ceilalti membri ai personalului ambasadei, ce urmau dup.& secretan i erau interpretii sau drago manii, care la inceput erau in numar de doi, si folositi efectiv, alit in chesti uni de reprezentare cit i ca tlmaci. Ei erau greci din Pera sau din insule, foarte pregatiti pentru traducerea propriu-zisa a rspunsurilor diferi tilor dregatori ai Portii, dar situatia lor de supusi ai impartiei turcesti Ii fce a temtori i nesinceri In redarea cuvintelor ce puteau fi suparatoare, pe care le omiteau, sau le schimbau spre a le face acceptabile. Ei se mentineau Ins& In fun ctiile lor lin lipsa altera mai buni care s nu aibfi aceasta tara. Cu timpul vor crea adevarate dinastii de dragomani ai ambasadei franceze. Sub Nointel function au Fornetty si Fontaine. Dar pe ling acestia mai apar alti doi dragomani, ins'a d oar nominali, apartinind lumii fanariote. Ei erau acceptati de ambasadori in spe ranta obtinerii de informatii confidentiale in schimbul acestei calitati care ii punea la adapostul unor vexatii fiscale. Unul din ei era fiul lui Antonie Ruset , primit inainte de numirea acestuia din urrna ca domn. Celalalt era cumnatul lu i Alexandru Mavrocordart (ajuns mare dragoman dupa mart/ea lui Panaiotti Nicusios In sept. 1673). Este probabil Hrisoscolos Hrisoscoleos, tratele sotiei Exaporitului. Dar ei nu au rspuns la asteptrile ambasadorului care in ianuarie 1678 se plingea c nu se putea intelege cu dinsii in lipsa lui de La Croix, acesta prind s aiba mai mull& crezare i influenta. Poate chiar el fusese acel ce mijloci se angajarea lor de catre ambasad. Sint unele indicii de natura a indreptati bnuia la Ca de La Croix nu era un nou venit la Constantinopol, ci ca apartinea unei ec hipe mai vechi, poate acea a predecesorului lui Nointel, domnul de La Haye, amba sador in 1665-1670 sau chiar a negustorului Roboly, rezident al Frantei in inter valul 1660-1665. In inchinarea sa catre rege (Epitre au Roy) din fruntea Importantei sale Guerres des Turcs.., el aminteste de diferitele funetit ce le-a detinut in imperiul otanyan in slujba regelui. Exist o contraclictie aparent a' Intre omiterea lui de pe lista secretarilor din echipa lui Nointel (vezi Journal d'Antoine Galland editat de Ch. Schefer, Paris, 1881, p. IX) i propria lui afirmatie din Mmoires, vol. 1, p. 161 ea a cdlatorit pe mare ca secretar al marchizului de Nointel, amintind de trecerea sa pe la Mal ta si prin Arhipelag. Dar pe vasul care Il achwea pe noul ambasador mai era imba rcat i acel pseudo sol turc, Soliman Aga, In realitate simplu emisar trimis in Franta cu o scrisoare a sultanului, primit ins cu fast ca ambasador al Portii (aug. 1669). Acum, la repatriere, el era insotit de dragomanul francez Fontaine, care nici el nu e menfionat in acea /istd. Am crede ca. de La Croix a putut si el s fie atasat pe ring& acel turc pe durata calatoriei, urmind probabil ca dup ac eea s i se faca un loe in corpul ierarhizat al secretarilor. Nu este exclus ca el sa-1 fi insotit pe acel Soliman chiar i la ducere, din insarcinarea ambasadorul ui de spera ca In urma misiunii acestuia sa-si pasLa Haye, care rechemat de rege treze si mai departe postul de ambasador. Cit priveste calitatea de secretar pe care si-o atribuie de La Croix Inca din acest moment, ea trebuie urmarit In timp . La 3 ian. 1672 Galland serie c Excelenta Sa a trimis pe primul secretar s felici te pe ambasadorul Angliei pentru srbatoarea Czolunului de a doua zi, duo& stilul v echi, si a trimis In acelasi scop la patriarhul de Constantinopol, Dionisie, pe unul din gentilomii si insotit de primul ski dragoman [= Fornetty] si de 4 valeti in livrea si 2 ieniceri. Descrierea amnuntit a ceremoniei, datorata desiwww.dacoromanica.ro

235

gur aceluiasi gentilom, i atentia ce e acordatA prezentei lui Grigorascu [Ghica] , precum i faptul destul de neobisnuit c felicitarea nu a fost fAcut, ca In alte ImprejurAri, de-a dreptul de catre primul dragoman, care a tradus doar, de asta data, complimentul ambasadorului rostit de acel gentilom nenumit ce a urat patriarhului din partea ambasadorului s aibA destuld put ere vigoare pentru a rei nstaura disciplina in biserica orientald (p. 17), ne duc cu gindul la de La Croi x care In Etat prsent des nations et glises grecques . (din 1695) In Epistola ctre rege aminteste de conferintele pe care le-am avurt in timpul slujbei mele cu diversi Patr iarhi i alti prelati refugiati In palatul din Pera al M. V. care este azilul lor obisnuit", iar In cap. 35 povesteste conflictul dintre patriarhul Dionisie i du smanul acestuia, influentul Partenie, de teama caruia prelatii s-au refugiat la ambasada, de unde au fndreptat un apel la Marele Dragoman Panaiotti, care a trim is ifa 17 sept. 1671 comisan i pentru cercetarea conflictului. Din cele spuse In Etat prsent ar rezulta c. de La Croix era In raporturi mai frecvente cu prelatii ortodocsi In legatura cu documentarea ordonata de rege cu privire la pozitia lor fat.A de dogma prez,entei reale" din eucharistie. Dar chiar descrierea oficialA a intrArii triumfale a lui Nointel din noiembrie 1670 fAcuta de de La Croix, (ea si cea a audientei la marele vizir din martie 16 71), constituie dovezi cA Inc. din primul moment, viitorul secretar Isi avea rost uri recunoscute in cadrul ambasadei. Multumit lor, el s-a putut apropia de Alex. Mavrocordat care a fost doi ani medicul lui Nbintel, precum si de unii sol i straini, ca internuntiul Wisocki, musafir frecvent al ambasadorului, sau de pa triarh si de prelatii ortodocsi In legAtura cu ancheta dogmatic. amintitA, poate prin patriarh de unele familii din Fanar. El era priceput la stabilirea de legAt uri si culegerea de informatii. Este probabil ca vedea o lume mult mai variat dec it cea care apare In Jurnalu/ lui Galland din 1672 si 1673. Aici grit fnsemnate demersurile lui Nointel la Poarta pentru tratarea Capitulatiilor, care toate, pi nA la criza din 30 mai, au fost fAcute apraape exclusiv prin dragomanul al doile a Fontaine. Rolu/ /ui de La Croix a inceput dupcl acea criz, In timpul Incercaril or disperate ale ambasadorului de a relua contactul cu marele vizir, trimitIndui direct o scrisoare printr-un ienicer al ambasadei. Doua zile dupa aceea, In mo mentul chid o sugestie sibilina a patriarhului a fost inteleasA ca inspirata de marele dragoman Panaiotti Nicusios, In sensul ea mai era o sperant, s-a impu.s desigur o completare si corectare a scrisoarei abia plecate, ceea ce i-a putut oferi lui de La Croix prilejul de a porni Cu o nou5. misiv Ping la marele dra goman si la marele vizir ce se aflau In tabra sultanului care se Indrepta prin Mo ldova spre Polonia. CA el ajunge efectiv in lagarul turcesc reiese din descriere a acestuia dupA trecerea DunArii, care e cuprins In Memoriile sale (vol. 1) si di n care N. Iorga a publicat In Acte fi Fragmente un excerpt relativ la jonctiunea de la Tutcxra. Pentru intreaga discutie vezi mai jos Observatii Oritice, punctu l 1. In aceast vreme trebuie situat. i venirea sa la Iasi, vzut probabil In grabA, chid si-a notat desigur impresiile sumare, redate in altA parte a Memoriilor, i anume In vol. II, in bucata intitulath Relatie a provinciilor Moldova si Tara Ro mneasca compus sub forma de scrisoare cu data: Constantinopol, 4 mai, 1676. Trei luni dupa obtinerea textului Capitulatiilor, la sfirsitul lui septembrie, a u plecat aproape simultan ambasadorul n croaziera sa triumfalk Infatisata de el c a un fel de caltorie pentru observarea aplicArii noilor Capitulatii n schelele din Levant si In Locurile sfinte, si de La Croix In Franta pentru a difuza acolo, c u eft mai mult folos, binefacerile noului tarif vamal obtinut pentru mar236 www.dacoromanica.ro

furile franceze. La sediul ambasadei se produce o eclipsa. Ambasadorul continua insa sa trimita lungi rapoarte din locurile vizitate, descriindu-si de fapt cala toria, ca un fel de omagiu adus regelui. Dar si la Poarta soseau ecouri. $i ele erau suprtoare. Venirea lui Nointel la Ierusalim fusese prilejul unei incaierari i ndirjite intre calugarii ortodocsi si catolici pentru detinerea Sfintului Mormin t. gerile celor dintii, sustinute de noul mare dragoman, Alexandru Mavrocordat, fac mare viava. Rind in cele din urma turcii nu-i mai ingaduie lui Nointel s trea cO In Egipt. E deci silit sa se multumeasca cu Grecia si sa se inapoieze (cu dur ere) la 20 februarie 1675 dupa o absenta de 18 luni. Nu stim la ce data s-a rein tors de La Croix, _care in timpul sederii sale In ofere serviciile Franta avuses e grija sa se infatiseze regelui i lui Colbert i ministrului, informindu-1 de achizitiile de crti rare si medalii fcute de ambasado r, i primind de la el instructiuni in acest sens. Dupa reintoarcerea sa la Constantinopol, de La Croix s-a grbit s-i semnaleze o ocazie de prins din zbor, vi nzarea bibliotecii rposatului Panaiatti Niousios, fostua mare dragoman. Colbert I i serie indata (nov. 1674) lui Nointel, recomandindu-i sa o cumpere pentru rege dar numai daca are crti i manuscrise de o valoare recunoscuta. Totodata dorea sa i se cumpere i lui raritti, dar nu prea scumpe... Din septembrie de La Croix e ra prezent la postul sau, pastrind contactul cu Poarta. Dupa trei luni de astept are a putut afla de la conabia care Iii dusese pe ambasadar la Atena, de intenti a acestuia de a trece la Chio si de acolo la Smirna. Absenta prelungita a sefulu i itinerant punea in cauza insasi utilitatea ambasadei. La Pera sosise o scrisoa re a regelui si totodata aparuse la Adrianopol un emisar al ambasadorului france z din Polonia, Forbin Janson trimis direct de acesta la marele vizir. Secretarul a pornit deci la 18 decembrie la Chio, unde a ajuns la 23, indata dup incidentul neplcut al atacului grupului de francezi pus la cale de niste localnic i in unire cu corsarii tripolitani. De La Croix 1-a insotit pe ambasador la Smir na, de unde acesta avea s calatoreasc pe uscat pin la Constantinopol, de teama cors arilor, lar secretarul s se grabeasca spre Adrianopol pentru a inmina marelui viz ir scrisoarea regelui si a porni in numele lui Nointel o actiune diplomatic pentr u initierea unei mediatii franceze a conflictuaui turco-poron, fail a omite sa s taruie pentru ajutarea ungurilor rsculati i sustinerea drepturilor calugarilcr la tini de la Sf. morrnint. La 10 februarie el era la Adrianopoa. La 20 febr. ambasadorul inapoiat la post, avea de rezolvat destule probleme. Dup chesti unea Capitulatillor, in cafre Ili revenise lui primul roa, scum i se cerea sa se cundeze actiunea din Polonia incredintata ambasadorului Forbin-Janson. Atentia speciala acordat de Franta Poloniei, in legatur mai intii Cu o candidatura cu dori nta de dup alegerea lui Sobieski, franceza la tronul polon, i apoi a o include in sistemul de aliante al lui Ludovic XIV, reactualiza problema realizrii unei pad. turco-polone. Inca din 13 iulie 1674 regele ii scrisese lui Nointel sa intervin a pe linga marele vizir in acest sens, dar nu i s-a trimis un ordin expres de a oferi o mediatie francez de beama u,nui refuz. Scrisoarea a fost trimisa la Varso via lui Forbin-Janson spre a fi expediat lui Nointel. [In mai 1675 regele din nou Ii va cere acestuia s fac imposibilul pentru pace si sa afle totodata daca turcii au de gind sa intervina in Ungaria. Ministrul Pomponne va reveni la atac i in f ebruarie 1676 of erind cu aceeasi prudenta mediatia francezal Dar absenta prelun git a lui Nointel i-a impus pina in cele din urma colegului sail de la Varsovia o initiativa proprie, anume de a intra direct in legatura cu Poarta, prin trimite rea prin octombrie, a unui emisar confidential, gentilomul francez Sauvans, cu m isiunea de a sonda dispozitiile Portii in vederea unor newww.dacoromanica.ro 237

gocieri de pace. lush' procedeul acesta a parut suspect marelui vizir care nici 1-a primit in audient, poate i pentru ca Sauvans cerind sa fie ajutati efectiv rsc ulatii din Ungaria, pusese la indoiala sincerit,atea principelui Transilvaniei, Initiativa lui Forbin Janson 1-a suprat pe marchiz, foarte preocupat de prestigiu l sau, pe care 1.1 socotea atins. Abia reintors la ambasanda la 20 febr. 1675 Apafi. el se grabeste sa recistige timpul pierdut. Informat probabil de de La Croix car e Isi avea antenele sale la Poarta, el ii serie la 7 martie colegului ski mai di ligent la Varsovia, lmurindu-1 cu o satisfactie abia retinuta, ea stilul in care s-a procedat i-a inspirat vizirului bnuiala ca emisarul acela era un impostor tri mis de poloni i nicidecum un agent venit in numele regelui Frantei. Aceasta a fo st cauza atitudinii trufase a vizirului dupd cum mi s-au dat asigurifiri din loc autorizat". Formula aceasta din urma, care mai revine si in alte imprejurdri, i ndreptateste presupunerea c acele asigurari Ii fusesera date de marele dragoman, si de chehaia vizirului, prin intermediul lui de La Croix, ramas In contact cu M avrocordat fostul medic al lui Nointel. Vina insuccesului se datora deci procede elor clanUrma acum ca Nointel s realizeze ceeace nu reusise colegul de la Varsovia: anume un demers care sa ateste o mediatie francez prin trimiterea secretarului de La Cr oix In Polonia cu conditiile pcii. Cit erau ele s fie de acceptabile era o conside ratie minced. Ceeace era necesar era sa se afirme activitatea ambasadei franceze de la Poarta. Despre aceasta misiune a lui de La Croix exist un rezumat rapid du pa Jurnalul lui, facut de Albert Vandal in Les Voyages du marquis de Nointel, da r care nu este prea convingator. Il reclarn intoomai: Pentru a scurta zabava mai intotdeauna inerenta unor tratative purtate in scris, el (= Nointel) a socotit mai expedient sa pun& s se trateze verbal cu vizirul si a indreptat spre el pe un secretar de incredere, domnul de La Croix, cu instructiuni amanuntite In care e rau indicate cu hotarire toate punctele ce trebuiau tratate. De La Croix a alerg at neintirziat la Adrianopol .unde a sosit fara alte neajunsuri decit o impunstur de sulita la umr, din partea unor tilhari inttlniti pe drum intimplare obisnuita in Orient. Vizirul binevoind s-i formuleze propunerile de pace, emisarul nostru l e-a luat si nu a stat la indoiala G le duca el insusi In Polonia. In ciuda anotim pului vitreg, trecind prin zapezi si. noroaie, s-a aventurat si peste Dunre, s-a aba'tut prin Transilvania si a ajuns pe Nistru la tabara lui Sobieski unde 'Area ea s-a adunat intreaga Polonie. Manierele rustice ale acestei curti tumultoase" 1-au cam mirat. El a dus inapoi vizirului niste contrapropuneri, s-a inapoiat l a superiorul sd'u si a mai fost reexpediat de dou ori la Adrianopol: ambasadorul i agentul su nu pierdeau nici un prilej de a prinde din nou si a reinnoda neincet at firul tot mereu rupt al negocierilort Am incheiat citatul versiunii dupa Jurn al. Acest rezumat nu este prea exact. Rana nu fusese la lunar, ci la picior. Tri miterea secretarului de catre ambasador nu fusese dictata de o preferinta a unor tratative verbale mai rapide decit cele purtate In saris, ci de imprejrurri part icutlare care impuneau o mare urgenta pentru recistigarea timpului pierdut. Toto data era convins de iscusinta auxiliarului &Au dovedit In problema Capitulatiilor . De aceea 1-a trimis Inca din Smirna ea porneascri negocierile cu metodele care Ii reuseau intotdeauna. O punga cu bani de aur venetieni pentru Mavrocordat i o bucat de brocard scump pentru sotia lui, lazi de rachiu de scortisoare si de vin de Malvasia pentru chehaia Impreun Cu cite un ochian mai sofisticat, un ceas de aur sau de onix, sau un orologiu mai deosebit apar In paginile Jurnalului. In fe lul acesta a reusit sa obtina acea mi238 destine ale lui Forbin Janson. www.dacoromanica.ro

siune aparent, cuprinsa in cererea tut Nointel catre marele vizir transmisd de se cretar, de a declara conditiile de pace spre a fi comunicate de secretarul sau, de La Croix, ambasadorului din Polonia al Impratului" francez ... etc." In aceIas i sens fusese i raspunsul trimis de de La Croix acelui ambasador prin emisarul a cestuia, Sauvans, pe care 11 intilnise la marele dragoman din prima clip& a sosi rii la Adrianopol, i 1-a vazut si la plecarea lui la 14 febr. cind 1-a informat de fagaduiala secret& a chehaiei de a contribui la pacea cu Polonia si de a-i st recura marelui vizir ideia de a formula conditiile i de a m trimete la excelenta sa in Polonia spre a o informa de vointa Portii." (Jurnal, f. 90.). In adevar la 11 martie, dup.& sarbatorile bairamului, chehaia i-a pus in vedere ea va merge In Polonia cu conditiile de pace, avind a calatori impreuna cu delegatii rsculati lor unguri pin la curtea principelui Transilvaniei de la Fgras. Plecarea lor a avut loe la 18 mantie intr-un stil conspirativ, pentru ea s nu afile reziclentul impe rial de la Poart. Dealtminteri acest stil a fost practicat tot timpul cu prilejul intilnirilor lui de La Croix cu acei sefi ai rezistentei ungare. Petrossi Szepe ssi i Radies, pe care a stiut s-i cultive, ajutindu-i cu bani i informatii si asc ultird cu interes povestea incercarilar lor din partea pasalelor de Oradia, Agri a si Solnoc, precum si a tdronilor de acolo, stirniti de aceza contra lor Ajuns la Fgaras, la curtea lui Mihai Apafi, el Intilnesta la 29 martie pe solul francez du Fresne (Akakia), venit din februarie in Transilvania ea s realizeze o unitate de veden i si de actiune intre rsculatii din Ungaria i principele Transilvaniei, convingindu-i pe cei dintii s primeasea drept comandant all fortelor ion unite p e Mihai Teleki, cancelarul atotputernic al lui Apafi. Akakia mai avea i insrcinar ea s treac de acolo in Turcia spre a conlucra cu Nointel la incheierea pacii polon o-turce. Dar Nointel era tot atit de putin dispus sa accepte o asemenea colabora re cum fusese g de a admite procedeul lui Forbin Janson. La scrisoarea lui Akaki a din 19 martie informindu-1 de misiunea sa i cerindu-i prerea, Nointel rspunde la 8 aprilie ca acea venire ar confirma pe turci in credinta ca poloniL la ananghi e i alearg dup o pace cu orice pret, mai ales dup incercarea nereusit a lui Sauvans atribuita de ei lui Sobieski si nu unei initiative a Frantei. In concluzie, veni rea lui nu ar fi oportund. Totodat el seria si lui Forbin-Janson la 8 aprilie ca este tot atit de capabil ea si (nedoritul) Akakia clued negocierile cu Poarta in sensul voit. La Fagra.s de La Croix 1-a informat pe du Fresne de scopul caltoriei sale proprii, care In mod evident nu mai rasa loe pentru o repetare a unei actiuni dat a inceputa. La reintoarcerea sa de la tabra polon din Liov, prin Transilvania, el aducea ordinul lui Sobieski de a suspenda tratativele incepute cu Apafi pentru o mediatie a acestuia la Poart in vederea pacii. In mai de La Croix era inapoi la Adrianopol. Indat dup aceast reintoarece a sa are loe intrevedere sa cu chehaia red at in Acte si Fragmente, 11 (vezi Obs. entice, punctul c). Este o recunoastere nemrturisit a insuccesului acelei interventli grbite ale sale la Poart si la poloni din martie-aprilie 1675, care este atribuit tot nerbdarii po lonilor. Pentru dosarul lui Nointel ins acea goana a secretarului su Cu conditiile de pace (ce nu puteau fi acceptabile) constituia totusi o dovad de zel operativi tate de ad.ugat la activul su. De La Croix o calific drept mediatie. Consemnarea in Junta/ i Memorii a comentariilor chehaiei era destinat in primul rind ambasadoru lui, pentru a-I convinge ca ideea demersului efecutat nu fusese rea, dar fusese Impiedicata de apelul lui Sobieski catre Dumitrascu Cantacuzino (vezi Obs. entic e). Comentariile atribuite chehaiei In sensul i stilul lui Nointel, nu puteau decit sa-1 maguleasca pe acesta. www.dacoromanica.ro 239

La 9 mai, rezumind in linii mari situatia, Nointel li scria lui Pomponne aespre expedierea in mod cu totul inutil de cdtre Sobieski a unui trimis al sdu cdtre A pafi Cu o su'ta de 40 de persoane, ca sa-i cear mediatia sa la Poart. Ambasadorul are grija sa arate ea a fost informat de un curier al principelui sosit la Poart a la 2 mai (deci plecat din Transilvania inainte de 29 martie end 1-a intilnit d e La Croix pe Akakia). Scriind la 4 oct. 1675 lui Forbin-Janson, Nointel cauta s combine impreura un fel de recunoa$tere in sila a meritelor domnului du Fresne ( = Akakia) cu o afirmare a propriilor sale activitti: Eu sint incredintat ca el (= - du Fresne) a lucrat in mod foarte util In privinta ungurilor, $1 in ce ma priv este niel eu nu i-am dat uitrii. Unta din secretarii pe care ii tineam la Adriano pol a avut diverse conferinte (=--- convorbiri) cu deputatii lor" (Pentru rezultatul lor el trimite la ultima sa scrisoare din 6 august). auxiliarul Un lucru se desprinde destul de limpede: perfectul acord dintre Nointel $i s.u, c are pe lIng Insusirea instructiunilor primite, stia s-i previn si dorintele nerosti te, ba uneori chiar s-i inspire hotriri fat% a avea aerul ch. il influenteaz. El era omul necesar la toate. Abia reintors in mai, el primeste o noud misiune de maxima importanta: descriere a exhaustiv a festivittilor ce se desf$urau la Adrianopol pentru circumciz'a celor doi fii ai sultanului: Ahmet si Soliman, si pentru casdtoria fiicei sale cu fav ritul su Musaip pasa. El se afla a treia oar la Adrianopol pentru treburile ambasa dei, insotit de un dragoman si o sulfa de servitori cind ii sosesc noile ordine. Trebuia sd observe si s noteze cu grij toate amnuntele, descriind cortegiile, spec tacolele, jocurile etc. Totodat i se trimitea si unul din pictorii lui Nointel, c are lucrau in atelierul injghebat la ambasad la ni$te compozitii vaste, printre c are si la Infatisarea triumfului ambasadorului: obtinerea Capitulatiilor. Pictor ul trebuia pilotat In chip ingenios pentru ca s poat prinde impresii" dup scenele s i persoanele vzute, pe care s le transpuna apoi pe pinza. Inc din primele luni de l a venirea sa, ambasadoru1 pusese la Adrianopoa pe unul din pictorii sai s schitez e in tail* ascuns privirilor, fizionomia sultanului sau a marelui vizir. Acelasi lucru trebuia incercat $i acum. Din evocarea enormei kermese de la Adrianopol, care a durat 15 zile, Ex. Sa avea sa compun in palatul sau din Pera un fel de rep ortaj minutios i pretios, precedat de o epistola de inchinare catre rege, folosi nd copioasele memorii" ale lui de La Croix Intocmite dupa incheierea festivittilo r (Vandal, 195). Chiar inainte de aceast ultim inchegare, o serie de stiri rzlete d e un interes pur anecdotic erau cuprinse In depe$ele ambasadorului. Inainte de s firsitul anului (1675) sau chiar in ianuarie urmtor, cad referirea lui Nointel la cele ce urmeaz se era' intr-o scrisoare din marele dragoman, Alexandru Mavrocord at Ii serie ambasado27 ianuarie 1676 rului sugerind ideia unel Intelegeri mai st rinse Intre rege $i Poartd. Ar fi urmat ca regele s promit ca nu va incheia pace c u imperialii fail o participare a otomanilor. Nestiind ce s rspund, si pentru a cis tiga timp, Nointel Il trimite deocamdata pe de La Croix la Poartd ca s i se dea u n text pa-ecis pe care sa-1 duck sau sa-1 trimitd, la Versailles, inapoindu-se a poi cu rdspunsul. S-ar fi trecut astfel de la sugestia neoficiaI a lui Mavrocorda t, derivind implic t dintr-o porunca a marelui vizir, la o oferta concret a acest uia. Dar dupd acea scrisoare a lui Mavrocordat a urmat o tdcere stranie. De La C roix venit sa urmreasca acea problem nu reusea s obtind vreo audient la marele vizir . Chehaia fi rezolva anumite cereri minore, dar in privinta subiectului principa l de discutie urmau amindri peste amlnari. Concomitent trebuia perseverat si pe calea mediatiei franceze. Ambasadorul asteptind o clarificare i pierdea rabda240 www.dacoromanica.ro

rea, gata sd-1 feed raspunzdtor pe secretar. Intr-o relatare mai tirzie, scrisd in parte de min' a lui Nointel dupa rechemarea sa din Turcia (Abrg des affaires de Hcragrie sur les dernires frvolutians, ros. 66, Bibliothque de l'Instituft) (dar in care se vddeste un amestec al lui de La Croix, si unele pdrti se suprapun perfect Cu Jurnalul su), este vorba si de aceasta problemd: ....Chehaia, vrind s accentueze I nca si mai mult sinceritatea sa i zelul sdu i s inflcdreze si pe secretar, i-a des tinuit c Poarta voia in mod sincer s incheie Q nou aliant cu Franta, dar cd era neces ar ca prietenia s fie statornic i sincerd si cd nu trebuia s mai fie vdzute trupe s i vase de ale M-tui Sale ajutind pe dusmanii turcilor. Din partea sa sultanul ar preveni once motive de reclamatii i ar inldtura toate piedicile ce s-ar opune u nei prietenii sincere si permanente...". Aici se integreaz foarte bine o seen& pl in de pitoresc din Jurnal, reprodus de Vandal in cartea citat, frd a-i preciza data (care este de la inceputul lui februarie). In anticamer. 11 aflu pe Mavrocordat, care in loe sa m introduc. In slile de audiente publice, a bdtut in usita unui dula p, care deschizindu-se dinuntru, ni s-a infatisat o ardtare aevea i hid. (era un e unuc negru, pentru Ca eram introdusi intr-un apartament tainic) care ne-a condus de-a lungul unei galerii luminata doar de o mica lamp pina in fata unei usi incu iatd cu mai multe incuietori, pe care le-a deschis cu tot zdngdnitul unui temnic er, i luindu-m de mina, m-a condus, eu fiind urmat de Mavrocordat care md tinea d e mina cealaltd, printr-un coridor strimt, lung si far& lumin, i intr-o facere ab solutd ca si cum ne-am fi aflat in grota vreunui oracol, pina la o incpere mica i n forma' de dom, de o mare strdlucire, toat aurit i incrustat in intregime, pn i indu ntrul vetrei cdminului, cu plci de portelan de China de toate culorile si splendi d mobilat cu covoare de Persia pe fond de aur i cu perne la f el cu ele, presdrat e cu mdrgritare. Era luminat de o aclie mare de ceard alb, intr-un sfesnic de argint masiv aflat la mijlocul sofalei: Chehaia care sedea pe perne intr-un colt al sofalei, s-a ridicat in picioare j m-a asezat in dreapta sa, iar pe Mavrocordat in fat, st ind turce.5te. (en face, sur ses genoux) poruncind eunucului s se retrag, i acesta ne-a incuiat acolo". (Chehaia, stimulat de citeva sticle de vin de Spania si de rachiu rafinat, pe care avusese grijd de La Croix sd le adued cu sine, s-a ardt at foarte comunicativ, gsind c venise rnomentul ca mdritul impb..rat s termine mai iute pacea cu Polonia si s porneasc rdzboi contra cezarului din Germania". Dar de La Croix se intreba dac aceasta era si pdrerea vizirului care, atunci and reusea s.-i vorbeascd, Ii rdspundea e trebuie lasat timp unor chestiuni alit de important e ca s ajungd la maturitate; nu trebuie ca oamenii sa fie nerbdtori, asa cum sint f rancezii"). Propunerea a ramas fr rspuns din partea lui Ludovic XIV pina in luna iunie, desi fusese discutatd in consiliul regelui la 15 aprilie 1676. Ludovic XI V consecvent atitudinii sale, nu voia sa apard in fata crestinttii ca un aliat al turci lor. Dei el insusi era in rzboi cu impdratul Leopold, ca urmare a rzboiului contra Olandei, ar fi dorit o cooperare mai tainicd. Adicd o simpld sincronizare a act iunii sale si a Portii, independente una de alta. Turcia i fcuse din rdzboi un fel de conditie de viatd. Dac nu se lupta cu Imperiul, se lupta cu polonii in nord-e st, sau cu venetienii pe mare. Inchelerea unei pdci turco-polone crea ambelor td ri. Polonia ar adera la ofensiva lui Ludovic XIV contra Brandenburgului, sau ar interveni in lupta rdsculatilor din Ungaria contra impAratului. lar agitatiile a cestora ar duce in mod inevitabil la un rzboi al Portii cu imparatul, deindat ce t urcii ar putea renunta la frontul din Podolia. De aceea trebuia pregatita diplom atic aceast regrupare a fortelor, obtinind de la turci 16 CalAtori straini despre Tarile Romaine www.dacoromanica.ro

241

pacea Cu polonii si o actiune direct& in Ungaria, sau mhcar autorizatia de a int erveni cu armele, cerut de rsculatii unguri pentru principele Transilvaniei. Aceas t autorizatie era totodath conditia pus de Ludovic XIV pentru acordares unui sprijin concret rsculatilor uniti cu Apafi. Dar si aici regele fugea de once alia nth sau fgAduial precrs data acestora. Pentru el, actiunea Portii trebuia s fie o si mpl diversiune pentru expansiunea sa in dauna vecinilor din Occident. De aceea in vitatia la aliant e i-o adresa Poarta Ii incurca socotellle. Stirea ch de La Croi x ar fi fost trimis la Versailles (!) cu acele propuneri, cum afirma Vandal (p. 189) este inexact. Fusese vorba s fie trimis spre a duce propunerea Portii si a ad uce raspunsul regelui. Dar acea propunere nu se concretiza si aminrile se tineau lant, zhdArnicind perspectivele acelei cltorii. Cit priveste lunga zhbav a rspunsului regelui, poate eh a tras in cumpn si nemultumi rea provocat de hotrlrea sultanului (nov. 1675) de a Testitui chlugrilor ortodocsi cheile Sfintului Mormint In urma plingerilor adresate de ei cu prilejul dezordin elor iscate la venirea lui Nointel la Ierusalim. Se stie c In urma Capitulatiilor , acea custodie fusese incredintat chlugrilor catolici. Regele scrisese chiar pers onal sultanului In chestiunea Sfintului Mormint, dar Mr% nici un rezultat. Asada r, pin sh soseasch refuzul su In iunie 1676, turcii si-au retras propunerea. In cursul anului 1676 de La Croix va repeta performanta sa din anul precedent, p ornind cu propunerile de pace turcesti spre cimpul de rzboi. Despre acest drum al ski este vorba in Observatii entice, punctul d. Cu incheierea phcii de la Zuraw na, disprea pentru moment motivul interventiilor franceze la Poarth pe aceast tema . Dar mai rmineau altele, afacerile Ungariei oferind destule posibilitti lui Noint el de a preveni sau dubla demersurile ambasadorului de la Varsovia, care era acu m marchizul de Bthune, Insrcinat special de rege cu intreaga chestiune a rhsculati lor unguri si a principelui Transilvaniei. La 27 dec. 1676 acesta scriind lui Po mponne c In urma mortii vizirului Kprillii (la 6 nov. 1676), schimbindu-se poate s ituatia cancelarului Teleki ce voia s ajungh principe al Transilvaniei in docul lui Apafi, s-ar putea ca el ( Bthune) s trimif pe un nobil ungur la Poartd, care ar duce scrisori i catre Nointel , el aduga: Totusi a crede Ca' ar fi bine &A i se fach' cunoscut (lui Nointel) c d orinta regelui este ca el s actioneze de acord (de concert) cu mine In chestiunil e Ungariei...". Adic sh nu mai ja initiative proprii, ca pinh atunci. BineInteles ea In felul acesta se limitau i ocaziile pentru de La Croix de a-si dovedi talentele. Dar schimbdri mai importante aveau s pun capht acestei faze a activitatii sale. $i In primul rind disgratia total si absolut a superiorului sau, datorat In parte ani mozittii marelui Colbert (pentru motive personale), dar pi unei legeri gresite a rolului de reprezentant al regelui ce se credea obligat sh desThsoare un fast pe msura gloriei suveranului su, fcind din Palatul Frantei ambasada cea mai strlucit di n Constantinopol, pentru care fcea cheltuieli pe datorie, In vreme ce sumele ce i se cuveneau ca intretinere i reprezentare nu-i fusesera pltite de trei ani. Pe d easupra, cltoria sa In Arhipelag, Siria si Grecia intr-un stil grandios, Insotit d e o adevrat curte, sporise deficitul initial pe care a incercat s-I solutioneze aru ncInd o parte din cheltuielile sale de drum asupra natiunii franceze" din schele le din Levant vizitate de el, spre marea suphrare a negustorilor In cauza, iar i n februarie 1677 a taxat in felul acesta pe cei din Smirna, pe care i-a supus la un fel de imprumut fortat, garantat prin creanta sa proprie asupra tezaurului p entru sumele ce i se datorau, trimitind chiar ulterior 242 www.dacoromanica.ro

un ceaus pentru executarea acestei msuri. Protestul clocotitor al negustorilor fr ancezi din Levant, mai toti marsiliezi sau provensali, a ajuns in Franja cu mare vuet. Pentru adoptarea formulei Imprumutului liber consimtit se straduise de La Croix la trecerea sa prin Smirna, in cdldtoria sa spre Curte, ca sd-i clued reg elui scrisoarea lui Nointel (o adevdratfi suplicd in care isi pleda cauza), Incredint indu-i totodatd misiunea de a descrie in culori foarte sumbre, grozava sa lipsd datorata neachitrii drepturilor sale, sperind sh obtind astfel absolvirea sa. Scrisoarea s a urmatoare catre Pomponne poartd data de 20 martie, dar acest ministru, conform indu-se ordinului regelui de a ldsa scrisorile lui Nointel fard rdspuns, i-a con firmat abia in ianuarie 1678 primirea tuturor scrisorilor adresate lui i aduse d e secretarul de La Croix, precum si cele sosite ulterior din 1-18 jul. Oricit s-a strAduit domnul de La Croix de a arta necesitatea la care ati fost constrins..." etc. (regele a dezaprobat totusi procedeul lui Nointel). Ceea ce a contribuit fo arte mull la rigoarea regelui a fost atitudinea sovaielnica a reprezentantului s au cu prilejul asa-zisului incident al sofalei". Mergind intr-o audient de felici tare la noul mare vizir Cara Mustafa, arnbasadorul vzind c taburetul sdu fusese as ezat In josul estradei (sof a), si nu pe estradd aldturi de al marelui vizir, a Incercat (cum a umblat zvonul) s ageze tab uretul pe sofa" si ar fi fost imbrincit i trintit la pdmint de ceausi dup unii. S au (cum a afirmat el) a plecat falnic Mr% a mai rmine la audient? Din pacate, ulte rior el a primit la o audientd urmAtoase formula oca notid i umilitoare a tabure tului pe podea. S-ar p'rea totusi, dup afirmatiile lui Vandal, care nu concordd cu Jurnalul lui de La Croix, cd regale a auzit foarte tirziu de aceasta jignire care 1-a indispus mult. Dar In schimb, el mai avea prezente cloud subiec te de nemultumire contra lui Nointel: triumful calugrilor ortodocsi asupra celor catolici de la Ierusalim, deposedati de cheile Sfintului Mormint din cauza dezor dinelor ivite /a venirea /ui Nointel, i absenta prelungit a ambasadorului de la l ocul activittii sale. S-ar pdrea cd de La Croix s-a achitat cu build credintd de misiunea primita din partea lui Nointel. Nedumerirea Incepe Ins dui:A aceea. Ce a fcut de La Croix dup Indeplinirea mandatului sal? Avea cumva instructiuni sd intre in legAtu rd i cu Camera negustorilor din Marsilia pentru pensia de 8 000 de franci a amba sadorului, poprit pentru acoperirea creantelor negustorilor din Levant care 11 dcluserd In judecat? S-a mai strduit pentru superiorul su, dator vindut la C onstantinopol, pradd edmtarilor i creditorilor din lipsd de barn? In sErsit, vzind cd se scufundd corabia, isi cduta poate alte rosturi in Franta? $tim doar dintr -un fragment de scrisoare a lui Nointel din 13 ianuarie 1678 (In Hurmuzaki, Supl . I, 1, pp. 267-268) cd la acea dat cei de la ambasadd ii mai asteptau rein' toar cerea. Nointel marturisea ea de el depindea rezolvarea anumitor probleme in legdturd Cu dra gomanii sdi nominali sustrasi cu totul autorittii sale. Unul era fiul domnului Mo ldovei [Antonia Ruset] care obtinuse locul de dragoman In ciuda faptului cd nu s tia nici italieneste, niel frantuzeste, dar numai pentru a fi scutit de dri. Dedi ndu-se ulterior Impreund Cu un turc la cutarea pietrei filozofale, a fost bAnuit de batere de bani falsi si fiind urmrit s-a fdcut nevdzut, dupa ce ins mai intii a r fi fost licerrtiat din serviciu! Cellalt grec schismatic" era cumnatul Alex. Ma vrocordat, marele dragoman, care facea mare parad de zel pentru Ludovic XIV, i de ci ruda sa nu putea fi concediat, dei In ultima vreme, acel interpret nominal se socotea prea putin recompensat de ambasador si refuza sd-i mai comunice stirile ce puteau s-1 intereseze. Informatiile pe care le dadea bailului Venetiei Ii spor iserd pretentiile. El informa de asemenea si pe rezidentul

www.dacoromanica.ro 243

impAratului, pe care 11 ura. Ofertele lui Nointel nici nu erau luate In seamd El n-a vrut sa se lege nici s specifice pretentiile sale, aminind totul ping la rei ntoarcerea lui de La Croik, inchipuindu-si c acela i-ar aduce, sau i-ar inlesni o btinerea unei recompense...4 In sfiriit, dupd o aldtorie aventuroas, ajunge la Constantinopol la 2 aprilie (16 78) cu o misiune particulara de a urmdri de aproape campania contra moscovitilor (:... et n'eus que le temps de me prparer au voyage de Moscovie, la suite du grand vizir qui alloit mourir ou vaincre sous Czegrin, ainsi que je le ferai voir dans la partie suivante".) Este probabil ca aceast urmare anuntatd in Junnalul su a fost inglobata de-a dreptul lin capitalele despre acea campanie din Guerre des Turcs a arei descriere e de o vioiciune remarcabild. El a putut chia r fi de fatd la trecerea Dunrii la Isaccea la 14 iunie. Datele precise ale moment elor mai Insemnate ale operatiilor, informatiile referitoare la munca moldovenil or i muntenilor: sa'parea de puturi (p. 200), sau de poduri (p. 211) si chiar la participarea lor la asaltul Cehrinului, aduc In once caz informatii de mina Int ii. In august el este prezent la intrarea fastuoas a ambasadei lui Gninski la Con stantinopol. El rdmine ca secretar si sub urmasul lui Nointel, contele de Guille ragues. La trecerea In orient a lui Antoine GaHand, acesta 11 gdseste In functie la Constantinopol In 1682. Dar In corespondenta diplomatic el nu mai apare pe pr imul plan. In schimb, dupd moartea aui Guilleragues el indreaptd rapoarte atre m inistrul Croissy In cursul anului 1685. La 18 iulie el Ii serie din Constantinop ol ca 1-a vdzut pe Alexandru Mavrocordat restabilit in functia sa de mai inainte de mare interpret al Portii [dupd ce fusese scos In 1683 in timpul reactiunii p rovocate de infringerea turcilor la asediul Vienei, la care Mavrocordat 11 insot ise pe Cara Mrusbafa]. Parnenind de dedanatille de zel neintrerupt ale lui Mavro carzelul pe care zice c dat, pentru Ludovic XIV, el fa.ce unele sublinieri cu 7-a avut neintrerupt, in ciuda lipsei de build intelegere ce era intre rposatul domn de Guilleragues si el, Intretinutd, dup cite afirma el de atre dragomani care au interes ca ambasadorii s nu aiba prea multe relatii cu functionarii Portii, ca s nu-i lase s patrunda prea departe (?)... (pour ne les pa.s rendre trop penetran ts). Iatd si caracterizarea pe care i-o da' de La Croix In Jurnalul s'an (v. Act e i Fragm. II, p. 734): Acest interpret este originar din Chios, a fost crescift la Roma In Colegiul Propagandei O. este medic <cu diploma> de la Padova. Are o minte cu sapardri strdlucite, dar f did soliditate, este Win de sine si foarte l acom i Ii datoreste indltarea marelui vizir Hamet Kiopruli", al cdrui medic era, dui:a ce fusese timp de doi ani medicul domnului de Nointel, in care timp legas em o prietenie destul de strins. A trecut printr-o mare primejdie de care a sapat vdrsind 5 sau 6 sute de pungi, i In locul lui a fost pus un argintar feed fatd (orivre) italian renegat (= Gianantonio-Mustafa) care neputInd acestei slujbe, Mavrocordat a revenit dupd moartea domnului de Guilleragues, care era du smanul lui de moarte, i in parte autortil disgratiei sale". Tot In Jurnat (ibide m, dupd aceeasi copie manuscrisd de la Berlin) se Old un fragment foarte asemdnto r celui din scrisoarea din 18 iulie. Mavrocordat mi-a tutors complimentele mele cu emfaz, silindu-se s ma conving'd de zelul sdu pentru interesele Frantei, despre care mi-a spus a a dat dovezi, procurind domnului de Chavannes, (= Sauvans) tri misul domnului de Marsilia [= Forbin Janson episcop de Marsilia, din nou repreze ntant al Frantei la Varsovia] o audient la chehaia". La 15 octombrie 1685 (Hurmuz aki XVI, p. 95) din Constantinopol, de La Croix descrie situatia entic a turcilor , demoralizarea si minia lor in urma Infringerilor suferite, masurile febrile ce se iau pentru a multumi i potoli pe sol244 www.dacoromanica.ro

daft reintorsi In patrie, in sfirsit lipsa de alimente la Constantinopol, din ca uza secatuirii Tarii Ron-lamest si a Moadovei i comfuzia far& seaman a intregli Dupd sosirea noului ambasador, Girardin (1685-1689), de La Croix reintrd In umbr a. Animozitatea noului titular al ambasadei fata de el reiese din caracterizarea veninoasa pe care i-o face in Jurnalul sdu (v. Mihordea, art. cit., p. 5 n. 5). Din felul cum se exprima', ar reiesi ca informartille Minute de la rudele lui No intel, (mort la Paris la 31 martie 1685) se adaugd la alte impresii poate Person ale, spre a le confirma. Fragmentul citat e fait data. Am mai aflat $i la Paris (J'appris aussi Paris) de la fratele si de la alte rude ale domnului de Nointel cd. acest Lacroix (!) 1-a servit rau i fr credintd, c era foarte calic i vai de el (fort gueux et misrable) i c acea carte pe ciare a tiparit-o cu privtire la Imperi ul otoman i la chestiunile din Levant [= este vorba de cele 2 volume de Mmoires] era compusa numai din memorii pe care le-a furat stdpinului (!) sdu (son maitre) ". Ortografierea dispretuitoare Lacroix , termenii folositi: gweux et misrable, d esemnarea superiorului lui drept stdpin, facind din secretar un fel de sluga, se imbina' cu acuzarea de necredinta si de furt. Este totusi de observat c acele ac uzatii vin, zice-se, de la fratele i rudele lui Nointel, si nu de la el insusi, care a intuit In plind luciditate la 31 martie 1685, citva timp dup publicarea cd rtii lui de La Croix (1684) ce nu i-a putut fi necunoscuta. Dar in nenumarate im prejurdri se constata cd daca exista in adevar mari asernandri intre insemnarile sau memoriile" lui de La Croix si scrisorile lui Nointel, aceasta se datoreste faptului ca uneori ambasadorul folosea pur i simplu darile de seama ale secretar ului sau, dupa cum le folosea si pe ale lui Galland (vezi i misiunea data lui de La Croix in mai 1675 de a descrie festivitdtile de la Adrianopol). Deci acuzati a de furt, In cazul acesba cade de la sine. Cea de infidelitate se datoreste poa te faptului ca de La Croix a reusit sd se mentin, in vreme ce bietul ambasaclor a fost Cu totul zdrobit. In once caz scrisoarea lui Pomponne din ianuarie 1678 at esta purtarea sa corecta la venirea in Franta. Daca ulterior se va fi bucurat po ate de protectia lui Colbert, socotit de unii drept dusmanul raspunzator de disg ratia lui Nointel, sau va fi dat dovadd de indiferenta fata de seful ski, care i i daduse nenumarate prilejuri sa se afirme, nu putem sti din informatiile reduse ce ne stau la indemina. Dar rdmine un lucru: In exemplarul manuscris al Jurnalu lui dedicat prin 1695 regelui, el face apologia lui Nointel, pe care il arata su perior predecesorilor precum si succesorilor si. Discutind incidentul nenorocit a l sofalei", el subliniaza faptul c acceptarea ulterioard de catre ambasador a sit uatiei create de aroganta lui Cara Mustafa fusese impus de nevola evitarii unei r upturi cu Poarta, care ar fi avut consecinte foarte grave in situatia critic& a Frantei din acel moment. El mai adduga ca regele ar fi trebuit s5.-1 sprijine pe ambasador in loc sa-1 lase pradd rduvoitorilor Ara vazut ca Girardin a cules si de la Paris acuzari contra lui de La Croix, cee ace insemna ca acestea se adaugau la altele, poate provenind chiar de la ambasad a. Ascensiunea lui, din 1672 inainte, rolul ski de purtator de cuvint al ambasad orului in negocierile cu Poarta, sau de emisar special trimis in Transilvania sa u Polonia, in sfirsit de confident al superiorului sau, pe care stia sa-1 manevr eze cu multa iscusinta, au trezit de sigur necazul celorlalti slujbasi ai ambasa dei. Girardin a inteles s se scape de el, ca dealtminteri de toti membrii ambasad ei. Totusi nici acum nu e cu totul absent, caci in voluminosul Jurnal al lui Gir ardin apare si un memoriu al lui de La Croix. Dup moartea lui Girardin, In ianuar ie 1689, si in intervalul destul de lung pina la numirea unui titular, end www.dacoromanica.ro 245

afacerile sint girate de Fabre i Wohner, el nu reapare, i nici in 1690, chid se discuta din nou cu febrilitate mijlocirea unei pci separate cu Polonia, si cind n oul ambasador, CastagnCres-Chateauneuf i trimite secretarul prin martie-aprilie s a se intilneasca la Iasi Cu hanul tatarilor. Dar acest secretar" nu mai e de La Croix, ci un sieur de Beauquesne seful cary:elarjei ambasadei cu care mai apoi v a avea ambasadorul de luptat. La 29 martie (chiar pe vremea Ind Beauquesne se ind repta spre Iasi de unde va scrie la 16 aprilie), de La Croix trimite din Constan tinopol ministrului Croissy, un memoriu asupra ambasadei si se plinge ca ar fi f ost Tau tratat" de Castagnres (Mihordea, p. 6, n. 3). Nu stim Ins in ce calitate t rimitea acel memoriu. Caci in cartea Guerres des turcs... publicata in 1689 la H aga, dupa o copie de la Paris, el se intituleaz fost secretar al ambasadei Frante i la Poarta. Dar tot astfel i in 1684, cind tipareste Memoriile" sale se intitul eaza cy-devant secrtaire... etc., si apoi in 1685 11 aflrn la Constantinopol trimi tind rapoarte de acolo ministrului Croissy. Evident ar trebui luat cunostinta de acel memoriu i comparat cu memoriul (probabil mai tirziu) al lui Beauquesne cat re Croissy contra lui Castagnres, care e mentionat de Saint Priest (111moire..., p . 244) cu o serie de amanunte despre coalitia Beauquesne-FontonFerriol formata c ontra lui Castagnres. Si Fonton fusese rau tratat" i pleca In Franta sa-1 reclame pe ambasador. Ce rol va fi avut de La Croix in mijlocul acestor fr'mintri? In 1695 isi tipareste ultimele lucrri: Etat present..., La Turquie chrtienne... si Etat gnra/... Alte date nu ne stau la dispozitie. O caracterizare a omului si a operei sale nu poate fi decit aproximativa, pina l a cunoasterea exhaustiv a rnaterialului lasat de el. Scrierile sale tiparite folo sesc uneori in mod ingenios si nu prea exagerat lucrari ale altor autori. De pil da, pentru istoria Poloniei (din Guerres des turcs...) s-ar prea c au fost utiliza te in parte si Memoriile cavalerului de Beaujeu. Tot astfel se vor putea face co mparatii interesante intre Etat prsent... din 1695 si cartea lui Grelot, Relation nouvelle d'un voyage de Constantinople (din 1680) de la p. 167 Inclo (despre pat riarhi... etc., despre clerul ortodox si slujbele sale, despre obiceiurile la bo tez, cununii... etc. si despre sarbatorile ortodocsilor, mai ales din insule) pe ntru a determina proportia imprumuturilor efectuate. A folosit din plin si crtile lui Rycaut, printre care The present state of the greek and armenian churches d in 1678 si 1679. CH priveste acuzarea de furt si utilizare a manuscriselor lui N ointel, ara artat mai sus ea o parte din descrierile acestuia se datorau unel col aborri pentru care exist& indicii sigure, mai ales in privinta festivitatilor de la Adrianopol din mai 1675. Far% a mai pomeni de textul manuscris al relatarilor din volumul 66 de la Biblioteca Institutului Frantei, despre care a mai fost vorba, in care acest lucru apare cu evidenta. Dar cum acuzarea se ref era doar la cele 2 volume de Memorii ale lui de La Croix tiparite in 1684, demonstra tia va putea fi facuta pe acele texte. O situatie oarecum diferita e aceea a man uscrisului de la Miinchern nurnit Re'age despre Locurile Sfinte (vezi lista bibl iografiei de la urma) alcatuit de fostul secretar al lui Nointel &ma memoriile a cestuia, dupa cum declar el insusi Lira inconjur. Se poate ca Nointel SA-1 fi fol osit pe de La Croix la sistematizarea acelui material. Dar evident nu se poate s pune nixnic pina la cercetarea textului, comparindu-1 cu proza corespunzatoare a lui Nointel. 246 www.dacoromanica.ro

Despre de La Croix s-a ocupat in oarecare mdsura Albert Vandal in Les voyages du Marquis de NoIntel in care sint multe trimiteri la Jurnalul manuscris al acestu ia si sint date si unele citate mai sugestive din el. La noi, N. Iorga a dat cel dintii extrase din vol. I al Jurnalului manuscris si din vol. II al Memorii/or in Acte # Fragmente, vol. I, pp. 82-83, vol. II, pp. 7 34-737. Tot el 1-a cuprins in vol. II al Istoriei Romanilor prin cd/dtori... si a subliniat in Etudes roumaines" (Paris, 1924) cunoasterea si folosirea memoriil or sale de catre Dimitrie Cantemir ca istoric al Imperiului (Amman. In 1928 se m ai ocupa de el in Les voyageurs franais dans l'Orient europen. I. Hudita in Histoi re des Relations... # in Rpertoire, citeaza sau rezuma unele pasaje din Jurnalul manuscris care completeaza stirile fragmentare cunoscute pina atunci la noi, ing aduind o delimitare mai precisa a clatoriei din martie-aprilie 1675 cit 0 a scopu rilor sale. In sfirsit, un pas mai departe a fost facut prin punerea in circulat ie la noi a Relatiei din 1676 (din vol. II din Mmoires din 1684. Vezi lista bibli ografica). Aceasta infatisare a textului francez a fost facuta in cursul aceluia si an, 1937, de catre F. Babinger si de V. Mihordea. Acesta din urma semnalase I nca din 1934 la Congresul de Geografie acest text al Relatiei, dind si in ziarul Curentul" mai multe articole: Dimitrie Cantemir in presa timpu/ui (1935, iulie 11 0 13), P astile in trecut la cur/tie domne0i (1936, 12 aprilie) si Obiceintri de orticiun la Romdnii din trecut (1936, 25 dec.). Sar btorirea pastilor in Moldova si Tara Romaneasca mai fusese descrisa ceva mai pe s curt in La Turquie chrtienne a aceluiasi de La Croix. N. Banescu a publicat acel fragment sub titlul Dou stiri mai vechi privitoare la tdrile noastre in Drum drept" I, Bucureti, 1913. Mai tirziu, P. P. Panaitescu, necunoscind articolul amintit, a publicat acelasi text sub titlul 0 descriere francezd necunoscut a serbilrii Pastilor in Principatele Romdne la sill .situ/ secolului al XVII-lea in Revista Arhivelor", 1926, pp. 291-292. De La Croix a lasat o serie de memorii si rapoarte manuscrise dintre care o part e numai a fost tiprita. Lista operelor publicate a fost data de F. Babinger 0 de V. Mihordea in introducerile lor respective la textul Relatiei editat separat de ei in acelasi an 1937: 0 relatie neobservat despre Moldova sub domnia lui Antonie Vocid Ruset (1676) in An. Ac. Rom., mern. sect, ist. s. III-a t. XIX (19 37), pp. 122-147 0 0 descriere a Moldovei inainte de Cantemir (1676) in Revista Istoric" t. XXIII (1937) n. 4-6. Extras pp. 1-28. Cum la fiecare din ei se observ a o omisiune, la primul lipsind L' tat gnral de l'empire ottoman par un solitaire turc, # la al doilea Guerres des turcs... 0 curn primul, (Babinger), mai atribui e lui de La Croix 0 operele orientalistului Ptis de la Croix, vom da aici lista o perelor atit manuscrise cit si tiparite cu unele explicatii. Baza informatiei va trebui cautat in asa-zisul Jurnal manuscris si in materialele tiparite in 1684 I n cele 2 volume de Memorii. Asadar, lista manuscriselor incepe cu acest: Journal du. Sieur de La Croix constind din 3 volume caligrafiate care se all la B iblioteca Nationala din Paris sub cotele respective: ms fr. 6101, 6102 si nouv. acq. fr. 1724. Exist& 0 copii manusarise ale Jurnalului: o copie a vol. I al Jur na/u/ui se afla la Berlin, ms. Philipp, 1934, dup care a extras N. Iorga itinerar iul drumului din 1675 prin Tara Romaneasc pin In Transilvania si bucata De la Vala chie et Moldavie reproduse de el in Acte si Fragmente II, p. 735-736. Parti din Journal.., au fost tiprite in 1684 in cele 2 volume de Memorii. In vol. II, pp. 1 73-206 se all 0 Relatia din 1676, reprodusa la noi in cele 2 editii din 1937 cita te mai sus. Tot acolo se afla si mentiunile si scurtele informatii reproduse In Acte # Fragmente I, pp. 82-83. Apoi: www.dacoromanica.ro

247

Le srail des empereurs turcs, par le Sieur de La Croix, 2 livres, Bibliothque Nati onale, ms. fr. 6123; si Le srail de l'empereur othoman Bibl. Mazarine. ms. fr. 19 37. (Text identic, dar cu ilustratii de fantezie). Mmoires du Sieur de La Croix, secrtaire de l'ambassadeur de Constantinople contenant diverses relations trs exac tes des moeurs, coutumes, religion et gouvernement des turcs, B.N. ms. fr. 60946095, dedicat regelui, legtura cu stema regala. Corespunde celor doua volume de M emorii tiparite in 1684. Mmoires du Sieur de La Croix contenant l'tat prsent de l'gl ise grecque et les rvolutions du rayaume de Tunis, depuis la conqute de l'empereur Charles V, jusqu'en 1678, B.N. ms. fr. 6098. Mmoires en forme de lettres concernant lea moeurs, la religion, la justice et le gouvernement des turcs, la guerre de Pologne, le renouvellement des Capitulation s avec la France, etc. etc. du Sieur de La Croix, secrtaire de l'ambassade de Con stantinople du temps de Mr. de Nointel, B.N. ms. fr. 6096-6097. (Text identic cu fr. 6094-6095). Dedicat regelui. Legatur cu stema lui Colbert. Extraits de journ al du Sieur de La Croix sur les dix annes gull a passes en Orient, B.N. ms. fr. 14683. L'Etat de la marine de l'emipire othoman, Le Journal de l'anne navale, B.N. ms. f r. 14679. Dedicat ministrului Pontchartrain. Identic ou ms. Bibl. Arsernalului, fr. 4146, Cu stema lui Colbert pe copert, si cu titlul mai scurt. Estat de la marine othomane divis en trois traits, text mai redus, dedicat regelui, cu stema regelui. Bibl. Mazarine, ms. 1939. Identic cu: Estat de la marine.., etc, dedicat regelui, coperta cu stema lui Colbert, Bibl. Ars. ms. 4898. Pe linga aceste manuscrise se mai afla in diferite biblioteci 0: Relation nouvel le et exacte de l'Italie en gnral, contenant son tat anciert et moderne, f. data, B .N. ms. fr. 6099. Stations, prires et crmonies du saint plerinage de Hierusalem sur les sacrs vestiges de Jsus Christ durant la semains sainte de l'octave de Ptiques, B.N. ms. fr. 6100. Histoire des antiquits d'Egypte, B.N. ms. fr. 6145. Cu un medalion al regelui dea supra unui frontispiciu, ou legencla Louis le grand si anul 1700. L'Egypte ancie nne et moderne, B.N. ms. fr. 6093, dedicat regelui. Frontispiciu colorat cu data 1703. Description gographique et historique des royaumes de Naples et de Sicileet de Pi ste de Sardaigne, contenant leur tat ancien et moderne et l'importance de leur re couvrement pour la gloire du roy et le bien de la France. Bibl. Ars. 3714, dedic at regelui, cu stema sa. Reflexiona sur l'importance du recouvrement des royaume s de Naples et de Sicile et lea moyens d'y parvenir et de les conserver, Bibl. A rs. 3715, text identic cu harti i veden i imprumutate. Dedicat regelui, MI% ster na. Ar mai fi de citat un manuscris despre Spania dedioat tinarului Filip noul rege al Spaniel. Se afla la Mruse Conde, la Chantilly. Tot astfel: Relation nouvelle historique et Gographique de la Terre Sainte, i cop ia manuscrisa a Jurnalului, aflarta la Berlin, ans. Philipp, 1934, folosita de N . Iorga la Acte i Fragmente. Mnchen, Staartsbibliothek, COCI. G4all. 718, precum 248 www.dacoromanica.ro

Lista crti/crr tipeirite Mmoires du Sieur de La Croix cy-devant seortaire de l'ambassade de Constantinople, contenant diverses relations tras curieuses de l'Empire ottoman, 2 vol. 1684. (vezi mai sus indicatia despre ms. 4438). Guerres des turcs avec la Polo gne, la Moscovie et la Hongrie par le Sieur de La Croix, cy-devant secrtaire de l'ambassade de France a la Porte, 1689. A La Haye suivant la copie de Paris. (Mai exist si o versiune germana din 1775.) Etat prsent des nations et glises grecque, armnienne et maronite en Turquie, par le Sieur de la Croix. A Paris, MDCCXV (!) (corect MDCXCV =1695) tiparit la aceeasi data si s ub tilul: La Turquie chrtienne sous la puissante protection de Louis le grand. Et at gnral de l'empire ottoman.., par un solitaire turc Paris, 1695, 3 volume. [SARCINI ALE PRINCIPATELOR FATA DE POARTA1] 1670 1673 Mutpak Emini, intendentul bucdtarilor, scoate din vistierie 443 000 de scuzi pen tru furniturile de unt, orez, miere, zandr 1 celelalte proviziuni mdrunte, dei so sesc in numdr mare, in toti anii la serai, fiind trimise de la Cairo, din Moldov a si din Tara Romdneasca <precum> si din alte provincii ale Imperiului, adicd: 3 6 000 de mdsuri de orez etc., 10 000 de funti de gnu, 12 000 de funti de sare, 4 0 000 de funti de ceard galbend, 60 000 de funti de miere... p. 82 [TRECEREA OASTEI TURCESTI PRIN DOBROGEA SI MOLDOVA IN CAMPANIA POLONA DIN 167211 1is ziva de 25 mai cu mult echipament ce nu ingdduia sd se meargd foarte iute, ci di mpotrivd silea la opriri i popasuri. Indltimea sa nu a ajuns la Babadag decit la 20 iunie. A ldsat pe sultana Hasseid si pe principele, fiul sdu in aceastd capi tald a Bulgariei (!) sub paza lui Ibrahim paa, i de acolo s-a indreptat spre Isac cea unde a rdmas trei zile pentru a ldsa timp trupelor s inainteze pentru a trece odatd cu totii Dundrea pe podul de vase care fusese construit acolo. Acest fluv iu este mult mai intins in acest loe care a fost socotit mai lesnicios, pentru n u are o adincime egald peste tot. A fost construit un pod lung de 1 200 de pasi, pe o ldtime de 24 de pasi. La un capdt el este construit pe pi"Traducerea s-a f acut dupa un extras din Mmoires du sieur de La Croix, cy-devant secrtaire de l'amb assade de Constantinople, I, (Paris, 1684) reprodus de N. Iorga in Acte i Fragme nte I, p. 82, dupb.' o copie manuscrisa de la Biblioteca Nationala din Paris, Ms . nouiv. acq. fr. 4438, precum rezulta din trimiterile aratate in subsol (in Act e i Fragmente). s.u. Doua scurte fragmente de circa 10 rinduri se afta reproduse in Acte i Fr. 1 , 83. Textul corespunde la cel din Mmoires (vezi nota precedenta). Autorul foloseste datarea veche. Sultanul a ridicat tabdra din preajma orasului // Adrianopol in f. 329-330 bis Tnaducerea s-a Mout dup ms-ul financez: B. N. nouv. acq., fr. 4438. f. 329 www.dacoromanica.ro 249

loti care inainteaza cam 100 de pa*i in apa ce nu e destul de adinca pentru navi gatia cordbiilor. Restul, pina la mal se sprijina pe 40 de vase mari, dintre car e unul este tras la o parte in locul unde este apd mai multa, pentru a ingadui t recerea *eicelor i celorlalte ambarcatii L 331 Greutatea consta in fixarea podului ca sa nu fie luat de curentul apei. Ar fi fo st nevoie de ni*te ancore masive care sa retina aceast injghebare enorma, i turci i ne*tiind cum sa purceada, s-a gash un renegat neamt care a facut pe inginerul. El a pus sa se faca ni*te gabioane mari alcdtuite din prajini, pe care le-a ump lut cu pietri*, *i in din care au fdcut cablurile ce au fost folosite la scufund area acestor gabioane in fundul fluviului, i fiecare vas, fiind sub imperiul a d oua asemenea ancore de inventie noua, greutatea lor facea ca podul sa fie tot at it de neclintit ca *i cum ar fi fost de piatra. Fuseserd desemnate 20 de galere pentru paza pe apa a acestui pod, dintre care 12 nu Oraseau niciodata postul lor , in vreme ce celelalte 8 circulau pentru a transporta provizii de alimente *i m unitii. Pe uscat era pazit de paa loe de cabluri au rasucit impreuna o cantitate de coajd2 de copaci tineri, care navigheaza 1/ pe Dunare. t. 33 de Brussa cu 3 000 de oameni. Se spune ca sultanul a dat drept rasplata acestui inginer drepturile pe care le platesc *eicele care navigheaza pe acest fluviu, c eeace trebuie sa aduca un venit insemnat, intrucit se dd ca sigur ca taxa este d e 10 scuzi de ambarcatie. Indltimea sa a plecat din Isaccea la 27, a trecut podu l i s-a dus sa poposeasca la 2 ore departare, unde a ramas 4 zile ca sa asiste l a defilarea trupelor. S-a observat ca a voit ca sa i se puna cortul in acela*i l oc, unde fusese pus acela al sultanului Osman in expeditia nefericia pe care o f acuse contra Poloniei, pe care a platit-o cu pretul vietii sale; ca fdcea aceast a anume pentru a demonstra supu*ilor sal ca un exemplu atit de recent nu era in stare sa-1 tulbure, sau sa-1 zdruncine. Dar daca acest imparat avea atita hotari re, nu tot astfel sta lucrul cu minitrii sai, care erau pu*i pe ginduri de acere a polonilor. Marele vizir, care este destul de ne ovaielnic, se temea de vreo am buscadd, caci toti spionii care se intorceau din Podolia raportau ca nu vazfuser a // nici un cdlaret, *i nu auzisera macar nechezatul unui cal. Ei nu incetau to tu*i de a-*i continua inaintarea, dar dupd un mar* de 6 zile de la pod incolo, e fectuat in aceasta incertitudine, s-a socotit cu cale a se reuni cu restul armat ei, spre a continua mar*ul, de acum inainte, ca *i cum ar fi sa se dea lupte in toate zilele. Marele vizir a trimis porunca lui Ienicer Aga care avea un avans d e cloud zile sa se opreasca in primul loe care i s-ar pa -ea mai potrivit pentru primirea sultanului. In timp ce ei vor inainta, vom urmari putin mar*ul otirii, *1 felul sau de tabdra, care e destul de original. Se instala tabdra [searal de vreme, *i se suna de*teptarea dimineata. Cei care erau desemnati pentru serviciul corturilor ce aveau a fi folosite la primul campament, plecau de c u noapte, la orele unu sau dota din noapte, cu toate cdmilele i catirii care le transportau. Cind nu era luna se suplinea la bezna numite tei. In textul corespunzAtor al lui C. Magni, acesta necunoscind fntrebui ntarea acelui tei, 11 Inlocuieste cu ramuri de stejar (Vezi Anexa). 250 2 Este vorba de fibrele vegetale din coaja teilor tineri, folosite la legat www. dacoromanica.ro

noptii printr-un foarte mare numar de arabi // purtatori de focuri f. 334 numiti masalagii, care duceau in virful unui bat cu capartul legat fier, un fel de cldrusa in care ardea o cantitate de lemn uns (? bois gra,$), infasurat in pinz a i sfoar smolit, care dadeta multa lumina, departarea dintre ei, pe care o pazeau , era atit de bine potrivita incit lurninau in mod succesiv tot clinpul. La miez ul noptii se incepea a se stringe bagajele i toate corturile slugilor i ofiteril or. Cele ale inltimii sale, ale pasalelor si ale altor mrimi erau date jos si stri nse la revarsatul zorilor. Toti slujbasii insarcinati cu hrana, bautura i viratoarea defilau primii cu uste nsilele lor, incarcate pe camile, catiri sau crute, ceeace dura mult si continua pina' la pornirea sultanului, care pleca dupa rugaciunea de dimineata i prinzul dintii. Se vedeau mai tutti aparind tuiurile // stindarde cu cozi [de cal] escor tate de mai rnulti Iccioglani urmate de oameni ai legii, imami, capelani i predi catori, dup care veneau eunucii albi ce precedau nemijlocit pe viziri, In mijlocu l carora venea Harnet pasa vizir Azem", care pentru a se deosebi de ceilalti ave a o egreta la turbanul su. Ei erau inconjurati de un mare numr de soldati de paza pedestri luati din regimentele lor de infanterie. Camila care purta Coranul, !si avea locul sau aici, i de jur imprejur veneau nenumarati dervisi pe jumatate go i, acoperiti cu piei de lei, de leoparzi sau de tigri, care Ii suceau trupul in pozitii extravagante, si fiind imbatati cu opium faceau pe extaziatii, si In ace st entuziasm al betiei se gasea intotdeauna vreunul care isi ddea o lovitura de c utit ca sa prinda bani de la inaltimea sa; dar adesea aveau creierul latirt de a metit, incit lovindu-se rara a se mai gindi, 1st provocau moartea. Marele comis impreun cu caii dusl de capastru continua acest f. 335 f. 336 mars. El trecea in mijlocul unui indoit rind de chateiir" (feciori), inarmati cu sabie si baltag aurit, rind ce se intindea pina la persoana imparatului ce calarea intotdeauna pe o iapa araba, pentru ca ele sint nespus de docile si de iuti, de aceea sint i foarte slabe. Era imbracat simplu ou o vesta (demie-veste) de camelot brurn, blanita ou cacom, avind turbanul incarcat de eg rete i nestemate; un mare numar de ofiteH pedestri i forma cortegiul. ...Ziva de 10 iulie a fost data cind inaltimea sa si-a unit fortele cu ale lui i enicer Aga intr-un loe numit Tutora in dreptul Iailor (Basbazar), locul de resed inta al domnului Moldovei. Acest general al inf anteriei turcesti alesese locul din cauza situatiei sale, a calitatii pdsunilor sale si a inlesnirii oferite de un riu ()are Il uda. Avea cam ... de intindere fiind inconjurat de mici delusoar e placute, sprijinite de munti3 mnalti (!) care aparau tal:di-a din toate partil e, precum (o apara) si riul. Intrarea pe aceasta pajiste se fcea pe doua poduri f acute peste un sant extrem de lat. Oamenii pe care ofiterul general Ii desemnase ca sa slujeasca la pompa acestei jonctiuni a imparatului cu tot corpul unde sint confundate numirile de Turnu Rosu si de Poarta de Fier" (Porte de Fer) , i este mentionat Brila intre Bucuresti i trecerea Oltului. i totusi acea cltorie a fost rear (vezi mai jos nota 8). f. 341 3 Pentru asemenea inexactitti vezi relatia cArtoriei prin Tara RomAneasca, www.dacoromanica.ro

251

342 f. 343 oastei sale, erau rinduiti de la aceste poduri pind la cortul sultanului, asezat la cloud leghe de acolo. Erau 600 de ieniceri // de elitd, acoperiti cu piel ma ri de tigru, cdptusite cu tafta rosie (cramoisi) care le coborau pind la genunch i, pe cap purtau mitre cu glugi (? mitres 6, chaperon), avind partea dinainte br odatd cu aur i inarmati cu sulite mici si bete de bambus cu [ascutis] de fier po leit. Emu impdrtiti in 30 de plutoane de cite 20 [de oameni] fiecare, i a.stepta u sd se arate flamurile (bannires) ca s formeze cortegiul i s dea strdlucire aceste i actiuni, care semana mai degrabd a triumf, decit a mar s al ostirii, fiind mai considerabild si mai numeroasd decit iesirea din Adrianopol. Pe lingd acesti ie niceri mai erau 800 de cdldreti din cavaleria usoara', care sint inaintasii lui Ienicer Aga, si apoi tot corpul ienicerilor forma un indoit sir (haw) care se in tindea pind la corturile sultanului. Erau in tinutd de luptd, In camizold" cu mi neci scurte si in nd'dragi scurti de serj pentru a fi mai liberi in miscdri, i e rau atit de inghesuiti unii intr-altii, incit abia // un cine ar fi putut trece printre ei. Tabdra era sporit la dublu, din cauzd c fuseserd instalate i corturile de schimb, in mijlocul cdrora cele ale sultanului se Infdtisau mai mari si mai inalte, ca citadeld [indltindu-se] deasupra unui oras pe care l domin. Trupele aux iliare din Moldova si Tara Romaneascd de 8 0004 de oameni, sau lerie bine echipatd, i aveau fiecare uniforma lor pentru a se deosebi intre ele: moldovenii erau imbrdcati In tafta rosie, iar cei din Tara Romdneascd in tafta galbend. Ei s-au rinduit In ordine de bdtaie pe amindoud laturile lacului de tre cere (du passage), in spatele ienicerilor. Iecam a-U.0.a, erau cantonate pe delu soare i formau cloud corpuri de caRra344 nicer aga, eldrind un splendid cal, urmat de valetii sdi imbrdcati in veste de ca tifea rosie, i insotit de chehaia beg, a plecat din tabdra sa ca s'd vind inaint ea sultanului. El observa 1/ trecind, rinduiala i buna ordine a trupelor sale, c are se inclinau foarte respectuos inaintea sa, tinindu-si miinile incrucisate si ardtind o mare smerenie (modestie). El Ii saluta, intorcindu-si capul, and intr -o parte, cind In alta. Acest mar s a fost aidoma aceluia al iesirii din Adriano pol, In privinta ordinei, dar numrul, gdteala si bogdtia Il fdceau sd fie mai inf. 345 care era foarte frumoasd semnat, fiecare fcind paradd in acea zi de toate podoabe le sale cele mai de pret. Impdratul era inzduat in.tr-o cdrnasd de zale presdrat d cu mdrgdritare, Impodobitd In fatd cu o placd mare de diamante. Gulerul care s e rdsffingea cam de patru degete peste umeri, era ornat la extremitati de un mar e numdr de mdrgdritare prelungi in forma de para., ce pdreau mari i perfecte. Ar cul sdu, tolba sgeatd pe care o tinea in mind strdluceau de aceleasi nestemate, c a si o // ghirlandd care fdcea inconjurul turbanului si se incheia deasupra frun tii printr-un rubin de o grosime prodigioasd si de o mare perfectiune. Harnasame ntul i plcile de metal (bardes) ale calului sdu, impreund cu seaua i scrile nu era u mai putin mdrete. Acest lucru nu este de mirare deoarece turcii nutresc un fel de veneratie pentru acest animal, cdruia I i dau titlul onorabil de tron al cuceririlor. 4 Ciir taparodnlativ sporitA de C. 1VLagni La 15000. 252 www.dacoromanica.ro

Sultanul a ramas in tabdra de la Tutora 7 zile intregi pentru a-si odihni armata , cdreia a pus sd i se dea alimente pe 15 zile i li s-a dispentru a incuraja solddtimea. S-a mdrsdluit apoi 6 zile ca sd se ajungd la malul Nistrului. Era locul unde se credea c trebuia sd se intimpine o rezistentd si, a ceast trecere era privitd indeobste cu teamd. // Dar tdcerea polonilor, care se s fisiau (se mangeoient) intre ei intr-o vreme chid dusmanul se pregdtea sa intre pe pdmintul lor, i s cotropeascd statele lor, a linistit pe turci, care au constr uit in fata cimpiei Hotinului, (la plaine d'Hotten) un pod terminart in 8 zile. Totusi spionii, care se duceau si se intorceau din Podolia, confirmau tirile des pre linistea amortirea acestui popor. Intreaga armatd a trecut Nistrul in ziva d e 4 august 0 s-a cantonat la 2 leghe de acest riu ca sa-1 astepte pe Sultan Seli m, hanul Crimului, care era cantonat la 4 leghe de acolo. tribuit leafa sporit cu o gratificatie (rgal) de citiva piastri de cap, f. 346 RELATIA CALATORIEI PRIN TARA ROMANEASCA SPRE POLONIA5 1675, martie Rusciuc6 este o cetate turceascd, asezatd la capdtul acestor strimtori, care Dun dre, unde am fost obligati sa ardtdm pasapoartele noastre guvernatorului, care n e-a ospdtat i ne-a dat o barca spre a ne duce la Giurgiu, pe turceste Yerkui (= Yerkkii), tirg mare pe celdlalt trm al Dundrii, de-a lungul cdruia am mers pind la Daia si am dat peste p. 735 riul Arges prin al cdrui vad am trecut pentru ca sd intrdm in Tara Romneascd. Strbdtind o parte <a acestei tdri> am trecut prin Bucuresti, capitala s i resedinta domnului, Braila (!). Am trecut Oltul prin vad si am mers o zi prin munti7 pind la Poarta de Fier% strdjuit de un castel unde a trebuit s ardtdm cine sintem; <apoi> am ajuns in Transilvania. 5 Traducerea s-a facut dupa un extras din Turna/ul manuscris al lui de La Croix, reprodus de N. Iorga In Acte Fragmente, II, p. 735 s.u., folosin.d copia 7 Alpes. berlineza (Berlin ms. Philipp 1934, pp. 39-41.) 6 Roussik. Urmeaza in text pe ri nd Giorgouf, Yerkui, DaIlia, Arzis, Boucoureste, Braylaw, 0/th. evident gresit. In loc de Portile de Fier este vorba de Turnu-Rosu pe unde se fd cea trecerea pe valea Oltului in Transilvania. Cit priveste Braila, mentiunea ei se datoreste unei inadvertente. lata textul: ...ayant... pass a Boucoureste la c apitale et residence du prince, quay la rivire d'Okth ... et march dans les Alpes j usqu'a la Porte de Fer garde d'un chateau auquel il faut rendre compte (conte) nous ,arrimasmes en Transyavanie". Aurborull insirind apoi ornasele 76111ii Roma nesti si ale 8 Itinerariul BucurestiBraila (!)-01tMuntii CarpatiPortile de Fier este pentru ea pe multe harti contemporane se puteau afla dau asemenea localitati paralele dintr-o greseala identica. Moldovei, pomeneste in fiecare din aceste tri de numele Brailei. Aceasta probabil www.dacoromanica.ro

253

DESPRE VALAHIA9 Valahia este, in vremurile de acum, o parte mai mica* din provincia dacilor numi t Dacia, care fiind desprtit de riul Molda" (!) se impdrtea in Tara de Sus si Tara de Jos (!). Dar cu trecerea timpului cea de sus s-a numit Moldova, din cauza riu lui, i partea de jos a pa'strat vechiul nume de Tara Romneascd. Aceste cloud' provincii alcdtuiesc in clipa de fatd cloud principate diferite, c are au fiecare cite sapte sute de mile de circuit si vreo trei mii de sate, care sint mult mai populate in timp de pace decit in timp de rdzboi, cdci acesta sil este cea mai mare parte din locuitori sd se retragd in Transilvania. Are din bel sug griu, orz, ovaz, mei, fructe, furaje, psuni foarte bune, boi, oi, pdsdri, vin at, cal, miere, ceard potasdll, piei i alte produse cu care se face un mare comert. // p. 736 gariei, Poloniei, Moscoviei i Tdrii ttresti si sint scdldate de mai multe brate ale Dundrii, seicele din Marea Neagrd pdtrund prin gurile Kilia", Sulina i SI. Gheo rghe si merg pind la Brdila unde isi descarcd mdrfurile, care sint transportate pe vase tesite pind la Belgrad. [Despre tribut, confuzie intre Petru Aron 0 te f an cel Mare] Acesta, temindu-se ea* dupd molartea sa sultanul eu care avusese ma ri neintelegeri s nu-i la fiului sdu domnia, 1-a trimis in 1460 (!) Cu mai voint intrucit aceste provincii slujesc de loe de trecere in regatele Untributul initial al Moldovei era de numai cloud mii de scuzi13, care s-a ridicat de atunci la optzeci de mii" i acel al Tarii Romnesti la o sutd patruzeci" cu to ate ea' este mai mica'. Turcii de mai multe ori au pus in discutie trecerea cirm uirii acestor cloud provincii unor pasale", in duda ragaduielilor lor, dar aceas ta nu multi boieri la Poarta acestui sultan, care l-a primit cu mare bundi i-a dat pro tectia sa in schimbul unui tribut. Se afirmd a avut urmdri, cdci ei au socotit cd scot mult mai mult de la acesti p. 737 turci, i c aceia ( domnii crestini) le dau in earl de tributul anual, la trei ani pentru confirmarea in domnie o sum atit de mare incit 10 Aici aflam mai multe confuzii: a) intre Tara de Sus i Tara de Jos din Moldova , b) intre riul Moldova si Milcov. 11 Cendres. Potasa era foarte intrebuintata i n industrie. Moldova exf erirea la procesul lui Unsachi In legartrura cu rtrecer ea 12 Kilj, Selina, Brailow. 9 Valachie. guvernatori crestini decit <ceea ce> ar scoate de la <niste guvernatori> porta in Polonia in timpul domniei lui Duca foarte multa potasa provenind din ar derea stejarilor sdi (Vezi relatia lui Bargrave din Cd/dtori V). De asemenea re1 5 Primul tribut al Moldovei in valoare de 2000 florini de aur unguresti a fost Cupltit incepere din 1456. Cf. P. P. Panaitescu Pe marginea folosirii izvoarelor Cu privire la supunerea Moldovei la tributut turcesc, in Studii" an 5 (1952) nr. ju l.sept. p. 187 si ur. si M. Berza, Haraciul IVIoldovei i Tdrii Romtinesti in sec . XV XIX in Studii i materiale de istorie medie" II, 1957, p. 8. Aceast cart e co nfirmat de un raport venetian din februarie 1672 (Hurmuzaki V/2 doc. 196, p. 126) . 15 Cf. discutia la M. Berza, op. cit., p. 39.

1 Idee ernisa mai de mult si reinnoita si in vremea lui Despot (1562). 254 www.dacoromanica.ro

Strida bei17 negustor de stridii a dat in 1664 patru sute de mii de scuzi tru cd-si retrsese trupele din armata otomana frd voie. pentru principatul pardsit de Grigorascu'8 <atunci cind> acesta s-a refugiat la Viena, de team sd nu fie dat mortii de marele vizirl penRELATIE DESPRE PROVINCIILE MOLDOVA SI VALAHIA29. 1676, mai 4, Constantinopol Tdrile numite acum Moldova si Valahia nu formau in vechime decit o singurd provi ncie a Dacilor, numitd Valahia care era impdrtitd In <cea> de sus si cea de jos, datorit unui du care le despdrtea. Dar cu trecerea timpului, cea de sus s-a numi t Moldova, iar cea de jos a pstrat vechiul su nume de Valahia. Astdzi sint dou prin cipate deosebite, care au fiecare vreo sapte sute de mile de circuit i trei mii de sate. p. 173 p. 174 Vremurile de pace sau de rdzboi fac s sporeascd sau s scad nuindrul populatiei, deo arece cea mai mare parte din locuitori se retrag In Transilvania in timp de rzboi i nu se reintorc pin cind tara lor miere, cear, cai, boi, oi, pdsdri, vinat, furaje, fructe i psuni foarte bune. Ele au si o via'A comerciald intensa, slujind de loc de tranzit pentru reg atele Poloniei, Ungariei, pentru Tara fatal-eased si Rusia, unde fac n.egot in timp de pace. nu incepe sd se restabileascd, multumit Aceste cloud provincii sint foarte imbels ugate in griu, meiu, ovz, Kilia, Sulina i Sf. Gheorghe, prin care intr toate seicele ce vin din Marea Neagr i merg pin. la Braila; acolo ele descarcd mdrfurile pe vase tesite care le duc la Belgrad. Dunrea inlesneste mult acest comer prin cele trei guri ale sale: Orasele cele mai insemnate din Moldova sint Iai, resedinta domnului, Galati, Isa ccea, oras construit de impdratul Osman21, Brila22 si 17 E vorba de fiul lui Leon Toma zis stridie", Radu Leon Stridiabei. (Hurmuzaki V/2 p. 94, 100). Autorul urmeazd de aproape pe Rycaut The present state ot the o ttoman Empire (1667). Pentru amdnunte vezi in anexd la Mdrturii indirecte extras ele privind tdrile noastre. " Grigorascu Ghica (1660-1664), insotind pe turci la lupta de la Neuhausel (Levice) din 1664, in care acestia au fost invinsi, s-a t emut s nu fie tras la rdspundere pentru debandarea corpului auxiliar comandat de el, si dupd reintoarcerea sa in tard, a fugit la impArat. Autorul era la Constan tinopol la noua numire a lui Ghica (februarie 1672). Dar referirea la el se dato reste tot lui Rycaut. 19 Kprillii Fazil Ahmet (1661-1676). taire de l'Ambassade de Constantinople, contenans Diverses Relations tres-curieu ses de l'Empire Othoman. Seconde Partie (Paris 1684) pp. 173-206, republicat In apendice de Fr. Babinger, O relatiune neobservatei despre Moldova sub domnia lui Antonie Vodd Ruset (1676) In Am Acad. Rom., Mean. Sect. ist., III, t. XIX (B umresti, 1937), pp. 122-136. 22 Braila apare aid printre oirasetle din Moldova! 29 Traducerea s-a facut dupd Mmoires du sieur de la Croix, ey-devant seer& 21 Osman al II-lea sultan otoman (1618-1622). A trecut pe la Isaccea in campania sa neizbutit de la Hotin in 1621.

www.dacoromanica.ro 255

Lpusna23 care este locul de adunare al trupelor otomane and merg p. 175 Moldova n-a fost subjugat de turci. Bogdan Vod a oferit-o i s-a supus de bunvoie lu i Mehmet al II-lea; de aceea turcii o numesc acum Bogdan-Vilayet p. 176 la rzboi contra moscovitilor sau cazacilor. Cele din Tara Romaneascd sint Tirgovi ste, Bucuresti, resedinta domnului, Brdila, Giurgiu24, Rimnic i BuzOu28. Bogdania. Cauza care 1-a silit pe acest domn s supund astfel statul sdu dominatiei otomane a fost pentru ca vitejia sa fcIndu-1 adeseori sd se incaiere cu vecinii sdi i chi ar cu Impratul Mehmet al II-lea pe care 1-a strImtorat mult, el si-a dat seama c c ei pe care i-a tulburat ar putea, dupd moartea sa, s tulbure la fel pe fiii sal. De aceea, and a vdzut cd e aproape de moarte, el26 adunat fiii si Impreund ou mar ii boieri din tara si le-a ardtat c toti vecinii vor face Impotriva lor o aliant cdre ia le va fi cu neputintd sd-i stea Impotrivd, dacd nu vor fi sprijiniti de puternica ocrotire a ImpAratului Mehmet. El i-a sfdtuit aleag aceas t cale pentru a se apdra de dusmanii lor, si de a folosi putinul timp care mai rd mas de trdit, de teamd cd, daca ei ar zdbovi pina dupd moartea sa, sultanul s'A nu le mai fie atit de binevoitor s nu voiascd s foloseascd prilejul Invlmdselii car e s-ar ivi Infra ei, ca s-si intind astfel Impardtia. Sfatul acestui domn a fost a scultat i fiul sdu mai mare a pornit cu o mare parte din boierimea trii spre sultanul Mehmet care 1-a primit foarte bu curos, i-a acordat protectia sa In schimbul unui tribut anual stabilit pe baza capitulatiilor i 1-a confirmat In toate onorurile care se dau chiar i astdzi beiului Moldovei In momentul and este primit la Poartd si la instalarea lui in domnie. P. 177 Valahia ( Tara Romneascd) a fost supusd de turci care au cucerit-o de la domnii < ei> legiuiti si au pus-o sub ascultarea lui Mihai Vodd27 In 1588 (!) cu conditia plii unui tribut anual si cu aceleasi onoruri ca ale domnului Moldovei, de care se bucurd acum urmasii Tributul TOrii Romnesti a fost sporit in timpul domniei su ltanului Murad28 de catre Matei Basarab29 care voia s faca pace cu Poarta, din ca uza silniciei fOcute lui Radu Voddm, fiul lui Alexandru, domnul Moldovei; pentru aceasta el s-a slujit de mijlocirea lui Abaza pa5a din fiind cumCairo31, de a c elui din Silistra32 si de Selictar pasa, care au artat sultanului cd o expeditie Impotriva lui Matei pdrati cu bani ar fi foarte primejdioasd, deoarece acesta ar avea o intelegere secreta 23 Lepouma. 24 Kyrious. 25 Pozion. Baiazid II. 27 Mihnea al II-lea Turcitul (1577-1583; 1585-1591). 28 Murad al IVlea (1623-1640). Afirmatie exacta. 3 Radu Ilias (iulie-nov. 1632) fiul lui Alexan dru Ilias, domnul Moldovei (1620-1621; 1631-1633). 1638 il sprijin pe Vasile Lupu (Vezi Cltori IV, p. 134). 32 Vezi nota precedent. Selistr. 256 AutoTul confunda pe Bogdan cel OTb cu tatl sru i pe Mehmet II cu 31 Abaza era pa0. de Silistra. A fost sustintorul lui Matei In 1632. Dar in www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

.. , _ . ' ST. .; OC 44"I 4110. r 41 .....;,540#100." 0,' &?.. O lupt intre poloni sub Iacob Sobieski cu turcii. (Idem). www.dacoromanica.ro

Baldlia de La Lipova (Banat) Intre im.periali si turci (gravur de Jacob Haarewijn , 1688 R.S.R., stampe, AG 1/7). Acad. kt4T , T q .'?" , ;""! 7!, , -4. ' 4 -, .. ;kb, ' l'e4 .,17. Zieff. . ITERMANSTAD h Sibiu, vedere din sec. XVII (gravurb. de Jacob Haarewijn, 1688 Acad. R.S.R.,stampe, AG I/11) www.dacoromanica.ro

sa t . . A, A . jorkvor'---;!' 4.-Ai 4 , '"-,,rt _uit .71., TARGOVISCO Ji de Ar..ier de j .lftz. Ac. R.S.R., , TIrgoviste, vedere fantezist din sec. XVII (gravued de Jacob Haarewijn, 1688 stam pe AG I 1/13). rigglitetretr " i.4943 , 4,3 ,;, .r.v4(1 7 4. ' ,, t-4,31.4. ._ ,.., , '

f, lit,l i,.., -V 'T.4.4 -4 _40nAtyiam, re 7i Olt T :Cog?. Bucureti, vedere tantezstd din sec. XVII (gravurd de Jacob Haarewijn, 11 stampe AG 1/14). 1688 Acad. R.S.R., www.dacoromanica.ro

i cu imparatul Germaniei34 pe care i-ar putea cherna In ajutor dac s-ar vedea con strins i ca astfel sultanul ar putea pierde aceastd provincie; cd, pe de alta' p arte, neintelegerile pe care le are <sultanul> cu persii i cu venetienii addugin du-se la nemultumirea care a cuprins de curind poporul in urma marini haraciului , nu i-ar ingdui sa intreprindd toate dintr-odatd i c astf el e mai bine sd ierte pe Matei i s primeascd sporirea tributului35 pentru a putea pdstra posesiunea pro vinciei care este pe cale de a se sustrage dominatiei sale. Expunerea a fost pri mit favorabil, iertarea acordatd i tributul cu Ungaria33 p. 178 sporit. Matei, care era un domn priceput, a convins poporul s primeascd aceast spo rire a tributului, mai cu seamd c in acelasi timp a fost inlturat birul pe sare36, care era destul de apdstor din cauza fraudelor functionarilor otomani prepu.si la Incasare. Odinioard, acesti domni p e care Poarta Ii numeste voievozi in semn de dispret37, se desemnau dintre boierii tarli printr-o alegere generald, care e ra supusd aprobdrii sultanului; cel ales venea sd se inchine pentru a primi conf irmarea i insemnele domniei. Acum marele vizir e cel ce face aceastd alegere, sa u mai bine zis, el arendeazd celui care dd mai mult calitatea de bei, voievod sa u domn, care cu toate cd este foarte nenorocitd, sfirsind totdeauna printr-o cat astrofd, nu inceteazd totusi a fi foarte cdutatd. Dupd ce marele vizir s-a intel es cu cel pe care-1 sorteste domniei, el trimite o listd sultanului, prin care i t propune trei persoane i lasd inltimii sale numirea celui care-i va plcea; cu toa te acestea, sultanul p. 179 numeste totdeauna pe acela care este dorit in taind de marele vizir. Indat ce sia dat sultanul aprobarea, vizirul trimite printr-un capugi basi ordinul de a se infdtisa in audientd. <Domnul> ii formeazd un cortegiu cit mai numeros si mai bi ne rinduit dintre rudele i toti prietenii sdi, care nu pregetd de a desfdsura os tentativ in aceastd intilnire tot ce orgoliul grecesc are mai de pret, pentru a cinsti pe prietenul lor si a se satisface si pe ei. Toti cei chemati conduc pe d omn la palatul marelui vizir, care-i vesteste intentia sultanului, alegerea pe cacirmui poporul si-i d ca semn re a fdcut-o in persoana sa pentru al numirii un caftan, alte caftane fiind impartite celor mai de seamd o sutd de ceausi 11 insotesc din suita sa; i cind iese de la audientd la palatul sdu35, un de el i rdspldteste cu cite trei piastri de cap. In 33 Adic. Transilvania. Matei Basarab era in relatii strinse Cu Gheorghe I Rdkoczy , incheind la 17 iunie 1633 o prima conventie de ajutor reciproc Cu principele T ransilvaniei. 34 Ferdinand al III-lea (1619-1637). 35 Insusi Matei ofirm ea' pent = a fi dsart in pace de turci, a sporit bird de trei ori (A. Veress, Documente pr ivitoare la Istoria Ardealului, Moldovei i Trii Romcinesti, x, p. 72, doc. nr. 40 ). 29 Le droit de gabelle. El a rscumprat exploatarea ocnelor i a vrnuor de la aren dasii levantini cu consimtAmintul Portii. 37 Autorul este influentat de faptul c acest termen desemna si pe voievozii sau palatinii diverselar regiuni aae Poloni ei. Dealtminteri, acest tapt sporea i ifosul solilor poloni In trecere pe la noi canstituind un argument pentru pretentige lor. acest palat al domnului Moldovei la Constantinopol purta 38 Son Srail numele de Bogdan Serai. A fost admirat si d e ambasadorul Frantei, marchizul de Nointel. 17 p. 180

Caldtori staini despre Tarile Roman. www.dacoromanica.ro 257

aceast zi <pind seara> i in zilele urmdtoare, nu se aud in curtea acestui domn de cit tobe, trompete, tambale i oboiuri din suita marelui vizir i ale altora. El este dator s le dea baciuri mari. acelai ceremonial, aproape ca i acela al ambasadorilor, adicd un mare numr de ceaui merg sa-1 ja i sa-1 conducd cu suita sa obinuit la marele divan, unde este marele vizir, care-1 imbracd cu un caftan pune pe cap o cued Cu un mare surguci de cdpi tan de ieniceri, de unde A doua zi el merge la sultan in audientd, care se desfdoard cu se poate deduce c aceastd demnitate nu este de loe mai pretuitd la p 181 turci decit aceea a acestor ofiteri de infanterie. Doi capugi-bai 11 iau de subti ori introduc astfel in fata Sultanului, care sta pe tron inconjurat de toti vizi rii. Cind ajunge in fata Indltimii sale, capugiii Ii slobozesc miinile mdcar c rd min lingd el 0 el tot le tine incrucipte pe burtd i std cu ochii pironiti in pdmi nt, in timp ce impdratul Ii poruncete sd-i cirmuiascd cu dreptate i mdsurd poporul pe care 11 incredinteazd conducerii sale. La ieirea de la audientd, el gdsete la poarta seraiului un cal bogat ineuat pe care micul scutier (kiiciuk mirahor) i-1 infdtieaz din partea sultanului; el Il incale cd in fata acestui dregdtor i rindaul care Il conduce tine scara de la ea, pe care nu o pdrdsete decit la palatul mat de prietenii sai care-1 insotesc pind la el acasd. p. 182 domnului; doi peici" sau servitori ai sultanului, in costum de ceremonie, merg p e lingd calul sal; domnul este precedat de ceau0 i ursultanului, intiinteazd pe do mn Apoi Miralem aga, cel care distribuie steagurile, primind porunca Sangeacul (steagul) i sail trimitd curtea sa pentru a-1 cinsti i a-1 escorta. Toti prietenii i alaiul domnului merg pind la seraiul lui Miralem aga, in intimpinare a Allemului escorteazd pind la locuinta acestui domn. Acesta, vdzind cd-i vine a cest a semn de cinstire 0 de confirmare, iese din palatul sdu 0 face pe jos patru pai in intimpinarea stindardului pe care II primete, 11 sdrutd poartd mergind pe jos in aintea Miralem-ului, care infra cdlare pind la sca.rd, lar domnul se duce sd depund aceastd chezdie pretuit a noii sale demnitdti intr-o camera anume pregdtitd i impodobit cu mobiToate aceste cerem onii care-1 cinstesc i mdgulesc cu prisosintd, cum s-ar pdrea, slut urmate de mul td amdrdciune cind vine timpul numere pungile pe care trebuie s'd le impartd la aceastd ceremonie. Dregdtorii mari i mici ai impdratului se infruptd din dar39 i a ceast cheltuiald se urcd la cinci sute de pungi, care fac cloud sute cincizeci de mii de scuzi, din care cincizeci de mii intrd in tezaurul sultanului, tot pe at ita in acela al vizirului i doudzeci i cinci de mii <slut> pentru chihaia. Cele o sutd doudzeci i cinci de mii care rmin, sint intrebuintate in daruri pentru sultan e, pentru toti Kubbe vizirii40, pentru Kizlar aga41 i pentru alti dregdtori, pind la rindaul care a tinut scara de la ea, cdruia i se dd o sutd de scuzi pentru aceast slujbd. 39 ont part au gateau. 41 Seful eunucilor din haremul sultanului. lele cele mai scumpe.

' E vorba de cei apte viziri din capital de sub ordinele maremi vizir. 258 www.dacoromanica.ro

Cind domnul pleacd ia domnia in primire, el iese din Constantinopol cu alai, in sunet de tobe si cu steagul desfasurat. Ceausii, muzica sultanului si toti priet enii sai 1 insotesc pin& afard din orn la poarta numit a Adrianopolului. Doud com panii de osta0 turci, pedar pe prodestri cj cdldri, pe care Poarta i le d pentru garda sa pria-i cheltuiald deschid marsul, care este urmat de ceau0 0 de saizeci de icioglani ai domnului, clri, cu arcuri i sgeti, avind In fruntea lor pe selictar , purtatorul sbiei. Urmeazd citiva cai du0 de cdpestre care Il preced pe domn. El cdareste calul ddruit de sultan, 0 este gdtit cu caftanul c surguciul pe care l e-a primit; in stinga lui e capugiul care-1 insotete. In tot timpul cdatoriei, do mnul poate merge cdlare sau in careta, dupd cum pofteste, garb.' de trecerea pri n oraele impdrtesti, uncle este dator sd-0 facd intrarea cu o pompd asemdndtoare a celeia cu care a iesit din Constantinopol. Sultanul 11 tine din cheltuieli pind la malul Dundrii. Capugi-ba0u1, care este Insdrcinat cu aceast grijd, ii trimite la fiecare masa doudzeci ci cinci de tingiri de alimente. In schimb, dupd trecer ea fluviului, domnul d capugi-basiului intretinerea, pe care o scoate din ceea ce este datoare tara dea pind la inscdunare. De aceea boierimea din Galati se infd tiseazd la trecerea domnului, insotit de oastea de pedestri &Mari, cu mai multe c arete si o multime de cdrute, cai ci catiri incdrcati. eu provizii pentru hrana domnului 0 a suitei sale, pind la Iasi, care este la patru zile de Dundre. La so sirea domnului in capitala tarii sale, dregdtorii ci poporul se due sd-1 primeas cd, 11 saluta la intrarea in oras insotesc in palatul domnesc. li duc mai intii in sala divanului; acolo capugi-basiul Il ia de mina si-1 aeazd pe tron, luind lo e si el In fata lui pe un scaun care ii este pregdtit; toti dregdtorii iau loe d upd rangul lor, aa cum voi ardta eind voi vorbi despre justitie. Dupd aceasta cap ugi-basiul se ridicd, scoate din sin hatiseriful, &lied ordinul impdrdtesc, pe c are 11 sdrutd 0-1 citeste cu glas tare la toatd adunarea, care sta.' In picioare cu capul descoperit; domnul st P. 183 p. 185 si el In picioare ca ci capugi-basiul, dar are capul acoperit cu cuca cu mdretul ei surguci. Dupd citirea ordinului impdratesc se aude un zumzet de voci nedeslusite, urind p rosperitate c1 sdndtate sultanului si domnului, cu toate ea ei 11 privesc ca pe o npasta pe capul lor, fiind convinsi ea' ambitia ci dorinta de a-si imbogati fam ilia, mai curind decit iubirea de patrie ci binele obstesc, 1-au indemnat sa cea rd domnia. Apoi fiecare vine, dupd rangul sdu, sd-1 salute pe domn 0 pe capugi-b asi c1 cu oraului, unde este pdzit de o companie a domnului care se ingrijeste de hrana lui in tot timpul ederii sale. A doua zi domnul se duce sd viziteze pe acest dregdto r turc, care Ii intoarce vizita intocmai in ziva urmatoare la aceeasi ora. Dregd torul turc, dupd ce s-a odihnit citeva zile de oboseala drumului, voind s plece, se duce la palatul domnului, care Ii iese In Intimpinare. La aceastd primire, ei schimbd intre ei complimente de o www.dacoromanica.ro 259 aceasta se sfirsete ceremonia inscdundrii. Capugi-ba0n1 se retrage In palatul ear e-i este pregdtit pe cheltuiala p. 188

parte si de alta, dui:A care incalecd atmindoi, boierimea, conduce pe capugiu cloud leghe afard din oras, unde se desparte de el si-1 da' in grija unora dintre boierii cei mai de seamd, nobili care sint insdr cinati de domn sd-1 tina din cheltuiald i sa-1 insoteasca pind la Dundre, cu o e scortd de cinci sute de ostasi caTari si cloud sute de oameni pedestri. i domnu142, Orasul Iai, capitala Moldovei, n-are nimic vrednic de luare aminte, decit poziti a lui care este foarte pl.cutd, datorit vecindtdtii unui mic ru, ce curge de-a lung ul zidurilor sale. Casele sint fdcute din lemn, spoite cu var i acoperite cu bucd ti ascutite de scindurd., in felul ardeziei, a Carol- asezare este destul de fru moasd. Strdzile, pe care noroiul le face aproape de necunoscut lama, sint atit d e pline de praf vara, Inca nu se mai vede chiar nimic. Cele mai des folosite sin t acoperite de trunchiuri i rdclacini de copad, asezati unul dupd altul, in Sint aici multe biserici destul de frumoase; intre altele cloud in care slujesc cdlugdri, dintre care cea mai veche43, asezat aproape de palatul domnesc, este to atd imbrdcatd in mannurd cu frunze foarte frumos sculptate si este zugrdvitd pe dinauntru. Cealalta44 este construit dintr-o piatrd foarte frumoasd, cu bolti tur nuri foarte inalte, impodobitd de coloane si de galerii. Ctitorul sdu a fost ves titul voievod Vasile, care a adus mesteri din Italia si de la Roma pentru clddir ea ei. Cu toate cd este de o arhitecturd confuzd, ea se impune prin volumul si c onstructia ei, pentru care acest domn n-a crutat nimic; aici se vede chipul sdu si al sotiei i copiilor p. 188 chip de pardoseald, pentru a le face accesibile. dintr-o mare ogradd, in jurul cdreia slut corpuri de gardd. A doua curte comunic d cu apartamentele domnului. De cum intri vezi sala divanului, foarte mare si fo arte innegritd de fum, in capdtul cdreia se afld un fotoliu de catifea asezat pe un soclu45 cu cloud trepte, cu un fel de baldachin, care formeazd tronul. Aceas td said este in legdturd cu doud camere simplu mobilate, dupd obiceiul tarn. Apa rtamentul principesei, sau doamnei, este in spatele locuintei Seraiul" domnului, care ar trebui sd fie un palat mdret, const domnului. Ea locuieste aici cu roabele sale si usile sint pdzite de un f el de K islar aga46 care este un bdtrin, numit de localnici Vorniko"; acesta poartd un baston rosu in mind, ca semn distinctiy al functiei sale. Pe lingd acesta, la intrare in apartament se afld o trupd de garcla de treizeci de lancen. Dregdtorii din preajma domnudoudzeci i cinci P. 189 panie de l'ancieri, care merg pe jos cind domnul nu iese din ores, lui au apartamentele ion separate si nu au nici o comunicatie cu femeile. La pal at sint intotdeauna de gardd cloud sute de puscasi si o comcdlare cind acesta pleacd la caste. <Timpul de> gardd tine o sdptdmind, in care vreme domnul le distribuie piine, carne i lemne. In fiecare dimineata, cind se scoald domnul, companiile turcesti de cavalerie i infan42 le Beig. Sf Niculaie Domnesc, ctitoria lui Stefan cel 1VLare. 44 Trei Ierarhi. 45 Marchepied a. deux degrs.

litate cu Inffitisarea palatului. 260 46 Amnunt fantezist adAugat la descrierea orasului care se incheie In reawww.dacoromanica.ro

terie se adund in curtea a doua cu efii lor; se desfdoar sangiacul sau stindardul s ultanului, se bat tobele, sund trompeta i selam ceau" indltimii sale sultanului 0. a domnului. Dregdtorii principali sint: hotdririle. adicd ceauul inchindrilor47 se urca pe o piatrd i rostete Doa", rugdclunea pentru prosperitatea armatelor musulmane, pentru sdndtatea Logofdtul, marele cancelar ale cdrui indatoriri skit de a transmite poruncile do mnului, de a citi arzurile in zilele de divan 'I de a serie Marele vornic48. Hatmanu149, comandantul cavaleriei. p. 190 Vistieru150, supra-intendentul finantelor. Marele comis51. Marele postelnic52, mare maestru de ceremonii. Stolnicul53. Marele sulger54, supra-intendentul cdrnii. Marele jignicer55, supra-intendentul grinelor. Marele medelnicer56, mare sufragiu. Marele dtrar57, intendentul corturi lor. Marele pitar58. Marele paharnic59. rilor. Marge vame81, care are in seamd vmile. Marele cdmra62 al oonelor, inrtendentu l minelor. Marele arma60, mare ofiter de justitie, care are directia inchisoIn afard de aceti diegatori, domnul mai are i altii care locuiesc in palatul sdu, i . sint cei doi cdmdrdei63 ambelani: primul pdstreazd banii domnului, iar al doilea are grijd de vestmintele sale. Un spdtar, mai mare peste camera domnului.64, care are patru tineri sub ascultar ea lui, ce fac slujba domnului In camera. Ei sint hnbrdcati cu caftane de brocar t de fir de aur .1 presdrat cu mdrgdritare. Cuparu165, paharnicul, cel care incearcd vinul. 47 Chaoux des Saluts. 48 p. 191 49 Hatmanos. 51 Kornikos Megas, le grand bailli (Kornikos = vornikos). Vezi Obs. Crit. 54 Vestiari le surintendant des Finances. Comisos Megas, Grand Escuyer. Poste micos Megas, Grand Maistre des Crmonies. 53 Stolnicos, Maistre d'Hostel. 52 marele Silictar. 55 Zignissaris Megas, Surintendant des Graines. 58 Mentevelksia ris Megas, Grand Escuyer Tranchant. 57 Tsatraris Megas, Intendant des Pavilions. 58 Pittaris Megas, Grand Pannetier. 58 Pikarnicos Megas, Intendant des vins. 60 Armatis Megas, Grand Prvost qui a la direction des prisons. 61 Vamalis Megas, Gr and Douanier. 62 Camaralis Megas tis Oknas, Intendant des Mines. 63 Camarassides, Chambellans. 84 Zulictaris Megas, Surintendant des viandes, adica Stager. La Mihordea =

Un Spatari, Maistre de Chambre. 65 Le Coupari Eschanson qui fait l'essay du vin. www.dacoromanica.ro 261

Ciohodaru166 i aizeci de icioglani, din care unii fac slujba untru i altii grit p astrati pentru cea din afara. Ei primesc trei scuzi ca plat pe lun, cloud rinduri de haine de postav 0 de satin pe an, p. 192 Iat cam care stnt veniturile domnului, care n-ar fi indestultoare pentru intretine rea sa i pentru imbogatirea sa grabnica dac el n-ar stoarce grozav poporul, i daca in afar de cele cloud sute de pungi rinduite obinuit pentru tributul anual al Por tii i pentru pecheuri, el n-ar ridica Inca trei sau patru sute sub diferite pretex te. Oastea se ridic la apte sau opt mii de oameni, care nu gilt piatiti de domn. O raul Iai intretine cloud mii de oameni, cavalerie infanterie, patru perechi de pantofi, cloud perechi de ghete i sint hrniti la curte67. Venitu rile domnului sint: Vama: o sut douzeci de pungi. Ocnele de sare: douazeci i cinci de pungi. Dijma produselor solului: patruzeci de pungi. Locurile unde se face p otas: o sutd de pungi. Silitra: opt pungi. douzeci de mii de oi. pentru garda domnului 0 a oraului. Mai sint alti o mie, care sint scutiti de tot felul de contributii, ca datoria de a da doi sau trei oameni Alte patru mii rdspinditi pe tot cuprinsul trii se bucura de tot felul de scutiri i sint obligati a-1 urma pe domn la oaste. Daca nu se supun, li se terge numele din registrele de scutiri fiscale i se tree altii In locul lor. Dregatoriile se vind in folosul domnului i pretul lor este de la trei sute de sc uzi pina la douasprezece mii. Dregtorii, drept lean:, se bucura de oarecare drept uri care le sint atribuite asupra vinzrii vip. 193 Dorrmul tine divan in fiecare zi in camera numit Spatdria". and vine la divan est e precedat de maestrul de ceremonii69 0 de mai multi portarei cu ghioagd, pe car e Ii numesc aprozi70. Acetia execut pe debitori i retin zece la sutd din sumele pe care le ineaseaza. Domnul este urmat de spatar cu copiii de casa: boierimea se ridica pentru a-1 saluta 0 in acelai timp fiecare ii ocupa locul71. telor cornute68. pe care se aeaza, la dreapta mitropolitul, episcopii i cei opt boieri de divan72, iar la stinga cite un ag turc i boierii care nu mai sint in slujba. Logortul este in picioare, in fata domnului, In afara cercului de bnci; el poarta la git un lan t de argint aurit de care atirna' pece66 Le Tchokadari, Porte-Manteau. 67 Bouche en cour. 69 le pied fourch (cu copita despicata). Marele postelnic. 71 chacun pr end sance. 72 huit gentils-hommes du conseil. Domnul se aeaza In jiltul sau, avind o mas" in fata lui. Spatarul st la dreapta sa, postelnicul la stinga i copiii de cas dupa scaunul sau. De amindou partile WU se afla banci, acoperite cu postav rou, 7 Huissier masse gulls appelent Aprotas. 262 www.dacoromanica.ro

tea domneascd pe care o tine in sin. Lingd el st marele arma cu o ghioagd in mind i mai multi boieri in picioare, numiti armaei73. Logofdtul citete toate jalbele i c elelalte hirtii. and pricina este mai insemnatd, sfetnicii se apropie de domn pe ntru a-i da pdrerea, altminteri <domnul> rostete judecata aa cum crede potrivit, ia r pdrtile ce se judecd stau in spatele logoatului. Dacd este vorba de o crimd, c riminalii se Infatieazd in genunchi. P. 194 Domnul Ii intreabd, dar el nu-i judecd de fatd cu top. Ei sint dati pe mina mare lui arma care ii trimite in inchisoare i la ieirea din divanul public domnul se re trage in cdmdruta sa, unde vin sfetnicii sd-i dea pdrerea, i marele logofdt intocm ete sentinta, pe care o dd apoi In mina domnului pentru a fi adusd la indeplinire. and domnul vrea s delibereze a supra vreunei pricini care privete marele vistier i logofdtul. cirmuirea, interesul obtesc sau pe al sdu personal, el are sfetnici de taind: mar ele vornic74, marele postelnic, ambelanul ( cdmrau1), Do uyia masa In aceeai said unde imparte dreptatea, 1 vine cu acelai c r monial ca la divan, afard de faptul c marele postelnic i marele s ar75 nu vin decit la mesel e oficiale, i ca domnul este serp. 195 vit de lo tiitorii lor. toti cei ce stau la masd cu el: dregdtorii ce sint in slujb stau la dreapta, and s-a aezat <domnul> i se d sd se spele pe miini, i apoi la iar boierii care nu mai sint <in slujbd> stau la stinga, i dupd ei peteniile din armatd. and se servesc felurile, stolnicul76 la o bucatd i o d celui ce aduce mincarea sd o mnince. and bea domnul, ceilalti boieri toti se scoald in picioare cu capul des coperit; patru copii de casd in genunchi tin fdclii aprinse; sufragiii77 vin In jurul mesei pentru a tdia carnea, i mai multi boieri cautd s se fac pldcuti domnulu i In timpul mesei. Domnul d trei ospete mari in cursul anului: in ziva de Crdciun , la Boboteazd i la Pati, dupd ce a luat parte cu ceremonial solemn la slujba bise riceascd despre care v voi vorbi inainte de a vd face descrierea ospdtului. face ziud, Capelanul vine s binecuvinteze masa; domnul i oaspetii stau in picioare .1 el primet e din mina domnului cloud talere de mincare pentru hrana lui. p. 196 pune <pe cap> o cuma de catifea dupd moda veche, in forma de tiara, brodatd cu a ur, impodobit cu pietre scumpe i cu un surguci prins cu o palta bdtutd in diamante . Caftanul ski imblnit cu samur are un guler mare din aceast bland, 'Ana la brill. Toti dregdtorii mai de seamd dinduntru sint imbrdcati fri caftane de brocart de aur, ce le-au fost druite de domn in acea zi. Ceilalti, dupd insemndtatea lor, g rit imbrcati aici cu haine noi. El iese din palat in sunetul trimbitelor i al tobe lor i se duce cu intreaga sa curte la Mitropolie, unde 73 In text: gentils-hommes d'armes. 74 le grand bailli. Ze Grand Chambrier (cf. mai sus n. 64 74 le Maistre d'Hostel. escuyers tranchants (cf. n. 56). In ziva de Pati, dorrmul se scoald cu trei ore inainte de a se Maistre de Chambre").

www.dacoromanica.ro 263

p. 197 vine si doamna, putin dupd aceea. Dupd incheierea slujbei, el iese din bisericd si se opreste in piata Mitropoliei, in mijlocul Odreia se afld un altar foarte f rumos impodobit si cloud tronuri, unul pentru domn si doamnd, si altul mai depar te, pentru mitropolit. Toti cei de fatd se rinmarii dregdtori ai justitiei", in al doilea dregdtorii rnilitari, in al treilea nobilii"79, in al patrulea negusto rii si in al cincilea ostasii din armatd, in urma cdrora vine multimea poporului . Fiecare luindu-si locul dupd rangul pe care II are, preotii cint i intoneazd un verset Hristos anesti" (Hristos a inviat). Domnul pleac de la tronul sdu si mitro politul ii iese inainte; ei se intilnesc in dreptul altarului, se imbratiseazd, rostesc acele cloud cuvinte dau unul altuia s sdrute crucile mici pe care le tin In mind i. care sint bdtute duiesc formind un oval cu cinci rinduri. In primul rind sint asezati In pietre scumpe, pentru a se deosebi de ceilalti de fatd, care nu au p. 198 domnul si mitropolitul se reintorc la locurile lor unde toti dregdtorii merg dup d rangul lor, sd le sdrute mina i pe aceea a doamnei, spunind aceleasi cuvinte, a dicd ceea ce numim noi sdrutul pcii. Acesta este obiceiul <ce se tine> timp de pa truzeci de zile la toti grecii din Orient, In locul salutului obisnuit, atunci cind se intilnesc. La srbtoarea Bobote zei se observd aceeasi ceremonie cu privire cleat cruci de lemn sau de aram. In timpul acestei ceremonii, ostasii isi descarc a pustile, dupd care aghiasma, in care el inmoaie o mica ramura de busuioc. Domnul inainteazd spre al tar, in zgomotul artileriei, al tobelor si al trimbitelor, Mitropolitul Ii intin de crucea pe care o sdrutd, i-si apropie fruntea de acest fir de busuioc inmuiat In aghiazm.. Doamna face la fel i toti demnitarii, pe rind, dupd rangul lor. Toti caii domnului, bogat ineuati si condusi de marele comis, care cAldreste pe cel dd ruit de sultan domnului, trec spre a primi binecuvintarea, dupd care urmeazd cal l marilor dregdtori i ai boierilor si toat multimea poporului. p. 199 la rinduirea locului si a ordinei celor prezenti, mitropolitul sfinteste Aceastd ceremonie se terminA cu botezul copiilor orfani, cdrora domnul le dd ves tminte si bani. El se retrage in urmd in palatul su, aducd aghiasmA pentru a unde toti staretii si preotii din oras vin capata bani. E un strdvechi obicei, adoptat pretutindeni de toate popoarele, de a face daruri la inceputul anului. De aceea, domnul care nu vrea de loe sa desfiinteze bunele obiceiuri, tine un divan solemn in aceastd vin s i se inzi, unde toti boierii si dregdtorii laici si clerici chine aducd daruri, care sint inregistr ate de un d iac al logofdtului" si ridicate de icioglani, pe msurd <ce se adund>. Sint chemat i toti pe nume pentru a veni cu darul lor, primul este mitropolitul, care se 'id led doar si se inchin fdra' a-si fi pdrdsit locul; ceilalti se duc srute mina dornnului. Logoftul spune tare: Limit Prea Sfintio. Sa Ara 78 Officiers de justice, adia dreatori civili ca opusi celar militari (principau x officiers de guerre). ImpArtire ce corespunde mai de grab celei franceze de nob lesse de robe *i noblesse d'pe. 79 Nobles, adic boieri fr. dregrborii.

8 Commis di Logot<h>te. 264 www.dacoromanica.ro

dorete un an bun 0 vd oferd un covor, o bucatd de catifea i cloud ceti de argint". Domnul rdspunde: Multumesc Inalt Prea Sfintiei Sale". p. 200 Acelai logoat este cel ce vine al doilea sd-i aducd darul i primul care sdrutd min a domnului. El ii rostete singar urarea i enumerarea darurilor sale, un covor, cloud bldni de ris81, o bucat de catifea cloud ceti de argint. mie de scuzi. El mai dd i dou mii de ducati de aur, dar numai ca parte din ceremonie i pentru a fi intr-un ceas bun82, cdci acetia se socotesc asu pra Darul varneului este cel mai insemnat: cloud covoare, patru bldni de ris, patru c erti 0 pe deasupra un lighean 0 un ibric, valorind o lemn, mitropolitul i cei opt dregdtori de frunte au fiecare trei caftane, de pos tav, de satin 0 de catifea, i toti boierii <ceilalti> cloud, unul de postav i al tul de satin. Domnul dd daruri de Pati in loe de Anul Nou. Dupd ospdtul soIn timpul ospdtului solemn pe care Il dd domnul in zilele de Craciun, de Bobotea zd i la Pati, el mnincd singur pe o mdsutd pusd la capdtul uneia foarte lungi. Este servit la masd de cdtre postelnic83. Ceilalti dregdtori servesc la masa cea lun gd i ei au pe brat o bucatd de tafta roie de doi coti lungime, in loe de ervet. Mitropolitul binecuvinteazd bucar tele i se aeazd la masa cea mare In partea dreaptd, cu tot clerul l cu fotii dregdt ori; dregdtorii i ceilalti boieri slut de cealaltd parte a mesei. p. 201 In timpul ospdtului, domnul trimite feluri de mincare de la masa sa favoritilor sdi, i altora le trimite farfurii pline cu cele mai bune bucate, pe care icioglanii le pun in fata lor, in semn de pretuire din partea do mnului. La sfiritul prinzului, unul dintre marii dregdtori se ridicd i bea cu cap ul descoperit in sndtatea doamnei; toti ceilalti fac la fel, pe rind, 0 rdmin in picioare pind ce se termind. tobelor. Domnul rdspunde in bubuitul tunului, a fanfarei trompetelor i p. 202 Ospdtul se sfirete prin inchinarea in sndtatea domnului: se intinde un covor la pic ioarele sale, i toti boierii vin doi cite doi, cu capul descoperit, s ingenuncheze , ca sd-i goleascd. paharul 0 se intorc la locul lor; domnul le multumete i fiecar e se retrage. A doua zi de Pati se face intrecerea inelului84. Domnul incalecd im preund cu boierii, lar garda Ii urmeazd pe jos. Se alege un loe frumos unde garda face un dublu cordon 0 inchide arena, in mijlocul inelul se infdtieazd cdreia se implintd un par cu o bard de care atirnd un hiel. Se ingdduie oricdrui a s ja parte la intrecere. Lancea este un bdt de patru brate, ferecat la capdt, c are se tine sub brat. Cursa este lungd i cei care iau

Ei mai au 0 un alt joc care nu cere mai putind indeminare. Se aruncd o cdciuld i n aer, care trebuie strdpunsd cu sgeata din fuga calului inainte de a cdea la pdmint. 81 Loup-cervier. 82 bon-augure. 83 Gramd matistre (cf. mai eus: marele posteinic ). 84 une course de Bague. domnului care le rdspldtete indeminarea. www.dacoromanica.ro 265

p. 203 Cred cal nu va fi rdu sd sfiresc aceast relatare despre Moldova i Tara Romaneasa cu ceremonille care se observd la cdsdtorii i inmormintdri. Cind cineva se cdstorete, toate rudele sale se adund la el acas. Se intinde o hord8 6 alcdtuit din tinerii cei mai chipei i se aduc fetele cele mai frumoase, care merg jucind prin ora i trec pe sub ferestrele miresei, unde li se d o gustare. Cei din partea miresei fac i ei la fel i primesc aceeai cinste din partea rudelor mirelui. Dacii mirele este dregdtor sau fiu de dregator, nunta se face la domn, In sala d ivanului. Domnul ii imprumutd In aceastd zi una din cumele sale brodate impodobit e cu surguci. El are capul acoperit std In picioare la dreapta domnului, cdruia mireasa Insotit de doamne vine sd-i sdrute mina i se aeazd aldturi de sot. Slujba c dstoriei se oficiazd la capela palatului de cdtre mitropolit imbrdcat In cddjdii. Domnul duce pe miri <in fata altarului>, este nunu187 lor, le tine cununiile i d. In dar caftane de brocart in valoare de cloud sute de scuzi. p. 204 pentru a conduce horele86 paid la palat, unde se joacd cloud ore i fetele se retr ag. n ziva nuntii, doi dregdtori ai domnului se duc la casele mirilor Ospetele de nuntd se fac totdeauna la mire. Domnul i doamna iau parte la ele, 1 md nincd la mese deosebite, mirele ja loc aldturi de domn i mireasa aldturi de doamn d. In timpul ospdtului, femeile se swan de cloud sau trei ori pentru a juca In f ata domnului i dacd mirele sau mireasa sint rude de ale sale, joacd .1 doamna, al tminteri nu se obinuiete aa ceva. Rudele miresei nu asist la ceremonie. Cele ale mirelui vin s-o ia de acas. i o cond uc la palatul domnului sau la locuinta sotului. Rudele miresei prdznuiesc la ele acasd. i-i trimit pahare de vin uncle altora, de la o casa la alta. Mortii nu se ingroapd decit dupd trei zile. Dacd este vorba d e domn, a tunci in tot acest timp el este expus sub un baldachin cu trei stilpi8 8, inconjurat de scaune, pe un pat de paradd, cu multe lumindri, aldturi de care se and o masd avind pe ea mai multe psaltirim. Preotii vin spun& rugdciuni, iar bo ierii stau de veghe ziva i noaptea. Se servete p. 205 masa cu carne i pete. Dregatorii domnului servesc ca i cum ar fi dommil in viatd. Dup trei zile, mortul este dus la bisericd unde se fac rugdciunile obinuite i, intr e altele, o psalmodieN in care se spune: Veniti, fratii mei, sd dam celui pe car e voim sa-1 inmormintdm ultima sdrutare i ultimul salut". Atu-nci, cele mai aprop iate rude ale mortului Ii sdrutd fata i miinile, ceilalti numai mina. Este ingrop at cu stindardul i cuca de ceremonie. Prohodul se Incheie impartindu-se sdracilor carne friptd, mai cu seamd de vacd, pentru care Imprejurare se taie peste cinci zeci 88 l'on fait un bransle. 88 mener les bransles. 81 le compere. 88 pavillon trois pilliers 88 plusieurs psautiers (= carti de machine in general

). 88 un certain Psalme. 266 www.dacoromanica.ro

de capete de vite. Ceilalti se ingroapa aproape in acelai fe]., afara de faptul c a femeile slut datoare sa vina cu rudele lor sa boceasca linga mort i sa-i smulgd parul, cu toate ea uneori ele nu au debe dorinta <de a o face.> Atunci ele tocme sc bocitoare .1 folosesc mijloace de instristare (?)91 pentru a-i trezi durerea, i ni 'end frumoasele insuiri ale mortului. Aceast muzica reincepe ori de cite ori vad intend cite un prie ten al mortului. Din Constantinopol, la 4 mai 1676 CUM SE SERBEAZA PASTELE IN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA92 Patele se serbeaza mult mai solemn in Tara Romaneasca *1 in unde nu slut decit ort odoci declt in toate celelalte locuri, datorita libertatii cultului. Domnul i doa mna93 merg In costume de ceremonie, i urmati de o curte foarte numeroasa, la bise rica, cu trei ore inainte de a se face (= domn) ziva. In fata bisericii se and c loud' tronuri, unul pentru i sotia sa i altul pentru mitropolit, care i primete <imb rcat> in odajdii, urmat de der. Dregatorii curtii domnului skit in spatele sau, a dica demnitarii de frunte i boierimea la dreapta, i dregatorii civili94 .1 corpul negustoricare lor la stinga. Si armata face un cerc pentru a 1mpiedica poporul s a // stinjeneasca asistenta. vine in numar mare s vada ceremonia In mijlocul aces tui loc se afla un altar, pe care se slujete liturghia i, dupa evanghelie, domnul i mitropolitul pornesc in acelasi Moldova p. 291 p. 292 timp i se intIlnesc la altar, unde ei se pleaca unul In fata celuilalt, dindu-i sa sarute reciproc o cruciulita Impodobita cu pietre scumpe, pe care ei o -tin in mina, zicind: Hristos a inviatI i se intorc apoi la locurile lor. Apoi toti cei de fata gul lor s sarute mina mitropolitului i a doamnei in sunet de tobe, trompete, timba le i oboiuri, in zgomotul mai multor descarcari de tunuri i de puti i in aclamatiil e poporului, care face sa rasune vazclerici i mireni merg dupa randuhul de aceste cuvinte de inviere, imbratiindu-se unii cu altii. Aceast ceremonie este urmata de un spat mare pe care domnul Il da per tru capeteniile clerului i a le boierimii. Se servete pete derului <alcatuit din> calugari, iar celorlalti, car ne de tot felul. Sint trei mese: una mica, pe o estrada, sub un baldachin, pentru i cloud foarte l ungi <aezate> la care manincd singur dreapta i la stInga acesteia, una pentru mit ropolit 1 cler, iar cealalta domn, pentru dregatori i pentru boieri. 91 se servent d'instrunients lugubres. 93 Domna. Arhivelor" I, (1924-1926), pp. 291-292 dup Etat prsent des nations et Eglises grec gue, armnienne et maronite en Turquie, Paris, 1695.

92 Traducerea s-a fcut dupd textul reprodus de P. P. Panaitescu in Revista officiers de justice. www.dacoromanica.ro 267

Mitropolitul binecuvinteaza masa. In timpul prinzului, domnul trimite farfurii i ncarcate cu cele mai bune Mincaruri acelora pe care vrea sa-i cinsteasca i golete in sanatatea doamnei un pahar de vin <stind> in picioare, i cu capul descoperit. La sfiritul prinzului, dupa ce se ridica mesele, toti boierii merg doi cite doi l a picioarele domnului ca sa goleasca un pahar de vin rou, stind in genunchi 0. cu capul descoperit. Acest prinz se repeta inca de cloud ori in cursul anului, la sarbtorile Craciunul ui 1 la Boboteaza; dar cel de Pati este insotit de daruri de caftane, care sint im partite clerului i boierimii: adica trei de cetifea, de satin i de stofa mitropoli tului i celor opt boieri de frunte, i cloud de satin 1 stora la fiecare dintre ceil alti, cu care ei se retrag, copleiti de darnicia domnului lor, care apoi intra in palatul sau pentru a petrece cu doamna, cu familia sa .1 cu dregatorii de frunte , cdrora le da caftane de brocart de aur. OBSERVATII CRITICE Scopul acestor observatii critica este discutarea unor punete necercetate pina a cuma, sau inlaturarea unor confuzii strecurate in interpretarea marturiilor lui de La Croix. Cercetarea imprejurarilor putind lmuri calatoria lui de La Croix din iunie-iulie 1672 care I-a dus pina. la Tutora si fara indoiala Ita Iasi. Inlturarea unor confuzii cu privire la clatoria din martie-aprilie 1675 prin Tara Romaneasca si Transilvania. Corectarea explicatiei date Cu privire la cuprinderea in Jurnalul manuscris a sc risoarei lui Sobieski din 25 martie 1675 catre Dumitrascu Cantacuzino, si inltura rea afirmarii ca aceasta ar fi fost inminata de catre de La Croix domnului. In1ati4area unei alte cal:Morn a lui de La Croix, trecind pain Moldova, in preaj ma pacii de la Zurawna, pentru a duce pe cimpul de lupta conditiile de pace ale turcilor in vederea unei mediatii. Problema unei datri probabile. Cvasi-identitat ea textului lui Iasilor. Discutie privind datarea descrierii de La Croix ai a ca lui al lui Cornell Magni (vezi Anexa volumului de Lata) si concluziile ce se pot trage pentru datarea textului lui de La Croix. Si in incheiere o serie de Observatii finale. a) imprejurdri/e dildtoriei /ui de La Croix pia. in Moldova in iunie 1672. iulie Asa cum s-a aratat in biografie, negocierea Capitulatiilor ajunsese la o criza g rava in 30 mai 1672, criza atestat de vestitul calator Jean Chardin in povestirea cltoriei sale spre Persia, dar camuflata in mod vadit de A. Galland in Jurnalu l aau. Ambasadorul, in afar de citeva convorbiri cu marele dragoman Panaiotti, oare tolosea subtilitati si formule evazive, dusese tratartivele prin inter268 www.dacoromanica.ro

mediul dragomanului al doilea al ambasadei, Fontaine, care fi aducea rspunsuri fo arte satisfcdtoare. La 16 anal ambrasadorul e primit Intr-o audientd searet de Rei s Efendi. La 18 mai chid vine Fouubaiine cu un rspuns mai putin favorabil, Nointel crede c se poate adresa de-a dreptul marelui vizir, trimitindu-i o s crisoare In limba italian! A doua zi, 19 mai dragomanul merge s`a. ridice Capitul atiile in noua forma' data de vizir. Dar la citirea lor (20 mai) Nointel, nemult umit, pune s i se serie mardlui vizir o scrisoare pe turcege (22 mal) ca s-o cite asca personal, dar fiind scrisd pe un ton prea impetuos, a trebuit s fie refcuta. A doua zi (23 mai) Fontaine aduce pare-se un raspuns bun, dar *i dupd aceea el trebuie s se ducd in tabard* la vizir. La 26 mai Nointel merge incognito la Reis Efendi ca s protesteze energic c nu au f ost incluse cloud puncte de prestigiu ref eritoare la protectia (tuturor) cresti nilor din imperiul otoman *i la monopolul asupra navigatiei vaselor cre*tine ce veneau In Levant, revendicate pentru Ludovic XIV ea In caz contrar nu poate prim i Capitulatiile. A trebuit ca ministrul turc s treacd alturi s obtin rspunsul vizirul ui. Dar cind dupd primirea textului redactat, Nointel, constatind ambiguirbatea acestuia cu referire la cele cloud' puncte In discutie, s-a rlus illed o data' s protesteze, addugind c nu poate primi Capitulatiile in forma aceasta, marele vizi r i-a trimis rspuns c Foarta nu mai vrea s-i acorde nimic, oprind Capitulatiile dup acest refuz i declarind c totul s-a terminat. In zadar a vrut Nointel s renunte la obiectiile sale *i s primeasc textul In forma sa prezent, *i In zadar 1-a cdutat p e vizir, mergin.d sd-I a*tepte in cortul lui din tabr 6 ore In *ir, cdci acesta a gsit un pretext pentru a rdmine nevzut. Trebuia ajuns pin la el, dar cuan era pleca t cu oastea condus de sultan *i cum In timpul unei asemena campanii erau suspencla te toate treburile pendinte, nu era u*or. A. Vandal care citeaz corespondenta lui Nointel, *i mai ales scrisoarea din 1 iunie 1672 In care slut redate cuvintele vizirului: Si dac ambasadorul nu este multumit, nu are decit s piece!" neutralizea z apoi aceast declaratie cu altele mai tirzii, de un ton mai blind voind s base imp resia cd ar fi fost rostite in aceera*i imprejurare i cd deci nu tusese vorba de o ruptur a negocierilor. Chardin este mai direct *i mai sincer. In vreme ce potr ivit cu versiunea lui Vandal Nointel trimite pe unul din dragormanii sal pe urme le vizirului, cu porunca s-1 ajung la primul popas *i s-I anunte cd misiunea sa s-a terminat i cd cere pasapoartele pentru a se inapoia in Franta, in Jurnalul lui Galland la 4 iunie se spune ca. ambasadorul 1-a trimis pe Fontaine s cear un ordin pentru plecarea vasului francez (le Diamant) f i un altul pentru inapoierea sa proprie la Constantinopol (n. In aceea*i seard Fontaine s-a reintors numai cu or dinal acesta din urmd. Ambasadorul a crezut c aceasta inseamn c e retinut ca un fel de ostatec, sau prizonier, i dup ce a ajuns cu greu, In lipsa unor mijloace de transport, In capital. la 14 iunie, a trimis chiar de a doua zi la caimacam s-i cear un comandarnent" pentru plecarea vasului i altul pentru propria sa imbarcare. Dar acela rdspunzind Ca nu are porunci in sensul acesta c trebuie s cris vizirului in tabard, ambasadorul a plecat el insu*i a doua zi dis-de-dimine at la caimacam (= Cara Mustafa) care 1-a primit abia la orele cloud. Ambrasadorul a amenintat ed. va da poruncd vasului s. place fr ordinul Portii, dac. i se refuza, i cd se va imbarca el insu*i, chiar fr slobozire de plecare, cci altminteri i*i pr imejduie*te capul (!) dar rspunsul nu va vein inatrite de 8 zile. A refuzat sA pr imeascd o scrisoare a ambasadorului Ctre vizir. Nointel a hotarit deci s trimit scr isoarea sa printr-unul din ienicerii sat Amdnunte in plus se gsesc la Chardin car e precizeazd C www.dacoromanica.ro 269

ca au pornit separat doi cureni speciali (deux exprs), unul, al caimacamului la 1 8 iunie, altul al lui Nointel a doua zi (19 iunie). Acela al caimacamului a gasi t toata curtea la Silistra de unde s-a inapoiat la 9 iulie. Acela al ambasadorul ui nu se reintorsese pin& la 20 iulie (cind a plecat Chardin de la Constantinopo l. El s-a tutors la 22 iulie cu ordinul pentru plecarea vasului francez, ca i pe ntru 4 vase de comert, insa raspunsul la scrisoarea ambasadorului nu a fost adre sat acestuia ci caimacamului!) Dar in Jurnalul lui Galland este artata intentia d e a trimite ienicerul la 16 iunie, i pornirea acestuia e mentionat la 17 iunie, p e cind Chardin precizeaza ca" expresul lui Nointel a plecat la 19 iunie. Nu cumv a tel aflind la 18 iunie de la Patriarh aceasta deosebire se explica prin faptul ea dupa expedierea ienicerului la 17, N oincare fusese informat probabil printr-o scrisoare a Marelui Dragoman despre acea negociere ca reinnoirea ei nu ar fi cu totul lipsit de speranta, a trimis in ziva de 19, dupa ienicer un alt emisar c u alt mesaj decit acel al cererii pasapoartelor i acel mesager putea fi chiar de La Croix, luind poate i vreo recomandare de la Patriarh catre Panaiotti, avind in vedere legaturile dintre acestia, i obligatiile Patriarhului pentru azilul pe care 11 aflase la ambasada francez In timpul litigiului sau cu dusmanul si concu rentul sau Partenie, in toamna anului precedent (vezi de La Croix, Etat prsent .. ., cap. 35). Fapt este ca la 24 iulie Galland nota In Jurnal ea i s-au dat ambas adorului asigurdri ca vor fi reluate Capitulatiile la reintoarcerea din oampania in Polonia (Galland, I, p. 17) fail a se preciza de unde veneau acele asigurari . Daca se va sine seama de faptul ca In Memorille lui de La C.:roix exista descrie ri de visu ale armatei turcesti dupa trecerea Dunarii eft si ale corpurilor auxi liare ale romnilor, ce asteapta pe sultan la Tutora la 10 iulie [1672], si care a u fost explicate In treacat prin prezenta secretarului In lagarul turcesc ca obs ervator din partea lui Nointel, se va putea ajunge la o alta interpretare a aces tor date. Ne ref erim la fragmentele publicate de N. Iorga In Acte Fragmente, I, 82-83. Ele constau dintr-o foarte scurta mentiune a cifrei oastei lui Doroscenk o si a celei a domnilor romani, precedata de data Constantinopol 1 iulie 1671 ca re se refera In realitate la momentul cind turcii erau solicitati de cazaci sa-i ajute contra polonilor (care ii vor invinge In sept. 1671) si chid la Constanti nopol se afla internuntiul polon Wisocki venit s mat% reinnoirea pacii de la Hoti n. Aceasta mentiune trimite la pp. 317-318 din original. La pagina urmatoare, 31 9, este vorba iarasi de trupele domnilor romAni, adica de trupele auxiliare care au trebuit sa se alture turcilor In campania din 1672. Urmeazd la oarecare dista n a (p. 343) un pasaj nedatat, intitulat gresit de editor Lagdrul turc dup trecer ea Dunarit 1671 (!)" (de la p. 351) cad aproape indata este vorba de jonctiunea trupelor sultanului la Tutora la 10 iulie 1672 in cursul campaniei turcesti olda te cu cucerirea Camenitei. Este limpede cA atit descrierea ostasilor romani, cit i acea a lagarului turcesc chip& trecerea Dunarii si apoi a jonctiunii generale de la Tutora apartin aceluiasi subiect comun: campania din 1672. Dar prezenta ( trecatoare) In lagar a lui de La Croix nu are nevoie de motivarea care s-a dat. Conjunctura politic din acel moment exclude categoric primirea unui asemenea obse rvator In tabara turceasc. Cum ar mai fi putut fi vorba de asa ceva dupa ruperea negocierilor cu Nointel din 30 mai? Ambasadorul insusi a martu risit cgi se astepta sgt fie inchis i tratat poate ca predecesorul ski. De 10 an i relatiile dintre Frantz i Poarta ajunsesera la o tensiune alarmanta. Dar chiar daca relatiile ar fi fost normale, nu intra In obiceiurile turcilor sa primeasca asemenea oaspeti. Cu atIt mai mult cu cit In razboiul din Candia abia terminat, 270

www.dacoromanica.ro

luptaser destui voluntari francezi de partea venetienilor. Asadar, ajungem la o c oncluzie in parte diferit. De La Croix s-a aflat in adevr in lag'rul turcesc dup tre cerea Dunrii, dar nu ca observator, el ca mesa ger al ambasadortauf ctre Marele Vi zir. Este probabil c numai la Tutora a putut s dea de Alexandru Mavrocordat, i pri n el s ajung la Marele Dragoman Panaiorbti Nicusios, cel care trimisese prin patriarh acea soapt cu tile. Prin el a putut obtine de la Vizir acole asigurri linistitoare de reluare a negocierilor la reintoarcerea din campanie, care au fost probabil comunicate ambasadorului, folosind tot filiera patr iarhului, foarte dispus, negresit, s se arate indatoritor in speranta unui ajutor financiar de care Patriarhia avea mare nevoie (vezi Galland, Journal I, p. 162) . Patriarhul trimisese rspuns ambasadorului ea' avea de end s vin sfi stea citeva z ile la Pera pentru a putea s. se intretin noaptea in tain cu Exc. Sa. Urma informat ia c la el erau doi sau trei turci care II zoreau pentru plata datoriilor biseric ii grecesti (= ortodoxe), adic. ale Patriarhiei. Dup rezolvarea misiunii sale, de La Croix putea s mai rmin citeva zile i s. profite de prilejul de a merge la Iasi, u nde sultanul s-a dus in vreo trei rinduri, intiMpinat de domn o de toti boierii. Acesta e mamentul cind de La Croix a putut s-si fixeze uncle impresii vizuale, i mbogtite poate ulterior de informatii orale mai bine sau mai ru intelese. Reconstituirea acestei misiuni discrete ale sale rezolv si o alt ghicitoare: care a fost concursul major dat de el pentru obtinerea Capitulatii/or? Ipoteza noastr mai este confirmata si de concluziile trase din demonstrarea imposturii lui C. Magni (vezi anexa volumului de fat). Cd/iitoria din martie-aprilie 1675 prin Tara Romaneasca 0 Transilvania. Corectarea unor confuzii. In biografie au fost artate imprejurdrile care au deterrninat pornirea lui de La Croix cu conditiile de pace care trebuiau duse in Polonia, precum i Intilnirea s a la Fgras Cu trimisul francez pe ling principele Transilvaniei. Itinerariul dat de textul publicat in Acte i Fragm., II, p. 734 s.u., dup copia de la Berlin a Jurn alului manuscris al lui de La Croix, cuprinde citeva erori aflate chiar in origi nal unde punctul de trecere in Transilvania pe valea 0/Mu/ este numit Poarta de fier", in loc de Turnu-Rosu. De aceea trebuie rectificat indicat de V. Mihordea (art. cit., p. 8-9) ca trecind prin apusul Ardealului Casovia. In realitate el a mers direct la Fdgras unde era curtea principelui Apafi (vezi Huditd, Histoire d es relations ... p. 266) o unde prezenta sa este atestat la 29 martie. La reintoa rcere el nu a trecut prin Mo/dova si nu a predat deci lui Dumitrascu Cantacuzino scrisoarea latineasc a lui Sobieski despre care va fi vorba la punctul urmtor. Sensul scrisorii latine a /ui, Sobieski ctre Dumitra$cu Cantacuzino. N. Iorga a reprodus in Acte fi Fragm., II, 738, dup Jurnalul manuscris al lui de La Croix o scrisoare a lui Sobieski ctre Dumitrascu Cantacuzino din 25 martie 167 5 redat in contextul unei convorbiri a secretarului cu chehaia, a crei dath e indi cat doar prin cuvintele a doua zi" (le lendemain) ce nu lmuresc nimic, izolate de textul precedent. 0 explicatie a fost incercat (v. Mihorwww.dacoromanica.ro 271

dea, art. cit.) in necunostinta faptului c.a. de La Croix s-a reintors din Polon ia tot prin Transilvania unde avea sd comunice urgent agentului polon Ghiza poru nca lui Sobieski de a suspenda demersuritle incepute cu Apafi pentru o mediatie a acestuia (vezi mai sus biografia, p. 239). S-a presupus cd din Mania el a trec ut in Moldova, inminind cu acest prilej domnului scrisoarea latineasc a regelui p olon in legAturd cu liberttile de comert cerute pentru supusii sai". Dar scrisoar ea a fost artat i comentat de chehaia, la care fusese trimis desigur de catre domn ( Oat(' ca oferta unei mediatiuni In baza unei invitatii din partea lui Sobieski, cuprinse In fraza Vovemus ut pax fiat inter nos et Fulgidam Portam, sed sub tali conditione ut dominio nostro sit fama et honor et libere mercatores dominii ves tri cum nostris subditis cornmertium habeant, nos iamdiu litteris nostris declar avimus: of eretwr ex parte sua fidelitas diligentiae vest rae ..." (Dorint sd fie pace intre noi si strdlucita Poartd, dar in asemenea conditii incit s fie spre cinstea j onoarea domniei noastre i ca negustorii vostri s aib negot nestingh erit cu supusii nostri. Noi am mai declarat aceasta i in scrisoarea nonstrd de m ai inainte, ca sd se sirguiascd din partea sa credinta voastrd"). Interpretaren noastr este confirmatd de comentariile ce Sint atribuite chehaiei. Acesta se teme c poaanii vor compromite negocierile mediatiei franceze, eh zorul lor (leur empressement) ii va costa scump i ea trebuie c si-au pierdut mintile ca sd se adreseze unor vasali ai Portii dupd ce aceasta a primit mediatia impeirat u/ui Frantei care le-ar fi de mai mere cinste i folos decit aceea a unui beg al Moldovei caruia regele Poloniei i seria in acesti termeni (urma textu/ scrisorii) . Este prea mare asemnare intre aceastd atitudine i cea a lui Nointel exprimat fre cvent de el in formule aproape identice, pentru a nu bnui c acea convorbire a mai fost aranjath de secretar pentru a face plcere ambasadorului. Rdmine insd faptul ardtdrii de care chehaia a scrisorii lui Sobieski trimis la Po artd ca piesd doveditoare a intentiilor sale de pace. Deci cade si sugestia moti vrii in acest chip a prezentei posibile a lui de La Croix la Iasi, unde ar fi rmas pind prin noiembrie 1675, asistind la inscdunarea lui Antonie Ruset. Dealtminte ri ar fi greu de inchipuit C plecat intr-o misiune in martie, el ar fi putut lips i de la ambasad pin in cursua lunii noiembrie. Dar mai exist i dovada ramurit CA in mai el se afla la Adrianopol. N. Iorga mentioneazd textul scrisorii lui Sobieski cu oarecare surprindere, Lira' a incerca asemenea legrturi. In Jurnal, relatarea cdltoriei din martie 75 este insotit de o scull& descriere a Va. rilor rom'ane (Despre Valahia si Moldova, precum i Despre Transilvania). Aceasta din urm nu a fost reprodusd in Acte i Fragmente. d) Cdldtoria lui de La Croix in Polonia in 1676 (trecind prin. Moidova). Ea este pomenit de I. Iludit (op. cit., p. 275) care o dateaza din luna iunie 1676 . lea renralatua pe care 11 red dup textul din Jurnalul manuscris in care a practi cat tdieturi importante: In luna iunie (!) ambasadorul Nointel a trimis din nou in Polonia pe secretarul sdu, de La Croix, ca s duc conditiile de pace ale Portii. .. and a ajuns in tabra turceasc, a gdsit pe comisarii polani veniti sd discute pa cen, si nu a mai trecut in Polonia (?!) ... De La Croix nu s-a mai inapoiat la A drianopol decit la triceputul lui noiembrie dupd ce pacea a fost In sfirsit inch eiati.". In realitate citirea Jurnalului infirmd aceast recanstituire De La Croix , care se afla de la inceputul lui februarie la Adrianopol in legAturd cu proble mele ridicate de propunerea de aliant emisd de Mavrocordat, dar ne(!) 272 www.dacoromanica.ro

urmatd de vreo precizare concreta, a sfirsit prin a cere la 20 martie de la cheh aia Suleiman al marelui vizir, un rspuns i slobozirea sa de plecare. Acesta impre un cu marele dragoman au explicat lunga zabav prin situatia creat de sustragerea lu i Doroscenko de sub inchinarea otomana, cerind ocrotirea moscovitilcrr, ceeace a trdgea clupa sine o expeditie de pedepsire, impunind o aminare a campaniei din U ngaria. Marele vizir era dispus s'a modereze conditiile de pace cu Polonia, iert indu-i plata tributului i lsindu-i dalia orase in Ucraina: Pavolocz Bialoczerkiev . Un memariu cu aceste ultime conditii irevocabile avea s-i fie cum dat lui de La Croix spre a-1 trimite in Polonia, s conform Jurnalului aminarea campaniei din U ngaria tu- zabovi desigur caltoria mea in Franta, marele vizir gsea cu cale, ca s' a md indrept pe urmele lui Ibrahim pasa la babara', spre a fi martor al celar ce se vor Intimpla si a sta la indernin pentru a duce negocien i cu regele Poloniei daca s-ar ivi greutati in cursul tratativel org. Asadar nu ambasadorul a fost aceita ce a hotdrit trimiterea lu de La Croix in Pol onia, ci chehaia in unire cu Mavrocordat din partea marelui vizir. Acesta la rug amintea lui de La Croix a subscris o scrisaare in limba italiana redactatd de Ma vrocordat i adresat ambasadorului in sensul acesta. Secretarul i-a scris el indat d superiorului su, care fireste a trebuit s'A consimt, si a mai dat din saracia sa si o suma de bani i trei cai ai mai asigurindu-1 ad' va fi rasplatit de rege pe ntru zelul sAu, ca rspuns la desvinovtirile din scrisoare, cum cd nu el a pus la c ale acea misiune pentru a se ardta indispensabil i cA ar fi foarte bucuros sA fi e scutit de ea. Ambasadorul s-a putut desigur indoi de oportunitatea ei. Odat ce marele vizir a dat depline puteri pentru tratarea paca hanului fatarilor i seras kierului Ibrahim, &Arara le putea trimite direct canditiile de pace, si deci nu mai putea fi varba de o mediatie, ce rost mai avea trimiterea lui de La Croix? C u ata mai mult cu cilt la 27 martie Nointel Ii scria ministrului Pomponne ea mar ele vizir a multumit pentru propunerile de mediatie infdtisate, de care ins nu se poate folosi intrucit negocierile sint incredintate seraskierului i marelui han , pacea avind a fi incheiata pe cimpul de lupta etc. O informatie asemndtoare d si noul bail venetian, 1Vlorosini la 24 martie. De La Croix a pornit la drum la 1 mai si a fost la Iasi la 20 mai, unde a stat pina' la 10 iunie plecind cu tabra s eraskierului spre Nistru, Mea' ca sd fi apdrut vreun delegat polon pentru pace. Acestia s-au infatisat abia la 16 septembrie, dupd sosirea turcilor la Zurawna, in Ucraina (polona). Asa se ldmureste confuzia din rezumatul citat. In Jurnal se declara c dupd trecerea Nistrului la Zwanied l'arme ottoman au lieu d'entrer en P olo gne, prit la route d'Ucraine" pentru a izola pe rege de trupele ce trebuiau s i se alature. E descris i sosirea delegatilor poloni, reluatd apoi de autor in G uerres des turcs.., cu mai multa amploare. De la Zurawna de La Croix a insotit t abdra pin la Dundre, unde s-a despdrtit de Ibrahim pasa, la 9 nov., pornind in gr aba spre Adrianopol si de acolo la Constantinopol. e) Discutie privincl daturea descrierii Ia.ilor. Cvasiidentitatea descrierii lui de La Croix cu aceea a /ui C. Magni. Care este partea de observatie directa in Relatia necunoscuta" din 1676? Ea este compus din mai multe bucati, incepind cu o reluare mai amplificata a scurtei rel ata geografico-istorice insotind cdltoria sa prin Tara Romneasca Fragrn. (si Trans ilvania) din marta 1675 (atlath in Jurnal si reprodus in Acte 18 - CAlAtori strAini despre TArile Rom&ne www.dacoromanica.ro 273

II, p. 735-737) care are i o parte comund despre Tara Romaneasca si Moldova In c are se vddeste silinta de a se documenta cu date luate din carti, pe care le ald turd insemnrilor directe rezultind dintr-o experientd proprie. Dar de la scurta r elatie din 1675 la Relatia necunoscutd" din 1676 docurnentarea a crescut mult si in calitate l In cantitate, autorul reusind s cuprind in textul sdu dou documente capitale, descrierea ceremonialului de investire i in.scfiunare a domnului si lista marilor dreatori cu atributiile lar, aceasta din urmd dupd un text grecesc. Text mai vechi, deoarece in list apare un singur mare vornic, stadiu Portii sau de la capuchehaiele domnilor. depsit in acel moment c-id erau doi (v. Mihordea, p. 12). Celelalte liste de veni turi si cif rele diferitelor categorii de ostasi puteau fi obtinute de la sl Se observd un ton de superioritate ironic& ce puncteazd unele scene sau trdsdtur i particulare, ce seamdnd cu acela ce poat,e fi surprins in scena descrisd In Ju rnal a convorbirii cu chehaia in decorul su oriental. Il regsim i in descrierea pa latului domnului Moldovei, drept o mare ogradd (une grande bassecour) lar a slii divanului, drept o sald foarte mare, i. foarte afumatd, in vreme ce tronul este descompus in elementele sale srace: un fotoliu de catifea pe un fel de soclu (mar chepied!) cu cloud trepte. Spiritul este acelasi pe care 11 afecteazd i ambasado rul in descrierea splendorilor orientale, adugind la pitoresc si exotism si o man ta de dispretuitoare superioritate. AceastA conformare la stilul superiorului su in descrierea capitalei i a palatului domnului pare sa- indice c marchizul de Noi ntel era destinatarul ei. Dar dad trebuie situat contactul direct al autorului c u orasul Iasi si eventual cu curtea de acolo? Am vzut c. de La Croix nu a trecut prin Moldova in drumul su spre Polonia prin Transilvania in 1675. In cel din anul urmdtor (1676) in leg Atura cu pacea de la Zurawna, el a stat 20 de zile la Iasi (20 mai 10 iunie). trig. Relatia" poart data de 4 mai 1676, deci redactarea ei ar fi ante rioar trecerii pe la Iasi a lui de La Croix. Dar cit de reale slut aceste date? E ste probabil ch' ele constituie un f el de artificiu legat de forma epistolard' adoptatd in Memorii. Deci acea obiectie ar putea fi inlturat de n-ar fi faptul c ac ea descriere a Iasilor a fost folositd de Cornelio Magni in cartea sa: Quanto di pi curioso in legdturd cu venirea sa inchipuit in Moldova in vara anului 1672. Co nfruntarea descrierii lui de La Croix cu fragmentele corespunztoare din textul lid Magni va aduce dezlegarea acestei enigme. O asemenea confruntare criticd a celar dou texte nu a putut fi fcutd pind acum pen tru bunul motiv cd lipseau elementele necesare. Din descrierea lui de La Croix a taberei turcesti in drumul su prin Moldova nu fuseser date la lumin la noi decit citeva trimiteri la numruil ostasilor celar cloud tri: Moldova g Tara Romaneasc, si la descrierea taberei, precum si un scurt extras privind jon ctiunea sultanului Cu Ienicer Aga la Tutora, si prezenta acolo a carpurilor auxi liare de romani. Acesta din urm.' era singurul text comun ce ar fi putut fi discu tat in 1910, dud a fost prezentat la Academia Romn volumul lui C. Magni, in care N . Iorga descoperea unele apropien i de mentalitate !titre autor si de La Croix, dar ele se refereau la o alt lucrare a acestuia: Etat prsent in care se vddea acee asi atitudine de dispret fatd de grecii aserviti impratiei turcesti care se manif est si la Magni. Ulterior, in 1930, revista I. Neculce" din Iasi oferea cititoril or sal Intreaga parte din textul lui Magni ref eritoare la Iasi. in care era ing lobatd si scinta descriere a arasului, dar imprtit in bucdti deosebite, oarecum me cate intr-un torent de amnunte fanteziste in care se pierdeau. Textul italian era insotit de o versiune romneascd datorat lui Mesrobeanu. La 274

www.dacoromanica.ro

urma se mai ddeau j citeva excerpte ce nu priveau propriu-zis Iaii. Printre acest ea era si tntillnirea de la Tutora. Cit priveste de.scrierea Iasilor schitata de de La Croix, ea nu a fost adusa in atentia istoricilor nostri decit in 1937 cin d a fost infatisata Relatia din 1676 in care fusese inglobatd. Abia dupa aceea a r fi putut fi incercata o asemenea comparatie, dar numai pentru o parte din text , caci descrierea taberei sultanului de catre de La Croix continua sa fie inedit a la noi. Descrierea propriu zisa a Moldovei din Relatia din 1676 nu contine mim ic putind fi atribuit influentei lui C. Magni. Caci trasemnarile clespre arasul Iasi departe de a fi datoare cu ceva textului lui Magni i-au oferit dimpotriva s ingura baza reala. pe care sa construiasca fictiunea calatoriei sale in Moldova. Presupusa influentare a lui de La Croix se datoreste convingerii (eronate) ca si el 1-ar fi insotit pe Nointel in caltoria pe mare, la care lua parte intre altii Mag ni, i cu acel prilej ar fi luat cunostinta de textul acestuia. Se mal sublinia f aptul ca ulterior el ar fi fost trimis in Polonia trecind prin Write romne. Este vorba de calatoria din 1675, in care Ins a fost ocolita Moldova. (Vezi mai s us punctul b.) In realitate raportul dintre cei doi autori trebuie inversat. Nu de La Croix 1-a folosit pe Magni, ci dimpotriva acesta din urma I-a folosit pe e l. Cit de completa este suprapunerea celor cloud texte privind tabara turceasca, podUl de la Dunare, jonctiunea de la Tutora se poate vedea confruntind descrier ea lui Magni din volumul tiparit cu cea a lui de La Croix din Mentorii din ms-i1 B. N. nouv. acq. fr. 4438, cercetat pe vremuri de N. Iorga si la care ne indreapta tri miterile din Acte $i Fragmente I, p. 82-83. (Acel manuscris corespunde textului din vol. 1 de Memorii din 1684). Colegul Nasturel a binevoit sa copieze pentru n oi, la rugamintea noastra transanis pin P. Cernovodeanu, principalele pasaje ale evocrii amintite. Rezultatul este concludent. Nu mai poate fi vorba de o influent d, ci de o in.susire netgaduita a textului intreg (la care s-au fcut ulterior unel e modifican). i aici este folosit procedeul observat la descrierea Iasilor. Text ul este decupat i tratat ca piesele unui mozaic pe un fond de umplutura alcatuit din tot felul de digresiuni i inventii. Implicatia este clar. S-a pornit de la u n text mai sirnplu si mai coerent, la unul amplificat, fi nu invers. Textul init ial este din 1672. Aceasta parte comuna. privind tabara, podul i intilnirea de l a Tutora este urmat in textul lui Magni de impresiile si experientele fictive de la Iasi povestite cu verva intr-un mod caricatural, avind drept cadru descrierea orasului alcatuita din doua fragmente distantate ale textului corespu nztor din Relatie, sporite i amestecate cu o serie de inthnplri de pura fantezie. Dealtminteri i descrierea taberei, precum si a podului erau impletite la Magni c u impresii i aventuri proprii, de-a dreptul senzationale, tot atit de veridice. In schimb textul lui de La Croix nu cuprinde nici un fel de element personal, fi ind o descriere obiecilva, care se opreste ca atare dupa scena de la Tutora, fii nd continuata de o expunere rezumativa a mersului campaniei. Este deci normal ca sa nu apara aici vreo schita prinsa in fuga a Iasilor. Aceasta este valor ificata ulterior in vol. 11 al Memoriilor, In acea Relatie despre cele doua tari romane, care se refer& de fapt aproape exclusiv la Moldova, unde isi afla locul cal mai potrivit. Este de presupus ca textul din Memorii a fost precedat de un altul In care scurta descriere a Iasilor era legat de diferitele instantanee din cursul marsului de la Dunare spre Tutora. Acest text initial a trebuit sa fie in tocmit pentru a satisface curiozitatea ambasadorului care ne e atestata de Jurna lul lui Galland, ca si de propria sa corespondent. O comparatie a textului despre Iasi, aflat in forma continua la de La Croix, tntrerupta la Magni, triaduie observarea unet deosebiri ce ar putea fi semwww.da coromanica.ro

275

nificativa. In textul dintii, Inglobat in Relatia din 1676, intilnim mentiunea u nul asa zis vornic" asernenea unui Kislar Aga, avind In seare paza gineceului in care locuia Doamna Cu roabele sale. In schimb la Magni apare o alta inventie: ex istenta Intre apartamentul Domnalui i acel al Doamnei, a unui sistern de comunic are, folosirbd asa zisa meta", adied o usa care nu se deschide, ci se roteste pe un fel de platforma neingaduind s se vada fate' in fat cei ce se afl de cele cloud parti ale sale. Asemenea roat" era numit tour" In limba franceza, de unde numele de Soeur tourire" pentru alugrita portareasa. La intaarea mnstirilor de claus trare stricta acest sistem perrnitea primirea unor ofrande, fr vreun contact direc t cu lumea din afard. Tot astfel puteau fi salvati prtmcii nedoriti depusi la us a manastirii. Si in 'ulnae consfantinopotlitana a levantinilor influentati de ob iceiurile orientului puteau fi intilnite sporadic asemenea roate" la intrare. Da r este greu de Inchipuit ca Gh. Duca sa fi introdus un asemenea sistem de claust rare la usa Doamnei Anastasia, care nu avea nici o asembinare cu cadinele trind r esemnate In harem. Am crede ca acea roata" se datoreste ingeniozitatii lui Magni. Daca in textul initial folosit de el ar fi existat de la Inceput mentiunea acelu i vornic" vigilent, este sigur ca nu 1-ar fi trecut sub tdcere. Asadar nu este e xclus ca la redactarea Relatiei din 1676, In care a fost introdusd lista dregato rilor, care nu comporta decit un vornic, (cind In realitate erau doi) autorul sa fi mentionat si acest asa zis" vornic, despre care nu avea o cunostint sigura i cdruia Ii atribuia rosturi nu tocmai precise. Fat de descrierea lasilor, aparitia acestui vornic" reprezint o fazd posterioar. Curn s-a ajuns la cvasi-iclentitatea pasajelor amintite mai sus? Ea nu se explica decit printr-o comunicare a textului, fie direct& fie indirecte'. In prima ipote z5., deed nu poate fi ea presupune un contact direct Intre cei doi autori. Acest a situat in cursul periplului din Arhipelag, precum s-a vzut a putut fi realizat In intervalul nov. (?) 1672, data reintoarcerii" lui Corn. Magni la Constantinop ol, si sept. 1673 data plecarii lui de La Croix in Franta, odat cu plecarea lui M agni In suite ambasadorului In Marea Egee. Frecverrtarea de ctre Magni a arnbasad ei Frantei este atestat expres In feb. 73 si implicit In dec. 72. El Insusi preti nde a fi fost introdus acolo Inca' din martie 1672, de cdtre francezul Chardin, dar o serie de inexactitati flagrante infirm aceasta pretentie. Indiferent Lisa d e aceast chestiune, a existat un interval in care cei doi scriitori au putut frat erniza, schimba impresii, comunica texte, povesti experiente personale, intimpld ri, etc. In a doua ipoteza textul lui de La Croix a putut fi comunicat de un ter tiu fie Galland, care i-a comunicat lui Magni si propriul sAu Jurnal, fie chiar marchizul de Nointel, foarte dispus s se faleasca cu informatiile originale pe ca re le detinea, asa precum detinea i descrierea Seraiului scris de renegatul polon Bobowski, pe care o foloseste Magni integral in volumul sat', runde ocupd aproape toatd scrisoarea a sasea. Evident CA In aceasta eventualitate intervalul artat mai sus poate fi prelungit P ina la desprtirea lui Magni de ambasador, dupa vizitarea Greciei, end a plecat Ga lland, reintorcindu-se in Franta, adic pina prin decembrie 1674 (!). In jurul lui Nointel se formase un fel de cerc de diletanti ce se intreceau in descrierea sp ectacolelor fastului oriental. Unele specimene au fost pastrate in Jurnalul lui Galland, altele apar In Insi corespondenta excelentei sale. La acestea se adaugh descrierea festivitatilor din mai 1675 resat& In seama lui de La Croix. Descrier ea cortului de campanie al sultanului, evocarea alaiului stralucit al iesirii ac estuia din Adrianopol la pornirea expeditiei contra Poloniei, vicleimul ciudat a l Urdiei" ce se punea in m scare cu acest prilej, etc. etc. formau un fel de fon d comun din care era compusd la urrni scrisoarea catre ministrul Pomponne cu spe ranta c va ajunge mai 276

www.dacoromanica.ro

sus. In acest fond comun a putut fi cuprinsa i prezentarea taberei turcesti in m ers, povestirea modului de constructie a podului peste Dunare, descrierea succin ta a Iailor, etc. Explicatia de mai sus ni se pare singura posibila. Impostura p retinsei calatorii in Moldova a lui Magni este prea flagrant (vezi Anexa) pentru a se intrevedea macar o alta solutie. Magni nu s-a multumit sa-si insuseasca des crierile lui de La Craix, ci i s-a substitucit in acea calatocrie folosind f r ind oiaaa elementede aflate de el in cursua convorbirilor, spre a da o nota mai puti n impersonal descrierilor g a ae lega impreuna redindu-le ea impresii i experient e proprii, dar amplificate exagerate peste masu.ra intr-un mod de-a dreptua cari catunal. Pretinsele raporturi ultra confidentiiale cu Panaiotti Nicusios au putu t avea la baz faptua ea' de La Croix se indreptase spre el cu scrisoarea lui Noin tel. Sfatul pe care i 1-ar fi dat lui Magni de a prasi tabra dup sosirea la Tutcoa si a se duce la Iasi, s-ar putea potrivi lui de La Croix. In sfirsit recomandarea sa catre acel vistier anonim ar putea de asemenea sa i se aplice tot lui, in legatura cu inlesnirea drumului sa u de inapoiere. Poate c nscocirea acelui misterios tribut (?) expediat de Kislar a ga sultanului (in Polonia!) s aiba la baza trimiterea haraciului in sens invers, din Moldova peste Dunare spre Poarta. Cu prilejul unui asemenea convoi putea calatoreasca si el in conditiile cele mai bune. ,Amintim ca. i Bongars in 1585 a calatarit spre Canstantinapal alaturi de careae doannesti (,,les mares domnesqu es") care ducearu tributul. Este bineinteles ca aceasta se Moen V&A niel un amestec d in parten lui Kislar aga, introdus de Magni in textul su pentru a-i da mai multa culoare. Observatii finale privind unele inadvertente ale textului Asa cum am aratat, unele din relatrile lui de La Croix contin greseli vdite, de ex emplu confuzia dintre Turnu-Rosu i Poarta de Fier din Relatia scurta din 1675, a sa cum a fost schitat la iuteal in Jurnal, sau mentionarea Brilei pe ruta Buouresti Vallea Oltului. La prima vedere aceste nepotriviai ar putea inspira banuiala c ac ea calatorie nu ar fi lost reala. Si totusi exista dovada absoluta ea' autorul a ajuns atunci in Transilvania si urmat apoi drumul in Polonia si inapoi tat prin 'Ilnansavania. De aceea, chid In descrierea configuratiei locului de la Tutora unde s-a fcut jonctiunea taberei sultanului cu oastea lui ienicer aga, se pomenes te In prelungirea tabloului si de munti nalji, acest fapt nu trebuie s arunce indo iala asupra prezentei lui de La Croix in tabara turceasc In acel moment. Acei mun ti nu apar in planul int.% ci doar ca un fel de intregire dup pomenirea dealurilo r line care sint sprijinite pe munti inalti". Referinta cumva 4a niste dealuri mai 'Mahe despre care se aminteste j in campania din 1597? Sau aluzie mai generala la muntii Moldovei, despre care va fi auzit c s-ar afla la capatul regiunii delur oase? Refolosirea unor texte. In lucrarea sa Guerres des turcs... publicatil in 1689, de La Croix rezum parti din textul sau din 1672, dind i unele excerpte, de pilda descrierea constructiei podului de da Isaccea. Dar ce este mai curios este ca at unci chid descrie campania contra imperialilor din 1683, si primirea sultanului de catre ienicer aga la po,dua de la Essek, este repetata apro,ape textual aceea de la Tutora din 1672 (vez! Guerres ... p. 165 s.u. ... de com,parat cu ms. 443 8 p. 391, s.u.). De ar trebui comparata cu cea din asemenea dispozitia taberei t urcesti din Guerres. ms. ul amintit, p. 324 s.u. din care s-a inspirat si C. Mag ni p. 333, 336, 338. www.dacoromanica.ro 277

PHILIPPE LE MASSON DU PONT (nainte' de 1650 dupa 1735) Philippe Le Masson Du Pont (sau Dupont), fiul lui Guillaume Le Masson, s-a nscut in Franta inainte de anul 1650. Elementele biografice care urmeaz sInt cele date de el in memoriile" sale. In 1671 a pxsit Franta i s-a stabilit in Polonia, unde a luat parte ca inginer militar, la campaniile purtate Impotriva turcilor de cdtre loan Sobieski, mai intli ca mare hatma n, .apoi ca rege al Poloniei. Du Pont 1-a Insotit in Bucovina si La atacul cucer irea Hotinului (1673) si a fost prezent la actiunea de la Liov (1675), dou victor ii strlucite rmase ins nevalorificate. In anul urmdtor e la Zuravna (oct. 1676) unde Sobieski rezist unor forte superioare, dar e silit s Incheie pace. (Pen tru wale Imprejurri vezi i relatia aui de La Croix). El a luat parte si la expedi tia pentru depresurarea Vienei (1683), carnandlnd In ziva luptei artileria aripi i drepte a armatei pobre. A Insotit apoi pe rege In urmrirea fortelor otomane, Wi nd parte la o serie de lupte (nu toate fericite pentru el) In Ungaria si Polonia (1684). In 1685 si 1686 a venit In Moldova Impreund cu ostile polone, lulnd par te la lupta de la Boian (1685) si la cele dou faze ale campaniei urmtoare culminin d mai Intli cu triumful de la Iasi si Impotmolindu-se mai apoi in lupta de gheri ld cu ttarii prezenti i nevzuti de-a lungul Inaintdrii si apoi a retragerii impied icate de pe valea Prutului. A admirat interiorul palatului domnesc de la Iasi si a copiat la Tutora inscriptia latin de pe monumentul ridicat de Sobieski hatmanu lui Zolkiewski, bunicul su din partea mamei czut acolo in 1620. Ca rsplat pentru ser viciile aduse Poloniei Philippe Le Masson a fost innobilat de dieta din Varsovia in 1685. In martie 1687 el a fost trimis s viziteze cetatea Camenita sub pretext ul tratrii unui schimb de prizonieri cu turcii. Dar pasa 1-a retinut 5 luni pentr u a impiedica participarea sa la un eventual asediu i atac al cettii. Eventualita te pur iluzorie dealtminteri. Campania plnuit pentru acel an a fost o adevrat parodi e. Pentru starea jalnic a armatei polone, vezi Hwrmuzaki XVI, pp. 165, 167, 169, 177, 179. Un simulacru de actiune la Camenita sub comanda lui Iacob Sobieski, la 4 sept. a fost oprit. La 14 sept. se retrdgea grosul armatel. Toati ndejdea fuse se la moscoviti care s-au retras din fata ttarilor. Acestia amenintau acum Poloni a. Si asa s-a Incheiat acea expeditie ndscut moart. 278 www.dacoromanica.ro

Incheindu-si cariera militara, Du Pont a fost insarcinat de loan Sobieski si apo i de regina Maria Cazimira Cu diferite misiuni in Brandenburg, Danemarca, Suedia i Franta. Din memoriile sale rezulta c ar fi fost i la Roma. In 1717 si 1725-172 6 prezenta sa e atestat la Vansovia4 Nu se cunoaste data mortii sale care a avut loc dupa 1733. Trebuie observat c memoriile sale au fost serse la o virst'a mai i naintata. Povestirea campaniei din 1686 a fost redactata tocmai in 1726 trei dec enii dupa evenimentele relatate, and autorul avea aproape 80 de ani. Se pot cons tata o serie de confuzii de persoane 0. de locuri, precum i alte erori involunta re, alaturi de care se strecoaa 'Irma unele episoade de pura fantezie. O compara tie cu Jurnalul lui Iacob Sobieski din aceeasi campanie din 1686 aduce dovada ce a mai categora a spiritului inventiv de care este insufletit pe alocuri memoriali stul francez. El cauta mai ales elementul dramatic si pitoresc, Ma a fugi nici d e anecdote'. Rostui declarat al acestor memorii era sa restabileasca adevarul as upra evenimentelor din Polonia, polemizind cu francezul Dalrac (d'Alerac, cu orto grafie variab*la), autorul unei carti ce nu avea pretentia sa fie altceva decl ce promi toa ii titlul su: Les Anecdotes de Pologne ou Memoires secrets de Jean Sobieski I II-e du nom, Amsterdam 1699, (2 volume). Atentia c'titorului trebuia captat prin toate mijloacele. Dar, in polemica sa, Philippe Le Masson, la rindul sau apeleaza la spiritul de anecdota, cultivind nu data pitorescul i senzationalu l, cautind mai degrab sa creeze impresii puternice decit sa dea informatii contro late. Aceasta se observ mai ales in finalul campaniei din 1686. Sint insa portium intregi de redare autentica a celor vazute de ex. descrierea cetatii Hotin tinu ta de turci, a trecerii nea.5teptate a lui Petriceicu in rindurile polonilor etc . Din pcate peste acest fond se asterne pe alocuri o declamatie puna de patos: de pild pasajele proslavind In termeni superlativi ispravile fabuloase ale cutrui lu pttor polon, Modrzewski, sau Bidzinski. Se dau cifre nereale: 80 000 de turci mfi celariti de poloni, un corp de 6 000 de clreti care se arunca de pe stinci, ridicind un morman de cadavre etc. Campania din 1685 este povestita mai mult ca un exemplu de actiune militar executat in conditii exceptionale. Povestirea, dei lipsit de unele coordonate d e precizie (nu se indic decit foarte vag locurile i desfasurarea in timp), este r eala si sobra. Descrierea cadrului natural in care se desfasoara actiunea este d e asemenea puna de relief. Aceleasi calitati se observa i In redarea campaniei d in 1686 si a imprejurarilor din Moldova urmarite cu mult interes. Din pcate si al ci apar la un moment dat o serie de anecdote si elemente de umplutura care incep cu isprava ostaseasca a lui Iacob Sobieski, neconfirmatil de Jurnalul acestuia, i urmeaza cu pacalelile" pregatite tatarilor, si cu diferite digresiuni, altern ind Cu repetarea unor lucruri spuse mai inainte. Se poate deduce asadar a relata rea campaniei din 1686 nu a fost dusk' initial pina la capat, autorul intrerupin du-si povestirea dupa aparitia turcilor i hotrirea regelui de a face ca/ea intoar s. Cind a fost reluat acest text spre completare, amintirile se stersesea, amnunte le concrete lipseau. S-a produs atunci o suprapunere de momente sau situaVorbind de ultima parte a retragerii din Moldova, autorul afirma a au trecut pe la Pererita, pe valea Prutului, chid in realitate drumul de intoarcere fusese Pe la Suceava, Siret, Vasauti (vezi Jurnalul lui Iacob Sobieski), pe valea Sucevei si a Siretului. Pererita apartinea intoarcerii din campania din 1673! Dar i alt e irnprejurari din reintoarcerea aceea (din 1673) par a fi transportate acum In 1686, de pild, pretinsa pasivitate a turcilor, sau trimiterea unui corp de 8 000 de oameni pentru a apara pe cei doi domni fmpotriva dusmanului comun" (din 1673) isi gdwww.dacoromanica.ro 279

seste un ecou in informatia (din dreptul notei 74), din 1686 privind formarea un ui detasament pentru a intri corpul de trupe lsate in capital, sporindu-se si numrul tunurilor ... etc. Dar din Jurnalul amintit stim c. la 16, 17 septembrie a fo st scoas garnizoana polona din Iasi. Si lucrul cel mai ciudat este ea nu se pomen este absolut nimic despre incendierea capitalei moldovene! Concluzia ce se despr inde din analiza de mai sus este evident. Textul nu este omogen. O cercetare crit ic va trebui s separe fondul initial de adaosurile fanteziste semnalate In parte aici. Un amanunt curios este faptul cd dei textul lui Du Pont a fost tiprit abia In sec olul al XIX-lea parti din el au circulat i anume descrierea luptei de la Hotin (1673), discutata In memoridle lnvi Beaujeu care a murit in 1688. De obtse rvat dealtminteri c aceste discutii se poart intre francezii din slujba lu Sobieski: Du Pont polemizind cu Dalrac i Beaujeu cu Du Pont. $i Du Pont si Dalrac fuseserA folositi de Sobieski la intocmirea riilor sale din 1683, si din a nii urmtori. i difuzarea buletinelor victoRELATIA EXPEDITIEI POLONE IN BUCOVINA (1673)1 1673, nov. p. 44 ... Cum padurea Bucovinei consta dintr-o serie de defileuri, ne asteptam in fiec e clip sa ne iasa in cale turcii pentru a ne taia drumul prin locuri atit de prim ejdioase. Dar nu s-a ivit nici unul in timpul celor sapte pin la opt zile cit am mers prin aceasta padure. S-au aratat pentru prima oard pe cimp, pina sa ajungem la ei s-au i inapoiat in taberele lor. La 9 noiembrie oastea noastra s-a apropi at de ei pina in bartaia tunului si a ramas in ordine de lupta pina s-a innoptat , fara ca dusmanii, ale caror forte depaseau indoitul efectivelor noastre s fi in draznit s jasa din intariturile lor. Marele hatman2 a facut o p. 43 recunoastere a taberei lor, apropiindu-se foarte mult de ea. Catre seara, armata noastra s-a departat cu o jumatate de leghe asezat tabara pe malul Nistrului, m ai jos de dusmani. Nistrul izvorste din muntii Carpati, chiar de la obirsie se im bogateste cu apele Swiecza, Stryj i cu multe alte riuri; curge o 'Duna bucata de vreme printr-un tinut ses i neted, ocolind acei munti; cind incepe sa paraseasc a sesul, malurile sale se inalt de o parte si de cealalt si stmci foarte inalte i abrupte se tin lant pina la varsarea sa in Marea Neagra, aproape ca malul Liguri ei la Marea Mediterana. Uneori aceste stinci se departeaza Mire ele si formeaza un fel de adincituri mari pe un de se poate ajunge cu usurinta pin'a la malul riului. Intre aceste depresiuni si aceste stinci au fost ridicate odinioar mai multe orase din care nu mai vezi ast azi decit ruine si cocioabe. Orasele mai 1 Traducerea s-a facut dup textul francez al lu Dupont publicat de Janicki In Bibl ioteka ordynacy Hr. Krasinskich, Museum Kostantego Swidzinskiego vol. VIIVIII, V arsovia, 1882, p. 44 s.u. Poloniei. 2 loan Sobieski, maresal si mare hatman al coroanei, apoi viitor rege al www.dacoromanica.ro

280

bine pdstrate de pe malul sting3 al acestui riu sint: Tighina sau Bender, Palank a sau Cetatea Alba asezate la vrsarea lui. Acolo a fost locul de Se mai vede hied in vecinatatea sa un lac5 cu ap sdrat care li poart numele. Hotinu l este si el unul dintre aceste orase despre care am pomenit. Este asezat pe mal ul drept al fluviului, intre cloud' stinci; noi nu am &sit acolo decit citeva bi serici ortodoxe ruinate i vreo 30 de case, cu o cetate de demult de forma pdtrat avind in prti patru turnuri mari, in stare bund, i asezatd pe o stincd pe care o ocupd in intregime;_ la dreapta incepe un perete stincos foarte inalt care sluje a de zid de apdrare pentru acest oras; cind se apropie stinca de fluviu, urmedza paralel cu el pe o intindere de peste o leghe; apoi patrunde destul de adinc In interior rdminind tot atit de abrupt astfel ca acest lant de stinci inchide o m are intindere dreptunghiulard absolut inaccesibild pe trei din laturile sale. Ac est loe atit de prielnic era ocupat de turci. Ei au intarit i latura a patra a p atrulaterului de la virful unei stinci pin la cealaltd printr-o intdriturd putern icd acoperit cu iarbd8 la care lucraser mai multe luni. Podul de peste Nistru al dusmanilor era apArat d inspre tabara lor de ce-tate despre care am vorbit i dinspre Podolia de o fortar eata exil al faimosului Ovidiu4. trat, cu patru turnuri rotunde la mijlocul fiecdrei curtine7, fiind pe de-a-ntreg ul acoperit cu dulapi de stejar atit pe dinafara cit si pe dinduntru, in felul d igurilor exterioare de la Dunquerque, avind deasupra ambelor porti cloud' pavili oane fcute tot din lemn. Se poate spune c aceast lucrare nu era lipsitd de frumusete. Pe sub stinca din dreapta, pe malul f luviului, se afla o tabard mai mica despartit de cea mare prin aceeasi stinca, ea era foarte bine intdrit ocupat de 5 000 de calAreti munteni i moldoveni, trupe cr estine de religie ortodoxd si din aceasta cauza ele nu sint primite niciodata de turci in chiar tabra lor. Dusmanii aveau din belsug toate cele de trebuint pentru intretine rea oamenilor i a calor. Serachierul8 sau generalul dusmanilor, unul din cei mai viteji si mai incercati din impratie si care fusese format de Kpr51i8 in arta rzbo iului, aflind de inaintarea armatei polone, poruncise sd se aduca in tabdra lui tot ceea ce se gasea pe cimp pe o razA In consiliul care s-a tinut in noaptea de la 9 spre 10 noiembrie, Pazio, marele hatman al Lituaniei, s-a opus hotrit ropunerii lui Sobieski de a lupia a doua zi. Acest general viteaz i incercat fcuse o recunoastere foarte amanuntitd a taberei si a intriturilor dusmanului care i se paruse la adApostul oricarui atac si care mai erau de altfel aprate de peste 80 000 de oameni, cei mai viteji din imparatia turceas3 Inexact. E vorba de malul drept. de 10-12 leghe, // astfel c polonii erau lipsiti de toate pe cind dusmanii aveau mai mult decit le trebuia. p. 46 4 Prere destul de raspindit la unii scriitori dar fr nici un ternei. de unde apropierea fonetic5. de numele lui Ovidiu. 5 Lacul Vidov retranchement b ien gazonn. 7 courtine, partea unei fortificatii care se afla intre dota bastioan e. 8 = Husein pasa. 9 Kprl Fazil Ahmed pasa, mare vizir otoman (1661-1676). 10 M. Pac, fost voievod de Wilno, mare hatman al Lituaniei. www.dacoromanica.ro

281

ca si avind si 70 de tunuri. El a sustinut deci ea ar fi un act de o indrazneala condamnabila sa fie expuse niste trupe adunate in graba, neotelite si dintre ca re cea mai mare parte nu daduse niciodat ochii cu dusmanul si care totusi alcatui au intreaga forta armata a republicii; n-a uitat nici lipsa de furaj de care suf erea ostirea intr-un anotimp atit de inaintat s'i care abia ii ajungea ca sa se apropie de hotare... singurul loe accesibil pentru un atac. Armata coroanei se afla la dreapta si cea a Lituaniei la stinga, potrivit traditiei. Cind cele cloud armate s-au apropiat de dusmani, in aceasta ordine s-a aratat deodata domnul Moldovei12 precedat de un gornist cerind lor si s-au raspindit la posturilen lor in ordinea de lupta hotarita din ajun. E le ocupau tot terenul in fata luncii intarita a taberei dreptunghiulare a dusman ilor, intre cele cloud capete de stinci, acesta fiind Vineri, in 10 ale lunii noiembrie, trupele polone au iesit din tabara [Sobieski hottardste totusi sa dea batalial p. 47 sa vorbeasca cu Sobieski. Cuvintele sale au fost putine; l-a rugat sa ingaduie s a-si alture trupele sale armatei polone ca s ajute la infringerea unui tiran sub a l crui jug se istoveau muntenii si moldovenii de atita vreme. Propunerea domnului l-a uimit, la inceput, pe marele hatman, care se temea ea planul acesta de a pa rdsi pe turci si de a se uni cu polonii sa nu fi fost pus la cale in intelegere cu seraschierul pentru a strecura printre trupele noastre 5 000 de dusmani in lo e de prieteni si aliati. Totusi, gasind Sobieski ea' era mult sinceritate in fapt a moldoveanului care venea el insusi sa se predea fara a cauta nicidecum s se pazeasca, l-a primit cu multa cinste si i-a fagaduit protectia rep ublicii si pentru el si pentru tara lui. 0 clipd dupa aceea, muntenii si moldove nii puteau fi vazuti cum se sirguiau s-si alinieze13 rindurile, cu tot focul cel mare al turcilor care bagaserd de seamd ca un corp de trupe atit de mare trecuse la dusman. Marele hatman i-a raspindit in unja a doua si a treia a ostirii sale. Nu se pot arata strigatele d e bucurie ale trupelor polone si multumirile aduse lui dumnezeu, domnul oOilor p entru un ajutor atit de neasteptat. Nu a fost tot astfel cu tabara otomana unde se blestema, cu urlete ingrozitoare, rscoala acestor supusi ai imparatiei care tr aiau de atitia ani in atirnarea ei. Armata crestin isi pstra ndejdea c seraschierul vazind cu cit era ea mai putina la n umar fat de cea pe care o comanda el, nu va ramine s ne astepte in tabara sa, ci v a iesi in loe deschis pentru a da lupta cu noi. fara s lash'. Dar turcul voind s traga folos din toate imprejurdrile ce-i erau prielnice a rama s in tabra sa si ne privea de dupa intariturile sale tul armatei sale, asteptind momentul prielnic pentru a porni atacul. Dupa amiaza am vazut cum treceau pe pod multe camile si tot felul 11 In text gre5it: portes In loc de postes". Toata ziva a fost folosit de o parte si de alta pentru trageri puternice de artil erie. Marele hatman a stat calare tot timpul, cercetind fron-

12 Stefan Pertiricedou (1672-1673). 13 d cvpplanir leurs lignes, adicA probabil 5A le integreze In dispozitivul polonilor. 282 www.dacoromanica.ro

de echipaje, unii chiar 1.1 asigurau pe Sobieski cd dusmanii ar avea de gind sd se retragd, voind s pund Nistrul Intre cele cloud ostiri dar dupd recunoastere fd cutd de el insusi fOcut o altd pdrere si a spus seraschierul voia numai sa descu rce locul i sd mai goleasc tabdra, plind de o multime de corturi, dintre cele mai frumoase. &do:lea mereu. Dar in ciuda acestui neajuns cele dou armate au rOmas la posturile lor, atit dusmanii cit i polonii, neingdduindu-se nimdnui sa se depdrteze. Sobi eski Insusi a dat paid ostasilor sdi si nu a vrut sd Noaptea a fost foarte supdrtoare din cauza topirii zdpezii care i se intindd un cort pentru a se pune la addpost pe o noapte atit de cumplitd; el a petrecut-o ba stind asezat pe un afet de tun, ba du-se pentru a n u degera pe acel frig cumplit. La 11 ale lunii noiembrie, in ziva Sf. Martin ina inte de rAsdritul soarelui, marele hatman a poruncit sd se pregdteascd un altar pentru a se sluji liturghia. In timp ce se indeplinea acest ordin, zorii zilei i ngdduindu-i s desluseasca bine lucrurile, a bdgat de seamd ca rindurile coloanele dusmanilor se rdriserd mult; se vedeau pe parapet acelasi numr de steaguri, dar mult mai putini ieniceri pe intdrituri, pentru apdrarea lor. Semnalind acest lucru ofiterilor care se aflau lingd el, le-a spus ca turcii, mu lt mai pregettori dedit polonii, fiind obositi dupd 24 de ceasuri de asteptare In formatie de luiptd i neputind crede dealtfel, c cineva ar putea indrazni atace I n timpul zilei, se duseserd unii s doarmd i sd se odihneascd, iar altii s mOn'ince i sd se intremeze si ca a sosit In sfirsit clipa pe care o astepta el de a-Ma v reme. A poruncit Indatd aghiotantilor si sd cutreere toate liniile i sd le ducd o rdinul de a da atacul indatd, iar el frd a mai astepta sd fie precedat de ceva tr upe, s-a asexat in fruntea regimentului sdu de dragoni si a pornit pe jos pi:11d la intdrituri. Indat a putut vedea o agitatie grozav in tabdra dusmanilor care fugeau din toate prtile, spre posturile lor; armata cresti nd fdcea tot asa pentru a ataca intAritura i a-i alunga de acolo. Dragonii de ca re am mai amintit, ii croiau drum cu securea dupd ce au ajuns la parapet, doi of iteri francezi l-au ajutat pe marele hatman escaladeze" unul tin'indu-1 de o min d i celdlalt pingindu-1 din spate. p. 48 Niciodatd nu s-au luptat niste trupe cu mai multd vitejie ca acest corp de drago ni, dar niciodatd trupele nu au avut o pildd mai frumoasd ca aceea pe care le-a dat-o Sobieski; a sustinut cu dirzenie atacurile reinnoite ale dusmanilor; cam acelasi lucru se petrecea si In celelalte puncte i fiecare cduta s urmeze exemplul strlucitului sdu general. Jablonowski, pe atunci palatinul Rusiei, care comanda o parte din cavalerie, a fOcut In fruntea trupelor sale un ocol prin tabdra pe care pardsiserd moldovenii pentru a .ajunge la captul stinci i, pdtrunzInd pe aici cu cavaleria sa In ciuda Impotrivirii dusmanilor. Infanter ia care a sdvIrsit pretutindeni minuni de vitejie dupd ce a cucerit cea mai mare 14 Vezi Beaujeu, Mmoires... p. 240... Certains auteurs mal informez font durer le combat 14 heures... etc. et font encore sauter au roy de Pologne, comme un aventurier fort dispost, un retnanchement terible avec un fosse profond www.dacoromanica.ro 283 (Vezi si nota 17).

parte din intdriturd, a intors tunurile dusmanilor impotriva acestora a inlesnit pdtrunderea in tabrd a restului cavaleriei. Atunci i s-a adus un cal marelui hat man care luptase pe jos timp de aproape un ceas. Dupd ce a pdtruns toatd cavaler ia in acea tabdrd, lupta s-a intetit pretutindeni. Trupele care se aflau cel mai aproape de locul in care comanda Sobieski, unindu-se cu ale sale, el inainta im pingind dusmanii pe care i avea in fata spre mijlocul taberei, dei numdrul lor sp orea din clipd in clipd. Focul luptei nu 1-a impiedicat pe marele hatman de a se gindi la toate; a porunc it baronului de Behain, un francez colonel de dragoni meargd in fruntea celor tr ei regimente la malul fluviului pentru a pune stdpinire pe podul dusmanilor si a zdrobi pe toti aceia care ar incerca s scape cu fuga. In tabard urma acum un mac e' ingrozitor, polonii, indirjiti de pierderile lor din trecut i mai mult Inca de josnicul tratat de la Buczacz15, se luptau cu o furie si o inversunare fdrd pereche; dar in ciuda succeselor lor, marele hatman era cit pe ce sd-si piard viata in mijlocul victoriei. Cind dusmanii impinsi cu atita furie din toate pdrtile au vdzut c sint pierduti un corp de 6 000-7 000 de cdldreti si-a croit drum pe la capdtul sting al stincii si a incercat sa iasd in cimpie pentru a fugi. Trupele din Lituania 1-au atacat si 1-au impiedicat sd se retragd; a fost asadar suit s intre din nou In tabard si incercind s fuga prin p. 49 altd parte a dat peste o ceatd putin numeroasd care lupta aldturi de Sobieski; aceasta era sd fie zdrobitd sub copitele cailor dar groaza punind stdp inire pe mintile dusmanilor, acesila, in loe de a folosi aceasta imprejurare pri elnick s-au aruncat din virful stincilor, nemaiscdpind nici unul dintre ei. Este adevdrat cd nu le mai rdmdsese niel loc de retragere. zistentd. S-a fdcut un mdcel ingrozitor, trupe intregi de cavalerie si de infant erie au fost impinse din virful stincilor in prdpastia unde se vedea o multime n esfirsitd de oameni i de cal ingrdmdditi unii peste altii pind la o indltime de mai multe sulite. Au putut scdpa numai doar aceia care s-au retras chiar de la i nceputul bdtliei pe unele poteci printre stinci. Unii au folosit podul pentru a t rece Nistrul si altii s-au aruncat In apd, dintre acestia din urmd, cei mai mult i s-au inecat in acest fluviu care este foarte larg si foarte repede. Dusmanii a u fost lipsiti i de acest singur mijloc de scdpare de indatd ce colonelul Behain in fruntea celor trei regimente pe care i le incredintase marele hatman a pus st dpinire pe pod. Temindu-se de a fi gonit de acolo de forte superioare, acest vit eaz ofiter a pus sd fie desprinse din pod primele sase sau sapte ladrci pentru a impiedica definitiv retragerea dusmanului. Un mare numr de turci care alergau di n toate partile spre pod, nestiind ce se petrecea acolo, au fast mAcelriti cu lov ituri de baltagi6 de cele trei regimente despre care am vorbit. 15 Prin care Polonia cedase Podolia turcilor i Ucraina cazacilor 16 haches d'armes. (1672). nenorocirilor lor i le-a adus pieirea; ei n-au mai opus decit o slabd rePdtrunderea trupelor lituaniene in tabdra dusmanilor a pus virf 284 www.dacoromanica.ro

... a fost una din privelistile cele mai infiordtoare care s-au vzut vreodatd: o ostire de peste 80 000'7 de lupttori aflatd intr-un loe inchis din toate pat-tile de stinci inalte, mdceldritd in parte de mina soldatilor, mii de clreti ingroziti asvirlindu-se din virful acestor stinci, un numr si mai mare de ostasi siliti s-s i sfirseascd viata pe aceeasi cale si In aceleasi prpstii, un fluviu mare acoperit de trupe fugare si dintre care mare parte au pierit in valurile sale, intr-un c uvint, moarte si macel din toate prtile. Aceia dintre dusmani care au avut norocu l s fugd chiar de la inceputul luptei, fie pe pod, fie trecind Nistrul 'Mot, s-au dut viata 10 ani dupd aceea intr-o luptd Me mai strdlucit decit cea strins pe cellalt mal, rdminind aici martori ai infringerii i mortii tovarsilor lo r, Viteazul Modrzewski18, brigadier de cavalerie care si-a pierdespre care vorbe sc, adicd in cea de la Viena; Modrzewski zic, la sfirsitul bdtliei nefiind stul de atita singe care curgea din toate prtile, s-a hotrit s mai verse singe si pe celdl alt mal al fluviului. A fdcut un plan a cdrui indrdzneald nebuneascd nu se putea scuza decit prin insufletirea de care era plin, cit i prin gloria de care se ac operise, sdvirsind mii de isprvi glorioase; anume a-si conduce brigada inot prin acest fluviu mare si repede pentru a lovi pe dusmanii care se credeau in siguran td; a pardsit deci cimpul de lupt pe la capdtul stincii din dreapta s-a indreptat spre dusmani pe drumul pe care 1-am indicat. Turcii, dispretuind un dusman urma t de putine trupe, s-au asezat p. 50 In ordine de luptd i inaintind pind la Nistru si-au desercat armele asupra poloni lor indatd ce s-au apropiat de ei. Modrzewski, care era unul din cei care inaintaserd mai mult, a avut nenorocul de a primi una din aces te lovituri chiar in pintece ... etc. [Eseadroanele tree totusi de partea cealal td i pricinuiesc pierden i dusmanului ... etc.] Putini dusmani au scdpat. Tabdra lor, plin de bogtii, a cdzut prad invingdtorului, s-au gsit 76 de tunuri, un numr ne sfirsit de steaguri drapele care se mai vdd si astzi in bisericile din Roma si di n Polonia. Husein pasa, seraschierul, a fugit rdnit in mai multe locuri, avea ma i ales o rana mare la cap din pricina cdreia a si murit. A fost gdsit printre pr izonieri i viteazul Soliman pasa, aga ienicerilor i favoritul sultanului care rd nit fiind a murit cloud zile dupd Garnizoana cet.tii trgea nddejde s capete iesire liberd ardtind chiar oarecare dorintd de a se apra intr-o cetate inaccesibil, dar a fost curind silit sd se predea. 17 Cifra muh exagerat. Vezi si critica din Memoriile lui Beaujeu, p. 240 care afi rma' ca oastea turceasc nu trecea de 3 000 de ostasi, i deci nu puteau fi ucisi 8 0 000 de turci! Dei Beaujeu nu a venit In Polonia decit In 1679, el da o descrie re a luptei de la Hotin, p. 237 s.u. pe baza unor informatii controlate, mult ma i credibile cleat amnuntele senzationale ale lui Du Pont care a participat la lup t, dar care pentru unele informatii se bizuie pe spusele unor ofiteri frannota 14 . p. 51 cezi ce i atribuie un rol de prim plan. Vezi mai sus textul ce corespunde la 18 Modrzewski: Andrei Modrzewski, ceasnic de Sierad, apoi vistier al curtii polo ne, a luat parte la batalia de la Niemirov (1672) si la asediul Hotinului unde c omanda o companie de cazaci. A fost apoi Insarcinat cu o misiune diplomatic la Poarta (1676) si a murit la asediul Vienei (12 septembrie 1683). www.dacoromanica.ro 285

In aceasta cetate s-au gsit 13 tunurilois, multe munitii si marl bogatii, cdci gr ecii, armenii si evreii care puteau face negot In tabara turceascd aleseserd ace st loc pentru a pune in siguranta tot felul de p. 52 Dintre cei socotiti morti cel mai de seama a fost Bidzinskil marele maestru de vi ndtoare al regelui, generalul avangdrzii si al treilea din ostire, brbat foarte p retuit i care a savirsit nenumdrate fapte vitejesti In acea zi, lsindu-se in voia firei sale ndvalnice a cazut intr-o prapastie In urmdrirea dusmanilor. Dupa ce s -a sfirsit batalia, unul din ostaii care luptau sub ordinele lor, a adus vestea a cestei nenorociri marelui hatman. Sobieski care tinea mult la el, a poruncirt s i se caute trupul In mormanele de oameni i cai care zaceau intesati unii peste al tii. L-au gdsit spre seard i. li s-a pdrut c deslusesc unele urme de viata. Astfel ca i s-au dat tot felul de ingrijiri // cum isi poate inchipui oricine si In ce le din urma i-au scdpat viata. Leszcinski20, palatin de Podlachia s-a purtat cu barbatie. A curs mult singe timp de cinci ceasuri, caci aceastd batalie iceputa la ora sapte dimineata s-a sfirsit la ora unu dupd amiazd. Marele general a ascu ltat liturghia in cortul cel mai frumos al cdpeteniei dumanilor... La trei zile d upd batalie, domnul Moldovei a impartsit marelui general vestea pe care o primise , tea zece mii de caldreti de sub ordinele lui Kaplan pasa21 trecusera Dundrea p e la Babadag i strabteau marfuri aduse din Asia ... Republica a pierdut doar 2 000 de soldati cazuti in l upta i tot atitia tara In cea mai mare parte pentru a se duce in tabara de la Hotin. Sobieski, dornic sa culeagd noi lauri i sa adauge o a doua victorie celei dintii, a plecat indata, urmat de o parte din cavaleria sa, fart nici un convoi, pentru a merge mai repede .1 a nu scdpa pe dusman. Dupd trei zile de mar continuu, de dimineata pind seara, a ajuns la Pererita, pe malul Prutului; acolo a aflat c instiintat de unii fugan i care scpasera cum ca batalia fusese pierdutd si ca armata de la Hortin fusese comanclantu l dusmanilor se inapoia spre Dundre cu aceinvinsa easi iuteald cu care se depart ase de acel fluviu pentru a se apropia de Nistru. La Intoarcerea lui Sobieski in tabard, el nu a mai gasit pe marele general Paz, care se indrepta spre Lituania, cu armata acestui ducat. Aceasta plecare a mihni t mult pe Sobieski care vedea c nu mai poate trage nici un falos de pe urma biruintei sale i cd nu mai putea infaptui nici une le planuri pe care le fdurise spre dauna dusmanului, macar OA' anotimpul foarte aspru era atit de inaintat. Pe de alta parte el trebuia sd dea ajutor domnului M oldovei pentru a-1 sprijini in rdscoala sa si tunuri capturate in tabard. 28 bis Se face o distinctie intre aceste tunuri gsite in cetate si cele 76 de 29 Editorul polon larnureste in nota cd Bidzinski nu era mare maestru de vinartoare al regelui, filmdom& acestei functii fiind Zielinski din herbul" Swerika, da ap oi date privind cariera lui Bidzinski, din herbul" Janina. A luat parte In 1644 la campania din Rusia. In 1672 a fost strajnik al coroanei. In 1684 a cdzut rob la tdtari. Rscumparat a ajuns in 1693 castelan, lar dupd. 5 ani voievod (palatin) de Sandomierz. A murit in 1704. 20 Waclaw Leszcyriski, din 1670 vaievo d al Podlachiei. 21 Va avea un rol hotritor in 1677 la luarea Cehrinului. 286

www.dacoromanica.ro

a-i apdra tara impotriva furiei turcilor. Neputind face mai mult, a trimis pe Si eniawski, marele stegar al coroanei, In fruntea unui corp de 8 000 de oameni, cu porunca de a apdra pe cei doi domni Impotriva duwnanului comun. i se trimiseserd din mai multe prti c regele Mihai Wisniowiecki22, care se imbolnd vise la Liov, murise la 10 noiembrie cu o zi inainte de c4tigarea bdtdliei de ca re am vorbit. Tot la inapoierea sa la tabard, Sobieski a aflat de la curierii care Marele general neputind face nimic impotriva dumanului dup plecarea armatei lituan iene cit i a detaamentului trimis / intru ajutoLiov unde a petrecut restul iernii . p. 52 rarea acelor voievozi nu s-a mai ingrijit decit de cantonarea restului armatei s ale la hotarele Poloniei i Moldovei, iar el Insui s-a dus la CAMPANIA DIN MOLDOVA (1685)* 1685 sf. sept.-12 oct. privelite IncInttoare, mai ales and se afld pe o coast de unde pot fi mal bine vdzu ti. i aa este In toate pddurile de la aceste hotare. Se cunosc locurile pe care le ocupaserd odinioard satele i celelalte locuinte dup po amele sau plantele care se gdsesc acolo ca pepeni de mai multe feluri, castravet i i altele... etc. care se Inmultesc prin semintele lor. pind la fluviul Nistru. In cuprinsul acestor pdduri se gsesc goluri mari, odinioa rd foarte populate i bine lucrate. Se pot vedea multe livezi sddite cu pomi care fac poame minunate. Primdvara, cind aceti pomi sint incarcati de flori, culoarea albd a florilor amestecatd cu verdeata celorlalti copad i oferd o Marele codru al Bucovinei... are peste 30 de leghe in ldtime aproape tot atita I n lungime. Incepe de la muntii Carpati i merge p. 178 Din Carpati care inainteazd foarte departe In aceast padure se desprinde un ir de munti. Din acest ir izvorAsc mai multe riuri care o scaldd In mai multe locuri i sapd acolo multe defileuri i pasuri anevoioase. Cel mai mare dintre aceste riuri este Prutul care ajunge acolo i mai mare, imbogdtindu-se cu apele celorlalte riu ri care se varsd In Armata, dupd ce a strdbatut de-a curmeziul aproape cloud treimi ale acestei padur i, i-a aezat tabdra Intr-una din acele poieni mari de 2 Era fiu1 lui Yarema Wisniowiecki i strnepotul aui Ieremia Movil. Ales rege in 16 69 moare in al patru1ea an de domnie in toiul frmintrilor interne si primejdiilor externe. * Vezi i Neculce despre lupia de la Boian, expediat in eiteva rinduri. dare de se am mult mai amAnuntit, pe zile, de la aparitia ttarilor la 1 oct. pind la degajarea oastei polone la 21 oct. se all in depesa lui Bthune din 26 oct. 1685 (Hurmuzaki XVI pp. 96-99) care e mai degrab nefavorabila lui Jablonovski. Versiunea acestuia din urmA e data in povestirea preotului Bonasana. el. Acest riu dupd ce strdbate Moldova, Ii duce apele In Dundre aproape de vdrsar ea ei in Marea Neagrd. Este ultimul tribut pe care 11 primete acest mare fluviu I n lungul sdu curs. (Hurmuzaki, V/1, pp. 111-114).

www.dacoromanica.ro 287

care am pomenit i care avea un circuit de mai multe leghe; aici a stat doud zile, pregatindu-se s ridice / tabdra a treia zi. Gonacii notri au venit s dea de tire ma relui hatman23 c o mare armatd de-a turcilor i toate fortele taarilor aveau sa pdt runcld in aceast pdclure In partea In care ne aflam 1 noi. Abia isprdviserd de rap ortat acestea cind am vdzut curn ies din acea parte a pdclurii care era In fata noastrd peste 40 000 de turci care s-au oprit indatd i s-au rinduit In formatie de luptd. Un numr nesfirit de tdtari era risipit pe flancurile lor, in obijur. Marele hatman, i-a rinduit indat armata in formatie de luptd i, dupd ce a inai ntat ca la 1 200 de pai spre dumani, s-a oprit vdzind acetia nu fceau nici o micare. Cele cloud armate au rdmas in aceastd pozitie tot restul zilei i amindoud au popo sit pe locul pe care Il ocupau i una i alta, nefdcind nimic altceva In tot restul zilei decit sa tragd cu tunurile. P. 179 nuita lor neorinduiald. Au inceput mai intii s scoatd strigaele lor sau mai bine zis urletele lor, de care a rdsunat toatd pdclurea din suit dei foarte inalt, la poakk cdruia se afla o baltd In care se va'rtui teren se mai vedeau hied unele urme de drum care strdbatea acest Terenul es pe care Il ocupau cele cloud armate avea vreo cloud leghe In lungime i cam pe jumdtate in l'time, era in forma de dreptunghi, mai strimt in partea noast rd decit in a inamicului i era inchis la dreapta noastrd de riul Prut, ale cdrui maluri erau de o parte i de alta acoperite de copaci foarte dei. In acest loc, ri ul are o ltime de vreo 100 sau 120 de pai, este foarte adinc i malurile sale sint f oarte inalte. Acest loc es se sfirete la stinga noastrd, cu un deal uor de sau mai multe piraie. Amin.doud, adicd i balta i dealul, se intindeau pe toatd lun gimea esului amintit. Aceste piraie umpleau odinioard cloud lacuri a cdror apd cu rgea dintr-unul in celdlalt, i cam in mijlocul aceses alcdtuind un defileu greu de trecut. Toate cele ce le-am descris acum erau acoperite din toate partile de paduri, iar acestea erau mai dese i mai adunate in unele locuri decit In altele. In tot timpul noptii, turcii i taar ii i-au intetit strigaele lor, toate instrumentele lor de muzica ostdeasc se auzeau necontenit, mai ales tobele ienicerilor care fat de ale noastre slut de cloud or i mai lungi, i aproape de cloud ori mai late; ei ovesc cu betiorul obinuit i cu e tobd pe care o tin mult mai sus aiurea. Toba este insotit de mai le bat la cele cloud capete; cu mina dreaptd l stinga, cu o joardd, iar bratul lor este sprijinit p decit se obinuiete multe feluri de talgere cu cloud minere

pe partea dinapoi pentru a baga milnile in ele; slut de un metal care are un sunet foarte vibrant. Nite tineri lovesc in cadent& aceste talgere unul de altul, ceea ce produce impreun cu toba un sunet martial foarte pldcut i care se a ude de departe. Din zorii zilei tunurile au inceput din nou sa tragd cu putere i de o parte i de c ealaltd i cele cloud armate s-au rinduit de luptd; amindoud priveau cu grijd defileul i nici una, nici cealaltd nu se incu23 = Jablo navski. Pentru aprecierea rspunderii sale in aotiunea povestit vezi Himmtuzaki XVI pp. 94-95 i 96-99. Este subliniata imprudenta sa. Toatt revine generalului artil

eriei, printului de Curlanda i infanteriei. Generalul Artileriei" este artat pe n urne mai jos. Vezi textul din dreptul notei 27. 288 www.dacoromanica.ro

metau sa incerce trecerea prin el, aceasta fiind din toate operatiile de rdzboi, cea mai primejdioasd de indeplinit, in fata dusmanului... Timp de 10 zile otile polond si turca au facut aceeasi manevrd, rinduindu-se de luptd dimineata, stin d astfel toatd ziva cheltuind foarte mult pral de puca i irosind un mare numdr de ghiulele. Adeseori trupe de spahii a dicd de calareti turci, treceau riul in partea noastrd, la addp. 180 postul copacilor de pe malul Prutului pentru a se incdiera cu oamenii nostri; in aceste incdierdri ei pierdeau intotdeauna mai multi oameni. In ziva a cincispre zecea s-a putut vedea ca dumanii ridicaserd in timpul noptii mai multe redute pe malul defileului si continuau in plind zi facd lucrari de legatura intre aceste intdrituri, ceca ce a convins pe generalii nostri ea' dusmanii luaserd hotdrirea de a incerca trecerea riului pentru a veni sa ne atace, i cd ei rascoleau pamin tul numai pentru a inlesni aceste treceri. Ostirea noastrd care dorea cu infrigu rare ca dusmanii s clued la capat aceast hotdrire s-a dus sd-si ocupe din nou tabd ra sa dint% care dupd cum am spus se afla la o departiare de 1 000 sau 1 200 de pasi de cea pe care o pardsise pentru a hotdri pe turci sd facd trecerea. Dar ei n-au voit sa treacd. Am rdmas mai multe zile in In tot acest timp nu se mai ved eau In tabara turcilor decit 20 000 sau 25 000 de ttari in locul acelui numar nes firsit ce se vdzuse la inceput, cc...ea ce nelinitea foante mult pe generalii nos tri, care se temeau ea aceia (= tatarii) sa nu se fi folosit de depdrtarea armat ei noastre de hotarul nostru pentru a da navald in Polonia i a lua robi si alte p rzi, cad prizonierii turci si tatari care se capturau zilnic dadeau cu totii rdsp unsuri deosebite, si din aceast cauza nu se putea ajunge la nici o pdrere, fie ea ' sultanul Kalga24 care Ii comanda pe tatari fusese aceasta noud situatie. instiintat de faptul c regele25 se afla la acest hotar, si socotea cd acesta era insotit de trupe numeroase, sau ceea ce este mai uor de crezut seraschieru126, sp erind s ne taie once putintd de retragere, poruncise comandantului tdtar sd ocupe toate aceste defileuri prin care trecusem pe cind pdtrunsesem in aceastd groaznicd padure, fapt ce s-a dovedit intemeiat in cele din urmd. Marele hatman vazind c dusmanii nu se gindeau sa se apropie de armata sa, a hotdrit s se depdrteze hied 0 mai tare, pentru a l e inlesni cu atit mai mult trecerea prin defileu. Iesind prin eapatul sesului di nspre partea noastrd, era de strdbatut o padure mare cu copaci inalti care o inchideau cu totul, de la malul Prutului p ima' la baltd si la dealul de care am pomenit, i care se intindeau mult mai depar te pe malul cellalt. Iesind din aceast pddure, se clddea de // o mica luncd patrat a marginitd dintr-o parte de Prut, dintr-alta de baltd i de deal, din a treia de pddurea cea mare ce trebuia strdbatuta si din a patra de o padure de ulmi foarte adincd prin care se scurgea apa bltii In Prut i fdcea din ea o trecateare, prin care numai dracul ar fi putut strdbate. p. 181 Am intrat asadar in aceasta luncd prin padurea cea mare si am vdzut pe deal o mu ltime de tatari care si-au inceput iar strigatele lor 24 Fratele hanului. 25 loan III Sobieski. 26 Soliman, acela care II pusese domn pe C. Cantemir. 19 Calatori straini despre Tattle Romane

www.dacoromanica.ro 289

obisnuite. Tragerea inapoi a ostirii noastre n.0 a avut urmarea asteptatO, turci i au ramas linistiti in tabdra lor, pe marginea defileului unde si-au intarit ch iar redutele pe care incepuserd sO le ridice acolo, bizuindu-se pe porunca data tdtarilor de a observa bine toate miscdrile noastre. Intr-adevar , acestia nu ne pierdeau din ochi nici o singurd clipd pinA la lasarea noptii, c hid se apropiau de strjile noastre inaintate i veneau sd stea de vorbd cu ostasii nostri, spunindu-le cd in curind vor fi prizonierii lor i, crezind sperie tare le mai spuneau cd sultanul Kalga, capetenia lor, ocupase toate trecatorile prin care ne-am fi putut retrage. Inactiunea dusmanilor i linistea din tabdra lor, im preund cu spusele unor transfugi despre care nu md indoiesc cd fuseser trimii in ostirea noastrd de unii din acei turci care nutreau ginduri bune fatd de Polonia , au convins pe generalii nostri c seraschierul avea cu adevdrat de gind s ne tind incercuiti pind ne vom fi isprOvit merindele 5i vom fi nevoiti s ne preddm supun indu-ne conditiilor pe care va binevoi sa ni le impund. Din nefericire se pdrea c planurile seraschierului aveau sd se implineascd intocmai... cdci nu puteam ies i din incercuire decit trecind peste trupurile dusmanilor a cdror ostire era mul t mai puternicd decit a noastrd. Ei erau stdpini pe defileul pe care intariser pr in redutele de care am vorbit; 5i mai erau ajutati, si de acea multhne nesfirsit d de ttari. S-ar fi putut trece Prutul dar malurile a estui riu se sfirseau in pa rtea noastr prin stinci abrupte si nu erau decit citeva coborisuri, i doar pentru a duce caii de friu unul cite unul, astfel cd dacd luam aceastd hotdrire, trebu ia neapdrat sd ne Ordsim tunurile i bagajele, situatie cumplit pentru o armatd ce intrecea in vitejie pe dusmanul ce Il aveam in fatd. In sfirsit, a fost ndscocit un mijlo c de scdpare care pdrea cu neputinta dar care totusi a izbutit foarte bine; anume sd se taie cite cloud rinduri de copaci de-a lungul acestei pdcluri de ulmi, pe care o aveam in spatel e nostru. Au fost doboriti copaci destul de grosi, unul lingd altul si crengile au fost aruncate deasupra, astfel c s-au facut cloud poduri peste aceastO faimoas d trecere pe unde au mers cu usurintd patru sau cinci care aldturate. Au fost tr imise mai Intl convoaiele i cdrutele la cdderea noptii de la 8 spre 9 octombrie; cavaleria i-a urmat de aproape, aci generalii socotisera ca era mai potrivit ca infanteria i dragonii impreun cu o parte din tunurile noastre sd asigure retragerea; i sucp. in cesul a dovedit curind c'd judecata lor fusese foarte inteleaptd. Intr-adevdr ma i trebuiau s treacd 11 sau 15 escadroane cind, in zorii zilei s-au auzit strigdte le turcilor in acea pOdure mare ce desprtea cele cloud cimpii. Ei fuseserd in5tii ntati de tdtarii care bdgaser de seam cd ne retragem. Kontski", palatin de Kijovia , mare maestru al artileriei i comandant al trupelor strdine nu se indoise ca du smanii aveau s fie instiintati curind de retragerea armatei noastre; i i pOstrase toatd noaptea infanteria i dragonii in ordine de bdtaie, ii flancase batalioanele cu bariere mobile28 i ii rinduise toate tunurile in intervaluri. intinzindu-si aripa stingd pin la mlastind si sprijinindu-si-o pe cea 27 Konski El a stiut sd se foloseascd de toate insusirile prielnice ale terenului, Martin Cazimir Kontski, castelan de Liov. 28 fait couvrir ses bataillons de chev aux de frise. Vezi i Jurnalul lui Iacob Sobieski nota 76 uncle aceste bariere Sint numite chevalets. 290

www.dacoromanica.ro

dreapt pe riul Prut. Putinele escadroane care nu trecuserd Inca, au rdmas cu infanteria si nu i-au fost de putin ajutor. Mdrturisesc cd dacd nu ar m ai trdi inc.& in Franta martori oculari si de bund credintd ai actiunii de care voi vorbi indat nu as indrdzni s-o descriu i s art cum s-a desfsurat. Acesti martori oculari sint marchizul de Souvr29 i ofiterii care il insoteau si care ar putea v orbi de aceast actiune cu mai mult pricepere decit o pot face eu; printre acesti m artori se afla i contele de Tot frontul cavaleriei turcesti, de o ltime egal cu unja noastrd de front, ne-a at acat cu strigdtele i cu furia sa obisnuitd. Ostasii nostri, deprinsi cu aceste s trigke, nu au rdspuns decit cu o salvd puternicd la atacul dusmanului. A fost at it de puternicd incit aceastd prima linie a fcut stinga imprejur lsind un mare num dr dintre ai sdi pe teren, dar a urmat o a doua linie atacind cu aceeasi furie i a fost primitd cu aceeasi dirzenie, ceea ce a silit-o s urmeze aceeasi cale ca i cea dintii. Aceste atacuri au fost reinnoite de zece sau doudsprezece ori i cu a tita repeziciune incit abia aveai timpul de a incdrca din nou armele tunurile. A tunci au rsunat tobele mari ale ienicerilor care nu putuserd alerga la lupt i tini nd pas cu cavaleria, veneau acum dimpreund cu aceasta ca s ndvdleascd asupra noas trd. Atunci Walla a ajuns mai crunt, cdci toatd lupta urma aproape numai corp la corp. Nicidata nu s-a vdzut mai bine ca in aceast imprejurare folosul i priinta ba rierelor mobile precum si a baltagurilor cu care sint inarmati pedestrasii i dra gonii poloni in loe de sdbii. Prdpddul ce 1-au facut a fost atit de groaznic inc it primii ieniceri nu 1-au putut infrunta mult timp si au fost siliti s dea indrdt , intoemai ca i cavaleria, retrdgindu-se in pklure, de unde au iesit in curind a ltii care atacau cu acelasi avint vi s-au retras curind in acelasi chip. Dusmani i in loe sd-si aducd la marginea pd.durii tunurile in numdr de 43, care ne-ar fi distrus desigur fdr nici o scdpare, s-au hotrit spre marele nostru noroc, s le duc d pe dealul din stinga noastr, ceea ce le-a indeprtat cu mult mai mult decit cum f useser. Este adevdrat e bdtaia tunului venea acum in lungul liniilor noastre, dar dealul fiind foarte inalt i dusmaii indreptind tunurile de sus in jos, chiar dac d ghiuleaua nimerea in plin nu ucidea decit un om sau cel mult doi, pentru c intr a in pmint frd a mai ricosa. Bubuitul acestor tunuri pdrea s fi sporit avintul ofen siv al turcilor; trupele lor care nu intraserd Inca in luptd, ne-au atacat si au inceput din nou o incdierare corp la corp care nu a fost mai putin singeroas ca cele dintii. Ostasii nostri erau atit de indirjiti 'MCA, netinind seama de ofite ri, sdreau peste bariere i cu baltagurile lor, pe care le foloseau cu amindoud m iinile, sileau pe noii luptdtori sd se intoarca inapoi in Souvr. Beaujeu30. Despre care am mai vorbit. 29 In text, gresit Louvr Cf. p. 187 uncle e amintita plecarea marchizului de 39 Coreet: Cavalerul de Beaujeu. A stat in Polonia in 1679-1681 trbapoisitiv-se in aceasta tara in 1681 dupa o scurta calatorie in Germania si Tarile de Jos. Es te autorul unui Jurnal de calatorie in care descrie pe larg sederea sa in Polonia: Mmoires du chevalier de Beaujeu contenant ses divers voyages tant en Pologne, en Allemagne, qu'en Hcmgrie, avec des relations particulires des guerres et des affaires de ces pais-lit depuis l'anne 1679. Paris, 1698; Amsterdam 1700. Din pac ate insemnrile sale se opresc inainte de campania din 1685. www.dacoromanica.ro 291

p. 113 pdure. Un mare numdr de ieniceri s-a hotdrit s intre in mlastind pitindu-se printr e // trestii, care erau foarte inalte au tras in batalioanele din flancul nostru sting i ne-au ucis citiva soldati. Mai multe tunuri au fost indatd indreptate i ntr-acolo; s-a tras asupra lor31 ceea ce a fdcut ca o parte din dusmani s rmn ingrop ati in noroi si a tiat p3fta tovardsilor lor s'A* mai vind pe acolo. Ar trebui s f iu mai priceput decit sint, pentru ca sa descriu in amanunt o batalle despre car e se spune cd a fost frd precedent. Intr-adevr, nu este oare un lucru uimitor cd t imp de zece ceasuri 11 000-12 000 de infanteristi nu numai ca rezistd in cimp de schis si tin piept unui numdr de peste 40 000 de dusmani, cavalerie si infanteri e, sub bdtaia neincetat a 43 de tunuri, p. 184 Catre orele patru dupd amiazd, dusmanii respinsi cu desvirsire s-au retras i n-au mai apdrut in restul zilei i ne-au ldsat s ne retragem in tihn prin cele doud des chizdturi ale pddurii de ulmi, ceea ce dovedeste cit de temute ajunseserd trupel e noastre pentru ei, cdci in ciuda tuturor sfortdrilor noastre, ei ar fi trebuit s impiedice jonctiunea cu cavaleria noastrd, care nu ne putuse fi de ajutor din cauza terenului nefavorabil. Aceeasi cauz a impiedicat pe turci de a-si intrebuin ta toate fortele deodatd, neputindu-le baga in lupt decit unele dupd altele, ceea ce a constituit pentru noi un mare folos din cauza putinei intinderi a frontului si a faptului c aripele noastre, erau foarte bine apdrate de Prut si de mlastind ... etc. /7 In aceast batalle am pierdut 800 pina la 900 de oameni si au fost aproape 400 de rdniti. dar Ii silesc sd prdseascd lupta i sd se retrag? Nu am putut sti cu exactitate numdrul dusmanilor rdmasi pe cimpul de lupt, nici p e al rnitilor lor, dar pierderile lor au fost cu mult mai mari. Fapt este cd tot terenul, de la frontul nostru pina la marginea pddurii era acoperit cu ai lor, z dcind pe cimpul de luptd; dar ceea ce dovedeste si mai bine pierderile lor si ci t erau de stui de lupte este faptul ea' ne-au ldsat s trecem netulburati sub ochii lor prin cele doud defileuri, fdrd a face nici cea mai mica incercare de a ne s tinjeni o retragere ata de primejdioasd. ai Ineinte de a se innoprba, ne-am Intln it Cu cavaleria noastrd cal-0r soldati rdmdseserd calare toatd ziva. Escadroanel e erau amestecate mult de infanterie. Tdtarii au rdmas tot timpul spectatori linititi ai luptei, n eajutind pe turci decit prin obisnuitele lor strigdte i urlete. unele cu altele, cdci natura terenului nu le ingdduia s pd.streze o ordine mai st rictd, i nici generalii nu voiser ca ea sd se deprrbeze mai Erau toti rdspinditi pe deal, de unde gustau fdrd nici o primej die, cerea de a privi aceastd scend singeroasd. Ei vedeau totodatd i neorinduiala cavaleriei noa stre, fdrd insd a se apropia de ea pentru a incerca vreo lupt. Am gsit mai 'Mili i n fata noastrd acel val32 faimos pe care impdratul Traian a pus odinioard sd-1 s ape armata sa, pentru a trage hotar 31 l'an tira a cartauche. Valul (lat. vallum) dintre Leova pe Prut si Copanca pe Nistru alctuit dintr-un san% lat si aclinc al ckui pmint era asezat lng sant i para lel Cu 32 acesta pentru a forma un obstacol indoit. Din loc In loc valul era prevazut Cu posturi de observatie, avInd garnizoane permanente. (Nota autorului). 292 www.dacoromanica.ro

in aceastd parte Imperiului roman, ardtind prin aceasta ca urmasii lui nu trebui au sd se gindeascd sd-1 intindd mai departe, din cauza vitejiei Sarmatilor33. Ac est val se Intinde continuu de la muntii Carpati pina la fluviul Tiras sau Nistr u i strdbate in intregime pddurea fioroasd a Bucovinei; 1-am trecut in multe pAr ti unde mai este incd destul de inalt. L-am trecut de Indatd ce infanteria s-a unit cu cavaleria si armata a mai inaint at Inca' o jumdtate de leghe. Ttarii au privit la aceast dealul pe care il ocupaserd ttarii in ajun. Generalii nostri au crezut ea' ei ave au de gind s Inceapd vreo actiune oarecare; au inaintat spre ei pina la valul de care am vorbit, dar dusmanii n-au fdcut nici o miscare si au tras numai de zor c u tunul, la care a rdspuns tirul nostru toatd ziva; in acest timp am rmas locului in ordine de bdtaie, cdci nu puteam merge spre ei, urcind dealul, decit cu cea mai mare primej die. In zilele urmdtoare, ne-am continuat marsul ca s iesim din a ceast pddure; turcii i atarii se tinuserd mereu dupd noi frd a indrdzni s ne atace la trecerea prin atitea defileuri, cdci dragonii i infanteria noastrd formau tot timpul arier-garda. Dusmanii, clnd ne-au vzut ca iesim din aceste pdduri, nu au gsit cu cale sd iasd i ei, ci au disparut si nu am mai vzut nici un singur picior de turc sau de tdtar. Campania din 1686 manevr fdrd s se clinteascd de pe dealul care se intindea inca mai departe de locu l unde ne asezasem tabdra. A doua zi turcii au apdrut pe Regele voia s indeplineascd in anul acesta, 1686, ceea ce nu se putuse face In ce i doi ani precedenti, adicd s'd intre in Moldova... El hotdrise s intre in Moldov a, lucru pe care nu-1 putuse face in 1684 din cauza sosirii armatelor turcesti i atares-ti pe malurile Nistrului care impiedicaser construirea unui pod. Nevoind s Intimpine aceeasi piedica, a luat hotdrIrea singura care-i rdminea de a urma pri n pdurea Bucovinei, acelasi drum pe care II urmaserd generalii nostri In campania din urmd, convins ca va trece mai usor prin toate defileurile acestei pduri, ori cIte piedici i s-ar pune In cale, decit treacd un fluviu mare In prezenta unui d usman puternic. El aflase desigur ca intra intr-o tara pustie, In care toate ora sele erau arse si prdsite, afard de capitald; dar el stia de asemenea ca aceastd capitald era antrep. 195 p. 196 pozitul convoaielor care erau trimise din pasalicurile vecine cu Dundrea spre Ca menita34, a crei garnizoan nu-si avea subsistenta asiguratd decit doar prin ele, i ntreaga Podolie fiind pustie, i existe Treimei35 neingdoluindu-i sd cultive cele citeva ogoare, pe care le cultivase Inainte de construirea acestui fort. 34 Care se afla sub turci din 1672. Convoaiele de aprovizionare prilejuiau adevra te expedita militare incredintate in parte domnului, i efectuate sub ame nintare a poghiazurilor polone, care, chiar nereusind s le impiedice, se alegeau Cu jaful regiunilor strbatute. 35 Construit de poloni. 33 Socotiti strmosii polonilor. www.dacoromanica.ro 293

Acest principe, mai hotdrise ca punind stpinire pe capitala Moldovei sa' Intreascd unele din celelalte cetdti arse si prdsite i s pun garnizoane, In ele, ceea ce a s i fcut... Dupd ce s-au adunat toate trupele, sosind artileria i munitiile la taba rd, armata s-a pus In miscare si a mers ctre malul Nistrului pe care 1-a trecut o parte pe la Zurawno o alta pe la Halicz. Acest fluviu, Nistrul, izvordste din m untii Carpati, care se afl la miazzi de Polonia, se deprteazd nti cu 6-7 leghe, apoi i Indreaptd curs ul dinspre apus spre rsdrit i curge printr-o adinciturd paraleld cu acesti munti pe distanta pe care am ardtat-o de p. 197 24 sau 25 de leghe: tinutul care se afl. !titre ele face parte din Pocutia; provincii. Orasele si castelele de aici slut mai bine IntArite si mai bine aprov izionate cu cele necesare apArdrii. Ele au slujit Intotdeauna ca loc de retrager e pentru oamenii de la tara, chid tOtarii Isi fceau raziile lor in timpul domniil or regilor precedenti. Acesta este tinutul, in stare mai bun si care este unul di n cele mai Indestulate din regat, pe care este mult mai putin devastat si mai putin pustiu decit restul acestei Il numesc atarii drumul lor de aur; cad oricite msuri de pazd s-ar lua, nvlirile lo r fiind Intotdeauna cu totul neprevzute, ei au luat in toate timpurile o prad foar te mare; de aceea hanul Insusi a vrut s strbat aceast tara In 1672, In timp ce cei d oi fii ai lui au apucat pe alte drumuri. mars, partea Pocutiei care era devastat i pustie si a ajuns la intrarea marei pad uri a Bucovinei, in acelasi loc pe unde pdtrunsesem In ea In cursul campaniei pr ecedente, regele hotrInd s urmm acelasi drum. Dup ce am inaintat mai multe leghe, am gsit un fort vechi pe care 11 mai vdzuserdm. Principele a hotrit sa-1 refacem pen tru a lsa acolo unele trupe, voind s-si pregdteascd, din loc In loc, niste posturi intermediare36 pentru a avea vesti din Polonia si a da si el vesti, incredintat c prin aceste tinuturi cavaleria din garnizoana Camenitei va patrula Armata, dup ce a trecut Nistrul, a strbdtut, In 7 sau 8 zile de necontenit si va ridica pe sus pe toti cei care ar incerca s treac pe acolo. Am strbdtut valul lui Traian si am vdzut cimpul de bdtaie unde se dduse In anul pr ecedent singeroasa luptd de care am vorbit. Doar oasele mortilor czuti acolo se m ai aflau Inca pe loe, &del lupii si celelalte fiare slbatice nu mai lsaser nimic di n aceste rdmdsite. Dupd diteva zile de mar s regele a pus sd se ridice o redutd bine Intrit cu palisade unde au fost ldsati 50 de pedestrasi si 30 de calOreti. In sfir sit, dui:A ce am mers de-a lungul rlului Prut, am iesit din aceast groaznicd pdure, fdrd s fi vzut un singur dusman, si am intrat In Intinsele cimpii ale Moldovei, unde, la diteva leghe deprtare de pOdure, am dat d e Pererita, primul oras din aceast tara mare din directia din care veneam, si care fusese ars si distrus de mult. Zidurile acestui oras si ale bisericilor i caselor erau putin stricate, dar totul era plin de bdlrii, de urzici si mdrcini, chiar si strazile, si nu era niel un semn s5 fi fost vreun loc uitor acolo de multi ani Incoace. Pozitia acestui oras este una dintre cele mai prielnice pentru apdrare; el este asezat la intrarea unei peninsule foarte ridic ate pe care o formeazd Prutul si care

36 des entrep6ts Sensul termenului e dat de context. 294 www.dacoromanica.ro

are cam 2 leghe de jur imprejur si este plantat in intregime cu pomi mari. In ace l loc se gasesc tot felul de animale care au fost ucise de soldati37. Orasele pe care le voi numi, erau de asemenea ruinate si distruse si pline de ba larii, ca si primul. Cele care ni s-au prut cele mai mari slut: Stefnesti, Suceava , Siretu138, Falciu38 si Galati. Cele cloud din urm slut cele de la captul cel mai departat al tarii; cimpiile, care sint pretutindeni foarte intinse, slut pustii si parasite. Nu se recunosc locurile unde fuseserd tirguri si sate, decit prin ruinele lor si prin roadele pe care le afli in vecinatatea lor, semintele rsrind m ereu din pamintul care este foarte bun. In sfirsit timp de aproape 5 luni de mar , atit la inaintarea in tara, cit si la inapoierea in Polonia, nu am gsit nici o fiinta omeneasca' decit In orasul Iasi, capitala Moldovei. Ceea ce spun aici, va pdrea poate de necrezut, de aceea am citat mai suso pe ofiterii care // au inso tit in aceast campanie pe marchizul de Courtanveaux cu care se mai afla St. Car10 1, un foarte iscusit inginer din armata Frantei si contele de Beaujeu; ei au fos t martori oculari si vrednici de crezare ai adevarului pe care 11 infatisez. Sin t si acum mai multe persoane la Paris care au vzut ca si mine starea de devastare s'i de ruin a unei tari atit de mari si atit de frumoase. Eu nu vorbesc decit de partea prin care a trecut armata; stiu ca cea care se afla spre apus arata cu t otul altfel, pentru ca e la o mai mare departare de drumul de trecere al tataril or si nu este expus incursiunilor polonilor, care au svirsit adeseori mari acte de dusmnie42, dar scopul urmrit de rege in aceasta campanie era s intareasca posturil e de la aceste hotare si pina la capital si chiar dincolo de ea. Dupa cele ce am spus, socotiti dacd o armata care stie Ca merge sa poarte razboi intr-o tara in care trebuie sa se astepte s nu gaseasc decit ap, aer si furaj, poate sa se lipseas ca de a duce cu sine tot ceea ce e absolut necesar pentru trai. Voi mai al-ata, in cele ce urmeaza ca de mai multe ori ne-a lipsit si apa, si ca am avut de sufe rit si de pe urnra focului si atunci voi mai pomeni de martorii oculari pe care i-am citat. Regele, pentru a-si indeplini scopul intrarii sale in Moldova, adic d e a pune citeva orase parasite in stare de aparare, a inceput cu Pererita: a pus toate trupele sd lucreze la intarirea partii celei mai inalte a acestui oras si cum s-a gasit pe loe tot felul de materiale din belsug, aceasta parte a fost cu rind pus iar in stare de aprare. S-au lasat acolo 200 de calareti, 600 de pedestra si si 8 tunuri cu munitiile necesare, poruncindu-se comandantului sa desavirseas c incetul cu incetul, cele incepute. Regele avea de gind s-i sporeasca garnizoana la inapoierea sa, Chid ar putea face rost cu mai multa usurinta de lucrurile de tre37 oft Von trouve toute sorte de btes qui furent tues par les soidats. (Nu e ci ar de ce fel de animale poate fi vorba aici Intrucit se spune ca acest sat sau oras era pustiu de multi ani). " Seroka! (Confuzie cu Soroca). 39 Telki (!) p. 198 Brenassise. 49 Intr-un pasaj care nu a fost redat aici mai era citati: Dauville, Dambel, 41 Pierre Carie, vestit inginer militar francez (1666-1730). 42 Incursiunile pol onilor si ale tatarilor apar aici pe acelasi plan. www.dacoromanica.ro 295

buinta pentru pastrarea acestor cetati si pentru inlesnirea legaturii dintre hot arele noastre cu ele. Strabatind Bucovina, el a poruncit s se faca poduri peste l ocurile mai greu de trecut, ceea ce se indeplinea cu atit mai usor cu cit nu era vorba de altceva decIt sa se taie niste copaci pe care, adeseori, 'Ii lsam sa cada chiar pe looul mide era nevoie. La cloud zile de drum de la aceasta prim a Intaritura s-a aruncat un pod peste Prut i s-a trecut dincolo un detasament de 10 000 oameni, cu porunca de a merge sa Indeplineasca s'i. la Suceava ceea ce se facuse la Pererita. Cetatea (Suceava) se afla la o departare de 10 sau 12 leghe de acea sta din urma ( Pererita), este asezata pe un riu ce poartd acelasi nume. S-au la sat acolo 800 de pedestrasi, 300 de calareti, 10 tunuri si munitii corespunzatoa re. Detasamentul acesta s-a unit apoi cu armata, Inainte ca aceasta sa fi sosit in capitala. S-a facut un nou detasament care sa se duca sa aseze o garnizoana l a Soroca, situata cale de o zi mai induntrul tarii. Aceasta instalare a fost mai usoara decit celelalte cloud, pentru ca acolo se gasea o cetate ale carei zidur i si metereze erau intregi, astfel c putin a mai fost de facut. Acestea sint cele cloud cetati pe care a vrut regele sa le ocupe, pentru a putea intra in Moldova si a merge fara piedica43 la Iasi si a hartui tot mai mult convoaiele spre Came nita, care nu se puteau lipsi de a trece prin vecinatatea acestor cetati, si a c aror trecere pina la poarta acestui oras44 era Impiedicat de fortul Treimei. p. 199 de calda, si in vremea de care vorbesc, erau calduri peste masura de mari, toate lacurile si toate baltile erau secate, dar lucrul cel mai uimitor era faptul c' d 11111 Bahlui pe care e asezata capitala si care este De trei ani de zile nu mai cazuse nici o singur picatur& de ploaie In intreaga Ta ra Romaneasca, niel In Moldova, a carei clima' este nespus aproape de marimea Marnei45, nu mai curgea, se mai vedea spa numai In locurile m ai adinci. In paminturile mocirloase se facuser& crapaturi atit de adinci, incit nu ai fi putut vedea un om ridicat In picioare. Repet Inca o data, ma indoiesc sa mai existe vreun exemplu de o seceta atit de mare si a-tit de lunga si cu toa te acestea parnIntul era atIt de bun, de gras si de manos, incit tot cimpul era acoperit cu o iarba foarte deasa, malta de aproape cloud picioare si foarte buna pentru cai, dar care lua usor foc, astfel incit la cea mai mica adiere se aprin dea indata daca soldatii nu fumau cu destula grija. Aceste paminturi, ca i cele d in Podolia, Ucraina, Pocutia si Rusia, sint atit de grase incit atunci and s-a facut Incercarea pe alocuri de a le cultiva, asa cum se face in Franta, ori, gunoindu-le apoi arIndu-le 'Inca o data nu au crescut decit fire foarte des e, incurcate unele cu altele si formind ca un fel de patura de tara intoarce ( a ra) pamintul numai o data, isi arunca sdminta si nu se caieste niciodata de osteneala si munca sa. 43 comme de plainpied. 44 =_- Camenita. ailed arindu-le de mai multe o Inaltime de mai multe picioare, fara niel un spic. Plugarul din aceasta 45 Afirmatie mult exagerat. 296 www.dacoromanica.ro

Din aceste provincii pe care le-am numit, vine acel numr uimitor de vite mari, tr imise spre vinzare in toat Germania si pina la Strassburg; se mai trimit inch* mu lte din tinuturile locuite46 si domnul Dancher, bancher din orasul pe care 1-am pomenit47 a transportat vite in Franta, in timpul ministerului domnului des Mare bie. Ele sint mult mai marl cleat cele din tara noastra i toate sint de culoare a bia cenusie48. Se mai vd acolo oi, a cror coada cintareste mai multi funti. Caii d in toate aceste tari sint cei mai frumosi i cei mai buni din Europa. In sfirsit, in ciuda acestei mari secete, pamintul a dat din belug locuri foarte bune de psuna t pentru trebuintele armatei. Regele, nu ieise Inca din Bucovina, cind a si sosit o rud" a domnului50 Moldovei ca sari ureze bun venit Maiesttii Sale la intrarea i n tara lui, in fruntea unei armate puternice In stare a aduce eliberarea de sub cruda asuprire i dominatie a turcilor sub care gemea de atita vreme aceast tar a. A adaugat c domnul nu asteaptd cleat un prilej prielnic pentru a se supune Pol oniei, dar ca va avea mai multa credint i statornicie decit predecesorul sau51, c are, dupa ce ii alturase trupele sale de ostirea polon, cu care regele invinsese pe aceea a otomanilor In batalia de la Hotin nu se tinuse de toate legmintele sale, dei republica "i le indeplinise pe cele pe care si le luase fat de el. Aceast ruda a infaliat apoi scuzele domnului c nu venea el insusi inaintea regelui sa-si arat e bucuria i sa i se inchine, dar c socotise ca e mai bine sa nu se indeparteze de capitala sa, pentru a linisti populatia care era foarte speriat si gata sd fuga, de frica unor napastuiri din partea polonilor ; ea astepta pe rege cu foarte mare nerabdare, pentru ca sa i se supuna 1 ruga st aruitor pe Maiestatea Sa sa pregdteasca un corp de trupe pentru a veni at mai cu rind la Iai spre a impiedica fuga si dezertarea locuitorilor. Aceste frumoase as igurri nu au avut urmari durabile, ele erau facute de un grec, (!) natiune care s -a distins intotdeauna prin procedee de felul aceluia folosit de acest domn in aceasta imprejurare. Acest prim sol a fost urmat de multi altii care erau toti i nsarcinati cu aceleasi asigurari a unei supuneri depline. Armata, fiind la trei zile de capitala, regele, pentru ca s nu fie nici o lipsd din partea sa52, a pregt it un detaament de 8 000 de oameni din cavalerie, care a trecut Prutul, si a porn it repede intr-acolo. In tot timpul acestui mar nu am vazut nici o singura picat ur de apa. Cind am ajuns la Iasi, poporul, avind In fruntea sa pe episcop51, ne-a primit cu o bucurie de nedescris, multumind de mii de ori cerului ca vede la el crestini, dup ce rbdase timp de atitia ani pe dusmanul neindurat al cretinismului. 47 = Strassburg. 49 gris de perle. cu dinsul". Adica din partea de vest a Moldovei la addpostul incursiunilor pomenite. 49 Neidentificat. 59 Constantin Cantemir. 51 Petriceicu: Neculce afirm ea In aceasta expeditie Era si Petriceicu Vod nului. 53 == Mitropolitul Dosoftei. 52 pour ne pas inanquer en rien (adica pentru a satisface cererea domwww.dacoromanica.ro 297

Am aflat ca domnul far& de credinta fugise cu citeva zile inainte de sosirea noa str, dupd ce isi trimisese mai inthl. familia, isi salvase mobilele si tot ce ave a mai de pret astfel cd am gsit castelul pdasit cu de dvirsire. Regele a fost ins tiintat de indatd de fuga acestui domn si de marea multumire pe care o dddea loc uitorilor speranta de a-si vedea in curind liberatorul... Iasi, capitala Moldove i, este un oras mare dacd poate fi numit cdci este deschis din toate prtile, frd p orti, far& sant si fail ras ziduri. De altfel casele sint bine clddite si cu des tuld trdinicie, strzile mt largi si se gasesc mai multe piete unde se vind unele alimente si ale cdror prdvalii erau tinute de negustori bogati inainte de ruina si care prdpdul acestei frumoase tdri, putindu-se gdsi In ele tot ce Asia este foart e aproape poate da mai frumos. In acest oras cu totul deschis sint 12 sau 14 cas tele, inchise cu ziduri inalte si puternice, cu multe turnuri intdrite54. Aceste a sint toate mdnastiri de cdlugdri ortodocsi, din ordinul Sf. Vasile, si in inci nta acestor ziduri, care este foarte mare, se afld bisericile lor, care sint foa rte impundtoare. Cdlugdrii, care sint intotdeauna in numr mare, isi au acolo chil iile. Locuitorii cei mai instdriti au si ei mai multe oddi in aceste incinte si citeva magazii unde isi pdstreazd ce au mai bun si unde se retrag ca si restul locuitorilor, In timp ul trecerii tatarilor. Toate aceste mndstiri au citeva tunuri si tot felul de arm e pentru a se putea apra In asemenea imprejurdri. si ei calugdri, sint inconjurate cu asemenea ziduri. Castelul este un amestec de ma i multe clddiri care par foarte vechi. Este asezat pe o inaltime, inconjurata de jur imprejur cu o incintd de ziduri, cu citeva turnuri si un sant. Ni s-au dat asigurdri cd acolo fuseserd tunuri destul de bune si multe alte arme, dar noi nam gdsit nimic. Am fost foarte mirati sd vedem intr-o clddire atit de veche mai multe apartamente de o mare frumusete. Erau toate imbrdcate cu lemn, zugrdvite s i aurite ea un mozaic, ce incinta privirile. p. 201 Biserica episcopala' cu casa episcopului55 si a preotilor sdi care sint // Acest oras este asezat la capdtul unui mare ses, invdluit In chip de semilund de o luncd mare ce se intinde cit vezi cu ochii la dreapta si la stinga, si are o leghe In ltime si prin mijlocul ei curge riul Bahlui; de cealaltd parte a aces tei lunci se vede un deal, tot in forma de emiluna, foarte intins, sddit in intr egime cu vii, mult mai inane decit ele din Franta si care dau un vin alb foarte bun. Pe culmea acestui deal se vdd vreo opt sau zece mdnstiri de cdlugdri bazilit ani, foarte bine clddite, In stare sd se apere impotriva tdtarilor care n-au nic iodat arme de foc si care nu cauta pretutindeni decit sd jefuiasca si sa ja robi. Este de mirare cd aceste srmane popoare, supuse Portii nu sint ferite de jafuril e lor, dar ele sint crestine si turcii au lasat sa fie ruinate si pustiite atite a orase precum si o tara atit de frumoasa, M.A. sd se foloeascd de puterea pe ca re o au asupra tdtarilor, spre a-i opri de la aceasta. Muntenii si moldovenii sint bine legati, chipesi, buni ostasi; In armatele polon e ei formeazd un mare numar de companii de cavalerie 54 tours terrasses. 55 Mitropalia. 298 www.dacoromanica.ro

ward care slut cit se poate de viteze n'i se disting in toate imprejurdrile. Sin t intotdeauna citeva dintre ele pe lingd persoana regelui. Nu sint lipsiti de ag erime, de care dau dovadd cind slut gait' din tara lor, gsind acolo oameni care sd-i cultive ni sd-i invete. Atunci reunesc foarte bine In toate ramurile ntiintei, pe cind barbara stapinire sub care trdfesc de u n numdr atit de mare de ani a gonit din tara lor toate artele ni ntiintele ni di n aceastd cauzd preotii ni cdlugdrii lor slut foarte putin luminati. Femeile sint frumoase ni chipene, ele au un fel de a fi, un farmec ni o gratie c are le sint proprii, si la care ajutd foarte mult felul lor de a se imbrdca, mul t deosebit de al turcoaicelor, dar care nu are mai putind gratie ni nu pune mai putin In valoare frumusetea lor. Limba vorbit in Moldova ni in Tara Romneascd nu e ste folositd decit In aceste cloud tdri. Seamdnd foarte mult cu limba italiand n i aproape cd nu ma' indoiesc cd derivd din ea, are aceeani constructie, aceeani pronuntie ni toate cuvintele au aceleani terminatii ca cele italiene, ceea ce im i confirma aceastd pdrere e faptul ca genovezii au stat mult timp pe tdrmurile M ari Negre unde au avut anezdri insemnate, avind si cele mai bune porturi cum sin t Caffa in Crimeea si Cetatea Alba anezatd la gura Nistrului, In fosta Basarabie care le-a fost rdpitd de tdtad abia in 1620 (!). De obicei, persoanele care au strins averi mari prin comert, iau la mezat la Poartd cele cloud domnii iluzorii ale Tdrii Romdnenti ni Moldovei. Cel care oler mai mult nu se poate sd nu le obt ind, dar se In-Limpid adeseori cd abia s-a infruptat din ele citiva ani si este ni scos din domnie de un altul care va fi oferit sume mai mari sultanului si mai multe daruri marelui vizir sau altcuiva; turcii au la indemind destule pretexte pentru a face nedreptti ni a-si umple pungile. Sd judece oricine ce soartd crudd au aceste biete popoare care sint intotdeauna victimele marilor sume pltite dina inte de aceia care vor s ajung tiranii lor; imprejurare care a contribuit tot atit de mult la pustiirea ni pdrdsirea tdrii lor ca ni fapta unor dunmani fdtini. // Acenti domni sint tratati la Poartd in acelani fel ca ni patriarhii religiei or todoxe, aceste demnitdti sint intotdeauna oferirte celui care pltente mai mult ni cei care le dobindesc n-au nici o sigurantd cd se vor bucura mult timp de ceeac e au cumpdrat pe un pret atit de scump. Regele poruncise foarte lmurit ofiterului general care comanda detanamentul de cavalerie trimis la Iasi sd interzica tutu ror soldatilor, sub asprd pedeapsd, de a sdvirni vreo silnicie impotriva locuito rilor, atit cu privire la persoane &it ni la bunuri, pentru a nu le da prilej de a se plinge. Acest comandant a adus la cunontinta episcopului ni a tuturor celo r mai cu vazd din oras, in fata poporului, aceste ordine rugindu-i sd-i inntiint eze pe ofiterii sdi sau pe el insuni, dacd cumva vreunul din cldretii sdi ar svirn i vreo dezordine. Aceastd bundtate a regelui a mdrit bucuria pe care o resimtea tot oranul. Locuitorii nu s-au speriat de faptul cd au fost cantonate trupe In d iferite mdndstiri, macar cd acolo pdstrau ei tot ce aveau mai de pret; au fost a duse trupe si in castel n'i au fost trimini ofiteri cu detasamente In toate Mndst irile mai apropiate de oran, lar restul cava1eriei ni-a asezat tabdra ca de obic ei in ana fel cd poporul a putut sd rdmind newww.dacoromanica.ro 299 p. 202

ziva intrrii noastre ea pe cea mai fericit zi de care ei si strdmosii kr tulburat in liniste deplin. Toti binecuvintau cerul s'i spuneau cd priveau curind in tinuturile locuite56 din jurul capitalei si vestea s-a rdspindit In lu ng si in lat. Ea a atras la Iasi pe oamenii cei mai insemnati din tara, si cleri ci si mireni, care au venit sd se inchine unui principe pe care il priveau, de p e acum, ca cel care trebuia sd le sfdrime lanturile. Populatia Tdrii Romdnesti c are gemea sub acelasi jug, fiind informat de ceea ce se petrecea la vecinii lor, si dorind fierbinte s aibd parte de aceeasi fericire, a silit pe domn57 s trimit o solie regelui In numele su si al ei pentru a ruga pe Maria Sa ca, dui:a infptuirea planurilor sale privind Moldova, sa binevoiascd sd vin inainte de a se inapoia i n regatul su, sd primeascd actul de supunere al unui popor nenorocit care 11 priv ea dinainte ca pe mintuitorul su. Aceast deputatie nu a ajuns la Iasi decit dupd p lecarea regelui, din cauza vremii cdci anotimpul prea inaintat, nu i-a ingdduit sd asculte de rugdmintile stdruitoare Cele cloud detasamente care fuseserd alcdt uite pentru intrirea si punerea In stare de apdrare a Sucevei si a Sorock si asez area de garnizoene acolo s-au unit din nou cu ostirea dusd in etimpia Tutorei, r enumit prin lunga rezistentd pe care a opus-o acolo vestitul Zolkiewski58, ale acestui popor nenorocit. s-au bucurat de multi ani incoace. Aceast omenie si buntate desvirsitd a regelui au fost cunoscute strdmosul matern al regelui, impotriva unui mare numdr de turci s'i de ttari care nu au putut sa-1 atace in tabra sa, din care se mai vd urmele s'i astzi si in fata cdrora a realizat in ciuda tuturor sfortrilor lor, acea frumoasd si lung retrager e de peste o sutd de leghe pind in locul unde i s-a tiat capul si lui s'i fiului lui, dupd ce a fost pdrdsit de tului ed fusese punctul de intilnire al diferitelor hoarde tdtdresti, cind acest ea isi porneau incursiunile in Polonia si cum autorul Istoriei socotite tainice sau // anecdotice" a auzit vorbindu-se adesea de Tutora, a binevoit sd facd din aceast cimpie un oras pe care il tasazd dupd cheful ski, pe malul Prutului). Epis copu160 si locuitorii cei mai insemnati din Iasi s-au dus in tabra care se afla l a o depdrtare de vreo leghe si au fost adusi inaintea regelui de marele sambelan . Prelatul a adresat Mdrid. Sale o cuvintare plin de respect s'i. de supunere. Nu pot fi artate in cuvinte semnele de bucurie pe care el si toti cei care 11 insot eau le-au ardtat in aceast. imprejurare. Episcopul a repetat de mai multe ori c nu -i mai psa de moarte de vreme ce isi vedea poporul supus unei sta.piniri pe atit de echitabile si drepte pe cit cea de sub care scdpase fusese crud si tiranicd. R egele a rdspuns prelatului cu blindetea si bundtatea sa obisnuit, asigurindu-1 de ocrotirea sa statornicd fat de locuitori atit timp cit acestia se vor invrednici de ea. Regele a stat de vorbd cu 58 Era bunicul regelui loan Sobieski care a dispus sa fie pomenit solemn aici. P entru tmprejurarile mortii sale, vezi descrierea retragerii oastei polone Cara-Wei ... IV, p. 443 s.u. 59 = Dalrac, vezi mai sus notita bibliografic.1 p. 2 79. 60 Mitropalitul Dosoftei. cavaleria sa. (Aceastd dimple a Tutorei mai este foarte cunoscutd si datoritd f app. 203 57 $erban eantacuzino. 58 dans les cantons habits spre deosebire de tinuturile devastate qi parasite. 300 www.dacoromanica.ro

el intrebindu-i despre starea In care se afla acea parte a tarii In care ramasese populatia si mai ales despre fuga domn.ului lor. Ei au vorbit de el ca de unul din oamenii cei mai rai, care i-au cirmuit de multa vreme, au mai adaugat ca au simtit urmarile banditismelor lui pind in ultima clipa a fu gii sale. Luindu-si ramas bun, prelatul a rugat staruitor pe rege sa dea clerulu i si poporului mingiierea de a-1 vedea pe noul lor stapin In orasul lor, ceea ce acesta a fagaduit. Au rugat pe marele ambelan sa le facd cunoscut ziva in care s -ar putea bucura de aceasta fericire, dar regele care fugea de toate ceremoniile nu a vrut s li se satisRegele nu a vrut sa ingaduie ca armata sa se apropie de oras, de teama sa nu str ice putinele bucate care se aflau pe cimp pentru hrana populatiei. E drept cd i deed regele nu ar fi avut aceasta grip.' de populatie, lipsa de apa din Bahlui n u ar fi ingaduit cavaleriei sa se departeze de Prut, pe care nu-1 pierdusem nici o clipa din ochi de la intrarea noastrd in Moldova si pe care 1-am urmart Inca mult timp. facd aceasta cerere din urma. Regele, pentru a implini dorinta locuitorilor din Iasi de a-1 vedea In orasul lo r, a trecut Prutul la vdrsarea Bahluiului, escortat doar de 500 sau 600 de calar eti si urmindu-i albia, prin lunci foarte frumoase, a ajuns pind la Iasi fara a fi asteptat i a tras la castel voind sa stavileased dinainte tot ce ar fi voit s a faca poporul pentru primirea lui, dar el nu a putut impiedica aclamatiile i is bucnirile sale de bucu a aflat de venirea lui. Episcopul, In fruntea clerului, urmat de o multime de ca lugari de locuitorii cei mai de seam& s-a dus sa salute pe Maria Sa care i-a primit si le-a vorbit cu multi bunatate. Dupd ce a prinzit, a incalecat si a viz itat manastirile cele mai insemnate, admirind marea frumusete a bisericllor, a f acut ocolul unei parti din oras a cdrui asezare i-a placut foarte mult. In adeva r, toate imprejurimile sint foarte atragatoare si de o mare varietate. Aceasta l uncd intinsa, albia Bahluiului atunci cind curge apa, dealul imbracat cu vii, nu marul de mand.stiri de pe culmea sa, bate acestea laolaltd alcdtuiesc o priveliste incintatoare. Regele s-a intors apoi la oastea sa de unde se aduseserd 1500 de pedestri ce au fost lsati In aceastd capitald impreund cu 800 de cardreti, iar detasamentul care se dusese mai inainte acolo s-a unit cu restul trupelor din tabard. In aceastd campanie, scopul regelui era de a inainta pina la Duflare, intarind o serie de p osturi din loe in loe si de a-si aseza armata pe tarmul acestui mare fluviu, mer gind in susul su, ceea ce ii asigurd supunerea Tdrii Ron-14'11qt; ba hotarise chi ar s petreaca la nevoie si iarna in acea tara. Informatorii61 pe care i avea la Po arta" Ii daduserd de stire, cu mult inainte de plecarea lui din Polonia c in list a alcdtuita In Divan, a fortelor imparatiei otomane care trebuiau s actioneze imp otriva celor patru puteri aliate (Germania, Polonia, Rusia, Venetia), fusesera d ep. 204 semnati 40 000 de oameni pentru a-i tine lui piept, impreuna si cu toate fortele tatarilor Nohai62 si a celor din Bugeac. avait ct, la Porte. 01 Les cratures r-un sens destul de general tattarilar din no rdul MArii 62 Numire data aici Negre. www.dacoromanica.ro 301

Aceste stiri, departe de a-1 face pe rege sa-si schimbe planul, l-au hotarit sa staruie in el pentru ca era incredintat ca prin cistigarea unei batlii, ar supune toata aceasta tara intinsa care este marginita, de o parte de Dunare si de alta de Nistru pina la Marea Neagra i c ar goni pentru totdeauna cele cloud hoarde de tatari din vechea Basarabie pe care o ocupau acum si care facuse parte din Mold ova mai inainte de Inainte de a ajunge la Dunare mai aveam inca inaintea noastra pe Prut, cloud cet ati care fuseser parasite: Falciu, prima din ele si Galati, cea mai departata. Am fi putut merge acolo usor, in linie dreapfoarte ma ri ne-au lungit marsul cu Inca* o data pe artita. Nu poate fi indeajuns asezarea lor acolo, de la inceputul veacului trecut. ta, in 10 sau 12 zile de mar, dar cum nu mai ramasese nici un strop de apa in ac est tinut, am fost siliti sa urmam cotiturile riului care fiind laudata bunatatea i chiar virtutea deosebit a apelor Prutului, caci in loc ca vre un soldat sa sufere vreun neajuns din pricina lor in timpul unei campanil atit d e lungi si de grele, ele au constituit dimpotriva leacul tsuveran impotriva dise nteriei de care au suferit trupele noastre din pricina multimii de fructe deoseb it de gustoase pe care le-am gash In aceste pustiuri, atit pe cimp cit i in padu re; nici unele nu au fost atit de vatamdtoare ca pepenii obisnuiti i harbujii ci t si castravetii dintre care unii aveau aproape cloud picioare in lungime. Caldu ra coplesitoare ne silea sa mincam multe din aceste fructe cu o lipsa de masurd' care imbolnaveau adeseori pe ostasi. fapt sa pund acest lucru; Maria Sa era cu atit mai uimit cu cit toate rile care fuseser date de la Poarta se dovedisera intotdeauna adevrate. In once caz, iti put eai inchipui ca turcii vor fi pierdut vreo bdtdlie in Ungaria si ea armata lor c e fusese desemnata sa vina impotriva noastr, fusese intoarsa i trimisa intr-acolo . Dar aceasta presupunere care parea destul de probabila nu avea in vedere decit pe turci, si nicidecum Intreaga armata era uimita de faptul c de cloud luni de cind intrase in Moldova n u aparuse Inca niel un singur dusman, nici turc, nici tatar. Regele, generalii i ceilalti ofiteri nu stiau pe seama carui pe tatari, care nu puteau sa nu stie c ne apropiem in fiecare zi de terios hotarele lor. Abia mai tirziu am fost ldmuriti asupra acestui lucru missau 10 zile nu mai rdmasese nici un zid intreg, niel o singur cladire, afara doar de p. 205 o biserica. E adevarat ca // i daca am fi gasit orasul in starea in care se spuses e, nu am fi putut trage nici un folos de pe urna lui din cauza pozitiei sale nep rielnice, cad era inconjurat din toare partile de inaltimi care se apropiau atit de mult incit de pe ele puteai usor arunca In el cu pietre fie si cu mina. Acea sta imprejurare, unita cu seceta care tinea intr-una de trei ani intregi, a hota rit pe rege si pe sfetnicii lui sa amine restul expeditiei pentru campania urmat oare, i doar sa inmulteasca, in timpul retragerii, apararea i garnizoanele posturi lor care 302 pustiu nu erau mai vatamate si mai ruinate decit ale celorlalte cetati pe care l e vazusem; dar cu toate acestea totul era atit de distrus incit Prut. Ea a ajuns la Falciu dupa 12 sau 13 zile de mars. Regele fusese asigurat c

a zidurile i turnurile acestui oras parasit Armata a ridicat tabara din cimpia de la Tutora unde sttuse 9 urmat marsul fara s a se poatd depdrta o clipa de www.dacoromanica.ro

fuseserd ocupate pina atunci. S-a hotarit totui s inaintm pin la Galati i chiar de a doua zi armata a pornit intr-acolo, unde a ajuns dup opt zile. Am gdsit i acest or a cu totul distrus ca i cel dintli, eu o pozitie tot atit de neprielnicd, ceea ce I-a indemnat pe rege sa ja hotdrirea de a se apropia iar de tara lui de care se deprtase de aproape trei luni. In anul precedent, s-a eonstruit un pod in fata Galatiului,63 pe care am In speranta de a desviri in 1687 lucrul inceput cu atita succes trecut pentru a urma cellalt mal al Prutului unde era de asemenea nutret din belug i tot atit de bun ca i de partea ceastlaltd i unde nu lipsea nici lemnul. Nu eram d ecit la o departare de citeva zile de vrsarea in Dundre a acestui riu care este u ltimul pe care 11 primete c in a 4-a zi a retragerii noastre am vdzut eimpiile pe care abia le acest mare fluviu inainte de a se arunca in Marea Neagr. In sfirit dupd ce nadajdu isem atita vreme s vedem dumanii, iat pOrdsisem, mi,sunind de Vtari. Venirea lor nu a adus cu sine la inceput, decit glgi a lor obinuitd, i. ei ne amenintau cu venirea armatei turceti despre care spuneau c ar fi pe urmele lor. Timp de cloud zile s-au tinut de a rmata noastr, lsind riul intre ei i noi. In noaptea a treia 1-au trecut, iar a doua zi i-am vazut rspinditi peste tot de partea noastra, la o departare destul de mare. Oamenii notri au prins pe citiva dintre e i; am aflat de la acetia c armata turceasc era de foarte multd vreme in ostroavele pe care le alcdtuiesc diferitele canaluri ale Dunrii; ca aveau un pod gata pentru a trece in Moldova, dar c ei nu tiau care a fost pricina care a intirziat intrare a lor in tara. Dup citeva zile am aflat de la alti prizonieri c turcii mergeau mai intii pe aceeai parte a riului ca i noi dar ca aflind eft* il trecusem, f apt pe care nu-1 tiau dintru inceput, au fcut i ei tot astfel trecindu-1 inapoi pentru ca acesta sd rmin mereu intre cele cloud armate. Aceastd micare a ingOduit regelui i. g eneralilor s inteleag cd turcii nu aveau de gind sd dea lupta cu noi. Armata i-a ur mat mai departe inaintarea fr ca ttarii s indrdzneascd sd faca eeva pentru a o tulbu ra caci intr-adevdr ei nu sint in stare de aa ceva cu armele de care se folosesc ei i nu dau niciodatd o lupia sustinutd. S-au mrginit deci potrivit obiceiului ion , sd semene inceput au fost respini cu citeva focuri de arm, de care se tem foarte tare. Dar n u se poate tagOdui ea ei vldguiesc mult trupele prin stratagemele lor care, fr ind oial, ar incurca mai mult decit se poate socoti, chiar armatele cele mai clite in rOzboaie, dac nu slut obinuite ca polonii s'd se bat cu acest neam ce nu lupt niciod atd ferm afar adeseori alarma noaptea, cind intr-o parte a taberei, cind in alta. La doar atunci cind este incrcat de pradd de care nu se poote hotri s se despart ... de cit odat cu viata. Atunci cind regii Poloniei se and' in fruntea armatei ion, un nobil clare, poarta intotdeauna pe ling el un fanion in virful unei land foarte lungi; acest semn este numit bunczuk i el arat locul unde se afl regele; aceasta este o mare inlesnire pentru cei care au ceva de raportat, sau trebuie sd ii cear unele ordine, mai ales cind se and' a tit de aproape de dumani cum 63 Inexact. Vezi Jurnalul lui Iacob Sobieski.

www.dacoromanica.ro 303

tat ... Cind se apropie de rege purtatorii acestor fanioane le apleacd pe grumaz ul cailor si nu le ridicd decit dupd ce s-au depdrtat de rege. Turcii nu s-au ld sat mult timp asteptati, i-am vdzrut in sfirsit Inaintind de cealaltd parte a ri ului intr-o ordine desdvirsitd, fdcind mare zgomot cu instrumentele lor de muzic d ostdseascd, la care au addugat In curind larma strigtelor lor obisnuite i tdtar ii rdspundeau pe acelasi ton. Armata noastrd fiind rinduitd de luptd s-a oprit p ind ce au ajuns dusmanii in dreptul nostru; atunci a bubuit tunul. Era prima oar & cd se folosea praf de puscd de cind eram in campanie. Dupd ce i-am observat ci tva timp, ne-am urmat marsul pind la locul unde ne-am pus tabdra, in fata cdreia am vdzut in curind cum se ridicd minunatele lor corturi. Vestile care i se dddu serd regelui s-au dovedit foarte exacte cu privire la numdrul lor. Erau cel puti n 40 000 de oameni din trupe foarte alese, indeosebi cavaleria lor care este frd indoiald cea mai bund din lume i cea mai bine echipatd, avind cali cei mai frumo si. Chiar din acea zi apele Prutului au ajuns obiectul de luptd dintre trei mari armate. Este neindoios ca timp de 20 de zile aceste armate n-au putut avea apd decit vdrsind singe, pe amindou'd malurile acestui riu si a trebuit aproape in f iecare zi sa ne folosim de tunuri pentru a o dobindi. eram noi atunci. Cei patru generali ai Poloniei si Lituaniei au si asemenea fani oane, dar diferite unele de altele, pentru ca prin aceastd deosebire sa poat usor fi gsit acela dintre cei patru care este cdutelese intre ele. Armata turca observa toate miscdrile armatei noastre, dacd ace asta uneori facea vreun popas in timpul marsului, ei fdceau la fel si amindoud i asezau tabdra lor pe aceeasi linie, i atunci incepeau din nou lupta cu tunul i c u focuri de puscd pentru a se apropia de riu, in timp ce tdtarii care se aflau d e partea noastrd a riului, se dovedeau niste tovardsi statornici i credinciosi, hdrtuindu-ne necontenit ziva i noaptea. Cind cazacii nostri, dibaci i viteji cum le este firea, vedeau ca malurile Prutului dinspre partea turcilor erau acoperi te de desisuri i mdracinis, ei se ascundeau acolo i nu treceau din nou riul frd c iteva capete ale dusmanilor i adeseori aduceau i prizonieri. Cele cloud armate inaintau in fiecare zi ca si cum ar fi fost inDe la acestia ca si de la prizonierii -Mari am aflat in sfirsit cauza indelungatei intirzieri a aparitiei dusmanilor in campanie. La Poartd se credea cA obiectivul urmdrit de Sobieski era de a izgoni pe ttarii din spre Nistru pentru r seraschierul avea pentru a tdia calea p.207 Basarabia, astfel c domnul le-a poruncit sd-si indrepte turmele a le trece pe tdrmul celdlalt la aparitia armatei polone, da ordin sd se uneascd eu ttarii polonilor.

Cred c in Europa nu sint tdri care sd aib. mai putine legdturi cu toate celelalte tari ca Moldova i Tara Romneascd, si pe care caldtorii sd nu le viziteze; de acee a nu sint cunoscute cleat foarte putin nu prea exact. Strabdtusem pind atunci pu stiuri mari si intinse, frd s. gsim alte alimente decit unele fructe care ne faceau tot atit de mult rdu pe cit era binele ce ni-1 aduceau. Am indurat mereu o arit d in cele mai 304 www.dacoromanica.ro

coplesitoare si care era aproape tot atit de cumplit noaptea ca i ziva. Pin atunci, un riu ne dduse o ap minunat dar acum nu se mai putea folosi decit cu vrsarea singelui. Culmea nenorocirii, tatarii bagind de sea m ca iarba se aprindea usor, am putut vedea deodat cimpiile cuprinse de foc, ceea ce ne-a adus doua mari neajunsuri, ea o parte din cavaleria noastra era silit s ra mina mereu calare pentru a indeparta pe acesti // incendiatori de armata noastra si a nu lsa ca focul s'a' se apropie prea tare de ea64. p. 208 Cind trecea armata pe aceste pminturi pirjolite picioarele cailor rscoleau cenusa care ridica in aer non i ata de dei si de negri incit abia se putea vedea cerul, si cenusa se lipea totodata de fetele soldatilor, neincetat acoperite de sudoar e; astfel ca parca intreaga armata iesise din fundul Africii. Regele tot atit de negru ca si ultimul din ostasii dea impreund cu generalii si cu nobilii care il inso,teau, vazindu-si os-. tasii astfel prefcuti in etiopieni. Intr-un mar s principele Iacob, fiul mai mare al regelui, fiind insotit Al doilea neajuns a fost ca arsita a ajuns inca si mai grozav. doar de 100 sau 120 de voluntari sau de oameni din suita lui (printre care se af la i contele de Beaujeu) si deprtindu-se putin, a fost inconjurat66 de o trup de t atari. Principele impreuna cu trupa lui a tinut piept la toate atacurile lor cu atta statornicie timp de mai bine de un ceas, incit cavaleria noastr a avut timpu l sa alerge intr-acolo si sa-1 despresoare. Un nobil a fost ucis, mai multi au f ost rniti, 500 sau 600 de tatari au ramas pe cimpul de lupt. Principele a doborit de pe cal pe unul din ei cu o lovitur de pistol, 1-a luat si 1-a inftisat tatalui su; era un tina'. de 20 pina la 22 de ani; chipes, rara' nimic In trasaturile fet ii care sa tradeze particularitatile neamului sal si care era destul de bine imb racat pentru un ttar. Dealtminteri era fiul marelui mufti din Crimeia si al unei principese circasiene. [Urmeaz mentionarea purtarii vitejesti a unui francez,] le Sieur Beucher, chevali er de l'ordre militaire du Christ" pe care 11 aduce de la Paris marchizul de Bthu me, ambasadorul Frantei, pentru a sluji regelui Poloniei si care se afla in viat a la Paris in 1726 cind isi scria autorul partea aceasta a amintirilor sale, put ind chiar aduce marturia Nu a fost zi In tot timpul cit au fost dusmanii In ochii i in preajma noastr, far d vreo ambuscadd de o parte sau de alta a rlului, era destul s fie pe acolo tufis uri, maracinisuri sau trestii inalte, pentru ca sa izbindeasca in incercrile lor. Ei66 coborau in grupuri de 12 sau 15 sa la cele artate de autor. In acele crapaturi mari pricinuite de seceta In locurile mlstinoase despre care a m pomenit, si cum multumit armelor lor ghintuite (?)67 Innemeresc tinta cu foarte mare precizie, fiecare isi ochia bine dusmanul 64 Urmeaza o scurt polemica Cu autorul Anecdotelor sau istoriei secrete a regelui " asupra unor amAnunte inexacte date de acesta Cu privire la mijloacele folosite pentru stingerea focului dusman. 66 Episod imaginar. Nici tima de asa ceva in J urnalul lui Iacob Sobieski. 66 Din context rezult c este vorba de dusmanii turcilo r i ttarilor. Ar fi deci subintelesi cazacii. Dar exagerArile flagrante privind mr imea acelor crapaturi, ne indeamni la mult prudenta in acceptarea diferitelor inf lorituri, datorate poate mdrturiei invocate a supravietuitorului pomenit mai SUS. 67 ... armes rayes .

20 Ctilatori staini despre Ttirile Ronane www.dacoromanica.ro 305

care nu scdpa niciodatd teafar. Este un fapt sigur ca au ucis mai bine p. 209 omului, unele mai inalte ca celelalte. Traditia spune c s-au purtat lupte In aces te locuri si c acestea sint mormintele celor care au fost ucisi, ca cele mai inal te sint ale cdpeteniilor i fetelor mai alese. Am vdzut pe malul Prutului una din aceste movile, atit de inaltd, Incit regele a poruncit sa fie msuratd. S-a aflat ca era de 200 de stinieni68 inaltirne. Aceeasi traditie sustine ca este mormintu l unui rege al daci. lor, locuind In aceast tara dupd alungarea scitilor, sau fii nd ei 11.100 sciti sub alt nume. Se spune cd unul din regii lor fusese ucis chia r In locul unde se vede aceastd movild"69 Inalt, cdci acesta este numele car se d d acestor indltimi si in aceastd tara i in Polonia unde se vad multe, mai ales In Podolia si in Ucraina; am vzut unele si in apropiere de Tongres70. de cinci sute de turci i de tdtari. Se vdd pe Intinsurile Moldovei nenumrate movil e facute de mina De obicei ne urcam pe aceste indltimi pentru a observa mai bine inaintarea turci lor. Ab ia ne coborarn, si ttarii se si urcau la rindul lor. Intr-o zi un ofiter de artilerie s-a gindit sd ingroape o bornbd pe virful uneia din aceste movile, mai mare si mai inaltd ca celelalte, a lsat un capat al fitilului mdsurat si apri ns si a pus sd se acopere totul cu iarbd si balrii ca sd nu poat fi observat. S-a dat de stire regelui si generalilor ... 20 de tdtari si-au pierdut acolo viatan. Alti ofiteri au vrut s distreze pe acest principe printr-o stratagemd de a lor. Carnea de cal este felul cel mai pretuit de tdtari. Cind rdminea vreun cal mort pe eimpul de bdtdlie de pe care ne retrgeam, Ii vedeam indatd alergind ca sd-1 ridice. Unul din acesti ofiteri a pus a se fa a o tdietura in trupul unu i cal, a bdgat induntru o bombd, i-a potrivit fitilul, a ase2at calul culcat pe partea deschis si citva timp dup aceea am vdzut multi din acesti mincatori de cai care si-au pierdut dintr-o data pofta de mincare. Pe urm nu era nimic mai disvezi dind tircoale si ochind prada inainte de a se apropia de ea. and se goleau care le cu alimente, ele se ardeau; am crezut ca unele din ele pot fi intrebuintate p entru a pune la cale o nou cal ala pentru tovardsii nostri de drum. Pentru a-i fa ce sa cada mai bine In curs, am ldsat In prdsire mai multe cdrute in care puneam p entru ei mai multe boarfe i am bdgat de seam ca ei se grdbeau s fuga dupa acele cru te. Atunci am pus vreo 20 de grenade In unele din ele, impreund i cu praf de pus cd si cu mai multe fitiluri aprinse si am socotit atit de bine timpul cind ne-am indeprtat, incit au luat foc, Indatd ce s-au apropiat vizitatorii curiosi. autar n astfel sd ne distractiv decit trdm pe seama dusmanilor uitind de nevoile noastre. Regele nu a incercat sa mear gd impotriva dusmanilor, trecInd riul, ceea ce ar fi fost tare greu de indeplinit In prezenta lor; dar chiar da a aceas td trecere ar fi fost cu putint, el era incredintat c ei nu Vech msura de lungime = 1 494 m. 69 mogila. In limbile slave acest cuvint inseamn a i mormint. aveau deloc de gind sd se lupte si ca s-ar retrage daca ar vedea ea' am " In Belgia, la 22 km le Liege. 71 In partea aceasta a textului predomina anecdo ta. Aceast observatie este valabil si pentru toate pb.calelile" ce urmeaza. 306 www.dacoromanica.ro

silim la lupt, cdci pierderea unei btdlii din partea lor ar aduce in supunerea Pol oniei i restul Moldovei i intreaga Tara Romdneasca i dacd s-ar intimpla una ca a sta atunci ttarii ar fi siliti sd parseasca ei 1nii Basarabia. // Toate ispravile acestui seraschier al turcilor si ale marei sale ostiri se margineau in a ne hrtu i timp de citeva ceasuri pe zi pentru folosirea malului din partea noastrd a riu lui atunci (And ne asezam tabdra. Dar noi il sileam intotdeauna s pardseascd malu l sdu sa se clucd ss caute apd sau mai sus sau mai jos; totusi aceste hartuieli c ostau intotdeauna viata unor ostasi, atit dintr-o parte cit si din cealalt. Intro zi s-a intimplat sd fie o pddurice umbroasd pe trmul dinspre ei, ei au pus arti leria lor sd o ia inainte si au dus 35 de tunuri in pdure unde nu puteau fi desco perite; i socoteau s ucidd mai multi din oamenii nostri cind ar trece, cu atit ma i mult cu cit malul nostru era descoperit cu totul i trecerea ingustatd de un de al care ne silea voi p. 210 s ne strecurdm chiar pe marginea Prutului. Este de netagdduit prezenta acestei ba terii ar fi stirnit oarecare zapdceald printre trupele noastre care nu se astept au la asa ceva i ne-ar fi ucis frd indoial multi soldati, dacd dusmanii n-ar fi sd virsit imprudenta de a trage mai intli asupra bagajelor noastre care mergeau Ina intea armatei; au ucis citiva rindasi de oaste i cai si au sfdrimat citeva carut e, dar acesta a fost singurul rdu pe care ni 1-au fdcut, cdci viteazul Kontski, marele maestru al artileriei, a asezat 52 de tunuri in fata acelora ale dusmanilor, de cealaltd parte a riului. De la prima noastrd salvd, tunurile turc esti au amutit; si mai bine de 50 de ori a fost repetatd aceasta prima salvd fdr ca ei sd mai trag o singurd loviturd. Aproape toate tunurile lor au fost sfarimat e montate72, fapt pe care 1-am Inteles cind ne-am retras bateria noastra, ceea ce le-ar fi dat timp sd-si incarce din nou tunurile pe cind noi ne i'nhmam caii; tot usi ei nu au tras decit de 7 sau 8 ori. Prima lor loviturd, trasd destul de aproape73, ne-a costat 5 oameni si 8 sau 10 cai, n ici unul din tunurile noastre nu a fost atins. Doream cu patima sa gdsim un pril ej pentru a plati polita dusmanilor, dar nu am putut avea aceast multumire, totusi aceasta rare pare sd fi rein sufletit pe cazacii nostri. Chiar in noaptea acestui (avangrzi) si au adus 300 sau 400 de capete. bombardament, 1 200 sau 1 500 dintre ostasii cei mai neinfricati au trecut riul la o leghe // mai sus de cele dou armate, 1 catre miezul noptii au dat de tabara turcilor, au pus mina pe trupele cele mai inaintate Noi continuam bombarddrile seara si dimineata, de o parte si de alta pentru a av ea apd. Citeodat se tragea Cu tunul in timpul marsului, cind armatele erau in bat aia tunului ca sa nu trag In zadar, i tatarii, din partea lor continuau s ne presa re, in ciuda noastra, cu scrumul ierp. 211 burilor pe care le aprindeau de-a lungul drumului pe care eram siliti sd-1 urmdm. La aceste nepldceri, intr-adevar foarte mari, se adaug u alarme continue in toat e noptile, in diferite pdrti ale taberei noastre, cu stri72 Deductie a autorului . " et bout portant

www.dacoromanica.ro 307

gate care ne impiedicau sd ne odihnim si care ne sileau s stdm noaptea mereu cu a rma In mind. Seraschierul dup ce s-a tinut de noi impreund cu tdtarii sdi Intr-o tovrdsie atIt de stinjenitoare si de obositoare timp de doudzeci si mai bine de zile, vdzind cd armata polon o lua Inapoi si ca nu s-a tit ca a indeplinit toate poruncile sultanului si divanului si s-a pregtit sd se retragd. Pentru mai multd sigurant, a ales noaptea pentru a ridica tabdra, astfel ca intr-o dimineat nu am mai zdrit nici un pi-. cior de turc sau de ttar74. apucat sd Inainteze pind In Basarabia, cum se credea la Poart, a socoIndatd ce s-au retras dusmanii, trupele care aveau mare nevoie de odihnd, au sta t in repaos dou zile si a treia zi armata s-a dus in cimpia Tutorei unde a rdmas mai mult vreme. Proviziile pentru hrana trupei scdzuserd foarte mult de mai bine de patru sdptdmini de and eram In campanie; mai rdmsese Inca' mult drum de facut, anotimpul era foarte inaintat, totusi seceta continua mereu si cdldura se domol ea prea putin. In consiliul care s-a tinut In tabdra de la Tutora, toate aceste Imprejurdri au fost infatisate regelui de generali si de ceilalti nobili, care i-au ardtat ... etc. eh' deocamdatd trebuiau Intdrite bine posturile ocupate de el pe pdmintul d usmanilor, si inzestrate cu garnizoane In stare sa le apere daca ar fi atacate, ceea ce pdrea putin probabil. A fost format un detasament de 2 000 de pedestrasi si de 500 de caldreti pentru a Intdri corpul de trupe ldsat in capitald si a fo st numit la conducerea sa generalul armatei strdine, Kolgueste, bdrbat foarte viteaz si demn de aceastd slujb; a fost sporit si numrul tunurilor si al muniti ilor care se aflau Inca' de mai inainte acolo75. p. 212 ii Dupd luarea acestor mdsuri de prevedere si darea acestor ordine, armata si-a vdzut mai departe de drum spre hotarele noastre. Pe masurd ce ajungeam la cettile pe care le ocupasem, luam mdsurile trebuitoare pentru pdstrarea lor; si acest l ucru a izbindit atit de bine, Incit in anul urmdtor aceste orase pustiite si prsit e timp de atitia ani, au inceput sd se populeze, ceea ce a contribuit tot mai mu lt ca o bund parte din mai multe sate din vecindtatea acestor cetdti sd se refac in scurtd vreme. Blindetea extrema a clrmuirii Poloniei, bundtatea si rodnicia locului atrgeau loc uitori din toate partile76, veneau aici din Tara Romaneasc, chiar din partea Mold ovei cea locuitd, si chiar multi poloni au venit sd se aseze aici. Marele numdr de negustori greci si armeni care trec necontenit din Asia In Europa si din Euro pa in Asia pentru negotul lor, au fost incintati sd gseascd aceste antrepozite ca re ii puneau la addpost de toate primejdiile la care erau expusi in locurile ace stea atit de primejdioase. Multi evrei s-au asezat de asemenea, si incetul cu Incetul au facut un comert destul de bun, dupd obiceiul lor. lul lui Iacob Sobieski. 74 Afirmatie neexact ca si pretinsul repaos pe cimpia Tutora. Vezi JurnaAbsolut fals. Vezi Jurnalul citat mai sus (zilele de 16 s'i 17 sept. a fost scoa s garnizoana polond din Iasi! In oras au intrat indat tatarii. 78 Purl fantezie. 308

www.dacoromanica.ro

unde turcii tiasera capul vestitului Zolkiewski, stramoul pe linia maCind a ajuns armata la 15 leghe de piramida ridicata pe locul terna al regelui, precum i al fiului lui, mai multe persoane au avut curiozitatea sa se duca s-o vada; am fost i eu printre ei, i atunci am copiat inscriptia latina care se afla pe una din laturi i pe care am nizoana, regele a vrut ca infanteria i dragonii sa desavireasca timp de 7 sau 8 z ile, lucrdrile incepute Inca* de chid intrasem in Moldova. S-au lsat acolo trupe i tot ce trebuia pentru pastrarea ei *i pe viitor, dupa aceea am intrat din nou i n Bucovina, pe acelai drum pe care Cum era de mare insemntate s pastram cele trei forturi ce fusesera' ridicate la tr ecerea noastr pentru a tine legatura cu posturile pe care le lasasem dincolo de a ceasta padure, s-au extins lucrarile ce fusesera facute *i am lsat un numr sporit de soldati cu citeva tunuri de campanie. Am trecut din nou prin acea parte din P ocutia care era pustie venisem. dat-o la inceputul acestui memoriu. Armata ajungind la Pererita", prima localita te unde lasasem o gar77 Inexactitate flagranta. Polonii au trecut pe la Pererita la cobortrea lor in Moldova, cind au urmat valea Prutului, dar la reintoarcere au urcat de-a lungul Siretului i deci nu aveau ce cauta la Pererita. Vezi itinerariul din Jurnalul lui J. Sobieski. www.dacoromanica.ro 309

ANTON STEPANCIC (1640? sau 1645? dupd nov. 1691) Observantul bulgar Anton Stepandid s-a nascut la Chiprovat In 1640 sau 1645. Data din urma pare mai sigur intruclt la sfintirea sa ca episcop In 1677 el avea cam 32 de ani. Inainte de aceasta el a stat la md nastirea de la Tirgoviste 7 ani. Ar Insemna deci c a venit In 1670 In vIrst de 25 de ani. In 1673 tit !mi trla arhiepiscopul de Sardica (Sofia), Bakaid, Stepan6id se intitula vicar general al acestuia pentru Tara Romaneasc. (Se stie ch. Inca di n deceniul al cincilea arhiepiscopul de Sardica avea calitatea de vizitator apos tolic al Tarii Romanesti.) In aceasta situatie 11 aflrn pe Stepan6id la Bucuresti In iulie 1673 end adreseaza o scrisoare Sacrei Congregatii pentru a o informa d e straduinta sa de a reface biserica din Bucuresti naruita In 1670. Este o comun icare de un caracter destul de exceptional. Spre deosebire de misionarii convent uali ai Propagandei trimii In Odle noastre sub autoritatea unui prefect al misiu nilor In legatura staternica cu centrul, printr-o corespondent necesar, observanti i bulgari din Tara Romaneasca, ce sfirsisera prin a le lua locul, depindeau la I nceput de Custodia Bulgariei care revendica pentru sine mnstirile catolice de la T itgoviste i Cimpulung, lar dupa instituirea vicarului pentru Tara Romaneasca ati rnau direct de acesta. Ca atare ei nu aveau nici o corespondenta direct& cu Roma . De aceea ar fi fost mai normal ca vicarul arhiepiscopului sa-1 informeze pe ac esta de situatia de la Bucure.sti, urmInd ca acest prelat, care avea legaturi cu Propaganda si se bucura de un prestigiu deosebit, sa expuna cazul de li se va " 'Area necesar, cardinalilor Sacrei Congregatii. Aceasta scrisoare a constituit d oar un Inceput. Au urmat apoi si altele, vezi raportul lui Urbano Cerri, secreta rui Congregatiei din 1676; (Col. lui Traian" 1883, p. 161). Gestul lui Stepan6.i cal: M*6 o semnificatie deosebit, la lumina unui demers al sau din anii urmatori. Ajungind episcop de Nicopol (este sfintit la Chiprovat la 20 august 1677), fi Inceta vic ariatul din Tara Romaneasca. Ce Insemna aceasta pentru el se poate vedea din oare cum Impotriva superiorufaptul ca in 1682 el intervine pe o cale ocolita prin arh iepiscopul de Antivari, Andrei Zmaievi6, ca sa i se dea lui salt direct lui administratia religioasa a Tarii Romanesti, luind-o de la arhiepisoopul de S ofia. Ca argument aducea si Inlesnirea pe care ar avea-o de a creste i instrui niste m isionad pentru Bulgaria In manastirea de la Tirgoviste, testa a fratilor obser31 0 www.dacoromanica.ro

vanti, apoi a conventualilor, i actun din nou a observantilor, in virtutea decre tului din 1676 si a brevei apostolice din 1678. Din anul 1667 nu mai sta decit u n singur frate in acea mans' tire", [in care, apune Stepan6i ea a stat si el 7 ari l]. Arfi si mai aproape, caci de la Nicopal pin. In Tara Romanes.sca Ant numai de na' zile de drum, pe Chid de la Chiprovat, resedinta arhiepiscopului de Sofia, sint sapte zile". [De aceea arhiepiscopul nici nu merge in Tara Romneasca decit odatA la 3 ani. Alt argument ar fi asigurarea in chipul acesta a unui loe de refugiu l a vreme de primej die din partea turcilor.] La 1685 Ii aflam la resedinta sa episcopala Belani", (= Begliani) de unde trimet e un raport despre starea catolicilor din Bulgaria, pamenind s't de cei din Dobr ogea, adic Varna (?) Tornis i Durostor. Acestia erau negustori ragusani risipii i ci i colo, unii din ei chiar insurati in partile acelea. Legaturile sale cu Tara Romneasca se mentin. In martie 1686 el e la Bucuresti i ja parte la inmormintare a misionarului conventual Bernardino della Marca venit de la Constantnopol in pr ima domnie a lui Gr. Chica, despre care pomeneste Manid In 1663. In martie urrnto r (1687) el fuge in Tara Romaneasca. La 4 decembrie 1687 este trimis de $erban C antacuzino la Viena cu o misiune la imparat (Hurmuzaki, V, 142-3). La 15 iulie 1 688 vine a doua oar cu o suit. de 20 de persoane si e gazduit la Leopoldstadt (N. Iorga, Doc. priv. /a Cantacuzini, p. 324). La 5 august 1688 el serie din Viena C ongregatiei. A fost trimis de domn pentru afacerile particulare ale acestuia, precum i pentru interese de importan% co muna". Este posibil ca alegerea sa sa fi fost dictat si de planul domnului de a p une la cale o rascoala a crestinilor din Balcani odat cu ofensiva imperialilor In Banat si Serbia. La Viena Stepan6iC ar fi infatisat imparatului Leopold un asem enea plan, potrivit cruia crestinii din Serbia, Bosnia, Herzegovina si Bulgaria a r putea sa se elibereze fara prea mare greutate (non difficilmente) de turci. (F ermendzin. Acta Bulg.) De la Viena el a fost indreptat din nou in Tara Romneasca de catre nuntiul apostolic, cardinalul Buonvisi. Dupd moartea lui serban Cantacu zino, sub Brincoveanu el merge din nou la Viena. De acolo, la sfirsitul lui ianu arie 1689, el informeaza Congregatia de zdrobirea rsculatilor de ctre turci si de macelul bulgarilor care a urmat. In aprilie (1689) el expune Viena patimirile re fugiatilor catolici bulgari goniti de urgia turcilor si cautindu-si un adpost in Tara Romneasca, uncle Ii precedase arhiepiscopul de Sofia, Knezevie care era boln av si infirm. Soarta lor fusese in adevar crunta'. Atacati i jefuiti de tilhari, pina a ajunge In sfirsit la Dunre, au trecut in Tara Romfineasca unde au fost bi ne primiti de domn. Dar si aici au avut de patimit din partea husarilor calvini ai lui Tkiili care ii stilceau in batai si-i lasau sa plece pe jumatate goi, sau Ii chinuiau pina' la moarte pentru a le stoarce bard. Iar ttarii, ndvalind In Tara Romaneasca, au facut mare prapad, i-au jefuit si pe multi din ei i-au dus in robie, iar pe altii i-au mcelarit. In sfirsit, dupa acee a au mai avut de patimit din partea soldatilor imperiali ce au intrat in Tara Romneasca. Stepan6id trebuia sa aduc la reintoarcerea sa obiectele de cult cerute de Arhiepiscopul de Sofia Stefan Knezevi6, ce se fixase la Tirgoviste, avind sub el opt preoti catolici stabiliti la Craiova, Rimnic, Madan" si Tismana precum s i la Tirgoviste, Cimpulung i Bucuresti. Catolicii se bucurau de ocrotirea domnul ui i indeosebi a stolnicului Constantin Cantacuzino binefcatorul" lor. Dar Stepan die nu mai prseste Viena. Tot de acolo serie la 23 iunie lui Marsigli, trimitind o copie a punctelor" prezentate impratului de catre iliri, bosniaci i bulgari prin G. Brancovici, despotul" (= principele) lor. $i dup5. aceea, mai serie In marti e 1690, tot din Viena, unde afla de ptania arhiepiscopului sAu, jefuit www.dacoromanica.ro

311

maltratat de ttari la Tirgoviste dup plecarea oastei imperiale spre Cimpulung unde ar fi vrut s-i urmeze i acesta, dar ofiterii 1-au asigurat ca poate rdmine pe lo e Lr nici o team. De cum a fost cu putintd s-a refugiat la Brasov in suita doa:mnei Maria $erban Cantacuzino (ibid,ern, p. 312) unde i se spune gresit, Maria vdduv a lui Constantin Brincoveanu rminind muritor de foame vreo trei luni la Brasov, d e unde a trecut la Sibiu, unde a mai trait din mila generalului Veterana; a muri t la 28 octombrie 1691. Stepan6id, propus ca succesor al arhiepiscopului de cdtr e decanul provinciei Bulgaria loan Deanovid aLlat la Sibiu, nu ponte primi aceas td sarraind, Liind si el muribund. Zace de multe sdptdmini In pat, neputindu-se mica, lovit de apoplex ie. A pierdut auzul i vederea unui ochi i Il va pierde si pe al doilea dup prerea medicilor. Trde.ste mizerabil din banii trimisi de Propagandil (96 de scuzi) si din mila knpr atului si a credinciosilor. A murit proba.bil curind dup aceasta la Viena. Scriso area lui Stepaneld din 29 iulie 1673 are o important& care dep&seste interesul faptelor ce le relateazd, chiar i dacd acestea nu slut indiferente. Mo mentul descris merit toat& atentia. Venirea i ederea prelungitd a patriarhului Ie rusalimului in Tara Romneasch si Moldova a dus la o indsprire a raporturilor dint re clerul ortodox i agentii prozelitismului catolic din trile noastre. Tensiunea era sporit de redeschiderea la Constantinopol a certei dintre cdlugdrii latini greci pentru detinerea cheilor sfintului mormint. Acest subiect agitase spiritel e In vremea lui Mate! Basarab. El cdptase in urmd si o importantd politic& prin p resiunile Frantei In cialitate de protectoare a catolicilor din imperiul otoman In tirana recentei relnnoiri a capttulatliaor. La Ierusalim, la sfintul Morrnint se inderau cdlugdrii ortodocsi ou cei catolici. In 1674 de sdrbdrtoarea Pastlar aveau &A fie chlar moat si rArniti. In trile noastre anumiti catolici ce voiau s treacd la religia valand" intrau in l egdturd cu patriarhul de Ierusalim (Vezi Relatia anonimii din Tara Rometneascii din 1688, sau pentru Moldova declaratia atribuit prin 1667-1668 misionarului Benedetto din Cortona ca el nu mai recunoaste pe papa, ci doar de patria rhul de Ierusalim", vezi mal sus p. 112). Faptele relatate de Stepandid se rezum& in realitate la nruirea bisericii la pret insul blestem al patriarhului. Nruirea s-a produs cu trei ani in urm, deci In prim a jumdtate a anului 1670. Blesteanul patriarhului este inftisat mai intii ca o nd scocire bun& pentru norodul credul, convins ca In slmbdta mare cade foc din cer la Ierusalim. Dar mai apoi in dialogul dintre patriarh i domn din 21 mai 1673, l a care Stepandie nu a Lost de fat, el ii atribule patriarhului declaratii categor ice cu privire la afurisenia artmcat de el si la efectul el imediat. lar in concl uzie el nu cere decit doar binecuvintarea papii care sd inldture blestemul patri arhului! Dar este evident cd intrind in legAturd cu Congregatia, Stepandid urmrea rezultate mai concrete. Intr-un rapart al secretarului Oongregatiei, Urbano Cerri din 1676 (Col. lui Traian" 1883, p. 161), se spune despre Tara. Romneasc& Antonio Stefani, vicarul arhiepiscopului de Sofia cere cu caldurd subsidii penfru biserica ruinat& din Burgoreste, i pentru 2-3 cdlugdni din ordinul lcr (= al Observantilo r) pentru educarea copiilor pe care i-ar trimite schismaticii 0. mai multi nobil i la scoald". Asadar, dup.& aces simpl semnalare din 1673, a unmat o corespondentd mai asidud cu formularea unor cereri precise.

312 www.dacoromanica.ro

Scrisoarea din 29 iulie a fost doar o intrare in materie. O citire mai atenti a ei va ingddui observarea unor ambiguitdti. Se vorbeste de domn ca si cum ar fi v arba de una si aoeeasi persoand, Grigore Ghioa aflat in scaun la data redactdrii acelei scrisori. Dar Stepandie afirmd cd el s-a striiduit incd de atunci (deci din 1670 and s-a ndruit biserica) al o refacd... ajutat $i de bunvainta domnului. (InsA in 1670 damn era Antonie din Popesti, nu Grigare Ghica!). Lucratrea a fos t parnitti in niidejdea unui ajutor mai substanfial de /a domn pentru a putea fi incheiatd, dar acest rdzboi cu Polonia a b./Murat toate treburile... Este vorba oare de rdzboiul declarat de Poartd in 1672 chid a venit sultanul in persoan pin d la Iasi si a fost ocupatd de turci cetatea Camenita a Poloniei? Sau de expedit ia polonilor din anul urmdtar, (1673) cind au cucerit acestia Hotinul? Domnii ro mdni au trebuit sd Insoteascd oastea turceascd i In 1672 si in 1673. Cum Irma' l a 21 mai 1673 patriarhul pomeneste de reolddirea bisericii ca f Lind atunci In c urs, este vorba probabil de plecarea lui Grigore Ghica in 1673 spre Hotin, foarte curind dupti a ceea. Acest domn este Infdtisat de StepanCie ca binevoitor fatd de catolici. Cum se convertise in taind la catolicism In timpul sederii sale in Imperiu, din mot ive politice care nu mai erau oportune cind a ajuns iardsi domn sub turci, dar c are se puteau repeta mai tirziu, el se purta eu multd diplomatie. Stim din altd cleclaratie, pe care o putem atribui lui Stepaneie, ea' Grigore Ghica i-a dat pe ntru reclddirea bisericutii din Bucuresti 40 de lei, in vreme ce banul Radu Nstur el a contribuit au 20 de lei, iar bulgarii din Chiprovat (probabil oei ce fdceau negot cu Tara Romneascd) eu 300 de lei. Aceste cifre reduc ajutorul domnului la justele sale proportii. Ospdtul de la mitropolie din ziva sfintilor impdrati Vdd este leatura cordiald ce exista intre domn, mitroipolitul tdrii i patrisarhul de IerusaUrn Ac esta din urand Ii ddduse tot concursul domnului ea sd se scape de mitropolitul p recedent, Teodosie ce se pronuntase impotriva ucigasilor postelnicului Constanti n Cantacuzino i deci nu putea fi tolerat de domnul ce poruncise aceastA ucidere. Mitropolitul a fost deci inlocuit Cu un grec, Dionisie de la Radu Vod., care a murit eurind si a fost urmat de episcopul de Rimnie, Varlaam, acelasi probabil care oferd acest ospt. Din scena inatisatd de Stepanie se poate retine decorul, adicd ospdtul ofer it de mitropolit domnului, patriarhului de Ierusalim i marilor boieri. Cit prive ste dialogul redat de el, am crede ad nu e prea verosimil in forma In care este infatisat. Third cum se vede interesul pentru momentul descris in scrisoare este valabil mai ales prin implicatiile sale, dar insemndtatea sa major vine din legd tura pe care o ingdduie eu o and, compunere a lui StepanC"ie, rdmasd anonimd, se nzationald ca informatie i atitudine, cunoscutd Inca de la inceputul veacului al XIX-lea i atribuitd de istoricii nostri ba lui Antide Dunod, ba lui del Monte. Am artat In notita biografich a acestuia incompatibilitatea dintre firea lui domo alA Mind j spiritul plin de urd al autorului anonim. Confruntarea dintre scrisoa rea pasajul din relatia anonimd, referitor la incercarea autorului de a reclddi biserica din Bucuresti ne feed venga necesard pentru a-i restitui lui Stepanie pat ernitatea relatiei. Despre elaborarea ei va fi vorba in notita ce o insotaste in volumul de fath. Textul analizat mai sus a fost publieat in Fermandzin... Acta Bulgariae, pp. 288-289, frd alte explicatii. Alte texte ale lui Stepandi6 redate In acelasi volum al colectiei amintite au fost folosite de noi in notita de fatd. Despre el In mo d special nu s-a scris nimic mai important. DujC'ev redind documentele alegerii pr elatilor catolici bulgari in I/ catolicesimo... observd cd o build parte a activi ttii sale s-a petrecut In Tara Romaneascd. El (id datele esentiale ale carierei s ale, mentionind si misiunile sale politice la impdratul Leopold. Istoricii nostri 11

menwww.dacoromanica.ro 313

tioneazA ca sol al lui Serban Cantacuzino la Viena. Instructiunile primite de el la trimiterea sa dintii la 5 decembrie 1687 en fost publicate in Hwrmuzaki, Vi si In Genealogia Cantacuzinilor p. 222 s.u. Pentru venirea sa in solie solemna a doua oarA exista citeva ecouri redate in Genalogia amintit. Pentru legAtura sa cu Rela tia anonima despre Tara RomaneascA vezi notita introductiva ce insoteste versiunea romana' a relatiei din volumul de fatA. SCRISOARE CATRE CARDINALII CONGREGATIEI Despre starea de ruin a bisericii romano-catolice din Bucurestil 1673 iulie 29 Bucure,sti p. 288 ... Sint trei ani de cind aici la Bucuresti, in Tara RomaneascA, unde este resed inta domnului2 acestei tri, s-a nruit din temelie din cauza vechimei sale biserica noastrd, singura bisericd a sfintei noastre credinte aflat in acest oras de scau n. Cind au vzut aceasta grecii si romnii schismatici, calugari si preoti, au incep ut indat s latre din gura nerusinat impotriva sfintei biserici, nscocind si aceast tr ancneal inseldtoare cum ca patriarhul de Ierusalim3, care se afla de fat atunci la Bucuresti ar fi aruncat blestem asupra acelei biserici a catolicilor, s'i ca ind atd ce ar fi rostit cuvintele blestemului pe care romnii il numesc afurisenie, (A fforosenie) s-ar fi prabusit biserica din temelii, mai mult chiar decit doglucru pe cape 11 crede fr nici o ir'ndoiala' aceasta multime nting a grecilor si romanilor cu aceeasi trie cu care crede ea in f iece simbt din ajunul Pastelor cade foc mele credintei din cer la Ierusalim4, cu exceptia doar a trei sau patru boieri m ai lurninati, care stiu prea bine cd aceast biseric se sprijin pe temelii foarte sl abe i ea a stat multi ani frd acoperis. Si eu, la monitiunea prea ilustrului si reverendului arhiepiscop de Sardica3 m-a m straduit inca de atunci au toate puterile putinttii mele s refac acea biserick si adunind de ici i de colo ceva ajutoare modeste Acta Bulgariae, pp. 288-289. feb. 1 Traducerea s-a facut dupa textul latin publicat de E. Fermendzin in 4 Pentru o descriere foarte rauvoitoare si caricatural& a ceremoniilor ortodoxe de Pasti de la Ierusalim din anul urmAtor (1674) intocmit Cu prilejul calatoriei ambasadorului francez de la Constantinopol, de Nointel, vezi Albert Vandal Les V oyages du Marquis de Nointel (1670-1680), Paris 1900 pp. 140-141. Local ulule se manifiesta ou cea mai mare violenta antaganismul dintre calugarii latini" si gr eci" era Ierusalimul, si mai precis biserica S. Mormint. Incidentele produse atur iei intre latini s'i ortodocsi au n'out mare vilva si au inspirat o seam de scrieri patimase. 5 Arhiepiscop de Sardica sau Sofia. Este tot Bakaid, care isi va Incheia viata In 1676. din Popesti (1669-1672). 3 Dositei al II-lea Notara, patriarh de Ierusalim (1669 -1707). 2 La data raportului era domn Grigorascu Ghica in a doua sa domnie (1672 1673 no v.) Naruirea bisericii s-a produs fusa sub predecesorul sau: Antonie 314 www.dacoromanica.ro

(paucam eleemosynam) i ajutat i de bundvointa domnului6, am purces la reclddirea acelei biserici, in nadejdea sa primesc un ajutor mai insemnat din partea domnului pentru ca sd se poata' incheia lucrarea; dar acest rdzboi cu Po lonia7 a tulburat toate treburile i domnul plecind In Polonia nu s-a urmat mai de parte cu construirea bisericii ridicatd pe jumatate. Iar aici in Tara Romneasca sint foarte putini catolici. Acetia i'n afard de Cimpul ung nu au case nicdieri i sint cu totii foarte saraci impovarati de exactiuni zil nice. // lar la Bucureti nu se afla debe ca- P. 282 tolici cu familii, in afard d e citiva soldati saraci din neamuri felurite, refugiati acolo. De aceea am socot it cu cale sa aduc aceasta la cunotinta E.E. voastre care in intelepciunea lor tiu s facd fat& oricarei nevoi. am judecat c ele trebuie s'a afle i cele ce urmeaza: potriva noastra (care sintem putini), turbind, clocotind ca o aid ce fierbe... et c. ... In luna mai8 de sarbatoarea sfintilor Constantin i Elena, ocrotitorii aces tui ora, mitropolitul Tarii6 Romdneti a poftit la praznic dupd obiceiul romanilor pe Domn, pe patriarh i pe toti boierii mari ai trii,i la masa patriarhul a vorbit astf el domnului: Prea inaltate doamcad aa ne nune, de ce ingaduie inaltimea ta c a acei semieretini sa-i ridice biserica lor? Oare nu tie inaltimea ta mesc ei pe no i cite rele i cit de mari indurdm noi i dreapta noastra credint. la Ierusalim i in lumea intreaga de la acei dumani necredincioi ai notri, 1 ingaduie sa fie recladit acel templu care a fost darimat cu totul de blestemul meu? Caci sint trei ani de cind trecind eu pe acolo i intrebind al cdrei religii era acel templu, mi s-a ra spuns atunci cd este al semicretinilor, i cind am auzit aceasta fierbind de zelul sfintei noastre credinte m-am aprins i m-am tulburat i izbucnind in lacrimi, am l ovit cu fulgerul blestemului acel templu care de indata s-a prdbuit din teindoial a dintr-un calcul politic, in imprejurarile in care se afla atunci. Dei nu a per severat in acea cale si nu a divulgat faptul, el se simtea totusi obligat sa se arate binevoitor fata de catolici. 7 Razboiul inceput in vara anului precedent, adica in 1672. In acea campanie amindoi domnii, au urmat tabara sultanului execu tind lucrrile de construetii de poduri, sosele i fortificatii ce le erau incredin tate in mod obisnuit. Dupa ocuparea Camenitei, turcii au inaintat ping la Liov s i au impus o pace dezastruoasa Poloniei, care netinindu-se de ea, razboiul va po rni din nou in iulie 1673. In iulie cind scria Stepancie, domnul era din nou ple cat in tabara turceasca in Moldova, de unde nu se mai intoarce la Bucuresti, dup a incercarea celor doi domni: Petriceicu al Moldovei si el insusi al Tarn Rornan esti de a se uni cu fortele polone la Hotin. Mai abil decit colegul din Moldova, Ghica a simulat o capturare a sa de catre poloni i s-a intors in tabra turceasca , sc'pind de urmarile faptei sale doar cu pierderea domniei. 1673 (21 mai). voia impotriva sfintei biserici in locurile unde stapinesc turcii, 1i varsd aici, in Tara Romaneasca unde se tine religia grecilor, veninul sdu I'mPatriarhul de Ierusalim, neputind sa-i reverse focul sdu in toga 6 Grigorascu Ghica trecuse tisa catolicism lin timpul sederti sale la Viena, fat % 9 Este vorba desigur de mitropolitul Varlaam, care a urtnat dupa moartea noului mitropolit pus de Grigore Ghica In locul mitropolitului Teodosie, scos din scaun i inchis la mndstirea Tismana. Teodosie a fost reintegrat de Serban Cantacuzino in 1679. www.dacoromanica.ro 315

melii". Si domnul i-a rdspuns acestuia. Eu nu pot sd-i opresc de a-si ridica bis erica, stiut fiind ca ei au avut-o in aceastd tara de veacuri, si nici nu se cuv ine sd fie ei numiti semicrestini cind in putine privinte se deosebesc de credin ta noastrd, si dacd ai aruncat blestemul asupra templului lor, apoi atunci nu ai facut bine". Si astfel a fost astupat gura aceluia ce clampdnea minciuni. Acum i nsd multimea romdnilor si grecilor crede ca de aceea nu a putut putindtatea noas trd sd clued la capdt cladirea bisericii, fiindcd a blestemat-o patriarhul. De a ceea ar fi o inteleaptd mdsurd din partea E.E. voastre ca sd vind aici, o binecu vintare a prea sfintului nostru stpin si prea fericit pdrinte vicar al lui Hristos ca sd poatd sterge blestemul patriarhului... etc.". 10 IscAleste: fratele Antonie, vicar general al Arhiepiscopului de Sardtca pentr u Ta a Romnease. www.dacoromanica.ro

FEDOR DOROHIN (? - p. 1674) Fedor Dorohin era un negustor din Ucraina, care a stat mult timp in Imperiul Oto man, iar in 1674 s-a oprit timp de tret saptdmini la Iasi, mergicr' id de acolo la Kiev. Povestirea color vazute de el la turci, interesantA pentru stirile ce c ontine, a fost comunicat tarului intr-un raport al voievodului Kievului, Iur'e Tr ubetkoi, (17 iulie 1674). Acest raport cuprinzind povest' rea cdltoriei lui Fedor Dorohin a fost publicat in limba originald rusa de Polihronie Sircu sub titlul Descrierea Imperiului Turcesc in veacu/ a/ XVII-lea (onucanue mypeigcoa umnepiu XVII B) in npaeocAaeriug natecmuttacia c6opriutca () XXX, 1d90. Stirile privitoare la tdrile romane se atla la paginile 52-54. Descri erea nu este ouprinsd in oolectia de descrier& de calatori a lui G. Bezvicorn. C atatori rusi in Moldova si Muntenia, 1947 (o simpld mentiune la p. 50). Redarea indirect a textului lui Fedor Dorohin sub forma de rezumat rdpeste din ca racterul unei mrturii imediate. Dealtrninteri informatiile cerute privesc p onost icurile militare ale acelui moment. Tarul moscovit nu-si precizase Inca' atitudi nea fatd. de Polonia, de la care obtinuse in 1667 cesiunea unor teritorii import ante, aclicd malul stun' g al Niprului, orasele Smolensk, Cernikov ... In sfirsi t Kievul fusese cedat pe un termen scurt (2 ani!), ceea ce putea influenta atitu dinea reciprocd a celor cloud state si orientarea politic fat de turci. La Iasi Do rohin a stat doar cloud sgtdmini i deci informatiile sale se mdrginesc la sentime ntele locuitorilor fatd de turci i fat& de un eventual salvator crestin. Un loc mai important Il ocupd tabra de la Tutora, numdrul ostasilor, i tirea cd nu e ciumd in Turcia si Moldova. RELATIA CALATORIEI PRIN MOLDOVA1 derii lui Fedor, a venit din Tara turceasc in Tara Moldovei vizirul www.dacoromanica.ro marf, unde a loc-uit trei saptdmini, i aici, in a treia spitmin' a eTraducerea s-a fcu t dupd textul rus publicat de Polihronie Sircu, op. cit., pp. 52-54. 317 Dorohin... a trecut in Moldova, in oraul Iai, cu negustori cu 1674

de orasul Iasi. Si de la Iasi el (Dorohin) a pornit spre Kiev cu negustorii, acu m cloud saptdmini, i a trecut la Tutora. Si la Tutora i s-a spus ea zilele acest ea va sosi aici sultanul turc3. Oastea care este cu el si cu vizirul4 numrd o sut a de mii de calareti i pedestrasti si merge impotriva Poloniei si a polonilor si a cetatilor supuse Poloniei, pentru ca au ales rege in Polonia pe fostul hatman Ian Sobieski5, fard stirea lui (a sultanului) iar acel Ian si polonii nu au fac ut pace cu sultanul turc. lar daca Ian Sobieski 0. polonii fac pace cu sultanul turc, ei se vor uni cu oastea polond si vor porni Cu razboi impotriva marelui st apinitor (impotriva ostenilor lui). De asemenea i hanul Crimeii cu hoarda din Cr imeia a pornit in ajutorul sultanului turcesc 0. vine la Tutora. Pe dud el (Doro hin) se afla in Moldova, se raspindise vestea c marele stapinitor6 Alexei Mihailo vici tar si mare cneaz, singur stapinitor a toata Rusia Mare si Mica si Alba, cu multe osti ale sale imparateti a pornit spre Kiev, si de aici va merge cu razbo i in tara turceasca, peste Dundre. Iar moldovenii se roaga lui Dumnezeu fara inc etare, ca ostenii marelui stapinitor sa vie in Moldova. Si cum vor veni vor face turcesc Cu oastea si a tabarit la Tutora, punind tabara la cinci verstesi ei supunere marelui stapinitor si vor porni cu razboi impotriva turcilor pent ru ca au mari supardri de la turci i biruri asupra lor. Este un lucru cunoscut s ultanului turc c boierul i voievodul cneaz Grigore Grigorievici Romadanovski7 imp reuna cu tovarasii sai i Cu multi osteni ai marelui stapinitor i cu pedestrimea i cu hatmanul ostirii cazacilor zaporojeni, Ivan Samoilovici cu cazacii au cucer it orasele stapinite de Doroscenko5 i acum se afla 'Inca in luptd. Si locuitorii acelor orase, vazind multimea ostenilor marelui stdpinitor, s-au inchinat lui i i-au predat multe orase. Si sultanul turcesc este foarte intristat pentru aceasta si nu are nici o nadejde in Doroscenko. Iar din Tara Moldovei el (Dorohin) s-a dus la Kiev cu un ordsean din Neajin, Andrei Ostafiev, i cu un ord sean din Kiev, Feodor Martinov. Si pe cind se aflau acestia in Turcia i in Moldova nu era ciuma intre oameni i m ergind pe drum, nu a auzit despre asa ceva. lar Andrei Ostafiev, locuitor din ti nutul Neajin, a spus ca fusese luat in robie de tatari linga Neajin acum citiva ani impreuna cu alti cincisprezece oameni si 1-au vindut la Constantinopol unui turc, iar pe chid sultanul turcesc se afla sub Camenita Podoliei5, in acea vreme 2 Versta, unitate de msurd folosit In Rusia, avind 1067 m. nu s-a confirmat. 4Kprl Fazil Ahmed pasa, mare vizir (1661-1676). razboi cu Polonia pentru stfipinirea Ucrainei. 3 Venirea sultanului turcesc Mehmed al IV-lea in Moldova la acea dati 5 loan al 111-lea Sobieski a fost ales rege al Poloniei la 19 mal 1674. 6 gosuda r tarul Rusiei, Alexei Mihailovici (1645-1676) care se afla in Grigore Romadonovski comandant al armatelor rusesti In Ucraina va comanda in lup tele cu turcii la Cehrin in 1679. 8 Doroscenko, hatman ai oazacilor de pe dreapt a Niprului, se supusese turcilor. august. 9 Luarea Camenitei Podoliei de catre turci avu loe in anul 1672 la 17/27 www.dacoromanica.ro 318

acel turc l-a vindut domnului Tarii Romnesti" si acolo a stat doi ani. lar cind o astea polona conclusa de hatmanul Ian Sobieski si cneazul Wisniowecki" cu armata Poloniei se aflau sub Hotin12, domnul Trii Romanesti s-a unit cu poloniio si au pornit impreuna impotriva oastei turcesti si el, Andrei, in aceasta imprejurare a plecat de la domnul Vrii Romanesti si a trait in Tara Rom.aneasca si apoi a tre cut in Tara Moldovei si a trait in orasul Iai, cloud saptamini. lar despre alte vesti, a spus aceleasi lucruri, pe care le spusese si Fedor Dorohin. Coribut Wisniowecki (1669-1673). 1 Domnul Tarii Rornaneti la acea data era Grigore Ghica (1672-1673). 11 De fapt e vorba nu de cneazul" Wisniowecki, ci de regele Poloniei Mihail 12 Lupta de la Hotin citigata de hatmanul loan Sobieski in 1673 impotriva 13 De fapt, dui:4 ce a trecut de partea polonilor parsind tabara turceasca, turcilor condu$i de vizirul Husein pasa. Grigore Ghica domnul Tarii Romane#1 s-a Intors lar la turci. www.dacoromanica.ro 319

ANTONIO ROSSI DIN MONDAINO (? dupe!: 1680) Conventualul Antonio Rossi a venit ca misionar in Moldova in 1663, poate Cu putin inainte de reintoarcerea lui Vito Piluzzi ca prefect, care aducea cu sine pe misionarul Antonio Angelini. A fost eumva vorba ca acesta din urma sa fie instalat la Galati, si locul acela nu mai era cumva li ber la sosirea sa? Este ceva putin cam neclar in cuvintele lui Piluzzi din 14 de c. 1668: Parintele Antonio Angelini nu a stat de lac la Galati cind a venit in aceastd Provincie. Neputind avea bisericd, am pus sd fie retinut la Trotus... etc.". Ar putea insemna deci c la venirea sa, Antonio Rossi s-a i instalat la Galati. La Pr opaganda se credea eh acolo slujea Angelini si se trimiteau subsidii pe numele acestuia. Exist o notit a lui Antonio Rossi, rezumat in parte de G. Cdlinescu (A/cuni Missima ri... p. 38 n. 2) cave ins nu i da' gild o dat. S-ar pdrea ca' este din kale august , 1672, scrisd in Polonia dupd plecarea sa din Moldova. Redrn in versiune romneasc rezumatul lui Clinescu in Mick iar fragmentele din nota amintit in ghilimele. Ajun s fn tar'd Rossi a fast pus de prefect la biserica de la Galati unde de 5 ani nu mai fusese preot. Biserica nu ardta a biserica', ci a grajd, cdci fusese ars de dusmani, nu avea nici macar cruce, si era acoperitd cu paie ea o colib". El a res taurat biserica, a invelit-o cu olane" (?) coppi), a ridicat o casli pentru misi onar din banii adusi din Italia, in ciuda persecutiilor din partea schismaticilo r si a turcilor. Dupd doi ami a primit poruncii de la Congregatie sd se ducd la Ciubdrciu (probabi/ in 1665). Impreund cu ordinu/ de plecare (obbedienza), Piluz zi a trimis atunci la Galati ;i pe fr. Benedetto din Canaria. Ajuns la Ciubeirci u in ziva de Grticiun a fost capturat de 20 de turci, dar printr-o stratagemd a fugit din miinile lar". Durpti un an fi jumdtate, a fost silit scl piece dupii P aste (c. 1667). S-a asezat la Sdbdoani cu voia lui Vito Piluzzi rdminind acolo u n an intreg (c. 1668). Dar cum S. Congregatie l-a ccmfundat cu Antonio Angelini, acestuia subsidiul, el s-a hotdrit scl meargcl in Polonia, poate i Cu intentia de a-I conduce acolo pe peirintele Benedetto, pentru capturarea cdruia fusese im preund cu Piluzzi la Galati dupd Pctsti. Cit priveste plecarea in Italia, Rossi fugind din Galati din cauza relzboiu/ui, a ajuns la Liov la 28 iunie. El trecuse mai intii pe /a Bacdu fi Baia, ;i ducea scri-sari de la Parevie i Piluzzi pe 320 www.dacoromanica.ro

care le-a infitisat nuntiu/ui la Varsovia de uncle seria la 29 iulie 23 august. Am incheiat citatul dup Alcuni Missionari. Dar mai exista i unele citate indireet e redate de R. Cind a, (Catolicismul in Moldova in secolul al XVII-lea) dupa' ma nuscrisele nuntiaturii de la Viena, p. 25 dintr-o relatie probabil din 1663" In care A. Rossi afirma ea la Galati erau credinciosi de 30 si 40 de ani care nu st iau s fax& semnul crucii i si recite Tatl Nostru (!). Este o exagerare evidenta. E ste posibil ca sa fi fost oarecare confuzie intre felul catolic i cel ortodox de a face semnul crucii. lar recitarea pe latineqte a rugciunii Tatl nostru" a putut si ofere dificultati, dar nu acestea constituie esenta afirmatiei. Din citatul din Alcuni missionart se d sprinde o impresie de oarecare nesinceritate, poate si di n cauza interventei lui Calinescu In nota lui Rossi, care a denaturat poate spus ele acestuia. In lectura lu Cal'nescu, Rossi pretindea c. ar fi plecat cu V. Pilu zzi pentru a-1 prinde pe Benedetto, dar din chiar spusa lrui rezulta c a fost pur i simplu pina la Galati (!), nu la Chisinau, unde s-a dus Piluzzi si a reusit e fectiv sa-1 captureze pe misionarul recalcitrant. Din scrisoarea lui Piluzzi din 14 dec. 1668 reiese c prefectul nici nu s-a dus la Galafi unde voia s meargi, ci aflind ca Benedetto p ecase sa-si vinda vinul la Chisinau, fcut rost de o autorizatie a domnului si a p ornit intr-acolo. In realitate intte capturarea i expedierea lui Benedetto s-au scurs aproape doi ani! Capturarea a avut loe prin octombrie 1668, iar expedierea lui In Polon'a, in iulie 1670! Este probabil ca Rossi s-a referit la alt drum, cu putin anterior, cind s-a dus Piluzzi la Galati ca s-1 citeze pe Benedetto sa i se Infitiseze. (Vezi scrisoarea lui P. Wolff care Congregatie din 26 nov. 1668 In Dip/. Ital. I, p. 95). De altminteri el arata c5. acel drum a avut loc dupd p asti. El face deci parte din prima etap care s-a incheiat cu iertarea lui Benedet to la cererea Doamnei i trimiterea sa la Sabaoani, unde nu a stat, sau poate nic i mcar nu s-a dus. Deci e posibil ca Rossi s nu fi spus un neadevar, lsnd doar lucrurile sa pluteasc intr-o neprecizie ingiduind mai multe interpretan. Cea a lui Calinescu mai trebuie completat si cu cea oferita de materialul publicat de Fr. Pall In Le Controversie. Calatoria lui Rossi la nurntiu e din prima jumirtate a anului 1668 deoarece el s e inapoiazi In august si se infatiseaza la Baia la 13 august 1668. In acel an el a Incasat jumtate din venitul bisericii din Galati si Benedetto cealalta jumtate, ceea ce ar insemna cd amindoi slujisera la acea biseric cu rindul, mai intii Ben edetto, poi Rossi. Ulterior, In nota din nov. 1670 apare ca paroh la Galati misi onarul postolic Antonio Rossi. Dar dac la venirea sa el a fost ntumit la Galati unde a stat 2 ani, aceasta ne duce pin& spre stirsitul anului 1665 si am vzut c din 1665 incolo, nu a mai fos t nici un preot la Ciubrciu. Insi mai exist dovezi pentru Galati si din 1666. La 1 5 nov. 1666 S. Congregatie lua cunostint de referintele nuntiului din Polonia. Ac estea ar trelaut socotifte ca aviad aproximativ o vechime de 3-4 luni. Deci info rmatia ar fi de prin iulie 1666. Nuntiul 11 mentioneaz ca slujind la Galati si av md o purtare buna. Cit priveste postul de la Ciubarciu, el nu constituie o misiu ne, ci doar o anexa la vreuna din misiunile existente. Piluzzi declara la 14 dec . 1668 ea exista acolo o biserica, dar far obiecte de cult si fat% preot. lar la 26 august 1671, in raportul su el precizeaz c a numit la Hui i Birlad in locul preotu lui loan Bulgarul, fugit de acolo, pe printele magistru del Monte si 1-am trimis si /a Ciubtirciu urule timp de 6 ani credincio.sii nu au avut preot". (Deci din 1665 incolo). Asadar chiar daca Rossi a fost in adevar trimis de Crciun si slujea sc la Ciubrciu, este sigur c5. el nu a zbovit acolo, invocind fAr indoiali aventura

neplacut cu turcii. Acea slujb de un an si jurnatate de care pomeneste 21 Calatori stramt de p e Tarde R mane www.dacoromanica.ro 321

in nota sa nu se referd la Ciubrciu, ci la Galati, unde am vdzut cd este prezent In vara anului 1666. Dar tot la Galati fi gseste i Pardevid cind vine In Moldova ca vicar apostolic in 1668. In oct. 1671 el se plinge de Ant. Rossi de la Galati , pe care de trei ani de zile de chid a sosit el (vicarul) in acea calitate, nu 1-a vd.zut la fatd pentru cd acesta nu a socotit ch e dator s i se infdtiseze! Si tot la f el face aluzie In mod foarte indirect pomenind de un conventual italia n din Galati care Lima negot cu icoane (!?) i alte mrfuri i nici nu se interesa d e (vicar) si Ii spunea In fat Ca el isi are superiorii sdi (La R. Cindea, op. cit ., p. 33, aup colectia Vlad. Ghica). Suprat cd Rossi nu vine s i se inchine, vicaru l In,cepe o campanie de insinuri, scriind cardinalilor Congregatiei la 28 oct. 16 71 un oarecare printe Antonio, paroh de Galati, va apostasia dup cite aud de dragu l unei tinere valahe. Nu s-a infdtisat niciodatd, In trei ani, nu 1-am vdzut nic icind..." (Dip/. Ital. IV, p. 270). Dar tat:4 ca Ant. Rossi vine la el, chi,ar d upd ce a scris acele rinduri, ca se roage pentru decretul de magistru, i deadat t onul se schimb. Pe cind scriam acestea, a venit la mine <la Bacdu> pdrintele Anto nio Rossi din Galati unde e paroh, ca s se scuze [adicd s se desvinovdteasc] de acu zdrile ce i s-au adus. L-am iertat (!!) si 1-am indemnat sd se lepede de vechiul Adam (veterem hominein). etc..., sd se sirguiascd etc. etc..." Exist in nota lui Rossi redatd de Clinescu, ciudate reticente. Ce poate s insemne c dupii un an si j unta tate (despre care a fost vorba mai sus) el a fost silit scl piece dup Past < si> s-a asezat la Sdbdoani cu voia lui V. Piluzzi? Cine putea sileasc s piece? Si de ce se vorbeste de voia sau ingdduinta (licentia) prefectului, si nu de porunc a sa? Nu cumva trebuie interpretat aceastd declaratie In alt sens, i anume ea' in tre Antonio Rossi si Benedetto de Ballati (care obtinuse sprijinul socrului domn ului Ilia,s Alexandru care domneste intre 12 mai 1666 si noiembrie 1668), a inte rvenit o intelegere ea s treacd Benedetto la Galati si Ant. Rossi la Sdbdoani?Nua nai a w s-ar putea explicaingduinta prefectului. Dar cuan la data cind i seria Rossi area not (arugust 1672) aventurte lui Benedetto umpleau de groa za minie pe cei de la Propagand'd (Intruclt acesta fugise de la Liov dind foc Inchi sorii sale si nu a reaprut decit in iunie 1673 la Viena de unde a fost dus spre a fi judecat la Roma) nu e de mirare c trebuia ascunsd o asemenea invoiald. Dec', intre Pastele din 1667 si cel din 1668 cei doi misionan i si-au imprtit In felul acesta mis'unile. Dar in 1668, dup5. Past, Ant. Rossi 1-a insotit pe prefect la Galati pentru a-1 cita pe Benedetto, care pind in cele din urmd a fost iertat /a cererea doamnei trirnes la Stibcloani (uncle nu s-a dus). Este de la sine intel es 61 Ant. Rossi si-a reluat biserica de la Galati. Cit priveste venitul ei pe acel an, el a fost impd rtit In mod egal (!) intre cei doi misionari. Este interesant de constatat c In asa-zi sul raport anonim (al lui Spera) datat din 23 mai 1670, dar folosind informatii aflate In scrisoarea lui V. Piluzzi din 14 dec. 1668 cdtre nuntiul din Polonia, este trecut la Galati un misionar din Cortana In vreme ce In raportul lui Piluzz i sint pomeniti si Benedetto i Amt. Possi In leaturd cu venitul bisericii, i num ai Ant. Rossi ca beneficiar pe viitor al celor 300 de aspri lunari care li vor a junge pentru c u bea vin. lar In nota lui del Monte din nov. 1670 and este mentio nat misiunea de la Galati se subliniazd In mod deosesubliniere care bit; acolo es te acum ca paroh (et ivi adesso vi e per parocho) lipseste la celelalte mentiuni similare unde se foloseste doar per parocho vi e sau viera... A jucat oare vreun rol In acea nvoial ipoteticd dintre cei doi mision ari protectia din partea socrului domnului pe care 11 cultiva Benedetto dindu-i ploc oane? 322 www.dacoromanica.ro

Lucrul nu este exclus. Il vom vedea si mai tirziu pe Ant. Rossi destul de accesi bil unor sugestii venite de la oameni cu influent& Dar curind razboiul turco-pol on stricd toate socotelile. Inaintarea oastei colosale turcesti in frunte cu sul tanul ce se indrepta spre Moldova si Polonia a determinat fuga misionarului de la Galati. In scrisoarea acestuia de la 23 iunie din Liov, el li dd o indoit motivare: rdzboiu/ de fatd pe care fl poartei turcu/ prin aceste locuri i tirania domnului Moldovei [Gh. Duca] care in toate i intru totu l a devenit tiran, luind de la bisericd tot ce poate i cu tot felul de silnicii". Urmarea e data sub forma de rezumat de G. Calinescu: Cerindu-i-se si lui tribut ul pentru bisericd, el a ascuns tot ce a putut si a fugit indreptindu-se spre Po lonia. Ajuns la Baia s-a dus la Piluzzi: L-am gdsit legat i plingea ca un copil, era hoteirit sd vindd lucrurile din casd ca sd sature cu bani pe tiran impreund cu sfetnicii sdi". In Italia fostul misionar a rdmas pin& la sfirsitul anului 1 674 cind se pregteste s plece inapoi in Moldova cu titlul de prefect. El pusese dr ept conditie a reintoarcerii sale obtinerea titlului de viceprefect, dar cu auto ritate de prefect in lipsa unui titular. Conducerea Propagandei i-a dat titlul d e prefect deplin i 1-a trimis ca sd-1 libereze pe V. Piluzzi care din 1670 repeta pe toate tonurile c nu mai vrea sh rmi nd i propunea ca prefect pe Angelini, ldudind docilitatea i fidelitatea lui. Rei ntoarcerea lui Rossi a fost insd piing de deziluzii. and ajunge In sfirsit la Ba ia in februarie 1675, dup multe peripetii i oboseli, 11 regdseste pe V. Piluzzi intr -o stare mai rea decit cea in care 11 lsase in 1672. Acum toatd tara era deschisd nvdlirilor i locuitorii rtceau prin paduri fat% addpost i fard piine. Instalarea t urcilor la Camenita adusese in nordul trii zona de operatii militare si de interv entii strdine. Razboiul turco-polon continua cu furie. Necontenit treceau cu mar e pea-pad turci, ttari, cazaci. Si mai apdreau cete de tilhari organizati militdr este. La Baia nu mai era de stat. Fugea toata lumea. Acum pdrea mai feritd zona Dunrii. Rossi isi reia vechiul loe de la Galati. Dar nici acesta nu era la addpos tul trecerilor de trupe. Intr-un mod paradoxal, era mai multd sigurantd pe malul turcesc al Dun drii! Chemat de negustorii ragusani de la Silistra care I/ plteau serviciile, cum serie din Ragusa cdtre Propaganda: Francesco Ricciardi, corespondent al aces teia, Rossi se bucura acolo de oarecare liniste. De altminteri el se impdcase in totdeauna foarte bine si cu ragusanii din Galati. De aici Il aflAm deodatA tocma i la Cotnari, instalat acolo ca paroh In conditii mult mai bune. Parohia bogat ce fusese a lui arcut trecuse asupra unui alt preot national" Petru Wolff, In vreme ce fostul ei titular se instalase la episcopia" din Back', asistat de un alt cleric nation al" Grigore Gross, invocind calitatea sa de vicar apostolic ce i-ar fi fost ldsa t la moarte de monseniorul caruia i-ar fi inchis el ochii. El mai infatisa si un act In sensul acesta, foarte suspect, pe care 1-a inaintat Propagandei. Dar iat c. moare Petru Wolff si parohia rdmine liber. Potrivit cu afirmatiile lui Bdrcutd I n scrisoarea-raport trimisd de el Propagandei la o data ce nu apare In text (dar care se situeazd In prima jumtate a anului 1678) acesta i-ar fi scris lui Rossi din Si listra, chernindu-1 la Cotnari, unde noul venit care cunostea limba se osteneste Afirmatiile lui Warcut invete pe bLieti" dup cum a vzut chiar Bdrcutd sint supuse unor indoieli ce rezulta din faptul Ca' unele amanunte nu corespund Intocmai. Pri ntele Bariona de la Iasi desrpre care pameneste in scrisoare Ca al fi fost acolo din toamnd, era in functie de prin aprilie 1678. ITextul lui Barcut se all publicat In versiune roanneasca de cdtre Vladimir Ghica In Revista Catolied" din 1912 si apoi In volumul ski de Spicuiri istorice.] Rossi se =V asad ar la acea parohie bogat, ferit pind atunci de necazurile rzboiului. De acolo

el urmrea cu vadit interes litigiul dintre fostul paroh de Cotnari, Barcutd www.dacoromanica.ro 323

concurentul acestuia la pastul de vicar, observant& $telan Taploczai cherna t de Par6evid drept coadjutor si pus ca vicar general la plecarea sa din Moldova (ma rtie 1673) si informa cu prudentd Propaganda despre unele scandaluri ale /ui Bdr cutd" M.lcuni Missionari, p. 38] si despre procesul dintre cei doi litiganti (16 iulie 1677). Scandalurile se referd poate la situatia mai veche la care fcea alu zie V. Piluzzi In scrisoarea sa din 26 febr. 1675. $i aici nu avem decit o indic atie indirect a lui G. Cdlinescu. Dar felul cum e formulatd implicd o atitudine c ritic din partea lui Rossi. Cum se impacd insd o asemenea atitudine cu recomandar ea pe care o d el lui Brcun, declarindu-1 necesar pentru cd este iubit de locuitor i" (fiind adicd bdstinas) i scriind In acelasi sens i nuntiului din Polonia? Rec unostint pentru gestul lui Brcut de a-1 fi chemat la Cotnari? Dar atunci de ce acea subliniere a scandalurilor acestuia? Si de altminteri i fr chemarea lui BArcutd, Rossi tot ar fi ocupat parohia vacann prin moartea parohului Petru Wolf f. Cad era prefect, si de el depindea repartitia misiunilor. Daca In adevr Brcun 1 -a chemat la Cotnari, atunci a fdcut aceasta stiind cd Rossi va pleca in curind si nu va ocupa prea mult acea parohie pe care, de fapt, si-o rezerva pent ru once Intimplare. De aceea pare mai probabil cd i recomandarea ca'tre Propagan da scrisoarea cdtre nuntiu se datoresc influentei cotndrenilor In mijlocul caror a se afla, gremlin i presiunilor secretarilor domnesti Kienarski si A. Wolff. Ki enarski ii dAduse lui Bdicun o scrisoare cdlduroas de recomandatie pentru secreta rul Propagandei (la 8 martie). La indemnul lui, fr Indoial, serie si Rossi nuntiulu i prin mai si isi repeal scrisoarea dupd 20 de zile. Dar se poate face chiar o l egturd intre aceast interventie a lui Rossi, imboldit de cei doi secretan i ocroti tori ai lui Brcut i scrisoarea lui Brcun far% data publican in Spicuiri istorice. I narmat cu recomandarea catre Urbano Cerri, secretarul Propagandei, dan de Kienar ski, Bdrcut se dusese la nuntiul din Varsovia, de unde a scris secretairului Prop agandei i i-a trimis un memoriu despre situatia bisericilor din Provincia" Moldo va, adica tocmai acea scrisoare-raport mentionatd mai sus. In ea Bdrcut luda apare nt pe Rossi si Bariona i fcea insinudri la adresa lui del Monte si Piluzzi Primul ar fi putut s mearga pe la catolicii din Ciubdrciu lipsiti de asistenta duhovnic easc, iar Piluzzi a ldsat in prsire viile de la Baia, nelucrate pentru el &idea ban i cu dobindd (!). Dar sint sgeti i pentru Rossi pe care Il laud, dar nu omite sd sublinieze faptul c acesta se afla la Silistra, peste Dunre, Ingrijind de niste negustori din Ragusa ..." etc. In concluzie Bdrcutd cerea pen tru sine episcopia de Bacdu! La 12 iunie 1678 cind isi repeta scrisoarea cdtre nuntiu, Rossi era gata de plecare. Nu mai astepta decit venirea nowlui prefect Ferrari, trimis s-1 inlocucl asc sd aduc i alti 4 misionari noi. (Pentru amdnunte despre zdbava venirii acestui a despre sfirsitul sau tragic la trecerea Nistrului, vezi Dip/. It. I, p. 45.) D intre cei au reusit s ajunga in Moldova 4 misionan, doi dintre care unul era Bari ona prin aprilie 1678 i s-au asezat provizoriu In locurile vacante, asteptind so sirea prefectului lor. Rossi, socotindu-se ca i plecat, nu pare sd se fi amestec at In aceastd repartitie. Dar deodat se iveste o problem destul de grea. Aceea a r einstalrii iezuitilor, asiguratd prin conditiile pd.cii de la Zurawna, pentru rat ificarea cdreia trecuse spre Poart In anul precedent strlucitoarea solie condus de palatinul Gninski. Au aprut deci doi iezuiti veniti sd-si reocupe locurile de la Iasi si Cotnari. Ins biserica de la Iasi, prsita de iezuiti Inca din 1673 cind s-au retras din Moldova de teama turcilor, fusese de curind ocupatd de misionarul Nicolo Bar iona, care -nu era dispus s mearg la Baia, cum poruncea Rossi, si s cedeze biserica preotului iezuit. Asadar a protestat poporul" din Iasi, spunind c vrea 324 www.dacoromanica.ro

s-si aibd parohul propriu care s aibd numai grija lui ... etc. S-a adoptat deci un compromis. Biserica de la Iasi va avea 2 preoti: unul pentru parohieni in perso ana lui Bariona, jezujjj pdstrindu-si preotul lor pentru nevoile lor. La fel si la Cotnari, preotul iezuit, care nu se amesteca in rosturile parohiei, detinute de obicei de un paroh localnic, avea s-si reja ocupatiile pedagogice i agricole, fdrd a se atinge de parohia pe care Rossi era dispus s o pstreze pentru parohul to r Bdrcut, plecat In Polonia ca s-si revendice drepturile pe care sustinea di le ar e. Cu toat nerdbdarea sa, prefectul Rossi declara c asteapt reintoarcerea acestuia inainte de a se gindi la plecare, desigur pentru ca s nu acapareze iezuitii paroh ia de la Cotnari. Nu se stie exact data plecdrii sale din Moldova. Prefectul unmt or avea s fie numit tocmai In 1681 in persoana lui Antonio Angelini, dup reintoarc erea lui Piluzzi ca arhiepiscop de Marcianopol si vicar apostolic si plecarea de stul de nehotdrit a lui Angelini spre Italia, dar oprindu-se in drum in Polonia. Antonio Rossi a prima titlul de rnagistru in 1682. S-ar prea c5. in Moldova el ad usese cu sine, pe cheltuiala sa, pe un edlugdr, fratele Nicolo Antonio Rossi (o rucl probabil) pe care il recomand Propagandei in 1680, el insusi fiind atunci gar dian al conventualilor din Mondaino. In 1687 printre misionarii din Moldova este mentionat si un pdrinte Rossi din Monte Leone, poate unul i acelasi cu Francesc o (?) sau franciscanui (?) Rossi din Monte Leone, care a slujit la Fdroani si a m urit aici cam pe la 1691. Putinele scrisori si fragmente datorate lui Ant. Rossi , publicate pind acum, trezesc prerea de ru c nu a fost dat la lumina' toat corespond enta sa din Moldova. In paginile redate aici sint inftisate niste instantanee pli ne de culoare, surprinse in actualitatea lor vie: regsirea lui Piluzzi flmind in c odri de la Baia in februarie 1675, tilhdriile masive din toamna anului 1677 (dup incheierea pacii turco-polone i debandada cetelor de la oaste), belsugul nemaipo menit de bucate din anul 1678, ce nu puteau fi folosite din lipsd de mijloace, r evenirea iezuitilor stringerea de vite de care servitorii mitropolitului Dosofte i pentru ploconul sultanului etc. etc., toate acestea se intipresc ea imagini de neuitat. Despre Antonio Rossi s-a ocupat G. Cdlinescu in Alcuni Missionari unde a publicat in anexa i in note scrisorile redate de noi in volumul de fat, dind si o scurt prezentare a datelor principale legate de sederea sa in Moldova. SCRISOARE CATRE CARDINALII CONGREGATIEI1 1675, februarie 26, Baia p. 119 Cu cele mai mari primejdii si oboseli prin care am trecut in timpul drumului (fi ind silit s lungesc calea atit in Silezia si Moravia, ea si in Polonia si Moldova , pentru a nu cdea in miinile soldatilor, nu am putut totusi s scap de intilnirea2 cu niste cazaci, care m-au jefuit de aproape toate cite le aveam, dar eu primes c toate <incercarile> trimise de impratul ceresc (S.D.M Sua Divina Maest) care are grijd de toate. Am ajuns 1 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de G. Clinescu in anex la Alcuni m issionari..., p. 119. 2 Intilnirea a avut loe aproape de hotarul Moldovei (ne co nfini di Mold,avia). www.dacoromanica.ro 325

Vito Piluzzi, prefectul acestei misiuni,3 pe care 1-am aflat far piine, caci in z iva de 20 a lunii de fata au fost cazacii in Botosani, la o zi departare de aici , au ucis 200 de oameni 1 mai bine, si pe preoti in bisericd, au robit mai mult d e o auta de insi, au plecat de acolo 400 de care foarte incdrcate, din care cauz d toatd Provincia" este pustiita, 1 neincetat fug <oamenii> si eu ma* duc in padu ri, si nu stiu Inca unde sa ma odihnesc. Am inminat scrisoarea4 eminentelor voas tre parintelui prefect, si cind au stiut poporenii despre plecarea lui, au rdmas intristati, c sint lipsiti de un asemenea prefect de care au fost ajutati si ocr otiti la nevoile lor, atit din cauza ciumei, cit i a rdzboiului, intotdeauna. Ei credeau ca eminenele voastre Il yeti onora cu episcopia3 acestei Provincii, fii nd un parinte exemplar si cu o viata neprihdnita, iubit de toti, si de schismati ci, si de in Moldova, in codri de la Baia unde 1-am gasit pe parintele magistru catolici, si credeau ca se vor bucura de prezenta lui pe toat viata, si asculte i sa se in toarca la picioarele eminentelor lor lipsiti de un parinte ca acesta, dar el i-a impiedicat, zicind ca vrea sa de slujba sa de 22 de ani ... din padurile de la Baia, din ziva de 26 februarie 1675. SCRISOARE CATRE SFIlETARUL PROPAGANDEI6 (fragment) 1677 octombrie 9, Cotnari p. 39 acuma vazindu-1 ca pleaca ei ramin foarte indurerati si vor sa se indrepte dtre domn, si sa pund sd se scrie eminentelor voastre, ca sa nu ramina i sa d [Asteapta sosirea noului prefeL L-a trimis pe Angelini la Brasov sa reja lucruri le apartinind bisericii dr, la Baia ce fusesera depuse in Transilvania cu 50 de ani in urml ... In. aceste locuri nu se aude altceva cleat tilhdrii si ucideri si se traieste neincetat cu mare spaim de tilhari. Nici domnur nici un altul nu are puterea de a-i imprastia, cdci sint adunati impreuna in cete de 100 sau 200 de oameni, i merg jefuind ba un oras, ba un sat si iau pina si camasa bietelor feme i 3 Vezi scrisoarea acestuia scrisa in aceeasi zi cardinalilor din Congregatie. Co ntinind chemarea lui la Roma si slobozirea de plecare din Moldova. 5 Episcopia e ra vacanta de fapt de vreo 10 ani. Ultimul episcop Rudzinski fusese indeprtat din Moldova prin 1665, fiind socotit indezirabil de catre dome. Die 1668 a fost num it un vicar apostolic in persoana lui Petru Par6evi, arhiepiscop de Marcianopol. Acesta plecind din tara in martie 1673, a ajuns in cele din urma la Roma unde a murit in 1674. Ca.m tot atunci murea i episcopul depus. Episcopia ar fi fost dec i vacant, i cardinalii Congregatiei ar fi dorit sa-1 poata numi pe Piluzzi, insa regele Poloniei revendica pentru sine dreptul de a recomanda la episcopia catoli ca din Moldova, ca un drept cistigat prin numirea polonului Valerian Lubieniecki in 1611. Episcopia a ramas deci neocupata efectiv pina la venirm lui Iacob Dluski in 1682. Dip/. Ital. I, p. 39, n. 2. 326 6 Traducerea s-a Malt dupa fragmentul italian publicat de G. Calinescu in 7 Antonie Ruset, 1675, dec. 1678, nov. www.dacoromanica.ro

felul, i de vin, i rdmin multe vii ce nu pot fi culese pentru c nu sint butoaie In care sd poatd fi pusd poama. Si se dd ca sigur e tAtarii aceia ce slut supui regel ui Poloniei vor veni s locuiasc aici in Moldova, i ... In anul acesta este mare belug de grille i de bucate de tot zic oamenii c ar fi 3 000 de case, ceea ce aduce mare 1ntristare in lait incolo SCRISOARE CATRE NUNTIUL DIN POLONIA8 aceste biete locuri <uncle> se trdiete cu nesfirite necazuri (miserie), domnul jef uiete de o parte, tilharii de alta; unul fuge Incoace, 1678, iunie 12, Cotnari Acum 20 de zile am scris Senioriei V. Il.nle prin alt ocazie, dar In eventualitat ea c s-ar pierde, o repet din nou cu acelai cuprins. Au venit P. 128 doi pdrinti iezuiti8 unul std. la Iai i celdlalt aici la Cotnari. Indat ce au venit , pdrintii au chemat pe printele misionar, fratele Nicole) Bariona18 care e .1 el la Iai, sosit dinaintea acelor parinti, ca s-1 trimit la Baia. Acest lucru a fost aflat de poporenii din Iai, care au Inceput s spund ca pdrintele le-a fgAduit <c.d.' va sta> un an, i c ei vor un paroh separat (i/ paroco diviso) adicA s fie in serviciul lor, pentru c pdrintii iezuiti nu vor s mearga la toti, ci numai la cine le place, i ad multi au murit nespovediti i neimpartaiti, i de aceea vor un preot obligat <a s luji> (un sacerdote obligato) care sa aibd reedinta acolo ca paroh. Acestea slut sentimentele poporenilor din Iai. Auzind acest lucru, eu 1-am lsat pe el, astfel ed. acum In Iai slut doi preoti; de aceegi pArere sInt i acetia din Cotnari i de aceea rog pe Senioria V. I1.D18s retrim iteti de cum va fi cu putint pe domnul D. ( Don) Gio. Battista Barcutall care est e necesar, i pentru cd este batina, i fried pe motivul limbii native12, i cu atil mai mult c. Intr-o vreme de 8 Ibidem, p. 128. urmau s o ratifice cele doua' prti. In acest scop a plecat la Poart vestita solie c onclusa de Gninski care a trecut in Moldova la 21 iunie, stil nou, adica 11 iuni e stil vechi. Printre conditiile pacii fusese prevazuta i libertatea i siguranta pentru iezuiti de a sta In %rile supuse sultanului. In audienta acordata de dom n solului polon, el i-a dat asigurari in acest sens. Venirea iezuitilor aproape d ata Cu sola, nu a fost Intimplatoare. 9 Ca rurmare a pacii tureo-polone de la Zurawna, incheiata in 1676, si pe care Venit din aprilie In tara. El facea parte din lotul incredintat noului prefect ' Ferrari, care a mai zabovit pe drum (Vezi mai sus p. 324) si care era asteptat Cu ner'bdare de prefectul Antonio Rossi care venise In aceast calitate in februarie 1675, dar vazind situatia i greutatile din Moldova, dorea s plece cit mai grabnic. Cum Rossi nu se mai considera prefectul noilor misionan i Bariona V olponi, pusi sub autoritatea noului prefect Ferrari, este probabil ca nu s-a ame stecat In problema repartitiei lor. Astfel Bariona s-a instalat de capul sail la

Iasi in loe de Baia. La venirea iezuitilor ce trebuiau primiti la Iasi Barrona a gasit mijlocul de a rmine pe loe, folosind intr-un f el glasul poporulu i". 11 Acesta avea ambitii mari. Reintors in Moldova dup moartea lui Par6evid i Cotnari, pe linga care fusese in ultimul an al vietii acestuia, el s-a instalat la episco pia de Bacau In calitate de vicar apostolic In virtutea unei conferiri care i-ar fi fost fcut de acesta. El se bizuia mai ales pe sprijinul lui Kienarski, secreta rul poIon al domnului (Antonie Ruset). Dar observantul $tefan Taplocsai ce fuses e lasat ca vicar general de cktre ParCevid la plecarea acestuia din Moldova; si care www.dacoromanica.ro 327

oameni in nevoile lor spirituale, vi de aceea suplic pe Senioria V. 11.m6 eu sta u pe loc avteptindu-1 cu mare nerabdare ca sa pot porni la drum spre Italia. Acu m citeva zile a sosit aici parintele Giov. Battista13, misionar "i el apartinind ordinului meu (.== conventual). vi 1-am trimis la Baia, acolo unde trebuia s mear g parintele Bariona. Despre prefectul care trebuia s vina de multa vreme nu se tie nimic. Unii nobili poloni ava mari nenorociri, el va putea mai bine ca altii sa ajute pe acevti care au venit aici, la Cotnari pentru interesele lor mi-au spus c un P. 129 Lipsurile i nenorocirea din aceste locuri sporesc neincetat, din cauza multimii tilharilor nu se mai poate circula, vi nici macar nu sintem siguri in orave, vi aici in Cotnari este nevoie a sta tot mereu cu armele in mina, a-tit ziva, cit v i noaptea. 0! mare nenorocire vi prapad! Acuma episcopul14 acestor schismatici s taruie, pentru ca vrea // de la mine doi boi, vi eu nu numai ca.' se intimpla C n u am boj, dar nu am macar nici un cal, vi negasind vitele, servitorii sal voiau sa-mi ia patul, impreuna 1 cu diverse articole de imbracaminte, dar apoi s-au int runit catolicii novtri vi vi-au dat cuvintul cal in duminica viitoare vor merge la Iavi s vorbeasca cu acel episcop 1 s vada ce vor putea face. Cu acevti boi se zi ce C vrea sa dea un plocon sultanului16 cind va veni in tara; mie mi se pare ea s tau pe jaratec, 0. de aceea av vrea sa plec cit mai curind. Sint 15 ani de cind ma lupt cu atitea nevoi i calamitti dar acum mi se pare ea a sosit timpul sa ma i ntorc in crevtinatate. De la printele magistru Antonio Angelini16, pina acuma nu am primit niel o scrisoare, 1 nici nu pot gasi vreun prilej de a-i scrie. Multe a r trebui s'a scriu, dar pentru a nu fi plicticos, m las de scris ... etc. avea un act autentic incheiat inch* din 1671 prin care monseniorul Ii rasa moste nire (!) vicariatul apostolic, obtine clstig de cauz. Taplocsai se instaleaza la Bacu din ordinul Congregatiei i Brcutd care lipsind vreo 3 ani din tar isi lasase p arohia de la Cotnari, se zbate i vrea s porneascd si la Roma. La 8 martie 1678 Ki enarski Ii dd o scrisoare cdlduroasd de recomandatie la secretarul Propagarmlei, Urbano Cenri, rugindu-1 s fac in asa fel Ina; ea' se poat reinparinte franciscan s-a inecat intr-un fluviu inainte de a ajunge la oravul Sleti na" Slatina), i dupa semnalmentele pe care mi le-au dat, cred ea era acel parinte ; altii zic ca s-a prapadit in alt chip. toarce in tara un element atit de util fata). acea scrisoare arcutd merge la nuntiul din Polonia, la Lublin, de unde serie lui Urbano Cerri la 21 aprilie 1678, cerind episeopia de Bacdu! i trimitind i un mem oriu pentru Propagaruld. Asadar se lumineazd intregul rost al acestei scrisori, cerut probabil de Kienarski cu destul struintd pentru ca Rossi s o mai repete Inca o dat. Rossi plecind din Moldova, se elibera parohia de Cotnari. Dar trebuia insta lat i iezuitul destinat fundatiei acestui ordin din ()rap]. amintit. Cotnrenii Si nt de acord s se aplice i aici solutia adoptatd. pentru Iasi. Vor fi doi preoti, unul al parohiei i celdlalt al iezuitilor. Dar pentru ca s nu se greseascd probab il in detrimentul lui Brcutd, Rossi care arde de nerdhdare s piece, va astepta tot usi s se reintoared mai intli Brcut. 12 Argument neserios. Brcutd era de origine mag hiard, iar cotnrenii catolici erau sasil De altminteri in 1661 la vizitatia apost olica acutd. de Vlas Koicevi, Barcutd care era paroh a tinut o predied in limba r oandnd! 13 Giovan Battista Volponi din Fiorentino (vezi biografia lui in volumul de 14 Mitropolitul Dosoftei. 13 Mehmed al IV-lea (1648-1687). i de vrednic de rsplat

16 Pentru a-i comunica probabil c'd i-a sosit decretul sdu de magistru, Angelini serie lui Urbano Cerri spre a multumi ... etc. la 15 august din Zdbala, locuinta nobilului Clement Mikes. 328 www.dacoromanica.ro

ANTONIO ANGELINI DIN CAMPI (? dupti 1692) Minoritul conventual Antonio Angelini din Campi, cea tea 20. In Italia, a venit in Moldova in 1663, adus de Vito Piluzzi, care se reintor locurile unde slujise 10 ani ca simplu misionar, bucurindu-se acum de calita de prefect al misiunii (1663-1675). Venit pentru 6 ani, Angelini rrnIne vreo Desem-

nat pentru misiunea de la Galati, el nu a stat debe la Galati de cind a venit In aceast provincie, neputincl avea biserial" (clupa cum declara prefectul Vito in 1 668), ceea ce s-ar putea explica in cloud felufi: fie ca acea biserica se ocupas e inaintea venirii sale, fie ca era in asa stare incit ar fi fost de nefolosit. Felul reticent de exprimare al lu Vito ar pleda pentru prima explicatie. i in alt e irnprejurdri el acoperd unele acte de indisciplina sau de proprie initiativ frd o Incuviintare prealabila a unora din misionarii sai. Angelini este deci retinut la Trotus, iar la Galati il aflarn pe Antonio Rossi venit cam tot atunci, proba bil pe alta cale si din alt loc decit prefectul. Tot astfel si del Monte a sosit In Moldova ceva mai Inainte, In lipsa lui Piluzzi, venind probabil de la Consta ntinopol. De la Trotus el e trimis In Transilvania, ca si del Monte ceva mai tir ziu. In 1650 pe vremea lui Bernardino Valentini din Perugia (vezi Ciiicitori, V, pp. 418-419) preotul din Trotus era in legatur permanenta cu secuimea, si era chemat de nobilii catolici din regiune ca s slujeasci mat ales in casele lor. O actiune la sate era mai .anevoioasa, cad acolo erau p arohi locali, insurati si mai rnult ori mai putin protestanti (calvini, ori lute rani) pe care satenii Ii preferau macar i asa unor clugari straini. In fruntea no bililor catolici din secuime doritori sa asigure mentinerea catolicismului la ei , se ala nobilul Clement Mikes, consilier al principelui Transilvan'ei, acelasi probabil cu cel mentionat in letopisetul Cantacuzinesc ca avind in 1659 comanda a 10 000 de unguri ce trebuiau sa sustin actiunea lui Constantin Serban contra lu i Gheorghe Ghica in Moldova. Din locuinta sa de la Mala, el se adresa cardinalilor de la Propagandd, nuntiilor din Polonia si de la Viena, domnului Mo ldovei, ca un fel de cap laic al bisencii catolice din Transilvania. Par6evid ca re folosea intottleauna formule grandilocvente 11 nurnea: cavaliere di coosidera tione, colonna quasi della catholica religione". Trimiterea celor doi misionan i n Transilvania mai avusese probabil si un alt rost. De vreo patru ani Congregati a nu mai trimisese nici un f el de subventie pentru misionan. Acele comuwww.daco romanica.ro 329

nitti catolice care aveau venituri asigurate de la bunuri proprii, sau ai caror l ocuitori erau mai indestulati i puteau da anumite cantitti de alimente sau sume d e bani de fiecare casa de catolici pentru Intretinerea preotului, nu duceau greu l acestei noi situatii. Dar erau i alte parohii sarace, feed mijloace suficiente . In cazul lui del Monte mai intervenise i initiative episcopului Rudzinki care hirotonisise ca preot de mir pe un ungur de natiune luterana" pe care 11 asezase la biserica din Trotus, unde servea misionarul del Monte. De aceea trimiterea n ora dintre misionan i In Transilvania aducea o usurare a situatiei, fara a-i adu ce o rezolvare sigur. Caci la un moment dat, Angelini si del Monte care Isi !mphn isera septenatul lor ca misionan, i puteau pretinde a se reintoarce In Italia sau inatisat prefectului Piluzzi cu aceasta cerere motivata de faptul ea le-au se cat muloacele de trai, ceea ce Inseamna desigur ea posibiiitile catolicilor din T ransilvania erau si ele destul de slabe. Ei aduceau scrisori de la Clement Mikes , catre prefect si catre vicarul apostolic (Parevi), landindu-i mult pe amindoi mi sionarii exprimind dorinta de a-1 retine pe Angelini. Dar Piluzzi avea o alta mi siune pentru Angelini: aceea de curen de Incredere la nuntiul din Varsovia, caru la ducea niste scrisori absolut confidentiale In care i dezvaluia tranzactia secr eta incheiata intre Pare'evi i gardianul observant de la Ci-uc, parintele Stefan Tapl ocsai. Totodata 11 Instiinta i despre conflictul vicarului (Parevid) cu orasenii din Bacau, pricinuit de urmarile catastrofale ale initiativei acestuia de a mute o moara din loc. Angelini mai avea Insarcinarea de a transporta pine' la Liov, si a pred a acolo pe misionarul recalcitrant Benedetto de Ballati din Cortona, pe care prefe ctul (Piluzzi) 11 iertase dupa o captivitate mai putin grozava decit scrisese el cardinalilor congregatiei, dar pe care era acum silit sa-1 trimita la Roma, la cererea lo r expresa. Angelini a ajuns cu bine la Liov In august (1670), las1ndu-si acolo pri zonierul, care a reusit mai tirziu s fuga, i s-a dus la Varsovia cu scrisorile pref ectului, avind parlance sa stea pin i se va da raspunsul. Dar poate c motivul cel mai imperios al trimiterii sale la nuntiu fusese nerabdarea lui Piluzzi de a obt ine o rezolvare a cererii sale de a fi rechemat In Italia, lsind In locul sau ca prefect pe Angelini. Propunere pe care o repeta la fiece prilej. El pleaca din P olonia abia In noiembrie. La reintoarcerea sa se duce lar In Transilvania la Tre i Scaune (adica probabil la Zabala) de unde reapare In Moldova in toamna din 1671. Piluzzi 11 trimite la vicar spre a-i face un rost. Dar acesta, care nu-i putea suferi Pe conventuali contra carora alimenta o adevarata campanie de denigrari m al ales acum cind Piluzzi nu se potrivise imbierilor interesate transmise prin Br cuta, de a serie la Roma ca sa pirasca pe iezuiti si care vorbind de Angelini 11 numea Diavolini, si se plingea de drumurile sale, sau scriind cardinalilor Cong regatiei nu uita s entice pe misionarii care colinda prin Transilvania, slujind unor particul ar, scapa de el, trimitindu-I indarat In Transilvania spre a sluji, pesemne, la aceiasi particulari (?), invocind faptul Ca nu sint provizii de lam i cimpul este uscat, urmind ca Angelini s se Intoarca de Pa.sti. $i cum avea de a face cu o fir e tematoare, el a &Ursa prin a-i impune sa serie la Congregatie In sensul dictat de el, laudindu-1 pe Warmth' ce era silt s se indrepte spre Roma spre folosul i cinsbea bietilor preoti" (per honor publico de poveri ecclesiastici) (v. Le controversie , p. 176). Odata obtinut aceasta renegare, (la 26 octombrie), Parevie incepe sa-1 laude, (la

28 oct.), mentioneaz'a elogierea lui de catre Clement Mikes si declar: E adevarat ca dup cite am bagat de seama e mai virtuos ca altii i merit& cu siguranta gradu l Sint multi ani de cind slujeste, si el se apoi adauga cu duiosie doctoratului" simte umilit i amarit de a nu-1 fi primit. Eu deed m-ar asculta S. Congregatie i 1-as da In mod solemn Intr-o ceremonie publica pentru a-i incuraja i pe altii sa se 330 www.dacoromanica.ro

poarte bine!" In realitate a.sa cum s-a mai spus, Piluzzi Il propusese In nenuma rate rinduri ca prefect In locul sau. (Vezi scrisorile acestuia din 8 aug. 1670, si 20 aug. 1673 In vol. de fata.) In 1672 Angelini se oferise s slujeasca la Bac k', dar vicarul nu a acceptat. In iulie 1674, dupa plecarea lui Pardevid din Moldova, An gelini a fost trimis de Piluzzi la Bacau unde nu era preot, dar nu a putut ramlne din cauza multelor necazuri pe care i le facea neincetat nepotul vicarului plecat. P iluzzi staruie din nou ca sa se trimita titlul de magistru lui Angelini, cum i s-a trim is lui del Monte, afirmind: Nu am avut alt misionar atIt de prompt sa asculte ca acest printe Antonio, si el se afla in cea mai mare lipsa". Dar cardinalii nu ti n seama de aceste recomandari i trimit un alt prefect, care este fostul misionar de la Galati, Antonio Rossi din Mondaino. Curind Vito pleaca Inapoi, spre Itali a, la cererea sa, dupa sosirea acestuia. El seria din Baia la 26 februarie 1675 ca va porni dupa Pasti. Nu se stie exact data plecarii sale. D. Gazdaru pe baza docume ntelor editate de el In deosebi suplica lui Piluzzi Inaintata de el Congregatiei In 1677, far% precizarea lunii, In care el arat Ca este de 15 luni la Roma, In a steptarea numirii sale la postul prongs socoteste ca a ajuns acolo In toamna anu lui 1676. E probabil ca. a fost Insotit in Polonia de Angelini care isi prelunge ste sederea, mergind pina la Varsovia asteptind zadarnic acolo multa vreme obtin erea unor subsidii. Asa se explic prezenta sa In acest oras de unde anunta Congre gatiei iminenta sa plecare In Valahia". Nu pare sa fie o confuzie favorizata de faptul c polonii numeau astfel Moldova, cad. In aceeasi scrisoare este vorba mai apoi si de Moldova" ajunsa de nelocuit din cauza fugii locuitorilor (terorizati de trecerea turcilor tatarilor spre hotarul polon) a actelor de violenta si a uc iderilor. La Varsovia el a mai obtinut informatii alarmante, si despre starea Tr ansilvaniei, uncle azi bintuie razboiul contra catolicilor". Nu mai ramlne deci decit refugiul din Tara Romaneasca In asteptarea slobozirii de plecare spre Ital ia. A ajuns el In adevar In Tara Romneasca? In raportul sail din 1682 ca prefect apostolic al celor cloud V alahii comisar general al Transilvaniei" pomenind de promovarea rapicla a observantilor bulgari din Bucuresti, Tirgoviste i Cimpulung el mentioneaza timpul clt am slujit in pri1e acestea", prin quests parti" putind u-se Intelege si Tara Romaneasca, despre care tusese vorba mai inainte, si Moldo va de unde isi seria raportul, referitor pentru tot restul la aceasta tar'. Este mai probabil ch. s-a Intors In Moldova caci este trimis de noul prefect Antonio Rossi la Brasov ca sa aduc Inapoi obiectele bisericii din Baia depuse In Transilvania cu vreo 50 de ani (?) in urma (Alcuni rrtissionari, p. 39, n. 2). In once caz el se aseaza iar la Zabala de un de serie la 13 august 1678 cardinalului Spinala, multuminduni pentru diploma de magistru ce i-a fost predata probabil chiar de Antonio Rossi, care i-a dat i tir ea despre innecarea la trecerea Nistrului, a noului prefect trimis din Italia (I n urma staruintelor lui Rossi de a fi rechemat cit mai curind). Angelini trece d e la multumiri la solicitri, cerind pentru sine acest post ramas vacant, dorind altminteri sa se Intoarca In Italia. La Roma Piluzzi nu inceta sa-1 laude, repetind ea stia bine si limba. In 1666 la Propagancld pe fisa sa seria ca nu stie limba. Cum era acum de 15 ani la misiunea in Moldova, servind o buna parte din timp In secuime, est e de presupus cA stia acum i romneste i tmgureste. Neobtinind prefectura, pina la Intoarcerea lui Piluzzi, acum arhiepiscop de 1Vlarcianopol si vicar apostolic (s firsit 1679) el pleac5. la 25 mai 1680 cu invoirea a.cestuia spre Italia, prin P olonia. Dar din Varsovia serie la Roma ca s ceara din nou prefectura vacanta de trei ani, si toto dat numirea sa ca provincial al Transilvaniei. La Propagand se acumulasera recoman

datiile pentru el. In sfirsit e,te numit prefect! Dar nenorocul 11 urmareste j a cum. La Iasi care trebuia sa fie resedinta prefectului, cum fusese a vicewww.dacoromanica.ro 331

prefectului pe vremea lui Bassetti i Gasparo din Noto, era instalat misionarul R enzi care era foarte bine cu schismaticii", prea bine chiar, dupa. Pererea lui A ngehni, i care niel nu se gindea s plece de acolo. Angelini nu mai stAtea pe ling A Piluzzi, care avea acum drept capelan i mina dreaptd. pe Giorgini. In 1682 In calitatea sa de prefect el intocmeste la 12 iulie 1682 raportul sdu ci privire l a bisericile din Moldova, far a uita insd cele din Tara Romaneasca pe care le soc oteste si pe ele cuprinse in prefectura sa (!). Dar calamitatile nu-1 'hart& Ven irea episcopului Dluski, manevrat de la inceput de Barcut i hotarlt sa reduc la mi niTnum numrul misionarilar conventuali i s obtin. suprimarea In consecirit a furicti ei de prefect al misiunilor, ti pun din nou pe drurnuri. La 22 dec. 1683 scria d e la Brasov Congregatiei ca s-i ingaduie s slujeascd la Tirgoviste unde era instal at un observant hulgar, dar dupd o lurid seria din Baia (12 ian. 1684) si apoi i ar din Brasov (8 iulie 1684) si din nou din Baia, cerind struitor sd fie rechemat In Italia. In martie 1685, el pleac din tard indreptindu-se spre Polonia. S-ar pr ea c ar fi pornit impreuna cu Vito Piluzzi care nu mai avea de ce sd rArnin In Mol dova, dar dupd 5 zile de drum Piluzzi ar fi fost rechernat de domn. In sensul ac esta se exprimd Angelini intr-o prima versiune pe care o rezum intr-o not G. Clines cu in Alcuni Missionari, p. 42, n. 6 si pe care o redrn in tnaducere romaneasc: ,J Angelini] zice di a piecat din <Valahia> in martie 1685 pentru a-1 insoti pe Pil uzzi in Polonia. Dar acesta di/pit 5 zile de drum a fost rechemat de domnul Mold ovei. Antonio Angelini Li asteaptli citeva siiptdmini (?) apoi se duce la Liov in mai era la Varsovia" (p. 128-129). Dar Angelini avea un stil, i am zice o gindire incoerentd, greu de urmrit atit in scrisori cit i In unicul su raport ca prefect. Parantezele, digresiunile, glumel e uneori, apoi trecerea confuza de la un subiect aa altul, le intunecd mult inte lesul, emestecind faptele cu comentarea lor. Astfel In a doua versiune pe care o dd Angelini In scrisoarea sa din 30 mai (ibidem p. 136) el insoteste povestirea faptului in sine de explicatiile incercate de el, si cienatureaz chiar faptul re chemarii lui Piluzzi, transformatd. acum In retinerea lui. In prima versiune nu se pomenea de nici o acuzare. Acum ea apare, si poate fi recunoscut drept cea foranullat de Dluski in 1683. (Vezi biografia lui in volumul de fata). Angeai ni nu vorbeste de vInzarea acelui clopot, ci de pierderea lui de cdtre servitori i arhiepiscopulni. Nestiind de ce a fost rechemat Piluzzi, el ajunge pe cale de deductie la infatisarea lui ca pirlt in versiunea a doua. Urmeez5. In acelas fel explicar ea nevenirii sale ulterioare in Polonia. Nestiind c Piluzzi fusese rechemat pentr u a i se incredinta administrarea episcopiei de Bacu, intrucit domnul Il socotea pe episoop indezirabil (v. mai sus p. 75), si ca deci aceasta insaroinare nou mai Ingeduia s plece, Angelini a dedus ca el nu a putut trece din cauza tatarilor, m ai stiind ca nu avea unde s traga in Moldova, a dedus c a plecat In secuime. De fa pt stirea despre Piluzzi nu ocupa mult loe In acea scrisoare, scris sub impresia mortii (neconfirmata) a lui Dluski, i aviad drept scop solicitarea recomandrii la locul de spiscop de Bacdu. Fraza despre Piluzzi vine ca o ilustrare a celor spu se de el ceva mai sus despre defdimdrile frtesti" (intre calugAri) si despre prop ria sa virtute. Mirajul mitrei episcopale era o ultim iluzie. Duri propriile sale declaratii el era infirm si obosit. Imbdtrinirea sa inainte de vreme, de care vo rbeste si el si care fusese mentionat sub alt forma' i de ParEevid In re1671, prec um i conditiile generale din Polonia, Moldova si Transilvania, ceau inapt slujbe i de misionar in aceste locuri. El pare sa fi avut un interes viu pentru evenime ntele politice pe care le observd In Polonia, informind Congregatia de unele luc rturi ale diplomatiei franceze. Dar situatia lui era precar. A fost 332 www.dacoromanica.ro

cumva ajurbat din cind In cind de nuntiul din PG10nia, sau poate folosit pentru a da inforrmatii clespre Moldova En leatur cu pregatirea expeditiei aui Sobieski din 1686? In 1687 el mai era la Varsovia. In relatia pe care a dat-o Piluzzi la reintoarcerea sa In Italia, publicata indi carea numelui su i cu data aproximativa (c. 1687) (ibidem, p. 140-141) este strecurat la urma si un apel in favoarea lui Angelini, care se afl la Varsovia In cea mai mare mizerie i ar vrea sa se intoarca In Italia, rugind prea plecat S. Congregatie pentru un subsidiu". Dar abia In 1690 este in sfirsit in Italia unde mai poate fi intrevazut la Norcia pina in 1692, &Ind nu mai este mentionat debe . Soarta nu fusese prea darnica cu el. El trece prin viat, aruncat din loe In loc , ocolit de noroc dup care alearg, folosit in tot felul de misiuni ingrate, fara a avea misiunea sa proprie, de care SA se ocupe si s raspund, condamnat la situatia de auxiliar sau de solicitant care isi ofer zadarnic serviciile, indoindu-se de soart& si de sine, umil i docil, lsindu-se intimidat de Par6evid, i apoi ;Ana si de nepotul acestuia care fcea pe stpInul la episcopia" de Bacau. De la el a ramas corespondenta trimisa Congregatiei, PO'strata In arhiva Propagandei de la Roma. G. Clinescu (Alcuni missicmari) d trimiterea pentru materialul privind Moldova. 0 parte a fost publicata de el In lucrarea citata, restu l a ramas inedit. Tot el s-a ocupat si de datele activitatii lui in Moldova, In partea introductiva a lucrarii. Angelini mai apare si In lucrarea lui Pall, Le C ontroversie in legatura eu ParCevie si cu campania antiieznita pus& la cale de a cesta, cu care prilej cade o lumina mai vie asupra omului lnsusi. Din scrierile sale el ni se arati temator din fire si cu aplecare spre melancolie i descurajar e, foarte influentabil nehotarit In alegerea unei eai proprii. Oscilind intre de scurajare si o Incredere in sine ce izbucneste de cite ori crede ca va putea obt ine fie prefectura din Moldova, fie mai apoi i comisariatul general al Transilva niei asociat la aceasta, In sfirsit In 1685 chiar episcopia de Bacau, el nu inai are niel o curiozitate de alta natura, nici o disponibilitate sufleteasca pentr u cunoasterea realitatilor personale ale locurilor In care se afla. Atentia sa e atintita asupra calamittilor care il imperesoara, sau asupaa politicii generale In legatura ca liga antiotoman. Obiceiurile, limba i firea locuitorilor fie ei mo ldoveni, sau unguri, nu trezesc niel un interes la el. Trebuie insa' tinut seam ca nu cunoa.stem decit un si ngur, poate chiar singurul sau raport, scris ca prefect in 1682, potrivit cu dat oriile acestei functii. In el Angelini se manifesta mai mult ca un ecou al super iorului sau, Vito Piluzzi, cintindu-i in struna, si dud subliniaz faptele lui Bar cut, cind 11 laud& cu prisosinta pe Georgini, capelanul lui Piluzzi (care nu Ince ta de a-i afirma meritele). Tot astfel se face ecoul acuzarilor aduse lui Renzi, care dura cum reiese din context era In dusmnie cu Giorgini. Dar aici se amestec desigur i arnraciurnea sa proprie de a nu pubea ocupa el locul de la Iasi, socotit In trecut potrivit ca resedint& a prefectului misiunilor din Moldova. Este v rednie de observat ca acel raport este datat din Iasi, si ea exprim reactia imedi at& a lui Angelini la cele eonstatate de el acolo. Adic desigur sprijinul serios de care se bucura Renzi la domn si la boieri, i intentia lui de a ramine pe loc. 0 alta observatie ce se impune, este ca' acest Tappet din 12 lunie 1682 difer In runele puncte de acela al lui Piluzzi datat din 10 iulie 1682, deci la o distant foarte scurf& unul de altul. Dar Angelini mentioneaza incendiul de la Sfiboani si prezen ta acolo a misionarului Brunacci a carui casa a fost mistuita de foc, In vreme c e Piluzzi afirma ea la acea misiune nu era nimeni. Lucrul se explica In felul ac esta. Piluzzi aflind de la nuntiu ea darea sa de seama de la sosirea sa in Moldo va (1680) nu fusese primita de cardinali, trimite probabil un duplicat al raporw ww.dacoromanica.ro 333

tului rAfcit, fArd a-i mai aduce toate modificdrile necesare. 0 comparatie !titre cele cloud rapoarte poate fi extrem de interesantd. Raportul lui Angelini este pretios prin datele ce le feed despre fuga locuitorilor din Moldova In Podolia su b pasa de Carmenita spre a scdpa de birurile excesive, .de asemenea a color din Trebe.s, dependenti de episcopie, trecuti probabil In Transilvania, In parte si de teama turcilor. Mai departe este vorba doar de plecarea cato/icilor, din Gala ti de pildd. La Sdbdoani se vede limpede cd populatia s-a refugiat in pAduri, pr obabil dupd pirjolirea unuia din sate. Celelalte doud s-au risipit, poate in alt e conditii. Nu odat sint mentionate praddciunile turcilor, tdtarilor si tilharilo r. 0 notA personald rdzbate pe alocuri, -chid Angelini, care a cunoscut mai mult ca altii, chinul de a fi lipsit de siguranta pe care o d banul,sta-aHuie s se dea un subsidiu anual preotului care merge la CiubArciu, de asemenea celui avind gr ijd de Birlad si semnaleaz marea sArdcle a preotuIui de la Sdbdoani, rumias si frd casd de cind a ars satul. Intr-un mod destul de original, dar care ii este prop riu lui Angelini rapartul se incheie cu informatii despre turci, despre conditii le pdcii lor cu Moscovitii, cooperarea tdridor roan'dne contra imperiului, pozit ia principelui Transilvaniei etc., fdcind din acest ranort un fel de scrisoare 2 semenea celor trimise in alte rinduri cind se inftisa ea solicitant. Despre Ange lini nu s-a ocupat nimeni in mod mai special, nu exist decil reperele indicate de G. Cdlinescu (Alcumi Missionari, pp 40-42). 0 biografie propriu-zis, oricit de sumard, lipseste. 1 SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEII 1676 sept. 3, Varfovia p. 124 Nu frd mare amdraciune pentru mine plec mline spre Valahia2 dupd ce am ateptat ati t de mult In Polonia ca sd primesc un subsidiu care sd-mi fie de ajutor intr-o v reme atit de nenorocitd, 0 ce e cel mai rdu e Ca* nu sint sntos, ci venic chinuit d e podagrd i alte infirmitali... Slujba mea de 15 ani nu m-a Invrednicit sd-mi fac mdcar o pereche de scarpe" ( sandale franciscane), pentru drum 0 chid m-au trim is ca misionar mi-au fdgdduit 35 de scuzi pe an pentru hrand, 0 nu mi s-a dat ni ciodatd nici un ban. Cred cd din 1663 i /And acuma suma se ridicd la o cifra frum oasd. Numai eu rmln umilit. Intristarea m-a ImbdtrInit inainte de vreme. [Se roagd sd i se trimitd obedienta"3 pentru ca sd se poatd duce dui:A sd stea u n an in locul natal, ca sd-0 recapete In parte sndtatea mai inainte de a fi domin at cum a fost sfdtuit de oameni priceputi mai rdu de boald pe toga viata,] cdci aici nu se and medici de calitate ci doar murmurul babelor...4. [Slifer& 0 de oc hi...]. Ital., I, pp. 124-125. Secretar al Congregatiei era Monsignor Urbano Cerri. 1 Traducerea s-a fAcut dupd textul italian publicat de G. CAlinescu In Dipl. 2 P aate fi vorba si de Moldova pe care polonii o numeau astf el, ceea ce a dat pril ej de confuzii nesfirsite. 3 Nume dat unei permisiuni scrise in virtutea cdreia puteau cArtori eaugrid misionan i care se inapoiau dupd im.plinirea termenului slu jbei lor. ' Descintecele tinind loc de leac. 334 www.dacoromanica.ro

Moldova a si ajuns aproape de nelocuit5 din cauza fugii, a violentelor si ucider ilor; cei mai multi s-au salvat In Transilvania unde azi bintuie razboiul contra catolicilor, purtat de factiunile de rebeli unguri. Capetenia acestor rebeli a fost declarat acum de ctre turci domn al Tarii Romanesti6. Si 1-au schimbat si pe principele Transilvaniei7 care este spr ijinitorul de frunte al rebelilor contra imperiului, si acum trei ani a fost omo rit calul sub el, luptind contra imperialilor... etc. [In Polonia] trei provinci i: Podolia, Ucraina, Rusia (Rutenia) stilt lipsite de locuitori. Liovul sufer rau din cauza armatei Inchise acolo9, regale s-ar impaca bucuros cu turcii ca s poat ataca pe imperiali pentru a face pe placul francezilor care acum skit ca si stap ini In Polonia s'i zilnic sporesc ca numar. Acum au venit 50 de comandanti Impre una cu cumnatul reginei9. Scopul urmrit este determinarea Poloniei de a porni con tra Brandenburgului... etc. Banii trimisi de Scaunul apostolic se irosesc In ban chete 0. serbari, soldatii mor din lipsa necesarului. Rapoartele ce se trimit neincetat in Italia si aiurea grit aproape toate amg irio. In vreme ce se tem de a pune condeiul pe 'Artie si de a arata adevarul, ei vorbesc intotdeauna despre victorii si zi de zi pier come bestia" cad nu domneste dragostea intre aceste natiuni <crestine> ci doar inviclia, ura si dusmrnia SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEIll 1678, august 15, Zabaia (din Trei Scaune) [Multumeste pentru titlul de magistru]. Cum star- uie mult printele Antonio Rossi ", ca s se intoarca In Italia, a fost trimis de la Congregatie noul prefect cu cl tiva misionan, dintre care doi13 au ajuns In Moldova, unul slujeste la Iasi, cell alt la Baia, bietul prefect14 cu alti oameni s'i clugri (religiosi) s-au inecat In fluviul Nistru, nu stiu daca din rutatea barcagiilor sau din nenorocul lor... ia r noi am ramas fr conducere (capo) s'i am pierdut si niste subsidii... Acum, bizui ndu-ma pe bunavointa E.-e 17.-ei vreau sa infatisez din nou rugamintea mea care S. Congregatie, ca av1nd in vedere mizeriile din aceste locuri s'i tulburrile din toata lumea, neputindu-se umbla pe drum fra pericol, 3 Di gia /a Moldavia $i rende quasi inhabbitabile, si per la fuga, per li., catt ivi fatti e morti. a Zvon datorat unor sugestii ventilate de diplomatia francez. 7 Informatie gresit. Restul frazei trebuie Inteles ca In locul principelui schimb at (!) a fost pus acela care... etc... adie Emerik Thkly. 8 Polonii, care erau Inee rcuiti de turci si ttari, au sfirsit prin a rezista la ttari si a Incheia pace pe cImpul de lupt la Zurawna. 3 Marchizul de Bethune trimis ea ambasador al lui Ludo vie al XIV-lea In p. 129 Polonia. Ins regina, dei franeez, a Impins la allanto cu ImpAratul Leopold. n /bidem, p. 129. 12 Venit ca prefect In plin prap5.d end bintuiau foametea si c iuma, si incursiunile strine plrjoleau tara, el dorea s plece at mai curind. 13 Ni colo Banana si Giov. Bat. Volponi. 14 Carlo Antonio Ferrari. 10 adulationi. www.dacoromanica.ro 335

s-mi incredinteze mie slujba i titlul de prefect, caci desi sint pe jumdtate schil od i infirm, voi ardta acelasi zel si insufletire ca In trecut ... etc. [Se roaga s se serie in acest sens si nuntiului din Polonia. Altminteri, cum a im plinit 15 ani in aceast misiune ar fi bucuros sd plece in Italia]. SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI15 1680, noiembrie 13, Varpvia p. 132 [Nu a primit rspuns la scrisoarea sa din 7 august in care era inclus si cea a arhi episcopului de Marcianopol. Acum serie iar ...] Din cauza ciumei sint tinut pe l oe i incurcat, neputind merge nici inainte, nici inapoi. Rog deci... S. Congregat ie... s binevoiascd intru at misiunea se afl de trei ani fall prefect, s ma* numeas c ... prefect si provincial de Transilvania.".. A* fi Indatorat pe vecie... si sar da ajutor si la acei bieti catolici, i mai ales as putea sa md intorc de Cit.c iuni6 [dupd stilul vechi] pentru a face slujbele religioase. Altminteri a* fi si lit sd m Inapoiez prin Constantinopol In Italia, neexistind alt cale din cauza epi demiei si a vremei de iarnd. i dac Maiestatea Sa imi va da mijloac le de a md rei ntoarce sint sigur cd S. Congregatie Irni va da o bucat de piine dup oboselile si slujbele mele... etc. RAPORT DESPRE MOLDOVA 1682, iunie 12, Ia.,si 1 TARA ROMANEASCA 7 p.133 Dup ce am vizitat provincia" Moldova s'i am vzut starea nenorocit a bisericii noast re si a populatiei, Impreund cu misionarii si cu calugarii dati In searna mea di n Incuviintarea monseniorului arhiepis<preotilor> si despre slujba ce trebuie sd o presteze pentru mintuirea sufletelor ce le sint incredintate, si despre locur ile unde au cu ce trdi, si d spre cele unde locuitorii nu pot tine preoti din ca uza marei lor pentru care eminentele lor slat rugate s le vin In ajutor cu srcii <co nchid cd> starea nenorocit (la miseria) purcede ceva subsidii din fuga locuitoril or din cauza darilor (tributi) de nesuferit, pentru care ei sint necontenit hdrt uiti, si multi catolici de-ai nostri au fugit In 15 Ibidem, p. 132. cop, administrator de Bacdu18, si dupd ce m-am informat despre situatia 16 Per il nata/e di N. S. Ital. 1, pp. 133-136. Mons. Dluski. 17 Traducerea s-a facut dupd textul italian publicat de G. Calinescu in Dip/. 18 . Irto Piluzzi. Roial au avea sA inoeteze la venirea episcopului titular www.dacoromanica.ro 336

Podolia, sub pasa de Camenita19 care le-a dat drept de slobozie pentru cirtva tr ap, si acolo ei nu sint asa de chinuiti ca in Moldova. Pentru acest motiv ai don i Ingaduinta eminentelor lor, ca sa-i pot si eu imita", nea\rind Ins un preot pe ling mine si fiind totodata tinut dupa Indatorirea mea sa ajut poporenii dupa pu tinta mea, dei sint necontenit Meercat de podagrd, pe care nu o pot potoli cleat doar cu posturile pe care le fac cu drtaga inima din cauza saraciei lin oare ma aflu, si din oauza marei lipse (miseria) din tara, de care patimesc i marii boi eri din aceste locuri, i episcopu121 nostru indura si el partea sa Intrucit bunu rile episcopiei au fost prapadite i jefuite de diver-si, dupd cum au putut afla casa si din biserica nu a mai ramas nimic, ele fiind duse de aici In Tara Secuil or, de catre parintele observant Giov. Caioni si de parintele Don Giov. Bat. Bar cutd, preot de mir din Cotnari, pentru care lucru Videat Dominus et requirat22. E. E. Lor mai bine i mai lamurit din rapoartele sale inaintea S.-et Congregatii, caci din bol, vaci, oi, porci, precurn si din lucrurile din In anul acesta episcopia a pierdut 50 de rubii"23 de teren Insamintat din cauza apelor riului Bistritz, care continua sa-1 macine, neputindu-se aduce vreo indreptare, deoarece satul Trebes <dei e format> din 40 de case de tarani supusi episcopiei, dar toti acestia sint fugiti, noastra, dar fard acoperis, cu o manstire de lemn care beneficia de paminturi ara bile, vii, m ara, stupi, fel de fel de vite de care se foloseste un parinte obse rvant de la Chiprovat, care a stat citiva ani In orasul ampulung din aceeasi pro vincie"; acestia, fr sa presteze vreo slujb oarecare, ci urmrind doar folosul lor, a dund" bani pentru a se face apoi prelati sub titulatura de misionan: i In timpul cit am slujit In partile acestea, unii din ei au si fost declarati episcopi, si din cauza nest' intei lor savIrsesc greseli si grozavii (errori et horror) fra p utinta de Indreptare, mai ales In darea de dispense nesocotite. Intrucit ei au s upus tapi irii lor locurile ce tin de prefectura mea, adic Cimpulung, unde se all 40 de case de catolici, Bucuresti i Tirgoviste, eu nu-mi pot 19 Passa di Caminez asa ea dacd ar voi episoopul ea &A puna sa se lucreze24, va trebui sa piateasca pe toti lucrtorii i servitorii. In Tara Romaneasca93 in orasul Tirgoviste se and o biserica a si a nt g.i P olii devastate, tumid din cetate depindeau pentru aprov z ona ea Hall Pap. (1682-1689). In urrna ocuparii Camenitii lor de ceea ce primeau din tarile noastre. Locuri)le pustate de mazb alele d'n 1 672, si 1673 si de trecerea ostilor turcesti spre Cehrin In rzboiul cu cazacii si moscovita trebuiau cultivate si trebuiau adusi tarani pentru munca pamintului. 2 Per /a qua/ cosa desiderei Li beneptacito delle Eminenze Loro de poterli imitare (ad ica sa poat si el pleca din Moldova). Se observa o nota de umor aici i In gluma d espre pos un i ca leac contra podagrei, sau In potrivirile fonetice: er ori-horr ori, missionari-mercenari. 21 Es e vorba in general de episcop, nu de cel numit la 22 decembrie 1681, care nu vense inca (va sosi In noiembrie), ci de vicarul a postolic, V. Piluzzi, care fiind arhiep'scop era numit de obicei episcop. 22 Sa vada Cel de sus si sa ceara soco mid'. 23 50 rubii sementa. Unitate de masura pentru suprafete insminta te, variind de la o regiune la alta. La Roma avea 184,84 ari, la Ancona 104,84 ari, la Perug ia 180,42 ari. Un rubio

19 000 m2. 24 Este vorba de munca in general, fie la apararea malurilor, fie la &imp. 25 Valachia superiore. Maori straini despre Tarile Romans 22 www.dacoromanica.ro 337

Indeplini slujba mea potrivit cu treapta pe care o detin In conducere, fart' oar ecare certuri, ei pretinzind ea sint misionan, iar eu admitind ca ei sint mercenari. catolici sint trei, ceilalti toti au fugit din cauza marilor asupriri din partea paginilor. Biserica noastra de lemn, acoperita cu tigle noi, 0. ImpoGa/ati, ora pe malul Dunarii, plin de turci i de greci, case de dobita de parintele Giovanni Battista del Monte, misionar i om de viata pilduitoa re, beneficiaza de patru vii, adica cloud vii proprii 0. p. 134 cloud' realizate din sirguinta sa. El slujete prin acele locuri la o departare de 10 i 12 mile pe malul Dunarii, unde se &Ha citiva catolici saraci. Trotu$, biser ic de piatra // cu un clopot. Erau 16 case de catolici, acum sint doar trei, ceil alti <catolici> fiind fugiti In Transilvania .1 In alte parti. Feirtioani In veci natatea Bacaului. Satul i biserica au fost parasite din cauza apropierii de drumul mare (via regia) pe unde trec zilnic turcii; locuitorii sint risipiti prin paduri, li se face slujba cu toat punctuali tatea data pe luna *1 oridecIte ori e nevoie, de Care parintele misionar Antonio G iorgini din Torre26 care slujete i la Bacau pe lii. iga monseniorul episcop; sirgu inta sa este laudata de toti poporenii notri, precum i de schismatici, ei traind l aolalta27 i <slujete> fara vreo rasplata din cauza marei saracii a populatiei, car e manInc piine de mei i de hrica, aliment necunoscut in Italia. Bacclu, Monseniorul episcop e fall biserica 0 fail casa. Dar exista acolo un inceput oarecare ce nu a fost dus la capat din cauza fugii taranilor dependenti ai episcopiei: se sluj ete liturghia Intr-o capeld de lemn fost mai inainte bucatarie, ramasa duria prapadul pricinuit de riu. Episcopul ade intr-o casa a unor miren!, i mai adesea locuiete in paduri, din cauza vexatiunilor zilnice din partea turcilor, care imi dau motiv O. cred ca ei sint In stare de once ticaloie, precum a raportat el slujete parintele misionar din Baia data pe luna, i atunci cind este insui ceva mai inainte. Neamt, biserica e de lemn cu cloud clopote. Sint 3 case d e catolici, In vreun loe, pe cind altd data taranil dependenti faceau totul. cloud clopote. Acolo slujete Baia, biserica de piatra cu turla parintele misionar Giovanni Batti sta Volponi din Fiorentino28. Tralete mai inlesnit (comodamente). Biserica benefi ciaza de 4 vii administrate *1 chemat. Avea altddat o vie, acum distrusa. Trebe$, sat al episcopiei de 40 d case, acum nu mai e nimeni, episcopul pldtete munca daca vrea ca sa se are, sau sa se faca vreo munca de mireni. Suceava, cetate distrusa de turci; biserica noastr beneficiaza de 10 vii, adminis trate de mirenii din Cotnari. E un singur catolic. Acolo slujete parintele de la Baia. Roman, biserica parasita beneficiaza de 6 vii administrate de cotnareni. N u e nici o cas de catolici. Clopotele au fost duse de aici de Don Giovanni Battis ta Barcuta la locul sau de batin, Cotnari. " Era capelanul lui Piluzzi. 21 essendo misti. 28 Vezi biog. sa In vol. de &VI 338

www.dacoromanica.ro

Sabtioani, biseric de piatr la care veneau 3 sate, dintre care cloud au fugit in i ntregime i stau risipiti In lunca Siretului. Slujeste tele misionar Antonio Brun acci din Cremona29 aflat in mare lipsd, nea\rind nici mdcar cas, aceasta fiind mi stuitd de foc impreun cu satul. Cotnari, oras, biserica noastr de piatrd cu obiect e de cult i clopote mari, posed obiecte de argint, felurite cruci, o cddelnitd de argint furatd de Iacob diaconul din acel loc (Cotnari), o parte din aceste obie cte de argint, luate din diferite biserici se and azi ingropate de mina mirenilo r si in stpinirea lor, cu Invoirea pdrintelui Bdrcutd. Are 30 de vii care sint ad ministrate de fratele lui Brcutd si de Gheorghe Wolf, fratele secretarului domnes c3 pentru limba polond, care fac neincetat negustorii intre ei. Preotul primeste ca venit anual mai bine de 200 de scuzi. Excomunicdrile i censurile eclesiastice nu au nici o valoare In aceste tdri31. sapte. Domneste mare sdrdcie. Preotul din Galati Ii viziteazd si are grija lor. Mrlad, biseric de lemn cu obiecte de cult. Case de catolici stilt Ciubeirciu, la granita cu tdtarii, case de catolici, 40, biserica e fr obiecte de cult, preotul trebuie s aibd cu el toate cele necesare; ttarii sint stdpIni, ai no stri nu pot tine sau poseda cai, si pentru ea' skit neincetat molestati cu prile jul incursiunilor ce se fac i brutalizati necontenit 1/, preotul trebuie s unible pe jos sub o haind de imprumut, i cum nu e ajutat chiar eu nimic se caut ca el s fie ajutat cu un subsidiu. Locurile sint In paragind, si pustii, nu este yin", o amenii triesc doar cu mei si hriscd, la presimi au un preot pentru a se mrturisi si a primi tainele bisericii, <e nevoie deci> de cel putin 40 de scuzi ca subsidiu anual, cdci nu se poate locui acolo, i chid se duce preotul, trebuie sd ia cu s ine pdzitori i servitori de teama tilharilor si a tdtarilor. Hui, oras de schism atici. Case de catolici sint cam 30. Biserica e de lemn acoperitd cu paie, nu e casd pentru preot. Oamenii obisnuiesc s dea dup datind i puteri cloud vedre de vin pe an preotului de fiecare cas, care dup mdsura italieneasc valoreazd 5 cdni (boca /i) de vin fiecare, la vremea culesului, si cine poate mai dd si o miertd (merza ) de find, care face Cit jumdtate de banitd italian33 si 20 de denari de cash', la fel si la Birlad, i preotul trebuie s slujeascd In locurile amintite. Azi din ca uza lipsei preotilor nu sade nici unul acolo. De paresimi am trimis pe pdrintele Cremona <Antonio Brunacci> pentru spovedanii, cu prilejul jubileului, voi avea grij pentru binele tuturor s. trimit un preot sA slujeascd. Dar fdrd un subsidiu a cesta nu poate tri: trebuie sd munti i locuri pustii, cuiburi de tdtari si tilhari ... etc. Las acestea la bund tatea i carltatea S. Congregatii. p. 135 aib haine, trebuie sA tina un cal si un servitor, avind a umbla prin /a0, capitald, resedintd a domnului provinciei" Moldova. Curtea sa e de piatrd c u un numdr de biserici i mnstiri de cdlugdri bazilieni 29 Va fi prefect al misiunilor In anii 1686-1688. 39 = Andrei Wolf. a curma 15.comia acestor exploatatori. 32 Acesta era necesar pentru slujirea lit urghiei. 33 Mezza 4-ta italiana (4-ta = quarta, banit5). 31 Adic nu se poate astepta vreun efect de la asemenea mijloace pentru www.dacoromanica.ro 339

Betleem e acoperita cu indrild. Eu am ddruit oddjdii de altar ... etc. impreund c u alte obiecte pentru altar, care era intr-o stare de plins, dar pdrintele misio nar Antonio Renzi din Stipite35, le-a luat pentru sine deopotrivd cu nite batiste brodate36, 0. eu 1-am vdzut cu totul robit interesului de bani i de negustorie, pregetdtor in slujba lui Dumnezeu, fdcind pe economul i imputernicitul unui calvi n, duman al credintei noastre. S-a purtat rdu cu episcopul pe drum37 bdtindu-i joc de el in once loe, i luindu-1 in ris. La Viena a fost reclamat din cauza unei femei. Monseniorul 1-a concediat38. La Liov39 a dat o palm& unei femei schismatici. Celelalte case din ora sint toate de lemn, in numdr de vreo 12 000, cu mare multime de turci, armeni, evrei, ttari, greci, seamnd cu un ora din Penta polis34, felul de trai e Mil friu, lege 1 datind viti d'ogni erba si fa fascio". Biserica noastrd de lemn in forma capelei din i a curtii monseniorului Martelli" i chiar a episcopului Moldovei4' 0. pind acum e l nu inceteazd i cu scrisori nesfirite, *1 cu vorbe pe la schismatici, i aceasta o v or ti eminentele lor mai bine de la monsenior, el insui, cdci acela42 calomniazd p e slujbaii i servitorii acestuia, nelsind pe capelanu143 episcopului s slujeascd lit urghia in zi de sdrbdtoare, i mai dind pe fatd i mdrturisirile celor ce i s-au spo vedit... etc.44. .... La inceputul lunii au mai trecut pe Dundre 75 de eici pline de tunuri i munitiuni de rdzboi, trase prin truda robilor45 spre Budapesta in Un garia, fiind rdmase de la rdzboiul icu polonii, toate acestea spre paguba Imperi ului nostru. Deasemenea in ziva de 6 iunie au trecut 4 000 de turci pentru intdr irea Camenitei. Turcul 11 silete pe Moscovit sd faca rzboi cu Polonul, ca o condit ie a incheierii pdcii intre ei. 34 Exista mai multe grupuri de 5 orase purtind aceasta denumire. Aici este vorba desigur de cea din Palestina In care erau cuprinse Sodoma si Gomora. 35 Penbru biog. sa vezi Caleitori... VIII. El era in dusmanie ou Giorgini care a vea care i-a rupt mdtdniile; a cerut despdgubiri (!) in Jawarova In fata M. Sale reg elui Poloniei.... i s-a luat <ca zdlog?> rasa intr-o casd... i a trebuit s plteascd trei talen i cu mare scandald in fata sfatului regesc toatii increderea vicarului. Pentru o mai buna cunoastere a diferitelor Invinuir i ce i se aduceau ar trebui cercetate documentele din Arhiva Propagandei semnala te de D. Gazdaru, op. Cit. 36 Assieme con fazzoletti riccamati (Oare: ca si cfnd ar fi niste batiste brodate?). Renzi. spre Moldova. Monseniorul (Vito Piluzzi) era insotit de Brunacci, Giorgini " Ha matratato Monsg-re per la strada. Este vocrba de drumul din Italia $i 36 10 licentio. Nu pare s fi fost un gest definitiv, judecind dtlpa context. ...i n Leopoli diede un schiaffo ad una dolma la quale li ruppe 11 rosario adimando l e sue mercedi in Javarova in faccia alla Maiesta. di Polonia, li fft levata la t onica in casa.., e li convenne pagar 3 tallan i con scandalo grancle rappresenta tovi dal Se-o del Re... etc. 4 Nuntiul papal In Polonia. Nu poate fi vorba dedt d e Piluzzi. In 1679 episoopda de Back' mai era 41 vacanta. 42 -= Renzi. 44 = Antonio Giorgini din Torre, capelanul monseniorului V ito. lativelor lipsite de logica. Termenii folositi grit lipsiti de precizie. Traduce rea noastra este asadar aproximativa. apei.

44 Textul este foarte confuz, poate si din cauza punctuatiei absente si a rea forza di schiavi tirate verso Buda. Mica trase de pe mal tn susul www.dacoromanica.ro I 340

In aceste tari se silesc oamenii sa trimit <forte> contra Germaniei. Principele T ransilvanieio, a dat Portii otomane 20 000 de techini ca nu mearg la rdzboi, dar cred ca va pierde totul si nu va primi ingdduinta <cerutd> si asta este tot ce m i-a picat ca SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI47 1685 mai 30, Varpvia. p. 136 La curtea regelui Poloniei am auzit c a trecut la o viat mai fericitd In Moldova M onseniorul Iacob Dlusld, episcopul de Back' care la plecarea mea, adicd la 13 ma rtie, era in viatd, i dei acea episcopie este ridotto al verde48, atit datorit in vaziei trtarilor, clt i inundatiei riului Bistrita, care a luat din loc biserica si locuinta, din care cauzd nu mai sint acolo terenuri suficiente si vii mdcar c in vremurile acestea de rdzboi oamenii sint fugiti totusi as fi capabil sd o rea duc In stare build dacd eminentele lor ar binevoi sa md numeasc la acea biserica. [Invoca cei 22 de ani de servicii si atestarea adevratd a unor cardinali, si dac d s-a dat vreo referint proast despre el <este> din invidie si nu poate fi decit o intrigd de cdlugr (cose fratesche): l'oro al foro si cognosce). Constiinta mea a fost 1ntotdeauna dreaptd. Ar fi venit incoace monseniorul arhiepiscop de Marcia nopol, Vito Piluzzi, dar a fost retinut de domnul Moldovei49 In urma Invinuirii fcutd de Bacaoani cu privire la un depot" mic pierdut de servitorii sdi, asadar, din aceasta cauzd s-a reintors in Secuime, neputind sd treacd in Polonia din pri cina turcilor. Regele Poloniei, la stdruinta unui palatin a desemnat pe un tit-1 dr dominican pentru episcopia de Bacu [dar Angelini nu crede ca acela ar primi ac east episcopie devastatd... etc. Se roag din nou sd-1 ocroteascd etc.]. Acesti poloni nu inceteazd s cear bani de la camera apostolicd i cum Comitiile51 lo r pind acuma nu au nici capa nici sfirsit, ttarii si turcii au si robit pind acum mai bine de 20 000 de oameni, de 6 000 de P. 137 evrei in Rusia. Dac mila lui Dumnezeu nu ne va ajuta, va fi ru de crestini... etc. redus la zero. Durnitracu Cantacuzino. Vezi senisoarea aui Dluski din volrumul de fat p. 376 precum i biognafiile lui Angelind i Piluzzi. 48 46 Mihail Apafi (1661-1690). Ibident, p. 136. tina. 51 Adica Dieta care trebuie sa incuviinteze razboiul al'Aturi de Liga Crewww.dacoromanica.ro 341

SOLIA LUI IOAN GNINSKI (1677-1678) Strlucita solie trimis de poloni la Poart pentru ratificarea pAcii de la Zurawna (16 octombrie 1676) care indrepta, In parte numai, conditiile dez,astruoase ale pcii de la Buczacz (1672) are un caracter oar ecum paradoxal. Cumpdna nu se indreptase Inca. Podolia si Camenita continuau sd fie ale turcilor, Ucraina nu era izbdvita cleat In parte. Acordul era foarte neprecis. Lupta cu turcii nu putea fi incheiat In stadiul acesta. La Zurawna nu s e cistigase o victorie, ci se rezistase la forte superioare. Pacea incheiat acolo nu fusese determinata de o restabilire a situatiei militare, ci de o mediatie a hanrului care se temea de un atac al fortelar lituaniene ce se apr opiau. Acordul aoela nu era de fapt decit un provizorat contra cruia lupta din crs puteri nuntiul papal. Si totusi solia pentru obtinerea ratificdrii sale cdpdtase un aer de srbdtoare. Ca si In alte imprejurri, Dieta convocat la 11 ianuarie 1677 ea s desemneze pe sefu l soliei a ales pe un magnat opozant politicii regelui loan Sobieski. Lupta se dd use intre trei familii de frunte: Lubomirski, Visniowiecki i Seniawski. Fuseserd mari struinte pentru maresalul curtii, care apoi s-a retras de bunvoie. In cele d in urm a fost ales palatinul de Culm (sau Helm) din familia Zamoyski, dar nu fdr i mpotrivirea multor senatori care nu il gdseau potrivit pentru acea misiune din c auza tendintei sale spre zgircenie i spre o supunere prea mare. In schimb i se r ecunostea talent militar i iscusint in negocien i dabarit experientei dobindit in m isiuni diplomatice variate. Seful soliei anunt cd va pleca In 3 sAptdmini. Dar se ivesc greutti. Maresalul curtii care se retrsese se rdzglndeste i vrea s-1 conving d s renunte la misiune. Marele vistier declar e nu Sint deocamdat fonduri pentru che ltuieli. De la Constantinopol vin informatii privind nevoia accelerdrii acelei r atificri. In cele din urm principalii prelati procurd banii necesari. Dieta se inc heie la 27 aprilie. Regele zoreste plecarea soliei ale crei pregtiri nu fuseserd i ncepute decit dupd primirea fondurilor de la vistiene. La 13 mai solul pleac din Varsovia spre Liov fait grab, apoi la 4 iunie porneste mai departe cu acei ce-I i nsotiserd pind aici. Restul urma s i se alture In timpul drumului. Secretarul soli ei este numit de rege In persoana starostelui de Culm (sau Helm) care se distins ese in ultimele rdzboaie prin spiritul su hotrit 342 www.dacoromanica.ro

dirz. Se incerca astfel sd se suplineascd i sd se corecteze laturile mai slabe a le alegerii fcute. Cortegiul, in sfirsit completat, se pune in miscare. Este comp us din 38 de cdrute pentru bagaje cu cite 4 si 6 cai, 4 carete (cloud personale si cloud pentru suitd), 4 trompeti, 30 de cai de mind" (= cai de paradd, purtati de ca.pdstru), cu rindasi, majordomi i cdlreti, 14 gentilomi in moar de argint, altii in moar de aur, altii in brocard verde cu flori de argint, o companie de h usari, una de dragoni sub comanda nepotului solului, un mare numr de gentilomi vo luntari etc. ... si de valeti de trupd formind un grup foerte numeros, din care vreo jumdtate a murit de ciumh in cursul soliei. Cind trece prin Moldova stirnes te admiau trecut prin Moldova, prin Iasi, cu mare si mult pohval, i i-au iesit ret ie. Antonie Vodd inainte i i-au fdeut mare cinste i pohvald, si au recut mare z5 .bavd la Tarigrad i tirziu s-a intors in tare lui". La intrarea soliei in Consta ntnopol sultanul a fost curios sd vadd strdlucita cavalead escortat de ieniceri sp ahii I cu solul ineonjurat de 12 peici cu haine de culoarea focului, impodoi tol bele lor, i bite cu inimi i semilune de argint, ca purtind pe cap scufii inalte cu pene de argint, lar in miini topoare poleite. and s-a trecut prin f ata locul ui i dragonii si-au steins stindardele. unde se afla el, trompetele au amutit i husarii Gdzduit cu mretie in palatul lui Panaiotti, primit solemn cu ceremonii i complimente, solul a vdzut treptat cum sint contestate pin i articolele pdcii de la Hotin (1621). Curind situatia soliei incepe s se asemene cu aceea a lui Wysock i in 1670 1672. La un moment dat Poarta taie tainurile i nu mai lasd pe poloni s d iasd din tabra lor (unde se declaraserd cazuri de board). In noiembrie conditii le devenisera intolerabile. Caii flminzi erau tinuti afard, in frig. Oamenii nu a veau lemne ca s se incalzeasc. Bintuia boala. Solul se vede silit sd trimit inapoi 100 de persoane si 200 de cal, dupd ce muriser 50 de cai din cauza lipsurilor suferite. Mai rmineau 400 in tabArd. Pentru acestia el apeleazd la mile marelui vizir ca sd nu moard de foame. Hrana care se dddea de prea milostiva strlucita Poartd abea a jungea pentru 200". Cit priveste hrana oamenilor, el se ruga a fi resat sd oumpere pe saptrnind. 6 bol si 15 berbeci. (Memoriu cdtre marele vizir din 18 noiembrie 1677). Ulterior, intr-o scrisoare cdtre cardinalul Petru Vidoni protecto rul" Poloniei la Vatican, scris din Silistra la 20 iulie 1678 din cursul drumului de inapoiere In Polonia, Gninski descrie regimul din ultimele 6 luni, accentuin d inceredrile la care a fost supus, pentru a scuza oarecum rezultatul negativ al misiunii sale la Poartd. Scrisoarea, de fapt, era indreptat indirect cdtre pap. P rintre punctele de pe agenda soliei fusese si cererea de a se Incredinta Locuril e Sfinte calugdrilor catolici, luindu-le de la ortodocsi. Nici Dieta si niel del egatii nu-si clAdeau seama de spiritul in care se vor purta eonvorbirile la Poar td. Termenii folositi la incheierea pdcii de la Zurawna creaserd iluzia pentru p oloni ca s-ar putea reek:idle pin& i Camenita cu Podolia cu prilejul ratificArii ! Dar la Constantinopol, dimpotriv a fost contestat pind i cuprinsul aeordului de pace Incheiat la Zurawna, sub cuvint el textul turcesc a Post gresit Vlmacit pe latineste. In locul tratatelor din trecut desfiintate, li se ofereau acum in mod imperativ niste Capitulatii noi ce irebuiau primite cu ochii Inchisi. Martorii garanti de la Zurawna, seraschierul Ibrahim si hanul Selim Gherai erau unul inch is la Cele $apte-Turnuri, celhlt surghiunit la Rodos. Moscovitii cereau pace turc ilor. Tdtarii erau gata sd fie aruncati asupra Poloniei. In aceste conditii, ser ie Gninski, a primit el Capitulatiile impuse, fdrii mcar a le fi citit i tiind c e rau impotrive instructiunilor sale. Cit priveste regimul la care a felt supus el insusi din decembrie si /Ana in mai 1678, delegatii erau sechestrati in tabdr di n care nu putea iej nimeni. Din cauza conditiilor vitrege solul a ingropat 110 p ersoane. A locuit www.dacoromanica.ro 343

6 lu.ni sub well.* aooperamint ca starostele de Helm, searetarul sliel, ce zacea de o boal grea i persistent, datorita careia a trebuit sa i rmina In urma la Inapoi erea In patrie a solului. Au murit de ger 80 de cal tinuti afar, ras asternut maca r. Si tot timpul era mare zarva cu perchezitii In tab'r dupa pretinsi fugan, banui ti a se fi refugiat acolo. Dar toate acestea nu putuser fi prevazute dinainte. La intrarea soliei In Moklova, ea se compunea din 400 (nu 700 de persoane, cum cre dea Dimitrie Cantemir, pomenind de ea In Istoria Imperiu/ui Otoman) 650 de cal. Numrul cla atit de neobisnuit, incit la sosirea (la primul popas moldovean s-a va zut ea proviziile pregatite iu puteau satisface o cerere atit de mare. Si curn M oldova era Inca mai cake:a In picioare de la ocuparea Camenitel de catre turci ( 1672) ca mai inainte, au fost gsii vinovati moldovenii i calauza turceasca ce tre buia s insoteasc solia de la Camenita pin& la tabra seraschierului, aga ienicerilor Ibraim Zagargi pasa, a luat la bataie pe boierii trimii inainte s salute pe sol si sa aduc proviant. Scena se repet si a doua zi pentru ca nu era multumit cu tain ul adus. Problema aprovizionarii era aproape insolubil. Convoiul se mai sporise c u ofiterii turci de la Camenita in frunte cu Mustafa Aga si cu o trupa a alaiulu i turcesc ce avea sa escorteze solia pin la Bogdanesti, pe ling calauza principala , amintitul aga al ienicerilor ce avea sa strabata Moldova pin la Dunare si de acolo peste Prut pin la oastea seraschierului. Despre scena brutalizarii boierilor suit cloud versiuni. Solul m are vorbeste la plural de boierii veniti sa-1 salute, adica stolnicul i pisarul domnului. Secretarul se refer numai la s olnic, i lucrul pare mai plauzibil, intr ucit aprovizionarea cadea in seama acestuia. De-a lungul drumului polonii puteau vedea trupe de calareti bosniaci trimise de turci la Camenita. Acolo de altmint eri era oarecare alarma: era asteptat un atac al cazacilor, din cei aliati cu mo scovitii. Pe drum, secretarul soliei afla de la moldoveni cifre si informatii de spre exploatarea otomand a tarilor romane. Spre deosebire de trecerea altor solii polone, aceasta nu a stirnit nici o discu tie referitoare la ceremonial. Totul fusese rinduit dinainte. Domnul era gata la toate doy zile de cinstire si nu astepta decit o posibilitate de a putea vorbi c a solul In p rticular, cit mergea calare alaturi de el la primirea lui in cimp, sc apind o clam de supravegherea turcilar. Totul a decurs bine. Dar s-a pannit o pl oa'e grovaza, b necuvin ata de locuitori care suferisera de o seceta cumplita, i nsa privita cu mai putina multumire de membrii delegatiei gtiti de parada' in hai nele lor de moar si de b ooard si care trebuiau s astepte doua ore in ploaie la o jumatate de mila de Iasi, pin sa poata inainta din cauza stricarii zagazului pest e apele iazului. Trecusera din stadiul dintii cind se fereau a fi improscati de naroiul ridicat de copitele cailor pe hainele de srbatoare inaugurate la Camenita i irmbracate acum p ntru intraiea in Iasi. Ploaia reu.sise sa cad imprejurul ala iului polon, dar nu peste el, caci la mijloc pe unde mergeam, lucru minunat al lui Dum nezeu, nu cadeal... dar apoi a cdzut o ploaie foarte mare...". Cu o zi inainte de intrarea in Iasi se poruncise o oprire pentru uscarea hainelor i asteptarea i ncetarii plou, ceea ce a zabovit intrarea de la 25 la 26 iunie. Dar ploaia nu sa lsat insela a. Gazduirea delegatiei atit de numeroase a fost rezolvat In chipul cel mai judicios prin instalarea ling& rnanastirea Cetatuia a unei mari tabere d e corturi gatite cu covoare, spre case insusi domnul 1-a candrus pe sol, insotin du-1 pin& in a doua incapere a cortului frumos Impodobit pentru el. Acolo delega tii au primit vizita boier lor, precum si a altera de diferite conditiuni, aduei nd fructe i flori muzici atit de multe" *Melt li s-a urit. A doua zi, Inca de di mineata, aceeasi naval dupa impresia i experienta secretarului Inca de la Camenit

a de nepoftiti veniti 344 www.dacoromanica.ro

(!) dupa daruri. Boierii fermecati vedeau Cu parere de ru cum pleaca acea splendi da procesiune. Domnul, fail a mai tine seama de susceptibilitatile turcesti, ese dimineata In cImp sa ureze drum bun solului, iar la (loud ore de oras vin marii dreatori: marele logofat i marele vornic precum i hatmanul cu paste pentrU a-i face cinste. Aici se despart i fiii de boieli care Insotisera pe fiii marelui sol de la Iasi pin& acolo. In cursul acelor zile se confirmasera i se legasera p rietenii. Solia deschidea sperante moldovenilor doritori s scape de prezenta turc ilor la Camenita. Domnul se rugase de sol s.-i Mina scutirea de a-1 Insoti pe sera schier. Dar nici nu trecuse bine solul Dunrea, i afla ea a sosit porunc pentru domn sa mearga la armata seraschierului ce se indreapta spre Ucraina contra cazacilor i moscovitilor. La rentoarcerea lui Gninski in anul urmtor, sperantele se spulberasera. El se Int oroea Invins, far& a fi obtinut ratificarea pack, dupa o sedere ce nu fusese scu tit de umilinte. Dui:CA mai multe luni de supunere la un regim de uzura a fortelo r fintregii delegatii, solul a fost silit a primi Capitulatiile !Ara macar a le fi putut citi. Ca rezident la Poart rminea cavalecrul Samuel Proski. Cit priveste secretarul soliei, starostle de Helm, el zacea bolnav la Constantinopol, neputind porni la drum. Domnul Moldovei care j primise Cu atita bucurie nu mai era In tar a. Fusese mazilit si dus la Constantinopol spre a fi cznit i saracit fr villa. Pes te tot In tara era prapad. Turcii treceau Dunarea la Galati, alungau pe bietii l ocuitori. La Iasi boierii trebuiau sa plteasca bani grei pentru steagurile de ien iceri Lr oameni. In oras se produceau acte de violent. Suceava fusese graded' de ba nditi i solul se Infioara: Peste tot era mare pustiire i jaf Ingrozitor ..." Car iera politica a lui Gninski nu s-a Incheiat cu insuccesul rasunator al soliei de la Poarta. Memoriile cavalerului de Beaujeu Mmoires du chevalier de Beaujeu cont enant ses divers voyages, taut en Pologne, en Allemagne qu'en Hongrie avec les r elations particulires des affaires de ces Pays 111 depuis l'anne MDCLXXIX Amsterda m, 1700 ni-1 arata dupa aceea ajuns vicecancelar al Poloniei si urmind pe rege p e toate drumurile sale, precum si la oaste cu o asiduitate de sclav, pentru ca a vea toate onorurile i retributiile dregatoriei pentru care marele cancelar Vielp olski nu prea avea pretuire... Era foarte Invatat, integru, mare orator, muncito r fr preget, om de curte desvIrsit, dar fall dibcie politica, avInd ca singur ambitie Inltarea familiei sale, scop unic al tuturor silintelor sale. Cum marele cancela r era militar si legile tarii cereau ca vicecancelarul sa fie o fata bisericeasc (ca sa fie intotdeauna o alternanta Intre puterile laice i religioase din stat) el s-a fcut preot pentru a fi vicecancelar. Aceste dregatorii foarte considerabil e In Polonia se bucurau de venituri imense". Stralucita solie a lui Gninski a av ut parte de un interes deosebit. Descrierea ei oficiala cuprins in darea de seam a solului Gninski i In jurnalul soliei redactat de secretarul ei, starostele de H elm, pan Rzewuski (amindoua In limba polona pastrate In manuscris In biblioteca Krasinski din Varsovia) a fost publicata de catre Fr. Pu/avaski In Zrod/a do poselstwa Tana Guirakiego wojewody Chelmirnskie go do Turcyi w /atoch 1677-1678 (Izvoare istorice asupra soliei voievodului de H elm, loan Gninski, In Turcia In anii 1677-1678), Varsovia, 1907, In Biblioteka o rdinacyi Krasinskich" XXXXII in care, pe lInga aceste texte, sint redate docui stampe in legatura cu marele sol i cu ambasada sa In Turcia. Partile privind t arile noastre au fost date In versiune romaneasc de catre P. P. Panaimente tescu In CeLltori poloni in ter:rile romiene, Bucuresti, 1930, p. 68-70. 0 traduc ere

fronceza a jurnalului secretarului, dar prescurtarta, a fost publicat partial de www.dacoromanica.ro 345

N. larga in Acte fi Fragmente I, pp. 88-95 dupa textul aflat la Biblioteca Natio nsla din Paris. In volumul de fat au fost cuprinse atit cele data texte din Cclii itori poloni... cit i o versiune romaneasca dupa amintitul text francez. Dei acesta din urma are multe parti comune cu textul corespunzator din Cadtori poloni..., exista insa de osebiri. apreciabile. Textul francez este mai reticent, fra unele sublinieri sau impresii personale. In schimb este mai complet fat& de cel redat in CcUlitori po /crai..., cuprinzind i partea privitoare la tabara seraschierului precum si desc rierea drumului prin Dobrogea. De aceea, In ciuda unor suprapuneri, prezenta sa nu este de prisos In volumul de fat& Totodata a fost completat i textul secretar ului din Cc/WI:tor/ poloni... cu partile omise din drumul dobrogean dup textul or iginal publicat in Zrodla... Intre textul solului i cel al secretarului nu exist contradictie. Ele se completeaza foart,e bine. Asupra unui punct am vzut ins& Ca exista oarecare divergent& Textul de baza rmine acela al secretarului. Editorul p olon d In nota munele seeretarului soliei Micha/ Floryan Rzewuski impreun4 cu cit eva elemente biograf ice. Era fiul lui Stanislav, podstolnic de Braelaw, a fost polcovnic al lui Sobieski. Stia bine turceste. S-a distins la Hotin, Zurawna etc ... A murit de paralizie la Camenita in 1687, zece ani dup trecerea sa spre Poart. In cursul trecerii sale, palatinul Gninski a scris 5 scrisori marelui logoft Miron Costin, dou de la Pererita si de pe Jijia inainte de sosirea la Iasi (22 si 25 iunie), trei clupa aceea de la Vicolani, Grecesti i Babadag (2, 5 si 12 iuli e) in legaturd cu serviciul de posta si cu expedierea scrisorilor. Ele slut publ icate In volumul lui Ptdawsld. Despze raporturile cordiale dintre palatin i logo fat care aveau prieteni buni comuni in Polonia, si despre comunicarea Cronicii P olone" marelui sol cu prilejul trecerii sale prin tar s-a ocupat P. P. Panaitescu in studiul sal lnfluenta Cronies Polon" era dedicata marelui comis Matczinski cu care se imprietenise cron icarul moldovean in cursul unei misiuni in Polonia. Ceea ce este vrednic de subl iniat este es* interesul pentru trecutul nostru, socotit a fi un ecou al Cronicii", se observ, nu in jurnalul solului, ci in acela al secretarului soliei, mu lt mai curios de realitatile de la noi. Uneori unele date slut intelese gresit. CIt priveste o intelegere adevarata a oamenilor de la noi, ea lipseste cu desavi rsire. si nobilii poloni se simteau mai aproape de Zagardgi pasa, care facea pe sLpinul, decit de moldovenii asupriti. La incheierea socotelilor banesti a trecerii prin Moldova se pun in seama moldovenilor i furturile savirsite in Moldova de unil d ezertori poloni! lar secretarul soliei, nevisind ce experiente Ii asteptau si pe Magnatii poloni foarte curind, exclama' cu superioritate: Nu e de mirare ea acest popor este guvernat Cu o varga de fier". In Moldova, solul mai avea de indeplinit si o misiune relativ usoara: aceea de a interveni in favoarea iezuitilor plecati din Moldova la venirea oastei turcesti in j care voiau s se reintoarca. In realitate aceasta chestiune a fost rezolvat clefi nitiv la Poarta prin Capitulatiile din anul urmator, intrucit turcii Ii declaras era indezirabili in tot cuprinsul imparatiei turcesti i deci reintoarcerea lor a junsese o a facere de stat. Felul acesta de ocrotire, mai mult aparenta, corespu ndea i pretentiilor indaratnice ale regilor poloni de a mentine un fel de patron at asupra bisericii catolice din Moldova, supusa unui episcop polon, chiar i imp otriva dorintei exprese a Congregatiei de Propaganda Fide. Au fost recomandati d omnului misionarii fran1672

ciscani si a fost vorba de repararea bisericutei din Iasi. Domnul a declarat ca vrea sa mai faca si o blserica de zid... Toate cererile solului, licit de variate : Cu privire la organizarea unui serviciu de post si la inlesnirile trecerii conv o346 www.dacoromanica.ro

iului de prizonieri poloni inapoiati de t'atar, si la eliberarea celor trei tuna ri luati prizonieri la Cetatea Neamtului, si la judecarea reclamatiei evreului p rins de cpitanul Mirza etc., au fost satisfacute, afnra de doua. Una relativa la fuepoierea unor tunuri lituane, capturate intr-o campanie anterioara, gest care ar fi fost o adevarata nebunie din partea domnului fata de suspiciunile Portii. De altminteri, nsi ideea unei asemenea cereri era absurda. Cealalta, extrem de importan-La prin marimea sumelor in cumpana, era in legatura cu vestitul proces dintre boierul Ursache, mare vistier In functie din 1677 si negustorul Balaban d in Liov, asociat intr-o afacere de preparare de potasa.. Acesta avea interese at a de importante In joc inda stia s'a stimuleze bunavointa fetelor celor mai lumi nate. Se cerea mutarea comisiei de cercetare mai departe de Sniatyn unde e foame te pustiu". Probabil irisa ca' stramutarea era dorita i pentru alte motive nemar turisite. Sub domnul urmator, Balaban isi va atinge telul. Trecind prin Moldova, solul era atent la informatii referitoare la campania turco-Catara contra cazac ilor din Uoraina, care renuntind la protectia Portii se unisera din nou cu mosco vitii cu care de asemenea turcii purtau razboi. Mai ales Il interesau miscarile agentului Stamati (Astamati, unul i acelasi cu Stamatello amintit de de La Croix in Guerre des Turcs ...) folosit de turci ca un fel de factotum pe litiga Iurie Hmelnitki, scos de ei din inchisoarea de la cele Sapte Turnun i trimis s'a galvanizeze pe cazacii lui Doroscenko trdatorul". Irisa cazac ii nu credeau ca Iurie mai era In viga' si 11 socoteau deci un impostor. In camp ania dintre turco-faltad si cazacii uniti cu moscovitii lucra-burile unui asemen ea agent puteau fi primejdioase pentru poloni. El este infatisat ca un intrigant i aproape un spion, locuind un timp la Iasi, apoi la Ismail, la Mari. S-ar parea ca se face o legatura intre ei i misteriosul persan (!) Bobonek", (asa cum apare in versiunea romaneasca din Ctilectorii Poloni ...), care si el a stat ma i multa' vreme la Iasi, de unde s-a grbit spre seraschier cind a auzit ca se apro pie solul. In textul polon cetim Bobatt.ebek pers., adica de slgur: personaliter lar in indicele volumului polon se da numele sal intreg: Babonabek z Daniel Tad eusz cu explicatia ca era talmaciul legatiei. Se vede bine ca este vorba de un p olon turcit (bek = beg) care se numise mai inainte Daniel Tadeusz. Calitatea de talmaci se refer la rolul sal.' din cursul tratativelor pentrti ratificarea trata tului. El era omul turcilor, pus de ei ca interpret pentru limba polona. Prezent a sa la Iasi a trebuit sa para destul de importanta pentru a fi semnalat. In chip deosebit de domn solului, si a fi comentata de acesta cu oarecare ingrijorare I n relatia sa. Rdmine de l'amura titlul jurnalului soliei (Diarium Legationis) repr odus de editorul polon, in care tot textul e atribuit lui Samuel Proski! Cum sec retarul soliei M. Fi. Rzewuski s-a imbolravit grav la Constantinopol, urmarea sa a fost preluata i traducerea titlului: Jurnalul ambasadei In Turcia scris de de Proski. 'ata Samuel Proski, completind suszisa relatie cu descrieri precise ale drumului, pri mirilor, festivitatilor, adita a stirilor tinind de solie. Consta din 3 fragmente de la 9 mai la 12 sept. 1677, de la 25 sept. la 9 nov. 1677, de la 5 dec. 1677 l a 12 iunie 1678. Cavalerul Samuel Proski 1-a insotit pe sol pina la Isaccea. Vezi scrisoarea lui Gninski catre Alexandru Mavrocordat din 15 iunie 1678, In care Il anunta

'as' pe acesta ca rezident la Poarta. Asa se explica si data finala de 12 iunie pentru fragmentul al treilea al jurnalului. De solia lui Gninski si de ultimele greutati facute reintoarcerii sale, marele dragdman Al. Mavrocordat pretinzind c a sa. lase In locul sau ca un fel de zalog Pe fiul sau pina la predarea cetatilo r pretinse de turci, i multumindu-se cu greu www.dacoromanica.ro 347

cu neporbul sdu, Samuel Proski, lsat ca internuntiu, i care trebuia s Insoteascd e xpeditia marelui vizir contra cazacilor i moscovitilor, s-a ocupat pe larg de La Croix In Guerres des turcs ... p. 78 s.u. 0 caracterizare a lui Gninski a dat Beaujeu In Memoriile sale, p. 423. La noi solia sa a fost analizat si de I. Moga In Rivalitatea ... i citat insistent de F. Babinger In comunicarea de la Academia Roman din 1937 privitoaxe la Relatia necunoscutd a lui de La Croix, dar fr a aduce elemente noi. RELATIA SOLULUI1 /677-1678 p. 68 . . Aga cu ofiterii lui s-a pornit inapoi cu daruri,6 i impreuna cu el a plecat i rot mistrul Brudzki, prin care am trimis jurnalul soliei7 i. dovean cu stolnicul3 i pisarul4 domnului urindu-ne bun sosit. Am trecut acolo Pr utul prin vad ou carele la 22 iunie. Din Bogdaneti6 .Mustafa . La Pererita2 ne-au intimpinat cu citeva steaguri serdarul molscrisori. In acel loc boierii moldoveni mai sus pomeniti au fost pedepsiti cu ma re ruine sub ochii nqtri de ienicer aga, pentru cA acesta nu era multumit cu tain ul sau8. La 23 iunie am trecut prin tefneti.6, 24 iunie, dupa liturghia facuta de tot clerulo am sosit la Cirnicenill in fata Cornului lui Sas,12 unde am intilnit o mie de bosniaci calri care mergeau de la Tomarowa la Camenita.13 Acolo boierii au fost din nou pedepsiti ma va intimpina cu plcere, in cimp. de ienicer aga 1 de oamenii lui. Mi-a sosit raspuns de la domn" ca. 1 Dupd versiunea romaneascd a lui P. P. Panaitescu din Ctiltitori poloni pp. 6870. 2 Perervta, sat pe malul sting al Prutului. 3 Pavel? Conts (sau Ifrim C.), m. stolnic (1676, aug. 1689 martie). 5 Ceva mai jos pe Prut. Din relatia secretarului reiese c trecerea solului s-a fA cut la Bogdnesti unde era un vad bun. Trebuie deci mutat punctul dup Bogdnepti. 4 Eraru atunci In functie si Andrei WokE si Kienarski. La pasa de Camenita. Rmlneau ienicer-aga pi Mustafa Alai bei. 7 Probabil partea r eferitoare la trecerea pe la turci. 8 Pentru pretentiile turcilor vezi mai jos o bservatiile din versiunea francezd a Jurna/u/ui, n. 8. Papa din Camenita s-a scu zat c nu poate da provizii solului, tara fiind sectuit, si s-a multumit sd trimit In schimb 200 de piaptri din care nu au fost predati decit 180, dar cfilduzele dat e de el nu admiteau ca aprovizionarea moldovenilor sd fie si ea Ingreuiat de cond itille create de rzboaiele turcopolone. cerea Prutului de la Bogddnesti drumul urmase pe malul drept al acestui ci de Ci rniceni, dup cum rezulth din context si din faptul cd acest punct apare in toate itinerariile solilor poloni din aceastd vreme. Acolo se afla podul de pe Jijia pe drumul ducind la Iasi. 12 Sasowv Rog. 9 Pe Prut, In jud. Botosani. 10 Fcind parte din convoiul solului. 11 Hojczani (!) Nu poate fi vorba de Coiceni pe Camenca, deoarece dupd tre13 De la ocuparea Camenitei trecerile de turci Impreund cu rechizitiile corespun

zdtoare erau un fenomen obisnuit. Bosniacii erau socotiti printre luptdtorii cei mai buni, fdr neajunsurile trupelor din Constantinopol. 14 Antonie Ruset 1676 mai-1677 iunie 348 www.dacoromanica.ro

26 iunie. Logofdtul moldovean13 si cu alti boieri ne-au intimpinat la o mild de oras in numele domnului, si insusi domnul, Antonie Ruset, m-a intimpinat la o ju mdtate de mild de oras cu citeva mii de ostasi, urindu-mi cu placere bun sosit s i dindu-mi locul la dreapta, restabilind prin aceasta semnele de cinstire datori te solilor marl care fuseser& trecute cu vederea sau mai bine zis, uitate. Si as tfel m-a insotit in oras, s'i pe unde treceam sunau clopotele bisericilor, apoi am iesit afard din oras la corturi, unde am descalecat amindoi. Asemenea semne d e cinstire s-au dat acum pentru prima oaf& din timpurile mai vechi, insd cu acea std stinbire c, din porunca seraschierului,6, nu s-au scos in cimp steagurile turcesti. p. 69 trimiterea sigur a postii la Sniatyn si mi-a dat asigurdri privitoare la pdstrare a nevdtdmatd a misionarilor iezuiti eft si a fondurilor insemnate pe care le au acolo, precum si la restaurarea bisericii catolice. A fdgdduit c va stdrui cu mul td bundvointd pentru ca aceast bisericd, ce se clddeste cu ajutoare de la particu lari, sd iasd at mai mdreatd. De asemenea a liberat pe cei trei tunari Rozowski, Gadowski si Lukaszewicz, prinsi la luarea ceratii Neamtului.17 Dar in ce prives te comisia <pentru judecarea> pricinii dintre Balaban si Ursache vistierul moldovean,18 boieDui:A ce am zdbovit putin sub corturi, domnul s-a intors la castel. A doua zi mi -a oferit un ospt imbelsugat, cu onoruri si muzicd. Ospatul a avut loe dup.& sluj ba religioas in biserica latind", foarte srdcdcioasd. Slujba foarte solemnd, a fos t urmatd de o procesiune publicd. Inainte de ospdt, domnul m-a primit in audient & particular& si si-a ardtat marea lui iubire fatd de Republica noastrd. Mi-a da t informatii sincere, a fagaduit rii n-au ingduit cu nici un chip ca sd fie adusd peste granit intr-un sat tit logofdtul tdrii Moldovei, hatmanu122 si alti boieri. La al saptelea conac, a dicd la 4 iulie dupd ce am pardsit drumul drept dupd cererea din Polonia. 28 iunie. Dupd arece si fiul domnului13 si atineste, pentru care le-am ul, am pornit cdtre Prut la ce mi-am luat famas bun de la domn prin fiii mei deo fiii logofdtului20 ma' intimpinaserd cu oratu i in l dat si daruri si dup.& ce am schimbat daruri cu domn Tomesti21 pind unde m-au inso-

seraschierului, am trecut pe un drum foarte rau, peste bdlti si riuri si am sosit In satul turcesc Troian23. si prin paduri de fag inundate in parte din cauza ploilor. Astfel am sosit la Pr ut, pe care 1-am trecut de cloud ori pe plute proaste si periculoase 19 Miron Costin, m. log., 1676 mai-1677 iunie. 19 Ibrahim pap, acelasi care incheiase in Polonia pacea de la Zurawna. 17 Cetate a Neamtului fusese ocupata de poloni dup lupta de la Hotin (1673); a fost apoi re luata de moldoveni in timpul domniei lui Dumitrascu Cantacuzino 19 Ursachi era atunci In functie (1674 apr. 30nov. 1677) si era si ruda cu domnu l. A fost vestit de bogat. Pentru procesul lui cu negustorul Balaban din Liov si prigonirea lui de catre Gh. Duca, vezi indicatiile din Dic. Dreg. p 454. 19 Antonie Ruset a avut trei fii: Alexandru, Ion si Iordache. 20 Ionit si Nicolae Costin. 21 Temesti, sat la 2 ore de Iasi. 22 Alexandrru Bruhrusi clup P. P. Pana itescu, op. cit., p. 69 nota " Sat, raion Lipova R.S.S.M. 3. (nov. 1673).

Dict. Dreg. slut dati anii de dregatorie: 1673 aug. 13-1677 martie 29. lar In www.dacoromanica.ro 349

INTOARCEREA (1678). P. 70 care treceau fluviul, iar locuitorii erau alungati. A doua zi, dupd 16 ceasuri d e mers frd oprire, am sosit la Birlad. Plecind din Birlad, am sosit a treia zi la Iai, unde am fost intimpinati la o jumdtate de mild de ora de caimacam24, de eptelici25, Buhu26 i multi alti boieri cu cloud steaguri de cdldre ti i citeva zeci de turci cdldri. Fiind acolo apte steaguri ldsate de ieniceri, su b care insd nu erau Camenita, boierii au pldtit pentru dinii ase mii de talen. Trecem Dundrea la Galati, unde am stat in cdsute pustiite de turcii oameni, i trei sute de turci pentru schimbul celor care se duceau la mare pustiire, intr-un chip ingrozitor. De la Suceava m-am dus la Sniatyn trecind cu greu prin Bucovina. Din pricina aceasta s-au iscat tulburri in ora i am fost silit sd atept patru zile pentru carele de bagaje. Apoi la plecare am fost insotit de boierii amintiti pin d la un sfert de mild de ora, unde i-au luat rmas bun27 .... ... Dei voiam sd md in drept spre Camenita, fiind chemat in grabd de dietd28 ... am fost silit sd ocole sc spre Suceava, care nu de mult fusese prdatd de banditi; de altfel peste tot in Moldova era [PAN MICHAL FLORYAN RZEWUSKI] STAROSTELE DE HELM, SECRETARUL SOLIE129 jRelatia secretarului solieij 21 iunie. Am sosit tle la Nistru la Pererita, strabdtind un pustiu de 11 ceasuri , cad de la Camenita pind aici nu sint urme de sate in aceste regiuni odinioard cultivate, afard de insdi Pererita, unde mai sint urmele unei vechi cldiri. Abia a m sosit acolo i s-a ivit o ploaie deas cu trdsnete. Aproape de corturile soliei tr dsnetul a ucis doi oameni 1 un cal turcesc. Pererita e aezatd pe malul Prutului, e un sat care odinioard avea citeva sute de locuitori, e proprietatea lui Ursache vistierul. Aici aveau loe bilciuri vechi i vestite unde se adunau negustori de 24 In rstimpul dintre mazilirea lui Antonie Ruset (21 oct. 1678) si sosirea lui G h. Duca (decembrie) caimaoami au fost Grigore Ghengea si Alexandru Buhus cumnatul domnului. Aici este vorba de Ghengea. 25 Ilie $eptilici, mare vornic al Tdrii de Jos (1678). 26 Alexandru Buhus, era din non hatman, 1677 apr.-1684 febr. Nu poste fi vorba a ici de unul din fiii sdi catre n salut pe sal, cAci Wei slat pomeniti doar dregtar ii cei mai maxi. Deci solul se refer. 1a un singur caimaoan, Ghengea, si apoi la Buhus ca mare boier. 27 Amnuntele cu privire la evenimentele din Polonia care se all In textul original n-au fast traduse [ 28 elem. ] 29 Dupd traducerea lui P. P. Panaitescu In CclUitori poloni. pp. 70-79. Partile ce nu privesc tara noastr au fost cnnise din aceast versiune. 350 www.dacoromanica.ro

pretutindeni. Tot aici Cont430 stolnicul si Wolf pisarul au intimpinat pe sol In numele domnului Moldovei i i-au dat o scrisoare a acestuia, aducind i tain, dar foarte putin i de aceea ienicer aga i Mustafa aga, cdlduzele soliei, s-au supdr at ra'u. 22 iunie. Ienicer aga l cu toti oamenii lui au trecut Prutul cu tabdra pentru a pregdti asezdrile de noapte. Solul impreund cu Mustafa aga, comandant d e spahii, lefegiii Cu Alai bei Mustafa Ali mails ... au trecut Prutul pe la Bogdn esti pe unde au trecut frd greutate i toate carele. Mustafa aga cu toti oamenii s di s-au tutors de la Bogddnesti la Camenita, cdci acolo incepuserd sd se iveascd acum cazacii moscoviti, pe care Ii asteptau i In Moldova, cum se va vedea La pr .-111z, solul a plecat spre lagdrul de noapte asezat la un loc numit Matera"31. p. 71 Ienicer aga a lovit cu hangerul peste cap i mlini pe Contds, boier si stolnic mo ldovean, pentru cd nu era multumit cu tainul ce se adusese pentru dinsul. De la Matera", solul a pornit la 23 iunie, lsind Prutul pe stinga, trei zile mari pind la tefdnesti, pe unde am trecut la ricd de zid cu acoperisul ars32, un iezer lingd oras, dar stricat, a fost acolo d ata o moard de zid. In acest oras locuiesc cdldrasi, dar nu stiu dacd erau mai m ult de o sutd de gospoddrii de ale lor. Ienicer aga a trimis solului o batistd I n schimbul darurilor primite. Din acest loe solul a pornit la 24 iunie, dupd slujba fdcutd de tot clerul. Am fdcut opt ceasuri ceasurile 11 si jumdtate. Orasul era odinioard destul de mare, are o bisede drum pind la arniceni33 pe Prut, in fata Cornului lui Sas, unde am stat pe o cimpie foarte frumoasd, infra cloud duri, Jijia i Prutul, care care se numeste Coma' lui Sas, pentru c odinioard sasii34 au vrut aseze un oras p e acea Indltime deasupra Prutului; erau, precum se aude, o parte dintre aceia ca re au colonizat Tara Transilvaniei, dar fie cd au fost alungati de vreun domn, f ie cd nu le-a plcut locul, nu a mai rdmas nici o tu-md a ruinelor. La jumatatea d rumului, ne-am Intlnit cu o mie de caldreti bosniaci, care se duceau la Camenita cu care, bagaje si doudzeci de corturi; am inteles ed e cavaleria turceascd trim isd ca garnizoand Inainte de asezarea peste noapte, Ienicer aga a lovit cu a cet dtii36 bdtul pe acel nenorocit boier si stolnic Contds si nu numai atit, dar a p oruncit oamenilor sai sag batd lar; asa Inert ne-a ardtat mai tirziu umerii plin i de vindtdi, spunind Ca nu vrea sd mai locuiascd In Moldova, unde fusese cu cin ci ani mai inainte logoft sau cancelar36. Trebuie luat seama c aceast tara dd pe fi ecare an un haraci de 500 de mii de talen i bdtuti, 3 Pentru 1inuriii privind persoane sau lucruri mentionate mai Inainte in 3/ Neiden tificat. Localitate pe Prut infra Bogdanesti i tefnesti, probabil o redare gresit a numelui localitatii Mitoc aflat pe partea dreaptd a Prutului dup trecerea riului la Bogddnesti. Vezi si E. Diaconescu, Vechi drumuri moldorelatia solului (Gnins ki), vezi notele ce insotesc acea relatie. venesti. Iasi 1939, p. 11. 32 Biserica Sf. Paraschiva. 33 Vezi mai sus n. 11. curg unul lingd altul pe o distantd de o mild', formind un f el de peninsula, p. 72 34 In realitate numele de Sas nu are nimic a face cu 35 Cetatea Camenita cucerit a e turci in august 1672. 38 Pavel Conts stolnicul fusese intre 1658 si 1663 reti i vtori log. apoi cfilab de Hotin, m. sluger... (1666-1673). www.dacoromanica.ro 351

turcilor, pe care nu-i pot niciodatd satura indeajuns. Ne spuneau cA turcii au a dus si Transilvania In robie si ea' iau de acolo pe fiece an 60 000 de zloti ros ii i mii de care. Solul a primit rdspuns de la domnul Moldovei si de la Costin l ogof dtul, anuntind cd domnul va iesi in cimp In intimpinarea solului si-1 roagd sA fac in asa fel ca turcii s nu fie de fatd, ca sA poat vorbi mai tainic mergind cdlare. Deci neam grabit sd ajungem la Iasi, care se afld la sapte ceasuri de dr um. Trebuia sA intrm In Iasi, la 25 iunie, dar toatd noaptea si dimineata a Ozut o ploaie foarte mare, asa CA a trebuit sA ne uscdm, i abia la patru ceasuri dupd amiazd ne-am apropiat de Iasi rdminind noaptea pe Jijia. *i Inca si mai mult o fac s sufere necontenitele treceri prin tara ale de un riu asa de mare. Pe un deal inalt udat de ploaie, ne-am pregArtit pentru i ntrarea In Iasi. Acolo, la o mild de oras, Miron Costin logoraul a intimpinat pe sol in numele domnului si a dat de stire cd domnul ne asteaptd la un sfert de m ild de oras. Deci am pornit indat in aceeasi ordine si cu tot atita strAlucire ca la Camenita, dar cu mare teamd din pricina noroiului care se Meuse in jurul nos tru, din cauza ploii ce cddea cu mult sgomot imprejur, iar la mijloc pe unde mer geam, minunea lui Dumnezeu nu cddea ploaie dar apoi a cdzut o ploaie foarte mare . Boierii moldoveni socotird ca un semn bun pentru negocierile noastre si o milo stenie a lui Dumnezeu faptul cA ploile au inceput tocmai la intrarea noastrd in Moldova, mai ales cd pind acum Dumnezeu Ii bdtuse cu o secetd cumplitd. In acest chip a scris si logofdtul solului la ultimul conac Inainte de Iasi. Apropiindune de Iasi, la o jumdtate de mild de ora am zdrit pe domn cu oastea lui pe un de al, dar noi nu puteam merge intr-acolo din pricina stdrii rele a zdgazului de tr ecere peste apele iazului si am zdbovit acolo cloud ceasuri cu mare supdrare, &A d ploaia curgea 26 iunie. Am trecut Jijia pe la o moark peste un iaz mic format mereu pe noi. Dupd ce am urcat pe deal, abia am mers citeva stadii domnul s-a in dreptat cu citiva oameni cdtre sol, iar acesta la rindul sdu a inaintat calare s i s-au intilnit urindu-0 unul altuia sndtate. Solul a multumit pentru oboseala ce si-o pricinuise domnul pentru dinsul pentru cinstea ce-i fdcuse si 1-a poftit l a locul din dreapta, dar el nu a primit. Solul a insdrcinat pe starostele de Helm37, ca secretar al soliei, prime ascd In numele lui pe boierii moldoveni si curtea domneascd ce se afla la o part e. Indatd ce au pomit, au urmat si boierii si toatd curtea sub un steag rosu de stofd de Damasc in chip de insignd militar. Abia in urma lor au venit dragonii so lului cu muzica, precum si muzica domneascd, ce cinta fdr incetare. Aproape de Ia si s-au ivit In cimp steagurile de cldreti moldoveni asezate intr-un singur sir, In numdr de doudzeci isase de steaguri de seimeni si alte sase steaguri de pedes trime moldoveneascd. Solul a fast condus apoi prin tot orasul, i cind treceam pe lingd biserici, sunau clopotele. Trecind pe lingd castel solul a fdcut ceremoni e", spunind cd vrea sA conducd pe domn la castel, dar acesta n-a primit, ci ne-a condus in cimp 37 Pan Rzewuski, autorul relatiei. 352 www.dacoromanica.ro

SS. o o www.dacoromanica.ro o t

Solid polon Jan Gnifiski in audient la sultan 1677 (gravura de Piotr Pawel Sevin) www.dacoromanica.ro

la corturi, care erau intinse pentru toatd curtea l'ingd o mndstire38 pe care o c lddise cu multe padoabe Duca, acum domn al Tdrii Romdnesti39. Este asezatd la un sfert de mild de oras. Arnindoi au descdlecat lIngd corturi, i domnul a condus pe sol prin prima Incdpere a cortului, intre pinzele intinse pind la a doua, unc le erau asezate covoare. Penrtru a doua zi domnul 1-a poftit pe sol la dinsul cu toat curtea lui, si a trimis patru cal pent ru cei mai de frunte <din solie>. Dup ce a plecat de la corturi, solul a fost viz itat de boieri si de fiii logoatului, dintre care cel mai mare4 a tinut o frumoas d oratie in latineste si la fel a fcut i fiul hatmanului44. Au mai venit i oameni de trepte difer ite, aducind fructe i flori i muzici asa de multe, Inat ni s-a urit. Dupd aceea solul s-a dus la biserica romano-catolicd, unde a avut loe o slujbd si o procesi une cu sfintele daruri in jurul bisericii. De la bisericd, solul s-a intors la c astel i a fost primit la poartd de un boier, in curte de alt boier, la descdleca re, de toti boierii i la scard, de Insusi domnul. Acesta 1-a insolit, prin cloud oddi, cea dintii boltitd i cu stIlpi, continea mese. Zidurile ca si toatd clddi rea sint foarte vechi i ferestrele mici cu gratii, de aceea este intunecoasd pe dinduntru. Din aceast said cu mese, am trecut printr-o odaie in care era intins u n covor simplu, l apoi printr-o galerie din care se desfacea un pridvor si o ies ire la o grAdind intre ziduri, dupd moda italieneascd, odinioard Ingrijitd, astd zi ins& in pardsire. De aici am trecut printr-un gang mic intr-o odaie boltitd c u zidurile acoperite cu pdtrate mari albastre modelate In forma faiantei olandez e. Lingd fereastrd pe un covor, pe o masd joasd, erau asezate dulceturi mai mult zaharisite, mied, patru sticle cu rachiu patru pdhdrele goale. Dupd ce p. 74 a condus solul, domnul, ca gazdd, s-a asezat turceste la colt si a oferit dulcet uri i rachiu, umplind cloud pahare dintr-o stiel. Dintr-una a bdut paharnicul, al doilea 1-a dat solului, care gustInd nitel, 1-a dat domnului. Dupd aceea solul a cerut o audientd si a fost condus intr-o altd odaie boltitd, impodobitd cu ace lasi f el de pdtrate, uncle se afla un covor, formind o draperie si o mas acoperi t de asemenea cu un covor. Solul i-a dat domnului scrisoarea regelui42 si a cdpdt at informatii politice. A aflat c Babonabek personal. sttuse mal multd vreme la Ias i l auzind de apropierea solului, plecase la seraschier44, spun:Ind cd4 arde un foc lduntric si se duce sd-1 stingd. De altfel sint multi armeni, greci evrei ca re informeazd Poarta de cele ce se petrec in Polonia i in Ucraina i chiar se sta bilesc acolo. Mai ales Astamaty45 a descris turcilor Ucraina, a stat la Horyn46 la Dymir, a trecut prin cele cloud (localitati) dova (1668-1672). 38 Mindstirea Cettuia, cldit de Gh. Duca in 1669 in a doua domnie in Mol39 (1673-16 78). tr vezi mai sus notita introductiv p. 347. Duttnitrascu, mare clucer In 1676. 42 loan Sobieski (1674-1696). 43 In Cd/citori poltmi citnn: ,persanul Bobonek" (!). Pentru Indreprtarea noasDintre cei trei fii ai si, Dumitrascu, loan i Nicolae, este poate vorba de Ionit Costin, viltorul serdar. 44 Ibraim, pasa de Silistra, numit seraschier al campaniei contra cazacilor. 45 Astamaty, grec, agent al tutrcilor, tbrimis In Ucraina s ralieze pe cazad in juru l lui Iurie Hmelnitki, investit de ei co hatman, spre a-1 opune lui Doroscenko, socatit trdtor lin urma inchinrii sale moscovitilor. 48 Toate ocestea in Uoraina.

23 CAMori strAini despre TArile Romfine www.dacoromanica.ro 353

Constantinov la Ostrog i intr-o mare parte a Voliniei, lucru pentru care e acuza t chiar de greci. Pretinde acum ca resedint47 Nemirowul, dei Hmilnitki48 a rdmas la Cehrino, i nu va fi o piedicd mai mare la tratativele noastre decit acest om eau, care si-a ldsat sotia la Iasi si luat rotmistrul Dymidecki50 si o va transmite mai departe. A fagaduit de asemenea res taurarea bisericii catolice, pentru care a dat si o sum& de bani i ar vrea s fac s i o a doua biserica, deoarece aceasta e intr-o stare foarte jalnica. Le-ar da vo ie s-o facd si de zid, ceea ce ar fi de un mai mare folos pentru sufletele de ai ci cleat casele particulare costisitoare ce le cldim noi mereu; ne-am amintit dea ltfel legmintul, pe care-1 fcusem cu prilejul izbindei de la Hotin. De asemenea do mnul a fAgduit CA' va avea grij de convoiul prizonierilor pe care Sirin51 bei 11 trimite la Sniatyn. A ldsat libertate i sigurant pdrintilor iezuiti pentru alta din Ismail, cu care traieste si are copii. Domnul a fagaduit siguranta post ii pind la Sniatyn, unde o va primi ei i fondurile importante ce le au aici. A dat drumul celor trei tunari Rozowski, Gadawski i Lujasz"52, prinsi in cetatea Neamtul si a pus de i-a insotit 0nd la Sniatyn. A hip-Cara o cercetare i judecat in pricina prddrii evreului din Strzelis k prins de Mirza cdpitanu153, de asemenea i in aceea a celuilalt evreu din Belz. Nu a primit sa mute comisia constituit in pricina lui Balaban si Ursache54 la Stanislawow ci numai la Sniatyn, unde e insd foamete i pustiu. A fdgdduit ea va pune sd fie cutati caii furati55 va inapoia la curtea soliei. Se all aici dou tunuri lituane de patru funt i56, dar domnul n-a primit s le inapoieze, caci aceasta i-ar face nume rdu la Poa rtd, deoarece le-a gsit aici, cind a venit in domnie. 47 Capitala razacilor, Cehrin se afla in miinile partizantlor lui Doroscenko tre cuti sub suzeranitatea moscovitilor. De aceea se punea problema unei alte resedi nte pentru hatmanul de concurenta trimis de la Stambul. Alegerea orasului i frat ele lui Timus, fostul ginere al lui Vasile Lupu. Ridicat ca hatman de catre caza cii raliati moscovitilor, el s-a retras dupil vreo trei ani intr-o minstire din C hiev, pierzindu-i-se urma. Printr-o serie de intimplri infatisate in chipul cel m ai romantic .de catre de La Croix (in Guerres des turcs contra la Pologne...) a ajuns In captivitatea Hanului crimlean care 1-a trimis la Constantinopol, unde a fost tinut la Cele 7 Turnuri, de unde a incercat sa fug& in 1670, profitind de prezenta escadrei franceze ancorata in fata castelului. Prins si tinut in lantur i vreo 7 ani, a fost scos la iveal de marele vizir Cara Mustafa, dup defectiunea l ui Doroscenko. Stamatello nu a reusit sa-i convinga pe cazad ca. Iurie Hmelnitki mai trla Inca, si ea scrisoarea adusa din partea acestuia cu pecetea cea nota de hatman era autentica. El se va reinNemirow nu putea conveni polonilor. 48 Iurie Hmelnitki era fiul lui Bogdan Hmelnitki toarce in curind cu o serie de informatii pentru turci. C,ampania acestora din c ursul verii a dat gres. Abia in anul urmator porneste In persoan marele vizir. 43 Informatie neexacta. Cehrinul va fi tinut de Cazaci i moscoviti pin& in (1684). septembrie 1678 chid va fi luat cu asalt in conditii neclare i distrus sistemati c de marele vizir. 50 Acel care l-a facut prizonier mai tirziu pe Gheorghe Duca la Domnesti 51 Sirin bei, ttar, ef ereditar al tribului Sirin: juca un rol politic insemnat, exercitind un control asupra actelor hanului. 52 = Lukaszewicz. 53 Capitan moldovean. 54 Vezi mai sus n. 18. 55 Vezi mai jos n . 59. Calibrul tunurilor era aratat prin greutatea ghiulelelor.

354 www.dacoromanica.ro

seara, i domnul s-a ardtat binevoitor i vesel ca de obicei. Seara solul Dupd audient a urmat un ()spat foarte solemn, care a tinut pin s-a intors in caretd, insotit nu numai de toatd curtea, dar si de multime au incetat sd ne viziteze pentru a primi daruri, ceea ce ne era cu atit mai nepl dcut cu cit aproape la fiecare conac eram siliti s ddm daruri: de oameni cu muzici, facle i slobozind pusti. 27 iunie. A doua zi, Inca* de dimi neatd, toti acetia i Inca altii nu postav, arme si bani i Inca' de la Camenita dddusem mult argint Solul a trimis d omnului un vas mare cu bduturd aleasd, iar pentru doamnd57 o laud mare de argint foarte frumoasd. Logoatului i-a trimis doud pallare aurite si o solnit mare olan dezd de bufet, lui Conts stolnicul citeva haine de stofd frantuzeascd i lui Wolf pisarul de asemenea un rind de haine de stofd frantuzeascd i tuturor dregdtorilo r curtii li s-au dat daruri fiecdruia dupd grad. Domnul a trimis solului un cal moldovenesc cu friie cdzdcesti sea de catifea, iar starostelui de Helm de asemenea un cal cu sea, si fiiilor solului cite zece coti de sofa aurit si cite o ndframd. Dup aceea, am plecat din Iasi in ajun de Sf. Petru la orele cloud spre marea mihn ire a boierilor moldoveni, care voiau sd mai rdminem incd o zi, dar treburile no astre ne porunceau s ne grdbim, Odd e mai bine ca cei putini sd se grdbeascd, dec it ca cei multi s astepte pe cei putini. Solul a scris lui Ibrahim Zagardji pasa, care mergea inainte cu un conac. Ne-a venit vestea cd moscovitii au pdrdsit Ceh rinu158 si-au retras tunurile, au ars cetatea i orasul. ... La primul conac, dup a Iasi, un armean si un soldat polon prizonier au furat multe lucruri de la Zaga rdji pasa59, si de aceea oamenii si de acolo si din Iasi Ii cdutau prin pdduri. Am aflat c Astamaty stdruia pentru Nemirow zicind cA nici un oras nu e mai bun in Ucraina, se spunea cd Hmilnitki se va aseza acolo, cdci Cehrinul a ars. Alta sp un c trecind in Ucraina pe la Tighina va sta la granitd, i ca turcii nu vor incep e niraic din cauza timpului inaintat. Domnul Tara Romnesti6 a venit el insusi la s eraschier i oastea a plecat spre Tighina. Pe cind scriam acestea, iatd cd ne vin e vestea din Iasi cd a sosit poruncd domnului61 de la seraschier sA iasd vineri din oras spre Tighina, i mime va trimite inainte insignele turcesti62, iar el in susi asteaptd noi ordine, ndddjduind c seraschierul va opri plecarea lui, pentru siguran.ta negustorilor i de teamd sd nu se porneascd jafuri. p 90 Inainte de plecarea solului din Iasi, domnul a iesit din oras ureze drum bun, de i era un lucru greu, cdci nu este obiceiul ca s 57 Doamna Zoe, riscuta probabil Ramadan, sotia lui Antonie Ruset. 59 Informatia e ra neexacta. Cehrinul nu a fost incendiat de moscoviti. Abia peste un an va fi d istrus de turci. 59 Dei reiese ea autorii faptei nu erau moldoveni, solul va ser ie domnului la 28 iunie din Grozesti, cerInd intre alte despAgubiri pentru furtu ri (de cai) i luarea Iii consideratie a pagubei suferirte de acesta (lintrmuzaki , Supl. II, 3, fase. 1, pp. 119-120). " In timpul domniei sale in Tara Romaneasc A (1673-1678) Gh. Duca a luat parte la dou campanii ale turcilor pentru cucerirea Cehrinului (1677-1678). i cel al Tfirii Rom 81 Domnul Moldovei trebuia sA Insot eascA i el, ca oastea turcilor peste Nistru. 92 Adic tuiurile. www.dacoromanica.ro 355

ias din oras cu oaste fart steagurile turcesti, dar deoarece seraschierul porunci se ca sd nu scoatd steagurile, a iesit singur fdrd ele, cu aceleasi insigne ca la sosire. 28 iunie. La cloud ore de Iasi, la conacul Tomesti a venit Miron Costin logoatul cu marele vornic63, Ilie Sturza, adicd maresal salutind pe sol In numele domnul ui. De asemenea au venit si fiii logofdtului i ai hatmanului <Buhus> care Insoti serd pe fiii solului Inca din prin Scinteia64, un sat mare cit un ordsel, pe ling& care curge riul Birlad. E l a patru ceasuri de drum de Iasi, cloud ceasuri prin pdduri de fag cloud ceasuri pe ciMp i detaluri. Din Scinteia trebuia s mergem la Vaslui, la sase ceasuri de S cinteia. Acolo a fost odinioard scaunul domnilor. Orasul e asezat pe acelasi riu Birlad. De la Vaslui, se merge pin fa Birlad, oras bun, pe acelasi riu, la o depr tare de noud ore; din Birlad la Tecuci, oras asezat pe acelasi riu, sint sase ce asuri de drum. Din Tecuci la Galati drumul urmeazd valea aceluiasi riu, i apoi, dupd vdrsarea lui In Siret, urmeazd dealungul Siretului, calea toatd e de 10 cea suri. De luat seama ca apa Birladului i valea lui sint late ca ale Prui hatmanul insusi a iesit In cimp cu oaste pentru a face cinste solului, de care a si fost primit. Drumul cel mai scurt spre Galati e oras. tului, si se and intre dealuri Inalte, acoperite cu pdduri de fag, intre care se afld sate mari, dar In strimtori rele i greu de strlbdtut. Galati p. T7 este un oras moldovenesc pe Dundre cirmuit de un pircdlab sau staroste al domnul ui. Aici se isprveste tara domnului Moldovei, la Dundre si la Prut, care se vars. in Dundre In acest loc, si de cealaltd parte este granita la Siret la o zi de dr um pind in Tara Romaneascd. Acest drum ar fi fost cel mai scurt, dar deoarece se raschierul trecuse Dunrea pe pod la Carta165, solul a hotdrit sa se indrepte spre Prut, si conacurile au fost precum urmeaz mai jos. Din Tomesti am sosit la Groze sti66, opt ceasuri de drum prin pdduri si blti i cloud ceasuri prin pdduri si pe dealuri udate de ploaie, dupd aceea un ceas intre dealuri prin bdlti cu trestii In valea riului care curge de la Iai spre Prut si se numeste Vaslui67. Acel riu formeazd lingd Iasi un lac mare si domnul Antonie Ruset insotit a asezat puterni ce zdgazuri, pe care le-a ardtat solului cind pind la corturi. Pe lac este aseza t castelul domnesc din Iasi, Inconjurat, ce e drept, de un zid cu un inconjur intins, dar pe alocurea in ruind, dar nu es te nici o cetate, dei se dd cu tunul i seimenii slobozeu pusrdnit la miini, pent ile, pind ce unuia i s-a spart pusca de ienicer tru care lucru a primit o despdgubire de la sol. Castelul domnesc este o resedin td bdtrineascd cu multe ornamente cldiri lipsite de proportii. La mijloc se all o grddind mica si cloud duri de scdri foarte anevoioase i tocite, iar la capdtul l or sus se gdseste 63 Ilie Sturza, m. vorn. al Vrii de Jos, 1676 febr.-1678 iunie. 64 luxoasd, dar fr un plan ordonat, e un adevdrat haos si are multe un pridvor cu stilpi de piatr. cioplit. Orasul intreg se infdtiseazd cu Popas nelipsit din dru.mul solilor poloni coborind spre Dunre. Vezi CATatori V. 66 Sat, raion R.S.S.U. 66 Sat pe Prut. 67 In text gre0t: Cahul.

356 www.dacoromanica.ro

curti boieresti, inconjurate cu garduri de nuiele si cu colibe mici, de nuiele lipsite i acoperite cu paie, e asezat imprastiat pe dealuri fara nici menea crawl mai e impodobit i cu cele cloud manastiri68 ce se afl'a mai sus de e l, mai ales cea noua cladita de Duca, fost mai inainte domn al Moldovei i acum a l Tarn Romanesti. Sint patru alte manstiri69 in oras, cu biserici frumoase in car e sint pastrate oomori si tot felul de marfuri In gramezi, mai ales manastirea i biserica din piatra cvadra intemeiata de Vasile Lupu". Dar biserica romano cato lica are nevoie de grija tutuo intarire; de altfel nici nu are porti. Are numai un pod mare lat lung de zid f rumos impodobit, care trece peste riul cel strimt. De aseror catolicilor dimprejur, caci e intr-o stare foarte jalnica, strimta si joasa, netencuita, cu acoperisul stricat. In acel oras exercitiul cultului romano cato lic este liber si este ingaduit catolicilor s sune clopotele, sa faca procesiuni publice, precum i sa cladeascd biserici. Sint cloud sute de catolici in oras, i printii iezuiti au si acolo, si prin tara averi insemnate De la Grozesti in ultima zi a lunii iunie am mers timp de cloud ceasuri la Pagul 71, la podul lui Antonie Voda pe Prut, cladit cu doi ani mai inainte de caderea Camenitei" de catre Antonie domnul muntenesc" cu Duca voda i cu Ali pap, care a fost mai apoi primul comandant al Camenitei. Ei mergeau atunci impotriva nogailor, i spre a alunga tabara tatarilor Urumbet" din Crimeia, caci acestia se intinsesera din Bugeac pe pamintul moldovenesc. La aceasta expeditie a luat parte si oastea Crimeii i, dup luarea Camenitei, [1672] hanul" in cele din urma a dus p. 78 pe tatarii Urumbet in Crimeia cu dinsul si a ars patru sute de sate. Trebuie obs ervat c intre Prut i Nistru se afla trei hoarde ttaresti, care impreuna se numesc bialogrodzani"". Unii stau sub pasa; hanul nu are nici o putere asupra acestora, si nici nu pretinde asa ceva; altii sint acei care s-au intins i s-au inmultit in Bugeac dupa uciderea lui Cantemir, ai treilea sint no gaii mici sau Urumbetoglu i atit acestia cit si cei din Bugeac nu voiau sa se su puna hanului. In satul Pagul mergind la conac, am trecut pe linga o movila, pe c are 66 'rrei Ienarhi, Golia, Bannovski i Sf. Spirldon. 7 Trei Ierarhi. Manastirea Cettuia, ridicata de Gheorghe Duca, si Galata. 74 Sau Nogaii mici. Infiltrarea tatarilor fncepuse Inca de pe vremea mirzacului Cantemir, care ca pasa de Silistra si auxiliar al turcilor i adunase In DoIn Buge ac, forte Insembrogea i apoi end s-a socotit independent de turci nate de tatari crimleni Indernnati s vin la el spre a participa la actiuni foarte rentabile. Imp otriva lui s-a ridicat hanul Crimeii. Dup lichidarea lui Cantemir, hanul a silit pe ttari s se fnapoieze in Crimeia. Dar ei se intorceau In Bugeac de unde Ii reinc epeau jafurile. Expeditia din 1670 pomenit mai sus nu a dus la nici un rezultat. Selim Ghirai 1 1671-1673. 76 (Tatari) de Cetatea Alba. conescu, o.c. harta. 72 Caderea Camenitei a avut loc In 1672, astf el c podul a f ost cladit In 1670. 73 Antonie din Popesti (1668-1672). 71 Sat disparut pe stinga Prutului, In dreptul Movilei Rabiia. Vezi E. Dia-

www.dacoromanica.ro 357

o numesc Zaboja"77, inaltd cit Rekawka" dar mai strimta. Unii o numesc Movila Ha nului, dar fr nici o dovadd. Ce se stie sigur despre ea e ca voievodul Lupul a vru t sa scoat din ea silitra, dar s-a ardtat o stafie79 care a oprit oastea si a imp iedicat saparea movilei. E greu afli ceva mai temeinic asupra istoriei ei, pentr u ca. inssi Moldova se zice c abia de trei sute zece i dtiva ani" a fost populatd cu oameni din diferite prti, adusi in locurile pustii, mai ales de la granitele T ransilvaniei, dup ce mai inainte fuseser alungate si distruse coloniile aduse de g enovezi. Turcii Ii numesc bogdani pentru ca. Bogdan a fost cel dintii domn care a primit protectia turceasca, precum pe cazad numesc dorojani de la Dorozaz. De la Pagul am mers opt ore pe aceeasi vale pind la Vicoleni.91 si am stat in co nac la Prut la 1 iulie, unde a sosit i Bek Mirza Urumcare tine de Adyl Mirza mer gea cAtre dinsul, sau mai bine zis pre tabr, betu192' cdci nogaii se si intinseser pind la Prut 2 julie. La acelasi co nac am serbat Vizitatiunea Prea sfintei Fecioare si am mai mers apoi sase ceasur i pe aceeasi vale, iar la prinz am sosit la Bertesti.93. 3 iulie. apte ceasuri de drum ping la conacul Oancea84, unde am dat de citeva su te de cAldreti cu doudzeci de corturi turcesti, care se p. 79 duceau spre Camenita cu bani i merinde, venind din Tomarova. Noaptea am stat apr oape de ei, pe un deal vecin. 4 iu/ie. Dou ceasuri de drum pe dealuri; am trecut apoi Prutul pe cloud poduri intre trestii, loe ru pentru trecere, caii au trecut prin vad, bagajele pe plute cu multA teamd si in urm trsurile. Dup trecerea riului ne-am oprit in satul turcesc Troian, care are citeva sute de case... 5 iulie. Am sosit la Greceni99 la ceasul prinzului; e un sat turcesc In care loc uiesc moldoveni, turci i ttari impreun. Acolo ne-am luat 77 De citit: Raboja = Mafia. E vorba de vestita Movila Rolla numita si Hantepe, pomenit si de Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei. In dreptul Sam era de adunare al tterilor in incursiunile lar. Movila istorica de ling Cracovia, de c are se leaga o legenda privind intemeierea orasului. legatura un pod peste Prut. Ea insasi constituia un punct fortificat, fiind incinsa de un pererbe inalt de pamint cu intrarea dinspre Prut. Chiar si in sec. XVIII era lo cuil 78 Eres destul de rspindit in trecut i in Germania, Ungaria, etc. mai ales in Cu aflarea comorilor pzite de spirite ce pot fi foarte daunatoare. S-ar parea ca pan Rzewuski admitea existenta acelei stafii mai degraba decit pe e haAvem in cele ce urmeaza un ecou deformat al versiunii strecurate i In cronicile moldovene. Daca socoteala anilor coincide cu data 1359 din cronicile moldovene p entru intemeierea Orii ca organism politic de sine stattor, in schimb, aceasta nu are nici o legatura cu pretinsa colonizare, si cu tot atit de imaginara alungar e i distrugere <de catre cine?> a coloniilor genoveze. Dealtminteri auto-. rul a cestei mici parartteze istorice este desbul de prudent, lsind toate aceste afirma tii indirecte sub lndoiala acestui: se zice. 81 Sat pe Prut. 82 Vezi n. 74. 83 Greczeste. nului legendar. 83 Sat disparut. 84 Oncze sat pe Prut. 358

www.dacoromanica.ro

rdmas bun de la pristavii moldoveni, i ne-am socotit pentru caii care ni s-au fu rat in diferite locuri86; ... etc. Intreg acest drum de la Iasi pina aici e dest ul de pustiu i ar fi fost i lipsd de apd daca nu ar fi Prutul, totusi din cind i n ciad vedeam cite un sat, dar abia aici In tara care este sub turci intre Prut i Dundre sint mai bine asezate, precum de pildd Vulcdnesti87, prin care am trecut azi, la patru ceasuri de Isaccea. Cdsutele sint de vdrtuci, acoperite cu p aie, cu colturile rotunjite, foarte joase, clddite din impletituri lipite cu lut . Dar populatia e deasd i are turme bogate88 De la Greceni pina la tabdra turcea scd am facut patru ceasuri de drum, dintre care un ceas pe coastele dealurilor. Satele aici au fost odinioard ale hanului Mehmet Ghirai86, care a plecat la 1664 din Crimeia la Czerkies, acum le tine un agd. In schimb, hanul de acum are opts prezece sate pe Nistru de la Tighina pe turceste Bender pina' la Cetatea Alba*, sate numite Gietliparagoi" .88. De la Ismail sint opt ceasuri de drum pina la Ch ilia, unde se af Id o cetate mai tare ca a Ismailului... Isaccea este un oras, cu ulite strimte, case mici, citeva de zid* 11 iulie am aj uns la Baba (Babadag)... Oras destul de mare, lung, asezat intr-o vale joasd int re dealuri. Drumul prin el lat de mai multe stadii, pietruit, pe tot parcursul prin oras cu pietre mari pdtrate, la mijloc cu canal de scurgere. Multe case de zid si o multime sub tuille". Patru m eceturi cu turnuri fine, curtea de zid cu mici forturi; multi robi; pe unul 1-a cumpdrat d. sol din Kozanil dincolo de Baba, la o mild, un pod de piatrd, ce tre ce peste un piriias, incepe Dobrogea 12 iulie am trecut de Baba si dupd patru ce asuri am ajuns la satul numit Muffukustati61", pe cimpie 13 iulie, dupd sapte ce asuri de drum, am ajuns la satul Inaczary82 (Ieniceri?), trecind un piriias pest e un pod mare de piatrd, unde am gasa atit de multi crapi, c toatd casa s-a sturat cu ei, provenind desigur din acea batid a Dundrii, pe care unii o numesc mare 1 4 iulie. Am trecut de satul tdtrdsc Staserverde83, unde, in cimp, sub un cort, ni s-a servit prInzul ... De notat c in Dobrogea sint 200 de sate ttdresti, intre ca re 130 de timare, din care sint obligati s'a* plece la rdzboi cite un cdldret; v oluntari ies Ins i citeva mii. Tot acolo am vdzut o moard de vint, de o forma ca ale noastre, dar rnizerabil asamblatd, cu opt aripi, joasd, iar piatra foarte mi ca' i intocmai ca in risnitele trdnesti. 89 Plin de necaz autorul acuz toat tara pentru aceste neajunsuri. Dar ceva mai ina inte fusese vorba de furturile savirsite de un armean si un soldat polon prizonier, In paguba lui Ibraim Zagardzi pasa. (Vezi n. 59). 87 Azi Vilcdnesti p e riul Cahul. 88 Lacuna a manuscrisului. 89 Mehmed Ghirai IV, han al ttarilor (16 24-1644), (1654-1665), moare in exil In Daghistanin 1674. 98 De la parakoy" grup de sate. dup oniginalwl polon. (Iman-Ciair). 81 Azi Tariverde. Texbul ce urmeaza privind Dolarogea a fost rtradus de colegul Ilie Corfus 91 = Mufti Kislasi adica Cisla Muftiului. Vezi mai jos n. 110. 92 Probabil Inan Cesme, confundat poate cu numele vii corespunzAtoare www.dacorom anica.ro 359

In wee* zi am ajuns la Karasu94, ordsel mdrisor, oprindu-ne la o jumdtate de sfe rt de mild deprtare de el, pe malul lacului Karasu; se numeste czarna woda" (apd neagrd), desi in lac apa e tulbure, dar e albd oprit lingd un lac mare ... La jumtate de mild de la Karasu. Am trecut de valuri de un sfert de mild, care merg in linie dreaptO si care atestd cd 1-aa acoperit pe regele Poloniei i Ungariei, care a pierit la Varna ...". Pe drtu-n am trecut pe lingd satul Bulbuller97, in limba noastrd numit Privighetoarea, cu colibe de stuf sdrace, dar cu o casd de zid cu cloud etaje, sub un acoperis jos de olane, curtea larg ziditd, la fel grajdurile In privinta lemnelor, este foarte greu in toat. Dobrogea; se and atit de departe, cd trebuie s mergi sapte zile dupd ele; ci ne doreste s aibd lemne, poate sa le cumpere de peste mare dar pind acolo slut citeva mile. 15 iulie. Dupd sase ore de drum am trecut de Usunaliciary95; ne-am colo, dupd citeva ore de mers, pe care slut mori de zid; sau de la lac la lac, d rum de citeva ore; sau fintini foarte adinci, dar rare. 16 iulie. Ne-am oprit la satul Kurnalem, intre cele mai dese semnaturi din acea tara i am vdzut strinsul cimpului <care a> inceput; <Sint> mad sesuri. 17 iulie. Ne-am oprit la Hagimusli 99, un sat de asemenea turcesc cu un mecet frumos, nou, cu turn, inconjurat larg cu zid... 18 iulie. Am ajuns la Bazargic TRADUCEREA DIN LIMBA POLONA IN CEA FRANCEZA A JURNALULUPN EXCELENTEI SALE... PAL ATINUL DE HELM191 A AMBASADEI LUI IN LEVANT LA SULTANUL MEH1VIET102 ... IN ANUL 1677 1677 trimis inainte tot bagajul ca sA treacd in Excelenta sa bund rinduiald riul Siret"103 si a poposit de cealaltd parte, foarte aproape de acest riu in acele corturi i pavilioane. Pasa a poruncit s i se dea Excelentei Sale cloud sute de pi astri penAp Neagr, azi Medgidia. Dar si in privinta apei este foarte greu; cite un mic piria ici p. 88 p. 89 tru cheltuiala sa de drum si a oamenilor sdi; din acesti cloud sute de 94 Vezi rnai jo s Lonna din versiunea francez: Usounalymani" i n. e la Varna s-a desfa*irat intr-o confuzie atit de mare incit nu atA cum a pierit regele Chitar si in anul urringtor 1445 pornea undre in credinta ca el ar mai fi trind. Vezi i povestirea lui In Cilleltori I. 131. 96 Bartalia d s-a stiut niciod o expeditie pe D Wawrin

100 Traducerea s-a fcut dupd textul francez publicat de N. Iorga in Acte fragment e, I, pp. 88-95. 11 Palatin de Kulmie. Trebuie fAcut deosebirea dintre palatinul d e Helm, adica I. Gninski, seful soliei, i starostele de Helm, secretarul soliei. Textul de = Biulbiu, sat in com. Ciocirlia. 99 Poate Curu Mahle la N.E. de Bazargic. 99 In versiunea franceZa: Faginausli. fat este o reldtare mai liberd, cu unele amnunte ce nu se afl in Jurnal. 102 Mehmed al IV-lea, sultan otoman (1648-1687). 193 Serette (sic). Confuzie cu Prurtul pe care II trece Ja Bogdanesti.

360 www.dacoromanica.ro

piastri lipseau zece i Inca alti zece, cari fuseser dati aceluia care adusese. Pa sa s-a scuzat, spunind c nu putea dea provizii, intrucit tara era cu totul ruinat d i pustie. Trebuie ardtat c Moldoval" d In fiecare an sultanului cinci sute de mi i de piastri i aceast <sarcind> nu este <consideratd> atit de grea pentru moldove ni105 ca <aceea a conacelor> chid turcii se duc i vin din Turcia la Camenita si de la Camenita in Turcia, trecind prin Moldova cd.ci ei trebuie s-i hrdneasca tot deauna si. pe ei si pe caii lor, ceea ce cost mult i seatuieste tara. Voievodul sau domnul MoldoveP6 a scris Excelentei sale c voia s vind el insusi in i ntimpinarea sa, i 1-a rugat sd nu fie nici un turc in preajma lui, i s ja mdsuri pentru a-i indeparta cind va veni el, pentru ca s poat sta de vorbd si discuta mai usor i fdr vreo bdnuiald. tala Moldovei, la 25 iunie, dar ploile mari care cddeau ziva i noaptea 1-au impi edicat, si a trebuit s poposeasc in cimp, la cloud leghe de oras, lingd riul Jijia . A doua zi dimineata, el a plecat de acolo si fdcut intrarea in Iai in acelasi chip si cu aceeasi stralucire cum fusese la Camenita. Moldovenii au tilcuit acea std solie ca fericit i binefdcd.toare deoarece toat vara nu cdzuse nici un strop d e ploaie in aceast tara i fusese foarte mare secetd, iar Excelenta sa venind cu p loaie, cimpurile toate se fdcuserd foarte frumoase i roditoare. Din aceast cauzd, domnul logofdt107, unul din cei mai de seamd nobili i boieri ai Moldovei, cance larul domnului, a scris Excelentei sale, urindu-i succes noroc in solia sa si bu n sosit in trile lor. Cind Excelenta sa a trecut riul, la un sfert de leghe de lo cul unde poposise, domnul Moldovei a iesit in intimpinarea Excelentei sale numai douzeci de cdldreti i indatd ce 1-a vdzut s-a dus repede inaintea lui. Amin doi s-au salutat cu multd curtenie i cu o foarte mare bucurie. ExcelenIa sa voia dea domnului locul din dreapta, dar acesta nu a primit cu nici un pret i i 1-a dat Excelentei sale. Excelenta sa a rugat pe domnul Rzewuski108, secretar al Republicei, sd binevoias cd sa meargd in numele sat la nobilii sau la boierii domnuExcelenta sa ii fdurise planul de a-si face intrarea in Iai, capilui pentru a le face urdri de bun &sit i a-i saluta. Dup ce au mai inaintat citva , tati acesti nobili moldoveni au venit s ia loe in suita Excelentei sale i s-au asezat cu totii in semicerc, apoi au salutat cu P. 9. totii impreund in chip foa rte curtenitor pe Excelenta sa, care le-a rdspuns tot astfel la salutul lor. Ei aveau un steag de damasc rosu, in urma cruia mergea compania de dragoni a Excelentei sale si apoi urma muzica domnului, care cinta far intrerupere din oboi, cimpoi si din alte instrumente, potrivit obi ceiului lor. Mai erau doudzeci de steaguri de cdldrime a moldovenilor, care inso teau pe domnul lor, pentru a face cinste Excelentei sale, si sase steaguri de se imeni pedestri i alte steaguri de infanterie. Toti acestia i aveau tabdra pe o mi ca' indltime, nu departe de oras: 104 Valachie, potrivit obiceiului polon aceast denumire este data In mod constant Moldovei. 108 Valaques. 106 L'Hospodar ou le duc de Valachie. 107 Monseigneur Logofet = Miron Costin. 18 Secretarul soliei palatinului de Helm, el Insusi staroste de Helm. www.dacoromanica.ro 361

indatd ce vdzurd venind pe clomnul lor si pe Excelenta sa, s-au rinduit in ordin e de bdtaie, dupd obiceiul lor. Toate aceste steaguri, atit cele de cavalerie eft si cele de infanterie au insot it pe Excelenta sa prin tot orasul, i cind au ajuns cu totii lingd palat, Excele nta sa a vrut sa insoteascd pind acolo pe domn, dar el nu a vrut de loc sd Ingdd uie aceasta i s-a scuzat. and treceau pe lng biserici se trgeau toate clopotele In semn de bucurie. Domnul Cu toatd boierimea i cu ostasii cdldrilm a insotit pe Ex celenta sa pind la corturile sale care erau intinse lingd o frumoasd mndstire de rit ortodox110 pe care o clddise Duca, In clipa de fatd voievod sau domn al Trii Romdnestilll. Au desclecat cu totii, domnul a Insotit pe Excelenta sa pind la al doilea cort al acestuia, trecind prin cel dintii, amIndoud erau asternute pe jos cu frumoase c ovoare turcesti. Apoi domnul luat ramas bun de la Excelenta sa si a plecat. A doua zi domnul a poftit la el pe Excelenta sa impreund cu toti nobilii din sui ta lui j a trimis cai tuturor celor mai de frunte. Mai inainte ca Exeelenta sa s d fi iesit din cart, au venit mai multi nobili sau boieri sag salute, ca i fiii domnului logofdt dintre cari cel mai In virstd112 a tinut Excelentei sale o cuvi ntare frumoasd in latineste; de asemenea fiii hatmanului armatei moldovenilor si mai multi alti nobili de diferite natiuni i-au adus in dar tot felul de fructe frumoase si au pus muzica lor s cinte in fata Excelentei sale in semn de bucurie. Excelenta sa iesind din cort s-a dus sa asculte liturghia la o bisericutd catolicd, uncle s-a fdcut o frumoasd procesiune, cu sfintul Sacrament. bisericd si a mers de-a dreptul la palat. 1). 91 Dupd ce a ascultat slujba si s-a inchinat, Excelenta sa a iesit din mai multi nobili si boieri; la a doua poartd a fost primit In acelasi fel de boi eri Inca' si mai mari // iar pe treptele palatului domnul a venit sd-1 primeascd , cu mare bucurie i cinste, ardtindu-si unul altuia sincerd prietenie. Au trecut prin cloud sal" In care se aflau mese mari intinse si au ajuns intr-o odaie in care se afla un divan <de modd> veche sau o podea mai inaltd acoperitd cu un mar e covor turcesc. De aici au trecut printr-o galerie sau balcon i s-au dus intr-o odaie frumoasd, decorata toatd dupd moda olandezd i in care se afla de asemenea un divan frumos, acoperit in intregime cu fel de fel de dulceturi si patru stic le de rachiu i patru pahare. and a ajuns la prima poartd a fost primit cu multd cinste de Domnul a poftit pe Excelenta sa s se aseze la mash' si s-a asezat lingd el si sec retaru1113. Primul lucru care s-a servit au fost dulceturile, dova (1668-1672). 111 Tara RomrneascA este numit in text Moldova" dirrair-o cocnfu zie cu nu1678) aproape. 110 Man'astirea Cettuia ridicat de Gh. Duca in a doua sa domnie, in Mol103 Gendarmerie. mirea Multania, adiCA Muntenia. Polonii numeau Moldova Va1ahia". La trecerea sol iei prin Moldova, domnea Gh. Duca in Tara Romaneascii de patru ani (1673 serdar. 113 = Pan Rzewuski. 112 Fiui mai mare al lui Miron Costin era lonita care a ajuns mai tirziu www.dacoromanica.ro

362

apoi s-a dat Excelentei sale de bdut un. rachiu minunat vi au mincat doi dulceturi, apoi s-au servit la prinz diferite feluri de mincare. Dupa ce s-a sfi rvit masa, Excelenta sa a cenit o audientd domnului, care i-a vi acordat-o 1ndatd. S-au dus in camera de audientd numai ei regelui Poloniei, apoi I-a informat asupra statutelor constitutiei regatului i a supra curtii Poloniei. Excelenta sa 1-a rugat sa binevoiasca a-i i cu secretarul. Excelenta sa a inativat domnului o scrisoare a face favoarea de a trimite totdeauna scrisorile pe care le va scrie el din Turci a regelui i republicii; domnul i-a fOgaduit s le trimit pe tot, ce se afla in aces t oras vi a spus c va da bani pentru reparatie. toate In sigurant pind la Sniatyn, la domnul Dymidecki, cdpitanul unei companii d e cavalerie polond. Excelenta sa a mai rugat stdruitor pe domn s binevoiascd a in cuviinta reparatia bisericii catolice, ruinate de Domnul i-a fdgdcluit, vi a addugat cd va da vi el din banii sai personali; a mai fgdduit Excelentei sale ca va da tuturor prizonierilor i robilor care ar veni di n tara ttrasc i 1ndeosebi acelora pe care Sirimbei trebuia trimit regelui tot ce le va trebui i c ii va trimite cu o bund escortd pind la Sniatyn114. s-a dus s poposeasc la trei leghe de acolo. I-a sosit vestea ea' seraschierul115 i vi avteaptd fiul, care se numea Ahmet pava. Numitul Ahmet fusese pavd de Egipt i rdsculindu-se Impotriva sultanului fusese prins condamnat sa i se taie capul, d ar seraschierul a stdruit atit prin prietenii sdi <cit> vi el insuvi, Inca a obt inut gratierea lui de la sultan, cu conditia s meargd cu el la rdzboi. Voievodul sau domnul Tdrii Romanevti vi Cu ostavii sdi i cu suita sa a vi sosit lingd sera schier, la Ti-. ghina. Luindu-vi rmas bun de la domn, Excelenta sa a plecat din Iavi nita sau la Iasi. La o leghe de lagdr, Iusuf aga a venit in intimpinarea Excelentei sale vi Dupd ce Excelenta sa a primit aceste vevti, a aflat curind dupd aceea altele, an ume c seraschierul scrisese domnului Vrii Romnevti'16, poruncd sa vin Oft mai degrab d // cu toat oastea sa i s mearga la Tighina cdci vi el se ducea acolo. Excelenta sa a trimis din Greoeni, un sat in Moldova117 unde poposise, un El-1dr nobil din suita sa, numit Viga, la seraschier ca sd Il invtiinteze de venirea lui Din ace st loe, Excelenta sa a trimis inapoi escorta pe care i-o daduse domnul i i-a mul tumit pe toti foarte bine, vi a dat o altd <multumire?>118 pentru domnul logofdt . Excelenta sa a plecat de acolo vi s-a dus s poposeascd linga riul Prut, la clou d leghe de tabra turcilor. La 6 iulie, Excelenta sa s-a preetit sd-vi facd intrar ea In tabard*, dar In ordine mai frumoasd i cu mai mult stralucire declt Meuse la Camep. 92 La o jumdtate leghe de tabard a venit din nou In intimpinarea Excelentei sale, c iauv-baviul vi ... un colonel de spahii ... care po11( Pentru transportul prizon ierilor eliberati din captivitatea tatarilor ca urmare a pacii ce urma sa fie ra tificat. 115 Ibrahim pasa. 111 Valachie.

dupd el, un mare numdr de turci. 116 Duc de Valaquie. De asta dat nurnirea este corecta. 118 renvoya l'escorte que le duc Iuy avoit donn, et les contenta tous fort bien e t donna une autre (?) pour monsieur Logofet. www.dacoromanica.ro 363

runcesc sd se faca loc. Ciaus-basiul a spus Excelentei sale ca vrea ordin de la seraschier spund s ceard tot ce vrea. Si i-a mai spus c acest of erit s-1 insoteascd cu cloud companii de ieniceri clri, pind la Constantinopol. Ciaus-basiul care insotise pe Excelenta sa de la Camenita 1-a rugat de asemenea s binevoiasc a ruga pe seraschier ca <tot> el sa-1 insoteascd mai departe, dat fii nd cd era bdtrin acum si nu mai putea merge la rdzboi. colonel ... trebuia sa-1 conducd pind la Constantinopol. Un subasi i-a Excelenta sa a fost conclusa intr-o parte a taberei de unde putea s vadd mai bine si mai departe. Tabdra era foarte mare; se socoteste ca avea peste o sutd de co rturi ... Acolo se aflau sase tunuri mari de asediu, fiecare de cite 44 de funti , noud tunuri cit jumdtate <din cele dintii> fiecare de cite 24 de funti, doudsp rezece tunuri cit un sfert, fiecare de cite 17 funti, doudzeci i cloud de tunuri de cimp, patru mortiere mari pentru bombe si patru mai mici pentru grenate mari . Corturile Excelentei sale au fost intinse la un sfert de leghe in dosul tabere i, nu departe de podul care se afld. pe Dunre. El a intrat in cortul sdu, unde se afla un divan destul de bine intocmit ...119 p. 93 In aceeasi zi au venit scrisori de la domnul Moldovei cdtre Excelenta sa, prin c are ii facea cunoscut cd a trimis // la Sniatyn pe prizonierii pe care Sirim-bei Ii trimisese in tare ttdrascd. pentru a merge la Tighina. A trimis inainte, cu toatd infanteria i artileria pe ienicer-aga (care venise de la Camenita cu Excelenta sa). . . La 8 iulie, seraschierul a ridicat tabdra 0. a pornit cu oastea sa . . . . . . . . . . . rea pe un pod de vase si s-a dus la Isaccea. N-a poposit in ores ci a In aceeasi zi, 8 iulie, Excelenta sa a pornit la drum i a trecut Duna.un deal, frd nici un fel de ziduri sau intdrituri. Strdzile sint foarte inguste, dupd obiceiul turcesc, dar cu multe case, dintre care foarte putine sint de zid. Acolo se afld un palat frumos In care a locuit suitenul cind a mers la Camenita . Nu sint aici decit cloud moschei acoperite In intregime cu plumb. Cetatea este

chiar pe malul Dundrii; are patru turnuri bune si e cldditd dupd moda veche. Zi durile sint foarte 1nalte. Nu se poate vedea nici o casd induntru; orasul acesta se and in Bulgastrbdtut orasul calare ca se-1 vadd. Orasul Isaccea este un ores deschis, mai bin e zis un tirg, asezat pe ria; cea mai mare parte din locultorii sdi sint greci, armeni, bulgari, evrei i turci. Sint multe dughene pentru mrfuri, dar sdrace. In tot orasul nu se vede nici un rob120; toti au fost ascunsi Cind Excelenta sa a trecut Dundrea se aflau trei caice i in fiecare din acelea c ite trei tunuri sau sdcdluse121 care au fost slobozite pentru a salute pe Excele nta sa La 9 iulie, Excelenta sa a rdmas lingd Isaccea, pentru caii i a-si repara cdrutele. a pacii, care nu este reprodusa de N. Iorga. 129 adic nici un priz,onier care ar fi trebuit eliberat. 121 Fauconneaux, pies de artilerie de calibru mic, folosit In seoolele XVI $i XVII. 119 Urmeaza Intrevederea cu seraschierul cu privire la punerea In aplicare 364 www.dacoromanica.ro

La 10 iulie s-au dus sd poposeascd ling& un sat numit Catana"122 intre dealuri. La 1 1 iulie, Excelenta sa s-a dus sd poposeascd lingd Babadag si lingd un deal pe care l-a coborit. Din acest oras se vede Marea Neagrd. Oraul este destul de mare i e asezat intre dealuri dar nu are niciun fel de ziduri ni ci intarituri imprejur. Strzile sint toate pietruite, dar inguste. Multe case sint de zid. Se afid aici patru moschei cu turnurile lor, care slujesc de clopotnitd123. Sint multi robi in acest oras. Excelenta sa a rascump Orat pe unul. Dincolo de oras, la o leghe, se and un mic riulet, peste care se trece pe un pod de piatrd; acolo incepe districtul Dobrogei unde sint doud sute de sate pe care le locuiesc tOtarii124. Sint aici o sutd cincizeci de boieri ... pe care ei i nu mesc timarioti125; merg totdeauna in numar de citeva mii, pentru a prOda si a lua robi. La 12 iulie Excelenta sa a po posit intr-o livadd frumoasd lingd un sat numit Mufti Kislasi126. La 13 ale numitei luni, au poposit ling un sat numit Inanchari"127 dupd ce au mer s sapte ceasuri bune de au trecut un mio riu pe un pod de piatrd destul de mare. La 14 iulie au trecut printr-un sat de tdtari numit Stairweti"1211 unde Excelen ta sa a luat masa in cortul sdu. In aceeasi zi s-a dus s poposeascd lingO un oras numit Karasu129 asezat pe un loc ce se cheam Karasum, nu departe de Marea Neagrd. La 15 iulie, Excelenta sa s-a dus s poposeascd ling& un sat numit Usounalymeri"131 pe alt lac, format tot din Dundre. In trecere au vdz ut Inca san:turile taberei crestinilor, acolo unde acestia au fost btuti de turci si unde au fost uciii regii (!) Ungariei si a Poloniei132. E mult vreme de atunci. Trebuie insemnat cd in acest district al Dobrogei, nu se did lemn aducd de la de prtare de sapte sau opt leghe, sau pin la Marea Neagrd. Nu sint nici fintini si tr ebuie sd se ducd sa aducd apa tocmai de la lacurile arnintite mai sus, de foc, i locuitorii trebuie sd se ducd sau sa facd puturi foarte adinci. 1 2 Catal0i, sat in raionul Tulcea, regiunea Dobrogea. 123 Mk:A de minarete din care cherna muezinua pe msusuilmani la ruaciune. 124 Instalati acolo de mirzacul Cantemir, pasd de Silistra, In primul sfert al veacului. fritretinA un numar de clreti in raport cu valoarea veniturilor feudei (timar) pri mrte de la sultan. izo Mouftoucouslasi Mufti Kislasi, adic Cisla Muftiului la S. de Babadag. 1'7 Probabil Inan Ce,sme la N. de Tariverde. Numele a fost poate con fundat cu numele vii corespunzatoare (Inan. Ciair). 180 Cara jon. 125 timari. Acesti feudali turci erau obligati &A presteze serviciu militar si s 4 =--- Tariverde, sat com. Ciocirlia, raion Medgidia. Carosout = Karasu, vechiul nume al Medgidiei. Contuzie ou lupta de la Varna (1444). Regele care a pierit aitunci era rege al U ngariei si Poloniei.

131 Throbabill AjUman -nitre Rasorva si Cuzgun. www.dacoromanica.ro 365

La 16 iulie, Excelenta sa a poposit in cimp lino un sat numit Cotnale 33. acoperita cu plumb si un palat sau serai frumos; mai este si o grdind foarte frum oasa, mconjurat in intregime cu ziduri; lingd palatul cel mare se mai afl si un al t palat mic, destul de frumos. In satul acesta este mult vin. fratelui raposatului vizir135 i in care se afla o moschee foarte frumoas, La 17 iulie a poposit la un sat numit Fagimusli134 care apartine La 19 iulie, Excelenta sa a poposit ling un oras numit Bazargic un ordsel frumos fard nici un fel de ziduri sau intrituri. Strzile sint inguste i toate sint pavate ; se gsesc aici citeva case de piatr i trei p 95 moschei si un palat foarte frumos. La 14 august, terziman-basiul sau interpretul vizirului, numit Alexandru Scarlat Oglu, sau Mavrocordat 36, un barbat frumos, foarte discret si Excelenta sa din partea vi,,irului 37. curtenitor, care s'-a facut studiile la Roma si a obtinut titlul de magistru in medicin la Padova, a venit s ureze bun venit i s salute pe 133 Neidentificat. Vezi n. 98. 134 Neidentif cat. Vezi n. 99. 130 alias Marogourcla 133 K prtil Fazil Ahmed paya, mare vizir (1661-1676). Alexandru Mavrocordat, drag omanul Maktul Mustafa pasa, mare vizir (1676-1683). 137 368 www.dacoromanica.ro

IOAN OVARI (? 1705) Se cunosc patine date din viaja lui Ovan. Duph studii la colegiul din Alba Iulia si in strintate, mai ales la Leida, unde studiazfi tologia protestant Il ghsim preo t la Miskolcz In Ungaria de sus, unde moare In anul 1705. N-a avut vreun rol pol itic mai insemnat, in afard de faptul intimplator, cA In 1678, pe chid era inc el ev la Colegiul din Alba Iulia, la propunerea profesocilor shi, solul Stefan Nalh czy, trimis la Poarth cu plata tributului, Il la Cu sine. Solia lui Nalaczy plea ch din Alba Iulia la 28 octombrie, la 23 noiembrie trece muntii In Tara Romaneas ch, la 1 decembrie trece Dunrea in Bulgaria si la 10 decembrie se all la Poart de u nde, pleach la 4 ianuarie 1678 pe acelasi drum spre cash. Dup5. Ovan i ramine un caiet de insemnri, cu un cuprins foarte amestecat: Insemnri de chTtorie, retete me diaale, precepte filozofice. insemnrile de chltorie, serse in limba latinh, au fos t publicate in Trtnelmi Tar", 1882, p. 501 si urm. Dup cum reiese din unele confuzi i de date, insemnrile n-au fost redactate In momentul calatoriei, ci mai tirziu. Sint insemnri scurte in care aint arhtate locurile Nude se oprea pentru mash sau odffinfi; autorul nu arat nici un interes pentru felul de trai al oamenilor pe ca re i-a vfizut, cu exceptia pomenirii mortilor de la Schel. Se g.h..s" esc totusi in ele clteva date care privesc loca litatile din Transilvania; pentru Tara Romhneasch', informatia e lipsit de interes. La Adriano pol, autorul a asistart, alturi de alti soli sdrini la investirea lui Serban Canta cuzino. [CALATORIE PRIN TRANSILVANIA 1678 I TARA ROMANEASCAl] petrecut noaptea acolo. p. 501 si urm. In ziva de 28 octombrie am venit din Alba Iulia la Sebe i am 1 Traducerea s-a fcut dup textul latin publicat In Trtnelmi The, 1882, p. sei www.dacoromanica.ro 367

e foarte intdrit, inconjurat de pretutindeni de grddini (de zarzavat) irigate, d ar noi am prinzit la Hanosdorph"2 in apropierea oraului ci am cinat la Porumbacu, sat in care se fabricd sticld. Ca riu are Oltul ce-ci tnage obircia din muntii inalti ai Sibiului ci ai FAgdracului. 31 octombrie am prinzit la Simbdta de Jos ci am trecut pe ling& 29 octombrie am trecut prin satul sAsesc Mercurea dar am petrecut noaptea la Apo ldul Mare. 30 octombrie mai sus de Apold e Sibiul. Oracul acezat in 4es este acternutd cu podete4, altminteri abia ar putea oferi o cale de tre()ere din cauza noroiului; am prinzit in satul Vlddeni5 printre pdduri, noaptea am petrec ut-o in Codlea unde am cinat destul de bine. 2 noiembrie am intrat in Corona" sa u Bracov, ora foarte frumos, care se poate lua la intrecere cu multe orace din Oc cident, unde am cetatea Fdgracului acezat in ces, puternic5. i totuci nu inexpugnabild. Am cinat in satul Sercaia in imediata vecindtate a muntilor. 1 noiembrie am pornit spre Ser caia"3 unde pddurea pe cloud mile cu un vas, 36 de pahare de argint foarte mectecugit fdcute ci aurite, mincat ci bdut din belcug. 7 noiembrie am vdzut darurile destinate strdlucitei P orti: o amfor mai mici pentru vizir7, restul mici, care cintdrite trag 128 de gire" imperiali. 10 noiembrie din care cele mai mari in numdr de douisprezece pentru impdrate, case (fiecare din ele fkind 41/2 talen i imperial* Valoarea loll. e de 1 546 'de Gheorghenio ci tot oraicul cu toate cartierele ci (iazurile) care sint Mr& seamd n. Are o cettuie in mijlocul oracului. Am fost ci in biserica romneascd din Schein unde partea femeiascd e destul de frumoasd, femeile fruhrobodite la cap (?)12 o bicnuiesc s facd cinste mortilor, rdposati de mai multd vreme, stind mai incoace de bisericd, lingd locul mormintului cu lumindri aprinse spre amindoi con.silieri ai Bracovului. grafic. maistru]9 ci cu consilierii Nraculuil i sunind din trimbite, am privit toat acezar ea scaunului secuiesc, Trei Scaune ci in sfircit o parte din am fost pe stinca inaltd2 ce se ridicd la marginea Bracov-ului dominind oracul, de unde bind ci mincind cu domnul [burgGazda principald, George Gyekali, gazda a doua, Mihai Gogoc, i geo2 Hanusdorph. Desigur: Hamrnersdorf = Gusterita, care corespunde 3 CUM autortrl era in Sercaia Twat din ajun, aici e desigur o greseal de citire i n loe de Persani (adic Sarkany in loe de Persani). pontibus strata. 8 = Timpa 10 Gyrgyio. Mehmed al IV-lea (1648-1687). 7 Maktul Mustafa pasa (1676-1683). 11 in templo valachico Bolgarszegiano.

Vende. 9 = Simon Dietrich (1677-1679). 12 cornutae et capuciatae. In textul de fat Ovan i se refer% poate la felui auste r in care este infsurat stergarul in jurul capului si a fetei, ascunzind fruntea si chiar o parte din obraz, aduend deci a glug (capucia) si a vl clugresc. Exist& de sigur o apropiere intre participiwl cornutae i termenul corespunzator, pe care i l aflm i la francezi: cornette pentru o anumit invelitoare a capului purtat de calugdritele unor ordine din apus. 368 www.dacoromanica.ro

21 noiembrie ieind din Braov, am petrecut noaptea la cetatea saseascd a Rinovului. Are o cettuie pe stincd unde nu am avut tihnd cdr13, un sat la poalele muntilor; am prinzit apoi la Fintina Craiului". 24 noie mbrie Am prinzit lingd o bisericd pdrdsitd la Stoeneti15 lingd riul lung DImbovit a am petrecut noaptea in regiunea Gemenea16, In loc pustiu, intre finete, culcuul domnului Nalaczyu a fost in staulul boilor. 25 noiembrie Am ajuns la Tirgovite l a ora trei i noaptea am stat acolo. 26 noiembrie Am prinzit la han, II-Are TIrgo vite i Bucureti i rdtdcind prin Tara Romneascd, am petrecut noaptea acolo unde este podul. 27 noiembrie Am prinzit la han 0 am petrecut noaptea In Bucureti. din cauza unui incendiu. 22 noiembrie Am prinzit tot acolo. Am petrecut noaptea la cetatea Bran. 23 noiembrie Am trecut Carpatii minunati, am innoptat la Rudomnesco e destul de frumos, ceata curtenilor acceptabild20, oraul Bucuretilor are o piatd foarte mare 0 foarte bogatd. 29 noiembrie Am petrecut noaptea in satul Copaceni, lingd Hui Arge 0 in ziva aceea am rdmas acolo. 30 noiembrie Am prinzit 0 am cinat la Daia, de aici am lsat caii i surugiii. 1 decembrie Am trecut Dundrea ... la crawl turcesc Rusciuc de aici la Giurgiu cel Negru"21, aici i incepe barb aria pdginilor. 18 ianuarie 1679 . . . ne-am intors [de la Constantinopol122 pe acelai drum la Alba Julia in Transilvania. 14 Kird/ykftt. Probabil satul Fintina, azi in comuna Valea Mare. 18 Szoitnyed (! ). Acea biserica e a schitului atribuit legendarului Negru-Vod5.; cf. V. Draghic eanu, Cetatea i schitul Negru Vod in BCMI V (1912), pp. 89-96. 18 Gsemenyi. 13 Ruct. de voievod, ce se cherna Duca Vodd, om destul de chipe; palatul 28 noiembrie Zdbovind In Bucureti, am fost primiti in audientd dova. $tefan Nalaczy, seful soliei. 18 Gheorghe Duca (1673-1678). In 1678 el trece a t reia oar ca domn in MolFekete Gyorggo (in Bulgaria). 18 = Ourtea veche. 20 possibilis (!). 22 [La Adrianopol, unde se afla sultanul, autarul a v5.zut ceremonia investirii lui $erban Cantacuzino la 27 decembrie. In aceeasi zi, domnul TArii Romanest, al es ca domn a fost investit (inauguratus et coronatus)... A fost de fatd si solul impratului german, tu 19 cftniti (19 caf-tanizatis) rosii toti de sus Ora ios (usq ue ad talos) si imbracati in purpurd.i Am Vzut darurile acestuia: trei A fost in aceeasi zi i solul al patrulea al statului sau regiunii Dubrovnik (? D obrotsany), a pltit 15 000 de ducati, tributul pe care glut obligati s5.-1 transp orte ei fnsisi la visteria otomand (humero tenus bajulare). Am vazut si multe al te lutingiri, un bufet (? abacus) 0 o masA de mari proportii, toate de argint curat. cruri pe care abia pot s le povestesc. Am vzut pe marele vizir de dou ori (bis) [pe] aga ienicerilor intregii impArAtii turcesti cu treizeci, chiar atitia , principi incoronati i purpurati" stind imprejur... In ziva de 1 ianuarie 1679 voievodul Serban, numit in Tara Romneasca este trimis fnapoi la scaunul sgu.] 24 CSIAtori strAini despre Tarile lb:mane www.dacoromanica.ro

369

IACOB DLUSKI Iacob Dluski, noul episcop catolic palm numit la 22 dec. 1681 la recomandarea re gelui Poloniei (ca toti predecesorii sal, incepind cu Valerian Lubeniecki in 161 1) apartinea ordinului minoritilor conventuali, spre deosebire de ultimii episco pd care fusesera minoriti observa/4i (Ksurski si Rudzinski), iar predecesorul im ediat Iacob Gorecki ce nu apucase sa-si ocupe episcopia, fiind prevenit de moart e, fusese dominican. Printr-o ironie a soartei asemenea aceleia care intr-o faza anterioara stirnise o vrajba neimpcat intre episcopul Rudzinski si fostul vicar a postolic Gabriel Tomasi, amindoi Observanti, tot astfel si acum va fi purtata o lupt cruntil intre noul episcop, conventual, si fostul vicar apostolic al Moldove i, conventualul Vito Piluzzi. Ciocnirea dintre ei era inevitabila, caci Vito fus ese candidatul pe care 1-ar fi dorit cardinalii Congregatiei, inch* de la aleger ea predecesorului lui Dluski, Jacob Gorecki, (numit la 31 ian. 1678), dupa ce fu sese propus sau mai degraba irnpus de rege din principiu, pentru a nu-si pierde pretinsul jus eligendi dobindit prin surprindere in 1611. La moartea neasteptat a lui Gorecki, loan Sobieski s-a grabit sa-1 propunk' pe Dluski. Acest drept, pe care si-1 aroga regele Poloniei ca sa recomande un episcop indr-o tara ce nu-i a partinea, indispunea mult pe membrii cei mal influenti al Congregatiei. Cu prile jul intocmirii formalittilor pentru numirea efemerului Gorecki, secretarul Congre gatiei, Urbano C,erri, care cerceta toate decretele date pentru episcopia catoli ca a Moldovei, spre a lumina aceasta problema, a dispus ca titlul episcopului sa nu mai fie episcop al Moldovei si Valahiei (sub forma celor dou Valahii") care n u corespundea realittii, intrucit adininisbraa Valahiei (Tara Romaneasca) fusese incredinterta, Inca din 1644, arhiepiscopului de Sofia. Pe baza titlului necores punzator realitatii se s'i ivisera pretentli din partea Poloniei de a interveni si in chestiunile privind pe catolicii din Tara Romancesdi. Hotarirea luata de P ropaganda la numirea lid Gorecki, a fost aplicata de atunci incolo episcopilor c atolici de Bacau. Formalitatile de numire pentru Dluski s-au desfasurat in ritmu l lent al birocratiel papale. Pina la sosirea sa la rezidenta episcopala, admini strarea episcopiei a fost incredintat lui Vito Piluzzi, 370 www.dacoromanica.ro

humit arhiepiscop de Marcianopol si vicar apostolic pentru Moldova. Dei numit la sfirsitul anului 1681, Dluski vedea cu nerabdare cd se intirzia cu trimiterea b ulelor. In martie el zoreste pe prefectul Propagandei, cardinalul Barberini. La sfirsitul lui iunie ele sosesc, dar mai lipsea un act! In sfirsit, in octombrie, poate sd piece spre destinatie, dar se iveste o noud inthmiere. La 17 oct. 1682 el scrie la Roma eh e nevoit din indemnul regelui sd. se opreascd la Liov, In a .steptarea rezolvrii unor neintelegeri Intre domnul Moldovei (Gheorghe Duca) si n iste seniori poloni. Se prevedea o zdbavd de vreo 15 zile, i nerdbdarea episcopu lui crestea. Dar la 23 noienabrie el soseste In sfirsit la resedinta unde se afl a Vito Piluzzi, care i-a predat biserica i asa zisa mdrastire ce servise de locuint epis copilor anteriori, dar a.cum se afla pe jumdtate nruit din cauza apelor Bistritei. Averea episcopiei fusese prddat. In 1674 de Marco, unul dintre cei trei nepoti a i lui ParCevid, adus de el la venirea sa In 1669, si care la aflarea mortii unch iului sdu (sf. 1674) cdrase tot ce se putea duce la mdnstirea Ciuc din Secuime. V remurile grele nu ingdduiserd refacerea averii. Trecerile turcilor i crunta exploatare fiscald instaurat de Gheorghe Duca In a doua sa domnie sporiserd In ca' si mai mult lipsa de toate cele necesare traiului. (Pentru amnunte vezi rapor tul lui Piluzzi din iulie 1682). Putinul pe care si-1 strinsese Piluzzi pentru s ine pe Lama a stinnit oarecare invidie la florid venit. Felul cum pomeneste el d e acesta In- prima scrisoare cdtre Propaganda este destul de sugestiv. De la inc eput se afirma un antagonism personal intre Dluski i fostul vicar apostolic, Pil uzzi, a cdrui autoritate de prefect asupra misionarilor in intervalul 1663-1675 rmdsese vie chiar dupd ce nu o mai exercita el, ci Angelini care depindea intru t oate de el. Dar misionarii conventuali nu se socoteau datori s asculte de episcop , ci numai de prefectul lor, i noul titular al episcopiei avea sentimentul c In s ituatia existentd prefectul este total, i cd el, episcopul, nu va putea exista d ecit inldturindu-1 definitiv. Se mai intimplase 'Inca ceva. Noul episcop in drilmul &Au spre Bacdu a trecut pr in 6 localiati cu biserici catolice pe oare nu be inumaste, mentionind-o doar pe cea de la Cotnari, singura In bun stare, cum subliniazd el cu dinadinsul. Dar la Cotnari era paroh de mai bine de cloud decenii prea cunoscutul Giov. Bat. Warcu t, de care se folosise Par&yid In manevrele sale contra iezuitilor, trimitindu-1 si la Roma ca din partea catolicilor din Moldova ca s duc sub o forma deghizeta de nunturile i pretentiile sale. Acolo reusise chiar sd apeleze la papa de rezolutl a dat de Propaganda punctelor aduse gata enuntate de spiritul diriguitor din Mold ova. Cind s-a inapoiat din Italia 1-a intilnit pe Pareevi la Viena si 1-a insotit inapoi la Venetia, Florenta si Roma unde acesta a murit. Reintors In Moldova s-a declarat de la sine putere vicar al defunctului prelat i s-a instalat l a Bacdu (1675), intrind in conflict cu Stefan Taploczai care fusese lsat vicar de cdtre Pardevi la plecarea sa in martie 1673, ai care are cistig de cauzd In cele din urmd, dnr moare dupd citiva ant and revine din Italia in 1679 Vito Piluzli cu titlul de arhiepiscop de Marcianopol i curind si cu calitatea de vicar aposto lic, avind administrarea bisericii din Moldova, el Ii cere lui BArcut sd dea soco teald de niste fraude in dauna bisericii, dar acesta rspunde ch. nu recunoaste al t superior decit pe domn! (Dipl. /ta/. I, 131). Dup venirea episcopului, Brcutd 11 foloseste pe acesta pentru a se rdzbuna, dictindu-i unele capete de acuzare con tra lui Piluzzi. Acesta este acuzat de Dluski la Propaganda aldturi de misionarul Giorgiai, capelanul sru, de a fi asuprit pe tdranii dependenti ai e piscopiei, provocind fuga lor, si de a fi risipit vitele i lucrurile din bisericd s i din www.dacoromanica.ro

371

casa de la Bacau. (Dar se stie ca fuga tranilor cependenti se datora conditiilor generale din tara i ca mai fugisera si din alte regiuni sate Intregi de catolici . IaL irosirea inventarului i mobilierului de la episcopie se datora lui Marco, nepotul lui Par6evi, i chiar lui BarcutA in timpul instalarii sale arbitrare la e piscopie). Totodat Piluzzi este acum acuzat a fi vindut un clopot unui nobil din Transilvania! Aceasta acuzatie va fi repetata si mai apoi, dar, dupa spusele mis ionarului Angelini, vinovat de acest fapt ar fi fost un servitor" al lui Piluzzi . Un incident al noului episcop Cu misionarul Giorgini, cu prilejul sarb'torilor Craciunului, i nvenineaza situatia. In scrisoarea sa, episcopul pling,indu-se de el, ridica che stiunea utilitatii misionarilor si a prefectului lor. Acesta este declarat inutil, fiind mai mult absent din provincie". Era vorba de Angelini prefect in intervalul 1681-168 5, care slujise mai mult in Transilvania unde era foarte pretuit. Misiunea In Mo ldova se compunea din patru minoriti conventuali ascultind de prefect fat& de un paroh, la Cotnari, recunoscInd autoritatea episcopului, si de un preot sfintit de el si tinut in preajma sa. Aceast scrisoare a lui Dluski din iulie 1683, este discutata de congr egatde in noiembrie. Cu vreo trei saptamini mai Inainte venise scrisoare de la Piluzzi ves tind sosirea episcopului i clescriind tributurile grele de pltit pentru care fuse se silit sa vinda potirul i crucea de aur. Congregatia nu hotaraste nici o cerce tare, trimitind doar un avertisment lui Piluzzi i misionarului" (adica Georgini) desigur, pentru atitudinea acestuia fata' de episcop. Dar plecasera amindoi in Transilvania. Materialul publicat nu mai feed alte stiri despre episcop pina In 1 685 cind se petrece un fapt destul de neobisnuit, pentru care avem cloud versiun i ce nu concorda intre ele. Versiunea lui Dluski, dintr-o plingere pastrata in r ezumatul intocmit la Propaganda', unde a fost discutat de Congregatie la 13 nov. 1685 (vezi Gazdaru, op. cit., p.84, care cla textul ictaLan Infatisat de noi pe romaneste. Manseniorul Dluski, episcopul de Bacau, arata ca aflindu-se la Ia.si la Inceputu l paresimilor trecute, s-a Infatisat (comparve) acolo si Monseniorul arhiepiscop de Marcianopol (= Vito Piluzzi), fostul vicar apostolic al acesbei ibiserici, c are unindu-se cu parintele Renzi, om cu purtari scandaloase, 1-a ponegrit ping i ntr-atit (gli ha resi essi malt ufficii appreso U Prencipe) la domnul Moldovei, dusmanul cel mai grozav al polonilor, incit acesta s-a hotarit sa dea in mod pub lic o cirja episcopala de lemn dupa obiceiul ortodox (alta greca) in mina monsen iorului arhiepiscop declarindu-1 episcop de Bacau, i gonindu-1 pe monseniorul Dl uski, care ar trebui sa. fie posesorul legitim nu numai al rezidentei, dar chiar al Intregii provincii <catolice a Moldovei>". Se mai adauga cu patos ea In urma acestor fapte episcopul a fost s ilit sa mearg pe jos (!) 15 zile, ping la Bucuresti, unde a fost bine primit de d omn ($erban Cantacuzino). Dar este greu de crezut c a mers pe jos pink' la Bucure sti, caci nu este de conceput ea el sa nu fi gasit un mijloc de transport, *i sa nu fi obtinut un ajutor banesc de la boierli simpatizanti ai polonilor, sau In primul rind de la parohul de Cotnari Barcutd, cu care se avea a.sa de bine. In f ond nu grit artate ciar nici Imprejurarile i nici motivul acestui gest al domnulu i nenumit, ci claw rolul atribuit canventualilor Piluzzi si Renzi. Termenii folo siti par oarecum contradictorii trovandosi, cu o nuanta intimpltoare pentru episc op, camparve cu una legata de termenii judecatoresti, pentru ifostul vicar. Apar destule nedumeriri. A participat si Renzi la aceasta scend, sau a pregatit-o di n umbra? Investitura i alungarea au fost oare simultane sau apartin unor momente diferite? S-au aflat cei doi actori principali fat In fat? Un punct important adu s acum este acela al localizril In timp a aeestui episod petrecut la inceputul pa re372 www.dacoromanica.ro

similor", datare foarte neprecisa lsnd banuiala ca plingerea a fost scris dupa oare care tamp. Nu poate fi vorba de o data precisa, adlca de prima za a postului, me rcurea cenusii, care cadea in acel an in ziva de 4 martie, cad Angelini afirma l a 30 mai (1685) chid se zvonise la curtea polona cA Dluski ar fi murit, ca. el 1 -a lasat bine sanatos in Moldova la 13 martie. Aceste neprecizii i reticente con firma banuiala c plingerea a fost scrisa mai tirziu, dupe.' inapoierea lui Dluski de la Bucuresti, i probabil compusa in mod mestesugit de iscusitul Brcuta care v a influenta pe Dluski pina la urma, cum reiese si din scrisoarea din 1691 redact ata In Intregime In sensul intereselor acestuia. Versiunea 2) a cardinalului Pal lavicini. Acesta rasp-uncle la 13 apnilie 1687 din Liov la cererea de lamuriri a Congregat iei cu privire la plingerea lui Dluski contra arhiepiscopului de Marcianopol (Pi luzzi). Nereusind sa gaseasca martori demni de incredere, cunoscatori ai faptelo r, cardinalul s-a folosit de imprejurarea ca in acel moment amindoi prelatii se aflau la Liov (Piluzzi asteptind acolo bani de drum (pentru reintoarcerea sa in Italia), liar Dluski fiind acolo refuglat probabil dupa campania din Moldova din 1686. I -a poftit deci pe amindoi sa se Intilneasca la el pentru a-1 lamuri asupra adeva rului acestei pricini, dar negind unul i afinmind cellalt, nu a putut sa-i puna de a cord decit asupra faptelor urrnatoare: ca domnul Moldovei nu mai voise ca monseniorul Dluski s administreze mai departe biserica din Bacau, ci ca mousenior ul arhiepiscop sa preia din nou administratia pe care a detinut-o multa vreme In trecut i ca domnul a emis scrisori pentru Moldova, cum se obisnuieste administr atori, Incredintindu-le zisului arhiepiscop, care mai trebuia sa primeasca de la monseniorul Dluski socoteala privind bunurtile bisea-icii, i ca" lucrurile au r amas In aceasta stare scurf& vreme, pentru cA monseniorul Dluski obtinind scriso ri (lettere di favore) de la domnul Tarii Romanesti a fost redat administratiei sale. Asupra acestora au fost de acord amindoi prelatii, cu singura deosebire ca Monseniorul arhiepiscop a spus ea a facut toate acestea (= a preluat administra tia) pentru scurta vreme Cu consimfdmintul monseniorului episcop, care neaga ace asta". Vedem ca nu mai rmine nimic din scena cu inminarea cirjei episcopale, desp re care nu mai pomeneste episcopal nid un curvint fata Cu Piluzzii, desi ex fi f ost normal sa invoce aceasta circumsrbanta agravanta dad. ar fi frost real. Dar p lingerea voit Incilcit trimisa de Dluski ingaduie rectificarea unei paren general e, atribuind lui Constantin Cantemir gestul domnului anonim din plingere. C. Can temir a fost numit domn la 25 iunie 1685, lar incidentul artat se situeaza in lun a martie, cind mai domnea Inca a doua oara Dumitrascu Cantacuzino (dec. 1683 iun ie 1685). Acesta era omul turcitlor. Se poate ca, masuna luata de el sa fi avut un su.bstrat polictc. Prezenta unui episcop polon in Moldova in cunsul razboiulru i turoo-polon pubea fa socotita" neoportuna. De aceea si nevoia de a preda admin istratia episcopiei fostului ei administrator. A.sa se explica i afinmatia lui P iluzzi In confruntarea de la Liov ea' a preluat administratia provizorie a episc opiei cu consimtmintul lui Dluski. Un punet ramas destul de neprecis este acela al lan.prejurkilor in care a fost m artirizat" de ttari episcopul Dluski. G. Calinescu (Dip/. Ital., I, p. 53), propu ne anul 1683 intr-o forma dubitativa. Dar in scrisoarea din 29 nov. 1691 a lui D luski citim: Eu am rdmas 6 ani continui in aceast diocezd a mea inainte de martir izarea mea ;i de jefuirea de toate lucrurile mele ..." ceea ce ne-ar duce cel ma i devreme la sfirsitul anului 1687. Dar desigur ca. anul 1686 al expeditiei lui Sobieski din Moldova si al potopirii tarii de tatari ar prea mult mai probabil. Este potsibil ea' fie aici un lapsus. Sca-isoarea sa din noiembrie 1691 ni-a ara ta destwl

www.dacoromanica.ro 373

de senil, cu totul sub influenta lui Brcut, care reu*este sa fie trimis de el la Roma, intocmai ca In 1672 ca s expun Congregatiei doleantele episcopului, care erau identice cu ale sale proprii si ale grupului su de clerici cotnreni sau din Baia, fosti alumni" ali Propagandel, asteptind cu nerbdare sa fie substituiti mis ionarilor italieni. Dealtminteri la Roma, Barcuta nu s-a multumit s loveasca in m isionarii straini ci a criticat si pe preotii (poloni) pu*i de episcop *i a mai declarat despre Dluski c este strain si nu este considerat de schismatici! (Dip/. Ital., IV, p. 186, doc. din 17 nov. 1692). Este evident ca in postul de episcop el se vedea pe sine. In scrisoarea sa din 1691, episcopul arta cum concepea el o bligatia rezidentei la episcopie dup martirizarea" sa (din 1686). Misionarul Renz i observe In ianuarie 1693 ca monseniorul Dluski se inapoiaza In Moldova la vrem ea muncii agricole *i sta vreo cinci luni, apoi se duce in Polonia *i rmine acolo restul anului". A murit in vara anului 1693. In august aceasta *tire e aflat de Barcuta la Viena unde se oprise in drumul au de intoarcere din Italia. De la el a ramas putin material publicat. Scrisorile infatipte *i analizate aici au fost date la lumina' de I. Filitti in lucrarea Din arhivele Vaticanului, I, G. Clinesc u in Alcuni Missionari, Fr. Pall in Le Controversie 0 D. Gazdaru in Studii istor ico-filologice, vol. I, Freiburg in Breisgau 1974. $i G. Clinescu *i. Fr. Pall s-au ocupat mai mult de rolul lui Dluski in Moldova I n legatura cu dezbinarile launtrice dintre misionarii diferitelor ordine *i. ind eosebi cu rivalitatea dintre clerul regular *i cel secular atitat la culme de act iunea lui Barcuta, cleat de stringerea unor date biografice mai complete. Dar po ate ca nici nu era nevoie de mai mult, cci omul insug ni se infatiseaza lipsit de o personali tate proprie, *i. disprind aproape sub influxul sugestiilor primite din at A*a se explica poate *i nesinceritatea observata in unele din afirmatiile sale. Pentru redarea realitatilor din Moldova din vremea sa, marturia sa nu poate avea decit o valoare relativa si indirect, cum s-a vzut din declaratia sa privind pretinsa Inve stitura a lui V. Piluzzi de catre domn. Dar *i. anunaite gesturi ale sale capata o semnificatie proprie. Numirea si insbalarea in partea Moldovei ocupata de polo nti (pe care o vor pastra pin& la pacea de la Carlovitz) a unor parohi poloni, adug din Polonia si Vera nici o contingenta cu catolicii de aici, care nu 0iau limba polank ilustreazi mai bine ca os-ice descriere in cuvinte, situatia trii in cursu l rzboaielor turco-polone. Din cele aratate mai inainte s-a putut vedea c nu Constantin Cantemir, ci Dumitra*cu Cantacuzino a fost domnul care a vrut s-1 alunge pe episcopul Dluski d in Moldova. De aceea trebuie Indreptat eroarea aflat In Alcuni Missionari (Dipl. I talicum), aoceptata in unanimitate de istoricii no*tri, cum c Diluski nu era agre at in postul su de catre domnul Moldovei, Const. Cantemir." (Referint invocafe si de I. Moga In remarcabilul su studiu Rivalitatea polono-austriacd 0 arientarea po liticd a fitrilar romdne la sfir0tul secolului XVII, Cluj, 1933). In realitate C. Cantemir, insc'eunat la Iasi la 5 iulie 1685, nu mult dupe'. reintoarcerea lu i Dluski din Tara Romaneascd (probabil prin mai), arat destul Incredere In el, deo arece, folosind prilejul reintoarcerei lui (temporare) in Polonia, fi incredinte ez in septembrie 1685 o misiune confidentiala la Sobieski. Dealtminteri *i in ani i urmatori el s-a artat plin de consideratie pentru el. 374 www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE PROPAGANDA [Despre situatia din Moldova]i 1682, noiembrie 26, Bad-at Venind in Moldova la 8 noiembrie, am trecut prin ase localitati in care se gases c biserici catolice; dintre acestea singura cea din Cotnari e in tuna stare, tre i sint in stare proasta, cloud n-au usi i altare; a saptea, catedrala2 din Bacau , pe care am luat-o In primire la 23 noiembrie, am gasit-o complet ruinata de ap ele riului3, impreun cu locuinta episcopala, asa ea acuma slujba religioasa se fa ce intr-o mizerabila p 123 cocioaba de lemn care slujea mai inainte de bucatarie, iar locuinta proprie4 se inchiriaza de la un orasean. Viata e foarte grea aici, caci nu se ga seste nici griu, nici vin, nici oameni, nici vite, din cauza deselor treceri ale turcilor. Nu se gasesc de cumparat decit poate In Ungaria5, aceasta pentru ca a fost o asuprire foarte mare din cauza darilor <care au ajuns> de nesuferit. Dac monseniorul arhiepiscop de Marcianopol6 are cite ceva, din putinul, acela trebui e s traiasca la iarn i eu nu am alta scapare decit sa recurg la punga si chid aceasta m va lasa, voi face apel la protectia eminentei voastre7. Deocamdata voi merge sa vizitez si celelalte loca litati, pentru a putea da relatii multumitoare acrei Congregatii de Propaganda F ide, atit In privinta bisericilor, cit i a oamenilor SCRISOARE CATRE CARDINALUL PROTECTOR AL POLONIEI 1683, iulie 19, la# redinta este putina, afaceri stilt multe, primejdii nenumarate, necazuri nesfirs irte. Sint 4 localitati In care preotii pot avea acum condith de trai i anume: C otnari, Iai, Galati si Baia. Mai sint Inca cinci, unde vor fi conditii de trai c ind se va intoarce lumea acasa, anume Bacau, Trotus, Hui, Birlad. Altele In care se gasesc biserici // dar nici un Acum stiu cu adevarat ce inseamna sa fii episcop al Moldovei, unde p 124 p 125 catolic, sint Suceava, Fintinele. Piatra-Neamt, Roman, Faraoani. Altele in care bisericile sint pustii sint: Manesti, Vaslui, impreuna cu alte trei . Preotii si nt In prezent 5: anume 4 misionan i si un preot de mir la Cot1 Tnaducerea s-a fa 'cut dup textul italian publicat de I. C. Filittti, Din ATh.tvele Vaticanu/ui L, p. 123 si u. Raportul este adresat cardinalului Carlo Barberini. dim 2 In sensul de biserica episcopa15. 3 Pentru stricAciunile datorate Bistritei ve zi i rapoartele lui Piluzzi l Angelini iuinie si iulie 1682. per la persona, adi cA pentru episcop. 5 AdicA desigur Transilvania. 6 = Vito Piluzzi. cum aliis tribus. - Candinalal Barberini, prefectul Congatiei de Prop Fide. www.dacoromanica.ro 375

nari; mai este un alt preot de mir pe lingd mine pe care 1-am hirotonit care a i inceput, pentru cd in afar& de apte lupte sfirite cu victoria alor notri, cerul ins ui a trimis in tabdra turceasca o sdgeat de foc, care a aprins praful de pucd. i a u cis multe xrdi de turci; iar nobilii poloni, uniti cu moscovitii se afl chiar la hotarele Moldovei, ai cdrei locuitori fug pe unde pot vor fi .1 mai multe biseric i i multi credincioi. Dar dacd sacra Congregatie de Propaganda Fide vrea intradevr sd facd propaganda' in aceast provincie, trebuie sa' facd mai intii ordine ceea c e este esential adicd sd desfiinteze titlul de prefect, cdci a cesta petrecind t oed vremea geed din provincie, este prefect numai Cu numele, .1 sd dispund ca bis erica s fie administratd, cum se cuvine, de un episcop, intrucit s-a fdcut <unul> acum dupd 19 ani. Cdci altceva era in vremea administratorilor, care au stricat complet i biserica din Bacdu i episcopia (i in cele din urm a fostului monsenior Vi to care, impreund cu capelanul sdu, fratele Antonio Torre, a risipiti prin mari a supriri pe toti supuii din crawl episcopal precum i vitele a trimis un clopot in T ransili lucrurile din casd ca i din bisericd vania *1 1-a vindut unui nobil oarecar e numit loan Sando, pentru 30 de piastri i 10 saci de gnu i 1-am vdzut in clopotni ta bisericii sale) i altceva e acum, chid cu ajutorul lui Dumnezeu i ocrotirea sf. Duh a fi in stare // sd cirmuiesc in pace i bun& rinduial cele apte pind la noud b iserici, ceea ce acuma nu se poate, fiind preotii misionan i scutiti de a da asc ultare episcopului. Unul spune: am tot atita autoritate ca i tine"; altul zice: I n duda ta, vreau s rdmin aici". Nu pot povesti: cite absurdirati *1 neinte1egeri a m avut de indurat, mai ales din partea numitului preot Antonio Torre, care se af l acum in Transilvania cu arhiepiscopul sdull. In pdresimile trecute, i un subdiacon, frate conventual. Cind Dumnezeu va binevoi s'd acorde catolicilor pacea i victoria, p. 126 In ziva de Crciun 1-am trimis pe acelai Antonio Torre" intr-un sat mare la depdrta re de o leghe nemteascd <de aici> cu calul meu, ca s fac slujba pentru credincioii de acolo, dar nu numai cd a refuzat sd meargd, c i chiar inainte de inceperea slujbei mi-a fdrimat toate ostiile, incit a trebuit sa' and dezbrac <de manta epicopal> i s fac din nou otia, spre cel mai mare scandal al lumii adunate la o sarbtoare aa mare; las la o p arte supdrarea ce mi-a fdcut. Mai este unul13 dar dup ce i-am fdcut mustrdri s-a indreptat. Ceilalti slut cum se cade, mai ales pdrintele Fra Baptista del Monte de la Galati care este intr-adevr 9 Misionarul Angelini, prefect al misiunii (1681-1685) continuA sA stea mai mult in Transilvania. 10 Acuzatiile care urmeazA sint datorate lui BarcutA.. Ele gri t introduse sub formA de parantezA in fraza initial. 11 Cum insArcinarea de vicar apostolic inceta odatA cu venirea titularului, Piluzzi s-a retras in Transilvan ia. Incidentul descris pare sA fi avut loe cu mai bine de 6 luni in urmd. AmAnun tele par destul de neverosimile. 13 Nu i se dA numele. SA fie cumva Renzi, pe ca re Dlusld 11 menajeazA pentru cA este bine vzut de domn? 376 13 Acesta se bucura de increderea lui Piluzzi, care il luda la fiece prilejwww.dacoromanica.ro

vrednic de tot respectul, pentru ca a facut multe lucruri bune pentru acea biserica si pentru localitate; i viata si modestia lui religioasa intareste credinta poporului". SCRISOARE CATRE CARDINALII PROPAGANDEII5 1691 nov, 29, Baceiu insa scriu silit de nevoie i trimit ca s expuna mai bine starea acestei provincii , pe acest preot16 care va avea si el cererile sale particulare. ... Find acum nu am apelat la eminentele voastre ... etc. Acuma jefuirea de toate lucrurile mele, restul timpului 1-am cheltuit cu ingrijirea ra nilor i cu diferite solii, ba din partea acestor principi" catre rege, ha din a regelui catre principi, totusi intotdeauna am stat in dioceza o band parte a anu lui. Acum insd, dupa ce m-am intors in provincie inainte de Pasti nici nu m-am m iscat de aici, dei e nevoie de mare rabdare intrucit eu port doar nurnele de epi scop. Caci parintele prefect19 nu-mi las'a nici un drept de a porunci (jus) nu n umai la celelalte biserici, dar chiar la cea de Bacdu. Cum insa in vechime nu a venit episcopul la misionad, ci acestia la el, ei au venit ea auxiliad in via lu i Iristos, nu ca patroni i diriguitori, deci sint unii dintre acestia, ce stirnes c indignare si se cuvine sa fie dati de gol, ei nu pot fi indreptati in Sa binevoiti sa dati crezare la ce va va raporta. Eu am ramas 6 ani continuu in aceasta diocez a mea inainte de martirizarea mean si de nici un fel. Am facut rost de preoti in patru locuri pe care le-a luat regele la dispozitia sa", fara nici un misionar, si as naai face rost si pentru celelalte daca ar sta la puterea mea, caci exista 5 preoti, b4tin4.21, invdtati, promovati la Roma, care sint siliti s stea in Polonia, pentru ea nu au locuri in tara unde sa fie asezati din cauza misionarilor care intotdeauna le aleg pe cel e mai bune si le refuza pe cele mai srace. S hotarasca deci eminentele voastre int ru Domnul ce e te mai bine: sau sa inlature de aici pe prefect, sau pe episcop. Caci ajung aici doi misionad pentru a pastra mai departe misiunea, dupd cum parinti-i ezuiti sint doi. Caci in vara viitoare, daca regele va vrea, asa 14 Drept urmare Dluski propune o salutie originala: Deed S. Congregatie nu va vo i s suprime total postul de prefect de aici, s-1 adauge la cel de episcop, mdcar d e ast dat, cci pe viitor nu-mi pas, numai s fie ordine cit snit eu". 18 Tnaducenea sa facut dupd textui latin putdicat de Dr. Pall in Dipl. Ital., IV, p. 297. 18 Giov. Bat. Barcut. Dumitrascu Cantacuzino, Const. Cantemir. Din rindul lor poate fi exclus Dumitras cu Cantacuzino. nesti, acest plural se refera la domnii Moldovei pe care i-a apucat: Gh. Duca, 17 Fusese prins de ttari i maltratat de ei. 18 Cum nu pare probabil ea s se refere i la domnul sau domnii Trii Romlejul rzboiului turco-polon. Preotii pusi de Dluski erau cu totii poloni. 19 Minoritul conventual Giov. Bat. Valpone, prefect a1 misiunii, 1689-1695. 20 A dic din teritoriul din vestul Moldovei ocupat de trupele polone cu pri21 Acesti p,reoti asa-zisi nationali", apartinind mai ales patriciatului ssesc di n Cotnari si Baia, aleatuiau masa de manevr a lu Barcut Inca din 1668.

www.dacoromanica.ro 377

cum a ie de fard CATRE

promis, sa ocupe i cealaltd parte a trii, vor fi multi preoti fdra a fi nevo altii22. Si deci ar fi mai bine ca banii ce se cheltuiesc pentru misionan, folos, s' fie folositi in mod mai util spre alte nevoi ale bisericii. CARDINALUL BARBERINI (PREFECTUL CONGREGATIEI) aceea0 datcl.

fie prin potd, poate mai sigur prin Transilvania, in mlinile d-lui conte Fred. Ve terani, guvernator general al Transilvaniei, sau prin acest preot care merge la Roma. Rog de asemenea s binevoiti a-mi trimite ceva moate de sfinti pentru a consa cra altarele i bisericile. Eu clddesc acum o biserica, celelalte se vor reface cu rind din temelii. Si aceste moate le va aduce amintitul preot, dar pecetluite". Trimite in mod specia123 un preot batrin moldovean la S. Congregatie. (Cuprins a semndtor cu textul precedent.) Se roag sd-i trimit o relnnoire a milostivilor Sfint ului Oficiu/, 22 abs que aliis =-- fara de alti misionan. 23 a posta. 378 www.dacoromanica.ro

TOMMASO TALENTI (? - p. 1686) Tommaso Talenti era unul din secretarii italient ai regelui loan Sobieski. El ap are in aceasta calitate In brosura lui Sebastian Ciampi, Cu o scrisoare aftre mar ele duce de Toscana din 15 ianuarie 1683. Inaintea sa functionase ca secretar it alian Cosimo Brunetti inca din 1676. Amindoi au indeplinit rosturi ideritice. In 1676 Sobieski trimite aui Coslino de Medid prin Brunetti un harnasament turcesc de parad cu searua i cioltarul impodobite eu aur i pietre scumpe, capturat Vn co rtul lui.Husein Pasa in 1673 la cucerirea Hotinului. Rostul acestui dar cu intir ziere era s readuca la lumina isprava glorioasa din trecutul recent, intr-un mome nt mai putin favorabil. Tot astfel Il trimite la 14 sept. 1683 din Viena despres urata pe Tommaso Talenti sa duca papii stindardul mare turcesc pe care Il eredea al profetului, capturat In vestita lupt cistigat de el. La inceputul acelui an co respondenta lui Talenti se marginea la solicitarea de puieti de pomi alai si de rasaduri din gradinile marelui duce de Toscana, care se grabea sa le trimit cu un gradinar priceput, spre a le rasadi in conditiile cerute. Ulterior tonul coresp ondentei devine aproape confidential. La 5 aprilie 1684 el Ii relata afrontul fcu t de imparat lui Sobieski in persoana fiului acestuia, lacob dup victoria de la V iena. Reminiscenta dictatd poate chiar de sus. In iunie si nov. din acelasi an e l da versiunea autorizata a campaniei de la Zwaniec din tabara regelui. In 1686 II insoteste in Moldova. Scrisorile lui Talenti catre marele duce de Toscana apa rtin sistemului de propaganda* folosit de Sobieski si in alte imprejurari, ca de pilda In 1683, In campania din Ungaria, cind punea pe Du Pont sa' transcrie i s multiplice buletinul victoriei de la Gran, scris direct pe frantuzeste de rege, i sa-1 trimita curtilor straine. Tot atunci Daleyrac venit in tabard trill-As de regin, compunea o descriere a luptei. Dealtminteri chiar scrisorile din tabard a le regelui catre sotia sa trebuiau sa constituie materialul unor avvisi" destina te straintatii. Regina alegea ce anume din scrisori trebuia trimbitat. Exemplul cel mai sugestiv al ace stui fel de propaganda este cel oferit de scrisoarea reginei catre papa In 1686 proclamind victoria" repurtata asupra tatarilor la sfirsitul campaniei i ispravi le vitejesti ale lui Iacob Sobieski. (Vezi In vol. de fata biog. acestuia.) www.dacoromanica.ro 379

p. 43 SCRISORI DIN CAMPANIA POLONA DE LA GRANITA MOLDOVEI (1684)1 TOMMASO TALENTI CATRE MARELE DUCE DE TOSCANA2 1684, sept. 25. Din tabilra din dreptul Hotinului [Podul tot nu este gata. Plou neincetat, inundatii]. Find acum nu s-au putut impl inta gabioanele, putine la numr, care lipsesc, chiar la mijlocul podului unde rdm ine un gol di poca distanza. E adevdrat ea' apele au acoperit in mai multe rinduri podul, dar nu i-au adus nici o stricdciun e. Ieri duminecd ... s-a lucrat la pod ... se sperd c va fi gata in (loud zile .. . (regele e nespus de supdrat). Vineri dimineata regele e hotdrit sd treacd ilia per far sollecitare la perfezione del ponte . . vine . vestea cd fiul hanului cu 30 000 de tdtari a ajuns in partea aceea si ca incearc d sd-i treac innot pe ai sdi de partea aceasta, iar tatal sdu, hanul, il urma cu alti 30 000 amestecati cu turci, fapt care se crede cd a putut sd se intimple az i, potrivit cu spusele prizonierilor. Regele blestemd zdbava podului. Crede cd 1 -ar fi prins pe han dacd ar fi putut trece dincolo precum si podul de sub aceasta. A pus o garnizoand bun in Zwaniec, si apoi ldsind toate carele, al cdror numdr se urea' la 4 500, a mers in formatie de luptd cu toatd armata s'i artileria pind peste drum de Hotin, unde auzise c tatarii ar fi incercat un mijloc de a trece, insd in clipa aceea fiind respinsi citeva zeci ca re treceau noaptea, a rmas un prizonier, care la cercetare a confirmat tot ce se stia, addugind cd ei nu 1673)3. E situat pe malul acestui riu, si M. Sa dupd venirea sa a pus s fie intdr it, astfel incit cu 3 000 de soldati s'i citeva tunuri ce se afl induntru, nu tre buie sd se teamd de -Mari, mai ales acum chid toat armata noastrd se afl in fata c u 60 de tunuri. Pozitia e bunk dealurile din jur, dinspre partea dindrdt depsesc c etatea, si ele sint aproape intr-una acoperite de atari in vreme ce // grosul lo r rdmine in urm. De aceea de dimineatd pind seara se poartd hdrtuieli continue cu acea garnizoand4 care execut iesiri, si se intoarce intotdeauna cu cite un cisti g. Cazacii sint mai aproape ca ceilalti si cu stratagemele lor obisnuite ei dau lovituri prea frumoase. Eri dimineata, fiind 400 din acestia ascunsi unde bdnuia u ca vor veni vreo 100 de tdtari care trecuser de aceast parte, le-a mers in plin, cdci au doborit de pe cai ucigind 24 1 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de Sebastian Ciampi in browra Le ttere militari ... del re Giovarnni Sobieski ... ed altri de suoi secretani ital iani, Firenze, 1830, pp. 43, 60-64 hiel. 2 Cosimo al III-lea de Medici, mare duc e al Toscanei (1670-1723), insurat cu vara primar a lui Ludovic al XIV-lea, Marga reta Luiza de Orleans. Nu a fcut nimic pentru cauza crWind, *i nici pentru Toscan a sa. 3 Rindurile ce urmeaza ant confuze. Hotinul fusese pierdut de poloni de vreo 10 ani. Autorul se refer probabil ba la Hotin, ba la Zwaniec. 4 Cea de la Zw aniec? 380 ... sau 1-ar fi obligat s dea lupta ... El lasd tabdra bine pazitd, Hotinul e o cetate (castello) stricat de Turc, si vestit pentru luptele care s-au dat in aceste parti ... dar indeosebi pentru cea ... (din veniserd in ait scop decit spre a impiedica trecerea regelui. p. 45 www.dacoromanica.ro

de cldreti pe cai foarte buni i incd toti acoperiti cu zale, i i-au dus regelui doi dintre prizonierii acetia vii. Sint nite cringuri de partea cealaltd a riului und e aceiai de curind prinzindu-se in joacd s treacd cu bdrcile i sd se ascundd, foart e adesea se aduc capete de ale acestor barbari la cortul regelui. Este insd adev drat c unii [tdtari] care au trecut riul au luat citiva prizonieri dintre ai notri care mergeau dupd furaj ... etc. Octombrie 2, tot acolo. ploaie neincetatd]. Spun unii moldoveni c acesta este un loe nenorocit, i c de cite ori a tabdrit sultanul pe aceste meleaguri, a suferit intotdeatdtarii au trecut una o infringere. Sintem in noroi pin la genunchi dincoace jefuiesc Regele s-a l dsat convins s plece spre Camenita, dar nu spre a o asedia. Cred CA peste citeva zile vom inainrba in Moldova [Torentele au smuls podul cind era gata! Au fost 4 sdptmini de unde i s-a dat regelui speranta c in 2 zile s-ar face un pod ... Vineri s-au ardt at multe mii de ttari dincolo de riu. Sint 20 de companii cu tunuri. Au fost impr dtiati. E drept cd au murit multi oameni i multi cai ... A fost bombardat in alt l oe i cortul hanului ...5 1686, august 2, Pererita. p. 60 moas, numeroas i sndtoasd, 1 din clipd, in clip se vede cum sporete. Sint acuma zece zile i mai bine de cind armata noastrd inainteazd prin locuri prds ite i pustii; totui nu se duce lipsd de nimic, in afar. uneori de lemne. Cimpiile a cestea sint prea frumoase, toate pline de flori sdlbatice Rustra", salbie, spara gi" (?) i busuioc, iar pete este din belug. Soldatii taie cu iataganele i capre 1 cer bi. Armata este fruAm trecut cu 7 leghe de Camenita i sintem la 13 leghe de Iai, cantonati pe malul r iului Prut: de cealaltd parte a riului sint i. sate i vii, dar pe aici sintem lips iti de aceastd mingiiere. Find acuma nu avem nici un fel de tire despre duman, i to tui se obinuia intotdeauna s se producd unele incderdri in acest loe unde au obicei ul sa poposeasc turcul i ttarul cind vin in Polonia. Azi dimineatd M. Sa a desprins din trupd 3 000 de cdldreti i i-a trimis spre Camenita, din care cauzd va trebui sd se intirzie doua zile pentru a atepta reintoarcerea lor. Cum M. Sa a inaintat destul in Moldova, i nu a vdzut pind acuma pe nimeni care sd fi <venit> din part ea domnului, a hotdrit sd trimit ceard> sd se declare in la el ca sd se plingd oa recum de aceasta <i ce fel are de gind sd primeascd pe M. Sa. Eu ma rog la Dumnez eu ca o armatd atit de frumoas sd-mi dea prilejul i subiectul <unor comunicAri> ca re s bucure pe A. V. Ser. ce pune atita suflet pentru folosul cretindtdtii i gloria M-tui Sale regelui ... etc ... Cu adincd plecdciune (Talenti) din tabdra de sub Pererita 2 aug 1686 5 Aceast campanie, mai mult demonstrativ, s-a incheiat cu insuccesul trecerii plAn uite, atribuit ploilor excesive, dar datorat In bun& masura tirii polonilor. www.dacoromanica.ro 381

p. 61 1686/, august 27/ tabra de sub Feilciu Sint sigur c scrisorile noastre, atit cele spre noi, cit si cele care se trimit d e aici, cad toate in miinile tdtarilor, intrucit dupd citeva scrisori nu se vede ivindu-se nici un curier, incit pind acum nu putem fi siguri de cucerirea Budei, asa cum am putut fi de aceea a Modonului6, deoarece a sosit teafr aici printr-o adevdratd minune curierul trimis de domnul ambasador venetia n de la Viena. Ne afldm acuma la cloud leghe dincolo de Fdlciu, inaintind intr-u na intr-un. desert continuu. Zic P. 62 sa. inaintdm 2 zile si mai bine frd apd, ceea ce ar fi adus desigur pieirea tutur or cailor nostri. A luat deci M. Sa hotdrirea sd-si continue marsul inceput pe m alul Prutului pe partea aceasta, cdci era imposibil de a se ajunge in alt fel de -a dreptul la Dundre, care nu se afld la o depdrtare mal mare de noi de 4 zile m ici de drum, spre a surprinde orasele Den"7 Smail" (Ismail) din tara turceascd, i apoi Chilia de partea cealaltd, nu departe de Cetatea Alba (Bialogrod). Dar in sfirsit sultanul Koradino"This cu 20 000 si mai bine de atari deosebit de vitej i i cdldrind cai foarte buni i cu acestia s-a mai unit si Domnul (il Gospodaro) cu majoritatea boierilor din Valahia8 cu citeva tunuri acestia dupd ce au incenpentru ca in vechime a trebuit sd fie aici un oras cu acest nume, dar acum nu i se mai vdd nici mdcar cele mai mdrunte rdmdsite. M. Sa s-a ldsat de gindul de a se indrepta spre locurile Bugeacului, care sint desatarea tdtarilor, dar la care noi am si renuntat, pentru c ar fi trebuit diat toate pdsunile pe o intindere de multe kghe pe unde trebuia sa trecem, s-au ardtat si in ordine de bdtaie, dar sus pe dealuri (sogra monti) acolo unde ai n ostri nu puteau ajungd, nici sd-i salute cu tunul. M. Sa si-a rinduit toatd oast ea de luptd in fata lor, dar atarul dupd citeva hdrtuieli, dupd obicei, cu volun tarii nostri, s-a retras In munti in tabdra sa, unde se zice cd ar avea un mare numdr de vite leghe mai departe. A executat totul cu bine. Dar pe cind se inainta contrar obiceiului o multime nesfirsitd de care cu sotiile i copiii lor. Toate a cestea s-au intimplat in ziva de 23 a lunii de fa-P. i pentru ca M. Sa trebuia s d-si urmeze drumul, si era silitd, s treacd printr-un loc destul de strimt domina t in intregime de dusmanul de pe dealuri, a hotdrit sa trimitd in acea seard pe unul din cei mai viteji cdpitani din armata noastrd cu 5 000 de soldati de difer ite feluri, cu citeva tunuri pentru a asigura acea trecdtoare, intrucit M. Sa is i rinduise tabdra cu o dimineata, spre faptul zilei peste un munte, talarii se aflau in formatie de lup td inaintea [noastrd] dar intr-o pozitie dominantd si inaocesibil, din care cauzd a trebuit ca M. Sa sa retina intreaga armatd sub arme p'ind la orele cloud dupd amiazd i s se cantoneze la o mild italiand jumtate de domnul tezaurar. Mtarii s-a u prefcut ed. se retrag, i ai nostri s-au indreptat si ei spre corturi. Dar abia am descdlecat, c iatd cd %tarji cu toate fortele lor se ndpustesc cu o furie nema iauzit asupra gos si Nauplia in 1686, dup ce in 1685 cucerise Coronul. 7 Probabil Reni. 7 bis = Numdin. temir. 6In Moreea. A fost cucerit de Francesco Morosini Impreuna Cu Navarin, Ar8 Polonii numeau astfel Moldova. Domnul amintit aici este Constantin Can-

32 www.dacoromanica.ro

domnului tezaurar, incit dacd nu 1-ar fi ajutat locul ocupat peste Prut precum s i o baltd, desigur ca nu-i mergea bine: totusi a iesit s dea piept cu ei. A durat lupta, extrem de crincen, cloud ore in ir pind ce tdtarul a fost vestit de sentin elele, pe care le tinea pe dealuri, despre pornirea M-tui Sale in ajutorul tezau rarului, la care veste s-a retras cu mai mult avint decit acela cu care coborise de pe munte. Lupta nespus de violent a durat vreo cloud ore, si dei ai nostri nu erau deck vreo p. 63 5 000 contra 20 000 sau 28 000, nu numai ca au stiut sa reziste, dar pe cimpul d e lupt au rdmas destule lesuri ttrdsti, si un numdr nesfirsit de cai morti. E imposibil in luptele cu aceast gloat& (canaglia) stii n umrul mortilor, pentru ea' toatd arta si mestesugul lor constd in a sti s ascundd cadavrele, i fac aceasta cu atita iscusintd incit nu se cunoaste n icidecum. Cdci ei nu lasd mortul sa cada de pe cal, ci 11 sustin din amindoud prt ile si '11 duc in loe sigur. Totusi eu insumi am numdrat un mare numdr, printre care si pe ginerele acelui sultan, pentru care ei oferd 5 prizonieri nobili cdzu ti in alte imprejurdri. Toti cei care s-au aflat in acea luptd declard ca au mur it 100, si au fost rniti tot atitia, incit In ziva urrnatoare nu s-au facut vazut i. i dintre ai nostri au ramas morti, printre care i locotenentul domnului tezaur ar, i citiva au fost rniti. Tdtarii obisnuiesc s fure cadavrele alor lor, i infsurind u-le mn bland' de miel sO.-i ardd, si dacd se intimpl s fie cadavrul vreunei capet enii, 11 infdsoar si pe el intr-o bland de aceasta si Il duc in tara, si acolo 11 prefac si pe el in cenusd. Vdzind deci M. Sa imposibilitate a de a-1 obliga pe dusman la lupt precum si de a-i continua marul de partea aceasta, din lipsd de furaj, a hotrit sd facd un pod pentru a trece de partea cealaltd, cu speranta Ca' vor putea s reziste caii, in care scop a si fdcu t sa treacd pind la 6 000 de combatanti si tunurile, si a dispus 3 000 de pedest rasi peste un munte" vecin, unde intotdeauna obisnuiau tdtarii sd se posteze in fata armatei noastre. E foarte pdcat ca nu s-a reusit s se captureze nici un tdtar, pentru a se afla ce se intimpl, si a se putea lua hotriri in consecint, mdcar Ca M. Sa a fdgdduit reco mpensele cele mai generoase. Sintem In ziva de 27 august si in dimineata aceasta tdtarii au capturat ceva vite si cai de la cei care nu au voit trimit s pascd din colo de riu. La amiazd am incAlecat cu totii, cdci, ca de obicei, s-a art-tat dusmanul, dar deodat s-a retras. Se crede c '11 asteaptd pe seraschier, cind lupta va fi, at unci, Din tablira de sub Flciu 1686. 1686, septembrie 29, din tablira din Moldova, la 16 leghe de hotar . . . p. 64 mai mari. Dupd ce am ptimit cloud luni si jurndtate intr-un desert continuu, dupd ce ne-am aflat la 2 leghe de Bugeac, locul de desftare al buit s facem cale intoarsd. Cei 20 000 de turci sub seraschierul Mustafa cu 30 de tunuri, uniti cu 70 000 de tdtari sub comanda sultanului Karawww.dacoromanica.r o 383 In sfirsit, nu pot tdgadui ca nenorocul nostru este dintre cele tdtarilor, si dupd ce ne-am apropiat de Dunre pind la 5 leghe, a tre-

nu s-a &Ida nici unul din antecesorii sdi, anume ca sd se deprteze din" nu ar fi stiut niciodatd s impiedice planul regelui: insa <chid> M. Sa i-a p rovocat la luptd de atitea i atitea ori, ei intotdeauna au fugit, tot rdul a ven it de la incendierea cmpiilor cu toatd iarba, pe unde trebuia s trecem, i unde tre buia sd ne tabdrim, incit foarte adesea trebuia sd inaintdm peste foc. Planul Mtui Sale era mdrinimos si de mare folos pentru aliati, atit prin diversiunea cre ata In provinciile impdrAtiei turceti, cIt prin iernarea cu armata la Dundre, spr e a fi gata pentru campania viitoare. $i nu fall temei s-a hotdrit M. Sa la acea st <actiune>, la care a-Ma de tara sa: mai ales chid era silit s ducd cu sine in cdrute merinde pentru 6 luni, penrtru mai bine de 200 0009 de oameni, In afard de cai siliti s reziste in acest deert. Speranta Ca' moscovitul, in virtutea tratatelor, avea s impingd inainte fortele sale, lar cazacii pe supusii lor spre pag uba celor din Crimeial, apelul stAruitor pe care 1.1 indreptau neincetat spre M. Sa cei doi domni (gospodari) ai Moldovei Valahiei de a veni, promitindu-i once a jutor cu putintd, folosul ce trebuia sd se tragd dintr-o diversiune atit de mare , toate acestea erau motive care ne indemnau s sperdm rezultatele cele mai ferici te. Dar cine se poate lupta cu atrii? Pentru a inainta de la Flciu, unde eram, I:4 nd la Dunre, ceea ce face 5 leghe de drum, si pind la Bugeac trei, se cuvenea s um bldm 3 zile frd apd 0 pe nite munti (!) destul de obositori: ceea ce ar fi pricinu it ou sigurantd pierderea intregii infanterii precum si a cailor, frd a mai socot i lipsa de apd din Bugeac, fiind acolo puturi pe care acestia le astupaserd pe t oate, pentru a ne stinjeni accesul, lar vremea era atit de secetoasd incit secas erd toate lacurile, lar riurile inssi i pierdeau cursul lor obisnuirt. Deci penrtr u a nu primejdui o armatd de 40 000 de combatanti printr-o asemenea lips, i cum i ncepuse oarecare penurie de alimente si se latea mereu boala printre soldati din cauza apei miloase pa care o beau, a fost nevoit regele preund cu Consiliul s ja o hotdrire, adicd s schimbe directia i sd o apuce din nou spre Sniatyn. i cum tr ecind prin Ia0 a gsit ea e cu neputintd ca sd se poatd apdra un loe cu totul desc his, i castelul frd ant cu apd i fdrd nici un fel de lucrdri de aprare, lipsind i te renul pentru a-1 fortifica, a hotdrit sd ja de acolo garnizoana ldsatd mai Intl, i sa o clued cu sine. Mitropolitu112 (patriarca greco) impreund cu o mare multim e din acel norod, 0-au lsat de build voie casele lor i vin In Polonia. Tdtarii nu pierd prilejul de a ne urmari pentru a captura vreun cal sau vreun rindas, dint re aceia care se depdrteazd de tabdra 9 Cifra pare In dezacord cu cea de 40 000 de combatanti care urmeaz. Ttarii, care trebuiau neutralizati prin rt .scoviti i cazaci. 11 In aceasta versiune autoriza t a retragerii lui Sobieski din Moldova nu se pomeneste in mod semnificativ absol ut nimic despre marele incendiu de la Iasi la plecarea trupelor polone. Castelul limit de fortificatii clasice pornenit in text e te desigur Cettuia. Pentru inte ntia unor lucran i de intrire, vezi I. Moga, Rivacer mai primejduiti de venirea t urco-ttarilor, au plecat de nevoie, i nu de bun voie in pribegie. 384 lttatea 12 Mitropolitul Dosoftei, care 11 primise solemn pe Sobieski, precum i b oierii www.dacoromanica.ro

lenicer din garda regelui polon Sobieski (gravurd conternporan5). www.dacoromanica.ro

noastra, dar totusi neincetat milt ucii dintre zonieri. ei si sint multi priEste greu sa te rdzboieti cu aceste adevdrate fulgere (con que' fulmini), care nu s-au aratat niciodat in aa mare numar, nici atit de bine pregdtiti de luptd. Este destul sa spun cd hanul, macar ca a rdmas la el acasa de teama moscovitilor, a trimis per forza contra noastra tot tineretul i. pe oamenii cei mai viteji din Cr imeia, Cetatea Alba i Bugeac. dumanului. Sintem in ziva de 29 sept. si pind acum nu tim ce s-a intimplat la Buda. Md tem pe bun& dreptate ca toate scrisorile mele au cazut in mina 13 Scrisoarea aceasta din urmfi nu mai aduce nici o informatie noull, ci doar ar gumente pentru justificarea retragerii din Moldova, s'i aruncarea rAspunderil sa le asupra moscovitilor, cazacilor, si celor doi domni Cantemir si Cantacuzino. 25 CAlltori strAini despre TArile Redline www.dacoromanica.ro 385

GIOVANNI BATTISTA VOLPONI DIN FIORENTINO (? dupei august 1695) Cdlugdrul conventual Giov. Battista Volponi a veldt in Moldova In primele luni ale =lad 1673 (vezi Dipl. I p. 45 penItal. tru discutarea acestei date). Propus Inca din anul precedent pentru misiunea din Mol dova, impreund cu alti trei misionad si cu prefectul Carlo Antonio Ferrari din A lessandria, ei au pornit spre destinatie, dar in Polonia au rdmas fr mijloace, Int rucit prefectul a dat cu imprumut banii lor de drum unei doamne polone care treb uia restituie si nu se grbea sa o facd. In timp ce prefectul impreund Cu doi dintre misionad alergau de la Cracovia la Lublin, unde se afla nuntiul ap ostolic pentru a cere alti bani, ceilalti doi, adicd Volponi i Bariona porneau s pre Moldova, unde ajungeau prin aprilie. Volponi s-a instalat la misiunea din Baia unde conditiile de trai erau bune. Casa parohiald in care locuise Vito Pilu zzi era destui de anorabild" In mijgocul unei livezi proa frumoase uncle se afla cim itirul. Biserica poseda patru vii. In sffrsit, acolo se putea trdi frd greucum re iese din raportul lui Angelini din 1682. Dar rzboaiele turco-polone au pus capt ac estei vieti tihnite. In iunie 1684 a trecut valul tdtarilor si pe la Baia, silin d pe locuitori sd se ascund In codri cinci saptdmini, in vreme ce tilharii mai je fuiau ce mai rmdsese de la titari. In anul urindtor este o nou bdjenie pricinuitd de ast dat de crestinii din oastea polond, adica de o trupd de 500 de cazad care a u devastat jumdtate Moldova" si au jefuit total si locuinta misionarului din Bai a care se refugiazd in Transilvania" impreund cu enoriasii si. Scrisoarea trimisd de el in decembrie 1685 poart ca loe de expeditie indicatia din muntii Moldovei $i ai Transilvaniei" dar In corpul scrisoarei se vorbeste de Transilvania, fcire l a se ardta insd numele vreunei localiti. S-ar parea c el a rmas In Transilvania, fdrci a se mai intoarce in Moldova. In scrisoarea sa din ianuarie 1687 el se ref er din nou la fuga prin codri. De ast data insd durata acestei addpostiri este ard tat a fi fost de trei luni, ceea ce nu coincide cu ttj spusele sale din decembrie 1685 end fusese verba doar de 5 saptdmini. Scrisoa rea a doua repetd cite ceva din scrisoarea dintii si mai aduce si unele argumente noi pentru a justifica rminerea sa In Transilvania. Cu acest prilej apare si amdnuntu l omis din prima scrisoare, anume faptul c5. Volponi 1.5i gsise un addpost cum nu se putea mai bun la contele Cornis. Cum Vito Piluzzi pornea Inapoi in Italia 386 www.dacoromanica.ro

uncle avea s informeze Propaganda despre situatia misiunilor si a misionarilor di n Moldova, Volponi asteapt de la el o atestare a conditiilor din tara, iar el se hotaraste s expun mai complet peropria sa situatie In Transilvania. Cit pnivea reintoarcerea In Moldova, el astepta s se mai hmsteasch lucrurile. In aprilie 168 8 el era la Baia cu gindul a pleca in Italia, intrucit sosisera In Moldova doi m isionan i noi. Dar el se afl la Singiorgiu In Transilvania (16 august 1689) chid vine decretul care Il numeste preect, dup 13 ani de misiune (cum se afirmh in Alcuni Missionari). El insusi In ianuarie 1687 vorbeste de vechimea sa de 10 ani In misiune. In realitate, dup cum se poate calcula, de la venirea sa in aprilie 1678 pin In ianuarie 1687 erau mai putin de 9 ani impliniti. Este Ins& posibil ca el s socoteasc i timpul scurs de la desemnarea sa, din Italia, pin& la sosirea sa In Moldova. Activitatea sa ca prefect se extinde pina In toamna sau sfirsitul anului 1695 en d soseste noul prefect Pellejo-Antonio Zavoli. Ca prefect, Volponi se instaleaz l a Ia.si uncle era biserica parohial la care slujise pin& atunci Francesco-Antonio Renzi. Acesta trece la misiunea din Hui. Ins& cum Renzi avea sprijinul domnului al boierilor, de care se folosea pentru a porni la refacerea micil biserici din Iasi, el sthtea la Iasi in ciuda faptului c era titularul misiunii din Hui. Pentr u si noul prefect aceast prezent nu putea fi cleat stingheritoare. Ins. conventualii tre buiau s stringa rindurile pentru a rezista atacurilor episcopului polon Dluski ma nevrat de parohul din Cotnari, Barcut, pe care Dluski 1-a i trimis la Roma ca sa sustin un intreg rechizitoriu contra misionarilor (conventuali). In ianuarie 1693 Volponi porneste la misiunile din vestul Moldovei sh adune atestan i de la comunitatile din Bacu, Fraoani, Trebe,s, Trotus etc. ... si Baia, in favoarea misi onarilor, cerindu-i lui Renzi sh fac acelasi lucru la Birlad si Galati. Abia rein tors la Iasi, Volponi alearga din nou la marginile Bistritii, la Comanesti, si d e acolo la Galati. Cum se ridicaser unele acuzri contra misionarului de la Trotus, Bernardino Silvestri din Macerata, el alearga acolo si obtine mrturii favorabile de la cato licii din Trotus, Stanesti i Grozesti, precum si din Baia. Apoi merge la Vasarheiu" (Tirgu-Mures) pentru a cerceta activitatea mai veche a acestuia In acest loe, i de acolo se duce la Brasov. Chemat de catolicii de la Ciubarciu se indreapt spre ei, dar fiind atacat de tilhari i jefuit pe drum, se reintoarce cu gindul a merge in curind irnpreun cu Bernardino Silvestri. In 1695 are loe la Ias i cercetarea solemn poruncit de tinrul domn Constantin Duca, In favoarea lui Renzi, la care prefectul isi mobilizeaz5. misionarii ( 29 iulie 1695), adich pe cel de la Trotus, Bernardino Silvestri si pe cel de la Froani Luigi Bevilacqua. Ei asista cu mare spaima la atacul neasteptat al unei tru pe de poloni de la cetatea Neamtului venita In seara de 10 august sa captureze b anii haraciului pe care trebuia s5.-i clued din Iasi capugibasiul Portii, care a fost ucis cu west prilej cum arat si I. Neculce. Dei Volponi nu si-a perecupetit sforthrile, el nu a putut realiza mare lucru din punctul de vedere al unei reor ganizati a misiunilor, ch'zi a avut de luptat pe de o parte, cu inertia Propagan dei care nu trimitea subsidiile necesare, fhr de care nu se puteau mentine misiun ile intr-o vreme de criz acut. pricinuit de distrugerile din timpul campaniilor tur

co-polone i de shracirea extrem a populatiei, pe de alta de campania de denigrare a misionarilor parnit de Dluski si Barcut, unul servind de fatada s't cellalt urmd rindu-si planul de excludere a misionarilor, pentru a face loe preotilor asa-zis i nationali", apartinind unor familii inrudite din Baia si Cotnari. In snrsit la Iasi prefectul era eclipsat de Renzi care ocupase locul de frunte si nu inteleg ea sa-1 cedeze. Este simptomatic faptu.1 ca din timpul perefecturii lui VoIpani in Moldova nu se cunoaste nici un www.dacoromanica.ro 387

raport al sau despre starea misiunilor, in vreme ce Renzi la 1691 adreseaza el o a emenea dar de seama Propagandei, dei el nu avea calitatea de prefect. Cele do ua scrisori redate in volumul de fata au fost publicate de G. Calin scu cealalta in anexa la Altre notizie .. Tot el una in anexa la A/cuni Missionari a dat si o scurta privire asupra activitatii lui Volponi in Moldova, in Alcuni Missionari la pp. 43-48, 74 n. 3. SCRISOARE CATRE SECRETARUL PROPAGANDEP 1685 dec. 1, din muntii Moldovei i ai Transilvani i P. ti@ cu Polonia, au ajuns la Baia, resedinta mea, au jefuit, au dus oameni in robie, pe uT ma i-au ucis, au ajuns pina la paduri, si au pus pe fuga pe acei nenorocit i ascunsi in ele, si eu Impreuna cu ei, am stat in acei codri 5 saptamini, in ca re timp au venit tilhari in numar de 50, au fost In biserica noastra si au luat crucea de argint ascunsa, impreun cu alte obiecte de cult si cu alte lucruri ale poporenilor, si au luat totul. In 1685 s-au ridicat 500 de soldati cazad din oas tea polona, au devastat o jurnatate a Moldovei, au ridicat ce au gasit, haine i incaltari de ale aeestor oameni, i eu am fost jefuit data cu ei, astfel ca silit a fugi In Transilvania, eu i-am vizitat, administrindu-le sacramentele Cel putin de s-ar putea avea dela S. Congregatie vreo milostenie (qualche pieta)3, caci i n felul acesta ajunge s'a' fie greu s poi trai, i eu nu i-am parsit pe acesti bieti oameni in aceste patimiri atit de mari. SCRISOARE CATRE SECRETARUL CONGREGATIEI4 Nenorocirile in care s-au aflat cufundati bietii misionan i din Moldova in 1684 i 1685, cred ca sint cunoscute Senioriei V. am. In anul trecut, in lana iunie2 au venit ttarii, au devastat toata acea parte vecina 1687 ianuarie 155, din Transilvania P. 137 Dupd prima incursiune a tatarilor am fugit in codri impreund cu toti ceilalti de la misiunea de la Baia unde era resedinta mea i am stat cu ei adapostit acolo vreo trei luni si mai bine si vazind c padurile Ita/., 11, p. 456. 2 jume 1684. 1 Traducerea s-a facut dupa textul italian publicat de G. Calinescu in Dipi. 3 In aprilie 1687 nuntiul din Polonia, cardinalul Pallavicini, cere incuviintare a Propagandei de a da ajutoare misionarilocr, intrucit: Provincia este di trusd de razboi". (Dipl. 'tal. 1, 138). 4 Traducerea s-a f5.cut dupd textul italian pu blicat de G. Calinescu in Dip/. In textul publicat, apare aici data ca fiind 15 ianuarie, lar in text, la sfirsi t, drept 5 ianuarie. Este probabil cd aceasta se datoreste folosirii in text a s tilului vechi admis de Propaganda in trile ocrtodoxe pentru a nu se crea nepotriv iri filtre locuitorii catolici i restul populatiei. Editorul a transpus data dup a calendarul gregorian. I, p. 137. 388 www.dacoromanica.ro

intunecoase nu dadeau hrana srmanilor oameni, am fost silit sa ma refugiez aici i n Transilvania impreuna cu ei, plecati prin sate pentru a ceri hrana, eu fiind lu at de d. Conte Corni i retinrut in slujba', bucuros de a avea inlesnirea de a pute a ingriji duhovnicete de aceti bieti catolicr din misiunea mea, care de atunci loc uiesc continuu aici, cum va putea arata In persoand Ilustrisimul arhiepiscop Pil uzzie in fata S. Congregatii, 1ntrucit a pornit la drum spre Italia din ordinul Eminentilor cardinali; ajuns la Baia, la a doua venire a paginilor, odata cu a t ilharilor, bunul prelat a fost silit impreun cu multi oameni s fuga in Transilvani a, ba mai mult: parintele nostru prefect7 nerbdator sa mai atepte, de teama pginilo r temindu-se pentru viata sa a plecat la Roma. Acum din nou in 1687 dumanii s-au luptat cu polonii in Moldova, sa ma' creada Sen. V. Il.m i Rev.m , ca nu numai in Baia, Suceava i Neamt unde am servit eu 10 ani i mai bine, dar Inca i in alte locu ri <locuite> de catolici sau de chis matici nu au mai ramas decit doar zidurile goale, nu zic de la case, dar Inca' i de la biserici; eu voi atepta de va fi posib ila plecarea de aici in Moldova ca s ma intorc impreuna cu aceti catolici, altmint eri rog sa mi s dea voie s pornesc la drurn spre Italia ... etc ... 7 In 1686 a fost numit prefect Brunacci din Crernona, fostul paroh de la Sftboani mentionat i In raportul lui Angelini din 1682. Aces a scria de la Liov 16 april ie 1686 pentru ca s multumeasc de numire. Se pare c ar fi intrat in reprodus in volurnul de fat.fi p. 436. e Vezi darea sa de searn a situatiei misiunilor din Mold va din relatia an rumi Moldova, dar a fugit apoi de teama pag,inilor (adic a tatarilor i turcilor In Mol dova cu prilejul campaniei lui Sobieski din acea vara). In noiembrie el s ar fi aflat din nou la Liov. fri realitate intresaga scrisoare are rostul de a justifi ca raminerea lui Volponi in Transilvania (unde fireste o ducea mai bine cleat in Moldova expus la toate violentele). Scrisoarea a fost scrisa in momentul lui Pil uzzi din Transilvania spre Roma, trecind prin Polonia. El trebuia sa explice imp rejurdrile in care a avut loc plecarea lui Volponi din Moldova si sa certifice p rezenta in Transilvania a enoriasilor de la Baia ramasi in grija duhovn ceasca a acestuia. Pentru a demonstra inutilitatea unei reintoarceri in Moldova in acel moment se aduce exemplul lui Piluzzi, care se afla la Baia in trecerea sa spre P olonia si Italia, la venirea valului al doilea de ttari si a fost silit s fuga in Transilvania. Imposibilitatea de a rmine in Moldova este cu atzt mai evident cu ci t prefectul, ternindu-se... etc. a plecat la Roma. www.dacoromanica.ro 389

MEMORIU ANONIM DESPRE MOLDOVA (c. 1685) Acest memocriu despre Moldova de la sfirsitul veaoului al XVII-Iea se deosebeste de rapoartele olaisnuite ale misionarilor, fie ca" ar fi redactarte in mod libe r, sau into:mite sub forma de ftspuns la un chestionar, cdci dei trateazA i desp re misionad, el nu provine de la ei si este indreptat in contra lor. Nu se stie cind, unde si de c5.tre cine a fost sods si oui a fost adresat. A fost desooperi t din intiMplare la un anticar din Roma. Descoperitorul editoaul su, I. Filitti, a fokosit au mult1 ingeniozitate informatiile la lademix' IA la momentul publicA rii (1926). Acestea au fost mult aporte abia &IPA darea la hm-tira a marterialul ui contempocran publicat de G. Cdlinescu: Aleuni Missionari 1925, si Altre notiz ie in 1926. Datarea propus de editor 1682-1687 se bizuie pe urmdtoarele repere: Prezenta misionarului Antonio Renzi in Moldova in 10 iulie 1682 si 7 febr. 1685. (Dar noi stim acum ca Renzi a venit in Moldova in 1679 si a I.:Ames pina' dupd 1687, poate chiar 1688) cind a fost scull& vreme in Italia, de unde s-a inapoiat plecind la 1 ianuarie din Roma, a trecut prin Bologna, Venetia, Viena, ajungind la Ia.si In iunie 1689. Mai era in Moldova si in 1696. Despre misionarul Renzi va fi vorba mai pe larg in Cale-dad... VIII. Absenta din Moldova in acel moment a iezuitilor. Acestia s-au retras o prima' dart dup pornirea razboadelor turco-pol one, de teama turcilar ce urrnpleau tara, ei fiind cu totir poloni. Au reaprut vr emelnic in 1679 si apoi si-au dus iar vitele i lucrurile peste granit in 1684. Nu s-au reintors decit dup incheierea de la Carlowirtz. Tot astfel calugarii trinit ari mentionati in text apar in Moldova In 1691. Deci propunerea de a-i rechema este anterioar acestei date. Dar pot fi urmdrite si alte indicii. Este vorba in text de contele Mikes, identificat de Fr. Pall in Le Controversie cu Mihail Mikes, guvernator al secuil or, devenit conte la 1696 si atestat si la 1699 i 1717. Ins in corespondenta misi onanilor intilnim de mai multe ari numele nobilului domn Clement Mikes, prim con silier al principelui Transilvaniei, catolic convins si ocrotitor al misionarilo r din Moldova, chemati de el nu odatii s slujeasca in Transilvania unde era mare lipsh de preoti. Astfel in mai 1670 11 cerea nuntiului de la Varsovia pe printele Antonio Angelini. Cu doi ami mai inainte V. Piluzza trimitea corespondenta sa c u Congrega390 www.dacoromanica.ro

tia ilustrului domn Clement Mikes, ca acesta A. o inainteze nuntiului de la Vien a El este unul i acelasi cu Clement (Kelemen) Mikes trimis in Moldova de Gh. Rkczi al II-lea pe vremea rascoalei seimenilor. (Vezi i Cc'Ilttori V, p. 516 *.a.). In ainte de iunie 1685 el trateaz In numele lui Apaffi cu Serban Cantacuzino, !riche ind tratatul de la Fagras (Veress, Documente, XI, p. 224). Moartea sa este aminti ta intr-un raport anonim, (datat cu aproximatie Cu fiind din 1687), In care se a rata Ca el a murit in anul precedent, deci in 1686. Acel raport atribuit de noi lui Piluzzi se all cuprins in volumul de fat pp. 438 s.u. In textul de fata Mikes este numit mai !nth contele Mikes, iar dupd aceasta i se spune acest caviler ...". Za r Parb'evid scriind Propagandei in 1671 11 numeste pe Clement Mikes, nobilul cavai er, coloana a credintei catolice. Este posibil ca prezenta titlului de conte sa fie datorata unei inadvertente, In urma faptului ca ceva mai inainte fusese vorba de contele Apor. Acest punct este destul de important caci urmasul lui Clement Mikes, Mihai Mikes nu a dobIndit titlu1 de conte decit in 1696, data in dezacord cu elemente le celelalte din memoriu. Asadar, trebuie recunoscut aici nobilul Clement Mikes car e a murit in 1686. Deci memoriul anonim este anterior acestei date. Alte identif icki propuse de editor privesc autorul memoriutui si pe adresantul sdu. Autorul vorbeste de damn numindu-1 i/ mio principe". Deci este un localnic Edito rul se intreabk SA fie A. Wolf secretarul Ducal. Voda 1693-1696"? (De fapt, A. Wolf apare in corespondenta misionarilor ca sprijinitor al lui Giov. Battista Barcuta Inca din 1678, alaturi de secretarul polon al domnului, Kienarski. and domnea Constantin Duca in Moldova, Andrei Wolf nu mai era in tar, ci la Bucuresti In slujba lui Constantin Br1ncoveanu, socrul domnului.) Adresantul memariului a fost identificat cu probabilitate ca bind nuntiul de la Viena Buonvisi case urma sa intervin la papa Inacentiu al XI-lea (1676 1689) si l a imparatul Leopold I (1658-1705). Autorul adresindu-i-se nu-i zice eminenta, ci senioria voastra, deci nu poate fi vorba de un cardinal, in acel moment. Nuntiv l Buonvisi a fost inltat la cardinalat In 1681. O analiza sumara a cuprinsului in gaduie urmatoarele observatii provizorii. Autorul este catolic i strain, dar cu legaturi In tall. El este in fond potrivnic misionarilar italieni (padri"), subliniind prea marea lor libertate, interesul lor pent ru cistig, purtrile lar needificatoare, etc. (In aceasta ordine de idei este stre curata fraza despre damn care a cumparat in mai multe rinduri iepe de prasila de la parintele Renzi, intrucit nu puteau fi gasite nici la domn nici in alt parte a ltele putindu-li-se compara.) In schimb iezuitii sint laudati pentru viata lor e xemplara O constatare se impune. Textul me.-noriului nu este unitar, ci este mai degraba reunirea a dou texte: unul de natura mai generala, axat pe problema impl intarii temeinice a catolicismului in Moldova, si care porneste de la o caracter izare a trasaturilor de baza ale moldovenilor, anume latinitatea lor, tradusa pr in marea lor asemanare la fire cu itahenii, si in rindul al doilea marea lor inc linare afectiva pentru poloni, justificata in multe feluri, dar care se refera In primul ri nd la boierime, dei e mentionata mai apoi i buna primire facuta tranilor ce fug t emporar in Polonia cu prilejul asezrii de biruri. In aceste doua puncte principal e razbate pared' ceva din spiritul lui Miran Costin. Simpatia pentru poloni mai e intensificata de ura contra grecilor ce au invadat dregatoriile i manastirile, inliturind pe bstinasi. Vazuta In felul acesta problema intririi catolicismului I

n Moldova Ii pierde sensul ski religios, capatind unul pur politic: realizarea u nei apropien i trainice intre romni i poloni. Pastes a doua a textului anarturise ste un tel mai imediat: asigurarea grijei duhovnicesti a catolicilor de conditie mod estil www.dacoromanica.ro 391

din satele i tirgurile din Moldova. Acum este atins i chestiunea misionarilor ita lieni, si a conditiilor lor de trai. Niel o clip& nu sint mentionati parohii cat olici localnici de felul lui Giov. Battista Barcuta. Acuma se schiteaz'a si o pr opunere destul de ciudata. Pentru indreptarea neregulilor semnalate in general, dar cu destul insistent, se preconizeazd numirea unui cap secular ca vechil al bis ericii cu autoritate pe ling clomn" (adica un fel de episcop laic!) in persoana c ontelui Apor sau a contelui Mikes, dar mai degrabd acesta din urma care are legaturi zilnice cu domnul i cu moldovenii. Aceasta ne readuce intrebarea eind a putut fi scris acest memoriu pe care nu Iii avem aici &left in forma necomplefta, fard o adres sau preambul? Sau nu mai era cumva nevoie de alte explicatii, acest text nefiind poate prirnul scris de pana autorului? Faptul ca in pasajul despre inclinatia moldovenilor pentru poloni nu se mentioneaz campania lui loan Sobieski in Moldova din vara anului 1686, care In mo d normal nu putea fi trecuta sub tcere, justificd presupunerea c textul este anter ior acestui moment. In adevar dupd incendierea Iasilor de ctre trupele polone, ar fi fast greu de artat dragostea moldovendlor pentru binefcatork lar. Nu este inut il de redat i prerea cardinalului Buonvisi, nuntiul de la Viena, In a:Rasta privi nt. El &aria la 1 decembrie 1686 la Roma, criticind felul cum a fcrst pornit campa nia polon din Moldova si adaug5.: Si azi a crescut in a.sa msura aversiunea moldov enilor pentru incendiile ce au urmat, i pentru prsirea lor dup ce <polonii> au pret ins de la multi din ei juramintul de credint, ca socot imposibil pe viitor o noua incercare de a ocupa cu folos aceast tara in fata piedicilor majore ce se vor ivi " (Monumenta Vaticana Hungariae, II, 2, p. 271). lar in alta scrisoare cdtre nun tiul din Polonia, cardinalul Pallavicini, el deplinge pirjolirea bisericilor i mns tirilor rutene" (ortodoxe) di nobilissima struttura" ce va fi nernultumit ru pe acei locuitori ce tin cu inversunare la religia lor, i via fi crescut vechea lor aversiune pentru poloni In realitate campaniile lui Sobieski in Moldova erau inspirate de rivalitatea dintre poloni i imperiali pentru stpinirea Dundrii. Era o cursa infra republica p olon, de fapt izolatd i lipsita de mijloacele necesare la timp din cauza sistemul ui anarhic al votului in dietd, i imperiul absolutist sprijinit de bisericd si d ispunind de atitea forte si talente militare adunate din toata Europa. Cardinalul Buonvisi j imperialii socoteau ea polonii ar fi trebuit s-si concentreze tot efor tul asupra cetatii Camenita, puternic bastion al turcilor, asigurind stpinirea lo r asupra Moldovei. Dar Sobieski voia sa se faca stdpin cit mai curind asupra Moldovei i Trii Romnesti, avind veleitti serioase i asupra Transilvaniei. Insuccesu l i retragerea sa din Moldova erau intr-un contrast izbitor cu izbinzile imperialilor din acelasi moment dublate de manevrele tainice ale unor agenti oculti trimisi s pregateasca anexarea Transilvaniei. La lumina acestor fapte, dualitatea memoriului anonim, semnalata mai sus, se exp lica' poate printr-o redactare in doi timpi: prima parte apartinind perioadei on d rolul de salvator al crestinilor din sud-estul Europei prea rezervat lui Sobies ki, iar restul oglindind o etap ulterioara, poate din 1684 cind polonii au incerc at o actiune In directia Moldovei dar s-au oprit la Zvanie6, sau din anul urmato r, 1685 end polonii au fost incercuiti de turci i ttari in pddurea Bucovinei" si au reusit cu greu sd se retragd RU a fi putut realiza ceva. Asa s-ar lmuri poate i nconsecventa flagrant din text, unde dupd toat acea insistent cu privire la legatur ile multiple cu polonii, nu este propus ca protector al bisericii catolice din M oldova un polon, care ar fi fost gsit in persoana marelui hatman Jablonowski, cat o392

www.dacoromanica.ro

lix fervent Cu trecere la Propaganda, ci este propus pe neasteptate unul din Tri anonvania (?) Este drept ea* Jablonowski se arata mai ales ca protector al iezuitilo r, dar autorul mernoriului nu avea decit cuvinte de lauda pentru acestia. Este i arasi drept c in acea propunere se preconiza urmtirirea de aproape a situatiei misiunil or informarea Congregatiei prin rapoarte lunare ceea ce, evident, este o aberati e, caci aceast conditie nu ar fi putut fi indeplinit de un protector ca Jablonowsk i, si niel de un Clement Mikes legat de rosturile sale din Transilvania. Dar atu nci se desprinde foarte neted concluzia ca. acest rol incredintat In aparenta un ei persoane cu trecere din afard nu ar fi fost decit o fatada pentru agentul din Moldova ce 1-ar fi suplinit In indeplinirea multiplelor obligatii imediate care cereau o prezenta efectiva in tara. Ideea unui protector din afara (dar ocult) al catolicilor, recte al iezuitilor, fusese emis. Inca din 1644 de catre Paul Bek e (vezi Cdktori, V, p. 283) in persoana marelui hatman KoniecpaLski. Dar nu tuses e vorba niciodota de un amestec ftis si continuu, ca un fel de functie cu obligat iile i servitutile sale. Am vazut ca textul memoriului nu este unitar i c s-ar pu tea chiar vorbi de doud texte frinddite in mod destul de ingenios. Am crede ca l inia despartitoare dintre ele se afl. dupft cuvintele: si din aceste cauze grecii redlugclrii green sint uriti, jar ai nostr i sint iubifi". Fraza urmtoare ce pare s. incheie aceasta parte, face de fapt trec erea la partea de critica a misionarilor, i anume a misionarilor conventuali ita lieni clupa cum rezultd din mentionarea lui Renzi in mod destul de oblic, precum din amenintarea Cu trimiterea la Roma a misionarilor cu purtri necorespunzatoare. Dar deed pot fi deosebite cloud texte independente, poate cd nici autoru/ /or nu este unul i acela$. Autorul primei parti este cu sigurant un italian, sau un rom an iubitor al Italiei care arata aceeasi dragoste romanilor si italienilor. Recu noa.stem spiritul lui Miron Costin pomenind de convorbirea sa cu acel episcop" i talian ce nu poate fi altul decit Vito Piluzzi, In acea observatie a autorului a nonim ea In toate insusirile lor, ei (= moldovenii) vdesc un nu stiu ce din feltt l de a fi <al italienilor> si un oarecare iz italienesc" precum i In exemplele d e cuvinte si de propozitii romanesti ... Dar In partea a doua Sint criticati con ventualii (italieni) si se propune chiar inlturarea lor. Uitind de declaratia cu care se incheia parbea intli cum ca. ai nostri (= misionardi nostri) skit iwbiti ", se propune gonirea acestui orclin spre a sterge din sufletele maldovenilor on ce arnintire proast... pricinuita de relele purtri ale acestora". Solutia cea mai verosimil ar fi ea' autortal mernoriului adica, a pirtii a clouts (care contine s ugestil i propuneri, camplet absente din partea Intii), a folosit drept introduc ere la acestea textul expooltiv despre romani lor, pe care 1-a imprumutat din al td parte. Am vdzut ca editorul, I. Filitti, atribuia sub rezerva paternitatea te xtului unui secretar domnesc, pentru ca (In partea a doua), autorul vorbind de d amn 11 numeste il mio principe", declarind astfel ca este un localnic si se intr eab daca nu ar fi vorba de Andrei Wolf. Totul depinde de data la care a fost reda ctat memoriul. Secretar domnesc In anii ... 1679 era Stanislav Kienarski, de fel din Camenita. Si el, ca si A. Wolf, i-a dat tot sprijinul parohului din Cotnari , Giov. Bat. Brcut, de-a lungul interventiilor, peregrindrilor si intrigilor nesfi rsite ale acestuia, solicitind si reclamind ba postul de vicar apostolic al Moldovei I n 1676, ba episcopia de Bacau in 1678 si apoi din nou dupa moartea lui Dluski, a cel vicariat i acea episcopie In februarie 1693, si odata reintors in Moldova in 1694, parohia de la Iasi ocupata de 14 ani de Renzi. In 1671 fusese folosit de Par6evi In campania sa contra iezuitilor si trimis chiar la Propaganda In 1672. D upa multe vicisitudini si-a relruat parohia din Cotnari in 1678, si la venirea n aului episcop, Dluski, (1682) a stiut s-i strecoare tot felul de acuzri contra con ventualilor, In-

www.dacoromanica.ro 393

si a prefectului lor. Ideea fixa a lui Brcuta preot national" era ca misionarii s traini mincau piinea ce se cuvenea unora ca el, fii ai orasenilor inlesniti din Baia sau Cotnari, doritori \Tad& de tretinind aversiunea episcopului contra lor, avere si de interesele lor, facind si tot felul de negustorii, instalati in paro hiile mai bogate socotite ca un fel de mostenire intangibila. Sub noul episoop el reuseste in 1691 sa fie din nou trimis la Propagandcl ca reprezentant al episcopului, cum fusese .in 1672 ca imputernicit al vicarului apostolic. Atunci avusese misiunea sa pira sc indeosebi pe iezuiti. Acum el trebuia sa obtina rechemarea definitiva a mision arilor conventuali, sau cel putin suprimarea postului de prefect, reducerea la 2 a numarului misionarilor conventuali i subordonarea lor exclusiv autoritatii ep iscopului. Despre iezuiti el are acu.m cuvinte bune (!) Cunoscind ambitia si ing eniozitatea sa, am crede c intr-o faza anterioara el a fost autorul propunerilor din memoriu prin care isi rezervase pentru sine postul de agent si factotum al a celui vechil" laic al bisericii catolice din Moldova, a carui numire era ceruta cu elite patos de scriitorul anonim al textului de fate. Textul anonim intitulat Relazione delta Moldavia e dei P. P. missionari aposto lici in quella provincia s-a pastrat intr-o copie contemporana, descoperita de I . C. Filitti in 1910 la un anticar din Roma. A fost publicat in Revista istorica " (iulie-septembrie 1926, pp. 193-199) sub titlul Un raport catolic despre Moldo va la sfirsitul secolului al XVII-lea. MEMORIU DESPRE MOLDOVA SI DESPRE PARINTII MISIONARI APOSTOLICI DIN ACEA PROVINCI E1 (c. 1685?) p. 194 Moldovenii sint colonii romane trimise de imparatul Traian la acele hotare pentr u <a constitui> o stavil impotriva incursiunilor scitilor. La aceast incheere ne i ndeamna' i limba i moravurile lor. Se imbracd dupd moda polond, se poart liber ca < ceilalti> cretini, <fiind> cu totul strini de firea i de felul de viat al grecilor, i. In toate Insuirile lor ei vdese un nu tiu ce din felul de a fi al italienilor i u n oarecare iz italienesc. Limba lor este o amestecatura de multe limbi, spaniol, ruteand, greac i Inca alt element care pare sd fie al lor propriu, dar mai aproap e de italian i mai putin de spaniol. Se numesc, In limba lor Rumuni", care inseamn r omani, i vorbesc felul urmdtor: numesc capul capo"2, ochii occi", sprincenele, sp rinzene", nasul nas", gura gura"3, dintii diris", bimba limbd", apa ap", vinul ghino", piinea puine" i pitd", calul callo", laptele lapte", omule bun vaca vacca", boul boe" etc., omolle bune ce ceres" Traducerea s-a facut dupa rtextul italian publicat de I. C. Filitti, Un raport c atolic despre Moldova la sfirsitta sec. al XVII-lea in Revista istorica", iulies eptembrie 1926, pp. 193-199. 2 Pentru asemenea exemple vezi i Poggio Bracciolini Disceptationes 1451, oculum diount, digitum, manum, panem multaque alia ... etc., sau Botero Le Relaz ioni universali, ed. din Turin 1601. Chiamano il cavallo callo, l'acqua apa, il pane pa (!), le legne lemne l'occhio Occel, la dorma mugier, U vino yin, la casa casa, i'huomo huomeni... 3 In text gresit yura. 394 www.dacoromanica.ro

ce cauti? come si chiama esto" .. ctun se cheamd asta? la domna es formosa" . doamna este frumoasd; voda s-a duss alla beserica" domnul s-a dus la bisericd; fratre si mergem a casa" =-- frate, sd mergem acasd; moi tu pone ma ssa" = mdi, tu pune masa; manduca" mnincd; dam se be" dd-mi sd beau; ce face con, oer se dorme" . ce faci acolo <in> cearcd sd dormi; buna sara a dumiata" . bund seara domniei tale etc. Dintre toti schismaticii, cei mai bine dispusi fatd de religia catolicd, si mai inclinati spre conversiunea la sfinta credintd, pot spune // e p. 195 sint moldovenii, si aceast,a pentru urindtoarele motive: Din pricina obiceiurilo r si a felului de a trdi <care sint> aceleasi ca ale catolicilor si deosebite de ale turcilor si grecilor. Din cauza urei impotriva grecilor, unealtd a sclaviei lor, in vreme ce ei suspind dupd libertatea trecutd, plingind sub jugul nenoroc irilor de acum. Din cauza zelului pe care-I aratd fatd de poloni, pentru cd au f ost supusi coroanei polone. Din cauza vecindtatii cu Polonia si a asemdndrii obi ceiurilor, care le ingdduie sd aibd necontenit legdturi cu acestia. Din oauza or iginei si a inrudirii pe care o au cei _mai multi cu polonii. Din cauza refugiul ui si bunei primiri pe care le gsesc aci in Polonia, cu prilejul schimbdrilor dre gdtorii si alti slujbasi care dupa mazilirea domnului lor sint banuiti de noul d omn, si prigoniti din aceastd cauzd, tot astfel, cu prilejul marilor s'i deselor schimbdri tdranii supusi4 care nu mai au cu ce trdi, fug in Polonia si gsesc aco lo cu ce sd-si clued zilele, pind ce trecind acele contributii5 si schimbindu-se lucrurile se intore din nou la casele lor, si lucrul acesta urmeazd aproape tot timpul si mai ales in vreme de rdzboi. Din cauza legAturilor neincetate pe care le au cu polonii, invAind in Polonia, si multi dintre nobili slujind la curte s i in oaste; si acuma se and in slujba coroanei polone regimente formate in intre gime din moldoyen', cu generali, coloneli si alti ofiteri moldoveni, intretinuti pe seama republicii polone. Apoi ei urdsc de moarte pe greci, cdci de Chid poli tica si ldcomia turcilor a introdus obiceiul de a pune in Moldova domni de neam grecesc, ca mai credinciosi Imperiului otoman (atit din pricina antipatiei pe ca re o nutresc grecii impotriva romano-catolicilor si a simpatiei lor fatd de turc i, ale cdror moravuri se poate zice cd si le-au s'i insusit cit si din cauza put inelor legdturi de inrudire si obligatii pe care le au grecii in acele parti) nenorocitii de moldoveni au inceput de atunci sd piardd o mare parte din libertatea lor. Domnul nu mai este ales de catre star, c i este pus, dupd bunul plac al sultanului, acel care ii oferd mai mult. lar apoi domnul, stiind ell de urit trebuie sd fie de moldoveni, din cauzd cd este de al t neam sau pentru cd ii jupoaie spre a implini fgdduintele fdcute Portii otomane si sultanului s'i pentru marile cheltuieli ale numirii sale, neincrezindu-se in bstinasi, folosind autoritatea sa despoticd // si tiranicd, pe care i-o lasd turc ii din calcul politic, inaltd In demnittile cele mai mari si in slujbe pe rudele sale, greci sdraci adusi de el de la Constantinopol, a cdror soartd atirnd de aceea a domnului. Acestia nu pot decit sd-i fie credinciosi 0. prin istetimea si ascutimea de _ p. 196 5 quelle contribuzioni. 4 sudditi (= Wanii dependenti).

www.dacoromanica.ro 395

spirit propril neamului grecesc, i prin experienta politicii i a curtii otomane, ei 11 slujesc mai satisfcdtor. De unde urmeazd cd bstinasii din aceast pricind cit si din aceea a deosebirii de obiceiuri. Moldovenii, desi urmeazd ritul grecesc, mai mult din nestiintd (?) cei mai vrednici rdmin frd nici o dregAtorie in tara, si de aceea nu se poate inc hipui ura pe care o nutresc moldovenii impotriva grecilor, atit dintr-un obicei inrddcialat, nu recunosc totusi pe patriarhul din Constantinopol8 , ba chiar il urdsc ca nelegitim i numit de sultan prin puterea banilor. Ei aleg un cap al bisericii care sd fie numai al ler, pe care numesc Vlddicd7 i acesta are intreaga autoritate in domeniul spiritual, deoarece numeste dupd bunul sdu p lac8 si fr interventia domnului pe episcopi si pe ceilalti clerici subalterni din tara. Ei fac slujbele in limba ruteand9 si se deosebesc in multe privinte de cer emoniile grecilor. Ei ursc pe cdlugdrii greci i intrd bucuros in legdturd cu ai n ostri, care nu se amestecd in mdndstirile lor i nici in veniturile lor, pe cind dimpotrivd cdlugdrii greci ageri i vicleni, bucurindu-se de ocrotirea domnilor, sub cuvintul inchindrii cdtre sfintul mormint, i folosind pe multe mdndstiri si averi bisericesti, lipsindu-i pe moldoveni, i din aceste c auze grecii sint uriti lar ai nostri sint iubiti. Si nu este nici o indoiald cA dacd misionarii nostri ar trdi in Moldova in chipul pilduitor ce se cuvine, i da cd ar deschide scoli pentru a invdta tineretul dornic de culturd latinA, s-ar ad uce un mare ajutor i folos, atit in domeniul spiritual pentru gloria lui Dumneze u, cit i in domeniul temporal, pentru interesul crestindttii. Sint, in Moldova, m ulti catolici, i chiar sate intregi de unguri catolici, sederea continua in Moldova a patriarhilor greci depusi p. 197 i dei nu prea sint nobili, totusi sint alit de zelosi si de buni crestini, cd-ti face mild vezi atit de prost pdstoriti, i mdcar misionariii nostri nu prea se di sting prin mireasma virtutilor, acesti bieti credinciosi nu iau seama totusi la purtdrile lor rele, cili cinstesc si Ii ascultd mai mult decit pe propriul lor d omn. Sint multe biserici de piatra, dar misionarii nostri, care se gindesc la fo losul lor pentru a nu avea cheltuieli, cldesc pe cheltuiala catolicilor, (avind s i un cistig de acolo) // alte biserici mici de lemn si le lasd pe cele de 'Mated sd se Misionarii nostri nu au mdnstiri, ci locuiesc imprdstiati in casele mirenilor sau chiar in ale lor proprii, cu femei i cu familiell. Catolicii contribuie in folos ul pdrintilor misionan i fiecare cu ce poate, dup.& starea sa, fie muncind viile si pdmintul bisericilor, fie dind cereale, gnu, vin, produse ale laptelui, mier e, ceard, oi, boi, cal, vaci etc. si bani, In afard de faptul c bisericile noastr e au vii, ogoare i alte bunuri, dintre care cea mai mare parte sau sint amanetat e sau sint cotropite si uzurpate de boierii schismatici vecini. Cdlugdrii nostri sint intretinuti de catolici; pot sd se duca sA locuiascd i s trdiascd in casele catolicilor, uncle le place, fiind priviti de acestia cu ochi foarte buni. Feme ile, la srbdtori 0 Inexact. nruie. 7Vldic. Termen irnpropriu pentru desemnarea mitropolitulrui. 9 Inexact. 9 AdicA slavond. Padri. 11 Pentru preotii catolici insurati oficial; cf. si relatiile din Caldtor i, III, IV, V. 396

www.dacoromanica.ro

la duminici au obiceiul sa duca la biserica nite turtite, fdcute din coca nedospi ta12, lumindri de ceard, bani 1 adeseori glte fripte i vin, care sint sfintite in timpul slujbei, i le lasa apoi parintelui, i din aceasta ii fac o mindrie: cine anume va aduce un dar mai mare i poate sd aduca mai mult. Boierii de asemenea, dei schismatici, totui vazind cu ochi buni pe catolici, i fiind din fire damici fata de strdini, fac multe daruri O. milostenii misionarilor notri, i unul le ddruiete cite o iapd, altu l cite un cal, altul o vacd, avind i un vitel etc. astfel ca de mai multe ori pri ncipele meu a rugat pe pdrintele Rensil3 sd-i vindd altele mai bune. Dar ceea ce e de mai mare insemndtate, "i aduce mai mare citig ac elor misionad, sint imunitatile i privilegiile pe care misionarii noSri le au de la domn i de la Ora. Fie dintr-un obicei inraddcinat al tarn i al domnilor de mai inainte, fie din fudulie i din ambitia de a dobindi faimd, acetia se arata mai dar nici fatd de ai notri decit fata de calugarii lor. din iepele sale pentru prsild, cad nici domnul, niel altii nu aveau Aadar, aceastd libertate pe care o all parintii notri misionad In acele parti, inte resul pentru cltig care B. stdpinete, lipsa oricarei temed din cauzd ca nu mai au nici un superior secular care s observe purtarile lor, caci domnul i dregatorii sl ut schismatici, iar catolicii slut sau de o stare mijlocie sau tdrani14 ii fac l asatori in indeplinirea // datoriei lor, le iau once ruine *1 li cufunda in noianu l vitiilor, ei ne mai ingrijindu-se decit numai de adunatul banilor, de afaceri i de interesul lor propriu, lsind cu totul la o parte grijile duhovniceti spre grava pagubire a religiei noastre. p. NS Pentru a pune capdt acestor nereguli, sau ar trebui gonit cu totul acest ordin15 , spre a terge din sufletele moldovenilor once amintire proasta i orice pdrere rea pricinuitd de relele purtari ale acestor misionari i ar trebui atunci sd fie tri mii misionad dintr-un alt ordin, de o viat'd mai exemplar* cum ar fi parintii iez uiti16, care prin coli ar lumina acel popor i face slujbd blind lui Dumnezeu, sau parintii trinitari17, care prin cucemicia i mila ardtata in rascumpararea robilor , atrag dragostea i buna vointd a tuturor, sau sa se faca vreo reform& 0. regula <a ordinului> pentru ca acei parinti care se and acum In Moldova sa &Ica o viatd mai pilduitoare, cdci altminteri marea libertate, lipsa de once teama i interesu l pot perverti pe once calugr bun. Sd fie scoi cu totul din grijile lumeti i din pri lejurile18 care li fac sd lase de o parte grijile duhovniceti; sa li se numeascd un cap secular, ca vechil al bisericii etc. care sa se bucure de autoritate pe l ingi domn, i sa fie el insui un om cu cugetul curat. Acesta, luind asupra sa grija bunurilor i a veniturilor bisericilor, le-ar aduna la un loe, ar pune regula, ar redobindi bunurile zdlogite, cotropite i date paraparre IntimplAtoare. 14 Villan i. 12 Dal primo del pane (= prescure). 13 Este singurul misionar artart pe mime fcn ate memoril, si alegerea sa nu 15 E vorba de franciscanii conventuali. 18 Occasicnie. pp. 60-61). 17 Prezenta trinitarilor este constatat documentar In Moklova In anul 1691. 16 Iezuitii au prsit Moldova In 1684 (N. Jerga, Studii 0 documente III, www.dacoromanica.ro

397

sirii19 din cauza proastei administrari a pdrintilor misionan, s-ar ingriji de s porirea lor i ar da apoi parintilor misonari tot ceea ce le-ar trebui pentru a t rai cuviincios, i prin aceasta i-ar smulge din starea de nesiguranta i i-ar sili s vada de cele duhovniceti. i apoi acest vechil, avind in fiecare lun a da seamd S acrei Congregatii, despre starea in care se afld pdrintii misionan, el le-ar sup raveghea purtarile, i daca vreun parinte ar da o pildd rea, s-ar ingriji cu ajut orul domnului sa fie indepartat din Moldova 0 trimis la Roma, ceea ce i-ar pune pe ginduri pe pdrintii <misionan>, i-ar hotari sa traiasca mai cucernic pe viito r. p. 199 rani. In Transilvania, cei mai de seama dintre catolici sint doi: contele Apor29 i contele Mikes. Contele Apor fiind un am interesat, Cu nume nu prea bun la mol doveni, pe care u supdra cu dari // i neavind legaturi de nici un fel nici cu dom nul Moldovei21, nici cu fruntaii acelei tdri, iar pe de alta parte <Rind> prins c u totul de treburi politice, 0 de problemele de guvernare din patria sa, nu ar f i niel potrivit i niel nu s-ar amesteca (dupa cum D. cunosc eu bine) in treburi care nu aduc alt dtig decit doar cheltuiald i oboseald. unul potrivit pentru aceast slujba, catolicii fiind sau oameni de o stare mijloci e, sau oameni de rind, iar cei mai multi dintre ei sint taPentru a gdsi acest cap secular socotesc c in Moldova nu este nici slujbaii si. Datoritd vecindtatii 0 a legdturilor necurmate cu moldovenii, se poat e spune ca este aproape unit cu Moldova; acest cavaler intretine corespondenta i legdturi zilnice cu domnul i cu moldovenii, este deprins cu moldovenii 0 este i ubit de ei. Se bucurd de o mare trecere la ei din cauza darniciei sale 0 este cu rivna i cu aceea nu cred c ar fi cineva mai bun ca el 0 nici nu ma indoiesc ca ev lavia acesrtui nobi1 l-ar face s nu se dea inlaturi de a se amesteca intr-o actiu ne atit de stint& daca sfintia voastra 1-ar imbia, fagaduindu-i favoarea Sanctit atii Sale stdpinul nostru i incunotiintind 0 pe M. Sa Imperiald pentru a-i cere a jutorul ... etc. Contele Mikes dimpotriva, este foarte evlavios i cu aplecare spre cele ce privesc religia, darnic cu moldovenii, milostiv cu cdlugrii, bucuindu-se de mare renume i pretuire atit la domnu122 Moldovei cit i la de Habsburgi sub Leopold I. A murit in 1706. Nu se intelege ins& cu ce fel de 20 Contele atefan Apor a jucat un rol de frunte in Transilvania, stringind o ave re uriesh, sub prinaipele Mihai Apafi, si mai ales dup ocuparea Transilvaniei 19 Desertati adied prsitte de locuitorii de pe ele. dEtri sau daturi putea el s-i supere pe moldoveni. 21 In intervalul 1679-1685 au domnit Gheorghe Duca, Dumitrascu Cantacuzino $i Constantin Cantemir. 22 Miches. Este vorba desigur de Clement (Kelemen) Mikes, care a fost in legdtur i dese cu trile noastre si care apare in multe rinduri in corespondenta misionarilor. El a murit prin 1686. Pentru date biografice vezi notita introduct ivA. 398 www.dacoromanica.ro

FRANCOIS GASTON DE BETHUNE (1638-1692) Francois Gaston marchiz de Bethune s-a nasout la Selles in Franta la 13 mai 1638 dintr-o veche famiile care a dtruit tardi sale pe ounoscutul ministru al lui Rennie al IV-lea, Sully. In campania din Flandra din 1667 el comanda un regiment. Consaarindu-se apoci diplomatiei, prima sa misi une li duce in 1671 in Bavaria unde se trata casatoria ducelui de Orleans, frate le regelui cu printesa palatina. In rzboiul din 01am:1a el cade prizonier. Reinto rs in tiara' se insoara ou 1Vlarie-Louise de la Grange d'Arquien, sora viitoarei regine a Poloniei Maria Casisnira, sotia lui Sobieski. La alegerea acestuia ca rege In mai 1674, Bethune a fost trimis ea s-1 felicite i sa dubleze deocamdat act itmea ambasadorului Frantei la Varsovia, Forbin-Janson, care sosise In Polonia i n preajma acelei alegan. La 11 iunie 1675 iscleste si el tratatul de la Jawacrow dintre Sobieski si curtea franceza. Dup un scurt interval petrecut in Plants., di n nou trimis la Varsovia la 10 aprilie 1676 ca ambasador este deplin, avindu-1 totusi alarturi pe Forbin Janson phia in iunie 1677. Prin tratatul amintit loan Sobieski se obligase s intreprinda o actiune, fie impo triva Electorului de Brandenburg pentru a veni in ajutorul Suediei, aliata Frant ei, fie de a sprijini cu armele actiunea rasculatilor din Ungaria, cu concursul principelui Transilvaniei, isnpotriva Smparatului, in speranta c acea tulburare a apelor ar putea provoca o ofensiva' turceasca impotriva acestuia. In prealabil i ns& trebuia mijlacita o pace polono-turca punind capat rzboiului pornit In 1672 ( vezi solia lui Wysocki). Misiunea lui Bethune era (labia': s dispuna pe poloni ci t mai grabnic pentru acea pacificare printr-o mediatie franceza, i s tina un cont act permanent cu rsculatii unguri refugiati in Transilvania, staruind totodata pe lingi principele Apafi s't cancelarul acestuia Teleki ca s li se alature cit mai grabnic. Dar si aici era nevoie de interventii la Poarta pentru ca aceasta s ing aduie Transilvanului o actiune, care ar fi atras dupa ea, insasi interventia turcilor. Int r-o prima faza a misiunii sale el s-a ocupat de formarea unor regimente cu care si Inchida la Danzig drumul ajutoarelor ce s-ar indrepta din Prusia ducala spire el ectorul de Brandenburg. Ulterior a trimis trupe recrutate in Polonia si comandat e de ofiteri francezi la granita Poloniei Cu Transilvania, pentru a sprijini ofe nsiva viitoare' a rsculatilor unguri trecuti in Transilvania. Dar mediatia france za pentru pacea www.dacoromanica.ro 399

turco polona a dat gres. (Vezi biografia lui de La Croix). Tratatul Incheiat pe cirnpul de aupt, aa Zunawna la 16 oct. 1676, a fost intoomit rani participarea fr ancezilor, ci la initiativa hanului ttar zorit sa se retraga din Polonia. Textul foarte neprecis i clauza care nu ii dadea putere decit dupa ratificarea sa de catre Poart, au creat mari greutti solilor poloni trimisi la Poart pentru ratificare. Neg ocierile cu rasculatii unguri i cu principele Apafi nu au dus la un rezultat pozirtiv, din cauza adoptate de Ludovic al XIV-4.ea de a nu se angaja direct si a nu lua asupra sa cheltuielile inerente unui asemenea plan. El trimetea arabasa dorului o suma global& pentru plata unor pensiuni" si daruri, si eventual unele avansura oftterilor triaruisi la granita Transilvaniei. Proiectul de tratat prop us de transilvaneni agentului francez Akakia In august 1675 a ramas fara vreun r aspuns precis. Abia la 27 mai 1677 Bthune iscaleste in Polonia un tratat cu rascu latii unguri. Ambasadorul isi trimite arum agentii sa proprii lun Transilvania. Cel care se bucura de increderea sa deplina si care ii cunostea poate i ginduril e sale nemrturisite, abatele Rvrend, care pare sa fi dovedit mai degrab un spirit de intrig decit o adevarata diplomatie, pregteste o demonstratie destul de ciudata. La o masa data francezilor, unii din comeseni (dintre rasculatii unguri) Inchina In sanatatea marchizului de Bthune, aclaminclu-1 ca viitor rege al Ungariei! Bthu ne scriind ministrului Pomponne In iunie, atinge si acest subiect, gsinci ideia f oarte justificata (!), dar suveranul francez rmine surd la aceasta sugestie. Si a mbasadorul Nointel de la Constantinopol aflind de acea manifestare intempestiva se grabeste la 22 iulie (1677) s5.-1 informeze pe rege, care va pune capt acestor himere. Insa lucrurile nu merg prea bine. Cancelarul Teleki pe care se straduis e Bthune sa-1 feed a fi acceptat si de rsculatii unguri drept comandant al trupelo r unite ce ar lupta contra impratului, incepe sa i se par cam dubios. Comportarea sa ar fi suspecta (7 aug. 1677). In septembrie marchizul trimite direct rasculat ilor trupe comandate de un ofiter fran,cez, Boham. Dar deodata se schimb radical situatia. Ludovic al XIV-lea dupa tratatul am de pa ce cu Olanda, (sept. 1678), nu mai este interesat de o interventie a lui Sobiesk i In Ungaria, si ordona lui Bthune sa lichideze cu cea mai mare discretie pregati rile incepute. Dar concomitent si Sobieski se apropie de Imparat i impiedie:a le gaturile lui Bethune cu rsculatit. Acesta gaseste rnijlocul ingenios de a-i recom anda lui Boham sa favorizeze dezertarile mercenarilor sai fnainte de a trece In Polonia, pentru a mai reduce din plata soldelor datorate. In jurul regelui se da dea acum o lupta inversunata intre partizanii unei ligi antiturcesti (nuntiut ap ostolic Martelli, rezidentua imperial Jealowski, carora li se alatura regime), s i partida franceza dirijata de Bthune. Un punct foarte important pe care a stiut sa-1 exploateze, era canditia cedarii definitive a Kiev-ului prertitnsa de mosco viti In schimbul unei aliante contra turcilor. Regele declara ca are de grind du pa ratificarea pacii de la Zurawna sa fie alaturi de turci si de ttari contra sch ismaticilor (= a moscovitilor) mai ri ca turcii! Bthune avea porunca de la regelesoare sa zadarniceasca incheierea ligif antiturcesti. Acesrt lucru se putea faoie paraili71ind lucrarile Dietei. Ea se d eschide In ianuarie 1680. Episcopii i palatinii sint impotriva ligii. Un episcop aduce acuzari regelui. Regina e indignata contra lui Bthune. Dieta se pronunta c ontra ligii. La curte se incearc un compromis. S fie intrebat Ludovic daca admite macar o liga defensiv'. Dar el raspunde prin Bthune ca nu trebuie incheiat nici un fel de liga. Situatia personala a lui Bthune este insa zdruncinatd. In afar de antagonismele po litice, niste certurt de familie si. de interese intre regina si soya ei, doamna de Bthune, invenin,eaza raporturne dintre ambasador si regala sa cumnata, care 400

www.dacoromanica.ro

lucreaza pentru inlocuirea lui prin propriul ei tate chemat din Franta. Se astea pte rechernarea lui Bethune, dar atunci chid e numit inlocuitorul seu, contele d e Vitry, deodata i regele i regina cer sa remind tot Bethune, i Vitry e trimis l a Viena. aviad Insa Ludovic al XIV-lea incepuse s ailaa unele indoieli. Caci atun ci cind lar nevoie de o diversiune in Ungaria trimisese din nou acolo pe fostul sau agent din 1673 Du Fresne-Akakia, acesta avind a trece in Transilvania prin P olonia, nu a putut obtine pasapoartele necesare, sub cuvint ce impotrivirea ar v eni de la rege! Ludovic, ban:mind aici mina luLl Bethune, 1-a sornat s-I faca de indate rost de actele cerute. Acesta, care nu clorea probabil ca agentul regelui sa observe anumite lucruri ce nu i conveneau, a avut grija sa trimita mai inaint e In Transilvania pe abatele Reverend, ca s-1 precead pe agent. Acest fapt trebuie pus in legatura cu unele verificari facute cu privire la numrul real al trupelor tocmite de Bethune, care nu corespundea statelor de plate inaintate de el in Fr anta. El a fost deci rechemat. Plecarea lui a avut forrnele cele mad. onorabile. El 1-a insotit pe Sobieski la Jawarow, unde a mai stat pin in septembrie. Regele polon i -a botezat ultima tuca. Pin la venirea. lui Vitry de la Viena interimatul a fost tinut de Forbin Janson. In noiembrie amindoi intoemesc raportul privind p lata trupelor trimise in Ungaria. Bethune se va reintoarce, dupe. incheierea Die tei de la Gradno (1683), in care au fast date pe fate proprille scrisori i rapoa rte ale lui Vitry catre curtes francez, interceptate dupe* expediere, din care re ieseau efarturile tainioe depuse pentru a impedeca incuviintarea adeziunii la li ga antituroeasc, la care zvonuil public mai adauga i aouzarea de complot avind dr ept soop inlocuinea regelui grin Jablonowski, partizan al paliticil franceze. Vi try insultat in Diet. prasete Polonia. In locul ramas liber e din nou numit Bethun e. Dar el e insotirt acum de un adjunct, damnul du Teil ou atributii f carte pre cise. In sardna lui oad toate chestiunile In lege'ture cu angajri de trupe, subve ntii militare, etc. si orrice tratative cu marele hatman, Jablonowski. Intreg ac est domeniu raminea in afara competentei lui Bethune. Du Teil venea In aparenta in calitate de trimis extraordinar al regelui Angliei (!) pe 'Inge Sobieski. Era un mijloc de a camufla faptul ca regele Frantei avea in Polonia nu un amlaasado r, ci doi. Solutie datorat pe semne experientei din trecut a minuirii fandurilor militare. Dar si in alt domeniu se vadeste o ingustare a inccoederii acordate lu i Bethune. Cind in 1689 se pune chestiunea intelegerii asupra unui candidat la s uccesiunea lui Sobieski, Inca din timpul vietii regelui, se atrage atentia lui d u Teil ch. angajamentele luate pentru viitoarea succesiune nu trebuie se' fie co rnunicate lui Bethune (!). Situatia lui era ingrate, suspectat de poloni pentru calitatea sa oficialA, i amestecul s'au in treburile Republicii palone, si de fr ancezi pentru legaturile de familie cu perechea regale. Cum atitudinea regelui, si mai ales a reginei era fluctuante i ptimasa, determinate ba de resentimentele contra regelui scare, care refuza sa-1 face' duce pe 'Fatal ei, ba de necazul co ntra impratului, care dedea altuia pe arhiducesa fageduita lui Iacob Sobieski (16 85) apoi contribuia la zdrnicirea aliantei acestuia cu printesa Radziwil (1688), p ozitia ambasadorului francez era cu atit mai neclara. La aceasta se adeuga oarec are versatilitate a politicii franceze. Dupe' despresurarea Vienei Ludovic al XI V-lea admitea la nevoie o actiune a regelui polon impotriva turcilor, cu conditi a absolute ca ea se nu profite imperialilor! O actiune in Moldova si Tara Ramene asce, cu rsunet i in Transilvania putea fi binevemita In masura in care tulbura planurile imparatului care Ii adjudeca sie-si aceste trei tart Ceva din toate acestea transpare i in relatiile lui Bethune din timpul campaniei din Mol2 6 CAlAtori strAini despre 'riffle RomAne www.dacoromanica.ro 401

dova in 1686. Un exemplu al acrobatiilor cerute de aceastA situatie 11 ofer inter ventia lui din august 1691. Cum era din nou vorba de o actiune a regelui' in Mol dova (pentru acest moment vezi i biografia lui lacob Sobieski din vol. de asigura c acea expeditie nu va oferi o diversiune in favoarea impAratului. El a o btinut de la cei doi hatmani marl (al Poloniei si al Lituaniei) declaratia cA ei nu vor permite nicidecum trupelor lor sA treacA in Transilvania, sau Ungaria ni zi in corpuri nici ea detasamente. Apoi a amintit regelui angajamentele sale fat de el, transmise i lui Ludovic al XIV-lea de a nu face nimic in aceast campanie p entru curtea de la Viena, ci de a-si intrebuinta antnata la ce ar fi de folos sp re binele trii sale". Regele a rAspuns ea in previziunea incheierii PAoil de cAtr e impArat se vede obligat de a trece Nistrul pentru a ocupa cloud posturi insemn ate in Moldova ce depindeau de Iasi, pentru a se afia in stApinirea acestei prov incii in cazul unui tratat (de pace), si pentru a mentine i posturile de la Suce ava si Ginc. tpulung, pe care le-a pAstrat In cursul ultimelor cloud campanil. E l se va multumi deci s intAreascA Raja (!) (poate Baia) i Neamtul fatA), ambasadorul s-a dus la el inainte de tinerea consiliului de rAzboi pentru a se si nu va trece mai departe, oricit 1-ar zori impAratul s intre In Tara Romaneascd si Transilvania unde i s-ar alAtura corpul comandat de Veterani", (Hurmuzaki, X VI p. 270). Precum se stie acea expeditie a dat gres. Polonii au fost invinsi la Pererita, In ciuda unor buletine ce cAutau s ascundA adevArul. Dar regele din no u se apropie de impArat. La curte Bethune are o altercatie cu ambasadorul imperi al, contele de Thun, i se impune rechemarea ltd. La 18 octombrie el este numit a mbasador In Suedia. Meare la Stockholm la 4 octombrie 1692. Corespondenta lui Be thune din cursul expeditiei din 1686 se deosebeste de Jurnalul de campanie al lu i Iacob Sobieski si de reminiscentele tirzii ale lui du Pont prin punctul de vedere prin care sint considerate imprejurdrile din Moldova fatA de conjunctura general politk a acelui moment. Participantul la expeditia In Moldova este mai interesat de ce se intImplA la Buda, in Tara RomAneasca, sau i n Transilvania decit de desfAsurarea evenimentelor de sub ochii sal. Ce 11 preocupA in rindul intli este cum sA infAtiseze insuccesul campaniei in modul cel mai nesupArAtor pentru regele polon. Faptul ca de la o data' incolo , anume de la 23 august, cind se ivesc in zare dusmanii, scrisorile expediate din tabArA sint inlocuite printr-un jurnal care se incheie la sosirea In Polonia, co nferA acestei ultime pArti un caracter deosebit mai putin imecliat. Nu mai asist Am la mersul evenimentelor, ci In culminarea lor. Insemnrile sint destul de departate intre ele, la 1 septembrie i apoi la 12 sept., 27 sept. si 7 oct., 16 oct., cu un adaus la 14 noiembrie, fat de scrisori, (la 25, 28 iulie, 1, 6, 8, 19 , 23 august). insernnArile din 1 si 12 sept. Sint ca niste bilanturi ale unui faliment gata cons umat. Dar ele aduc un element pretios, cad reflectA' in modul cel mai concret st area penibilA de incertitudine a regelui. Sa' treacA pe un mal sau celdlalt al P rutului? SA inainteze pind la Galati (pentru cA a fAgaduit papel cA va merge pin la DunAre) i apoi sA mearg in susul Siretului pentru a trece in Tara RomAneascA? Sau sA treacA Inca de la FAlciu intr-acolo? SA se intoarcA in susul Prutului pin A la Iasi i sA treacA de acolo la Siret pe care sA coboare spre Tara RomAneasca (???). Este drept cA pe harta ce stAtea la dispozitia regelui si a lui Bethune n u era aratat drumul de la Galati la vArsarea Siretului. Distanta dintre ele era apreciatA de ei a fi de zece zile ca i cea de la Hui la Galati! AlAturi de infor matii exacte se observ uneori o tendintA de a inflori adevArul chid aces402 www.dacoromanica.ro

ta e defavorabil. Uneori deformarea este poate involuntark i ar putea fi atribuit altuia. De pild sensul mesajului transmis prin Turculet era altul decit cel r aportat de Bthune, care a putut fi gresit informat de rege, orbit de orgoliu. In schimb justificarea parsirii lasilor (insemnarea din 27 sept.) se intemeiazd pe u n sir intreg de neadevdruri. Trupele polone nu au fost retrase din cauza incendi ului care ar fi prefcut in scrum mnstirea in care ar fi fost ingrmdite alimentele cum pdrate la pret ridicat de cdtre comisarii papei, ci dimpotrivd, la retragerea po lonilor a fost incendiat orasul. Confruntarea relatiei lui Bethune, cu cea a lui lacob Sobieski, in ciuda reticentelor evidente ale acestuia, poate fi foarte ut il. Totusi sint i unele puncte mai ciar reliefate de Bthune decit de Lacob Sobiesk i. De ildd concursul tainic al lui Cantemir informindu-1 pe rege de intenrtiile dusmanalui. De asemenea amnuntele despre atacul dat de Rze wuski unei tabere de 'Mari (La Prhuti) Sint mai complete. Se vede eta Inventie se afl in scrisoarea reginei cAtre papa atribuind regelui, si mai ales lui Iacob, un rol glorios intr-o actiune la care ei nici nu au participat personal. Cum aceas ta fusese singura intlInire victorioas cu ttarii, mcar ea' se rezuma In realitate la o surprindere In timpul odihnei de noapte, ea captd niste proport ii uriase, ca numr de prizonieri i morti de si ttarilor. De cind e lumea nu avuses erd un asemenea dezastrul. Un lucru reiese din mrturia lui Bethune. Anume Ca* se mergea la intimplare, asteptindu-se de fapt rezolvarea din geed. Cunostintele ge ograf ice se mArgineau la valea Prutului si in mai micd mdsurd a Siretului a Cdr ui varsare rminea misterioasd. Este greu de urmrit gindul lui Bethune declarind ca ar fi fost mai bine s se cantoneze armata la Suceava 'Mire Moldova si Tara Romdn easc (!?). Mdrturia lui Bethune aratd. cit de neprecise erau intentiile regelui. Lipsa unui plan de actiune este evident. El trebuia sA ajungd la Dundre pentru ea . asa fdaduise papei care acordase subsidii insemnate. El voia s ierneze in Moldo va, ba chiar si in Tara Romaneasc5., luind-o inainte comandantului imperial din Transilvania. Dar neutralitatea lui serban Cantacuzino i aparitia tdtarilor, car e ar fi trebuit sd fie opriti de aliatii mosooviti, au stricat toate socotelile. De-a lungul ntregii ffnaintda-i in Moldov a regale e preocupat de planurile Impdratului privind Transilvania, cu prilejul intrn ii lui Scherfemberg in Principat. Aceasta este si trdsdtura pe care o sublinazd ambasadorul francez, lsind sd se intrevadd anumite rezerve mintale ale lui Sobieski, de naturd a satisface pe suveranul de la Versailles. De la Bthune avem si o relatare indirectd a campaniei din 1685 condusd de Jablonowski, i urmrit de dincolo de granita polon de rege, care se indeletncea in asteptare cu pldnuirea campaniei din anul urmdtor. Expunerea lui Bthune e destul de criticd, reflectind poate i punctul de vedere al regelui. S-ar prea in sd c marele hatman s-a ardtat foarte imprudent, netinind seama de impotrivirea ca stelanului de Cracovia, i profitind de imbolnvirea a.cestuia care a fost transpor tat la Sniatyn, ca sd-si pund in aplicare planul sdu de actiune ce a dus la ince rcuirea si la infringerea de la Boian. (Hurmuzaki, XVI, pp. 94-99). Date despre Bethune se afl. la Dubuisson, Mmoire historique et gnalogigue sur la maison de Bthune , Paris, 1739 si Louis Farges Recueil des instructions aux ambassadeurs de Franc e en Pologne. De asemenea in memoriile cavalerului de Beaujeu, Memoires du cheva lier de Beaujeu, Amsterdam, 1700, in Geschichte der Piipste t. XIV, 2 de Ludw. Pastor, si in Histoire de J. Sobieski de Salvandi (ed. 1876, p. 82 Rolul sau In leg'tur cu rdsculatii unguri i cu Principat ul Transilvaniei a fost unmrit cu atentie de I. Hudit in Histoire das. www.dacoromanica.ro 403

Relations diplamatiques entre la France et la Transylvania au XVII-e sicle, Paris 1927. Textul lui Bethune tradus aici se aflA publicat in Hurmuzaki, XVI, pp. 11 4-115, 116-117, 118-119, 121.123, 125-126, 128-130, 132-133, 134-135, 136 si 140. SCRISOARE-JURNAD A CAMPANIEI POLONE DIN MOLDOVA Sniatyn, 25 iulie 16862 p. 114 Oricit osteneald i-a dat Maiestatea sa regele Poloniei3 pentru a Incepe cit mai de grab& campania, abia astazi, ii ja ramas bun de la regin4 i pomete In fruntea armat elor sale, pentru a ajunge in cloud zile la Sniatyn ling& granitele Moldovei. Sa i alctuit un detaament din trei mii de infanteriti pentru a asigura, prin cloud ma ri forturi, Intr-un aa mare pericol anul trecut. . trecerea prin <codrul zis> Bucovina, unde armata polond s-a aflat p. 115 Astdzi s-a tinut un mare sfat, unde prerile au fost foarte Imp&rtite: aceea a pal atinului Rusiei5 era de a bloca <cetatea> Camenita6... A doua propunere a fost d e a se asedia Cetatea AlbA i Chilla dup cucerirea Iailor. S-au ardtat marile greutati In executarea acestui plan; mai hitli primejdia de a Inainta prea mult intr-un tinut pustiit in Intregime, I apoi cea de a se deprta p rea mult de Polonia, unde ar fi In stare s& intre turcii i ttarii dac& germanii nar intreprinde nimic de seam& dup.& asedierea Budei. Regele Poloniei nu i-a dezvaluit gindurile i a sa In Moldova. Scrisorile pe care regele Poloniei le-a primit din Transilvania a riktau Intiintat din nou sfatul c& a socotit nimerit s intre cu toata armata ca Scherffenberg7 dupd ce a rdspIndit zvonul cd se va reuni cu armata imperial& In fata Budei, a executat un mare mar i. s-a dus pin la o leghe de Sibiu, ora la m arginile Transilvaniei dinspre Tara Romaneasca, uncle a dat foc la o sut cincizec i de sate, a surprins Impotriva i-au refuzat Clujul i Deva ca puncte de sprijin. p. 114 si urm. bunei-credinte5 i a Infrint cloud mii de oameni din trupele lor i a svirit tot felul de acte dum&noase, sub pretext c& transilvnenii 1 Traducerea s-a ticut diva textul trancez publicat In Hurmuzaki, XVI, 2 Bethune adreseazA Intreaga sa corespondenti lui Charles Colbert, marchiz de Cr oissy (1625-1696), secretar de Stat la Ministerul Atacerilor Straine din Paris si ministru de Stat (16'79-1696). 3 loan al 111-lea Sobieski. ' Marie de la Gran ge d'Arquien, sr:4,1a (bui loan al LII-ilea Sobieski. 5 Stanislaw Jablonowski, m are hatman al Coroanei. e Caminieck. Cetatea se atla atunci In mina turciaor, care instalaser acolo o gar nizoan cu un pas. 1 Schaftemberg (!) Contele de Scherffenberg, comandant al trupel or imperiale din Transilvania. 8 Contra la bonne fai. 404

www.dacoromanica.ro

DIN BUCOVINELE" DE LINGA VALUL LUI TRAIAN9 28 iulie, 1686 p. 116 ale acestei luni.19 si. cum pe viitor nu vom mai primi corespondent in mod regula t am sa alcatuiesc un fel de jurnal de tot ce se va intimpla si am sa vi-1 trimi t atunci cind voi gasi un prilej. intra in cimpiile Moldovei. Vom lasa cloud forturi pentru a asigura acest punct de trecere aici, armata va merge pina la Iasi ... Nu am decit putine de adaugat, la lunga mea scrisoare de la 26 Milne vom fi laset Cu totul in urma <codrii> Bucovinei si vom spre Crimeia. Vizirul" inainteaza foarte incet in ajutorul Budei si se pare ca n u are desrtule forte pentru a indrazni sa porneasca o atare acRegele Poloniei a trimis in Transilvania pentru a-1 asigura pe principele Apaffy13, ca desaproba i n intregime purtarea imperialilor si actiunile lor violente in Transilvania i a-i promite protectia sa; i Matiune. Poloniei si-i aduce la cunostinta ca merge cu treizeci de mii de oameni Comandantulll moscovitilor a trimis un curier expres la regele p. 117 plingindu-se de neimplinirea promisiunei care i se Meuse, si cerind rechema rea lui Scherffenberg si. protestind dinainte de toate nenorocirile care ar putea s s e intimple crestinatatii, daca imperialii ar atrage armatele sultanului14 in Tra nsilvania; iar daca armata polona ar hotari iestatea sa a scris la Viena cu multa indignare despre aceasta fapta, sa se abata dupa <ocuparea> Iasilor, spre Tara Romaneasca, e probabil c transilva nenii vor cauta fati protectia regelui Poloniei, luna august va fi hotaritoare pe ntru succesul acestei campanii, Ca'ci trebuie profitat in chip absolut de vigoar ea trupelor atita vreme cit ele au provizii, ceea ce nu va putea tine prea mult din cauza proastei rinduieli15 impotriva creia nu exista leac. IN TABARA DE LA PERERITA IN MOLDOVA p. 118 <1 august > Fiind necontenit in mar., nu pot ... scrie decit o scurt misiva', pentru a v insti inta c armata va fi mime la Pererita, ora (!) ruinat, la patru zile departare de Iasi; cum pozitia este foarte buna i intarita de la natura, regele Poloniei va r amine acolo cloud zile i va pune sa se ridice din nou citeva vechi lucrari de apra re pentru a asigura 9 Des Boucovines lyres le loss de Trajan. In apropiere de Vancicauti, (boacoVint% = codri de fag). 10 Nu se pstreaza textul acestei scrisori. 11 Le gnral. Kneazul V asile Vasilievici Golitin (1643-1714). 12 Suleiman pasa (1686-1687). 13 Mihai I Apaffi, principele Transilvaniei (1661-1690). 14 Mehmed al IV-lea (1648-1687). 1 5 Mchant ordre, adica lips'a de organizare. www.dacoromanica.ro 405

comunicatia Cu Polonia si a lipsi de ea garnizoana din Camenita Moldovei16, Pere rita nefiind decit la sase leghe de zisa Camenita, si va fi cea de a treia mica fortificatie pe care am pus-o in stare de aparare dupa trecerea <codrului> bucov inei. Noi urmarn tot mereu cursul rilllui Prut, lasindu-1 la dreapta si nu este nimic schimbat fata de ... scrisoarea mea din 26 iulie. In citeva zile vom avea pe cap pe flu' hanului" cu cincisprezece mii de tatari si pe seraskierul turc18 cu zece mii de oameni, dar ma indoiesc ca se vor apropia indeajuns pentru a se masura cu Maiest atea sa regele Poloniei, care va incerca din toate puterile sa dea lupt cu ei. Co rpul tdtarilor de sub comanda lui KalgaiSultan16, care s-a dus sa se alature viz irului, este mult mai mare decit s-a crezut si are cu el cel putin treizeci de mii de caldreti. Se as/3. lig teapta in orisice moment vesti din Transilvania si trimisul impratu1ui20 declard aici ca regele Poloniei nu poate pretinde nici provizii, nici cartiruire intr-o Ora. care apartine de drept imparatului, si 11 asigura CA Scherffenberg va iesi <din Transilvania> lasind tara in liniste datorit unui tratat pe care l-a incheia t, dar scrisorile principelui21 catre regele Poloniei gldsuiesc atit de diferit, incit nu se da nici o crezare la ceea ce spune22, si cum amintitul Scherffenber g a inaintat pina la Sibiu, ultimul oras din Transilvania in spre Tara Romaneasc a, ma tem din nou sa nu voiasca sa o ja inaintea regelui, // intrind in Tara Rom aneasca, tard plina de tot felul de provizii, pentru subsistenta unel armate, ca ci gelozia imperialilor impotriva regelui Poloniei depaseste once inchipuire. p. 121 <Pererita, 6 august> Moldovei23 sa. i se aldture cu tnipele sale, pentru a se asigura de ere... Armata porneste Milne spre a ajunge in cloud zile la Stefanest unde va trece riul Prut si regele a trimis porunca domnului dinta sa, dorind sa atace pe turci si pe tdtari la Tutora, locul lor de intilnir e, inainte de a se duce la Iasi; nu este nimic pe care sa nu-I faca Maiestatea s a pentru a cruta tara s'i a obliga trupele sale sa trlased in disciplin., ca urmar e a intentiei sale de a-si tine trupele la iernat in aceste provincii ... Transilvdnenii continua sa se plingd regelui Polo niei de violentele si excesele comise de trupele germane in tara lor si prin fie ce scrisoare trimisa de la Viena Maiestatii sale regelui Poloniei se tot repeta ca Scherffenb erg a primit poruncd sd jasa din Transilvania, si in acest 16 nita Podoliei, spre deosebire de Camenita din Lituania. 17 = Selim Ghirai I, han ul ttarilor din Crimeia (1684-1691). 18 Mustafa-Buikli pasa. 21 Apafi. .... et l'eler It

la garnison de Caminieck de la Moldavie, de fapt, Came12 Sultan Galga. Titlu purtat de fratele hanului. 20 = Contele Thun. 22 Adic trimisul Imparatului, contele Thun. 23 = Constantin Cantemir. 406 www.dacoromanica.ro

timp orasele sdsesti i nobilimea, iritatd de rdul tratament din partea germanilo r, au fdcut din nou jurdmint s rdmind unite. Doi capugii turci au sosit la Apaffy din partea marelui vizir, spre a se informa de motivele pe care le-a avut sd-1 izgoneascd pe contele Tekely" si trupele sale din Transilvania i asigure pe zisul Apaffy de un ajutor grabnic. Regele Poloniei se teme cd germanii nu vor mai porni nici o actiune dupd asediul Budei, cdci Kalgai-Sultan si un corp de turci vin s se reuneascd aici cu seraski erul si aceasta este cauza care fl obliga sa porneascd in grabd spre el, pentru a incerca sd-1 atragd intr-o luptd sau pentru a risipi cel putin tdtarii care sint Cu el. DIN TABARA DE LA STEFANESTI, PE PRUT, p. 122 8 august, 1686 p. 123 Domnul Moldovei ... a trimis25 la regele Poloniei ceard protectia i // puna la di spozitie trupele sale precum si Iaii, capitala tara sale. Regele a trimis inapoi pe de1egatii26 lui, asigurindu-1 cd va ocroti pe maldoveni ea pe propriii sdi supui si poruneindu-i s aibd un pod pregdtit pe Prut pentru a-si trece armata sa la intoarcere de la Tutora, unde vom merge sd cdutdm pe dusmani. Imp&atu127 a expediat un curier trimisului sdu, cu poruncd asigure pe regele Pol oniei ca datorit consideratiei pentru persoana lui i Scherffenberg s lasa cu toate trupele sale din Transilvania, cu toate ea printul Apaffy nu a indeplinit nimic din ceea ce promisese. a insistentelor sale repetate, a dat ordin la 13 iulie generalului Cu stdruintd Maiestdtii sale ingdduiala de a se retrage singur, lsind pe patru di n boierii sdi s cirmuiascd in lipsa lui; acestia vor adduga de indatd sase mii de caldreti din oastea lor armatei noastre, si sper cd in putine zile am sd v insti intez cd am invins pe seraskierul turc si pe tdtari. 24 Este vorba de Imre Tkly (sau Thkly), 1657-1705, conductorul ungurilor rsculati cont ra impratului, i luptind alturi de turci. 25 Prin vestitul Turculet. De observat c In Jurnalul lui Iacob Sobieski damnul se mrginea sa-1 roage s fereasc tara de pusti iri. 26 Nu se pomeneste aici de misiunea iezuitului Wierzchowski, trimis la Iasi la damn. (Vezi Jurnalul lui lacob Sobieski din vol. de fatd). Domnul Moldovei avindu-si copiii s.& ostateci28 la Poartd, a cerut 28 De fapt numai fiul cel mare, Antioh Cantemir. Vezi Dimitrie Cantemir, Viata l ui Constantin Cantemir zis cel bdtrin domnul Mo/dovei, Buc., E.S.P.L.A., 1960, p. 74. 27 Leopold I. www.dacoromanica.ro

407

p. 125 IN TABARA DE LA STEFANESTI 19 august, 1686 riul Prut in dreapta si poposind de-a lungul zisului riu, seceta fiind aa de mare si arsita atit de cumplitd, incit nu s-a indrdznit sd se mearg pe un drum mai sc urt, de fric sd nu lipseascd apa. Am mers 7 zile in sir pentru a ne duce la Tutora, ldsind mereu Regele Poloniei negsind la Tutora nici o tire despre seraskier si tdtari, care la apropierea armatei s-au retras spre Dundre, a ldsat trupelor sale trei zile de o dihnd si si-a asezat tabdrd in aceleasi intdrituri unde hatmanul Zolkiewski, bun icul su, vestit prin capturarea tarilor si cucerirea Moscovei29, a pierit cu toat d armata palma, dup.& ce a tinut piept i s-a luptat, fiind de optzeci de ani timp de o luna', impotriv a intregii puteri a turcilor, ttarilor si moldovenilor, uniti impreun5.39. Regele Poloniei a dorit ca o zi intreagd armata sa s cinsteascd amintirea unui asemenea erou cu rugdciuni si onoruri militare si a doua zi, trecind Prutul cu trei mii de cdldreti. Majestatea sa dus la Iasi, capitala Moldovei si a primit jurdmintul de credintd al mitropolitului31 si armatei noastre. al caimacamului32 si &u mii de caldreti moldoveni s-au aldturat o garnizoan de trei mii de oameni pentru a apara acest loe intdrit, unde se incea rcd a se stringe merinde din tot locul pentru hrana doudzeci si opt de biserici sau mndstiri foarte frumoase, de piatrd, ce servesc d e addpost intregii populatii si de care turcii si tdtarii, din motive de ordin p olitic, nu s-au atins niciodatd33. S-au luat mdsuri pentru a pune castelul in st are de aparare si sint cuprinse in acelasi sistem de fortificatii trei din acest e mari mdndstiri aflate mai aproape si se las& Orasul Iasi nu este inchis de nici un sant sau zid tina sase mii de case; are un castel de piatrd care e destul de bun si oastei, asa ca nu mai incape indoiald c regele Poloniei va lsa armata sa s ierneze in aceste provincii si c5, va rdmine chiar el insusi aici. Regele nu mai asteapt decit vesti sigure c germanii au pdrsit Transilvania si ca domnul Tdrii Romanesti3 4 a pornit ca s i se aldturepentru a se duce pina' la Dundre s'a-1 caute pe seras kier si s intre In Basarabia, unde se afld alimente din belsug, si nimic nu ar pu tea impiedica acest plan decit cum,plita secetd care ar ingddui tdtarilor de a a rde ierburile pe o distantd de doudzeci de leghe de ale tdrii, ceea ce ne face s d asteptdm cu neradare ploile care incep de obicei in aceastd tara' in luna in c are ne afldm acum, si de sase sdptdmini incheiate cdldurile sint aici mult mai c oplesitoare ca in Italia. " In timpul rzboiului de cotropire a Rusiei de catre panii poloni in 1610_ preun si cu alte mdrrturii, In Cd/citori IV. 31 Dosoftei (1670-1674, 1675-1686). 30 Pentru o imagine mai real& a acestui episod vezi jurnalul expeditiei 32 = Rarrvandi vornicul; cf. Dimitrie Cantemir, op cit., p. 81. Informatie inexa cta. 34 $erban Cantacuzino (1678-1688). 408

www.dacoromanica.ro

Dorrmul Moldoyei, care s-a dus sa se alature turcilor, instiinteaza in taina pe regele Poloniei de toate miscarile lor. Nu s-a aflat Inca aici de luarea Budei, dar se banuieste ed un curier care a fost rapit de garnizoana din Camenita este chiar acela pe care I-a trimis impdratul cu tirea cuceririi acestei cetati. IN TABARA DE SUB HU$135 91 p. 126 23 august, 1686 Ne continuam mereu drumul, urmind Prutul i armata va fi peste trei zile in fata F alciului unde inceteaza pamintul pustiu si aare nu se afld // decit la opt leghe de Dundre. Mesta este locul unde dupa P. 127 vevtile primite de regele Poloniei si-a asezat tabara seraskierul turc cu cinci pasale, cu Nur ed-Din sultan i cu toti tar" tarii din Bugeac, pentru a ne taia c alea spre Reni si Ismail, cloud orase mari, populate de turci si de ttari, care se afla la intrarea tdrii locuite; ni se dau asigurari ca aceste cloud orase contin mai mulrt de 20 000 de casem i ca armata va gasi aco lo tot felul de mijloace de intremare de care are cea mai mare neyoie, dupd un m ar de 36 de zile intr-un tinut in intregime pustiu. Regele Poloniei, dorind sa-s i asigure stapinirea total:a asupra Moldovei, a ocupat, cu ajutorul cazacilor, puternica cetate de pe Nistru numita Sor oca, unde a instalat o garnizoand numeroasd i a facut la fel cu cetatea Neamt, i n apropierea granitelor Transilvaniei, astfel daca va mai ocupa i Focsanii, va ajunge stapinul intregii provincii. Sint astepta te cu nerabdare veti de la domnul Tarii Romanesti, care a promis sd se alature armatei polone la Falcyn"37 i au ajuns aici citeva zv onuri c ar fi smuls Braila de la turci, ceea ce ar constitui o declaratie neindoi oasa ca se aldtura si duce la indeplinire sfatul pe care i 1-a dat regele Poloni ei chid a plecat de la Sniatyn, dar vestea mai trebuie confirmata ca i cea privin d iesirea lui Scherffenberg din Transilvania. In aint dm mereu mai adin c in tara dusm and, ceea ce nu la sd n iel o indoiald c armata va ierna aici i totul depinde de succesul unei lupte pe care o vom da in opt zile, chid vom sili pe seraskier sa treed Dunarea. P.S. Dusmanii apar in aceasta clipa, nu putem Inca sa ne dam seama de numarul lo r si daca turcii slut impreund cu 35 In text: Nusz. 36 Informatie complet eronata. mod indubitabi1 de Flciu, scris Falciu, chiar In ouncrinsui acesbei dri de sewn& c a si In cea urmAtaare, Indrepttesc bnniala c aici este varba dealt localltate. Vezi In Cd/cItori V, p. 449, n. 46 identificarea aceluiasi Falcyn cu crawl de Floci. In 1651 Falcyn. Ortografierea deosebit fat de mentiunile in care este vorba In acest loe serves drept centru de cantonare a 15 000 de ostasi adunati de Matei B

asarab contra ttarilor care navaliserA In Moldova si ar fi amenintat poste si Tara Romfineasc. Situatie destul de asemntoare cu cea din 1686. www.dacoromanica.ro 409

p. 128 DIN TABARA DINTRE HITS' $1 FALCIU 1 septembrie, 1686 p. 129 Nemaiputind din locul in care ne aflarn s treac in Polonia nici scrisori, nici cur eni grabnici, incep s v aduc la cunostinta printr-un fel de jurnal // starea armat ei noastre dup ultima mea scrisoare de la 23 august, care a fost trimis cu toat sig uranta prin Transilvania. La 24, in timp ce ne continuam drumul de-a lungul Prut ului spre Flciu, a aparut o trupd mare de ttari si a atacat cu atita vigoare, la o jumatate leghe de grosul armatei, un corp de 4 000 de cazaci i 1 000 de dragoni poloni in tabra lor, incit i-ar fi zdrobit in intregime, de n-ar fi fost avangar da care a inaintat destul de repede spre a-i despresura; i de cinci zile, de cind Ii avem in continuu pe cap, ei arat mai mult hotrire si se tem mai putin de tunuri le noastre si de tragerea noastra decit au facut vreodatd, cki se lupta cu dezna dejde, pentru a-si apara sotiile, copiii si tara lor38, de care nu sintem decit la opt leghe Acest corp de ttari este condus de Nur-ed-Din sultan si de alti doi sultani frati i si, cu 15 000 de ttari din Crimeia, toti unul si unul; toti tatarii din Bugeac s i din Cetatea Alba pot s ajunga inipreuna, dupa clt se pare si dup spusele prizoni erilor, la mai bine de 40 000 de oameni. Nu am lsat nimic neincercat pentru a-i a trage intr-o lupta, dar grosul lor s-a tinut intotdeauna in locuri inaccesibile, multumindu-se ca prin cete de hrtuitori s ne lipseasc de furaje i s oboseasca far in cetare armata. Acest fel de lupt nu este totusi cel mai primej dios pentru noi, c um este faptul de a da foc tuturor ierburilor de pe drumul pe care trebuie s-1 ti nem, si care e inlesnit in intregime de starea timpului, caci n-a mai plouat aic i de trei luni, i seceta este asa de mare, incit toate lacurile, fintinile si ri urile mici au secat, si nu e pe o distant de zece leghe de noi decit singur Prutu l care poate s asigure apa armatei noastre, astfel !nett daca vrei sa inaintezi t rebuie sa te lipsesti in intregime sau de furaje sau de ap. dupa msura de aici, ceea ce ar face cam cit douzeci de leghe franceze. Regele Poloniei vzind c nu e in stare sa inainteze de aceast parte a Prutului, a pu s sa se construiasca un pod spre a trece de partea cealalt, unde prnintul este mai ses si furaj ele <sint> mai greu de incendiat. Noi am trecut riul intr-un rasti mp de cloud* zile, fra ca ttarii sa indrzneasca s ne atace ariergarda, i ne co spre Falciu, care este totodat calea spre Dunre, si care ne apropie si de Tara Romaneas ca, al carel domn intirzie cam mult s se declare de partea noastr, dind prilej reg elui Poloniei s creada c nu vrea s se mai tina de promisiunile pe care le-a facut, i bnuind c la aceasta a contribuit mult Curtea de la Viena, prin trimiterea contelui de Scherffenberg care a luat in circularele sale39 titlul de general al imparatului In Transilvan ia si Tara Romaneasca. Cum nu este cu putint ca armata sa obtin cvartiruri de lama ' mai " Adicfi Bugeacal, considerat de ttari oa tara lar durp iinfiltalarea lar masiv5 d e clteva decenii. 39 dans ses universaux. 410 bune decit In Tara Romaneasca, si cum nu mai famine decit luna in www.dacoromanica.ro

care intram pentru a actiona spre a o aeza acolo, nu este sigur daca regele Polon iei va merge pina* la Dunare, sau daca de la Falciu o va lua de-a dreptul spre T ara Romaneasca ceea ce ar parea mai sigur i mai potrivit cu starea In care ne afl am armata nemaiavind provizii decit pentru zece zile, i fiind teama ca turcii sa dea foc tinutului ea ele sa ajunga in 13.1.11Ra locuita a Tarii Romaneti. lnaintea noastra pina la Dunare i sa infometeze trupele moastre lnainte apara., dei avea un corp de trupe aa de mare de tatari. Ceea ce sporete inca nehot arirea regelui Poloniei asupra drumului pe care trebuie sa-i duc armata, este fapt ul ca ne gsim de o luna fara tiri sigure despre luarea Budei i despre evenimentele ulterioare survenite intre marele vizir *1 trupele imperiale, ea sintem in aceeai dar s-ar parea ca este destul de slab, de vreme ce n-a indraznit Nu avem Inca niel. o tire sigura de locul unde se afl seraskierul, nesiguranta cu privire la diversiunea pe care trebuiau sa o faca moscovitii in C rimeia, i ea muntenii i transilvanenii nu mai scriu regelui Poloniei, -am putea erge pina -a lungul ul ea mai p. 130 riu Siret, i care nu este insemnat pe nici o harta, Inca daca se urmena' acest dr um, este de temut ca In curind armata va suferi de lipsa de alimente i de alte ne ajunsuri i ca inaintind prea adinc poate s nimereasca intr-o tara dumand i pustiita, fara a cunonte numarul vrajmailor care p ot sa-i cada pe cap i cred, impreuna cu multi altii, ca ar fi fost mai bine s'a f i trecut, umblind ziva i noaptea, de la Prut de mers din locul unde ne aflam pina la Galati, care este intr-un tinut pustiu, mai este tot atila drum complet pustiit de la Galati pina la zisul sau sA ne reintoarcem de-a lungul Prutului timp de dou'a' zile de apa pina* In d reptul Iailor 1 s'a inaintam spre Tara Romaneasca, coborind pe riul Siret Bolile i ncep s se iveasca printre soldatii notri (infanteria noastra) *1 caii notri, la care contribuie mult arita cumplita, i vedem in clipa de fata cit este de greu s'a duc i razboiul la mai mult de spre riul Birlad, ceea ce in adevar nu se poate face fara a fi lipsiti o sut de leghe de Polonia, intr-o tara pustie, i ea ar fi fost mai bine sa mergem drept la Suceava, pentru a ne cantona intre Tara Romaneasca Moldova (! ), potrivit cu planul DIN TABARA DE LINGA 12 septembrie, 1686 p. 132 Regele Poloniei trimitind la 31 august, la trecerea Prutului, o parte din cavale rie pina la Dunare, aceasta 1-a ajuns din urma la o leghe de Fakiu, In ziva de 3 a acestei luni41 (septembrie) i a raportat ea n-a gasit 41 Afirmatie falsa. Vezi Jurnalu/ lui Iacob Sobieski. Pretimsa razzie 'Ana la Ga lati tre-buta s justifice ordinal de reta-apare dat En ziva de 2 sept.! NeadevArr ul ateptind pesemne dezmodamintul luptelor din Ungaria i succesul pe care 1 avea de partea aceasta. Cum regele Poloniei a fagaduit papel" ea' va m la Dunare, ar don i In oriice chip sa ajung pina la Galati i s'a' urce de Dunarli pina la val.sarea Siretului In acest fluviu; dar pe linga fapt sint zece zile

este flagrand. 4 Inocentiu al XI-lea (1676-1689). www.dacoromanica.ro 411

un singur om in Gelati, ca toti locuitorii se retrdseserd dincolo de de jur imprejurul celor cloud riuri, ceea ce a silit pe Maiestatea sa vdzind cd nu e chip de a pdtrunde mai departe s tina un consiliu, in care s-a hotdrit sd se facd un contra-mar, urmind Prutul pind la Iasi, spre a se ajunge la riul Siret, pentru a intra de-a lungul sdu in Tara Romaneascd. Seceta cumplit ne oblig sa tre cem ziva i noaptea de la un riu la altul, pentru a implini lipsa de ap, i s apucdm din aceast cauzd, un drum si mai lung si mai greu, ceca ce se potriveste prea pu tin cu nevoia ce o are armata noastrd de merinde. Dundre, i dduserd foc tuturor furajelor pe o suprafatd de sase leghe p. 133 aceea a tdtarilor, si de sase zile inaintdm avind riul intre noi, frd ca, nici ei , niel noi, s indrdznim a-1 trece pentru a da o luptd. Totusi cum apa este foarte putin adincd i slut vaduri in mai multe locuri, se intimpl in fiecare zi cite o ciocnire intre ei i noi. Prizonierii sustin c seraskierul si cele cinci pasale au cincisprezece mii de turci cu ei, i c armata ttarilor este de cincizeci de mii de cdldreti, ceea ce ar putea fi adevArat In privinta tdtarilor, dar nu cred sd fi e mai mult de sapte sau opt mii de turci, si dacd s-ar putea ajunge pind la ei, e probabil c i-am bate, insd pentru aceasta trebuie ca ei s urmeze riul pind la Pe rerita, unde avem vaduri foarte lungi // i lesnicioase sub apdrarea focului unui mare fort; dar este de temut ca inainte de a ne apropia noi de acel loc, ei s ja drumul spre Camenita, unde bdnuim c vor sd introLa 4 (septembrie), regele pornindu-si armata, am vdzut pe la amiazd apdrind de c ealalt parte a Prutului armata turcd unitd cu ducd un convoi, si s treacd Nistrul inainte de a-i putea ajunge din urmd. Cum nu mai putem s ldsdm Camenita si Polonia fdrd acoperire In fata dusmanilor, t rebuie neapdrat schimbat planul <dintii> de a intra in Tara Romaneascd spre a-i urmri pe acestia, i vom cddea intr-o nemaipomen itd lips de merinde, <orasul> Iai neputindu-le procura, si Polonia fiind prea dep arte pentru a le putea aduce de acolo. Domnul Trii Romnesti std pregatit la hotarul tdrii sale cu optsprezece mii de oame ni, fr a se declara de partea unuia sau altuia, asteptind dup cit se pare deznodmintul asediului Budei i ceca ce se va intimpla intre armata noastr i aceea a turcilor; i lucrurile stau i: ea dacd nu vom bate armata care ne st impotriv, nu vom face nici astd campanie, i md indoiesc acum dac regele Poloniei va putea ierna in afana Poloniei gdseascd in acest fapt pretexte destul de valabile pentru a ocoli convocarea Dietei. astfel cu no o isprav in ace cu armata sa in aparent

Regele a gsit totusi la Iasi un trimis din Transilvania care II indemna s inaintez e in Tara Romaneascd, si care 11 asigura ea' Scherffenberg se retrdgea <din Tran silvania> si nu este nici o indoiald c regele ar lua aceasta hotdrire dacd ar put ea sd-i invingd pe turci si pe ttari sau 412 sileasca a se retrage. www.dacoromanica.ro

DE PE MALUL SIRETULUI 27 septembrie, 1686 p. 134 Am ldsat armata sd se odihneascd trei zile lingd Iasi, in timp ce regele Polonie i a dat toate poruncile trebuincioase pentru a ldsa acolo o garnizoand numeroasd , propunindu-si a face un punct principal din acest loc42 intdrit, care se poate apdra singur i ar constitui o acoperire pentru restul trii, si cu acest Mild a s ilit pe comisarii papei43, pe care i la un pret chiar peste mdldsase in Iasi, s c umpere din toate pdrtile alimentele trebuitoare pentru hrana trupelor destinate surd de ridicat a famine acolo, i <acestea> fuseserd strinse intr-una din marile mdndstiri44, care trebuia s intre in sistemul de fortificatie ce se adduga palad atoritd fie rduttii moldovenilor (?!) sau nebdtului46, and deodatd a luat foc ace a mdndstire cu atita gdrii de seamd a oamenilor nostri46 putere, Inca a fost fcut d scrum (!) impreund cu toate proviziile cu o parte din oras, frd ca sd se poat fa ce ceva; ceea ce a silit pe rege retragd garnizoana de acolo, impotriva vointei sale si sa pardseascd acest pdstreze, atit pentru renumele campost pe care tinea foarte mult paniei sale, at i pentru a mentine Moldova in ascultare. Armata pdr dsind Iasii la 17 septembrie, ne-am indreptat cu mici popasuri spre riul Siret, urmind un riulet care se numea Bahlui, si am 1nteles, la 19 septembrie, dupd bub uitul tunurilor care se auzea din zisul cd seraskierul trecuse Prutul i c ajunses e acolo; ceea ce ne-a silit s rdminem pe loc, pentru a avea vesti mai sigure; si moldovenii nostri ne-au raportat in noaptea de 20 septembrie, ca domnul fusese r easezat In scaun de cdtre turci cu multd ostentatie in mijlocul ruinelor Iasilor c armata ttarilor se afla In mar s pentru a ne fugdri; la 21 septembrie, cdtre am iazd am vdzut-o apdrind pe niste culmi impreund cu cavaleria tured i le-am oferi t lrupta timp d rtrei ore, f Lra ea ei sa voiased a pdrsi locul inaccesibil unde se gdseau, dar cind ne-am reluat marsul, turcii i cei mai indrdzneti dintre ttari au atacat ariergarda noastrd cu o violent& nespusd, si au fost respinsi cu pier derea a mai multora dintre ei. De atunci ne-au urmdrit timp de cloud zile, dar f oarte de departe, si astzi cind ajungem la 111.11 Siret, nu mai apar deloc, si am primit vesti ea seraskierul, pornit Inapoi In mar de la Iasi drept spre Prut, l-a trecut din nou cu toatd infanteria i tunurile sale, i ea tdtarii i se vor alatura fait zglaavd pentru a conduce un convol La Camenita. Trecem astdzi riul Siret i mergem la Suceava, destul de indoiti asupra hotdririi de luat, neavind nici o stire de ce se Intimpld la Buda pentru organizarea magaziilor. El era rectorul colegiului iezuit de la Liov. (Ve z! I. Moga, Rivalitatea polono-austriacd...). 44 = Trei Ierarhi? 43 = Curtea domneascii. 42 Prtendant faire une tte de cette place. 43Tri fruntea lor era plrintele Bonesan a, minuitorul banilor pontificali alocati 48 In realitate orasul a fost incendiat de poloni In retragere, poate chiar de c azacii din oastea lor. Intreaga versiune a lui Bethune are de scop absolvirea regelui de rspunderea aeestor fapte. www.dacoromanica.ro 413

p. 135 si In Ungaria, cad tkarii au tdiat de cloud luni Incoace orisice legdturd dintre partile acestea cu Polonia. Daca s-ar intimpla cumva ca domnul Tdrii Romdnesti sd se declare de partea noastrd pInd In ziva de 10 ale lunii urmdtoare, am prefe ra sd ldsdm In tara lui o parte din armata noastrd, decit sd mergem sd ne impotr ivim convoiului pe care seraskierul vrea sd-1 introducd In Camenita; 1/ dar n-as crede sd facem nici una nici cealaltd, timpul fiind prea inaintat iar Tara Romd neascd prea acoperit cu munti s'i pAduri, pentru ca <muntenii> sd se teamd cd i-a m putea sili sd ne cvartiruiascd, iar turcii au un drum asa de usor spre Camenit a, Incit foarte greu le-am putea lua inainte, avind de trecut sase riuri intr-un tinut muntos, unde cele mai neInsemnate ploi pot s ne opreascd mai multe zile. DIN TABARA DE LINGA BUCOVINE"47 7 oct, 1686 p. 136 La 28 septembrie armata noagtrd trecind Siretul, am mers trei zile pentru a ajun ge la Suceava, oras mare dar In intregime pustiu, care are o cetate destul de bu nd si construitd clupd moda veche, cu mai multe turnuri si ziduri foarte groase. Coborirea de pe trmul riului, ce poartd acelasi nume cu orasul, fiind foart,e gr ea, s'i malurile zisului riu fiind foarte inalte, ne-au trebuit cloud zile pentr u a strdbate un defileu foarte lung impreund cu acest riu, si. cind avangarda no astrd i. o parte din cdrutele noastre trecuserd pe jumdtate, ttarii pe care ji cre deam intorsi la Prut, s-au ivit din toate pdrtile spre a ne ataca, dar gdsind pr etutindeni tabdra si trupele noastre In build rinduiald, s-au multumit s stea in observatie pind la amiazd si ne-au lsat sd ne urrndm drumul; la cdderea noptii, u na din cetele noastre aducind prizonieri, am aflat cd acel corp al tdtarilor se impdrtise In cloud, si cd doi sultani cu 20 de mirzaci, zece mii de ttari si o mi e de ieniceri turci o luaserd inaintea armatei noastre, spre a ne opri trecerea prin bucovine", si cd Nur-ed Din sultan cu restul armatei trebuia sd ne urmdreas cd, i. cu toti impreund sd ne atace peste cloud zile, In locuri foarte grele pent ru marsul unei armate impovdrate Cu multe cdrute. Regele judecind dupd aceastd informatie cd cei doi sultani, care se desprtiserd i n aceeasi zi pentru a inainta pe drumul armatei noastre, n-u puteau sd fie la perea mare depdrtare47, a trimis doi cazaci si doi moldoveni cu cite doi cal fiecare, dupd obiceiul tdrii, si a promis o mie de scuzi celor care ji vor aduce stiri sigure despre dusmani. Moldovenii, reveni nd In tabard la miezul noptii, au dat asigurdri cd ttarii poposisera' la cloud le ghe mici48 de noi, si regele a trimis de indatd pe vistierul Coroanei48 cu patru mii de cdldreti, din cele mai bune trupe ale sale, 47 Pentru localizare vezi Jurnalul lui Iamb Sobieski, n. 89. 48 deux petites lie ues. 49 = Mihail Rzewuski. 414 www.dacoromanica.ro

i doua mii de dragoni, 0 a mers el insui la ivirea zorilor cu avangarda sa, urmat de restul armatei pentru a ajuta pe vistier, de ar fi nevoie; dar am aflat in timpul marului ca vistierul se napustise aa de bine asupra tatarilor ca i-a surprins i i-a infrint i ea' au ramas multi morti in acel loe i c a sint i prizonieri; i intr-adevar am gasa aproape patru sute de morti printre care ase mirzaci, pe l'higa un alt mare numar ce fuse se omorit in padure, i au fost adui in tabara mai mult de cinci sute de prizonieri50. Din. ziva aceea pina astzi, ne-am urmat drumul far a a mai vedea vreun duman, dar nu putem inca ti daca ne-au parasit cu totul, ori s -au dus sa ne atepte la locul de trecere prin bucovine" unde vom intra poimiine i le vom strabate timp de trei zile. Intentia regelui Poloniei este de a lua provizii pentru armata la Sniatyn, i dup o odihna de trei zile, sa mearga la Nistru pentru a se impotrivi convoiului pe ca re turcii doresc sa-1 introduc in Camenita; dar este de temut ca nu cumva cavaler ia care a suferit mult i infanteria, care este foarte slabita, s'a' se dezorganiz eze datorit lipsei de ascultare a polonilor i relei lor discipline. De aceea socot campania ca 1 terminatd, de indat ce vom trece de <codrii> Bucovinei. Stryj, 1686, noiembrie, 14 p. 140 Regele Poloniei a pastrat patru locuri intarite in Moldova: Soroca pe Nistru, Ne amt la granita Transilvaniei, .1 doua puncte intarite in bucovine"51 Iaul a fost p arasit din cauzele aratate ... Cetatea Neamtului fusese parasit din cauza dezerta rii garnizoanei noastre, dar au fost trimise alte trupe pentru a o ocupa din nou . Regele a adus de la Iai pe patriarh (052, om energic, i citiva dintre boierii ma i de seama, astfel incit regele va avea inca destule locuri intarite i legaturi i n tara pentru o a lua in stapinire cu totul cind va voi. Regele Poloniei are inf ormatii din Transilvania de la 26 octombrie ca sultanul ii va petrece iarna la Be lgrad, i mare1e vizir la Timioara i principele Apaffy sperd s se rascumpere de toate cvartiruirile de iarna printr-o suma de bani. 5 Pentru aceasa izbind de lingd satul PrhAuti nalul lui Iacob Sobieski, in acest vo lum. la 3 octombrie, vezi Jur51 Vezi Jurnalul lui Ievoob Sobieski, n. 89. 52 le Patriarche. Gresit: de faipt mitropotlitul Dosoftei. www.dacoromanica.ro 415

IACOB SOBIESKI (1667-1737) a Iaoab Sotrieski, fiva prim nOscut al lui loan Sobieski, pe atunci mare batman al caroanei, ulterior rege al Poloniei (1674 1696) a venirt pe lume In 1667 la Paris, unde viitogrea regin Maria-Cazimira, car e era francezti dintr-o familie nobil lipsit de strlucire, se dusese s-si revad famil ia, dar mal ales s ofere sprijinul sotului ei unei candidattui franceze la tranul Poloniei, pe care regele loan-Oazimix, rmas vduv de energica Maxie. de Gonzaga era hortrrit s1 Prseasc spre a se retrage in Franta, wee ce a si fcut in 1668. Ofertele de servicii erau insotite de solicitarea mereu sporit de onoruri pentru tot neamul din Frarnta preoum si de asigurrarea rangului de maresal al Frant)ei pentru mang e hatanan pe care ar fi vrut s-1 conving s se stramute din Polonia! Dealtminteri, n etinind seama de candidatura oficiar patronat de Ludovic al XIV-lea, in persoana p rintului de Neuburg, ea ducea un fel de campanie proprie pentru alti principi in ruditi Cu regele-soare, care s-a grbit sa pund capt acestui echivoc. Iacob Sobiesk i era putintel la trim si de un temperament de om de biblioteed, fr nici una din furtunoasele calitti si defecte ale Printelui su, care voia cu tot dinadinsul s fac din el un ostas. La virsta de 16 ani 1-a luat cu sine In expeditia de despresurare a Vienei (1683) si in continuarea campaniei di n Lingerie, in care ins polunii au avut mal putin norm (la Parkani). In and urmAtor 1(1684) a luat parte alaturi de rege la incercarea de expeditie neizbui't de la Zwaniec mai sus de Hotin. Nu a participat in niel un fel la cea compr omisd dintru inceput a hatmanilor Jablonowski si Sapieha din 1685, terminat cu in fringerea de la Boian si retragerea amintit de Ph. Le Masson du Pont in memorille sale, (vezi mai sus p. 287 s.u.). L-a insotit apoi pe rage in caxnpania din Mol dova, pornit cu gindul de a ocupa Moldova si Tara Romaneasc pentru totdeauna, fr' a renunta niel la pretentille sale asutpra Trarnsilvaniei. Aspinatii ce il puneau in opozitie cu Leopold I, care isi rezerva siesi cele trei tri ramane. Un fel de compromis a fost propus ulterior de nuntiul apostolic, Buonvisi. Regele s se multumeasc cu Moldova, pe care ar fi s o capete la incheierea pcii generale. In nici un caz nu trebuia SA se amestece in Transilvania, si niel in Tara Romneasca , socotit ca legat strins de aceasta in virtutea pretentiilor de suzeranitate ale regilor Ungariei de odinioar. Dar cu toate presiunile nuntiilor 416 www.dacoromanica.ro

apostolici de la Viena si Varsorvia, himera ocuparii ambelotr tri dunrene rfiminea intreagd. Posesiunea lor eventual, trecut asupra tinrului principe lacob, i-ar fi oferit acestuia o pozitie stabild, ing'duindu-i s candideze in conditii op time la tronul Poloniei dup moartea lui loan Sobieski. Dar precum se stie, campan ia din 1686 nu a corespuns asteparilor, datorit aparitlei tAtarilor, care a impAr tit-o in dou etape distincbe: a) inaintarea nestingherit plaid la Tutora i b) ince rcarea zadarnicA de a ajunge la DunAre cu once pret (pentru a implini conditia p ush' de Scaunul papal, de la care veniser importante subsidii in acest scop) cu e pilogul retragerii chinuitoare a armatei hrtuit la tot pasul. In anul urmtor (1687) Iaceb Sobieski a primit o insrcinare proprie de comandant al expeditiei proiecta te in Moldova. Ea se datora atit stArii nesatisfAch.toare a snttii regelui, cit i u nei nehotriri chinuitoare a acestuia in fata unor solrutii diametral opuse: perse verarea in rAzbodul cu turcii, sau incheierea une pci sepambe cu ei, iesind din c adrua Ligii Crestine de care moralmente se g instrinase. in cele din urni a biruit solutia dintii. Situatia era atunci aceasta. limperialii isi cantinuau succesel e. Dar pe frontul polon turcii au reu.sit in Wile (1687) s transporte la Camenita un convoi de 4 000 de cArute, insotite de o trup de 4 000 de turci si de 12 000 de ttari, care aveau s supravegheze i strinsul recoltei, nefiind opriti de nimeni, intrucit palatinul Rusiei, Jablonowski, care era si rnare hatman al caroanei, a sosit prea tirziu patru zile dup introducerea convoiului In cetate nefiind infor anat la timp, dup unii, iar dup neavind cu ce sh-i opreasc, fortele de care dispune a fiind cu totul insuficiente ca numr i ca destoinicie. Teat& nddejdea era la for tele lituaniene care se adunau destwl de incet. De unde la 15 iulie regele anunt a CA va fi la oaste la 20 ale funii spre a grbi jonctiunea trupelor, asteptate cu cele ale marelui hatman pentru pornirea unei actiuni mai importante, se afl deod at cA abia la 10 august ar fi s soseascd unele din acele regimente. Deci o nou zdba v. Dar cine avea sA comande expeditia? Regele nu voia SA1i primejduiasc reputatia, avind in vedere calitatea nesatisfacatoare a armatei, dar totodat nu voia s o inc redinteze altcruiva dintr-un fel de gelozie anticipat si de neincredere generalA care se accentua tot mai mult. Asadar a fost trimis principele Iacob s tin locul r egelui, avind sub ordinele sale pe cei doi hatmani cu misiunea sh. cucereascS ce tatea Camenita. Regele urma totusi s vin personal la tabAr, aceasta fiind una din c onditiile moscovitilor pentru a-si da concursul impotriva ttarilor spre a-i tine in friu. CealaltA oonditie era s se fi ajuns in dreptul capitalei Iasi. Auzind cd turcii ar fi ajuns la StefAnesti regele hotArAste s preia comanda personal, dar primind o scrisoare de la Constantin Cantemir vestind retragerea turoiler peste Dundre, i flind c ttarii s-ar indrepta fr impotrivire spre hotarul polon, nu mai ast eaptA la Jaslowiec desfsurarea evenimentelor, ci Ii recheamA fiul din fata Cameni tei, pe care acesta o bembardase in trei zile cansecutive inc. lui sept.) La 14 sept. se incheie scurta sa insarcinare de (s. lui august comandant. Grosul armate i se debandeazd. Se adoptA o nou formula: Camenita va fi blocatA"! Se ridich dou p osturi intArite cu scopul de a observa cetatea a impiedica (in teorie!) aprovizi onarea ei, dar in realitate prea IndepArtate insuficiente pentru a face fat unor escarte asemenea aceleia din luna iulie. Regele i fiul su se intorc din expeditie fArA a fi trecut in Moldova. Iacob Sobieski revine In Moldova peste 4 ani, In 1691, in imprejurAri Ina si mai contradittorii. Regele fiind invitat de Imparat sA dea o plenipotent principelui de Baden, insArcinat si de el ca s discute conditiile unei pad generale ou 'bunch care isi dAduserA asentimentrul, dmp mArturia lui Marsigli pentru aceas tA 27 Clatori strAini despre Tails Romdne www.dacoromanica.ro 417

faza, a preferat trimita peropriul sau delegat Cu instructiuni secreta., convins ea era la mijloe o lueratura contra sa, iar el s-a grbit sa porneasca cu Iacob s i Cu fiul al doilea intr-o expeditie, aparent contra turcilor dar in realitate p entru a mal ocupa cit va putea din Moldova si a rmine pe pozitiile sale, pina la incheierea pacii, care va trebui s-1 gaseasca in posesia netagaduita a teritariul ui din vestul Moldovei ocupat in 1686 Cu ocazia retragerii din campanie, si mai sporit Inca. cu noua achizitie a cetatii Neamt, cucerita." de Iacob Sobie ski. In acelasi timp regele isi pregatea terenul pentru o pace separata, socotind ca acea expeditie a sa cu cei doi fii in Moldova, fara umbra de ajutor de la impara t, 11 deslega de toate obligatiile sale fat& de Liga Cretina. Dar si aceasta inc ereare din 1691 a dat gres, cel putin in ce privea mersul asupra Iailor i laurii unei vicorii. Oprit la Pererita de domn si de ttari a trebuit s. se retraga fara glorie si sa se multumeasca cu punctul 2 al programului sau: retinerea cettilor i posturilor de la Clinpulung, Suceava, plus Nea.nt, precum i Soroca unde se ment ineau cu dirzenie cazacii din dependenta Poloniei. Regele se mai lauda Cu pirjol irea Romanului! In noiembrie el era gata sa trateze o pace separata cu turd' (Hu rmuzaki, XVI p. 272). In eursul fiecareia din expeditiile la care a participat, Iacob Sobieski a tinut un jurnal al eampaniei respective, urmind in aceasta obiceiul polon de a tine asernenea evidenta. (Vezi Ccildtori III, p. 643, s.u., jurnalul expeditiei lui Zamoyski din 1595 in Moldova, Idem IV, p. 230, expeditia din Moldova si Tara Rom'aneasca contra lui Mihai Viteazul, si p. 447 s.u. campania lui Zolkiewski d in 3 sept. 6 oct. 1620, precum i relatia lui Jakowski pp. 468-472, i fragmentul de jurnal din campania polon de la Hotin din 1621 pp. 491-494). Este desigur posibil ea ulterior principele sa fi hotarit sa adune materiale pentru o istorie a vietii parintelui sau, la care ar fi luerat toata viata (Janocki, Polonia lit erata nostri temporis, pars I, Vratislaviae 1750, p. 130). insa rostul notelor s ale zilnice, incepind de la prima sa campanie (1683) nu are nevoie de alte motiv ad decit dorinta de a indeplini pe linga rege sarcina preluat in expeditiile amin tite de Care un membru al expeditiei desemnat anume pentru aceasta. Faptul ea ju rnalul s-a pstrat in stare mai completa nu trebuie pus neaparat in legatur cu un i nteres mai viu al autorului pentru tarile romane ca urmare a planurilor de anexa re ale regelui. Dealtminteri toata atentia se indreapta catre operatiile militar e, si nu spre o descriere a tarii, cu exceptia doar a rindurilor despre palatui bisericile din Iasi. Mai trebuie deasemenea tinut seama si de un alt fapt. Domni a tarilor romane nu a fast unica perspectiva imbietoare infatisata principelui I acob. Mai fusese mirajul smulgerii de la Electoral de Brandenburg a Prusiei duca le pierdute in 1665. Bineinteles pe linia unei politici franceze. Ulterior Ludov ie al XIV-lea, aliat cu acelasi Elector de Brandenburg si Cu regele Danemarcei i mpotriva imparatului, ii ofereau lui loan Sobieski Silezia i chiar Ungaria (1682 ). La rindul sau Leopold oferea o arhiducesa pentru Iacob, titlul de principt ai imperiului pentru tatal i fratele reginei, i stapinirea Moldovei i Tarii Romane sti! Totul parea posibil. Dupa. momentul de colaborare cu imperialii din 1683, r egina Poloniei a emis ideea nensteptata de a-I face pe Iacob rege al Ungariei cu ajutorul lui Tkly, dusmanul imparatului! A fost nevoie de intreaga forta de persu asiune a nuntiului Pallavicini ca sa o faca s renunte la acest plan, irealizabil dealtfel. In anii 1684, 1685, 1686, i chiar 1687 papa a trimis subsidii extrem d e importante pentru campania contra turcilor (Ludw. Pastor, Geschichte der Ptipste, XIV, 2, p. 800 s.u.). Era ins& o atmosferd de neincreder e intre rege si imparat. Pe linga rivalirtatile teritoriale se ivesc i nemultumi ri de caracter 418 www.dacoromanica.ro

personal. Pentru asigurarea succesiunii coroanei (elective) regele si mai ales regina cutau un sprijin in afard, solicitind pentru fiul lor o alianta cu Casa de Austria. Proanisiunea din 1682 inclinase serios cumpana, determinind In parte ad erarea la tabara antiotomana In 1683. Dar In 1685 arhiducesa Maria-Antonia promi sd lui Iacob a fost data in castorie Electorului Bavariei, Maximilian. lar In 168 8, o alt casdtorie pusa la cale Cu o printesd Radziwil, mostenitoarea unor posesi uni imense in Lituania, ramas vaduv a unui markgraf de Brandenburg, a fost zdrnicita de o manevra piezis a rezidentului imperial de la Berlin, uncle lo cuia printesa. Deodata s-a aflat ca ea s-a casatorit clandestin in chiar cu Carol-Filip de Neuburg, cumnatul impratului. Acesta se desvinovtea c nu ar fi st iut nimic despre logodna anterioard tratata In taind de diplomatia franceza! Dar ea iscalise o promisiune de casatorie cu clauza pierderii posesiunikr lituanien e in cazul ruperii logodnei. Regele s-a socotit in drept sa ocupe pentru Iacob a cele posesiuni in virtutea acelei clauze. Ele puteau fi foarte importante ca baz d concretd pentru sprijinirea candidaturii lui Iacob la recunoasterea sa ca Mare Duce de Lituania, care i-ar fi dat o situatie proprie independent& foarte neces ar In vederea dobindirii mostenirii politice a regelui. Dar nobilimea, intotdeaun a potrivnic unei actiuni putind ingr'deasca atotputernicia anarhica la alegerea re gelui, s-a opus si in dieta de la Grodno acestor veleitti. Consrtiituirea unui ap anaj propniu lui lacob a dat gre Inca o dart. In schimb jignirea suferit din partea imparatului era pe cale sa fie indreptata. Necazul regelui fusese atit de vehem ent incit au fost pusi In miscare nuntii apostolici de la Varsovia si Viena si a fost inforrnat si papa. Regele ameninta s ias din Lig. Pin in cele din urma imparat ul a trebuit s se hotarasca ofere (1689) pe propria sa cumnata, Hedwiga de Neubur g, dup ce declarase ceva mai Inainte c lucrul e cu totul imposibil, sora Imparates ei riscind s rmind o simpla doanan oarecare. Dar inrudirea Cu Habsburgii a avut dre pt urmare Intetirea vrajbei din familia regard pelona. Intre regind si nora ei s -a aprins o lira neImpacata. Inca de mai inainte ea opunea lui Iacob pe fratele acestuia, Alexandru, nascut dup inaltarea la tron a lui Sobieski, si deci socotin du-se mai potrivit pentru coroan! In 1689 acesta a aflat cu indignare c fratele sa u mai tinar, si nu el, avea sa-1 insoteasc pe rege in expeditia proiectat In Moldo va. In urma protestului su, s-a recurs la solutia medie a participarii ambilor fi i la acea expeditie sortitd dinainte insuccesului. Odat cdstorit Iacob, care se In rudea acuma cu casele suverane din Germania si Spania a aderat cu totul la polit ica imparatului. Rzboiul dintre acesta i Ludovic al XIV-lea a sporit solicitrile i presiunile asupra Poloniei. Actiunea din 1691, destul de ambigu, a fost o cale d e a ocoli o rezolvare clar a problemei. Incercrile Poloniei de a ajunge la o pace separat. cu Poarta nu putean decit sa Invenineze conflictul, nedeclarat Inca fati . In ultimii ani ai regelui, cu totul acaparat de regin dusmania se manifest& pe fat. Inmormintarea regelui (1696) a dat In vileag gradul de vrjmsie la care se ajun sese. Principele inchidea portile orasului Inaintea reginei. Dar ea venea cu tru pul regelui i detinea i coroana ... La dieta pentru alegerea urmasului, (vagina a combatut candidatura lui Iacob sprijinit de imperiali, vend opuna pe unul din c ei doi frati ai acestuia, Alexandru sau Constantin, sau chiar dup cum se soptea s a-si rezerve sie-si tronul luind ca sot pe Jablonowski! In cele din urmd ar fi s ustinut chiar pe Iacob, dar voturile s-au imprtit Intre cei doi candidati princip ali: francezul Conti si saxonul Frederic-August care s-a Instpinit indat avind la Indemin trupele necesare pentru aceasta (1697). $apte ani dup aceea, In cursul rzbo iului dintre casa rezidentului www.dacoromanica.ro 419

August al II-lea si Carol al XII-lea, acesta ar fi fost dispus s instaleze ca reg e pe Iacob pentru care se declara partidul avind in frunte pe primatul Poloniei Radzejowski, dar principele a fost capturat de saxoni i tinut prizonier dol ani pina in 1706 cind a fost eliberat de regele Suediei prin tratatul de la Altranst adt. In lipsa lui fusese instalat Stanislaw Leszczynski... Jacob a trait In exil . In. 1734 a putut s urrnareasc de departe incercarea lui Stanislaw Leszczynski de 'a reocupa tronul Poloniei dup moartea lui August al II-lea. Una din fiicele sal e a fost sotia pretendentului Iacob Stuart, fiul regelui Iacob al II-lea. Fiul e i Carol-Eduard era strnepotul rnarelui Sobieski. Iacob Sobieski rmine in istorie d oar ca autor al notelor zilnice ale campaniilor contra turcilor (cea de la Viena si celelalte pornite de rege in 1684 si 1686). Notele din 1691 s-au pierdut. Au rmas ins cele relative la scurta expeditie de la Camenita din 1687 comandata de p rincipe. Turnalul din 1686 ra'mine un izvor de seam5. pentru vestita campanie din Moldova , relatat si de Ph. Le Masson du Pont si de marchizul de Bthune in corespondenta a dresat la Versailles. El e cansacrat In intregime operatiilor militare i tirilor In legAturd cu ea. Sint subliniate unele din deficientele observate, privind de pild tirul defectuos al artileriei i inregistrate mai discret unele mo mente de panicA. Printre rinduri poate fi intrevAzut i nehotrirea fundamental a reg elui. Am semnalat in notele din subsol unele confuzii datorate probabil interver tirii unora din insemnri. Ucrmrirea drumului de intotarcere pe hart& scoate in evi dent nepotrivirea dintre ele. Un punct l'as sat anume nelamurit este acela al inc endierii capitalei moldovene cu prilejul retragerdi polonilor. In note se folose ste cu tile imperscraalul: se dAduse foc orasului. Dar si cardinalul Buonvisi la Viena la 1 dec. 1686, si iezuitul Avril la trecerea sa prin Iasi In vara anului 1689 pomenesc de sentimentele de avensiune trezite in moldoveni de procedeele p olonilor, adica' vtamarea bisericilor i mndstirilor ortodoxe di nobilissima strutt ura"... i prsirea moldovenilor, dup ce li s-a pretins jurmintul de credint. S-ar pare a ea' regele se abtuse pe la Iasi o clip, dar acest fapt nu este consemnat In note decirt indirect. La 15 sept. principele note: Ne-am oprit dincolo de Iasi. Rege le era la lasi chiar in pa/at. Se dAduse foc orasului care asa era destul de pus tiu..." In insemnarea zilei precedente regele este mentionat in legatur cu alt act iune. Este probabil ca initial insemnrile acestea au fost mai putin reticente. 0 confruntare cu versiunea lui Dimitrie Cantemir din Viata lui Constantin Ca.ntemi r (trad. N. Irga, Buc., 1925, pp. 56-66) si din Istcrria Duna' Imperiu/ui otoman (trad. I. Hodos, Buc., 1876, pp. 536-545) se impune. moartea principelui Iacob, manuscrisele sale au ajuns in posesiunea biblicrfilului Zaluski, episcop de Kie v, fostul secretar al reginei. Ulterior jurnalul campaunde a fost atribuit din e roare niei din 1686 a ajuns In Rusia, la Petersburg, regelui loan Sobieski i apo i in Polonia (Bibl. Universittii din Varsovia). S-a dovedit ca era un autograf al principelui Iacob cuprinzind unele fragmente ce lipseau din manuscrisul cu lacu ne din biblioteca Czartoryski din Cracovia. Textul integral al Jurna/ului a fost publicat de Cz. Chowaniec in Revista de istori e militar din Varsovia", vol. IV 1931, pp. 314-323 i introdus, ulterior, ca apend ice In monografia lui, inchinard campaniei din Moldova (Wyprawa Sobieskiego do 1 VIoldawij t 1686, Warszawa 1932, pp. 127-136). Textul polon a fost tradus in lim ba francez5. de Irina Galeczowska i publicat de cAtre Al. Lpedatu sub titlul: Jurnalul principelui lacob Sobieski, fiul regelui loan asupra campap olone in. Moldova in 1686 In An. Acad. Rom. Merm. sect. ist." s. III, t. XIII, p . 298-314 insortit de note din care o parte a fast folosit si aid. N. larga a 420 www.dacoromanica.ro

publicat in RHSEE, 1933 pp. 287-306, Sobieski et les Roumains (1683-1686). Tot a colo vezi si Maria Ka.sterska, L'Expdition de Sobieski en Moldavie en 1686. Jurna lul din 1691 0. notele mentionate in 1753 de Janocki nu s-au gsit. In schimb notele privitoare la expeditda de la Camenita au fost publicate partial in 1841 de PrzzdI, pp. 185-189. lar Jurnaiul campaniei de la Viena a fost eclitat in 1858 in colectia Acta historica ziecki in lucrarea: Podole, Wo/yn, Ucraina, Wilno, 1891, vol. res gestas Poloniae il/ustrantia, ed. Academiei din Cracovia, vol. VI, pp. 616-6 28. Asupra activittii literare a lui Iacob Sobieski au dat unele stiri Janocki Mitzle r in Acta litteraria regni Poloniae 1755, p. 108, iar de viata lui s-a ocupat Zawazki in lucraren Jacobi Konstanty Sobieski, Lwow, 1862. JURNALUL1 CAMPANIEI IN MOLDOVA IN 1686 1686 Vineri 26 iulie ... Am postit toat ziva. Era prima vineri dupd intrarea pe pmintul Moldovei. Ne-am oprit dincolo de Lujeni2. Simbeitei 27 iulie. Regele3 s-a dus s vadA intdrirturile4 pe care nmii le numesc Intriturile regelui Albert5, iar altii Intriturile genoveze, unde trimisese Inca de la Tysmienica mai multe regimente p entru a le intdri mai bine6 pentru siguranta cdrtorilor. In aceast noapte am p. 299 dormit In Imprejurimile localittii Jucice, chiar la intrarea In Bucovina9. cele vechi. Dup prInz, regele a plecat s aleagd locul pentru turd si chiar In acea zi a si Inceput s fie ridicatd In Bucovina9. Luni 29 iu/ie. Am iesit din Bucovin a. Puteau fi vzute pe drum multe rmsite19 ale expeditiei noastre din anul trecut11. Am poposit lIng Intriturile din anul trecut, pe marginea Prutului12, In fata Cernu tilor13. Duminicti 28 iulie. Eram acum chiar In Bucovina, ling Intriturile Miercuri 31 iulie. Dimineata regele a facut Inconjurul intriturilor noastre si al e Intriturilor turcesti, ridicate foarte bine, in felul unei transee. Am Inaintat cloud leghe i ne-am oprit lingd Marsenita (Marszowce). Marti 30 iulie. Am ramas pe loc. 1 Traducerea s-a fhout duph versiunea francezh a Irinei Galeczowska oath de Alex andru Lapedatu in An. Acad. Rom.", M.S.I., Seria III, t. XIII, Bucuresti 1933; p . 299 si unm. Extras p. 21 si urm. 2 Luzany Lujeni, sat pe Prut. 3 loan al III-l ea Sobieski. 4 De la Lincowce Lentesti. 5 roan Albert cel infrint la Codrul Cosm inului. 6 Se refer la reduta S. Iacob ridicath de colonelul Domaradzi. 7 Zuczkam J ucica. Nu e vorba de provincia geografich, cunoscut mai tirziu sub acest nume, ci de cod rul de fagi din jurul Cernutilor. numite Sf. Ana. 10 In text: de reliquios danaum (?) Transcriere probabil gresit. 11 Cu prilejul expeditiei marelui hartman Jablanowski (1685). 12 Ling& Boian. 13 Czerniejowce. Anume lrig Ostrita (Ostrzyca) sat pe Prut unde s-au ridicat inthriturile www.dacoromanica.ro

421

Joi 1 august. Am petrecut noaptea la Vancicautil4 pe unde trece adevdratul <val al lui> Traian. Vineri 2 august. Dimineata, regele a trimis pe domnul Lasko impr eun cu un detaament de gonaci" la Camenita. Ne-am oprit ling& Pererita16 unde au s osit scrisorile domnului Moldovei17 adresate lui tara. Turculet", rugindu-1 s intervind pe ling rege ca s nu pustiascd Simbiltei 3 august. Dimineata, dragonii au inceput sd ridice o inttli;tur" in ace st loc. Duminicti 4 august. Domnul Lasko s-a inapoiat cu detaamentul nostru, fdra a fi facut nici o isprav20. Am petrecut noaptea in acest loc. Curierul ne-a adus veti rele cu privire la rezistenta Budei21 O. la P. 300 la domn reverendul abate Wierzchowski22. / pierderea unui mare numr de voluntari foarte buni. A fost trimis Luni 5 august. Am petrecut in acelai loc. Se incepuse a se face trecerea cailor d e trup care se aflau de partea cealalt a Prutului i cum au crescut apele riului, mu lti cal i. rindai de oaste s-au inecat. Marti 6 august. Am trecut Prutul la cloud leghe de Pererita ling ta i unele regimente au ajuns la tabard destul de tirziu. In ziva aceea regele i-a i luat locul sdu in tabrd. Bogdaneti23. Cali ce nu trecuser incd au trecut Prutul i in ziva aceasMiercuri 7 august. Am pornit in mar dis-de-dimineat. In timpul drumului am vdzut valul lui Traian, dar acum se i arat mult noud. mai mic. Am petrecut noaptea lingd Racovdt24, alturi de o movild26 foarte mare. A m strdbtut o leghe bun moldoveneasca. Nite cazaci fugiti din Crimeia au venit la rege, dar nu ne-au adus nici o tire Joi 8 august. Am pornit in mar dis-de-dimineata i am mers o un mare numdr de movile inirate in chip de lant intins de-a lungul 14 Worobkowce -.= Vncicuti. leghe 'Duna moldoveneascd. Am ajuns la Ciuhur26 in fata Stefanetilor care se afld de partea cealaltd a Prutului. Am trecut in drum pe ling 18 Turkul era in oastea polon foarte pretuit pentru vitejia lui. In 1700 va fi st aroste de Cernuti la trecerea 1ui Leszczynski. Pentru isprvile lui vezi si. I. Neculce. 20 15 Coureurs. CAlareti Inaintasi, folositi la recunoasteri. 16 Pereryta, sat pe m alul sting al Prutului. 17 = Constantin Cantemir, domn al Moldovei (1685-1693). 21 Buda era asediata de imperiali. Mai participau si trupe de nobili poloni de a sa-zisi voluntari". 2 2 Iezuitul Wierzchowski fusese mai inainte misionar la Ias i, unde avea legturi cu boierii si cu domnul. Despre venirea lui la domn vorbe,st e pe larg Dimitrie Cantemir in Viaja lui C. Cantern,ir si in textul aproape iden tic din Istoria Imperiului otcrman. Vezi si Zaluski, Epistolae de actis Regni Po loniae, partea II-a ed. 1710, p. 961 si urm. 25

19 Redurta Janbw ridicat de inginerul francez Le Masson du Pont. Infectis rebus. 23 Bogdanowce. 24 Rahowiec. E vorba de rful Racovt. mint care la slavi se poate confunda cu cel de movil (moghila). 26 Czaher ou Czah ur = Gura Ciuihurului. Satu1 Ciugur a disp'rut. 422 un trs grand tombeau. In traducerea francezd e folosit cuvintul de morwww.dacoromanica.ro

unei linii. Acolo se and si un riu care se numeste Ciuhur si care a dat numele localitatii. Vineri 9 august. Am pornit in mar s dis-de-dimineata. Regele a vdzut de pe malul Prutului casele de la Stefdnesti pe celdlalt mal. Am intilnit in drum, venind in intimpinarea noastra, pe acel pdrinte lezuit27 pe care regele 11 trimisese la domn si care 11 gasise pe acesta la Cind d omnul a aflat de sosirea lui a fost foarte multumit; 1-a incredintat de prieteni a sa pentru rege, 1-a intrebat despre trupele polone, daca erau intr-adevar atit de aproape, ceea ce i se parea de necrezut, caci spunea el, daca ar fi adevarat, avangdrzile ar veni s prade. Gazi Mirza 28 a venit marti la domn. Spunea cd era trimis de sultanul Nur ed Din29 care se afla la Sdrata cu patru mii de oameni pe care ldsase intr-un sat la citeva mile de Iasi; si c fusese trimis pentru ca sa afle vesti despre armata noastrd i sd le trimitd acestuia. SA pare e domnul i-ar fi raspuns c armata noastra nu e departe. A plecat deci indata, adicd miercuri, la sultanul Nur ed-Din. i cum un anumit D omnul insusi a pardsit Iasii. El nutriar de turci trecuse Dundrea* se did* la Cetiveni3 i trebuie s astepte la Birlad, la o zi de mers de* ... Popula tia din Iasi asteaptd cu nerabdare pe rege. Domnul Tarii Romanesti31 nu s-a dus In Ungaria i // e in asteptare in tara sa, cu p. 304 trupele sale si ne este foarte favorabil. Hanu132 nu se va mica din i datoreste renumele unui mare numdr de movile. N-am mers decit o jumatate de leg he. Locuitorii ne spun c s-a raspindit printre e" un zvon cd Buda ar fi fost cucerit de germani35. Crimeia d'e teama Moscovei. Mirza33 inainteazd inspre noi in mare grabd. de-a lu ngul Nistrului. Ne-am oprit lingd Avrameni34, localitate care baut aproape dua leghe. Cind ne-am oprit, s-a dat alarma cum cd ta.tarii se arat d ... dar era domnul Ejesmont din regimentul Cracoviei. Fusese trimis la Tutora, linga Iasi. S-a aruncat asupra taberei celor doud sute de tatari trimisi de Gaz i Mirza, a ucis pe loe 40 ...* Sintbatii 10 august. Regele a pornit la drum dimineata si am strate e, spre a prinde limba i ca a doua parte era dusa in spatele noastre. Regele a trimis indatd detasamente in toate partile pentru ca sa le taie drumul. Am pet recut aceasta noapte la Giulesteni36. In lac erau foarte multi pesti. Vesti bune din Tara Romdneasca, domnul ne incredinteazd de prietenia lui, caci el fdgaduie ste s vegheze ca tdtarii sd nu treaca nici in Ungaria, nici la noi. = Wierzchowski. 28 Kazi Mirza, trimis al ttarilor. 28 Fiul lui Selim Ghirai, hanu l Crimeii. Lacun4 in text. 30 Ceteva. 31 a adus 12. Acestia spuneau c fusesera trimisi de Gazi Mirza in recunoasSerban Cantacuzino. 32 Selim Ghirai, hanul Crimeii (1678-1683; 1684-1691; 1691-1 692). Lacune in text. 88 In realitate Buda a fost cucerita de imperiali abia la 2 septembrie. Lacuna I n text.

Dziulesztane, sat astazi disprut. 88 Le Murza, &lied Gazi Mirza. 34 Havrameny AvrAmeni. www.dacoromanica.ro 423

bun& i jumtate i ne-am oprit lingd Coicieni37. A sosit vestea c i s-a Duminicti 11 august. Am pornit de dimineatd. Am fdcut o leghe poruncit lui Nur ed-Din sd se clued In Ungaria sub pedeapsd de a fi ucis. Si pe deasupra c germanii au bdtut pe sultanul Galga38, ttari au scdpat, cd viziru138 nu merge asupra Budei, c s-a retras, ca germanii atacd. puternic Buda. Chalepinski4 8 a fost trimis la 14. P. 302 mari i am ajuns la Iepureni41. Ni s-a spus cd pe amindoud malurile Prutului s-au gdsit foarte multe trupuri de cazaci care mai horcdiau i cdrora li se tdiaser. min ile i picioarele. Nu se tie de cdtre cine. Marti 13 august. Am pornit i nu am mers prea departe. Curierul a sosit; ne-a adus vestea cd Buda este puternic atacatd, ca s-au i cucerit citeva bastioane i e nddejde cd se vor preda, in duda dorintei muchetarilor germani care vor sd cucereascd Buda printr-un asalt, pentru a putea jefui. Umbld zvonul la Cracovia cd Buda a fost cuceritd, dar acest lucru nu este sigur. Se spune pe ici pe colo c domnul Moldovei J/ s-a retras la turci i la ttari . Regele a trimis la Iai 400 de dragoni42. Ne-am oprit lingd Zagarancea, pe Prut. Luni 12 august. Am pornit, am strdbdtut munti (!) ( dealuri) Miercuri 14 august. Am pornit dimineata, ne-am oprit lia Tutora i am vzut <de depa rte> mdndstirile din Iai, de cealaltd parte a Prutului intdriturile hatmanului Zo lkiewski43 unde s-a inecat hatrnanul Kalinowski44. N-am vdzut Inca mormintul lui Zolkiewski48, dar el se and la o aru ncdtura' de sgeatd de locul unde ne aflrn. Fivon (?) a sosit, fiind nostru. trimis de domnul marchizo; a povestit cd. %tarn jefuiesc in spatele re. Au trecut riul <Prut> escadroanele care trebuie s insoteascd pe rege la Iai .1 altele de pantiri trimii sA facd o mad' in Bugeac. Vineri 16 august. Regele a trecut pe celdlalt mal de cum s-a lumiJoi 15 august. Stain pe loc. Au fost adui turci de dincolo de Mindnat de ziud i a pornit spre Iai. Pe drum i s-au inminat scrisori prin care domnul ii proclama vointa ca toti boierii sd se stringd in jurul lui, i declara cd ne era potrivnic. Am sosit la Iai. In timpul drumului am putut vedea mandstiri frfumoase. Or4enii au ieit inaintea regelui preotii cu m uzicd i cu icoane l-au condus pe rege in ora. 32 Kojczany. 38 Titlu purtat ntru a sprijini 40 Chalepinski, 672-1674, 1684) de al doilea fiu al hanului Crimeii. Fusese trimis In Ungaria pe pe turci. nobil polon, rud cu fostul domn al Moldovei, Stefan Petriceicu (1 a fost trimis la Iasi in calitate de comisar al lui loan

39 Suleiman pasa, mare vizir (1686-87). Sobieski. Giepureni, sat azi disprut. 42 Sub ordinele lui Kaminski. Printre ei se afla si D upont. 1620 polonii condusi de hatmanul Zolkiewski i moldovenii lui Gaspar Gra-Vani. Ve

zi Cel/atori IV, campania si retragerea polonilor. 44 Al. Kalinowski s-a Inecat la 22 septembrie 1620. Nu era hatman. Nu ponte fi vorba de mormintul lui Zolkiew ski al cdrui trup nu a fast sit, ci doar de un monument ridicat pe locul unde a pierit. Zolkiewski era bunicul matern al lui Sobieski. 46 Marchizul d'Arquien, f ratele reginei Maria Cazimira. 424 43 E vorba de vechea tabar a lui Zamoyski din 1595, unde s-au intarit In www.dacoromanica.ro

la mitropolie uncle ne-a primit mitropolitu147, insui, foarte brtrin; el Dup. ce am desclecat, ne-am dus mai intii in mica noastr bisericutd catolica unde s -a cintat un TeLDeum solemn i apoi ne-am dus purta o mitr ca o coroand, impodobit cu pietre scumpe i pe piept crucea pe care i-o trimisese regele. Biserica la ortodoci este toatd impodobit Cu picturi, chiar i ti nda bisericii. El (=mitropolitul) a tinut o cuvintare regelui i a fdcut rugdciuni . Ne-am dus apoi la palato unde cele cloud sdli de jos sint foarte frumoase cu z idurile i cu tavanul incrustate cu portelan. Sus, dou sli cu ferestre marl, fcute in aa fel ca sd aibd vedere frumoasd in toate prtile. Zidurile i tavanul sint pictate foarte meteugit cu flori mici, executate cu gingdie pe un fond de aur chine zesc. Dupd ce am prinzit am vizitat bisericile. Am petrecut noaptea pe malul riu lui, ling vad. Simbeitti 17 august. Dimineata, regele a trecut din nou riul i s-a intors la Tutora, lingd oaste. Dupd prinz, Turculeto a dat de tire c // a avut o inci erare cu ttarii i ca Nur ed-Din nu trebuie s fie departe. Am petrecut noaptea la Tu tora. Duminicil 18 august. Dimineata regele a trecut in revist oastea. A venit un moldovean" trimis de domnul Moldovei cu veti51; a spus cd a fost chemat de Nur-e d-Din, cd acesta Inainteazd i. c paa merge cu el in cea mai mare grab, .1. cd alti tta ri se all abia la trei leghe deprp. 303 tare de noi. Regele a trimis <la Iai> tunurile impreund cu citeva regimente52 i pe palatinul Podoliei53 impreun cu domnul castelan de Zarnow54 pentr u ca sa obtind prestarea unui jurmint din partea boierilor mai de seam. Am rmas aco lo noaptea. Luni 19 august. Am pornit dimineata i ne-am oprit lingd Valea Brtuleni55. S-a suna t alarma cci tdtarii s-au apropiat spre seard i au capturat vreo zece cai din regi mentul domnului Rzeczycki. In timpul noptii s-a tras o dat, dar nu a fost nimic. Marti 20 august. Am pornit dar nu am facut decit o jumtate de leghe i ne-am oprit ling. Scopoeni56. Pe drum s-a dat alarma, crezindu-se c se zdresc ttari inaintind p e cellalt mal. Am rdmas locului multd vreme pentru a chibzui i a observa i s-au tra s ase lovituri de tun pentru a-i intiinta pe ai notri. Regele a trimis In recunoater e pe cellalt mal al Prutului dar i s-a raportat cd nu era nimeni, ci numai nite psdri albe ...* i vite. chipurile din 1672! " Mrturie pretioas, de confruntat cu descrierea caricatural& a lui C. Magill, Mitropolitul Dosoftel. asemenea in oastea polon& contra turcilor. 50 Un Vala que. 46 Turculee spre deosehire de Turkui de la n. 18. Era rate au el si lupta de 51 qui donne de ses nouvelles, adic trimes cu informatii. Cantemir incerca s menaj eze si pe Sobieski, dei nu i se putea altura. 52 Sub ordinele colonelului Kozkiel. 53 Carol Luzecki. 54 Chomentowski. 55 Bratulani = Butuleni. 56 Skoposzany = Scoposeni, sat pe malul Prutului. * Lac una in text. www.dacoromanica.ro

425

c tatarii se hartuie cu ai nostri. A fost trimis domnul Nagurski cu de lupta. <Tatarii> s-au artat din nou celor din avangard dar s-au facut nevazuti Indata. Ne-am oprit pe niste pasuni arse, lingd valea detasamentul sau, dar nu i-a intilnit. Regele inainta, tinind trupele gata Nirov ei57...*. A sosit un curier venetian59 care ne-a adus vestea cuceririi Modonului si a Budei despre care nu se vorbea Inca cu glas tare din diferite <cauze>. Am umblat o leghe si jumatate. Joi 22 august. Am pornit dimineata, escadroanele de husari mergeau pe flanc pastrindu-si locul pe care aveau sa-1 ocupe In ordinea d e hataie. Ni s-a semnalat ca acela care se aratase ieri era fiul sultanului, si ca Nur ed-Din se afla in apropiere cu turcii. Ne-am oprit pe niste pasuni bune Miercuri 21 august. Am pornit dimineata. Pe drum am fost vestiti P 304 Vineri 23 august. Am pornit dimineata si ne-am oprit la o leghe deprtare. Tatarii s-au apucat sa-i hartuiasca pe ai nostri pe dealuri, si erau destul de multi. R egele a pus stile s treacd prin vale si a poruncit escadroanelor // de cavalerie w ard sa inainteze, dar ei <ttarii> cum vedeau armata, se retrageau din deal in dea l, atragind dupa ei pe hartuitori. IMO Pagul59, am umblat cloud leghe bune. Domnul maestru de vindtoare69 <al regelui>, s-a purtat cu barbtie In timpul :lrtui elii. Mai multi dintre ai nostri au fost luati prizonieri si noi nu am capturat pe nici unul din ei viu. Seara marele trezorier61 a inain tat cu un detasament a lcatuit din escadroane usoare 0. de dragoni, cu sase tunuri si 4 ha Rodnice". No i stateam ringd valea Lapusnei. Simblit 24 august. Am pornit foarte devreme pentru a da ajutor domnului trezorier . Vedeam pe dealuri gloate mari de tatari care se bateau cu ai nostri, adica cu domnul trezorier al curtii. Regele a rinduit oastea In ordine de bataie si inain ta In aceasta ordine. Dupa ce am ajuns la dealuri, am fost siliti din lipsa de i arba sa asezam tabara la poalele dealului la o leghe departare de domnul trezori er, care \TAzind ca trupele noastre inainteaza, a inteles c ne ducem mai departe si s-a avintat inainte. Ni s-a raportat c trupele de cazaci nu s-au purtat prea strdlucit, ca tatarii au urmarit pe gonacii nostri ce-i hartuiau. Indata ce s-a rinduit taborul" regele v azind ca nu se intilmpla nimic s-a retras cu Regele si-a pus oastea sa iasa pe dealuri; vazind aceasta, tatarii s-au retras s i regele s-a Intors din nou in tabard impreuna cu oastba, si un 55 Venetia se afla in rzboi cu turcii. Ea fcea parte din Liga cretina. 55 Pagul, s at pe malul sting al Prutului, intre piraiele Nirnova si Lpusna, pe drumul mare" care merge de la Hui peste podul de la nord de Movila Riniiei sp*e Lapusna. In 1 731 s-a parasit acest drum si s-a desfiintat podul construit pe vremea lui Anton ie Vod (1670) astfel cd satua Pagul a decazut, disparind in secolul al XVIII-lea. 55 Lowczy" --= maestru de vIngtoare era Athanasz Miaczynski. 57 Nernowa, afluentul Prutului. * Lacuna in text. trimis de domnul trezorier pentru a cere ajutor, caci hoarda ataca In masa. Am a uzit tragind cu tunul de 10 ori dinspre partea aceea. armata In tabard. Dup doua ceasuri a venit In goana un voluntar nobil p. 93 s.u., Daleyrac, Les Anecdotes de Pologne, II, pp. 173-174. 426 61 Era Mihaia Rzewuski. Asupra btliei de la Lpusna vezi 7a1usid, O. ca.

www.dacoromanica.ro

voluntar nobil a alergat acolo sd ne raporteze cu cita furie atacaserd tdtav"1 rii in cloud rinduri vi cum au cdzut multi dintre ei. Se ruga cu cerul cu pdmint ul sd li se trimitd praf de puvcd i gloante; li s-au trimis pe riu62 tot ce cere au, impreund cu 100 de dragoni care se intinde pind acolo. In ziva aceea nu am inaintat mai mult de o jumdtate de leghe catre valea Ldpuvne i td ordine inainta printre dealuri. Pe dealuri se puteau vedea tdtarii avezati in tr-un fel de ordine de bOtaie. Noi nu puteam apuca in spre Duminicil 25 august. Am pornit foarte devreme. Regele vi-a avezat oastea pe clou d rinduri, dar care se lungeau foarte mult i in aceasei din cauza unui urcuv lung vi greu63. Avadar am rdmas pe loc destul de mult pind ce s-a format taborul. Am stat astfel; apoi am coborit in tabor" vi ne-am dus sd-1 regdsim pe domnul trezorier care intrase O. el inaintea noastrd. Domnul maestru de vindtoare a ievit de dimineatd pentru a hartui pe duvmani, da r a fost atins de un glonte, ca vi tovardsii lui fOrd ca sd fi putut princle lim ba. Ttarii umblau mult dupd levul unuia dintre ei64 i // ar dat in schimb pe mai multi prizonieri, tovardvi nobili i rindavi65. S-a dat ordin dragonilor sd construiasc un pod pe Prut lingd Sarata66 v.1 Valea Sdrdtii67. p. 305 Luni 26 august. Am rOmas pe loc. Tatarii ne priveau de pe indltimile dealurilor vi se hOrtuiau cu ai novtri. S-a sunat alarma. <Ai novtri> trebuiau pe de o part e sd-vi ocupe postul de pazd vi pe de alta sd treacd riul <Prut>; in acest scop, trupele lituaniene au mers sd se intilneascd cu cazacii. Infanteria noastrd s-a cantonat pe dealuri. S-a dat ordin s inaintdm pe ascuns pentru ca <tdtarii> sd n u descopere infanteria noastrd i pentru ca ai novtri s poatd la iuteald prinde li mb. Toatd aripa dreaptd vi un corp de infanterie al coroanei au pornit cu tunuril e i cu domnul castelan de Halicz <Cazimir Zawoyski>. Ma i 27 august. Dimineata, infanteria noastrd avezatd pe dealuri a tras de cloud ori, in zadar. Tdtarii au capturat bou i caii novtri. In tirnpul zilei au hdrtu it pe ai novtri vi au u is mai multi oameni cu tunurile. Se tot lucra la constru ctia podului dar nu era Inca' gata. Domnul notar al coroanei <Stefan Czarmeski> a sosit. Miercuri 28 august. In noaptea de marti spre miercuri au fost capturati de la <detavamentul> domnului maestru de vindtoare caii de pe celdlalt mal <al Prutului> 80 de cal de dragoni. S-a sfirvit construirea podului. Joi 29 august dimineata. Trecerea carelor pe malul cellalt. Trupele stteau din toa te pdrtile, in ordine de btaie pind ce a fost transportatd toatd tabdra. Spre sea rd s-a aflat c ttarii trec de pal-tea cealalt. 64 In traducere francezd: avaient grand besoin d'un cadavre (exprimare depar eau . 83 Pe muntele StrImba. 62 pe ling& el personalul valetilor" sau rindasilor ce trebuia s vad de cal. Stirat. La Gura Sratii Polonii au hotrit s se retraga de teama ostilor turcesti care Inaint au dinspre sud sub ordinele seraskierului Mustafa Pasa. = plriul Sarata. fectuoas. E vorbade lesul lui Iusup-Mirz.a, rud cu Nur ed-Din). Tovariches et vale ts &lied ostasi nobili i nenobili, fiecare tovards" avind

www.dacoromanica.ro 427

Asadar regele a trimis citeva regimente de infanterie care trebuiau sa fie tinut e In rezervd si a trecut el insusi pe pod cu cavaleria. Armata a stat toat'd noa ptea in ordine de bdtaie. Regele s-a culcat pe pamintul gol, lingd dragoni. Se v edeau destul de aproape focurile taarilor. In tot timpul noptii, fart incetare a u fost trecute carele dincoace. In ziva aceasta au fost luati prizonieri care au spus c slut In numdr de 50 000 dar ca nu vor da lupta fdrd turci, care se and de partea cealaltd a Dundrii. Vineri 30 august. Toatd ziva a fost ocupatd cu trece rea carelor. Dinspre locul ocupat de trupele lituaniene s-a tras de mai multe or i cu tunul, cdci tatarii s-au apropiat si au capturat mai multi rindasi de oaste . Un tun lituanian a facut explozie lingd Hui. Simblitil 31 august. Dimineata ar mata a inaintat in ordine de bata<taie, dar din cauza dealurilor ne-am intors fr ontul; vdzind aceasta tarii> au Inteles cd batem in retragere, dar noi ne-am int ors din nou am ocolit dealurile i 111.11. Tatarii pe malul celalalt al frontului executau aceeasi intoarcere in ordine de bdtaie intocmai ca i noi. Ar fi trebui t s ne fi oprit pe malul Jijiei, dar deoarece apa din acest riu nu este bun de bdu t, eram siliti s mergem 'Dina la Prut, uncle nu am ajuns decit catre seard. Tatar ii iesind din stuf, atacau avangarda noastrd pentru a ne impiedica de a ne opri, dar au fost luati la goand i impinsi in apd. Apoi au fost goniti de pe dealuril e de pe eel:Malt mal prin loviturile tunurilor asezate pe malul acestalalt al Pr utului. Noi stationam Vetrisoaia68. a/minted 1 septembrie. Dimineata tatarii au iesit de mai multe ori din stufdris si au bagat spaim in rindasime68. S-a tinut sfat, apoi am inceput sd construim po dul. Seara s-a dat de stire cd tatarii se and de partea noastrd <a riului> linga Vetrisoaia. Prizonierii fugiti au adus aceastd veste regelui. Atunci regele a p oruncit cazacilor s meargd pind acolo i s afle adevdrul si a fdgaduit o mie de tal en i si o mosie primului om care Ii va aduce aceastd stire. In asteptare, s-a da t ordin otirll sd fie pregtita i sd se incalece deindata ce se va suna din trimbi te. Alti prizonieri au venit cu aceeasi veste. Atunci frd a mai astepta inapoiere a cazacilor, regele a lasat infanteria ling& tabor" sub comanda domnului castela n de Halicz si a iesit cu armata i cu husarii f.r lanci. mai intorc i ca se va lumina de ziud ne-am inapoiat in tabard. Luni 2 septembrie. Cazacii s-au intors dar ei nu au putut ajunge pina la focuri. S-a tinut din nou sfat i s-a hotdrit sa ne int poi si sA ne indreptam spre Iai, inaintind intre P rut i Jijia. Spre seard, tatarli s-au ardtat dinspre dealuri dorind s'a mai capt ureze cite ceva, dar ai nostri au pus s'd fie adusi la timp in tabard rindasii i vitele. Regele a poruncit sd jasa mai multe escadroane usoare precum i raiterii ". Ai nostri i-au hrtuit i i-au gonirt de pe inaltimile dealurilor. Tragind cu tu nul artileria noastra era gata sd nimereascd in ai nostri, apoi ostirea a intrat din nou in tabara'. armat afectate Ingrijirii calor etc. spre deosebire de tovardsii" nobili destinat i exclusiv luptei. Sub forma aceasta malizat se poate intrevedea i mrturisirea unu i moment de panick nu numai in mijlocul 68 Veritza Vetrisoaia, jud. Vaslui. 88 valetaille elemente de rind din Am askeptat pind la oree 4 dimineata dar vdzind ca ceilalti nu se 428 www.dacoromanica.ro

Marti 3 septembrie. Am pornit de dimineatd. Ttarii ardeau totul In calea noastrd si ei au capturat pe pdrintele dominican 'I pe un locotenent din Lipka. Ne-am oprit chiar lingd Hui inainte de locul unde se afla podu l nostru. In clipa in care ostirea intra <in tabard> au fost td si s-a dus spre Prut. El vedea asadar de cealaltd parte numeroase grupuri de atari care treceau impreund Cu prinsii, cu trdsurile i cu vitele. Regele ar fi vr ut s le taie drumul si sd treacd impreund cu escadroanele pe celdlalt mal, dar nu era usor sd ajungi la vad care era semnalati tdtarii pe care ii vedeam trecind riul. Regele a incdlecat indaceldlalt mal trupe de hrtuiald sub ocrotirea dragonilor nostri, care stdteau de p artea aceea si a tunurilor din care s-a tras <de cloud ori> tdtari ei nu se coborau de pe dealuri ca sa vind asupra trupelor noastre, ci mer geau inainte, ducind cu ei prinsii. Vdzind aceasta, ne-am intors in tabdrd. Cu folos; a treia 'Darn* proiectilul a cdzut la poalele dealurilor. Cit despre departe. Nu mai rdrninea deci nimic altceva de fcut decit de trimes pe Din nou in imprejurimile Sara-0.i // Miercuri 4 septembrie. Am pornit de dimineatd. Voievodul Rusiein comanda arie rgarda. Se puteau vedea citiva tatari care mergeau In urma ostirii, dar nu dalea u vreun atac. Am ajuns la movila Ribiiein. Regele descdlecind a stat mult timp a colo si putea vedea de pe culmea sa, pe celdlalt mal, hoarda i corturile care fus eser instalate sub ochii nostri, corturi turcesti destul de frumoase si mari, apr oape toate noi. Se vedea c sosise seraskieruln. Erau in mare numdr. A fost urcat un tun lituanian pe movild, dar nu s-a tras. De pe celdlalt mal ienicerii trdgeau asupra noastra si ostasii nostri le rdspundeau. p. 307 Joi 5 septembrie. Dimineata, tdtarii se hdrtuiau Cu aceia dintre ai nostri care trecuserd riul. Erau i turci cu muschete. Taborul" s-a pornit si ostirea inainta tot mereu pe urmele lui, domnul notar fiind in ariergardd cu 30 de escadroane in timp ce domnul maestru de vindtoare impreund c u domnul Iskra stdteau la pindd pentru ca sd prindd limbd. Indatd ce a pornit os tirea, ceilalti <adicd tdtarii>de pe malul celdlalt i-au imitat. Cam vreo mie de turci si de tdtari au trecut riul. Ei se hArtuiau <cu oamenii> domnului trezori er care rdmineau in urmd, in timp ce inainta ostirea. Asadar turcii, rinduiti pe escadroane, stdteau pe dealuri i tdtarii, amestecati cu turcii, atrdgeau pe hrtui torii nostri in spre escadroanele turceti. Ostasii nostri s-au luptat destuld vre me in felul acesta, incit a trebuit sd fie oprit in loe ostirea din cauza lor, ad ic (o parte) din infanterie i regimentele de cavalerie usoard i apoi toatd oastea, cdci ei rdmdseserd mult in urmd. <Tdtarii> s-au bdtut Cu ai nostri pima* ce aces tia s-au retras. I-au urmdrit foarte de aproape pe ai nostri care coborau, dar a i nostri s-au intors spre ein. S-a 7 Stanislaw Jablonowski, mare hatman al Coroanei. Rusia" corespunde la Galitia ca sediul la Liov. 71 tombeau (!) de Rebea (Pentru tombeau" vezi mai sus n. 25). 72 Mustaf a pasa. 73 E vorba de trecerea prin defileul Albita-Drinceni. www.dacoromanica.ro

429

nul maestru al vindtoarei impreund cu domnul Iskra au iesit din ambuscadd si i-a u gonit pe dusmani pind la Prut, citiva au fost prinsi de vii, altii s-au 1necat sau au fost rniti. In tabdrd s-a dat poruncd rindasilor de oaste rdmasi in rezer vd sd se atin pe malurile Prutului cu coasele pentru ca s opreascd trecerea hoarde i. Ienicerii stdteau pe malul Prutului. In directia Podoleni75. tras de mai multe ori cu tunul asupra escadroanelor lor, si de asemenea asupra m alului sting al Prutului de unde trgeau ienicerii ascunsi In dosul copacilor, din care cauzd au fost rdniti mai multi din ostasii nostri. Am ajuns la intrarea vii Mosna74. Cind s-a intors oastea, domceldlalt trag pe unde pot dar nu indrdznesc s atace, chiar in mask doar trag in a i nostri. Duminicti 8 septembrie. Am pornit de dimineatd. Infanteria mergea in u rmd i taborul" Inainte. Turcii au inceput s tragd cu tunul cu pustile asupra tabo rului"77. Ei au rdnit pe unul din soldatii nostri. Regele a trimis pe mal tunuri le i infanteria care i-a gonit. Ei ieseau tot mereu din ambuscadd. Regele a trim is pe domnul Iskra impreund cu detasamentul sdu; acesta i-a impins in apd in asa fel cd si-au 16.sat pind i caftanele. Ne-am oprit pe malul Prutului de unde pot rivit vechiului lor obicei trdgeau asupra noastrd cu pustile. Eram lingd Chipere sti. turci si de atari au trecut <Prutul> dar domnul Iskra i-a urmdrit cu escadroanel e sale pind la riu si a inecat i ucis destui. Un prizonier care sttuse 15 ani la ei a fugit si a venit la noi. Ienicerii de pe malul Vineri 6 septembrie. S-a tinut sfat cum sd. Inaintdm. S-a dat ordin sd se constr uiascd poduri pe Jijia pentru a usura trecerea. Regele a dat ordin rindasilor de oaste i husarilor s mearg In fruntea otirii, indat dupd tabor" si avangardd, acest ia cu muschete, aceia cu lnci, escadroanele usoare inaintau impreun cu ei; la urmd venea infanteria cu tunurile i barierele mobile76. <Tdtarii> au dat foc stufulu i i vintul a impiedicat mult timp stingerea lui. Putin a lipsit ca Intreaga osti re s se indbuse de fum. Ne-am oprit intre Prut i Jijia, lingd Bohotin Turcii inai ntau i ei de partea cealaltd i i-au asezat corturile in fata otirii noastre. Ei au tras de mai multe ori cu tunul i ne-au ucis doi dragoni. Au pus sd vind ienic eri pe malul Prutului, dar tunurile noastre si dragonii nostri i-au gonit. Dupd vechiul lor obicei, trgeau cind de ici and de colo focuri de puscd. Simbiltti 7 s eptembrie. Am rdmas pe loc. Un numr oarecare de rindult trupele in ordlne de btaier Luni 9 septembrie. Dupd ce regele s-a dus si colo si colo, i Inainte i inapoi, pentru a vedea ce se petrece in tot locul. La ariergardd, ai nostri se hdrtuiau cu ttarii care nu indrzneau s atace infanteria. I n timpul drumului am auzit tunurile 74 IVIochna, piriu in jud. Vaslui. Armata a trecut prin Drinceni pe Mona. Podola ny sat in jud. Vaslui. Chevalets (numiti i Szpanierrayter" in originalul polon) Sint niste bariere mobile usoare cu care se inconjoara la nevoie trupa In mars i n formatie de tabor". Se mai numesc de catre francezi chevaux de frise". Au fost folosite campania de la Prut din 1711. T7 Este vorba de cursa intinsa de turci ling Sbiereni. Vezi i relatia lui Du Pont &in aoest volum. 430 www.dacoromanica.ro

de la Iai. Ne-am oprit pe malul Jijiei dar primejdia venea dinspre Prut, din cauza curselor. Iat-ne lingO satul Protu Makarie"78. luptd a stirnit oarecare vilvA. Ne-am oprit in fata Tutorei. Regele a trimis tun urile i infanteria pe malul Prutului i domnul Iskra o gonit pe ttari care impiedi cau pe rindasii de oaste sa adape caii in Prut. DomMarti 10 septembrie. Regele a pornit de dimineat. In tabor" o nul comandant peste serviciul bucdtdriilor72 a fost trimis la Iasi sd aducd scrisorile care se aflau acolo. Miercuri 11 septembrie. Am rdmas pe loc toatO ziva. Domnul comandant peste servi ciul bucdtdriilor ne-a adus scrisorile care cuprindeau vesti in legaturd cu Vien a. pddurea. Detasamentul domnului maestru de vindtoare a adus niste tari regelui la Tomesti. Vineri 13 septembrie. Am umblat o leghe bun inspre podul de pe // Joi 12 septembrie. Am pornit la drum dar am strbdtut doar p. 309 Jijia. S-a dat ordin sd fie dres pentru a se putea trece pe el. Ttarii l-au capturat pe domnul Drozdowski care se intorcea de la Iai, cu proviziile si au capturat si pe dragoni si tot ce mai era. Ne-am oprit pe malul Jijiei, lingd pod. Dusmanii hrtuind rindsimea noastrd se ardtau ba ici ba colo pe cimpiile de la Tutora. Noi stdteam lingd podul Jijiei. cu toatd lumea intr-un loe unde Jijia putea fi trecutd de oaste, chiar fdr pod. Tatarii atacau din toate pdrtile, si dinapoi si din ldturi pentru a capt ura citiva rindasi, dar oamenii nostri Ii goneau mereu. Am fdcut scurt oprire in dosul trestiilor, pe deal lingd Movila Stincii8 dincolo de locul unde se afla Constantin Vodd81. SimbOM 14 septembrie. Dimineata, pdrsind podul, regele s-a intors Duminicti 15 septembrie. Ne-am pornit de dimineat. 'Mull atacau pe ldturi dar era u alungati cu lovituri de tun. Ne-am oprit dincolo de Regele era la Iai, chiar i n palat. Se daduse foc orasului care si asa era destul de pustiu. In chiar momen tul cind se aseza taborul" si se puneau strji, tdtarii au incercat s mai care cite ceva prin vii82. Se ddduse foc orasului i focul trecuse si la mndstirea cea frumoa Luni 16 septembrie . Am rOmas pe loe toat ziva. TOtarii se apropiau i ne tineau in alarmd. In oras a rdeau mOndstirile i cas ele. Mtarii intirziau prin case. Domnul maestru de vinatoare a fost trimis cu 3 escadroane i vreo 400 de dragoni pentru a ridica fOrd de veste pe domn84 dar s-a intors negsind nimic. Marti 17 septembrie. Am tinut sfat pentru a ne da s eama ce este de fdcut i dacd trebuie s inaintdm sau nu. Regele a hotrit in cele di n urmd ca trebuie sd pornim dupd prinz Am stat mult vreme in nehotdrire, nestiind dacd trebuie s inaintm sau nu. S-a dat o rdinul de a scoate garnizoana din Iasi si a porni 78 Protu Makarie = Mcresti pe Prut. 79 M. le chef de cuisine = Francisc Galecki, c

olonel de dragoni. 88 Stinka Mohila Coada Stincei, sat la N.E. de Iasi. 81 Const antin Voda = Constantin Cantemir urrnarise pe Sobieski, impreuna cu tataril pina ' la Harmanesti pe Siret. 82 d'emporter quelque chose dans les vignes. 83 au bea u monastre. 84 Aceasta incercare de a rpi pe Constantin Cantemir nu este prea bine cunoscut. www.dacoromanica.ro 431

dupd prinz. De cum au iesit ai nostri din Iasi, au intrat atarii in palat, ienic erii trdgeau ici i colo, din spatele zidului. Am pornit spre Bahlui, la o depOrtare de o jumatate de leghe. Tatarii atacau pe rindasii de oaste trecind prin riu. Am poposit linga Gdureni. Miercuri 18 septembrie. Am por nit de dimineatd. Ttarii au atacat pe rindasii de oaste dar acestia s-au apdrat c u niste sal:Ai. Am ramas in p. 310 acest loc cu oastea i cu taborul" caci era apd de bdut dupd ce ne-am addpat caii, am pornit in mar. Tatarii s-au ivit cam in numdr de 2 000. Regele a trimis esca droane care i-au gonit. Acolo a cdzut domnul Luzecki, voievodul Podoliei. Ne-am oprit fard a fi gsit apa ... lingd Cucuruzeni. se miscau, nici ei, i isi pasteau caii. Ne-am dus mai departe i cum care urmdreau de departe oastea pe cind tatarii se cdtdrau pe povirnisul dealuri lor. Am asteptat mult timp pe loc, in ordine de bdtaie, dar ei nu Joi 19 septembrie. Am pornit dimineata. Pe drum am gsit turci ndddjduiam sd gsim apd, eram hotriti sd mergem toatd noaptea, totusi am descoperit un loc de addpat, i cum se Meuse noapte, ne-am oprit in aceeasi ordine ca in tim pul marsului, adicd induntrul incintei taborului". In tot timpul noptii, tdtarii au tras asupra noastra dinspre riu i au atacat pe cazacii din avangardd, dar acestia i-au respins zdravan. Am facut un scurt popas lingd Codresti85. Vineri 20 septembrie. Am pornit dimineata si am &sit loc de addpat i de pdscut ca ii; ne-am asezat tabdra la un sfert de leghe pentru ca sa se poat odihni. Tdtarii .1 turcii se hiftrtuiau cu ai nostri i lituanienii au capturat un tatar i domnul I skra un turc, care spunea c turcii vor sd dea lupta cu noi. Ne-am oprit lingd Pri goreni. Simbeitcl 21 septembrie. Am pornit de dimineatd. Turcii ne atacau din spate. Trei clintre ai lor au venit la noi. Am petrecut noaptea intr-un loc foarte bun de unde se vedea, in deprtare, ceva asemandtor cu destuld incredere). cu oorturile lor. Tatarii se purtau cu ai nostri satis confidenter" ( In preajma Tirgului Frumps (Tergo formoza, alias Krasny Targ). Duminic 22 septemb rie. Am pornit de dimineatd. Nu se vedea nimica pe drum, nici urmd de turci nici de ttari. Am strbdtut satul Crivesti88 care avea izvoare bune. Cazacii au &sit i g ropi (Cu gnu). Am trecut printr-o localitate care se numete Mohileni care ii trage numele de la cloud movile. Am mers o leghe. Catre seard s-au aratat torhaques" (= pilcuri) dar mai tirziu nu se mai vedea nimic. Ling. Helesteni-Sturzeni. Luni 23 septembrie. Am pornit de dimineatd i am mers o leghe. ratarii se aratau a rareori si numai din partea dinspre padure. Ne-am oprit pe malul Siretului. Un t almaciu a adus scrisori de la Mirza cdtre domnul voievod al Rusiei; el voia sd r dscumpere pe prinsi i sttea cu 300 de caldreti la marginea pOdurii. Regele a trimi s pe domnul Iskra impreund cu mai multe escadroane, i a capturat sase tOtari de v ii. 85 Kudreste (jud. Ia5i). --.Cudresti sau Codresti, vechi sat dispArut numirt si Cudrinti

de Tg. Frumos (j Ud. Iasi). 88 Kryweszte, ca si Mohileni si Helesztani-Sturdzyni se all la vest imediat 432 www.dacoromanica.ro

Multi dintre tdtari, i printre acetia Insui Mirza, au fost ucii i Talmaciul a povest it ca turcii impreund cu Nur ed-Din /1 s-au dus peste Prut pentru a izbuti s intr oducd provizii In Camenitza. Lingd Ndvrdpeti (!)97. p. 313 Marti 24 septembrie. Am stat pe loe toatd ziva. Ploua. S-a dat porunc sd se facd trecerea peste Siret. Miercuri 25 septembrie. Cei din tabor" au trecut Siretul In dimineata aceasta i d upd ei intreaga oaste. Nu se vedea nici urind de fatari. Am trecut pe flingd sat ul Hrmaneasa99 unde crete un copac mai inalt ca stejarul cel mai Malt i al cdrui nu me nimeni nru-1 cunoarte. Am fcut un mic popas lingd Pacani. Joi 26 septembrie. Am pornit la drum i ne-am oprit dincolo de trecdtoarea de la intrarea in bucovind"99, pe malul Siretului lingd Conteti pe un de trece un riu cu acelai nume90. Doud sute de atari i de romni au ridicat de la addpdtoare citiva rindai impreund cu cltiva cal. Nimeni nu s-a ardtat in timpul marului. Vineri 27 septembrie. Am pornit de cu ziva, cdci locul de trecere este foarte rd u. Strdbdteam bucovina i ne-am oprit la centru lingd Codrul Tdtdrui91. Lituanienii de o parte i noi de cealaltd. O mica ceatd de tdtari ne-a atacat din spate i a inaintat pe Lauri. Ostaii notri i-au urmd rit i au reluart prizonierii notri pe care ii duseserd cu ei. Simbeit 28 septembrie . Am pornit de dimineatd i am ieit din bucovind a cdrei trecdtoare a fost foarte strimt. Ne-am oprit lingd Ciumuleti92 pe marginea unui piriu cu acelai nume. Un raiter transfug a venit la noi, ne-a spus c turcii i atarii stau de partea aceasta a Iailor, pe malul Jijiei i ca par sd atepte transporturile cu merinde. Micul ora Cimpulung93 s-a predat, regele a trirnis acolo pe Aposto194 in garnizoand. Se spune cd se po t gdsi acolo merinde. Duminica" 29 septembrie. Am pornit la drum de dimineatd. A plouat toatd noaptea i toat. ziva. Pe drum se vorbea de atari, se pare c s-au ard tat citiva cdldreti, dar curind s-a fd.cut linite. Ne-am oprit lingd Raciuleniubi s pe malul Somuzului. Am umblat o jumdtate de leghe cdutind locul de trecere. Siret. 87 Navropeszte este probabil o confuzie, caci NIvrpesti se Old dincolo de 88 Hermaneszte (!) (j Ud. Iasi). Dac socotim cd ordinea localitdtilor ardtate est e cea din cursul marsului, atunci nu poate fi vorba aici de Hdrmnesti inainte de Pascani, ci trebuie sd fie vorba de Hrmdneasa in imediata apropiere a localittii Helesteni, unde fusese popasul precedent. 89 Termen insemnind pAdure de fa g. Aceast bucovin" e la S.E. de PAWceni. 99 Piriul Conteasca, afluent al Siretului. 92 Ciumulesty = Ciumulesti (pe valea Moldovei jud. Suceava). 93 Compelunga, Cimp ulungul Moldovenesc, a rmas ocupat de poloni pind la pacea de la Carlovitz, 1699. 94 Apostol, colonel cazac" acelasi care in 1685, In fruntea a 1 500 de oameni

a laivtilis la woo pe Velioico, hatmarnrul moldorvean. 94bis Rciuleni, docalitate dispdrutd (jud. Suceava). Caldtori strini despre Isrile Romane 91 Numele e pdstrat de o localitate pe p. Conteasca., in dreptul acelui codru. 28 www.dacoromanica.ro 433

Luni 30 septembrie. Am pornit de dimineat; in drum am vzut Baia. Ne-am oprit linga satul Oprieni ling& un heleteu95 care se numete Movileti96 pe p. 319 Marti 1 octombrie. Am pornit. Am umblat o leghe buna pin la Suceava. Acolo am fac ut un scurt popas. Tatarii ne capturasera mai multi rindai de oaste. Au fost vazu te mai multe escadroane de ale lor, dar domnul Iskra care a plecat cu voluntarii , urmati de mai multe escadi oane, nu i-a mai gasit. Ei au trecut riul. Noaptea, escadroanele domnului maestru de vinatoare care erau de straja au prins limba. Miercuri 2 octombrie. n dimineata aceasta, regele a fcut inconjurul oraului Suceava ) i taborul" a trecut riul care poarta i el tot numele de Suceava Ttarii au alergat incoace, dar au fost atit de bine primiti, incit au fugit in padure. La miezul noptii regele a trimis pe domnul trezorier Rzewuski Cu un detaament s atace noapte a pe tatari care erau la o leghe i jumatate de localitatea unde ne fi. omuz. Joi 3 octombrie. Am pornit de dimineata. Ni s-a raportat ea in zori, domnul trez orier a surprins pe tatarii care dormeau linga o localitate numita Parhauti dinc olo de riul Solonetul i de mai multe vaduri. Aadar tatarii au fost atacati pe nepu sd masd, un oarecare numar au fost ucii i 300 au fost luati priwnieri. Mai mul# mi rs zaci au fost ucii sau capturati, prada este destul de insemnatd98. In acea zi tatarii au fost batuti in mai multe locuri atit de domnul Iskra linga manastirea Dragomirna cit i de domnul jude. Am poposit linga Romaneti (!)99. Vineri 4 octomb rie. Azi dimineata regele s-a dus sa vadd locul unde aflam noi i care se numete Barbatat" (097. a atacat domnul trezorier pe ttari. Pe drurn nu se vedea rindaime, Iacobeti (woo. tatarii au luat doar caii de la adaptoare. Am poposit in ziva aceea ling Simbiltd 5 octombrie. Am pornit de dimineata; pe drum nu se vedea mare lucru, nu mai citiva ttari care mai zaboveau in deprtare, pe povirniurile muntilor. Un prizon ier fugit <de la ei> povestete c turcii trebuiau sa trimita un detaament ca sa ne j a pe neateptate i c ei inainteaza pe furi. Toata ziva am strabatut cloud leghe roman eti, numai tirziu noapte au intrat trupele in tabard. In ziva aceea am facut un s curt popas linga Vscautil". vilesti nu este un nume de iaz, ci de localitate. Iazul se numea al ciugarilor". Vezi n. precedent. Barbatat nu corespunde la nici un nume cunoscut. Probabil citi re defectuoasa pentru Perhanei" (---- Perhauci) adica Parhauti mentionat in alin iatul urmator. 88 Succes relevat de Zaluski, Daleyrac etc. La el se refera i reg ina in scrisoarea ei catre papa, in care atribuie un rol militar insemnat, dar f ictiv, in acea actiune lui Iacob. Vezi Hurmuzaki Vi, 119 i Theiner, Vetera Monut nenta Poloniae, Ill 703. Dar din propriul sau jurnal reiese limpede CA el nu a a vut nici un amestec in actiunea trezorierului lizewuski. 88 Romaneszte, sat. In realitate e vorba de Iacobesti care urmeaza indata. lacobeszti, de fapt Romanest i, ordinea calor dou localitati fiind intervertita. Mohileszhute (!) Probabil confuzie cu Movileni de linga Ciumulesti. MoIazul Calugarilor in vecinatatea satului Opriseni. 101 Waskancy, adica Vascauti, pe Siret. Drumul urmeaz de-a Iungul acestui riu; Ca menca (Homonka in text).* este tot una cu localitatea Petriceni sau Petriceanca, tot pe Siret, ca si Carapciu (Karapeni) dup" aceea. 434

www.dacoromanica.ro

<riul> Siret dincolo <de orasul> Siret i am facut o scurta oprire la o jumatate d e leghe de acolo linga Camenca. Curierul ne-a adus astazi vestea cuceririi Budei102 1 a fugii marelui In timpul noptii au fost trimise escadroane care s-au inapoiat tlrziu. Duminicd 6 octombrie. Dupa prinz am pornit la drum 1 am trecut se vedea mare lucru. Am facut un popas ling& Carapciu. Luni 7 octombrie. Am pornit la drum de dimineata, pe drum nu Marti 8 octombrie. Am pornit de dimineata. Ni s-a spus pe drum ca.... dusmanul n e taie drumul. Am fdcut un scurt popas lingd Budal" unde se face potasa in pddur e. Dupd oprire, s-a sunat alarma cad tatarii s-au apropiat 1 au capturat doi rind asi de oaste. lar domnul Iskra a capturat un ttar. // Miercuri 9 octombrie. Am po rnit de dimineata. Am mers o leghe i m-am oprit linga Jadova105. In urmd nu se vedea nici macar un cine. p. 313 Joi 10 octombrie. Am pornit de dimineatd, impartiti In trei corpuri de trupa pen tru a strabate bucovina6. Domnul castelan al Cracoviei merge pe dreapta in spre P rut in directia Costeti7, regele i hatmanul In centru In directia Uzkie8, lituanieni i mergeau spre Bruszitza09. Am fa:cut un scurt popas lingd Standutino tot impart iti cdci infanteria 1 convoaiele armateim ramasesera aproape toate In urma. sfert de leghe de Calineti, Curierul ne-a adus vestea victoriei Venetienilor. infanteria, apoi am pornit la drum i am facut un scurt popas la un Vineri 11 octombrie. Am ateptat mult timp sa soseasca trdsurile i Simbeitd 12 octombrie. Stdm pe loc pentru ca sa se odihneascd. infanteria. Palej 111bis a fost trimis impreuna cu un detaament de gonaci. Duminicd 13 octombrie. A m pornit la drum .1 ne-am oprit ling3 Ordseni' 2 unde se tineau odinioara tirguri le sau bilciurile moldoveneti. Acolo a fost primit in audienta trimisul moscovit. Senatorii erau asezati pe laturi, ca in timpul unui consiliu. Luni 14 octombrie. Dimineata s-a sunat desteptarea i trebuia s pornim la drum, dar apoi a fost schimbata hotarirea si nu ne-am urnit din loc. Seara regele a tinut sfat cu privire la drumul mare pe care trebuia urmdm. Mari 15 octombrie. Am pornit la drum. Regele a prinzit la Sniatyn i ne-am oprit l inga Uscieczkolo i Balalug, sat 1 ora cu acelai nume. 102 Cucerit la 2 septembrie 1686. 103 Suleiman pasa, mare vizir 1686-1687. 100 Vezi n. 89. Termenul de bucovin are sensul de codru. Aici se refer la regiunea dintre Jadova i Costesti. 107 = Kostycie Costesti. 109 Neidentificat. 109 Neidentificat. 104 Budy, = Buda sau Budenita pe valea Siretelului. 105 Zadova = Jadova pe Siret . 110 Azi Stnesti, sat. 111 trains de l'quipage, e vorba de vehiculele armatei. 111 bis Palej era colonel ul cazacilor regelui.

113 Localitti pe Prut. in Polonia, linga' Sniatyn. 112 Horoszani = OrAseni, sat pe Prut, cam in dreptul Sniatynului. www.dacoromanica.ro 435

SITUATIA MISIUNILOR CATOLICE DIN PROVINCIA" MOLDOVA CU 0 PRIVIRE I ASUPRA TRANSILVANIEI L 1687 (Notd anonimil datoratii /ui Vito Piluzzi) Ptrintre rapoartele i scrisorile infatisate de G. Calinescu In studiul sau A/cun i Missionari se afl si o myth' anonima datata de el circa 1687", cu privire la situatia Provinciei" catolice a Maldovei, al carei au tor nu a fost identificat pina acum, dar care &era indicii 111gal:blind a o face. Au torul declara ca a venit mai intli prin aceste prti" In 1653. Este data la care s i-a facut aparitia anisionarul Vito Piluzzi la Baia, de unde a trebuit sa mearga si la Trotus unde sedea singurul coleg conventual ramas Inca in Moldova si care avea legaturi cu catolicii din seouime. Printre exemplele pe care le d despre calugarii care sau lepadat de legamintul lor calugaresc, este si acela al unui dominican apostat " pe care el 1-a trimis in Polonia, dar care neascultInd de porunca prianit s-a d us la Hui uncle poporul 1-a ciamgit si el a fugit" etc... Este cazul raportat de Vito Propagandei lin annul 1659 (vezi volurnul de fata, p. 108): Un printe dominican, pentru purtarile sale crele (la sua mala vita) a fost <batut?> In mod pub lic in piata de catre locuitori"... Sagetile Indreptate contra lui Barcut si a pa rohilor localnici (asa-zisii nationali") care au mincat plinea congregatiei" i a r trebui siliti ca la indreptarea lucrurilor sa (Cantina la postal lor multumind u-se cu putinul venit al bisericii lor i cu cel al viilor lor, fara a Impovara S . Congregatie, este de aseanenea de pus alaturi de alte declaratii ale lui Piluzzi in care este vorba de traficurile lui Barcuta cu banii bisericii Impreuna Cu fratii sai, de intrigile sale contra iezuitilor i conventualilor etc. etc. Nota anonimi are un continut destul de vaxiat. Dupa aratarea imprastierii membri lar comunitatilor catolice, fugiti prin paduri (de teama tatarilor, a cazacilor poloni si a tilharilor) tumeaza lista pe nume a misionarilor din Moldova refugia ti parte In Transilvania, parte In Polonia. 0 comparatie cu situatia desorisi in sorisorile misionarului Volponi din 1685 si ianuarie 1687 ingaduie constatarea acum s-a trecut la o faza noua In care poate fi intrevzut un viitor mai linistit. Se schiteaza si unele planuri de reorganizare, mentionind i solutiile de moment impuse de nuntiul Pallavicini misionarilor aflati In Polonia. Partea aceasta de la Inceput care este si cea mai omogena se incheie cu o situatie a lucrurilor i obiec436 www.dacoromanica.ro

telor de cult ale bisericilor prdate de tatari sau duse in Transilvania. Localiti tile In care au mai ramas eatolici (putini) sint Iasi, Froani, Trotus si Galati. D ar se prevede dup pace reintoarcerea fugarilor i chiar un viitor aflux de populat ie din Transilvania atras de belsugul pdmintului mnos. Un amanunt destul de curios este faptul eh' nu este mentionat pe acea list& printele del Monte. Poate pentru c incetase activitatea sa de misionar. Partea a doua a notei anonime priveste Tr ansilvania si nevoia de preoti catolici. Se clau exemple de t.receri la calvinis m ale unor preold catalici, dar ele sint evocate confuz, far& nici un fed de- sistematizare, dup capriciul unei memorii af ective in care se amestec& prezentul Cu trecutul. In partea a treia li se va ame steca i viitorul sub forma dobindirii iminente a Transilvaniei de edtre Imparatul Leopold. Iezuitii se mentin in Transilvania d ar numai tinuind afilierea lor la Societate. Toat nadejdea e la armatd ea s ocupe c ettile i ora.sele intrite. Calvinii ar fi luat hotrirea In eventualitatea unei victorii a turcilor s alunge pe toti preotii catolici. Partea a patTa a fost rezervat& unor informatii privind dispoziiile domnilor ror nani fat& de imparat, asa cum reieseau din convorbirile autorului (Piluzzi) cu C onstantin Stolnicul, fratele lui Serban al Trii Rornfinesti si din faptul bine cu noscut c fiul lui Constantin Cantemir, cumnatul su i alti boieri erau ostateci la Poart. Aici deodat autorul trece la o convorbire a sa cu regele Poloniei, rezumind intr-un chip nu tocmai ferieit cele ce i-a spus el acestuia: Am vorbit Cu regel e Poloniei i i-am spus ca daca vrea s. redobIndeasc <cetatea> Camenita, trebuie s& impiedice aprovizionarea cu alimente i c& pentru a o impiedica bisogna distrugg ere tutta la Moldavia (!) che la vettovaglia viene da Vatachia e passa per la Mo ldavia (e nevoie s distrug. toat& Moldova (!) cci alimentele vin din Tara Romaneasc a i trec prin Moldova)". Este limpede oricui c Vito Piluzzi nu 1-a putut indemna pe rege s. distrug Moldova pentru a opri aprovizionarea turcilor din Camenita. Pen tru o mai bun& intelegere a sensului ce trebuie dat acestor cuvinte este neoesar sd se aminteasc punctul de vedere al imperialilor pe care 1-a expus i nuntiul di n Viena, cardinalul Buonvisi colegului s'au din Polonia, Pallavicini. Regele nu trebuie s porneasch in Moldova ci s se ocupe doar de recucerirea Camenitei. Aceast a odat oeupat, toga' Moldova este eliberat& de jugul turcesc. Este probabil pc& in tentia care se a.seunde sub fraza exprimat cu atita stingcie este aceasta: trebuie redobindit Camenita, pentru ca altrninteri va trebui muncit din greu pentru a im piedica taprovizionarea ei, i aceasta nu s-ar putea impiediea In alt fel decit d istrugind Moldova in intregime (solutie evident absurd'al. Ca un fel de postscri ptum este indreptat un apel ca s fie ajutat Angelini aflat In mare lips, spre a se intoarce in Italia. Din scrisoarea lui Volponi (din 5 ianuarie 1687) s-a putut afla Ica Piluzzi toemai pornise la drum spre Italia. El trebuia s ocolease& prin Polonia. La 13 aprilie el mai este la Liov a.steptind un subsidiu de 200 de scuz i pentru Inapoierea In Italia unde ducea eu sine pe un viitor bursier (alumnus) al colegiilor pontifieale. In septembrie el este In Italia. Substanta notei anal izate aici a fost far& indoial iruf&tisart oral de el Proipagandei. Se poate chiar c unele punete au venit doar ca un r5spuns la vreo intrebare. Asa s-ar explica i lipsa unui plan mai strict, digresiunile, suprapunerile de reminiscente etc. www.dacoromanica.ro 437

RELATIE DESPRE MOLDOVA, TRANSILVANIA TARA ROMANEASCA1 a. 1687 p. 140 oani, la Trotu i la Galati au mai ramas putini catolici, i cind se va face pace i n u se va mai pldti tribut timp de trei ani, nu numai ca se vor intoarce cei care sint fugiti, dar vor mai veni Inca' s locuiascd aici, multi locuitori din Transil vania, pentru c tara este mnoas i imbelugatd in toate celea. Preotii de pe vremea mea au fugit cu totii i cei dintii au fost parintii iezuiti. Domnul D[on] Giovanni B atrtista BOrcutd2 pOrintele Giovanni Battitta Volponi3 din Fiorentino, parintele Rossi din Monte Leone'', pdrintele Giontoli3 din Assisi stau in Transilvania, d omnul D[on] Valentin6 din Cotnari, domnul D[or] Dominic CaprO7 tot din Cotnari, domn-ul D[on] Petru Gross% domnul D[on] Ioachim Wolf3 Frumos, Tirgu Siret, Suceava, Botoani, Romanul, Bacdul, Birladul, Stefdnetii, Huii, Vasluiul, SObdoanii, toate aceste orae sint parasite, oamenii sint fugiti in Pol onia 1 in Transilvania; doar la Iai, la FrdProvincia" Moldova este aproape distrusl Cotnarii, Baia, Tirgu Renzi i-a dat ase luni ca sd se inapoieze i acum aflu cd el s-ar gsi la Liov; pdrin tele Luccioli a stat patru sdptdmini la FOrdoani i deoarece nu avea ce minca, a f ost nevoit s plece; pdrintele Giorgini15 stOtea la Galati; mi s-a spus c ar fi fug it in Turcia. and lucrurile se vor indrepta in Moldova, sacra Congregatie ar putea sili pe domnul Don Giovanni Battista Bdrcutd, pe Don Valentin i pe Don Ioachim16 s stea Ital. I, pp. 140-141. 2 Este parohul de Cotnari al c5.rui nume revine foarte des . Pentru sentimendomnul D[on] Iacob Capt.Ol din Baia stau in Polonia. Eminenta sa domnul cardinal Pallavicinon a trimis inapoi pe pdrintele Cremona12 ca prefect cu pdrintele Lucc ioli13 i cu pdrintele Renzi"; susnumitului pdrinte 1 Traducerea s-a Mont dup textul italian publicat de G. Calinescu In Dip/. paganda a f st publicat de Vladimir Ghica In Spicuiri Istorice. 3 M sionar In Mo ldova din 1677, apoi prefect al misiunilor 1689-1695. Se afla In Transilvania ci nd a primit decretul de numire ca prefect. 4 Francesco Rossi din Monte Leone, mi sionar in Moldova la Fardoani i apoi Sabdoani. tele lui Piluzzi fatd de el, vezi si Vografia acestuia. Un raport al su catre Pro 5 Marcanton'o Giontoli din Assisi, misionar In Moldova. S-r D[onl Valentino da K ottinaro, Valentin Bnoutd din Cotnari, nepotul parohului. Titulatura Don apartine fostilor bursieri ai Propagandei. 7 Domenico Capra, fiul lui Petre Capr, pivnice rul lui Gh. Duca, fost student la Camenita. Sas catolic din Baia, preot. In 1692 va fi capelan la Neamt. 9Fail lui Nicolae Wolf din Baia, preot. 10 Alumn si el al unui colegiu din Polonia. De la n. 6 toti sint numiti Don. 11 Nuntiul din Polonia. 12 misiunilor in 1686-1688. 14 Venit In 1679 ou Antonio Brunaoci din Cremona, venit Cu Piluzzi In 1679. E prefect al

13 -= Giuseppe Niccolo Luzioli din Monte Filontranno. pia mai intii la Liov din c auza razboiului, a trecut In Moldova In lama anului 1686 dar nu a putut suporta greuttile i imbolnavindu-se a plecat. 15 Antonio Giorgini din Torre, Venit cu Piluzzi in 1679, se bucur de toat5. Incre derea sa. Vezi si biografia lui Angelini. Pin& la venirea lui Dluski este capela nul Vicarului Apostolic, ulterior este paroh la Galati. Mai apoi trece In Transi lvani a. 16 Vezi. n. 9. 438 www.dacoromanica.ro

La Hui, ttarii au jefuit toate lucrurile bisericii; obiectele de cult de la Baia le-a dus parintele Volponi spre pstrare in Transilvania, iar pe cele de la Birlad le-a dus cu sine in Transilvania oficialul bisericii. In Transilvania, e atit d e mare lipsd de preoti, incit un preot are trei sau patru parohii, .1 la inceput cind m-am dus eu in acele parti ceea ce s-a intimplat in anul 1/ 1653 toti acei preoti aveau sotii i domnul Clement Mikes17, (primul sfetnic al principelui)18 ca re a murit In anul trecut a pus sd-i inldture, i unul din acetia trdiete i acum i es te calvin, iar acum toti preotii sint buni i ascult de vicarul lor general, un om care dd cea mai blind pildd; pe linga principe mai sint doi printi <din comunitat ea> reformatl din Ciuc care s-au facut calvini i doi preoti. Un alt pdrinte francis can reformat, care era paroh al unei parohii, luat sotie, i acum luminat de Dumne zeu s-a reintors la legdmintul su monahal2 i este un bun cdlugdr. i incd un frate l aic"21 conventual s-a fcut calvin i acum se OA in Polonia cdindu-se de greeala lui . Unui pdrinte dominican apostat i-am intocmit22 foaie de obedientO sd se clued in Polonia, dar el s-a dus la Hui, i acolo a fost ciomgit de poporeni i a fugit; a fost luat rob de tdtari, domnul 1-a rascumpdrat, i acum nu se tie pe unde se and; un alt parinte dominican de al nostru s-a turcit, la Camenita, a ucis un turc i a fugit la Iai, printii iezuiti 1-au retinut, au dat de veste provincialului sau23, au venit parintii dominicani i 1-au dus in Polonia. Dacd impdratul va dobindi Tr ansilvania24, multi preoti se vor duce acolo, dupd cum i dintre pdrintii iezuiti sint citiva acolo, dar netiuti, caci este un decret de stat28 ca sd nu fie primit i. Dup luarea Clujului26 de cdtre maiestatea sa imperiald, transilvdnenii infricoa ti vor fi siliti II S-r Clemente Mikes, nobil de Znala In secuime (Trei Scaune), mentinea legAtur i constante cu nuntii papali din Polonia si de la Viena, ea si cu Propaganda pen tru trimiterea de pereoti i misionari in secuime i Transilvania. A fost comandan tul secuilor din oastea lui Gh. Rakoczi al II-lea ce trebuia sa colaboreze cu Mi hnea al III-lea contra turcilor. A fost trimis In Moldova pe vremea rAscoalei se imenilor. A fost In corespondent cu Piluzzi i Pardevid de la care cerea misionan i care sa treac5. In Transilvania. Prin el trimitea i Piluzzi scrisori Pro pagandei. 18 Mihai Apafi 1661-1690. 19 Adic observanti. 29 Alla Religione. 22 In Moldova, cdci au mincat piinea Sacrei Congregatii, i ei se vor putea sustine c u acel mic ajutor pe care li-1 va da biserica, .1 cu ceea ce vor avea din viile l or, fOrd a impovdra sacra Congregatie. p. 141 21 Chlugr de o treapt inferioard afectat unor servicii servile. Vezi in lb. franee za termenul de frere lai" cu sensul acesta. trece cluglrii dintr-un centru religios In altul. 23 Adica al dominicanilor din Po lonia. 24 Leopold I, ImpAratul german (1658-1705) a dobicndit Transilvania In 16 99 1686 se putea prevedea viitorul In urma recuceririi orasului Buda. 28 Impus lui Sigismund Bathocry la majorat de teama marei influente politice dobindite de iez uiti. 28 Ocupat perin surprindere de atre comandantul trupelor imperiale, ceea c e mfineascA. io gli feci l'ubedienza, un fel de foaie de drum MI% de care nu puteau prin pacea de la Carlovitz, care a pus capt rzboiului cu otomanii. hied din a determinat un protest energic al regelui Poloniei, loan al III-lea Sobieski, c

are voia s dobindeasca pentru sine Transilvania Impreund cu Moldova si Tara Rowww.dacoromanica.ro 439

sa predea i alte ceati, &lied Bistrita, Fgarawl, Braovul, Alba lunar', cel mai pretuit stag care se and in Transilvania; Sibiul unde se intdrise princip ele in anul trecut, Turda. La Tirgu Mure, calvinii se sftuiser s goneascd pe toti pr eotii catolici, dac sultanu129 ar fi citigat biruinta <asupra imperialilor>. Domnu l Tdrii Romneti39 are mare aplecare cdtre impdrat, 0 eu am vorbit de mai multe ori despre aceasta cu fratele sdu Constantin31; ce! din Moldova32 are pe fiul sail ca ostatec pe linga sultan, ca 0 pe cumnatul sdu 0 pe alti boieri. Am discutat c u regele Poloniei33 0 i-am spus ca dacd vrea sd. redobindeascd Camenita34, trebu ie sd impiedice aprovizionarea cu alimente i pentru a o impiedica, trebuie sd dis truga Intreaga Moldov., (!) cdci proviziile vin din Tara RomaneascA 0 trec prin Moldova. im.rd1j129 unde este comandant clomnul cdpitan Francesco Biale, genovez, Pdrintele Angelini39 se afl la Varovia in cea mai mare mizerie 0 ar vrea sd se int oarc'd in Italia, de aceea se roag5. de Sacra Congregatie pentru ceva subsidii. 34 Ocupata' de turci la 30 august 1672, cInd a venit sultanul In persoan In Moldo va. Nu a fost redobIndit decit prin tratatul de la Carlovitz. 33 = Antonio Angeli ni, plecase din Moldova In martie 1685. Vezi biografia sa In volumul de fat. 440 28 Scioraoleo = Bimleul Silvaniei. " Mehmed al IV-lea (11348-1687). 3 $erban Cant acuzino (1678-1688). 31 Stolnicul Constantin Cantacuzino. 32 Constantin Cantemir (1685-1693), al crui fiu, Antioh, era ostatec la Poart. " loan Sobieski (1674-169 6). 27 Belgrado. www.dacoromanica.ro

RELATIA ANONIIVIA LATINA DESPRE TARA ROMANEASCA (nainte de august 1688) Relatia anonimii latin despre Tara Romaneasdi este un document care a stirnit cur iozitatea istoricilor, Vera ins& ca ei sa ajungi a-i cuneaste pina acuma autorul sau imprejusrile care au prezidat la intocmirea sa. Descoperit impreuna cu alte texte de catre Iohann Christian Engel cu ajutorul lui Kovachich, printre manuscr isele lui Gabriel Hevenesi, aflate in acel moment la biblioteca regala ungara di n Pesta, a fost semnalat de el in volumul I p. 296 din cele cinci tomuri consaor ate de el Ungariei i rilor vecine Geschichte des ungarischen Reiches and seiner Nebenlnder dindu-i ca titlu De statu Valachia,e, historica relatio. In vol. II, p. 182 el subliniaza importanta sa: (Relatia) este foarte importanta pentru vremurile acelea, si mai ales pentru cunoa$terea tiraniei gospodarilor" in amindoua principatele nenorocite, cad vade,ste o eunoastere bogata a imprejurr ilor locale si o mare putere de apreciere". In sfir$it textul este publicat de e l in 1804 In vol. IV, al lucrarii sale, volum care exista i separat sub titlul d e Geschichte der Mold,au und der Walachey (Istoria Moldovei si a Tdrii Romdnesti). Despre autorul anonim el face unele deductii bazate pe spusele acestuia. El ar f i un misionar catolic venit din Italia si care a stat mult in lard si a incercat sub Gr. Ghica s ridice o biserice.' catolic la Bucure$ti. Ar fi fost probabil insr cinat de vreun cardinal, ministru al lui Leopold sa dea un report despre impreju rarile din Tara Romaneesc, In legatura cu o ocupatie ce s-ar face venind din Tran silvania. In 11689 a $i intrat generalul Hausler (Heissler) in aceast tara". Data rea e situata de Engel in anul al zecelea $i ultimul al lui Serban" (1688). In l inii generale aceste deductii sint destul de aproape de adevar. In realitate ins misionarul aatolic nu era italian, ci bulgar, cunoscind bine limba italiana ea a titia bulgari trimisi la colegiile religioase din Italia. Textul anonim ne propu ne trei intrebari principale: Cine era autorul? In ce imprejurri a fost redactat? Cum de a ajuns s cuprind un fragment din Cronica zisa a lui Radu Popescu care nu fusese Inca data la lumina? Putem identifica pe acel misionar anonim ce a incerc at sa refaca bisericuta caballed din Bucuresti. Este Anton StepanC16, sau Stefan i, episoop de Nicopoa inwww.dacoromanica.ro 441

cep'nd din anul 1677, fost inainte de aceasta vicar general al arhiepiscopului d e Sofia pentru Tara Romaneasca, si care apare in volumul de fata Cu scrisoarea s a c'tre Propaganda' din 29 inlie 1673, in care este tocmai vorba de straduintele sale de a reface biserica din Bucuresti naruita cu Arreo trei ani mai inainte. D in confruntarea acestei scrisori cu pasajul din Relatia anonima de fat rezult c sfo rtarile depuse pentru cladirea bisericii s-au intins pe un interval mai lung. Ic eputa poate in 1670, sub Antonie din Popesti, continuind sub Grigore Ghica in 1672 si o parte din 1673, ele nru au incetat niel dupa schimbarea domnului, di:w ad& mentiunea din raportul secretarului Propagandei, manseniorul Urbano Cerri.Pentru pe rioada aceasta din urma afirmatiile autorului Relatiei au nevoie de unele explic atii. Se spune textual: am inceput sa cladesc, am dat bani pentru caramizi, am adus acest principe <de acum> (= Serban Cantacuzino) era (atunci) spiltar: a aruncat banii (?) si a luat caramizile pentru el; am dat din nou (bani) dar (mai) erau (si) a lte cladiri (de facut); n-am putut pretinde toate (cararnizile), am pus emelia i am inaltat zidul pina la briu; nu mi-au dat carmizi, ba au venit chiar de la cur te si mi-au luat i varal i nisipul, i astfel cu banii dati pentru material si me sterii zidari pltiti a ramas bisericuta necladita...". Dar Serban Cantacuzino a f ost mare spatar sub Radu Leon si Antonie din Popesti in anii 1668 1672 ianuarie 5. Din comparatia scrisorii din 1673 si a Relatiei ar ianuarie 31 rezulta cA pas ajul citat de noi se refera la un moment posterior domniei lut Gr. Ghica. Ar fi deci vorba de domnia fui Gheorghe Duca, sub care Serban Cantacunu mare spatar ci mare /ogoicit in intervalul 1675 ian. 22-1677 zino a fost dec. 30. Am crede asadar cA lucrul inceput inainte de 1673, si arninat de mai mu lte ari din cauza conditiilor interne si externe, a fost reluat sub Gh. Duca, Me a pu tea fi dus la capt la data inltarii lui Stepanel la episcopia de Nicopol (august 16 77) cind a trebuit s plece. Ca si in scrisoarea amintita, tot astfel i in Relatie , observam in cur,sul expunerii fraze care se contrazic intre ele. Se spune de p ild ca Serban a aruncat banii (?). Ce bani? Sub ce forma i-a aruncat? Dar din fra zele ce urmeaza reiese ca piedica reala intimpinata de Stepandi a fost lipsa mate rialelor de constructie i prioritatea altor cladiri ale unor fete luminate, pent ru care au fost ridicate acelea adunate de el In vederea refacerii bisericii cat olice din Bucuresti. Au venit oameni de la curte, adica din porunca domnului Ghe orghe Duca. In general textul Relatiei pare alcatuit din piese detapte. Explicat ia ne este oferita de Genealogia Cantacuzini/or, (publ. de N. Iorga, Bucuresti, 1902), p. 210. (Duca Vodd) pe $erban, fdcindu-1 vel logofdt I-a orinduit ispravn ic la zidirea caselar domne;ti din Bucuresti, fiindcd atunci Duca Vodlf, a inneu lit acele vechi case ce erau zidite de Mircea Basarab Voevod la anul 1383, facin du-le Duca Voevod dupa cum astazi se vad cele de fat". Este semnificativa omitere a acestui amanunt esential, ca i sublinierea rolului negativ al lui Serban Canta cuzinc, pe atunci spatar (!). Am crede ea acea parantez a fost introdus ulterior int r-un text existent de mai inainte referitor la lucrdrile incepute pentru refacer ea acelei biserici, si care facea parte probabil dintr-un raport consacrat acest ei chestiuni. Diferite piese detasate sint adunate impreuna far o legatura organi ca intre ele. Astfel violentul rechizitoriu contra lui Serban Cantacuzino este parc luat din cr onica atribuita lui Radu Popescu. Cvasi identitatea este atit de flagranta incit N. Iorga in comunicarea sa din 1899 la Academia Roman despre Cronicile romd ne, cuprindea si acest text sub no. XV printre variantele de cronici ale Cantacu zinilor j Balenilar. Fata de textul cunoscut al cronicii atribuite lui Radu Po44 2

www.dacoromanica.ro

pescu, aici mai apar i unele amanunte inedite care adauga noi elemente de groaza la descrierea Infioratoare a supliciului lui Hrizea. Aceste pagini clocotind de patina sint urmate de o prezentare absolut obiectivd a dregtitoriilor din tard au diferitele atributiuni ale titularilor lor. Peste lista de baza de un ton eutru se astern i n vreo daua locuri niste observatii sau sublinieri negative acute in treacat far a Triare importanta, de Vida cea referitoare la marele postelnic un oarecare calic de negustor grec (= Dragescu Cirstea zis si Hristea Scordocul, grec etc. vezi D ict. m. dreg. p. 171) sau cea privind atributiunile marelui arma. Este posibil c a aceast lista a dregatoriilar sa provina de la vreun slujbas din cancelarla domn easca, sau sa fi fost copiat dupa o asemenea evidenta. Ea este imprtita in trei gr upuri: 1) al boierilor care ;ed in divan, 2) al celar care asistd la divan, 3) a l curtii domnului. In cuprinsul acestui capitol grit trecute si fortele militare imprtite sub rubricile privind pe marele aga i marele spatar. Duph prezentarea p erfect obiectiva a capitolului dregatoriilor urmeaza aportul personal al au cons tind din ramuriri pseudo-istorice absolut fanteziste despre alegerea din trecut a domnilor de catre regii Bulgariei (!), despotii Serbiei (!) i regii Ungariei ( !) din aprecien i ruvoitaare privind urea romnilor. Cu ele se impletesc si informa tii, apartinind pare-se chiar autorului, referitoare la situatia tiganilor si la rosturile 1er in raport cu boierii i cu manstirile. Textul continua cu o list(' a ranguri/or destul de nesistematica, incepind cu boierii ajunsi aseanenea tranil or, trecind apoi la marii boieri si coborind dupa aceea la megiesi, rumani i iga ni. Aceasta revenire la un subiect ce mai fusese atins si mai inainte, dovedeste suficient ea avem de a Lace cu alta list decit cea a dregatorilor, introdusa altu ri de aceasta, fara a se incerca o ajustare a lor. Deosebit de aceste piese inde pendente unele de allele, adunate In jurul suniectului comun: descrierea starilo r din tar, apare un capitol aparte despre catolici. Acesta are la baza, fara sche ma turui raport asemenea acelara adresate de misionan i Saorei congregatii. Spir itul autorului vadeste oarecari puncte comune cu acela al observantului bulgar G abriel Thomasij zis Man'Cid. Amindoi poarta pecetea unei mentalitati crunte, raz bunatoare, pe care Man&C o si marturiseste. Reiese indirect din text &A autorul Relatiei apartine si el observantilor. Cum acestia enau supusi multor bintuiri i n Bulgaria, si rivneau cu totii la refugiul oferit de manstirea catolica din Tirg oviste, pe care o considerau ca fiind a lor, ei se socoteau vesnic deposedati pr igoniti, fie de ordinul rival al conventualilor, fie de clerul ortodox si de aut oritatea de stat din Tara Romnensca. Aceasta trastura care nu apare aproape debe l a prelatii din generatia lui BaMid i Bandini, se manifesta din plin in deceniile urmatoare. Pe acest fond de nemultuanire 0 de acreal Sint proiectate i ait i sti rile alese parch* anume pentru a scoate in evident vitregia artata catolicilur dus mania perseverenta a domnului. Observatia facuta cu prilejul trecerii in revist a expunerii privind refacerea bisericii din Bucuresti este valabila i aici. Darea de seanna despre catolici serveste doar la demonstrarea ostilitatii domnului La ta de ei. De exemplu este denuntat cazul abjurrii de la catolicism a nurorii jude lui Andrei din Cimpulung care rmasa vaduva redevine ortodoxa e ocrotita de patria rhul de Ierusalim ;i de damn,. 'care o scuteste de a mai plati bir sau dijme. In tentia acestei expuneri este anuntata chiar din primele cuvinte: In timpu/ acest ui dcrmn de acum. . . etc. Mai departe, tot in acelas spirit, staruie asupra cla rilor mari pe care le platesc cei 100 de negustori cato/ici din Chiprovat care f ac negot in Tara Roma.neasca. In sfirsit precum s-ta aratat mai sus, el fi atrib ule personal lui Serban, inainte chiar de a fi domn, piedicile ridicate la rewww.dacoromanica.ro 413

cldirea bisericii din Bucuresti. Dar acuzarea cea mai gravd contra lui, si de nat urd a-1 pierde In ochii impratului, ai Cardinalului Buonvisi i ai papei este cupr ins In altd parte a textului, fiind anexatd ca un fel de continuare a acelui frag ment de cronic povestind cruzimile lui. Judele Andrei de Cimpulung, infruntindu-1 pe domn prin refuzul eau de a se face ortodox este osindit de acesta a fi bdtut de gide in piat si pe ulite dup ce i se va fi ras barba ax cum o poartti pap a de la Roma" dupti cum a poruncit domnul. Faptul poate fi datat din primul an a l domniei sale sau cu putin mai thziu. In sensul acesta glasuieste o informatie adus la Roma de rnisionarul Guerirki, trimis urgent din Moldova de cOtre Vito Pil uzzi spre a informa pe cardinali de anumite fapte si de primejdia ce amenint pe c atolici In cele trei tri. (Alcuni missionari... p. 32 i n. 3). Potrivit cu rezuma tul expunerii din Congregatie din 2 august 1681, publicat de N. Gazdtaru, op. ci t,. p. 83 no. LXI, era vorba de niste escrochexii comise de un oarecare Nicolo Glavi ch, dar acoperite de misionan i (ce fuseser i ei inselati de el), pentru a nu fi persecutati de dare voievozii Tetra Romdnesti i Moldovei, care au inceput a purcede astfel cu un calugr (!) (religioso) care nu a vrut s se feed schismatic, i au potrivit barba asa cum o poart papa si au pus sd fie btut pccin tot tirgul". Este evident cd avem aici un ecou usor deformat al faptelor ardtate in Relatie. Capi tolul acesta despre catolici se incheie cu un program destul de naiv in fanatism ul sau nestdpinit. Se propune ca titularii dregdtoriilor mai insemnate s nu poat f i decit catolici! Ctici este upr lucru ca invingdtorii set dea legi invinsilor" (!). Declaratie surprinztoare In sine, dar care ldmureste spiritul in care a fost conceput Relatia. Lista dregdtoriilor din fruntea textului nu are alt rost decit acela de a pregti terenul pentru aceast viziune glorioas. Dar de unde pe lista gri t insemnate cu crud acele dregdtorii privilegiate ce trebuiau s raspldteasch rene garea propus, acum In partea finald a Relatiei mai Ant adugate i altele In asa mar e msurd incit ajung sa le cuprindd aproape pe toate. Scopul urmarit este declaret fatis chiar dace.' domnul a.r fi ortodox, cel putin acesti dregtori s fie catolic i!" Poate eh' In lea:tur cu problema mentinerii domnului ortodox ar fi de tinut s eama si de declaratia lui Buonvisi c a-1 lipsi pe Serban de principatul su ar fi a pdctui contra la fede publica", ceea ce inseamn desigur cA aceast posibilitate fus ese intrevzutd. Finalul Relatiei nu aduce o vedere de ansamblu, sau o Incercare d e a trage vreo concluzie din tot acest material disparat avind ca fir conducAtor denuntarea domnului, ci vine cu o noud problem si un nou plan acela al fortifica 'rii Trii Romanesti, folosind vechile cetti precum i mandstirile din Bucuresti i Ta ra Romaneasc. Dar nu atit in scopul unei eventuale aprdri de turci, cIt In vederea ingenunchierii romanilor. Cum aceast propunere incepe cu nevoia cuceririi cetati i Orsova tinutd de turci, datarea ei este usoard. Ea este antericer& ocuprii Orso vei de cdtre Veterani la 15 august 1688, acesta fiind primul pas In vederea supu nerii Trii Romnesti. Era vorba de a se aplica si aici metoda care reusise In Trans ilvania. Tara Romancasca aves de ales intre tirania turceasc ce trgea sA moar. spir itul de acaparare al unui imperialism ofensiv ce aducea primejdia unei catolicizr i fortate intr-un moment dad anrtagonismul dintre latini" i greci" ajunsese la paroxism. De aceea i opririle, ezitrile, de a tempera printr-o Incercarile ali antd antiturceascd cu moscovitii, concesiunile fortate pretinse de imperialii el iberatori". Mai trebuia cistigat limp i pentru a feri tare de o replica a turcil or la ofensiva crestln, care ar muta teatrul rdzboiului In tare noastr. 444 www.dacoromanica.ro

De-a lungul pertractrilor sale cu imperialii, punctul de vedere al d acelasi. Conditia esentiala pentru intrarea In vigoare a Intelegerii era ocuparea prealabil de catre imperiali a cetatilor turcesti de la Oracle:, si prezenta uno r trupe suficiente In Transilvania pentru a la

mnului a rmas incheiate Timisoara si interveni

nevoie. Numai asa ar putea Tara Romaneasc sa faca fat unor eventuale incursiuni al e tatarilor gata sa roia.sca la un semn al turcilor &pee a-si Implini misiunea l or devastatoare. Totodata domnul se temea de spiritul de acaparare al Curtii de la Viena care ar fi vrut s integreze In Imperiu o Ungarie habsburgic, Inglobind ce le trei tali: Transilvania, Tara Romneasca. si Moldova, reduse la starea unor simple provincii. Problema Tkil Romanesti nu putea fi despartita de aceea a Transilvaniei. Inca di n februarie 1685 este trimes In ambele taxi iezuitul francez Antide Dunod cu mis iunea de a realiza o alianta perpetu intre ele, urmind ea Transilvania s adere la Liga &Etna i sa se integreze in imperiu al carui imprat este si rege al Ungariei, Intocmai asa cum odinioara Transilvania fame parte din regatul Ungariei. Dunod flutura in fata transilvanenilor prime jdia unei cesiuni iminente, avInd a fi fcu ta de catre Poarta regelui Poloniei, care in adevar urmarea sa-si Intinda hotare le peste cele trei tri ping la Dunare. In aprilie Dunod e la cancelarul Transilva niei Mihail Teleki cu care incheie o intelegere secreta. Dar eu toate mijloacele de coruptie si de intimidare folosite acusa, el nu-si impune planul gata facut cu care pornise de la Viena. Transilvnenii fac contrapropuneri si se gindesc si l a solutia unei suzeranitati polone mai putin primejdioase ca celelalte. Dar Duno d ameninta (24 oct. 1685) sa-i goneasca pe poloni daca s-ar gindi cumva In Trans ilvania. Planul lui Dunod nu poate fi aplicat deocamdata Moldovei, aflat sub cont rolul direct al lui Sobieski. S-ar prea e la inceputul anului vederile lui Dunod n u intrasera Inca in opozitie cu acelea ale lui $erban. Si Dunod gasea ea o actiu ne la Timisoara ar fi esentiala pentru determinarea intrrii domnulu,i Tarn Romane sti. Dar curind se ivesc dificultti, $erban isi cauta sprijin In afara. La 1 iuni e 1685 domnul roman renunt la legaturile sale cu Csaki, omul imperialilor Incheie cu Apafi un tratat de ajutor reciproc. Totodata obtine de la turci prin serasch ierul Soliman Ainegi instalarea lui Const. Cantemir ea domn al Moldovei. In dece mbrie seraschierul ajunge mare vizir. Pozitia lui Apafi hind mult mai slaba, i a flindu-se sub amenintarea intrarii iminente a armatei imperiale In principat, el iscaleste la 27 noiembrie tratatul de la Dumbraveni prin care Transilvania se o bliga la plata unei sume mari de bani si la predarea unei cantitti c nsiderabile de gnu pentru armat, dar cu conditia ca aceasta sa nu intre In tara. Insa importanta Transilvaniei ea baza de aprovizionare si de operatii In ofensiva ant iturceasca era prea mare pentru ca lucrurile &A se poata opri aici. Se procedeaz a pe calen faptului implinit. In vara urmatoare generalul imperial Scherffenberg intra cu trupele sale In Transilvania si se ajunge la un nou tratat (28 iunie 1 686) care 11 anuleaza pe cel precedent. Principatul isi pastreaza principele, da r intra sub protectia impratului i primeste garnizoane imperiale in orasele Cluj si Deva. Pe masura repurtarii unor suecese militare la Buda (2 sept. 1686) la Mo hacs (12 august 1687) cresc i pretentiile imperialilor. La 27 oct. 1687, prin tr atatul de la Blaj i se impun Transilvaniei sarcini ce i depasesc puterile: Incart iruiri masive, intretinerea trupelor pe timpul iennii, predarea unce cantitati c olosale de alimente, plata a 700 000 de florini, ocuparea a 12 crra.se principal e... La incercarea Transilvaniei de a recurge la ajutorul tureilor (dec. 1687) r aspunde actiunea genecalului Caraffa care vine la Sibiu (febr. 1688) si smulge s tarilor o declaratie de supunere www.dacoromanica.ro 445

prin care principatul se sustrage de la suzeranitatea tureens:ea, aegindu-se ssi lupte la nevoie contra turciio i afirma ca intrd de 'Duna voie sub protectia imparatului". De fapit tare este ocupat militareste. Paralel ou aceste actiuni, dar in conditii deosebite s-a desfasurat i tocmeala l ui Serban Cantacuzino cu imperialii. In 1685 chid vine Csaki la Serban, acesta n u Il primeste, filnd supravegheat de turci. Abia dupa actiunea lui Scherffenberg In Transilvania i smulgerea noilor abdicari de la Aped. (28 iunie 1686) revine Csaki la Serban (Hurmuzaki, VI, p. 116, din 11 iulie 1686). Cu imperialii avind un picior in Transilvania, situatia acum era alta. Scherffenberg fusese inteles cu oancelarul Teleki. Avusese i Serban vreun amastec in acea lovitura neasteptat a? (Vezi Zaborowski, op. cit., p. 83). Lisa Sobieski protesteaza i Scherffenberg este rechemat din Transilvania pentru a se evita o ruptura cu Polonia. Dar In t oamna cumpna se Incline' iar in favoarea imperialilor care cuceresc Buda (2 sept. 1686) merg din victorie in victorie, in vreme ce eampania lui Sobieski in Moldo va este tinut In sah de tateri si se soldeaz cu retragerea binecunoscufa in mijloc ul prapadului general. De la Viena, nuntiul apostolic cardinalul Buonvisi cauta sa-I retina pe Sobieski de la tratative cu Poarta. In Polonia, partida franceza dusmana imperialilor sustinut acum si de regina cistiga teren. Nuntiul din Poloni a, cardinalul Pallavicini in legAtura permanenta cu Buonvisi de la Viena incerca sa frineze aceste veleitati. Regele, bolnav la Liov dupa retragerea din Moldova statea in cumpn. El ti-imite la sfirsitul anului pe misionarul Giov. Bat. del Mon te care insotise oastea sa in acea retragere, la impOratul Leopold care Il prime ste de 4 ori in audienta i 11 expediaza apoi la 12 ian. 1687 in Tara Romaneasc la Serban Cu o scrisoare indemnindu-1 sa se alature cit mai grabnic actiunii antiturce.A. Raspunsul a fost dus de acelasi del Monto la 16 aprilie. Instructitmile foarte aman untite date de Serban reduc rolul sau personal Ja acela al unui simplu emisar. D upa tratativele indirecte purtate prin 7saki, scrisoarea imparatului catre domn marca o noua etapa. La simple transmitt,re a acestui schimb de scrisori s-a marg init rolul lui del Monte canna i s-a atr,buit ulterior o important pe care nu a a vut-o niciodat. Instructiunile date lui del Monte la 16 aprilie 1687 (Hurra. Vi, p. 136-138), ne lmturese asupra ouprinsului scrisorii impOratului la care se ra.. spundea acuma. Domnul era intrebat care era planul lui de aotiune, In Balcani, de ce resurse dispanea... i indemnat A. se alture oastei crestine. Serban pusese ir ept conditie esentiala a intrarii sale in actiune cucerirea prealabila a cetdtii Timisoarei. Dar pentru imperiali adeziunea sa cit mai neintirziata era de o imp ortanta capitall Pe 'Inge' resursele in bani i alimente, loe de incartiruire a t rupelor imperiale pe timpul iernii etc. se mai astepta de la doann i pornirea un ei vaste actiuni a orestinilor din Balcani, la care el avea agentii s51 tainici. Asadar la 1 sept. 1687, dup aflarea victoriei de la Mohacs, imparatul socatind c a a sosit momentul trecerii fatise a lui Serban In tabra crestina, 11 invit sa se alature ducelui de Lorena, intelegindu-se direot cu acesta i Ii trimite un manif est sub form de scrisoare patenta dindu-i deplin putere sa trateze cu vecinii creti ni fi Cu toti ceilalti spre a-i aduce de partea imparatului. Totodata indreapta spre el pe energicul Antide Dunod, ca sa foloseasca $i in Tara Romaneasca metode le incercate cu succes In Transilvania. In Tara Romaneasca se afla din luna mart ie episcopul de Nicopol Stepani, refugiat de teama turcilor, cum explica el mai ti rziu prezenta sa in acel moment, sau chemat de domn cum afirm alte izvoare. Este foarte probabil c domnul intelegea foloseasca la stabilirea si pastrarea de conta cte cu conducatorii tainici i unei viitoare miscari de eliberare in Bal446 www.dacoromanica.ro

cani. Pi-in el puteau fi ajunsi fruntasii catolicilor din Chiprovat. Dar aces la reprezentau doar o minoritate, in raporturi nu tocmai bune cu ortodocsii. Cu ac estia legaturile trebuiau asigurate pe alte cal. In timpul &it a stat Antide Dun od in tara a avut mai multe intrevederi in trei cu domnul i cu Stepaneld. Despre una din ele aminteste acesta din urma i in Relatia anonim cind este vorba de num arul dorobantilor (Am auzit-o din gura domnului si era de fata i parintele Dunod "!). Ca urmare la indemnul primit, $erban 11 ti-imite pe Stepandid la Imparat la 5 decembrie 1687. El trebuia sa repete spusele anterioare ale domnului, sa dea asigurari pentru viitor, staruind mai ales asupra situatiei precare a tarii din cauza amenintarii permanente a tatarilor din Bugeac, i sa expuna un plan de orga nizare a rascoalei crestinilor din imperlul otoman. La 16 februarie 1688 imparat ul iscalea o scrisoare de raspuns catre domn pe care avea sa i-o clued' episcopu l Stepandid, acesta avea sa fie insotit de Csaki, insarcinat de imparat a-i comu nica domnului fagaduielile imPrate,sti, carora era rugat sd le dea deplinfi creza re. Aceste fgaduieli sint redate intr-o nota aparte intocmit pro memoria neiscalit a neadresata cuiva, ci intitulata doer: Cele ce primeste imParatu/ romanilor ... etc. [adica din cererile domnului] fcicute i ingiiduite prea ind/tatu/ui $erban Cantacuzino, Printia Tdrii Romeinesti (Gen. Cant. p. 218-220). Urma ca s fie eli berata ulterior o diploma in osebita forma ce Ii va fi data de groful Csaki", Ce le 10 puncte din nota comunicata (probabil verbal) de Csaki sint cuprinse in ras punsul lui $erban (ibident, p. 222-227). Mai exist in arhiva Cantacuzinilor o ins emflare iscdlita de $erban despre dorintele imparatului i raspunsurile date de d amn. Ele privesc urmatoarele puncte: 1) jurmintul pe care sa-1 depuna acesta in f ata lui Csaki i Antide Dunod, justificat de faptul ca. Tara Romdneascd este o pa rte a Crdiei unguresti i c antecesorii obisnuiau sa-1 faca crailor celor dintii a i Tarii Unguresti"; 2) pregatirea oastei ca s fie gata cind va trebui, oastea avi nd sa fie pusa sub ordinele unor comandanti din nemti si din unguri". De aratat numrul ei. 3) Zahereaua. De aratat in ce va consta, cantitatile de grine, numarul de animale etc. si locul uncle vor fi strinse t,oate acestea. 4) Obligatia de a construi poduri, 5) de a informa pe imperiali de gindurile i faptele turcilor e tc. si de a gasi mijlocul de a le impiedeca. La toate acestea domnul a adaugart chiar la punctul 1 specificarea ca jurmintul Sam nu va fi valabil decit in clips cind se va fi ridicat contra turcilor. El a mai anexat apoi dupa punct o conditi e sau apendicie" care repeta in esenta conditia de baza din scrisorile anterioar e. Nu se mai vorbeste de cucerirea prealabil a cetatii Timisoara de la turci, ci de nevoia unei aparari din partea amenintarii tatarilor. Primejdia aceasta nu va putea fi impiedicata decit atunci cind obstescul vrajmas va fi de ajuns de infr int..." ca sa nu mai poat pustii, aceste mult asuprite tari... etc ..." Pentru za sticnirea sminteala (tatarilor), Cu dumnealor cinstitii soli, adica cu dumnealui gro ful V/adis/av (Ladislau) Csaki cu sfinfia sa peirintele Dunod, s-a vorbit s i modurile ce ni s-au prut si am cunoscut probabile care si &it pot fi, acestor c institi soli -all spus: carora am lsat din gura sa spuie i sA dezlege mai pe larg ". Acesta era stadiul la care se ajunsese la plecarea solilor imperiali: Csaki i Dunod. Nu stim care va fi fost data plecdrii lor. Faza urmtoare poate fi reconst ituita doar in parte pe baza Instructiei date de $erban solilor trimisi de el in 18 mai 1688 la curtea imparatului. Acestia erau Stepandie, Gheorghe Brancovici i Vasile Naghi. La punctul 4 erban pomeneste de comunicarea (suplica!") aceea ca re intru purcesul dumnealui groful ni-a fast trirnis noua... care nu numai pe noi, ci si pe toti... etc... foarte a turburat.. . www.dacoromanica.ro 447

pentru silnica oarecum cerere ce este intr-aceea suplica scris..." (Din context a r reiesi cd acea comunicare era un fel de ultimatum somind pe domn a se declare de indath contra furcilor). Dar cel mai curios este punctul 5 care priveste excl usiv lucraturile lui Anticle Dunod din timpul sederii sale in Tara RomaneascA. P entru pArintele Dunod, acestea vow putea arta i dovedi, pentruca el Insusi din gu ra sa 0 din condeitul &du avea s cunoascd, c aici mai mult a ispitit turburdri bar e Domn i boieri au miscat si au amestecat, decit cevasi cu temei vorbe. Stim i a ceasta c fare indoiala cite a scris la (imphrat) spre scaderea cinstii noestre, c are nidajduirn ea vremea toate le va arte mincinoase, precum i aoestea ce zicea cd noi avem intelegere cu ttanii, i c ei de zisa noastrii spinzurd, i ea' miscdri/e /or din sf atul nostru Sint, care nu numai c este minclun, ci inc mai poate dovedi ale cdrui scrisori trimitem pentru dovadd unele, iar altele nu: ce niel unui mir ean nu s-ar cuveni a le serie, necum unui preot". Domnul poruncise ca Steparield i Brancovici s ramind la Viena urmind ca numai Naghi se se intoarc cu rspunswl din partea imparatului si a Consillului de Razboi. Respunsul impratului v&dind mare nemultumire poart data de 31 tulle. In el este atinsA reclamatia domnului contra lui Antide Dunod dar intr-un mod destul de semnificativ. Se va lace cercetare et c. dar nu este de crezut ea el sa poat fi vinovat... si deci de nimeni nu este s f ie bnuit. Despre dovezile concrete, scrisorile trimise drept doyad, nu se face nic i o mentiune. Steparkie rmine la Viena potrivit poruncii lui Serban i dup data de 8 august cind pleac cellalt delegat. El serie de acolo Propagandei. Il viziteazd s i pe ducele de Lorena din partea domnului. In aparentia el este solul credincios al lui Serban Cantacuzino. In rea1itate probabil c Inca' de la sosirea sa la Vie na la 15 iulie in fruntea unei suite de 20 de persoane, el s-a intbiit cu Antide Dunod s-a inteles cu el ca s neutralizeze plingerea domnului, infatisindu4 pe ace sta in culorile cele mai negre cu putint. In acest scop au fost utilizate in grab materialele afLate artunci la dispozritia sa, i unele reminiscente nu prea exact e. Intrebarea principala ramine aceasta, Cum 0-a iticut rost de acel f ragment d in cronica recentd i inedit privind cruzimile /ui , erban. ? Este mai verosimil d up cum s-a de admis ea acest text a fost adus chiar de Antide Dunod, care a luat contact in Tara Romaneasca cu boierii susceptibill a-1 ajuta, adica' spus cu oei nemultumiti, de la care a putut s5.-si procure o asemenea arrn. Stepaneld ura pe Serban pentru politica lui ortodox, pentru sprijinul dat patriarhului de Ierusal im indeosebi In privinta cheilor bisericii sfintului mormint, pentru amintirea p iediciIor intimpinate la reoldirea micii biserici catolice din Bucuresti etc. Si totodata el credea ca intrarea lui grabnic in lupt ar putea grdbi salvarea cres tinilor din imperiul roman. Ce mire putea el s alba pentru romani, pe care el Ii privea cu necaz ca ortodocsi, i ca privilegiati in situatia lor fata de turd? Nicolae larga a subliniat faptul eh textul Relatiei este scris cu ur. Este care o coincidenta ea initiative lui Veterani de a intra in Tara Romaneasc u rmeaze foarte curind dup sosirea lui Stepandd? Relatia injghebata In grab a fost s trecurata in mare tain unui cardinal, care este far& indoial Cardiinalul Buonvisi, aluntiul apostolic de la Viena, care se stradula cel mai muat pentru inchegarea Ligii Shiite contra turcilor, i i dddea silintele cele mai neobosite ea ai menti na In aliant Polonia, aflate in nivalitate deschise cu impeniel pentru stapinirea celar trei tari: Moldova, Tara Romaneasce si Transilvania pe care intelegeau sa si le atribuie imperialii. Comunicarea Relatiei fusese facut sub pecetea spoveda niei" care trebuia sa asigure secretul cel mai absolut privind pater448 www.dacoromanica.ro

uitatea textului. Secretul a fost bine pzit i Stepan6i a continuat sd fie socotit reprezentantul domnului. Dupd moartea lui Serban el este folosirt si de Brincove anu care il trimite la Viena in ianuarie (?) 1689. Era a treia sa misiune, ultim a. De acum incolo scrie despre suferintele bulgarilor alungati i mdceldriti de t urci, refugiati prin Transilvania, dar nu se duce in mijlocul lor, preferind stea la Viena. Despre Stepandi, episcopal de Nicopol s-a scris foarte putin (vezi biografia lui din volumul de fat). Despre autorul Relatiei au scris intre altii Ioh. Christ . Engel, Blcescu, Xenopol care a artribuit textul lui Antide Dunod, N. Iorga care dupd acceptarea o alipd doer a acestei identificni in Socoteltile Brasovului (An. Ac. R. t. XXI, p. 233) a propus ca autor probabil pe misionarul del Monte (Vezi Cronicile .Muntene, pp. 429-431). Aceast identificare irpotetic a fost adoptartd de toti istoricii ca o realitate ab solutd (Vezi C. Giurescu, Contributii..., p. 31, n. 1. V. Zaborovschi, Istoria p oliticii externe ..., p. 99 s.a., C. C. Giurescu, Istoria Ranani/or, III/, pp. 1 58, 159). Pe baza ei s-au tras anumite concluzii (5i lsind la o parte afirmatia cronicarulu i Radu Popescu, fiul lui Hrizea..., rdmine totusi mrturia cifilugclru/ui catolic del Monte, neamestecat deci in luptele i patimile interne", ibidem, loc. cit.). S-au rostit anumite judecdti (Starea mizer a catolicismului indispune pe del Mont e. Dar mai ales diplomatia lui 5erban Ii suprinde. El serie la Viena cd Serban n u vrea s incheie tratat", Zaborovschi, op. cit., p. 99). Identificaren autorului cu StepanCle i arntarea imprejurrilor in care a fost injghebat textul din piese detasate sub inspiratia lui Dunod, ii adaugfi Relatie i o sernnificatie in plus. Discreditarea domnului venea chiar din partea solului sdu oficial acreditat la Viena! Gestul lui Veterani de a intra In Tara Roandneasc si-a Wins scopul prim angajarea domnului de a trimite o delegatie solemn sd facd act de Inchinare la Viena. Dup m oartea lui Serban, Dunod revine la Mac i il indeamnd la 27 dec. 1688 s intre cu forta In Tara Romb.neascd. (Vezi memoriile lui Veterani, ed. Vien a Lipsca 1771, p. 28, 29 citat de Zaborovschi, p. 148, n. 8). Este cu atit mai s emnificativ amdnuntul pretios consemnat de Zaborovschi i cdruia trebuie s-i dam toat valoarea sa in perspectiva celor ardtate mai sus. La Viena la 7 ianuarie 1689, Inainte de a se psi la discutarea Pcii Cu turcii, Sint consultati legatura c u situartia Trii Romnesti nu mark boieri veniti In delegatie solemn, care nu fusese r Inca primiti de imprat ci episcopal Stefani" (StepanCi) i pdrintele Dunod (adic autorii materiali Rorntineascd!). i morali ai Relatiei Anonime despre Tara Nu se stie datorit crei inthnplri ms. acestui memoriu se afla la Pesta In pragul secolului XIX. Este probabil vorba de o copie, aci originalul fusese i ndreptat catre nuntiul Buonvisi la Viena. A fost dat la lumirn, a,sa cum s-a mai spius, de Iohan-Christian Engel in volumul 'VI al lucxdrii sale mai vaste imbrtis ind istocria Ungariei si a statelor dimprejrur, care a fost inftisat i separat su b titlul Geschichte der Moldau und der Wakwhey, nebst der historischen und stati stischen Literatur beider Lnder, Halle, 1804, pp. 109-117, chip& c-are a fost rep rodus in Magazinu Istoric pentru Dacia", t. V, insotit de o traducere romineasca

, p. 32 s.u. Memorial a retinut atentia lui N. Iorga i in Istoria Romdnilor prin alltcrri, 1928, 11, pp. 29-33. 29 Calatori strini despre Tarile Romane www.dacoromanica.ro 449

p. 109 STAREA DE ACUM A CIRMUIRII TARII ROMANESTII Domnul2 +3 1 Banul4 2 Vornicul + 3 Logoftul 4 Vistierul 5 Spatarul 6 Paharnieul 7 Sptarul al doilea Clueerul Acetia ed9 la sfat in divan9 CAmdraul Marele postelnic Cdmraul de rafturil9 Postelnicul Cuparul Postelnicul Cihodarul Postelnicul Cichodarul Poste lnicul Logoatul de tain Postelnicul Vtaful de copii Postelnicul i multi alti slujbai Armaul Armaul Armaul Iuzbaa de fustaP2 10 Pitarul 8 Comisul 9 Stolnicul 11 Medelnicerul 12 Slugerul5 13 Strarul6 14 Srdarul mazililor7 Logoftul al doilea Vistierul al doilea Vistierul al treilea Logofdtul de Vistieri e LogofAtul de Vistierie Logofdtul de Vistierie Vdtaful de aprozi Marele portar Portarul Portarul Portarul Toti acetia asistd (adstant) Aga Cdpitanul Marele Ceau Agalelell Ciauul de aprozi 1 Versicunea romneasc de fatal a textului latin publicat de I. Chr. Engel in Gesch ichte der Moldau und Walachey nebst der historischen und statistischen Literatur beider Lnder, Halle 1804, pp. 109-117, s'a redat de Treb. Laurian si N. Bleescu in Magazinu Istoric pentru Dacia", t. V, 1847, p. 32 s.u. a tinut seama s i de vistier. 2 Princeps. traducerea insotind aceast reeditare. Revizuirea sa din urm a avut la bazA textul lui Engel, fat de care eel din Magazin Istoric pentru Dacia" ofer unele mici deose biri, de pild in indreptarea unei inadvertente cu privire la marele 3 Sensul acestor cruel in dreptul unora din dregtori este explicat de autor mai j os la p. 461. In felul acesta, el exprim o dorinta ea' intr-o eventual guvernare a unui domn iesit de sub autoritatea sultanului acesti dregatori s fie cu totii catolici. Banus. 5 Sluxer. Sciatrar. 7 Serdar de Masali. 8 sedant (spre de osebia-e de categoria urmatoare care *asist: adstant). 9 publico concilio. 19 Cam arasc di Roftari. 11 Aghi (la plural). 12 lusbasca di fustasci. 450 www.dacoromanica.ro

Domnul and Tara Romneasca era sub coroana Ungarieio, domnii cirmuiau pe romni in acelasi fel cum 'Ii cirmuiau regii pe unguri. Dar din clipa In care s-au indepartat de u nguri JI i s-au dat de bunavoie turcilor, domnii au inceput s cirmuiascd dupd obic eiul turcesc i in chip tiranic. Totusi slujbele i dregatoriile14 oricArui mare d regdtor sau boier de rang mai mare15 rmseser6.76 in fiintd i aceasta pind in vremu rile domnului Anton17, trei ani inainte de ocuparea Cameniteil8 cind domnul p. 110 era doar umbra unui domn. Marele sptaro care domneste acum ca domn era unul din domni. <Marele> ban Mares2 era al doilea domn al treilea domn e ra marele logofat Radu Cretulescu21. Atunci a venit din nou in domnie Grigore Gh ica22 care fugise de la Viena23 si a vrut ca toate slujbele sa fie dup rangul lor i dupd 20 de luni a venit Duca24 cel care a murit in Prinsoare in Polonia25, ma re tiran si nespus de sgircit, a scornit nscocirile cele mai rele i a inceput, sub cuvintul cinstirii, s stoarca pe toti boierii bogati si pe toti cei pe c are Ii tia c au bani, ca tirgoveti, negustori si multi trani; lar dupd 4 ani cind acest domn26 1-a acuzat, el a fgaduit si a dat acelui vizir27 nespus de zgircit, asediatorul Vienei o sum nespus de mare de bani28. Lui Duca i s-a dat Moldova si lui erban, Tara Romneasc. A venit leul printre fiare si a vrut sA umble inainte pe cardrile lui Duca. Duca a facut o poteca sau cArare pe care abia putea merge un om pe jos. Dar erban a lrgit de treizeci de ori, drumul pe care pot merge si patru care deodata" si se p ot si intilni. Este el oare tiran? <Da> Este. Este oare crud? <Este> si chiar pe ste msur. Este oare 13 Afirmatie cu tile. In discutiile dintre $erban Cantacuzino i imperiali, exist a o rezerv nemrturisit din partea impratului: aceea a cuprinderei tdrilor romane in imperiul habsburgic, ea foste vasale ale coroanei Ungariei! In sensul acesta tre buiau purtate tratativele cu clomnul Trii Romnesti care 11 instaurase si in Moldov a pe omul ski (pin la un punct) Constantin Cantemir. 14 Officia et dignitates. 17 Antonia din Popesti (1669-1672). 18 In 1672, august . 19 Serban Cantacuzino, m. spt. 1668 lan.-1672 ian., domn 1679-1688. 20 Banus Ma rise Bajescu Mares, m. vist., apoi m. vorn. sub Radu Leon, ajunge m. ban sub Ant onie din Popesti 1669-1672. Senatoris vel ulterius gradus Boyen. Manebat (manebant). 21 Radu Krazzuyli,eski. A fast curmnat eu $erban Cantacunizo, m. log. sub Grigor e Ghica pina la uciderea postelnicului Constantin Cantacuzino, este din nou m. l og. sub Radu Leon si sub succesorul acestuia, Antonia din Popeti, pus domn de Can tacuzini. Inchis de Grigore Ghica In 1672, surghiunit de turci in Creta, readus de Gheorghe Duca in 1674, spre a fi inchis de el dup del ani, fuge In Transilvani a de unde revine in 1679 sub $erban Cantacuzino cind e iar m. log. 1679-1680, mart. 20. 22 Gica, Grigore Ghica, domn al Trii Roramesti 1660-1664; 1672-1673. 23 Omnia officia in suo dradu esse VOlUit. 26 $erban Cantacuzino. 1666; 1668-1672; 16'78-1684. 24 Gheorghe Duca, domn al Trii Romanesti 1676-1678, si al Maldovei 1665 25 Fiind luat prizonier de poloni (4 ian. 1684), a murit la Liov la 10 apr. 1685 . " Maktul Mustafa pasa mare vizir (1676-1683). 26 In text: insuppartabilem summ am pecuniarum (oare: insupputabilem?). www.dacoromanica.ro

451

lacom? Ia cu japca multe. Este foarte darnic fat& de cei pe care Ii iubeste, si fat de acei de care se teme. lar turcilor, nici unul din inaintasii lui nu le ddea atIt de mult cit le d el, i chiar unor particulari. Este el oare crunt i viclean? Pe nostru acest Aman29. brbatul crunt si viclean Il va un i cel de sus. Este oare prietenul catolicilor? Este cel mai primej dios dusman al Pe Andrei, judele de Cimpulung39, barbat catolic care a slujit cu credintd in ti mpul slujbei sale pe multi domni si care fusese din nou intdrit in slujbd deoare ce in fiecare an judele este schimbat de locuitorii din Cimpulung nu 1-a vrut do mnul; si dud acesta, trimis de comunitatea locuitorilor s-a dus la domn impreund Cu un alt catolic numit Blasiu, domnul miniat, nu din cauza c fusese facut jude, ci pentru ca era catolic, a vrut s.-1 inspiminte si s-1 incinte prin amenintari si fagaduieli; nenorocitul de Blasiu a cdzut si s-a fcut ortodox31. Dar Andrei, (gl ut rdposatul) a rdspuns cu libertatea de vorbire catolica. Nu vreau s schimb auru l i argintul pe plumb sau aramd". Pe data tiranul aprins de minie 1-a osindit sa i se radd barba si nu dupd cum este obiceiul ci, (dupd cum a poruncit domnul): Fceti-i lui barba asa cum o poart papa de la Roma"32 si astfel i s-a ras barba i sa facut doar la brbie ca o coadd de rindunica, si apoi despuiat pina la briu i cu miinile legate, 1-a 13d-tut gidele pe acest Andrei In piata si pe uliti, fcindu-i grozavd necinste. Cit singe nevinovat a vdrsat i cite jafur i a fcut cu cea mai mare cruzime nu se poate spune in putine cuvinte. Pe serdarul Drosu33 a pus sa-1 ingroape In pmint pind la briu s-1 ucid jalnic ttarii , intepindu-1 cu sbiile. lar pe fiul acestuia, de 18 ani nu mai putin, a pus s-1 a runce intr-o ocnd pardsit dupd ce-1 tinuse in inchisori ingrozitoare. Pe marele v ornic Vilcu Bunis34, mai bun decit el, dupd ce 1-a stors de bani, I-a inchis int r-o mbIndstire36 si dupd ce I-a supus la fel de fel de chinuri a pus s fie tras i n teap. Pe vistierul Hrizea36 care era si el mai bun decit el, 1-a chinuit cu caz nele cele mai crude incit din cauza torturii i-a c5zut un ochi lar tiranul lnsui , ascultind cu urechile sale vaerele, strigAtele i suspinele lui, cind a auzit a ceste cuvinte pe care nenorocitul Hrizea le spunea in chinurile sale: Doamne37, frd minte esti si crud, de ce Ind chinuiesti 99 Prigonitorul evreilor sub regele Ahasuerus. 39 Judicam Campilongensem. 31 Fac tus est valachus. pap 1676-1689, reperoidus in vol. de fat. Ucis in 1679. 1677 dec. 39 Asa cum se poake vedea pe portretul lui Inocentiu al XI-lea (Odescalchi), 33 he 34 as 37 Drosul sardarul arestase in 1675 pe Serban Cantacuzino din ordinul lui Gheorg Duca. A fost serdar 1677 mai-1678 mai 31, apoi m. jitnicer 1677-1678. Valculum Bunis. Este Vilcu, fiul lui Bunea din Grdiste, m. vorn. 1675 Mndstirea Snagov. Domine Princeps.

nicarului Radu Papescu, m. vist. 1675-1679; m. vorn. 1679-1680. 38 Riza = Hrizea Popescu, ginerele banului Gheorghe Baleanu i tatal cro452 www.dacoromanica.ro

astfel in zadar? Mi-ai luat 300 de pungi i m-ai sd.rdcit38, de ce te ndpustesti i asupra trupului meu cu atIta cruzime? Cine se va mai Increde in tine? Ti-am-slujit i numai In acest an // ti-am numrat din tara 2 800 de pungi pe care le-ai luat dar nu stiu cui le-ai dat". Chid a auzit aceasta el <d omnul> a poruncit sa i se grabeascd moartea i i s-a p. Ill la apoi din tara la vremea sa, i Ii dd poruncd s la din tara in cutare loe, cutar e sumd de bani. Acel biet boier trimite dup bani, dar oamenii din cauza greutdtil or necontenite i urcdrii birurilor, pardsindu-si p'mintul stramoesc, au fugit care In Turcia, care in Transilvania, lar acel nenorocit boier, neputindu-si scoate banii sAi, trebuie (ba chiar este constrins) s-si vind averile i s plteascd el pentr u datornici39, cdci de multe ori constringe pe boieri cu forta, adica prin larrt uri i inchisori, ca Imprumute bani". Ti leagd pe oameni de un par, gol cu mfinil e legate la spate nu-i pasd dacd este frig sau ger, dacd este ninsoare sau ploai e, dac. e Vint sau arde soarele. i astfel legati sau inctusati cu cele mai grele l anturi i pune s stea mult timp intr-un loe deschis, In vzul tuturor, inaintea curti i. Asa face cu boierii cei mari. Implintat In sezut o teap lungd de un cot. Cind vrea s aducd pe vreun boier In cea mai cumplit srdcie, dd o dregtorie mare i 11 sileste dea cu imprumut bani pe care Din boierii de treapt mai mica pe care vrea srceasca face ispravnici41 si le porunc este s ja o anumit sumd de bani de la cutare sau cutare judet. Ei se duc acolo, di ndu-si toatd silinta, cer de la cei pe care Ii pot gdsi, le iau bou i once alte vite, Ii leag, Ii chinuiesc, asupresc i Ii cdznesc cu ndscociri drcesti; totui cind oamenii nenorociti n-au ce s le dea, In cele din urmd Ii lasd In pace; vin la do mn i. nu pot sd-i aducd suma intreagd. Din porunca domnului sint bgati de indatd la inc hisoare pInd ce Il multumesc pe tiran, vinzIndu-si lucrurile i mosiile. De aceea Tara Romneascd este pustie". De and este acesta domn (cred s fie al zecilea an), dac s-ar aduna toate lacrdmile care au fost vdrsate de cdtre nenorocitii asupriti de nedreptatea lui, s-ar ump le o baie indestuldtoare pentru ca sd se poatd el scdlda In ea In voie. Dar m tem s nu aibd parte de o baie vesnicd de foc de pucioasd i de smoal. Acest domn este domn, este ban, este vornic i aa mai departe este de toate. 38 Hrizea fusese invinuit c mincase banii pe cind era vistier. Cercetrile dovedind c, dimpotrivh, daduse de la el o mare sumd de bani, i s-a pus in seam zahereaua t rimish la Camenita; a trebuit achite contra valoarea de 41 000 mai avea; ci bAtuti, czniti in toga vremea, i vindia mosiile, tiganii, vine si tot ce avea, de le cumpara Sarban Vod i ai lui; iar sracii plingea i pliniia tot ce l e cerea, eh era legati de stilpii ce era infipti la puschrie, inaduntru i eel* d e-i btea cumplit: ph boieri, p cdpitani, p slujitori, pin i-au shrcit ph toti". (Cro nicari Munteni, Bucuresti 1961, p. 457). 41 exactores. talen, vinzindu-si satele, mosiile i iganii. 38 Text meclar: debitoribus la dati v, ca i currn s-ar plat clatornicitor! 48 Cronicarul Radu Popescu afirmh: rsuflu boierii, slujitorii, birnicii nu bti sau de necazuri". (ibid. i.e.).

42 Radu Popescu serie care cum scapa, umplea trile, care nu muriia de www.dacoromanica.ro 453

cese> civile, intocmai ca si domnul, dar numai de la Poarta de fier pina la Hui Olt". Am spus unele procese civile, pentru ca in eerturile pentru imprtirile de m osii sentinta Ii apartine doar domnului impreuna cu tot sfatul (divanul). Banul are un loctiitor al sau. Vornicul cel mare, adica judele curtii44 are sub el multi alti vornici pe care i numeste el, dacd domnul vrea sa-i ingaduie aceasta. Are un venit bun din dregatprie. Marele logofdt, adi ca supremul cancelar are sub el multi logofeti, <banul> avea dreptul de a judeca pricinile criminale i unele <pro-F Dupa domn vine banul. Insrcinarea lui este: sa stea la Craiova; dar logofdtul al doilea este dupa el si dupd al doilea logoat este logofatul cam arii sau vistieriei45; are un venit de la scrisori i hrisoave, adicA de la pecete a domnului, el primeste dou prti si logofatul al doilea pe a treia, Marele spatar, acesta este cdpetenia ostiri146 sau comandantul suprem; are in grija sa toata o astea calare; in tabard este primul dup domn in afar& doar de ban si vornic. Sub el sint toti calarasii sau cei care merg calare care ii dau daruri strinse in fi ecare an. Se numara pe cruci47. Intr-o cruce, dac sint bogati, e unul singur; dac sint mai saraci sint doi sau trei sau patru, si de la fiecare cruce capata un le u45, o banita de griu si o alta de orz, un car de fin i un car de lemne si p. 112 aceasta in fiece an. -I- Marele paharnic, adica paharnicul49 care la marile srbat ori aduce vinul domnului. Este o dregatorie de mare cinste si folos, dar in clipa de fata de nici unul. Sub el sint paharniceii care merg si ei calare la ra zboi ca si calrasii sau caldretii"; odinioara erau bogati si dadeau daruri multe paharnicului, acum el este peste rosii51. Marele clucer, adica cel care poart cheile52. n caderea lui e sa se ingrijeasca de indestularea cu piine, v in, orz si altele asemanatoare, nu adica un chelar al pivnitei de vinuri54. numai pentru curte, ci si pentru oaspeti, turd j robi. Sub el sint doi cluceri d e arie, adica chelari ai grinelor53 <si> un clucer de pivnita, Marele comis adica mai mare peste grajduri55, are sub el un al doilea, al treile a, al patrulea si multi alti comisi. In caderea lui e s se ingrijeascd de finul a tit pentru grajdurile principelui cit si pentru caii oaspetilor; avea un venit bun. 43 Porta ferrea = Portile de Fier. cancelarius Camerae sive Vestiariae. cainpi dux. numerantur cruces. Calerasci equites. 4544 judex curiae. 46 leoninum. 43 pincerna. 48 5 52 51 Roscios. Claviger. 53 clavigeri frumenti. 54 claviger cellae vinariae. 55 Stabuli praefec tus.

454 www.dacoromanica.ro

Marele stolnic, mai mare peste cuhnie56, are sub el pe sufarul cel mare57 care e ste boier i e cum ar fi mai mare peste bucdtari58, i multi alti stolnici. pitad. Medelnicerul, Anduit In Tara Romneasca de principele Grigore Ghica este ce l care la marile solemnitti toarnd ap domnului ca spele miinile. Marele pitar, mai mare peste care si carete", are sub el pe alti grijd de carne atit pentru curte cit pentru portiile care trebuesc date turcilor si altor oaspeti. Marele setrar care are in cdderea lui grija corturilo r. Marele sulger, era mai inainte numai tmul; acum slut patru care au Serdarul de mazili, adicd loctiitorul domnului peste boierii care au fost in dre gatorie .1 acum slut fdr dregkorie, si oarecum peste toti boierii. Odinioard era o dregdtorie de mare insemndtate, acum ins nu e de niel una. Acestia sint sfet.nic ii si sed Pe" lingd domn In divan sau In sfatul <domnesc>61 si chid domnul d sau rosteste o judecatd in pricinile civile si criminale. Dintre cei care asista62 s lut acestia: Marele postelnic adicd prefectul suprem al curtii" sau maresalul tri i. Odinioar era o dregatorie de mare vaz, cinste i cistig. Acum, de aceast demnitat e putere se bucur un oarecare calic de negustor grec, care s-a scuzat de multe or i fat de domn c nu poate duce o sarcind atit de grea, si aceasta, pentru c toate ve niturile acestei dregatorii le cotropeste domnul. In sarcina postelnicului este sd introduca pe toti brbatii de searna la Domn. Audienta la domn el o hotrdste. Ar e pdrti sau portiuni64 de la domn. Sub protectia lui sint multe orase, dar acum sint cu totul pustii. Sint s't In tara postelnici de la care are daruri; sub el slut alp face cunoscute porunca si bundvointa domnului. 6 postelnici care stau pe linga domn si pe care domnul Ii trimite la persoanele mai cu greutate fie spre a le introduce la domn, fie spre a le Marele armas, adicd, dupd cum spun venetienii Capetan grande, sau romanii Barige l adic mai mare la implinirea justitiei65. Sub acesta slut altii supusi lui si mu lti armsei ca niste mici sateliti"66. Acest mare armas este mai mare peste tunuri 67, cheamd pe ostasi la luptd, Culinae praefectus. 57 Sciuforum magnum. cocorum praefectum. 59 Afirmatie necomplet. Marele pitar avea supravegherea brutriei domnesti. Ca atar e se fngrijea de transportul cerealelor la mori i fnapoi sub supravegherea sa cu crutele necesare la acestea. Numai in aceasta msur era mai mare peste carele domnesti. assident principi. 611 senatores 61 in publico Senat u, sive in Concilio. cei care asistd la judecti. 62 ex astantibus. Se lace deosebirea Intre boierii care iau parte la divan si 63 Summus algae praefectus sive provinciae Mareschalcus. --=-- Drgescu Cirstea (H ristea Scordocul) grec, m. post. 1684 apr. 12-1688 iulie 4. 64 Partes sive porti ones. 65 Praefectus justitiae. 66 parvuli Satellites. De la sensul initial al termenului oarectim sinonim cu ce l italian de sbiri. 67 praefectus Tormentorum Belli. www.dacoromanica.ro

455

Indeamna si ii silete i e In fruntea artileriei. In timp de pace la porunca domnul ui prinde pe boieri, Ii leag, Ii chinuiete, i Ii ucide; taie limba, urechile, nasal , mlinile, picioarele si altele asemanatoare; de el p. 113 de la stringatorii de dri ai magnatilor sau boierilor si chiar de la boierii Insi si toate birurile care Sint pentru sultanul turcilor sau pentru domn. Are a zece a parte din datoriile percepute si el primeste dou part din trei j ceausul su a tr eia parte. Are sub el m-ulti aprozi. Ciausul de aprozi, loctiitorul vtafului. ascult acolitil <si>, mai marele peste Inchisori .1 gidele tigan68. Totui este la ma re cinste si are un venit mare. Vtaful de aprozi, adic mai mare peste acei slujbas i care sint stringatorii ddrilor68 si care se indeletniceau cu unele slujbe civi le si cu alte slujbe ale domnului sau ale comunitatii (cum era odinioar.) In car: le-ma lui e stringerea datoriilor mai grele; adic atunci dud este condamnat vreun datornic, acesta este bgat din porunca lui in alt inchisoare, si nu la puscarie, adicd In inchisoarea criminalilor. Acum Ins se bagd tot la puscrie si pentru dator ii. E de asemenea in sarcina lui s adune Marele portar <asemenea cu cel> pe care locuitorii din Turin numesc la curtea du celui de Savoia, maestru de ceremonii. Indatorirea lui este s primeasc pe agalele turcesti si pe oamenii de seam la venirea <lor>, s-i duc In cetate, sd se Ingrijeas c de gdzduirea lor, statorniceasc locurile tainurilor" i s le aducd darurile de la d omn, si pe ling:A acestea, atunci chid se aseaz semnele de hotar ale satelor, dup Incheerea proceselor, trebuie ca din invoirea portarului s fie de fat unul dintre portart swbalterni dar cu dstigul sru71 El are un venit bun si chiar daruri de la turci; are sub el multi portan. Marele ag. Dregdtorie mare i mnoas. Este mai marel e sau comandantul ostasilor pedetri si i se spune ag de dorobanti72. Dorobantii sint pedestr* romani; Sint acei osteni care fac de straj la portile cettii si asigurd si paza <launtric> a orasului i mai merg si adic. papist. la rzboi. Pe acestia Ii numesc in batjocur papist*" (0 de i-asi vedea papist si pe agd si pe toti!). Si dup cum spdtarul primeste daruri de la cdlrasi, adica de la ostasii clri, In acelasi chip si aga primeste daruri de la dorobanti, adic de la os taii pedestri. Din acestia au fost mai Inainte 4 000 sau 5 000 de cruci si acum g rit numai 1 000. Aga este mai mare si peste seimeni si peste toti lefegiii si sc utelnicii de la care nu are daruri. Seimenii sint (mercenari) pedestri, care nu sInt romni ci bulgari, greci i sirbi; vor fi cam 1 000. Lefegiii (adica soldatii c u leaf) slut sasi transilvdneni care fac de straj la poarta doamnei. Scutelnicii s lut romni atrasi de oarecari privilegii In ostirea cdlare, dar crucea lor este de cel putin 4 oameni i cel mult de 8 68 Cingarus Carnif ex. 69 exactores. 70 portionum loca indicare. lui Portar, fr a se lmuri dac acesta mai las o cotd parte subalternului su cum se inli Mpla cu vtaful de aprozi de pild care imparte cu ceausul de aprozi. 72 praefectus sive Generalis Peditum Papistasci, hoc est Papistas. 71 sed cum sua utilit ate. Se accentueaz aici faptul c Incasarea drepturilor fAcut e de portarul subaltern care apare el personal la hotarnicire se cuvine mareAga di Darabanci. 456 www.dacoromanica.ro

oameni insurati. Dup marele spdtar, aga are citigul cel mai insemnat 0 cel mai ime diat. Acum este spa-tar fratele domnului74 0 ag, ginerele sdu76. Cdpitanul cel mare e cdpitanul doroban.tilor e ca un fel de loctiitor al agdi; a re a treia parte din daruri. Multe munci fac dorobantii pentru agd 0 pentru capi tan, clddind case, cdrind lemne, facind garduri, sdpind iazuri 0 altele asemdndt oare. acest cdpitan are mare venit din dregdtoria sa. Cancelarul al doilea, numi t logofdt" infdtieazd domnului scrisorile 0 hrisoavele 0 toate actele care trebui esc iscAlite 0 intdrite cu pecete. Citete cele ce sint de trebuint in divan (publi co senatu). Are a treia parte din veniturile cancelariei; mai introduce la domn pe egumenii sau staretii mdnstirilor 0 el are in grija pe calugdri, este ca un re prezentant al lor. Marele vistier vine indatd dupd marele logofdt, este mai mare peste vistierie, d regdtorie mare 0 foarte bdnoasd. Datoria lui este sd numere toti Vistierul al doilea. Am uitat sd pun la rind, pe marele vistier. banii tadui i sd se pund pecetea 0 sd-i dea cui trebuie dati, sd primeascd deslega re sau adeverire de primire76 0 sd dea socoteala de ei, acuma domnului, iar odin ioard divanului. Sd fw rost de stofe, de mdtdsuri de tesdturi de fir. ...7, cirmi zina" 0 aa mai departe 0 de bidnuri de samur 0 alte bldnuri scumpe atit pentru do mn cit 0 pentru daruri etc. Tot de el atirn strdmutarea birurilor obinuite de la u n sat la altul. Vistierul al doilea adica al doilea cdmra sau mai marele peste tezaurul domnesc76 0 p. 114 acetia, cu rindul cite o lund, sint de dat 0 de scris. Marele tara pe vistierniceii care slut i s pldteasca bir. Iuzbaa de art primete cele ce slut de primit 0 scris 0 da cele ce vistier are sub el in toatd tinuti sa-i dea daruri 0 sd meargd la rdzboi fusta080, mai mare peste cei care strdjuiesc ultima po

Vistierul al treilea; acetia sint ajutoarele lui. Trei logofeti de vistierie sau cum s-ar zice cancelan, fiecare dintre ... a curtii i merg inaintea domnului purtind sulite (dupd cum este obiceiul). Acetia sint toti slujba0i OHL Curtea domnului Camdraul, adica cel care este mai mare peste vistieria osebitd a domnului. cailor. 74 Mihai Cantacuzino m. spat. 1679 dec.-1681 nov. 75 Constantin Blceanu, ag. 1682 i an.-1688. 76 obsignare. Cdmdraul de rafturi care are in grija sa podoabele <scumpe> ale 78 carmesinos. adicfi (pannos earmesinos). 79 Camerarius... gazophy/acii praefec tus. 80 Jusbasca di fustasci. oloserica.... tabinos.... www.dacoromanica.ro

457

zaharicalele, serbetu181, cafeaua, rachiul i toate dulciurile. hainele domnului, Intrucit 11 Imbracd si 11 dezbracd. Vtaful de copii de cas, mai mare peste paji83 . Curtea Doamnei. tarul al doilea este scutieru184. VOtaful de curte, este cel c e are grija curtii86. Cuparul care dd de bdut domnului. Sub supravegherea lui slut Ciohodarul primul, al doilea si al patrulea82 (?) care au In seam& Vornicul, Postelnicul, Vtaful, Stolnicul i asa mai departe. Spacea mai mare superstitie, nu Sint atit de mincinosi ci 1nseldtori ca grecii. Rom 'Lill sint iubitori de noutati, inseldtori ca grecii si neobrOzati (impudentes) ca tiganii. robi87 si pot sd-i vind Domnul este mai mare peste toti. Odinioard ajungea domn prin alegere, prin rindu irea de catre suzeran86, adica de cdtre regii Bulgariei, (!) de despotii Serbiei (!) si de regii Ungariei, (!) In sfirsit de impdratii (sultanii) turcilor sub a cdror cIrmuire tiranicd au ajuns ei si mai tirani. Grecii slut din fire mai rdi decit turcii; bulgarii ci sirbii, adicd rascianii Sint foarte statornici in rel igia lor ci pOzesc posturile cu Ii folosesc cu virf i indesat ca pe niste asupreasca dupd cum vor. Tiganul nu ar e dreptul s stea la judecatd. Acesti tigani sau cingari" slut bucdtarii boierilor ; tigancile skit dddacele i doicele copiilor i iganii i igncile indeplinesc multe alte asemenea slujbe i Insrcinri servile. Toate mndstirile de cOlugdri i .au tiganii lor proprii ale cdror femei, fie babe bdtrine, ori femei tinere, neveste si fet e, umbl neToti boierii au tigani i stingherifte prin mAnOstire, plmddesc piinea, vdd de bucdtrie, mdturd In casa. In Tara Romdneasc sint star sau ranguri felurite. <Sint> boieri care acum salt aproape ca toti tdranii88. La demoni au rdmas nestirbite toate po rnirile lor firesti; la romdni au rOmas ambitia, incumetarea ci alte fiice ale t rufiei. Fiind sdraci, slut mincinosi de nevoie. Sint apoi boieri mari sau magnati pe care domnii Ii ridicd coboard dupd bunul lo r plac be chiar ca niste tirani ce sint ii silesc la starea cea mai de jos. 1. Sint boieri mazili82; peste ei este serdarul. 81 E o butura racoritoare ce nu trebuie confundat cu serbetul nostru. 82 tinas, al ter et 4 (nu curnva de cetit la urma etc. in loc de et4? 80 per Constitutionem majoris. In realitate niciodat domnii din Tara RomfineascA si Moldova nu au fost numiti de regii Bulgariei" sau despotii Serbiei, 83 Ephebarum Praefectus. 84 arrniger (Spre deosebire de marele spatar care e Cam pidux). 88 provisor aulae. nici de regii Ungariei. de proprietate). tici (Autorul incepe insirarea sa cu boierii scapatati). Masali Nobiles. 87 utuntur et abutuntur sicut mancipiis (formul juridicA definind dreptul 88 sunt ordines, sive Status diversi Nobiles qui modo sicut quasi omnes rus-

458 www.dacoromanica.ro

2. Sint Rosci dan Dara", adicd rosii din Ord" care erau odinioard boieri foarte bogati; acum vdd cd sint cei mai prdpdditi91; peste ei este marele paharnic. Sin t vornicii; peste ei este marele vornic. Sint vistiernicii si peste ei este mare le vistier. <Sint> paharniceii si peste ei este marele paharnic. Sint postelnice ii si peste ei este marele postelnic. Sint cdldrasii, &lied ostasii cdldri, mai inainte erau multi dar acum el (dupd cum am spus) este marele spdtar. p 115 slut mai putini, totusi vor fi intre 6 000 si 4 000, nu mai putin de 4 000 si, n ici mai multi de 6 000, iar cite cruci ant nu stiu, si peste li numesc In ris papist*. Peste ei este marele agd. 0 de-ar fi cu totii papistasi cu adevdrat! Sint si dorobanti (am auzit-o din gura domnului, si era de fatd i pdrintele Dunod ") sint o mie de cruci; odinioard erau 2 000. Pe acestia Sint megiasi, ached tdr aui liberi, care isi au pmintul lor propriu asa cum este el mai mult sau mai puti n. Sint rumdni93, adicd -Pisani vinduti pe care ii stdpinesc boierii eu drept er editar si. II vind si ii cumpdrd pe cei de partea bdrbdteascd dupd cum le iese m ai bine la socoteald. Sint tigani dintre care nici unul nu e libel% Sint rtcitori, dintre ei multi slut ai domnului, multi ai lui BrIncoveanu" multi ai lui Ndstur e195, dar aproape toti ai lui Ndsturel, care sint multi, rdtdcesc prin Bulgaria si dau bir (haraci) turcilor. Se boteaz si postesc; acesta e singurul semn ta ei ea ar fi crestini. Ceilalti tigani casnici slujesc pe stdpinii lor dupd cum am s pus mai sus. Despre catolici Erau sasi In Tara Romdneasc& In 4 localitti dintre care cloud erau mai insemnate, mai ales Tirgovistea, asezatd pe 11111 Ialomita, orasul de scaun al domnilor si metropola Tarn Romdnesti si a Moldovei (!)9'3. Acolo este curtea domnului, cldditd ca o cetate mare si Inconjuratd putea construi una foarte tare. Al doilea oras era Rimnicul, asezat pe un ses bu n, pe rIul Olt care taie muntii Carpati nu departe de vrsarea sa. <Este> resedint d episcopal& si a fost odinioar& a doua resedinti 90 Rubei Provinciae. cu un zid bun; facutd cu trud putink dar cu ceva mai mult s-ar " nigerrimos. fost trimis de impArat In misiune in Ungaria, Tara RomfineascA si Transilvania i n Praga la 3 sept. 1696. 93 Rurnani. 92 Antide Dunod, (1640-1696) iezuit. Intend in slujba Casei de Austria a timpul 'demand bui Mihail Apaffi. A fast munit episcap de Vidin. A murit la 94 Barnkovani = nepotul domnului si vlitorrul domn. 96 Nosturelli (la genitiv ca si numele precedent). Este poete Radu Toma Ngtsturel, fiul lui Udriste NAsturel . A fost m. ban in 1675-1677; 1679-1682; 1686-1687, nov. 20. 96 Et Valachiae et Mo/daviae Metropolis (!). www.dacoromanica.ro

459

de atunci s-a mutat scaunul de la Tirgoviste; si al patrulea este Baia de Aramd9 8, adica mina de arama; este in munti si e de patina' insemntate. In cele trei or ase sus zise, nu stiu daca si in al patrulea cel din urma, erau trei biserici sa u locasuri de inchinare i trei manastiri de calugdri franciscani, intemeiate de fericitul printe loan de Capistrano99. Dar sporind tot mai mult erezia luterand, acei catolici fie ca au fost scandalizati."10 sau ca au fost lipsiti de preoti, s -au facut ortodocsi valahi" afara de Cimpulungeni care au trecut la erezia lui L uther. Iar domeniile bisericesti, paminturile i alte bunuri nemisc.toare si misca toare le-au luat romanii, impreuna cu documentele autentice i cu privilegiile si le-au dat pe veci uitrii. Irisa Cimpulungenii sau cetate episcopala din Tara Romaneasca. Al treilea97 oras este Cimpulung care pina in vremea noastra a fost primul dup Bucuresti; dar dupa ce au staruit, in indaratnicia lor eretica, au revenit in timpul domniei lu i Matei Basarab la sinul Bisericii catolice prin stradaniile calugarilor francis canlin si prin osteneala arhiepiscopului de Sofia vicar apostolic in Tara Romane asca. i nici nu erau cu totii luterani, ci multi, dei nu cei mai multi, erau ortodocsi; in vremea aceea102 ereticii trec user, chid unul, cind altul, la ortodocsi; astf el incit numai 50 de familii rama sesera in erezie; care toate s-au facut catolice. Ei pastreaza pina in ziva de a stazi pecetealo comunittii lor, dei s-au judecat foarte aprig pentru ea in fata t uturor domnilor pe rind. p. 118 mai sus, care fusese mai inainte ortodoxa ei se Meuse catolica, i nscuse doi fii, In timpul acestui domn de acum, nora judelui Andrei, pomenit lui ei pe amindoi fil, unul de 6 ani, celalalt de 9 ani, si s-a dus la patriarhu l Ierusalimuluil4 care a primit-o foarte bine, si s-a botezat din nou pe sine si pe amindoi fiii i a capatat de la patriarh si de la domn iarasi scutire ca sa nu plateasca nici bir, nici dijme. Dupa pilda el, mai multi vazind c sint asupriti, &it si alte femei Cu copii au abjurat din interes. Cit despre mine chiar daca aceea e femeie si mai sint si altele si altii si mai slut unii care lsindu-si sottile s-au facut schismatici si au luat in casatorie f emei schismatice, daca acestia ar fi in puterea mea (nu i-asi osindi la moarte) ci m-a ingriji a-i pedepsi Cu batai crunte in pietile publice si Cu infierarea un ei vesnice infamii05 si a-i readuce la sinul bisericii. orase. 98 Boia di Rome. si care pe chid traia sotul luat dupa moartea sotuAceasta clasificare corespunde importantei elementului catolic din aceste indar'itnicie de toti calugrii observanti bulgari din Chiprovat. loo Scanda/izati . Termen avind in textele bisericesti un sens care a fost pastrat i in vechile tl maciri romanesti unde apare sub forma de scandala". Aici se insinueaza ca ace& c atolici au fost scandalizati" indigna tii scosi din fire de pus-tarea franciscan ilor conventuali, dusmniti i denuntati de rivalii lor franciscanii observanti. 99 Breatil Natris] Joane Capestrano. Afirrnatie pe care o gasim repetata cu 101 Nu se arata daca observanti sau conventuali. In realitate meritul conversiun ii, de stil foarte energic, i-a fost atribuit conventualului Giovenale Falco, po menit cu laud si de arhiepiscopul de Sofia, Bakaid. Vezi CclUitori V. 102 Adica i nainte de aceasta revenire la catolicism. 10 Vezi Alex. Lapedatu. Tin Meinunchi d e cercettiri... 184 Dositei II Notara (1669-1707). 105 stemmate infamiae perpetu ae.

460 www.dacoromanica.ro

Acum sint la Cimpulung cam 10 familii de catolici, nu stiu daca sint cumva mai m ulte sau mai putine; doua slujesc din timpurile de demult parohului; ceilalti si nt foarte s'arad, secatuiti si rara vlaga; Indura multe rele si prigoniri de la romani. Ei le spun lor: Boteaza-te pagine, ca sa-ti luam o suma mai mica". Parohul lor este fratele Martin Tobia di n ordinul franciscanilor <observanti>, nascut acolo. Chiprovat sau In oraele Invecinate; In gafa' de varni (teloneis) ei mai Sint In Tara Romaneasca peste 100 de catolici din Chiprovat si din Kapinova"106 care fac negot. Satine lor si familiile lor sInt la dau domnului 600 de lei si adeseori de cite trei s'i patru ori pe an. Alti catol ici nu sint in afara de cItiva moldoveni care umbl. ratacind Incoace si in colo, asteptind s'a' se schimbe lucrurile in Moldova. La Bucuresti, unde e resedinta d omnului, sint citiva ostasi catolici, dar saraci, si/A trei negustori din Chipro vat si un pisar poleo sau moldovean. A fost acolo o bisericuta, dar s-a nruit: eu eram atunci acolo si am adunat de la sarmanii oameni din Chiprovat peste 300 de lei; din acesti bani a dat banul Nasturel, care e roman, 20 de lei si principel e Grigore Ghiea 40 de lei. Am inceput sa cladesc, am dat bani pentru Caramizi, a m adus caramizi; acest principe de acum era atunci spatar107, a aruncat banii si a luat cramizile pentru el; am dat din nou bani, dar mai erau s'i alte cladiri < de facut>; n-am putut pretinde toate caramizile, am pus temelia si am inaltat zi dul pina la brIu; nu mi-au dat carmizi ba au venit chiar de la curte si mi-au lua t si varul si nisipul si astf el cu banii dati pentru material s'i. mesterii zid ari platiti a ramas bisericuta necladita. Iar acum cind Tara Romaneasca este sec atuit nu se poate face rost usor de var nici de caramizi. Bol nu sint. La car sau la carut. in locul boilor trag doi oameni si de multe ori sotul s'i sotia, trag lemnele duse spre vinzare sau pentru trebuinta casei. Noi am vzut un om de o part e si un bou de alta, tragind impreuna carul. Cind am insemnat pe dregatori am fa cut cruci, ca un semn daca acest lucru ar fi cumva cu putinta dar dupa cum nadaj duiesc si invingatorii108 s'a dea legi invinsilor. Anume chiar daca domnul ar fi ortadox, eel putin aeesti dregatori s fie catoliei, deoareoe daca ar fi multe lucruri inca si mai grele vor fi cu putinta. Este usor lucru ca asa, atunci mai multi boieri romani s-ar declara catolici109. Banul, logofa-tul (sau cancelarul) atit prim-ul cit si al doilea, primul vistier s'i al tre ilea, s'i doi logofeti de vistierie. Marele si:atar si ceausul sau, capitanul ce l mare peste lefegii (adie mercenari) capitan.ul cel mare al marginei Focsanilor. Capitanul cel mare din Cerneti. Marele paharnic, ma107 Cantacuzino a fost m. sptar (1668 ian. 31-1672 ian.) sub Radu 108 Autorul se gind este la o schimbare radicar adusfi de victoriile imperialilor. In aceast imprejura re el intrevede o imprtire a puterilor filtre catolici si necatolici, domnul rmini nd ortodox si principalele dregtorii apartinind unor boieri catolici. 1" Urmeaza lista boierilor a caror trecere la catolicism o doraste autorul. Aici insA mai a par si altii pe linga cei insemnati cu cruce la inceputul memoriuLeon (1664-1669 mar.) si Antonie din Popesti (1669 mar.-1672 feb.). lui. 106 Copilova, localitate in Bulgaria linga Tirnovo. www.dacoromanica.ro 451

rele comis (adica mai mare peste grajduri), serdarul de mazili, (mai mar& peste marii boieri care au fost dregatori); marele postelnic adic. prefecp. 117 tul curtii cu alti doi sau trei postelnici; // armasul al doilea adica' al doile a Barigellus"; vataful de aprozi, mai mare peste zapciii incasatori de datoriill o. tri i capitanul lui cel mare si ceausul si toti iuzbasii adic sutasii Aga dorobantilor adica comandantul sau generalul ostasilor pedes(centuriones) i aceasta pentru ca ei n.umesc in ris pe dorobanti papistasi adica papist. Si alti precum se va gasi cu caleill. Muntii Carpati despart Transilvan ia de Tara Romaneascd. Arsava sau dupd altii Orsova este o cetate la capatul Trii Romanesti sau mai sus de Tara Ramat-leased intre munti, la poarta de fier a Dunarii pe care o stapinesc turcii; trebuie neaparat sa fie luata de la turci prevzuta cu garnizoana germana. e nevoie sa fie cladita din nou. Ar fi bine daca s-ar cldi spre Vidin vreo cetatu ie intr-un loe potrivit; de asemenea la Ghila die114 in vadul Petragei sau Preta rghei (acestea tot pe malul Dundrii sau aproape de mal potrivit cu priinta locul ui si la timpul potrivit); de asemenea la gura riului Jiu in fata Rahovei. In fa ta Nicopolului turcii au o cettuie, dar de prea putrid trebuie sa se faca una mar e intr-un loc mai potrivit la Zimnicea, in fata $4tovu1ui. Mai este Giurgiul sau S. Georgius in fata Rusciukului si astf el la toate trecerile sau vadurile Duna rii, de arnindou prtile, trebuie s se fac neaparat Calafat113 insemntate115, unde era garnizoana ungurilor; aceastd cetate a fost distrusd de Balibeg112; Severinul nu este departe de podul lui Traian pe malul Dunarii intarituri. Cum din mila lui Dumnezeu, Transilvania a fost supusa in chip minunat de Majesta tea Sa Imperial si Regala, e nevoie ca la toate pasurile sau drumurile din Muntii Carpati pe care se poate umbla, fie cu carul, fie cu caii, intre Transilvania si Tara Romaneasca, sa fie ridicate ni ste intarituri si dinspre Tara Romaneasca asa cum sint de fapt dinspre Transilva nia. La Ciineni este un castel mic, dar la Rimnic si la Argesi" sint castele bune. La Tirgoviste unde era scaunul domnului este curtea domneasc i n chip de cetate unde puteau sta mai inainte 4 000 sau 5 000 de osteni. Dar atun ci erau cladiri mari i acum ele sint distruse, totusi au ramas zidurile si turnu rile. Intr-un loe mai sus pe Dimbovita a fost o cetate, numita Citate di Negrol trebuie refacutd. De asemenea si la si pe riul Teleajen, si astfel ar fi trecere a libeVoda"117, Cimpinalls 110 cursorum exactorum aeris pubiici. 11f Alii prout melius videbitur (adica alti boieri care s-ar putea aduga la lista de mai sus). 112 Balibegus. 114 In Ghidie ad vadum Petrargo, probabil Ghldici din dreptu1 gare Lom Palanca.

115 E vorba de Turnul /MAgurele/. 116 ImpEtratul Leopold I. Argis. irr T.TrimeazA Civitatis Principia Nigri. ns Ca rnpiovae. 113 Vidinii in Kalafat. bul462 www.dacoromanica.ro

1%119 intre Tara Romaneasca i Transilvania prin muntii Carpati. Sint la Bucureti d e va fi nevoie, multe manastiri potrivite pentru a fi intarite, ca i prin toata T ara Romaneasca, numai sa villa ostai. Daca tatarii vor putea fi tinuti in friu de catre poloni sau moscoviti, o mica Wire de germani va putea supune pe romani; d e nu, va trebui s. ierneze toa-Ud otirea acolo in tara, i. daca nu toa-Ud chiar aco lo, macar pe amindoua malurile Dundrii. Acestea sint <spuse> sub pecetea spoveda nieino numai pentru ca Eminenta Voastra, sa tie totul, ca preot; ea va hotari de o mie de ori mai bine ca mine ce trebuie facut. 129 sub sygillo conf essionis (adic spuse in cea mai mare taini si neputind fi de svaluite). atprinsul acestui memoTiu justifica pe deplin teama de a fi dat In vileag pecetluind soarta scriitorului. 119 Liber (adica neputind fi oprite din partea cealalt.i.) www.dacoromanica.ro

GENERALUL FEDERIGO VETERANI (1650-1695) Cel ce avea s fie generalul-conte Verterani o maresal l000tenent al iropratrului L eopold I, s-a nascut la Urbino in 1650. Intrat de tinar in serviciul acestuia, e l s-a distins In razboiul din Ungaria, meritind obtina in 1682 autorizatia de asi forma si comanda un regiment de cavalerie. In 1883, la Viena el a aprat cu 1 0 00 de cuirasieri ultimul pod dinaintea capitalei. In 11684 el a luat parte sub c omanda lui Caraffa la campania din Ungaria. La Eperjes a ocupat tabara lui Tkli, c apturind infra altele corespandenta acestuia. S-a evidentiat de asemenea i la To kaj. Activitatea sa militar s-a desfasurat in Ungaria, Banat si Serbia. Incepind din toarrina anului 1687 el a avut i comanda fortelor cantonate in Transilvania, cu misiunea de a preveni eventualele atacuri ale tatarilor si de a supraveghea totodata si pe donmul Trii Romanesti. Tangentele sale cu Transilvania Sint ins& m ai vechi. Ele carespund cu ptrimele presiuni mai amenintatoare exercitate de cur tea de la Viena asupra Transilvaniei spre a o aduce la supunere. In 1685 fusese incercata cartea persuasiunii. Fusese cistigat in tain cancelarul Teleki, fast-La sprijinitor al rasculatilor din Ungaria, i propusa o formula adus de-a gata de n egociatorii imperiali, iezuitul Antide Dunod i contele Ladislau Csaki: anume o c onfederatie a Transilvaniei si a Tril Romnesti, cuprinse In regatul Ungariei recon stituit In favoarea Habsburgilor, cu aceste doua tri transformate in simple provincii, In ciuda asigurarii c domnitorii lor aveau s fie ment inuti (dar intr-o situatie mult inferioara celei existente). Doninul Serban Cant acuzino, care era dornic sa scuture jugul otoman (dar nu ca sa-1 inlocuiasc Cu ee l al cezarului de la Viena) a incheiat un tratat de prietenie vesnica Cu prin. c ipele Transilvaniei, dar poate cu alt sens decit cel recomandat de emisarii impe riali (tratatul de aa Fgaras din 1 iunie 1685). Pe contele Csaki, cu care avea le gaturi mai vechi, nu 1-a primit spre a nu da de banuit turcilor, lar lui Duriod, i-a fixat ca prima conditie la aderarea la Liga cretina, garantarea securitatii tarn prin cucerirea prealabil a cetatii Timisoara. De altminteri i guvernantii T ransilvaniel voiau s' astepte cucerirea cetatilor Oradea, Timisoara, Lipova La propunerile ce lasau GA se intrevada scopul final al unei aneximi carte, ei 464 www.dacoromanica.ro

au raspuns prin contrapropuneri privind liberttile lor pe care urma sa le duca la Viena Dunad. Ace:eta agita spectrul unei anexiuni a Transilvarniei de catre tor el declara a Trasilvania va i ocrotita cu voia sau .chiar fdr voia ei. La baz a spuselor sale se afla un stmbure de adevr. Sobieski avea pretentii asupra celor trei principate Transilvania, Moldova si Tara Romaneasea! Intre aliatii rivali se deschtdea o cum.& de viteza pentru anexarea acertar tari. Tensiunea era Inca mai wilt& din cauza contactelor mai vechi ale lui Sobieski cu trasculatii din Un garia si a paanurilor de colaborare cu partida antihabsburgic din Transilvania pi nk' si In preajma aderarii la Liga Sfinta. Nereu.sind persuasiunea, s-a trecut l a metoda faptului implinit. Trupele imperiale masate la marginile principatulut sub cuvintul aparrrii sale de ttari de poloni, au intrat in Miaramure i In Bihor p entru a-si face rost de intretinere si de cvartir de lama (sept. 1685). Generalu l Caraff.a a condus In Bihor grupul venit de la Baia Mare si Veterani pe al sau In Maramures. De teama unei ocupatii a Orli intregi, principele Mihai Apafi, dupa o !nearcare de a apela tla ajutoru l turcilor si al polonilor, a sfinsit prin a ceda, semnind poloni In perspectiva unei paci separate cu turcii. Intr-un mod destua de asneni ntTransilvaniei la Viena pentru a trata modalittile unei intelegeri (reluindu-se la 27 noiembrie 1685 tratatul de la Ibasfalan (Dumbraveni) prin care se obliga l a pdata a 100 000 de talen i la furnizarea de 10 000 de gleti de gnu, cu conditia sa nu se mai inainteze mai departe In Transilvania. Sint brit-nisi delegati ai adica negocien/le Incepute prin contrapropunerile din vara precedent& pentru o a derare la Liga Crestin sub aripa imparatului). Dar cum nu renuntau la punctele pr incipale, privind cucerirea prealabil a acelor cetti turcesti si la mentinerea pri vilegiilor recunoscute Transilvaniei chiar de imparatul Leopold I prin tratatul de la Vasvar din 1664, s-a recurs din nou la o demonstratie care o repeta pe cea din anul precedent, dar la un grad superior. Din ordinul imparatului, generalul Caraffa trimite in mai 1686 pe contele de Scherffenberg ou 12 000 de infanteris ti si un corp de cavalerie de 1 500 de ostasi ai contelui Csaki, rivalul i dusma nul lui Apafi, s. ocupe cetatile Deva si Cluj. Slaba rezistent opus a fost risipit p reajma Sibiului. Galvanizati de aceast veste, delegatii de la Viena se grabese s iscaleasca" asa-zisul tratat halaerian" la 28 iunie 1686, recunoscindu-a pe IMp arat ca protector, in vreme ce acesta 1.1 primea pe Apafi ca principe (vasal) si pe fiul acestuia ca mastenitor al Transilvaniei! Cele doua cetti ocupate vor ramble ca garantie a intelegerii incheiate. Transilvania va prat 50 000 de talen i anual. Lucrurile s-au oprit deocarridath aici, datorat pratestului energic al lui Sobieski ca re ameninta sa se retrag din Lig5._ Generalul Scherffenberg a fost rechermat la armata din Ungaria, fra a fi obtinut efectiv cele daub.' certati. Este semnificativ ea simultan cu trimiterea lui Scherffenberg in Transilvania a fost trimis din nou contele Csaki la $erban care 1-a primit de ast data.. Concurs ul s'u era socotit esential, atit in legatura ou Inaintarea in sud-est eft si cu stpinirea deplin. a Transiavaniei. Situatia acesteia depindea de echilibrul de forte dintre crestini si turci pe de o parte, dar si de cell dintre aliatii crestini intre ei, cu interese atit de d ivergente. Victoriile stralucite ale imperialilor la Buda (2 sept.) si la Seghed in (oct. 1686), In contrast cu insuccesul total al lui Sobieski In campania sa d in Moldova din ace-

n, Inclinau mult cumpna in favoarea lor. Dar staruintele pentru o pace serparat po lono-turca le impuneau cea mai mare prudenta. De aceea problema atilt de acut a T ransilvaniei a famas nerezolvata. Tratatul hallerian nu a fost la.si 30 Calked straini despre Tarile Romine www.dacoromanica.ro 465,

ratificat de strile Transilvaniei. Principele Apafi s-a plins la Pnart demmtindu-1 pe $erban ca instigator al venirii lui Scherffenberg! lar Sobieski In tabara ce alalta dadea tot pe el vine nereusitei sale din Moldova. Dar domnul ramInea si mai depa rte la c,onditia prealabil fixat de el pentru once participare la actiunea Ligii. Anul unnator (1687) avea 6a aduca. o Incetinire a succeselor crestine. parte din trupele germane destinate eampaniei antiturcesti au trebuit trimise la Rin unde se astepta s atace Ludovic al XIV-lea. Restul a fost nevoit s feel fata unor efor turi mai sustinute din partea turcilor. Abia In august, dup unele insuccese parti ale este repurtata victoria de la Mohacs, care Incepe procesul de destrarnare a stdpinirii otamane. Dar efectul ei nu a fost imediat. Arrnata victorioas era dest ul de incercat. Faptul c nu putuse fi cucerit nici una din cettile cheie ce comandau regiuni putind oferi cvartiruri de lama, reactualiza problema Transilvaniei, de asta data ea o necesitate inexorabil. Discutiile au porrdt iar de la punetul privind cele dou cetti cedate prin tratatul hallerian, rmas litera moart dup rechemarea. lui Scherffenberg. Ducele de Lorena venit In fruntea armatei sale victorioase nu intelegea s se multumeasa cu sumele de bani i proviziile ce i se ofereau de transilvani la frantiera, ci pret indea s i se dea cloud cetti inuntrul trii, adica' Deva si Cluj, precurn i cvartiruri de iarn, de preferinta in regiunile mai muntoase pentru regimentele din Ba varia si Suabia. De fapt, ce a urmat a fast o ocupatie militar5.. Neajungind, la nici un acord a trimis avangarda sub contele Caprara s sarneze Clujul s-i deschid portile. Dup 5 ore fr raspuns, sosind ducele i restul annatei, i dispunindu-se tunu rile In baterie, i s-au adus in sfirsit cheile orasului Caine a fost silit s prim eascd 3 regimente, ducele continuindu-si inaintarea i rspindirea trupelor sale In tara. Iat lista cetatilor cedate prin declaratia impusd principelui: Sibiu, Cluj, Bistrita, Alba Iulia, Sebe, Orastie, Tg. Mures, Deva, Gherla, $imlau, Mand stiur In Banat, Teius. Ping in cele din urrm fusesera salvate aparentele. Dup momen tul penibil de la Cluj principele i-a daruit ducelui de Lorena 3 splendizi cai b ogat insuati. A fost semnat tratatul de la Blaj (27 oct. 1687) prin care tare se obliga la plata a 700 000 de talen i renani i la livrarea unor cantitti enorme de alimente si de furaj, la primirea trupelor imperiale la iemat etc., clauza. car e Ssi si primise infaptuirea inainte de acea data. In partea a doua a tratatului erau cuprinse 28 de puncte asigurind respectarea principelui i a privilegiilar trii. Ducele l-a lasat pe Veterani In calitate de comandant ai trurpelor cantonat e In Transilvania cu sediul la Bistrita i s-a grbit s piece la Agria-Erlau spre a primi capitularea garnizoanei de acolo. Tratatul de la Blaj nu rezalvase deCit raporturile decurgind din nevoia de a pro cura un loc de iernat pentru un anumit numr de regimente. Transilvania nu rupsese legaturile sale eu Poarta, ba chiar in luna decembrie ea se lega si mai strins de ea. Reglementarea statutului sau in conditiile schimbate de cuceririle din ur ma va fi realizat cu brutalitate de generalul Caraffa, venit in febr. 1688 la com anda trupelor imperiale din Transilvania, dupa rechemarea sa din Ungaria superio ara, de la Eperjes, uncle introdusese un regim de teroare. Adoptarea ulterioara a unei alte atitudini fat de nobilimea maghiar imbiat cu o nou amnistie dea votul di etei de la Pojon, care transforma regatul Ungariei intr-o posesiune a capului Ca sei de Austria, a determinat i aceast schimbare de persoane. Dup stabilirea statutului regatului Ungariei, mai rminea de precizat i acel al Tra nsilvaniei. Yard a mai tine seama de cele 28 de puncte din oct. 1687, Gene466 www.dacoromanica.ro

ralul Caraffa, instalat la Sibiu impune starilor Transilvaniei o declaratie (9 m ai 1688) de renuntare de buna voie" la suzeranitatea Portii si de aoceptare sinc ere' a protectiei imparatului, avInd chiar a lupta contra turcilor daca s-ar ivi nevoia. Lista ora5elor i cetatilar predate unor garnizoane imperiale se mai spo reste cu alte patru: Huszt, Chioar, Gurghiu i Bra,sov. Brasovul insa refuza sa-5 i deschid. portile i Veterani este trimis de Caraffa sa bombardeze orasul care e silit id' se predea (26 mai). Aceast interventie ar fi fost cerut chiar de princip e! Urmeaza represalii i executii singeroase. Fusese o rezistenfa spontana a mase lor muncitoare, tratate cu asprirne de Caraffa pentru a bga spaima In locuitori. Indat dim& aceea el pleaca grbit spre Lipova, lsind lui Veterani doar patru regimen te pentru asigurarealinLitei Transilvaniei. Misiunea acestuia era sa asigure paz a frontierei de est impotriva tterilor i se' observe ce se petrece In Tara Romane asca si ce comportare are domnul. Dar curind apare limpede ca domnul nu se va mi ca din starea sa de expectativa, i Veterani este chemat urgent In Banat cu acei 5 000 de oameni pe care i avea la dispozitie, lasind In locua sau pe colonelul Pa ce (= Pate). Caci momentul era nespus de favorabil. Turcii descurajati, nu mai l uptau. Garnizoanele Isi parseau cettile. Generalul Caraffa ocup Lipova iar Caranseb esul este cucerit de catre Veterani, care afla Indata de ocuparea Otrsovei cu 3 zile in urma de care haiducii sSrbi i romani de la care o preia. Aici primeste e l propunerea pasei de Novigrad, ce pref era desigur sa capituleze In fate unei a rmate urmind regulele razboiului, decit a unor cete de rasoulati insetati de raz bunare. Barcile ce asteptau sa coboare pe Dunre erau acelea ale refugiatilor din Belgrad, a carui cadere era irninenta. Ele erau indicate cu toat averea loe ce ma i putea fi salvata pe calea aceasta. Asa se 5i explica Endoitul -Virg propus lui Veterani: pe de o parte sa primeasca drept prizonieri pe turcii din Novigrad, pe de alta sa ingaduie trecerea brcilor prin strimtoarea de la Portile de Fier, mai Ingustata Inca de scderea niveilului apelor. Urma ca dup plat a sumelor convenite sa se ingduie trecerea fara nici o stinjenire. Diferitele man evre i incercari spectaouloase de a opri trecerea aveau de scop accelerarea plat ii i impresionarea turcilor, pentru ca s nu-5i poata 'da seama cit de redus era numarul soldatilor imperiali comandati de Veterani. Bpisodul al donee descris anuane atacul-surpriza al lui Tkli in raportirl lui Veterani catre imparat s-a produs dupa plecarea aui Veterani de la Orsova. O povestire mai cuprinzatoar e se gsegte In raportul ambasadorului francez de la Poarta, Girardin (Hurmuzaki, XVI, p. 211) In care Maptele sint a.mplificate pentru a scoate In evidenta merit ele deosebite ale pretendentului ungur sustinut In toste chipurile atit de Girar din cit si de contele de Ferric', atasat anume pe ring tabara sa. Datele raportul ui catre imparat mai au a fi completate 5i Cu alte informatii suplimentare ce se afire' In Corespondeufa sa inedita, pastrata la Urbino, precian i In Mento riile sale pulalicate Inca din 1771 atit In lirnba italian cit In versiune german a. Au fost redate partial citeva din scriscrrile trimise din cursul acestei expe ditii. Astfel *1 la 7 aug. 1688 din Caransebes el descria ducelui de Lorena avantajele acestei po zitii strategice: Acest loc inchide accesul Transilvaniei fiind la 3 aeghe de Po arta de Fier [= de pe valea Bistrei, cam lng Zeicanil i ofera inlesniri de a ma ap ropia de Tara Romaneasca, ceea ce voi face Intr-una din ziaele acestea, atit pen tru a cruta Transilvania, cit si pentru a intretine mai bine aceste regimente. S i trebuind sa trec la Orsova, la o departare de 5 leghe de aceasta tabara, voi v eclea ce fel de loe va fi acela, 5i daca va fi cu putinta ca sa pun acolo o garn izoana, facind i reparatille posibile pentru a inchide trecerea Dunarii pentru b arwww.dacoromanica.ro 467

cile care tree din Turcia spre Belgrad. $i dupi acest pas (passo) fie cd-mi va r eusi sau ba, voi trece la Brasov, atit din porunca curtii eft si din cea a domnu lui conte Caraffa". La 13 august el serie din tabdra de ling& Orsova (doc. 43 me ntionat de Coatu art. cit., durpi documentele prezentate de el In lucrarea sa Co ndizioni... care nu se afld la Bibl. Academiei i deci nu ne-a fost accesibild). Adresantul este tot ducele de Lorena. Veterani ii raporteazd ea cetatea fusese o cupat cu 3 zile In urxna de sirbi i romarni. Intr-o a doua scrisoare (doc. 44) i face cunoscut oh' a pus acolo un comandant Sirb. La 23 august el este la Cerneti, la 3 septerrnbrie la Craiova de uncle serie ca ar fi avut de end s porneasc qualche dis egno sopra di quella provincia". Inca de mai Inainte fi urmarea acel end. Voi tr ece daca posibilitatea drumului mi-o va ingdui, prin Tara Romaneascd din cauza <t ransportului cu> crutele, ca sa merg la Brasov potrivit ordinelor. Voi vedea ce m utra va face principele Tarii Rornanesti, dupe' care lucru ma voi calduzi In ind eplinirea slujbei mele fat de M. Sa Cezaree, i m voi ingriji de intretinerea acest or regimente g nu voi pierde din ochi ceea ce va fi de mai mare folos pentru M. Sa i voi da de stire despre tot ce se va intImpla". La 7 septembrie trece Oltul indreptindu-se spre Ch-npulung. Acolo vin s-1 gseasc fr atele domnului, Mihail Cantacuzino i ginerele sdu, Bdlceanu. La 17 septembrie el serie unchiului sau abatele Altoviti la Roma: Imi continui marsul spre Brasov si In 2-3 zile astept o veste bun de la principele Tarii Romanesti care nu va fi ne precut la curte... etc. In afar de faptul ea se af1 pe lingd mine nepotul dornriului rarii Romnesti [= Brincoveanu], a trimis alaltieni ea s m complimenteze pe fratele sdu, cu ginerele su, cu un cal proa frumos, cu tacimul sdu dupd moda turceasca si o blan a de samur. Am acceptat acest dar contra vointei mele (tutta contraria all'inter esse) si din mai multe motive am socotit sa ma despovarez de west dar, daruindui dornnului prizonierii mei turci, al cdror pret de rscumprare se tidied la 2 500 de ughi, gasind ea e mai bine sa prefer public.., chiar cu pretul unei pagube al e mele..." (din interesul tabara de Inge' Cimpulung la 17 septembrie 1688). La 23 ajuns la trecdtoarea muntilor spre pasul Buzaului i arata preocuparea pentr u kitdrirea trecatorilor i paza drumului FocsaniBuzdu. La 30 sept. serie din Bra sov sau din preajma Brasovului. La 14 noiembrie, adresindu-se unchiului sau, el anunta din rbabra de Engel Brasov" moartea lui $erban Cantacuzino i insaunarea lu i C. Brincoveanu: In aoeste alipe pritnesc vestea despre maartea doxnnului TOTH Romnesti si cum ea noua alegere a domnului a cazut asupra boierului Brincoveanu, nepotua defunctului i destul de bine dispus (adentro) pentru interesele M. Sale Cezaree. In acelasi timp Imi serie c vrea peste putine zile s trimit un curier cu o sebita notificare a faptului pe care nu voi Upsi a o inainta main de cum frai va sosi". Tot din Brasov ci tot cgtre unchiul sOu este si scrisoarea din 27 dec. 1688 In c are razbate pared un ecou mai direct al unor probleme de constiinta, dintT-un mo ment In care trebuia sd se inarmeze cu 'boat& moderatia sa pentru a nu se lasa i nfluentat de presiunile Indarhtnice ale iezuitului fanatic Dunod venit la Brasov si de intrigile mai subtile ale lui Bdreceanu care, nemultumit de ritmul pruden t al alinierii noului domn la planul actiunii comune contra turrcilor voiau cu t at dinadinsrul ca el sa-si duce' soldatii la lermat In Tara Romaneasca. Pe un to n aproape glumet el 1i defineste atitudinea: Romani' mei continua colle paro/e (= cu pr omisirunile) 1 pentru a-i Impinge la traducerea lor In fapt ei vor trape si deo4 68 www.dacoromanica.ro

camdati acestea lipsesc, i eu multumesc aui Dumnezeu c ambitia mea nu m-a ritacit fintr-atit incit sa intru in Tara Ramneasca. Dac as face asa ceva, mg risca sa pi erd Transilvania pe care tatarii au respectat-o din cauza prezentei acestor trup e". Dar pin& in cele din urm triumf politica clued, i Veterani este Inlocuit prin generalul Heissler, actionind mina in inka ou Blaceanu. Se cunosc urmrile. Mai tir ziu, aruncind o privire inapoi In Memoriile sale, Veterani aminteste ca a scris imparatului ca sa-i arate primejdia adoptrii unei atitudini care s intrite pe romni: Am scris din Orstie [In 1689] curtii artind Cu supunere ea deck' In locul comportr ii blinde pe care am avut-o eu fat de romani... s-ar purcede intr-un chip care s i rite aoest popor, s-ar ivi primejdia evident& a pierderii "Ilransilvaniei... In dimineata urmatoare a sosit vestea Infringenii gener alului Heissler In Transilvania datorit faptului ea si 1-a fcut dusman pe domnul Tr ii Romnesti, care pentru a se rzbuna a reluat corespondenta cu Tkli, fra de care nu ar i Indraznit niciodata acesta sa intre in Transilvania...". S-a putut vedea din ex cerptele corespondentei sale, c& initiative trecerii sale prin Tara Romneasca in vana anului 1688 ii apartinea in Intregime lui. Hotarirea sa a fost luata avind in fata spectaoolul debandadei turcesti. din Banat. (Episodul neasteptat al inte rventiei de moment al lui Tkli la Orsova dup plecarea lui Veterani era mai mult o d emonstrate menit sa impresioneze, caci aproape indat dupa aceea 'Mali a trebuit s prs easca Orsova.) In primavara analui 1688 aderarea Trii Romnesti la blocul crestin h otrita in principiu, ciar nerealizat Inca efectiv, crease o situate de nesiguranta i suspiciune, sporit si de nerbdarea generalului Caraffa, instalat In februarie i n Transilvania. Venirea lui la comanda acelei armate i integrarea fortat a Transilvaniei la posesiunile habsburgice acce lerau i scadenta unmatoare. Pentru curtea de (la Viena, conditia pusa de Serban era ca i implinita. Nu fusese cucenita, ce e drept, Thnisoara, dar Transilvania ocupat de imperiali putea fi socotit o garantie suficient contra unui atac al turci lor. Lisa domnul punea accentul pe primejdia tatarilar, care din Bugeac puteau o rieind nvali In locurile deschise ale Tarii Romanesti. Realitatea acestei amenintr i este recunoscurta si de Veterani in a doua relate din vol. de fat, unde arat ca teams de ttari fnineaza pe rcnnani mai mult decit cele 3 cetti turcesti de la Duna re i preconizeaza Infiintarea unor fortificatii In pozitiile-cheie, !neepind In primul rind cu trecatoarea Bugeacului", adic Focsani. Acest rarport constind din observatiile facute in cursul drumului su spre Brasov, avea drept scop primordial sa infatiseze posibilittile de aprovizionare i incartiruire pe care le putea of erri, Tara Romneasca pentru armata imperial, scotind Ins In relief conditile politice care se opuneau unei masuri pripite, cum ar fi fost ocuparea el fara a fi fost asigurata in prealabil o aparare a ei de primejdia ttarilor. Totod ata era subliniata lipsa de comunicatii i greutatea transporturilor de trtupe si ali mente prin trecatorile existente Intre Transilvania i Tara Rornaneasc, cu efecte negative In eventualitatea c& nu s-ar ajunge (la o buna intelegere cu rornnii", s au In alte cuvinte ca s-ar incerca sa se recurg la o metod& brutal& de a se impun e cu forte, care ar trezi forma osa mai frecventa a rezistentei: fuga locuitoril or. In incheiere el ajunge pe alt cale la concluziile domnului care indicase drept conditi esentia le ale unei cooperri antiturcesta, prezenta unel armatenumeroase i nevoia preveni rii unui atac Uttar. Se remarc un aminunt destul de curios. Atitudinea lui Veterani f at& de romni se schimba si se nuante_aza pe parcurs. De unde In partea de la ince put poporul e caracterizat drept instabile, subitaneo e brutale, neascultind www.dacoromanica.ro

469

decit de forta, In cea fined aflarn marturisirea unei evolutii neasteptate. In t impul marsului el a incercat sd-si apropie pe ramdni, dar rezultatul la care a aju ns nu a fost convertirea lar la punctul sau de vedere, ci dimpotriv intelegerea d in partea sa a realitatilor imperative la care trebuiau cu tatii SA se supun. Ult imele rinduri par de-a dreptul a decurge din aceasta cunoastere In adincime a co ndiiiilor reale de aici, asa cum erau ele. Desigur ea la aceasta a contribuit co ntactul direct cu boierii trimisi de damn la el, si in primul rind cu nepotul ac estuia, viitorul domn C. Brincoveanu, cu care va intretine legaturi amicale i du pa rea lui la domnie. Exista printre hirtiile lui Veterani un document foarte su gestiv pentru tonul ce domnea In raporturile lor i pentru nuanta de atentie prev enitoare delicata magulire din partea domnului, In preajma inlocuirii feldmaresa lului locotenent Veterani (calitate primita de general in iulie 1688) prim generalul H eissler care adopta o atitudine diametral opusa. Documentul se refera la rolul g lorios al lui Veteranri in lupta de la Seghedin (1636) cistigata de el Impotriva tuturo r asteptarilor. Se cunoaste din izvoarele contemporane situatia critic a trupelor imperiale care asediau Seghedinul. Ele nu-si mai puteau prelungi actiunea mai m ult de 2 zile din cauza conditiilor vitrege ale vremii si a lipsei de aprovizion are. Pentru a nu marturisi o nereusit, generalul Caraffa s-a prefacut bolnav, ram irand la Szolnok si trecind acea comanda lui Veterani. Acesta prinzind de veste ca yin 7 000 de tartari in ajutorul asediatilor, i-a atacat prin surprindere si i-a pus pe fuga. Profitind apoi de oarecare dezordine provocat de navala lor In t abara marelui vizir venit cu o arrnata foarte numeroasa, 1-a atacat si pe acesta risipindu-i oastea i silindu-1 sa fuga. Au fost capturate 17 tunuri, 40-50 de c amile Incarcate ou lucruri soumpe etc. Gamizoana din Seghedin a capitulat predind ceta tea retragindu-se la Timisoana (Hurmuzaki, XVI, p. 139). In aamata marelui vizir se afla pi un corp de rombini sub conducerea frateflui domnuluei. In aprilie 16 89 se intocmeste la Bucuresti (din porunca domnului Constantin Brincoveanu) o declaratie se mnata de patru mari dregatori 1 ase capitani ai oastei calare care au fost de fa ta la acea lupta si care atesta vitejia i rolul glorios al comandantului imperia l la care au fost martori din tabara adversa. Documental este publicat de A. Ver ess In Documente, XI, pp. 346-348 dup originalul din martie 1689. Declarantii Sin t m. serdar Stoian (din Buzau) Vezi Diet. dreg. p. 244, m. sulger Stefan (Cioran u), m. postelnic Dumitru (Caramaniu), m. capitan Oprea (supremus cap itaneus mil itiae pedestris) urmati de 6 capitani al oastei calare: Istodor, Aivaz, Apostol, Andrei, Grigore, Constantin. Trimiterea unei asemenea m'arturii In 1689 general ului imperial din Transilvania, Invingatorului din 1686 era un gest personal al donmului care intretinea cu el o corespondenta cordiala, dind stiri relative la miscrile ttarilar sau ale lui Tkli. Generalul mai era In corespandenta atunci i Cu s tolnicul Const. Cantacuzino, cu domnul Moldovei Const. Cantemir i cu unii inform aton tairuci, ca misionarul Giorgini din Moldova. Dup gestul agresiv al lui Heiss ler, uu urmarile stiute, culminind cu infringerea imperialilor la Earnesti captu raren generalului imperial, s-a apelat din nou la Veterani care reluat locul pen tru scurta vreme intruclt curind a fast insarcinat cu conducerea operatiilor din Banat. El fortifica Vidinul, Nisul, Orsova. Este chemat la armata pain' a lui L udovic de Barden. In 1691 ocupa Lipova. lin imprejurari grele rezista presiunii turcesti cind are ice episodul care a dat .numele pesterii lui Veterani". Lupta In Banat In 1692. In 1694 capata comanda suprema a trupelor din Banat unde era a cum teatrul principal de aupta. In 1695 ofensiva turca ja o mare am470 www.dacoromanica.ro

ploare. Sultanul insusi era in firuntea oastei compusd din 70 000 de oemeni, 30 000 cavalerie pi restul infanterie. Ttari nu erau decit vreo 5 000. La Belgrad el a trecut Dunrea si s-a oprit la Timisoara. Armata imperial& era la Seghedin. Tur cii au atacat s'i ocupat Lipova. Veterani aflind ca vreo 8 000 de turci s-au apropia t de Lugo pi Caransebes a pornit cu 7 000 de clreti si 1 000 de pedestnasi pentru a veni in aprarea acestor posturi. Sultanul prinzind de veste s-a Indreptat intracolo cu toate fortele sale. S-a dat o luptd singeroas si neegal& in care au pier it 2 500 de turci si cloi din comandarrtii lor, si in care a cazut Veterani, rnit gray. Asupra sfirsitului sdu au circulat zvonuri contradictorii. La Viena se sp unea c lovit de 3 gloante el ar fi fast luat de turci, iar la Pera se credea c ar fi fost dus de ai si la Caransebes unde ar fi murit a cloua zi (Hurmuzaki, XVI, p p. 326, 327). Paptul c turcii nu stiau nimic despre el, indic. poate CO in macelul general care a urmat dup lupt& a fost si el confundat cu gloata calor cazuti aco lo. Armata imperial& comandat de Heissler a rOmas deoparte lsind pe turci s opereze netulburati. De la Veterani au rmas niste memorii publicate sub titlul Memorie del Marescallo Conte Federico Veterani dall'anno 1683 sino all'anno 1694 concementi roperazioni militari da lui fatte in Ungaria e provincie adiacenti con diversi documenti sp ettand alle suddette, ora /a prima volta pub/icata (Viena s'i Lipsca 1771). Exis t si o traducere germanh' tot din 1771. ARA traducere in 1788 la Dresda. Manuscri sul se all la Bibl. National. din Viena, cod 8635 s'i 9742). (Vezi si Historia del la guerra tra l'Imperatore ed i Turchi de contele Alessandro Belleardi In care se a fl un elogiu al lu Veterani, precum si atestarea boierilor romb.ni (v. mai sus) ad resat lui Veterani. Corespondenta sa se a.fl nepublicat la Urbino intr-un dosar int itulat Lettere origina/i de/ Marescallo generate di Leopoklo I, it conte Federico Veterani di Urbino, scritte a Mons. Patriarca ed all'abbate Urban o Altoviti suoi zii materni a Roma, dall'anno 1688 sino al 1695 (sint 215 docume nte). Pe baza acestora a scris Coatu: Condizioni politiche dei Principati Romani attraverso il Carteggio del Conte Federico Veterani 1685-1695; vol. I e urrnat de o anex de Documenti. Scrisorile respective au fost citate de autor in articolu l su din Convorbiri Literare" t. LXXIV, 1941, no. 4-7, p. 455 s.u. in care infAti seaza raportul lui Veterani din oct. 1688 cdtre imparat, publicat de Andrea Lazz aro in cuprinsul biografiei consacrate lui Veterani Vita di Frederico Veterani a Prutii la Urbino in 1805. Raportul se era la pp. 114-118 sub titlul Re/azione del la Valachia, mandata alla Maest dell'Imperatore dal generale Maresciallo-Tenente i/ 10 ottobre 1688. Acelasi text, dar dup o copie de la Lucca aflat in arhiva nunt iului de la Viena Buonvisi si purtind titlul Relazione della mia marcia di Valla chia con quelle possibile circonstanze che la rnia poca capacita ha potuto racco re a fost publicat mai recent si de Viorica Lascu in articolul Situatia Tarii Ro manesti in 1688 intr-un raport inedit (!) a/ generalului Federico Veterani in St udia Universitatis Babes Bolyai" 1967, fasc. 2, p. 29 s.u. Unele din scrisorile lui Veterani au tost publicate si de Veress in Documente XI. Exista' oarecare co ntrovers cu privire la provenienta textelor. Vezi Coatu, art. cit. Despre activit atea sa s-au ocupat cercettorii amintiti, la care trebuie adugat si V. Zaborovschi care in arti colul Colectia de documente externe a domnului Basarab Brincoveanu din Revista I storic" 1931, pp. 113-118 dd o caracterizare nuantat a firii si rolului lui Veterani in legrtur cu Tara Romneasc. www.dacoromanica.ro 471

p. 468 COPIE A RELATIEP TRADUSA DIN LIMBA LATINA, TRIMISA MAIESTATII SALE CEZAREE DE MA REALUL LOCOTENENT CONTE VETERANI, DE LA TABARA DIN CERNETI LINGA PODUL LUI TRAIAN, LA 25 AUGUST 1688 1688, august 25, Cerneti2. In continuarea cdatoriei mele de la Orsova la Brasov, prin Tara Romneascd, am tri mis la Cerneti pe colonelul Magni Inaintea mea cu garagd din Novigrad a venit sd-mi aduc un vdscior cu icre negre, de unde am inteles ca la Belgrad lucrurile luaserd o intorsrturd rea pentru turci. Intre timp proced am la inspectarea gdrzilor, i porunceam mdsurile da si cu cvartir-maistrii pentru a face incartiruirile. In zorii zilei un trebuitoare pentru incartiruiri, pe malul Dundrii la vechile ruine ale podului l ui Traian, and iatd-1 si pe al doilea agd, cu scrisori de la pasa din Novigrad i cu trei batiste trimise In dar. Multumindu-i i spunindu-i sd arate in numele me u multumirile mele cdtre pasd, am zimbit cad m-am Intdrit in gindul meu dintii, cd turcii au suferit o grea infringere la Belgrad. p. 469 Acel agd s-a strduit s-mi dea a Intelege c eful sdu era // dispus sd-mi predea mie cetatea, mai degraba decit s cadd aceasta in urma unui atac al haiducilor3, i eu i-am dat drumul s plece, spunindu-i sd se intoarcd in ziva urmatoare. Trebuie sd se stie e eu aveam in fat cetatea Novigrad pe malul celdlalt al Dundrii in Bulgaria, pe cind trupele mele se aflau in Tara nu mai era nimic de fdcut, si am intrebat pe agale dacd ei ar rdmine statornici in respectarea intelegerii pe care eu o socoteam de fapt fdrd rost in cazul cind ar aborda acele cordbii. Ei totusi s-au hotdrit sd se cetam modaliatile de a pricinui pierden i inamicului. Cind am vdzut c tnainteazd acele brci spre strimtoarea Orsovei, unde pusesem o garnizoand de sirbi, cu toate c erau insotite pe uscat si pe apd de 15 000 de ieniceri, sirbii s-au ndpustit a supra lor, astfel 'Melt au ocupat patru sau cinci bdrci i in cele din urmd In ap ropiere de Novigrad s-au prpdit biri Literare" LXXIV, 1 aprilie 1941, pp. 468-472. 2 Guernez = Cerneti, sat, jud . Mehedinti. 3 ladroni. Romaneascd; de aceea, dind putind atentie acestor proiecte, aproape le i uitasem , socotind lucrul vrednic de ris, pe care nu trebuia pus nici un temei. Dar cind s-au inapoiat cu punctualitate amindou agalele spre a-mi propune cu stdruintd pr edarea cetdtii, vdzind CA nu era nici un risc, cu Dundrea intre noi, am plecat u rechea la propunerea lor i am primit-o. Atunci acele agale mi-au destdinuit cd u n mare numdr de bdrci se opriserd la tdrm cu cloud mile mai sus de Orsova i c std pinii lor ofereau cinci mii de talen i pentru pasaport. Dacd as fi avut cunostin td despre aceasta de la inceput, nu as fi Intirziat s hotdrsc ocuparea foarte potr ivit pentru a impiedeca trecerea acelor brci, dar acum retragd la Novigrad. In tovrdsia colonelului Erbeville, Magni, Pace si a altor of iteri cer-

Traducerea s-a facut dup textul Italian publicat de G. Coatu In Convor472 www.dacoromanica.ro

vreo 150-160 parte din ele farimate, parte inamolite sau mecate, in urma ciocnir ii lor cu stincile cu pietrele din jurul Portilor de Fier. Auzind aceasta stire am dat ordin sa se puna mina pe arme4, si am chemat in insula5 care se afla intr e noi pe baronul d'Erbeville cu 500 de calareti, si tot atitia pedestrasi, luati pe crupa6, indiOndu-le locul unde ar putea stingheri trecerea barcilor. Dar cur sul apei era atit de repede ca am renuntat sa le mai oprim, dei acel colonel si locotenentul sau si-au Ingrosat rindurile cu armata proaspata, mai priceputd. Sa facut totul cu blind chibzuiala, dar nimic n-a fost in stare sa Impiedice trec erea barcilor. Pe la miezul noptii mi s-a dat de stire ca au sosit de la Novigrad opt turci cu depline puteri pentru incheierea tratatului. Eu ca sa sustin atacul i sa mai spo resc spaima, am pornit In zorii zilei pe colonelul d'Erbeville cu 300 pina in 40 0 de clareti, intru apararea unui fort inaltat pe malul celdlalt al apei, si m-am straduit sa trag barcile cu cdlarimea, de partea cealaltd a riului, dar vazind ea s-au inecat cloud din ele am renuntat la aceasta actiune. Pe la amiazd au plecat cei opt turci cu capitulatiile ratificate (al edror conti nut se OA la sfirsitul acestei relatii), lasindu-ma uluit si lecuit pe deplin de desertaciunea unor sperante atit de nesabuite de a ingadui i birui un obstacol asa urias ca Dunarea. Cu toate acestea, am dat ordin colonelului d'Erbeville sa aprinda focuri la distante foarte mici i s dea alarma foarte des pentru a mari sp aima. In timpul acesta eu stteam i cumpaneam cu cei opt turci pe care i-am expedi at apoi, cu ordinul de a-mi incredinta pe 24 din cei mai cu vaza dintre ei, drep t chezasie pentru punctul Intii cel mai spinos care privea capitularea fortarete i, sub cuvint ea vreau s duc lucrurile la bun sfirsit cu multa atentie i bagare d e seama. 1/ Dupa aceasta, am dat ordin baronrului Orlich, prefectul grzilor, sa i nainteze cu 200 de calareti spre Portile de Fier, unde au tras barcile <la mal>, cu gindul de a incerea s ja prad si de a inspiminta mai tare pe inamie. Ceca ce a izbutit, pentru ca spre seara mi-au adus cei 24 de ostateci pe care ii cerusem, si am fost fericit sa vad trata-tul incheiat, dupa o actiune atit de neinsemnata , i aceasta mai mult ca demonstratie, pentru c eu nu aveam cu mine decit patru re gimente jumatate, trimise cu cloud zile mai inainte, fr tunuri i fara mortiere cu putini pedestrasi, cu care ma indoiesc c'a am fi putut obtine un rezultat ca. acesta. Turcii cazuti prizonieri, i cei mai isteti dintre cei 325 d e crestini p. 470 taiati In bucati de acestia. Caci, la cloud mile de Orsova, vazind c nemtii tabar isera mire Orsova i Novigrad, 10 mii o luara la fuga In spre munti i In paduri, ducind cu ei prada cea mai de pret; ceilalti 5 mii, cu sirbii si romAnii la un l oe, au cazut In capeanele intinse de noi, si vazind ca. 200 din ei au fost ucisi , au fugit, parasinclu-si prada. feci toccare alle armi. 5 = Ada KaIle. adic fiecare calaret lua In crup un pedestr ag. 6 pedoni in groppa pusi in libertate, au marturisit c cei 15 mii de ieniceri amintiti mai inainte, v azind ostile imperiale, au rupt-o unii la fuga, lar altii au fost www.dacoromanica.ro 473

putin timp s supun aceastd provincie7, data' ce am stipulat conventiile fdrd nici o uneltires i fax-a' ca vreun soldat s scoatd macar sabia din teacd. Sint sigur cd daca' a avea autoritatea necesard mi-ar trebui depun la picioarele Maiestdtii voastre, banii care trebuie primiti potrivit acor dului Incheiat, eu neputind, pe de o parte, impiedeca trecerea barcilor, iar pe de alta nevrind sd mi se impute ea* eu le-ni fi Ingdduit trecerea ... etc. ... I n aceste Imprejurdri grele9, marele logofdt19 i banul Olteniein au venit s m roage s renunt la trecerea prin tara lor, pentru ca ttarii sd nu gdseascd prilej, dupd ce voi fi plecat eu, s nvleascd acolo. Le-am rdspuns cd nu trebuie s se teamd ... et c. ... ()data ce dumanul a predat o cetate puternicd *1 bine Intdritd dei eu m afla m aici, iar de cealaltd parte stteau pe mal 15 000 de ieniceri, pe care nu i-a Pentru a indeparta once urmd de interes propriu, am hotrit fi putut Impiedica sd vie In ajutor. Mult mai putin nadar aveau a se teme de o i ncursiune neprevdzutd, unde mai puteam Infruntdm i noi *1 sd ne Impotrivim In cimp deschis. Am promis ea* vom respecta ordinea i o ri guroasd disciplina' militar, Maiestdtii voastre, voi fi gata s'a* le dau once ajutor Imi va fi cu putintd. Am urmdrit prin cuvinte care dezvdluiau bunele noastre intentii s nu supdr pe acel domn12, ci sa ne fie binevoitor i de bund credintd. Stdteam totui pe ginduri cind, In 19 curent se IntImpld ea vestitul i blestematul tilhar de Tkly13 cu aproape 300 de oameni de ai Intre orele 5 i 6 dimineata a atacat pe neprevdzute pe sirbii re fugiati In biserica din sat *1 a tdiat In bucdti vreo mie dintre cei care au rdma s In urmd. din lipsd de bdrei care sd-i treacd dincolo Astfel, neintimpinInd nic io piedicd14 a dat foc i a distrus cettuia de litiga' ora, a scufundat brcile care pluteau In deplind linite i a poruncit sd fie legat *1 aruncat In Inchisoare comisa rul imperial Offen, superintendentul pentru munitii dimpreund cu secretarul i cu servitorul sdu, ea i locotenentul meu 1 stegarul meu (pe care Ii trimisesem s ridice banii, i tocmai In clipa In care acetia Ii numdrau). mannegio. 9 frangenti. 10 II gran cancelliere sept. 28. na cum a fost de la Inceput, incredintindu-i ea voi avea proviziile necesare. De altfel, pentru a md intoarce la Braov tinta spre care ne Indreptam nu puteam sch imba acel drum, pentru a urma altele, prin munti, pline de primej die. dat ajuns l a Braov, la un ingur semn al 7 = Tara Romaneasca. Constantin Brincoveanu, m. log. 1686 dec. 15 1688 1692 sept. 28. 12 = Serban Cantacuzino. 11Il Bano di Valachia = Vintil Corbeanu, m. ban 1688 martie 4 13 Tekely Emeric Tkly (1657-1705), ca adversar al Habsburgilor s-a refugiat in Tra nsilvania. In 1678 a luat conducerea partidei antihabsburgice, cucerind in 1682 Ungaria de sus pina la Waag. In 1683 a luat parte la campania turoidor importriv a Vienei. Dup lupta de la Zannesti (1690) a fost instalat ca prmcipe in Transilva nia, dar a trebuit s se retragd in 1697 in Turcia. 14 A mano salva. 474

www.dacoromanica.ro

acordului. Acetia au fost despuiati i prada Imprtitd, lar mie mi-au fost trimii in t abdrd in ziva de 21. In aceste imprejurdri am trimis un agd, acesta asigurindu-m d c se va intoarce, prin doi <ostateci> de ai sdi, sub pedeaps capitald; i-am incr edintat scrisori pentru ofiterii mei, sfdtuindu-1 pe pad sd nu se lase ademenit d e pdcdtosul de Tkly, la fapta ticdloasd de a-i cdlca cuvintul dat, pentru cd altcum natiunea lui nu va mai avea crezare In nici o alt imprejurare, etc.... Dei se pd rea cd am fdcut tot ce se putea face dar in zadar, totui plecindu-mi urechea la j elaniile celor 24 de ostateci, am ingdduit din partea mea sd trimitd pe <cdi> oc olite un alt turc; acesta nu s-a mai intors, fie ea' a trddat fie ca a fost opri t de aceia care nu dau nici un semn c s-ar gindi elibereze. Pe la ora 12 la amiaz d umffindu-se apele <Dundrii>, cile cu ajutorul vintului i al cavaleriei lui Tkly, navigau In ordine, ajungind la trmul cellalt. Inclatd m-am hotdrit sag trimit In i nsuld pe colonelul Magni cu cldreti i pedestrai luati In. crupd, pentru a le pricin ui pagube, dar totul a fost zadarnic, cdci n-au izbutit a prdcla decit cloud brci care se indepartaserd de convoi. Dar nu ne-am pierdut cumpdtul In urma acestei trdddri, ci am pus indatd sub pazd la Portile de Fier pe cei 800 de turci eliberati potrivit Sint Intiintat c s-au prdpddito vreo 800 de bard, iar alte 200 s-au inecat venind de la Belgrad incoace; nu rdmIne nici o Indoiald c am fi avut o pradd bogatd, dac d n-ar fi inghitit-o 11111 Imi pare foarte rdu de pradd, dar mult mai mult de cu vintul dat, de ofiterii mei cdzuti In sclavie i de aceti turci. Dar Ind prefac pen tru ca sd mai aflu vreo veste. Asigurat din partea boierilor romani, Ind strddui esc s Inchei aceastd treabd cu hotdrirea comund de a .inchide trdatorilor once por tit de scdpare. Dacd va reui planul In care domnul Tdrii Romaneti s-a ardtat cu mar e prudentd de partea noastrd, chemind pe locuitori sd file/ alerge Intr-aiutor, i expediind trei patente pe numele meu, desigur ca nu ne va scdpa din mina, deoar ece coborind dinspre Orova, am vdzut pe sirbi i pe haiduci venind pe urmele noastr e. Si se mai zvonete cd acetia, uniti cu tdranii, le vor da destuld bdtaie de cap ca sd se ca unii de care se interesalveze. Acum, asupra celor 24 de ostateci sea zd Maiestatea Voastrd , nu hotrdsc nimic altceva, decit sag trimit sub pazd bund la Braov. In ce Ii privete pe cei 800 de prizonieri luati la Portile de Fier dei lu crul mi-ar fi fost Ingdduit nu e spre cinstea mea sd-mi scald fi In singele lor sabia, pe care mult mai bucuros o mi.nuiesc impotriva escadroanelor, pe cimpul d e luptd. p. 472 Astdzi in 25, <august> dup .ce au trecut cordbille i cavaleria lui Tkly, am trimis i scoade s vadd cum s-au desfdurat lucrurile. Dau de tire ca proviziile i munitiile au fost distruse cu totul de fugan. Acetia au ldsat 8 tunuri mici de bronz, ce am dat ordin sd-mi fie aduse, lar ceta tea cdreia i s-a dat foc, sd fie ddrimatd. Astf el imi voi ardta i recunotinta fat d de domnul Tdrii Romaneti care ii va putea reface Orova pe seama lui nefiind cu folos sd se pund garnizoane nemteti In fortdr ete atit de Indepartate. 15 sono andate a male. www.dacoromanica.ro 475

p. 473 RELATIE DESPRE TARA ROMANEASCA TRIMISA MAIESTATII SALE IMPARATULUI DE GENERALUL MAREAL LOCOTENENT VETERANI LA 1 OCTOMBRIE 168816 1688, octombrie 1. Tara Romdneascd cuprinde cu totul 17 districte sau comitate, dupd cum vrem s spun em, frd nici un lac intrit cu ziduri, acest lucru nefiind ingOduit de turci. Potri vit relatiilor pentru incartiruirea trupelor, rezultd ca in fiecare din ele poat e fi incartiruit un regiment. Tara este intritd de la natur, intdriturile Tdrii Ro maneti constind din pOduri vAi, mai ales in acea parte prin care am mers. Se spun e ca pe mina dreapta a drumului nostru <anume> cdtre Dunre, tara e frumoas, fiind toatO o cimpie roditoare inzestratd cu sate i mandstiri. Veniturile lor cele mai de seamd constau din foarte multe grine, vinuri, vite i m iere indeajuns, mai ales in timp de pace, pentru a infiind bine tiut cd nu exist& vreun alt mijloc decit numai forta pentru a-i face sd tina ceea ce fgdduiesc, i f Ora de aceasta nu se poate pune pe ei niel un fel de temei. Dei Belgradul a cdz ut in stpinirea maiestOtii destula i alte tdri, dupd cum se i. obinuiete. Firea acestei populatii o gsesc nestat ornicd, impulsiva i violentrt, ta parte a Dundrii, continud. i mai departe sd rdmind cheia Tdrii RomneTti, aa dup c um o altd cheie din partea noastr ar fi Orova dacd aceasta ar fi intdrit, dat fiind .cd locul de la Portile de Fier este loarte strimt i se all la hotarele care con. stituie capdtul Tara Romaneti, In centrul careia, de partea aceasta, se gOsesc de -a lungul Dundrii, trei cetOti turceti numite: prima Turnu16, a doua Giurgiu, a i aceasta21 tine Inca mai mult in friu pe romni decit cetOtile turceti ardtate mai sus. Dimpotrivd noi nu avem decit trecdtoarea de vania. sale impdratului18, cu toate acestea Nicopol, cetate care se afl de cealaltreia Braila, in afard de locul de trecere <al ttarilor> din spre Bugeac", numit Focani, la hotarele Tdrii RomOneti care comunic de asemenea Cu pasul Buzau prin car e trec de obicei atarii in Transilla Orova *1 trecatoarea numit Dragoslavele i Rucr, la o deprtare de ceasuri deprtare de Bra.sov. 45 de leghe de mers de prima, in apropiere de Turnul Rou22 la patru S-a intrebuintat opt zile i jumdtate pentru trecerea acestui munte cu patru regim ente i jumatate i cu bagajele necesare, sub ocrotirea noptii, fdra a pierde nici m dcar o clipd. Mai este i pasul Buzului intre Transilvania i Tara Romaneascd, la 45 de leghe de mers, dup cum apare din desenul hdrtii pe care o trimit in scrisoare. vorbiri literare" LXXIV (1941) nr. 4-7, pp. 473-475. 17 instabile, subitaneo e b rutale. 28 Leopold I (1675-1705). 15 Traducerea s-a fcut dup textul italian reprodus de G. Coatu In Con19 Kulla = Ku le, numele turcesc al cetatii Turnu <M5,gurele>. 29 0/tre il passo di Bugiacco, nominate Foksan. 21 Adic venirea ttarilor. 22 Porta Rossa. 476 www.dacoromanica.ro

Regiunea <vdzut de mine> este cu totul neproductivd, cu pduri si munti si are patr u rluri fdrd poduri, numite: primal Jiul, al doilea Oltul, al treilea Argeul, al patrulea fi trecute frd brci nici in anotimpul cel mai secetos i tot astfel fi Dimbovita. Doti& din ele nu pot P. 474 la Pitesti, localitate care, dei este socotit ca un ora, poate fi luatd drept un sat; Imprejurimile sale sint roditoare i <slut> mai ales pdduri i vdi i munti; din acest loe se ajunge apoi cu greu la Turnu Row, pomenit mai sus; In regiunea aceasta, pe care am vdzut-o cu ochi proprii, n u am &sit Maud exceptie la aceast lipsd de rodire, cleat putin mei prin unele loc uri, cdci nu slut nici sate, niel orae In afard de cele trei pomenite mai sus; 0 de asemenea Clinpulung, pe care 11 socodrept un sat mare. Asadar aceasta este st area regiunii pe care am vdzut-o. Cit priveste partea care se afld In dreapta ac esteia, relatiile despre celelalte doua, atunci clnd se desantuie ploile. Dupd ce treci primal riu, gdseti un ora numit Craiova, care este alatuit din citeva bordeie srdcdcioase; de aseme nea mergind mai departe dai de diferite mandstiri in locuri pustii i In pduri. Du pd ce treci apoi riul Olt, dai de cimpie, intreruptd totui mereu de pdduri si de munti; aceastd cimpie se intinde cale de patru zile pind tesc ei ca unul dintre cele mai frumoase ale lor, nu poate trece decit ea slut cit se poate de bune, dar nici unul din noi nu a vdzut-o. Deci In regiun ea pe care am vdzut-o nu pot fi incartiruite trupe, i in regiunea uncle aceasta a r fi cu putintd, trebuie sd se tina seama de trecdtoarea pomerut mai sus, a Bugea cului, de Nicopol 0. de orasele i cetdtile turcesti pomenite mal sus. In gall de aceasta, trebuie sd se tina seama de greutatea <pe care o inatiseazd> cele trei treckori, pentru a trimite, la nevoie, ajutoare In aceastd provincie, i pentru a se putea retrage din ea dacd nu s-ar putea continua marsul, <fie> ca nu s-ar a junge la o bund intelegere cu romdnii, <fie> din lipsa de pline. Curtea <imperia ld> trebuie sd tina seama Oa* toate ofertele i propunerile pe care le fac acum r oman% le fac numai in taind, ca i contributiile pe care le vor acorda pe viitor, In timp ce, in clipa de fatd ei slut cu totul 0 din toate pdrtile sub jugul tur cilor; de aceea, dacd vrem incartiruim trupe i s ne folosim de aceast tara pentru slujba Maiestdtii sale, cind imprejurdrile ar ingddui-o, vor trebui 18 sau 20 de regimente de infanterie, cavalerie i dragoni, ca i tunuri, pentru a pune stdpini re pe locurile susnumite, tinute de turci, potrivit exemplului care s-a vdzut, d ud la caderea Orsovei turcii au pardsit Vidinul timp de 5 zile frd nici un alt mo tiv. Se poate deci conchide ca nu ar fi vreo mare piedicd pentru a ne nici un temei pe aceast tara, din cauza nestatorniciei romanilor. i dacd ajunge scopul, dacd ne vom asigura mai !nth de local de trecere al Bugeacului, i frd sd se indeplineascd aceasta nu trebuie sd se pund ar fi incartiruite acolo trupele inainte de a fi infdptuite aceste operatiuni, i ndatd ce locuitorii ar incepe s resimtd greutdtile incartiruirii, ei i-ar pdrdsi c asele lor i ar face intocmai cum fac la trecerea tdtarilor, retrgindu-se In pd.du ri, unde sint feriti de orice supdrare, ldsindu-si casele, dar fdrd nimic induntru. www.dacoromanica.ro 477

In. regiunea <vazutd de noi> In afar de cele patru riuri pomenite, care fac cu ne ptutint once reunire <a fortelor de o parte si de alta a lor>, mai slut si strImt orile trectorilor amintite ce se gdsesc p. 475 atit la intrare clt si la iesire. In timpul acestui mar s al meu am 1ncercat s mi -i apropii23. Nu au pregetat totusi sd-mi desvdluie ca ei cunosc foarte bine tria trii care 11 nu poate fi Infrir. frd a izgoni mai IntIi pe turci. lar dacd se va face asa, atunci dimpotriva locuitorii vor fi constrInsi s Lac& neaparat <pentru noi> ceea ce fac acuma pentru turci, carora le dau patru sute sau cinci sute de pungi pe an, In afar& de prestatiile In cai si alimente. La curtea lor stau mereu <feluriti> turci ce le cer tributul; i ei sint Transilvania Impotriva incursiunilor ttarilor. nevoiti sd le fac daruri foarte mari, si prin aceasta le este cu neputintd s mai p oat contribui cu ceva i in alta parte. P. S. Dac s-ar Intdri Focsanii, s-ar asigur a Tara Romaneasca si 23 di umanizzarli. www.dacoromanica.ro

ANEXA I TEXTE ORIGINALE www.dacoromanica.ro

, A 4,4 7r m . t . 'Wt. ' .44,4-124 . n 4.41.4.4a ,_,,... :,,,,,..W., r .0,4, -... ,.. 4,..-- . . .7.=:' -. 1.,....,t* s ,;'' . ...12s ,a, L., ' ''''' ' ' . * )1' 6----,,...,... C-R. orier (7;;; Sit. Fe9 ,,,. , ......., 4,.. ' " . .:.:''t

..,,,I, ' -: ._,,,,,-,,,..'; : ' , i ..., WISSENAIT.R.0 .rog at, .71741114,1mIt Alba Iua, vedere din sec. XVII (gnavturd de Jacob Haarewijn, 1688, Acad. R.S.R., stampe 1/10). Federigo conte Veterani, general imperial (Die neu erff. Ott. Pf.). ""-47,, s. www.dacoromanica.ro 1: . L -4.4.14

... Sir Paul llyeaut, istorie 0 diplomat englez (gravura contemporan.). www.dacoromanica.ro

TriE PR ESE OF Tiff: Ottoman Empire. Containing the 1'0 x %is of tilt.. TURKISH POLITIE, The moli material Points atilt. MAHOMETAN RELIGION, Theit Ssc. r s and HERE'SIES, thCiCC,ONVENTS and RELiG(OUS VOTAAVE5. THE I R. MILITAP;X With an exalt Computation of thtir F 0 R CE S both by L A N I) and S F. A. Illuftrated with divers Pieces of Sculpture, reprefeuting the 141 itty Habits among!" the Trirks. IN THREE BOOKS (:; ;.0/Marr pc)051.2.i By PilVL KCAVf Ft. Scerettuy to his Excelleocy the Earl (If Wixeltilka, EtrbalTador E.ttr 'ordinary for his MajetlyCketrie, the Seconci.d.v.rn Ss& 410 lieus the fourth, Emperour o f the Thrk L 0 PI I) O N, Piloted few job* Stolgy and Hew, FreM7 , at the Mary Abderie-Thark-ade td 7csIt Sae in ti?! fired , $tsr Little-1;61,h). Earthe Foaia de ti-tlu a lucrkii lui Rycaut, The present state of the Otto man Empire (Londra, 1668) (Bibl. Acad. R.S.R.). www.dacoromanica.ro

tY.'1;47,4,t. A. Brief Account OF SOME 11: RA y E S HVNGARIA, 1 rA V S TRIA, CARINTHIA, BVLG ARIA, MACEDONIA,) 'CARNIOLA, Land FRIVLI. THESSALT, 1 SERVIA, I STTRIA, As alfo , , Some Oblervations on the Gold , 'Silver, Copper, 2uick-filver tMines, Bah', and alinerAl Waters in thofe parts With the Figures of Fame Habits and aernarkable places. By EDWA s13 R" 0 F N M. D. of the College of LONDON; FellOw'of the:R.Soeieti, god Phylician in Ordinary to His M AJ ES T Y. LONDON, Printed by T. R. for Benj.Tooke and are to be Sold at the sign of the skip in Sc .. PAPif. Chtst:0-yard , 67 3, 4,-15r= . Foaia de titlu a luorrii lui Edward Brown, A brief account of some travels in Hun garia, Servia... (Londra, L673) (Bibl. Inst. de Ist. N. Iorga, II 5990 S). www.dacoromanica.ro

DE LA CROIX [Mmoires, I] fragment. (1672)* Bibl. Nat. ms. nouv. acquis. fr. 4438 Le G. S. dcampa d'auprs de la ville // d'Andrinople le 25-e rnay et en grand attir ail, ne permettant pas de faire beaucoupde diligence, et contraignant au contraire de faire des altes ( !) et des poses (!). Sa H. n.'arriva a Babadaghi que le 20-e juin. Il l'aissa (! ) l'Hassaki sultane, et le prince son fils dans cette capitale de f. 330 la bulgarie (!) sous la garde d'Ibrahim Pacha, et de la s'achemina Isaccj, o il sj ourna 3 jours pour donner le temps aux troupes de s'avancer afin de passer touts ensemble le Danube, sur le pont de batteaux que l'on y avoit construit. Ce fleuve a beaucoup d'estendue en cet endroit que l'on crut le plus facile, cause gull n'est pas galement profond. L'on y cons truisit un pont de douze cent (1200) pas de long sur vingt quatre (24) de large. d'un bout il este basti sur pilotis qui avance environ 100 pas dans l'eau, laqu elle n'est pas assez haute pour porter des basteaux. Le reste, jusqu'au rivage e st soutenu sur 40 grands basDanube. teaux, l'un desquels, dans l'endroit o il y a plus d'eau se retire pour donner pa ssage aux Saiques et autres bastiments qui navigent // sur le La difficult fut d'assurer ce pont, et empescher que le courant de l'eau ne l'emp ortast. Il eut fallu de gros ances ancres) pour arrester ceste grande machine, e t les turcs ne sachant comment faire, il se trouva f. Sil un rengat allemand lequel servit d'ingnieur, il fit faire de grands gabions avec d es perches que l'on remplit de gros cailloux, et au lieu de gomes l'on tortilla ensemble quantit d'escorces d'arbres tendres dont on fit des gomes qui servirent pour couler ces gabions au fond du fleuve, e t chaque bateau estant rgi par deux de ces ancres de nouvelle invention, leur poi ds rendit le pont aussi immobile que s' il eut est de pierre. cu 10 zile de cel nou al calendarului Gregorian. 31 CMAtori strAini despre Tarile Romana * Pentru datarea zilelor din lund autorul foloseste stilul vechi care diferA www.dacoromanica.ro 481

f. 332 gnieur le droit que payent les Saiques qui navigent sur ce fleuve, ce qui luy L'on avoit destin 20 galres pour la garde par eau de ce pont, 12 desquelles n'aban donnoient jamais le poste, pendant que les 8 autres faisoient des voyages pour p orter des provisions de bouche et de guerre. Par terre il estoit gard par le Pach a de Bourse (= Brousse), avec 3 000 hommes. // L'on dit que le G. S. a donn pour rcompense A cet indoit produire un revenu considrable, puisque l'on assure qu'il e st de 10 troupes. escus par bastiment. Sa H. partit d'Isacij le 27, passa le pont et alla camper A deux heures o elle demeura 4 jours pour voir dfiler ses L'on remarqua qu-elle voulut que son pavillon fut plant au mesme lieu o estoit pla nt celuy de sultan Osman dans la malheureuse expdition qu'il fit contre la Pologne , qui luy consta ensuite la vie; et E 333 empereur avoit tant de rsolution, il n'en estoit pas de mesme de ses ministres, q ui raisonnoient sur le silence des polonois. Le Grand Visir qui est assez ferme craignoit quelque embuscade, car touts les espions qui revenoient de la Podolie, rapportoient qu'ils n'avoient pas 1/ vu un cavalier, ni entendu le hennissement d'un cheval. Ils ne laissoient pas de pousser leur pointe, mais ayant march 6 jo urnes depuis le pont dans cette incertitude, l'on jugea A propos de se joindre au reste de l'arme, afin de marcher A l'avenir comme si l'on eut di.1 combattre tou s lt.s jours. qu'elle le faisoit exprs pour faire connoistre A son peuple qu'un exemple si rcent n'estoit pas capable de l'estonner ni de l'esbranler. Si cet pour recevoir le G. S. Le G. Visir envoya un ordre au Janisser Aga qui avoit devanc de 2 journes, de fair e alte au premier lieu qu'il trouveroit plus commode me, et la manire de camper qui est assez curieuse. Pendant qu'ils s'avanceront, examinons un peu la marche de l'arau premier campement partoient ds le soir A une heure ou deux de nuit, avec touts les chameaux et les mulets qui les portoient. Lorsqu'il n'y avoit point de lune , l'on suploit A l'obscurit de la nuit par un E 334 Ceux qui estoient destins pour le service des tentes qui devoient servir L'on campoit de bonne heure et l'on battoit au champ le matin. trs grand nombre d'Arabes // porte feux appels machaladgis, lesquels portoient au haut d'un baston ferr par le bout, une espce de rchaux (!) dans lequel brusloit une masse de bois gras entontille de toille, et de corde poisse, qui rendoit beaucoup de lumire, et lu distance qu'ils observoient estoit si proportionne qu'ils illuminoient successivement galement toute la campagne. A minuit l'on commenoit A plier le bagage et tous les pavilions des

domestiques et des officiers; ceux de S. H., des pachas et arutres seigneurs est oient abatus et plis A la pointe du pun Tous les officiers de bouche, de gobelet et de chasse dfiloient les premiers avec leurs ustensilles, charges sur des chamea ux, des mulets, et des chariots, ce qui duroit longtemps et se continuoit jusqu'A la marche E 335 pelains, et prdicateurs aprs lesquels venoient les eunuques blancs, qui 482 du G. S., lequel partoit aprs la prire du matin, et aprs le djeuner. L'on voyoit pre mirement paroistre les tougs //, estendarts A queues escorts par plusieurs Ictiogl ans, et suivis de gens de loy, Ismans, chawww.dacoromanica.ro

prcdoient immdiatement les Visirs, au milieu desquels marchoit Hamet Pacha Visir Az em; lequel pour se distingues des autres avoit une aigrette son. tulban, ils est oient entours de quantit de gardes pied tires de leur regiments d'infanterie. Le c hameau porteur de l'Alcoran avoit icy son rang, et estoit environn de quantit de d erviches demi-nuds, couverts de peaux de lyons, de leopars ou de tigres, qui faisoient des postures extravagantes, et estant enyvrs d'opium, contrefaisoient l es extasis, et dans cet entousiasme d'yvresse il y en avoit toujours quelqu'un qu i se donnoit quelque coup de couteau pour attraper de rargent de S. H., mais sou vent ils avoient la cervelle si brouillee que se frappant sans considrer, ils se donnoient la mort. qu'elles sont extrmement dociles, et vittes (!), aussi sont elles fort maigret. I l estoit habill modestament d'une demie-veste de camelot brun fourre d'hermine, av ec son turban charg d'aigrettes et de pierreries; il passoit au milieu d'un double rang de chateirs", valets de pied, arms d'un sab re et d'une hache d'armes dore, qui s'estendoient jusqu' la personne du G. S., qui montoit toujours une cavale arabe, parce un grand nombre d'officiers pied luy servoit de cortge. // Ce fut le dixiesme jui llet que S. H. joignit au Janisser Aga dans 1/ Le gr. escuyer avec les chevaux de main continuoit ceste marche, f. 336 f. 341 un endroit que l'on nomme Ciuciura vis vis du Basbazarj, lieu de la residence du prince de Moldavie. Ce gnral de l'infanterie turque avoit choisi le lieu cause de sa situation ou la bont de son pasturage, et de la commodit d'une rivire qui rarro use, il avoit environ quatre [ ] d'estendue, entour de petites collines agrables apuyes de hautes montagnes qui deff endoient le camp de touts costs, aussi bien que la rivire. L'on entroit dans cette belle prairie par deux ponts faits sur un fosse' servir la pompe de cette jonction de l'empereur avec tout son corps d'arme, estoi ent disposs depuis ces ponts jusqu' la tente du G. S., qui estoit pose deux lieues de l. C'estoient 600 janissaires // d'lite couverts de grandes peaux de tigres dou bles de taffetas cramoisi, qui leur descendoient jusqu'aux genoux, coeffs de leurs mitres chaperon dont le devant estoit brod d'or, et arms de demies-piques et de c annes extrmement large. Les gens que cet officier gnral avoit destines pour f. 342 d'Inde avec un fer dor, ils estoient diviss en 30 pelotons de 20 chacun, et attend oient que les bannires parussent pour faire cortge et donner de rclat cette action qui ressembloit plutost un triomphe qu' une marche guerrire, estant beaucoup plus considrable et plus nombreuse que la sortie d'Andrinople. Outre ces janissaires i l y avoit 800 chevaux de cavalerie lgre, qui sont les courreurs du Janissaire Aga, et ensuite tout le corps des janissaires formoit une double haye qui s'estendoit jusqu'aux pavillons de S. H., ils estoient en habit de combat, en camisole demie manche et en

calsons de serge pour estre plus libres, et ils estoient si serrs les uns contre les autres qu' peine // un chien eut il pu passer entre deux. Le camp estoit augm ent du double cause que les pavillons de rechange y estoient dresss, au milieu des quels ceux du G. S. se faisoient voir plus grands et plus levs comme une citadelle au-dessus d'une ville qu'elle commande. Les troupes auxiliaires de Moldavie et de Valachie de 8 000 hommes ou environ estoient campes sur les collins et elles www.dacoromanica.ro 483 f. 344

faisoient deux corps de cavalerie en bon equipage et avoient chacun leurs livres pour les distinguer: les moldaves estoient vestus de tafetas eramoisi, et les va laques de jaune; ils se rangrent en ordre de bataille aux deux costs du passage de rrire les janissaires, Le janissaire aga superbement mont, suivi de ses valets de pied habills de vestes de velours cramoisi, et accompaign du Kehaia Beg partit de son camp pour venir au-devant du G. S. Il examinoit en passant la disposition et le bon ordre de ses troupes, lesquelles luy faisoient des reverences trs respect ueuses, tenant leurs mains croises et affectant une grande modestie. Il les saluo it en tournant la teste tantost d'un cost, tantost de l'autre. Cette marche fut semblable A la sortie d'Adrinople quant A l'ordre, orn ements les plus prcieux. L'Empereur estoit arm d'une cortte de mailmais le nombre, rajustement et la richesse la rendoient beaucoup plus considerab le, chacun ayant tal ce jour lA qui estoit fort beau, touts ses :. :45 les, seme de perles, enrichie par devant d'une grande plaque de diamants, et dont le collet qui se renversoit quatre doigts autour des paules, estoit orn aux extrmi ts de quantit de perles en poire qui paroissoient grosses, et parfaites; son arc, son carquois et une flche qu-il tenoit en sa main clatoient de ces mesmes pierreri es, aussi bien qu'une i guirlande laquelle entourait son tulban et se fermoit au dessus du front par un rubis d'une grosseur prodigieuse et d'une grande perfect ion. Le harnois et les bardes de son cheval avec la selle et les triers n'estoien t pas moins magnifiques. Il ne fault pas s'en etonner puisque les turcs ont quel que sorte de veneration pour cet animal auquel ils donnent le titre honorable de trone des conqutes. f. 346 Le G. S. demeura au camp de Ciuciura sept jours entiers pour rafratchir son arme, a laquelle il fit donner pour 15 jours de vivres, et l'on distribua la paye que l'on augmenta d'un regal de quelques piastres par teste pour encourager la mili ce. L'on marcha ensuite 6 jours pour arriver au bord du Nister. C'estoit le lieu o l'on croyoit et o l'on devoit trouver de la resistance; et ce passage estoit gnra lement apprhend. Mais le silence des // polonois qui se mangeoient les uns les aut res dans le temps que leur ennemi se prparoit A entrer sur leurs terres et A enva hir leurs estats, rassura les turcs qui construisirent un pont vis A vis de la p laine d'Hotten, lequel fut fini en 8 jours. Cependant les espions qui alloient e t venoient dans la Podolie, confirmoient les nouvelles de la tranquilit et de l'a ssoupissement de ces peuples. Toute rarme passa le Nisrter le quatriesme aourt, et se campa A deux lieues de cette rivire pour attendre Sultan Selim Kam de turcilor in fata Camenitei la 7 aug. somatia, 17 aug., eapitularea Resplati ... repararea cetatii ...]. Krim qui estoit camp A 4 lieues de 1A. [Intilnirea hanului cu sultanul, Inchinare a lui Doroscenko, sosirea ... www.dacoromanica.ro

ANEXA II MRTURII INDIRECTE www.dacoromanica.ro

URBANO CERRI RELATIA DESPRE TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA1 1676-1678 Tara Romilneasca Tara Ron-IL-leased este si ea cirmuit de un domn numit de Poart, i acesta este sch ismatic, cum sint i supusii sal, care au un mitropolit si multi cdlugri din ordin ul Sf. Vasile, risipiti prin diferite man&stiri, ai cdror stareti skit alesi de acelasi domn; aici vin, pentru a face insemnate colecte de bani, patriarhii schi smatici In deosebi cel de la Ierusalim. La Curtea domnului se and i luterani calv ini cei mai multi din Transilvania pe ling evrei i turci. In aceast tara se gsesc rsp inditi catolici, ajutati in trecut de rposatul episcop de Sofia2, i acuma de parin tele Anton Stefani3, vicarul sdu; catolicii asteaptd cu mare nerabdare succesoru l ce le-a fost dat de Sanetitatea VoastrA4 in persoana printelui Stefan Conti5, m inorit observant, cunoscut pentru buntatea sa. Mai este acolo o misiune de minori ti observanti bulgari, impartiti pe la acele biserici, care in mare parte sint r uinate de tdtari; in timpul din lima acel vicar a cerut cu cea mai mare struint s i se dea ceva subsidii pentru a repara biserica ruinat din Bucuresti, unde Ii are r esedinta domnul muntean i uncle obisnuiesc sa vinA multi catolici de felurite nat ionalitati ca sa intre in slujba lui, fie la curte, fie in armat; cdci el nu mai poate cere milostenie, tara fiind prea pustiit de ra'zboi. 1 Traducerea s-a fcut dupA textul latin publicat de N. Iorga in: Cd/tori, misionan ..., Bucuresti, 1899, p. 54 si urm. Este un raport catre papa Inocentiu XI intoc mit de cAtre secretarul Propagandei, Urbino Cerri, Intre anii 1676-1678, pe baza relatiilor din lumea Intreagh. Partea privind trije romfine este redatA aici. Ed itorul a folosit 2 texte: unul din Dresda intitulat informazione dello stato del la religione catalica in tutto i/ mondo (Milt nume de autor), si altul din Venet ia Stato della religione catoliza in tutto fi mondo, cu numele autorului. A fost reprodus aici textul dupA ms.-ul din Dresda, dind in notA deosebirile dupA cel din Venetia. Mai existA un alt me. in arhiva Propagandei dupd care a publicat I. Bianu unele fragmente in ,,Columna lui Traambasadori Ian", p. 162-164. 2 Petru Baki, arhiepiscop de Sofia, Vezi Cclleitori V, p. 194 s .u. Anton Stepandid, vezi biog. sa In vol. de fatA. Inocentiu XI (1676-1689). 5 Stefan Knezevid, zis Conti, arhiepiscop de Sofia. www.dacoromanica.ro 487

dinul sdu, cu deprinderi bune i cu invdtaturd, pentru a-i folosi la educarea cop iilor pe care numitii schismatici i anume cei mai de neam ii vor trimite la coal, s pre marele folos al religiel catolice. Mold ova Si mai roagd acel vicar sd i se trimitd doi sau trei chlugdri din orIn Mo'dove, catolicii au noudsprezece biserici, i numai aceea din Cotnari are ve nituri pentru a tine un preot, In celelalte nu pot trait misionarii, atit pentru motivul Ca' veniturile bisericilor sInt acaparate de sch ismatici, clt i din cauza sdrciei catolicilor, redu.,i de rdzboaie la cea mal mare mizerie; ceea ce-i face sd ceard oarecare ajutor anual de la Congregatie. Vito Piluzzi, care petrecuse aici 23 de ani, spre marea multumire a populatiei d e aici i a congregatiei. Va trebui deci totui sd se trimit ruinat-o. In prezent domnuP, dei schismatic convins, este totui foarte binevoitor fatd de catolici, datoritd secretarului sdul care este de loc din Camenita i est e bun catolic, iar pdrintele Vito a dispus sd se cladeascd o bisericd noud, intr -un Ice mai bun. Acest domn a fost numit de curind de Poartd, InldturIndu-1 din scaun pe celdlaltil, care era un mare duman al catolicilor; astfel putem ndajdui m ulte Inlesniri. La Episcopia amintit se numesc de obicei acei pentru care intervi n regii Poloniei, precum face acum cel de fatd12 pe lingd Sanctitatea voastrd; i bnuindu-se acest episcop> va face ca .1 Inaintaii sdi dintre care, cei mai multi nau stat la reedinta lor congregatia se gIndete, s trimitd, In acest caz aici pe num itul pdrinte Piluzzi, cu un prefect cu ase alti cdlugdri capabili i bine instruiti. Biserica din Baca' era reedinta episcopului, dar revdrsarea riului a In clipa de fatd se afld In tara <dol.> preoti moldoveni7 i trei minoriti conven tuali8; acetia din urmd, dupd ce au petrecut aici treisprezece ani, doresc sd se Intoarcd In Italia, cum s-a Intors i pdrintele p. 58 titlul de episcop in partibus, cum a fcut In mai multe rinduri, i 6 In ms. venetian: numit odinioar Valahia, dar azi numit astf el de la care o spinea ; care Stefan, dei ortodox, avea ca sotie o unguroaic romanocatolic fdind mult bine pentru credinta noastr".... Precum se vede autorul un rlu Cu acelasi nume, care o strbate, i luat. de Soliman de la Stefan cel Bun, c onfund pe $tefan cel Mare cu Alexandru cel Bun, precum i campania lui Soliman din 1538 cu expeditiile turcesti contra lui Stefan cel Mare. 7 De fapt sasi din Cot nari si Baia, ca Petru Wolff (la Cotnari) i Grigore Gross (la Suceava). vanni-Battista del Monte la Ciubrciu i Angelini fr post stabil. 9 Antonie Ruset (16 75-1678). 10 Stanislaw Kienarski. 11 Dumitrascu Cantacuzino -(1673-1675). 8 Antonio Rossi, prefect al misiunii catolice, cu resedinta la Galati, Gio12 loan al III-lea Sobieski (1674-1696) a intervenit In 1676 pentru Iacob Goreck i, care a murit Indata dup numire. 488 www.dacoromanica.ro

<chiar> in timpul din urma in persoana defunctului arhiepiscop de Marcianopol13. Provincia e locuita de 4 000 de catolici, ceilalti slut greci sch ismatici14, armeni, luterani i evrei. Mai inainte se aflau la Ia0 pcare faceau mu lta isprava, dar din cauza razboiului au plerintil cat de aici. Scrie acum nuntiul din Polonia, c ei vor sa se reintoarca aici. 14 In manuscrisul venetian se mai aflfi adausul: care au un mitropolit Cu trei e piscopi. Acestia pe Rua ereziile obisnuite, mal marturisesc si multe altele, si mai ales incuviinteaza pentru bani divorturi cu dreptul de a lua alta sotie; dac a se plateste o suma anumit, la paresimi se Ingaduie concubinajul, si mai spun ea oridne aduce un catolic la legea ortodox este iertat de pacate. Mai mult, un dom n ortodox foarte rati cu numele de Stefanita, a silit pe toti catolicii s se bote ze din nou, dintre care Ins& dupa moartea lui multi s-au intors la credinta cato lic, a distrus multe biserici. Se mai and Inca, rspinditi armeni, luterani, evrei". 13 Petru Pardevid. Vezi biografia lui din acest volum. www.dacoromanica.ro 489

MEMORIILE CAVALERULUI DE BEAUJEU Cuprinzind clileitoriile sale in Polonia, Germania i Ungaria cu relatdri referit oare la acele ttiri incepind din anul 16791 (1681) Pilaskowits, unde a primit pe un trimis turc // care venea sa ceara asezarea def initiva a hotarelor celor daua state ca urmare a tratatului de pace incheiat la Zurawna in anul 1676. Imprejurarile sosirii acestui turc sint destul de deosebit e: el nu era trimis declt de pasa de Camenita, dar cu scrisorile marelui vizir a ckuse 'Ana in acel oras de catre un capugiu care a ramas acolo bolnav si nu si-a mai putut urma drumul pina la curte. El a ajuns la 4 leghe de Pilaskowits fra ca s fi fost informat careva de venirea sa, i fr ca marele hatman2, care era la Liov, sa-1 fi prevenit pe rege ... [E primit de acesta In audient . . .]. A mai venit in acelasi loc, la Pilaskowits, un alt fel de trimis, care era un moldovean (un Valake) destul de putin artos, si care arata mai degrab a poznas decit a om plin d e duh: dar nu-i lipsise totusi duhul ca sa ademeneasca chiar din Camenita o Comp anie intreaga a garnizoa1 Traducerea s-a facut dup'a textua francez al Memoriilo r tiprite sub titlul de mai sus la Amsterdam la succesoril lui Ant. Schelte" In 1 700, pp. 381, 385 386, 442. Autorul, care nu trebuie confundat cu omonimul sat', cavalerul de Malta, Quiqueran de Beaujeu, celebru prin evaziunea sa de la Cele 7 Turnuri, in 1670 dupd o captivitate de 10 ani, a venit in Polonia spre cAuta u n rost, intr-un moment chid se deschideau acolo perspective atrgatoare In urma tr atatului secret de aliant a Poloniei cu Franta. Ambasadorul Frantei, marchizul de Bethune, pregtea niste corpuri expeditionare in vederea unei actiuni fie impotri va Brandenburgului, fie a impratului Leopold In Ungaria. Dar la sosirea lui Beauj eu In 1679 regale Poloniei nu mai urmrea aceleasi scopuri, iar Bethune era rechem at In Franta, reusind totusi s mai rmlnd pin& In vara anului 1680. Beaujeu a pleca t data cu el la Paris, primind insrcinri speciale In leg5.tur cu aplanarea unor liti gii dintre marchiz si familia d'Arquien, a reginei, si a marchizei. S-a inapoiat Indat In Polonia, unde a rmas si mai departe. Bethune, reintors ea ambasador dup 1683, 1-a luat poate In suita sa in campania din Moldova din 1686, &Ind e cit at In relatia lui Dupont un conte (?!) de Beaujeu. El moare In 1688. Din unele a luzii ale editorului, s-ar 'Area c ar fi existat si un al doilea volum de Memorii , gata de publicare in cazul unei desfaceri satisMealoare a volumului I. 2 Jablonowski. Curtea a ramas mai multi vreme la p. 381 p. 382 P. 385 www.dacoromanica.ro 491

p. 388 cetate cum e Camenita, unde este intotdeauna o garnizoand puternicd i o cavalerie cu ochii in patru. Aceastd imprejurare In unire cu venirea tot atunci a trimisu lui turc dadea de bdnuit ca ar fi vreo lucrdturd ascunsa din partea necredincioil or. Dar regele Poloniei nu a pregetat sd primeascd pe aceti dezertori In slujba s a il i sd facd din ei compania a doua de ieniceri din garda sa. Acela care ii ade menise din Camenita fusese prizonier (esdave) In Polonia, 0 a fost trimis In ace l loe cu porunca s spund cd a scdpat din lanturi "i s-a reIntors la slujbd. El l-a inelat pe pava acelui ora prin false destinuiri ale unui plan secret pe care pret indea cd Il avea de a rdpi pe rege. A fost Insdrcinat cu executarea lui, .1 i s-a dat in acest scop aceastd companie de ieniceri pe care a tiut sd-i atragd de par tea sa mai Inainte; a venit sd-1 intiinteze pe rege de reuita sa, ldsindu-i compani a aproape de Javorow, unde mai apoi regele a venit sd o inspecteze pe ziva de 4 august din anul acesta <1681>. Fidelitatea acestor dezertori nu s-a desmintit pi n& acuma nici In campania de la Viena <1683>, unde M. Sa regele Poloniei i-a con dus cu o severitate care fdcea sd tremure pe toti ... ... Regele actual a adduga t la garda cea veche i obinuitd, patru nei sale, ce e drept In majoritate valahi i latini, dar supui totui al turcilor; pd rea dealtminteri lucru destul de greu ca o trupd atit de completd s fi putut sd d ezerteze, ofiteri i trupd cu steag cu tot dintr-o p 442 nii In ce privete culoarea hainelor i forma bonetei, cele ale acestei companii a d oua fiind lungi, i atirnind pe spate ca acelea care fuseserd date alte companii pe care le pltete din punga lui: una este In intregime de dezertori turci, sau prini de rdzboi, care .// au luat aceast hotdrire de band' viie, printr e care skit romni i moldoveni. El a adunat pe aceti strdini din vremea cind era mar e hatrnan i a format din ei o companie de ieniceri ... etc. A doua companie este tot de ieniceri i este aceea care a dezertat de la Camenita In 1681, cu toti ofit erii i cu steag cu tot, cum am mai zis. Regele i-a dat o uniforma' putin diferit d e aceea a primei compagrenadirilor notri la infiintarea lor i sint tivite cu o fiie larga de bland. www.dacoromanica.ro

GIAMBATTISTA DONADO (1624-1700) Senatorul venetian Giambatt:sta Donado, dupa ce a hadeplinit diferite tunctiuni de raspundere pe /higa guvernul venetian, a prianit la 1680 sarcima important de a reprezenta Republica Venetiei la Constantinopol. Rechemat in tara la 1684 sub invinuirea de a fi inchebat un tratat defavorabil ou Poarta, a fost inchis, apoi elibenat. A ramas in slujba guvennului pina la moartea sa, intimplalt la 1700. Pe baza informatiilor adunate In tirnpul sederii sale la Constantinapol a seria o arte asupna literaturii turcesti, prima lucrare in acest gen, intitulat Della letteratura dei Turci, Venetia, 1688. Barozzi Relatia despre misiunea sa la Constantinopol a fost publicata In colectia i Berc het; Relazioni degli ambasciatori e baili veneti a Constantinopo/i, partea a II-a, Venetia, 1873, p. 287 si mara. Fragmente din ra.poartele sale, pr ivind in Hurcu multe greseli tara noastra au fost adunate la un loe i tiprite muzaki, V/2. Despre cltoria i petrecerea sa la Constantinopol, Donado a mai public at Viaggi a Constantino poli (di) Gio-Batista un mic voluanas, putin ra'spindit, cu Donado, senator veneto, spedito baile alla Porta ottomana..., Venetia, 1688. tea privitoare la primirea lui Gh. Duca e reprodus de N. Maga in Bucuresti, (Extras din Bul. Soc. ambasaclori, misionari, in fdrile noastre Geogr. 1898) 18-20. 0 analiza a relatiei a dat i in Istoria Romani/or prin cedtori, vol. pp. 69-71. [PRIMIREA LUI GHEORGHE DUCA LA CONSTANTINOPOL]' (1681) ... Am avut prilejul de a vedea de aproape lucruri vrednice de amintit, petrecut e in acest timp. Unul din ele a fost venirea in capitala Im4periului2 a lui Duca -Vod de Ianina3 domnul Moldovei, chemat de catre sultan4 pentru a-i incredinta ci rmuirea Ucrainei i distribuirea de timaruri5 in noul tinut cucerit6, la aproape 14 000 de ini. Dar distribuirea nu s-a putut face negasindu-se oameni care s-si ja raspunderea ambasadori j misionan i in tdrile noastre fi asupra tclri/or noastre, Bucuresti, 1899, 1 Traducerea s-a fcut dupa textul italian publicat de N. Iorga in Matar*, pp. 18-20. 2 Regia Metropoli = Constantinopol. 3 Duca Vaoda lannirna. E Gheorghe Duca, in a treia &maje (1678-1684). 4 Mehmed al IV-lea (1648-1687). 5 Timan, feude militare incredintate de sultan in schimbul prestarii serviciului m ilitar. 6 Partea din Ucraina dobindita in 1677-1678 dupa campaniile contra cazac ilor. www.dacoromanica.ro 493 Par 1899 pp. II,

tusi domnul s-a infatisat inaintea sultanului. Locuia intr-un palat al sdu, dincolo de portul maritim al Constantinopolului care da in cartierul locuit de greci, numit Fanar8, foarte larg si nobil si lung de vreo patru mile, intinzindu-se pina la Eyub8. cuantumului7 de contributii militare sau personale, avind in vedere apropierea ( acestui tinut) de tatari, cazaci, calmuci, moscoviti si poloni. ToIn mijlocul sau e asezat palatulo impunator si frumos: loggia sa si malul dau as upra portului. De aici a plecat Duca vocla cu un alai de doud sute de persoane i mbracate in haine lungi dupd moda oriental si cu capetele acoperite cu calpac, ad ia o beret de moda levantina cu bordura de bland. sala imparateasca in fata sultanului, fiind de fata numai marele vizir, aga ieni cerilor, si altiva viziri de divan, printre acestia era caimacamul, care fiind l octiitorul sultanului, nu se deslipeste de lingd el. A avut loe ceremonia de inv estiturd s'i de prestare a jurdmintului de credintd dupa care dorrmul a iesit, a vind In mina buzduganul aurit si bdtut cu nestemate. A prinzit cu marele viziril in timpul cit se faceau platile catre ieniceri si alte trupe s'i slujitori. de ceremonie din brocard venetian de aur s'i argint, impodobit cu samur, calare pe un cal prea frumos, venea insotit de un mimar de greci, care erau rude de ale sale, mari dregatori si prieteni. A mers de-a dreptul la Seraiul cel mare, unde a fost primit cu ceremonialul ce se obisnuieste fata de amhasadori. Intrkid In sala divanului i se dadura caftane pentru el si pentru douazeci si patru din oam enii sai; de aici a fost introdus in O parte din ei erau husari din gardd, altii erau slujbasi marunti de la curte, l ar altii erau boieri in slujba lor. El insusi intr-un vesmint Veminrtele ion erau din dirrniz13 si aur curat pina la genunchi au canafuri la o apat. Pe dedesubt puttau in chip de camasa un val alb foarte subtire de argint, salvati de scarlat" si duipa obiceiul lor cizmulite galbene. Cu acest alai fastu os a fost condus la locuinta sa. 7 caratte. Dupa ce s-a savirsit aceasta, a iesit din curtea palatului calare pe un cal boga t inseuat daruit de sultan; inaintea lui mergeau trei sute de ceausi cu turbane mari si in urmd veneau oamenii suitei sale. Era inconjurat in semn de cinste de treizeci de peici imbracati ca in zile de sarbdtoare, cu turban de brocard de ar gint'2 si cu un baltag mic in mina'. Hamin sau Kefeli in apropiere de Cornul de Aur, pe o suprafat de 23 000-30 000 co ti pAtrati (Uricarul V, p. 170), cladire din timpul imparatului Anastasie I (491 518) refAcut In 1381 si desvirsit de Petru Rares (cf. G. Bals, Bogdan Semi, extras din Buletinul Catnisiei Monumentelor Istorice", Bucuresti 1916, pp. 1 0. unm., 9, 10, 11. De,spre palatul lui Duca pomeneste si Galland In Jurnalul ski, I, p. 78: acoperit cu scinduri pe din afard si cu zugrveal interioar5. costind 12 000 " Este vorba de Bogdan Serai asezat in cartierul Fanar, mahalaua Kitab a contrada detta il Fanale. 9 Jup, cartier din Constantinopol cu o moscheie vest it. bonnets d'argent dor orns d'un petit plumage de hron". lar Intr-o descriere a curti i otomane se spune: des bonnets ronds et hauts en teste. 13 Cremese, i mai depart e Scarlatto desemneaza dona tonuri de rosu foarte pretuite si totodat si o calita te deosebith a stofei. In unele texte vechi franceze

se poate intilni imperecherea neasteptat de car/ate verte! 494 de scuzi. Dup5. el Cornelio Magni lisi insu.seste aceastA informatie (din martie 1672). 11 Mahtul Mustafa pasa (1676-1683). 12 con tocca d'argento al turbante. Galland d'A aceastd descriere: leurs www.dacoromanica.ro

ANEXA III DOCUMENTARE CONTEMPORANA www.dacoromanica.ro

SIR PAUL RYCAUT (1629-1700) Sir Paul Rycaut s-a nascut In decembrie 1629 la Londra, ca fiu al lui Sir Peter Rycaut, bancher bogat originar din Brabant. A studiat la Cambridge i la Universitatea Alcala de Henares in Spania. Dup.& Res tauratie (1660) a devenit secretarul lui Sir Heneage Finch, lord Winchilsea. La numires acestuia in calitate de ambasador al Angliei la Poarta (25 iunie 1660), l-a insotit la Constantinopol, unde a ramas pind in vara anului 1667. In aceasta perioad a intrat in legaturfi Cu diferiti dregatori ai Seraiului, cu diplomati i carturari cu reprezentanti ai populatiei crestine, a Invatat limba turca, a cercetat istor ia i religia tuncilor. A calatorit atilt In sbatele barbareati (1660-1661) nit s i in Peninsula Balcanica i Ungania, In drum spre Viena (1665-1666). La moartea c onsulului Angliei la Smirna, William Cave, Rycaut i-a urmat In acest post pita i n 1677. S-a Intors in patrie la 1678. A editat jurnalul de caltorie a lordului Winchilsea de la Smirna la Constantinopo l In 1661 (A Narrative of the success of the voyage of the Right Honourable Hene age Finch, Earl of Winchilsea ... from Smyrna to Constantincrple) si textul noil or capitulatii incheiate de Anglia cu Poarta otomana (The Capitulations and Articles of peace between the Maiestie of the King of England... And the Sul tan of the Ottoman Empire ... 1663). A tiprit opera sa de cpetenie, The Present State of the Ottoman Empire la sfirsitul lui august 1666 (dei pe foaia de t itlu figura anul 1667); majoritatea exemplarelor pierind In marele incendiu care unanim apreciata a distrus ce.ntrul Londrei Cu o lun mai tirziu, lucrarea a cunoscut un nou tiraj in 1668. Se cunosc 12 editii tiparite In lb. engleza In intervalul 1667-1701, 14 traducen i imprimate In lb. franceza, 4 In lb. italiana , 3 in lb. germand, 2 an lb. olandeza si cite una In limbile polona i rusa. A fost ales membru al Societatii Regale britanice la 12 decembrie 1666. In 1669 Rycaut a dat tiparului o lucrare Cu un caracter mai special, History of the Three late famou s Impostors, viz. Padre Ottcrrnano, Mahomed Bei, and Sabatai Sevi..., dedicata u nor pseudo-profeti religioi sau pretendenti impostori la tronul sultanilor, care stirnisera o anumita vilv. In cercurile eclesiastice i diplomatice europene la m ijlocul secolului al XVII-lea. In sfirsit, tot Inchinata unor probleme de ordin confesional mai este ei o alta opera intitulata The Present State of the Greek a nd Armenian 32 Cfil&tori staini despre riffle Romine www.dacoromanica.ro 497

Churches, Anno Christi 1678, tiparita la intoarcerea sa In Anglia la 1679, in ca re Rycaut fcea o docta prezentare a cultului rsaritean ortodox, a organizarii cler ului pi institutiilor religioase; In aceast carte exista pasaje referitoare pi la Ideapurile de la Muntele Athos, mentionindu-se pi bogatele danii fcute in decursu l timpurilor de domnii romani. Incurajat, Rycaut s-a hotrit &A continue marea mon ografie dedicata turcilor de predecesorul sau Richard Knolles, editind la Lon167 7 la 1701. dra, in 1680, The History of the Turkish Empire from the year 1623 to the year c umoscind, la rindul ei, numeroase reeditri, traducen i pi completar pina Din ianuarie 1686 pina la 11 februarie 1687, el a slujit in calitate de secretar al vi,ce-regelui Irlandei, Henry Hyde, conte de Clarendon, lar in-bre 21 aprili e 1689 pi 27 iunie 1700 a functionat ea rezident al Mari Britarrii In arapele ha nseatice cu repedinta la Hamburg. Scurta vreme dupa inapoierea sa In patrie, Ryc aut a murit la 16 noiembrie 1700. Celebritatea lucrarii sale asupra starii Imperiului otoman, cea mai serioasa pi documentat dintre toate operele sale, s-a datorat nu numai cunoptintelor de limb& turca ale lui Rycaut, dar pi contactelor sale cu demnitarii otomani 0 utilizari i registrelor oficiale privind dregatoriile statului, fortele armate de uscat pi navale ale turcilor pi ale principatelor tributare, veniturile imperiului p.a. Printre informatorii creptini ai lui Rycaut, se numarau pi polonezul renegat Albert Bobo wshi petrecind nou ani in seraiul imprtesc sub numele de Ali beg, apoi medieul mare lui vizir Ahmed Kprillii, anume italianul Giovanni Mascellini din Pesaro, ce a pe trecut citiva ani pi la curtile domnepti din Bucurepti pi Iasi pi dragomanul rezidentului habsburgic la Poarta, venetianul Marc Antonio della Torre. Nu a viz itat niciodata principatele dar a avut legaturi cu fostul damn Gheorghe Ghica, t raind ca mazil la Constantinopol pi cu kapukehaiele principatului muntean, marele spatar Toderapeo Sturza pi marele vistier Dumitrapco in anii 1663 1 664, pi a urmarit in calitate oficiala potasa in Moldova, Patrick Simscrn pi concurentii sal greco-levantini, ale caror diferende s-au judecat la Constantinopol. Informatiile lui privind regimul dominatiei otornane in trile romane, cuantumul h araciului pi al obligatiilor ion catre Poart pi vicisitudinile prin care treceau principatele in urma inaspririi suzeranitatii turcepti, se dovedesc a fi suficie nt de exacte, in pofida unor confuzii pi eran i de mai mica importanta. Se remar ca in general seriozitatea, autenticitatea pi precizia izvoarelor folosite. Pent ru viata pi opera lui Sir Paul Rycaut, mentionam articolele: Sonia P. Anderson, Sir Paul Rycaut, F.R.S. (1629-1700); his Family and Writings in Proceedings of t he Huguenot Society of London", XXI (1969), pp. 464-491 si Sir Paul Rycaut and his journey from Constantinople to Vienna in 1665-1666 in Revue des tude_s sud-est europennes", XI (1973), nr. 2, pp. 251-273; C. J. Heywood, Sir Paul Rycaut a Seventeenth-Century Observer of the Ottoman State: Notes for a Stu dy In vol. English and Continental Views of the Ottoman Empire 1500-1800 by Ezel Kural Shaw and C. J. Heywood, Los Angeles, 1972, pp. 33-59. Pentru relat iile lui Rycaut Cu romnii a se vedea P. Cernovodeanu, Tirile romdne in viziunea an d torilor englezi (a doua junultate a secolului al XVII-lea 0 primele decenii al e celui de al XVIII-lea) in Studii si materiale de istorie medie", VI, 1973, pp. 113-114, 122-126 etc. pi L. Demny pi P. Cerriovodeamt,

Relatiile politice ale Angliei cu Moldova, Tara Romdneascd lele XVIXVIII, Bucure pti, 1974, pp. 161, 165-170. 498 0, Transilvania in secowww.dacoromanica.ro

CAP. XIV. DESPRE PRINCIPII TRIBUTARI SULTANULUI ADICA. MOLDOVENI, MUNTENI, TRANSILVANENI, RAGUSANI etc.1 p. 60 Puterea si marimea unui Imperiu nu sint judecate numai prin numrul guvernatorilor , al dregatoriilor bogate de care poate dispune, multimea provinciilor reduse la supunere si silnicia pe care o poate impune altor principi de a-i cauta protect ia... cit si prin numerosii tributari, care in dorinta de a rmine pastratorii bun urilor lor pamintesti, sacrifica de buna voie cea mai mare parte a lor, spre a p otoli mlnia celui de a crui putere depinde totul. i astfel, aceste nefericite tar i2, indelung pustilte de necurmate razboaie, asuprite deopotriva de imparatul Ge rmaniei, <regele> polon i <sultanul> turc i ruinate indeosebi de propriile lor nei nteleged launtrice si intrigi perfide, invinse apoi prin forta armelor, au fost silite, pina in cele din urma, sa se supund puterii turcului, care le chinuieste si le asupreste in gall de once margini, si au devenit mai mult sclave ale turc ului decit supusele sale. Le priveste ca pe albinele harnice si oile aducatoare de cistiguri, de care are grija si le tine in viata din pricina mierii lor i din interesul pentru lina lor, iar ciad acestea slat prea putin.e si socoteste nimer it, <turcul> deschide usa pustiirilor tatarilor, ce stringind o importanta prada in bunuri si oameni cazuti in captivitate, Ii vind turcilor ca robi, pe acei ca re le fuseserA inainte supusi. Aceste trei srmane provincii, numite odinioara Dac ii3, ce au rezistat atita vreme armatelor romane i au fost totdeauna socotite ca <Bind locuit de> un popor viteaz i razboinic, cum scrie Virgilius in cartea a V III-a din Aeneida... i Iuvenal in Satira a V-a... // au devenit mormintele si ci mitirele turcilor i in vremea de fata au fost scena pe care s-au jucat atitea tr agedii ale rzbotului, fiind aprate cu tot atit de mult pret si izbinzi trecatoare pe ell omeneste se poate astepta de la o atit de nepotrivita lupt intre aceste pr ovincii singure si Imperiul otoman4. Dar acum, pin in cele din urma, au fost suit e sa se supuna i au devenit nu numai tributare, dar sclave si supuse turcului, c are lipsindu-i de sireaua adevdrata a principilor lor firesti, cu drept la succe siune prin mostenire, le-a dat in stapinirea unor crestini de religie ortodoxa, fara sa tina seama de conditie <sociala>, bogatie sau destoinicie5; ba chiar de multe ori <turcii> au preferat BA confere steagul (care este semnul de investitu ra acordat principilor de sultan) vreunei persoane de rind ca de pilda circiumar i, pescad si altor don; 1668, p. 60 si urm. 2 Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. p. 61 Traducerea s-a fcut dup The Present State of the Ottoman Empire, LonDabija, Gheorghe Duca sau Antonie din Popesti, care nu mal fceau parte din vechile dinastii" ale Musatinilor i Basarabilor. a Adica Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea, dup credinta timpului. 4 Aluzie la ridicarea antiotomand comun a trilor roll:dale In vremea domnilor Constantin Serba n, Mihnea al III-lea, Gheorghe Stefan si a principelui Gheorghe al II-lea Rkczi di n anii 1658-1660. 5 Rycaut se refer% la dornni ca Vasile Lupu, Gheorghe Ghica, E ustratie www.dacoromanica.ro 499

indivizi de felul acesta6, pentru a batjocori poporul prin josnicia conducatoril or sai i a-1 expune stoarcerilor unor astfel de oameni, far valoare i pricepere in <exercitarea> functiei lor... [Urmeaza consideratii privind starea de umilinta la care au fost aduse trile romane prin tru intlia oara sub Mehmed cel mare7, dar numai pentru mica suma de 2 000 de cor oane pe an... [Tara s-a rasculat la 1574 impotriva Portii sub voievodul loan mol dovean din nastere dar care trecuse la mahomedanism" revenind la religia stramos easca dupa inscaunarea sa i luptind cu vitejie impotriva asupritorilor Moldovei p ina la infringerea i pieirea lui prin trdare]. Tributul acestei provincii, In acel e timpuri, era, dupa Istoria turceascd9, de 40 000 de zechini sau 80 000 de tale n, dar orisice ar fi platit odinioara sau plateste In prezent, cititorul poate s a se increada in mod sigur de socoteala pe care i-o fac, ce este foarte adevrata i exacta // si pe care mi-na dat-o o persoan ce a fost voievod mai multi ani In M oldova si Tara Romaneasca, pus de catre turcil. Tributul anual al Moldovei consta In: ceea ce face 60 000 de 'talen. silniciile impuse de Poarta Otomana]. Moidova numita de turci Bogdania, a deveni t tributara turcilor penp. 62 120 pungi catre sultan, fievare pung continind 500 de talen, 10 000 ocale de ceara <penitru acelasi> fiecare oca echivalind cu 2 livre i jumatate englezesti. 10 000 ocale de miere <pentru acelasi>. 600 chi ntale de seu pentru Arsenal. 500 ocale de piei tabacite <vi> 500 piese tesute pe ntru imbracamintea si camasile robilor de pe galere. 1 330 ocale de ceara pentru Arsenal. 10 pungi sau 5 000 talen i marelui vizir si pici Irnbldnite cu pentru un caftan. Exagerhri fra temei, deoarece pentru a putea aspira la scaunele de domnie ale thr ilor romne, al 061P02 pret de obtinere era foarte ridicat la Poart, pretendentii t rebuiau s dispuni de o stare materiala prosperk s fie chezsuiti de negustori avuti sau sh aiba rude influente i cu trecere pe Una dregfitorii turci, conditii exclu se pentru persoane de origine social modest. 7 Adich Mehmed al II-lea ;1459-1481). Intr-adevAr Moldova a pltit prima ei tribut turcilor in anul 1456, cf. P. P. Pan aitescu, Pe marginea folosirii izvoare/or cu privire la supunerea Moldovei /a tr ibutu/ turcesc in Studii...", III (1952), nr. 5, pp. 187-198; Mihail Guboglu, Le tribut pay par les principauts roumaines a la Porte jusqu'au dbut du XVIe sicle d'a prs les sources turques in Revue des ttudes Islamiques", XXXVI (1969), nr. 1, pp. 52-53 si p. 67. Informatie eronat, referitoare la loan Vodfi cel viteaz (sau cel cumplit pentru boieri), doran al Moldovei (II. 1572-14. VI. 1574). 9 Turkish hi story, izvor neidentificat pin in prezent, autorul neprecizind daca este vorba de vreo cronich otomanh manuscris sau o lucrare european tiprit. Pentru cuantumul biru lui Moldovei in aceasth perioadd, corespunzdtor, in Rogenere, celui amintit de R ycaut, vezi si M. Berza, Haraciul Moldovei mtineoti in sec. XVXIX, in Studii i m ateriale de istorie medie", II (1957), pp. 13-15. " Gheorghe Ghica, domn al Moldovei (3. III. 1658-2. XI. 1659), apoi al Ta rn XVIII, Bucuresti, 1974, p. 165-168. Romnesti (20. XI. 1659-1. IX. 1660), intim al lordului Winchelsea, ambasadorul An gliei la Poart si al lui Rycaut, cf. L. Demny, P. Cernovodeanu, Relatiile politice ale Angliei cu Moldova, Tara Roma' neascii i Transilvania in secolele XVI 500 www.dacoromanica.ro

0 punga de 500 de talen i kehaielii vizirului sau marelui intendent. Acesta este tributul anual obisnuit pe care tara trebuie sag piateased sultanulu ill si ar fi fost bine si fericire pentru popor dacd s-ar fi rezumat la atit, dar mai slut atitea alte cheltuieli ocazionale, pretentii i c ereri ale turcilpr, impuneri foliate s'i arbitrare, numai spre a stoarce bani si daruri de la acest asuprit si oropsit popor, incit <peschesurile> se ridica la o sumd egald, daca nu chiar indoitd, celei ce este dator sd o verse anual pentru tribut. La care trebuie sd mai adaugi pretul oferit La fel defterdarului sau marelui vistier. <de domn> pentru <a obtine> principatul, si care este reinnoit la fiecare trei ani si const. din: 150 pungi sau 75 000 de talen i cdtre sultan. mama. 50 pungi sau 25 000 de talen i &are sultana va/id sau sultana de obicei, vreun tindr frumos. Si 10 pungi de bani cdtre Kislar aga sau cdpeteni a eunucilor negri, ce are in grija sa haremul din seraiul <sultanului>. 10 pungi sau 5 000 de talen i cdtre favoritul sultanului, care este, este nevoia. Tot acest banet este obtinut cu dobindd de 40 sau 500/0 pe an si ci teodat chiar cu conditia de a se prati dublu. Si acest <imprumut> este fdcut de o ameni care nedispunind de bunuri personale, datoria trebuie sa fie suportatd de catre tara, ce este jefuitd si roasa 'Ana la oase, mai intii pentru a acopen i p retul obtinerii principatului, cu dobinzile respective, apoi spre a plat tributu l anual, in sfirsit spre a poSi in cele din urma catre marele vizir si alti dregatori, atit cit le toli multimea turcilor lacomi, care, ca niste vulturi, cauta sa devore resturile acestui mizerabil schelet. Si, in sfirsit, domnii insdsi trebuie sd-si faca soc otelile si saii ia masurile de prevedere pentru viitor, dup ce vor fi pardsit cin stea acestei slujbe, spre a trai intr-un fel pldcut in comparatie cu situatia io n din trecut; si acest <lucru> nu e facut nicidata cu moderatie sau modestie, ci cu o lcomie si pofta nemdsuratd, a-si asigura prietenia mai marilor turci, de la care asteapta protectie pentru persoanele si bunurile lor. // Situatia si starea provinciei Tara Romelne ascti nu este mai bund, potrivita firii unor oameni crescuti in zgircenia unei case sdracdcioase. La ace stea mai adauga si proviziile in cereale <strinse> pind la limitele lor, in vede rea darurilor anuale ce <domnii> trebuie &A le facd spre p. 63 principat fiind acum in aceeasi pozitie ea eeldlalt in singura si tortala suha chiar mai rea, fiind si mai nefericitd decit cea a Moldovei, acest punere a turcului, caruia i-a devenit tributar, sub propriii si domni, in timpul sultanului Baiazid12. [Se arata apoi cd adevdrata supunere a Tdrii Romanesti dat eaza din 1462, dud Mehmed al II-lea a Invins pe Vlad Tepes si a inscdunat pe fra tele mai tindr al acestuia, Radu cel 12 Baiazid I, Ildirim" (1389-1402), Dup pareri mai recente, primul tribut al Trii Romne,sti ar fi fost platit de Mircea cel Btrin duptt btlia de la Rovine (10 oct. 13

94), dar pentru scurta vreme. Reluarea haraciului, de atunci nekttireruptA, a av ut loe dupi expeditia suitantutui Mehmed I, In prinvremelnic 11 Mehmed al IV-lea (1648-1687). cipatul muntean In 1416/17, cf. M. Guboglu, op. cit., pp. 56-60. www.dacoromanica.ro 501

frumos, sustinut de boieri, ce s-a declarat vasal turcilor. Istoricul englez mai aminteste si de ridicarea lui Mihai Viteazul din 1595, care, unindu-se cu Sigis mund al Transilvaniei si cu domnul Moldovei" s-a razboit indelung i strasnic cu turcii", dar pina la urmk din pricina dezbinarilor interne, Tara Roma/leased a fost, ca si Moldova, subjugata unei puteri ce o tiranizeazd atit de crunt"1. Tributul Tarii Romanesti catre sul tan era mai inainte de 120 pungi sau 60 000 de talen t anual13, iLa fel ea si ce l al Moldovei si ar fi continuat astfel, daca raposatul Matei vodk catre anul 16 55 (!)14, nu s-ar fi imbogatit i uitind de situatia sa (asigurindu-si prin priet eni insemnate daruri &are Poarta o continuitate in domnie de-a lungul a 19 sau 20 de ani)15, nu s-ar fi rdsculat impotriva turcului, apreciindu-si In mo d gresit puterea i bogatia a fi in stare sa se opuna puterii Imperiului otoman; dar fiind in curind redus la supunere i silit sa se place, viata sa a fost cruta ta i linistea tarii sale rascumprata prin ridicarea tributului ell, asa incit acum , ceea ce anual se urca inainte la 120 pungi. A devenit 260 pungi pentru sultan sau 130 000 talen. Se livreaza 15 000 ocale de miere. Catre marele vizir 10 pungi sau 5 000 de talen i si un caftan imblanit cu samur, car.tre marele vizir. 9 000 ocale de ceara. Catre defterdar sau mare vistier, cite o pungd cu bani, sau 500 de talen i si un caftan imblanit. aspri. catre Kislar aga sau capetenia eunucilor haremului, 12 000 de 4. Catre marele vizir 10 pungi sau 5 000 de talen i i un caftan imblanit. p. 64 Alte dari i sarcini care se pun asupra tarii i se platesc din trei In trei ani, nu sint mai mici decit acelea ale Moldovei; metodele i iscusinta folosite pentru a stoarce bani sint aceleasi, asuprirea, egal in orisice privintk in afara amint irii extravagantei dezordini a lui Matei \Todd mereu treaza, impingind pe turci prin pretentiile lor s adinceasc mai mult pustiirea i saracia in aceasta tara. De curind a fost inscaunat acolo din porunca sultanului in anul 1664 un nou domn po reclit de catre greci Stridia bei17, ceea ce inseamna un om care a adunat ceva b ogtie vinzind stridii i peste; acest individ a urmat in scaun fostului domn Grego rasco15, care temindu-se de I/11111a marelui 13 Vezi si M. Berza, op. cit., pp. 30-32. 14 In 1655, chid a avut loe rascoala s eimenilor i dorobantilor In Tara RomaneascA, Matei Basarab era rAposat, de la 9 aprilie 1654. 13In realitate 22 ani, intre 1632-1654. intr-adevAr o sporire a tributului datorit prosperitAtii trii otomanA a succesoril or si In principatul muntean, Constantin $erban (9. IV. 1654 III. 1658), si Mihne a al III-lea (III. 1658XL 1659), care au fost Intr-adevr haini" fatA de PoartA. V ezi pentru toate acestea M. Berza, op. cit., pp. 37-39. Radu Leon (2. XII. 16643. III. 1669), care domnea In epoca In care Rycaut si-a tiprit cartea. Grigore I Ghica, domn al Trii Romnesti (16. IX. 1660-27. XI. 1664; II. 1672XL 1673), fiul lu i Gheorghe Ghica al Moldovei. 502

Confuzie Infra indelungata domnie a lui Mate! Basarab cind a avut loe www.dacoromanica.ro

vizir19 pentru c se intorsese acas, Cu oastea, fard voie, fiind invins de generalu l Souches20 linga Lewa, a fugit sa-si scape viata pe teritoriul imparatului21. T urcii, care totdeauna se razbuna pe popor din pricina crimelor conducatorilor sa u a supusilor conducatorilor, au ridicat pretul <obtinerii> principatului la un nivel atit de ridicat, obligind pe Stridia Bei, care a acceptat once sum. <ar fi> dupa cum am fost pus la curent in mod confident ial), s plateasca pentru domnie 800 pungi de bani sau 40 000 de talen; la care, a daugindu-se dobinzile amintite anterior, se poate calcula cu usurint la ce sum& s -a obligat noul domn las pe cititor imagineze cu ce Mimi fericite i binecuvintar i va primi poporul acestei tari pe domnul ei ruinat. Nici Transilvania nu a fost scutit, in intregime, de opresiunea turceasc [...]. Ac est principat a r'mas citva timp In supunerea i la dispozitia regelui Ungariei, al Poloniei, a imparatului i etteodata a turcului, 'Ana chid, datorita cresterii mririi otomanilor, turcii au devenit stapinii celei mai bune parti ale OHL Dar acum Transilvania este mai usor mai onorabil tratat d ecit celelalte cloud provincii, tributul ei fiind mai scazut i principii ei. alei, in cea mai mare masura, cu regularitate, din vechea lor vi ta, sau, pina la urm, din cele mai onorabile case de boieri sau nobilime, avind o afinitate sau inrudire cu adevaratul singe al voievozilor din trecut22. Vechiul lor tribut, era numai de 6 000 de zechini pe an23 dar mai tirziu a fost sporit cu 9 000 pe an din pricina anexrii de Care Rkczi a citorvla castele de la poloni24, pe care turcii, dorind s le aib, s-au resemnat s le lase in stpinirea sa, in schimbul sumei sus aminti te, ele aflindu-se i acum in miinile transilvnenilor; peste acestea, plateau doar 300 de talen i si 2 pungi cu bani de argint celor sapte viziri din Divan. i ace stea sint toate obligatiile pe care le au fat de turc, ce arat totdeauna mai mult respect principelui i trimisilor si, decit fat de acei din provinciile invecinate, din pricina ca bunavoint fat& de popor, stiind ca prea mult severitate 1-ar impinge la rscoala. i acest motiv a determinat pe turci s trateze cu modestie pe Mihail Apafi principel e acestei tri, in ultimele rzboaie din Unga2 Louis Rattuit de Souches (1608-1683), general imperial de origine trance* luptind In arrnatit aflata sub comanda mares alului Montecuccoli. 19 aceasta Ora nu se afl cu totul in puterea sa (mai multe cetti fiind In mina impara tului Germaniei) si de aceea se poarta cu mai multa Ahmed Fazil Kpri'Ail, mare vizir (1661-1676). 22 Referitor la uran'rile batllei de la Lew% sau Levi& (15 tulle 1664) pentru Grig ore I Ghica, vezi mai ales A. Veress, Pribegia lui Gligorascu vodd prin Ungaria i aiurea (1664-1672) In Analele Academiei Rornane", M.S.I., seria a III-a, tom. II (1924), pp. 269-336. 23 Vezi pentru tributul plat-it de Transilvania Portiisecolele in otomane XVIXVI I monografia lui Jnos Liptak, A Portai ac16 trtnete az Erdlyi fejdelemsgben (Istoria contributiei datorate Portii de Transilvania), Ksmark, 1911, pp. 15-60. 24 Rycaut comite o eroare, deoarece sporirea haraciului Tran.silvaniel catre 22 Adica familia Bathorestilor. Poarta s-a datorat anexarii la principat In timpul domniei lui Gheorghe I Rttkczi a unor comitate din Partium i Ungaria superioara i nicidecum de la poloni; cf.

A. Beke si S. Barabs, I. Rd1c6czi Gyrgy s a Porta (Gheorghe I Rdkczi i Poarta), Buda pest, 1888. www.dacoromanica.ro 503

ria25, avind incredere in. comportarea sa, considerindu-1 mai degrabd ca pe un o norabil aliat, ingaduindu-i s dispund in toatd libertatea sa de <cetatea> Sdcuien i28, dupd predarea sa de bund voie in urma unei rdscoale, fdrd vreun control sau amestec al turcului, ca suzeran al sdu; pentru mai multa sa incurajare s-a hotd rit ca atunci dud sultanul va supune in Intregime Ungaria, acele pdrti care nu s int supuse paplelor, fie anexate teritoriilor sale, iar el sd fie cinstit cu titlu de rege al Ungarie i27. Aceti principi ai celor trei susamintite provincii au de asemenea indatorirea sa slujeascd pe sultan In. rdzboaiele sale, totdeauna cind se cere... p. 183 Fortele auxiliare ale sus-amintitei ayti turcegi p. 184 Sint ttarii, muntenii, moldovenii i transilvdnenii sub comanda principilor respec tivi, care sint obligati sd slujeascd In persoand ori de cite ori sint chemati p rin porunca sultanului... [Pentru hanul tdtar se fac uneori exceptii]. Dar princ ipii Tarn Romaneti, ai Moidovei i Transilvaniei nu sint niciodatd scutiti de preze nta personald in tabdra <turceascd>, fiecare din ei fiind respectiv qteptat cu o otire de 6 pind la 7 000 de oameni28. Iar dacd principele Transilvaniei numit Ap afi, n-a fost chemat in afara hotarelor propriei sale tdri In ultimul rdzboi Imp otriva Impdratului28, aceasta s-a fdcut cu scopul ca el sd apere aceste avantposturi de vreun atac al dumanului iar nu pentru cd ar fi fost scutit sd nu fie prezent in tabdra marelui vizir. 25 Rzboiul austro-turc din 1663-1664, incheiat prin pacea de la Vasvr 26 Zekehyd, fn jud. Bihor. Garnizoana alcAtuit din mercenari germani se rsculase pentru neplat a lefurilor in decembrie 1663 si s-a pus sub ascultarea (10 aug. 1664). principelui Apafi, predindu-i cetatea. Amnunte la Georg Kraus, Cronica TransilE. Rerus-Mirza), Bucuresii, 1965, p. vaniei 1608-1665 (trad. G. Duzinchevici 569-570. relatArile lui Kraus, crp. cit., p. 427, si urm., passim. Bucuresti, 1968, p. 30 8-310 si p. 353-358. 22 Leopold I (1657-4705). 504 27 Pentru relatiile lui Apafi cu Poarta In perioada 1661-1665, vezi mai ales Istoria armatei ronidnesti (ed. a II-a), vol. II, Bucuresti, 1930, p. 188-192 la r mai la istoria armatei ronidne,. recent N. Stoicescu, Curteni i slujitori. Con tributii 28 Pentru Indatoririle militare ale *nor romane catre turci vezi N. Iorga, www.dacoromanica.ro

EDWARD BROWN (1644-1708) Nscut la Norwich in 1644 ca fiu al cunoscutului medic Sir Thamas Browne (1605-168 2) a practicat medicina, vadirnd Irma preocupri de botanica, dar si inclinatii pe ntru stiintele umaniste i clasioism. A intreprints mai multe calatorii de studii In Europa apuseana: a vizitat naafis, si Franta 1667, apoti Olanda si Germania in 1668. In anul urmator a ajuns la Viena, strabatkid apoi Ungaria, Stiria, Cari nthia, Serbia si Tesalia ping la Larissa de uncle s-a reintors in patrie. In 167 3 a fost n Tarile de Jos si Austria. In timpul peregrinarilar pen Slovacia i Unga ria de nord, In 1669, a facut abservatii asupraapelor minerale i salinelor din scale regiuni, publicindu-i-se rapoartele in cunoscuta publicatie stiintific a The Philosophical Transactions" In aprilie 1670. Brown a publicat In 1672 o traducere a /storiei cazacilor (History of the i Sart orius In Plutarch"-ul lui Dryden, aparut In 1700. A fost numit medic la spitalul St. Bartholomew din Londra la 7 Cossacks) i a seria vietile lui Temistocle septembrie 1682, devenind mai trziu chiar doctorul ourtil regale, tezarurier al Coetc. A murit la 28 august 1708 la Northfleet (Kent). In lucrarea sa A brief ac count of some travels in Hungaria, Servia, Bulgaria, Macedonia, Thessaly, Austri a, Styria, Carinthia, Carniola and Friuli, publicat la Londra in 1673, dei n-a tr ecut pen trile noastre, el semnaleaz bogatiile lor naturale, In special ocnele de sare i speciile de pest traind In apele Dunarii i alte euri. Mai apar i alte inf ormatii privitoare la romani si inaintasii lor, la podul lui Traian, la raspindi rea cunostintelor de limba latin in Transilvania, la plata tributului i daruirea saimilor de vinatoare din Tara Romaneasca catre sultan s.a. Intr-o alta lucrare, Intilnirea sa cu stolnicul Constantin Cantacuzino In decembrie 1669 la Viena, p e care II socoteste un om de seama... din singele craiesc al Cantacuzinilor" (An account of several travels through a great part of Germany legiuumui in four journeys, Londra, 1677, p. 108). Pentru biografia lui Edward Brown a se vedea Dictionary of National Biography, v ol. VII, Londra, 1886, pp. 42-43 iar despre caltariile sale si mentitmile despre romani, Marcu Beza, Cd/atori englezi despre romcini In Convcrrbiri Merare",, XLV III (1914) nr. 5, pp. 855-856 i Papers on the Rumanian people and literature, Lo ndra, 1920, p. 22; N. Iorga, A history of Anglo-Rumanian relations, Bucuresti, 1 931, p. 24; Lucia A. Popovici, Un dilator englez prin Balcani: Edward 1708) in N oul Album Macedo-Rornan", II (1965), Freiburg, pp. Brown (1642 (I) www.dacoromanica.ro 505

253-270; P. Cernovodeanu, Tdri/e romdne in viziunea cdldtorilor englezi (a doua jutndtate a secolului al XVII-lea fi primele decenii ale celui de al XVIII-lea i n Studii de materiale de istorie medie", VI (1973), pp. 113, 117-118 etc. DESPRE TRANSILVANIA, BANAT, TARA ROMANEASCA 1). 1 p, 3 p. 4 Tisa, izvorind din comitatul Maramures, la poalele muntilor Carpati, care, primi nd <ca afluenti> Mariscus sau Muresul ca i alte riuri, se varsd In Dunare... Pe acest rlu este coborlta o mare cantitate de blocuri de sare, extrasa din mai mul te ocne... din Transilvania, din care o mare parte urca pe Dunare <fiind desfacu ta> in toate orasele pina la Pressburg; transportul ei este oprit mai departe, d eoarece ar putea stInjeni desfacerea &dril austriece, din care impratul i trage un important beneficiu, la fel ca si din cantitatea coborita pe Dunare spre a fi v Indut in Serbia si in tarile vecine [...]1. Marele fluviu Danubius sau Dunrea i are cursul chiar prin Ungana... fcind o cursa // de aproape 300 mile inainte de a tr ece pe la Belgrad... dupd ce a udat tarmurile Serbiei, Bulgariei, Tarii Romanest i si ale Moldovei se varsa prin mai multe guri In Euxin sau Marea Neagra ... [pp . 4-6. Autorul descrie in continuare podurile mai ales de lemn [Autorul calatoreste In 1669 In Ungaria, facind si o descriere geografica a trii cu mentionarea hotarelor]. ... La rasarit este udata de nobilul i navigabilul ri u Tibiscus sau construite In Ungaria, Serbia si Banat]. P. 6 Dar cel mai insemnat si mai impunator pod a fost acela construit de imparatul Adrian mai pstrat unele fragmente in ruina nu departe de Severin, la <distanta> de 20 mi le unguresti de Belgrad. Acest pod era sustinut de 20 de stilpi din platra ptrata avind o indltime de 100 de picioare, f ara' a socoti fundatia; avea saizeci de picioare lrgime i distanta de la un stilp la altul de 170 de picioare unite prin arcuri, pe care se vedea aceast inscriptie: I In articolul Some Directions and Inquiries with their Answers concerning the M ines Minerals, Baths & of Hungary, Transylvania, Austria dnd other Countries nei ghbouring to those apdrut in Philosophical Transactions", Londra, VI, (1670), nr . 58 (25 aprilie), p. 1191, Brown preciza c sarea mineral ce este in mod obisnuit consumatd la mas se gdseste frecvent in mal toate ocnele de sare, ca, de pildd, i n acelea din comitatul Maramuresului, in apropierea castelului Huszt; apoi in incd una la Dej, intr-o a doua la Turda... o mare cantitate din aceastA sare este coborit pe... Tibiscus <= Tisa> si pe riurile care se vars in el,fiind e xpediat apoi pe Dunre spre a aproviziona Serbia si provinciile invecinate" ca Unga ria; impdratul Leopold a interzis irisa importul &dril transilvane In comitatele de nord ale Ungariei, deoarece realiza acolo beneficii insemnate din desfadin D amasc intre anii 103-105 e.n. Intregul pasaj e luat &m'a Reicherstorffer. 506 cerea blocurilor de sare de la Hallstadt din Austria. 2 Corect Traian, care a in credintat ridicarea podului arhitectului Apolodor www.dacoromanica.ro

PROVIDENTIA AUG<USTI>.. .3 In amintirea acestei constructii, romanii au bdtut multe monede, unele in argint , nu chiar asa de rare, purtind inscriptia: DANUVIUS... Riul Tibiscus sau Tisa e ste considerat a fi unul din, cele mai bogate riuri in peste din Europa, dacd nu chiar din intreaga lume, asa incit localnicii Il considerd a fi mai bine de jum dtate apd i restul peste. [Autorul relateazd dupd pdrerea bdstinasilor ca prolif erarea abundentd a pestilor s-ar datora bogatelor substante minerale aflate in a pa riurilor din Transilvania si in special a sdrii!]. P. 10 Dundrea abundd in pesti gustosi: pdstrdvi, bibani, crapi mari p. 10 un peste numit Coppen", un fel de Capito"; un Biscurne" sau un fel de sugaci (no ud-ochi)" (lamprey); grindel" sau un fel de Cobites" pdtati, cu 6 aripioare, clo ud scurte patru mai lungi; un peste mare foarte asemandtor stiucii, numit somn ( Scheyden), un Silurus Gesneri Glanis); i in afard de acestia, mai se fac in anumi te anotimpuri, marl provizii de moruni, numiti de ei Hausons" (Husones) dintre c are unii au o lungime de 20 de picioare, socotiti a fi o hrand delicioasd intruc itva asemdnatoare sturionilor. Pe malurile Dundrii se afld locuri de pescuit (si cherhanele ...; cel mai mare loc de pescuit este la Chilia, In Moldova, unde <m orunii> sint sdrati i trimisi in alte parti; ei vin din afara Mari Negrei. atit de multi cum n-am vdzut niciodatd; si pe lingd multi altii, p. 11 Limba latind este foarte folositoare in_ Transilvania... M-am intilnit de asemen ea cu vizitii, barcagii i alte persoane care se fceau intelesi in aceastd limbd6. p. 14 [Despre descoperirile monetare antice de lingd Deva (Deva or Devas) din sec. XVI , constind din tezaurul atribuit regelui macedonean Lysimah si impartit intre ge neralul Castaldo i impdratul Ferdinand 116. p. 20-21 la un autor la altul. Vezi Celli/tor/ III, p. 169 redarea ei de catre Bongars du i:4 lista medicului Paul Kertz din Brasov, care la rindul sa-u s-a folosit de Ch orographia Transilvaniei a lui Reicherstorffer. Vezi si D. Tudor, Podurile roman e de la Dunarea de Jos, Bucuresti, 1971, pp. 74-75. Acelasi autor dfi la pp. 6466 inbatute de Traian in 105 e.n. mai ales de aram5, formatii despre monedele Cu prilejul termindrii constructiei podului. 3 Inscriptie faIth, plAsmuit de istoriografia umanista i preluata pe rind de 4 Pentru toate aceste varietti de pesti si exportul lor, vezi C. C. Giurescu, /st oria pescuitului si a pisciculturii in Romania, I, Bucuresti, 1964, pp. 245-260. 5 E. Brown nu a fost in Transilvania, ci in Ungaria. Daca el porneneste de rspin direa limbii latine in Transilvania (0 chiar la oameni simpli, o face insusindusi afirmatia cltorului englez Lithgow, din pasajul acestuia referitor la O In realitate e vorba de tezaurul lui Decebal (nu Lysimah) ingropat in albia St reiului, descoperit de niste frani i insusit in mare parte de Martinuzzi, cel uci

s apoi din ordinul lui Castaldo, Vezi Cd/iltori, II, pp. 443, n. 223, care trimi te la W. Lazius, Reipublicae romanae in exteris provinciis bello acquisitis, con stitutae, commentariorum /ibri duodecim, Frankfurt am Main, 1598 p. 927. Vezi si Cali/tor/ I, relatiile lui Tauniams si Reicherstorffer precum si vol. III relat ia lui Bongars, p. 169, n. 176. Transiivania. Vezi Cltori IV, p. 426. www.dacoromanica.ro 507

P. 45 p. 58 p. 65 rezidentul hnparatului Germaniei, solul Ragusei 0 un altul din Tara La Kprilla (Kuprulih sau Oraul Podului)... ne-am intilnit cu mai multe persoane, c are au adus tributul 0 un dar in oimi din Tara Romaneasca catre sultan7, care se afla atunci la Larissa. [La Larissa] am vazut o carte frantuzeasca privind pe Mi hail Cigala8, un alt impostor, care a inelat pe imparat, regele Frantei i alti pr incipi cretini. Lucru de care, mi-a spus dragomanul8 rezidentului <imperial> de a id, ea tuncii au ris foarte mult Ca de fapt el era de origine greaca 0 nu romana . Dintre agentii 0'1-nor straine ateptind aici pe sultan, <in0r> pe p. 60 Romaneascal care grit trimi0i <tarilor> invecinate; reprezentantii pentru comert stau la Constantinopol 0 nu sint obligati sa se afle in strinsa legatur cti perso ana sultanului. [Despre apartenenta la religia ortodoxa a popoarelor din sud-ekt ul Europei, printre care 0 cele din Basarabia... Moldova 0 Tara Romaneascal. boglu, Catalogul documentelor turcesti, vol. I, Bucuresti, 1960, nr. 34, 37, 556 ; vol. II, Bucuresti, 1965, nr. 148, 154, 994, 1294 etc. Cipru 7 Pentni acest dar anual de 12 soimi mari folositi la vindtoare vezi M. Cu8 Este vorba de loan Mihaitl Cigala zis Mohamed bei, pretins guvernator de i asa -zis nepot de Ric& al sultanului Ibrahim I; dup cum se cartea amintit (cunoseind i o versiune englez la 1669 datorat lui John Evelyn) acest impostor s-ar fi nAscut In Tara Romneascd, la Tirgoviste, din printi instriti, cu trecere pe ling domnul Mat ei Basarab; cutreerind curtile Europei, prin inselarea celor creduli, a obtinut daruri apreciabile. Arnanunte la O. Lugosianu, Un aventurier din secolul al XVII -lea si N. larga Note cu privire la loan Mihail Cigala, ambele studii fiind publ icate in Prinos lui D. A. Sturdza la implinirea 10 Este vorba de capuchehaia domnului Tani Romanesti, agent semipermanent la Poa rt, care era rAspunzator In fata dregtorilor otomani de comportarea stapinului sdu . Pentru regimul juridic al capuchehaielor noastre la Istanbul, vezi mai ales lo an D. Condurachi, So/i i agenti ai domni/or Moldovei la Poarrtil in secolul al X VII-lea, Bucuresti, 1920, 71 p. si Diplomati romani in trecut (sec. XIV XVII), Brasov, 1937, 91 p. celor saptezeci de ani, Bucuresti, 1903, pp. 279-290 si 290-300. a Marc Antonio Mamuca della Torre, dragomanul rezidentului imperial Contele Walter Leslie. www.dacoromanica.ro

ANONIM ENGLEZ (1664) DESCRIEREA TRANSILVANIEI CU 0 INSIRARE A VOIEVOZILOR I PRINCIPILOR ACESTEI.A1 Transilvania se mdrgineste la rdsrit cu Moldova, la apus eu Ungaria de nord, la m iaznoapte cu Rusia Neagra", o provincie a regatullui polon. de care este desparti t prin muntii Carpati, la miazzi cu Serbia si Tara Romneasca. Si-a luat numele de l a marile pdduri ce se intind intre ea si Ungaria, numele latin insemnind Tara de dincolo de pduri"; de germani este numit Sapte Cetti", de la sapte castele sau asezari intdrite, care au fost ridioate In vechime pentnu aprarea hotarelor. Este inconjurat de dealuri i nalte si paduri ca de niste ziduri astfel incit trectorile se strabat cu greu, ca si din pricina unor riuri printre care se numara i riul Olt unde se all o cetate intdrit numit Turnul Rosu, s pre a apAra trecdtoarea; pe Mure se mai all si o alt cetate, numit Orstie. Pmintul est e foarte roditor, fiind cultivat cu vii, cereale si fructe, din care domnea attt a belsug Inca din vremea romanilor incit imparatul Traian2 a bdtut o moned ce ave a figura zeitei Ceres, tinind intr-o mina un corn al abundentei, iar intr-alta p atera cu aceastd inscriptie: Abundantia Daciae" Belsugul Daciei. In afard de mar ea bogtie In grine vinuri minunate, tara posed mai cu seama o sumedenie de ciresi3 pruni de Damasc, gutui si pepeni obisnuiti, cu nimic mai prejos celor Traducerea s-a fcut &ma originalul englez A Prospect of Hungary and Transylvania. .. Londra, 1664, pp. 33-40. Pentru titlul fritreg i alte amanunte, vezi Paul Cer novodeanu, O veche carte englezeasc'd despre trile ronidne (1664) In Aluta, revis ta Muzeului 8f. Gheorgheg, vol. III, 1971, p. 197-206. Textul anonim const dintrun rezumat al Choro graphiei Transilvaniei a lui Reicherstorffer combinat cu une le informatii luate de la geografii italieni. Pentru restabilirea unor erori, de pild originea numirii de Siebenburgen etc. vezi =Mori I 0 III. 2 Confuzie multip lii: moneda e a impd'ratului Traian Decius (249-251) si nu a lui Nervia Traian. Legenda gre,it descifrat este in realitate Abunda.ntia Aulgusti/. Pretinsa Ceres este perisonificarea acestei abundente. Vezi Cfiltori IV, Geografia lui Magini, p . 582, n. 12 pentru fritreg acest aliniat, ca i pentru cel urmtor: (bogatie in vi te, pretul de 1 florin pentru un bou mare dupi Bonfiniu, boggtie In cai i fn metale, p. 583). www.dacoromanica.ro 509

din Italia. De asemenea tinctuara din belsug si o multime de alte plante medicinale. Mai sint si. citeva mine de aur si argint si mai multe de fier, aramd si cupru ( !) i nu putine ocne de sare s't mine de pucioasd. Se gsesc atit de multe vite, ino lt adesea bol mari sint vinduti pe un florin sau o jumtate de coroand, de cap. Au de asemenea rasa tuna de cai, ce sint foarte iuti i a cdror coamd atirn pina la p dmint, ca sd nu mai vorbim de multimea de animale sdlbatice ce trajese in paduri le lor si de tot felul de zburdtoare slujind ata pentru hrand cit si pentru desf dtare. [Dupd ce face un excurs destul de confuz asupra populatiei Transilvaniei, repetind dup Reieherstorffer c sasii ar fi fost adusi aici sub Carol cel Mare iar secuii ar fi urmasii vechilor sciti (!) din vremea lui Atila, autorul anonim al brosurii relev numrul ridicat al locuitorilor, capabil sd inlesneasc inarmarea chi ar a 90 000 de soldati, oastea principatului ridicindu-se in acea vreme la efect ivul de 6 000 cldreti si 12 000 pedestrasi. Urmeaz insirarea oraselor, tot dup Reic herstorffer, cu unele adaosuri, de pildd Brasov, numit de Reicherstorffer si Ste phanopolis (traducere greac a numirii germane de Kronstadt) apare acum ca o reint emeiere a lui Stefan I al Ungariei (1001-1037), care 1-ar fi refAcut si infrumus etat. E amintit s't colegiul lui Honterus, fondat in 1544, numit acum universita te". Difer de Chorographie unele mentiuni, de pild orasul Sebe este confundat cu u n sat din apropiere, Ldz Sebe; sau Laz, ce a fost odinioard resedinta sasilor, dar acum se afld in decdde re este asezat intr-o vale foarte adinc, bine udatd de ape i aceste ape sint pline de pesti. C/uj numit in latina Claudiopolis, de la impdratul Claudius al II-lea , care 1-a refdcut. [vezi Magini, loc. cit., n. 12]. La inceput a fost doar o co lonie de sasi sau germani, dar in vremurile din urm, ungurii venind ca strdini, a u fost primiti ca cetteni si locuiesc acum impreun cu ei. Orasul este frumos aseza t in mijlocul unei cimpii imbietoare, fiind imprejmuit de un zid mdret, si infru musetat cu cldiri mindre. Alba /uiia, numit acum Weisenberg, este asezat pe un mic piriu numit Oratas (!) de unde isi trage si numele (!). Este clditd pe coasta unu i deal in apropierea riului Mures sau Murse (!) si domina o cimpie cu pomi fruct iferi. A fost inainte scaun episcopal si resedinta obisnuitd a principelui sau v oievodului Transilvaniei, dar In urind s-a asezat aici o garnizoan de soldati ung uri care au luat-o in stpinire in numele impdratului4. [Este amintit Oradea ca fii nd asezatd la hotarul turcilor cu Ungaria, apoi Turda, bogat in sare, asezat la, s au ling localitatea Salinae mentionat in indreptarul Geografiei lui Ptolemeu si ca re corespunde cu Ocna Mures din apropiere. Urmeazd Aiud numit pe ungureste Enyed inum, de unde nevoia gsirii unui eponim Annius, pomenit de Magini, impreund cu Vi a Annia, ibidern]. Aiud, numit de romani Annium, dup 4 Reicherstorffer precizase c Alba Iulia apartinuse episcopiei catolice de Alba, si dupa' desfiintarea acesteia fusese preluat de regina Isabela, vkluva lui loan Zapolya si mama principelui loan Sigismund. Possevino, Insusindu-si textul lui R eicherstorffer a addugat c.' acolo au fost instalati soldati unguri (ai principel ui). Anonimul, confundind Alba Iulia cu Alba Regar, aflat in zona luptelor dintre turci si imperiali, la 1663-1664, crede ca ea ar fi fost ocupat In numele impi atului ca rege al Ungariei. 510 sau Sebesldz, din comuna Sdsciori]. www.dacoromanica.ro

osea care duce spre oras, ce a fost construit de un oarecare Annius si 0-a luat a stfel numele de la dinsul; s-au mai pAstrat citeva In-me dintr-insa. Deva, ce es te insemnatd pentru un soi din cele mai bune o vinuri, cu nimic mai prejos celor de la Venusium din Italia. [v. Magini, care duce spre Tara Ungureascd. [Autorul enumera' pe cei mai insemnati voievozi ai provinciei dintre n. 14 vinul din Venosa]. Sdlaj ... Gilu, despre care e putin de spus. Sebe, nu de parte de care, la mijlocul intre acesta s'i orasul Ordstie, se afl o cetate foart e intritds strajuind o trectoare puternica si ingust, care citam pe kan de Hunedoara"... un viteaz si renumit conductor de osti si un m are apdrdtor al tdrii sale impotriva turcilor", pe loan Zapolya, numit de Suleim an I rege vasal al Ungariei, pe romAnul Stefan Mailat, fost ca'pitan al cetdtii Fagrasului, pe Stefan Bathory, ajuns rege al Poloniei, pe Sigismund Bathory, aliatul apoi inamicul lui Mihai Viteazul, pe Gab riel Bethlen, rivnind la coroana regatului clac", pe cei doi Rakoczi, Gheorghe I si Gheorghe al II-lea (in timpul acestuia din urm incercindu-se desrobirea Trans ilvaniei de sub robia otomand) 1 in sfirsit pe Mihail I Apafi, inscaunat de turci ]. DESCRIEREA MOLDOVEI Moldova se mdrgineste la rdsArit6 cu Marea (!), la apus cu Transilvania, la miazn oapte cu riul Nistru s'i la miazdzi cu Tara Romneascd. Este bogat in cereale, vin, eimpii i. paduri; este folosit mai mult pentru pdsuni, avind nevoie de locuitori care s-o gospodreascd7; posedd un numr mare de cornute s i oi, din care trimite multe in alte t'AH. Porturile sint pline de negustori armeni, evrei, unguri s'i raguzani; tara are o forma mai mult rotuncl, cu diametrul de 300 mile englezes. Este supus turci lor. DESCRIEREA TARII ROMANESTI Tara Romaneascd se mdrgineste la rsarit cu Moldova si un brat al Dundrii, la apus cu Serbia, la miaznoapte cu Transilvania si o parte a Moldovei lar la miazzi numa i cu Dundrea, ce o desparte de Serbia si Bulgaria. Lungimea sa este de 500 mile, iar ltimea de 120; este alca'tuit In cea mai mare parte din cimpie, fiind o tara roditoare, imbelsugat In vite s'i cu o rasa foarte frumoasd de cai. Are citeva mine de aur9, argint i fier, ocne de sare si toate cele trebuincioase pentru viata omului. Voievozii ei sint numiti de sultan. 5 Cetatea disparut, Sebusvar, Ilne Bologa, intre Huedin si Ciucea. 8 Punctele card inale sint gresit redate. 7 Afirmatie dezmintit cu totul de izvoarele interne. 8 Afirmatie eronat. De fapt se extrgeau cantitAti infime din acest metal pretios d in nisipul depus la revr.sarea unor rluri de munte mai Insemnate, printre care Ol tul, iar exploatarea se efectua mai ales cu robi, tigani, cf. si C. Serban, Cont ributii la istoria mestesugurilor din Tara Romaneascd: tiganii rudari in sec. XV IIXVIII in Studii, Revisa de istorie", XII (1959), nr. 2 pp. 131-147. 8 o Infla englez este egala cu 1609,31 m. www.dacoromanica.ro

PRO' PorwoCa 0T' , ,..., , 5HUNGARV . .. AND 1 , 1 With a Catalogue of the Kings of th one, antitile Princes of the 6 ther ; Togeth eiwIth du aci 't .f. the qualitie of the lottabirant$, tire Como) 4 rhe-Clututi4 ;s, , tbediefeti ci,E,:',,, ToivriA,, 1 Sri.. ifkr-olcf, Rive ,, ' TRANSYLVANIA. rf , uricio,. . 1 Witer,uittoic added 1 1 Ailiilloricsi Narration, of the blocJy Wsrs ainonet thhig: 'hives , and with the r$ .; ; ron:usued to this FeroYen 1 11 , . A i ado A aid' Dercription ol $betoi, .4 tiliA;, limoriis Stein:L. i: . Crehoth o ., 1)410,s,;tiA , 4o 4, , 'ilefi..,Cirix11,41, Csrsikoht, ind (owe other ai..i.,...nt .. Attrua contained in g Kt pp snit ..ii IttrtUn:0 In svhkh Mapp ail che places that are in th; power o f thers4, have 4 crector, or ball' Moon over them ., and thofe in the polfeilloo of the Chalar.s have a Crofi.

I1 ............ ,t14)3) folsit3, Miler at the GlIded Acurn in S 1", 4 dumb tiird, nor the link North Doo r. 1644. _ L ON DON, --, . ,,I4,,,..........,.,..,............,... .----'T ACAMMIZI 11!) ,.20mAINS Foaia de titlu a lucrArii A prospect of Hungary and Transylvania... (Londra, 1664) (Bibl. Acad. R.S.R., I 116314). www.dacoromanica.ro

4Portretul kri Cornelia Magni. www.dacoromanica.ro

QyANTO Di pi curiofo , e Vago hl potuto rar 'corre CORNEL,10 NI A CNI Ner primo biennio da effo confumato ira vioggi , e diinore per la T R. CHIA varie iettere itteitTh i., principalmente ncludono I ' della Metropoi; di Cefiantinopoli , de' luoghi aggiacenti , e dell'efercite Oti. VIR40 , si in march ia , come in Campo Dedica,r a DI PARMA .SVA PATRIA ., ALL' INCLIT A ,CIT,TAi Aggiontaui la relazione del S,:,ragiio del diGran Signore, e del ie parti r o Le ote di effo,difieft ilibert:iliot Politano trattcnutc: 'iti con none fez ei in q ualiti di Paggio da muhca. IN PARMA, jet ". vago ha potuto raccorre I 18679). - irme. Foala de titlu a luorwii lui Cornelio Magni Quanto de piu curioso, e in Maggi per La Turchio (Parma, 1679) (Bib!. www.dacoromanica.ro

r " ' " %.7710 r r CRON'S T AT .1.i 41, Je .4/sait dr.tffIg. Irawv, vedere din sec. XVII (gnavurd de Jacob Haarewijn, 1688 stampe AG 1/9). Acad. R.S.R., 111411,1if H1141111/ 1111/1//11/1/112stsinuttsloutjtut , 1 u.1,,i,.itraiwa A... . lc.; of. Mi... K 6 . &IDA" . 1 gig 1 i r: I ,I 7 alf141 4t4n4 .. ,40l. se; ItCfkili

trim, K1 rnei A.411124411 AcretM Atatattr44t4.:411414,041 14,,, i( if ip." al.. t+,VmtirMrt a,* 4/1.1_1171411stri . Lip Kgryitiqi.AY Art nai *sta. *tan',rs etpItN tfte7/7.4-777 . flp 1144 ffisA(4111414. *flrlArn turtAt 6/079, n,s ram 44.1'4.11tjel latrftt s 04.4p am nit . snrylote vrtnutisr. .Ott,oTi un74c,r.arld ul tnIt swrAltan ,irim 4,..taitqf Kinsti Ntil SIy.Mip 91151, dAd.4 AthunTt uars 41.44., R $11.01/41% m104,, , rna;.nt;+prt4v., ,Z.r6 X.. ow 4,7 owes seiszews ssic-.,,jmeszietw-,-;:idessic5osniesziolik, . Stema lui Serban Cantacuzino, dom. www.dacoromanica.ro nul Tarii Romanesti (Din Biblia Jai .as;,r ,$erban, 1688).

ANEXA IV DESCRIERI GEOGRAFICE 33 - Caldtori stedini despre TArile Romdrie www.dacoromanica.ro

GUILLAUME LEVASSEUR DE BEAUPLAN (inc. sec. XVII 1670) Guillaume Levasseur de Beauplan s-a ndscut in Franta pe la inceputul secolului a l XVII-Iea. Biografia sa este destul de schematici, avind la bazfi doar datele pe care le-a dat chiar el in cursul Descrierii..." sa le. Identificarea sa a fost incercat de editorul modern al Descrierii" (din sec. al XIX-lea). Existau mai multi purtatori ai aceluiasi nume. Se poate ca el s fie unul i acelasi cu un oarecare Beauplan aflat in slujba lui Concino Concini, mini strul i favoritul regentei Maria de Medici, ucis in 1617. Dar el nu ajunge in Po lonia decit in 1631. Despre intervalul acesta de 14 ani, de la prbusirea atotputern icului aventurier pin la expatrierea lui L. de Beau')lan ca o consecint a acesteia (?) nu se mai pomeneste nimic. Se pare cd a intrat in calitate de cpitan de arti lerie in slujba regelui polon Sigismund al 111-lea Wasa (1587-1632) care se afla la sfirsitul domniei sale. Din datele existente rezult c era inginer militar si c artograf. A rdmas si sub regele urmdtor, Vladislav IV (1632-1648). A luat parte la luptele polonilor impotriva incursiunilor tartarilor. A luptat, impreun cu alti c ompatrioti ai si alturi de poloni i impotriva cazacilor care se rsculaser In Ucraina in urma asupririlor din partea nobilimii polone. In perioadele de acalmie, Beau plan a intemeiat In Ucraina peste 50 de slobozii (sloboda) si a incercat s ridice un castel la primul prag al Niprului (1635) elt o cettuie la Novgorod (1646). Dupd moartea regelui, la inceputul expeditiei impot riva lui Bogdan Hznelnitki (1648), Beauplan a prsit Polonia inapoindu-se in Franja dup o absent de 1T a ni. A scris si publicat la Rouen o descriere a Ucrainei destinat exclusiv prietenilor si, intitulat Description de l'Ukranie 1660), apoi de o a treia (Paris 1661) care o reproduce intecmai. A fost tradus In limba latind de Mitzler de Kolof; In limb a rus de Ustrialov (Petersburg 1832); In limba englezA in Co/tecticra of Voyages and Travels (Londra 1704) si in limba german de J. C. Moeller (Breslau 1780). In 1861 Augustin Galitin a dat o noufi editie intitulatft Description de l'Ukranie, idepuis les confins de la Moscovie jusgu'aux limites de la Trans-ylvanie, Paris 1861. (1650 www.dacoromanica.ro 515

apar i trile vecine Moklova si Tara Romfinesca, pentru care a folosit informa1111 e dobindite dup cum spune In cursul cartoriei sale prin Moldova, care nu stirn cin d a avut Lucrarea lui Beauplan cuprinde informatii privitoare la Bugeac, pe oare 1-a cunoscut poate in cursul expeditiilor de urmArire a tfitarilor ce fceau dese incurBeauplan a alcAtuit si o harti a Ucrainei, la care a lucrat 8 ani, 5i in care siuni in Ucraina si In Podolia, de uncle rklioau locuitori spre a-i vinde apoi c a sclavi. Descrierea modului lor de lupt este valabila pentru toat intinderea expus i ncursiunilor lor. Beauplan este si autorul primei hkrti mai exacte a Normandiei, a unor table de declindri ale soarelui pentrul anul 1600 (Rouen, 1662), precum si a lucearii despre folosirea sferei plane urniversale (Havre de grAce, 1673). Despre looalizarea Moldovei i Trii Romanesti pe harta lui Beauplan s-a ocupat si Sigmund van Birken In Der Donau-Strand mit alien seinen Ein- und Zufliissen, ausgelegenen Kernigreichen, Provinzen, Herrschaften und Stdten, auch dererselben Alten und Neuen Namen von Ursprung bis zum Ausflusse, Johann Kramern, 1665, pp. 107-8. Levasseur de Beauplan a fost cuprins de Sadi Ionescu In Bibliografia cd/c/torilo r strifini, pp. 159-160. [DESCRIEREA BUGEACULUI]1 acest oras se and sub asculriul Nistru; Turcii o numesc Akkermann. tarea Turcilo r. Chilia este de asemenea un oras turcesc care este inconjurat in intregime cu ziduri de apArare ou contraescarp eu tot3. Cetatea este asezata mai jos de oras, pe malul Dunrii, la o leghe deprtare de gura sa, pe cellalt mal. De partea cealalt s e afld Chilia veche unde se mai vad Inca unele ruine. Cetatea Alb2 este asezata la o leghe <departare> de mare, pe Bugeacul se and intre Cetatea Alba si Chilia; este o cimpie lunga cam de 12 legh e i larg de 5 pind la 6 leghe, unde se retrag i se refugiazd Tdtarii nesupui, care n u recunosc han nici atirnare turceascd. Ea poate sa aiba vreo 80 sau 90 de sate. Acestia sint, precum zic, din acei tatari fdr friu care aleargd zi de zi spre ci mpiile pustiite pentru a robi pe crestini i a-i vinde <ca robi> la galere, &dci e i nu triesc decit din jafuri, asemenea psrilor de prad. Ei patrund citeodatd in Ucraina si in Podolia, dar nu ramin caci sint siliti sd se retraga in grab& eu atit mai mult cu cit ei nu sint in numr mai mare de 4 000 pin la 5 000 de ttari; dar sint necontenit la p. 62 hotar in // cimpiile pustii; satele lor sint toate in vesnica miscare i casele lo r sint asezate pe dou roti ca acele ale pdstorilor in Franta, caci dup ce au pdscut iarba dintr-o vale, pleac i se duc in altd parte, dup cum voi arata la sfirit. 1 Traducerea s-a !kilt dup Beauplan, Description de l'Ukranie depuis les confins de la Moscovie jusqu'aux limites de la Transylvanie, ed. Augustin Galitzin, Pari s, 1861, p. 60 s.u. 2 Bielegrod,... Niestre,... Akierman,... Killa. Est mure entiarement avec la cont rescarpe. 516

www.dacoromanica.ro

[Urmeaza descrierea unei insule din apropierea gurei Niprului]. La cloud leghe d e gura Dunrii este o insuld joas de vreo cloud leghe inconjur, unde se and de asem enea apa buna de bdut. Este numit de turci Illonada", adica Insula Serpilor. Ismailul este un oras turcesc, care nu este intrit cu ziduri; la o leghe mai sus de Ismail se era' locul unde Osman, sultanul turcilor, a anul 1620, cind a venit In Podolia cu 600 000 de ostasi dar nu a izbutit altceva cleat s cucereasca o cetate pacatoas care // se numeste Hotin, aflat pe malul Nist rului, In Moldova6; i Inca' polonii nu au predat-o decit prin tratatul pe care 1 -au incheiat cu sultanul, cu conditia ca el sa se inapoieze la Constantinopol, c eea ce a si fcut, dup ce a pierdut peste 80 000 de oameni, atit datorit luptelor cI t i bolilor si foametei pus sa se ridice la o bataie de tun mai jos de Oblucita6, un pod in p. 63 strimt, neputind avea mai mult de 500 sau 600 de pasi In latime, deoarece turcii trag cu arcurile lor de pe un mal pe celdlalt <chiar> mai jos de acel pod. Dunre a se desface in mai multe brate i canalul principal trece pe la Chilia. Intre Re ni i Oblucita se afla cloud insule, dupd cum se vede. Palleko este un ostrov car e se formeaza intre Dunare i Marea Neagra, mare cam de 2 000 de pasi, de forma r otunda si inconjurat de maluri prpastioase i acoperit In intregime de pdduri. Dar In fiecare an Dunrea macin citeva portiuni datorita curentului ei, care este foar te rapid, si de altminteri aceast insula nu este decit de pmint nisipos. Galati se afla in Moldova si acolo sint crestini ortodocsi; este asezat pe Dunare intre c ele cloud guri ale Siretului i Prutului. care s-au pornit in armata turceasca. In acest loc fluviul este foarte p. 64 TATARII DIN BUGEAC unde se dupa cum am mai spus gura Nistrului si Delta Dundrii aflau, In vremea me a douazeci de mii de refugiati sau exilati; acesti tdde sultan, i aleg locuinta in Bugeac care este o cimpie cuprinsa !titre Acest fel de Tatari grit nedisciplinati, nu ascultd nici de han, nici p. 94 tari sint mai viteji decit cei care traiesc obisnuit in Crimeea, pentru ea sint mai cdliti si In fiece zi iau parte la fel de fel de incaierri. Ei calresc de asem enea cai mai buni ca ceilalti. Cimpiile cuprinse intre Bugeac i Ucraina sint locuite de obicei de opt pina la zece mii de tatari, care skit despartiti in cete de cite o mie de oameni, la o departare unele incer ca fiecare norocul; de altele de opt pina la zece leghe, pentru din cauza primej diei de a strbate aceste cimpii, cazacii care vor sA treaca printre ele, merg in formatie de tabard (tabort) adica merg in.conjurati de carele lor in cloud sirur i si <pun> opt sau zece care In frunte, tot atitea In urm, i ei rmin la mijloc cu pusti i sulite (demi piques) seceri cu minere lungi i aseaza pe cei cu cai mai b uni In jurul tabe4 coreet: Yilan ada. 5 Oblizicza j apoi Obliszia. Pentru numirile 6 Walachie. p. 95 celelalte: Smil, Kosin.

517 www.dacoromanica.ro

rei" lor ca strejuitori: unul la un sfert de leghe inainte i altul tot la un sfe rt de leghe In urmd, si tot astfel la fiecare aripd, cite unul pentru a-1 dibui pe dusman, i dacd \Tad pe tdtari, ei dau semnalul; atunci tabdra" se opreste; da ca tdtarii sint descoperiti <pe neasteptate> atunci p. 96 cazacii ii bat, dar daca la rindul lor cazacii sint descoperiti ei mai intii, at unci tdtarii Ii atacd prin surprindere i le dau asalt in taberele lor. In sfirsi t, mergind in aceste cimpii, trebuie sd spun ca italianul: e nevoie de picior bu n, ochi buni. I-am intilnit de mai multe ori pe cimp, in numar de peste cinci su te de ttari, care au pornit s ne atace in tabdr" noastra, i dei // nu eram insotit decit de cinzeci pind la saizeci de cazaci, tdtarii nu ne-au putut face nici un rdu, i nici noi nu i-am putut bate, cdci nu se apropiau de noi spre a fi ajunsi de armele noastre. Dar, dupd ce au fdcut mai multe demonstratii inseldtoare, cum cd ne-ar ataca ne-ar trimite non i de sgeti asupra capului cdci ei trag cu arcur ile lor7 la o deprtare indoitd de bdtaia armelor noastre ei se retrag. $i acum ia t siretenia lor: cum se ascund ei in cimpii, pentru ca s surprindd vreo caravand i sd nu fie simtiti. SA* doud picioare, astfel ca ei nu pot inainta, fait a cdlca acea iarb, ceea ce lasd o urmd sou o dird, astfel Ca se cunoaste cam citi pot sa fie, si de stiti bine ca aceste cimpii sint acoperite de ierburi inalte de asemenea in ce parte se indreaptd; si de team s nu fie urmdriti cu P. 97 P. 98 strAsnicie, ei au ndscocit in acest scop siretlicul acesta: ca dintr-o ceatO de patru sute citi ar fi ei vor alcdtui din trupele lor patru raze, care vor putea fi de o sutd de cai fiecare, ce vor merge unele spre // nord, altele spre sud, a ltele spre rdsrit i spre apus. Asadar, toate cele patru cete mici merg fiecare pe raza sa cam o leghe i jumdtate, dupd care aceast mica ceatd de o sutd se imparte in trei cete, care vor merge in acelasi fel ca mai inainte8, apoi dupd jumdtate de leghe incep din nou a se impOrti in trei, i astfel se indreaptd dupd cum am spus pind ce s-au redus la zece sau doisprezece laolaltd; i aceasta se indepline ste in mai putin de un ceas i jumdtate ca timp, i totul se face la trap rapid, c dci dacd slut descoperiti, once iuteal ar veni prea tirziu, i ei cun sc cu totii aceast manevrd pe dinafard, i cunosc cimpiile asa cum pilotii cunosc porturile, i fiecare cdpetenie de unsprezece ini aleargd peste cimp cum li place, frd sd se i ntilneascd <unii cu altii> in inconjurul lor; in sfirsit, ei se duc, la sorocul hotdrit, la locul de intilnire care va fi aa mai mult de zece sau douasprezece l eghe de acolo, In // vre-o infundturd unde ar afla apd i iarbd bun, cad acolo popo sesc ei, fiecare ceatd mica i tine calea deoparte, unii au un drum scurt pentru intilnirile lor, dar ceilalti se afld foarte departe din cauza ocolisurilor se ridicd de pe o zi pe alta, astfel e nu se mai cunoaste <urma lor>; data ajunsi, ei stau citeva zile ascunsi, apoi pornesc din nou la drum inconjurului ce trebuie sd facd; i apoi iarba cdlcatd de unsprezece cal uniti laolaltd i ataca vreun sat de granitd pe care ml iau prin surprindere apoi fug, dupd cum am mai spus. 8 urmeaz: si non de la riviCre, frd sens in frazd. 518

car ils tirent par arcade bien le double de la porte de nos armes. www.dacoromani ca.ro

RELATIE ANONIMA OLANDEZA (1687) Aceasta deseriere anonima a Tarn Romanesti si a Moklovei este alcatuita pe baza unor informatii luate in buna parte din scrierile geografilor italieni (vezi DIM :tort IV) sau din harta Moldovei insotind Chorographia lui Reicherstarffer, edit ia mai tirzde din 1595 (vezi CdUitori I). Dovada o constituie fragmentul privito r la orasele Tervis", Braila i Targrad" precum informatiile despre pamintul sulf uros adica ozocherita folosit la fabriearea La aceste elemente datind de la sfirsitul veacului al XVI-lea, Sint adaugate une le date mai recente foarte putine la numr ca esa privitoare la numirea lui Gheorg he Ghica de catre Poarta in Moldova i la intensificarea apasarii otomane. Ca atare, textul ei nu prezinta nici un fel de interes direct documentar, ci poa te fi considerat doar ea un obieet de curiozitate, aratind cum se intocmeau in a cea vreme in Occident unele descrieri despre tarile indepartate din rasaritul Eu ropei. Din analiza cuprinsului reiese ca relatia a fost alcatuita in 1658, hi timpul do mniei lui Gheorghe Ghiea in Moldova, si nu in 1687, care e doar anul tiparirii sale. Relatia anonima intitulat Beschrijvinghe van Walachien (Descrierea Tarii Romanest i) a fost cuprinsa lin lucrarea Korte en nette beschryvinghe van der Koninckrycken Hongheryen en Dalmatien, en Morea, Mistgaders de Vorstendommesc Zeevenbergen Walachien, Moldavien, Bulgarien etc. En dec zelver Vestin gen en St eenden. Neveno een omstanding Verhaal von het geene, dat omtrent, en Christenen Wapenen is ingenomen. t'Amsterdam, By Aaart Dirksz Ooszaan, Boekverkooper op dem Dam, MDCLXXXVII, aparuta si in anul urmator la Anvers Dalmatiei, precum si a pr in(Scurtd pldeutd descriere a regatelor Ungariei cipatelor Transilvaniei, Tdrii Romdnesti, Moldovei, Bulgariei etc. precum i vederi de orase i cetdti ce cuprind hotarele tor, golfurile ce le inconjurd i insulele, gravatd de Gaspar Boouttats, 1688. Porteo privitoare la Wile noastre a fost publicata de N. Iorga in articolul: O descriere olandezd a Principatelor (1687) apru In Revista Istorica" XI, 1925, p p. 37-43, irnpreunii cu un scurt rezumat in limba roman (p. 43). www.dacoromanica.ro 519

Existil o traducere in limba roman de von Vredenburch publicata de I. C. Filitti sub titlul: Descrierea unui olandez despre noi (1688) in Spicuitor in Ogor vecin", I, 1920, fase. 4-12, pp. 129-132. p 47 DESCRIEREAI TARII ROMANESTI2 p. 48 Valahia mai inainte s-a numit Transalpina, fiindca este despartit de Ungaria .1. d e Transilvania prin munti inalti. Tara are ea hotar la rsrit riul Hierasus numit d e locuitori Prut, care ii are izvoarele la miazazi3, la apus, hotarul este alatui t de Transilvania i de amare; in acea parte se afla oraul Severin, unde se admira Inca astazi cele 34 de picioare ale podului mdret al lui Traian. La miazdnoapte dam de riul Hoina4 sau de principatul Moldovei. Tara aceasta are peste 64 de ceasuri in lung i. vreo 50 de ceasuri de drum in lar g. Romana sint aspri i tari la fire, nu iubesc tiintele, sint lenei i netrebnici in ce privete lucrul pamintului lor, dezordonati in casele lor. Ritul lor este cel o rtodox5. Limba lor se apropie putin de cea latina i de aceea se socotete c se trag din romani. Dei tara este muntoas, ca cele mai multe taxi din aceasta regiune, dei locuitorii sint lenei, netrebnici i. nepasdtori in ce prive*te munca cimpu1ui5, totui partea de pamint cultivata este atit de roditoare incit ajunge pentru inde stularea nevoilor locuitorilor in vin, untdelemn7, griu i tot felul de poame. Tar a mai este imbelugat in aur, argint, fier i. ocne de sare; are cal frumoi numiti tel egaris, are i animale domestice din belug. bob, unt etc. Cea mai mare parte din aceste marfuri se transporta la Constantinopol. Negotul cel mai insemnat se face mai ales de catre armeni, evrei, sali, unguri i ragusani; consta din gnu, vin, ceara, miere, piel, mazare, Aceast tara se afla sub stapinirea marelui sultan sau imprat turc; este cirmuit de un voievod sau hospodar. Locuitorii pltesc un tribut de 100 000 de galbeni pe an i . mai dau 1 000 de care O 10 000 de cai pentru a ajuta pe sultan. Tara a trebuit sa stringa pe fiecare an aceast contributie, di n anul 15889 (sic!) cind a fost stabilita de catre Mehmed al II-lea (!). [49] Alai intii, aceasta tara impreund cu Moldova forma o singur provincie, Dacia, cu numirile de Valahia de sus 1 de jos. Apoi s-a impartit In clou: o parte a pstrat nu mele de Tara Romneasca i. cealalt a luat 1 Versiune romaneasca publicat de Van Vredenburch in Spicuitor in ogor vecin", 19 20, p. 129-132 dup Korte en nette bechryvihghe van den Koninkrycken Hongheryen en Dalmatien... 2 Bechryving van Walachien. 3 Inexact. Lorenzo d'Anania. Vezi Cci/c1tori, IV. 5 Griekze Godsdienst. 7 Inexac t. B Tellen. 4 Acest nume apare de fapt mai intii sub forma: Oina la geograful italian 6 Autorul repet fr discerndmint acuzatiile gratuite ale geografilor italieni. 3 Confuzie flagrantfi: Mehmed al II-lea a murit in 1481. 520

www.dacoromanica.ro

numele de Moldova. Tara Romaneasca actuala a fost impartita in 17 judete deosebite, locuite de sasi, unguri si bastinasi. Riurile principale: Oltu l, Jeltz"10, Ialomita, Missoro", Birladul, Pruvarsa In Dunare. tul, Dimbovita, Bistrita scoboara toate in linie dreapta in jos i se fac lumindri care ard tot atit de bine ca i chid ar fi de seu. Nu se i acoperite cu slcii si trestii, care se gasesc in cantitati mari. DESCRIEREA PRINCIPATULUI MOLDOVEI In aceasta tara sint trei orase, anume Tirgovisten resedinta domnului, Braila si Targrad. Aici se and un pdmint sulfuros12 din care se intlinesc aproape debe case marl. C,asele sint facute toate din pmint Principatul Moldovei care facea parte odinioara din Dacia, si-a luat numele sail de acum de la unul din riurile sale sau de la castelul Moldavien ce se and in O ra. Lungimea este de peste 60 de mile si latimea de peste 50 de mile germane13. La rasrit hotarul este format de Marea Neagra, la miazanoapte de Podolia, la apus de Tara Roma.neasca si de Transilvania, iar la miazazi de Dundre, care desparte aceast de Bulgaria. Acest principat este imbelsugat in griu, mazare, bob, miere si ceara. Aceste cloud din urma produse aduc domnului aproape 20 000 de talen i imperiali pe an ca dijme. Moldova este o tara de dealuri si de val., brzdata de riuri. Locuitorii sint mai buni ostasi decit plugari. Tin de ritul ortodox, sint sub atirnarea patriarhului din Constantinopol, dei se gasesc si alte secte. La inceput principatul a fost cirmuit de domni paminteni, apoi de iar acum, de la 1658, principaguvematori sub ocrotirea polonilor tul se gaseste cu desdvirsire sub stpinirea turcilor, care a u numit voievod sau guvernator pe Gheorghe Ghica14 si acest principat roditor a rdmas as tfel sub stapinirea otomanilor. Moldova se imparte in cloud prti din care cea mai mare pstreaz care ajunge pin la gurile Dunarii, unde acest nume, lar cealaltd aces t fluviu se varsa in Marea Neagra, se cheama Basarabia15... Muffle acestui princ ipat sint Siretul, Prutul i Nistrul precum i Mistrovo", care se varsa toate in D unare. Orasele din tinutul cel mai intins, care pastreaza numele de Moldova sint Iasi, Targerod16, Vaslui, Neamt, Cernauti si Hotin precum " Neidentificat. Poate Jiul? Urmeaz Missoro, apoi Mistrovo, poate Milcov? 11 Terv is, urmeaza apoi Targrad 0 sub forma Targorod. 12 Ozocherita, ceara fosil (vezi C iaa-tori IV, pp. 569, 575, 587, d'Anania i Botero). p. 50 p. 51 p. 52 13 0 mild germand = 7 km. si jumdtate. 16 Localitatea apare pe harta Moldovei insotind Choro graphia Moldovei de Reiche rstorffer din ed. din 1595, cuprinzind i Descriptio Tartariae de Broniowski, 15 Bes-Arabien. 14 Georgius Gisca, domn al Moldovei (1658-59). Inglobate Impreung In Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum veteres ac genu ini, ed. din Viena 1746, p. 804. Pe acea hart& ea ar corespunde cu Romanul. Alte numiri: Czormnez, Sokow. (Adiee Cerrauti, &weave).

www.dacoromanica.ro 521

Suceava, capitala principatului. Nici unul din aceste orase nu este destul de in tarit spre a putea rezista cind este asediat. Principatul are 3 000 de sate si e a-tune care platesc sultanului turIn Basarabia stilt 9 orase, anume Tarista"17, Tighina, Cetatea Alba, Kilia, Kili a Noua, Bialograd", Greceni (Grikon), Braila (Brailka) si cesc 18 000 de florini pe an. Ismail (Suwil), locuite in cea mai mare parte de turci si de tatari. 11 si ca Bialograd" dup mentionarea sa ca Moncastro. Grikon" este poate Greceni, mai sus de Bolgrad. Vezi si Griceni pe harta gen. Bauer cu mentiunea ca DunAre. Poate --= Tarutino. In lista care urrneaza, Cetatea Alba apare e un oras ruinat. Suwil" e o citire gresit pentru Smil" (= Ismail). Precum se ved e, Basarabia" corespunde prtii ocupate de turci si ttari, de la Bender in jos 'Din a la www.dacoromanica.ro

JEAN-BAPTISTE TAVERNIER (1605-1689) Jean-Baptiste Tavernier, ajuns mai tirziu baron de Aubonne, s-a nascut in 1605 l a Paris si a murit in 1689 la Copenhaga. Era fiul gravorului Gabriel Tavernier s i fratele gravorului Melchior Tavernier, autor de hrti geograf ice. Si-a inceput calatorille la virsta de 22 de ani, vizitind Franta, Anglia, Tat-He de Jos, Germania, Elvetia, Polonia, Ungaria si Italia. A luat parte la btalia de la Praga (8 noiembrie 1620) precum si la lupte cu Turcii, stind timp de patru a ni jumatate In slujba vice-regelui Ungariei. Apoi a trecut in cea a ducelui de M antova. Dar dupa cucerirea Mantovei de imperiali, s-a inapoiat la Paris, reluind u-si apoi peregrinarile prin Elvetia, Germania, Boemia, Silezia si Polonia; s-a inrolat pentru acest timp in armata imperiald. A asistat la ceremonia incoronkii lui Ferdinand al 111-lea (1636) unde a intilnit pe confidentul lui Richelieu, capuci nul Joseph Leclerc du Tremblay, care i propuse s insoteasc pe abatele Chape si pe S aint-Liban in Palestina. Dar Tavernier Ii pardsi la Constantinopol, plecind cu o caravana in Persia. In cursul calatoriilor pe care le-a facut in anii 1638, 1643 , 1651, 1657 si 1663 a vizitat in afara de Persia, Mongolia, India, Insulele Cel ebe, Sumatra si colonia olandeza Batavia (Java). Invocind dorinta de a fi de fol os negustorilor care ar intreprinde expeditii comerciale in Orient, el d i o desc riere a drumurilor catre Persia prin Marea Neagra. Doua din cele trei itinerarii alcatuite de el inglobeaza localitati din Dobrogea i Moldova. Dei nu a fost nic iodata prin aceste locuri, el indicd distanta dintre acele puncte i taxele vamal e percepute, atit de autorit5.tile turcesti i tataresti cit si de domnil Moldove i. Insa portiuni din drumurile araLate par mai degrabd planuite pe hart decit ind icate dup un trafic real din acel moment. De exernplu, ruta IasiOrheiAkkerman sau gali a. Inapoiudu-se in Franta, dupa a sasea caTtorie in Orient, Tavernier a fost innobil at de rege ca rasplata a serviciilor pe care le adusese comertului francez din I ndia. A cumparat baronia de Aubonne in Elvetia i un palat la Paris. Dar revocare n edictului de la Nantes (1685) 1-a obligat s se refugieze in Elvetia apoi la Ber lin, unde a fost bine primit de electorul de Brandenburg, care i-a dat www.dacoromanica.ro 523

titlul de director al Companiei Indiilor. Pe cSnd se pregatea s piece In Indii 1a Les six voyages de J. B. Tavernier gull a faits en Turquie, en Perse et aux Indes pendant l'espace de quarante ans et par toutes les routes que Pon peut ten ir, Paris, 1676-1677, 2 vol. in 4-0. Volumul al treilea a fost redactat de La Ch apelle, aprind In 1679. Dar Inca din 1675 a aprut la Paris Nouvelle relation de l' intrieur du srail du Grand Seigneur, alcaThuit pe baza unar pretinse destAinuicri w ale a doi maid renegati crestini fugili din Turcia, un sicllian si un frarncez, intianiti de autor SUCCeSiV In cursul cdatoriei sale spre India, dar In realitat e folosind textul lui Bobowsld (pus la cantributie i de Rycaut i de Cornell Magni) . Caltoriile lui Tavernier, pline de informatii, dar nelipsite si de un element d e fantezie, au fost reeditate la Paris In 1674, 1692, 1726, 1810. Au fast tradus e In limba englez (1678, 1684), in cea germanh. (1684) si in cea olandez (1682). p. 414 surprins moartea la Copenhaga, In casa protestantului Henri de Moor. Notele sale de clterie, redactate de Chappuzeau, au fost publicate sub titlul: [LOCALITATI DIN DOBROGEA LUI TAVERNIER]l I MOLDOVA IN ITINERARIILE Nu vreau s tree Cu vederea nici unul din drumurile prin care se poate merge din E uropa in Persia i in India <din care> au mai rdmas 'he'd trei: cel prin Constanti nopol, de-a lungul coastelor Mdrii Negre, cel prin Varovia, strabdtind apoi acea mare de la Caffa la Trapezunt, cel prin Moscova, coborind Volga care a fost desc risd pe larg de Olearius2, secretar al ambasadei ducelui de Holstein3. In acest capitol i in cel urmdtor voi vorbi despre cele cloud drumuri spre Persia prin Marea Neagrd, plecind de la Constantinopol i de la Varwvia, cdc i nu tiu sd mai fi scris careva despre ele, i inainte de toate voi face o scurtd d escriere a localitdtilor principale care se afid pe malurile acestei mdri, atit in partea europeand cit i in partea asiaticd, cu distantele exacte de la una pin d la alta. ORASE PRINCIPALE ALE MARII NEGRE IN PARTEA EUROPE1 p. 415 mile 200 De la Varna la Balcic4 De la Balcic la Mangalia5 mile 36 De la Mangalia la Constanta mile 70 De la Constanta la Chille mile 25 Traducerea s-a Matt dupd textul francez din Lex six voyages de J. B. Tavernier, gull a faits en Turquie, en Perse et aux Indes pendant l'espace de quarante ans et par toutes les routes que l'on peut tenir, Paris, 1676-77. 2 = Adam Olearius (exact Olschlger (1603-1671). Intrat In slujba ducelui de Holstein Gott orp, a participat la douii expeditii comerciale la Moscova (1633 35) si In Persi a (1635-39) descrise apoi de el In Beschreibung der Newen Orientahschen Reise (1 647). In 1654 a publicat o traducere din Gulistan-u& lui Saadi. learius a trait l a curtea clucala Cu titlul de consilier i matematician. 3 Frederic al 111-lea de Holstein-Gottorp (1616-1659). Balchik. 5 Bangali. 6 Quel i (de la turcescul Kili). 524 www.dacoromanica.ro

In acest oras Chili a, se vars In Marea Neagra cel mai mare brat al Dunarii. Tot aici se pescuiesc In fiecare an cei mai multi nisetri din ale cror cud se pregate sc icrele tescuite sau butarga despre care am vorbit alt data. De la Chilia la Ak kerman slut 50 de mile. Acest oras Akkerman este stpinit de hanul Tatariei mici; dar nu este resedinta sa, ci el sta la Bagce Sarai7 care se afl. la 26 mile In in terior. De la Akkerman la Kefet sau Kaffa sint 350 de mile. DRUMUL DE LA VARSOVIA LA ISPAHAN PRIN MAREA NEAGRA CEL DE LA ISPAHAN LA MOSCOVA, CU NUMELE ORA$ELOR PRINCIPALE I A INSULELOR DIN TURCIA DUPA PRONUNTAREA OBISNUI TA SI DUPA ACEEA A TURCILORresedinta domnului pe care sultanul 11 trimite pentru a clrmui tara. Acolo gsesti de toate i exist un rol despre ce trebuie sa se plateasca vam. De la Jasloviec8 la Iasi: 8 zile0. Este orasul capitala al Moldovei si p. 419 P- 423 3 pentru fiecare marf, <taxa> care poate s revina la 50/0. De la Iasi la Orhei10: 3 zile. Este ultimul oras din Moldova si nu e De la Orhei la Akkerman: 4 zile. Nu se deschid acolo baloturile de marfa, dai se ja 41/4De la Akkerman la Ozull: 3 zile. Mai este o altd cale de la Varsovia la Trapezunt, mai scurta cu trei zile de drum declt cea precedentd. . . P. 343 De la Varsovia la Iasi pe drumul Insemnat de mine mai sus ... . . . . . . . De la Iasi la Galati . . . . . . . 8 .zile Toate marfurile sint taxate acolo fie care in parte, si plata vamii se ja la Iasi, dupa tidula pe care negustorul se I ngrijeste s o aduca de la Galati12, unde se Inscriu pe cuvintul lui marfurile pe care le declar. 31 de zile Este unul din cele patru porturi din trmul de apus al Marii Negre, cel mai bun di n toate. Celelalte trei care urmeaza spre sud de-a lungul aceleiasi coaste sint Kavarna, Balde i Varna. Nu se incaseaza la Mangalia decIt doi piastri de balotul de marf. 7 Bacha-Serrail in Crimeea. Taslo, ores in Galitia. Galati e un oras din Moldova. o zi De la Galati la Niacin Nu se deschid baloturi le de marfuri la Macin, dar se plteste 31/2 la suta. 8 zile. De la Mcin la Mangali

a 9 Spre deosebire de aprecierea distantelor exprimat pin aici In mile, autorul folo seste pentru distantele urmAtoare evaluarea in zile de drum, conform ou obiceiul turcesc. 10 Ourchaye. 11 nume clat de turci Oceakovului. 12 Galas... ur meazd Me gin. www.dacoromanica.ro

ANEXA V CALATORII IMAGINARE www.dacoromanica.ro

CORNELIO MAGNI (1638?-1692) Cornelio Magni, autor a rtrei carti despre peregrinarile sale prin 'rurcia, Arhi pelag, Siria si Grecia, si pretins caltor prin Moldova in iulieaugust 1672, a avu t grija sa fie foarte reticent In privinta datelor sale biografice, singura sa m arturisire In volumul 1 referindu-se la originea sa parmens. Despre f arniilia i starea sa sociala, ocupetiile sale anterioare, eventualele sale studii, mijloace le de care dispunea, motivarea parnirii sale la drum in noiembrie 1671, nici un euvint. In treact este pornenita o singual data o alta caTtorie a sa, cu opt ani i n urma, aind s-ar fi afilot la Cipru la data nasterii lui Osman, fiul sultanului Mehmed al IV-lea. 0 alt mentiune, care pare insa inventata, a prezentei sale la Ierusalim la slujba invierii ortodoxe, e situata de el cu 10 ani In urma. In pre fata primului volum este vorba in general despre niste drumuri ale sale prin Eur opa, Asia si Africa cu care prilej se plinge de putinatatea mijloacelor sale care frineaza once avint spre expeditii mai, deparbate. Marele sau noroc a fost includerea sa printre participantii relativ numerosi ai croazierei personale a ambasadorului francez marchizul de Nointei, In Arhipelag, Siria si Grecia. Noroc ajutat de o campanie de lingusire a acestuia, de cistiga rea Increderii unor subalterni al lui, de insinuarea sa progresiva ea auxiliar a l secretarului Galland ce pusese la cale niste reprezentatii teatrale de amatori la ambasad in fate unor invitati din lumea rezidentilor straini, de eultivarea a bill a pasiunii arheologice a Exc. Sale, favorizat de ambianta cercului de amator i eruditi din Constantinopol... etc. Era probabil inzestrat cu o mare putere de sugestie, caci pe ling& captarea lui Nointel, foarte accesibil tmei anumite el a reusit s obtina de la secretarii acestuia, Galland s't de La Croix, comunicarea unor insemnari persornale ale lor pe care si le-a insusit fara sovaire, folosind u-le pur i simplu ea baza a injghebarii fictive a expeditiei sale la Dunare si I n Moldova, situata de el In intervalul 23 iunie-26 august 1672, care cup& intreaga scrisoare a V-a din acest palm volum, al carui Urdu este destul de sugestiv: Qua nto di pill curioso h potuto raccorre C. Magni nel primo biennio del esso consuma to in viaggi et dimcrre per la Turehia, Parma, 1672. 0 talmacire oarecum echival ent ar fi: Cele mai cunease impresii ce le-a putut culege Corneal Magni In rastimpul de doi ani pe care i-a petrecut el calatorind i ezind in Turcia". Asupra anu34 CaMori strlini despre Tarile Rom&ne www.dacoromanica.ro 529

lui de aparitie a acestei prime lucrdri tipdrite Sint de formulat unele rezerve, trucit In ouprinsua volumului pot fi observate imprumuturi sau influente vddite ale istoriei turcesti a lui Ricaut apdrute la Londra in 1680 The History of the Turkish Ernpire from the year 1623 to the year 1677. De observat ea' viza pentr u tipar a autorittilor eclesiastice din Parma este lard data. Existd si o editie tipdritd la Venetia in 1682 care s-a bucurat de o recenzie in Acta Eruditorum" d in 1684 p. 53 In care nu este pomenit declt aceasta, i nicidecum cea din 1679. Pr ivire generalei asupra volumului. Volumul e inttisat sub forma unor scrisori succ esive, 7 la numdr, datate din 25 feb. 72 pine' la 11 mantle 73 inclusiv, dar in realitate el a fost alcdtuit iii grab 1678-79, folosind in parte un material disp arat, constind din incercdri anterioare fragmentare: o naratiucne prolix a unei n avigdni aventuroase, o descriere pitoreasc a vietii comerciale ai cosmopolite din Smirna, evocarea unor cartiere sau monumente din Constantinopol... etc. La aces tea au fost addugate scrisorile V si VI ce constituie miezul sdu senzational: o descriere de visu (!) a taberei sultanului din cursul campaniei, observatd atit in mar s cit si in timpul cantonamentului, o zugrvire a fastului i bogtiei sale, c u o prezentare a podului peste Dunre si in sfirsit o schit succintd a capitalei mo ldovene, slujind drept decor unei intregi constructii fanteziste (din scrisoarea a V-a), urmat (In scrisoarea a VI-a) de descrierea seraiului datoratd renegatului polon Albert Bobowski, introdusd in text de o trecere In revist a curtii sultanului si de portretul fizic si moral al aces tuia In stilul scrisorilor lui Nointel. Tot frecventrii membrilor ambasadei franceze p ot fi atribuite i informatiile privindu-1 pe marele pentru vin, i pasiunea sa vi zir sau ecourile despre tainele i intrigile urzite in serai, fie pentru inlturare a fratilor sultanului aprati de sultana valide, fie pentru intdrirea influentei aceste ia pe calea clasicil a infatisdrii unei noi favorite care s o neutralizeze pe ces declaratd hase chi, ce nu voia s te de ea. Scrisoarea ultimd, a VII-a, nu pare s d foloseascd un material dinainte existent, ci s fie o improvizare grbitd menitd s d ateste inapoierea autorului din tabr la un moment dat. Ea se compune in bun msurd din insemndri luate de-a gata din Jurnalul lui Galland, supuse apoi mor ajustdri sau folosite ca model pentru o redare proprie In care Magni se substituie subie ctului lor real. Mai bine de jumatate din scrisoare const intr-o descriere a Bosf orului, sub pretextul unei plimbdri cu caicul la mijlocul lui octombrie 1672. Ar uncind o privire asupra Fanarului, autorul intrd la Patriarhie, asist chipurile l a scene neobianuite si se avintd intr-o digresiune violent contra Patriarhiei, a giecilar" ai a protipendadei din Barer din care se recrutau candidatii la domnil le tdrilor noastre, struind cu satisfactie asupra soartei crude ce-i asteaptd. Ac east atitudine situeazd compozitia bucdtii citate dupd incidentul de la Ierusalim dintre cdlugdrii datini i greci cu prilejul slujbei de Pasti din '74, In prezen ta lui Nointel, a cdrui venire intritase spiritele. Asadar pot fi deosebite cloud faze, inainte i dup acel incident din martieaprilie 74, In ciuda faptului e datel e scrisoImprtirea textului In scrisori jalonarea sa cu date avea un scop. Forma e pistolard, simplu procedeu de compozitie, trebuia s apard ea oglindind realitatea mnsi, lar datele scrisorilor ea atestind categoric prezenta autorului in anumite locuri la anumite date. Ins printr-o curioas inadvertentd, chiar de la inceput, a ceste date distribuite arbitrar intr in conflict !rare ele. Prima scrisoare are c a data' de expediere: Smirna 25 februarie, iar ces urmitoare incepe cu afirmatia plecdrii din Smirna la 19 februarie! Pentru 530 rilor fictive se opresc In martie 73. Problema datelor ai a rotului /ui Chardin www.dacoromanica.ro

caltoria sa de la Livorno la Constantinopol, pe care pretinde ca ar fi facut-o pe acelasi vas cu binecunoscutul cal:A:tor francez J. Chardin, el declar date ident ice de pornire si de sosire, dar cind e varba de Intreruperea cdltoriei la Smirna , se ive.ste o deosebire ,knexplicabila. Magni soseste aici la 19 ianuarie, iar Chardin abia la 7 februarie. Arnindoi folosesc stilul nou. E drept ch data pleca rii din Smirna este la amindoi ziva de 19 februarie. Dar Magni nu se hottirdOe p entru aceastd data decit in scrisoarea a II-a, cad am vazurt mal sus c scrisoarea I-a e datatii din Smirna la 25 februarie! Deci data inittal a fost schimbat ulter ior. Chardin era In corespondenta cu Galland de la care Magni a putut afla toate datale cldtoriei acestuia spre Constantinopol, precurn i amnuntele ounioase ale p learii sale clandestine de acolo. In cursul croazierei lui Nointel, Magni a avut to t timpul s. culeagd un material bogat de informatii orale i s-si copieze sau s-si rezume din insemnArile Jurnalului acestuia. Astfel a stiut sA foloseascd stirea din Jurnal referitoare la vasul francez ancarat In fata Constantinopolului, Le Diama nt", subliniind faptul ca vasul olandez pe care a cd/dtorit el (0 1-a salutat la intrarea in port. Abilitate zadarnic, Intrualt mutarea fantezist a escalei de la Miconos In traseul SmirnaConstantinopol i nazdrvaniile navigatiei pe acest parcur s vklesc neseriozitatea sa. Urmarirea de aproape a textului sa'u, confruntat Cu cel al lui Chardin, impun concluzia ca el nu a sosit atunci la Constantino poi. In elaborarea fictiunilor sale Magni pornea de preferintO de la un element real: un fapt, o persoand, un nume, o intimpliare. Vestitua Chardin putea fi pus la c ontributie In diferite feluri. In scrisoarea I-a Magni manifest veleitati de a se duce (si el!) in Persia. In scrisoarea a V-a el copiaza intocmai punctele esent iale ale plecdrii clandestine ale acestuia, care avea motive reale de teama. Int r-un moment critic de cvasi-rupturA intre Poartd i Franta In urma sistdrii negoc ierei Capitulatillor, i se refuzase pasapartul solicitat si se putea astepta la o arestare, cu atit mal catastrofal pentru el, cu cit ducea cu sine o mare cantit ate de giuvaere pietre scumpe cumpArate pentru sahul Persiei, si pe care le trec use la vam fr niel o platd, prevalindu-se de scutirea de control vamal de care se b ucura ambasadorul In virtutea privilegiilor sale. Magni nu avea de ce s'a adopte o asemenea cale, plecarea sa putindu-se face la lumina zilei chiar de la locul normal de !mbarcare de unde va fi adus chipurile caicul cu care pretinde a fi pl ecat. Superficial, copia e destul de fidel, cu corectivul ca. ea nu are decIt o e xistenta fictivA, imitatia precede origina/ul: Chardin pleac la 17 iulie, iar Mag ni pretinde a fi pornit la 23 iunie. Aceast data impreund cu cea a intilnirii de la Tutora (10 iulie) cu cea a scrisoarei de la Isaccea din 26 august Sint singur ele repere declarate din cursul intregii aventuri, i IncA, data de la Tutora 11 apartine In realitate lui de La Croix. Acelasi Chardin 1-ar fi prezentat lui Noi ntel chiar de la sosire. Si tot el 1-ar fi poftit sA se gdzduiasc Impreuna la un ospfitar francez la care se ducea el insusi. Dar conditiile de acolo neconvenindu-i, el nimereste la mOndsti rea franciscand unde gseste deocaindat loc, In mod Cu totul exceptional (!). InsA dup pretinsa sa reintoarcere din Moldova el nu mai locuieste acolo, ci std, Impre und cu un venetian Signor Antonio Pauluzzi, fdra a preciza caracterul locului sd u de gOzduire sau motivele acestei mutri destul de neasteptate, aviad in vedere r aporturile sale de caldd prietenie (!) cu Monseniorul Ridolfi stabilit in acea n dstire &WA sub autoritatea sa. Asadar dup pretinsa sosire la Constantinopol la 11 martie 72, iatA I pretinsa plecare spre tabr la 23 iunie! Autorul afirmd cA a fns otit tabra sultanului 40 de zile. lasa adunind zilele scurse !titre diferitele et ape de la plecarea amintit, abia dac4 se ajunge la 15 zile, cifra fictiv, ca teat:a aventura, laineinteles. www.dacoromanica.ro

531

Data inapoierii Mai ramine de semnalat virtejul de contradictii insotind data, s au mai bine zis datele inapoierii de la tabr. Confuzia se anunt Inca din rezumatul scrisoarei a V-a ce precede textul respectiv. Autorul declara ea dupa ce a Insot it oastea vreo 40 de zile s-a inapoiat pe un vas ce transporta grine robi la Con stantinopol. Dar textul insusi al scrisoarei se opreste inainte de aceasta, &it se mai afla Ja Isaocea in asteptarea ivirii unui mijloc de transport. Luorul se explica prin introducerea pe neasteptate in acest loe a scrisoarei a VI-a despre seraiul sultanului, cu descrierea lui Bobowski. In incheierea ei calatorul decl ara ea' a umblat multe zile alturi de axmata otomana de la care s-a inapoiat cu t otul ametit con una confusione cosi grande in capo" ... incit e silit sa amine p ovestirea celor vazute i trite. Rezult c la 14 octombrie, data acestei scrisori (a VI-a) trimise din Ga/ata (= Canstantinopol) el era abia intors in capitaid. Dar el adaug in mod cu totul surprinzator: Se zvoneste (si susurra) despre cucerirea Camenitei ... Ma tem ea va trebui sa fiu spectator al marilor serbri ce se pregat esc in eventualitatea unei asemenea cuceriri"... Dar acele festivitti erau acum d e domeniul trecutului, caci avuseser loe Inca in zilele de 12-14 septembrie la co municarea oficial a acestei victorii!! Este greu de crezut ca cineva care se afla in capitala de citeva zile la 14 octomlarie putea fi nestiutor al rasunetului s peotacolelor de masa ce srbatorisera acest eveniment. Reintoarcerea pe mare e povestita la inceputul scrisoarei a VII-a. M-am inapoiat pe o seic, adica un fel de corabie folosita obisnuit in partile acelea p entru caratul grirnelor, si care a transportat un mare numr de robi (= prizonieri ) era atit de ticsit cu ei pe punte, incit nu se putea face un pas, si nici face lo e unul altuia; printre toti acestia era un tin& po/on capturat in rilzboiu/ de f atd a cacrui infatisare Li arata Ca e de neam ales, tinerel de vreo 18 ani, care stirnea mare compatimire ... (Au stat multe zifle pe mare si au inceput s sufere si de li ps de apa dar au ajuns in sfirsit la Bosf or ... etc.) Dar dac Magni s-a imbarcat curind dup scrisaarea sa din 26 august, cum de se si transportau prizonieri luati in cursul unor operatii pina atunci inexistente? La 28 august a capitulat Camenita garnizoana a parasit cetatea impreuna cu cei care au voit s place. Nu s-au facut prizonieri. Simpla confruntare a datelor e concludenta: 26 august, Isaccea, 28 a ugust, Camenita. Alta nepotriviri Scrisoarea a VII-a e datata din 11 martie 73 i Incepe cu afirmatia ca sint vreo 10 luni de cind a sosit la Constantinopol! Dar tot el afirma ca ar fi ajuns aici la 11 martie 72, adica cu un an mai irminte. Eroare cumva dieci" in loe de dodeci"? Dar in cazul acesta s-ar fi folosit pur i simplu terme nul firesc de: un an si nu de (12) luni. Dubl datare a scrisoarei, una din 11 ian uarie (adica dupa zece luni de la sosire?) i cealalt. din 11 martie 73, data expe dierii? Ar fi un procedeu nou, nefolosit in scrisorile scrise chipurile progresi v, indeasebi sorisoarea a V-a, clupa cum afirma chiar el. Simpla inadvertenta la datare, scriind martie in lac de ianuarie? De fapt, scrisoarea incepe cu descri erea unei plimbari cu oaicul de-a lungul Bosforului la mijlocul lui octombrie 72 . In felul acesta ea se leag de data scrisoarei a VI-a (Galata 14 octombrie). Apr oape tot cuprinsul ei este situat in acest moment. Dar dupa acea plimbare prin Bosfor, urmeaz in dezord ine o serie de informatii din date diferite (mal toate secase din Jurnalul lui G alland). La p. 650, citim: O luna dup reintoarcerea mea de la tabard... a venit v estea cderii Camenitei" (!) i apoi continua descriind serbrile, la care de ast datt i asistein lar In alt loe, pomenind de executia unui preat Italian la Gallipoli, amintita de Galland ca fiind anuntata in capital a la 30 august, dar svirsit pe l

a 15 august, Magni precizeaza: Aceasta s-a intimplat la inceputul toam.nei, chia r 532 www.dacoromanica.ro

atunci cinti m-am inapoiat de la tabtird". Dar pe la 15 august, Magni mai era ch ipurile in Moldova (vezi scrisoarea sa din Isaocea din 26 august). Toate aceste neadevdruri duc la concluzia cA i aceastA inapoiere e tot atlt de irealA ca sosi crea in capitalA odatA cu Chardin la 11 martie 72 si pleoarea in aventurA, tot d upi modelul lui Chardin la 23 iunie. Cind anume a apcirut Magni in realitate la Constantinopoi. In Jurnalul lui Galland el e mentionat de dou ori, mai intii la 25 februarie 73 s i a doua oar& la 12 august din acelasi an. In amindou rindtrile este vorba de el in raport cu arnbasadorul Nointel, prima ow% citindu-se o glum indreptatA contra olandezilor Invinsi de francezi (ca un fel de omagiu i lingusire directA la adre sa excelentei sale), a doua notindu-se o descoperire arheologicA fAcutA impreun d e Nointel, Galland i Magni la chioscul din Inghirlikioi. In Jurnal nu se arat pre a ldmurit cine a vfizut mai Intli sculpturile de pe coloanele antice grAmdite la ternelia chioscului. Pentru un lingusitor abil era un prilej minunat de a capta favoarea unui patron generos, tinind cas deschis i masA intins, i multumindu-se in schimb cu putinA tiniie. Aspectul de parazit al lui Magni nu a sca pat cu totul neobservat. Ramiro Ortiz a surprins sub masca de erudit si de istocric chipul jovial al parazitului (sor0000ne) i manierele ambigue ale aventu rierului". Numele sAu e redat prima oar ca le signor Cornelio", a doua oard el ap are intreg: le sieur Cornelia Magni, sujet du prince de Parme. Vedem cum din simplu cunoscut al lui Galland asociat la unele din incercArile sale de a aduce farsa i talian pe scena improvizat in saloanele ambasadei el capfit un fel de recunoastere autonomA de acolit al diplomatului diletant in arheologie. Peste o lunA avea sA-1 insoteascA in Arhipelag, Siria, etc. Este probabil c'a' la 2 decembrie 72, chid Galland nota cii a citit o comedie it alianA de Cicognini (desigur in legAturd cu preocupArile sale teatrale), aceasta fi va fi fost recomandatA de Magni. Irma dup5. citeva incercAri cu farse italie ne, s-a revenit la comediile lui Molire. Dar Magni se insinuase la ambasadA. Rest ul era relativ usor. Reconstituirea aceasta a etapelocc parcurse cliferA esentia l de scenariul Inchipuit de autor in scrisoarea a II-a, in case dobindeste din primul foe prietenia j consideratia tuturor rezidentilar strAini din Constantinopol pe care ii viziteazd din prima zi. La ambasada francezA este condus chiar de la sosire de cAtre tovarAsul sau de drum, Chardin (!). Marchizul primindu-I cu deosebit afa bilitate I-a intretinut 2 ore, dei era foarte ocupat cu pregatirea drumului su la Adrianopol la sultan. Este ins sugestiv faptul cA atunci cind a vrut s infAtiseze reintoarcerea sa senzationalA de la tabArA (!), ovationat de prietenii sAi: vicarul patriarhul (oatolic), monseniorul Rudoli, superiorul dominioanilor, Gius tiMani, rezidentul Genovei, Fieschi, bailul venetian, Quirini, care Ii crezuserA mart erau cuprinsi de emotie, din aceastd list lipsesc atit ambasadorul Nointel aft secretarul sdu particular Ga/land. Cit despre secretarul de La Croix, el nu este mentionat niciodatA, cu nici un prilej, desi (sau poate pentru cA) autorul isi insuseste textele acestuia despre tabAra sultanului, despre constructia podu lui de la Isaccea i despre orasul Nu putem sti and anume and a cunoscut Magni te xtul lui de La Croix? i-au fast oomunicate acestea. fije direct in irttervalul o otombrie-noiembrie 72septembrie 73 (cind au pornit pe cAi diferite: Magni In Arhipelag cu ambafie i ndirect de cAtre sadorul, lar de La Croix in Franta eu textul Capitulatiilor) ambasadorului se infiripase un adevrat centru de reportaj. El punea pe subalterni i sAi sA descrie toate spectacolele fastuoase ale Portii, Ii trimitea sA vizitez e

membri ai ambasadei In cursul croazierei de un an si patru luni. In preajma www.dacoromanica.ro 533

imensul cort de campanie al sultanului in acest scop... etc. Din efortul lor com un se aduna materialui din care compunea apoi lungile sale scrisori cdtre minist rul Afacerilor Strine Pomponne, dar care se adresau de fapt regelui. Fondul acest a comun adunat de la toti, era accesibil tuturor. Din diferitele fragmente ale l ui de La Croix, citate de A. Vandal in Les Voyages du marquis de Nointel, se poa te vedea cd el avea o adevrat plAcere s povesteascd i s descrie cele vgzute auzite. Asadar o build parte a documentrii lui Magni putea fi si orald. Dar atunci (And s -a asezat la*lucru pentru a compune expeditia de la Dunar're din scrisoarea a Va, el avea in fatil un text dupd cum rezultd din identitatea perfectd intre frag mentul manuscrisului 4438 si textul din volumul lui Magni. Identitate de fond pe ste care au fost efectuate unele remanieri vizibile. Problema raportului dintre cele doua texte este destul de complicata. Daca ne referim la textele tiparite, atunci aparenta prioritate apartine lui Magni. Editia din Parma e din 1679, cea din Venetia din 1682, deci inainte de publicarea Memoriilor lui de La Croix In 1 684. Dar analiza comparativa a textelor vbideste o deosebire de calitate intre e le. Textul lui de La Croix e coerent si concis, cel al lui Magni e farimitat i a mplificat in mod artificial, fie prin introducerea sistematica de imprumuturi di n alta parte, de pilda din Jurnalul lui Galland, fie prin digresiuni i intervent ii proprii. Nu e greu de deosebit modelul de copie. Analiza critica a calJaloane preliminare la analiza criticei a cltoriei toriei, asa cum e pevestit de Magni in s crisoarea a V-a, scoate la iveala caracterul ei ireal. Apar destule naivitati i absurditati. Motivarea ei este doar dorinta patimasa a vedea tabgra sultanului I n miscare. Prilejul ei este drumul pe care 11 intreprinde cu treburi" venetianul Gobbato care alearga la tabra (!) pentru a se plinge de vexatiunile la care e su pus de marele vames! Aceast explicatie a trebnrilor" misterioase este data. trept at pe parcurs. Naivitatea ei este flagrant. Nu se sp-une fati, dar se lash a se i ntelege cA plingerea era adresatd marelui vizir. Dar: la) asemenea reclamatii er au rezolvate la alt nivel, si nu de cdtre mange vizir; b) in lipsa acestuia erau suspendate toate pricinile in curs ping la inapoiedac tar putea rea sa din campa nie; c) incercarea de a-1 surprinde in tabard. ar fi trezit indignarea sa, tradu sa prin mgcar fi conceput o atare eventualitate sanctiuni severe; d) la tabara su ltanului nu se ptrundea ca la moard. Numai in conceptia lui Magni ea se putea con funda cu un vast caravanserai In care intrai cu harabaua proprie i ti-o instalai alturi de cortul marelui dragoman cu care fraternizai, gdtind la buch'tgria lui, sau punind la foc ceaunul propriu intr-o groapg la usa acelui cort. Dar cine er a Gobbato? Magni 11 prezinta ca pe un negustor de frunte venetian. Dar In scriso area a II-a end sint insirati pe nume frunta.5ii negotului venetian de la Consta ntinopol: Boneri, Terzi, Piazzoni, Venturini, lipseste nurnele lui. El apare cev a mai tirziu, izolat de ceilalti intr-o fraza introdusa probabil ulterior In tex t: Am gasit un negustor venetian, numit Signor Gobbato, care a r'mas (ha durato) i In timpul razboiului si a suferit multe neajunsuri, cuneaste bine conditiile d in tara i acum este multtunit"... (vazInd ca tara sa este in pace cu Poarta...). Magni silindu-se prin toate mijloacele sd-i afirme realitatea, acumuleaza In ju rul prezentei sale neconsistente o multime de semne particulare ce revin motiv v asub forma de clisee: migrena lui persistentd in tot cursul drumului labil pentr u o serie de intreruperi I popasuri i prilej de performantg originala a unei las ari de singe pe care si-o practica el insusi la bratul drept (!) dovedindu-si is cusinta lui de felcer, de care beneficiazg i episcopul grec" (= ortodox) 534 www.dacoromanica.ro

de la Agathopoli, la care trseser eratorii si care i-a osptat et a putut mal bine ap oi vesnica urmdrire a reclamatiei sale discutatd chiar de marele vizir cu marele dragoman, sau In sfirsit blestemul tintarilar care 11 afecteaz pe el chiar mai m ult ea pe ceilalti. and sosesc in tabdra, Gobbato este cel ce Isi trimite servitorul la cortul marelui dragoman ca s-si anunte sosirea (dei scrisoarea de reeomandare a lui Fieschi I' avusese In vedere pe Magni personal). Tot Gobbato s i-a fcut rost de un buctar grozav, fost spahiu, si tot el este acela care d explica tii turcului din escorta sultanului trimis s se informeze de rostul prezentei lor atunci end au dat din Intimplare peste el la vinatoare. Inch' din cursul navigri i pe galera lui Saban bei, Gobbato este acela al cdrui ceasornic ispitise pe un mernbru al echipajului, care este apoi judecat i pedepsit de comandant, cdrula I I este consacrat o lungd digresiune. In tabard., aldturi de Magni, dar Intr-o msur d mai modest el se bucur de oorotirea lui Panaioti. Finalmente ajuns la Iasi, mai porneste Inc data Inapoi la tabr. pentru treburile" sale, dei In memorabila Intilnir e cu sultanul ele ajunseserd ehiar In atentia acestuia! La Isaccea el este scos din fire de trneneala lui Mustafa, capitanul de galerd aflat acolo... Si dupcl ace ea nu se mai pomeneste 7LiCi un cuvint despre el, nici cu prilejul cAltorriei de Inapoiere pe mare, si nici dup aceea In sorisoarea a VII-a. Aceste ciudtenii ar In dreptdti bdnuiala c personajul ar fi pur fictiv. Dar gsim la Ricaut, In Istoria im periului turcesc dovada ea T. Gob bato a avut o existengi realcl, inSli nu in ac est moment, ci cu 10 ani mai inainte, in 1662, si in alai calitate decit cea de negustor atribuitcl de Magni. Evocind moartea la Constantinopol In 1662 a venera bilului octogenar Cappelo, trimis ca sol al Venetiei la Poart ajuns dup deolarnare a rdzbotului turoo-venetian, care a Moult din el un prizoflier si un ostatec, is toricul englez sublinia rugdmintea adresat de el ambasadorului britanic Lord Winc hesey de a se lega a-i scoate rdmdsitele pmIntesti din acea tar. Pentru o atestare et mai sigued a acestei promisiuni solemne, batrinul Cappello si-a chemat pe to ti servitorii si i dintre acestia, Indeosebi pe Tomaso Gobbato, favoritul sau, ca s fie de fat'd la rostirea ei de catre secretarul englez, Ricaut. Asadar la 1662 Gobbato nu era negustar, ci unul dintre servitccii", adied slujbasii fostului s ol. Deci singurud element real in compfunerea figurii lui Gobbato este numele fo losit la orearea acestui Sancho Palma lipsit de strlucire. Cdci procedeul lui Mag ni const In a tese In jurul unui nume sau unei personalitti reale, o alta fictiv de care dispunea frd sovdire In cursul povestirii: de pild, figura marelui dragoman Panaioti sau a comandantului de galer Saban Bei, ea factori activi ai fictiunii, sau Mustafa Captan ca martor ceva mai sters. lar la Inceputul i sfirsitul odiseei Inchipuite stau de strajd rezidentii strini ai Gen ovei Venetiei, primul din acestia cu un rol direct In stabilirea legturii eu Pana ioti. Desfclsurarea clcItoriei Dar dac Gobbato i treburile" sale vdesc atIta ireali tate, iar pornirea la drum din casa dui Fieschi, asa cum am vazut, este un plagi at al celei a lui Chardin, bine cunoscut lui GeHand i celorlalti membri ai ambasadei, se euvine a se urmdri i cartoria pe Marea Neagr si pe Dunre pind la tabr, subliniind totodat i unele amnunte mai curioase ale plecdrii: ca venirea intempestiv a dui Magni la resedinta de yard a contelui Fieschi cu vestea nea steptat c pleacd In aventur spre tabra sultanului, si nu numai atit, dar e plecarea v a fi chiar atunci i ehiar din acel loc! Mai anuntd tovarsi de drum erora le-a dat intilnire tot aid! Acestia ntrzie, contele Incearcd s1 abatd de la planul sdu, dar nereusind Li d spontan o scrisoare de recomandare c dtre marele dragoman Panaioti. In sfirsit, sosesc i Gobbato i tovarfisul www.dacoromanica.ro 535

su Pattoni Cu un caic Cu 4 perechi de visle tocanit la Tophane, dar nu se pornest e la drum decit la miezul (ca Chardin...). Insa timpul e neprielnic si se inaint eaza greu. A doua zi caicul acosteaza la tarmul asiatic, unde pe o inltime se !Id led o manastire greceasa. (amintind-o pe a lui Chardin). Magni se urea' pin& sus , o viziteaza... apoi reincepe performantele sale sportive-turistice atunci cind di de columna zisa a lui Pompei, suind pina la platforma din urma pentru a admir a panorama... In toate noptile barca trage la mal si calatorii dorm intr-un ad'po st injghebat din visle si vele, sau in cite o seica parasit. In ultima noapte, in ainte de a iesi din Bosf or, ei nemeresc la un grec srac. Abia dupi trei zile tre i nopti ei Sint in sfirsit in Marea Neagra Aici vad urme de naufragii: plutind p e apa din vreun transport de cereale ajuns de furtuna... Casele de pe tarm Sint injghebate din scindurile imbarcatiilor farimate... locuitorii, indeosebi cei de pe tarmul asiatic al Bosforului provoaca adesea naufragii, aprinzind focuri ins elatoare atunci cind nu poate fi vazut Itunina farului din cauza cetii. Calatorii fi continua drumul Cu o pusca incrcata pentru a tine piept numerasilor banditi c e stau la pinda... Pe drum ei asist la plecarea unui nou guvernator turc, proveni t din bostangiii din serai, trimis la postul &du de pe coasta Bulgariei si pe ca re al regasesc dupa 3 zile la Agathopoli, unde porunceste s fie btut la talpi brtu tarul lol, ratele episcopului care 11 gazduia, perutru vina de a fi intirziat Cu coacerea i distTibuirea Minh. Magni si Gobbato merg la turc s refaca cunostinta ( !) dup tipicul folosit in scrisoarea a II-a, cind era vorba de rezidentii straini , vizitati pe rind de autor. Gobbato incearc sa puna o vorb bung pentru brutar, da r nu reu.seste decit sa stirneasca amenintri la adresa episoopului In ciuda ospit alitatii de care se bucurase, Magni nutreste sentimente de repulsie si ura fata de toti cei de rit grecesc". Acesti ortodocsi (din Agathopoli) sint perfidi di c redenza e perditissimi ne costumi", adica fara de credinta ca religie si ingrozi tori ca moravuri. Profesiune de credinta exprimati tot mai violent in paginile c e unmeaza, in care se arata o preferinta flagrant pentru turci. De la Agathopoli se ajunge la Malazia (?) uncle sederea e de 2 zile. Apoi 10 ore de visle pin& la Sizopoli, si de acolo, fara aratarea duratei, tot inainte 'Ana la Anchialos. al te 3 -F 2 + 10 ore -F distantele nearAdunind zilele i orele aratate: 3 zile tate, se ajunge la mai bine de 9 zile. La Anchialos apare in mod providential o escad r comandata de bunul prieten al lui Magni, renegatul monegasc Saban bei care prim este pe chltori pe galera sa i Ii ospateaza regeste, punind sa li se gteased de po st simbata Urmeaza o lunga digresiune despre bei, cu biografia sa precum si a bu catarului &du, tot renegat de limba italiana! Atentia acordat beiului compenseaza saracia descrierii locurilor. Peste tot, prezentul e inlocuit cu evocarea unor amintiri istorice. La Varna este povestita pe larg btalia din 1444. Prezentul se reduce si aici, ca i in alte locuri, la o raita prin plata, soldata cu achizitii importante de batali, sau de diferiti sturioni, raci etc. si vin. Cam peste tot revine acest sablon. La Chilia mai Sint descrise diferite vestigii din vremea g enovezilor. Stema Genovei mai e descoperita pe unele cladiri, intocmai ca Galata (!). La Isaccea e un castel molto bello di lavore antico". Dar totusi pieta, ba zarul i muntii de alimente constituie elementul constant al relatkii conditiilor generale observate. Cu referire Irma la configuratia terenului, la ltirea sau in gustarea Dunarii, la localitatile de pe Varrn, informatiile lui Magni Sint surpr inzatoare. Mai sus de Ismail, Dunkea se lirgeste mult, forrnind o vastissima ape rtura intr-urr loc numit Vaslui (!). La 6 ore mai sus de acesta este o localitat e numita adici Satul Nou, biati grupare de mici colibe, de unde totusi si-au put ut face rost 536 www.dacoromanica.ro

la moment de dou harabale pentru continuarea drumului. La Chilia, unde Magni a fcut explorri asidue, a cautat cu tot dinadinsul sa mai i prinda si a reusit sa afl e c armata otomana trecuse Dunrea pe un pod de lemn... etc. Informatie pe care a c omunicat-o el lui Saban Bei (!) care pregateste pentru oaspetii sai o barca inde stulata cu tot felul de provizii, fara a uita vinul. Cu aceasta au ajuns a acel Enichioi situat intre Ismail i Reni, de unde au continuat pe uscat pina la tabar a. Socoteala zilelor de la Anchialos pina aici este data cu desturd iaproximatie : circa 2 zile pina la gurile Dunrii, Inca dou. pine' la Chiba, de acolo o noapte pina la Ismail, aici un popas de o clurata nedeterminat ore 'Ana. la Enichioi. In sfirsit, drumul pe useat este socotit la 21 de ore... S-ar ajunge deci la o cal atorie de circa 16 zile de la Constantinopol pina la tabara ziva din Moldova. Data SOSITH aici ar fi deci cu oarecare aproximatie itotusi de 8 9 iulie. Fictiune i documentare Pin alci, toata relatarea drumului a fost fictiune pura, cu unele intercalri de elemente reale la origine, dar secase din real itate j actionate arbitrar ca niste creatii ale fanteziei. Pina la sosirea la ta bard domina fantezia ajutat de citeva elemente de umplutura, cum ar fi povestirea luptei de la Varna din 1444. Dupa sosire, povestirea urmeaza dou coordonate: cea a realitatii, dupa versiunea lui de La C.troix, i cea a fictiunii, tesuti in bu n parte in jurul lui Panaloti, tnfatisat ca figura centrala a taberei, in care sul tanul insusi este un fel de splendid figurant, sau de prezenta invizibila explic ata de acesta. 1Vlagni 11 gse,ste pe marele dragoman in cortul su, citind pe Arist otel. Impreuna ei discuta probleme inalte de eruditie i filozofie timp de data o re in mijlocul taberei. Promovat la rangul de prieten si confident, Magni ascult a cu luare aminte ba reminiscentele bogate din timpul razbolului candiot, ba cre gulele de guvernare formulate pe baza lor, sau afla de la el care sint normele d isciplinei impuse de sultan oastei ce trece prin Moldova, sau care e programul z ilnic al sultanului etc... chiar stiri tainice privind razboiul, anume teama de o amop reasca marsul pin la sosibuscad polon i ordinul dat lui ienicer aga rea sultanului. .. lar cind vin la Panaioti diferite fete luminate i Magni vrea sa se retraga cu discretie, el este retinut cu tot dinadinsul. Astfel e de fata la audienta acordat agentului Principelui Transilvaniei Mihai Apafi, venit saii des. vinovateasca stapinul, i ascultind coplesit, cu capul plecat, raspunsul marelu i dragoman, rostit ba cu blindete, ba cu severitate, i chiar pe un ton amenintat ar! Dupa audienta, Panaioti rosteste aforistic ea sultanul este azilul principil or, use deschisa pentru a intra, dar cine a intrat nu mai poate iesi! Cind curind dupi a ceea acel a.gent Il intilneste pe Magni i i se plinge cu lacrimi in glas de soar ta celor din Transilvania, acesta declar. sententios c asa le trebuie, pentru ca 1-au trdat pe Bthori... (Acuzarea aceasta de trddare a principelui lor Sigismund Bthori , in flagranta contradictie ou cea urrnatoare, de a fi introdus ei pe turci in T ransilvania (!), este urmat'a' de invectivele obisnuite contra crestinilor vasal i turcilor: moldoveni, munteni i transilvani, declarati dusmani ai crestinatatii " (romano-catolice) a carei naruire o doresc de necaz ca. aceasta are o soarta m ai bina! Si acum ei se bucur de razboiul contra Polonlei, si de latirea imparatie i turcesti !!). Dar fata de turci in general, si de Panaloti, omul politicii de expansiune a otomanilor, Magni nu manifest& nici o rezerva. Prieten pe picior de egalitate cu acesta, el se identifica' cu el ca centru al intregii povestiri. A paritia lui in tabari stirneste senzatie i tsimpatie (!). Turcii cu vaz5. 11 pof tesc in corturile lor la o conveisatie si o cafea! Marele vizir, discutind cu Pa naioti oportunitatea prezentei lor www.dacoromanica.ro

537

In tabArd, gdseste solutia acestei probleme grbind rezolvarea petitiei lui Gobbat o. lar Panaioti Il sfetuieste din suflet s meargd la Iasi si II recomandd protectiei celui mai de searn dregAtor al domnului Moldovei (un vistier al crui nume a Post omis) perrtru a-i asigura subsistenta la inapoiere. Dar norocul luri. Magni nu s e opreste alci. Insusi sultanul se arat indurdtor fate' de el, cind printr-un haz ard greu de prevzurt i chiar de crezut, drumurile lor se intretaie. Scene povesti t pe larg se petrece Intr-un fel de lunc la 5 leghe de Iasi, dupe' trecerea anevoi oas a podului peste Prut, cind crutele lui Magni si Gobbato taie drumul sultanului , mergInd la 'vIndtoare cu 50 de insotitori pe cal minunati, intr-un vuiet nespu s, dominat de ltratul clinilar si de sunetul cornurilor... In cdrutele lar, Magni si tovarsii sdi erau increrneniti de spaimd. Sultanul ii aruncd lui o privire str ultoare si trece mai departe. Turcii din gard veniti s afle ce cautd. acolo, Pleac tmultumiti de rdspunsul primit, iar cdrutasul pitit sub cdruta Ii vine in fire! Pentru aceastd scen de pure' imaginatie, Magni s-a inspirat dintr-o Insemnare a l ui Galland despre o intilnire abia evitat a lui Noinrbel cu sultanul la vindloare , In finprejurirmile Adrianopoluaui, resedinta Portii in anii aceia. Bpisodul di n lunch Incheie in mod senzational capitolul aventurilor lui Magni din tabre. Des crierea taberei S-a produs un fapt ciudat: inversarea raportului Intre elementul secundar, adicd fictiunea necesard pentru folosirea textului lui de La Croix ca si cum i-ar apartine lui Magni, si cel principal constituit de textul Pretinsul drum spre Dunre a c'eptat o amploare deosebitd, care 11 transform& din mijloc in scop in sine. Tot de el ca decar pentru propriul trei descrieni deosebite: a ii de la Tutora, a podulrui astfel In faza urmatoare, fundalul taberei e folosit sdu scenariu. Textul lui de La Croix se campune din taberei sultanului In repaos i In miscare, a jomtiun de la Isaccea

ca realizare si ca tehnica de constructie. Urmeazd aspecte ale orasului Iasi vdz ut in fugh, insusite din alt loe al Memoriilor lui de La Croix. Impreun ele const ituie baza partii de reportaj indirect din scrisoarea a V-a. Ele au fost preluat e ad /itteram de Magni, dar tratate In mod diferit. (Pentru amdnunte vezi notele insotind textul In vol. de fate). Descrierea taberei propriu-zise este Intrerup t in mai multe rinduri s't sporitd cu extrase masive din Jurnalul lui Galland i c u cite ceva din Istoria imperiului turcesc" a lui Ricaut, i foarte probabil si d in relatarea lui de La Croix din care noi nu am avut la indemind decIt fragmentu l corespunzAtor trecerei oastei tu.rcesti prin Moldova, si nu s't tabloul tabere i turcesti de la Adrianopol, descris si de Galland. Bucata rezervat Intilnirii de la Tutora a fost pstrat intreag, mutindu-se doer locul unor fraze din text, sau cup rinzind printre categorille de ostasi enurnerati de de La Croix si corpul asa-zi silar sake" mentionati de Galland si de de La Croix in descrierea taberei de la Adrianopol. Bucata despre pod care face corp cu descrierea taberei in textul lui de La Croix este acum mutate' la sfirsitul scrisoarei, cind autorul ajunge (0 l a Isaccea si constata prin propriile mijloace dimensiunile acestuia. In schimb, descrierea rapidd a Iasului, elate' In altd parte a Mernoriilor lui de La Croix, si anume In capitolul depre inscaunarea domnului (vezi de La Croix, Obs. Crit.) trece acum la rind, slujind de cadru initial unui tablou, ba Intregit cu adaosu ri fragmentare mai putine la numr, luate din arti sau din amintirea unor povestir i orale, ba sporite excesiv de aportul masiv al unei fantezii necontrolate. Docu mentare fragmentar indirectei i fictiune pure/. Iat citeva exemple. Magni stia de existenta unei mici biserici catolice la Iasi la care slujeau iezuitii, dar nu s tia c ei fugiserd in Polonia inainte de venirea armatei turcesti. Stia cd ea 538 www.dacoromanica.ro

fusese mai inainte a conventualilor, dar nu stia care era activitatea iezuitilor in capitala Moldovei. In realitate ei isi vedeau doar de propriile lor interese , departe de a intretine un ospiciu. El mai stia, de pilda, Ca' la Galati slujise conventu alul fr. Antonio Rossi, dar nu stia prea bine in ce conditii plecase la apropierea oastei turcesti (Vezi A. Rossi in vol. de fata). El stia ea exista o episcopie catolic' in Moldova, dar nu stia care era sit uatia in 1672 confundind-o cu aceea din 1665, cin d In adevar damnul Istrate Dabija a alungat pe episcopul Rudzinski, banuindu-1 d e lucratuiri impotriva sa. In urma acestui tapit a fost trimis in Moldova un vic ar apostolic in 1669 in persoana 1w Par&yid care se afla la Bacau in timpul camp aniei din 1672 si care se laudase in anul precedent ca se bucura de toata consid eratia din partea lui Gh. Duca. 1:1 sfirsit, el a putut afla ea' prin 1663 se ga sea la Suceava un if<rate> cpitan Giov. Cozzadini dar nu stia ca era vorba de un trate catolic i nicidecum de ui calugar ortodox. El apare doar in raportul lui Vito Piluzzi din 1663 (v. p. 110 in vol de fat). O treceire a sa la ortodoxie este abs olut exclus, intrucit ar fi dat loe la protestari zgomotoase din partea catolicil or, unde nu g'asim decit tacere. Cum mentiunea din 1663 este unica., este probab il eh si pi ezenta sa la Suceava a fost trecatoare. Din aflarea acestui nume a crescut in treaga nascocire despre pripasirea fratilor Cozzadini intr-una din manastirile o rtodoxe de la Ia.i. Ei erau doi datorita calitatii duble a fratelui apitan Giov. Cozzadini mai anevoie d inteles. Asadar, acest unic exemplar s-a scindat intr-u n calugar si un cdpitan! Restul, auic povestea inventata ad hoc dadea prilejul un ei repetari a temei calugarilor greci" inselatori, perfizi etc. exploatata de 3 ori in bucata despre Iai (vezi textul). Ea se compune din: Sosirea in oras, gzdui rea la ospiciul", iezuitilor, aspectul i comportarea acestora etc., halul de pli ns al ospiciului din care, la sfirsitul anului precedent, rilsculatii contra dom nului Gh. Duca, la intrarea lor in capitala, au scos i furat toate cuiele din le mnarie (!!) far& ca aceasta sa se nruie. Liturghie tainick apoi Magni incearc bere a i vinul si merge s inventarieze starea pietei de alimente. Ramas singur, cad Go bbato pleacd din nou la tabra. pentru treburile" sale, Magni colind grin oras, obs erv& i inseamna ceea ce vede (0, adica diferitele aspecte descrise de de La Croi x: casele, ulita, cele cloud manastiri i palatul. (Vezi textul cu adaosurile sub liniate de noi, unele datccate unor informatii reale, de pilda depunerea la pastrare a obiectelar de pret la manstiri, altele de purr% fantezie, ea figura acelui cinic calugr candiot pe care merge sa-1.1 viziteze la una din acele manastiri din Iasi (!) nu se precizeaza care, pentru motive lesne de i nteles). Documentarea partial indirect& revine cu scurtele insemnari despre aprovizionarea pietei, portul barbatesc, cel comun al femeilor, despre boieri j boie roaice, despre lipsa unor familii mai considerabile, cu exceptia Cantacuzinilor, despre un Cantacuzin neindividualizat suficient, despre mitropolit i despre epi scopul catolic din Moldova si in sfirsit despre avarizia greca" unit cu perfidia giudaica" pentru a suge singele poporului cu sprijinul far alte explicatii. Dar t oate aceste pretinse observatii sint niste incercari de a crea o realitate facti ce pe baza unor crimpeie de stiri reale sau ba, percepute necomplet i adesea int elese gresit. Exemplul cel mai sugestiv e oferit de pasajul despre portul comun al femeilor, bazat in intregime pe confuzia rezultind din talmacirea defectuoasa a termenului de pestiman din care a fost dedus caracterul scandalos al unui cos

tum atit de sumar (!) si in ultim analiza si stricaciunea acelora care Il poart (V ezi p. 539 textul comentat de noi in subsol). Dar asemenea greseli nu sint posib ile decit la distanta. O simpla privire ar fi fost deajuns ca s lamureasca pe aut or www.dacoromanica.ro 539

asupra decent-II, ba chiar austeriatii Imbracimintii trancelor din Moldova. De fa pt, stocul lui de informatii de baza era foarte redus. Pentru portul brbtesc si ai ci ar fi fost normal s fi fost vorba de asemenea de cel comun al traniel nu pomene ste cleat de deosebirea minima dintre portul (boierilor) din lor Moldova, s'i al celor din Constantinopol, constind In incingerea mai strinsa a mijlocului la ce i dintli! Explicatia este simpla. Amnuntele au fost culese in cursul unor convers atii struind mai mult asupra unos particularitti pitoresti, deosebindu-se de cele Indeobste cunoscute de cel ce retine informatia. Probabil ea si stirea despre ap rovizionarea pietii provine tot din mediul ambasadei franceze, fie din rapoarted e lui de La Croix, fie din coanentariile ulterioare din timpul croazierei. Menti onarea boierilor si boieroaicelor pe care nu le-a putut intilni din cauza imprej urdrilor (!) aduce un ecou al grandomaniei lui Magni din scri.soarea a II-a puna de vizitele sale la rezidentii straini. Pentru celelalte puncte amintite mai sus, vezi notele noastre la text. Insernarile fragmentare dint intrerupte o clipa de includerea unei deserien i a plimbrii sultanului prin oras. Este subliniata teama poporului si a calugarilor g reci (!) ca nu cumva sa fie reef Acute bisericile In moschei. Dar autorul nu stia pesemne ea acea teama putuse fi justificata de faptul ea atunci a striga t hogea din turnul bisericii s. Nicolaie domnesc". Pentru el, acea spaima a calugr ilor of era elementul de tnanzitie catre reluarea subiectului tratat o prima oar a cu pailejul Inftisarii calugarului candiot. Si astfel sint introdusi in text du hovnicul domnului si fratii Cozzadini parneniti mai inainte, care apartin fictiu nii pure. Sint reluate insemnrile de la punctul c) cu o informatie despre comertul Moldovei foarte stinjenit de Impovararile cirmuitorilor. Dar totusi ttari din C.rimeea ad uc blanuri scumpe, vulpi moscovite, printre care niste vulpi negre rarisime. Ins emnrile se incheie cu constatarea ca. la Iasi nu grit alti apuseni decit un franc ez, ceasornicarul domnului, stire provenind desigur de la francezi. Terminind st ocul de informatii indirecte folosite la intregirile amintite, Magni revine la f ictiunea pura ou episodua pratinsei intrigi a asa-zisului conte della Vacaresca, care ii va oferi pretextul unei plecari precipitate din Ia.si. Interventii arbi trare in datele documentelor, digresiuni si exploatarea lui Ganand Desi Magni ur meaza de aproape descrierea taberei din textul lui de La Croix (dar cu amplifica riffe aratate mai sus) el nu se da in ldturi sa schianbe unele cifre, tot In sen sul amplificaii. Astfel numarul trupelor auxiliare moldovene si muntene prezente la 'putora este apreciat de de La Croix la 8 000 sau cam pe atit". Intr-o faz pre cedenta' posibilitatile celor doi domni erau socotite de el la cifra de 10 000 d e oameni. Magni umfla cifra da 15 000 de osta.si si li descrie cu mai multa emfa za. Totalul armatei turcesti plecate din Adrianopol este declarat de de La Croix a fi de cal mult 170 000 de oameni. Magni nu da niel o cifra dar pomeneste de p retinsa declaratie a lui Mustafia. Captan care ar fi asistat la trecerea Dunaril la Isaccea, urmind neintrerupt timp de 9 zile s'i 9 nopti, neramlnind cel mai m ic spatiu liber pe pod In tot acest timpt Este drept ca afecteaza oarecare scept icism In virtutea unui calcul geometric, avind drept rezultat o cite de citeva mi lioane (!) dar nu recia informatia lui de La Croix ca durata acelei treceri a fo st de trei zile. Tot astfel de La Croix precizeaM ca. dupa 6 zile de mars de la trecerea podrului i s-a poruncit lui ienicer aga sa se opreasc spre a-si uni trup ele cu ale sultanului. La Magni numarul zilelor creste la 10. lar ciad desorie 540 www.dacoromanica.ro

podia, numarul slepurilor este sporit la 48 in loe de 40. Dar in dude modificari lor aduse, cvasi-identitatea celor dota texte este evident. Restul pretinsei cala torii de inapoiere se resimte de lipsa unui text de baz ping la snomentul sosirii la podul de la Isaccea unde e folosit tertul lui de La Croix cu obisnuitele sporiri i pretentii de Imbunatatire. Neintelegind ce fel de coaj de copac a putut fi folosit la impletirea cablurilor (e vorba bineinteles de fibrele asa-zisului tei) Magni Inlocuieste coaja prin ramuri zdravene de ste ja r!! Sulalinierea lui de La Croix privind tabarirea sultanului chiar pe locul anu me unde se cantonase sultanul Osman In 1621, este mentinuta Intacrnai i luata ca pretext a includerii unei digresiuni alcatuite din ecourile seraiului ce alimen tau mica cronica trimisa constiincios de ambasadorul Nointel ministrului Pomponn e i chiar regelui. Pentru rest, autorul recurge la vechile clisee (rnigrena lui Gobbato, Intarii, pretul derizoriu al pastelui, racilor etc.) prectun si la folo sirea Jurnalului lui Galland din care exploateaz unele 1nsemnari. De pilda cea re feritoare la prezenta la Reni a celar doi internuntii imperiali, cel rechemat si cel sosit in local au, pe care ar fi vrut Magni viziteze, dac ar fi stiut uncle erau gazduiti (!), sau cea pomenind de asasinarea ling Babadag a evreului Saul, drago manul rezidentului olandez. Acest fapt 11 va indemna sa nu se Intoarca pe uscat, ci pe mare, asa cum 11 sftuise cu emotie insusi marele dragoman Panaioti. Tot din Jurnal deriva i Intilnirea cu cpitanul de galera Mustafa care apare la podul de la Isaccea, ca martor (nu tocmai veridic) al trecerii Dunarii de catre oastea sultanului, dar mai ales ca crnartor al trecerii (fictive) a lui Magni pe acolo . Acesta tovarsii sai vin chiar sa se instaleze pe galera pentru a sc'pa de tintan , dar dupa o noapte renurtt la Incercare. Este oacre o simpla coincidenta amnuntul ea' acelasi Mustafa va pofti pe aceeasi galera pe Nointel la inceputul croazier ei acestuia, la escala din Mitilene? Cu prilejul acelei escale autorul Jurnalulu i, Galland Impreuna cu le sieur Cornelio" (Magni) viziteaza o casa apartinind un ui renegat din regiunea Monaco numit $aban bei care este capitanul unei galere i unde auzisem c s-er fi gasind niste vestigii entice". Dar, lucru cu totul inexpl icabil, Magni nu pomeneste bunului sau amic Galland niel un cuvint despre intlln irea cu Mustafa din anul precedent la podul de peste Dunare, i nici despre $aban bei pe care nu inceteaza sa-1 vorbeasca de bine In paginile volumului i sa salu te Cu bucurie in scrisoarea a V-a aparitia acestuia cu escadra (!) sa la Anchial os, numindu-1 il mio particolare alnico" nu sufla nici un cuvint, dup cum reiese din felul impersonal In care e mentionat in Jurnalul lui Galland. Coincidenta, l a care ne-am creferit mai sus este faptul c cei doi capitani de galera numiti In Jut.nal ul lui Galland slut tocmai acei care joaca un rol in povestirea acelei calatorii aventuroase, i ca invitatia la bordul galerei ancorate la pod seamana destul de bine cu cea din anul urmator de la Mitilene. Se repeta i aici procedeul observa t si mai Inainte cu privire la Panaioti: folosirea unor persoane reale, scofindu -le Ins din realitate, alaturi de tendinta de repetitie a unor teme sau motive. L a Isaccea se rnai situeaz si o alta aparitie a carei derivare e mai greu de aflat . Despre ce fel de realitate va putea fi vorba In legatura Cu eiudatul convoi ca re soseste compus din 120 de persoane si 20 de carete si e condus de un eunuc ne gru trimis de Kislar aga sultanului ca 400 de pungi adica 200 000 de reali ca da r i tribut" (di regalo e tributo)? Inainta cu pampa asemenea unui pasa, cu cloud rnici tuiuri... i cu suflatori din fluier si instrumente de suflat...'. Avea bo stangii In cortegiul su. Unul din ei a venit s cineze cu Magni si tovarasii delect indu-1 pe acesta ca ecourile din haremul sultanului. Tabloul Infatisat iluswww.d acoromanica.ro 541

treaza procedeul tipic al autorului: o reunire a cit mai multe elemente caracter istic de turcesti: tuiucri, pas, eunuc negru, muzica orientar... temperate indata de concesii in vederea unei credibilitati mai mari. Acel emisar venea ca un paei (dar nu era pas'), avea cloud tuiuri (dar erau mid). El ducea cu sine 400 de pun gi, dar rostul lor raminea ambiguu. Termenul de tribut are asociatii certe, dar legarea lui de cel atit de neprecis de regalo Ii anula sensul precis. Aceste for mulri dialectice trebuiau s creeze o anume impresie care sa reziste drmuirii din et apa urmatoare. Termenul de tribut trebuia sa duca ginclul la haraciul Moldovei, in ciuda directiei urmate de convoiul ce mergea de la Babadag, unde se afla Kisl ar aga, spre nord in Polonia (!) unde se afla atunci sultanul. Dar Magni are gri j sa nu indice el acea directie, ce poate fi insa dedusa cu oarecare acuitate din context. Este posibil ca ideea acestui tribut sa-i fi fast inspirata de vreo in formatie generani despre modul de expediere a haraciului (la anumite date) in co nvoaie masive. Francezul Bongars in 1585 a cartorit o bucata de drum de la Dunare la Constantinopol, arturindu-se unui asemenea convoi constituit de carele domnes ti ale Tarii Romnesti (les carres dominesques, vezi Calatori... III, p. 162). Ved em cum diferite eleanente reale din stocul general de infcrrmatii, asociate in m od absurd, se anuleaza reciproc. In sfirsit inventia acelui bostangiu ce vine ne stingherit la end la niste ghiauri necunoscuti a ccircrr Umbel el nici nu o vorb este (!) i care totusi tine un fel de conferinta de presa mult gustata de autor despre inclinatiile sultanului pentru una sau alta din favoritele sale, primeste un fel de corectiv in cuvintele adaugate pentru a-i atenua absurditatea, dar ca re de fapt o sporesc: macar ca fusese nevoie de un talmaci". E suspect i simetra d intre trecerea fastuoasa a acestui eunuc plin de importanta la sfirsitul cartorie i fictive si intilnirea la inceputul ei a camerierului marelui bostangiu ce mergea la Agathopoli sa prei a acolo atributiile de guvernator. Culoarea locar nu lipseste niel aici sub forma bataii la tlpi. A treia intilnire din aceasta faza se datoreste tot lui Gal nand (1, p. 194) care la 22 august 72 noteaza confirmarea oficiala a stirii desp re asasinarea dragomanului olandez, a valetu/ui still 0 a ieniceru/ui care 'it c onducea, fapt petrecut mai incoace de Babadag, la inapoierea de la tabar, cind au fost surprinsi intr-o padure de tilhari care au ridicat 700-800 de piastri de la el i valetul su". In a ceasta versiune oficiala nu apare nioi un caraus, rolul acestuia fiind indeplini t de ienicer. Dar la sfirsitul scrisoarei a V-a la pp. 460-461 Magni cleclar ca a gsit la Isaccea pe un armean ce slujea de caraus evreului Saul, maceldrit pe dru m, si care a fost de fata la aceast fapta, el insusi salvindu-se in niste copad. Dar a ramas foarte infricosat mi-a spus ca vrea s plece de asta data (!) pe uscat " (mi ha detto voler partire a cotesta volta per terra). Declaratie destul de il ogica. Dach el fcea pe crusul, i deci caltorea pe uscat, ce sens avea paecizarea c'a de asta data vrea sa Clatoreasca pe usoat? i daca era atit de inspaimintat dup ptania de pe uscat, de ce nu piece si el ou vr eo corabie? In sErsit, la pp. 406-407, La despartirea lui Magni de Panaioti, acesta pomeneste despre uciderea lui Saul impreuna cu trei ieniceri fta4i doi evrei. Arnanunt cu totul absu rd, ea'ci nu era vorba de un convoi obisnuit de cldtori, printre care s-ar fi put ut afla i acestia din urma desi nu se intelege ce ar fi cutat ei la tabara? ci de o curs& rapid& facuta in conditiile cele mai expeditive. Pretinsa despartire a lui Magni de anaicrti ar fi avut loc cam pe la 12 iulie. Potrivit cu camentariul marelui dragoman, uciga.sii ar fi fost niste arn.uti, toata regiunea din Serbia p ina la Silistra. 0 Sofia fiind bintuita de asa,sini, clindu-se drept soldati int irziati in drurnul

542 www.dacoromanica.ro

lor spre caste (!). Acea tragic intimplare e amintit de Magni de cloud ori In scri soarea a V-a: mai intii pentru a motiva reintoarcerea sa pe mare, apoi pentru a explica prezenta acestui curier intImpldtor ce avea s clued scrisoarea voluminoas adresat monseniorului Ridolfi. Dar ea va mai fi pomenit i in scrisoarea a VII-a de scriind emotia desteptat la revederea lui Magni socotit mort asemenea bietului evreu Saul. Stationarea pe un timp nedefinit la Isaccea, unde Magni merge de obicei (ordinar iamente) 2 ore pe zi s inspecteze podul, are un dublu scop. Pe de o parte s acumul eze o serie de atestdri indirecte ale prezentei sale ca urmare a diverselor ntlnir i cu persoane reale sau legate de realitate, pe de alta s ofere o posibilitate de echilibrare a duratei acelei eldtorii, care punea probleme destul de grele. Acestea se ivesc incd de la sederea la Iasi, pe care autorul cauta s o sustraga timpudui, acumulind tot felul de vizite, discutii i incidente prelungi te ca acea pretins intrigd primejdioasd a contelui della Vaccaresca din Urbino', dar care se afl ingrddit In realitate de niste date extreme: sosirea In jur de 12 iulie, adicd 2 zile dupd jonctiunea de la Tutora, i plecarea din Iasi la reintoa rcerea lui Gobbato de la tabirei unde se mai repezise Inca' o data' pentru expedi erea treburilor sale. Dar de La Croix indicd durata rminerii oastei la Tutora. Ea este de 7 zi/e! Deci ultima zi cind Gobbato s-ar mai fi putut olla la tabard.' este ziva de 17 iulie. Asadar, plecarea precipitat din Iai s-ar situa curind dupd aceea. Cum de scrisoarea lui Magni de la Isaccea este toomai din 26 august??! A mnuntele despre drumul de la Iasi la Dundre sInt aproape inexistente, suplinite d e niste inventii de-a dreptul uluitoare, Incepind chiar cu pregtirile de plecare. Dei Magni tovarsii si sosiserd la Ia.i cu cdrutele tocmite la Enichioi i folosite si in tabard ca adpost permanent, dupd mai putin de o sdptmIrd de sedere la Iasi ei se aflau In cutarea unui mijloc de transport nemaiavind nici cai, niel atrute (I) si neputind gsi la Iasi posibilittile oferite de satul pricft de la Dunre. Ei se duc deci la vistier cu scrisoarea de recomendare a lui Panaioti i obtin cele ce rute pe deasupra si un ordin expres cdtre toti batrinii, epitropii i administrat orii comunittilor (!) de a-i intretine gratuit pe tot cursul drumului". Favoare a cceptat de Magni cu ferma intentie de a plti totusi totul cu cea mai mare punctual ' tate. Inarmati cu aceastd porunc ei merg la ospiciu s-si pun la punct cdrutele (a metter in ordine i nostri carri) dupd ce si-au fcut i ceva provizil de drum... A cesta a durat 3 zile pind la Galati strbtind cimpii frumoase dar necultivate difer ite asezdri cu totul distruse i nelocuite (varii easali, tutti distrutti et ilut bitati) si chid voiam s mincrn trebuia s facem vintoare cu ciocmagul rptmind rate si altele, care ne picau la indemlnd, intrucit chiar scotind la iveal porunca (visti erului) i oferind bani, era imposibil s obtii ceva de la acesti locuitori care, cind Isi vedeau pdsrile moarte se multumeau cu plata..." (dovad cd de la greci" nu poti obtine nimic cu binele, ci numai cu ciomagul, etc.). Contradictiile sint n enumrate. Cltorii plecaserd cu provizii, dar mureau de foame, ei strdbteau locuri distruse i nelocuite, dar locuitorii refuzau s le vindd psrile din gospodriile lot% Au trecut insh i prin Vaslui i Birlad, caracterizate si acestea drept casali mal acconci". In schimb, la Galati a vdzut 3 sau 4 biserici rem arcabile (molto insigni") printre care si cea catolic! lar locuitorii de la Dundr e, chiar i simpli tdrani, se aprau de tintari folosind niste trabachette portabil i". De la Galati la Reni ei au coborit in monoxide ...! Iatd doar citeva din absurdittile mai flagrante ale pretinsei expeditii in Moldova care este In centrul atentiei noastre. Nu lipsesc falsificrijle i inventi ile www.dacoromanica.ro 543

aces patrunde In bisenic (=de era adunat consilirul, descrie vestrnintele patriarh ului in functie i prezenta celuri depus, Metodie, sezind intr-o stran In fate lui , observ niste fotolii coperte di scarlato" destinate dorm/liar romani cind se in tirnpl s fie In capitard, si la un semn al patriarhului (?!) ocupti unul din cele doud jeturi de paradd OD, multumind pentru aceast atentie cm o inclinare a capulu i. El este martorul veridic (!) al scenei urmtoare. Un preot venerabil, cu barba earunt, se apleac in fata patriarhului ca s-i'sgrute mina ... i pninici In scrisorile II si VII ce folosesc n bun msur Jurnalul lui Galland, dar spati ul nu ingduie s se struie asupra aor actun. Trebuie totusi semnalate cele dou pretin se vizite ale sale la Patriarhie, una pe la 14 oct. (st. nou), cealalt de slujba boborbezei (6 lanuarie st. vechi). Prima are un caracter intimpltor. Plimbindu-se cu caicul, se abate pe la Fanar... i apoi intrd la Patriarhie ca la el meste o pakn! (uno chiaffo). Scen caricatural pentru a inftisa certtuge din sinul bisericii constantinopolitane, cu 7 patriarhi rivali, avind ca arbitru suprem pe marele vizir, a crui apostrord catre fruntasii ortodocsi este redat cu o deosebit satisfactie pentru a vdi injosirea acestor greci": Ciini fr cre&up, intotdeauna vd invrjbiti intre voi. Primiti-1 pe acest patriarh pe care vi-1 dau eu, i faceti In asa fel ca s nu mai ajtmg reclamatii pin la mine!". Aceste ouv inte slut redate si in cartea lui de La Croix tat Trrsent des noticras et glises gr ecques ... etc. si concord cu o insemnare a lui Galland. Ele nu se afl in cartea lui Ricaut The present State of the Greek and Armenian churches, anno Christi 16 78 folosit de Magni pentru rivalittile amintite (si cunoseut si de de la La Croix, care s-a inspirat din titlul su, far& ins a copia si dezvoltarea subiectului). Ele fac parte din fondul de informatii i inspiratii preluat de Magni de la ambasada fran cezd uncle domnea cea mai hotdrit ostilitate contra ortodocsilor dup incidentul de la lerusalim din martie-aprilie 1674. Asa cum am mai artat, redactarea volumului lui Magni este mult posterioard datei sale aparente (1672-1673). Dup pretinsul g est regretabil al patrierhului, atestat de Magni, iat i comportarea credinciosilo r la slujba bobotezei, relatate tot de el (pp. 662-663). Dup sfintirea apei i agh esmuire, ghesuie in jurul vasului i acolo card la purnni i la piciolare cu =Irate si tipe te de bestii, iar toat apa atit de venerat de ei se rspindeste i foarte adesea vasu l e rsturnat la pAmint; am auzit c adesea se produc asemenea dezordini intre altel e de ziva floriilor... (la distribuirea ramurilor). Nu am fost de fat la un aseme nea turnir (p. 664) dar dup cel de la aghiasm am dedus restul, ins acela al pretins ului (superstizioso) foc sfint de la leriisilim cu care e prof anat templul prea sfintului sepuloru, intrece cu mult once s-ar putea spune". (De observat c auto/ 1W se refer cu privire la slujba din 16 lanuarie 73 la scene din Ierusalim din ap rilie 74!). Dei Magni vrea s dea impresia unei scene vzute aevea, totusi expresii ea foarte adesea si am auzit trdeaz faptul cA i aici este vorba de o scen compus pe baza unor crimpeie de informatii privind slujba, peste care s-a asternut fantezi a. Vilva defaimatoare in jurul manifestrilor naive de bucurie a norodului grec" l a ivirea luminei miraculoase aprinse de la sine In biserica sf. mormint In noapt ea invierii, a fost rspunsul veninos al latinilor" la urmrile incerrii intre ei i tr atii din tagma dusman a grecilor" care au pierdut pe unul dintre ai. lor. Acestia se plir'nseser cadiului i trimiseser la Poart si o reclamatie prin patriarh-ul de Iea-usalim. Nointel care piecase dup acel incident spre a vizita diverse locuri d in Palestina s-a reintors anume pentru a asista la slujba invierii ortodoxe, cu gindul probabil de a de544 la care ei arunc bani in clddrus, urtmeaz o bacanal ridicold". Ei se In-

www.dacoromanica.ro

mitiza minunea ortodocsilor. S-ar pArea cA acesta a fost momentul cind a aflat d e demersurile grecilor" care 11 puneau oarecum si pe el in cauz6. Este sugestiv taptul c scrisorile sale catre rege i catre Pomponne, denuntindu-i p nu an bast . sorise in ma.rtie, asura taptului, oi abia aourn, la 25 aprilie, de pastele orto dox. Scrisoarea c'dtre ministru ne intereseaza In mod deosebit pentru cA diferit ele sale puncte constituie un adevrat program al campaniei de denigrare a lui Magni. Nointel aminteste de bunAvointa arAtata de el pin& atunci grecilor" in speranta de a-i aduce la o unire tainicd. Dar zizania dintre ei, ambitiile desaste... exi stente a 7 patriarhi la Constantinopol In viat.d... si cel care este aeum refugi at in palatal <ambasadei> de /a Pera nu va omite nimica pentru a-si relua tronul imaginar a/ fastutui sdu..., perfidiile dintre ei... Ii fac nevrednici de once protectie...". Pasapoartele i recomandrile ce le-am dat ei le-au falosit pentru a -si face rost a trece In Crestintate (= In occident), fiar milosteniile, pentru a veni la Locurile Sfinte sti batd pe allugdrii nostri in fata manumentelor celar mai sacre, impingindu-si excesele pinti la vd.rsarea de singe si la imputarea a ltora a mortii unuia din ctilugdrii lor, survenitli in chip firesc (!)... Orbire a lor a fost atit de mare Inca nemultumindu-se cu faptul ca nu mi-au artat nici o dovad de einste, ei au facut tot ce au putut pentru a le intuneca pe cele ce leam primit din partea turcilor... SO fie lipsiti de milosteniile pe care le furd din Fran. ta si regele s serie sultanului cerind restituirea Calvarului... i Betl eemului...". Scrisoarea era incredintat vicarului Locurilor Sfinte, recomandat cld uros rninistrului si care mergea s cear protectia segelui i interventia lui la Poart! In volumul sdu, Magni s-a multumit s ingroase trOsturile i sa combine impreund acu zrlle Multumit recomandOrilor generoase acei greci" perfizi au trecut In crestinatate" unde fur" milosteniile etc. Concretizarea unor asemenee e xemplare este oferit de cAlugarul anonim candiot de la Iasi, ale cArui declaratii cinice ilustreaz Intocmai teza propus, precum si de ceilalti contrati, tot a tit de fictivi. Dar el a stiut s meara chiar dincolo de jaloanele indicate de Noi ntel. Acesta nu se refer In acea scrisoare la manifestArile din slmbAta mare, dec it subliniind cu aoreal caracterul lor zgomotos din cauza asacierii laicilar la p rocesiuni: Ei pureed aici Intr-o asemenea confuzie, melt In locul decentei pe care o mai pdstreazd la Constantinopal i imprejurimi in sclvirsirea slujbei divi ne, ii vedem cum nu mai pstreaz nici o msura la sf. mormint, unde ingdduie ca laicii s u rmeze procesiunile urlind ca niste clini" (urlans comme des chiens). Din aceast e xuberantd nevinovatO e multimii bucurindu-se dup asteptare, Magni construieste un scenariu respingtor de argie colectiv apreciat de A. Vandal In Les Voyage du marqu is de Nointel cu expresii ea: idalatnii obscene... abaminatii cucernice... sarab ande inferrbale... atitudini imunde... scene de hidoas. bestialitate. lEda fantas magorie Inchipuit de el a fost propus drept tem de catre Nointel pictarilor ambasad ei care au dat un comentariu foarte exact si viu al descrierii sale!". Cu lingu. siri de felul acesta el a reusit s-si asigure mentinerea sa i mal departe In grup ul Insotitorilor excelentei sale. Pseudo-desorierea enormittilor de la Ierusalim e cuprins in volumul intitulat: Bieniul al doilea (continuare a celui de care neam ocupah aici). Din cele aratate pin& acum reiese cu prisosint spiritul de nesinceritate, am pute a spune de tars vulgar a acestei ciudate eampozitii. Rmtn totusi unele intrebri. Ace ste aventuri sint ele cu totul gratuite sau trebuie sa ascundA adeva35 CalMori strAini despre Trile RomAne www.dacoromanica.ro

545

rata activitate dp,sf5$urata in tot intervalul de la plecarea sa de la Livorno p in& la sosirea sa rear& la Canstantinopol, In once caz nu inainte de data de 14 octombrie 72 (vezi scrisoarea a V1-a), dar foarte probabil chiar dupa aceasta da ta? In versiunea sa apar lungi intervale albe. De pilda, chiar potrivit cu datel e sale, este greu de adrnis ca inapoierea de la Isaccea a putut s dureze de la 26 august pin& la 14 octombrie!! i poate si mai tirziu. In realitate se stie acum ca el nu venea de acolo, ci din alta parte. Poate de-a dreptul din Smirna (unde se facea o contraband& enorm& cu bani inferiari batuti anume pentru speculatii f ructuoase in orient). El insusi povesta5te intr-un anume fel aventura sa cu vame sii din Smirna la debarcarea sa. In felul acesta s-ar explica si caltoria sa in C ipru Cu 7 ani in lama. In stadiul actual de informatie nu se paate afirma nimic. Pina data editrii volurnului sau Quando di pi curioso.., este supusa indoielii, a sa cum am vazut. lata lista crtilor publicate de el: Quanto di pid curioso ha potuto raccorre Corn e/io Magni nel primo biennio dal esso consumato in viaggi et dimore per la Turch ia ... Parma, 1679 (Vezi i observatiile noastre p. 513). Editia de la Venetia po ant data de 1682. A fost recenzat in 1684. Relazione della cittd d'Atene calla pro vincie dell'Attica, Focea, Beozia, Negroponte etc..., Parma, 1688. (E descrierea caltoriei in Grecia cu echipa lui Naintel). Seccmdo Biennia (1673-1674), Parma, 1692 (Este urmarea La Quanto di pi curioso ...). In afar& de recenzia mai malt fo rmal:A din Acta Eruditarum" din 1684 constind din prezentarea rezumata a tablei de materii, precedata de o notit staruind indeosebi asupra caltoriel pe vasul olan dez, volumul ce ne intereseaza nu a fast comentat de contemporani. Nu se cunoaste niel raza sa de difuziune, nici data adevarat& a eclitarii. Nu stim dac a ajun s la cunostinta marchizului de Nointel, vegetind la Paris in conditii destul de grele, sau a lui de La Croix, ramas la Constantinopol, sau a lui Galland pastrin d contactul cu orientul de-a lungul cercetrilor sale. Celelalte cloud volume in c are e mai mult vorba de marchiz si de croaziera sa memorabild, au aparut abia dup moartea acestuia. In aceste conditii nu este de mirare c impostura sa a ramas nebanuit. Magni a fast cuprins de I. Affr) printre scriitorii panmensi in Scrittori parmen si si de Amato di San Filippo printre calatorii italieni In Biografia dei viaggi atori italiani, Roma, 1882, pp. 442-444. Nici aceste notite i nici cea din Marea Enciolopedie Italian& nu aduc alte date decit cele oferite de autor. A inspirat ce a mai mare incredere unor istorici .ca A. Vandal in lucrarea sa despre Nointel p ozitia Frantei In Levant In timpul memorabilei sale ambasade. La noi a fost cita t folosit de istoricii cei mai seriosi, lard rezerve, in ciuda faptului Oa la in troducerea sa in circuitul istoric cu referire la Varna noastre N. Iorga a insot it prezentarea volumului sau la Academia Romn de unele incloieli i pratestari part iale ca Ramiro Ortiz si-a exprimat ciar impresia dezastruoasa despre autor, este drep t c& mai mult pe temeituri morale de omenie si de respect timan. Vezi N. Iorga, Un cd/dtor italian in Turcia fi Moldova in timpul rzboiilui cu Polonia In An. Ac. Rom. M.S.I. 1910, pp. 54-58 si Istoria Romdnilor prim Cd/dtori, 1928, pp. 44 -53 mecum si R. Ortiz, Per la storia de la cultura italiana in Rumania, Bucuresti, 1916, p. 116. 0 versiune romaneasc& a portiunii din textul lui Magni privind ora sill Iasi e fost publicat de A. Mesrobeanu in revista ieseana Ivan Neculce" VIII, pp. 187-201.

546 www.dacoromanica.ro

CALATORIA FICTIVA SPRE TABARA DIN MOLDOVA1 [Autorul reimlaarcat la Anchialos trece de Varna pe care o crede vechea Dionysop olis, vede movilele rmase de pe urma vestitului dezastru de la Varna (1444) i obs erva de pe mare o mandstire de dervii]. p. 328 trdiesc intotdeauna pe drum i sint .numiti de turci tdtari dobrogeni, in sfirit aj ungem la una din gurile cele mari ale Dundrii, la intarea reja stdm citeva ore i mpotmoliti, dar dupd ce a fost uurat vasul, multumita indemindrii i marei priceper i a Beyului2, scapdm indat de acea piedicd i pina in doud zile de la intrarea noas tr pe fluviu, ajungem la Chilia (Cighli), localitate foarte insemnat; acolo trebui a s-i descaree vasul incArcdtura, cci in acel loc se fdcea stringerea la un loe a t uturor munitiilor. Indatd aruncind ancora coborim pe uscat, i gsim imprdtiatd intro piaf mare toatd artileria ridicatd de la Arsenal, care ajunge cam la 80 de tunu ri cu ghiulele de 50 de funti, parte din ele erau ridicate pe afete, parte zdcea u pe pdmint. Am vzut de asemenea o mare cantitate de ghiulele, bombe i alte unelte de rdzboi, apoi am inceput s'A* ddm o mita' prin locul destul de bine indestula t cu toate, in afar lusa de vin. Castelul este ara-tos, clddit cu nenumrate turnur i, i in el se mai tinea inca destuld artilerie. Am vdzut (!) in multe locuri felu rite blazoane genoveze salpa-te in marmor, aa cum se vede i la Galata, dovadd ca p ina' aici i chiar i mult mai departe a inaintat stdpinirea lor. Pescuitul cel mai insemnat de pe Dundre este acel al sturionului sau morunului i eu m-am putut inc redinta de acest lucru, cumpdrind cu 30 de aspri care nu trec de doi giuli" roma ni doi moruni ce cintdreau cu sigurantd 80 de funti. Grija mea de cdpetenie a fo st de a prinde limb" despre trecerea armatei, 1 am aflat cd aceasta a trecut fluvi ul pe un pod mare fdcut anume. Am impdrtdit aceastd veste Beyului care, fdrd s ne obosim noi citui de putin, a pus s'A' ni se faca rost de o luntre mica potrivitd pentru trebuinta noastr, i a aprovizionat-o cu pesmet, orez, unt i din cele ce mai avea pe vas. Noi am Imbarcat vinul, i seara luindu-ne ramas bun de la el, care s -a ardtat foarte indatoritor in tot ce-i sttea in parte folosind pinzele, acolo u nde luputere, am pornit la drum i ne-am strduit sd mergem crul era cu putintd, par te folosind vislele In susul Dundrii, strdbdtind bucata ce mai rmsese pentru a aju nge pina' la pod. [Toatd noaptea au fost chinuiti de tintan... etc. etc...] In 1 Tra.ducerea s-a fdcut dup textul italian publicat sub titlul: Quanto di pi curio so e vago htt potuto racorre. Cornelio Magni nel primo biennio da esso consumato in viaggi e dimore per la Turchia (Parma, Galeazzo Rosati, 1679), p. 328 ...apoi zdrim multi locuitori care purtati in nite cdrute ale lor p. 329 p 330 s.u. Acest titdu este altat In variante =atoare de eruditul Ch. Schefer, editoru l Jurnalului 1ui Galland, vol. I, p. 42, n. 1: Quanto di pi curioso ho potuto rac cogliere nel primo biennio da esso ccmsumato ... etc. Este un 'lapsus datorat ci tArdi din memortie intrucit editille de la Venetia (1682) si Bcdogna (1685) repr oduc intocmai tibiad oelei de la Parma (1679). 2 Comandantul vasului, Saben bei. www.dacoromanica.ro 547

cele din urmd, dupa ce am traversat o laguna foarte intinsk pe care o formeazd a colo fluviul, ne-am aflat dimineata ajunsi intr-un oras numit Ismail (Ismaile). Acesta este destul de bine construit, are multi locuitori, este tinut ca feudd d e Kislar aga (adic. eful eunucilor negri) care are in seamd paza seraiului sau cus todia haremului sultanului. Am coborit pe uscat, pentru a incerca sd potolim chi nul indurat toata noaptea, apoi cind a rasarit soarele, ne-am hotarit mai bine s d ne urmdm cdlatoria, dupd cum am i facut, sosind in scurt vreme intr-o alta local itate numita Vaslui )3 unde am intrat intr-o alta deschizatura foarte lat pe care o facea fluviul. p. 332 Sperasem s ajungem la pod in timpul trecerii armatei, sau cel putin a sultanului, dar toata silinta noastra a fost zadarnica, i deci intrind iar in barca am mers cam vreo sase ore spre un loc numit Egla drum pe uscat pe o cimpie mare semanat cu griu6. nuischen"4 alcatuit din nite mici colibe adunate la un loc, unde am aflat veti sigure despre inaintarea armatei. Ne-am hotarit aadar s ne facem rost de cloud crute numite haraba, i suindu-ne in ele am pornit p. 333 SO...team, ce e drept, prea putin in voie in acele carute incheiate fard cel mai mic cui, i trase de cloud gloabe sfrijite, far frie i capestre, ci doar cu cloud f rhIghii de cinepa in pri. Ajuni dimineata intr-un catun am zarit de departe o mult ime de trasuri i f el de fel de oameni calare i pe jos care urmau in sir tabdra in mar. Ne-am alaturat acestui grup i am inaintat impreund cu el pina la ora doudze ci, cind suindu-ne pe o ridictiturd ceva mai inalta am putut sa descopar in depd rtare, intr-o vale intinsa scaldatd de riul Prut, o mare multime de corturi inti nse sub care era cantonata armata6. a arrivando in breve spatio ad'un a/tro luogo detto Vaslui (n dove resici in Adi c Enichioi = Satul Nou, numire general neputind fi identificat. Afirmatie in dezaco rd cu felul terenului. 6 Descrierea taberei turcesti de cdtre C. Magni are la ba z mai multe texte. In primul rind acela al lui de La Croix. Apoi Jurnalul lui Gal land pentru tabloul spectaculos al iesirii sultanului din tabra de ling& Adrianop ol, folosit acum la descrierea trecerii sale de la un popas la altul. In sfirsit, pentru unele amdnunte descrierea de ctre Rycaut (The Present State of the Turkis h Empire) a taberei un aitra vastissima apertura che fez il fiume. marelui vizir de la Belgrad din 1 665. ce ne st la indemin a ms-ului 4438 este fragmentar, am n ea lipsind pp. 301-329 Confruntarea cu textul lui de La Croix nu poate fi completd, intrucit copia cu descrierea taberei sultanului de linga Adrianopol, precum si pp. 336-341 redi nd partea fainal a ailaiului sultanuilui la Tutoca. Putem irns s ne facem o idee de spre acestea recurgind la o all lucrare a lui de La Croix in care repet mai pe scu rt o parte din insemndrile sale din Memorii. E vorba de Guerres des turcs... Reg asim descrierea (mai redus) a podului de la Isaccea, amintirea alegerii aceluiasi loe de popas dupd trecerea Dunrii care ii slujise i sultanului Osman etc., dar l ipseste parada de la intilnirea de la Tutora. In schimb, la evocarea campaniei d in 1682-1683 contra imperialilor, sint folosite fragmente din descrierea campani ei polone din 1672 (Vezi Rycaut, p. 161 s.u. pentru tabra de Una' Adrianopol din 1682. lar primirea sultanului de catre ienicer aga la podul de ling Essek este o copie aproape identic a intilnirii de la Tutora dup ms. 4438). La confruntarea tex telor lui de La Croix si Magni, latunele copiei noastre dup ms-ul 4438 vor fi sup

linite de pasaj ele corespunztoare din Guerres des turcs. Trebuie nou, intre ele fiind o diferent de 10 zile. tinut seama cA la datare de La Croix foloseste stilul vechi, iar C. Magni pe cel 548 www.dacoromanica.ro

[Dupa 21 de ore de drum Magni vede corturile. Tn centru domina cortul sultanului , comparat cu Sf. Sofia sau Sf. Petru de la Roma. Dar plou si el nu poate vedea m are lucru. Ploaia inceteaza la miezul noptii. Aude cimpoaie care preced venirea sultanului.] p. 332 Din 3 in 3 mile terenul se inlta in chip de muncele care indicau continuarea drum ului, in asa fel ca sa nu se poata gresi. [Vezi Guerres des turcs... p. 162: Ienicerii preced armata cu o zi. Aceasta ocupa postul pe care l-au pardsit ei, si urmeaza alinierile ridicate si insemnate gnral".] de catre ienicer-aga, care indeplineste functia de marehal de camp p. 335 Inaintam mereu, fr a ne departa de riul Prut, din cauza marei nevoi de apa, care m dcar ea era tulbure i miloasa era absolut necesara pentru a potoli setea armatei intregi, atit a oamenilor cit a animalelor. Seniorii principali puneau apa la l impezit in burdufuri mari de piele, pe care le ingropau in gropi inalte de un st at de om (!)7. [Descrierea dispozitivului taberei e precedat de o introducere fac tice: Magni umbra 6 ore, apoi se suie iarasi pe o inaltime de unde descopera P. 336 pin& departe, intr-o vale mare, al doilea rind de corturi instalate pentru e tapa urmtoare (intrucit se folosesc cloud rinduri de corturi pentru a le gasi gat a asezate la sosire). Apropiindu-se, poate sa observe mai de aproape ceea ce nu putuse vedea din cauza ploii (pp. 337-338). Corturile sint repartizate in cloud spaiiere, lasind la mijloc un bello e vasto stradone" pentru trecerea armatei. S int prezentate diferitele mestesuguri necesare taberei, ca brutari, mdcelari, ei smari, adica papucari, croitori, potcovari... constituind urdia". (Digresiune de spre taxa pentru intretinerea ei. Despre turmele de ovine, bovine si cai tineri pentru hrand, acestia din urm adusi de tatari). Magni infra in lab corturi ce sta u unul linga altul. La mijloc, in cruce, se intretaie cloud mari drumuri, la cen tru e cortul sultanului (p. 338). Nu vorbeste de pavilionul interior care a fost expus la Constantinopol, ci de ce vede (Vezi la forme] taberei turcilor. Este d ispuGuerres des turcs: Dispozitia sa iri cruce si impartita in 4 strazi egale ca re o strbat si se termina la cartierul sultanului, asezat la mijloc i ridicat pes te o mica movila (tertre) de unde poate vedea tot ce se petreee imprejur asa ca da impresia ca cele patru masse de corturi care inconjoara aceasta locuint imperi al ar fi tot atitea pavilioane care intregesc un mare edificiu (un grand corps de biltiment). Cavaleria e dispusa pe cloud linii, in dreapta stinga pentru paza c orpului de oaste... Corturile, pavilioanele i barcile negustorilor, meseriasilor i vivandierilor ce urmeaza armata sint si ele dispuse pe cloud linii la intrarea in tabard, careia ii slujesc de cai de acces (avenues) si se deosebese intre el e, prin mici stegulete pentru a nu fi confundate. Urmeaza (pp. 339-340) descrier ea cortului sultanului (Vezi Jurnalul lui Galland, I, p. 73, 121, II, pp. 114-11 5. Descrierea corespunzatoare a lui de La Croix nu ne-a stat la indemiz' Apoi o privire asupra aspectului general al corturilor din preajma sultanului (pp. 342345) inspirata dintr-o descriere mai concisa a lui Rycaut (The present state... cap. XI, infatisarea taberei marelui vizir din 1665 7 Lucru posibil numai in cazul prelungirii popasului i nu cind acesta nu dura ni ci macar o zi. www.dacoromanica.ro 549

la Belgrad). Influenta sa este vadita in pasajele despre modul de depozitare al tezaurului ce Insoteste tabara (vezi Rycaut, p. 282, Magni pp. 341-342), despre marele numar de animale de tractiune pentru transportul corturilor (R. p. 205, M . p. 341), despre curatenia din tabra8... etc. Tabara descrisa destul de exact du pa textele amintite, capata un aspeet neasteptat ca decor al sederii lui Magni, devenind un f el de caravanserai s't bazar totodata prin care el colinda, poftit de unii s't de altii la caf ele... etc. Pentru figura lui Panaioti fantezia por neste de la elemente cunoscute8a. Magni 11 gaseste In cort cetind pe Aristotel I n original. Mai departe, Magni descrie (pp. 351-352) mutarea corturilor la lumin a masalalelor, defilarea organizata a diferitelor servicii si a servitorilor per sonan ai sultanului, apoi a dregatorilor i In sfirsit a sultanului Insusi cu ala iul sau. Acest text corespunde celui din ms. fr. 4438 (pp. 333-336) redat de noi in volumul de f ata. Textul lui de La Croix este mult amplificat, folosind desc rierea lui Galland i ocupind 22 de pagini (pp. 353-375). Pe alocuri mai sint int roduse si note fanteziste, de pilda prezenta printre cei ce insotesc pe Muftar a ga a unor renegati catolici, dintre care l-a recunoscut pe Contele della Vaccare sca din Urbino", foarte ponosit i zdrentaros (molto mal in ordine e cenclose)9. Dup Incheierea defilarii el ajunge la noul conac (p. 375), se plimba Rycaut, p. 284 (vers. ital. VeMagni, p. 345. La polizia fr turchi pratticata con netia 1673). t cosi netto e ponto semnon ordinaria occulatezza, cosi ogni 20 pre il campo di turchi che la pi netta passi incirca trovavansi piantate certe cittA del mondo non 6 di vantaggio. bUssolette di tela giale per i bisogni Vicino ad ogni tenda fanno alcuni corporali, che rendeva gran commobuchi in terra li quali servono per le dita senza confusione... etc. ordinaria necessith; son questi buc hi circondati da vinchi sostenuti da certi bastoni e quanto cominciano ad' aport ar fetore e ad empirsi, li compren di terra e levan que vinchi e fanno altrove buc o per lo stesso effetto. 8a $i probabil, in primul rind din conversatia auzit din cercul ambasadel franceze. Moartea lui Panaioti s-a produs in timpul asiduittii maxime a lui Magni pe ambasador. Este pomenit poate de aceea i protectia deosebit A arfitatA de el coreligionarilor sai ortodocsi, compensatA de actiunea mediculu i Mascellini In favoarea catolicilor. Eruditia sa, renumele bibliotecii sale era u vestite, fiind chiar vorba ca ea s'A' fie cumparatA de Nointel pentru colectia regelui. Nu stim pe ce elemente reale a fost brodatA audienta agentului transil van. In acel moment existau plingeri, ale rsculatilor unguri refugiati in Transil vania, contra Principelui in legAtur cu planul pornirii unei ofensive contra impe rialilor, de care se interesa Frente. E posibil ca de La Croix s'a' fi adus unel e ecouri in aceastA privintA. Rolul lui Panaioti este multiplu. Partener ideal a l lui Magni, el distribuie aforisme i confidente politice, sfaturi teoretice si practice, si informatii tainice provenind de fapt din textele nemArturisite ce s tau la baza intregii descrieri. De pilda, stirea despre nelinistea marelui vizir si ordinul trimis lui ienicer aga de a se opri brusc din mars, e luatgi din relatia lui de La Croix si redatA cu inflor ituri. Panaioti mai e folosit i pentru trecerea de la descrierea staticA a taber ei la evocares taberei in mars. In Jurnalul lui Galland, el este acela care fi a nunt pe Nointel la Adrianopol eh' peste dou zile avea sA fie ridicat cortul sultan uiui, expus vederii, pentru a fi dus in tabArd, indemnindu-1 s-I viziteze. Acum i ntre Reni si Tutora el sfAtuieste pe Magni (p. 349) sA gorneascA disdedimineate i sA se opreased la un loe bun pentru a vedea trececrea sultanului si a initregului c ortegiu. 9 Despre asemenea renegati folositi in oastea turceascA mergind contra Poloniei, vezi Jurnalul lui Galland, I, p. 35 cu stirea despre turcirea cavaleru lui de La Magdeleine, cAruia i s-a incredintat un post cu retribuire de artileri st (cannonier). 550 www.dacoromanica.ro

Era scaldata de riul Prut care curgind in albia sa destul de regulata, uda in laturile ei. Pe aceasta pajiste ntins, iarba era tot atit de verde in st ca in Italia in luna mai, atit din cauza latitudinii acelei tri, cit # za verei intirzi ate. Chiar ai crede c nici nu este o ansitti mai mare, # n mijlocul verei, /ocalnicii nu gctisesc de prisos cojocul, afarti doar de citeva ore /a amiazei.

una d luna augu din cau chiar i

prin tabard, e recunoscut ca frinc i poftit la cite un serbet de diversi turci, fosti luptatori in razboiul din Candia, 11 regaseste pe Panaioti, care i expune i ntregul program zilnic al sultanului. E descrisa (p. 379) camera de culcare a ac estuia (vezi Galland II, pp. 114-115). Magni culege si tot felul de confidente, fie de la un timariot (p. 382) care se vaetil de cheltuielile sale pentru a capt a favoarea sultanului; drumul 11 costa 5000 de scuzi, si durata sa a fost de 5 l uni, fie chiar de la Panaioti, ba aforistic, ba comunicativ. (Audienta transilva nului pp. 383-384, destainuirea banuielii unei ambuscade polone p. 388, care de fapt este pomenita de de La Croix, ms. 4438 si refolosita de Magni). 0 data mai mult, Magni se simte obligat sa-si exprime ura contra crestinilor de sub jugul t urcesc: moldoveni, munteni sau transilvani, dusmani perfizi ai Crestinatatii (ca tolice). Mai raminea de inatisat intilnirea de la Tutora. Copiindu-1 de aproape pe de La Croix, Magni denatureaza totusi sensul versiunii acestuia. O confruntar e a fragmentelor de mai jos Cu partile corespunzatoare din ms-ul 4438 (vezi note le din subsol) va scoate in evident procesul folosit. Potrivrt cu Magni, jonctiun ea de la Tutora trebuia sa fie inainte de toate un prilej de parada.] In vremea aceasta trimite marele viziro sa-1 instiinteze pe aga ie- 390 nicerilor sa se pr egateasca a primi pe sultan intr-un loc potrivit, unde avea de gind sa se intiln easca cu el 0. sa-si fac intrarea solemna in Moldova, cu o maretie nu numai egal, ci cu mult mai mare decit cea de la iesirea lui din Adrianopol... i astfel acest dregator s-a oprit rinduit armata in chipul urmator... etc. [Locul intilnirii d e la Tutora]ll. Pentru primirea sultanului a ales 391 o chnpie care parea facuta anume pentru acest scop, alceituind un mare amfiteatru rotund, cu un diametru d e aproximativ doutl In lungime ci inconjurata de delurele line, avind in spate m unti inalti. Aceasta frumoasa cimpie oferea o hand pasune pentru toti caii intregei armate. P entru a se ajunge pind la ea, trebuia sa treci un sant larg, pe cloud mari podur i de lemn construite anume pentru nevoile armatei. Aceste poduri erau strjuite de oameni trimisi de catre aga ienicerilor pentru primirea si serviciul sultanului... etc. Dealurile invecinate erau acoperite cu corturi ci baraci ale armatelor auxiliare moldovenesti i munte nesti, care se uneau in locul acela cu restul armatei, i asteptau cdlare intrare a sultanului pentru a-i face slujba. 10 Mare vizir era Kprillli Fazil Ahmed (1661-1676). Sultan era Mehmed al 1V-lea ( 1648-1687). Textul ce Immeaz e copiat dupi de La Croix. Magni mai adaugft la osta sil Insirati de-a lungul drumului deschis Inaintea sultanului si pe saka" (= sac agii clare cu burdufuri de piele, care apar In clescrierea taberei de ling& Adrianopol, vezi Jurnalul lui Galland). 11 AdAugirile lui Magni fiind numeroase, au fost subliniate de noi, spre a le deosebi de textul de baza . www.dacoromanica.ro 551

Aceste cloud natiuni erau impartite In doua mari corpuri de cavalerie foarte bin e inzestrate cu cal. Fiecare avea cite un semn distinctiv diferit, moldovenii pu rtind o tunic de zendala" roie, lar muntenii una galbend. Puteau sa ajunga pina la vreo cincisprezece mii (!) de Caldreti, ce stateau neclintiti, impartiti la cel e cloud' laturi ale intrarii in tabard, i 1niruiti intr-o ordine ce le dadea o in fatiare solemnd. [Urmeaza trecerea sultanului, observatd chipurile de Magni, ascu ns dupa un ienicer de fapt copiata Intocmai dupd. de La Croix. Fictiunea revine cu despdrtirea de Panaioti, darnic in recomandari, reminiscente sfaturi. Apoi o descriere universal valabild a drumului, i umplutura necesard pentru a trece la d escrierea Iailor. E pomenit podul peste Prut, facut de domnul acestei tari numit Duca Bey, a carui raminere la eirma pare primejduitd, ca i capul sau, de altminte ri..." (p. 407) i din nou apare clieul suirii pe o Inaltime de unde se vede toata tabara, i indeosebi spatiul acoperit cu corturile lui ienicer aga aflat la o depa rtare de 3 leghe de restul taberei, i care se arata foarte 1ntins cu tunurile mic i care de obicei deschid marul. Restul convoiului de artilerie mare venea indruma t prin and' parte, pe o cale mai uoara i cu mai putin sui, dei ceva mai lunga. Ea co nsta din 50 de tunuri, Cu ghiulele de vreo 40 de funti, parte din ele turnate de curind, parte venite din Candia i din alte cetati cucerite". Noaptea o petrece C u Gabbato .1 Pattoni In nite cocioabe parasite de locuitori care se refugiaseril i n p. 420 p. 421 spus Panaioti. Dimineata, calatorii vad oraul cu turlele deasupra carora se 111Mtau cruci mari, i nu semiluna dupd obiceiul turcilor".] Din cauza multimei celei mari de lume care venea de la tabard, ne era foarte greu sa gasim un han; dar af lind ea intr-un colt al oraului locuiau intr-un ospiciu (r12 doi parinti iezuiti, misionan i poloni, ) care slujeau .1 ingrijeau de o mica bisericutd latind, ne-a m Indreptat intr-acolo pentru a-i ruga sa ne dea gazduire. Am ajuns la locuinta lor, care nu avea alt zid inconjurator care sa o apere declt un gard de mdracini , cum se obinuiete la casele taraneti din Italia, i care era intr-o stare destul de proasta. Am chemat pe unul din cei doi preoti care venind spre noi "i crezind ca sintem turci i pregateau sa fuga i sa paraseasca ospiciul. Am vazut ca era speriat i de aceea m-am pregatit cu nite cuvinte latineti foarte putin lefuite sa-1 rog s ne faca pomana de a ne gazdui. Bunul calugar s-a inseninat dintr-o data i ne-a prim it cu bunavointa. L-am Imbarbatat cit am putut i 1-am asigurat ca ii vom sluji d e paznici tot timpul cit va fi cantonata armata in apropiere (aa de prezumtios mam aratat!). Si de f apt, aa s-a i intimplat, caci atunci chid s-a cerut calugaril or s dea o contributie de orz, griu, unt i alte alimente, turcul pe care II aveam cu noi a indepartat pe toti cei care se tineau de capul lui, ca el sa sufere cea mai mica suparare. 12 Vezi biogriafia lui Magni, p. 523 precum i biografia lui Par6evie, vicar apos tolic In Moldova care s-a gAzduit 3 luni la sediul iezuitilor din Iasi Cu caii s i servitorii sal (p. 167). 552 (!) de teama turcilor... De altminteri pe aici trecea soldatimea fall nici o reg ula, dar cu cea mai mare retinere In marginile cuvenite (!)"... multumita discip linei stranice impuse de sultan. Aa i-a oras www.dacoromanica.ro

Am intrat in ospiciu care pe linga constructia lui nespus de mescdci peretii sdi erau facuti din putine prjini lipite cu lut mai fusese <ocupat si> ruinat cu cit eva luni in urmd de niste rzvratiti'3 impotriva domnului, pentru faptul ca acesta pretindea sd impund niste angarii peste mdsura de apdsatoare, si a fost elibera t numai dupd ce rsculatii au luat o mare pradd, constind cu totul si cu totul din 6 sau 7 funti de fier din cuiele, care prindeau impreund acea lemndrie chink' P. 422 rdu incheiat (!). care a fost celebratd in soapte si cu mare cucernicie j ertf a sfintei liturghii de care fuseserdm lipsiti multe zile... [Magni gustd vinul, care e acru, pentru ca strugurii nu se coc din cauza climei prea reci (!)... apoi incearcd berea... Gobbato se reintoarce in tabard' pentru treburile sale" iar Magni, rdmas singur doar cu Pattoni umbl incoace si incolo insemnind lucrurile (ce ii par) vrednice de luare aminte", ca o introducere la descrierea ce urmeazdj. Orasul Iasi" capit ala Moldovei pe care turcii .5i grecii o numesc Bogdania, este asezat intr-un lo e destul de frumos, la o mica' depOrtare de riul Prut, care i se aid-turd (!) di ntr-o parte15. Cele mai multe cldiri slut fdcute din lemn lipit cu lut. Acoperisu rile slut foarte ascutite, invelite cu bucdtele de scinduri subtiri (= sindrild) asezate frumos intr-o Bunul pdrinte, plin de multtu-nire ne-a poftit in cdmdruta lui in Ulitele slut pline de noroi pind la briu iarna, iar vara zboard praful pina la o inltime de o prdjind deasupra ochilor. Cele mai umblate slut acoperite cu trunch iuri de arbori, asezati regulat astfel ca unul sa se alture bine de celdlalt, cOc i altfel nu ar mai putea fi practicabile. Primul /ucru care mi-a trezit curiozit atea a fost palatu/ domnului, cOci aici a lost rqedinta strtiveche a suveranilor Moldovei din familia Movi/d, care in schimbul unui omagiu erau confirmati de re publica po/ond...16. ordine regulatd. inconjuratel de ziduri de pdmint, a.ya cd mi se perea cd intru intr-o curte mare a unor bergamini, aqa cum se obiqnuiefte in Lombardia, unde se fac acele rotocoa le de ca gras, care Ant ca ni,ste roate de car, despre care am mai pomenit ,si altadatil. muind-o cu o mare cd,sieriel7 constind toatd dintr-o ograd mare pdtratd, Locuinta acestui domn nu v-a putea-o mai bine descrie cleat asep 425 dintr-o said (una salaccia) afumatd cu cloud oddi tot atit de intunecoase si in proastd stare: drept once mobilcsi nu am vdzut cleat un jilt inalt copilareasc. Am intrat in apartamentul domnului si am vdzut cd era alcatuit Tile din 111711A din Moldova", tiparit La Paris in 1620. Vezi ClcItori IV, relatia lui Joppecourt. si uzurparea" lui Stefan Toma, care au adus aceast tara sub jugul otoman". Autoru l pare s se fi documentat sumar din cartea lui J. Barret despre tulbura.17 una qu asi cassina, comparatie folosita pentru a introduce descrierea unei curti de gos podari din regiunea Bergamo si a porneni de o scriere anterioara a sa.

rioara de Magni. Adaosurile sale au fost subliniate de noi in text. 15 il fiume Prut che la costeggia da un fianco (Confuzie cu Bahluiul). 16 Urmeaza o digresiu ne despre reaua adrninistratie a lui Constantin Movila 13 E vorba de rdscoala lui Hincu. Cit priveste furtul cuielor, e o inventie 14 l azi, vezi de La Croix, Yaz, In relatia din 1676" copiata intr-o fez& antewww.dacoromanica.ro 553

de moda venetiana de catifea rosie, reprezentind tronul pe care vade Apartamentul doamnei Anastasia era desprtit de acesta # comunica cu acel al domnu lui printr-un fel de sistem de rotirel ca cel folosit de ceilugeirite, mod de com unicare folosit de greci din pricina marei lor ge/ozii. Am vazut in curte o care ta' de moda le.yeascei cu covi/tir de piele (coperte de cuoie) care servea sil o clued pe doamna la plimbare. In Italia ar fi rewit cu greu sei fie comparata me icar cu o simp/a birjd. Mai erau vreo doutisprezece harabale sau care, cu covilt ir de rogojina pentru domnifoarele de onoare (!) mai de seamti din suita doamnei . domnul in timpul audientelor. p. 426 rerea mea nu ar putea fi invinuiti de prea putinti vigilentd, did, si in mijlocu l iernii, dezbracati, tot stau mereu sli sune de,steptarea. lard asadar in ce co nstti strillucirea regeased a puternicului Bogdan Bey pentru care fac atita zgom ot grecii principali din Fanar care ifi zic Chiarizzia. [Digresiune despre vanit atea lor desearta s'i. soarta ce li asteapta: latul sau mazilirea si turcirea, c are 1-ar paste si pe cel de fatal p. 427 Poarta era p'dzitti de doutizeci si cinci de soldati germani, care duper.' petBisericile19 sint numeroase fi chiar acceptabile. Dintre acestea am remarcat clo ud cu manastiri de calugari foarte frumo ase s'i bogate: una a fost ads:1Ra de v estitul Vasile Voda care a domnit wa de mult, aproape chiar in ciuda Portii, $i care .,stia sei cumptineascti atit de bine /ucrurile incit intotdeauna pi-a Ks d e ameninfdrile ei, rewind, dupti cum ipi pusese in gind A-0 incheie zilele in sc aun20. Aceasta biserica e cladita din frumoase pietre cvadre"21 are cupole falni ce si turle foarte inalte, e impodobita cu coloane i balustrade (!) foarte bine l ucrate dar amesteeind stilurile arhitectonice: pe dintiuntru este toatei zugravi ta dupti obiceiul grecesc (= ortodox): e inzestratrt cu candelabre si candele de argint, de fapt iese cu totul din rindul bisericilor obimuite. Am fost incredintat di acel domn si-a adus mesteri pina' si din Italia si chiar de la Roma pentru acea cladire care se vede ca a fost ridicata fail nici o erutare a banilor. P. 428 0 alta mai veche se afla aproape a sculptatd cu frunze lucrate cu , pi in amindoud aceste biserici portretul acestui Vasile voievod de palatul domnului, este toat Imbrcata cu marmor migala si finete, apoi pe dinauntru e zugravita am vazut cu sotia sa fi Cu copiii stii22.

Am vazut in aceste biserici o mare multime de sipete i ladite, caci fiecare Incea rca sa pastreze in ele obiectele sale cele mai de pret, incredintati ca daca s-a r ivi vreun jaf sau vreo violent, ar fi respectata imunitatea bisericeasca. 12 per mezzo d'una ruota. Adaos fantezist al lui Magill la textul lui de La 12 S i aici e destul umpluturd. A fost inversat ordinea descrierii celor dou mnstiri. Magn i incepe cu ctitoria lui Vasile Lupu, Trei Ierarhi. Galeriile menCroix. tionate de de La Croix devin la el balustrade. 22 Afirmatie gresit. de constTuctie tiiat In forme geometrice regulate. 22 Portretul ctitoricesc pomen it de de La Croix la una din mnstiri este dat 21 Corespunde la termenul tehnic francez: pierre de taille, adica plated tare

acum In factor comun la amtndoull. Textul care urmeaz ii apartine in intregime lu i Magni, si nu mai e cazul s fie deosebit prin sublinieri. 554 www.dacoromanica.ro

Intr-una din aceste mdndstiri am gsit un calugr candiot care vorbeste foarte bine italieneste, caci a petrecut multd vreme in crestindtate, i se laudd cd a carat d e acolo mai bine de 2 000 de scuzi, rizindu-si de p. 429 multi buni crestini care pentru o liturghie Il miluiau cu 2-3 si foarte adesea p ind la 6 dubloni23 [Un cunoscut al lui Magni, contele Garimberti din Parma i-ar fi dat pentru o liturghie 20 de scuzi]. Bunul eaugr isi batea joc de toti acei oa meni simpli i generosi care 11 credeau crestinAtatea sub masca de catolici, storcind bani... si inapoindu-se spre excomunicdrile si blestemele contra ritului latin...24 etc. catolic. El i-a jurat lui Magni ca] niciodat nu a oficiat in Italia, si chiar la Roma, frd a inchina jertfa intru exaltarea ritului grec si nimicirea nominatim a pontificelui roman... i citi vor mai fi ca el, cutreer id a abjura profesiunea de credint facutd la Roma si lovit de afurisenie... cum s-a i ntimplat de cm-1nd la Patriarhia din Constantinopol cu Am gasit pietele publice destul de bine indestulate cu toate cele de trebuint, in deosebi cu carne, orez, grasime sau unt, tara fiind imbelsugat in toate acestea; doar piinea era mai putind si nu era nici de o calitate atit de bung. Portul bdrbatesc26 de prin aceste prti este asemenea celui din Turcia, deosebindu -se doar prin faptul ca hainele se string mai tare la briu de cum se obisnuieste la Constantinopol, moda care este adoptat <0> aici in chip obisnuit de cei care au obtinut vreo dregAtorie sau ginindu-se in totul si cu totu126 la un peftiman, ceeace inseamnd un stergar de pinzd albastr (turchino), cu care femeile se incin g peste 23 Doppie. Dorppia sau dublonul era o moned de aur spaniold. nazuiesc s capete vreuna in aceste Principate. Portul comun al femeilor e destul de grosolan i necuviincios, mar24 Vezi biog., p. 529 scrisoarea lui Nointel contra ortodocsilor. Acest candiot a fost inventat anume pentru a ilustra denuntdrile lui. Vezi i Galland, pentru a t"tudinea patriarhului, amenintind Cu excomunicarea pe ortodocsii care ar primi imprtasania de la niste preoti catolici. Se nartna deci iluzia ambasadorului de a -i aduce pe greci" la o unire tacita cu Roma. 25 Din context ar reiesi ca e vorb a de portal general din Moldova, foarte asemanator cu cel din Turcia... deci al turcilor? Este o intreit confuzie !litre portul turcilor i cal al greailor din Pl anar, intre acesta si al minonittii baierilor e provenient constantinopolitana, in sfirsit intre al acestora din urm si al masei poporului, adicd al taranilor. Cac i indata urmeaz fraza despre portul comun al femeilor, adica al tarancelor, lar d up aceea este vorba de bojen i boieroaice. In realitate aici este comparat portul de mod pur constantinopolitan cu cel al minorittii din Moldova, amintite mai sus. Nu se spune nimic despre portul obisnuit al majorittii boierflor, foarte asemnetor Cu cel polon i unguresc. prinde concluzia cd autorul se pronunta pe baza unei s ingure particularitti aflate din auzite i neintelese pe deplin, pentru ca aceasta nu Ii evoca o imagine vizuald. 26 $i aici este o confuzie, datorat traducerii pe gimanu/ui din Moldova prin echivalentul sdu fonetic pestramal, care inseamnd pe turceste stergar, cind in realitate el este o fot de line care se poart peste un briu lat cu care este incinsa cmasa de pinza groasfi, neavind comun decit numele cu amasile subtiri din Italia. Din aceast tlmacire gresit, autorul trage concluzia ea vestmintele acestor femei s -ar mrgini la foarte putin lucru: o cmas si un stergar de pinzd twins pe deasupra, i asadar portul lor este declarat necuviincios, iar ele mai rele decit chiar fem

eile din vestitele carampane din Venetia. i aici lipseste o imagine vizual precis, inlocuita prin deductii fanteziste i ruvoitoare, intrucit moldovenii erau socoti ti greci" (= ortixiocsi) i ca atare scosi din rindul oamenilor. Despre limba lor , a cdrei inrudire cu propria sa limba nu putea scpa unui italian, nu se pamenest e nimic, lacuna care ar fi cu totul inexplicabil la un cltor real. www.dacoromanica .ro 555

camasa, fait niel o alta mestesugire decit ca se infasoara In el ca intr-un sac care le foloseste de cingatoare, de fusta si de sort... etc. Nobilii localnici ( asemenea grecilor din Fanar la Constantinopol, care isi iau titlul de Kiriagii ( Chiarizzi) isi fac o fal din calitatea lor de boieri. Au rmas putini in oras, apro ape toti 1-au insatit pe domn, asa ca nu voi putea vorbi de stralucirea traiului lor, care nu poate sa nu fie intovrasita de infumurarea greceasca. care se afl in tabard. Cit priveste doamnele din boierime, nu s-au aratat la fat& din cauza zanganitului de arme al taberei vecine, precum si a lipsei sotilor lo r, p. 422 p. 433 Nu am gsit familii care sa se poata mindri cu o vita si o ascendenta considerabil. Aud ca in Tara Romneascd mai se pastreazd cite una, si indeosebi o ramura a Cant acuzinilor, fosti imparati ai Constantinopolului. Din aceast semintie, primul (il primo)27 este acum rau prigonit de domnul acelei tari, s-a dus in tabard, nu st iu daca pentru a se plinge de prigonitor, sau a scdpa de prigonire. I-a mers zvo nul de marile sale bogtii si de insusirile sale alese. Se spune ca are o mare exp erienta a lumii intrucit a calatorit prin Italia, Franta si Anglia, fiind cunosc ut peste tot ca un nobil de mare talent si invatatura. Totusi, dup o lungd pribeg ire a gsit cu cale sa se intoarca in patrie in speranta sa afle odihna pe care nu a putut-o afla pind acuma; si ma mir c o persoan care a gustat ca el felul de via ta din lumea crestind poate sa se vire iar in aceste lanturi... etc. etc.... La Iasi isi are resedinta un episcop grec Mitropolitul trebuie s i se fac daruri repe tafte de cite cloud si adesea si mai multe ori, ca Patriarhului din Constantinop ol si domnului tarn.. S judece Domnia v. cum pot sa-si mai trag sufletul bietele o i plapinde printre atitia latin28. Nu-mi amintesc de ce natie o fi, dar e atit de ru tratat de domn ca si d e episcopul schismatic grec, incit abia, abia daca ii poate duce zilele. Mi s-a s pus ca domnul 1-ar fi chemat la curte anul trecut si i-ar fi facut mari necazuri . Eu nu am avut parte sa-1 vad pentru ca traieste Descendentul Cantacuzinilor pomenit aici nu este o persoan bine definit, ci o figu ra' compusa din combinarea trsaturilor particulare ale mai multor membri ai acest ei familii: $erban, ajuns domn la publicarea volumului lui Magni, i vestit prin bogatiile sale, Constantin Stolnicul, care a studiat si a calatorit in Italia (d ar nu a ajuns in Franta si Anglia) si care se bucura de trecere la curtile strai ne dupa venirea la domnie a fratelui ski mai mare, si in sfirsit parintele lor, Constantin Postelnicul, cazut jertfa' lui Grigora.scu Cantacuzino in 1663. Refugiul din Moldova li se potriveste la tus-trei, dar e situat la date sau in i mprelupi. Aud ca locuieste la o mica deprtare de acest oras un episoap jurAri in dezacord cu cele aratate aici. Postelnicul a fugit in Moldova de urgia lui Mihnea Radu In 1658, Constantin, viitorul stolnic, in 1663 dupa uciderea pa rintelui sau de catre Grigore Ghica, iar $erban, o prima oara la 1668, si apoi i arsi la inceputul anului 1672, dup5. revenirea in scaun a lui Grigore Ghica. El s -a ascuns la mndstirea Hangul, de unde a trecut in secuime, apoi prin Transilvani a si Banat in Turcia cu sprijinul lui Bethlen, inainte de campania turceasc. Veni rea sa in tabara ar fi fost in zadar, intrucit domnul, Grigore Ghica, era spriji nit de marele dragoman, Panaioti. Dar pretinsa venire la tabard' a Cantacuzinulu i amintit se inspir poate din trecerea prin Moldova a lui $erban. 28 Resedinta ep iscopultui atone era la Bacau, la patru zile de drum lama de Iasi. In 1672 nu era un episcop titular in tara, ci un vicar apostolic, Parevi6, care venea destul d e des in capital si se lauda eft de considerat era de domn si de mitropolit! Vezi biog. sa In vol. de fat.

556 www.dacoromanica.ro

foarte retras in resedinta sa in cea mai mare simplicitate. Acei blestemati ar v rea, pesemne ca folosind asemenea tratamente rele s sileascA scaunul apostolic s-1 ajute cu aur din belsug, pentru ca apoi sd-si satis[Urmeazd o digresiune despre alianta dintre la greca avarizia" la giudaica perfidia" pentru a suge singele p oporului, cu ajutorul domnului. Evreii amintiti ar fi mai toti din Polonia]. A p atra zi dup ce a sosit pe aici sultanul, venind din tabard, a dat de tire domnului c vrea s vind s vadd orasul29 pe care 11 cirmuieste el. Acesta a trimis poruncd lo cuitorilor de pe ulitele mai rsdrite (care In Italia doar cu greu ar putea sluji de canal de scurgere a gunoaielor sau de cloaca (!)) sd fie datori s stea la fere strele i portile caselor, pentru ca orasul s pard populat. Si asa, intr-o diminea t a venit sultanul urfacd ldcomia impOrtindu-si prada intre ei. 434 mat de marele vizir, de Musaip pasa si insotit de vreo cinci sute de cOldreti si a dat o rait prin oras prin locurile mai de seamd (pi publici). A fost poftit de domn s bea o cafea (!) in palatul lui, ceea ce a refuzat, si s-a dus afard din or as, la o mild departare, intr-un cort minunat, ridicat pe o inltime in vecindtate a riului, unde a stat vreo trei i ore si dupd aceea s-a dus la distractia sa obis nuitd vindtoarea primul vizir s-a intors In tabard. Tremura poporul de fried, si mai ales cdlugdr ii greci, cd la vederea acelor biserici ardtoase s nu-i strecoare sultanului vreu n imam (adica c in acele mdndstiri ei o due impOrdteste un capelan) zelos sau o altd fatO eclesiasticd ideea de a le preface in moscheim si pentru cum s-a mai intimplat in alte pOrti, nu o data pentru care in deobste nu-si dau prea multd osteneal. Staret al uneia din acele m andstiri era un cdlugr din insula Paros din Arhipelag care, pe deasupra, mai era si duhovnicul domnului. Am fost sa-1 vdd si 1-am gsit destul de dezinvolt, caci a vea experienta floneajunsul care ameninta bunul lor trai decit pericolul pentru slujba tei venetiene unde se vorbeste ceva italieneste31, mi-a vorbit despre 436 spaima ce o trdsese, dar apoi dupd ce totul a trecut cu bine, a sultanului, care cind a trecut prin oras a salutat cu atita indurare tot mOsura lOudindu-mi aproape cu lacrimi de induiosare marea afabilitate a etc. A fcut o comparatie intre armata turceascd si Crestini, poporul 2icind c dacd ar fi trecut pe acolo o armata francezd nu s-ar fi vdzut decit peruci pudrate e tc. A ajuns sd-mi vorbeascd de firea blind a domnului [Gh. Duca] al cdrui duhovn ic era. Mi-a ardtat la o depOrtare de trei mile de Iasi o mndstire32 ridicatd de acesta cu mare ddrnicie etc ... M-am incredintat c bunul cOlugr ... este si el una din lipitorile acelei tdri. Am avut mare chef sa-1 fac s trancdneasc.... si ca sd -1 29 Pentru venirea sultanului la Iasi vezi Cronica lui Neculce. Acest pasaj pare sa &Boa la baz o relatie necompleta folosita de Magni, care i-a mai adaugat de pi lda invitatia doninului catre sultan la o cafea! Si aici se observa aceeasi deni grare sistematica a realittilor din Moldova. 3 Nici o mentiune despre faptul amint it de cronici ea' la intrarea sultanului a strigat hogea din clopobnita de la Sf. Nicalaie domnesc. robi crestini, i come nzile fiind date pe italieneste. 32 Mnstirea Cetatuia cladita In 1669-1671. Aceasta flota venetiana" este flota turcilor din rzboiul contra Venetiei. Ea era comandat In bung parte de renegati de limba italiana', vIslaii fiind i el www.dacoromanica.ro

557

438 amdgesc am sldvit cu mare laudd generozitatea domnului insui, care reiese In evid entO la Constantinopol In casa ridicatd de el la Fanar33 in care a locuit domnul conte Leslie, fost ambasador imperial, In adevOr bogatd i mdreatd. Nu tiu dacd at i observat-o dupd restaurarea ei. Adevdrat ca despre ea se spun lucruri mari, cO ci am auzit intr-o zi o singur camera (!) este evaluatd la vreo 10 000 de scuzi, pret pe mdsura unui palat somptuos. Imi amintesc cd am admirat ferestrele de un desen i o lucratura cu adevdrat ingenioase. [In cele din urma reuete s se Infrupte d e la cdlugdr cu o stic1 bund de rachiu superior, pentru care ar fi gata oricind sd-i mai asculte prostiile]. Intr-o altd mandstire am gsi t un calugar care se pretinde din familia Guzadina (Cozzadini)34 din Ciffante, c are mi-a spus cb.- are la Roma un frate capucin. M-a dus In chilla sa i am gsit as cunzindu-se In ea un alt 439 440 frate al sdu laic. Acesta mi-a spus cd a fost In slujba marinei militare venetie ne, i a addugat c pOstrind un spirit o inclinare francO" ajungea sl fie nesupus fat d de domn, care D. asuprea peste msurd i voia sa-1 sileascd s slujeasca la armatd c u zece cai pe seama lui (cheltuiald care Intrecea averea ce o avea) i de aceea tr ebuia s stea retras i. ascuns. L-am intrebat cum de a ajuns s locuiascd In aceste m eleaguri. [Urmeazd o expunere despre familia Cozzadini din care o ramurd ar i des pre diferiti membri ai diferitelor ramififi trecut in Moldova catii din Arhipela g, Italia i Franta: de pildd eruditul episcop de Zante, *1 apoi puzderia de Cozzadini umili, risipiti prin insulele arhipelagului aservite turcilor, spre deosebire de cei trecuti in Franta ce se puteau 44,1 chiar i cu un cardinal. Magni le semnaleazd existenta unei familii senatoriale di n Bologna, trdind cu mare splendoare] ... La aceasta veste cei doi buni frati sau hotdrit sd se strOmute la Roma, declarind c vor sd se inchine sacrosanctului s caun roman, apoi s meargd la Bologna penin practicd intentia lor, cum mi-au jurat c vor face. Pozitia Moldovei36 care e vecind cu multe provincii insemnate cum si nt Podolia, Ucraina, Tara Romneascd, <cit> i navigatia Dundrii care o scaldd pe o lungd distantd, o fac proprie comertului, mdcar c feluritele impovrdri sdvirite de cei de la cirm, prOpOdesc traficul de Mrfuri. tru a primi ceva ajutoare de la acei domni generoi, de care apoi ii vor ride dupd obiceiul grecesc (= ortodox). Nu tiu daca ii vor fi pus aduc multe bldnuri scumpe de samur (numite zibeline), de ermin, vulpi moscovite, printre care se mai gsete i vreuna neagrd, mdcar e sint rare, i deci foarte pretuite i ei ii fac negotul in cea mai deplin libertate. Nu am gasit acolo nici un apusean , in afar& de un ceasornicar francez38 care mi se pare a era Insurat. Era platit de principe pentru slujba 33 Magni foloseste o not a lui Galland, I, p. 78: Palatul principelui Moldovei pe din afar e imbrcat numai in scinduri, ins apartamentele au costat mai mult de 12 000 de scuzi numai ca zugrve_al". Restul apartine fanteziei sale propri i. 34 Vezi blografia lui Magni, p. 523. Ins tkarii, care nu au deprins ldcomia greceasca, vin din Crimeea i 63 Par'sind o clipd fictiunea, autorul exploateaz citeva informatii reale in rindu rile ce urmeazd. Mentionarea ca mare raritate i scumpete a vulpilor negre poate

fi push' in legatur cu cumpna lui G. Duca, iertat de pedeapsa capitar. multumit druir ii unei asemenea brni. 36 = Gaspard Cal116. 558 www.dacoromanica.ro

sa. Mi-a spus ca o ducea destul de bine, caci slujba sa ii aducea un venit de ap roape un scud pe zi, pe lingd alte multe venituri intimplatoare care ii picau ad esea. [Magni 1.1 incurajeazd pe iezuit s oficieze in bisericuta situatd la o mica departare de ospiciu" ... Apare la ospiciu pretinsul conte della Vaccaresca din Urbino, care manevreaza pentru a-1 implica intr-o apa442-444 renta fdgaduiald ca se va turci. Digresiunea aceasta ocupd paginile 443-444. Sin t date o serie de amdnunte pentru a concretiza fictiunea. Acest renegat indruga ceva latind, si. o vreme a facut pe medicul si la Adrianopol, si. in tabdra turc eascd". A incercat sd mearga la medicul domnului, care era un evreu, dar acesta nu l-a primit.] Intorcindu-se domnul Gob bato din tabard, ne-am pregdtit plecarea din Iasi spre Dundre pentru a ne imbarca acolo, dar nu a fost chip sa gsim carele sau caii trebuitori, cu toate promisiunile si cu toti banii nostri, asa CA a tr ebuit sd mergem la vistier sd-i inmindm scrisoarea domnului Panaioti, multumit cdreia acela a pus in actiune toatd autori445 tatea sa si ne-a fdcut rost de tot ce ne trebuia dar chiar a mai dat un ordin ex pres catre toti 1)i-drink epitropii sau administratorii de comutot drumul ... [A utorul primeste cu intentia de a pldti totul cu cea mai mare exactitate. Urmeaza plecarea din Iasi in miez de noapte pentru a insela persistenta renegatului nut rind ginduri sinistre.] ... Inainte de miezul noptii, suindu-ne in carele noastr e am pornit spre Galati, iar la ivirea zilei ne aflam la vreo 12 mile de Iasi .. . Trei zile am calatorit spre Galati prin niste cimpii netede si frumoase, dar n elucrate. In timpul drumului ni s-a intimplat sd trecem prin diferite catune toa te distruse si. nelocuite, si. cind voiam sd mincam, trebuia sd ne facem rost de mincare ucigind cu ciomagul ginile, ratele sau alte cele ce ne veneau la indemin a, cdci daca infdtisam porunca vistierului s'i ofeream bani nu era chip sd ni se dea ceva de cdtre acei locuitori, care ins& cind vedeau pasdrile moarte se mult umeau cu plata lor (!), atit este de adevarat cd de la grec38 (= ortodox?) nu e posibil sa obtii ceva cu binele, fie in speranta unei pldti, sau rdsplati, caci el nu vrea sd fie cirmuit decit cu ciomagul, care multumitd divinei Providente s e afld bine incredintat in mina turcului ce nu se arata zgircit cu el fata de ac eastd natiune perfidd, si niciodata chiar nu este atit de darnic cit ar trebui! In timpul drumului nu ni s-a intimplat sd ddm de localitdti mai insemnate in afa rd de Vaslui si Birlad, sate (!) in stare proastd38. Intr-unul din ele am observ at totusi o bisericutd veche de piatrd cuadrd", destul de impundtoare dar gata s a se ndruie cu totul. In cele din urmd am ajuns la Galati, unul din principalele porturi ale Dunarii, apartinind tot domului Moldovei. Seicele care vin pentru 37 Organe de conducere local a comunittilor creftine din Imprdtia turceased, cdrora li se adresau ordinele de rechizitie din partea autoritdtilor. Autorul transpun e in Moldova practicile din sudul Dundrii. De altminteri intreaga in38 In elabor area cdltoriei sale fictive nici o clipd autorul nu si-a dat seama cd locuitorii din Moldova aveau o fire proprie. Pentru el ei erau ortodocsi, deci greci". Asa se explica inversunarea sa contra moldovenilor, pe care nu avea de uncle sd-i cunoasca', precum si a bulgarilor de pe coasta Mdrii Negre. 99 casali mal acconci ventie este copildreascd. nitati,37 sa fie datori s. ne tina din cheltuieli, far& nici o platd a noastrd, 446 www.dacoromanica.ro

559

negot prin aceste locuri se urea de la Marea Neagrd pe Dundre In sus pind la ace st port, si nu inainteazd mai departe, nefiind fundul destul de adinc pentru unj a lor de plutire. Ne-am oprit acolo doud zile, in care timp m-am dus s \Tad biser icile si am gsit trei sau patru deosebit de insemnate am vzut una catolicd In care slujea un pdrinte conventual din Pesaro din familia Rossi", daca nu md Inel. Bi etul cdlugdr inspdimintat de locuitori se trsese de o parte la trecerea armatei. M-au incredintat multi c ducea o viatd exemplard i c bisericuta <sa> ar fi destul de bine ingrijita dar In lipsa lui nu am putut ptrunde induntru. [Urmeaza un lant de digresiuni i inventii: chinul tintarilor ...] Locuitive" (!); (din pdcate, v dduva la care a tras nu avea asemenea trabachetta portatile.). Belsugul de raci imensi, din care Magni marineazd un butoias Migrena lui Gobbato ... care ii lasd singur singe din bratul drept . . . Coborirea pe Dundre In monoxile in 4 ore pi n& la Tomarova Reni) la marginea hotarului Moldovei. Viziteazd orasul, vede nist e biserici care i se par sdrace i ddrdpdnate. S-ar fi. dus s facd o vizitd celor doi rezidenti imperiali care urmaserd tabdra sultanului pima' acolo, dac ar fi st iut unde stau]. Facem patine provizii de vin, apoi pornim iar la drum si In scur Va. vreme ajungem la podul peste Dundre, constructie de o mdrime, luntorii de acolo, macar c trani, foloseau niste mici cortulete portagime si structurd nemaipomenitd, de care voi vorbi la locul cuvenit. Trecem pe s ub el si incepem s zdrim nu prea departe, nu turle cu cruci, ci minarete de mosch ei cu semilund, semn c eram In Turcia. Acest oras era Isaccea In care ma aflu In clipa de fatd. A trebuit s m opresc din cauza grozavei duren i de cap a domnului Gobbato. De cum am debarcat i m-am gdzduit intr-o cdsutd pdcdtoasd, m-am apucat colind prin locurile mai cunoscute si am gsit bazarele sau pietele bine indestula te i ar fi si mai indestulate de n-ar fi podul in apropiere, unde se duc toate c ele spre a fi vindute pe un pret mai bun. Am observat un castel foarte frumos de o constructie mai veche si in bun stare de apdrare, precum si o artilerie foarte frumoasd, din care o parte cu cizeluri"bis, dovadd ea vine de la crestini, si a m inteles c sint aici multe piese din localitdtile cucerite din Ungaria pentru 452 [Digresiune despre unele intrigi de serai, despre construirea la Isaccea In 15 z ile a unui mic palat pentru sultana favoritd rdmasd totusi la Babadag Despre rol ul marelui vizir pe lingd sultan, stdruind ca adopte o comportare mai martiald.] Pentru a da mai multd crezare acestei hotdriri martiale a vrut sd-si aseze tabd ra41 pe un muncel vecin cu fluviul, pe unde se zice c s-ar fi tdbdrit i tindrul s ultan Osman cind s-a aprins si el de dorinta de a ndvdli In Polonia In anul 1622 ... intornevoile rdzboiului de fatd. cindu-se apoi din campanie cu atita rusine, dupd ce a pierdut vreo 200 000 de turci minundtii din intreaga aceast cdldtorie. 40biS fogliamata sa ajungem acuma la pod care mi se pare una din cele mai vestite 40 Vezi biografia sa in volumul de fat. ... etc.... 41 Vezi mai sus texbul lui de La Croix, p. 250. 560 www.dacoromanica.ro

Dundrea42 se lateste aici ajungind la 2/3 de mild italiand, i deci pentru inlesn irea trecerii pentru o asa mare multime de oameni si de bagaje s-a crezut necesa rd constructia unui pod provizoriu acesta se intinde peste 48 (!) de slepuri des tul de mari i de lungi, deasupra cdrora sint asezate tabliile care netezesc drum ul; o parte se sprijind pe grinzi mari infipte in fundul fluviului, acolo uncle e mai putina apa, incit nu se pot mentine acolo slepurile lungimea acestuia tine cam 120 de pasi, apoi restul continua' sa se intindd pe toga lungimea cit tine podul; pe tarmul celalalt cum fundul e destul de adInc nu a mai fost nevoie de g rinzi, i In partea aceea, unul din slepuri care se des-. face de celelalte, ingd duie seicelor si celorlalte slepuri s poatd trece se reducea la asigurarea podului, ca sa fie neclintit si stabil, fdr vreo primej die a fi descumpanit de curentul fluviului, mdcar ca acesta e destul de lin, ace st lucru neputindu-se realiza fard ajutorul unor ancore groase i numeroase dupd sistemul inventat de prea vestitul Alexandru Farnese43 la constructia podului pe ste riul Schelde ... etc ... Timpul nici locul nu au ingaduit sa se feed' rost a ici de [cabluri], dar in locul lor oamenii s-au folosit de niste cosuri mari, sa u mai degraba de niste gabioane alcdtuite din prajini groase si umplute cu pietr e, apoi in loc de cabluri, au impletit i incolacit impreund ramuri foarte groase de stejari rezistenti44, de care prinzind acele gabioane, le-au coborit In fund ul fluviului, i acestea asezindu-se In nisipul cu namol, au format cu greutatea lor ca o temelie statornica, dupd care acele cabluri de nuiele ramin bine fixate de vasele ce slujesc podului In chip de stilpi intrucit fiecare din acestea are gabionul sal corespunzator la fund, i In chipul acesta a ramas Intotdeauna soli d si stabil, fara a se fi clintit vreodata, oricit de putin, ca si cum ar fi fos t fdcut din piatrd. Inginerul acestui pod a fost un supus de-al imparatului, din Stiria, sau fie ,si Carintia, care la inftit4are nu facea doi bani. Am auzit su ltanul i-ar fi concedat drept rasplata pentru aceast opera toate taxele pe care l e pldtesc seicele ce suie i coboara pe Dundre, ceea ce ar face o sum respectabild , fiecare din ele fiind taxatd (dupd cum socotesc) la zece scuzi (pezze di otto) . Eu45 am trecut de mai multe ori dintr-o parte In alta, 0 dup pa0i mei obifnuiti l-am gd sit lung de 1250 si larg de 24 (de pasi); el e pazit pe apa de vreo 20 de vase in bunti parte begliere", altele saliane" i altele zeccale" care potrivi t cu nevoile ce se ivesc, vin sa' aduca provizii i echipament militar. Insa Into tdeauna se all prezente pentru paza lui 12 din acestea, iar pe uscat, din spre pa rtea In vecintitatea lui, afa c trebuie sti te aprovizionezi acolo cu tot ce-ti t rebuie. Eu zabovesc deobicei mai multe ore pe zi pe /ingti el, pentru a observa bine totul, i vad mereu sosind trupe noi pentru inttirirea tabe42 Ibidem, pp. 24 9-250 dupa ms. 4438, f. 330-331. Lingusire indirecta la adresa familiei ducelui de Parma. nestingherit si sa-si urmeze navigatia cu toat. libertatea. Toatd problema Moldovei sta. cantonat In fata sa pasa de Brusa cu vreo 3 000 de oameni. O bunti parte de carne, unt, fructe i alte alimente sint duse la vinzare tei. Magni necunoscind folosirea currneiului de tei, modified textul. 45 Frazele subliniate snt introduse de Magni in textul lui de La Croix. torului. 36 " In textul lui de La Croix este vorba de coaja unor tineri copad, &Ilea de Acesba se incheie cu fraza despre pasa de Brusa. Tot restul apartine fantiei auC drtori strini despre Trile RomAne www.dacoromanica.ro 561.

Kislar aga insotind tributul" trimis de acesta sultanului, i in sfirit miticul crus armean, martor al uciderii lui Saul se arat deosebit de vorbdreti. Magni e hotrit sd se inapoieze pe mare. Scrisoarea sa e datat din Isaccea din 26 august.] rei, co un num.& mare de ctimile ... care dacei vor fi surprinse de frigul ierne i vor hrani corbii46. [Autorul i tovar'sul sau de drum Gobbato intilnesc la pod p e renegatul maltez Mustaf a Captan, comandantul unei galere zeccale" i ajung chi ar pe vasul su, dar nu scap nici acolo de tintan! Aici se acumuleazd tot felul de informatii exploatate fantezist: despre trecerea podului de catre oaste, despre seraiul sultanului, despre imprejurrile asasindrii dragomanului Saul. Atit Mustaf a cit i irealul bostangiu al lui a fost insatit de pierden i Inseminate. 46 Ecou al prerii lui Nointel cA reintoarcerea oastei turcesti tirziu, pe frig, www.dacoromanica.ro

GIOVANNI BATTISTA DE BURGO (?-p. 1689) Giovanni Battisba de Burgo era arde, strmutat la Roana uncle a indeplinit insemnate functii in Inlanda. A caltonit 5 ani n cartea sa publicat un englez catolic din familia contilor de Clanric si-a italienizat numele ecleziastice, Bind apoi trimis ca vicar apostolic in Europa, Africa de nand, si Asia, dup cum afirma i

In 1689 la Milan. Singura data certa pare sa fie aceea a prezentei sale la Const antinopol in 1681. De acolo s-ar fi indreptat spre Tara Romaneasc'd si Moldova, trecind prin Tirgoviste, Iasi si Suceava, ajungind apoi prin Podolia in Rusia" (= Galitia) si la Moscova. La inapoiere ar fi trecut din nou grin Moldova impreu nd cu un grup de negustori olandezi care aveau un antrepozit de marfuri la Galati si tine au un corespo.ndent la Chilia. Cu acesrt prilej el ar fi, vizitart schelele Brai la 0. Galati. Plecarea sa din Moldova este anterioara campaniei lui Sobieski din 1686 despre care se ocupa in ultimul capitol intitulat Marchia di S M Polacca i n campania del 1686 (p. 408-422) injghebat dupa informatii indirecte. Cartea lui e intitulata Viaggio di cinque anni in Asia, Africa e Europa di d. Giov. Battista de Burgo, abate clarerzse e vicario apostolic ... d'Irianda, Mi lan 1689 (3 vol. in 12). Calatoria In Tara Romaneasca i Moldova e cuprinsa In vo l. III. Ea consta in note rzlete perivind diferite localitati din Tara Romb.neasc a, Moldova si Transilvania, intervertite !titre ele si farli vreo legatura intre ele. Nu se poate sti dac autorul a facut una sau mai multe caltorii in partile noestre, ni el preciza itinerariul urmat, i nici chiar afirma ca a fost in adevar pe la noi. (Vezi mai jos Observ. Grit.) Cartea foarte rara, lipseste din biblioteci le de specialitate de la noi. Am avut la indemin un microfilm dupa cele dou capito le intitulate: Viaggio da Varna a Taslovier (0 p. 138-154, si Delli habiti, riti e tributi e consumi delli moldavi, p. 143-147. Capitolul urrnatar Viaggio dal F orte di Vivar a Licostomo fartezza al/' imbocoatura del Danubio al Mar Nero, p. 147 155, a fost redat de noi dupa recenzia lui P. P. Panaitescu: Doi caltitori i talieni necunoscufi in rile noastre, Bucuresti 1934. Ultimul capitol Marchia. (p. 408 422) e analizat de noi dup aceeasi recenzie in Obs. Crit. Recensentul in fat a nepotrivirilor din notele privind c5.15toria pe la noi le declara un straniu amalga.m de note fara o legatur intre ele... amintiri confuze si inexacte", fr a ridica problema sincerittii lar, dei subliniaza afirmatia auwww.da coromanica.ro 563.

torului ed a sosit la Tirgoviste dupd 3 zile de navigatie (!). In schimb, capito lul despre campania polond din 1686 este apreciat pozitiv: autorul are stiri des tul de precise dupd scnisori prianite din tard (rialle lettere poi venute dalla Valinchia). S-au intrebuintat poate avvisi" ale vreanii in special pentru descri erea luptei (din 18 sept.) (Vezi si analiza noastra din Obs. Crit.). O constatare foarte imp ortant senrinalatd de noi in notele insotind capitakul despre portul, riturile, drile i maravurile moldovenilor" este fa.ptul cd baza in formatiilor este luat in realitate dintr-o lucrare cu o vechime de aproape 150 de ani, adic din Chorografia Moldovei publicat in 1541 si apoi, in editia sporiti fo losit de de Burgo, in 1550. Modul anacronic in care isi insuseste unele frinturi din acest text rau inteles, pe care le amesteed cu fapte petrecute peste un veac , aratd cu prisosintd cit de putin cunostea imprejurdrile pe care pretindea sd l e descrie. Dar si asa zisele constatdri proprii din cursul cdltoriei se dovedesc neexacte. Biserica de la Galati (ridicat in cinstea sfintului" sihastru ortodox B asilic) Anselano (!) dup5. rnoartea sa dramaticd' din 13 iunie 1681) si in care afirmd c a intrat el insusi la trecerea sa prin oras nu a existat decit in imagin atia sa! Confuzia dintre Iasi si orasul cirmult de un pasd cAtre care se indreap t reisul olandez, dind nastere unei scene destul de asemndtoare cu cea de la Cetat ea Nearnt, unde comanda tot un turc (!), ba numit agd, ba numit pasd, nu poate f i explicat in nici un fel. Acestea, si inc i alte absurditali, nu ingdduie include rea acestor note disparate o fanteziste printre desariertle autentice de cltorie p e la noi, Intrucit textul lui de Burgo nu are caracterul unei relatdri reale, di recte adevxate. E red.'m in anexa ca o curtozitate, si nu ca o mrturie. De la Burgo a mai rdmas un tratat despre apele minerale din Valtelina alte curio zitti" intitulat: Hgdraulica ossia trattato dell' acque minerali del Massino S. M auritio, Favena, Scultz e Bormio: con la guerra de la Vaite/ina del 1618 fino al 1638 et care curiosit, Milan 1689. 1681a. 1686? CALATORIA DE LA VARNA LA IAW (?)1 p. 138 Iai2 este un ora mare i bine populat unde Ii are reedinta clomnul. Acesta era odinio ard ales de boieri, adica de vechea nobilime a Moldovei. De aceast demnitate disp une astazi sultanul3 vinzind-o aceluia care 1 Traducerea s-a facut dupd textul italian publicat in lucrarea: Viaggio di cinq ue anni in Asia, Africa et Europa di d. Giov. Battista de Burgo, abate ClaTense e vicario apostolic d'Irlanda, Milan 1689, III p. 138-148. Titlul versiunii noast re este acela al capitolului Viaggio da Varna a Iaslovier (!). Urmeazd un altul Delli habiti, riti e tributi e costurni delli mo/davi. In sfirsit, din capitolul urmdtor Viaggio dal Forte di Vivar, fortezza all'imboccatura del Danubio al Mar Nero nu avem decit un inceput de frazd, microfilmul ce ne-a stat la indemind oprindu-se aici. 2 laslovier (!) Aceast forma care apare si in titlul capitolului este evident datorat unei con fuzii cu numele Jasloviec al unei localitdti din Polonia. Traducerea sa prin Ias i se datoreste indicatiei ca e resedinta domnului Moldovei. 3 II Gran Signore = Mehmed IV (1648-1687). 564 www.dacoromanica.ro

d tribut mai mare. Se afla la opt zile de drum de la Mangalia in directia Dunrii; are un castel intariti pe malul mdrii si o cetate foarte inalta pe un deal. Noi nu am putut vedea pe dinatmtru nici una din aceste cloud, pentru c turcii, de obicei nu dau voie nimdnui sa cerceteze cettile lor fara s fie indestulati cu daruri, chiar daca nu ar avea nici un fel de banuiala sau prepus impotriva strinilor care sint doritori s vad noutatile din lume. Totusi, guvernatorul cetatii celei mari de la Oceakov, as ezata pe fluviuil ne-a dat aceast dovad de bunvoint pe care dupd cum rareori o arata strinilor, lasindu-ne s intrdm in acea cetate am spus fait' alte ceremonii sau co nsideratii. Din orasul6 acesta olandezii nu au ridicat nici o marfa pentru ca nu au putut gsi vreuna de felul si de calitatea pe care o cautau ei; cci in orasul a cesta se face negustorie numai cu marfa vie, cum e marfa care se exporta din Mol dova: // cai nespus de frumosi, soimi care nu-si au seaman, catiri6 i mgari nenumr ati. Este atita belsug in tara aceasta de toate aceste vietuitoare, incit Ii est e Ingdduit oricui sa se clued prin paduri s le urmareasca, i cel care le prinde, le poate i vinde in voie, ca pe ale sale, sau poate dispune de ele dupa bunul su plac (!!). Reisul7 nostru, cdpetenia negustorilor olandezi, a dat de stire prin. tr-un talmaci turc al su, pasei8 acelui oras c se inapoiaza de la Poart ci totodata , a artat teschereaue sa care (dup cum am spus aiurea) este p. 1311 o porunc a sultanului de a-1 lasa s treaca prin toate provinciile Imperiului otoma n fall de nici o opreliste sau piedica. Atunci pasa s-a grabit s trimita aceluia care-i daduse de veste asa cum fac toate un ceaus pe care-1 tinea la indemina pa salele din Imperiul otoman sa, cu un cal de o aparenta mareata, ca s i-1 infatise ze; acesta era insotit de un alai de necrezut, alcdtuit dintr-un mare numr de ien iceri i spahii care, cu flaute i alte instrumente muzicale i cu vocile lor indrac ite intru armonie ci simfonie, au dat un concert in stare a sparge chiar si un c ap de bronz, astfel c a trebuit ca bunul calvino s daruiasc ceausului pentru bunul nume ci pentru cinstea neamului sau un caftan de cocirlatu ci s imparta un numr de 200 de piastri ienicerilor, spahiilor ci insotitorilor, pentru ca fiecare dintre acesti a sa capete un piastru ca rdsplatd pentru o muzica atit de discordanta. bunurile reisul olandez, caci pentru un cal batrin de 24 de ani, chiop aceasta pretentie modest pare neconvingatoare. Niciodat nu si-a aruncat intr-un chip atit de nenorocit banii ctm P. 140 4 Castello forte. Este vorba cumva aici de Mangalia, care ar mai fi avut si o ce tate (rocca) pe deal? Autorul afirma c le-a putut vedea doar pe din &ail. Dar 5 = Iasi (?) Afirmatie fantezist, ca si cele privind capturarea animalelor prin p aduri, ce urmeaza dupa aceea. 7 rhaiz. Denumirea data de obicei de turci capitan ilor de corbii. Aici pare sa aiba un sens cu totul deosebit. bassa. Nu reiese des pre pasa carui ores este vcrrba, caci nu poate fi vorba de un pasa la Iasi. Intr egul episod e ciudat. Calul trebuia apoi trimis la Sofia!! Toat povestea pare o gluma. Vezi Obs. Crit. tescheri. n. 7.

15ii buon capo calvinista. E vorba de acel reis sau capo delli mercanti de la 11 scarlatina. www.dacoromanica.ro 565

rapciugos care-i fusese infdtisat Cu o muzica bestiald i draceascd, a trebuit s e heltuiasc vreo 300 de scuzi. Asadar reisul a trimis de indatd acel cal scump in o rasul Sofia ... Am mers apoi pe uscat (!)12 cu niste cdp. 141 rute mici pind la cetatea Suceveio unde locuiau niste negustori evrei, corespond enti de-ai olandezilor la care am rdmas noi; i stateam voiosi // In deplind libe rtate, cdci nu se afla acolo nici un turc de care am fi putut fi asupriti sau ba nuiti. DESPRE MAREA CETATE VIVAR" toti spre marea cetate Vivar" numita de ei Neamt14. Aceasta este cradita pe o st inca de mareo asezatd pe un mall6 (?) foarte Inalct, intocmai ca cetatea de la M onjuij", deasupra Barcelonei. Este inaccesibild din toate partile (vorbesc de Ne amt) cdci la Monjuij" nimeni nu poate ajunge prin partea dinspre mare, chiar dac d garnizoana ar fi prdsit cetatea. Din partea dinspre uscat e accesibild in latur a dinspre fortul Sf. Giovanni dellos Reijs. Neamtul a fost facut de naturd aseme nea unei cdpdtini de zandr si nu te poti cdtara prin nici o parte (pin& Dupd ce si-au isprvit acolo negotul, olandezii s-au indreptat cu p. 142 nu vrea s pardseasca niciodatd fortareata. Reisul nostru a trimis la el pe talmac iul sdu turc prin care i s-a infdtisat de asemenea teschereaua sultanului cu sem nul semilunei imprtesti. Impreund cu acest privilegiu, reisul nostru i-a trimis un caftan prea frumos, cdptusit cu samur de o calitate inferioard, care costa puti n In tara moscovit dar care in Turcia ar fi fost pretuita cel putin o sutd de scu zi. Pasao a rdspuns la rindul sdu darului olanfidezului, trimitindu-i un bostang iu insotit de 12 oameni purtind daruri prea frumoase ca rdsplatd pentru acel caf tan, care 1-ar fi intrecut de trei ori ca pret in tdrile crestine. Darul consta din vinuri, purtate de patru oameni din cei 12 pittoni" (?), alti patru oameni d uceau atitea pasdri cite se puteau gdsi la cetate). In aceastd cetate puternicd nu este alt comandant decit un agdo care In pddurile din jur, la mai multe mile, si alti patru oameni duceau vietdti domestice: claponi, gini, pui, giste, porumbei, batali, boi grasi dintre care unul imi aduc aminte era dus de un turc care sttea calare pe el ea pe un cal . Astfel a trebuit ea reisul olandez sA facd din nou pe mdrinimosul si sA cinste ascd pe acei care aduceau darurile pasei. Asadar acest calvin siret a poruncit s d fie desprtiti cei care erau turci de cei care erau moldoveni, punindu-i sA stea in cloud oddi deosebite i-a cinstit deopotriv, pentru ca nici unul din ei sd nu poata apuca ceea ce se cuvenea celuilalt i astfel sa nu rdmind nimeni nemultumit . 12 Precizare inutilA i de aceea suspectA 14 Nempz (Vezi Obs. crit.) Intreaga inventie e de o absurditate flagrant. di<r>up po di mare. Descrierea pare s corespundA mai degrabA cu un promontoriu la mare de cit cu situatia cetAtii Neamtului. 16 altissimo scoglio. 18 Zuoczowa 17 Monjuij, Montjuic, Mons Jovis, deal de 192 m lingA Barcelona. 18 un'aga (vezi n. urmAloare). 19 I/ bassa. In contradictie cu afirmatia precedentA cA acolo co manda un agA. 566 www.dacoromanica.ro

scud de fiecare. lar moldovenilor, ca unor crestini, a pus sa li se dea din acel e vinuri tari pe care i le trimisese aga. Cum acest vin era nespus de tare, dupa ce au baut din el numai de trei ori, acei moldoveni s-au imbatat, astfel ca dup a ce si-au luat ramas bun de la noi, indata' au si inceTurcilor a pus asadar sa li se dea cafea, serbeturi dulci si un sfert de put sa joace pe strad si sa sara i // sa faca teatru, inaltind spre cer urlete si strigate grozav de zgomotoase. Din aceasta pricina intregul ora. (!) a alergat p 143 vada si sa-i avid& i aflind aceasta, aga a trimis la reis pentru a afla cauza pe ntru care moldovenii faceau asemenea smintell, dupa ce fuseser la locuinta lui. R eisul i-a trimis raspuns c acestia fiind crestini, el ii cinstise cu acel vin pe care i-1 daruise si pe care i-1 trimisese chiar prin acei slujitori. Aga a ramas foarte rusinat de aceasta, caci nu si-ar fi inchipuit niciodata un asemenea acc ident si nu i se mai intimplase niciodat un lucru ca acesta chid procedase in ace lasi chip s cu altii. DESPRE PORTUL, RITURILE, DARILE I MORAVURILE MOLDOVENILOR Aproape toti moldovenii merg imbracati dupa moda ungureasca20, adica cu caftane lungi pin in pamint. Moldovenii nu au o singura religie21, ci fiind de neamuri fe lurite, i traind fiecare din ei in deplina libertate de a crede ceea ce i se pare de cuvi inta si ceea ce Ii place, se mai observa ca ei urmeaza unsprezece religii. Cea dintii este religia sfintului apostol Pave122 si ei grit schismatici. Ruteni i slut musulmani23 (!) Sarmatii slut ateisti (?) Sirbii grit schismatici Armenii sint schismatici Bulgarii slut musulmani (!) Tatarii sint musulmani (!) Sasii s lut luterani Transilvanenii sint calvini Calugarii slut schismatici Turcii slut musulmani 20 E o contradictie evidentk intrucit moda ungureasca difer total de cea orientar cu haine lungi pin la pmint. 21 Afirmatie ciudat ce se explic prin faptul c autorul i nterpreteaz gresit informatia data* de Reicherstorffer Cu privire la toleranta re ligioaa a moldovenilor si la prezenta in Moldova a unor strini de crezuri diferit e ce sint rsati practice cultul in voie. Vezi Chorographia Moldaviae In Cd1dtori I, p. 196-197. 22 V. Ibidem, p. 196 n. 47. Notiune imprumutat de la Taurinus, ibi d. p. 161. 23 Afirmatie fantezistk ca si cele urmAtoare, imprumutate Chorographi ei, p. 144 unde autorul facind paradd de eruditie Insir pe ruteni (confundati cu un trib cel tic din Galia), pe prusieni precum i Sarmatia, Mt% a vorbi de sarmati. Despre ru teni apune cA grit adeptii lui Pavel, adicd schismaticil Pornind de aici de Burg o a intoromit tabelul din textul au cu inflorituri proprii. www.dacoromanica.ro 567

Domnul Moldovei plteste deobicei in fiece an Portii otomane urmatorul tribut24, a dica: Cal foarte frumosi alesi in numar de . . 500 Pungi (de 600 de scuzi fiecare (adicd 3 600 (!) de scuzi Ceara galbena, pesi "24bis Miere cintare . . . . . . $oimiIf 99 ft . . 300 600 5 000 . 10 000 . . cd dintre domnii firesti ai acelei tad, si e supus regelui Ungariei ca In aceast tara a Moldovei au obiceiul, pe care Il urmeaza i turcii, de a da tot a tita mostenire bastardului cit i fiului legitim. Ultimul domn al Moldovei, zis B ogdan25 e numit dintre boieri, adimis acolo un renegat (!) purtind acelasi titlu; si acesta a inceput plateasca de doua ori mai mult decit domnii pdminteni; si el punea pe supusii sal sa plteascd. p. 147 vasal (!)26. A fost luat de catre Murad IV27 in anul 1638 (!) cu vistieria sa si dus apoi la Constantinopol, impreuna cu toti fiii sal dusi legati ca robii si a u fost apoi condamnati sd fie sugrumati cu o coarda de arc. Apoi in locul domnul ui legitim i al boierilor trii, sultanul a tricd vdzindu-se el inaltat intr-o demnitate deasupra lor, a pus sa taie si s sugrum e in scurt timp pe toti cei care i-au putut cadea in mina, confiscindu-le in Zar de aceasta, toate bunurile i toate averile lor. Dar cea mai mare parte din ei sau retras in Transilvania39 unde pina in ziva de astzi mai trdiesc, ei sau fiii l or, cu nddejdea de a fi ajutati de dreptatea dumnezeiasca si de indurarea impara tului cind acesta va ajunge stdpin al Transilvaniei. Astfel ca atunci cind acest i boieri se vor putea inarma cu ajutorul impdratului i cind vor pdtrunde in Tara Romaneascd, intreaga tara va lua armele pentru ei ca pentru stapinii 24 Punctul de plecare e tot Chor. (Vezi Caltori I p. 199) din care Sint luate pri mele cloud mentiuni despre cai i oimi. Ultimele trei aduc elemente noi: cifra su mei de bani, evident gresita (caci 600X600 nu = 3600), si cantittitile de ceard fi de miere adaugate ulterior obligatiilor catre Poarta. (Pentru care vezd Rycaut). In acelasi timp sultanul a pus // sa-1 prindd i sa-1 lege pe domnul Tdrii Romane sti28, pe care l-a ucis cum 11 rapusese pe cel al Moldovei. Astfel a pus in acea demnitate pe Mircea29 roman renegat care timp. de ani indelungati slujise drept iscoadd a dregdtorilor Portii otomane in Ungaria, Tara Romaneascd si Moldova, s i sugerase sultanului cum sa. injoseascd i sd distrugd pe acesti voievozi. Acest

Mircea era un parvenit arogant, dusman al boierilor; astf el. detto Bogdano. Vezi ibidem, p. 200 insemnarea despre Petru <Rares> Bogdan", dus cu vistieria sa la Constantinopol i intemnita aceasta referint la evenimente din 1538, de Burgo suprapune uciderea lui Mi24b1s un peso = un cIntar. zis 25 si ron Barnovschi din 1634, In realitate, nu 1638, Insotind-o de amanunte fantezist e. 28 Ibidern, p. 195 n. 141, textul din Chor. i comentariul sat' critic. 28 Afirmatie fantezista. " Murad IV (1623-1640) amintit aici In locul lui Soliman I, contemporanuI lui Pe tru Rares. 1552, 1553-1554, 1558-1559) care este poate asociata In mirtea autoruaui de Burg o, cu ispravile similare ale lui Mihnea III (1658-1659). " Tot dupa Reicherstorf fer, ibidem, p. 200. 568 28 Mirxa, vezi ibidera, p. 200 evocarea tiraniei lui Mircea Ciobanul (1545 www.dacoromanica.ro

firesti i domnii cei mai vechi ai tarii, fiind mai multumiti sa traiasca strunit i i supusi sub gloriosul steag al Majestatii Sale Imperiale31, decit liberi32 su b tirania turca. Intr-adevar cind marele duce al Moscovei33 se va hotari sa stra bata cu armata sa, careia nu i se poate pune nimic impotriva, Podolia si Camenit a, capitala ei, si Rusia // inferioara, acesti moldoveni emigrati, ca si acei di n tara se vor inarma indat, si 11 vor ajuta cu toata vitejia pentru a se elibera o data din lanturile unui cline atit de turbat. Marea cetate a Brasovului despar te Moldova de Transilvania. Aceasta cetate este inconjurat din toate partile de m untii Carpati unde s-au retras boierii din Tara Romneasca si din Moldova asteptin d buna inriurire a cerului care Ii va ajuta ca sa se poata o data intoarce in ta ra lor sub o stea mai binefacatoare i mai mintuitoare, caci slut obositi de a tr di sub influenta cruda a <semi>lunei otomane, i nici nu mai pot suferi s stea des partiti de regatul cel prea imbelsugat al Ungariei (!). Deoarece intotdeauna ace ste cloud principate mai sus pomenite ale Moldovei si Tarn Romanesti au fost uni te cu regatul ungar (!) pin cind, drept pedeapsa a pacatelor locuitorilor, a veni t puterea otomana' sa-i supuna la tribut. lar Moldova este despartita in partea de sus de Polonia prin riul Prut34; adica cartre Maramures, Munkacs35, Mahuchs" (?) i Bereg, cetati de necucerit la granita i trecatori foarte strimte in Muntii Carpati. p. 141 CALATORIE DE LA CETATEA VIVAR" ( CETATEA NEAMT) PINA LA CHILIA, LA GURA DUNARII IN MAREA NEAGRA sind pe mina dreapt Monte Salatto (?)36 [Erau cloud cetati Chilia: cea noua i cea veche. Prima era in VaAsadar ne-am imbarcat aici pentru a ne indrepta spre Chilia, lalahia" (= Moldova). Erau cetati proaste, dar de acolo turcii supravegheau corabiile, avind acolo si tunuri mici vesnic incarcate (colubrine che sempre tiene cariche). Aga statea in Fortezze di Valachia (= Chilia toril au avu t mult de furca cu birocratia turceasca si au fost siliti sa noua) i avea un locotenent al sau in cealalta cetate. Toate corabiile ce treceau trebuiau sa alba un pasaport imperial turcesc (tescheri). caidse opreasca in cas a unui evreu din Chilia, corespondent al negustorilor 31 In 1689 chid a aprut volumul lui de Burgo era la ordinea zilei actiunea de per suasiune din partea guvernului habsburgic pentru inglobarea in imperiu si a trilor romne.. 32 liberi e assoluti In contrast cu stretti e ligati din rindul precedent. 33 Ti tlul adevrat In vremea aceasta era cel de tar. La moartea lui Feodor tronul a fos t imprtit intre fratii Ivan si Petru sub regenta surorii lor Sofia. In toacrnna a nului 1689 Petru inltura tutela Sofiei. Cum cltoria lui de Burgo nu este datat, ar putea fi vorba aici de tarul Feodor mort in 1682. 34 Brut. 35 Mongratz. Numirea Mahuchs" este o repetare in alta forma, tot atit de necorec t, ea si Mongratz, a numirii de Munkacs. Pentru sensul citrii acestor localitti ca fiind In hotar Cu Moldova, vezi Obs. Crit. 36 Microfilmul oprindu-se aici, restu l e redat dup rezumatul din articolul lui P. P. Panaitescu. www.dacoromanica.ro 569

Braila Berilla in Bulgaria" (!) i nu la Galati cum cerusera. Condusi de un negus tor grec, ei se intorc de la Braila la Galati. [Ikelo este o biseric mare si fnumo asa despre care este vorba si intr-un alt capitol in care e povestita i intimpla rea uimitoare declaratd de turci drept minune, savirsita la Galati in Valachia i n anul 1681 si care este intitulat: Caso stupendo da turchi detto miraco/o fatto da un santone greco nella citta. Galacz in Va/acchia, l'anno 1681. Eroul povesti rii un greco-schismatico" din Galati, Basilio Anselmo cel stint, avea reputatia de dint in intreaga Moldova, pentru c nu minca decit radacini de iarba, nu bea de cit apa i umbla gol. In 1681 bintuia ciuma la Galati, in toata Moldova, Serbia e tc ... La 13 iunie Anselmo adund tot poporul in piata din Galati ... declarind c a e nevoie ca un om drept sa moara pentru a-i mintui de ciurnd si se injunghie. Dupa jertfirea sa ciuma inceteaza si in Moldova si in tarile vecine! Autorul dis cuta minunea din. punct de vedere religios. Personal inclina pentru acceptarea e i. Lucrul nu ar putea fi un raccmto favoloso" caci s-a petreout de cutrind si a fost relatat de martori oculari i nu numai de ortodocsi, dar si de olandezi. In cele din urma ei obtin un pasaport pentru a merge la evreii, arrnenii, ungurii i turcii din Galati. El insusi a vizitat biserica somp tuoasa ridicata in cinstea sfintului, acoperita cu aur (!) si impodobita cu yeti " sfesnice inalte) de aur i argint, plina de popor etc. La ridicarea ei de curin d au contribuit nu numai moldovenii, ci turcii (!!!). Dar pind in cele din urm tr iumfa punctul de vedere al bisericii catolice. Este incredibil ca o minune sa fi fost facuta de un schismatic! Urmeaza trei pagini de demonstratii teologice. Concluzia este ca nu poate rezulta o minune adevarata dintr-o sinucidere37]. OBSERVATTI CRITICE Textul bui de Burgo pune destule probleme, &tit din cauza caracterului su Mote i confuz, nit si din neseriozitatea unor sau pretinse constatri. Se mai ada.ug faptu l Ica nu dispunem decit de o comunicare partiala a textului, multumit unor microfilme, cartea filed foarte rar a chi i in bibliotecile din Italia. Restul informatillor noastre se datareste re cenziei lui P. P. Panaitescu Doi ciilcitori . din 1934, in care mai e vorba desp re cele doua cetati ale Chiliei, i despre Galati, Braila etc. Este semnalat regiu nii Ga1ai, prep= i existanta 1.12101' magazii de depozitare mrfurilor aduse sub p avilion olandez, de unde erau imprtite diferitelor case de comert din Moldova de cAtre un armean fattore della nazione olandesa". Autorul afirm ea' a venit la Gal ati impreuna cu un negustor olandez, declarat capetenia negustorilor conationali , care apare si la Iasi (Jaslovier!) In niste conditii absolut nereale, trecind apoi la Suceava, unde corespondentii negustorilor olandezi ar fi fost niste evre i (!), si de acolo la Cetatea Neamtului, tot pentru interese comerciale. Un capi tol special este rezervat minunii" de la Galati si autorului el, sihastrul ortod ox cu numele ciudat de Basilio Anselmo. Sint aduse peditia lui Sobieski in Moldova in 1686, informatiile autorului provenind din sc risori primite ulterior din Valachia". Vezi mai jos Observ. Crit. 570 "In recenzia lui P. P. Panaitescu mai este vorba si de capitolul despre exwww.da coromanica.ro

inainte elemeritele cele mat convingatoare: este artate" ziva precis& a jerffirii sale: 13 iunie 1681. E deserts& de visu (!) biserica ridicata de toti locuitori i, inclusiv turcil (!), In cinstea lui. Autorul a intrat el insusi In acea cladi re noucl somptuoas, iar minunea a fost relatata de martori oculari, ortodocsi evr ei, armeni, unguri i turci din Galati!... Autoral este convins de ceea ce afirma cretine acest caz ca tem a unei discutii religioase a minunii" de la Galati. Buna sa credinta pare evidenta, ca si credulitatea ea. Asa se explica i absurditatea altor afirmatii r ef eritoare la trecerea sa prin Iasi, Cetatea Nearnt etc. 0 cetire mai atenta In gaduie observarea faptului ca intmplrlie hazlii de la Iasi (Taslovier!) i Cetatea Nearnt (Vivar!) i s-ar fi Intimplat chipurile acelui reis olandez care i le-a po vestit lui ulterior. De Burgo le-a cuprins In relatarea sa, fr a arata vreo partic ipare proprie la tot acel vicleim pe care 1-a acceptat de ta sine ou cea mal des avirsita candoare. Dar atunci, daca se face abstractie de ce mai famine aceste s cene ce nu apartin unei experiente personale proprii din relatarea privind acele locuri? Doar infonmatia banala ca Iasi este resedinta dommalui, ca. este la o deprtare de 8 zile de Mange.lia, 1 amanuntul neasteptat e a export:a cai i soimi grozavi i multime de catIn i magari !!! Acestia raisun prin paduri, unde pot fi capturati de aricine i vinduti oricui. Avem aid o com(v ezi mai cA primele fraze sint luate din cartea lui Tavernier, Les six Vayages su s textul In voa. de Mtg. Asa se explica i prezenta cludata a numiril de Jaslovie c binare a mai multor date din surse diferite. Adica din texte serse. Am crede sub forma de Jeslovier (!) confundata cu cea de Iasi. Cali ei eolinii vin din te xtul lui Reicherstorffer, folosit intensiv i In alte privinte. Existente prin pa duri a unor cat stbateci, la care se adauga acum catfrii i magarii, este imprumut ata din descrierile unor geografi rnaghiari i italieni de la sfirsitul veacului precedent. Este curios faptul ca despre cresterea vitelor mari ce se exportau In Germania nu se pomeneste rumie. Si nici despre interzicerea exportului de cat. Declaretie ci negustorii olandezi nu puteau gasi alte marfuri decit marta vie po menita mal sus nu este nici ea o marturie direct', ei ecoul unei informatii date de clandezi. Cast privaste povestirea despre pasa din ora; (!) l schianbul de am enitti Cu reisul olandez, care se repet In and forma la Vivar" (Cetatea Neamt), es te probabil ea localizaren lor se datoreste modului insusi In care a fost Intocm ita relataren calatocriei prin Moldova. Aceasta se compunea, desigur, din fise rz lete referitoare la cite o curiozitate" mai senzationala (Vezi accentul pus asup ra curiozirtatilor" din titaul cartii publicate tot In 1689, Hydraulica, de-spre apele rdzboiul din Valtelina fi alte curiositdfi). La o incercare de sistemarei s a fost anexata notelor tizare a materialului disparat, anecdote despre pasa de spre taj. Dovada ca ea nu avea nici o contingent cu capitala Moldavei este faptul ca acel cal dat In dar reisului a fost trimis de acesta la Sofia. Insemnnile rzle te sax de la Lasi (Jadlovier!) la Mangalia, apoi la castehal intarlt (de unde?), iapoi la Oceakov, apoi la ace/ ora'" cirmuit de pasa. $i identilicat Cu numai p entru ceva mai inainte fusese verba de acesta. In primul plan nu apare autorul, ci grupul de negustori olandezi i mind lor. Autorul se manifest la persoana I-a ( plural) tmanal dup.& acel episod ce a urmat Intrevederii cu pasa cu prilejul Inf atisaril tescherelii. Abia acum declara: Am mers apoi pe uscat Cu niste crute mic i pan& la cetatea Sucevei". Ar insemna deci ca pina atunci drumad fusese pe alp& (?). Aceeasi nedumerime e ridicata si de aocalizarea cettii Vivar" pe care oland ezii o numeau Neanpz", caci in capitolul despre calatoria de la cetatea Vivar pi ncl la Chilia, la gura Dunariri... etc. se spune: Asada? ne-am www.dacoromanica.ro 571

imbarcat aici (?) adic la Cetatea Neamt (!?), pentru a merge la Chilia". $i aceas ta bur:ma se compune din daua parti: o descriere a pozitiei inexpugnabile a ceta tii spaniole Montjuic comparat cu cetatea Neamtului, dada& pe o stinca ce se rldi e pe un promontoriu foarte Inalt la malul mark (!!), si o povestire ce vrea s fie hazlie despre schimbul de daruri dintre aga sau pasa din cetate (caci amintit In amindoua felurile) i acelasi seis olandez. Dar niel aid nu apare autcrrul perso nal, ci repeta doar versiunea olandezului. Retinem faptul ea in mintea autorului i acel oras" (Iasi!) si Vivar (Cetatea Neamt?) erau la malul unor ape navigabil e. Prezenta autorului este afirmat expres la Suceava, Chilia, Braila si Galati. N u stim cum se explic in alt loe declaratia sa c ar fi ajuns la Tirgoviste duprt o navigatie de 3 zile! Dar chiar lasind de o parte acea navigatie, pun:kid-0 pe se ama unei confuzii (!) mersul la Tirgoviste nu se inscri In cele dou trasee declara te In titlurile capitolelor: Cillatoria de la Varna la Jaslovier" i Calcitoria de la Cetatea Vivar" la Licostorno la vdrsarea Dundrii in Marea Neagrd care toriei de la Varna ... nu corespunde intocmai titlului, cad incepe cu insemnarea despre Iasi (si unele referiri la Mangalia i Oceakov, fra niel o mentiune a Varn ei), trecind apoi la Suceava si la Vivar", de unde calat ulterior urmeaza drumul spre Chilia. Dar daca aceast suocesiune de note as corespunde cumva chiar etapel or calfitoriei, atunci nu as mai fi vorba de inceputul i sfirsitul calatoriel la Moscova, ci de un circuit mai modest. Se mai ivesc unele ciudatenii. De ce merg e autorul de la Cetatea Ne_amtul (?) la Chilia (?) daca telul sau e sa ajunga la Galati?? (Binetnteles In ipoteza ca cetatea Vi rvar" ar corespunde cettii Nearnt.) !Titre sosirea la Vivar" si imbarcarea spre C haim, firul narativ este Intrerupt de introducerea unui capitol despre moldoveni (port, ar corespunde la prima vedere la partiuni din drumurile lui de Burgo prin Moldov a la dus i la Intors de la Constantinopol la Moscova i inapoi. Ins cupr rituri, tribut, moravuri), aviad la baza Chorografia Moldovei In forma sparit din 1550, redat i In editiile din 1595 si 1600, la case au mai fost aclugate acum niste informatii mai toate gre.site, menite s umple golul dintre anii 1550 si 168 9. Aceste completari cresc oarecum din textul lui Reicherstorffer. Petru Rares, dup plecarea sa silit5. la Poart, ajunge sa se confunde cu ultimul domn al Moldovei, zis Bogdan", ucis de turci la Constantinopol in 1638 (cored 1634) adic cu Miren B arnovsohi. Miircea Ciobanul, evocat in Chorografie pentru cruzimile sale, ajunge si el A.-0 dea numele lui Mihnea al 111-lea. Fuga In Transilvania a boierilar l ui Mircea la mijlocul veacului al XVI-lea este atribuita boierilor lui Mihnea (1658-1659) numit de autor Minca. Dar chiar i ssa, situaren In timp famine mult depasit de datele reale. Cider autorul s000teste acel exod al baierilor ca Lind cu to tul recerut, astepthid de la acestia o actiune sprijinit de inmrat contra turcilor . Tot din Charografie e luat i defonnat i Insemnarea despre diversitatea oredintelar si a ne amurilar (vezi textul n. 21, 22, 23), i tot dintr-o eetire neatenta a acestei lu orari apar la hotarul Moldovei cetatile Mtmkcs s't Bereg. Numele de Vivar" dat ce ttii Neamt se datore.ste aceleiasi cauze, In Chorografie slut In.sirate cettile Suceava, Hot in, Neamt (Nempca) i cetatea nou a Romanului (Romaniwiwar). Numele de Neamt [... Wiwar, cetite In continuare au dat nastere cettii Vivar" alias Neamt. Introd ucerea acelui capitol explicativ intre cele dou capitole narative ne ltnureste asu pra procedeului autorului din faza de intocmire a relatiei sale din clteva notat ii firave privind curiozittile retinute de el ea atare, fr a preciza locul momentul

in care ar fi situate. Recurgerea la Chorografie in spirit foa.rte ne572 www.dacoromanica.ro

critic a fost efortul principal depus pentru a da o inchegare oarecare unor inse mnri raslete care nici nu au fost notate asupra momentului, dup cum rezult din anom aliile unar afirmatii, ci reconstituite aproximativ din memorie. Pentru citeva d ate generale complementare au fost folosite lucrari contemporane bine cunoscute, ca acelea ale lui Tavernier si Rycaut. In sfirsit, capitolul final despre campa nia lui Sobieslci in Moldova in 1686 trebuia sa aduc ambianta realitatii imediate , In ciuda faptului c reproducea tiri indirecte. Dar scrisorile din Valahia" invo cate de autor sink de fapt ecourile din Moldova difuzate de propaganda polona In occident, si mai ales In Italia (Vezi biog. lui Talent si textul lui Iacob Sobieski, precum i rapoartele lui Bethune dind versiunea oficiar a evenimentelor). Am crecle ca inf ormatia dui de Burgo provenea din cercurile Curiei romane. In adevar, de Burgo i ntituleaz un paragraf: Rotta data all./ tartari di Lipsick il di 18 settembre 168 6 cind In realitate arel atac de noapte contra taberei wneia din formatile ttare a fost dat la 3 octombrie. Eroarea provine din datarea original cu referire la sarbatoarea sf. Francis c (de Assisi) care se tine la 4 octornlarie, dar si la 17 septembrie sau 12 dece mbrie. In scrisoarea reginei ctre papa din 10 octombrie 1686, e reprodusa In part e scrisoarea regelui din ziva de sf. Erancisc, adic5. din 4 octombrie, vestind v ictoria" din ajun, la care a fost adugata de regina o descriere imaginara a rolul ui eroic personal al lui Iacob In acea actiune purtat de fapt exclusiv de marele tezaurar Rzewuski (Vezi Theiner, Vetera Monumenta Poloniae et .Lithua.niae, t. 3 , p. 706; Hurmuzaki V1 119-120). Data lui de Burgo vadeste o dubl greseala: 17 se ptembrie In loe de 4 octombrie pentru baza de referire, i situarea luptei a doua fata de versiunea oficiala redata de Bethune, Iacob So,bieski i Talenti cu privi re la atitudinea lui C. Canternir in afara de un amnunt omis in jurnalul lui Iaco b Sobieski, anume sosirea la Stefnesti a unui boier de seama trimis la rege. Aces t personaggio di gran carattere" ar fi fost expediat de marele logofat ca s dea a sigurdri din parten domnului, care s-ar uni regelui cu 5 000 de ostasi, dar nu s e poate mica din cauza sulbanului Galga. In Jurnal este doar vorba de reintoarce rea iezuitului Wierzkowski cu rspunsul dornnului. Bethune ins pomeneste (tot la St efanesti de delegatii domnului prin care regele trimite apoi porunca s i se prega teasc un pod peste Prut. E probabil c acei delegati 11 Insotiserd zi In loe de ziva precedentd. In general acest capitol nu aduce nimic In plus pe Wierzkowski. Data reala a acestui moment este 8-9 august. La de Burgo ins toat a datarea e gresit, cad situeaz intrarea In Moldova la inceputui lui septembrie, l ar sosirea la Iasi, dupti 28 septembrie (!) cind regele mai afta ca domnul se ap ropia cu 10 000 de oameni pentru a I se artura... (!) etc. In felul acesta mult t rimbitatul succes din 18 septembrie (!) de la Parhuti din faza ultitn a reintoarce rii din Moldova ar fi precedat intrarea In Iasi. Dar inssi acea intraxe se confun da oarecum cu trecerea grbita inapoi dupa zadrnicirea planului de a ajunge la Dunre . Cad incendierea capitbalei este situat acurn la intrarea regelui (!) si nu la P arasirea ei, lar autoril acestui fapt ar fi fost moldovenii (cad regele ocupind Ia.sii) acei renegati negsind alt mod de a se reiz buna, au aprins incluntrui oraqului un foc atit de puternic incit ltitindu-se cu iufeed, a incencliat cea mai mare parte a acestuia. Dup aceasta analiza nu ne putem mnsui am apelat, neavind la indemin aceast zumatul inftisate in articolul citat. pe afirmatiile lui de Burgo. Unele se anfuzii constante. Bunn sa credint In www.dacoromanica.ro 573 aprecierile pozitive ale recenziei la care portiune din original, ci doar extrasele i re In concluzie nu se poate pune niel un temei datoresc credulitatii sale, altele unei c

privinta minunii" de la Galati, de pilda, este presupusa pe baze morale in masur a in care discuta aspectul religios al faptelor relatarte, dar materialitatea ta ptelor e desmintita de realitate. Nu se stie nici In ce calitate a calatcrrit de Burgo la Constantinopol si la Moscova. Ca propagandist religios? Ignoranta vkli ta cu privire la cele 11 religli din Moldova (!) si la declararea rutenilor de m usulrnani, infirma o asemerbea ipoteza. Ca emisar politic pentru constiturirea u nei tabere anti-turcesti? Felul neprecis In care se refera la intentiile marelui duce al Moscovei" nu pledeaza In acest sens. Doar cunoasterea textului integral al Calatoriei sale de 5 ani ar putea cumva aduce ceva lumina' si permite oricum &A se aprecieze gradul de coerenta si al celorlalte insemnari ale sale. www.dacoromanica.ro

REPERTORIU CRONOLOGIC Giovenale Falco. Vine in Tara Romanease In 1635 la Conventul de la Tirgoviste. In 1639/1640 trece ca paroh la Cimpulung. Moare acolo dupd 1643. Bartolomea Bassetti. Soseste la Iasi la inceputul lui 1640. Face vizitatia pasto ral& a bisericilor catolice din Moldova ian.mar. 1643. Pleac& la Roma in iunie sau iulie 1643. Francesco Soimirovie. Este la Tirgoviste in 1646, apai in 1647. Trece prin BacAu si merge cu Par6evie la Varsovia si Roma. La 3 nov. e la Tirgoviste cu BakApoi In iarna 1651/1652 vine la Tirgoviste In vizit solemn& la domn. Vito Piluzzi. Vin e ca misionar In Moldova In 1653. Slujeste la Baia pin& la 31 ian. 1663. Revine de la Roma ca prefect al misiunilor la inceputul lui 1664 si st tot la Baia. Plea c in Italia In 1675. Revine ca arhiepiscop de Marcianopol ca vicar apostolic in 1 679. La venirea episcopului polon Dluski pleac de la resedinta din Bacau in Trans ilvania si la Baia. La 1687 e inapoi la Roma. Angelo Tassi. Desemnat ca misionar in Moldova prin 1652, soseste dup5. 25 ian. 1654 (?). Sta la Sabhoani (?), Suce ava (?), Baia (?) i Trotus (?). In ianuarie birrtuie ciuma In tar. El pleacd din Moldova inainte de 1658. Gabriel Tomaso Manej. Misionar in Banat (1647-1653) la C aransebe i Lipova. Vine in Tara Romftneasc5. in 1653. In 1656 e vicar general pe ntru Valahia" al arhiepiscopului de Sofia, Baldi. E trimis de Mihnea al 111-lea l a Roma Viena 1659. E la Tirgoviste la 30 sept. 1659. E la Tg. Mures ca sol al lui Mihne a. Ulterior e vicar apostolic In Moldova. La triscAunarea lui Gh. Ghica pleaca probabil In Transilvania. La 7 feb. e in Polonia. E la BacAu in mai 1662 ian. 1663. In conflict cu Rudzinski, trece In Tara Romineascrt. In 1669 cere s& se r etrag In Croatia. In 1689 vine cu refugiatii chiproviceni din Bulgaria. In 1690 e trimis de Pcincoveanu In misiune la Viena. In 1696 la Sibiu el solicit& succesi unea arhiepiscopului de Sofia mort Vla,s Koidevid. E la BacAu grin 1657. E vicar ul episcopului Manan Kurski in 1659. In 1660 e visar al vicarului Mandi6. La venirea lui Rudzin.ski inceteazi rolul s 5u. In 1675 e custode al Bulgariei i Valahiei". www.dacoromanica.ro 575

Athanasie Rudzinski. Soseste in Moldova ca episcop polon rezident la Bacau la sf irsitul lui ian. 1663. Face vizitatie pastorala. In 1665 e alungat de domn (Dabija), bnuit de intrigi cu principele Transilvaniei, Apafi. I. Radziejouwski. Sol mare polon, trece prin Moldoma In mai 1667. Moare la Adrianopol. La inaperie re solia e conclusa de Wysocki. Fr.-Casimir Wysocki. Face parte din solia din 16 67. Se inapoiaz in sept. In 1669 e trimis ca sol al regelui Mihail Koribut Wisniowiecki la Poart. Trece prin Moldo va. La inceputul lui 1670 e la Adrianopol. In 1672, la declararea razboiului e t rimis Ja Dunre s astepte inapoierea ceausului turc retinut de poloni. Se face schi mbul si el se inapoiaz prin Moldova. Petru Pardevie. Numit arhiepiscop de Marcian opol si vicar apostolic pentru Moldova in feb. 1656, el nu merge la postul sdu c i se opreste la Viena. (Pentru pretinsa sa venire in Moldova in mai 1656 si apoi la Tirgoviste, de uncle ar fi mers ca sol al rasculatilor crestini la Viena in 'august, vezi discutia din Observafii Critice.) In 1668, nov. e trimis ca vicar apostolic in Moldova. Sta la Iasi i Bacau. In 1669 merge la Varsovia i Liov, in 1670 in Transilvania, la Ciuc. In dec. 1671 cind izbuoneste rscoala contra lui Du ca el se afla la Iasi. In timpul caanpaniei din 1672 sta.' la Baca'. La 10 marti e 1673 parseste in taina Moldova Cu o pretinsa sale in apus. Fr.-Maria Spera. In 1669 e trimis ca prefect al misiunilor din cele dou Valahii" si provincial al Tra nsilvaniei i parneste la Viena, Cracovia si Varsovia sa cear bani de drurn, pe ca re neprimindu-i se opreste din caltorie. (de) La Croix. Trece prin Moldova, ca em isar ai lui Nointel trimis In tabara sultanului ce inainta spre Tutora, 1672. Tr ece in 1675 prin Tara Romneasca In Transilvania si Polonia, de unde se inapoiaza pe aceeasi cale. In mai e la Adrianopol. Trece in 1676 prin Tara Romaneasca si M oldova spre Polonia in vederea unei eventuale mediatii franceze intre turci i po loni. Giovani-Battista del Monte. Vine ca misionar in Moldova In toamna anului 1 663. Slujeste la 'Ilrotus 4 ani, apoi in Transilvania. In 1670 e trimis la Sabao ani. Pleaca la Varsovia cu o solie tainica a domnului (Gh. Duca). E inapoi in Mo ldova la 15 aug. 1671. Slujeste la Hui, Birlad si Ciubarciu. E prezent acolo In 1674-1676 precum i la Vaslui. In 1678-1680 e la Galati. In 1685 fuge de ttari In Tara Romneasca la Slemnic. La 18 sept. 1685 e trirnis de don-in in tabra lui Jablo nowski cu anumite propuneri. La sfirsitul anului e chemat In Polonia de nuntiul Pallavicini. La venirea lui Sobieski (In 1686) e in Moldova. Insoteste retragere a acestuia din august la Liov. Trimis ca emisar la imparat i apoi de ctre acesta in Tara Romaneasca in feb. 1687, e inapoi la Viena la 12 iunie. La 24 funie e tr imis la Roma. Se intaaroe in Tara Romaneasca uncle moarne in 1689. Ph. Le Masson. E prezent la lupta de la Hotin din nov. 1673, precurn *i la exped itiile polone din 1685 si 1686 in Moldova. Anton Stepanicie. Vine in Tara Romane asca in 1670. In 1673 e vicar general ,,pentru Tara Romaneasca" al arhiepiscopului de Sofia. Serie din Bucuresti in iulie 1673. (Sfintit episcop de Nicopol In aug. 1677, incearca in 1682 s smulgi a dministratia religioasa a Tarii Roannesti de la arhiepiscop.) In martie 1686 se a nd la Bucuresti. In 1687 se refuglaza cu alti bulgari in Tara Romaneasca. La 4 d ec. e trimis de Serban Cantacuzino la imparat. La 15 iulie 1688 merge ca sol ofi cial la Viena. Se intoarce in Tara Romaneasca si e trimis de Reincoveanu la Vien a dup moartea lui Serban Cantacuzino. Rmine acolo. 576 www.dacoromanica.ro

Volumul de fata f itind continuarea nemijlocita a volumului V, explioatiile cis privire la fazele de elaborare a textului definitiv sint valabile i pentru acest a. Pentru contributia coautorilor dintr-o prima faza trimitem la cele spuse in v ol. III, p. 753 relativ la caracterul complementar si La inevitabilele suprapune ri din faza de Ca un ornagiu datorat inceput. I Ion Totoiu I si regretatilar I P. P. Panaiteseu amintim importanta lar oontributie in faza 1-a, In legaturii cu traducerea sau revizuirea unor texte din limbile italian, turca, maghlara sau polon, imbogatirea aparatului critic ou note si trimiteri din bibliografia maghla ra, polan sau germana, redactarea unor notite biobibliografice ce trebuiau s. !als oteased materialul in acea faza, precum i ajutarul lar nelipsit de cite ori se a pela la el. Ei slat prezenti i In volumul aoesta priri Calatorii Poloni in versi unea lui P. P. Panaitesou, prin raportul lui Ovari i cel al lui Mancid, i prin t extele lui Donado i Cerri din anex. Continuarn ou aratarea autorilor din fazele I si II. M. BULGARU (Misionar): Vito Piluzzi G. B. del Monte Relatia anonim 1685-1687 Relatie anonimd Moldova Rel atie anonima latin, T. Rom. text partial text partial text text text biografie biografie notita introductiv& notita introductiv& I-a form& I-a farm& I-a forma 1-a forma (Alfi martori) F. Veterani Anexes text Le Masson text text partial (de) La Croix text Iacob Sobieski Relatie anoni ma olandez& biografie biografie biografie biografie I-a form& partial I-a form& I-a form&

notita introductiva biografie biografie G. B. de Burgo Tavernier Levasseur de Beauplan 37 text partial text partial text I-a forma CAlitori strtuni despre 'raffle Itom&ne www.dacoromanica.ro biografie 577

De mentionat o serie de biografii in I-a forma a misionarilor Kaidevid, episcopi i Rudzinski i Dlruski, anonimul [Spera] solii Radziejowski i Gninski. M. HOLBAN Misio-tutrii: Vito Piluzzi V. Koie'evid text partial includeri A. Rudzinski Anonim [Spera] G. B. del Monte (de) La Croix de texte noi text text text text partial si includeri de texte noi text partial includeri biografie critica biografie critica biografie critic b i ografie critica biografie critica biografie critica de texte noi text biografie critica' A. StePan6id text biograf ie critica A. Angelini text I. Dluski biografie critica P. ParC'evid text cu inc luderi noi biografie critica Iiiografii sau notite inrbroductive refitcute criti c in spiritul voiumelor apirute: Veterani, Iacob Sobieski, Radziejowski, Wysocki, de Burgo, Relatia anonim despre Moldova (1685-1687), Relatia anonima (a lui Piluzzi din 1687), Relatia anonima l atina despre Tara Romneasca (1688) cu identificarea autorului si a imprejurarilor redaatarii sale si completarea critica la biografia lui Bthune. Includeri de mat erial nou: Giovenale Falco Bartolomeo Bassetti F. Soimirovid A. Tassi A. Rossi T. Talenti Volponi Anexa: Cornelio Magni text text text text text text text text (confruntat critic Cu modelele sale) text cmiginal (fragment) biografie biografie biografie biografie biografie biografie biografie biografie (de) La Croix Cavalerul de Beaujeu P. CERNOVODEANU observatii entice observatil entice notita biografic A avut un rol activ In faza de definitivare a volumului. S-a ocupat de ilustrare a aproape totala a volumului. A contribuit u observatii judicioase la aparatul cr itic al cliverselor rapoarte din volum. A contribuit cu: Edward Brown Rycaut text text Fr. G. de Bthune Anonim englez 1664 text text Edwar d Brown 578 biografie biografie biografie biografie www.dacoromanica.ro

V. MIHORDEA Comelio Magni (fragmentul despre Iasi si Tutora) text si biografie, A fost prezent intr-o faza anterioara de elaborare a materialului C113 tinind seama si de versiunea lui Mesrobeanu si de prezentarea lui N. Iorga. (de) La Croix, textul din 1676 editat concomitent de el si de Babinger, insotit de o notita' biobibliografica, folosita in I-a Laza' de grupare a textelor, cu elemente de referinta utile la redactarea ulterioar a biografiei s'i a observatiilor entice. M. VLASIU Si in volumul de fata a contribuit efectiv la munca din faza colectiva a lucrari i. A revizuit si tradus texte italiene, ca acelea al lui Veterani, de pilda, pe linga altele. www.dacoromanica.ro

INDICE A Aiud (Enyedinum, Armium), de la AnniAkerman v. Akkermann. Akkermann nume turcesc dat orasuus 510. Abaza, pasa de Silistra; i Matei Basarab; i Vasile Lupu 256. Abundatia Augusti ( gresit Abundantia Daciae sau Belsugul Daciei, inscriptie pe o moneda batuta de i mparatul roman Traian Decius 508. Abundantia Daciae v. Abundaba Au(gusti). Ada-Kal localitate i cetate pe Dunare 473. Adjudeni, localitate In Mol dova; catolici si capera caballea- la 141. Adrian v. Hadrian P. A. lui Cetatea Alba v. Cetatea Alba. Alai bei Mustafa, oomandant turc de lefegii 35 1. Alba Iulia (Belgrado, Wersenburg), oras In Transilvania, biserioa romano-catolica linga ; franciscani misionari populatie de rit catolic la 131, calatorie la 367, cetate 440; fost soaun episcopal si resedinta voievodala; garnizoan de soldati unguri, in numele vino. Adrianopol (Andrinople), oras; moartea polonezului Ieronim Radziejowski la 8 aug ust 1667 in timpul soliei pe ling sultarrul Mehmed IV; 155, 156, 369; plecarea ar matei turcesti in campania pentru cucerirea Camenitei, din 1672, de lita din 252 ; poarta Constantinopol 259; tabra armatei turcesti de ling5. 249, 548, 551; ceim 'pratului habsburgic in 1664 la 501; (confuzie cu Alba Regala); relatii v. Rei chestorffer si Possedespre Alba Regala, 163, Szekesfehervar, aflata vezi paratului Germaniei si cele turcesti din anii 1663-1664; garnizoana de soldati u nguri la (confuzie in text cu Alba Iulia) 510. Albita-Drioceni, defileu in Trans ilvania 429. In zona luptelar dintre armatele imremonia investirii ca domn al Tarii Romanesti, a lui $erban Cantacuzino la sfirsitul anului 1678 si plecarea spre 559. tara 361; 479, 481, 482, 484, 550, 551, Alciner v. Alcsner. Alcsner (Alciner, Alcyreii, Alzner), faAgapia, mn'stire in Moldova 92. Ahrnet, pasa, fiu al seraschierului otoman Ibrahim pasa; fost pasa de Egipt, fun ctie in care s-a rasoulat contra sultanului si ar fi fost decapitat, daca n-ar f i fost interventia tatlui sau; in 1677 asteptat in tabara turceasc de 'fuga Camenita 363. Ahasverus, rege biblic 452. cele doua tamilii. Alcsner Loan, din familia Alcsner; frate al lui Francisc i Gr

igore 106. Alcsner, Francisc sau Francesoo, numit milie originara din Altina, localitate In Transilvania; se inrudea cu familia Ba rcuta, din Cotnari, ande locuiau si Frincul din Cotnari", ou studii_in Polonia, partizan al iezuitilor, trate cu Grigare i loan Alcsner 89, 91, 106. 581 www.dacoromanica.ro

Adcsner, Grigore, frate cu Franoisc si nazi 106. v. Alcsner 106. Alcyreii 131, 152, 184. 138, 484. Ioan Alcaner, Cu care locuieste la Cotlatii cu Piluzzi (care pentru Angedini titlul de magistres) 102. v. Wolff, Ana. Angioia, doamna Alexandru al VII-lea, pap (1655-1667) Anglia, rege al 132. ambasador al regelui 1664 502. v. Carol II Stuart; v. Winchelsea Alexandru cel Bun, doran al Moldovei (1400 aprilie 23 1432 ianuarie 1) Anonim, Descrierea englez, Moldovei A/exandru Coconul, doxnn al Trii RoAlexandru flia, domn al Moldovei (1620 1621 oc t.); (1631 dup. dec. sept. 10 v. Radu 1633 apr.); fiu al lui 5 mnesti (1623-1627) 132. 1685?); textua inAnonim, memoriu titulat Relazione della Moldavia ei dei P. P. m issionari apostolici in Adi, ceaus, a cdluzit solia lui Guniski Ali, pasa, a clruzit la intoarcere solia lu i Guniski de la Camenita spre Moldova in 1678 357. v. muntii Carpati. Alpes Dias 256. In 1677 la Camenita 351. Altina dat numele de familie Aksner 106. v. Alcsner. localitate in Transilvania, a (Adzner) Aman, ores, prigonirea evreilar sub regale Ahasverus 452. Amgei (Aznagia"), localitate in erici de nit catolic, 81, 90, 93, 94, 106, obiecte de cult nute de la cut, G. B. 97. Anastasia, doarnna, despre care etinsa cltorie in Moldova la 1672 178, 554. Anastasia I, Moldova, oatolici i bis v. Bar208; venituri Mi vorbeste C. Magni in pr imprat bizantin (491-481),

la , quella provincia pdstrat intr-o copie, s-a desooperit de I. C. Filitti in 1910 p ublicat in Revista istoric" (iuliesept. 1926, 193-199), sub titlul Un raport cato lic despre Moldova /a sfir$itul secolului al XVII-lea); prezentare 390-394; text 394-398. Anonim englez (1664), descrierea Transilvaniei cu o insirare a voievoz ilor principilor acesteia, text 509-511; traducere dup ariginalul englez A prospe ct of Hungary and Transilvania..., Londra, 1664, p. 33-41; pentru titlul intreg i alte amAnunte, vezi P. Cernovodeanu, O veche carte englezeascd despre trile noastre (1664) in Aluta", revista Huz. S. Gheorghe, vol. III, 1971, 197-206; text 500-502; Descrierea Moldovei 502. Anonim, relatie latin. despre Tara Romneasca, inainte de august 1688, prezentare 44 1-449; text 450-463; autor probabid Stepandi Anton sau Stefani, ar fi riclicat palatul din Constantinopal, cunosout mai tirziu sub numele de I3ogdan Serai 492. Anchialos, port 547. Ancona, port in Italia 337. Andrei, j ude de Cimpulung (judicam relatii cu Campilogensem), catolic, Anselrno cel stint, preot la Galati 570. Antonia, catolic din Suceava 137. Anton ia din Popesti, domn al Trii Romnesti (1669 martie rie) 314, 327, 357, 451, 461, 499. episcop de Nicopole. 1672 februa1678 Antonia Ruset (Anton), (Rosetti-coa-ect), nov.) 326, 327, 356, 363, 364, 426; fii: domn al Moldovei (1675 nov. 10 Serban Cantacuzino 452; nora 460. v. Adrianopol. Angelini, Antbnio, din Morseia), misionar Angelini, Antonio, din Campi (zis i pkintele IVIorsein din Morseia), misionar miAndrimople morit conventul italian din Moldova, Nograf 329-334; text 334-341; slujeste 100, 101, 207, Alexandru, Ion, Iardache 349; dregav. Contas, stolnic, 348, 355; tor al Wolf, An drei pisar si secretan i ai Pisarul 348, 355 si Kienarski, Stanislav, si catolic i din Moldova 434; reloan latii ou Polonia, au regele Sobieski 484; cu salia, conchisti de Gminski 349 (eliberata cu aceast ocaca preot la Roman, Trotus, Sboani; des79, 80, 84, 85, 86, 87, 92, 96, 99, pre 326, 341, 484; in172, Suceava 208; formatii, referiri la despre Moldova 107; rap ort despre Moldova si Tara Romneasc (1682) 336-341; raport din Liov 389; prezie pe tunanii poloni luati prizonieri la cetatea Neamtului, Rozowski, Gardowski i Lukas7ewicz) 355; relatii ou

fect al misiunii catolice in Moldova 376; relatii cu nointre 1681-1685 bilul tra nsilvan Mikes Clement 225; redatii ou Congregatia de Propaganda Fide, scrisori ct re secretarul acesteia 328, 334-335, 335-336, 336, 440; re582 Antonio, Felice din Todi, preot catolic In Moldova, mrturie in cazul 13alloti Benedetto 82-83. Apafi, Mihail I, principe al Transilvaniel Turcia, numirea in scaun 484. www.dacoromanica.ro 459, 495-496; prim sfetnic la 1687 al v. Clement, Mikes 439; relatii cu (1661 sept. 14 1690 apr. 15) 398, 415,

Turcia, turci, ApaMud Mare - localitate In Transilvania 368. Apododar din Damasc, arhitect grec , care 341, 407, 495-496, 504, 516; relatii Cu Mustafa Buikli-pasa 407; relatii cu Tkly I mre 407; relatii ou imperialii 405 si imprratul Germaniei, Leopold I 407; si Than Sobieski III, regale Poloniei 405, 406. Babadaghi - v. Babadag. Babonabek, persanul (Babonabek z Daniel Tadeusz, Babonek ), polonez tu 'ca, tIlmaci intre sola lui Gniski (1677BacAu, oras In Moldova 103, 104, 187, 375, 43 8; populatie 101, 172; catolici la -1678) si turci; v. biografia 347-353. a construit podul peste Dunre In tata Drobeta-Tr. Severin 506. Apolloni, Simone d in Veglia, misionar conventual, viceprefect in provincia" cabalie a Maldovei 80, pariah la Baia 218; la Cotnari 78; bani pentru - 50; relatii cu Basetti 48. Apor , Stefan, conte, + 1706; a jucat un rol de frunte sub principele M. Apafi dupa o cuparea Transilvanlei de cAtre Habsburgi; relai.i cu moldovenii 398. Apostol, co lonel cazac", trimis in 1686 de regale polon loan Sobieski in fruntea unei garni zoane la Cinipukmg Mod433. 82, 138; biserici catolice la - 49, 51, 78, 91; biserici catolice (episcopal Sf. Marla i parohial Sf. Nieolae) 92, 101, 138, 139, 140, 142, 220, 223, 488; mnstire catolica.' la -- 82, 92, 101, 139; iezuiti la 78; parohie catolica la 54, 152; venituri ale bisericii catolice din (moard grajd) - 101 si (sat cu supusi catolici, vil, prnint cultivabil, finet e, moara", stupin, animale domestice, bani) - 208, 22.0; obiecte de cult crestin 94; diecezd catodicd de -, de care tin satele Pa,scani, Valea Seaca, Trebes, Fintinele, Fardoni 139; invazi e de soareci (1666) 172; unitti armate de t-urci i romni, prin -; jaf al turoilor (bosnieci) 174; ttari la -142, 341; misionan i minoriti observanti 52; GrOSS Grigore 97; Angelini AnI, stringind o mare avere, in special dovenesc; in 1685 11 invinsese la Copou pe Velicico, hatmanul moldovean arabi 480. la - 107, 108, 129, 139; ordinul fTanciscan reformat la -- 95, 96; preoti la Arges (Argis, Arzis), riu, vad pe - 253, 477; castel pe rnalul - 462. Argis, - V . Arges. Argos, localitate, cucerit In 1686 de tonio si Del Monte Giovanni Batttsta 101; Tomas Zocolantud" gely Baltazar 143; vi car apostolic de 49, 231; Paolo Observantul 87; Petru Pardevid 86, 92, 327; Taplocsai 219, 327, 328, arhiepiscop de Marcianopol la 11 Arhipelag - grup de insule Arzis

V. Arges. Francesco Morosi 382. insula din - v. Paris 541, 542. Ansova - v. Orsova. grecesti; Stefan 220; capelan al vicarului Parevi v. (Petru, din Chiprovt) 92; 919; doreste vicariatul Brcut, G.B. Asia - 308; mrfiuri din - 286, 298. Assisi - v. Tassi Angelo din -- 80; Giontodi Marcantonio din - 438. Astamaty - v. Stamaty. Attida, canductor al hunilor (434-453) 510. V. Piluzzi Vito la 1682 - 336; resedinta a diecezei episcopale catolice din Moldova 82, 90, 94, 140, 208, 219, 224, 484, 540; episoopie de -- 107, 139, Au(gusti) Providentia - inscriptie fals, 222, 327, 341; episcop de - 107, 138, 231, 327, 376; episcop de - i fuga pentru podul de la Dunre, construit de Apolodor din Damasc 507. Austria - 40; cas a de - (dinastie a Impratilor Germaniei) 459; exploabarea sash In-- v. Hallstadt 498. Avrmeni (Havrameny) - localitate pe Nistru 423. Aznagia" - v. Amagel. plsmuit de istorriografia rumanist ranidor dependenti, apiscopului -- 338; episoopi din Polonia la. -- 142, 143; apiscopii sint numiti in sec. XVII de Polonia; episcopi de - v. Zamoyski 52; Kur ski Manan - 129; Rudzinski, Stefan Atanasie 86, 94, 102, 184, 2.18, 219, 224; Dluski Iacob - 341; Piduzzi bcoa ni; inundatia Bistritei, invazia ttarilor 341; tatari, foamete, ciu82, mfi la -142; corespondenta din Babadag (Baba, Baka, Babadaghi), localitate in Doba-ogea 105, 350, 479, 560; Rig a la - v. Giorvarmi Budgarul; popuBaba - v. Babadag. t a hanidor ttari din Crimeea 526. BahJul, riu In Moldova 296, 413, 431, 537. Bacha Serail - Bagce Serai. Bagce Semi (Bacha Senrail) 142, 172, 173, 175, 375, 377. 176, reseclinlatie de rit catodic la - 93; arrmat turreasc, capital a Bulgariei (!) eronat - 249 ; moschei, robi la - 365. Bahna (Bano), localitate Intre Tirgu Oona

Groze.sti 106; unguri catolici la www.dacoromanica.ro 140. 583

Baa, ores in Moldova 49, 327, 434, 438; corespondenta din - 78, 84, 86, 87, 88, 89, 99, 100, 102, 325; adrese 54, 104, 105, plingeri ale orasenilor din - 82, 83, 176; studii predate de Piluzzi Vito din Veglia 98; biseric catolica. la 78, 80, 85, toll Petru si Pavel, Biserica Alba. au hraxnul Sf. Ghearghe i biserica Adormirii Maicii Domnului 176, 220, catolici - 90, 117, 217, 222, 389; Bartalomeu, Samuel, Petru, Gross Petru din 98, Wolf Nocolo (Nicolae) din 91, 222, Ioachim Wolf din - 222; legat al biserici i din - fcut de Gheorghe Gross 85; 220; parohie - 54; mi326, 328; bunuri i obiect ,e de cult ale bisericii 94, 389, 439; venituri (vii) 80, 105, 338; locuitori, p oporeni, 217, 91, 92, 93, 101, 130, 137; bis. Sf. Aposreclamatie contra lui, scrisoare la Congregatia de P.F. 83; *i Piliizzi, V. misionarul Piluzzi Vito de catre un mic grup de clerici pusi la cale de catre Ba rcuta, Giov.anni Battista; pentru amanunte vezi observatii entice M Piluzzi Vito 110-113; invinuit de familia Barcuta c ar fi lepdat rasa s-ar fi fcut schismatic g rec - 82; 223, 82, 83, 84, 87; in timpul eft a stat la Galati s-ar fi pierdut din hramuril e bisericii catolice de acolo - 94. Baltazar un.gurul (parintele), preot la Baluze, francez, retransmite impreun cu Lubienetz din Hamburg, corespondenta din Varsovia despre misiunea antiB,acu 51, 138. misionar convertit la - 92, 117, 118, 217; Volpone, G. B., preot misionar conver tit la - 339, 389; Gros Grigore din - 97, 217, 438; Ioachim Wolff si Capra Iacob din - 438; preoti, ortodocsi la - 117; cash' parohiala, cimitir, catolici sasi, populatie ortodoxa la 137; inscriptie la - biserica catolica din - 138; incursi uni ale turcilor la 101; incursiuni i jafuri ale ttarilor la - 93, 101, 389. Baia de Aram (Baia di Rome), localitate In - 460. Baiazid I Ildirim" (1389-1402), sul tan Baks', Petru Deodat (Bogdan), episcop otoman 501. sionari i preoti convertiti la - 48, 78, 85, 104, 130, 137; Piluzzi, Vito, preot Banat - 497, 498, 556. Ba,ndini Marco, (1593-1650), arhiepiscop de Marcianopol, observant de la Chiprovat, vicar apostolic cu resedinta la Bacau 53, 137, 138, 1 39, 140, 111, 142, 151, 183; activitate in serviciul credintei catolice in Moldo va 53, 55, 140; reotomana a lui Parevie - 188. latii ale lui - 51; relatii despre Paul Beke i iezuitii din Moldova 81; in 1644 trece pe catolicii din Tara Romaneasca sub jurisdictia arhiepiscopiei de Serdia (

Sofia), lar pe cei din Moldova, sub jurisdictia arhiepiscopiei de Marcianopol 128; relatii cu ParCevie 183; fat& relatia lui frate al - 219, In volumul de Koicevie 220; vezi Tetcandlor 141; impreun Cu Bandini hotaraste jurisdictia catolicilor din trile rom ane - 128; scrisoare apocrifa a Balaban, negustor din Liov, in proces cu Ursachi, mare vistier moldovean (1674catolic de Sofia in 1641, arhiepiscop din 1642 v. Cacitori, V, p. 194 - 49, 138, 314, 316, 460, 483; Baksid *i Gross, Gheorghe 81; raport din 1641 asupra catre dogele Venetiei - 179. Bangali v. Mangalia. Bano v. Bahna. Barbarrano, localitate, v. Becchia A. din Parhuti 434. Barbazar, localitate linga Adrianopol 481. tiei Fide 176, 375, 376, 378. (oca. 335. Barbatat! probabil citire pentru Perhanei (=- Perhanci), adic Barberini, Carlo, cardinal al CongregaBarcelona, oras In Spania 566. Bariona, Ni col, misionar In Moldova 1675-1678) 103, 104, Balalug - sat si oras cu acelasi nume, pe Prut i in Polonia linga Sniatyn Balcic (Balchik) 525, 526; 547. 435. 1677) 349. 327, Bartolomeu din Venetia, misionar In Bartoloaneu, Bartoloaneo. 499. Baldassar, polon, preot iezuit la - 96. Baldeschi, monseniorul secretar al Congr egatiei de Propaganda Fide; in august 1671 primea scrisoare de la Piluzzi v. - 8 8. Balibeg (Balibegus) - 462. Ballatti, Benedetto din Cortona preot la Trotus 81; S abaoania 87; Tmaseni 217, 218; Galati 209, 218; In jurul lui izbucneste in 1668 u n scandal provocat Moldova, prrobabil Basetti B, 80. printele - V. Basetti Basarabi, dinastie in Tara Romaneasca, Basarabia 299, 408, 508; orase In- 521; T arutino (Tarista"), Tighina, Cetatea Alba, Chilia, Greceni, Braila, Ismail, lo-

Bartodomeu, fiul lui Samuel 98. i exploatat de legatura cu cuite in mare parte de turci i tatari 516, 517; tatari in - 302, 306. Basbazar v . Iasi, resedinta domnilor moldoveni 251. 584 www.dacoromanica.ro

Bassetti, Bartolomei (parintele Bartolomeu), minorit conventual, misionar in Mol dova; biografie 42-48; text 48-55; intentia de a pleoa din Moldova 49; vizita de spre Sigismund Polonul 51; preocupari pentrru organizarea unui sinod diecezan la Cotnari 52, 54; corespondent cu secretarul de la Roma, monseniorul Ingoli 54, 55 ; si Paulo Bellino 53; si VarBasziewicz, Sebastian, preot iezuit polonez la Iasi 96. Bthory, familie voievodar in Transilgatia 328 si Wolff loan 82, si marturia lui despre Banat Benedetto 82; 100, 177. Gross, Grigore 88, 100; si Perdevie 88, si Barcuta Matei (Mtie$), frate cu preotul Giovanni Battista 94, 106. Barcut, Francisc (Francesco, Frangulea) 82, 83, 339. Brcuta", Valentin (Don Valentin din Ktaaam 50; despire - 53, vania, 503. tinaro), fost alumn al Congregatiei (timentelor politice fuge In Polonia 103, 438. 138, 143. tulatura don) in 1687 datorit eveniabijescu, Mares (Banuse Marise, (morale) ban, mace vistier, apoi mare vcnnic sub Bthory, Sigismund (Bthory, Sigmun), 1597), (1598 aug. 27-1599 mart.) (1601), (1601 febr. 3-1602), 130, 439, 502, 511 . Bthory, Stefan, principe al Transilvaniei principe al Transilvaniei (1581 maiRadu Leon, mare ban in Taira Romaneasca sub Antonie din Popesti (16691672) 451. Beaujeu (Beaujeau), contele de - (oava(1571 mai 25-1575 voievod; din 1575 pina In 1583 principe al Transilvaniei; rege al Poloniei (1576-1586) 502. Bazargic, oras in R.P. Bulgaria, palat moschei tur cesti in - 366. Babuta, sat, contopit cu Mnesti, In Moldova 219. Bleanu, Gheorghe, ban, ginere al lui 1679-1681, se pare ca a participat la campania polona de la Prut In 16861687 cin d este citat de Care Dupuy. Este autorul unui jurnal de caltorie, in care descrie i ederea sa ^n Polonia Memoires du chevalier de Beanjen, contenant ses divers v oyages tout en Allcinagne, qu'en Hongrie, avec des relations particulires des guerres et des lerul de -), a stat in Polonia intre v. Popescu Hrizea 452. Barout, Giovanni Battista (Berchuze, Berguze, Berguzzi, Gi an Battista), i se

affaires de ces pays-let depuis l'anne spunea familiar Sambat", paroh national", originar din Cotnari, fiul ju1679, Paris, 1698, Amsterdam, 1700; Insemnarile sale se opresc inainte delui Valentin, era ungur si predica In limba romana; vezi amanunte biografice la G. Calinescu, In Alcuni. Misionari si Fr. Pall in Le Controverse (Diplomati italieni, I si IV) si Vladimir Ghica in Spicuiri istorice", reeditare dupa arti colul din Revista catolica", 93, 94, 103, 104, 137, 217, 338; afaceri Cu Beaujeau, Quiquerau de -, oavaler de Malta, omonim ou contele de Beauj u; a evad at din cele $apte Turnuri in 1686 291, 295, 305; memorii 490-491. de 1912 (Scrisoarea unui preot parnintean din secolul al XVII-lea) 81, 84, 89, 92, bani ai bisericii 208, 337; predica In 1661 in limba romn la vizitatia apostolic a lui Vlas Koi6evie; se instaleaza episcopatul de Bacu, drept vicar apostolic dup decesul lui Par&vie 327; venituri a le lui- (de la Amagei) reLatii ou populatia mireana din Cotnari 97, 1670, dup o captivitate de 10 ani 485. Becchia, Agostino din Barbarano, misionar In Moldova (la 1647) 80. Behain, baron de -, colonel de dragoni, In cainpania ?D iana din 1673 281. Bek, Mirzu Urumbetul, care tine de Adyl Affirm, care avea o t ab'r de tatari nogal spre Prut 358. Beke, Parul, iezuit ungur La Iasi, s-a retras in PoIonia, cind a fost rechemat In nite de ParC'evi contra sa, 51, 52, 81, Belgia 306. 143, 151. urma agitatiilor ii reolatnatiilor porcatolice din Iasi, Cotnari, duse de Brcut, la Roma 102; ruda ou familia Alecsner d in Cotnari 106; frati 328, sorisori ale populatiei Belgrado v. Alba Iulia 440. Belgrad, oras in R.S.F. Iugoslavia 254, 255, 415, 475, 506; aga de la - 473; st'p inirea imparatului Leopold I asumarelui vizir la - 548, 550. v. ai v. Matei (Mates) 94, 106; Frarncisc (Francesco, Frangulea) 82, 83, 94, 339; nepot al lui - V. Valentin Barcuta 438; altunn" al Congregatiei de

Propaganda Fide, numit paroh la Cotnari de Thomasy Gabriel; plecarea pra - 476; lupta de la - 1456 si loan de Capistrano 128; sol polon, cldtoria lui Banat Benedetto la - 83; tabra Bellino Paul, Paulo. Bellmar, in Italia 222; si nuntiul din Polonia 328 si Piluzzi 376, 377, 438; si Rossi si Kienarski si Urbano Cerri i CongreBenin, Paulo (Belirnar Paul), preot maghiar, de rit catolic la iai 52, 53, Belz, e vreu din - 354. 143; relatii cu Bassetti 53. www.dacoromanica.ro 585

Benedetto (Remondi), misionar in Moldova Intre 1635-1643, rechernat de vicarul patriarhal de la Constantinopol 48. Bender v. Tighina. Benedetto, paroh de S abaoani 174. Benza, manastire in Moldova 92. Benchuze, V. Barcuta. Berguzzi v. Bancuta 217. Bereg, trecatoare, cetate In comitatul cu acelatsi nume In Transilvania 569. Ber gamo, regiune In Italia 538. BerlIla" v. Braila. Bernardino, misionarul v. Valentini Bernardino din Perugia. Bernardino della Marca, minarit conventual (flu) al manastirii din Pera din regiune din Moldova, In care locuiau catolici 106. Binldeanu, Soloman, mare logort (cancelar) al Moldovei (1667 mart. 17-1672 iunie 14) I-a intimpinat pe Radziejo wski Ja trecerea prin Fai In mai 1667 155. Blasiu v. Koi6evid, Vlas 129. Blasiu, catalic i Cantacuzino Bogdan, Bogdani, nume atribuit In general dommilui Moldov ei 358, 554, 568; bogdani pentru locuitorii Moldovei G. B. 93. v. Giovanni l3rulgarul, Del Monte, Bertesti, sat disparut, pe P.rut 358. Berzunt, manstire In Moldova 92. Bes-Arabie n v. Basarabia" 521. Bethlen, Gabriel si regatul (lac" 511, Constantinopol, preot la Bucuresti 230. Bogdan Vaal v. Bogdan cel Orb. Bogdan cel Orb (Bogdan Vada.), confundat In text cu fatal sail Stefan Bogdan Serai (Serail) palat al domnilor Moldovei la Constantin:poi; cladirea a f ost ridicata In timpul impAratului bizantin Anastasie I, refacuta In 1381 desavi i'sita In timpuil lui Petru Bares; vezi G. Bals, Bogdan Serai, rest, 1916, P. 1-11; 256, 257, 492. Bogdne.sti (Bogdanowce), localitate pe Pout 3 51, 360, 422; loe de vad 438. Bogdania v. Moldova 256, 500. Bogdania v. Iasi 552. Bagdanowce v. Bogdanesti 422 . Bohotin, localitate 430. 358. cel Mare 256. 556; si. Serban Cantacuzino 556. Bethune, Francois Gaston, marchiz de (1638-1692 ); ambasador francez In Polonia; biogr. 399-404; text 404-415; cuta d'Arquien 335,489; depasa lui din 26 oct. 1685; despere lupta de la Bolan 2 87; 305; cumnat al reginei Poloniei, alasextras din Buletinul C.M.I.", Bucuscrisoare a , jurnal despre campania burgului, legaturi pain sotia lui ou familia d'Arquien 489. palonA din 1686 410-415; versiune fals despre incendierea Iaui1uii in 1686 413; a participat la expeditia BrandenBoia di Rome v. Baia de Arama 460. Beucheur, le sieur, cavaler al ordinului militar al lui Christ, francez In suita regelui Sobieski in campania de la

Prut din 1686-1687 305. Biale, Francesco, ear:titan genovez, comannia (mentionata 1687); cel mai pretuit ostas care se and In Transilvania 402, Bialograd v. Cetatea Alba 509. Bialogrodzani, hoarde de tAtari Titre Nistru i Pru t, lingd cetatea Alba 357. 440. dant al cettii Simlau din TransilvaBoian, localitate pe Prut, lupta de la din 1685 287, 421. Bologa, localitate In Transilvania 511. Bologna, oras 557. Banasana (Bonesana), preot catolic, fruntea comisarilor papali de aa Iai, minuitor al banilor pontifican alocati pentru orga nizarea rnagaziilor; rector al colegiului iezuit de la Liov 413. Bonaventura, pr eat la Iasi, apoi la SuBanici, a cenit refacerea bisericil catoceava 143. Bidzinski, din herbul Janina", strajnic Banfini, relatie a lui Bosnia, ordinal minoritilor din 138. Botosaat 438. Boucoureste v. Bucuresti Bnailka v. Braila. Brailow v. Br aila. Bran, cetate 369. Brandenburg 335, 485. Brankoveni v. Brincoveanu. 151, 509. lice din Iasi 151. despre Dacia observanti 253. al coroanei polone In 1684, rob la fa.tari, rscum.pAnat in 1693, ajunge voievod ( palatin) de Sandomierz, +1704, 286. Bielegrod v. Cetatea Alba 516. Bistrita, riu 337, 341, 375, 508; mnstirre In Moldova 89, 92; cetate In Transilvania 440. Birlad, du 103, 106, 140, 356, 521; oras 350, 356, 375, 423, 438, 559; catolici la 90, 106, 140, 208, 222, 379; biserici caBrasov (Corona", Kronstadt, Stephanotolice dia 79, 89, 93, 106, 140, 208, 339 polis) 102, 326, 368, 473, 475, 476, 507, 368. (Adormirea Maicii Domnului, Sf. Dti: mitnu, Sf. Chiuse); obiecte de cult orestin 94, 106, 339, 439; preoti catolici la 586 568; bis. In Schei, stinca lined , consilierr al lul Simon Dietrich (1677-79) Bratulani v. Butuleni. www.dacoromanica.ro

Braylow V. Braila. Bra11 v. Braila. fii ai 353. (Dumitrascu, loan, Nicolae) Braila (Berilla", Brail, Brailka, Branow, Braylow), oras, port la Dunare 93, 105 , 254, 255; amintita i pentru Moldova. pentru Tara Bomar-leased 253; apare gresit ca oras din Moldova 255. Brenassise, ofiter francez in campania Buims, Dumitrascu, fiu al hatmanului 570; tranzit de vase si marfuri pe la 163, 182, 251, 256, 409, 476, 521, 522, Buhus, loan, fiu al hatmanului AlexanBuhus, Nicolae, fiu al hatmanului Aledru Bu hu.s 353. Alexandru Buhus 353. xandru Buhus 353. Bulbulaer (Privighetoarea, Bulbiu), sat Brousse (!) v. Brussa Brown, Edward, relatie din 1669 despre Transilvania, Banat , Tara Rorna'neasca, callatorie in Ungaria 506-508. Brudzki, rotmistru, prin car e Guniski trimite jurnalul soliei in 1677 pasei de polond de la Prut din 1686 295. Brincoveanu (Brankovani), viitorul domn Constant in, tigan robi ai - 459. In comuna Ciocirlia, in Dobrogea 360, Bulgaria 96, 182, 369, 473, 479, 511, 521, 96, 128, 129, 139; franciscani observanti (zocolanti serbi) 206; arhiepiscop 570; bulgari 228, 559; provincie catolied a - 64, 65, 86, 128, 129, 231; misiona ri conventuali, preoti catoliei in de - (Sofia) 99, 183 si numirea lui Buncea din Graf:Este, fiu al - v. WPaiCevie 183; capitals. badag 249. en 452. (!) a - v. BaBrunacci, Antonio din Cremona, preot Camenita 348. misionar la S.bdorani, a venit In Piluzzi in 1679; prelect al mishmilor catolice in anii 1686-1688, 339, 389; relatii cu Pallavicino, nuntiu de Polonia Brussa (Brousse), pasa' de - 250, 480, 562. bucorvina 438. Butaleni (Bratulani, Valea Bratuleni) 425. BUZAU (Pozion), oras 256, 438, 476, p as (trecatoarea -) 476.

Ikusitza, localitate neidentificata 435. Padure de fag 433. Bucovina, provincie 296, 297, 309, 350, 421; 293, 294, 404, 405, 406, 414, 415, 421. Bucuresti (Boucouresle), 01'24 132, 369, 460; resedinta- dorrineased 132, 207, piidurea sau codrii din - 280, Calla (Kafia, Keff et) 299, 525. Caioni, Giovanni, preot observant din 287, 230, 253, 256, 461; bisericA catolic la 128, 132, 206, 207, 314, 315; negustori i catolici la - 128, 207, 461; preoti misionari conventuali la - 207, 239, maghiard la - 230, 461. oazacilor Ucraina 284. 251, 337; secretari de limb& polona sau Bacu, a transferat impreuna cu Barcutd, G. n230, Secuilor 107, 337. Tara Cahul (Kagull te pe - v. Vilenesti 359. Caill, Gaspard, 222, 558. Cairo, pas de v. Abatra pas de Calafat (Kalafat), oras 462. 435. B. bunuri ale episeopiei din Moldova i rin in R. S. Moldoveneasea; localita ceasornicar francez la Iasi, in 1671 90, Silistra, pasa de - 256, 249.

Buczacz, tratatul de la - (1672) grin care Polonia ceda turcilor Podolia si Buda, azi Budapesta 382, 409, 411, 413, 426; luptele dintre turci i habsburgi in 1686 de la - 404, 405, 407, 412, 422, 423, 424; victoria habsburgilor si fuga l ui Suleiman pasa, mare vizir otoman 435. Carnenca (Homonka in text), in loe de Petriceni sau Petriceanca pe Siret 434, Camenita v. Camenita din Lituania 406. Carnenita (Camenitza, Camenita Moldovei s iau a Podoliei, Caminez, Carninieck) azi Kamen.ek-Podol'skij - localitate In U.R .S.S., 89, 117, 163, 100, 350, 351, 352, 355, 361, 364, 365, 381, 404, Buda (sau Budenita, Rudy), localitate pe Valea Siretelului 435. Budapesta 340. 412, 422, 433, 438, 439, 568; diocez caBudenita v. Buda, pe Valea Siretelului. Burly v. Buda, pe Valea Bugeac 357, 382, 384, 385, 424, trecatoarea v. Levasserur, de 477; deserierea V. Cetatea Beauplen; orase-cetati In 4-10, 476, 517. talica sub autoritatea arhiepiscopiei de Liov, relatii cu arhiepiscopii de Liov, cu Moldova 99; man' astire catoliea la - 152, 228; nobili poloni din - reclama pe Ballati Benedetto 83; loe de refugiu Alba, Chiba 516; tatari, aliati ai Im41677 aprilie-1674 februarie) 350, 356;

al iezuitilor din Moldova, jaf al turcilor la - 102; expeditia turcilor ocupares Camenitei plata a Europei, cheie a regatului Poloniei", dup Parperiului otoman din 208, 301, 357, 409, Buhus, Alexandru hatman al Moklovei convoaie de aprovizionare a Cevi, la 1672 186, 315, 318, 440; 451; 293, www.dacoromanica.ro 296, 358, 413, 414; 415, 453 (zaherea) garnizoana turceasea la - 293, 294, 351, 587

340, 482; trimis valah, soldati valahi in garnizoana turceased 490. Canapi, loca litate V. Angelini Antonio - 1677-78 348, 357; 488, 490; Hallpasa (1682-1689) 337; ienicer-aga de la - 351; intentia lui loan III Sobieski de a o reouceri 404, 440; armatd turceased trimi sd in 1682 pentru intrire 406, 409, 433; pas de - Ali-pas.a la Cantemir, Constantin, domn al Moldovei (1685 iunie 15-1693 mart.) 385, 398, 407, 439, 451; fii: Antioh cel mare 407 , 440; i Dimitrie 358, 407; ostateci la Poart. Vezi Dimitrie, Cantemir, Viata Lui Constantin Cantemir zis cel doinnul Mold,ove-i, Bucuresti, ESPLA, 1960, p. 74, si Soliman serasker din - 84, 319. Candia (Cipru), guvernator de -, vezi turc la 1685 289; si Turcia, turcii 407, 409, 424 si sultanul Mehmed IV 440; e cerirea - 551, 552. Cantacuzino, fost familie imperiald din Imperiul bizantin, impdrnintenit ea Cantacuzino, C,onstantin Postelnicul Maneascd 540. a Cigala, M. 508; rzboiul turcilor pentru mare farnilie boiereascd in Tara Rofugit in Moldova de urgia lui Radu juns domn 230, 556. Cantacuzino, Constantin Stolnicul, fiu al lui Constantin Pos telnicul; in 1663 duMihnea in 1658; ucis in 1663 de cdtre Grigore Ghica; fu ai v. Cocnstantin Stolni cul, Matei i erban, care a atentiilor regelui polon de a se face stphi peste Moldova, C. Cantemir se retrage din Iasi, i, impreund cu tmaestrul de vindtoare al regelui Sobieski a incercat ra id succes s-I rpeasca- 424, 431; si Wierzchowski Gazi Mrza 423; si comisarul polon Chalepinski i ttarii 424; si boierii moldoveni 382 si Tinculet 407, 422; Cantemir Dimitrie, fiul lui Constantin Cantemir, devenit si el domn al Moldovei (1710 no v. 23-1711 ial. 11 (16); vestit crturar rornn 358, 407. tarii, urmdreste armata poked pin& la Harm&nest pe Prut, ou aceast ocazie relatii cu loan III Sobieski 297, 382, 406, 409, 423, 425; in campania de la Pru t din 1686 a regelui loan III Sobieski, C. Cantemir primeste porunc de alturarea l a armata polon pentru a porni contra turcilor, intdriti intre Prut si Gamonita; d ar in urma intatdlui su de ctre Grigore Ghioa a fug.it in Moldova 230, p 556. Constantino, Dumitrascu, instalat domn al Moldovei, cu ajutorul turcilor i ttaril or, februarie 1674-noiembrie 1675 100,

Cantacuzino, Matei mare spdtar Dmstantin Stolnicul 230, 457. (Gh. baronii), cu turcii, Cu mitropolitul - 101; relatii cu biserica i mnd.stirea catolicd din Bacu, ou Piluzzi 101, 341; Kienarski 101. (1679 398, 484; relatii cu marii boieri Capinosa" v. Copilosa 4.61. Capistrano, loan de - legat papal in Ungaria, in timpul lui loan Corvin 128, 460. Capr (Capra), Domenico, don, fiul lu i Petra Capra (pivnicer al lui Gh. Dudin Cotnari in Transilvania 438. 98, dec.-1681 nov.); frate cu Serban Cantacuzino, Serban, mare spdtar al Tani Romnesti (1668 ianuarie-1672 ianuarie) 4 51; damn al Tdrii Romanesti ca), fost student la Camenita, in 1687 din cauza evenimentelor politice fuge 227, 475; vestit prin bogdtia sa, ajutat de (1678-1688) 300, 315, 369, 451, 457, 461, G. Bethlen 540; frati Matei 230, 457 si Constantin 230, 440; relatii cu Andrei, judele de Cimpulung i Blasin i Drosul sdrdarul, i Vilcu, fiul lui Bunea Romaneased 457. Vezi Radru Popescu in Cronicari munteni, Bucuresti, 1961; reCaprd, Iacob din l3aia, elev al tmui colegiu din Polonia, in 1687 fuge din Moldova in urma evenimentelor politice 438. din GrAdiste 452; si Grizea spdtarul, si catolicii 453 si alt.i boieri din Tara latii cu loan III Sobieski 300, 408, 409, 410, 412, 414, 423; si Mustafa Buikli Leopold I 440. Caprd (Capra Pietro) Petru, soltuz la Cotnari, pivnicer al lui Gh. Duca; partiza n al iezuitilor 91, 98, 222, 438; Capr, Valentin, fiu al lui Petru Caprd copiii Domenico si Valentin. din Cotnari 98. Cara, Mustafa, mare vizir 354. Caraffa, cardinal, invocat de Par eevi Carapciu (Karapeni?) v. Karasu 435, 184. pasa, serasker turc 408; si impAratul pentru a-i certifica buna comportare 436. Cantemir, nrdrzac ttar, pas de Silistra (aProximativ 1670-1671) auxiliar al turcil or; ucis de Sehm Ghirai I 357. Cantemir, Antioh fiul cel mare al lui vei; luat ostatec la Poart. 408, 440.

588 Cantemir Constantin, damn al MoldoCarie, Pierre (St. Carl) vestit ingirner militar francez (1666-1730), (aflat in e xpeditia lui loan III Sobieski din Carlovitz v. Karlowitz. 1686 295. www.dacoromanica.ro

Carol cel Mare, rege al Prancilor (din 771) i impassrat roman (800-814) 510. Car ol, Gustav, rege al Suediei, 155. Carol II Stuart, rege al Angliei, arnbasador a l --, la Poarta, v. Winchelsea Carosont, Carosout v. Karosu 365. Carpati, munti 253, 280, 287, 294, 369, 506, 4 59, 462, 463, 509, 569; cetti In 132. lui Ovidiu 299; (colonie genoveza, la de a o asedia. in 1686 404; tatari din 410. Cetatea Neamt (La Citta di Nempzi, ,,Vivar") 97, 101, 357, 569; ocupata de polonezi in 1673 si apoi in timpul redea supra Barcelonei 566, 569. Neamtului. Marea Neagra) 182; 281, 357, 359, 382, 385, 516, 521, 522, 526; intentia polona Cartal, sat In U.R.S.S., R.S.S. Ucraineana toare) 569; pe linga ei trece asa-numitul val al lui Traian 293. 356. vezi Munkacs i Bereg (treca'gelui loan III Sobieski 349, 409; asemuita Cu cetatea de la Monjuys", de Cetatea Vivar" denumire fantezista pentru CetateO Neamtului v. Cetatea Cetatuia, mnstire, In municipiul Casmiro, monseniorul v. Domokos Casnlir 101. Castaldo (Gian Battista) general al imperiului german, sub dinastia Habsburgilor, In sec. XVI din ordinal sau este asasinat George Martinuzzi in decembrie 1551. Vezi i Calatori II; minorit conventual (1439) comisar apostolic In Tara Romneasca, procuridicat de Gheorghe Duca in 1669 353. Cetivani (Ceteva.), retragerea lui Constant in Canten-ir In 1686 la -- 423. Chalepinski, nobil polon, ruda cu fostul dornn al Moldovei, Stefan Petriceicu; tezaurul lui Decebal 507. Castro (Castris), Francesco Angelo din rator al misiunilor (1646), 80. Casin, mnstire linga Bacau In Moldova 92. Cataloi (Catan in text), sat In zona Tulcea, in Dobrogea; robi, moschee la 365. trimis La Iasi In calitate de comisar al lui loan III Sobieski pe linga Constant in Cantemir 424. Chiarizzi, titulatura de noblete a greciCatterina (Ecaterina, doamna, sotia lui Negru Vod), ar fi ridicat cloud manastiri catolice, una la Cimpulung in Tara Romaneasca, alta la Bacn In Moldova 129. Catolici Franchi, catolici frinci, din Moldova 50. Cazaci 354, 384, 493, 505, 50 6; cazad i dotor din Fanar 554. Chiev v. Kiev. Chilia (Cicliehi, Cighli, Kilj, Kilia, Quell d e la turcescul Kill, Chilivia citt), oras cetate 182, 254, 255, 359, 382, 507, Ch iba veche 516, 552; Chilia noul, cetate noua, cetate a Moldovei Fartezze di Vala

chia 569; fosta posesiune genovez 182; gura, brat al Dunaril 525, 569; negustori catolici la 93, cherhana la 499, arsenal, castel inrojani 358; in armata polona i fac incursiund in Moldova 389, 409. Calinesti, lo calitate 435. Cehrin, capitala cazacilor lui Doroscen1679 de la ko; luptele Cu t urcii din 318; distrus de marele vizir turc In sept. 1678 354; campania turceasc a contrit cu tunuri, piese de artilerie 547; catolici i resedintd, episcopala ortodoxd , sub autoritatea turcilor i ttarilor 217, 218; intentia polcmilor de a o asedia la 1686 404; olandezi la -570. Cioglani (!) v. Tetcani 141. Chiperesti, localitate 430. tra 1677-1678 356-357. 50. Cercheze, prtile Ceres, zeita roman, moned cu chipul ei Cerri, Urbano, secretar al Congregatiei 509. Cerneti (Guernez) sat In judetul Mehedinti 461, 473. CernOuti (Czerniejowce, Cer novey), 421, 521. de Propaganda F. de 328, 334, 335, 341. Cerigo v. Syrigos Meletios. Chiprovat, localitate In Bulgaria, sadly al observantilor bulgari, sediul jurisd ictiei Prorvinciei catolice, conduse de arhiepiscopul de Sofia 128; catolici neg ustori la 461, observanti din V. Petru din 96, 225; alti observanti din 337, 460 ; Zocolanti serbi" (observanti franciscani) 206; gardian al nicerilor turvi i Mehmed IV 63; Co63, 65, 179. respondenta din Cipru, vezi Candi a. Chisinau (Chismano, Cuscigneo), localitate in U.R.S.S. (R.S.S. Moldoveneasca) 208; catolici la -- 81, 90, 218; la hotar eu turcii i tatarii 83. Chomentowski, castelan de Zarnow 425. fra v. Cozadini 557. Ciffante, familie din 589 mnastirii catolice din ; jaf al ielocalitate in U.R.S.S., R.S.S. Ucraineana kerman, Killt, Akiermann, Moncastro); temei legenda s-a rspindit ea ar fi local d e exil all poetuCetatea Alba (Civitatem Albani, Falanka, Bialogrod, Bielegrod, Miestae, Akwww.dacoromanica.ro

Cigala, loan Mihail (M.ahomed pretins guvernator de Cipru, asa zis nepot de flied al sultanului Ibrahim I; ace st impostor s-ar fi nascut la Tirgoviste in Tara Rormaneased din parinti instari ti, cu trecere pe ling Matei Basarab; a inselat o serie de principi europeni; amnu nte vezi la O. Lugosianu, Un aventurier din secalul al XVII-lea o N. Iorga, Note cu priza - la imp/inirea ce/or saptezeci de ani, Buouresti, 1903, p. 279-290. 290300, 508. bei)m p. 128, 129; (Sf. Iacob de la 25 iulie) 129; (Sf. Maria) 230; 64, 207; observanti din Chiprovat la 206, 207, 337; paroh la - Serafim 65; Tobia, Martin 461; misionan i conven452. 128, 129, tuali Giovenale Falco 460; Spera, Francesco-Maria 207; jude de - v. Andrei vire la loan Mihai Cigala, ambele publicate in Primos lui D. A. SturdCirniceni, cona.c, conac unde a fost gazduit solia polon condrusa de Radziejowski, in trecerea sa prin Moldova 162. Cigala, Dimitrie, probabil medicul catolic venit de la Constantinopol, al domCig hli v. Chilia 531. Ciubarciu (Ciuburcisse terra, Ciuberciuke Cirniceni, localitate pe Prut 381. Cisla Muftiului (Muftie I " ..i.1.a.5i) locali tate la sud de Babadag 365. Claudiopolis v. Cluj 510. nului Gh. Duca in 1671 - la Iasi 90. Claudius II, imparat roman, de la el Clement IX, papa, a cerut la interventia lui Spinola s fie trimis o brev apostolica pentru administrarea Moldovei (a provinciei catolice) de catre Clement, Mikes (11 Sr Clemente Mikes, Mikes, Miches, Kelemen) nobil secuimea Transilvaniei 79, 86, 328, 439; vicarul Par'eevie 185. ar veni numele Clujului 510. citto), tirg a.sezat pe Nistru, sub autoritatea tatarilor din Bugeac 208, 218; 8 1, 90, 103, 208, 222, 339; catolici la 81, 89, 93, 208, 218, biserica catolica 3 39; obiecte de cult crestin 94, 218; misionan i catolici la - 49; vezi si Del Mo nte Giovanni Battista 93, 484; GiaCiuc cinto din Osimo 143; tilhari la - 339. Transilvania; manastire a minoritilor 104, 511.

(Secuimea, Siculia), comitat in legaturi bune cu Moldova, ou misionarii de aici 398, 439; a fost comanobservanti in -; gardian al manastirii din - v. Taploczai, Stefan 86, 87, Ciucea pas, localitate in Transilvania norpol 481, 482. dantul secuilor din castes). lui Gh. Rakoczi II, care trebuia s colaboreze cu 107, 130, 177, 220; episcopie 107. Ciuciura, ling Basbazar, lac de resedinta al domnului Moldovei linga AdriaCiugur (Ciuhur, Gura Cluhurului, Gzaher, Czahur), sat disprut 422, 423. Ciuhur, rill 423. Ciumulesti (Ciumulesty). Valea Moldovei 433. pe dent& cu Vito Pilruzzi 84, 439; carespondent cu Petru Par6evid 439. Cluj (C.laudi opolis), oras 404, 510; biserica' catolica, calugari minoriti obserlocalitate Mihnea III contra turcilor; a fost trimis in Moldova in timpul rscoalei seimenilo r, prim sfetnic al principelui Mihail Apaffy la 1687 439; in corespondenta cu Co ngregatia de Propaganda Eidem pentru trimiterea de preoti misionan i in Transilv ania, cu nuntii papali din Polonia 83, 439; coresponCivitatem Albam v. Cetatea Alba' 182. Ciineni, localitate, castel la - 462. Cimpina (Campilovae) 462. Apostol cazacur a fost trimis de loan III Sobieski in 1686 cu o garnizoana la -; a rmas ocupat de poloni &la la pacea de la Karlowitz din 1699 433. npulung Moldovenesc (Compelunga); toned 130, 131; ocuparea Clujulwi de catre trupele habsburgice i protestul lui l oan III Sobieski 439. Coada Stincii v. Movila Stincii 431. Codlea, oras in Trans ilvania 368. Codresti (Cudresti, Kudresti) n-umit Codrul Tata"..rusi, nurnele e pastrat de o localitate pe piri'ul Cruteasca, in M olKojezany), localitate (Coicieni, pe Camenca 3, 48, 424. Compelunga v. Cimpulun g Moldovenesc. Coiceni tatari care au nvlit Gh. Rakoczy II, au ars biserica cavanti, iezuiti, din porunca turcilor ca s-1 alunge pe Cimpulung Muscel, in Tara Romaneasca. 477; cimpulungeni 452, 460; familii de 129 ; catoffici la - 64, ortodocsi la 129, 206, 207, 315, 337; sat de catolici prut 432. Cudrintiiu, vechi sat in jud. Iai, disdova, in dreptul acelui Codru 433.

maghiari supusi bisericii catolice din - 231; biserici catolice (Sf. Elisabeta, numita Cloasterul, atribuita ajutorrului lui loan de Capistrano; ruinata de egum enul Melchisedec, care 1-a luat locul; terenul a fost redat catolicilor la 1656 de catre Constantin erban, Congreggia de Propaganda Fide (Propaganda, Sacra Congregatie, Cobgregatia) 49, 5 2, 54, 79, 89, 102, 103, 104, 117, 118, 128, 131, 133, 149, 152, 132, 590 www.dacoromanica.ro

173, 174, 175, 183, 328, 339, 484; secretar al - 65, 80, 84, 88, 131, 142, 177, 228, 326, 335; secretan i Boldeschi, monseniorul 88; v. si Cenci, Urbano 334, 33 6, 341; cardinali ai 84, 172, 176, 177, 178, 229, 314, 325, 326, 389; v. si Barb erino, Carlo cardinal 375, 376; poveniti in Moldova 395; delegati greci din - 54; poarta Adrianopoluarui din 259; palat al domnului 1VIoldovei din v. Bogdan Serai 257; 492; cartiere runc.4 de la - 86; hotarirea din 1679 in - v. Fanar 492, 542; Eyub 492; Pera 230; intrarea In --, prin Cornul de Aur 4 92; trupe turcesti din -- 348; drum in sugerat scaunului apostodic pentru titulatura de episcop, polon din Moadova si episcop al celor dou Valahii pieta), ajutoare pentru misionan i de la 55, 85, 102, 207, 389, raport, memoriu catre - 149, 206, 230-231, 375, (confuzie in text) 231, 178; das-un, subsidii (elemosine, milostenii (qualche 306; porunci de la - 86; prefect al son i ale - 63, 388; relatii de la - 185; 63, 65, 82, 83, 84, 88, 99, 100, 131, 172, 176, 177, 178, 228-231, 314, 325, 376 , 334, 335, 336, 341, 388; decrete si son238, 375, 376; scrisori catre - 50, impeadului german la -- v. Leslie 508; reprezentanti consulari straini 508; Parb evie la tezaur dus de Anastasia doamna la -- v. Anastasia doamna 178; coresponde nta din v. De la Croix, relate 255. Constantinov, pe Ostrog, localitate 354. Constanta 525. Conteasca, piriu, &fluent al Siretului 433. Orient prin - 511; bail venetian din -49; ambasador la - v. Hointel 314, 554; pa triarhia din - 555; patriarh de 396, 521, 556; vezi i Partenie I 50; provincial de - 41, 99, 132, 229; vicar patriarhal de - 41, 229; rezident al misiunea catolic din Moldova 398; misionari ai in Moldova 85, 88, 335 (Bariona, N icolo si Volponi, Giovani Battista) 376 (Antonio Torre); ardin al franciscanilor conventuali, trimisi Contest, bucovina (pdure de fag) ling& gelini Antonio 440; si Ballati B si Barcut, Giovanni Battista alurnn" al Congrega tiei 130, 217, 438; si Brcuta Valentin si Joachim Wolf, &vie 184; si Piluzzi, V. 83, 389, 439 si Mikes Clement 83, 439; arhiva a 88; Cont.'$), de - in Tara Romaneasca 206; si Antori catolici din -, localitate 461; Mihai din -- 138. Copou, deal si pare in or asul Iasi; lupta cazacul" 1-a intins pe hatmanul moldovean Velisico 433. Flticeni 433. Copanca, lac. pe Nistru, 292. Copaceni, localitate linga niul Arges 369. Copilova (C,apinova) (Copilovt), negus-, pe malul Siretului, la Sud-Est de

alumn" (elevi) dup partioula don si Gross Grigore, tot elev 217; si Partreti de la -, din 1685, in care APostol Conts Pavel (sau Gonda., sau Ifrim 1658-1663, i vtori lcgofat labre apoi pirclab de Hotin, Corbeanu, Vintil (11 bano di Valachia), mare logofat, ban al Olteniei, mare 389. mare sulger (1666-16'73), mare stolnic (1676 aug. - 1689 martie), al domnu1ui An tonie Ruset in timpul caruia se preocup de solia polonului Guniski si Conti V. Knezevid, Stefan 483. ban (1686 martie 4 - 1692 sept. 28) 474. Corbis, conte, slujba la -, si Volpone Corintia, regiune in - 561. stantinopol 492. Cornul de Aur, intrare pe apa in ConCornul lui Sas (Sasowy Roy) 348, 381. Coron, episcop de - v. Domokos Casicu care prilej este lovit cu btul de ienicer aga de la Camenita Podoliei 348, 351; daruri de la Gniski 355. Constantin, clucer - alturi de Hincul Mihalcea i Apostol Durare In rscoala din dec embrie 1671 contra lui Gh. Duca 178. Constantin, Stolnicul, frate al domnukd cesco Morosi 382. Corona v. Brasov 368. Cortona, localitate, vezi Ballati Benede tto din - 81, 82, 84, 87, 94, 209, 218. Cosimo III de Medici (1670-1723), mare mir 101; oucerit dup 1685 de FranConstantin, Serbam, domn al Trii Romanesti (1654-1658), a redat catolicilor locul bisericil din Cimpulung Muscel, Nat de Melhisedec 129, 491, 494; rscoala lui - 1 28; domn al 1VIoldovei Constantinopol (Istanbul) (Regia Metropolis), oras in Turcia 50, 221, 267, 336, 363, 364, 492, 517, 520, 549, 555, 568; turci 90. Serban Cantaouzino 230, 556. Costesti (Kostycie), localitate 435. duce de Toscana, insrurat cu o vara primal% a lui Ludovic XIV, Margareta Luiza d e Orleans; scrisori ale lui Talonti Care - 380. Costin, Miran, cronicar moldovean, 1691 din porunca domnului Constantin Cantemir 155, 349, 352, 361, 362; fiu al -0 v. Costin Ionit. Costal, Ionita, fiul cel man e al oroni362. de la - 318, 319; greci de la -

carului Miran; viitor serdar 349, 353, 591 www.dacoromanica.ro

Costin, Nicolae, fiu al cronicarului MiCosula, mdndstire in Moldova 92. Cotnal, s at in Dobrogea, neidentificat C,otnari, oras in Moldova 81, 90, 103, 106, 176, 178, 217, 338, 375, 438; locuit ori (poporeni cotnreni) 81, 89, 94, 106, 178, 217, 338, vii la - 94, 106, 208, 21 7; 366. Crimeea (Tdtaria micd) 309, 385; tdtari ron, 349. 558; cotraci din - 422, han al - v. hanul din -i sultanul turc Mehmed IV 318; re sedintd a hanului in - v. Bagce Sarai 526; orase in - v. Caffa Crivesti (Kryweszte), sat la Tirgu Frumos (jud. Iasi) 432. Cuourezeni, localitat e 132. Cudresti, v. Codresti. Cudrinti v. Codresti, 432. nogai" sau Urumbet din - 301, 357; ttari 384, 407, 410, 518, 542; comert cu bldnu ri fdcut de tdtari in Moldova Se_lim Ghinai Sultan 187, 253, 318,423; biserici; bis. catolice La - 78, 80, 90, 91, 92, 93, 94, 101, 130, 136, 137, 207, 151, 217, 224, 339, 484; bis. (Buna Ves 299; diversiune rus la 1686 in - 411. vest de tire, Sf. Urban, Sf. Leonard) 92; (Sf. Paraschiva) 136; catolici la - 80, 81, 90, 102, 137, 151, 178, 207, 217, 227, 224, 225; 328 (catolici sasi); parohie ca tolic la - 54, 152, 328; misionari preold la - 78, 137, 106; Francisc Alesner; BArcutd, Giovann i Battista 81, 87, 97, 102, 130, 177, 207, 217, 22'7, 339, 177, 207, 217, 223, 224, 225, 327; vezi i Tomanovicz Francisc printele Martin Cyc kler 96, 143; intrigile lui Bdrcutd G.B. contra iezuitilor 227; familie catolic, originar 143, 151, 438; Iacob diacanul 339, Capra Pebru 98; Wolff Petru 98, 222, 484; iezuiti la 81, 87, 89, 92, 95, 98, 130, 106, 137, Cuscigneo v. Chisindu 218. Cyckler, 1Vlartin preot polotn iezuit la Cotnari 96, 143. Czormnez v. Targerod 509. nei Poloniei 422. Czerkies, localitate in Crimeea 359. Czierniejowce v. Cernduti 421. Curando, print de - 288. Czaher, Czahur v. Ciugur, Ciuhur 422. <Czarnieski, *tetan>, notar al coroasesc din - 377; jude la - v. Bar217; 327.

din Altina, Transilvania, la - v. Alesner, (si fratii) 89, 90, 106; patriciat sd outd, Valentin, tatd1 lui arcut G.B. sinod diecezdan Daia (Dalia), localitate 253, 369. soltuz la - v. Caged Petru 91; scrisoare, corespondentd din - 82, 326, Courtanveaux, marchlzul de -, aflat intre ofiterii francezi, care l-au insotit p e regale loan III Sobieski in campala 52, 54; diterranea 499; Belsugul Daciei (Alnudatia Augusti), inscriptie 509. Daghistanin , loe de exil i deces al lui 359. Dacia, veche denumire a spatiului geografic romdnesc (Transilvania; Moldova, Tar a Romaneascd) 520; veche irn.prtire: Dacia Ripensis, Dacia MeMehmed Ghirai IV, han al tdtarilor toric lingd - v. Rekawka 358; castelan de - 435; ofiter din regimentul - v. Ejesm ont 423. Craiova, oras, resedinta marelui ban al Olteniei 454, 477. CrAiniceni (Criniceni, Hojczani), locania de la Prut din 1686 295. Cozadini (Guzadina), familie 558. Cracovia, oras in Polonia 50; movil isDalrac, autorul Istoriei socotite tainice sau // anecdotice 300. Damakovicz, P. p reot la Iasi, se spune copia de Bacu 142. Damasc, stof de - 352, 509. c a fost vicar al Sf. Oficiu in episDamieta, arhiepiscop de - v. Ranuzzi, A., 175. Damokos, Casimir In drum spre Iasi 481. Cremona, oras, v. Brunacci Antonio din - 106, 339, 389, 438. Cretulescu, Radu (Kraz.zouylieski Radu), litate unde se afld podul de pe Jijid niorul), episcop in de Coron; relatii cu Piluzzi, v. 101. (Casmiro, manseD'Anania Lorenzo, geograf italian, 508. Dancher, bancher din orasul Strassbourg, a transportat vita in Franta Danville, ofiter francez, participant la 297. 295.

oumnat cu $erban Cantacuzino, mic logoft sub Grigore Ghica, sub Radu Lean, sub An tonie din Popesti. inchis de Gr. Ghica in 1672, surghlunit de turci in Creta, re adus de Gh. Duca In 1674, spre a fi inchis de el dupd 2 ani; fuge in Transilvani a si revine in 1679 sub $erban Cantaouzino, chid este iar m. logoft, 1679-1680 ma rt. 20 451. expeditia polond de la Prut din 1686 ta, D'Arquien, familie de nobil din Fran564; text 564-570, obs. entice 570574. sotia lui I. Solaieski 484. De Burgo, Giovanni Battista, biogr. 563 485; marc.hiz de -; Maria d'-, 592 www.dacoromanica.ro

I)ecebal, tezaurul lui -, 407. De la Croix (Dela Croix, La Croix, Lacroix, sieur e de la Croix), secretar al marchizului de Mointel, ambasador la Constantinopol; berini Carlo, prefect al Congregatiei Dobrogea, judet, provincie 249, 357, 399; sat in - v. Cisla Muftiului (Mufti Kis lasi) 359; tatari, locuitari timariorti 378. text 249-268; observatii critice 268550, 551, 552, 553, 554, 560, 561. Del Monte , Giovanni Battista (<del Monbiografie 232-249; 277; memorii 481-484, 479, instalati de mirzacul Cantemir in pri547, 549, Dobrotsany v. Dubrovnik 369. mal sfert al secolului XVI in - 365. te>, Gil= Battista), preot misionar conventual in Moldova; biografie 209216; text 216-231; 80, 83, 85, 86, 91, 105, 174, 207, 218, 219, 220, 484; parinte bacalariu (corespunde primului grad al invat'a.'mintului superior medieval ) 84; parinte magistru (titlu primit de la cardinalii Congregatiei de P.F.) 96, 102; trimis de Piluzzi V. sa slujeasca ca preot la Hui, Birlad, si Curtici, fiin d cunoscator al limbii rom'ne i maghiare, ca i pentru a fi instalat in local lui Giovanni Bu.1garig care fugise 81, 93, trimis sa slujeasca si la Sabaoarli In lo cul lui Ballati Benedetto 87; trimis ca preot la Bacau de catre Piluzzi, robit i sea' pat de tatari, refugiat in satul Trebis senioralui, vicar apostolic 101; p reot din cauza persecutiilor nepotului monla Galati 376; raport catre Congregatie de P.F. 230-231. Doa-naradzi, colonel polon, a ridicat reduta Sf. Iacob pe Prut 421. Dombels, ofi ter francez in campania regelui polon din 1686 la Prut 296. Domnesti, localitate In Moldova; In 1684 Gh. Duca e facut prizonier de poloni Donado, Giambattista, senator venetian; biogr. 492; text 492-494. Dorohln, Fedor , negustor din Ucraina (? 1674) 318, 319; a stat trei saptamini la Iasi in 1674; relatie a clatoriei pri n Moldova, biografie 317; text la- 354. Doroscenko (Dorasenko), hatman al cazacilor de pe dreapta Niprului; relatii cu t ar-di si sultanul tare Mehmed IV Dorozas, a dat numele cazacilor dorojani 318, 353, 482. 358. 317-319.

Den, localitate in Moreea, cucerita de Morosi Francesco intre 1685-1686 382. Dej , oras In Transilvania, exploatarii sarii la - 498. Delovics, carlugarr catolic 51. Dositei II Notara, patriarh de Ierusalim (1669-1707), 460; afurisenia lui - 314. Dosoftei, mitropolit al Moldovei in a doua jumatate a sec. XVII 81, 174, 222, 2 97, 328; legaturi cu carturarii de la Liov si Kiev 178; si loan III Sobieski 300 , 408, 415, 425; si Piluzzi V. 100. Despot, domn in Moldova, 254. Devta (Devas), oras 404, 507; descoperirea tezaurului lui Decebal, atribuit gre.sit lui Lysimah, de catre administratia Dragomirna, manstire In nordul MolDragoslavele, localitate 476. Drgescu, Cirstea ( Hristea Serdarul), iralie 4) 455. dovei 434. austriaca In Transilvania 499; vin de Italia 511. Dicutl (Dicoul), preot 187. Dietrich, Simon, burgmeister, consilier la Brasov (1677-1679) 368. Dio Cassius, istoric 506. calitate superioara de la -, asemandtor Cu acela de la Venusium din mare postelnic (1684 aprilie 12 - 1688 Cantacuzino, 230. Draghici, spatarul, frate al lui Serban Drosu, serdarul, In 1675 1-a arestat pe $erban Cantacuzino dial ordinal lui Gheo rghe Duca, marre jitnicer (1677Dyonisopolis v. Vara 547, confuzie in text. Dimbovita, riu 369, 568; localitate pe v. Stodenesti 369; cetate a lui Negru Vod a pe - 462, 477. Dluski, Iacob, minorit conventual, episcop catolic polon de Bac au, la 22 decembrie 1681 la recomandaxea regelui Poloniei; biografie 370-375; te xt 375378, 326, Congregatia de P.F. despre situatia 341, 438; raport catre 336, Drozdovski, ofiter polon capturat de catre Vitae 431. Dubrovnik (Dobrotsany), so l din orasul cu tribut la Poarta 369. Dumitrascu, Vasile, pIrcalab de Hotin la 1 667, in vremea soliei polonului Radrounare, (Danubius) fluviu 90, 140, 162, 163, ucis in 1679 din porunca lui Serban Cantacuzino, ajuns la domnie; fiu al - 452. 1678), serdar 1677 mai - 31 mai 1678); ziejowski 161. din Moldova 375, 376; scrisoare catre cardinalul protector al Poloniei 376377; scrisoare catre cardirialul Congregatie i 377-378; scrisoare catre Bar38 - CAlAtori traini despre Tame RomAne

301, 302, 350, 356, 358, 359, 360, 364, 369, 382, 408, 409, 410, 411, 412, 423 593 185, 183, 209, 229, 250, 2,53, 286, www.dacoromanica.ro

, 474, 475, 476, 498, 511, 516, 517, 547, 558, 560, 561, 565, 569; varsare a in Marea Neagrd 287, 311, 507; poarta 46 Ejesmont, ofiter In campania lui Loan Sobieski din 1686 423. 259: 569 de fier, vaduri ale - 462; mal al vezi i Tara Romneased 498; insule pe -, i Insula Serpcilor; delta a -; ostroave, canalur i - 517; pasalicuri vecine Cu - 293; port la - v. Galati vezi ghe 254, 255; hotar natural al Trii Romnesti 520; al Moldovei 521; curs win Ungari a, Serbia, Bulgaria, Moldova, si Sulina 254, 255 pi Sf. GheorChilia 254, 255, mit In audient pe Parevie 187. Elia (Elias, Elle) minorit observant din Bosnia, sl ujeste la Itrotus, Sbdoani, Rirs nnic 130; la Galati 130, 138, 141. 87. Elena doamna, nscutd Cantacuzino, sotia lui Ilias Alexandru; schimb de da516, run ri ou solul polon Radziejowski 156, Eleancxra, imprdteasd german; 1-a priMoldova 290, 303, 552; transport de vase si munitii turcesti de rzboi In 1682 spr e Budapesta 340. Dunod Antideliezuit 459. 338, 559; transport de save din Transilvania pe - 506; navig,atie 498; 531; cher hanela la - v. Chilia 49; pod peste - ridicat din ordinua impdratului roman Trai an Nerva 473, 506, 507; treoerea armatei turcesti pe Dundre In il principe, vezi Ilias Alexandru Enache postelnicul, grec, a refcut biserica cat olicA din Iasi, la cererea lui Elias, Enichioi (Sakti Non) vezi Egnuischen". Erbeville, ofirter francez 473. Essek, pod 528. Europa 186, 304, 308; orase, Bonici, inainte de 1632 151. din - spre Persia si India 525; populatie in sud-estul -- 508. Eustratie, Dabija , domn al Moldovei Euxin v. Marea Neagr 498. cu o moschee vestit. 493. drumuri medic Du Pont, Philippe Le Masson (Dupont),

fiul lui Guillaume Le Masson; (Inainte de 1650 - dup 1735); cinginer militar francez, a participat la campanille antiotomane ale regelui polon loan I II Sobieski; biografie 278, 280; text 280-309; relatia expeclitiei polone in Buc ovina (1673) p. 280-287; campania din Moldova (1685) 287-293; campania din Moldo va, 1656 293; 309; traducen dupd textul trances al lui evreu al - 131, 132. (1661-1665) 90, 131, 132, 491; Eyub (Jub), cartier din Constantinopol, Fagismuli, sat neidentificat in Dobrogea; VIII, Varsovia, 1882, p. 44, s.u.; a ridicat recluta Janow 422; relatia lui Durac, Apostotl, fost mare medelnicer in 430. ordinocy Hr. Ktasinskich, Museum Konstantego Swidzinskiego, vol. VIIpublicat de Janicki in Biblioteca decembrie 1671 contra dornnului Gheorghe Duca 178. Dymidecki, cditan polon de ca valerie Moldova, aldturi de Hincul Mihalcea si Constantin clucer, in rscoala din (1677-78) 363; 1-a fcut prizonier pe Gheorghe Duca la Domnesti In Moldova (1684) 354. Falco, Giovenale (din Lu) (? - dupd nov. 1641), minorit conventual in Tara Romdn eascd; cdfator In Moldova, Polonia, Austria biografie 38-40; text 40-41; despre - 460. Falcyn (Falczyn), bdnuit a fi fost Orasul de Floci; in 1651 a servit drep t centru de cantonare armatei lui Matei Basarab Impotriva ttarilor care nvilise163, 409, 449. moschee 366. rd in Moldova si amenintau si Tara Rorndneascd, vezi Cdiatori V si 46, p. de greci 539, 556; palat In Fanar, carter In Constantinopol, locuit ridicat de domnul Moldovei 558. Farnese Alexandru, din familia ducilor de Parma 561. Fdgdras, rebate in Transilvania 368, 440; Dynin, localitate in Uctnaina 353. Dziulesztane v. Giulesteni 423. E Ecaterina, doamna, sortia lui Negru Voda; vezi Catterina 129. Fkiu (Telki), localitate, au cetti in Moldova 295, 302, 384, 409, 410, 411; tabard a armatei polone la 1686 lingd corespondentA de lingd - 382, 410; Caldtorie prin - 106. Fdrnani (Foroano, Focsanii), localitate dingd Bacdu 87, 103 , 139, 375; catolici la - 82, 90, 92, 107, 222, 438; bisericd catolicd la - 82, 93, 208, 219, 438; pima cdpitan al - vezi Mailat Stefan 511. valea - 106; .negustor raguzan la --,

Ecaterina doamna, sotia lui Radu cel 1VLare (1459-1508) 129. Egipt, pasd de -, veril Ahmet-pasa 365. Egnuischen" (Enichioi --= Satul Nou) localitate neidentificatd 548. 594 www.dacoromanica.ro ungar la. - 82, 208; misionar la -,

vezi Giorgini Antonio din Torre 338 si Rossi, F. 438; capelan al vicarului apostolic da - 219; obiecte de cult 94, 107, 219. 499. Flticeni; oras in Moldova 433. Ferdinand I, Imprat german (1556-1564) Ferdinand al III-lea (1637-1657), imparat german, relatii cu Matei Basarab 257. Feketo, Gyorguyo, vezi Giurgiu zis c el Negru 369. Gabriel de Moto (v. Gaspar din Moto), despre Bake Paul si relatie a lui iezuitii din Moldova 81. G-odowski, tunar polon pains de moldoveni la Cetatea Neamtului i eliberat a.poi in 1677 de domnad Antonio Ruset cu prilejul treceril salului pol on Gninski Galati (Galas), port la Dunre 79, 83, 84, 89, 94, 162, 163, 218, 255, 295, 338, 350, 356, 375, 411, 412, 526, 559; boieri din -, prin Moldova 349, 354. Galata 354. Fenno, localitate in Italia, colegial din -; elevi ai Colegiudui din Gross, Grig ore 85, 222; Wolf Peru 98, 222, 227. Ferrari, Carlo Antonio, misionar atoll; pref ect pentru Moldova la 1678 327, Fiorentino, localitate in Italia; vezi Volponi G.B. din - 105, 338, 438. Finley, senator 152. 335. aprovizionarea suitei donmului Moldovei la venirea In tara la 259; biserica. cat alica la - 79, 82 105, 140, 141, Fivan (?) trimis al marchizului d'Arquien la loan Sobieski 424. Fintina Craiudui (Kyraly Kut), probabil satul Fintina, azi in comuna Va.lea 1Vlare in Transilvan ia 369. Fintina, sat 369. Fintinele, localitate in Moldova, sub ju152, 209, 218, 223, 229; obiecte de cult catolic 105, 218; biserici ortodoxe (Sf . Dumitru, Sf. Gheorghe, S. Nicolae Maica Precista), armean 141; catolici la - 82, 90, 105, 140, 209, 222, 338, 438; armeni, negustori 105, 209, 241; ortodoc.si 5 17; turci i greci 338; evrei, unguri, armeni 570; bunuri ale bisericii catolice 94; misionan i si preoti catolici la Baldati Benedetto 209, 218; Del Mo nrisdictia parohiei catolice din secolul XVII de la Bacan 106, 139, 375. te G. B. 105, 338, 376; Elie 130; Giargini 438; Rossi Antonio din Mondaino 92, 98, 218, 225, 227, 488; Misercich 78; Floci, orasul de - (Falcyn, Falczyn) vezi Folcyn 163, 409. Focsa.ni (Foksan, Zosciano!) 231, 409, 461, 476; catolici la - 231; local de trecare al ttarilor din Bugeac 476; (!)

clugrita de rit ortodox 227; corespondenta din - 228; in 1687 palonii ridica un po d la - 303; pircalab sau Galia 567. vezi Fraoani 82. Foroano vezi Faraoani. Fortezze di Vadachia, vezi Chiba (veche) Galas vezi Galati. goni 431. Galga, sultan staroste domnesc la - 356. Galecki, Francisc, colonel polon de draFr.anceoti cardinal; a consacrat episcopi, 569. Francesco Angelo din Castris, misionar, comisar in Tara Romneasca si Moldova, pro curator al misiunilor (1646) 80. Francesco Antonio din Cremona, preot la Sa.baoa ni, sta la Rchiteni 106. Frangulea vezi Brcuta Francesco 94. Franta 176, 296, 489, 508, 516, 558; export intre care si pe Pareevie 184. ostile impratului geranan 406, 424. Galitia (Rusia", Rusia Rosie), provincie ce fc ea in sec. XVII parte din Polovezi Jasnia 175, 221, 429; aras in Galga) titlu purtat de al doidea fiu al hanului Crimeei; trianis in Ungaria pent ru a sprijini pe turci In lupta cu (Kalgai Sultan, 257; rage al -, vezi Ludovic XIV 335. Frederic ad III-lea de Holstein-Gottorp, d uce de - (1616-1659), 184; secretar al Ambasadei si al expeditiilor comerciale l a Mo,scova antra 1633-1635 si de vita romanesti In - 297;ofiteri in campaniile podone din 1685-1686 in Moldova . 295 si 291 (marchizud de Souvr, contele de Beaujeu); cliplomarchizul de mati, a mbasadori ai Bethune 335, marchizul de Mointel Galland, jurnalul lui loviec 526, 564. Garimberti, contele -, din Parma, cunoscut al lui Magni 555. Gaspar, Gratiani, m orlac (mauro vlah) din Dalmatia; numit domn in 1619 pentru serviciile adu.se For th in 1620 se rascoala impotriva dominatiei otomane participa la campania antiotoman a polonilo r, candusi de hatmanud Zolkiewski 139, 424. 494, 547, 549,550. Gasparo din Noto (Gaspar Sicilianal), Gazi Mirza (Le Murza, Gazi Mirza), trimisul tatarilar lui Nur-ed-Din-Sultan la C onstantin Cantemir 423. 595 Persia 1635-1639 trimise de Glearius, Adam 524. cesco 90.

vezi preot catodic In Moldova, vezi CaTtori V, 80, 81, 143. Faincul din Cotnari" vezi Alcsner Franwww.dacoromanica.ro

eni, localitate 432. Gemenea (Gsemenyi), localitate in TranGheorghe, Stefan, (1653 Genova (Serenissima i prea puternica crepublica genoveza) 182, scrisori aposilvania 361. domn al Moldovel jul. 8-1658 mart. 3) 90; lupta pentru damnie din 1653 Cu Vasile Lupu 79; planul de alianta antiotomana al Moldovei ou celelalte tri romane 499. crife ale lui ParCevi catre dogele 187. Ghearghieni (Gyrgyio) 368. George, Gyckali, consilier al Brasovului Gergely, Baltazar (Grigore Balthazar, Gergely), paroh de Bacau 143. Germania, (I mperiu habsburgic) imperiu 83, 100, 368. propagarea creclintei catolice de ca335, 340, 451, 176, 459; 132; comisar imperial; offensuperintendent pentru nuntiu 474; acond intre imperi ali i turci pentru prizonieri 475; si Transilvania 407, 408; imparat al -, vezi Ferdinand al III-lea 257; Leopold I Clement, Mikes 83; armat 404, 411, 423, 424 (la Buda) 532; internuntiu al tre iezuiti in - 54; calatarie in - 186, 291; export de vite romanesti in 297; p osibila partener In alianta antiotomana planuita de Polonia in 1686 301; pregatir i de razboi contra - 341; i relatii cu nuntiu apostolic din resti, 1974, p. 165-168. Ghica, Grigore I (Ghica, Grigorascu, Ghi1664) (II. 1672 -XL 1673) 95, 132, 219, 230, 314, 315, 451, 461, 502, 503; fiul lui Ghica, Gheorghe, domn al Moldovei (3 martie 1658-2 noiembrie 1659), apoi al Tari i Romanesti (20 noiembrie 1659 -1 septembrie 1660); 90, 128, 499, 502; sotie a v. Vlasto Catarina 23();' fiu al - v. Ghica, Grigore I 230, 451, 494; 474, inti m al lordului Winchelsea ambasadorul Angliei la Poart si al lui Rycaut 500. Cf. L udovic Demeny, P. Cernovodeanu, Relatii politice ale Angliei ca Moldova, Tara Ro rndneascd Transilvania in sec. XVI-XVIII, Bucuca, Gregorasco) domn al Trii Romane st (16 septembrie 1660-17 noiembrie (1658-1705) 176, 187, 229, 336, 369, 409, Gheorghe Ghica 230, 451, 404; frati ai Draghici spatarul, Constantin stolnicul, Matei aga, Iordachi spatarul

- v. 398, 407, 504, 506, 510; misiunea lui Pardevie in 187, ambasador imperial, vezi Leslie, co ntele 508, 558; Leopold I Mehmed IV 440 si poloni 335; si tarile romane 499, 569 ; si Transilvania in special 439, 503; tratat cu TransilvaGhedeon, mitropolit al Moldovei in 1671 nia 406. 79, 91. 410, 459, 474, 230; debandada corpului sau auxiliar 476, In lupta turcilor cu imperialii de la Neuhasel (Lewa) i instigsrea luptei de Care gen eralul Souches; de teama, dornnu l a fugit la imparat; Rycaut vorbaste de el; vezi si A. Veress, Pribegia lui Gri gorascu Vocla prin Ungaria Austria (1664-1672) in Analele Academiei Romne", M.S.I , seria a III-a, Ghengea, caimacam al Moldovei intre mazilirea lui Antoine Ruset (21 oct. 1678) si sosirea lui Gheorghe Duca (decembrie 1678) 350. Gheorghe Duca (Duca Vaoda Jannina, Duca beg), dorm al Moldovei (16651666 si 1684), domn al Trii cii catolice de aici 132. de acinto, Franoeschi din Osimo la Iasi, 104, 357, 359, 353, 557, 558; dealaratieapocrifa Remanesti (1673-1678), luat prizonier bunurile biseri poloni la 4 ianuarie 1684, s 10 aprilie 1685; la Gi (parinmurit la Liov tele Hiacint), preot dominican 451, 493, 499, 398, apoi la Cuibrciu 143; vezi 541, a lui

tit la catolicism prin Pardevie i Spinala 185, 316; comportare in campania din 1 672-3 contra Hotinului 315, 316, 319; a poruncit uciderea lui Constantin Cantacu zino Postelnicul, sprijinit de rnarele dragoman Panaioti 556; relatii cu convent ualii, cu Thomasiy, intervine in conflictul dintre conventusli i ortodocsi din B ucuresti pentru t. II 1924, p. 269-336, 255, 495; conver(dup ParCevid) 174; tasuprirea asupra locuitorilor Moldovei 175; in a doua peste Prut 552; rscoala condus de domnie in Moldova a ridicat manastirea Cettuia la Iasi 362; a fcut pod Calatori V, relatiile lui Borsi, Bak:sic, Vandini; fost vicar al episcopului abs enteist polon in Moldova loan Rapt. Zamoyski 48, 143; oficien i de cult la Mihalcea Hincul, Apostol Durac si Constantin Clucer in decembrie 1671 contra - 1 77, 178; secretar al -, Kienarski 222; relatii cu turcii 90, 229; hatman al Ucra inei 229; prinz la marele vizir Mahtul Mustela Pasa, ou ocazia investirii a doua oara ca domn in Moldova, daruri de la Sultan 493. 596

Giepureni, vezi Iepureni 424. Vasile Lupu 48, 49. Ghidici (Ghidie) 462. Hui, calatorie la Baia 51; relatii cu www.dacoromanica.ro localitate in `Dransilvania 511. Gio-Carichia, portughez renegat, redeyenit cato lic; a calatorit ixnpreuna cu Tas,si in Moldova si Polonia 117. Giontoli, Marcan tonio din Assisi, misionar

in Moldova, a fugit la cca. 1687 din cauza evenimentelor politice in TranGiorgin i Antonio din Torre, misionar vesilvania 438. pre personajul real Gobbato Tomaso, care a fast unul din slujbasii fostului sol la Poart, Cappelo 553, 559, 560. Godlewski, miecznic (spb."tar) de Novogrodek, curierul soliei conduse de Radziej owski 155, 162. 562. nit cu Piluzzi in Moldova la 1679; trimis la Cotnari 103, la Bac&u 104; capelan al lui Piluzzi Vito, care intervine pentru el s fie numit magistru lui Piluzzi; dup venirea lui Dluski 107, 333, 340; se bucur de increderea Golitin, Vasile Vasilievici, cneaz, general al armatei ruse (1643-1714), trimite Transilvania 438; relatii cu Renzi 340. Giovanni, bulgarul (Don Giovanni bulgaru ll, preot mirean In serviciul cultului catolic; a servit nou ani la Hui 97 si Bir lad, fugit la Babadag, aflat este paroh la Galati, apoi trece in un curler expires la regele Poloniei spre a-1 incunostiinta de inaintarea matei sale spre Crimeea 405. Gomora, localitate biblic 340. Gorecki, Iacob, numit episc op de loan III Sobieski la 1676; a murit indat Grdiste, localitate 452. v. Bunea din Greci, neam dup numire 488. 395, 396, 394, 494; limbA; Giovanni, ungurul, preot mirean din Transilvania In serviciul cultului luslujest e la Trotus 92, 97; Mne.sti Stnesti 97; fugit apoi din Moldova sub stdpinirea otoman& 93. teran, sfintit de monseniorul Rudzinski; din cauza netntelegerii ou vicarul apos tolic al acesteia 92, 97. sate; sate intre Tighina si Cetatea Alb, aflate sub stdpinirea ttarilor 359. Gieltiparagoi, de la parakoy", grup de Girolamo d'Aquapendente, misionar Moldova 80. gescu Cirstea 455. Greceni (Griceni, Grikon, Greczeste), sat In Basarabia, llama de moldoveni, turci ttari 358, 359, 363, 522. 394; la Constantinopol, relatii cu turcii 395, 396; mare postelnic in Tara Roman en.cc de neam grec, vezi DrIn Giule.steni (Dziulesztane), sat din Moldova, azi dispdrut 423. Giurgiu (S. Georg ius, Kyrions, Yerkiu Yerkokii in turceste, Giorgouf, Feketo Giurgiu cel Negru) 2 53, Guyrguyo Grigore Balthazar v. Gergely Baltazar. Grillo, Ambrosio, catolic fiul interpretu lui venetian Antonio Grillo ginere al lui Vasile Lupu 52, 53. Grillo Antonio, in

terpret venetian, fiu al - vezi Grillo, Ambrosio 49. Gross familie de catolici i preoti In Gross Gheorghe, numit In 1641 de BakMoldova 217. Gniezno, prirnat de - v. Prozmowski, Gminski, loan, palatin de Helm, sol poIon trimis la Poartd 1677-1678 pentru rati ficarea pAcii de la Zurawna (1676); biografie 342-348; text 348-366 (relatia sol ului 348-360; relatia starostelui de Helm 360-366); 254, 327, 354, 360, M. 162. 256, 369, 462, 476. sie preot la Baia 85, a lsat un legat cu bunuri bisericii din Baia 85, 220; cltorie la Roma in 1650, relatii in Parevie 208; nepot al - vezi Gross Grigore 217. 364; intimpinat la Pecrerita de serdarul, stolnicul i pisarul domnului Antonie Ruset 348; relatii ou damnul Moldovei, Antonie Ruset: audiente la - 353, soare a regelui polon Inminat 354, 361, 363, ospt la domn 355, scride Gninski domnului Mol dovei 363; si Gross Grigore don (Gregorio Gross, Gri(Grigorer), Grigorie, goreo Gross, (Grass) Grigare, (Gross) Grigore, zis si preot national in Moldova 84, 89, 93; paroh la Suceava 85, 92, 97, 103, 217, 220, 488; a studiat la Colegiul din Fermo din Ita lia 85, 222, 226; oaleg de colegiu cu P. Wolff 222; i s-a atribuit legatul biser icii din Baia 85, 97, 104; orig. din Baia-figlio din Baia" 217, 97; boierii moldoveni 351-353; daruri ale rude (tat, frati) ale - 220; unchi al - v. Gross Gheorghe 217, 220; viata lui particular& in Moldova, relatii cu populatia de aci 97; are vii la Cotnari v enituri de la biserica din Suceava Cevi 364; relatii cu Mavrocordat Alex., trecerea solului prin Dobrogea 366. Gobbato, negustor venetian, personaj fosolului pentru Antonie Ruset si Zoe sotia acestuia, logoatului M. Costin, lui P. Contas, secretarulrui Wolf Pisarul", daruri de la A. Ruset pentru sol 355; scri soare a lui Ibrahim Zagardgi 355; inpasa seraskier tune ctre trevederea intre ser asker si sol 363, 97; relatii Piluzzi 82, 83, 97, 100; relatii cu Barcut G.B. 88, 103; relatii Cu P ar176. - 82, 88; reclamatie contra lui Gross Petru, din Baia, preot catolic din Ba ia 98, 227, 431, a fugit in 1687 in Benedetto Ballot 83; scrisoare de la 88; scrisoare a lui contra lui losit de Magni pe baza datelor deswww.dacoromanica.ro

Polonia; in 1692 era capelan la Tg. Neamt 438; fii ai lui Petru 98. 597

Grozesti, sat pe Prut in Moldova 356, 357; unguri catolici la 140. Guerini, preot catolic 104. Guernez vezi Cerneti. Hirsova, loealitate in Dobrogea 163. Hmeknitki, Iurie (Hmielnktki), fiul lui Bog dan Hrnelnitki i fratele lui Timus Hmelnitki; ridicat ca hatman de cdtre cazacii raliati moscovitilor, s-a retras dup trei ani intr-o mnstire din Habbasiesko, Gregorius Grigore. Emeric 474. v. Hbsescu Kiev; a ajuns in captivitatea hanului Crimeii apoi inchis la cele Sapte Turnuri din Constantinopol, fugo in 1670, ca ajutorul unei escadre franceze; dup defectiu nea lui Doroscenko, este iertat de marele vizir Cana Mustafa 353, 354, 355. Habsburgi, dinastie condrucAtoare in Imperiul german; advcrsar al v. Tkly, Hagimusli, in versiunea franceza FagiHa116 (Halies) 294; castelan de , vezi (Zamoyski Cazimir) 427, 428. HaEl pasa (p asa de Camenita, Passa di Caminez), pa.s de Camenna (1682 Hamburg, oras, stiri, corespondent din 186, 187. Hamet pasa, vizir Azem 251, 483. Hangu 92, 556. Hanosdorph (Hanusdorph-Hanumersdorf), musli, sat turcesc 360'. Hmelnitki, Bogdan, fost hatman al cazacilor, tatl lui Iurie i Timus HmelnitHmelni tki, Timus, fiu al hatmanului Bogdan Hmelnitki, frate cu Iurie, fost ki 354. HaIdstadt, localitate in Austria, exploataTea srii austriece la 506. 1689) 337. ginere al lui Vasile Lupu (don-in al Moldovei) 354. Hoczani (!) v. Clineni 348. IV 520. Hoina (Okla), riu amintit de geograful italian Lorenzo d'Anania in Cd/dtori, Homenka v. Camenca 434. Honterus, colegiu, apoi Universitate (dup Horoszam v. Orse ni. sov 510. sau Gustenita, localitate in Transilvania 368. umanistul cu acelasi nume) din BraHantepe (Movila hnului) v. Movila RaHarlou, cu probabilitate ar fi Tazlu 140. blia 358. Horyn, localitate in Ucraina 353. Hotin (Kosin, Hottin), cetate pe Nistru Vasile Jora Constantin 161; Contas PaRadziejowski; vol 351; edltorie prin corespo

ndent de lingO 380; Wain100, 155, 286, 354, 380, 482, 521; cimpia 253, 482; pircla bi de Dumitrascu Hromszk v. Trei Scaune 130. Hasseki Sultana, favorita Sultanului Mehmed IV, intre 1670-1673) 249. Havrameny v. Avrmeni. HabAsescu, Grigore (Habbasiesko Grigore), m are hatman al Moldovei, scrisoare apocrif a lui din 16'73 cAtre dogele Venetiei 179, 180. Hrmdneasa (Hermaneszte) localitate in jud. Iai, probabil ling He'astern, 433. WarmAnesti, localitate pe S iret 431. Helm, staroste de v. Rzewuski 360, 361; palatin de v. Gninski 360, 361 . Heleszteni, Hurdzyni v. Helesteni-Sturzeni. de greci, armeni, evrei la 286; cetate cuceritd la 1620 de sultanul Osman 517; g arnizoand ture de la care s-a predat in campania din 1673 lui I. Sobieski; tunuri turcesti eapturate de 285, 286, 319; case, biseric poloni gerea tucidar la ; garnizoan polond de la 100; bogOtii puse la adOpost Hristea, Scordocul v. Drgescu Cirstea Hrizea v. Popescu Hrizea 452. Huedin, localitate in Transilvania vei 92. 455. artodox5. la 281. Helesteni-Sturzeni (Helesztani-Sturdzani) Frumos (jud. Las 432. Hercule, personaj mitologic 180. Hiacint, printele v. Giacin to din Osilocalitate la vest, in apropiere de Tg. mo. Humoral, mandstire in nordul MoldoHusehn pasa, vizir, serasker al armatei turees ti in campania polond din 1673 contra Hotinului 187, 281, 319 si defec511. Hierasus v. Prut. Hineul, Mihalcea, rscoala din decembrie 1671 condus de Apostol D urac Constantin clueer contra lui Gheorghe Duca, domn al Mokiovei 178. HirlAu, l ocalitate in Moldova; curte domneased 137, catolici la 81, 90, 137; biserica ort odox (Sf. Gheorghe) 137; biserica catolica la 81, 90, 93, 137. 598 titinea domnului Stefan Petriceicu al Moldovei in favoarea lui loan Sobieski 282 ; rnit gray In campania din 1673, in urmA areia a si murit 285. Huszt, eastel In fostul camitat Maramures, oend de sare in apropiere de Hui (Us Citt), localitate in Moldova 104, 375, 426, 428, 438; populatie (po506. www.dacoromanica.ro

poreni) din - 106, 439; catalici la 81, 82, 90, 208, 222, 339; ortodocsi 339; bi serici catolice la - 49, 54, 8182, 89, 93, 140, 208, 218, 339; venituri ale bise ricii catalice (vie) din - 106; biserici ortodox' (Sf. Petru si Pavel) la - 140; jaf al ttarilor 439; pa-eoti 216; misionari, preoti catalici la Bassett Bartolomeo 49, 143; l3ellino Paulo 58 , 143; Mihail Rapezon 143; Mihail 151; parintele Bonaventura 143; Balthaznr Grigore (G-ergely) 143; catolici Ia- 81, G. B. 218; Rapezon Mihail 143, 151; Renzi Francesco Antonio 106; episcop si rese dinta episcopala ortodox. la 218, 222; obiecte de cult crestin 106, 218; calatori e 90; tabra polond 82, 140; Giovanni (loan) Bulganul 93, 97, 218; Del Monte printele Bariona 103, 105, 327; Guacinto din Osinio, 143; Petru Damakovicz, Sigis mund Chiorui, Gasparo din Hoto, Speta Francesco-Maria 143; Renzi Antonio din Stifitz 340; iezuiti la - 78, 83, 92, 95, 98, 102, 130, 141, catolica. 150, 173, 207, 224, 225, 328, 439, 552, 559; Bake Paul 81, 143, 151; parohie ling& -; corespondenta din - 409, 410. tul din 1659 al misionarilor i observantilor bulgari, iezuitilor i autoritatii m anastirii de la Camenita 152; -540; arhiepiscop la - Bandini 55; chirurgul domnu lui (catolic din Constantinopol) Dimitrie Cigala 49, 90, 98 si firul din -, incredintat, In sfamitropolie, resedinta mitropolitului (episcopului) grec 50, 150, 298, 425, Iablonowski v. Jablonowski. lul potion Domaracizi 421. Iamb diaconul, preot din Cotnari 339. Iacob, Sf. patriarh de Ierusalim 54; reclu t ridicat pe Prut de Care colonelacabesti (Iacobeszti) de fapt Romanesti, localitate, a fost intervertita ordinea in text 434. Iacobeszti v. Iacobesti. Ia lomita, rill In Muntenia 459, 508. 143; clugar din Cancha la - 555; trimis din Transilvania la -- pentru loan Sobies ki 412; mitropolit la - 90, 300, 301, 408, 425; vezi Dosoftei, corallui 98; ultirn guvernator la Iaslava (Tazlau), manastire In Moldova Iasloviec v. Jaslowiec 433. 92. Iasi, oras

Basbazar, Yaz), 89, (Lass, Iassi, 90, Laszi, Iaslovier!, 104, 155, 405, 406, 407, 411, 412, 433, 521, 553, 556, 559; capitala a primoinatului Moldovei, resedint,domneasca 90 , 105, 141, 150, 202, 207, 251, 255, 259, 260, 298, 299, 340, 356, 526; garda do mnului i orasului la - 260, 262; 182, 206, 295, 296. 319, 350, 359, 363, 364, 423, 428, 415, 130, 151; tatari car e jefuiesc la - 130, sar polar' la - vezi Chalepinski 340; corespondenta din - 48, 49, 50, 179, 180, 181, 336, 431; greci, armeni, evrei la- 141, 173, 150, 340, 353; ruteni, francez i, germani la - 150; turci (nunti si sciti"), tatari la 150, 340, 431, 432; ieni ceri la - 431, 432; campanii turcesti de cavalerie i infante162, rie 259, 260; c azaci care jefuiesc 141, 431; calatori prin vezi Dorohin 317; Gniski i ceremoniile de sosire plecare la domn 349, 352, 353, 355; Radziejowski 156, 161; Wysocit 163; descriere a palatului domnesc de la Mouth' de Iacob Sobieski 425; populate din 88, 103, 297, 423, 424, 565; catolici (numit i poporeni, populate) la - 90 (slujbasi ai narski St. secretar i Gaspard, Cai116, Kieceasornicar vezi si 222); 103, 105, 141, 176, 150, 207, 438; boieri la -.259, 26 0: ortodoxe (schis(Adormirea matice); manstri la Maicii Domnului) 92; (Sf. Nicolae d ormnesc) 259, 541; (Golia) 357; Galata) 357; (Cettuia) 357, 362, 384, 557; (Barno vschi) 357; (Trei Ierarhi) 91, 259, 260, 357, 554; (Sf. Spiridon) 357; biserici i mnstiri catolice la -- 48, 78, 91, 93, 94, 105, 130, 143, 150, 151, 171, 207, 20 9, 216, 223, 340, 357, 425; 83, ale polonilor la - 101, 413; intrarea regelui Loan III Sobieski cu trupele sale In - 299, 300, 408, 413, 431; primirea lui Sobieski de catre locuitoril din -, I n frunte Cu mitropalitul Dosoftei - 301, 408, 425; intentla lui Sobieski din 168 6 de a cuceri Iasul 404; clatorie la - 50, 162, 318; caimacam al Partii la -- 156; incursiuni, jafuri curt boierest 162; comert, negustori 317; biserici garnizoana polona la - 408, 413; retragerea domnului Constantin Cantemir in august 1686 In fata armatei lui Sobieski din - 424; incursiund ale nesana 413. Iasi (!) (Iassi) vezi Tirgoviste 206. Iazul Calugarilor, elesteu In

apropiere de satul Opriseni 433. Ibrahim I, sultan otaman (1640-1648) 508; 0. turcilar 101; comisar papal la - Boobiecte de cult crestin 93, 105; bunuri venituni ale bisericii catolice 81, 94, www.dacoromanica.ro pot de filch' al lui I. M. Cigala, dat drept ne508. 599

Ibrahim Zagardgi pasa 1678 la Camenita 355. 424. (Ibrahim Zagardi, Zagargi), tatl lui Ahmet pasa, fost pa.sa de Egipt, serasker in 1677 363; 365, 479; relatii cu Gninski 349, 249, 251, 353, 359, loan Ungurul, preot la Tirgu Trotus; Vito Piluzzi 219. si loan Voda cel Cumplit, damn al Moldovei (1572-1574) 500. Iordachi spatarul, frat e al lui Serban Cantacuzino 230. Isaccea (Isacij) 249, 250, 359, 480, 548, 560; strzi, palat, prvii i, locu'tori (greci, armeni, bulgari, evrei, turci) din 364; a trecut pe aici Os man al II-lea in campania din 1621 contra Hotinului 255. Iepureni (Giepureni) sat astazi disparut Ierusalim, patriarh de 54, 82, 84, 345; vezi i Dositei II Notara (1669-1707) 315 , 460; biserica a Sf. Mormint, incidente intre calugarii latini" din 314. si greci vod, il principe Alexandru Elias, domn al Moldovei (1666 mai 1668 nov.) 87, 90, 1 55; sccrisoare de la Loan II Cazimir catre 83, 84; si Observantul Zorcolante si pe parintele Sebastian Iezuitul 87. lllonada, vezi Ins ula Serpilor 517. /man Ciairi, vale unde este asezat satul Inan Cesme (Inaczary) , 359. Imperiul german vezi Germania. Imperiul roman 293. Inaczary v. than Cesme . Inan Cesme (Inaczary, Ieniceri, Inanchair), sat, confundat probabil cu numale vii Iman-Ciair 359. Inanchair, V. Inan Cesme. Radziejowski 155, 156; si Wysocki 162, 163; sotia lui 83; a inchis pe Paolo mirna la 3 oct. 1686 434. Ismail (Small, Smoil, Citt, Smil, Suwil) Iskra, ofiter in armata polon 429; capturata de tatari 432, 435; tare 432; bate p e tatari linga mnstirea Dragooras care a fost sub autoritatea turceasca 93, 182, 359, 382, 517, 522, 548; tur ci i ttari la 409; catolici la -218; negustori catolici la 93. Ispahan 526. personaj biblic 179. Istanbul, v. Constantinopol. Italia 41, 84, 86 , 102, 173, 176, 183, 220,

India, drumuri din Europa spre 524. Ingoli, secretar al Congregatiei de Propagan da Fide; si Bas.setti 54, 55; si Bandini 48; si Piluzzi Vito 78. Inocentiu X, pa pa 40; relatii Cu misiunea catolica din Tara Romaneasca, cu Matei Basarab 63; re latii cu Pardevie Bandini si aclministrarea vicariatului Moldovei 184. Inocentiu XI, papa (1676-16 89) 452, 483; (Odescalchi) i loan III Sobieski 411. Insula Serpilor (Illonada, Y i.Ian oda) 517. cane au ridicat biserica Trei Ierarhi din Iasi 260; misiovezi nari din 133; cole giu in Fermo i studii in 85; localitate in vezi Venusium 502; rapoarte catre 104 , papa, in 335; calatorie in 222, 389. Iusuf aga, impreund Cu alti ofiteri tu ci intimpina pe Guniski la Prut 353. geognafi din 336, 338, 408, 440, 488, 511, 555, 556, 557; limb 394; italieni 228, 394, Jablonowski, Stanislaw loan, Albert, rege al Poloniei, infrint la Codrul Cosminului de catre Stefan cel loan II Cazimir, rege al Poloniei (1648 lui Mare, intariturile de la Lentesti ale 421. Radziejowski; secretarul soliei trimise de vezi Wysocki 161. loan Bulgarul, pari ah de Husi, sfintit de catre episcopul Radsniski, dupa relatia lui Piluzzi V. 21 8. 1668), 152, 155, 156, 163; scrisoare ea"tre Ilias Alexandru 83; sol al vezi Cevie 187; participa alaturi de loan Sobieski la campaniile din 1673 283; din 16 85-1686, 288, 404, 421; propunerile lui din 1686 catre Sobieski de a bloca cetat ea Camenitei 404. Jadova (Zadova), localitate pe Siret 435. Janina, nobil din he rbul vezi Bialmare hatman al Poloniei, palatin al Rusiei" 287, 421, 429, 485; si Par(Iablinowski), Janow, reduta ridicata linga Perenta, In 1686 de catre inginerul fiancez Dapont (Le Masson du Pont) 422. zinski 286. loan de Hunedoara (Iancu de --), principe al Transilvaniei (1441 mart. 1446), (1448 mai 1450) 511. Ioan Sigismund, principe al Transilvaniei (1541-1551), (1556-1559), (1559 1571), fiu al lui loan Zapolya si al Isabellei 510. 600 In Galitia 511; preoti iezuiti la , caltoria lui Piluzzi la 78; scrisoare a domnu lui flia. Alexandru la 161. Jaslovier! vezi Iasi; confuzie In text cu Jasloviec 564. Jawarowo, localitate 340. Jechiovni vezi Kiev. Jaslo vezi Jasloviec 511. Jasloviec (Jasla, Jeslowice, Sloviez), oras

www.dacoromanica.ro

Jeltz, riu neidentificat, poate Jiu? 521. Jijia, riu 351, 352, 361, 428, 433; ci mpie intre i Prut 351; poduri pe 430, Josa, Constantin, pirelab de Hotin in vremea soliei lui Radziejowski (1667) 161. 431. Jiu, rlu, 462, 477; (Jeltz?) 521. Jucica (Zuczkani), localitate 421. Juganic vez i Tetcani. Juvenal, relatie a 499. nascut la Chiprovt, vicar al episcopului absenteist Manan Kurski, face o vizitati e apostolica la 1661 In Moldova; bicrgrafie 134-136; text 136 144; vicevicar i v ieeprefect al misiunii preotutui Thomasicj Gabriel 136, 142, 143, 150; lasat vic ar la Bacu de 129; catre Krurski, la plecarea lui raport al 151; vizitatie aposto lic& In 1661 In Moldova a lui -- 328. Kojezany vezi Coiceni. Kolgueste, general din armata poloni; ar fi fost lasat cu o garnizoan la Ia.si, fapt inexact 308. Konsid, v. Konstki, M artin Cazimir. Kontski, Martin Cazimir, palatin de Chiev (Kijovia), oastelan de Liov, mare maestru al artileriei si comandant al trupelor strine din armata poSob ieski 290. Kaffa (Kefet) vezi Caffa. Kalafat vezi Calafat. Kalg.ai sultan (Sultan Galga), c apetenie tata,ra, titlu purtat de fratele harvului 406. tatar 290, 417; carnpania polon din 1685 289, 290 si Mustafa Buildi pasa Kalinowski, Alex., ofiter polon, s-a Inecat In Prut in septembrie 1620 424. Kaplan-pasa, a avut un rol de seam in 1677 la lupta de la Cehrin 286. Karacon vezi Karasu, lac 365. Kara peni vezi Carapciu. Karasu (ap Neagr), Carasout, Carasont), vechi nume al Medgidie i si lac Iona 307; a folosit In campania din 1685-1686 tactica chevalets-ilor (bariere mobile), dup Jurnalul lui Iacob Kprebti v. Kpri Fazia Ahmed pasa. mare vizir (1661-1676), 318, 551; 1-a campania din 1673, 281; sat al Fagimusli 366. Kpriil (Kuprulih), sau Orasul Podoliei, localitate 508. Koprillii Fazil Ahmed, pas a (Kprli), numit pe Husein pasa, seraschier In vezi Karlowicz (Carlowitz), pacea din 1699 de la 433; Camenita a fost redat5. Polonie i 440; Leopold I a dobindit Transilvania 439. 360, 365. Kavarna, port la Marea Neagr 526.

Kelemen vezi Clement, Mikes. Kienarski, (Kinarski, Koradino, sultan, han tatar 382, 383, 384. Kosin vezi Hotin. Kostyne vezi Costes ti. Kozanie, localitate, sol din 359. Kiev (Chiev, Hechiovia, Kijovia); cfirtuvezi rari de la 178, palatin de vil 52. narskj), secretar de limb polona, la curtea principatului Moldovei, al Alexandru, binevoitor fat de Polonia 161; secretar al lui Gh. Duca 90, 222; al domnului A. Ruset 327, 348, 484; trianis la Radziejowski, sol polon care a trecut prin Moldo va 162; relatii ou domnul Dumitrascu Cantacuzino, cu Piluzzi 101; ii d lui Barcut G. B. scrisori de recomandare catre Urbano, Ceiu, secretar al Congregatiei de Pr opaganda Fide 328. Kantski, Martin Cazimir 290; mitropolit (Vladica) de vezi Petru Mocampania lui Sobieski din Stanislaw KiKozkiel, colonel In armata polon in 1686 425. Kotnarski, George (Kutnarski), oatolic, lui Moldovei, omorit de cazad i 151; 152; relatii cu Bassett 52. Kottinaro vezi Cotnari. Krasny Tirg vezi Tirgul Frumos. Krim vezi Crimeea. Kronstadt vezi Braso v. Krayweszte vezi Crivesti. Kudreste vezi Cociresti. Kulla, Kule vezi Turnu Mag urele. secretar al domnului Vasile Lupu al Kuprulih vezi Kurnale, poate Cuvu-Mahle, localitate la nord-est de Bazargic 360. Kurski Munair, episcop potion In MolKulmie, palatin de -- vezi Gmiski 360. vezi Kilia veche i noua, Kilij, Kili Vhilia Killi(a), vezi Cetatea Alba. dova, a functionat la Bac.0 hare 1651-1660, 129; a intoemit un pseudoraport de vi zitatie episcopala pentru 462; 139. Kitab, Hamin sau Kefeli, cartier (mahala) in Constantinopol 487. Knezevi, Stefan (zis Conti), misionar observant, arhiepiscop de Sofia 483. Koidevie., Baia si Cotnari, vezi C'et/cItori II, p. Kobylecki, ofiter polon 156. Vlas (Blasiu, Blasi, Biagio, Koicsewicz, Blasiu), ob servant bulgar, www.dacoromanica.ro Kutnarski vezi Kotnarski, George. Kuzminski, polon trimis la domnui Ilias Alexan dru de catre Radziejowski 156. Kyrlykut vezi Fintina Craiultd. 369. Kyrions vezi Giurgiu. 601

504-506; Desorierea Bugeacului 504 La Citt di Nempzi Lasko, personaj aflat In armata lui Sobieski la 1686 422. Laz (Sebeslz), sat In c omuna Lasciori, in Transilvania 510. Latina, limba 394. Lawczy 426. Neamt. Larissa, localitate 508. vezi Cetatea Lewa (Levie), batlia din 15 iulie 1664 de la 503. Liga Crestin, alianta, antiotaman la Liege, oras 306. Lincowce vezi Lentesti. Liov (L'vov), oras in U.R.S.S. (R.S.S. Uoraineana) 315, 340, 438, 451, 485; ar506. Liguria, malul 1685 341. 280. Lapusna (Lepourma), piriu 426; Valea 427; loe de adunare a trupelor turcesti 256 ; btlia de la 426. Lecuseni, localitate In Moldova; catolici din care tine de parohia din Sabaoani, capela catolica la 141. Lentesti (Lincowce), intariturile de la numite i Intari turile regelui AlLeon, Tom,sa, fiul lui vezi Radu Leon Stridiabei 255. Leopold I , imparat german (1658-1705) 176, 229, 336, 369, 398, 459, 474, 475, 476, 510; i nternuntiu al vezi Ranibert sau Intariturile genoveze 421. hiepiscopia din i relatii cu dioceza catolica din Camenita. 99; manistire din 15 1; loe de canon catolic 152; episcop sufragant al armenilor din 90, 176, 221 si relatiile Fui cu familia Wolff 98; Colegiu armean din -- 187; prefectul Colegiul ui arinean din 176; rector al colegiului iezuit din vezi Bonesana 413; crturari d e la 178; raport din vezi Angelini 389; jefulrea lui Piluzzi Vito la ger Simon 132, 229, despre misiunea lui Pardevid i relatiile Cu 187; cu78; calatoria lui Parevie la 187; armeni din Suceava in calatorie prin iezuiti la 499; castelan de vezi Kontski, Martin Cazimir Lithgow, clator englez, care a fcut referiri la Transilvania 507. Lituania, fost' p rovincie poloneza, secretar al Moldovei pentru 90; generali din 304; general si mare hatman din vezi Pac M. 281, 286; armata din 282, care a ininciedicat retrag erea oavaleriei turcesti din cam290. rier al , rpit de g,arnizoana turca Thun, contele, i Sabiesk.i. si Scharffenberg 406, 407; general al v. Scherffenbe rg 406, 407, 410; si Mehdin Camenita 407, 409; ambasador al vezi Leslie, contele, 558; curier al med IV 440; relatii ou Varna romne 499, 569; relatii despre Tara Romaneasca trimi

se in 1688 de ca.tre Veterani lui 476-478; si Cantacuzino Serban 440; si Sobiesk i 439; si Mihail Apaffy 406, 496; planuri de dobindire a Transilvaniei, relatii cu acest principat 406, 407, 439, 462, 495; trecerea Transilvaniei sub autoritat ea lui prin pacea din 1699 de la Karlowitz 439. Lom Palanca, localitate In R. P. Bulgaria 462. Loretta, colegiul din 183. Louvre vezi Souvr 291. pania din 1673 284. Lublin, localitate In R. P. Palma 328. Lubieniecki, Valerian, primul episcop pol on, care are sub jurisdictia sa oatalicil din Moldova 139, 326. polon, retransmi te prin Hamburg corespondent:A din Sofia, in mai 1673 despre calatoria i misiune a Varsovia 186. Leova, localitate pe Prut, In dreptul eareia se vede valul lrui Traian, ce conti nua pina la Copanca pe Nistru 292. antiotomana asumat. de Pardevi la Lucacesti (Lucaceni), looalitate In Moldova, oatolici unguri din 140; catolici d in 90, 92, 219, 222; biserica catolica i obiecte de cult crestin din 94, 219. voievod al Podladiei, distrus la 1673 in campania Hotinului 286. Leslie, Walter, conte, rezident al imperiului german la Constantinopol 508, 558. Lepourna vezi Lapusna. Lezcynski Waclaw (Leszeniski), din 1670 Levakovid, Rafael, Croatul, oroat itaLudovic XIV, rege al Frantel; vara primara a vezi Margareta Luiza de Orleans 380. Lujosz vezi Lukaszewicz. lienizat, master tipograf la Roma 40 41. Levasseur de Beauplan, Guillaume, CAlatcrr francez din secalul XVII in VA602 rile romane; biografie 503-504; text www.dacoromanica.ro Lujeni (Luzany), sat pe Prut 421. Lukaszewicz, tunar polon prins In lupta la Cet atea Neamt i eliberat de Antonia Ruset 349, 354.

Luzany vezi Lujeni. Luzecki, Carol, palatin al Pcrdoliei 425; Marea Neagr (Euxin) 221, 302, 303, 365, 498, Prut 432. Luzioli, Giuseppe Niccolo (printele Luca czut in oampania din 1686 de la Dunirii In 499, 517, 521, 552, 553; varsarea 280; 287; Lysimah, tezaur atribuit luI , in reaDeva in secolul XVI 507. cioli), din Monte Filontrno; oprit la Liov din cauza rzhoiului, a trecut in Maldov a in iarna anului 1686; neputind suporta greutAtile) a stat un timp la Fa'roani i imbolnavindu-se a pleoat de aci; i Pallavicino 438. litate al lui Decebal, descoperit ring& tural al Moldovei 221, 521; bulgari la 543, 544; drumuri in Orient, spre 524; co mert la Persia pe trimul hotar naMacedonia, populatia din Jul 550. Magdaleine, cavalerul de la , turcirea Magini, ofiter de gard 473. Magni, 182. cic, Bogce Sarai 524; Gaifa, cetatea Alb (Akkerman) 299; Kavarna, Constanta, Chil ia (prin Dundre), Mangalia, Vara 525, 526. Marebie des, minister condus de , in Franta 297. Margareta daamna, prima sotie a lui Alexandru cel Bun, ctitor al bis ericii caluarilor minoriti observan ji din Bacu 129, 138, i se atribuie si alte b iserioi din Moldova, fiind astfel amintit intr-o inscriptie de pe zidul bisericii catolice de la Baia, dup5 lui BaksiC, Bassetti i Bandini 90, 183, 254, 255; porturi la Balbiografie 529-546; text 547-562; traducere dup textul italian publicat sub Cornelia, Citrtorii imaginare, titlul Quanto di pi curioso e vago 138; ctitor de asemenea la biserica catolica din Iasi 151. Maria doamna, nscuta S turza, sotia lui Grigore Ghica 132.

h patuto raccrme. Corne/io Magni ne/ din Parma 555. vezi Cigala, loan MiMahomed bei hada. primio treimio da esso consumato in viagi e omore per la Turchia, Parma, Galeazz o Rosati, 1679, p. 328 i urm. v. Garimberti, cante cunoscut al Maria Cazimira, sotia regelui loan II, Sobieski, de origin5 francezd, n5s' cut de la Grange d'Arquien 404, 424; indeamn Polonia la aliantA cu firmaratul Leopold I , din interese de familia 335. Mahtul Mustela pasa (Maktul Mustafa pasa), mare vizir (1676-1683) i Gh. vezi Mav roDuca 488; interpret al cordat Alex. 366; asediaza Viena la Mahuchs vezi Munkacs. 1540) 511. Maristus vezi Mures. Marogourda vezi Mavrocordat Ales. Soarlat Oglu. Marszowce v ezi Marsenita. Marsenita (Marszowce), localitate 421. Martelli, nuntiu papal in Polonia 228 si Martinov, Feodor din Kiev, c5.1.5toreste Renzi 348. 1683 451. Mailat Stefan, fost capitan al cetdtii FAgras, voievod al Transilvaniei (1534 Mamuca &lila Tore, Marc Antonio, dralie 508. Matei aga, frate al lui Serban CantacuIn Dorohin 318. zino 230. goman al rezidentului imperial, LesMatei Basarab, domn al T'ara Rominesti (1633 sept. Man6i6 vezi Thomasij Gabriel 118. Mangalia (Bangali), port la Marea Neagr 524, 56 5; taxa' de comert 526. Maramures, fost comitat al Transilvaniei tipograf de limb slav5. de la Roma pentru carti de cult catolice 40-41; relatii c u misiunea catolica si papa Inocentiu X 63; u misionan, Soimitie de ajutor recipr oc in iunie 1633), 1645 apr.), cheami 497, 498; ocn de sare In ling castelul Huszt 506. Mancianopol, localitate in Bulgaria; ar336; arhiepiscopi de hiepiscop de vezi Ba ndini, Marco 139, 183; Parrovid Francisc 63, 64, 65; cu turcii 494 Murad IV, Abaza pasa, Selictar pasa 256 , cu Gheorghe I Rackoczy (convencu Ferdinand al IV-lea; a inlturat birwl pe sare, prin rscumpararea exvAmilor de la ploatrii 51 arendasi levantini, c u consimtmintul Portii 257. Matera,

Petru 86, 178, 186, 187, 219, 326, 488; Piluzzi Vito 103, 341, 375. Marco, nepot al lui ParCevie, P., 100, Marea Alba- vezi Marea de Marmara. 101, 107. dreapta Prutului, vezi E. Diaconescu, Vechi drumuri 1939, p. 11 351. probabil Mitre in localitate, Marea de Marinara (Marea Alba') Marea Mediterara 280. 183. madovenesti, Iasi, www.dacoromanica.ro 603

Mavrocordat Alexandru Scarlat Oglu (alias Marogourda Alex., Mavrocordat), terziman basi sau dragoman al Portii; a facut studii la Roma, apoi cunosPadova 1 -a salutat pe solul polon loan Gninski din partea marelui vizir Mahtul Mustafa p asa 366. Micfalau? (Mikos), sat in judetul Covasna; seoui la , manastire a minocut ca magistru in medicina de la Macaresti (in text Protu Mokara), sat pe Prut 431. M'ain (Megin, Mecenie) 163, observanti la 130. Miches vezi Clement Mikes 398. Mihail, confuzie cu Rapezon Mi hai, paMihail din Copilov5.t, calugr de origina Manesti, sat in Moldova, contopit apoi cu Bdbiuta 106, 219, 375; catolici la 90, 140, 222; biseric catalica la de care apartin parohiile Bahna *i Grozcsti, capela ruinata (Sf. Cosma Mates, frate al lui Barcuta G. B., face negustorie 94. Medici, familie nobila ve stita In Italia; Medgidia (Karasu, Karasout, Carasont) Mehmed I, sultan otoman, expeditia din 1416-1417 In Tara Romaneasca i tributul i mpus de el, care a devenit per365. 93, de tatari 152. 526. Mihai Viteazul (1593 sept. (oct.) 1601 aug. 8), domn al Trii Romane.*ti, campania antiotomana din 1595, relatii cu Moldova, relatii cu Sigism und Baroh la Biserica catolica din Iasi 151. bulgar a recladit la 1657 casa parohiala d in Bacau, ce fusese incendiata thory, voievod al Transilvaniei 511. 502, Dannau) la 140; preot la varmi Ungurul, Don 92. vezi Cosimo III 380. GioMihai Ungurul, preot catolic la SabaMihnea II Turcitul (Mihai Vodd!) domn al Tar ii Romanesti (1577-1583), (1585 1591) 256; mama a vezi Salvaresso, oani 141. Mihnea III, domn al Tarii Romanesti (1658 mart., Ecaterina 129. rea antiotoman a lui 128, 492, 502, manent 501. 568, confuzie ou Mircea Ciobanul. Mehmed II, sultan otoman (1459-1481) 256, 500, a instituit tributul pentru Miko s vezi Micfalau. Moldova; Cf. P. P. Panaitesou, Pe Milcov (Missoro, Mistrovo) in 521. mar ginea fo/osirii izvoarelor Cu pri- Minos din Tokat, preot armean, care a raspindit legenda despre persecutiile vire la supunerea Mo/dovei la tributul turcesc In Studii", III (1952), nr religioase ale lui Stefanita Ftares 80. 5, p. 187-198; Mihail Guboglu, Le Mircea vez! Mircea Ciobanul 568. ques in Revue des tudes Lslamiques, XXXVI (1969) n. 1, p. 52-53, 67. Mehmed IV (M

ehmet), sultan otoman (1648-1687) 155, 156, 328, 360, 368, 405, bani la refacerea bisericii St. Maria Gratiarum din Tirgoviste 128; ridica1659 nov.), a ajutat cu tribut pay par les principauts raunyaines ix la Porte jusqu'au debut du XVIe, sicle d'aprs les sources tarMircea cal aatrin, domn al Tarii Romanesti (1386-1418), tribut fata de turci dup a Rovine (10 oct. 1394); si Baiazid I 501. Mircea. Ciobanul (Mircea, Mirxa), damn al Tara Romanesti (1545-15 52), (1553 415, 493, 501, 557, 564; palat, ieniceri ai porunca a 63; si Constantin Cantemir i fiul sau Antioh, luat ostatec, i Leopold I, p. 440; si hanul Cri1554), (1558-1559); confundat de ctre De Burgo cu Mihnea III 568. Miron Barnovsch i, domn al Moldovei Mehmed Ghirai IV, sultan han al tatarilor (1624-1644), (1654-1665), a murit In e xil in 1674 la Daghestanin 359. Melchisedec, egumen ortodox (la manastirea Negrua Voda. din Cimpulung); meii i Ioan cenko 318. III Sobieski si Dorostic's la 1634; confundat in text ou Pe(1626-1629) (!), (1633 apr. iunie 22) tru Rares, ca ar fi fost dus la 1638 Moldovei la Constantinopol 568. Misercich, Simone de Sebenico, misionar francisc an conventual in Baia, fost de fapt 1538, impreuna vistoeria se spune despre el ea ar fi contribuit la ruinarea bisericii catolice din Th.gov iste i ar fi pus sta.pinire pe locul ei 129. Mirza, tilmaci, cu sorisori catre voievodul Rusiei" 432, 433. paroh la Baia, Galati si Missoro vez! Milcov. Mistrovo vezi 78.

Miaczynski, maestru de vinatoare al regelui loan III Sobieski 426. Miaskowski, j urnalul lui ; probabil al lui Miaskowski Woicieh, sol polon la Constantinopol 155. Mirza Iusup, udd cu Mur-ed-Din, hanul tatar 427. Moab, personaj biblic 178. Moch na vezi Mona. Modon, cetate, cucerlrea in 1686 426. 604 www.dacoromanica.ro

Modrewski, An.drei, ceasnic de Sierad, apoi vistier al curtii polone, a luat parte la btlia de la Nemirov din comandind o companie de cazad, in 1676 a fost insrcinat cu o misiune Trios, jud. Ia.si 432. 1672 si la asediul Hotinului din 1673, 254, 256, 301, 302, 304, 306, 309, 318, 362, 363, 36 326, 327, 351, 352, 361, 41 0, 411, 412, 415, 461, 502, 507, 509, diplomatic& la Poart& a murit la asediul Vienei (12 sept. 1673) 285. Mohileshute vezi Movilesti. Mokiovita, manstire in Moldova 92. Moneastro vezi Cet atea Alb& 509. Mondaino (Mondaine) vezi Rossi Antotatea. Neamtului 566, 569. Mon tecuccoli, maresal 503. localitate la vest de Tg. Fru510, 547, 551, 552, 555, 567; descriere, relief, vecini, bogatii, comer% 90, 221 , 254, 287, 297, 308, 376, 388, 421, 521, 558, 559; moldoveni (valacco, valahi), limb& 79, 101, 358, 359, 407, 408, 567; revrsare a apelar in vara anului 1667 17 2; familie domnitoare in - Movil 553; domni ai 161; Ilias Alexandru 83, nio, poet din - 92-93, 96, 98, 225. Monginy, Monjuijs, cetate (si deal) deasupra Barcelonei, asemntoare eu CeMonte Filintramo vezi Luziosi G. M. din - 438. Monte Leone - vezi Francesco Rossi din 438. Monterottmdo vezi Bariona Nicol din - 103. 569. $tefan Torna 155, 161; Gheorghe Duca 229, 351, 353, 451; Dimitrie Cantemir 358; Eustratie Dabija 131, 132; Constantin Serban, Gh. $tefan 499; Gheorghe Ghica 494 ; Stefan Petriceicu, 101, 181, 282, 286, 315; Durnitrascu Cantacuzino 101, 341; Vasile Lupu 151, 358; Alexancku cel Bun 138; Bogdan cel Orb, Stefan eel Mare, Ra du Ilias 256; 84, 87; 8 Petru Rares, Miron Barnovschi, 551; Antonie Ruset 326, 426, 486; Constantin Canternir 289, 385, 406, 407, 422, 423, 424, 439, 440, 451; Grigore Ghica; vezi Monte Solatto, localitate neidentificatd Moravia, episcop al - 184; caltorie In - 325. Moreea 382. Morosi, Francesco, a cu cerit in 1686 o tori 84, 261, 262, 263, 264-267, 352, 355, 381, 382, 568; vezi. i Costin Miron, Racovit, Nicolae, Birldeanu Solomon 155, 362; Habasescu Grigore 179; i numele proprii, boieri, dregaserie de orase din Moreea si de la

M. Neagr 382. Morosini, Zname, orator venetian, relatri despre Par6evi i misiunea lui In Polonia 187. Moscova, oras 524; Moscova, MoscoviaRusia, irnperiul rus 254, 34 0, 423; mare Pavel Caritas, Wolf Andrei Kienarski 348, 349; Buhus Alexandru; rscoala din dec. 1671 conclusa de Mihalcea Hincul contra lui Gh. Duca 176, 178; capital& (Iasi) 2 07, 339, 405, 439 (Tirgoviste!); vezi i Iasi, palat al domduce (tar) al - Feodor, cu fratii: loan, Petru, Sofia 569; moscoviti (rusi) 384, 385, 405, 408, 411, 435. nilor - la Constantinopol 257; palat domnesc la Iasi 260; orase,local:tti, Cetate a Neamt, Chilia 569; Pererita, Mona (Mochna), valea piriului Movil Constantin, domn al Moldovei (1607 oct.), 1607 dec. - 1611 iul.-nov. 10). jud. Vaslui 430. familie domnitoare in Moldova, relatii, cu polonii 532. In $teranesti, Suceava, Siret, Flciu, Galati, 295, 505; vezi i localitAtile amintite ; fuga locuitcrrilor din In Transilvania 335, caltorie In -- 40, 78; vezi i Koi6e vie, Vlas 136; Dorohin 317; Rossi Antonio 325; Magni, Cornell 549; religie, obiceiuri, port 100,175, 261 -268, 394, 395, 397; mAngstiri ortodoxe In: Pobrota, SueeviMovila Gavrils (Gavrilasco) 138. Movil& Ieremia, domn al Moldovei (16001606), str&bunic al regelui Mihail Wisniow iecki 287. 254. vita, Risca, Humor, Parhuti, Seoul, Hangu, Cosula, Schitul, Benza (?), Berzunt, I aslova (Tazlu), Bisericani, Moklova (MoIda) riu, confuzie la De la Croix intre dull Moldova si Milcov Moldavian, castel imaginar 509. Moldova, Toplita, Petresti, C.asin 92; relatii intre cultele religioase din 97, 99, 142, 174, 229, 489; mitropolie, mitnopoliti: Varlaam 50; Ghedeon 91; Dosoftei 91, 297, 328, 384, 415, 425; dioceza 51, 78, 89, Moldo-Valachia vezi Or-He romane 55. servicial misiunii catolice in - 48, 94, 95, 106, 117, 222, 184, (Moldavia, Tara Moldovei, Tara de Sus si de Jos, graSit T. Romaneasc, Bogdania,

Bogdan-Vilayet, 375; situatia misiunii catolice din 221-231; populatie cabalia. din - 93, Valachie, Walachie, Valaquie, 89, 139, 155, 163, 182, 187, 220, 221, 231, 251, www.dacoromanica.ro preoti catolici in - 64, 80, 86, 88, 93, 95, 97, 98, 173, 388; vezi 377, 102, 10 0, 101, 97-98, 101; misionan i 605

Bassetti 49; Giovanni Bulgarul 95; Del Monte 96; Giovanni Ungurul 92; Gross Grig ore 97; Rossi Antonio 102; Iossi Koidevid Vlas 129, 136, 142, 149, 177, 183; Piluzzi 225, 337, 340; Banana 335; A ngelini 336; Ferrari 327; Appolone Simone din Veglia, Bernardino din Perugia, Be cehia 80; Brunocci din Cremona 389; Brcutd. G. B., Volpone, de spahii 348; cdluzd a sotiei lui GuMustafa Alai bei, de la Leucinta 348. 406, 407, si ninski 371. Angelo 117; Gaspar din Moto 143; Mrustafa Burk11 pasa (Mustafa pasa), serasker turc 412, 427 si Kalgai Sultan Apaffy i Tkekly 407 si Mur-ed-Din Sultan 409; g Serban Cantacuzino 408 si luptel e eu loan III Sobieski 408, 409, 411. Giontoli din Assisi, Capra Dominic, Gross, Petru, Ioachim Wolf, Luzioli, Renzi 4 38, 484; Bandini, Zamoyslui Iacob 137; Rudzinski St. Ath. 152, 224; vezi i numel e proprii, biserici catolice In Mustafa Caplan, remegat maltez, comandantul unei galere Zeocado 562. Musatinii, familie domnitoare din Mol174, 185, 186, 187, 249, 252, 254, 348, 355, 364, 481, 500, 501, 503, 520, 521; relatii cu Polonia (moldoveni In armata polon i intentiile Poloniei Cotnari, Bacu, Bostitay 375; relatii cu Turcia (investire de domni, tribut, darur i, provizii, trupe auxiliare) 100, 89, 93, 151, 216 (231); vezi Mutpak Emini, intendent al bucdtarilor din Constantinopol; primeste contra plat p roduse din Cairo, Moldova, Tara Romneascd i alte provincii ale Imperiului otoman 249. N dova 499. fat de - 162, 287, 293, 295-296, 298, 299, 384, 404, 409, 413, 414, 440, 569; spill 155, Nalaczy Stefan, seful soliei maghiare, 202. vliri ale ttarilor si turcilor In- 87, Mikes din Transilvania 398, 439. Movila", Petru, fiul lui Sirnion 101, 139, Radziejowski polone In 156; Gninski, 349, 352, 363; n5.229, 409 trimise la Poartd cu plata tributului In toamna anului 1678 369. Narni, vezi Spe ra Francesco din - 80, Nauplia, oras cucerit in 1686 de Morosi Fr. 382. si 221, Clement

Navarin, oras cucerit In 1686 de Morosi mitropolit de Kiev, a participat delesau Soborul de la Iasi. Movil, Simion, domn al Moldovei (1606 jun. 30 - 1607 sept . 14) 52. gat prin trei teologi rusi la sinodul Rana (Hantepe = Movila Haboa), pe rtrut; loe de adunare a tdnului, Movila Riblie i, tombeau de Retarilor in incursiunile lor 357, 358, 426, 429. Ndsturel banul (Nosturelli), frate Radu Toma Nsturel, fiul lui Udiriste Ndsturel, fost mare ban intre 1675-1677; 1679-1682; 1686-1687 nov. 20; tigani robi ai - 4 59, 461. Wasturel, Udriste al doilea logort, Carturar, tatl lui Radu Torna NdstuNd vrapesti (Navropeszte), localitate din433. Fr. 382. rel 459. iaz pe Sairnuz 434. Movidesti (Movileszhute (!), nume fals pentru Iasul CAlugrilo r 434. Muftar aga 550. Mufti, HisIasi (Cisla Muftiului, Muffukustati, Mouftoucou slasi), Mufti IC'siazi 359, 375. Multan (Muntenia, denumire pentru Multenia), Ta ra Romdneased 163, 362. Munkacs (Mahruchs, 1VIongratz), etate In Movila Stincii (Coada Stincii, Stinka, Mohila), sat la nord-est de Iasi 431. Mov ileni, localitate lingd Crismulesti, In Moldova, - confuzie la p. 434 cu Mocolo de Siret; aici confuzie in text Neagin, tdtari lingd. 218; locuitori din tinutul vezi Ostafiev Andrei 318. (Tirg u) Neamt (Nempsi Villa) oras, cetate In Moldova 509; catolici, biseric catolied, obiecte de cult crestin la 79, 90, 91, 92, 93, 94, 105, 208, 217, 222, 338, 389; preot la - vezi Vo/pone G. B. 105, 338; misionan i la - 389; Neapole, oras in Italia 173. Neculce, loan, cronicar, relatii despre Piluzzi V. la - 92. Muntenia (Multan, Multenia, Multania) vezi Tara Romaneasca. Murad IV, sultan oto man (1623-1640) si Radu Ilias 256; si Matei Basarab 256, 257; si Miron Barnovsch i 551. Mures (Maristus, Murse) 606 Transilvania 569. lupta de la Borari din 1685 287. Negru Vodd, personaj legendar, domn Mustafa aga, of iter otoman, comandant 497, 500, al Tdrii Romnesti 369. Nemirov (Niemirov), pretinsd resedinted a cazacilor condus

i de familie dornnitoare Hmielnitki 285, 354. 501. Nicopole, oras i cetate in Bu lgaria 229, 462, 476, 477. www.dacoromanica.ro

Nicusios, Panagioti (Panaioti), dragoman al marelui vizir (1661-1673) 132, 550, Nitre, vezi Cetatea Alba. riu, cazaci la 318; insula la Nistru (Tiros) 155, 161, 253, 286, 294, 299, 551, 552. Opriseni, sat linea' !astil Calugrrilor 434. Orates, piriu, 501. Oraste, localitate, cetate 509, 511. moldovenesti 435. gura 517. Ordseni (Horoszani, sat pe Prut, linea Sniatyn, fost loe de trguri si bilciuri Orhei (Ourchaye) azi, Orgejer, localitate Orient 180, 186; Orientalmiu popolorum (popoarele din rsarit, ortodocsi) 181. Orla ns, Margareta Luiza de , vara primara a lui Ludovic XIV, casatorita Cosimo III d e Medici 380. In U.R.S.S. (R.S.S. Moldoveneasca) 526. 302, 335, 350, 357, 382, 412, 415, 423, 517; loe pe unde trece valul lui 'Matan 281, 284. din 1673 de la Ninnova, piriu 426. Nointel, marchiz de , ambasador fla ncez la Constantinopol, descrie ceremoniile de Pasti, de la Ierusqlim 257, 292, 293; localitti pe Ciubarciu 208; Hotin 505; Cetatea Alba 281, 359; Soroca 40 9, 415; Tighina 280, 354; grup de sate pe Gietliparagoi 359; pod peste Nistru 28 1, 294, 285; tabere militare in campania paloma antiotoman Orlich, baron, prefectul garzilor impe477; garnizoana strba la 473. riale 474. Orsova (Arsova) 462, 473, 474, 475, 476, 143. Osimo, Giacinto din Osman II, sultan otoman (1618-1622), a Noiseia vezi Angelini Antonio din 314, 550. 225. efectuat o campanie neizbutita contra Poloniei la 1620 250, 255, 480, 517, 548, 560. 96, Noto vezi Gaspar din Noto 80. Novigrad, cetate In Iugoslavia 473. Novogrodek, spa tar (mieczmic) de Godlewski 155, 162. Ostafiev, Andrei, orsean din Neajin, a V. cltorit Cu Dorahin 318. Costad% (Ostrzyca), sat pe Prut, uncle s-au S. Ana ridicat numite intariturile 421.

Nur-ed-Din sultan, titlu purtat de fiul hanului; in text sultanrul Muradin, fiul lui Selim Ghirai, hanul Crimeii, 414, 424, 42,5; si Mustafa Buikli pasa 409; v. Mirza Gazi 423; incertrirnis al Ostrog, localitate 354. Ovan i Loan (?-1705), preat, in solia lui $tefan Nollokzy; biografie 367; text ( Calatorie prin Transilvania si Tara Romaneasca, 1678), 367-369. carea de a introduce provizii in Camanita 433. o Oancea (Oncze), sat Pac, M (Paz), fost voievod de Wilno, maObrejita, localitate 231. Oceakov (Ozu) cetate pe Nipru 526, 565. Ocna-Mures (Sa linae), 510. Odescalchi v. Inocentiu XI 452. Odarhei, preot i biserica catolica la 131. Oblucita (Oblizicza, Oblisia), pod linga i Reni 517. insule intre pe Prut 358. re hatman al Lituaniei i kan Sobieski 281, 286. soya 473. Paree, ofiter de garnizoan sirba la OrPadova, localitate in Italia 137, 166. 358, 426. Pagul, sat pe mala sting al Prutului, nalga Movila Rana, azi disprut 357, Palanka vezi C,etatea Alba 281. Paleko, ostrov stincos i impdurit intre Palej, colonel de cazdaci 435. Palestina 340. 338, 438. Oina (Hoina) 520. Olandeza, anonim relatie, prezentare 519-520; t,ext (Descrierea Trii Romane*ti, De scrierea Principatului MolOlearius Adam (exact Olschlger, 1603 1671), secretar al ambasadei ducelui claua expeditii comerciale la Moscova (1633-1635) si in Persia (1635-1639) 524. Dunre si Marea Neagr 517. Pallavicino, cardinal, nuntiu al Poloniei dovei 11658) 520-522; alandezi, comert ca cal in Moldova 565. de Holstein Crottorp, a participat la Olt (01th), riu 251, 253, 368, 454, 459, 477, 500; exploatarea aurului pe 511. v ezi, Corbeanu V. Oltenia, ban al 474. servantilor vicar al mansenicrului Rudzinski 94. Paclo Observantul (Paolo Zoccol ante), vicarul episcopului de Bacau, Rudzinski; Ilias Alexandru 87. ParCevie, Pe tru (Pardevid,P.) (1612-1674), arhiepiscop de Marcianopalis; vicar apostolic in

Moldova (1668-1673); a 172; Paolo, F., preot atolle din ordinal obmurit la Roma in 1674; biografie 164 607 www.dacoromanica.ro text 172-188; observatii entice

- v. Mario; relatii Cu calugrrii greci din Moldova, corespondenta cu nuntiul din Polonia 175; relatii cu iezuitii din Moldova 88, 100, 173, 178; autobiografie 88 , 100, 183-188; capelan al - 219; reclamatii contra tlui Beke Paul ale lui - 143 ; documente apocrife ale lui - 181; cuvintare catre dogele Venetiei in 1673 182183; secretar al lui Bandini, apoi substituit dup clecesul acestuia 183; consacra t de papa Alexandru VI, prin cardinalul Francesti, a primit un decanat in Moravi a 184; misiune la Varsovia 186; misiune la hatmanul cazacilor, scrisori catre do gele Vertetiei i catre Genova Pilzzi 85 si relatiile cu Stefan TaploGhica 489. Paris, oras 305. 555. 188-200 p. 89, 92, 93, 94, 98, 102, 106, 187, 188, 224, 326, 327, 552, 556; rela tii Cu Brcut G. B. 82, 103, 104; nepot al Petresti, manastire Petricca Angelo din lului si prefect al Petriceni (Camenco, (1639. 1640) 80. in Moldova 92. Petrus, fiuil lui Petru Gross de la Baia Petru Aron, damn al Moldovei 434. Petru din Chiprov't, reformat observant, capela n la Bacau 92, 96, 225. Petru Rares, domn al Moldovei 493, 568. 98. Petru Stephanus et alter v. Stefan Petricelcu 181. 560. 80, Pesaro, ptreot conventual din - v. Rossi, Piatra (Neamt) (Piatr. Neamt, Piatra), apocrife 88, 208; si cazul lui Ballati B, 84 si czati 86, 87, 220; si Barcutd G. B. 82, 100, Jablonowski 187; si Grigore Gross 85, catolici la - 80, 138; catolici la 81, 90, 108, 375; biserici ortodoxe catolice linga -; bis. (Sf. loan), ctitoria lui Nicolae cel Mare (1457) p. 138; prigonirea lui Petru Rares 80, 375 Stefnita Rares i prigonirea catoli327; si Mikes Clement 439 si Grigore Parma, duce de - v. Farnese, Alexandru 547; conte de - v. Garimberti 547. Paros, insula, calugar din - in Moldova a lui Stefan cel Mare 138; Pilotti Silverio, calugar minorit conventual 41. Pilu zzi Vito din Vigna nello, misionar catolic in Moldova, biografie 66-78; cilor 80; bis. Sf. loan din -, atitorie Partenie I, patriarh de Constantinopol, trimisi la Iai ai - 52, 53. Partenie II, patriarh de Constantinopol numit In locul lui Partenie II, in 1644, Patoni, 553. linga ora.sul Bacau Sormino, misionar in Moldova, vicar general al Constantinopo misiunilor Homonka) sau Petriceanca, pe Siret 434.

text 78-107; observatii entice 107114; 96, 98, 102, 103, 106, 114, 117, 118, 137 , 174, 176, 177, 208, 217, 225, 226, 336, 337, 389, 484; relatii Cu Congregatia 84, 85, 104, 208, 220, 229, 375, 389 In urma actiunii oculte a lui Vasile Lupu 52. Pasoan', oras in Moldova 149, 433. Prbauti (Perhanci, Perhanei, probabil si Barbatat), sat unde a avut loc izbinda a rinatei lui Rzew-uski in toamna 1686 asupra tatarilor 414, 415, 434. Patrauti, m anstire de calugarite in Moldova 92. 340. si Clement Mikes 84, 89-94, 439; si bisericile Simone 78 si Renzi 340 si bcoanei, i Dumitrascu Cantacuzino 341; si Angelini Antonio 85, 102; torturat de turci si tatari si Stefan Petriceicu i Domokos Casimir 101; preot la Baia de Neamt 92; ca pdlan al - v. si Gross Gtrigore 82, 85. 176; si Antonio Pentapolis, orase din relatii cu Iasi Giorgini Antoni din Torre 338; si Balloti Benedetto 82, 84, 93, 218; Ilias Alexa ndru 87; acuzat de Barcut 376; Pererita (Pereryta, Pererita) sat pe malul Prutului 286, 294, 295, 296, 348, 381 , 412, 422; proprietate a lfui Ursache visPera, cartier in Constantinopol, unde s-a nascut Grigore Ghica 230. retnagerea armatei lui Sobieski dupa 1687 pe la -, infommatie inexacta 309. Pers ia, drumuri (din Europa) spre - 524. Perrani (Sarca.uy, Sercaia) 368. tierul 350; lucrar de fortiticatie ale armatei polone la - corespondenta din - 4 05, 406; garnizoana polona la Rossi 85, 99; si Del Monte 85, 89; si ortodocsi din Moldova si mitropolitul Doso ftei i $tefan Petriceicu (?) turcii 100; relatii despre loan Ungurul 219; nota a monim datorata probabil lui despre situatia misiunilor catolice din Moldova si Tr ansilvania 436440. Pitesti 477. Poarta de Fier (Porta ferreea), Portile de Fier 454, 474, 475, 476 (Porte de Fer ), confuzie in text cu Turnu Rosu Poarta otomana vezi Turcia. Pocutia 294, 296, 309. Perugia 337; vezi Valentino Bernardini Pet otiga (Pretarghea), vadul - pe Dunare 462. la p. 251, 253. din 79, 80, 117. Pobrota, manastire in Moldova 92

608 www.dacoromanica.ro

Podoleni (Podolany), sat in judetul Vaslui 430. Podolia 281, 293, 296, 335, 480, 482, 521, 558, 569; palatin al - Luzecki Carol 425, 432; ttari in - 516;spioni turcesti Hrizea 452. Popesti vezi Antonia din -. Popescu, Radu, cronicar, fiul lui Popescu In - 249, 253; Camenita in - 318 si trecerea ei sub turci in 1672 284, 337 expeditia sultanului Osman la 1620 loniei) 40, 103, 104, 161, 174, 178, 187, Porta-R.ossa, vezi Turnu Rost' 476. Porumbacu, sat in Transilvania 368. Possevin o, relatii ale - despre Alba Iulia 501. Pozion vezi Buzu. Praga (Pressburg) 83, 459, 497. Prigoreni, loc.alita te 433. Polonia (Polonul, regatul, republics. Po451, 560; poloni 253, 334, 463, 482, 490 ; 229, 254, 255, 294, 340, 350, 405, 411, 438, in - 517. palatini, voievozi ai - 257, 341; studii In - 40, 90, 91; scrisori, eurieri pent ru - 410; comert 221, 254; caltorie in 253 (De la Croix) 325; (Rossi A.); provinc ii ale - Podolia, Ucraina, Rusia 335; 516; provincial al Rusiei" in 359, 521, 550; cu trile romne in general 499, 509; francezi, relatii eu 295, 335, 424; evrei in - 557; si Beke Paul 143; revolta cazacilor zaporojeni contra - 184 ; si misiunea lui Pardevie 186, 187; scrisoare din - 99; drumuri 142, 151, Principatele romne, sarcini fat de Turcia, 249; populatie, port, rit 555. Pristina , episcopie de - 65. Protu Makarie vezi MdcAresti 431. Prozmowski Mikolaj, cance lar polon (1658-1673), primat de Gniezno 162. Prut (Brut, Hierasus), riu, 161, 2 86, 288, 291, 296, 297, 300, 389, 517, 520, 304, 301, 350, 309, 224, 439; relatii cu Moldova 90, 139, 162, 295, 300, 308, 315, 356, 357, 358, 359, 360, 363, 371, 406, 407, 408, 411, 414, 423, 428, 430, 431, 433, 435, peste - 357, 427, 553; loe de vad (la Bogdne.sti) pe - 348; valul aui Traian de l a - 292; eetate pe ling Flciu, Galati 302, 303, sat (Ostrita) 426; lupta de la Bolan din 1685 de pe malty]. - 289, 290; tabra turaeascA 363, 36 4; campanil polone pe Prut 304, 305, 382, 409, 410, 412, 424. 521, 553, 569; poduri

Scoposeni 425, sat la Pagul 357, 358, prin - 101, 102; iezuiti fugiti in 102; si Angelini A. 87 si Radjiejowski, sol si Wysocki, secretar al soliei 156; Prozmovski N. 162; recancelar al latii C u tureii 161, 186, 250, 249, 281, 282, 315, 340, 349, 360, 363, 365, 404, 410, 229, 480, 547, 564; si ttari 289, 404; si Rusia 318; nuntiu apostolic din 79, 84, 86, 88, 100, 104, 106, 107, 176, 327, 328, Queli, de la turcescul Kill, vezi Chilia 511. nuntiului din Polonia cu Clement Mikes 83, 439; Ramunzzi Angelo, arhiepiscop de Daeni etc. nuntiu al - 175; Martelli, nuntiu al - 340; Pallavicini, 336; legturi ale Quirini, Bernardino, grec eatolic din Candia; la Racal intre 1600-1605 139. nuntiu in - 389, 438; loan II Cazimir, rege al - 83, 117, 152, 155, 156; loan Al bert, rege al - 421; loan III Sobieski, mare hatman, apoi rege al 284, 293, 297, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 318, 326, 327, 340, 341, 382, 384, 404, 405, 406, 407, 408, 411, 412, 413, 414, 422, 423, 426, 427, 428, 429, 430, 432, 433, 435, 439, 440, 486, 487; Mihail Wisniowecki Poloniei (1674-1696), 104, 163, 186, 187, Racovit, Nicolae, hatman i pirelab al Radziejowski 155. Racovt (Rakowice), riu 422. Sucevei (1661 oct. - 6 mai 1671) ql al - Deniowski, mare stegar al Radu cel Prumos (1472-1473), (1474), (1474-1475), domn in Tara Romnease 501-502. R adu Ilias (Radu Vod), domn in Moldova (iulie-nov. 1632), fiul lui Alexandru Ilias , relatiiregeMurad IV 256. cu general al avantgrzii polone, Bielzniski; Leszonyski, W. voievod de Podlachia 287 ; I. Jablonowski mare hatcroanei Rzewuski 415. Pomerania 187. 287;

Radu cel Mare, donui al Trii Romanesti (1495-1508), sotia lui vezi Ecaterina, doa mn 129. Radu Leon Stridiabei (Stridiabei), fiul man 288, 289, 404, 421; vistier al colui Leon Tomsa (1664-1669) 255, 451, 461, 502. Radu (Radul) Mihnea, domn al Constantin Postelnicul 540. Popeseu, Hirzea (Riza, Hrizea), vistier, euzino 452, 453. 39 - CSIAtori strini despre Trile Romane tatl cronicarului Radu Popesau, tras In teap din ordinal Jul Serban CantaRomnesti; in a 4-a domnie (16201623) I-a intimpinat pe dueele de Zbaraz, sol polon 161; si Cantacuzino Trii www.dacoromanica.ro 609

Radziejowski Ieronim, mare sol al Poloniei, vine in Moldova in timpul lui 155. mandant al armatei ruse in Uczaina 318. Ilias Alexandra; biografie 153-155; text 135-156; 161, 160-163; si Racovita Nico lae i Birladeanu Solomon Rafael Croatul, vezi Levakosie Rafael Raguza (Ragusa), ambasadori ai - 229, Rahova, localitate 462. Rakoczy (Rkczy), Gheorghe I, voievod al Transilvaniei (163 0-1648), 53 si Mate' Basarab 257; 508. 40. Roman, oras 142, 375, 438; catolici, bisevenituri 81, 89, 90, 91, rici 93, 94, 1 06, 208, 222, 223, 338; preoti catolici la - 92, 218; biserici ortodoxe la (Sf. Paraschiva, Precista, Oiserica Alba a Sf. voievozi), episcop apoi mitropolit ort o-dox vezi Dosoftei Rakkzi Gheorghe II. voievod al T.,ndovei la 1686 si loan III Sobieski 81, 408. silvaniei (1648-1660) 430, 431, 439. Ramadan, familia vezi Zoe, doamna 355. caim acam al MolRamondi, vornicul romani, stranepoti ai romnilor 520. <Romanov> Alexandru Mihailovici, mare oneaz ( tar al Rusiei Mici i Albe), In rdzboi cu Polonia pentru Uc-aina Turcia 318 fii: Teodor, Ivan, Pe'ru, Sofia 569. La 569. 222. <Romanov> Feodor, duce al Moscovei, decedat la 1682; frati: loan, Petru, SoRanuzzi Angelo Maria, arhiepiscop de <Romanov> loan, frate Cu Feodor, PeRapezon Mihail, preot la Iasi, apoi la Cremona 106. Damielo, nuntiu in Polonia 175. Hui 143. Rachiteni, resedinta lui Fra.ncesco A. din Racuileni, localitate in jud. Suceava, azi Regia 1VIetropolis 487. <Romanov> Petru, frate cu Fe lor, Loan, Sofia 569. Romanesti (Romaneszte); in re alitate e vorba de Iacobesti (!), in text cele cloud romani 474. Rossi, farnilie din Pessaro 560. tru, Sofia 369.

localitati Sint intervertite 433. disparuta 433. vezi Constantinopol Reichedstorffer, relatia lui - 511, 567. Rekawka, movil legata de istoriaoraului 358. Reni (Tomarova), port la Dunare 382, Reniger Simon, internuntiul lui Leopold I la Poart 132. Renzi, Antonio din Stipit e, misionar Moldova 104, 106, 376, 397, 438; si Piluzzi si Martelli i Giorgini A ntonio din Torre 340. 409, 517, 560. Rossi, Antonio din Mondaino, mis, .nar conventual in Moldova, biografie 320, 325 ; text 325-328, 79, 80, 82, 83, 92, Rovine, lupta de la - (1394) 501. Rozowski, tunar polon, eliberat cu ocazia soli ei lui Guniski 349, 354. Rued'. (Ruct) 369, 476. 93, 96, 99, 325, 326, 327, 335, Galati 98, 218, 225, 227, 484; *i Piluzzi 102; l a Froani, Sabaoani .137. Republioa polond vezi Polonia 162. Republica serenissima veneta - vezi Venetia 1 79. Rudzinski Stefan Atanase (Rudziensuy, Rugenski), episcop polon pentru Moldova, b iografie 145, 149; text 149-152; 81, 86, 93, 94, 102, 208, 220, 224, 326; Risia. manstire de ling,:a orasul Baia, in Moldova 92. Rmiicul Sarat (Rimnic, Rern nica), biserica catolica, catolici, ocne de sare domnesti, misionan i din ordinu l Sf. Rusciuc (Rusciuk, Roussik) 253, 131, 149, 184, 185, vicar al lui vezi Paolo observantul (Zoocolante), 87, si Del Monte 105; misionan i 152; si loan Bulgarul 218. 432. Francisc din custodia Bulgariei la Rzsia" (Rusia inferioara, Rusia rosie, Rutenia, Rusia Neagra), este vorba de Gal itia si terenuri din Polonia 89, 175, 221, 333, 432, 509, 569; comisar al Con129, 130, 207, 231, 256, 369, 469, 460. Risnov, cetate 369. Roma 82, 88, 102, 10 4, 128, 130, 173, 187, 208, 228, 229, 328, 335, 337, 389, 555, 558; si Congregat ia de Propagande Fide 404; struclii 176, 366, gregatiei de Propaganda Fide in vezi Basselli 49; delegati ai bisericii din - la sinodul diecezan din Moldova vezi Jablc-iom ski 283, 404, 429. 378; papa de la 452; plingeri

vezi Inocentiu XI la 53; provincial al - care are sub autoritatea sa pe iezuitii din Moldova 95, 224; evrei in - 341; palatin al Rusia (rusul", moscovitul, Moscova, regatul Moscovie i, Rusia Mare, Mica si Alba) 178, 221., 228, 254, 255, 286, 296; rusi, moscoviti *i cazaci moscoviti 22 9, 255, 337, 353, 354, 355, 384, 487; tari ai 100; Pardevi, studii, clAtorie la 183, 187; mesteri de la - 260, Spinola, lui Barcutale la Romadonovski, Grigore, Grigorevici, co610 altorie la - 185. www.dacoromanica.ro

Alexei Mihailovici <Romanov> 318; Feodor 569; comert al armenilor cu 221; si loa n Sobieski 301. ruteank limba. 394; ruteni 567. Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, logodna Cu vezi Grillo Ambrosio 49. Rycaut Paul Sir, secretar al lui Sir Heneag e Finch, lord Winchelsea, biograSasciari, sat in vezi Laz 510. Sbiereni, curs intins de turci lui loan III Sobiesk i la 430. Schelde, rill in Germania, pod peste Scherffenberg (Schaftenberg), conte 406, 407, 409, 410, 412. 561. general, comandant al trupelor invefie 497--498; text 499-504; despre principii tributari sultanului, adica moldove ni, munteni, transilvdneni, ragusani etc. 2,55, 499, 500, 502, 504. riale in Transilvania la 1686, 404, 405, neasc in 368. Schitul, manastire in Moldova 92. Sciomoleo vezi Simian]. Silvaniei 440. Sointeia, comuna, loc de popas spre lati 336. Schei, cartier in Brasov; biseric r maRzeczycki, ofiter in armata lui loan III Rzewuski, Mihail (Floryan), staroste de Helm, secretar al soliei lui loan Gunisk i 350, 352, 357, 338, 361, 362; relatie despre solia lui Smiski; vezi solia lui Guniski I. in vol. de fat; vistier al coroanei polone, relatii cu loan III Sabieski 414, 415, 426, 436. S Sobieski la 1686 425. Scoecardi, Giovani Andrea (Skovgaard), Congregatia 50. Scoposeni (Skoposzary), sat pe maltd Prutului 425. Sebastian Iez uitul i Ilia Alexiandru 87. medic al lui Vasile Lupu 49, 53; si Sebenico vezi Misercich Simone din 78, 79, 80. 131. Sebe s 367, 501, 502; preot si bis. oatolica Sebeslaz vezi Laz 510. Salvaresso Ecaterina, catolic, a condus in Tara Romneasca, in timpul fiului ei, Mi hnea Turcitul 129. Sambat vezi Barcut G.B. 217. Sagredo 187. la Sebusvar, cetate ling& Bologa in Transilvania 511. Secuime (Siculia) 341; comite al la Ciuc 130. Seoul, manastire in Moldova 92. meii (1671-1673),

secui Samoilovici loan, batman al cazacilor zaporojeni 318. meu 98. 286. Samuel (Samuele), fost dascl al bisesic," din Baia, fiu al lui BartoloSebictar Pasa i Matei Basarab 256. Selim Ghirai I (Selim Kam), han al CriSando loan, nobil din Transilvania 376. Sandomierz, voievod de vezi Bidzinski Sarkany vezi Persani 368. populatia Maldovei. 532. sarmati, socotiti strmosi ai polonilor 550 ar face parte din 293, lar la Satul Nou (Enichioi) vezi Saul, dragoman 546. Savoia, duce de curte a Egnuischen 456. Serafin, preot din Chiprovat, alunan" al Congregatiei de Propaganda Fide 65; tri mis la Cimpulung in Tara Ro570; sane din Serbia 511; ciumd in Transilvania expor tat in 506; sirbi maneasca 64. 182, 228, 473, 474, 475. 1691), (1691-1692) 253, 357, 482; fiu al ; vezi Nur-ed-Din Sultan 406, 423. (Sem i)luna otomana vezi Turcia. Selistr vezi Silistra. Seniawski, mare stegar al Polo niei si Sobieski si Stefan Petriceicu 282. (1684 (1678-1683) Sabanani (Saboiano), localitate in Moldova 89, 438; catolici, biseric catolic, 81, 90, 93, 105, obiecte de cult la 130, 208, 217, 218, 222; misionan, prebti: Angelini Antonio 92; Brunaoci Antonio din Cremona 339. 389; Del Monte 87; Ballat i Benedetto 87, 174; Francesco Antonio 106; Rossi F.A. 217, 438; Valentin Bernar dino 117; Mihai Ungurul, parohii care tin de Tetcani, Le141. Serenissima republick Serenissima maiestate adriatick Leu venetiani vezi Serdica vezi Sofia. Venetia, republic. Seroka, localitate, confuzie cu Soroca; vezi Siret, localitate . 508. Severin, te., 462; pod ling Sf. Gheorghe, brat al Dunarii; vase ce trec prin

in Marea Neagr 254, 255. cuseni, Rchiteni, Adjudeni, Tmsani Sacuieni (Zekehyd), cetate in jud. Bihor, rscoala mercenarilor in dec. 1663 si Srata (Sarat, Gura &Area, sat linga Iasi) 423, 429; pod la 427. Apafi 504. Siebenbargen vezi Transilvania 509. vezi Modrewski, Sierad, ceasnic de Sibiu 368, 404, 406, 440. Sigismund, principe al Transilvaniei Andrei, 285. www.dacoromanica.ro Mihai Viteazul 494; vezi Bathory S. 611 si

Sigisrnund Polonul (Chiorul) popa venin"), preot la Neamt 51; apoi la Iasi Silistra (Selistr, Sylistraiu) mirzac 257. Sebenico. 143. Silezia 325. Apafy Mihail 404, 405, 406; ofiteri francezi in armata lui 283, si turcii, lupte cu - 229, 282, 284, 286, 319, 408, pasa de - Abaza pasa 256; Cantemir, 182, 256; Sochaczow, ceasnic de - v. 156. 440, 489, 490. Wysocki Simone parintele vezi Miseicich S., zis Siret (Serette sie), riu 356, 360, 411, 412, 413, 414, 435, 517, 521; satepe: Hrm anesti 431; Jadowa 435; Mavrapesti 433; Vascuti 434; Petriceni (Camenca) 435; afi luenti ai Siretelul i localitate pe - Buda (Bu435; confuzie Cu Soroca (Seroka!) 295. Simbata de Jos 368. Slatina, mnstire in Moldova 92. Slimnic (Slembico), sat l a nord de Rimmail. Sodoma, localitate biblica 340. Sofia (Serdica), diecez catolic, catolic denita) 435, trecerea Siretului de catre turci la 1686 413; Siret, oras, biseric a armenilor, ortodocsilor la - 91; 569; arhiepiscop de - Banclini Marco 183; Baksie P. 49, 179, 314, 460; asuprirea turcilor la - 128. vezi Conteasoa, observant Soimirovie, Francisc,pirin 433. bu lgar, vicar, auxiliar al arhiepiscopului de Stoijch 64. Skow vezi Targerod 521. Solont, localitate ce apartinea de Dioceza la - 64, preot 231, 314, 316, 565, Sofia Baksi; misionar in Moldova, biogr. 56-62; text 63-65; si ienkerii turci i M atei Basarab 63; si $tefan catolica a Bacaului; oatolici la - 92; sacristan calv in la - 51; biseric catolica I (Suleiman), sultan otoman; confuzie in text intre campania otomana din 1538 cu invazia contra lui i obiecte 140, 219. nicul Srat, pe piriul Slimnic 231. Smail, Smoil citt, Smil, Suwil vezi IsSniatyn ( Snittyn), oras 350, 354, 363, 364, 384, 404, 415, 435. de cult la - 93,

94, Snagov, manastire, Vilvu al lui Bunea inchis la - 452. Sobieski, Iacob, fiu prim nascut al regelui Poloniei loan III Scrbieski; biograf ie 416-421; text (jurnalul campaniei lui loan III Sobieski din 1686, 421-435 Soliman Stefan cel Mare, si I. Zapolya 511. Soliman pasa, aga de ieniceri, rnit gray aceasta 285. Saliman, serasker turc la 1685 si Constantin Cantemir 289, 290. la Hotin 1673, a murit indata dupa Sobieski loan IH (Sobieski), rege al Polaniei (1674-1696), mare hatman 186, 187; rege 285, 293, 302, 303, 304, 306, 309, 318, 381, 383, 384, 421, 427 si Cantacuzino $erban 410, 412, 423 si Stefan si 290, 305, 309. Sorooa, cetate pe Nistru, 296, 300, 409, 415. Sosmino, vezi Petrica Angelo din SosSouches, Louis Rattuit de - general imperial de origine franceza (1608-1683) Spania 176; limba - 394. Spinola, cardinal, nuntiu apostolic la Viena (1665-1667 ) si Clement IX, papa., si Par6evi, i Grigore I Ghica 185. Spera, Francesco Paria , din Nana, misionar In Moldova si Trile Ramne la jumatatea secolului XVII, n-a ma i ajuns in Moldova; biografie 201-206; si Grigore I Ghica 503. mino 80. Petrkeicu 282, 286 si Moldova, moldoveni Constantin Cantemir 298, 300, 301, 353, 384, 389, 406, 407, 408, 409, 413, 414, 415, 423, 431, 424, Stefan Iacob Gorecki 484; si armata lituaniana 287 ien i Jablonowski 283, 404; si Lasko 422; si Wierzchowski, abate, trimis al lui - la Constantin Cantemir, 407, 422, 423 si Chalepinski i Fiorn 424; si Palej, colone l de cazaci 435; si cazacul Apostal, trimis cu o garnizaan de solsi Bidzinski si Leszcenski, 286; si generalul Pao M (Paz) 281, 286; regina, soti e a Marie de la Grance d'ArquSouvr, marchiz de -, In text (gresit) text 206-208; 80, 85, 117, 143, 297, 208. 433 si maestrul de vinatoare al lui 431, 434 si trezorier al - Rzewuski, Miaczy,nski Atbranasz 426, 427, 429, 430, dati poloni la Cimpulung Maldovenesc, Louvr; martor ocular al campaniei polane din 1686 291. Stairweti vezi Tariverde 3 65. Stamati (Astamaty, Stamatello), grec, aStarnbul vezi Constantinopol. Statili us, episcap catolic In TransilvaMihail F. 426, 429, 434 si Galecki, Francisc 431; si planurile lui cu trile romfi ne, populatie din - 300, 439

Genrnania, imperiu: generalul Scherffenberg 405, 406; Imparatul Leogent al turcilor, trimis In Ucraina ralieze pe cazad lui Iurie HmeLnitki, contra lui Doroscenko 353, 354. nia, partizan al lui Zapolya 130. pold I si contele Thun, curler al acestula la - 406, 407; si Transilvania, 612 www.dacoromanica.ro Stane.$ti (Stanesto, Stanauti); sat in Moldova, 106, 219, 435; catolici la 90, 2 22; biserica catolica, obiecte de cult,

Ungurul 92. St. Carie v. Can16 Pierre 295. Stedanele, Anton (Stefani Anton), obs ervant bulgax din Chiprovat, vicar geelugari ortodocsi, capel (Sf. Cosma *i Damian) 219; preot la Giovanni Sercaia, Sarkany, in realitate e vorba de Siml'ul Silvaniei (Sciomoleo), cetate in Transilvania, comandant al Biale, Francesco 440. Simlul Ciucului, mn&stire a minoritilor Persani 368. 310-314, text 314-316, 315, 483. Stephanopolis, mane grecesc pentru neral in Tara Romneasca, biografie Brasov 501. 431. Sarin bei (Sirin bei), tatar 354, 363, 364. observanti, in Transilvania 433. 130. 462. Sistov, localitate in Bulgaria Soimuz, localitate pe 510. 488. Stinka Mohila vezi Movila Stincii vezi Rchiteni Stipite vezi Renzi Antonio din 340. Stiria 561. Stoienesti (Szoitnyed), sat pe r iul Dimbovita, biseric atribuita legendarului Negru Vod 369. Stoijch, Stefan, preo t catalic din dioceza Sofiei, numit de Soimirovid la Cimpulung (Tara Romanease) 6 4. Strassbourg (Strassburg), export de vite Stefan, domn 64. $tefan I, rege al Ungariei (1001-1037) Stefan cel Bun, confuzie in text fntre tef an cel 'Ware i Alexandru cel Bun romanesti la , bancher din cher 297. DanStefnita Lupu, damn al Moldovei (1659 1661) 90, 141. Stefan eel Mare, domn al Mol dovei (1457 Strei, riu, in albia cruia s-a descoperit tezaurul lui Decebal, ling Deva 507. Str zelisk, evreu din 354. Strida Stridia bei, vezi Radu Leon, Stryj, apa ce se vars' in Nistru 280. Stefan Petriceicu, domn a lui catre dogele Venetiei 180 polonii din 1686 297; ruda a ; vezi 182; si Piluzzi 100; si Seniawski 287; si

Chalepinski 424. al Moldovei (1672-1673) 100, 181; serisoare apocrifa 1504) 138, 254, 256, 260, 488. Strimba, munte 427. Strzelisk, evreru din 354. Suceava (Chismano, Chisinu, Zuoczo wa, referire la Suceava), oras 295,300,350, 375, 411, 413,414, 438; resedint domn easc i palat la 48,521; pirelab de Racovit. Nicolae 155;negustori evrei la 565; arm eni i episcop al lox la 90, 221; poloni la 296, 434; misionari, preoti la ; Wolf f Gh. 94, 208; Gross Gr. 85, 92, 97, 103, 217, 220, Stefnit Rares (Stefan l3ellicane), damn al Moldovei i persecutia religioas din timp ul lui 80, 81. Stefan Toma, damn al Moldovei (1563 1564) si Zbaros, Cristofor 155, 161. Stefan, Secuiul, cltorie la Hui *i Iasi Stefnesti, localitate pe Prut 295, 348, 423, 438; biseric (Sf. Paraschiva) 351; ta bard polon pe 406, 407, 408. 50. 484; Bonaventura 143; Volpone G. B. 105; catolici la 81, 90, 222, 223, 389; 91, 92, 93, 117, biseric catolica la 338; incursiunl ale turcilor la 101; 137; riu 43 4. jafuri ale cazacilor la Sucevita, mnstire in Moldova 92. CaSuedia, ministri ai 187; rege al Suleiman pasa, mare vizir (1686-1687), 411, 415, 424, 435. Stefanit, probabil Stefnit Lupu (1639 1661) si catolicii 90, 489. Talent, Tomaso (Talanti), italian, secreMoldovei (1684) 380. rol Gustav 155. tar in serviciul lui loan III Sobieski, biografie 379; text 380-384 (Scrisori din campania polona de la granita btut la Buda de cre imperiali 405, Sulina (Selina), brat al Dunrii, oras, comart, prin 254, 255. Syrigos Meletios (Cerrigo), duhovnic al 286. Taploczai, Stefan, preot gardian observant de la mnstirea din Clue, vicar apostoli c la Bacu 104, 107, 172, 177, 327, 328, si Par'eevid 86, 87, 220, 327. Targerod (Sokow, Czarmnez), oras, presu pus a corespunde in Moldova. cu RoSwiecza, ap, se varsa la Nistru 280. Swerin" herbul de , vezi Zielinski din lui Vasile Lupu; apoi mitropolit de Proilavon (Braila) 52. Tatrgrad (Targorod), amintit alaturi de Tirgoviste si Braila intre orasele Trii Taxista", oras In Basarabia, neidentifiRoma'nesti 508. many' 521. Sapte cetti vezi Transilvania 609. Saxkany vezi Sercaia 368. $eptilici Ilie, mare vornic al Trii de Jos in 1VLaldova 380.

cat, poate Tarutino 509. Tariverde (Stoirweti, Staseverde), sat ttarese, com. Cio cutia, ling Medgidia 359, 365. www.dacoromanica.ro 613

Tassi Angelo, din Assisi, misionar in Tavernier, Jean-Baptiste (1605-1681), a115-117, 80, 118. Moldova, biografie 117-118; biografie Tobia Martin, misionar la in T. Rom. 461. Gimp.'(lung poi baron de Auborne, cantor fran512. cez In Orient, biografie 510; text 511Tazlau (Havlou?), du si sat, cu o biserica ortodoxi 140; (Iaslova) manastire in Moldova 92. Tokate vezi Minos din - 80. Tkly Emeric (Tekely, Thkeily mire), conte (1657-1705), adversar al habsburgilor); refugia.t in Transilvania, pus ell i Apaffy 407. principe lin Transilvania; in 1674 se retrage in Turcia) 335, 474, 475; si turTmsani (Tamaseni), localitate in Moldova, biserica, obiecte de cult, catolici Benedetto 217. tatari 99, 288, 292, 293, 302-308; 327, 335, 339, 341, 357, 381, 382, 384, 389, 404, 407, 408, 410, 411, 412, 415, 427, 428, 429, 430-432, 434, 4 35, 439, 452, 476, 477, 478, 483, 487, 496, 506; han al - lor la - 93, 106, 141; preot la - Ballati Tomanowicz, Francisc, olonez, superior al iezuitilor la Cotnari 36. Tomarova vezi Reni. Tomasy Gabriel (Thomasy, Tomasi, l'oToma, fratele, calugar din Bosnia, a construit casa parohiala de la Baclu 142. maso, Zocolantul, Manid Tomasiksi, vicar apostolic si prefect al misiunii catolice in Moldova, biografie 119127; te xt 127-133; 118, 127, 128, 136, 150; vicar al lui Kor6eviC, Vlas 142, 150. 414, 423, 424, 425, 426, 504; tara a (ta414, 423, 424, 425, 426, 504; tara a- (t atar", tara ttareasca," Ttaria mica'. Vezi Bugeac si Crirneea) 99, 221, 522. Tecuc i, oras 356. Tekely vezi Tkly Emini. Teleajen, du 462. Tetcani (Juganic, Maghaxi, Cioglani!), 315. 50, 289, 290, 294, 357, 382, 406, 409, Tomesti (Temasti), conac, sat ling Teodosie, mitropolit al Trii Romanesti Tongres, vizite la -, in Belgia 306. Toplita, manastire de calugarite la 42. Tor re, vezi Giorgini, A. din - 103, 338, 340, 376, 438. Toscana, mare duce de - vez i Cosimo III de Medici 380. Tracia 182. 462, 473,

349, 356. Thun, conte, trimis al lui Leopold I la Tibru, nu in Italia 88. 359, 364, 369, 512. aooalitate in Moldova 106, loan III Sobieski, 406, 407. 141. Traian (Nerva), pod din ordinul lui 521; Tighina (Bender5 Tyginum), 182, 281, 355, Tiras vezi Nistru 293. Tisa (Tibiscus), du 497. Tismana, mnastire 315. Timpa, dea l linga Brasov (in text munte) 368. - pe Prut pina la Nistru 292, 293, 294, 405, 422. Traian Decius, imparat roman ( 249Transalpina vezi Tara Romaneasca. Transilvania (Siebenbilrgen, Sapte cetati), 251), 500. solul 506, lui Transilvanul", Ungaria", Tara Tirgoviste (Tervis) 131, 133, 255, 369, 460, dincolo de paduri) 84, 86, 89, 100, 101, de 521; tipografie slay& pentru cart' de cult catolice la - 40; negustori, anmeni l a - 206, si Cigala I. M. 508; identificata gresit cu Iasi (!) 206; resedinta catolici la - 63 (Sf. Francisc) 86, 128 Ungariei) 209, 337. 102, 172, 104, 180, 221, 225, 177, 10 230, 326, 351, 358, 375, 388, 389, 409, 43 8-440, 459, 463, 474, 476, 478, 500, domneasca a Tarn Romanesti 128, 206, 230, 459, 462; misionari La - 64 (Soimirovi ci 206, 2,07; biserica catolic, 502, 507, 540; resedinta a - Alba hulla 501; transilvaneni 496, 535; limba latim a. in - 499; luterani, catolici, calvini din - 483; secuime din - 107, nobili din - 79, 84; vezi si Clement, 117; (Maria Gratiarum) 129 (Sf. Elisabeta a Tirgul Erumos (Tergo formoza, Krasny In - 569; ocne de sare 506; mine de aur, alte bogatii; sasi, semi 510; preoti, misionan i

vezi In Mikes 83, 439; si Ioan Saudo 376; boieri munteni i moldoveni emigrati Tirgul Mures, oras calvini, catolici la 440. Targ, localitate 432, 438. Tomasij Gabriel, 128; episcop catolic i Spero. F. N. 80; comisar in in - 80, 209, 439; (Tirgul) Neamt (Mempsi Villa) 81, 138, 208; vezi si Neamt. Tirgul Siret (Targsir et) 137, 138; biserica catolic 80; bis. ortodox si armean, Tirgul Trotus (Taltaru.s Ciuc 82, 220; retragere, fuga a unor locuitori din Moldova si Tara Roma255, 338, 438, 453; cadatori neasca In - 83, 101; vezi si de La Croix 253; Statilius 130; mnstire in dominicani la- 138. 614 www.dacoromanica.ro citt) 219. tatari in - 476; orase in - 404, 440 turcii 341, 352, 504; si Germania,

imperiu 231, 398, 406, 407, 408, 462,507; generali imperiali in Scherffenberg 41 0, 412; carnandent de cetate in Biale Francesco 440; voievozi ai -i maghiari 130 , 138 si Gheorghe Rakoczi I 53, 257; si Gheorghe Rakoczi 175, 254, cu polonii: solia lui Radziejowski in - 135, 156, 160; a lui Guninski 327, 360-3 64; razboaie Cu polonii 1672Turculet, moldovean in oastea polona 407, 422, 425. Turkul, moldovean, frate cu Turculet, a venit n oastea polon contra tur306, 307, 308, 309, 315, 319, 335, 337, 340, 349, 409, 415, 433, 490. 301, 395, 413; u Rusia 319, 1686 186, 283, 284, 288, 291, 292, 293, Il 491; si Mihail Apafi 405, 415, 459 let, Stefan Bathory, Mihai Viteazul, Gabriel Bethlen 511. Trapezunt 524, 526. de Hunedoara, loan Zapolya, Stelan Maimund Bathory 439 si loan Tktly Emeric 335, 474; si Sigiscatolici la - 82, 90, 106, 139, 208, 337 si Del Monte 101. Treimei, fortul const ruit de poloni 293, Trebes (Trebe...$), localitate Una Bacau, Turda 440; explcatarea sarii la - 506, 510. cilor 422, 425. Trei Soaune, tinut in Transilvania 130, 228, 335, 296. Turnu <Mgurele> (Kulla, Kule) 462, 476. Turnu Rosu <Porta Rassa>, cetate, troTurn u-Severin, ruinele podului de linga - 506. Tyginum - V. Tighina 182. Tysmienica 421. Torino (Turci) oras 456. Traian, sat in Basarabia 349, 358. Trotus (Tirgul Trotus, Tattarus Citt) 152, 164 , 219, 375; catolici, biseric catolica, venituri, obiecte de cult 79, 90, 93, 94, 106, 130, 220, 223, 338; misioMikes 439. 368; nobil din - Clement,

catoare in Transilvania 251, 476, 500; 253 (zisa si Poarta do Fier). nari la Turcia, imperiu (Poarta, Poarta otomaBallati B. 81, 84; si Giovanni Ungurul 92, 97; si Miseicich 78; si Del Monte 207 , 218, 225;si Valentin, Bernardino 139. 99, 132, sfat al acestora la - 152; Tara Romaneasca (Valahia, Valachiae, Calaque, Muntenia, Multania), principat 89, 90, 129, 130, 163, 207, 221, 231, 304, 306, 315, 316, 356, 362, 363, 384, 404, 405, 406, 414, 438-440, 459, 463, 476, 481, 503, 509, 520, 556; bogatii 254, 296 , 297, 511; descriere a - 520; locuitori (munteni) 308, 477, 554; domni ai Alexa ndru Coconua 132; Matei Basarab 40, 63, 65, na, Turcul" Gsemi>luna) 289, 290, 302, 304, 341, 350, 351, 161, 163, 174, 181, 182, 187, 221, 228, 252, 256, 261, 307, 308, 318, 427, 429,4 53, 514, 556, 560, 568; turci 187, 252, 253, 286, 355, 356, 367, 358, 359, 360, 361,363,380,406,407, 408, 421, 423, 426, 428, 430, 432, 434, 439, 451, 455, 462, 474, 475, 477, 478, 482, 549, 551, 557, 562; sultani ai Osm an II 255, 480, 517, 548; 460, 502; Suban Cantacuzino 230, 369, 408, 409, 412, 423, 440, 452, 453, 474, 47 5; Antonie din Popesti 357, Gheorghe Duoa 353, 356, 362, 369; Radu Leon 450, 451 ; Mircea Ciobanul, Soliman I 488, 511; Mehmed IV 155, Mihnea III 568; Mihai Vite azul, 360, 368, 328, 249, 256. 252, 258, 318, 564;440, Constantin Serban 499; Gh eorghe Ghi493, 557, 381, 405, 415, ca 128; Radu Mihnea 161: Gripiasa.; Ahmat 363 ; serasker turc, apoi gore Ghica 132, 230, 314, 319; drevizir, Husein pasa 282, 285, 319; mPre gatori din - 451, 454, 456, 457, 458, Nizir Tazil Ahmed Kprinii 28 1, 318, 459, 462, 474; re.sedinte domnesti: 206, 354, 503; Musta`a Burkli ptasa, se253, 459, 461, 521; orase Bucuresti, rasker 406, 407, 408, 412, 414; Giurgiu, Rimnic, Buzu 256; 1Viaktua Mustafa, mare vizir 411; Su(Tirgoviste, Cimpulung) ve zi si nuleiman pasa, ViZir 424; dragoman Mamele de orase 337; boieri din - 540, vrocordat, Alexandru 366; Ibrahim Za552; fuga a locuitorilor din Moldova gardgi pasa 349, 356, 363, 364 si in vremea lui Gh. Duca in - 75; - 100, 228; rezident al lui Chilia, Ismail, Brila, Babadag 93; si trile romane, indatoriri generale (tribut, d aruri. investiri de domni) 161, 219, 257-260, 258, 259, 298, 335, 499, In Tara R oma501, 511, 517; neasca 127, 452, 503, 509; cu Moldova Leopold I in - 229; arnbasador englez in - Winchelsea 132; cetti in fuga Anastasiei doamna din Moldova In - 178; calatorie in - Soimirovid I 64, 251; de La Croix, 253; Ovan i loan 367 ; obiceiuri, rit ortodox in - 127, 267-268; mitropolit al - 65, 483; Varlaam 315; catolici si biserici catolice

In - 128, 316, 461; dioceza catolica in 99; vicar al arhiepiscopului de Sofia 615 www.dacoromanica.ro

In - 316, 483; misionan i in - 133, 206; vezi si Francesco Angelo din Castris 80 ; Angelini, raport 336; Soimirovi F. 63; relatii cu Turcia (tribut, produse, trup e auxiliare pentru turci) chehaie la Poartd, 508; relatii cu PoIonia neasc 182, 186, 187, 206, 256, 384, 481, 499, 174, 186, 249, 252, 256, 335, 440; capu(colaborarea antiotoman cu Valahii, cele doug, Valachiae Moldavia de Sus si de Jos, referire la trile rodox6. 50, valachi, ortodocsi. mane 128, 182, 206, 255. 521; vallaco in religie ortoValea Bratuleni, localitate veril BuluValea Seaca, localitate lng Bacu 139. Valenti ni Bernardino din Perugiy, preot magistru la Sboani 79, 117, 139. teni 425. loan III. Sobieski si planurile acestuia), 299, 300, 301, 411; relatii cu German ia, imperiu: trupe ale generalului Scherfienberg in - 410; trupe ale gepre - 231 , 473, 476-478. Trile de Jos 291. T.niie romne (Moldo-Valahia) 64, 80, neralului Veterani in - i raport des128, 182, Valentin, judele, din Cotnari, tat61 lu Vancicuti arcut G. B. 217. 49, 55, 186, 206, 257, 259; Tutora, trupe in Moldova 318, 406, 407, 423, 424, 425, 547, 551; loe de tabr pentr u turci 251, 253, 557; tabr pentru ttari 300; tabdr6 polond la - 302, 303, 308. IT 266-267, 499, 569. Varna, oras in Bulgaria 360, 524, 526, 647. localitate in Basarabia 405, 422. Varlaam, mitropoht al Tarn Romanesti 51, 315; si Scolardi 53; si Basseti 50. (Vancicauti, Worobkowce), Varsovia, oras in Polonia 173, 187, 336, 186, 187. devid la Vaside Lupu, domn tal Moldovei 358,499; ctitor al mAnstirii Tr ei Ierarhi din Iasi 260, 357, 554; si Gheorghe Stefan 79; 526; drum in Orient pain - 524; si Bariona, preotul la - 105; si Antonio, la - 3 34, 341, 440; si Par-

Ucraina 50, 229, 284, 296, 318, 335, 353, Ungaria 355, 487, 504, 505, 542. 129, 255, 302, 340, 411, 414, 423, 424, 503, 504, 506, 510, 520, 569; runguri 228, 139, 143, 176, 180, paganda catolic in 49, 54, 99; fuga In vezi Giovanni Ungrurul 92; referire a Tran silvania 257, 375. Urban al VIII-lea, pap (1623-1644) si Matei Basarab 63, 80. Ur bino, conte della Vaccaresco. Ursache vistierul (dregtor moldovean) Urmubetoglu, ttari 357. tyn 435. 360. 451, 462; rage al - 360, 504; si Tdkly Emeric 474; si Turcia 496; proVaslui, 140. narski 151; si Zamoyski, medic al Scoccardi, 49, si misionarii din Moldova 53;45 9, 254, Giacinto Osim Sigisanun.d Polonul 51; Bassetti 50-51; ginere al - Grillo Ambrosio 52. bis. catolica, catolici la - 49, 50, 90, 434. Abaza pas de Silistra 256; si Kotoras 356, 375, 438, 524; si Vscuti (Waskancy), localitate pe Siret Veglia vezi Apolloni Simone din - 48, hatman al Moldovei l Apostol Cazacula 433. Venetia (Serenissima republic, 78, 80. 254, 350. Us vezi Hui 104. Uscieczko, localitate pe Prut ling6. Snianissima maiestate a&iatica, Leu venetian, Prea luminata republic5. a -), republicA italian 173, 176, 183, 555, 557; venetieni 135, 155. BartoUsunaliciary (Uson nalimari), probabil satua Aliman intre Rasova i Cuzgun Uznie, localitate neidentificata 435.

V lomeu, misionar din - Moldova 80; 426. baili de - 49, doge al - 179, 182, 183, 187; documente apocrife care dogele - 179-182 si loan III Sobieski 301, tin Vennsiurn, localitate Vaccaresco, pretins conte de la Urbino Valachia - vezi Oltenia, (referire Corbeanu, Vinti16., ban de -). 474. Valahia (Vallachia, Valah ia superioark 550, 559. Vetarani, Federigo, conte, general, masesal al lui Leopold I (1650-1695); biogra fie 464-471; text 472-478; 231, la Vetrisoaia (Veritza), comun, jud. Vaslui 428. Vicoleni, sat pe Prut 358. Dunaci D.; 459. 378, 473, 478. Italia 611. Valachie, Valaquie, Walachia) - nume folosit de poloni pentru Moldova 149, 186, 151, 221, 228, 254, 334, 361, 362, 382, 505, 520, 569; veril Tara RomVidin, oras 462, 477; episcop de - vezi 616 www.dacoromanica.ro

Vidor, lac cu apa sarata linga Cetatea Alba 281. Viena, ora s in Austria 102, 130, 183, 188, Wolf, Andrei Wolf, are vii la Suceava 81, 94, 106, 208, 339. Gheorghe (Giorgio), fratele lui 340, 405, 406, 410, 431; munteni de la 83, 85, 187; ambasador venetian la 382; m isionari; corespondenta la vezi Piluzzi 83-84; cartorie la vezi Pardevid 184, 186; refugiul lui Wolf, loan 82. Wolf, Ioachim, preot, fiu al lui Wolf 222, 438. Grigore Ghica la 285, 474, 486. 117, 225. tor al Vienei vezi Viga, nobil polon 363. 95, pasa 451; asediul din 1683 si polonii Vignanello vezi Piluzzi Vito din Virgilius, poet 491. .Vivar" vezi Cet,atea Neamtului. Cahul 359. 66, 1Vlaktul 255; asediaMustafa Niculae din Baia 91, 98, 222, 227, 438. Wolf Nicolae (Nicolo), catolic din Baia, tatl preotului Ioachim Wolf 91, 98, Wolf, (Vulfi) Petru, preot national, colaborator al lui Barcuta G. B. care i-a ls at parohia de Cotnari, fost alumn la Colegiul din Fenno 82, 83, 84, 103, 176, 22 2, 227, 484 si Bscuta Vlicanesti (Vuleanest, localitate pe riul Vilcu, fiul lui Bunea din Gradiste (Vil cu Bunis, Valculum Bunis), mare vornic (1675-1677), inchis la Snagov, apoi Cantacuzino 452. Wysseki, Prancisc, Cazimir, ceasnic de Szehaczow, secretar al soliel lui Radziej owski, biografie 157-160; text 160-163; 156, 161; audientel la Ilias Alexandru 162, 163. 82, capelan al monseniorului sufragent de Liov 98. Worobkowce vezi Vaseauti 422. G. B. tras in teapa din ordinul lui $erban Y

Vlasto Catarina, sosia lui Gh. Ghica si mama lui Grigore Ghica, catolica 230. Vldeni (Vend), sat in Transilvania 368. Volpone, Giovanni, Battista din Fiorentino, misionar in Moldova tipografie 386-3 88; text 388-389, 327, 328, 335, 438, 439 la Baia 338 si Suceava 105; Cornis con te 389; si Rossi Antonio 328. Volg,a, fluviu In U.R.S.S. 524. Yerkui (= Yerkoki) vezi Giurgiu 253. Yilan ada, vezi Insula errpilcrr 517. Zadova vezi Jadova 435. Vuilfi vezi Wolf P. 222. Zagorancea, localitate pe Prut 424. Zamoyski, Bapt. Iacob, assenteist, episcop t itular in Moldova 52, 137, 424; Giacinto F. din Osimo 48; Vasile Lupu 49. (Zamoyski Cazimir), castelan de Halid Weisenburg vezi Alba Iulia 510. Wierzchowski, iezuit misionar la Iasi, trimis al lui loan III Sobieski la Constantin Cantemir 281, 407. vezi Pac M. 281. Wilno, voievod de Waskancy vezi Vascauti 434. Zante, episcop de 427, 428. 558. Zapolya, loan, principe al Transilvaniei apoi rege al Ungariei 507; vaduva a vezi Loan vezi Isabella, fiu al Sigismund 510. polya 510. 425. WincheLsea, lord (Finch Heneage Sir), ambasador al Angliei la Poarta 132 319. Zapolya, Isabella vduva lui loan ZaZarnow, castelan de Chomentowski Gh. Ghica 500. Wesniowiecki, Mihail Coribut (1669 1673), hatman, rege al Polonie i 287, vezi Clement MiZabalu, nobil de kes 328, 439; corespondenta a lui An(1690) 474. Zrne.sti, lupta de la Zbaraski, cneazul vezi Zbaraz, CristoWisniowiecki, Ioachim 286. Wocieckowski, polon 152. Wolf, familie catolica 85. gelini Antonio 335. Wolf Anna (Angioia), din Amagei 81. Wolf, Andrei, pisarul, secretar domnesc cu Gheorghe Wolf 91, 106, 227, 339 si

348, 351, 355. de limba polona in Moldova, frate Zlaaraz, Cristofor, duce de ^- mare sol polon in timpul lui Stefan Tima 155, 161. for de . Zekehyd vezi Sacuieni. 617 www.dacoromanica.ro

Zielinski, din herbul Sweika, mare maestru de vinatoare al regelui polon la 1673 286. Zimnicea 462. Zocolanti Serbi, franciscani observanti Sobieski 300, 309, 408, 424. Zosriano (9 vezi Focsani 231. Zuczane vezi Jucica 421. 489. turci la 1620; vornic al lui loan III Zoe doamna, nscut Ramadan, sotia lui Antonie Ruset si Guinski 355. Zolkiewski, hat man al Poloniei, ucis de de la Chiprovt 206. Zurawna, tratat de pace din 1676 Intre Polonia si Turcia incheiat la 294, Zwaniec (Zmaniek?), localitate 161; garnizoand la 380. www.dacoromanica.ro

CUPRINS Introducere . 5 GIOVENALE FALCO . biografe . text 35 40 42 48 BARTOLOMEO BASSETTI biografie text . FRANCISC SOIMIROVIC biografie 56 63 text . VITO PILUZZI biografie text . observatii critice ANGELO TASSI biografie . 66 78 107 115 117 text text text . GABRIEL THOMASIJ (MANCIC) biografie . . 119 127 134 136 145 149 153 155 VLAS KOICEVIC biograf je . . $TEFAN ATANASE RUDZINSKI biografie . text SOLI MARI POLONI IN TRECERE SPRE POARTA . notit introductiva . . text www.dacoromanica.ro 619

FRANCISC CAZIMIR WYSOCKI biograf je . text . 157 160 164 172 118 201 206 PETRU PARCEVIC biografie . . . . text observatii critice . . . ANONIM (Fran,cesco-Maria Spera) notita introductiva . text . . GIOVANI-BATTISTA DEL MONTE SANTA MARIA . . . . biografie . text . . SECRETARUI, DE LA CROIX . . biografie text . . . . observatii entice . . PHILIPPE LE MASSON DU PONT . biografie . 210 216 232 248 268 text text text . . . . 278 280 310 314 ANTON STEPANCIC . biografie . . . FEDOR DOROHIN . biografie . . 317 317 320 325 ANTONIO ROSSI . biografie

text . . ANTONIO ANGELINI . bi ografie text . SOLLA LUI IOAN GNINSKI 329 . 334 notita introductiv. . . text ION OVARI biografie text . . . . EPISCOPUL IOCOB DLU SKI . biografie . text . . TOMASO TALENTI . biografie 342 348 367 367 370 375 379 380 386 388 text . . . . . . . GIOVANNI BATTISTA VOLPONI DI FIORENTINO biografie . text . . . . . MEMORIU ANONI M DESPRE MOLDOVA . notita introductiva . text 620 . . 390 www.dacoromanica.ro 394

FRANOIS GASTON DE BETHUNE biografie text . 399 404 416 421 IACOB SOBIESKI biografie . . text . SITUAT1A MISIUNILOR CATOLICE DIN PROVINCIA' MOLDOVA CU 0 PRIVIRE I ASUPRA TRANSILVANIDI notita introductiva . text notita introductiva text . text ANEXA I . . . 436 438 441 450 RELATIA ANONIMA LATINA DESPEE TARA ROMANEASCA . . GENERALUL FEDERIGO VETERANI . biografie . . . . . Texte originale (de) La Croix . . ANEXA II Martuti indirecte Urbano Cerri Beaujeu Donado . 464 472 479 481 485 487 491 493 ANEXA III Documentare contemporana Rycaut . . E. Brown . Anonim englez . ANEXA I V Descried geografice Levasseur de Beauplan . Relatie anonima olandeza Itinerar Tavernier . ANEXA V Cara:torn imaginare Cornea) Magni . G. B. de Burgo . Repertariu Indice . 495 497 505 509 514 515 519 524 527 529 563 575 581 crono/ogic www.dacoromanica.ro

Redactor: ELENA CURTOV Tehnoredactor: MIRCEA NASTA Coli de tipar: 30. + 28 pag. planse Bun de tipar: 08. 10. 1980. Intreprinderea P oligrafica Cluj Bulevaxdul Lenin nr. 146 Republica Socialista Romania Comanda nr. 30. www.dacoromanica.ro

*". ,11111?"1:,;;:ntn Ng RibViiii;' g ti to, 14111 =,;441! tit! 4,4 /,. !I ; ';1411 4,4 h' www.dacoromanica.ro . : .. ,4 -ntlif4i1112