NOTIUNI DE FARMACOCINETICA SI FARMACODINAMIE HUTU ANDREEA ROXANA JUNCU EUSEBYU MG III GR 4

In cazul utilizarii terapeutice a unui M exista doua posibilitati de obtinere a efectului dorit , fara risc de toxicitate: -sa se selectioneze un efect farmacologic observabil si sa se stabileasca ritmul de administrare in vederea obtinerii acelui efect -sa se defineasca o concentratie tinta a M atunci cand nu este disponibil un efect observabil; de obicei, se alege concentratia plasmatica (Cp) deoarece concentratia eficace a unui M este in mare masura in functie de concentratia M in plasma Monitorizarea concentratiei plasmatice poate fi necesara pentru urmatoarele M : -M pentru care s-a constatat o relatie intre Cp si efectul terapeutic (ex: antibiotice ) -M pentru care concentratia eficace este aproape de concentratia toxica (ex: litiu, teofilina) -M pentru care exista diferente mari individuale intre posologie si efectul terapeutic -poate fi utila si in caz de inuficienta renala sau insuficienta hepatica (conditii ce favorizeaza acumularea de medicamente) Pentru realizarea concentratiei eficace este necesara stabilirea corecta a dozelor si ajustarea ei. Stabilirea sau ajustarea schemei de dozare a unui M implica cunoasterea principalilor parametrii farmacocinetici: -biodisponibilitatea -timpul de injumatatire -volumul de distributie -clearance-ul Biodisponibilitatea (Bd): masoara proportia (fractia ) de M disponibila pentru distribuita la organul tinta , deci disponibila pentru actiune -definita drept cantitatea de M dintr-o forma farmaceutica care se elibereaza, ajunge la organul tinta si viteza cu care are loc acest fenomen -estimarea cantitativa a biodisponibilitatii se poate face practic prin calcularea procentului de M care intra in circulatia sistemica sau fractia de medicament absorbita Bd %=Cpo/Cpiv x100 Cpo=concentratiile plasmatice dupa administrarea orala Cpiv=concentratiile plasmatice dupa administrarea intravenoasa F=Cpo/Cpiv -biodisponibilitatea unui M variaza in functie de calea de administrare ( este de 100% in cajul injectarii intravenoase si mai redusa pe alte cai indeosebi pe calea orala )

-Bd redusa a unui M administrat oral se explica prin absorbtia incompleta, prin distributia in alte tesuturi inaintea patrunderii in circulatia sistemica si prin metabolismul primei treceri Timpul de injumatatire (t1/2): a unui M este intervalul de timp dupa care concentratia sa plasmatica se reduce la jumatate, dupa ce s-a realizat echilibrul de distributie in organism. -cel mai utilizat parametru farmacocinetic t1/2=0,693xVd /Cl Vd =volumul de distributie al M Cl=clearance-ul -cu ajutorul acestui parametru se poate stabili timpul in care, in conditiile administrarii repetate, se realizeaza o concentratie constanta in platou -t1/2 fiind o variabila secundara poatr fi influentat de modificarile in volumul de distributie si clearance Volumul aparent de distributie : permite aprecierea distributiei unui M in organism deoarece volumul real nu se poate masura Vd=D/C D= doza administrata (de obicei iv) in mg C= concentratia plasmatica initiala, la momentul zero in mg/ml -el poate corespunde fie: volumului de plasma, volumului lichidului extracelular, apei totale din organism -are valori mici pentru M care se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice (ex: warfarina se leaga in proportie de 97% de albuminele plasmatice) -are valori mari pentru M care se leaga puternic de proteinele tisulare (ex: clorochina, chinacrina) ; dar si in cazul M liposolubile -cu ajutorul sau se calculeaza doza de incarcare a unui M, care este doza necesara pentru obtinerea rapida a concentratiei terapeutice a M Clearance-ul medicamentelor (Cl): este un parametru farmacocinetic primar foarte util clinic pentru descrierea capacitatii unui organism de a elimina un anumit M -este dat de raportul dintre viteza de epurare a M (V) si concentratia sa (C) in lichidele biologice Cl= V/C -clearance-ul plasmatic al unui M (Clp) reprezinta volumul de plasma epurat de M respective in unitatea de timp; se exprima in ml/minut sau l/ora, raportat la greutatea corporala -clearance-ul plasmatic al unui M poate fi obtinut prin doua metode: Clp=Ke x Vd

Ke=constanta de epurare Vd=volumul aparent de distributie Clp=D/ASC D=doza de M administrate, care intra in circulatia sistemica ASC=aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp -clearance-ul este important pentru determinarea dozei de intretinere, adica a cantitatii de M necesara pentru a mentine o concentratie constanta in platou (concentratie de steady state) -concentratia constanta in platou a unui M este influentata de biodisponibilitatea sa, de doza si de intervalul dintre doze ca si de clearance-ul plasmatic Cc= FxD/TxCl F=fractia de doza absorbita D=doza administrate T=intervalul dintre doze -in conditiile patologice care pot sa modifice clearance-ul este necesara ajustarea schemei de dozare a M, fie prin modificarea dozei de intretinere, fie prin modificarea frecventei cu care este administrate doza, fie prin ambele metode